Sunteți pe pagina 1din 450

Prot. dr. O. Popescu, cant. dr. D. Baz, cant . dr. G.

Beganu,
cant. dr. A. Fil ip , cant. dr. C. Raischi , cant. dr. D. P. Vasil iu,
lector dr. V. Butescu, lector M. Enachescu, lector dr. O. Firica,
lector N. St ramtan, lector M. Toma, lector G. Zaharia.,
lector S. Baz, Asist. L. Bad in

CULEGERE
DE
PROBLEME
EOITURA DIDACTICA $ 1 PEDAGOGICA, R. A. . BUCURE$TI
Capitolul I
ALGEBRA LINIARA
1.1. METODA ELIMINARn COMPLETE. SPATJI LINIARE
1. sa se rezolve urmatorul sistem de ecuapi prin metoda eliminari i complete
( s-Jordan) : '
{
3X
1
+X2 =6
4x. +x
2
+x) =9
SX
I
+2x
2
+x) =11
S-a utilizat schema:
A b
3 I 0 6
4 1 1 9
5 2

11
3 1 0 6
-1
.:; )
0 -2
5 2 1 11
m;Z'
0 0 4
1 1 0 2
3 0 1 7
1 0 0 2
0 1 0 0
0 0 1 1
Rezolvare: .
5
Pivotul egal ell I conduce la calcule mai comode decal pivotul ega!ell 3. Deci calculele vor fi
mctlte astfel:
fi\. se determine prin metoda eliminarii complete (Gauss-Jordan) inversa

[
3 2 -IJ
A= 0 1
2 -3 1
Rezolvare
Schema este: , deci calculelesun!:
c::z:::IJ
j
A I
A I
3 2 -1 1 0 0
0 I 2 0 1 0
2 3 1 0 0 1
. :r
0 -5 I -2 0
0 1 2 0 1 0
2 0 -5 0 -3 1
I 0 -5/3 113 -2/3 0
0 I -2 0 I 0
0 0 -513 -2/3 -5/3 1
1 0 0 1 1 -I
0 1 0 -415 -I 6/ 5
0 0 1 2/5 1 -3/5
,-,
3, Aplicand metoda Gauss-Jordan, 1aun moment dat s-a objinut schema:
A I
.. - -. " .. - . .. ... ... ... ... .. . ... ... ...
1 0 -1/7 4/7 -3/7 0
0 1 5/7 1/7 1/7 0
0 0 -3/7 -9/7 5/7 I
... .. . ... ... ... ... ... ... ... ... ..... .
a) sa se determine matricea A, iniliala;
b) Sa 50 determine A-I, pomind calculele de 1aschema data.
-,
Rezolvare
a)TrebuiesI!. 50 fonneze matricea unitaleI , de ordinul3, in parteadreapUi a sche:mei, deci se
a1eg pivotiiin dreapta:
A I
.... .... ........ ....
---
. ... ... .. . .. . ...
1 0 -I n 4n -sn 0
0 1 5n In In 0
0 0 -3n -sn 5n 1
1 3 2 I 0 0
0 7 5 I 1 0
0 -5 -4 -2 0 1
I 3 2 I 0 0
-I 4
.
3 0 1 0
2 1 0 0 0 I
6
Deci:
:
b) Pentru a se obtineA" in dreepta, deci matriceaunitate I de ordinul trei in stanga, se alege
pivotul - 3n in stanga: ' '
A I
.. . . . . .. ....... .. . . .... ...... .. ....... . .... .. . .
I 0 -I n 4n -3n 0
0 I 5n I n I n 0
0 0 "3fT -9n 5n I
I 0 0 I -2/3 -1/3
0 I 0 -2 4/3 5/3
0 0 I 3 -5/3 -7/3
Deci:
A-I ",(_1
2
-5
1/
3
3
J
l3 -5/3 - 7 13
0 matrice patranca, nesingulara, de ordinul trei , are urmiitoarea inversa :
[-11281/7 -118]
A-' = 5/56 1/7 1/16
-114 0 118
Sa se determine matricea impala A.
IndicilfU! Ii TllspIUU A (A"]" si se aplica metodaeliminarii complete (Gauss-Jordan) pe
schema: .
A l L I
ITA
Se obtine:
A = [-3
2

. 4 4 2
I se arate ca vectorii : g, = ( 1, 3, 5), g, = ( 6, 3, 2), gJ = ( 3, 1,0)
fonneazii 0 bazii Gin spatiul liniar ( R
J
, R), apoi sa se determine coordonatele
vectorilor: x = (3,7, 1),Y =( 0, 0, 1), z =(2,3,5) in aceasta baza.
Rezolvare
Conform propozitiei 3 de la 2 din curs, vectorii sunt liniar independen\i daca ji numai daca:
I 6 J I 6 3
rang 33 I = 3. Avem 33 1
5 2 5 2 0
Sistemul vectorilor estemaximal deoarece dim R
J
;:;: 3.
= 1
7
Fie "a = l"J ,u
2
,u
3
)' YG.= zG = hI ,1
2
,1
3
), adica:
l
UI +002 +
3u3
=3 jill +6112 +3113 =0 11' +61, +3Y3 =2
3uI +3u2 +Q3 = 7 311( +3112 +113 =0 3y, +3y , +Y3 =3
5uI+2u2 =1 511. + 2112 . . ' = 1 5y,+2y, =5
Fiind 3 sistemedeecuatii, determinate, en eceeesi matricea sistemelor, Ie put.em rezolva
simul tan prin metoda eIiminilrii complete (Gauss-Jordan).
A x v Z
.:gl :; :' 6 3 3 0 2
3 3 I 7 0 3
5 2 0 I I 5
I 6 3 3 0 2
0 .: .cI5: ;'
-8 -2 0 -3
0 -28 -15 -14 I -5
I 0 -115 1115 0 4/5
0 I 8/15 2/15 0 liS
0 0 "-tlls -154/15 I 3/5
I 0 0 33 -3 -1
0 I 0 -82 8 5
0 0 I 154 -15 -9
1
x,.,
Deci:Xa are COIDJX>DeDtele at = a
2
= 0.
3
= 154;
YGare componentele p, = 8; - 15;
", are componentde 1,= -1 ; 12=5; 1, = - 9.
6. Sil se verifiee cii vectorii:
e, =(1,-2,1,1) g, =(-2,0,-8,6)
e, =(1,1,2,2) s, = (5, 6,- 1, 6)

e, =(-1,-1,3,1) g, =(-2,5,-11,7)
e, =(-2,1,3,2) s. =(2,10,-10,5)
soot douii baze ale spapului liniar (R',R). Sil se giiseascii apoi relapile care
existii intrecompooentele unui vector x seris in cele douii haze.
Rezolvar .
Cu ajutoruldetenuinanlilorasociati se verificA usorcA:
I I - I - 2
-2 I -I I
rangA =rang =4
I 2 3 3
1 2 I 2
-2 5 - 2 2
0 6 5 10
rangB =rang = 4
-8 - I - I I - 10
6 6 7 5
8
x =
c
.
.
DeciE {e,.e,.e" e,} si {g" g"g"g, j sunt haze.
Fie: xE= (01. Q2. Q ) . Q4) . adicax =ol eI + Q2e2+ Q )e)+ Q4e4 i xG= (hi . h
2
. b
3
. b
4
), edica
x blli' + b,g,+ b,g, + b,g, 3y, 2


ICIva

: =: -/]-'(-0
2

0, 1 2 3 3 - 8 - 1
0 , ] 2 ] 2 6 6
- 2
5
- t 1
7
Pile care
Cu ajutorul procedeuluiGauss-Jordanse rezolva rapid schema:
A B
1 ] - ]
-2 - 2 5 - 2 2
- 2 1 - ] ]
0 6 5 10
I 2 3 3 - 8 -I - ] ]
- 10
]
2 1 2 6 6 7 5
..... .....
...... ...... ...... .....
]
0 0 0 ] - ] 2
]
0 1 0 0 2 1 3 -I
0 0 1 0 0 1 -1 2
0 0 0 1
]
2 -3 1
I A"B
Deci:
0 1- b, - b
2
+2b) + b,
o } - 2bj + b
2
+ 3b) _ b,
0 3 - h
2
- b) + 2h
4
n 0,- bl + 2b, - 3b, + b,
spatiul hniar al polinoamelor de grad eel mult 4: ( 9'4[Xl , R) sii se
determine matricea de trecere de la baza : {I ; x ; x' ; x' ; x
4
} la baza :
{I ; x + 1 ; (x+1i ;(x+1)' ; (x+1)4} .
Rezolvare
Prima beza este baza canonica. 18 baZD ycche Ja barn noua
componentelc vectorilor noii haze raportate 18 vech
ea
hazlj Irebuie sa exprimam
vectorii bazei noi ell ajutorul vectOriIordinbaza canonicA. Fie:
e,(x) ] ; e,(x) .r ; e,(x) x' ; e,(x ) e,(x ) x
gl(x) I ; g,(x) 1; g,(x) (x + 1)' ; g,(x ) (x + ] )" g, (x) = (x +]/
Avem ' l = ] deci :
g, (x )= ] . e, (x); 0 . e, (x}+O.e, (x) +O , (x)+0. e, (x)
x+l = I +x, deci : .
g, (x)= I e, (x)+ ]. e, (x)+0. e, (x)+O.e, (x)+0 . e, (x)
(x +] )' 1+ 2x + x' , deci :
g, (x ) = i . , ,(x) +2 e, (x) - t , , (x ) +0 e4(x) +0 , ,(x)
(x +])' = ] + 3x+3x'+x',deci
g4(X)= l . e,( x) + 3 , ,(x) + 3 , , (x ) +1 '4 (x ) +0 ,,(x )
9
+1)'= 1+4< + 6x'+4x'+x', deci: .
g, (x) = Ie, (x) +4 e, (x) +6 eJ(x) + 4e, (x) + I e, (x)
RezultA :
I 0 o 0 0
I 1 o 0 0
c = 1 2 1 0 0
1 3 3 1 0
I 4 6 4 1
8. in spapul liniar al polinoamelor de grad eel mult n coeficienti reali :
(3'n[X l , R ) sa se determine componentele polinomului f = ao+ atX+ a-X+
+.. .+a"x in bazacanoniea E = {I ; x ;x';... ; x"} si in baza G={1 ; x- a ;
(x-a )' ;.. . ;(x-a)").
Rezolvare
j{x) = 0 0 + a ,x + + . . +a"X' =ao.l + QI.x + 0 22 +... + a.,.:I'. deci:
JE =
Derivam succesi v, p3nA la ordinul II , polinomul dat:
rex) = 0 + ", + 20,.- +... +na"x"'
rex) = 1 + 2"11, + 2 .3 a,x + ... +n(n - 1p"x""
j ' )(x) = n(n - 1Xn- 2)... l .c,
Se cbtine :
fIx) f (a) +r(a) (x -a)+r (a) (x _ a )' +.+_f _')_(a_) (x -a)"
, I ! 2! n!
. ( . f' (a) . .r:(a.)
dec! f a = f(o. ), -, f (o.}, ..,--
I! n!
(9}Ce conditii trebuie sa indepl ineasca scalari i a, b, e, astfel incat
verii : x =(I ,a, a' ) ; y =(1, b, b') ; z = (I , e, e') din spapul (R' ,. R) sa
fie liniar dependenti ?
Rezolvare
Scriemcombinatialiniara a vectorilor x,y, z egalata ell vectorul nul al spatiului :
ax + + l' =0, urde O= (0, 0, 0)
a (l ,a, a' )+ y(l,c,c' )= (O,O,O)
( a+ aa + yc,aa'+ yc')=(O,O,O)
de unde :



10
eali :
a,x+
-a ;
Sistemul liniar omogen obtinut are solutii nebanale daca detenninantul sistemului este
nul. Deci :
1
abc =(a -b)(b - c)( c-a )=O eo> a v b c
a, bz c,
10. Fie E = e,lo baza intr-un spatiu liniar cu dimensiunea doi . Sa se
arate cii vectorii G = (g" g, I unde :g. = e, + e, ; g, = e, e, formeaza de
asemenea 0 baza . Fie 1JIl vector x exprimat in cele doua baze : x = c Ie, + u ,e,
p,g,.
Sa se exprime coordonatele P" P2in funcpe de coordonatele u I, c z
Rezolvare
Se scrie combmatia liniaraa vectoriJor gh g, egala ell vectorul nul al spatiului :
Aceesta se poate scrie :
q
D I
. d denti deci {a,+
ar ej, e2 sunt uuar m epen n, 1 :
a,-
Kit
sa
Avand : = I' II= -2 '*" 0 solutia banala estc unica : a J= 02 = 0, deci g J, g2 sunt liniar
I -I
mcependenti si formeaza0 baza in spatiul Iiniar cu dimcnsiunea2.
x = a lei + a ,e2= P,g, + P1K2
P I(el + e2) + Piel -e2)= u ,el+ ale2
(P,+ P,)e,+(P, - P,)e, = Cl, e, +Cl, e,
Cum scrierea intr-0 baza este unica rezulta :
{
P, + P, = Cl,
P, - P, = Cl,
;Ie unde :
PI = (Xl +2 (Xl ; 132 = U
1
' - 2 (Xl
adJcii matricea de trecere este :
A=(1/ 2
1/2
1/2 )
- 1/2
11. in spapul liniar (R', R) se definesc submulpmile X Yale lui R' :
X = {x = (Xl, x" , xJ / x, E Z, i = I, 2, , n}
Y = {x = (Xl, x" , x,) / x, E R, i = I, 2, , n x,= x.,}
11
e (1,0,. .) ,0)
e (0,1 ,...,0,0)
Sa se cerceteze daca X Y sunt subspapi liniare ale lui R
D
si, in caz
afirmativ, sa se determine dimensiunea subspatiului .
.
Ficx,yeX, decix===(xt,x1,..,x..) cu x, eZ, ;=I,n
...,yJ eu y;
Calculam;
x+y=(x
j
+YI. X2+Y z...x" +YII)e X deoarecex, +Yi E Z, i =1,n
ax = (CUj 'W'l X deoerececce, E Z pentruorice a E R, i:;: l ,n
DeciX nu este un subspatiuliniar allui R"
Fie x,yeYdecix=(x
j
.x
1
...x,.)cux.eR.i==1,n x1=x,,_1 iar y=(y). y z.., y,. ) ell
Yi e R.i = l, n YI = Y" -l "
Avem:
x+y=(x
1
+YI ,X
1
+yz ,...x.. +y..)eYdeoarecexj +Yi e R, ; =I ,n si XI +YI =.%'11 _\ + Y,, -l
ax:;: (ax,.ax
1
.... . ,aX
lI
)e Y deoarecex
j
e R, ; :;: l,n XI :;: X,, _l pentru 'Va E R
Deci Yeste un subspatiuliniar allui R".
o baza a lui Yeste:
'._, (0,0,...) ,0,0)
(0,0,...,0,1)
deci dim Y n-1. .
12. Se dau urmatorii vectori din spapulliniar (R",R) :
-I 3 2 7
2 -20 -2
02= . 0) = 04=
o - 1 -I -3
3 0 3 6
- 3
-2
1
o
Fie A =(a"a"a"a. ,a,). Sa se determine subspapul generat de A si sa se
determine dimensiunea acestuia.
Rezolvare
Se stie ell L(A) Sp(A) L(B) , unde B este 0 familie liniar independeotA, maximalA,
continuta inA. Printr-uncaleul simplu rezultA:
12
rang
- I 3 2
2 - 2 0
o - I -1
303
7
-2
- 3
6
-3
-2
1
o
=2.
in caz
...Yn) eu
, - 3
-2
I
o
4 sa se
Deci multimea A contine doar doi vectori liniar independenti, ceilal ti trei [rind combinatii
liniare de acestia Fie B= (a\ ,al).Avem :a3 = a\ +az; a4 = 2a l +3az; a.s = - a
l
Deci : Sp(A)=L(A)= L(B)={x=a.a
1
+a
2a2
; a . , a
2
ERy '-.:; 0
. -
1.2. OPERATORI LINIARI. VECTORI VAWRI PROPRll.
1. Care dintre operatorii de mai jos sunt liniari ?
a) T : R
l
T(x) =(XI + x
2
, x: - .xJ , x=(xpx2JxJ ;
b) T : R
2
R ', T(x) =(X
2
,O,X
I
+2x
p
-xJ , x =(Xl' xJ;
c) T : R
2
T(x) =(x. xn x. + 3x:) , x= (Xl' xJ;
d) T : R
l
T(x) =(x/ ,xpl), x =(XI'X
2
, xJ .
Rezolvare
a) x =(xI' .1'2' X) , Y = (v\ 'Y2,y) ) rezulta
.1' +Y = (XI +Y\' Xl +YZ ' X3+Y3)
T(x+y ) =(x\ +YI +.1'z +Yl ' .1'Z+Yl - .1'3 - Y3)=
=(XI +Xz,Xz -X3)+lYt +y z,yz - Y3)=
T(ax) = T(axl , axZ,ax3) = (axl +axl ,axl - ax3)=a(xi + .1'1 ,.1'1 - .1'3)= aT(x)
e operator liniar.
Rationand similar, rezulta T operator liniar .
c Functia T nu este aditiva, Intr-adevllr
- x - y) = ((xl +YIXXl +Yl 1 xI + YI +3.1'1 + 3Yl) = (.1'\.1'1+Y1Yl +X\Yl +X2Y1 ,xI +3.1'1 +YI +3Yl ) *
* T(x)+T(y) = (.1'\.1'1+Y1Yl , XI +
3X
l +YI + 3Yl )
x
1
Y2 '" 0, de exernplu pentru (x\ ,x
2)
= (YI' Y2)=(0,11deci T nu e operator
d, T(O)=T(O,O,O)=(0,0,1)* (0,0,01 deci Tnu aplica vectorul nul din RJin el insusi. Atunei T
liniar.
2. Se da operatorul
T : R
l
-.R',T(x
"x:
,xJ=(2x. -X2'X
pX
: - x) +.1'. ,3.1'2+2.1'.) .
. se demonstr eze ca Teste un operator liniar injectiv.
Rezalvare
or functi e vectorial Aare cornponentele:
- RJ -. R, i = 1,4, undeZ, 2.1'1-.1'2' T
2
(.1')= Xl ' T)(x)= .1'2- x) +.1'4' T
4
(X) =3.1'2+2x
4
.
T, (x - y) = (T(x +Y)); . (T(x )+T(v n= T; (x)+1j(y T; (ax) = (T(ax)). , (aT(x)). = .a;(x)
i = 1,4 : de WIde se observa usor cA T este liniar daca nurnai daca toate eornponentele
t functii liniare.
13
Definim functiile proiectii j, P, : R' --+R prin P, (x) = x" i = 1,3 . Se demonstreaza imediat
ca Pi' i= I,3 sunt operatoriliniari.Atuneiputemscrie T,(x)= 2p,(x)- T,(x)=
T,(x) =p,(x)- p,(x)+ T,(x)=3p,(x)+2p,(x) Rezulta ca T" i = iA sunt combinatii
liniare de functiile P, e .$ (R' ,R), deei T" i = 1,4 apartin spatiului vectorial .$ (R' ,R), adica
sunt operatori liniari . Obtinemca Teste operator liniar. Pabain'ectivitatea estenecesar
sulieient sa demonstrfim ca Ker T- tJl(x" x, , xJ e Ker T<0>2x, - x, - 0, x, - 0,
- x
J
+x
4
= 0, 3x
2
+2x
4
= 0 de tmde pru1 rezolvarea sJ.Stemulw. gmm solUlia UIUcA
>d}'0)
3 Fie operatorulliniar U = R' R' , definit prin:
U(x)= (3x
l
+ x
p
2x
1
+x
2
-XpX
1
-x: +2xJ, x =(x.,xpxJ
Sa se determine Ker U, 1m U, rangul defectullui U.
Rezolvare
xe KerU +X
2
=0, 2x
J
+ X2 - x) = 0, Xl -X2 +2x) = 0 . Sistemul obtinut
esle eornpatibil nedeterrninat, ultimarelatie cbtinandu-se ca diferentaa prirnelor doua. Deducem
X, = -3x" x, = x, -2x, X, e R. PwJandx, = upetem serie :
KerU = e R}= e R}, de unde dimKer U = 1= defecl (U) . Pentru
ca Y = (VI ' Y2' Y ) ) sa apartinalui Im Ue necesar suficient ca sistemul
3-,; + x
j
= y l' 2x,, + x: -x
j
= y : . x,, - x:+2x
3=Yl
sa lie compatibil. Cwn rangul rnatricei coeficientilor este egal eu 2, alegand ca minor principal pe
1
3 01 . . . .. 3 0 Y1
p = 2 1 = 3 -:;I:. 0 , objinem unsmgurnunor caractenstic: L\c = 2 1 yz
I - I y,
care trebuie sa fie nul. Deci 6. ,= - 3y\+3Y2 + 3YJ= O, de unde YI= Y2 + Y3" NolAm
si obtinem deci
lrnU Cum veetorii ( 1,1,0) (1,0,1) sunt liniar independenti avem
dim lrnU = 2. Se verified astfel relafia dimR' =dimKerU +dimlrnU. De asemenea, se poate
observe ca U. nue nici injectiv nicisurjectiv, deoarece dim KerU > 0 dim ImU < 3.
4. Se da operatorul liniar U : R' R', U(x" x, ) =(x, +6x, ,":x, ,5x, +3x,) .
Sa se serie matrieea atasata operatorului Uin raport eu :
a) bazele canoniee ale lui R
2
R';
b) bazele G={g, = g, =(I,I)} a lui R'
H ={h, =(1,1,0 h, =(0,1,0 h, =(I,O,I)} a lui R'
Sa se verifi ee formula de transfonnare a matricei atasate la schimbarea bazelor.
Rezolvare
a,l Fie E = {e, = (o,l )h i F = V, canonice in
R' , respectiv R' Avem U(e, ) = U(I,O) = = U(OJ) = (6,-1,3) . Rezulta ca rnatricea
atasata lui Uin cele doua haze canonice va li:

I';
imediat
) =
combinatii
R' .R) , adica
est<: necesar
. Xl =0,
Mia unicA
)
ul obtinut
Deducem
L'). Pentru
( principal pe
'-Y3- Notam
E R, deci
oienli avem
eea, se poole
12 bazelor.
e canonice in
ItA cA matricea
b) Fie C matricea de trecere de la baza E de mai sus la baza G si D ma1ricea de trecere de la
baza F fa beza jr.Putem scric : 8, = e" g 2 =e
l
+e
2.
deci
C=(1 IJAnalog, '" =II +r.. =r.. =I , + I" deuodeavem D =(:
o I 0 0 I
C(g,)= vectori exprimati in baza canonicaF. Le vomgasi reprezentarea
in baza H folosind formula YF = D
YH
=>YH = D - 'YF ' Gasim D " I I),dec;
o 0 1
(U(gI))H=U l I I
Matricealui U in perecheade haze G si H va fi atuoci B = [-t
Pentru a verifica relatia detransformarea matricei asociate lui U. calculam
:)=[-44 :)=[-44 -OI) =B'
0 0 1 5 3 5 3 58
5. Sa se studieze inversabilitatea operatorilor liniari de rnai jos si, in caz
aiirmativ, sa se calculeze inversele :
a)T :R' -) R' , T{x) = (3x, +4x, +x" x
l
- 2x, +2x" x, +x,) ,unde
.r =
b)T : R' -) R', T{x) ={x, +2x, +x"x, +3x, +2x, ,- x, - 2x, ),
x=(X
1,
X
2
, X
l
); .
c) + X
4,
X
2
+3x) -x
4,-xj
+2x
o-xJ,
x =(X
I,
X
2
. X
j
, X
4
)
d) T : R' -) R', T(x) ={x, +x.. x, +x"x, + x,), x={x"x" x"x.}: .
Rezolvare
a) Matricea atasata lui Tin baza cenonica din R ' este A = [: -: 2 pentru care avem
=2 =dim ImT; de uode dim KerT =dimR' -dimlmT =3-2 Ldeci KerT" /J},
Jdica Tnue injectiv. Nefiind bijectiv, Tnueste inversabil.
b) Matricea asociata lui Teste A = [ :
- I - 2 0
15
Deoarece del A = I " 0, rezulta cil matriceaA este inversabila odatii eu ea si operalorul T.
Ne folosim de relaliaT(x)=Ax=y>x=A-'y Cwn A-' -1
2
vom obtine
I 0 I
T-' (v) = (4y, -2y, +y" -2y, +y, - y, ,y, + = (V, ,y" y, )e R' .
e) Se observa ca matricea lui Tin baza cancnica este superior diagonala, eu toate clementele de pe
diagonal. nenule..Rezulta cil detenninantul matricei este nenul, sduca matricea operaloru1
asociat ei admit inverse. Se obtioe sistemul:
x1 +4..:t 2 +x4 = Yl .l"Z + 3.%] - A"4 :;:; yz . - x3 + 2x4 :;:; Y ] . -.%4 :;:;Y4 .
de unde prin eliminare tipGauss vomavea:
""4 = -Y4 '
Xl
= -Y3 -2Y.s'X
2
:;:; Y2 +3Y3 + 5Y4'X, = Y j-4Y2 -12YJ -19Y4'
. In care
d) T nu e inversabil, pentru ca in caz contrar din T bijectiv si liniar ar rezulta
dimR' = dim R' , ceea ce este fals.
a) Se dau operatorii liniari :
U :R' R' , UJx"x" x,)= (x, - x" x, +5x, )
V : R
2
--) R
4
, V( X
1
, X
l
)=( XI + Xl ,2x, - 3X
2
, -Xl , XI ) '
Sii se serie produsul V U matrieea asociata lui in bazele canoniee, proband
legatura eu matricele atasate lui U,respectiv V, in bazele canoniee
corespunzatoare.
b) Sii se calculeze UVsi VUpentru operatorii :
UV' : R
3
R
3
, U(x)= (2x
I
-4x"x
3,xI
+x, +x
3
\ V(x) =(x"x, +2x"x, - x, )
x = (Xl'X
2
'X
3)
Rezolvare
a)Avern
(v.u Xx)= V(u(x = V(x, - X"x, +5x,) =(x, -x, +x, +5x, ,2(x
3
-x, )-3(x, +5x, )-(x, +5x,
X
3
-X2 )=(X, +x) , -3x
l
-17x
2
+2x
3
,- x
1
- 5 X
2,
- X
2
+X
3)
Matricea produsu1ui V -U, V U :R' -> R' in bazele canonice din RJ 1; R' este

- I -5 0
o - I 1
Pentru operatorul UobtinemmatriceaA (U)= (0- I IJ' iar pentru V, matricea
I 5 0

o - I
1 0
Se vcrifica faptu1 ca ,4{u .v) = ,4(U) ,.-.{, V). 50 poate observa cil niei 0 alii! ccmpunere
folosind numai cperatcrii U (sau) Vnu are sens,
16
m obtine
b)(U . V)(X) = (- 4xI +2x, - 8x" x, - x, ,2x, +2x, )
(v.U)(x)= (x, . 4x,-2x, +2X3.2x,-4x,- x,) . Se constata cA UV*VU . ceea ce
corespunde lanecomutativitatea in general a produsului matricelorasociate.
7. Fie operatorii U. V: R' U(x)=(2x, -x"x,,3x,), V(x)=
=(x,.x, +x,,2x,), x = (x"x,) sa se determine matricele lor in bazele canonice,
suma lor U +V legiitura dintre matricea sumei si matricele celor doi
operatori.
Rezolvare
e = =(0,1) formeaza baza canonica in R' .

T iX dat 8. Sase determine vectorii valorile proprii ale operatornlui


matricea sa in baza canonica E:
[
I 2 I ) [0 I
a) -1 -I ; b) 1 I
2 1
Ie de pe
torul
prooand
canomce
ar rezulta
Rezolvare
I) - lx, +5x,
I- A
! I Ecuatia caracteristicil este IA - .IEI=

2
-I-A

. I
- I = - ,1')(,1- 2)=0
2-,1
:a, =Ie valorile proprii sunt: A, =I,A, =- I,A, =2 .
Vectorii proprii sunt solutiile ecuatiei rnatricea1e(A - A.E)x = , unde
X =(..." .<" .<, y,o=(o,o,oy . Pentru A, =1, obtinem
[
0 2 1) [X1 ) [0) {2X, +X, =0 {xl =aarbitrar,aeR
o - 2 - 1 . xl = 0 :::::) :::::) x 2 = 0
Xl =0
o 0 1 x 3 0 xl =0
sevectorii proprii sunt a,O,O a e R I pll .
compunere
Pentru 1..
2
= -1, se rezolva sistemul:
{
2 X1 + 2.1'2 +.%3 = 0 '
:;::) XI =b, x2 = - b, x3 =0, b e R
x3 =0
l' vectori i proprii sunt : b,-b,O)sib eR I {oil .
Pentru A, = 2 vectorii proprii corespunzatori vor fi : {(c, - c, 3c c e R IpII .
Matcmatica aplicata in econo mic - cd. I .
17
b) velorile proprii sunt '" = 0, A, = -I, A, = 2 , iar vectorii proprii corespunziilori sunt pentru
A, {(a,O,a)1", {(b,-b, {(c,2c,c)1eu a,b,CER\{O} .
e) )" = I, {(a,-a)1 A, = 3, {(b,b)},a,be RIp} .
9. Sii se stabileascii daca matricea A a operatorului Tin baza E poate fi adusa
sau nu la forma diagonaIa ; in caz afirmativ, sa se serie aceastii matrice si sa se
determine 0 bazii F in care operatoru! Tare matricea diagonala :
.{,4 :} b) ',} 0) [ : :}d)[: : ;}{: ;:
Rezolvdre
a) Ecuatia caraeteristicA este :
\-4:" valorile proprii ale operaloru1ui. Pentru .<,= -4,
{
O. XI +O,x2 = 0
rezolvend sistemul =:>xI ;:: 8a,x2 ;:: -a deci vectorii proprii sunt
l ,x l +8 ,x l = 0 ,
sau a(&t -e,)eue, =(l ,01e, =(0;)
Pentru A, =4 , sisternuldevine :
{
- SXI +0 x, =0 => XI =O,x, =b, jar vectorii proprii SlIDI b e R I {Oil sau be, .
X I +O'Xl = 0
Valorile proprii AI si A, fiind dinstincte, vectorii proprii SlIDI independenti li fonneazA 0
bazl\in R' . Deei vectorii g1= (S, -t) g, = (0,1) fonneazA 0 bazl\in R' , iar matricea detrecere
de'la baza caaonica la aceasta bazAeste C = ( S 0) .
- I I
Cum r(gl)= Alg i =-4g
l
,r(g,)= A,g, =4g" matricea lui Teste :
liverificAre1atia B =CI .AC .
b) Rationind ca in cazul precedent, obtinemvalcrile proprii AI =-1,1., =- 2. vectorii proprii
cefonneazAobazA gt =(2,- 1\ g, =(1 ,-1\ iar B =( -1 0 ) .
o -2
e) 1.=1 este valoarea proprie dubl!, vectorii proprii sun! a e R I pllDeci, nu putem
gasi 0 bazAfermata din vectorii proprii si deci rnatriceanu poatefi adusi! la forma diagonals.
d) A, =-2,1., =1. 1.) =4
(
- 2 001
B = 0 I 0
o 0 4
e) A, =A, =A) =1, eu vectorii proprii ae R \ pl}.Nu se poale diagcnaliza.
18
= t pentru
e li adusa

!OjJrii sunl

formeaza 0
ea de trecere
:ctorii proprii
ri nuputem
10. Sa se calculeze A",n EN ,undeA=( -1
4

Rezolvare
VOID determine 0 matrice Caslfel mc31 matricea B =C-' AC sa fie diagonala Inexercitiul
;recedeD!, punctul a), amgasit
0) si deci B= (-4 0) .
- I I 4
Folosind relatiile A= CBC-' li A" =CB"C', cumB e matricediagonala avem
..
B"=((- 1)" 4" 0) 'deci A"=(8 0).((- 1)"4" 0).(1 /8 0)=
4" l'. - I I 4" 1/ 8 I
] =( l
1.3. FUNCTIONALE LINIARE, BILINIARE!>I PATRATICE
I. Sa se cereeteze daca f :R
n
este 0 funcponala liniara in caz
,
afirmativ, sa se determine Ker f, dim Ker f precum vectorul (rnatricea) atasat
n ponalei in baza E :
a) f(x)=5x, +X, +3x, ;n =3,E= {e, = (2,0,1),e, = (1,l,0),er . = (3,l ,2))
b) f (x)=-'i. +2x
2
+x
3
+ 1, n = 3, E = fl = (I, 0, l! e
2
= (-I, I, 0! e
3
= (0, I, - 1)/;
e)f(x) = x, +x" n = 4, E = {e, = (I, 0, 0, 0), e, = (I, I, 0, e, = (I, I, I, 0),
e, = (I, I, I, I)}
Rezolvare
a) Fie y = (v, ,y, ,y, hi ae R ; putemserie :
f(z - y) =5(.., +y,)+(x, +y, )+3.(x, +y,)=(5.., +x, +3x,)+(Sy, +y, +3y, )=I (x)+ltv);
I(ox) = Sox, +ox, +3ox, =a(Sx, +x, +3x,)=a-/(x)
Prin definitieavem : "
Ker I = e R' II {x )=01= k.."x"x,)15.., +x, +3x, =0, x, e R,i =1,2, 31=
,
ceoerece f(x)= 0, conduce la sistemul de 0 ecuetie, dublu nedetenninat,
5.%1- .%2 +3.%) = Ocu x
l
= a, x) = b' .%2 =-5a - 3b, a,h eR . 0 b;azA simpla, tinand seama de
f:xma vectorilor din Kerf. este :
g, =(J, - 5,0)',g, =(0, - 3, 1)',
astfel mc31 (a,- 5a,- 3b,b)' =a(I,-5,0)' +b(0,-3,J)' .
Deci, dim KerI = 2.
19
- - Se stie ca f(x)= Art , unde A cst e vectorul (matricea ) atasa t functicnalei f in baza
Ejianume A={al,a" ajeua, Al unei a, = / (e, ) = 5. 2 +1 . 0 + 3. 1=1 3 ,
a, = I{e,)= 51+1 1+30 =6,a, = I{e,) = 53+1 1+3 2 = 22 ji deci A= (13,6 .22) .
b)/nu este functionala liniara,
e) dim Kerl = 3,A = (1,2, 2,2) .
2. Sa se arate ca f : ,q',[X)--+ R. definita prin
,
f(p) = f P(x)dxeuP(X) E ,q',[X)
, .
este functionala liniara sa se determine matrieea atasata ei in baza
G =
Rezolvare
, "
Fie P,QE Atunei I{p +Q) = f (p(x)+Q{x)};Ix = f p{x};lx + f Q{x};lx = I{p) + I{Q) ,
, "
, , ,
F{aP) = f{aPX= f aP{ =afP{ =aJ (P)
, , ,
Ca1cullim:
a, =/{I)= =1, a, =I{x)= =1 /2,a, =/(x') =JX'dx = =1 /3
o 0 210 0 0
jideciA=(I, 1/ 2, 113) .
3. Sa se arate ca funcponala j": ,q', [X)--+ R, f(p} = p{I este 0 functiona-
la liniara si sa se determine coeficientii ei in baza
E={ I.X- I, (x-I)' , ...b.d}.
21 n !
Rezolvare
Fie P si Q douli polinoaroe din ji a un scalar real. Avern relatiile:
I(P+Q) =(P+QXI)= P{I)+Q{I) =I(P)+ (aPXI) = aP{l)= a/{P) si deci I este 0
functionala liniarli.
Coeficienjii luil in baza Esunl : a
o
= I{I)=I, a
l
= a, =... = a, = 0, deoarece
a, 1" I=O ,deci A = (I,O,O, ,O) .
4. 0 intreprindere poate fabrica n tipuri de produse p, p" respectiv in
cantitaple x1" 'x, pe luna. Stiind ca benefieiul unitar pentru produsul
P; este c" i = I... ..n , sa se serie benefieiul total eonsiderat ea functie de
Xi' i = 1, ." , n sa se arate ca este 0 funcponala liniara.
Rezolvare
,
I :R' -> R,J{x) = L: C,x, .x= (XI" .. x,YE R' . Fiey = & 1" ., y, )' E R' , atunei putem
",,1
20
J in baza
- 31 = 13 ,
: : ).
in baza
p) +J{Q)'
,.,1

I funcpona-
relatiile:
deci J eg e 0
respectiv in
[U produsul
funcpe de
mnci putern
=e ca :J(x+y)=I e,(x, +y.)=I (e,x, +e,y,)=I e,x, +I e,y, = J(x)+J(y).
.=1 ;=1 i=l ;,,1
I e,(ax,)= Ia(c ,x.)=aIe,x, =aJ(x)
1=1 i=l ;"'1
5. Sa se determine funcponala liniara f :R' R, f(x)= a,x, +a,x, +a,x"
x = in urmatoarele condipi :
a) f (I, -1, 1)= 5,fQ, 0, 1)= 6,f(-1, 0, 1)= 2 ;
b) f(l, - I, 1)= 5,f(I, 0, 1)= 6,f(2, - I, 2) = II.
Rezolvare
a) J(I, - I.1 )=a, - a, +a, =5./(1,0,1) =a, +a, = 6./(-1, 0,1)=-a, +a, =2 , sistem eu
ezie unica a
l
= 2, a 2 = I, a3 = 4 deci funcponala liniara este
t (x) =2x, + x2 +4x
3
, x = ( Xl>X
1
, x
3)
eR
J

b) 1(1. - I, I)=a, - a, +a, = 5./(1, 0, 1) = a, +a, =6./(2,- 1, 2)=2a, - a, +2a, =11,


SOSGn compatibil nedeterminat ell solutia generala oJ= 6 - A, Q, = 1, 03 = I., A. E R , de unde
familia de functionale liniare : f A(x,:x
2
, xJ =(6- A}:t, + x, +),xJ ' E R .
6. Sa se stabileasca daca urmat orul sistem de funcponale liniare este liniar
si in caz afirmativ sa se afle relapa de dependenta.
a) f,(X)= X, +x +2x" j,(x )= X, - x,; j,(x)= 2x, - x, +x, +2x"
,
L:R' R,; =I, 2, 3,4, x =(x" x" x"
b) ; =1 ,2,3, x=(x"x"x,)
Rezolvare
Relaria de dependenta este a,[,(x)+a,j,(x)+a,f,(x)=0,a,ER,i =I,2,3 jl este
enta cu (0, +02 + 20
3
)x, +(- 02 - o) ).r, +(0
1
+Ol )x3+ (20
1
+20
J}x
4 = 0
l
a, +a, +2a, =0
- 0 2 -03 = 0
orice x E R , de unde
a
J
+ 03 =0
la, + 20 ) = 0
compatibil nedetenninat si deci functionalele considerate sunt liniar dependente. Solutia
.....:mului este a,= - i., a, = -i.,a, = i., i. E R, care tnlccuita in relatia de dependents dA
- V, (x)-V, (x)+V, (x)=Osaupentru i. " 0,/, = I I +I, .
b Relatia a,f, (x)+a,I , (x)+a,I, (x)=0, a, ER este echivalenta cu
(Ol + 02 + 20
3
)x, + (- 0\ .- 0 2)X2 +(0, + 02 )x) = 0 ,
{
a t +a2 +2a3 = 0
once x E R
3
,de unde rezulta - aI - a 2 = 0
a , +a
2
+ a
3
= 0
Determinantul sistemului fiind nenul, el are numai solutia banala OJ = 0 2 = 0
3
= 0 , deci cele
" " tionale sunt Iiniar independente.
21
(
0 0
A = 0 0
I 0
7. Care dintre urmatoarele funetionale sunt biliniare care nu ?
a) f :R' x R' -+ R, f(x,y}= x,y, +3x,y,
b) f :R' xR' -+R,f(x,y}=x,y,-x,y, +3
e) f :R' x R' -+ R, f(x,y} = x,y, - 2x,y, +x,y,
Rezolvare .
a) Fie .x = = x' = y' = (y;,y;) aE R ; exist! relajia :
f(x+x' ,y)=(x, +x;lY, +3(x, +x;lY, = (x,y, +3x,y, )+(xiy, +3x;y,)= f(x.y)+f(x',y)
f(ax,y) =(ax,lY, +3 (ax;lY, =a(x,y, +3x,y,)=af(x,y)
in mod analog rezulta ca f(x,y +y')= f(x,y)+ f(x,<ry)= af(x,y) si deci f este 0
functionala biliniara.
b) J{x +x'.y)::: (X I + - (x
2
+x; }y) +3 ::: X\YI +x;Yl - x2Y3 - X;Y3 +
3
f{x,y) + f(x' +y) =x1Y\ - Xl}) +3 +X;YI- x;Y3 +3
f nu este aditiva, deci nu eslefunctionalabiliniara.
c)f este aditiva omogcna, deci este biliniara.
8. Sa se arate cii f :R' x R' -+ R este 0 funelionala biliniara sa se serie
matrieea ei in baza canonica si in baza G :
a) f (x, y}=x,y, + x,y , - x,y, +2x,y,. n = 2, G= I,IH2,O}}
b) f (x, y }=2x,y , -3x,y, +x,y" n=3, G=I,I,lHl,O,I1(O,I,I}}
e) f(x,y}= x,y, + 2x,y. - x,y, + x.y" n = 4, G= {(I,l,I,11(I,I,I,01(I,I,O,O},(I,O,O,O)
Rezolvare
a) Fie x = y = (Y, x' = y' = aE R Atunci putemserie:
f(x+x' ,y)=(4+x;)y, +(x, +x;)y, -(x, +x;)Y, +2(x, +x;)Y, = (x,y, +x,y, -x,y, +2x,y,)+
+(X;y, +x;y, -x',y, +2x;y,) = f(x,y)+ f(x',y) .
f(ax,y)= (axt lY, +(ax,lY, +2(ax,)y, ;. a(xIY' +x,y, - xV', +2x,y,)= af(x,y).
in mod analog se demonstreazJI aditivitatea omogenitateain raport cu al doilea argument,
decij" este 0 functiebiliniara. '
Matrieea functionalei in bazacanonicA va fi: A::: (aijl1 :5i , j:5 2 , unde ai j ::: /(e"e)).
adica
a" = f (e"e,) = \ 1+I 0 -0 1+20 = I,a" = f(e"e,) = I, all = f(e"e,)= -1,a" = f(e"e,) =2
deciA= (1 I)
. - I 2
Matricea A' a functionalei in bUa G se poate calcula in mod asemanator . Elernentele
ei sunt : a;, =f (g"g,)=I.l+I. I_I.I+2.I.l =3, a;, =f (g"g,) =0,a;,=4. a;, =4, deci
A' g"g, fiindvectoriibazei G.
b)
22
J(x'.y)
leei f este 0
sa se serie
l,O,O),(I,O,O,O)}
ilea argument,
=f(e, .e, )=2
_Elernentele
...;: = 4 . deci
<J 'f, ,-[P J
9. Sa se arate ca funcjionala biliniara f :R' f (x, y )=x,y, +
- l x:y : + 8x}YJ+X
1Y
l +x,y) + x
1
Y, -x
1Y
J-t xJY
1
- X
1
Y
1
, undex=(x"x
1
,xJ
; y = (v" Y" y, ), este simetrica pozitiv definita.
Rezolvare
Functional a este simetrica deoarcee f(x.y) = J{v.x) pentru orice x y din R' eratam eli
ese s:rict pozitivapentru mice x e R
J
ell x,.t:. 0 . Avem:
()
' , ' 2 I " , )
f A,x = x
1
+2x, +8X:J + + x
2
+x
3
+ l xlx2+2xlx)+2xl x3 +
+(x, , +4x,' -4x,x,)+3x,' = (XI+x, +x,f +(x, - 2x,Y+3x,'.
Deci j (x, x) este nenegativa pentru orice x si se anuleazA numai cand .11 +x
2
+ x
3
= 0 ,
- :X:J = O. X
3
= 0 , sistem ce aremunai solutia banala deci [(x,x) > 0 pentru orice x 0 .
,
10. sa se arate caf :9" ,[Xj R, unde f (p,Q)= fr(x)Q'(x)dx

PE9" , [Xj, QE 9"3 [Xj, este 0 funcponala biliniara. Sa se serie matrieea ei


bazel e E = {l,x,x'}, G = {I,x,x',x'} .
Rezolvare:
I I I
/ (.,: 11 + a,P, .Q)= f (a,11 (x)+ a,p,(x))Q'(x)dx = a,f l1'x);T(x)dx +a,f p;(xXz'(x)dx =
o 0 0
..'l.Q)+a,J(P,.Q) oricare ar fi a,.a, e R. P,,P,e9"z[X], QE9",(X] .
Analog 50 demonstreaz1i eli J(P,b, Q, +b,Q,) = b,J(P.Q,)+b,J(P,Q, ). oncare ar fi
': e R. a" a, e R. Pe9", [x], Q.. Q,E9"3[r] .
Deci I este functionala biliniara. ,
Cakulam matricea A a functionalei, ell A = la.} a. = I (e"g,} I S;i S; 3, ! S; j S; 4 ,astfel:
I I '
' , 1 = J(IJ )= f O.Odx =O. all =/ (I.x)=O....a" f2x.3x' dx= 3/2 si deci:
o 0
(
0 0 0 0 )
A= O!! J
ol ' 4/3 3/2
11. Sa se reduca la forma canonica functionala patratica V : R" R
()
' . , ,
a) V x = X I + 2X
lX2
+5x
2
+ 4X
1
X
3
+ 2x) . . n =
()
' _ "
b) V x = x, - 4x,x, + 2x,x, + 2x, +5x, ; n = 3;
c) + X
2
X
1
n =3;
23
d) V(x) = x,' +lx,x,; n = 3;
e) V(x) = x.
2
+ 2x
2
} + 6X)2 +4x.
2
- 2x,x
2
+ 2x
,
x) n ::::: 4
Rezolvare.
Metoda 1. (Gauss) V(x) = (x.' +2>;x,)+5x,' +4x,x,+2x,' = (>; +x,f +4x,' +4x,x, + 2x,' =
=(>; +x,f + +4x,x,)+2x,' =(>; +x,f +(2x, +x,f +x,' =y,' +y,' +y,',
undeYI == Y2 =2.11 Y3 == x
J
<
Metoda 2. (Jacobi). Celculamminorii principali ai matricei functionalei patratice
D,=I, D'=I: D,=IA I=4 .
0 2 2
Toti minorii frindnenuli, metoda lui Jacobi se pooleaplica formacanonicaa lui Vex)este:
2 I 2 2
YI + - Y2 +YJ -
4
b) Rationand similar ell cazul a), obtinem V(x)= y,' _'!'- y,' +'!'-y,'.
2 6
c) Deoarece

1/2 1/2 0
nu se eplica nici una din cele doua metode de mai sus. Dar pentru Xl == Yl +Yz. X2 =YI - Y2 '
X:3 == Y3' v(x)= yl 2- y/ +2YIY3"'= {vI +YJY - y/ - y/ == z/ - z/ - z/, unde:
Zl == Y. +Yl == +x
2
+2.1))
2
%2=Y2=.!..(X
1
-X2)
2
Zl == YJ == Xl .
12. Sa se reduca la forma canonica funcponala patranca V : R' R
determinandu-se si baza in care e sensa forma canonica.
a) v(x)= X il + 2x
z
2 + 3X
l
2
- x,x
l
+ XIX} - 4x
z
x]J n= 3
b) V(X)=X)2 _ X/' +2X
1
X
2
+ X
2
X)? n =3
c) V(x)= XIX: + x
2
x) + xlx.. n :;::: 3.
24
C . - v( ) a , , .
lonna canoruca x = Yl +Y2 + Y3 ( I)
(3)
[
YI] [I 1/2] [XI]
Y, = 0 .fi12 - .fi/2 . X,
y,OO I X,
sau (2)
.\ 3 =
oardooatele vectorul ui X in baza H, in care V(x) are forma cancnica (I ), sunt y" y"y, .
ca XH = C - 1XE. uncle ell E am notat baza canonica, iar C este matricea de trecere de la
.ca 1abaza H. Avern, deci, conformrelatiei (3):
[
I - 1/ 2 1/ 2]
C'=O Ji n - Ji n
. 0 0 1
:.etC ' =.fi/z", 0 , rezulta
Vex) este:
r]
baza H est e fermata din vectorii: I; = (1,0,0 = Q/.fi,2/ .fi,I} = (0,1,1) .
... : - y,' - y,'; hi = h, = h, =- ,[3/ 2 (1 ,1 ,2) ;
" : - y,' - Y,' ; hi = h, = h, =(-I,-I ,I) ..

3. Sa se determine valorile reale ale lui a pentru care funcponala patranca:
2 J'(X) = 2x,' +3x,' +ax: - 2x,x, + 2x,x, sa fie pozitiv definita;
: = axil - x/ + 2X
1
X
2
+ 2ax
lx
} - 2x
2xj
sa fie negativdefinita;
.: , =-2X
lX1
- lx
t
l
- X
l
2
+ax)2 +2X
2X1
sa fie negativ definita. .
Rezotvare
J Metoda 1. Reducem functionala 18 forma canonica V(x) = - X
1X2
)+ ;X
2
2 +QX3
1
-j ,x,= -i
x,
)' +fx"+ax,' +2x, x,= 2(x,-i x,)' +%(x,' )+ax,' =
=: X -x,)' +f(x,+%x, )' +-%)x,'
?c:...-uca vex) sa fie pozitiv definitetrebuie ca a - 2/ 5> 0 , adica a E (2/5 ,,,,) .
. k!od.:z 2. Minorii principali ai matricei
: )
D =2, D, =5, D, =5a - 2. TrebuiecaD, >0, ; =1,2,3, deunde aE (%,,,,)
25
c)
b) Minorii principali ai matricei :
A=[:
sunt D, =0, D, =-0-1, D
J
=0' - 30. Treoai e sa inceplineasca condiuile D, <O,D, >0,
D, < 0, deunde rezultaca 0 e 0 .
: ]
D, =-2, D, = 1, D
J
=3a+2.Dadl3a +2 <O, adidl a e .<-oo. - 2 13), functionala este
negativ definita.
. "
14. Sa se reduca la forma canonica V(x) = LX: + LX,x, sa i se
l .pl
i <)
specifice natura.
Rezolvare
[
I 1/2 1/2 1/2]
1/ 2 I 1/ 2 1/ 2
Matricea functionalei este A = ... ... .., ...
1/2 1/ 2 1/ 2 I
Calculam D" minorul principal de ordinul k al lui A astfel: adunam toate liniile la
prima,scoatem factor comunsi apoi scademprima coloana din toate celelalte.
D. 0 <;' k +1
2 .. 2'
1/2 1/ 2 I 1/2 0 1/2
Forma canonicaa lui Vex) va fi :
1 2 D] 2 D,,_I 2 2 4 2 6 2 2n 2
-y, +- Y2 +... +--y" =y, +-Y2 +-Y3 +. .+-y" si este pozitiv definita
D, D, D. 3 4 n+1
1.4. SPATII EUCLIDIENE. MULTIMI CONVEXE.
1. Sa se arate cii (.,') : R' x R' definita prin : (x,y) = x,y, +x,y, +
+x,y, +5x,y" unde : x =(x, ,x, ), y =(Y,, y, este un produs scalar.
Indlcatie: Se verifica axiomele produsului scalar.
b
2. Sa se arate cii (.,.) :C
1d l
x C
1
, R . definita prin (J, g) = ff (x)g(x):ix ,

unde C
1d l
= if :[a,b] R, f -continua}, este un produs scalar.
26
<0, D
2
> 0.
;lienala este
3 Fie (X , R) un spapu euclidian. Sa se arate cii x Y sunt liniari dependenp
si numai dacii J(x, y)1 =llxlHyll implicii (3)AER astfel incat X= Ay .
Rezolvare:
Fie functia I :R --> R, 1(1.) =(x- 1.Y.x- 1.y)=liYll' 1.' - 2(x.y)1. +lixI' =0 .
6 = -II-<I' M' )=O.
:<'ezulta ea exista )'0 uni c aslfel ineat 1(1.
0)=
0 , adica 11-< - 1.
0
>i = 0 , de unde x= AoY .
-4, Sa se ortogonalizeze vectorii : e, = (1,1,1), e, = (1 ,2,0), e, = (1, 0,1), folosind
- -;:dusul scalar standard.
Rezolvare.
sa 1 se
Se cccstatnea vectorii sunt liniari independenti, deoarece rang
soate liniile 10
zitiv definita,
E.
j (x)g(x}ix ,

oosauim vectorii:
J.. =e,
I, = e, +aJ..
I, = e, +bJ.. +cl,
;rodusulscalar standard este (x.y) = Ix,y, .cand x=(x, .x, ....,x
n
) si y =(y, .....y.) ,
1,,1
. ( . f) 0 rezul - (e,./,) 3 Dec' 'f ()
ma .I I _ 2 = , tAa (ii ./;) - "3= - 1. 1 2 =e2-el = OJ,- 1 .
ccoditiile rezulta b=- 3.. ; c=.!. . Deci I , =.!. (2,-1.- I)
. 3 2 6
, Fie X un spajiu liniar normat si fie U: X X operator liniar injeetiv. Sa
> cii j :X R , definitii prin f (x) = II U(x)i este normii pe X.
Fie X un spatiu vectorial de dimensiune n E = {e"e" ...,ej 0 bazii in X
- - {.r" x" ...,xJ coordonate unui vector x in baza E. Sa se arate cii se pot
- urmiitoarele norme pe X: <
1 x =lx,I+lx, I+... +lxnl - norma octaedricd
x = rnaxlx,I-norma cubicii

: x = kHx:1+.. p '2 I-norma sfuica pentru p = 2
P
- . Fie X un spajiu vectorial normat. Sa se arate cii pentru orice x, y, Z, U E X
!... X relapile:

1) - -l-Ily - - yll+lly - zII;


b) x - . '2 1Il xHIJiII
one: Se utilizeaza propnctatea modulului: Ixl c (::;\ -c :::; x ::;c .
27
8. Cu ajutorul inegalitatii Schwartz-Cauchy-Buniacovschi (curs, cap.I,
propozipa 23), s-a definit unghiul a dintre veetorii x Y prin : cos a =
Au loe urrniitoarele proprietap:
a) daca x Y sunt liniar dependenp, atun ci a = 0 sau a = " ;
b)teorema cosinusului Ilx - Yil' =llxl/' +lIyll' -Zllxllllyllcosa ;
c) teorema lui Pitagora: daca x si y sunt ortogonali atunci :
Ilx+yll' = Ilxll' + Il yll' .
Rezolvare
x {+I. A> {O, A>
a) Fie. y =4 , atunci cos (l = 11. 1= dcci u >
"1 - I , A<O zr, A<O .
b) Ilx-yl' =IlxI' -2(x,y)+lvl'
c) Ilx+Y/I' =(x+y,x+y)=il-<ll'+ 2(x,y)+11rII' deoarece (x, y)=O pentru
a = 1C 12
9. Se dau veetorii urmatori din R
4
:
2 0
- I 1
Xl =
1,2 1,8
4 5
1
2
x
J
=
1,6
3
Sa se determine 0 combinajie liniara convexa a lor .
Rezolvare
. ,
Combinatia liniaraconvexa se scrie: x :;;A, X I +A 2x 2 + A, )x) , Ai 2: 0 (f:;; 1,2.3) si I.x, :;; 1.
=1
1 1 1
De exemplu: AI =-, A, =-, A, = -, dau:
4 2 4
10. Care din urmatoarele mulpmi sunt convexe si
. care nu sunt: .
a) X ={(X,y) ER'I x' +y' =16};
b) Y = {(X,y)E R'I xyS I, x 0, y 0 1
c) Z = {(X,y) ER'14x' +9y' S 36, x 01
d) T={(X,y) ER'IY' sx, x z O,
28
y
Fig. 1.1
rs, cap.!,
(x,y)

Rezolvare
.: .r nu este convexa, reprezinta circumferinja unui cere ell centrul in originea axelor de
.-r,jQcate raza 4.( figura 1.1).

_ Ecnatia xy = I reprezintahiperbola echilatera ce are drept asimptote axele de coordonate.


e.i=", I"( figura 1.2) nu este convexa, de exemplu exista punctele A. B. astfel cA [A.B] ex Y .
x
x
y
x
) = 0 pentru
,
I>..=1 .
,,,,1
..
.. 1.1
Fig. 1.2 Fig. 1.3 . Fig. 1.4
, ,
;: apa 4x
2
+9y 2 =36 sau 0 elipsa ell centrul in origine si
9 4
.,._Id.:. 3 2. Multimea Z este regiunea din inleriorul elipsei (hasurata in fig l .J ), deci
_ E.: a y' = x reprezinta 0 parabola . Multimea T (hasurata in fig 1.4, in primul cadran)
. sa se cereeteze daca urmatoarele mulpmi sunt eonvexe:
- = {(x. y ) E R ' / h - y s 8. x S 3 }
.r zO,
= !(x.Y) E R' 14x - 3YS I2. x+y S6. .r zO,
s.e face si reprezentarile geometriee.
Raspuns
a) da ; b) da ; c) da .
. .. .. {2X
1
+x, + 2x, - x. = 12
, Se da sistemul de ecuapi liniare :
x, +x,+x. =24
llCtim eu X " X 2 si X ' solutiile de baza corespunzatoare bazelor:
= " I
a
, 1B
2
={a
2
,a
3
1B
3
={a
3,
a. }.
, se arate ea vectorul : X =..!. X ' +..!. X ' +2. x' reprezintii 0 solutie a
3 5 15
.s;:g"Iu:, (dar nu este solutie de baza), calculand-o.
xezoevar
o combinatie lini ara ccnvexa a vectorilor X ', X
2
, x
3
, deoerece ..!..+..!..+.:!....- = I . Se ami
3 5 15
: .r' cu J:TOCCdeul Gauss-Jordan.
29
A b
2
1 2 -I 12
1

I 1 24
a,

-3
-36
a., a) 1

1
1
24
a,

1/3

1 12
01,03 I 1/3 1

12
(SI)

(S,)
(S,)
, [24] [0] [0] [8]
.. .. -36 -36 -9615
Din iteratiile se deduc. z" = ; X' = ; X' = dcci X =
24 12 52/5
12 28/5
.
x
A, A,
A,
AI
Se constata ca XI =8, x, = -96/5. x, = 52/5,. x, = 28/5 verifies ambele ecuatii ale sistemului.
13. Sa se figureze in plan mulpmea convexa ce are varfurile: AI = (3,4),
A, = A, = A, = A, =(4,-2) . y
Cu ajutorul unei combinapi liniare convexe
oarecare sa se deduca un punct din interiorul
acestei multimi convexe.
Rezolvare :
A,AIA,A,A, este un pentagonconvex (figura 1.5).
M = +1..,A, +1..,A, +1..,A, +1..,A,. cu A., 0.
- , A
i = 1.5. = 1 . De exemplu, pentru A., = A., = 1/10; ,
;:1
1.., '= 1/5; A., = 0; A., = 3/5 se obline:M = (16/5; -1/5)
Fig. l.S.
14. TEST
L Fie JIIUltimea:M = lXl .x2)e R11xI +X2 5; 2x1 - 3x2 ::s: Xl +.%2 s Xl = 2}.
1) SA secerceteze dad! multimeaM este convexa; .
2) SA se dea 0 imagine!?J'<XIlfUidi aacestei IJlU!limi in panu1 axdorde COOidxJah: XI Ox, .
3) SA se lnlocaiasca restrictia XI = 2 prin restrictia xI '; 2 sA se .determine
geometric 0 nouamuljime M' . ince relatie sun! multimile M M' ?
IL Fie P, (i =1,2....) v3rfurile tronsonului M fie P;(j =1,2,..) varfurile tronsonului M' .
I) SA sedetermine coordonaleletuturor v3rfwi.lor celor dollA tronsoane;
, 2) SA se serie acoperirea convexAapuncle10r P, acoperirea convexA apuncle10r P; .
IlL I) Transform3nd toate inegalitatile in egalitali . cu variabile de compensare
nenegative, sA se afle solutiile de baza corespunzatoare sistemelor de ecuapi pentru
frontierelemul\ip1ilor M M' (folOOOO metoda eliminant complete);
2) sa se deducii 0 legiiturii intre punctele p, (i=1,2....) P; (j = 1,2,..) cu
solutiile de bazii gasite anterior.
30
Capitolul n
COMPLEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA
2.1. SERll DE NUMERE. REALE
.
52/5
28/5
Ie sistemului.
AI = (3,4),
A,

/
I. sa se stabileasca natura seriei i:a(aJ' ,in care a,a,p E R, P'" 0 si, in
' 00 P
= convergenja sa se calculeze suma ei.
iU:;o/vare
3.... _ sumelorpartiale asociat acestei serii, (S")II este :
51 = a
S, =a+ a*=a( I+*)
ex ( ex)" ( ex ex' )
S, il =a l+il+1\'
s, =++*++
:a::l *'" 1 (ex p) atunci S, se poate calcula astfel :
S. = a -----, I - (c....!.- H
3 1
_ Folosind definipa convergentei unei serii, sa se stabileasca natura seriei eu
1
general u. = , ' n ;>: I.
n +4n+ 3
RL::.ohare
Se _ n ' decisepoate serie :
-- . aI I a)' 0 deci lim S a ap ,-----" -_.
- <. - = " = --= - - , ceea ce CUI UOTJ11
P P .- p- a
p
"""'='" cccvergemei unci serii numerice, cAseria dataeste convergent! si aresuma .
p-a
- a

p
:lid. 21 atunci limS.. = co , adica seria este divergenta aresuma 00
p .-.
ese ci vergenta, deoarece sirul (S" teste divergent nuaresums.
ooate xpx, .
se .detennine
onsonului M' .
lOClclor P; .
de compensare
: ecuatii penlIu
P;(f =1,2,...) eu
.1 I( I I)
u = "1 ----- n> 1
" 2 n+l n+3 ' -
Avern S" =u\ +u, +...+u" =L (.!- _.!- +.!-_.!- +.!-_.!- +:+L-I-+-I__-I_I =
2 2 4 3 5 4 6 n n+2 n+1 n+3}
- - 2(n
l
+2f 2(n
l
+3)
Sirul (SJare limita finita si limr 5 I I ] 5 deci seria data este
H1.Iz- 2(n+2f 2(,, +3) =12 '
. 5
convergenta are suma - .
12
3. Aceeas i cerinta ca la Ex. 2, pentru cazul cand termenul generaleste dat de:
u" = 2 ( ) , <:1 E N, <:1 ;:0, 2.
n +n <:1 + 1 +<:1
lndi catie Ii raspuns. Se observeca II I + nJu +1) + 0:== (n +0:) (n +1) . Calculand 5,. analog eu
problema 2, 50 obtine:
S" =_I_(.!-+.!- +.. +-,- __1 1__ "- n+
1
a)'
a.- I 2 3 c 11 + 2 n+3
S
.. I (I I 1)
uma senei este: - - - +- +...+- .
a- I 2 3 a

4. Aratap cii seria cu termenul general


si calcul ap-i suma .
3" - 5"
u = n > I
" 15" ' -
este convergentii
Rezolvare
3" 5" (I)" (I)"
. n; = W- 15" = '5 - 3 Fie seriile ell termenii
generali
(
I)" I '
In == - ,n;::: 1. Seria LVII estc convergentasi aresuma -t-, iarseria Lineste convergentA si
3 ,.:\ 4 n:1
are suma -'- (vezi ex.!. ). Din propnetatile seriilcr eonvergente rezul ta ca, daca doua serii,
2
.
respectiv LV"

.
L.t", SWlt convergente si au sumele
",, \
v
T atunci seria diferenta
.
L(v" - til jestc 0 serie convergentasi are suma V- T. Prin urmare
",, 1
""3"_ 5" 11 1
" - =- -- =- - .
15" 4 2 4
32
5, Studi ap convergenta seriei f(- unde pE N'
.. ,,0 P
Rezolvare
::Mca p =l, seria este divergenta, Daca p':F-l .p eNseria esteconvergenta are sums
- - 1
datA este
Aratap ca senile t (- V})"
..,
. p ceal altii nu.
t (V})" au aceeasi natura; dar ca una are
..,
ste clat de:
,. analog ell
oovergenta
ccavergenta
:3 doua seri i,
eria diferenta
aoic"l:i< ' p ,llsplUIS. Ambele sun! serii geometricedivergente. A doua are suma cc,
. 1
- . Care este natura seriei L( j" ?
- , .f5+,/6
.f5+,/6
RilsplUlS. Convergenta Swna este .f5,/6 .
5 + 6 - 1
Studi aji convergenja seriei f .j;; '
. , 0 n+l+ n
RilsplUlS. Divergenta.
Stabiliti natura seriei numeriee eu tennenul general :
I
n' , n :S 5
":" (-H, n > 5
este 0 sene geometries avand ratia r = deci este convergenta
;;; 4 . 4 .
S = (vezi ex. 5). EJ.imin.indun numar finit de termeni ai seriei, adicA primii
,
......; . "dar odifi 14 1
"""-''''. se """De 101 0 sene ccnvergenta, CD suma m ca.... S' = - . - = _ _ .
4' 5 ' 5120
. seadaugAIa aceasta ultima sene cinei lermeni se obtine seria:
1 1 1
1+4+9+16+25+- - -+- -
4
6
4
7
4
8
. 1
conv'ergenta are suma 55- - .
5120
- ld. eplicata in economic - cd. I
33
:
{
nO-n, n s: p
u. = (-qt, n > p,
, daca este cazul, calculap-i surna.
10. Fie pun numar natural, p e 1 q un numiir real Studiap natura seriei cu
termenul general
Indicatie nlspuns. Este 0 serie geometric! en pnmu P tenneni modificat i.
Dac!IqI"I, seria este divergenta, daca Iq I< 1 seria esse convergenta si are soma
(P-IXP+IXP+2)p (-qY'1
+- -
4 I+q
11. Care este natura seriei :
2
2 2 2 2 2 . (It 2 ?
- -J3+(-J3) -'P3Y-+ (-J3f- W + ' u+ - (-J31 L
2./3
RiJsplUlS. Convergenta, en soma
,,3 +1
12. Care este natura seriei :
RiJsplUlS. Divergenta
RiJsplUU. Toate trei divergente.
200 al seriei geometrice cu rapa _I .Cum se
16
15. Calculap restul de ordinul
13. Care este natura seriei :
1111 111 I ?
8+ , r:: +16+ ,r: + 24 + , I:: +32 + ,r.; +40+ ,=+,= + ,r.;:;: + ...+ , c
1,,2 1,,4 1,,8 1,,16 1,,32 1,,64 v128 1,,2
' . I
RiJsplUlS. Convergenta, en soma
\<2 - I
14. Stabiliti natura seriei cu termenul general :
n I 2
a) u b) U = - ; c) U = - ,
"2 " 2n "n
aplica criteriul restuIui pentru seria i: ?
. ,1 16
Rezolvare
Prindefini tie : i:u. = S. + R. . in care S. este SwM partial! de ordinuJ n a sener,
"=0 1
-
iar R. este restuJ de ordinuJ n al seriei . .deci ! 1 = S. +R. R,oo =! 1 = -
11 _101
34
tura seriei cu
=1: '" [ _ 1_1 ]= 15 .
1- -
16
:: -+ Ocind n 4 :l.
1
Pentru a aplica criteriul rest ului vom serie R = ---
" 16" 15
en modificati.

La seriile 16-55 se cere sa se stabileascd natura si, acolo unde este posibil.
, se calculeze sumo seriei.
< 1
16. L ' ;,a O.
..",0 n + 0
- ?
Rezalvare
- ul eralal .. I
Se com.para. termen gen sener , U" = - , --,
n +a
cu termenul general al seriei annonice
f are a = 2 > I, ea este convergent!, prin urmere si seria este convergentA,
,.,,1 n
ilizate cu a = 2, adica
I
V" =-,.
n
E
iden 1 I I . .
VI t, pentru n , -,- -2 5 2 ewn sella
n +a n
"""'::::1 crit eriului comperatiei. Seria datadiferitA de seria i -,_I_, printr-un singur'tennen,
. ,,"' 0 n +a
InS. Divergenta.
ese convergent! ea.
1-. ( 1 ), a> 0, b > -a .
fi' an+b"
Rezolvare
-am erata cAaceasta serie are natura cu seria armonicA generalizata. Mai intai , din
_ '=;<ikproblemei se observe ca este 0 sene ell termeni pozitivi., deci se poate aplica criteriul
1
de uncle
---;;- ,
a
( )
"
r n
an +b
.......,.,..p.. F . Cal ulam . I (an+b)"
_ 0 . re sene ... 11 ' C 4111 . lID I
",,1 n II ...., .., _
n"
- di cele deus serii au aceeas i natura, adica, daca a > I seriiJe sun! convergente dace
_ scriile S\D1t divergente.
e trei divergente.
1
.a - .Cum se
16
1
- " + qz; ' ?
I
sa 120+Z-.
- I
dmul n a seriei,
18.
1
- =-
16"
R4sp1UlS. Divergenta
35
19.
. , 1
Indkt1fie $irdsplUfS. lim = I, daca .a = 2, deci seriaeste convergenta. , _ 1
n'
20.

L.J n' -1
n;2
RdsplUfS. Convergenta.
21.
5n
dacA a = I , rezulta ca seria este
lim
" 2 - 2n+5 _ 5
It ""- 1
Indkt1fie $i rllsplUfS Deoarece
n'
divergent!.
.
22. "" n a, C E R, . a <: O.
L.Jan' +3n +c
,, "'I
Retolvare
n
Presupunemca a ':J; 0 . Atuncilim an} + 3n+c
n-... ' 1
n"
o
daca a = 2. Deci cele doua serii sunt
ambele convergente. DacA a. = 0, atunci termenul general al seriei este u = _n_ si sirul
" 3n+c
(u , l, nu tinde catre zero (ci catre I, deci nu jndeplineste criteriul necesar de convergenta a
unei serii. Seria este divergenta, indiferentde valoarea parametru1ui c.
23.
1
L .
, ., .In' +n +2
RdsplUfS. Divergent!.
.., 2" , "
24. L ; a , a E R .
n= 1
Rezo/vore
Dad a =0, seria este convergent! are swna 2 (vezi ex. I ). Daca a 0 vern considera
(2)' . ( )'

Prima este convergent! are 2, iar a doua este convcrgentA
36
a e (- 3, 3) si are suma
a
3- a
Astfel, f 2" : a" =
..;1 3
a e (-o:>,-3Ju[3, oo ) seria datA
nvergenta.
onvergentA.
seria este
douA serii SUIlt
n

eonvergenta a
.... DivergentA.
vom considera
este convergentA
_ , __ 0_ =6- a daca ae(-3,3) DacAl
a
l ;"3,adicA
- - 3-a 3-0 '
:;"'''' ,= l!. deoarece sumele ei parIialeformeaza lUI sir divergerr,
. servai ie. Se pooleaplica si criteriul raportului eulimita, numai in ipoteza cAseria datA
>=:neni pozitivi, ceea ce este adevarat daca 50 ia, de exeroplu, in loe de a, Ia I.
p rllsplUlS. Sirul sumelor partiale are termenul general S. = +n+l este
. P
,..,=:a. ' DacA I; I< I, atunci seriaare suma 00 .
a E R.


e, sena nu are tenneni pozitivi, vom arata pentru ce valori ale lui a seria este absolut
_ ,"""",lUA. folosind criteriul raportului cu limitA :
lor
'
lim (n+3)1 = lim 11-=0 < 1.
"""'" --.EL """", n+3
(n +2)1
..! ca. pentru orice u e R scria esteabsolut convergenta, deci convergenta.
a Tt!
cnteriul raportului cu limitA, seria avlind tenneni pozitivi. Astfel :
1
lim U"" =lim (n+I)1 =lim-
I
_ =o <1.
.. ... ... U" "...... 1 "..... n+l
n!
rc:zultA ca seria esteconvergenta. Vomafla suma acestei serii. Notam swna partialade
a seriei cu S" avem :
I I I
S = 1+-+-+ ..+-
II l ! 2! n!
37
Pornim de I. sirul ee defineste nurnarul e si dezvoltam dupa bincmul lui Newton, efectuand
anumitemejcrari : .
I
1- -
+ n(n-I)...(n-k +l) . _1 +...+ n(n-l)...(n - n+ l) ._1 __n +...+
k! n' n! n" I! 2!
(
I )" I I 2 I , I "I I n(n - I ) I
1+- : l+C... - + C" - 2 +...+C" ' - ,1: +...+C,. ' - ... =1+n
o
- +- - - - -2+...+
n n n n n n 2! n
- Deoarece (1+.!-)"s S" ,.vern lim( I +.!-)" s lim S", adica e'; lim Pe de altli parte,
n "....... ..-to""
renuntand la 0 parte din termenii dezvoltlirii ( I +;Jobtinem, pentruoriee k'; n :
Pastrand k fixat si treciind 1. limitli dupa n obtinem:
.( 1)" i I
lim 1+- ,,!+_+... +- = S,
n--.'" n I! k!
adica e z S, oricare ar fi k E N, de unde e z lim S, .
,-
Dincele doua inegalitlili rezulta i .!. =e.
,, 000 n!
28. !,n+l .
,,=0 n!
Rezolvare
n+2
Avem lim U .. ...1 = lim (n+l)! =lim deci seria este convergent!. Pentru a-i
.. _ U n " ..... "" n+l ..--(n+l)!
rI.
all. soma, observam
n I I r
cA u =-+-=--+-
. .. n! n! (n - 1)! n! '
iar f..!..- = e, prin urmare siena seriei este 2e.
" ,,0 n!
daca
I
L--::
e
.
""I (n - I)I
38
efectuand
rltrplUlS. Seriaeste convergenta. Deoarece n' = n(n- l) + n. termenul general se
<I .
+
u.
.:.: n-". (n'---_l :.c ) +-'!.. = _ 1_+_ I_
n! n! (n -2)! (n-l)!
I
" --, a> -l.

. "' 1
I parte.
;c...-:I n 2.Deci
. ,

'.04 n!
1 I
_--e.... u oJ > 1, vom compare se:ria data ell seriageometrica deratie I/a. Avem: - - - < - .
a" + n a"
este convergenta, prin urmare si seria data este convergenta. Putemmajorasuma
---"- 5. cu swnaseriei geometrice de ratie I1a ji primul termen lla, prin urmare:
I I I
5$- - - ,5 ,;, - - .
a I-'!' a -I
a
.:lIci - 1< a < 1, avem -1 < a" < 1, deci pentru n;;:: t -seria are termeni pozitivi
- - > _ 1_ . Din criteriul comperatiei rezultA cli seria data este divergenta, asa cwn este seria
- Of - I
--_care este seria ermoruca fAra primul termen. Dacaa = 1, seria data este seria armonica
termen, decieste divergenta
II!. Pentru a-i
1

RilspIUU. Divergenta.
. ,
') _n_ . a> O. peN.

I
---=e.
;j (n- l)!
-
folosi criteriul raportului cu limita Deoarece
- I p 1

=0 < I. seria este convergenta indiferent de valoarea lui a ji a luip .


"I ) Q\n+ l /
39
33. t (.Jan' + n +1-n)- . a".!. .
4
Rezolvare
Aplicamcriteriul radacinii ell liniitA seriei modulelor:
.<. =lim.ll.Jan' +n+ l- n l" =li-l.Jan' +n+l- n l=
V
. I(a- I)n' +n+11
= hm-'-r=:== = ----'
.Jan' +n+ 1+n
Dad a 1. atunci == 00 si seria datA nu este absolut convergenta. Deca a == I, atunci I. == !
2
si seriaeste absolut convergenta, deci convergenta
. ,
34 "" n .
. ft 2n
2
+ n+ l "
.
35'Li .
n"'1
3
n
5
+1
36. )".
4:i' 3n -IO
Rllspllns. DivergentA.
Rllspllns. DivergentA.
Indica(ie r4fpuns. Daca se elimina primii 3 termeni se obtine 0 serie ell tenneni pozitivi.
careia i se aplica criteriul luiCauchy ell limitA. Convergenta.
37. +2)"
f: 2n +l
I
39. ""!!.c. . a> O.
L.
a
"

RdsplUlS. DivergentA
InJicllfie 1i ,Ilsp"ns. 50 aplica criteriullui d' A1embert ell lirnita. DivergentA.
40
a>O.
LJ
n
"""
JlL:plvar e
" ..1 a.
lim
u"... 1 lim a n .
ece - -= -(- -)- .- =0, sena este convergenta pentru a< l , indiferentde
....... u" ".....' ? n +l (I an
fiind seriearmonica. Seria
a >O.
I-I) 1
- . / '-,
- n! n il
. c . Daca a = 1, etunci seria este convergent! pentru ex. >t,
::R' pentru a > 1-sipentru a = 1 a. $ 1.
. , 1
anmCI II. = -
- 2
'ar e
IllS. Divergenta
IllS. Divergenta.
I
u _ I a(a +I)..(a +n- 1)(a+n) _,----:T- n.:.;.' n=-"_ ----:-;: I. Prin
=.tn Im- - - 1m .
- u, (n+ 1) I(n + I)" a(a + I)..(a+n- I)
cntenul raportului eu limitA nu este cencl udent Aplicam crit eri uJ Raabe-Duhamel eu
avem de cal ct Iat limita :
-I}
3 calcula aceastalimita, vomfolosi limita :
L = lim{(.:..:!:.!.)"..::..:':!.. -1],
x x+a
d:<cnillncalculul eu ajutorul lui I'Hospital :
0.-0+1.
a- I
(Ha)'
e Iim
. -+< I

Icrmeni pozitivi,
WJI,J. Divergenta
. 1 [( n+I)"n+1I] ' 1 D adi .
un n -- - - - = a - a + . aca a - a + l> l. cA a >a,senaeste
"..... n n +a
....""".. =""'--.!.. Daca ex. - a+1$. I , adica a. $. a, atunci seriaeste divergenta.
II!. Convergcnta
.
, ( ) ( )'a >o
.. a+n -I
u
P rdsplUlS. Avem lim ---!!.:!.. = 1, deci criteriul raportului 'nu este concludcnt : se
u"
Raabe-Duhamel ell limita, Daca ex. > 2, seria este convergcnta. Daca c s 2, seria
_.GlL!
- 4 1
. I
43. L ( )' > O.
.. =1 n l+a+:..+a"
Rezolvare
Pentru a = 1>se obtine seriacu termenul general care este convergenta are suma 1.
fl\,n+ l)
D
. I I . fi Nd ia da
aca a> I, atunci -l _ 11) <-".oncarear InE , eel sene tA este convergenta
. n\l+a+...+a a
conformcriteriului comparatieiell seria gcometrica f care este convergema, avand retia
11=1 a
1
- < I. Deca a < 1. vomaplica criteriul comparatiei ell limita :
a
I
11(1 +0 +...+0') I I 1
un un--- = -a.
11 _ 1 n __ ] _ a"... 1
n I-a
Cum seria armonica este divergenta, rezulta cA se:riadata este divergenta.
/lIdicape Ii TllsplUlS. Se foloseste criteri ul Cauchy cu limita. Deca
I
a < - sena estc
2
convergenta. Daca a>.!.., seria este di vergenta Daca a =.!. seria divergenta,
2 2
tennenul general nu tindc catre zero.
45. ! (3nr
. "1 J(16n' +5n+2)"1
Rezolvare
Deoarece:
+511+2
lim (311r =lun 311 =lim 311
. _.' (1 611 ' +511 +2)T . - (1 611' +511 +2)",:,1 . - JI 611 ' +511+2
3 1 I 3 1 .
un - < sena este convcrgcnta.
4"......, ..!.- 4

11 II'
.
46. La"", a >O.
,,=1
Rezolvare
In!..... i}
lim _0__= lim a " = I, deci criteriul raportului nu este concludent. AplicAm criteriul
n__ alnn 11____
Raabe-Duhamel :
42
,,' - I) = limn(a "';;. - I) = lima"' ;;' -IIJ_n_)' = In a ,In!.= -Ina.
_ u n...... II..... n U\n+ 1 e
. 1 In- -
n+I
. , da I , ,
sena este convergenta, 1M ca a > - serta este divergenta
e
di
I
:Ac:! -e ln c > l , a ca a <- ,
e
I ' ( 1)m. -m. I dec" di ..
.: = - anmci "II = - = e = - . 1 sma este vergenl4.
e ' e n
convergent!
are suma I.
avand retia
.."", 'are
ca tennenul general al acestei serii nutinde catre zero. [ntr-adevar, exist! un
natural k, astfel incal a :5 n oricare at fi n k, deci:
0 :5 a + n :5 2n, (V)n2:k
selia este
I J I
--,; - -<-
;j2;; Va + n- 'Ij;; ,
onti, deoarece
. rezulta cA lim ,.. =1, deci seria este divergenta.
,......

RilsplUtS, Divergenta.
3n
1
___ ' ( )' , a, b> O, a+ l> b, 2b E Z.
n +a -b"
...
.....,= ar e
J:arece a +1 > b, seria are termeni pozitivi. Pentru a-i afla natura, aplicam criteriul
_"?,,n<l<:1 e ll IimitA obtinem :
xlcam criteriuJ
lim (n +a)' - b'
II-+<CI 1
I,
n'
deci seria data areaceeasi natura ell seria armonica generalizata f adica este convergent!
n:oO n
Pentru a-i aflasuma, descompunemtermenul general in fractii simple :
1 1(I 1 )
" " = (n+ a)' -b' 2b n+a -b n+a+b '
. I( 1 1 1 1 I I }
Atunci S = - -------+ + +--'--,-
" 2b l+a- b l +a+b 2+a-b 2+a +b ... n+a-b n wa wb .
Doi numitori oarecareai fractiilorde semnecontrare difera printr-un numar intreg, deci dace
n+p +a -b=n+a+b,peN, se va obtine tennenii se vor reduce doi cete doi,
adica suma serieieste
1 ( 1 1 1 )
S = 2b l+a-b + 2+a -b +...+ a+b .
1 1 1 1
50.1 - J3 +(J3) - {J3r -+(-lr {J3(
Rezolvare
Este 0 serie alternate cu tennenul general "" = Se poate aplica criteriullui
\13, .
Leibniz, deoarece b" = este un sir descrescator tinde catre zero. Deci seria este
S
. . 13
b
. ' de ' 1
convergenta. tuna senei este ---;;:- ; 0 servamcA este0 sene geometnca rape - r;'
.,.3 +1 .,.3
unde
!
1
" ,
u = 2'
" 1
3" '
pentru n par ,
pentru n impar.
Rezolvare
Seria se scrieastfel :
1 1 I 1 1 1
1- - +- - -+---+- ..
3 2 27 4 243 8
Ea este 0 serie altemalii, dar nu verifica cerintele critenului Leibniz, deoarece sirul termenilor
in modul:
1.!. .!. ...!... .!. _1_ .!.
' 3 ' 2 ' 27 ' 4 ' 243 ' 8'"
nu este descrescator.
Calculam soma partial. a acestei serii si obtinempentru n par:
1_ _
1
_ 1
S =1_.!.+.!._...!... +...__1_+...!...= 2
i
" _.!.. 1- 3"
" 3 2 27 3""" 1 3 1
2' 1- - 1- -
2 9
44
este convergenta
pentrun irnpar:
I 1 1 1 I
S =1- - +---+. +---
" 3 2 27 ' . 3"
2 '
I
1- - -
.-,
- -,
2 '
1
1- -
2
I
I - -
I 3"+1
30
9

ereg, deci dace
ICe doi cete dOL
mea criteriul lui
Deci seria este
1
oe- ./3 .
sirul termenilor
::d.o douA subsiruri sum convergente au aceeas i limita, I: , asadar seria data este
..
13
ta jl are swna - .
8
P r4sprurs . Desi nu Indeplineste conditiile criteriului lui Leibniz, nu se poat e trage
(
.", 2n +1 .
luzia ca seria este divergenta, Se arata ca sirul - 1, - - -1> 0 (practic nu are
3n-1
.:h:i seria este divergenta.
t (-lt'
- n
P rdsprurs. Seria este altematA, dar nu se poole aplica critcriul Leibniz. Ea este
eec vergenta, deci este convergenta
Rdsprurs. Convergenta
Rdsprurs. Convergenta
.
aER .
..."1
'are
_<rice n natural relatia lzl <!:.. , adicA n > 21a I, sin!: aresernnul lui a.
2 2 ff n
numar fmit de termeni ai seriei date se obtine 0 sene alternatA, care satisface
_=5<cntenului lui Leiliniz, deoarece sirul (/ sin /) este dcscrescator ji !dsin 1=0 .
:.i ci seria dati este convergenta, deoarece scria altemata este convergenta, avand in
numar fmit determeni.
45
Rilspuns. Convergenta
(n+I)""
este termenul general al unui
este eOtlvergema
Rezolvare
descrescator, care tinde catre zero. ConvergentA.
59
A --" - . 1 1 1 1 ( 1'1--' 1
. Aratap ca sena ---+-- - +...+ - J --+...
2 5 8 11 3n-1
si calculap-i suma eu doua zecimale exacte.
Rezolvare
Este 0 serie alternatA cu termenul general u. = (-1)"" _I-.Deoareee sirul (_1_) este
3n-l 3n-1
descrescator si lim _ I _ = 0, seria data indeplineste conditiile criteriului lui Leibniz, adica este
,,_3n- 1 ..:;
ccnvergenta. Pentru a-i calcula suma ell doua zecimale exacte, se stie cA eroarea care se face
aproximand suma seriei ell suma primilor n te:rmeni ai seriei alternate care satisface criteriul lui
Leibniz este data de modulul primului termen neglijat : IS -S. I< Iu."I,unde prin S. s-a
I I
notatsuma partialaa serieialternate. Estesuficient saluamIu".. . 1< 10-
1
sau-- < -, de
3n -I 100
unde rezultA n > 34. Deci Insumand34 de termeni ei seriei obtinemaproximerea doritA : 0,3786.
2.2. SERII DEFUNCTII. SERIIDEPUTERI
SERII TAYLOR !;II MACLAURIN
1. Care este multimea de convergenja a seriei de functii :
. (2 1)
::1 , x 'I' - 1 ?
,,"'I .
.
Vom stabili multimea de convergenta absolutA pentru seria de functii L I.(x), unde
""I
I.(x):R \ {- I} --> R, I. (x) ={ 2X-I ) . , deci vom determina 0 multime Ac R pe care seria
x + 1
eo
modulelor 2:1I n(x) 1este convergenta Presupunandell xE R\ (-I) arbitrar , dar fixat, sc poate
n=1
aplica criteriul radacirui cu Iimita, seriei modulelor.
46
s. Convergent!
ill al unui
convergenta
adi eli este
Je3 care se face
face criteri ul Iw
iie prin SII' s-a
1 I
- <- de
- 1 100 '
:!ontA : 0,3786.
<
2:1, (x), unde
"'
R pe care scria
3I fi xat, se poate
50 calculeaza prin UIIDare :
,l =lim 1,(x)1 =lim ,r,;l2X-I I=1 2X-II.
n-C """1x+ l x+ l
:JaeA ). < I , seria data este absolut convergenta; daca ). > I , seria datA nu este absol ut
enta, iar daca ). = 1 termenul general al seriei date nu tinde elitre zero , deci seria este
Dar ).< 1 daca si nwnai daca 12X- II: 1, adi eli xe(0,2), adieli seria este absolut
x+1
"",-genIA pe (0,2) , de unde rezulta eli este convergenta pe (0,2) . Daeli x (0,2) seria nu este
convergenta. Eanueste convergenta, deoarece te:rmenul general nutindecatre zero.
_. Stabiliti mulpmea de convergenja a seriei de funcpi :
n' +1(2X +l ) '
2:/,,(x), unde I, : R \ {- l }---+ R, /,, (x)= , --
" ",I n x +l
Rasp"",. Convergenta pentru XE ( - I, -%)li divergenta in rest .
3. Care este multimea de convergenja absolutii pentru seria:
I /,, (x), unde /" : R \ {.!.} ---+ R, /,, (x)= H r( I+ X')' ?
. " 3 1-3x
Rdsp"'"
: . Se poate spune ci seria de functii n - 2x+4)" este divergenta pe
n=1 n
..lp"" R? ,
:-ial1'" P rdsplUU Func[iile I. (x) =n + 1 - 2x +4)' formeaza un sir care nu linde
n
z:::o peatru nici 0 valoare reala a lui .r. Soia est e divergent! pe R
s, F,e Ariitap ca multimea de convergenta a acestei
fi' Inn l+x'
este R.
a.ial1'" p rdsplUU Se aphca criteriul raportului pentru seria modulelor. Penlru x = 0 seria
(- I)" , eare este 0 serie altemata converger:tA. (vezi Ex.55).
L. ln n
=:
. ,
.-\riitati ca seria de funcpi: I ( x ' )' este simplu convergentii pe [0, I],
,,=0 1+x
este uniform convergentii.
47
Rezolvare
z x'
Avern fo(A=x , f n(x) = ( y. : [ O, I ] --+ R, 1/2:1. Daca x=O,seriaesteconvergentA,
1+x
2
)
aviind tali termenii zero Ii are suma f(O) =O, dupa cum se vede inJocuind direct in seria de
1
functii. Daca x E (0, 1) atunci se obtine 0 serie geometries ell ratia r = - '-- < I ~ primul
1+x
2
termen x
2
, deci este convergent! si are suma :
x'
f(x) -I +x'
1_ _ 1_
1+ x
2
Prin UI1Il3fe. seriaeste convergent! ~ aresuma:
{
o x=O
f Ix) = 1 x' , XE (0, 1 J
sa aratam ca nu este uniform convergenta. Daca, prin absurd, ar fi uniform convergenta,
a!""ei pentru orice a > 0 ar exista un rang N(c) astfel incat IS n(x)- f (x)I<E, pentru oriee
xE [ 0, I lli 1/2: N[e] Snlx) frind surna partiala de ordinul 1/ a seriei date:
2 x
2
x l x
2
Sn(x)=x +-+( ) + ,..+ ( r
l +x
2
l +x2 2 1+x
2
,, -1
Prescpcoen ca x .. O Atunei Sn(x}=(I+x' J[1 (I +: ,)n ].iarf(X)= I+x2D.ea c ~
exista unrang N= N(+). astfel irdill Sn(x) - f(x) I< ~ pentru orice 1/2: NIi xE [ 0, I ]. adic! :
(
,)n-I
I+x
1
< -
2
I 1 , I, 1
I. VI < -, pentruonce XE\O,l)
y +x 2J 2
~ i eu atat mai mult ( I ) <.!-.
1+ x2 n 2
inegalitatea:
Fixiindu-I pe 11 si anume luiindu-I in particular N, se obtine
I
Fie (x,)", un sir de punete din intervalul (O,I} x, --+0. Sirul ( 1 ' )Ntinde catre 1
1+x
1
cdnd k --+.co.Atunci exist! WI rang k
o
astfel incAt L 2 ~ v >%pentru orice k ~ ko ceea ce
. Y+ Xt )
contrazice inegalitatea (*) de mai sus, prin urmare ipoteza de convergenta uniforma este falsa
Seria este siroplu convergenta Acelasi rezultat se obtioe observiind ca este contrazisa proprielatea
de continuitate a surnei unci serii de functii continue pe compactul [0,1] in cazul convergentei
unifonne (Proprietatea I , p. 55 din manualul "Matematiei aplicate in economie ").
.., . ,. II
7 E
. ",\,sm r+cos r R 'J: - R ?
. ste sena L. ,.--,--; , r E , ururcrm convergenta pe .
11 ,,0 "n-+ 1
..
f

-
- ' xH cos"x/ 2 2
r;-:-: :s; rrr: Seria eu termenul general a" =J tenneni pozitivi
n
3
+1
vergenta, deoarece dineriteriul ccmparatiei eu limita rezulta:
1
lim J"'+l = 1. daca Ct=i>L
"- - , 2
e convergenta,
:a;t in seria de
<1 si primul
Rezolvare
f . (x): R -> R.
f. (x)- sin x+cos x
J;;J;i
. . .
SID x + cos x
s
,J;;J;i
convergenta
pentru orice
. 1
' . Dacii S= - .
2
!r S, se obtine
.. tinde catre I
lImA este Ialsa
;sa proprietalea
e.l convergentei
,,"
Se 19hcA teoremacare asigura convergenta uniforma a unei serii de functii daca termenii ei
jorati determenii unei serii convergente eu termenii pozitivi, pecare amnotat-e f a".
n=1
Studiati caracterul convergentei seriei
JXER
vare
x = se obtine seria eu termenul general 0, care este convergenta si are suma zero.
x. o vom ca1culasirul sumelor partiale s. (x) = I f.(x) :
.1::::1

x
2
2x
2
x
2
3x
2
2x
2
S (x)= - -+-----+ + +
n l+x2 1+2x2 l+x2 1+3x 2 1+2x
2
...
+ nx' (" - Ilx' 1- -'-
I+nx' I+(,, -Ilx' I+nx'
eecare xe R fixat, avem limSn (x) =Ldeci se poate spune ca seria data este (simplu)
.-
.. catre functiaf(x), unde
f :R->R, f (x)= {I, pentrux e O,
0. peotru x =0.
SoC. insa, uniformconvergent!.
.-... seriile de puteri 9-17 aflati raza de convergenui R si multimea de

. ,
, nx .1_
+ 1'
'are
rul Q a1 termenului x" este Q " = --" - _ Pentnl a gasi raza de convergenta
n 2n2+1
Ia I I n+1 2n
2
+1 .
....:....:Ii A. = lim = lim .--- = I . Prin urmare, raza de convergenta este
.- la. 1 . -+=>2(" +1)'+' tI
= - - .1 once x e ( - I , I) seria este absolut convergenta, iar data: x > 1 sau x < - I seria
.=-
..i ajJl icatii in economic - cd.
49
I. Deci R = .!. = I. Dadi x = I , seria devine
..
I e ' .
rezulta = 3. pnn urmare, pentru once x.
3
Daca r E ( 0,1 pe intervalui [- r , r I seria este uniformconvergentA.

Daca x =I, seria de puteri devine 0 serie numerics ""---T-, care este divergenta (se
- L.J2n +1
If=l
comparlieu seria armonica se constatA auaceeasi naturil.). x = - I , seria de puteri devine 0
W
serie numerica alternatA ---T-, care satisface conditiile eriteriuiui lui Leibniz,
11=1 2n +1
deoarece sirul (- :-) este descrescator tinde catre zero. Ea este convergenta. C = (.- 1, 1). .
2n +1 ,.
10. i (-Ir n' x' .
01 =0
Rezolvare
Avem A= limIa.,,1 = limI(-It'(n +1)'1
"-- la.1 "-- ! (- I)" n' l

L) -l)" n
2
este divergenta, deoarece termenul general nu tinde catre zero. Deca
,,=0
x =- I, se obtine seria care este de aserneneadivergenta, deci C =(- 1,1 )
,,=0

11=1 n 3"
Rezolvare
I I
Cum A = lim.! a
n
+
1
I= lim (n+I)'3
n
+'
n-+ :J I. a" I n-+<CI .!.. .3"
n
ellIx 1<3, seria este abso lut convergenta; 'dacA Ix I> 3, seria este divergenta, iar pe compactul
[-r, r1 ell r e(O, 3 ) seria este uniform convergenta, Daca x= -3, se obtine seria armonicA
altematA, care este convergentA. Deci C = ( - 3, 3 )..
13
. ft (2n+1)2' .
Rezolvare
NotAm t = x - 1 obtinemin Ioc de 0 serie ell puterile lui x - I, 0 serie ell puterile lui t:
00 2n 2 (;i 1
n t . Avern: WI = lim n n =.!. lim __n_=_ deci
n->W (2n +l}2n 2 H w?l/2n+1 2 '
50
divergenta (se
pneri devine0
l lui Leibniz,
C =(- 1,1 ) .
I, seria devine
e zero. Daca
, C=( - l,l )
eatru mice .t..
I'" compactul
seria armonica
rile lui t:
. ,
= = 2. Observam cii peotru (= 2 50 obtine seria ~ ~ n , care este divergenta, deoarece
L. 2n+l
..,
""""""ul general nu tinde catre zero. La fel si peotru t =- 2. Prin urmare C, =(- 2. 2 ) Rezulta
seria data multirneade convergenta C, = ( - 1,3) Deci peotru orice x E ( -1 ,3 ) seria este
ut convergenta; dad x> 3 sau x < -I seria estedivergenta, iarpentru WI DUIIlM arbitrar
<e tJ2}seria este uniformconvergentli 1"" [ I- r: I+ r J
14. f (_n_),n-. ,xn
.., 2n+1
RtlspJUtS, R = 4 '>i C = ( - 4.4),
<
15. I n!(x-4{
.. ,,0
RtlspUIlS, R = 0, C = { 4 }
< ( I )n'
16. ~ 1+-;; -x" ,
I ( I I)
RtlsplUU. R= - , C= - - ,- ,
e e e
Ii. i [2+(- 1)" r-r"

Rezolvare
S<calculeaza co =lim ~ an I=lim ~ [ 2+ (-I)" In =3 AtunciR =.!-, deci din teorema lui
n-+<X:I I'l-jo l 3
rezu.ltA cA pentru orice x real cu IX I< .!. seria este absolut convergenta; daca Ix f >! seria
3 3
vergenta, iar peotru r E ( 0, i ). I'" [ - r, r] seria este uniform convergenta.. In capetcle
llu1ui de convergenta, edica in x =- i '>i x =i seria este divergenta, deoerece, peotru
z = - .!. termenul general al seriei devine Un =l +(_I)"r , (_I)n si seria este alternata
3 ~ J 31'1 .
tli (atentie! nu indeplineste conditiile criteriului lui Leibniz, dar termenul general nu are
iar peotru x =i,Un =~ + (- I)"t ' 3
1n
'>i de asemenea termenul general nu are Iimita.
c=(-LH
Sa se dezvolte in sene Taylor injurul punctului x = 2 funcpa f (x)= e" ' ,
Rezolvare
"''''''' f :R -> R, f(x) indefmit derivabila I'" tot domeniul de definitie. Allam valorile
~ derivatelor inpunctul .r = 2 :
51
[(2)=e'
['(x)= eX' 1 ['(2)=e
3
r(x)=e'" r(2)=e
3
[ (n )(x)=eX' 1 [ (n )(2)=e
3
Deci seria Taylor asociata este:
3 3 x-2 3 (.-2)' 3 (x_2)n
e +e - - +e . _ - +...+e -- - +. . -
I!
=e' [I +x-2 +(. - 2( +... +(x -2T +...].
l! 2! n!
Calculamraza de convergenta notand y = .%- 2 si deterrninandmai intai Ry . Avem :
3 I
lim
lan.,I =lim e 'G+iJ' -_ 0 =R =
I I
. ceci v x 00.
n--tOO a n n--toOO 3 1 .
e .-
n!
0, pentru orice x E R rezulta cA, pe R.
f(x)
x' -3x+ 2
bila dezvoltarea.
Rezolvare
Yom descompune [ (x ) in fractii simple: 1(.)=_1 1_.
x -2 x-I
Dezvoltamin serie fiecare dintre functiile g(.)=_I - si h(x)= _I- si avem, in anwnite
.% - 2 x-"1
conditii, [(x)= g(x)- h(x ) Penlru g(x) li h(x ) vom folosi seria geometricA. Avem
g(x)=_1 =_.!._ I
x-2 2 2
2
I I
h(x)= x -I =-I-x =-:L
x n
. pelx l<l.
= 0
Restul seriei se va seriesubforma Lagrange astfel:
Rn(x)= (x _2)n.' [ (-.I )(n
I)!
unde este un numar real Intre x si 2. Deoarece putem sene ..li < el... ...
( 2) ""
pentru once x E R . Cum
(. +1)1
eH ' = + x- 2+(x-2Y +.. +(x- 2T + .. ] .
l' 2' n'
19. Dezvoltaji in serie Taylor dupa puterile lui x functia f :R \ {t,2 }--+ R,
1
Pe intervalul comun de convergenta al celor doua serii, adicA pe: (-2,2),-,(-1,1)=(-1,1) 50
poate serie:
52
20. Dezvoftap in serie Taylor dupa puterile lui x - 4 functia f (x )
jc{enninali mulpmea pe 9 re este valabila dezvoltarea.
z]...... R,
este vala-
in anwnite
J)=(- 1,1) se
Rezolvare
Procedllm ca mai sus purulnd in evidenta la functiileg(x) si h(x) binomul x - 4. Prin unnare:
g(x)=_ I_ = I -2
1

x -2 x - 4 - 2 +4 . 1+ - n=O
2
h(x)=_ I_ =_ I_ =.I.. I
x - I x- 4+3 3 - -x_ - 4
7
1+- -
3
' <rea lui g(x) este valabila pe intervalul x E (2, 6 ), iar a lui h( x ) pe intervalul ( I, 7 ).
pentru x E ( 2, 6 ) se poate serie:
f(x) = ._ 1_ (x -4)" - (-I) n. _ 1 .(x - 4)" =
.,,,+1 L... 3" +1
'1=0 - n=O
= __I )] (X- 4)".
c: 2
n
+
1
3"+1
n=<l
21. Dezvoltap in serie Taylor dupa puterile lui x - 3 functia :
f R \ { - t ,-4 h R, f(x)= --,._I -
x' +5x+ 4
ciali rnulpmea de convergenta.
Rllsp"'" (_I I_ )' (X_3)" , pe(- 1,7).
L- 3 4"+1 7 n+l
n=O
22. Dezvoltaji in serie Taylor dupa puterile lui x - I funcpa :
f :(0,00)""" R, f (x)= xin x .
lJUV:t1(iq i ,llspfUlS, Sc observa cAfunctia g(x) =xln x - x are dcrivata g'(x ) egala cu In x,
jeri\'8ta a doua esteg"(x)=.!.. . . Dar .!.. = (vezi ex. 20) si facem douil
x x L"
1'1 =0
succesive termenell termen. Se obtine:
x ln x =x - I+(x-I)". (x . I)' +(x- I)' - .+(-1)"-' /x-r +.. pe(0,2j
12 23 3-4 n - I n
53
c) [ :--> R, [(x,y,z)
.2.3; FUNC'fIl REALEDEMAl MULTEVARIABILEREALE
2.3.1. Multimi puncte din R"
1. Sa se determine domeniul maxim de definitie al funcjiilor:
a) [ : E --> R. [(x,y) =Jl="7ln(4- y '}, -
[
E
R [()
. x . 2v- l
b) : ----; , x,v .arcsID-+arCSln-'-;
, 2 3
1
Rezolvare
a)Aceasti finqie are sens pemi plOCIele din R' pentrucare 1-.1;' 0 li 4-y>o<=
"""xel (- 2, 2) Deci =!(x,y)e R' 2 J=! - LI ]x(- 2. 2 )
b) - I S S I si -I S 2y -1 S 1"""XE [ - 2.2 h i ye I-I, 2] Deci E [ -2. 2 ]x[i.t ]
2 3
' c) 1- xl - y 2 - Z2 > 0 si 1- Xl - y2 _ Z 2 :;e I <=> x
2
+y 2 +Z2 < 1 si (x.y,z).;t: (0,0,0)
Deci E = hx,y,z)e R'I x' +y' +z ' < I, ( x, y, z )" (0,0,0 )1-sferadeschisa de I1l71\ egala
cu unitatea si ell centruI in origine, mai putin centrul sferei.
2. Sa se determine domeniul maxim de defin ijie al functiilor :
( )
x' + y' - I
a) [ : --> R, [ x, y = , , ;
4 - x -y
b) [ : E --> R, [ (x, y) = arcsin":' +arcsinll > y ),
y
c) [ :--> R, [ (x,y)= ln(x'-y+2),
d) [--> R,
c) [ --> R, [ (x, y ) = JSin{x' +y ' ):
)
1 I I
f) [ : E --> R , [ (x,y,z = ,--; + + ,--; :
, " x - l vy- I " z- I
g) [ : --> R, [(x,y, z) = J 9-x' - y' - z ' ,
Rils a) t: = f(x,y) e R' II ,; x' +y' < 4 }
'P1UlS.. b) =Kx,y)eR' I- y' ,; x,;y' ; O<y ';2}
c) = fX' v)e R' \Y< x' +2}
d) E = x ;' O, O,; y ,; x'}
c) = (x,y)eR' 12ktr '; x' +y ' '; (2k+ I);r ; ke N}
f) =(1 001;
g) = kx,y,z)e R' lx'+y'+ Z'';9}
3. Fie A = Kx,y)e R' lx' +y' < L x ;,O}v{(-3,O)} Sa se determine urmatoarele mul-
. -
prni de puncte: A mulpmea punctelor interioare mulpmii A; A rnulpmea punctelor
aderente multimii A;A'mul{imea punetelor de acumulare ale mullimii A; Fr(AJ
frontiera mulpmii A.
54
-\LE R A: Kx.Y)ER'\X' +Y'< 1. x>ol
11sp/UU. A: kX,Y)E R' x' + y ' ,; 1, X" I}u - 3,0)}
A'; R' lx' + y' ,; 1, x 2: O}
kX,Y)E R' jx' + y' ; I, x> [-I,I]}u-3,O)}
2.3.2. Funetii de mai multe variabile reale.
Limita. Cootiouitate
b) . lim ysin.!. nu exista .
(.,,. H O,I ) x
Folosind definipa, sa se arate ca:
a) lim 10;
(.J<Hu)
..
Re"' JJl var e
_ Trebuie sA aratam ell oricare ar fi c > 0 exist! 6(&) :::: 0 astfel meat, oricare ar fi
cu proprietatea ca !x- Z!< o(&) li [y - II<o(&), avem Deoarece
_ _ &>0
. . I I & . I .. I e h nl e e dec'
pentru once x cu x -2 < v- - 1<-=; ' avem t-'x+4y - lvl < 3' "7+
4
,"7 =e 1
rrn 10 .
- : .1)
: FIe f :E--> R, f (x,y)=ysin.!.,i sirurile , I), neN si
_ x
eu ):( ( Z) ,I), n e N Evident (x; ,y;) .(0, 1 )"( 0,1)
4n +l 1r n-tOO
.
f (x;,y: )=y; sinnn e 0, (If) nE N, deunde lim f(x: ,y; )=o. De asernenea

raza egala
;0 4-; >l}:
I]x{- Z. Z)
[ t. i ]
)
_" ' :) (x;,y;)" (0,1) 'it f{x;.y;)=y; sin :; : = =I,
_ e X, de unde lim f(x; ,y; )=I. Valoarea limitei depinz3nd de modul de alegere a sirurilor
.-
. .' ' functia f{x"v) = ysin.!. nu are limit! in punctul (0,1).
- x
b) lim sin xy ;
(.1.)')-0(0.0) Jx1 +y l
Sa se calculeze:
x' +y'
lim .
... >,1-\0 0) Xl + y2 '
Rezotvare
5.1 consideram lim!
oarecare
toarele rnul-
ea punctelor
A; Fr tA)
.s. ),, (0,0)
Deoarece
': _.'":1 1 . !<lx 'I' I I I I
- :--2 = X
n
' 2 2 +Yn 2 2 - 11 2 2 + Yn 2' 2 < X
n
+
s; _ ) 'n X
n
+ Y n X
n
+ Yn X n +Yn X
n
+Y n
55
3 3
lim \+Y,=o.
ll--O (...,y)-+(O,O) X +Y
b) In mod asemanator, deoarcce
sinX.Yn <Ixn l lim IYn l= O,rezultaca lim .r;z;;'sin
XV
O.
J
x' +Y' Jx' +y2 11-+11) (x,yH O, o) xl +v
2
"n 11 11
c) Consideramsirul {(xn> y.)}.. N ; (xny.)= k un parametrureal.
"l;.!"
, 1 2k
4
Evident (x"Yn) .(O,O);(xn,Yn)" Osi lim x: -: =---,- .
n--+CO II ..-:l .t" +y" I -rk
Valoarea Iimitei depinzand de k. rezulta ca lim x
4
_ 2
y
4 nuexista
. (... ,y)-+(o.olx
4
+2y 4
6. Sa se calculeze:

- I ( Y)'
a) L = lim : b) L = lim 1+- ; k E R;
x
2
+ y2 (...yg';; .k x
1 Y't J sin(x
J
+ yJ )
c) L = lim _tg_-
f
_ ; d) L = lim .
1+ xy (v H o.o) x
2
+ y2
Indica(ie fi rtJspuns
Jl +.x l - 1 x
2
. y2
a) L = 0; se line searna ca ,;
x' +Y' (x' +y'{JI+ X'Y' +1)
s Ixllyl deoarece x' +y'
2( JI+X' Y' +1)
b) si lim =e;
x x x
,

L
I xy 1+ xy 1 . I' I+xy 1
c) . _ - 'it un .
xy l +xy xy I+xy (" y ).-.(o,o)
I +xy I+xy
d) L=o-.\ sink +y' )1=\sink +.v' )1\ x' +y' I lim +.v' L
1
tar
x
2
+y2 x3 + y3 x l + y 2 ' x) + yJ.
x J +y3
lim - ,--, = 0 (exercitiul f a)
(... ..r )-+(0.0) x + y
7. Sii se calculeze:
56
a) lim sin xv k E R:- b)
(....,. .....(0. ) x ' ,
(
I)::'
lim 1+- ; a E R:
(. ,H".a x
RdsplUlJ, a) k; b) e. c) 2; d) 0; e) 0; f) III 2. '
S. ss se studieze j ntinUitatea functiilor: '
{
' y'
J ) j : R' j (x, )= xy;,:y" (x,y)",_(O,O)
. (x,y) - (O,O),
, { x' y .
') j :R' .... R, j (x, y)= x. +y"
.
Rezolvare ,
[ este continua pe R' - ca functie elementara. consider1im sirul oarecare
x. .(0,0) (x,.",)", (0,0) rkoarece
. .
"lx. Y. 1 , , <l x.I ,IY.I, lim [ (x., y. )= hrnx. y. - ,--, = 0= [ ( 0, 0 )
X
n
+ Yn n--. <e> n-+> X
n
+Yn
ca functia cste continua si in origine, decif este continuape Rz.
" [ estc continua pe R l - {(o,o)} In punctul(O,O)[ nu cstc continua, deoarece, considerand
/x.' Y. )}",N' ,:' ). "E N , k paramctrul real , evident (x. ,y.) (0,0)
Valoarea limitei depinzand de k, functia nu are limi ta in origine si
k
4
+1
:J.l este continuainorigine.
1m xv
- -' -=0

t - +}'
, ,
: ) lim x +y .
+ y2 + 1-1 '
e) li m (x' + f)
("" H o,o) X)I
d) li (x' + y'}x' y' .
(lC.)' l-m.O) l - COS(x' + y1)'
lim In(x +e' )
(x.. , )-o(l.o) + yl
;::: 1 iar
9. Sii se studieze continuitatea funcpilor :
{
x'y'
[': R ' R [ ( ) = ' [x, y ) " (0,0)
_ . -.. , x,y x + y
o ,(x,y) =(0,0),
{
l - COS(X' +Y' ) ( ) t. )
' ) j : R' .... R, j(x,y)= (x' +y' )' , x,y ,,_\0,0
,(x,y)- (0,0),
{(
I )+"" ),
0) [ : R' .... R, [ (x, y)= 1+ x'+ y' ,(x,y)"_(0,0)
)" ,(x,y)- (0,0),
d) j :[O,oo)' = [O, oo)x [O,oo) .... R, j (x,y)= {(I+XY) ;r.7,r"X >O_sau
y
>o
I , (x,y)- (O,O)
RdsplUlJ , a) b) : [continua pc R' ; c) [ continua pc R' , daca ), = I pe
R - {(O,O)} ). ".I: d) [ continua pe [0, 00)'
57
avem:
2.3.3. Derivate partiale, Diferentiab ilitetea funct iilor
de mai multe variabile
10. Fie funcpa f :R' -4 R, f(x,y)=e" " . Pomind de la definipe, sa se
calculeze [;(1,1) si [ ;(I, I)
Rezolvare
['(I,I) = lim [{x,I}- [(I,I) lim eX' . I _e
2
e2 lim e
x'
-1 -I
_ .%-+1 x-I x-+1 x-I x-+l x- I
..,2 _1 1
=e' .bm
e
, - . (x + I}= e' (lne)2 = 2e'.
.......1 x -1
[; (I, I}= lim [(I,y}-(I,I) lim e' ,.' _ e
2
e2 lim e, ' -I - 1
y ....l y -t y-tl y-l y -+l y -l
y) - I v t )
=e
2
lim e - .\y 2 +y+ 1 =e
2
. (lne)- 3 = 3e'.
y-+I y3_
1
11. Calculati derivatele partiale de ordinul intai al doilea pentru funcpa
[ : R 2 -> R, [(x,y}=4X' +3x
2
y +3.ty2 - y o.
Rezolvare
Pentru a ca1cula : derivam functia in raport ell x, presupunand y constant . Avem
a[ =12x' +6xy+3y'. Analog, pentru a calcula '!.' derivam functia in raport cu y
ax ")"
presupunand .r constant. Avern =3x'.+6xy -3y' . Apoi:
a' f =!.-(a
f)
= 24x+6v a' f =!.- (a
f)=
6X_ 6
Y
:
Or' ax Or . ' 0" 0' 0'
a'f =!.-(af )=6X +6Y a' f =!.-(af )=6X+6V.
aX0' Or 0' ' 0'aX 0' Or .
Se observa eli a'[ a'[ . In general, aceste derivate partiale mixte de ordinul al doilea nu
Ox0' 0'8x
sunt egale. .
12. Sa se arate ca pentru functia [ :R' -> R,
f( )
(
xyx: - y:, (x, y );t(O,O)'
x,y = x +Y
o , (x, y )=(0,0),
8' f (0 O);t 8' f (00)
Or0" fJyOr '
58
Rezolvare
=
upe, sa se
funcria
raport eli ...
aJdoilea nu
Of 01
0'1 - (O,y)- - (O,o)
-(0,0)=lim Ox Ox
iJvilx y -O
01(O,y)=lim l(x,y)-/(O,y) =lim yX'-y' =_y
ax x,.o .x- O X -J>O x
2
+ y 2
Of (0,0)=lim l(x,O)-/(O,O) =Osi deci 0'1 (0,0)= lim - y- O=-1
Ox x-o iYOx y->O y - O
. '
, Of (x,o)- 01(0,0)
oI (0,0)=lim iY iJY
OxOy x-+o x-o
Of (x0)=lim I (x,y)- 1 ,0) =lim x' - y' =x
0' rr , y.....o y-O y.....ox
2
+y2 '
01(0,0)=lim I(O,Y)- 1(0,0)_0
iY ,...0 y-O
0'1 (OO)= lim
x
-
O
=1
OxiY' ...0 x-o .
0' 1
100)"
o'l 100) .
oxiY , iJvilx ,
13. Sii se calculeze derivatele parpale de ordinul intii si al doilea pentru
ile:
1 definita pe multimea A=!(x,y)eR' [y" Oj;
y .
c ) j (x,y) x , definitii pe multimea A=R' - Ko,o)} ;
+y'
: j (x,y)= xsin(x+y1definitii pe R' ;
I (x , y ) = .. y , . definitii pe mulpmea A =tx,y)e R' Ix> oj;
.' (x,y)=arctg
x
+
y
, definita pe mulpmea tx,y)eR' I-9' '' IJ;
l- ,ty .
r f (x,y,z)= , definitii pe rnulpmea A =R
3
- Ko,o,o)};
X +y' +Z '
,-(x,y,z)=e
l
, +e, I" definitApemuItriuea A= t x,y,Z)eR
3[y"
oj.
59
c'f _ y(2x' - y') . c' f _ x(x' - 2y' )
8x0; - (X
2
+yl y!l ' 8);2 - (Xl +y l )$12
Of Of a'f
C) ax =sin(x+ y)+ xcos(x+ y} 0' =xcos(x+y} ax' =2cos(x+y)-
- XSin(x +y},::t;, =-x sin(x+y)
Of Of a'f a'f a'f
d) - ::::= YX)' -Io_ = x
y
Inr - = y(y_ 1
L
,.- 2. __;;;; x,.-I (I+y lnx\ - = x" 10"
ax ' ,0' ' ax' 1-', ax0' h 0"
e) Of =_I_.of =_ I_.o'f = 2x a 'f. =o.c' f = 2y
ax 1+ x' , 0' 1+ y ' ' ax' (I+ x')' , ax0' ' 0" (I + y' )' .
Of x a'f 2x' - y' -z' a'f 3xy
f) "-. = ( )'" ;- , =( )'" ;-,- =( )'" ,etc
VA . X
1
+ y l + Zl Ox X
1
.+ y l +
Z
1 uxcy X
1+y
2+
Z
1 ' -
14. ssse calculeze tif = 0' f, + 0' f, pentru functiile :
ax 0' .
a) f : R
2
- R,f(x, y ) = In (x
2
+ y 2) b) f : R: f(x) = e' sin y;
c) f : Rx(R- R, f(x,y) = arctg x/ y
RdsplUlS. a) 0; b) 0; c)
15. Pentru fiecare din functiile urrniitoare sii se calcul eze derivatele partial.
indicate. ,
a) a',J . daca f (x,y) = xln(xy),definitii pe mulpmea A = tx,Y)E R' lxy > o].
ax 0' .
b) daca f(x,y) =cos(x+e' ) definita pe R' ;
a' f da' f ( ) 'To d fi . R'
c) --, ca X,Y, Z =e , e mrta pe I
cx8y8z
a'f 0' f 0' f da' j() . !.J y' , '
d) - - - --- ca x y =x- y+.... +x- .>:<y- +X-'tr +) ' .
ax' ' &'ay' ax'ay' ' ,
definita pe R ' .
Rdspuns. a) 0; b) c) (1 +3X}'Z + x
2
y 2z 2 } "":
a' ! .a'! a'!
d) ax' = 24, ax'ey = fr, ax'ey' =-1
60
' [= x'ln
- .:
x .
e sin y;
. b) 0: c)
itele parti aa
R' lxy > O};
-4x'y' +y' .

o'J
--=-16
iir
2
cy2
16. Pornind de la definitie, sa se arate ca functia
f R' R, f(x,y) = 3x +y' este diferentiabila in punetul (2, 1)
Rezolvare
Pentru 1.= 3 si oricare ar Ii
=3.x - 6+2y- 2+y' - Zy +1=3(x- Z)+Z(v- I)+ (v-I)' +(v- I)" .
+(v- l)'
(
(v-I)' () (' )
. ..J ) , x,y * 2,1
Considcrand .....x.y = +(. - 1)' _
o , (x,y)- (2,1)
::nand cil osoo(>- ,y)s (x- 2)' +(v- I)' J(x-2)' +(v- I)', rezulta ciI
J(x-Z)' +(v -I)'
= oo(x,y)=0 = 00(0,0). Deci oo(x,y) satisface conditiile din definitie, adica este continua
-:.tl
b ori gine.
.Asadar, functia Jeste difer entiabila in punctul (2, I) di ferentiala ei in aces! punct este:
dJ(x,y:Z,l)= 3(x-Z)+Z(v -I)
Observa#e. 1.= oj (Z,I) = 3, Of
ox 0'
17, Este funcpa ..
a) f :R' R, f (x,y )= x' +xy+ y ' , diferenjiabila in punetul (I,I ) ?
. ) f : R' --> R, [ (x,y)=Jx' +y' , diferentiabila in punetul (0,0) ?
(
X' y '
-- - , R' R f ( .) -_ , - " (x,y)>,(o,O)dife tiabila i ctuI(OO)?
. )J . x,y x + y renpam mpun , .
o , (x, y )=(0,0)
lJuJica(ieIi rl1JplUl$: a) Da, decarece derivatele ei part iale Of = 3x;' +y oj = x +2y/ stmt
Ox 0'
ue in PIIDCtul (I , I ).
j I Nu, deoarece daca ar Ii diferentiabila in punctul (0,0), atunci ar admite derivatele partiale in
dar Of (0,0) .Of (0,0) nu exista
Ox 0' .
cl Nu, deoarece daca J ar Ii diferentiabila in PIIDCtul (0,0), ar fi continua in (0,0), dar
= J(x,y) nu exista.
... _ G,o)
18 Sa se calculeze diferenjialele de ordinul intai al doilea pentru funct iile:
a) [ : A--> R, [ (x,y)=ln(x+y' i undeA=tx,y) eR' lx+y' >o}
h) [ : R' - [ O,O)}--> R,f(x,y)= R :c) [ R'--> R, [ (x,y,z)=
Xl + y 2 . .
=xy +xz+ yz; d) f R' f (x, y,z)=cos(x+ 2y+ 3z ).
61
Rilspuns. a) <If(x,y)=_ I _, [dx +2ydyJ;
x+y
d'f(x,y)= 1 )'
+ y 2
()
1 I , ,} , () - 3-0/ LL . )'
b) <If x,y ( ffl IV dx+ x <!y d f x,y = I W' IY'" - x<!Y ;
x l +y2 \;%'2 +y2 J
c) <If(x,y,z)=(y+z}:h+(z+x}Jy+(x+ y}Jz, d' f(>: ,y,z)=2(dtdy +dxdz +<!Ydz)
d)<lf(x,y,z)=-sin(x+2y+3zXdx+2dy+3dz)d' f(x,y,z)=-cos(x+2y+3zXdx+2dy +3dz)' .
19. Pentru fiecare din functiile urmatoare sa se calculeze diferentialele
indicate:
a) d' daca f :R' R, f(x,y) = x' - y' - 3xy(x - y) ;
b) d:f(x,y,z), dacii f :R' f(x,y,z) =xyz ;
c) d f(x,YJ. dacii f : R' a,b ER
. d) d"f(x,y) , daca f A R, j(x,y)= In(x + unde
A = R' lx +y > o},
R/lspuns. a) d' / (x, y)=6(dx -dy)' ; b) d' / (x, y,z) =6dxdydz.
c) d)d"/ (X,y)'=(-I)"'(n-I)! (7 +
d
)t .
. x+y
2.3.4. Interpretari economice ale derivatelor partiale
20. Fie functia f :A R./(x" x,)= kx:x: , k > 0, a ;;' 0, = 1 (Cobb-
Douglas), unde mulprnea A este fermata din mulpmea perechilor (x" x,)
te.hnologic admisibile . Sa se determine valoarea marginala, ritmul de variape si
elasticitatea luif in raport cu x" respectiv x, .
Rezolvare
a) Valorilemargina1e sunt: !!f- = of = .
Ox, ax, .
Ritmurile de vari R 10/ a
R
10/
tm e e varratre sunt: / -'1 =--=- ; 1.T2 =--=- .
. f ax, x, . f Ox, x,
Elasticitatile sunt : E
I,
=!!-!!f- =a;
., f Ox, .-. f Ox,
Observatie:
Tinand seama de definijia elasticitatii se obtine semnificapa econornica a
.eelor doi parametrii a J3 care apar in definitia funcpe i de producpe Cobb-
Douglas . Ei reprezinta numarul de procente eu care creste volumul producti ei,
cand factorul de productie respecti v creste cu 1%, celalalt factor de producpe
ramanand nesehimbat
62

- .
--
21. Sa se detencine elasticitatle lui f pentru funcpile f : A ~ R,defmite de:
J ) / (xr. x, )=k[ax,' +jlx; ' j' "; k > 0, 0 ;;' 0, II ;;, 0, 0 +11 = I, p> - 1
(CES: Constant Elasticity ofSubstitution).
, ,
I / (x" x, ) ~ x ; a,b> 0 (Sato)
m; +bx,
:.3.5. Derivatele $i diferentialele funqiilor compuse
:2. Sase calculeze diferenpala funcpei F(x)= f (u(x), v(x)) pentru
or =cos x,v(x) =sin x, x E R.
vare
:F=F'(X}lx =(O! .du +o!.dv \._ =(_Of .sin x+ Of 'COSX)dx.
au de Ov dx r au Ov
sa se calculeze diferenpala functiei : F(x,y)= f(u(x,y), v(x,y)l unde
(x,y)=eX+Y' ,i v=x' +Y, (x,y)ER' .
Rez o lvare
_J = Of .du +Of . dv =eX+Y' Of +'2xOf
a au dr Ov dr au Ov
iF =Of .du +Of d v =2ye"Y' Of + Of .
. au dy Ov <!y au Ov
;a,= dF(x,y)=of dx+ of qyrezultillF(x,y)=(e"Y' Of +2xOfL...+(2ye"" Of +Ofl...
ax 0/ au avr au avr
" Sa se calculeze diferentiala funcjiilor:
F{r, y)=f {u(x,y1v(r,y)1 unde u(r,y) =x +y, v(r,y) =r - y, (X,Y) ER' .
F(r, y)=f (u(x, y), v(x,y)l undeu(r,y)=x'- y' , v(x,y) =..FY,
lr, Y) E R' , ry >O.
: F(r,y)=f (u(x,Y1 v(r,y)), unde u{x,y)=ry, v(r,y) =':',(r,y)ER' , y * O
y
63
Raspuns.
(
01 c3f lA. (Of 01 'h.
a) dF(x,y)= au +iNr+ au - iNr '
(
c3f I ( c3f I gOl r b) dF(x,y)= 2x-+- -- + -2y-+- -- .:
. au 2 x iN au 2 yiN,
(
c3f I c3f L.. ( c3f x c3f L,
c) dF(x,y)= y au +;iNr+ x au --;; iNr
2.3.6. For mula lui Taylor pentru functii de doua vari abile
25. Sii se sene polinomul Taylor de gradul doi atasat functiei f : R' R,
.j(x,y)= Jx'.+y' in punetol ( I, -I),
Rezolvare
Functia leste diferentiabila de doua on in punctul (I, 1) ji polinomul Taylor de gradul doi
atasat functiei I in punctul ( 1, -I ) este:
T, (x, v)= /(1,_1)+.1..[0
1
(I,-IXx-I)+c3f (1,-IXv+1)]+
- l! ox 0' .,
1 [a'f a' f a' f ]
+- -(I,-IXx- l)' +2-(I,-IXx-IXv+l)+-'-(I,-IXv+I)'
2' ax' . oXo/ 0/'
unde: =./2;
ax 2
1JX- +Y - (1 ,-1)
8f Y =_ ,fi,
0' lx' +y' 2
'V (I .-I)
0' 1 y ' ,fi
,&,(1, - 1) (, 'Y" =7:
x +y (1. -1)
0' / (1_1) xy I . s
ax;;. , ' (x
2
+' 2)". - 4 '
v.Y y (1,- 1)
0'1 ' x' Ji
0" (1,- 1) =(x' +y')'" =7
(I,- I)
Dec; T, (x,y) =./2+Ji [(x- I)- (y+1)]+./2 +2(x-IXv+I)+(y+I)' r.
2 8
26. sa se sene polinomul Taylor de gradul trei atasat functi ilor de rnai j os in
punetele specificate:
a} f(x,y) = (x+ I)', in punetol(O,l};
b) f (x, y ) =e
2x
ln(l +y ), inpunetul(O,O}.
64
JOS m
RtlsplUlf. a)
2
b) T,(x,y) =y - y' - 3.>y' +6x' y )
2 3
27. sa se deducii 0 valoare aproximativa pentru 1,1" ', folosind polinomul lui
- _lor de gradultrei f :(O, c.o) xR R, f (x, y )= x' in punctul (1,1). .
I ndic"fie $i rilsplUlf, [ (1.1) =1; ar (1 ,1) =1; (1,1)=1; 0'[ celelalte derivate
ax - dxry ox' Or
:nJe anulandu-sein (I , 1). Deci: T, (x,y)=x+(x- y)(y _I)' (v- I)
2
o valoareaproximativa pentru 1,1
1
, 2 se obtine inlocuindin T)(x,y ) pe xeu 1,1 p; Y ell
.; :<ezultA U,)
2
18. Sa se sene formula lui Taylor-de ordinul trei pentru funcpa f :A R,
x) =10(1 +x +y) in punctul (0,0), unde A = tx,y)ER'Ir+y > -I}
Rezolvare
Functia [ este deferentiabila de patru ori in punctul (0,0) si formula lui Taylor de ordinul trei
lui [ in punctul (0,0) 50 scrie:
[ (x,y)= T,(x,y)+M : yr[ (S, 'l)
(:" A este un punct de pc scgmentul care uneste punctcle ( x, y ) ( 0, )adica
_ - =(o.o)+e (x,y)=fl x,ey) iar T, (x.y)este polinomul lui Taylor de ' gradul trei atasat
ei / in punctul ( 0, ).
Deoarece
=: =(I+x+yt';
0' [ = 0'1=0' [ =-(I+x+yt
l
;
ox' oxry 0"
0' r 0' r 0' r 0' r _,
-=--=--=-=2(1 +x+y) .
ox' ax' 0' ilxi!Y' 0" '
04[ 0
4
/ 04[ 04[ 0
4/
' . ,
-=--=--=--=-=-<;(I +x+ v) ;
ox
4
ax' 0' ax'0" ox0" 0'4 . -
[ (0,0) =0; Of (0,0) =o[ (0,0) = 1;
ox 0'
e'[ (00)= a'[ (00)= a'[ (00)=-1
ex' ' aX0" 0'" ,
c' [ (00)= a'[ (00) = a'[ (0 0)=a'[ (o,o) =2;
cx' ( , . ax'iJy ( , axq' ( , 0"
a' [ c'[. a'[ r . 0'[ .,
ex' =ax'iJy '1) =ax'ay' '1) = axiJy' = ay' 1]) =-<;(1 + +1])
ematicd apl icuut in economic - cd. I
65
Cu acestea, formula ceruta devine:
In(1 +x+y)=(x +y)_.!. {x+y)' +.!..(x +y)' _'!'(x+y)'(1 +1; +'1t'
2 34
29. Sa se serie formula lui Taylor de ordinul trei pentru functia f: R' R,
f {x, y ) = e' cosy in punctul (0.7t)
RIbp/UIS. e' <cosy = -1 - +(y- -)' J+.!. +3x(y - - )' J+ .
2 6
cos '1-4x' (y- _)sin'1- 6x' (y- _)' .cos'1+4x(y - -)' sin'1+(y- - )' COS '1J
24 .
unde Oe (O,I) .
30. Sa se serie formula lui Taylor de ordinul doi pentru functia f : R' R,
f {x,y) =-x' +2xy+ 3y' inpunctul(-2,I).
Of al a' j 0' I .0' I
IndicilfUfi,lbpwu. 1 (- 2))= 1; - (-2.I)=O=-(- 2) } - = -2; - =2; -=6 ,
ax ay ax' axay ay'
iarderivatele de ordinul trei sunt toate egal e eu zero. Se obtine:
-x' +2.<y+3y'-6x-2y-4=1-(x+2)' +2(x+2)(y - 1)+3(y -1)'
31. Sa se serie formula lui Taylor de ordinul n pentru funcpa f : R' R,
f {x, y) = e' " in punctul (I , - I).
IndicilfU ', lJspwu. Se tine seama eil
a
J
I HY () -
=e =1 V j =I ,n l'
ax
k
ilv
1
-
k
. (I.- I) (1.-1)
(V)k= 0, n +1 si se obtine
{
3X' +3y' -1 5=0 <0> {x,+y' =5
6xy-12=O . xy=2
e'" =1+.!..(x+y)+..!..(x+y)' +.. +..!.. {x+yr + (eO' ") (x+ yr-' , unde (I;, '1)este un punct de
I! 2! n! n+l !
pe segmentul care uneste punctele(1,-1) si (x,y), adios (I;, '1)=Q,-I)+O(x,y) = (I+Ox,-I
ell 9e(O,I)
2.3.7. Extremele functiilor de mai multe variabile
32. Sa se determine punctele de extrem ale functiei f :R' R, f {x,y )=
=x' +3xy' -15x -12y .
Rezolvare
Punctele stationare sunt solutiile sisternului:
I
i!( =0 .
ox
Of <0>
- = 0
ay
66
.tea At,(-I ,-2}
Cercctam daca punctele stationare obtinute sunt si punete de extrem local. Caleuliind
;ematek partjele de ordinul al doilea avem.

a' i =6x a' i =6y a'i =6x


ax' ' axo/ ' axo/
Jecl
E(X,y)=[a'I]' _a' I a' I = 36( , - x' )
axo/ ax' 0/' \Y
Deoarece E(I,2)= E(-I ,-2)=108 > 0, rezultAeapunetele M , (1 ,2) si At , (-I ,-2)sunl puncte sa.
in punetul At , (2, I) avera E(2,I) = - J08 < 0, de unde rezultAca punetul M , (2, I) este punet
:" extrem local pentru functia data si anume punet de minim local deoarece (2, I) = 12 > 0,
ox
minimul functiei este 1(2,1) = - 28.
a'i
Analog in punctul E(-2,-I) =-108 < 0 l i - , (-2,-I)= -12 < 0,de unde rezul tA ca
ax
?"J'Ctul .\1,(- 2,- I) este punct de maxim local , jar maximul functiei este 1 (- 2,- 1) = 28.
R' ->
R: ->
- x: f cos -
Observasie. Daca ( a, b ) = 0 nu putem afirma nimie despre acest punct . in unele cazuri (vezi
ecercitiul urmator) punctul ( a. b ) este punct deextrcmal functiei f , in alte cazuri nu este punct
:.c extrem. .
'1 =Ln
33. Sii se determine punctele de extrem local al functiilor:
f(x,y) =x' +y';
a'i
Indi<:afie $; rdspuns, a) Punetul (0,0) cste punet stationar. Avem - (0, 0) = 2;
ax'
i :,j (0 0)= 0: a'i (0,0)= 0 si atunci E (0,0) = O. Avem apoi fi O,O) = 0 si
0 ,2 ' , may
,'lx, y)> 0 = 1(0,0Hv)(x,y)" (0,0 de unde rezultAca punetul (0,0) este un punet de minim al
tiei date.
- I - ft;
x,y)=
b) Punetul (0,0) este un punet stationer li E(O,O) = 0, dar in acest caz punetul (0,0) nu este
r t de extrem, decarece diferenta I (x,y)- 1(0,0) nu pIlstreazA semn constant in fliei 0
9CC1l1Atate a originii.
[ntr-adevar, considcrandpunctele (x,O} x -:t: 0 si (O,y}y< O. vom avea
1 ,0)- 1(0,0)= x' >0 si I (O,y)- 1(0:0)=y' < 0
ceea ce demonstreazA afirmatia.
34. Sii se determine punctele de extrem ale funct iilor:
a) f :R' R, f (x,y)=xy(x +y-3},
b) f : R' ->R, f (x, y ) = x' +y' -4xy;
c) f :R' -> R, f (x, y ) =x' +xy+ y' - 2x- y;
. '
(
,"Y' )
d) f : R' ->R, f (x,y )= (x +y}?- ;
67
aJ =4x +2y +2; OJ =4y +2x +2z +2; aJ = 2z+2y+6.
ax iJy iJz .
Sistemul: 4x+2y+2=(}, 4y+2x+2z+2=O;
aresolutia unica x = - 3, y = 5, z = - 8.
Calculdnd derivatele partiale de ordinul doi obtincm:
a ' J a'J a'J a' J a' J a' J
-=4 -=4 - - =2 - - = 2' --=0'- --=2
ax' ' iJy' ' a Zl ' axiJy axiJz . iJyiJz '
iarmatricea hessianaa functiei calculatain punctul (- 3, 5,-8 ) cste
H(-3, 5,-41)
o 2 2
Deoarece = 4 >0, =1z I= 12>0; =detH =8 >0 rezulta ca hessiana pozitiv
definite. Deci punctul .\1(-3,5, - 8) eslc un punct de minim pentru functia data, iar valoarea
minima a lui J este J (-3,5, - 8)=-22.
, () 5020
e) f :(O,oo) --->R, f x,y =xy+-+- -3;
x y _.
I) f :R' --->R, f (x, y )=x" +y"- 2x'+4xy - .2y' - 1;
g) f :R' R, f(x ,y)= 3xy' _x
J
-15x -36y+9;
h) f : R' ---> R, f(x,y)=y"-8yJ+18y' -8y+x
J-3x'-3x;
i) f(x,y)=xyln(x' +y')
Rilspuns. ) .\f(I ,I )punctdcminim; b) MI(I,I) M,(-I,-I)punctedeminim; c) M(I ,O)
punct de minim: d) M, (112, 112) punct de maxim, .I"f , (-1 /2, -1 /2)punct de minim; e) M (5)
punct de minim; 1) .\!, (J2,-J2) M,(--t2.J2) puncte de minim: g) functi a nu are punctc
de extrem: h) M, (1+J2,2+Ji) M,(I +J2,2-Ji) puncte de minim; M,(I -J2,2) punct
d .. ( I I ) . ( I I ) .. ( I I )
e maxim; 1) AI I cr : r;::- 11 AI , - r;::- '- r;::- puncte de nurum; M , r;::- ' - r;::- jI
,,2e <tI2e 't/2e 1/2e ,;2e .y2e
.\1, ( k.k)puncte de maxim.
35. Sa se determine punctele de extrem ale funcpei f : R' ---> R,
f (x, y, z) = 2x' +2y '+2(xy +yz + x + y +3z) .
Rezolvare
Avem:
36. Sa se determine punctele de extrem ale funcpei :
f :R' ---> R, f(x,y,z)= x' +y ' +z' +12xy+2z.
Indica(ie 1; rllspuns . Sistemul: 3x
'
+12y =0; 2y +12x =0; 2z+ 2 =0 are
(24,-144, I).
68
doua solutii

e pc: .
:1pc:
---. R.
raloerea
solutii
[
6X 12 O}
Hessiana functiei este : H{x,y.z) = 12 2 0
o 0 2
Deoarece H(O,O, - I) este nedefinita, rezultA cil M, (0,0,-1) nu este punet de extrem. .
Deoarece H(24, - 144, - I) este pozitiv definita, rezulta cil M,(24, -I44,-I)este punet de
Einim, iar valoareaminimaa functiei fesle -{)913.
37. Sa se determine punctele de extrem ale functiilor :
a)f :R' R,f(x,y,z) =x' +2y' +3z' +6xy- 6xz+Syz - 2x -I Sy- Sz +120; .
, , 2
b) f :(O,oo)' f(x,y,z)=x +
L
+-=-- +-:
4x y z
c) f :(0, It)' R,f(x,y,z)=sin x +sin y z - sin(x + y+ z
. ' ()_ ( 'L' (" ,' ')
d) f . R f x,y,z - x +z", .
RIJspns. a) Nu are puncte de extrem:
(
I ) ..
b) Af 2 ,1,1 punct de minim;
e) M(n /2,n /2.n / 2)punetdemaxim;
d) Af(-I , 0, 0) punet de minim.
2.3,8. Extreme eu legituri (conditionate)
3S. Sa se determine extremele funcpei f: (0,00)3 f (x, y, z )= xyz, eu
:oodipa (legatura) x +y +z = 3.
Rezolvare
Formulam functiaaiutatcere:
<I> (x,y , z, A)= .'J'Z +).(x +Y +z - 3)
Punctele stationare ale lui l sunt solutiile sisternului:
8<I> iJ<t> iJ<t> iJ<t>
- =yz +A=O -=xz+q,=O' -=x+y+z -3=0
Ox ' ely ' az -, , a).
Rezolvand acest sistem obtmem x = y = z = I , I... = - 1.
Pentru a vedea daca punctul stationer conditionat .11(1 ,1,1 ,) este un punet de extrem
.-htionat pentru functia data calculam d ' q,(I, 1,1) Deoarece pentru
= - I. <I>(xy. z) = .'J'Z - x - y - z +3 rezulta..
a'q, a' q, . a' q, a' q, a' l!> a'l!>
- -=--=-- = 0' --=z: --=v: --=x
Ox' ely' iJz ' ' 0xcJy axiJz .' cJyiJz
a'l!> a' q, a' q,
-,(1,1,1)=- , (1,1,1) =-(1,1,1) =0
Ox ely iJz'
a' l!> (I I 1)= a'l!> (I 1 1)= a' q, (I 1 1)=1
axely " axaz" cJyiJz"
.::q,(I, I, I) = 2[dx<!v -edrde +dydz]
69
Diferentiind legatura obtinem: dx+<!v +dz = 0, din care avem ,dz = -(dx+4v1 astfel incat
d '<IJ(I, I, 1)= +dx4v+dY' ]= - 2[(dx+ ; r ] <0,
de unde rezultaca puncrulAn l , 1, I ) este punet de maxim condiponat. ....
39. Sa se determine extremele functiei f :R
J
-+R, f(x,y,z)=xyz , eu
legaturile x+y+z-5=0 si xy +yz +zx-8=O,
bulicafie p ribplUlS.
<1> (x,y , Z; A, ,). , ) = xyz + )., (HY + z - 5) + )" (-9' + xz+ yz - 8)
Rezolvand sistemul: )'%+J..
1
+ A. 2lv + z)=Q x:+A. 1+ 1..
2
(X+ Z) = O
-9'+A, +A, (x+y)= 0-,x+y+z-5 =0, -9'+xz +yz-8= 0 ='
se obtin punetele stationare: M ,(4 /3 ,4 /3 , 7131 M ,(4 / 3, 713,4131 M ,(7 /3 ,4 /3.4/ 31 pentru
)., =!i 'i1 A, =-4 / 3 si punetele stationare M.(2.2,11M,(2,1,21M,(1,2.2)pentruJ., =4,
9
A, = - 2, ..
d'<IJ = 2 [(aA, )dtdy +(y+ A, )droz+(HA, )dydz] , ..,
Prin diferentiereacelor dow legaturi se obtine:
d<+qv +dz = 0-, (y +z )dx+(ax)<!v + (H y)dz = 0
Tinand seama de acestea se obtine d' <IJ(4/ 3, 4 /3 , 7 /3) = d' <IJ(4/ 3, 7 13, 4 /3) = d' <IJ(7/ 3, ...
4 / .3,4 /3)= -2(dx)' < 0, de. rezulta ell punetele M , (4/3 , 413, 7 /31 M , (4/3 , 7 13.4 / 3)
M, (7 /3 , 4 13, 4 /3) sunt punete de maxim conditionat.
Analog se obtine d'<1>(2,2, 1)=d'<IJ(2,1,2)=d'<IJ(1,2,2)=2(dx)'>0,de unde rezulta ea
punctele M , (2, 2, 11 AI, (2, 1,21 AI6 (I, 2, 2) sunt punete de minimconditional.
40. Sa se determine extremele legate pentru functiile :
a) ' f: R' -+ R, f(x ,y) =x+2y,cu legatura x' + y ' =5;
b) f :R' -+ R, f(x,y,z)= x+2y - 2z, eu legatura x' +y' + z' = 16 ;
e) f :R' -+ R f(x,y,z )=.XY + xz + yz , eu legatura xyz = I;
d) f :R' -+ R, x +Y +z, eu legatura .!-+.!-+.!. = I ;
x Y z
e) f :R" -+R, f(x,y,z) =x +y+z, eu legaturile , x-y +z =2
x
2
+ y 2+ Z 2 = 4 .
Ribpum. a) AI, (1 ,2) punet de maxim conditionat; AI, (-2,-2) punet de minim conditionat.
b) M, (4 /3 , 813, - 813) punet de maxim conditionat; .\1, (-4 /3, - 8/3, 8/3) punet de minim
conditionat;
c) M(I , I , I ) punct de minim conditionat;
d) M(3, 3, 3) punet de minim conditionat;
c) ,11, (4 /3 , 2 / 3. 4 / 3) punet de maxim condinonat; AI,(0,-2, 0) punet de minim
conditional
70
-
- liniare:
1.3.9. Metoda eelor mai miei pitrate
t
Pentru simplificarea calculelor vom lua / X, astfel ineat LX. = O. Calculele sunt date in
. ,,1
7 1
0 0 = 21, Q. = 6.1 I.
{
7a
o
=147 .
ernul de ecuatii nonnale devine ell sohqia
280, = 171
7 7
7ao+G' L>' = L J(x,)
, i =l i=1
7 7 7
ao L
x,
+G' L
X;'
= L X'/(X' )
i=1 ;=1 i ::;1
~ I. Producpa unui bun de eonsum (exprimata in unitiili banest i) timp de 7
consecutiv a avut urmatoarea evolutie :
ianuarie februarie martie Aprilie mai iunie iulie
~ l 5 8 13 20 28 32 41
-
tabe l:
x, f(x, )
,
xJ(x')
g(x,)
f(x,)- g(x,)
[I(x,)- g(x,)f x,
-3 5 9 -15 2,67 2,33 5,4289
- 2
8 4
-16
8,78 ...{j ,78 0,6084
- I
13 I
-13
14,89
- 1,89
3,5721
0
20 0
0
21,00
- 1,00
I
I
28 I
28
27, 11
0,89
0,7921
2
32 4
64
33,22
- 1,22
1,4884
3
41 9
123
39,33
1,67
2,7889
-
0 147 28 171 15,6788
-
Sa se stabileasca functia de ajustare ~ eu ajutorul ei sa se faca prognoza
ctiei pe urmatoarele doua luni.
Rezolvare
Reprezentarea grefica a datelor empirice sugereaza ca functie de ajustare functia liniara sau
.,,,,,,,a Vomajusta pe rand datelc dupa cele doua functii ji vomalege pentru prognoza functia
:I care suma patratelor erorilor esteceamai mica.
-oosiderand ca functie de ajustaredreapta
g(x) = Q
o
+ 0 1x, perametrii c ~ Q, ii vom determine dinurmatorul sistem de
72
Deei , g(x) = 21+6,1 Ix.
Pentru calculul ultimelor doua coloane ale tabel ului s-au detenninat in prealabil valorile
ajustate g(x
j
)=21+6,11x
j
pentru Xi ;:; -3,-2,-1, 6,I, 2,3.
Din ultima coloanarezulta cii swna patratelor erorilor este 15,6788.
Consi.derdnd ca functi e de ajustare parabola g(x) ::::a
o
+a
1x+a2x
2
sistemul de ecuetii
nonnale este:
Sii se determine functia de ajustare si eu ajutorul ei sa se efectueze prognoza
eonsurnului de energie pentru anul urmator.
Rezolvare
Reprezentarea grafica a datelor empiricc sugereazit ca functie de ajustare hiperbol a
g(x) ;:; aD + Coeficientii functii sc determina din sistemul de ecuatii nonnalc:
, x
8
6
9
5 4
II
3
12
2
15 21
Anii
Consumul
7 7 7
7ao +a'Lx,' =Lj(x,)
;eol ;"' 1 ;"'\
7 7 7 7
aoLx,+a,Lx; +a,Lx; =Lxf(x,)
;=oJ j;l i;l ,;1
7 7 7 7
aoLx; +aILx;+a2Lx,4 -= Lx,2f{x
i
}
;=1 j =l ,=1 ,=1
Calculele sunt date in tabelul urmator:
x, f(x,)
,
7
,
x,f(x,) x:.r(x,)
g X
j
j(x,)- g(xi)
[j (x,)- g(x, x, x, x,
-3 5 9 .-27 81 -IS 45 4,26 0,74 0,5476
-2 8 4 -8 16 - 16 32 8,77 -0,77 0,5929
-I 13 I -1 I - 13 13 13,92 -0,92 0,8464
0- 20
' 0
0 0 0 0 19,71 0,29 0,084 1
1 28 I I I 28 28 26,14 1,86 1,4641
2 32 4 8 16 64 128 33,21 -1,21 3,4596
3 41 9 27 81 123 369 40,92 0,08 0,0064
L
0 147 28 0 196 171 615 7,0011
-r + 28a, = 147
. Sistemul de ecuatii nonnale devine: 28a, = 171
- 28a
o
. +196a, =615 -
eu soluti a a; =19,71; a, =16,lI;a, = 0,32. Deci, g(x) = 19,71 +6,11 +0,32x'. Swna
patratelor erorilor este 7,0011. Cea mai mica eroare corespunde parabolei. Utilizand pentru
prognoza aceasta functie de ajustare se cbtin valorile posibile ale productiei in urmatoarele doua
luni:
g(4}=49,27;g(5)= 58,26
42. 'Consumul de energie (in unitati conventional e) al unei intreprinderi, in
deeursul unei perioade de 6 ani, a evoluat astfel :
Sistemul de ecuatii nonnale devine:
{
60
0
+2,4490, = 76
2,449ao + 1,49140, = 38,38
I
. Dec' () 5 14,96
cu so uua 0 0 = 6.56; oJ = 14,96. 1, g x = 6, 6+--.
x
Suma patrarelorerorilor este 3,2895. Utilizand pentru prognoza eceasta functie de ajustare se
obtine pentru anul urmator un consum posibil de energie egal ell g(7)= 8,70 unitaji
conventionale.
,..alorile
e ecuatii
- g(x.J),
'-176
<929
~
P841
'MI
~
pol l
[ ' .'
60, +0,2:- = 2:f(X,)
;_1 X, 1: 1
'1 ' I 7 }
o,f,: x, + 0,f,: x,' = f,: ~ f (x,)
Calculele sunt date in tabelul urmator:
J(x,)
I 1 1
g(x,) J(x,)- g(xi) x,
-
x;
- J(x,)
x, x,
1
21 1,000 1,0000 21 21,52 -0,52
2
15 0,500 0,2500 7,5 14,04 0,96
3
12 0,333 0,1111 4 11,55 0,45
4
11 0,250 0,0625 2,75 10,30 0,70
5
9 0,200 0,0400 1,8 9,55
_-0,55
6
8 0,166 0,0278 1,35 9,05
- 1,05
L
76 2,449 1,4914 38,38
[J(x,)-g(x,)]'
0,2704
0,9216
0,2025
0,4900
0,3025
1,1025
3.2895
Suma
pentru
: doU<l
2.4. INTEGRALE GENERALIZATE (IMPROPRII)
n, in
2.4.1. Integrala cu limite infinite
1. Folosind definipa, sa se studieze natura integralelor:
A
[0, A1A >0 si l i m J ~ lim arctg A=2':
A......"" l +x
2
A ...... '" 2
o

c) 1 =Jcosxdx.
o
b) 1 = Je'>"< sinxdx; A> 0 ;
o
.
a) l J ~
I +x'
o
Rezolvare
a) Functia J(x) = _1-, este integrabilapc orice interval compact de forma
I+x .
8
6
noza
<bola
Deci integralaeste convergenta ~ I = 1t / 2.
73
-
b) Aplicand metoda integrerii prin pilI1i avem:
A A
'f sin .r dr = C054: -A.J cos xdx = _e-
Nl
cos A+1-
o 0
-1
e
-'-' +Al e-'-' sin.r dx] =e-
M
(-cos A- ASinA)+l- )' 1e-'" sinx dx,
A
deunde: Je-'-' sinx dx=_l_kM{-cosA-AsinA)+ l]
l +A'
o
A
Deoar I
J-,-, . dx 1 rezul . 1 . 1
. ece im e smx =--, 1 =-- .
A.-. 1+/...1 . ... 1+ )..2
o
c) Functia j{x)=cos x este integrabila peonce interval compact de forma [0, AI , A > 0 ,
A
lim Jcos x dx= lim sin JA = lim sinA. Deoarece aceasta limitA nu exista, rezulta ca integrals
...1_ 0 A ...."" "'"1
0
...1 -+"" -
este divergent!.
2. Utili zand criteriul de convergenta pentru funcpi -pozitive sa se studieze
natura integralelor:
de caz in

c) 1 = Jarctgx dx
I X
.
a) I=J xdx, ; b) I=J }f;;,;
o1+ X I X 1+x'
convergenta sa se determine valoarea lor:
Rezolvare
a) Deoarece lim X U = 1, pentruex = 3 > I, integrala este convergentasi
. ,)'-+'" l +x
A
J = lim lim(..!.. arctgX2IA)=.!..lim arctg A
2
.
...1 -+"" 1+ X A...."" 2 0 2 ...1 -+'" 4
o
b) Deoarece lim r '" : h -1,peotru a =2 >1,
x 1+x
2

A dx A dr
1= limJ =limJ---.== =
He 'l' g-:;
I Xv 1 + X - I X l _ + 1
x'
. ll arctg X . .
c) Deoarece lim X - - = 1, pentru ex = I , mtegrala este divergenta.
_ X

3. Sii se studieze natura integralelor:
:'4.2. Integrale din functii nemarginite
Folosind definitia, sa se studiezenatura integralelor:
1 0 1/2
f
dr
xIn' x
o
1) 1= fdx ; b) 1 = f dx : c) 1 =
x
c - r
ezolvare
, Funcpa [(x) = este nemarginita in x = O.
X
,
ca integrala este convergenta si I =71 / 2 .
Functia [(x) = _ 1_ este nemarginita in X = o.
x1n
2
X
Deoarcce lim fdx =lim(inX1') =
-0 X 0.-0 a (1-00
>0 (1 ) 1 a >O

:; ca integrala este divergenta,


Functia [ (x)= este nemarginita ln x=-1.
\"1 _ x
2
o
. f dx . ( . I' ) . . x
Deoarece lim = tun arcsm X = - lim arcsm a = -
(1; --. - 1 1 2 0.-.-\ a 0. ......- 1 2
0.>- 1, -x a.>-I a >- I
u
-I "" 0
f
dx faretg x f dx
3) I = -,; b) I = --,: c) I = --,;
x l+ x x+x _ c 0 _
75
0) convergenta si I rt 14 - in fi ; f) convergcnlA si 1= 4/3;
2
)
. I J5 [x 2J5 } h) .
g convergenta =- - - arctg-- convergenta
5 2 5 .
. . 1t + 2
i j convergenta 1=--.
4
a) convergenta si I = 1; b) convergenta Ii I =n ' 18; c) eonvergentii si I = " I 4 :
1 .
d) divergenta pentru k $1 si convergenta pentru k > I. en 1=- - -, :
(1 - k)
I= f l n.x dx, k eR: e) 1 = f) 1= f( 2):
I x I X : x + x+
< dx " dx ." ,Ix
, 1 = f . h) 1 = f- 1) 1 = f-dx
o x
2+
4x+9' o xl + l' , (l+ xy
\,' 2
Deoarecc . l im lim( = lim( _1 +_1) = _1
x ln
2
x ::;'0 In2 Ina ln2
o
. . I
rezulta cil integrala este convergenta 1 = - .
ln2
5. Folosind criteriul de convergenta pentru functii pozitive sa se studieze
natura integralelor:
) I
. a) 1 = fh;b) 1 = f dx; c) 1 = f ,dx ,
5-x' .Jx{Z- x} - x +5x
o 0 0
si in caz de convergenta sa se calculeze valoarea lor.
Rezolvare
a
a)
. 1
Avemlim
v9-x2
Deoarece lun (3 - x)' =lim (3-xY'
H l J9-x' H) (3+x)' "(3-x)' ''
.. ",3 .1< )
rezultaca integralaeste convergenta si
I
Iimf
o dx . . 0) I . a "
= = arcsm = unarcsm- = - .
: d
J
0 3 0 : d
J
3 2
. 1 . I
b) Avem lim e cc e lim .
.. _ 2 Jx(2 - x)
-,,>0 .1 < 2
Dcoarccc putcm sene
c fixat in (0, este suficient sa studiem convergenta integralelor

2- x < 2-x
Deoarece limx' _ .[i lim(2 - xf pentru P=.!..<I,
x2 - x 2 :::;1 2 -x 2
,
cele doua integrale sunt convergent e prin urmare si f este conver genta
o x2 -x
. f< dx . f< dx I dx
I . =lun lim = un--r=;==;=
CI Jx(Z -x) ::t C1 J2x -x.
1
- 1+1 ::t
= lim(areSin(x-I) I' )= lim[aresin(e-I)- aresin(a -I) J= aresin(e-I)u/ 2.
a -l'O a 0-+0
a>o a :>O
Analog i, = limJ 1< /2 - aresin(e - I) si deei 1=<.
c x(2 - .r
76
y ,
77
1
- pentru = 2 > I. rezulUi eli -
5
, dx
c) / = f----;===

, rdx
f)/=f( v ) ,a <b,
" r-aJ\b-r
' dx
e) / = f - - ;
I r.J1n r
I
d) / = farcsmr dx;

lim
I
c) Avem 2
.1'---+0 X
3
- 5x
.,0
6. Sii se studieze natura integralelor:
I dx 3 dx
a) / = b) / = f ' ;
oyI -r , r - 3r +2
: E R; g) / = fln(l -r)dx
0
Raspuns. a) convergenta 1= 3/2; b) divergenta; c) convergenta si 1=3; d) convergenta
. " ' ) .A - I 2 f) - I x(a +b) ) - I 1
= -8 ' e convergenta = convergenta = -- g convergenta = .
2
- F- fo rO )' R f ( )={.!. In (l +ry), r E(O,ee), YE[O,oo)
. Ie . , 00 , x,y x .
Y, . x = 0, -!' E [O,ee)
1.4.3. Integrale care depind de un parametru
afk v) {_I_ _XE (O,.,Lv E[0..,)
-.-= 1+ -')'
0' I. x=O, YE[O,.,)
lim af(x,y) =I =Of (O,Yo adica si Of(x,y) este continua pe [0, .,)' _ Functiile
Oy Oy Oy
= 0 j3(y )=y sunt derivabil e, eu derivatele continue pe [0, 00). Atunci funcjia Ftv) cstc
bila pe [0, .,hi -
F'(v)=f' af (x,y)dx + f(v,y) =f'_ l_ dx+ .!.. ln(l + y')=
Oy l+xy V
c , -
SR=gIa1a este divergenta.
.- ;e calculeze derivata functiei F:[O, ee)---+ R, F(y)= ft(r,y)dx.
o
Rezolvare
Deoerecc lim rezulUicii f estc contimUipe [0,00)'
1 ")-.(0,,,,1 xy _

{
sm YX
- -, x #o, y eR
8. a) Fie f : R' -4 R, f (x,y= x
y, x= O, ye R
"
Sii se calculeze derivata functiei F :R -4 R, F(y)= ff (x,y)dx .
"
,
b) Fie F :R-4R, F(y)=f(y +x)f(x)dx, unde f este 0 funcpe derivab
o
pe R. ss se calculeze F' F" .
{
I I. . 4 3 ' 3}
Rtlspuns. a) F'(y)= ;\4sm
y
- smy .' =
O. , y =O
,
b) F'(y)=ff(x)ct.,+ 2y fly) F'(Y) =3f(Y)+2y!,1.
o
9. Sa se calculeze int egralele:
, ,
a) I , = f ln(I +GX) dx; b) I , =
x' + 1 J- x' +1
o 0
Rezolvare
Fie F: R, F(a) = fln(I,+a.t) dx
x + I
o
A f ( )
In(J +axl. If(x ,a) x ' .
vern X,a 2 ' )( 2 ) , tar
x +1 iJa (I+a.t x +1
F'(o) ; f' x dx + In(1 +0' ) ; - I - f'[__0_ + x +0 Jdx +In(1+0')
,(1+ax)(x'+ I) a'+1 1+0' , ax+ 1 x'+ 1 0'+ 1
; -I-[- f' odx +f' x dx +of' In(l +o') +
1+0
2
o ax + l o x
2
+ 1 o x
2
+ 1 0
2+
1 l+a
2
0
' 1 ( . i' I'] In(l +o' ) I In(o' +1) 0
+- ln x' +1 +o arctgx + . ; . +- .-aretgo.
2 . , ' 0' +1 2 0' +1 0' +1
F(a)=.!.- +1lda + f -T-arctgada=.!.- + 1lda+.!.- karctga)1n6.+a' l-
2 a +1 a +1 2 a +1 2
_f ln(a' +llda]=.!.-(arctga)1n6 +a'l Dcci I , =.!.-(arctga)In(I +a'l
a
2
+1 2 2

b) Pentru a = I, din I , se obtine I, = - In 2


8
78
79
ja 1\,'ata ei in raporteli a,

f
oo arctgax
b)l = ( ' jclx, a;o, o.
oX I+x
It ( ' )
Rdspuns. 0) [; lt ln ; b) [ ; -In l +a
2 ' 2
n
a) 1 =fIn(I +a cos x)clx; Ia I< I;
o
11. Sa se calculeze integralele:
2.4.4. Integrale euleriene
- ac conditiile din teorema de derivere a functiilor care depind de WI parametru
-( x ) ' deunde prin integrare rezulta F(a); '::In(a +1) .
2 a +l 2
12. Sa se calculeze integralel e:
.
a) 1 =f x'e'" c1x; b) 1 =f (x +I)' e"'cIx ;
_.. _ c
t , 3 - 2
c) 1 = f X(ln x)'cIx; d) 1 = r -,x+ c1x.
o , e
Rezolvare
a) Deoarece functia de sub integrala este para / = 2Jx
4
e-..
2
dx . Substitutia x
2
= / ducc
/ 0
.
10. Sa secalculeze F(a)= farctg(a tg x)dr; a E [0, 1)
tg x
o
[ndU:afie 1i TdsplUlS. Functia j . [0. x 12)x[0.1) .... R.
I -
1- -'- , xE (0, lt /2t a E[0,1)
1+a tg x
a/ (x,a) ; [ )
I , x; O, a E 0, 1
au
0: x e x t L, a E[O, I)
arctg(a tgx) , XE(O, ltl2t aE [O,I)
tgx
/(x,a); a, x; 0, aE[0, I)
0, x;lt /2 , aE[O,I)
;
bj Substitutia x+I=-1 duce la I =
o 0
o
c) Substitutia Inx = t ducela I = J, 5e21dJ si, in continuare substitutia 2/ == - y duce la

d) 1= J J = 1'(3)- 31'(2)+21'(1) = 2 -3+2 =1 -
o 0 0
13. Sa se calculeze integralel e:
a)I = b)I = fe " "dx; c)I= f e"dx;
1 0 0

d)I = k EN,A, >O; e)I = fx'"e "dx, nEN;


o 0
== --
,
f) I = I "dr ; a, b > 0, kE N_
o
.
h) I = I x e ... dx; n> 0, m > - l.
o
.
g) 1 = Ie'"dx, n >O;
o
.;z;; .j; k' 1-3-5---(211-1) r:: _
Raspuns. a) I = 12(j, b) 1= --: c) 1 =- : d) 1=, ; c) I "rr
2 2
n
+
'
f) I =bh or(k +a): g) I =.!..r(lIl1) ; h) I =.!.. r (rn +1)_
11 !l n
14. Sa se calculeze integralele:
1 c 4 ", 12
a) 1 = f - ln' x(l - lnx)' dx; b) I = c) 1= fSin ' xcosxdx
I X ol +x 0
d) I =f ' Xr e) 1 = JX'(I- X')Jx
, 3-x x-I c
Rezolvare -
1
aj Substitutia lnx e r duec la I =dl'(I -t}'dJ =p(4,5) ,
o
1'(4)1'(5>- 3' 4' _ _, I
1'(9) -81-280
80
b
- - e d I ' I'I ''' ( I ) _ I rr n
b) Su sututra .r =1 uce a / =- t : 1+1 =- - , - =---=-.
6 6 6 66 -rr3
o sm-
6
1
c) Subsututia sin' .r =I du;'" la I = .!.. II '" (I - I )" ' dJ = .!.. 8(7 /2, 5/2) =
2 2
0
(lIo)' .n
I r (7 / 2)r (5/ 2) 2 2 - 3n
=, r(6) = 2 5' 512
1
dl Substitutia x -I = 21 ducela l =ft -
I 12
(i - l ) - 1I 2
dt
=B(J / 2,1/ 2)=_._"_=,,
SJDtr /2
o
e) Substitutia x' =1 duce la 1=HI ' (I - t)'dt =f B(3,6)= f2' 8,5' = .
o
4 "
a) 1 = fTc ; b) c) d) 1=- - -
2,, 2 16 ' 2/i "
nsm -
/ n
81
X E [0, 2)
x =2.
k = 2 p + 1
B( k+ I n - k) k= 2 .
2 2 ' P .
1
0,
Raspens. e) 1 = " ; f) 1k = k+ 1
n sin _m_ " n 2
n
" ,
f) I . = l x'(' +: T 'dx ; n EN' , kEN.
o "'L'( n
g) I.= f
x
' I+-"- x dx;n"n, EN' , k EN.
o .
,, 12 dx
h) 1 = f sin' xcos 'x dx ; i) 1 =f .
u -' V(x+I)'(2- x)
aphcata in economic - cd. I
15. Sa se calculeze integraleIe:
a) 1 =I( if;)' dx ; b) 1= ]x' .Ja'- X'dx. a >O ;
0 l +x 0
' dx ' dx
c) 1 = d)l=f
, I+x , I-x
.., 01- 1
e) 1 =f _x- - dx O<m <n;
01+ x"
204,5. Integrala Stieltjes
16. Fie g(x) = {I.
3,
Utilizand definitia, sa se arate ca f este integrabila Stieltjes in raport eu g pi'
2
[0, 2hi ff(x) dg(x) = 8 .
o
Rezolvare
Fie !:i = {XO .Xl , . .. , Xj , xl-t l . ... ,x
n
IO= xo < Xl < " ' < X
1
< Xi ... 1 <"' < Xn =2 } 0 diviziune -
,
segmentului [0,2] punetele intermediare E[xi ,x,.J i = 0, I,..., n- L '
Suma Riemann-Stieltjes va fi:
.-1
cr . )[g{x..,)- g{x.)]= X&(2)- g(x. _
1
)]= .
deoarece g(xi. ,)-g(x.)= I- I=O pentru ; =0, 1,.... n-2.
Consideramdiferenta:
I=1 -81 -4 1 + 21
S
max \x.. ,-x, !=8v(tJ. )
usI:!> D-I
Pentru t> 0 arbitrar luam '1(t)=.': atunci pentru orice diviziune tJ. e ll norma v(tJ. ) < '1(t
8
avem:Icr !to (f ,g,; ,)- 81 < E , oricare arfi aJegerea punctelorintermediare ';i .
2
Deci Jeste integrabil a Stieltjes in raport e ll g pe[0. 2) si fJ(x)dg(x)= 8
o
17. Folosind eriteriul de integrabilitate, sa se caleuleze:
1 (I, x = 0
J dg(x), unde g(x)= 2, xE(o, I)
01+ x
3, x = 1
Rezolvare
Deoarece Jeste continuape [0. I] l i go functiein scariipe [0. I] rezulta cii integrala exista
Fie li ,. un sir arbitrar de di viziuni : = { ;co' xf ,.... x;" I0 = ;Co< xf < ... < x;"}ale intervalult!!
[0. I] ell punctele intermediare
.-
n eN .cu ;o =xo= 0, = x;" = l.
Avem :
. cr.. )= )- g(O) ]+ k(x;)- g{x; )+ ..+ g(x,. _,)]=
. = J(ok{x; )- g(O)]+JOk (I)- g(x;,,-I H=1(2-1)+1(3- 2) = 2
deoarece gk., )- g{x; )= 2 - 2 = O. penlru i = 1,2. ... k. -2.
Tinand searnade criteriul de inlegrabilitale, obtinem
1
J
dg(x)= )=2
l+x
o
82

ff (x)dg(x}: - fg(x)df(x}: - f[2COSx]eos xdx
o . 0 0
s
18. Sa se calculeze ff (x) dg(x) in urmatoarele cazuri :


RezultA f f (x)dg(x) =- fcosxdx+ f COSXdx +2 f COSXdx =- J3" - 1
o 0 21ft3
J) g este derivabila cu derivate continua. lmr-adevar,
l"." 0
x",
g'(x)= x' ' si g'(x): g'(O)
. x : O
83

2
.. 12
2, X:O
I,
o
, 3 .' 2
(
X2X ]
- 1 X E -. -
, 2 3
- 2 xe(2X X]
, 3 '
11 / 2 ,, / 2 .
RezultA: f f (x)dg(x): f x' XCOSX;S1DX _ (xsinx+ 2cosx)
o 0 x 0
Deoarece [2 cos x]:
a) f (x)= x' , g(x)= ln x, xE [I,z] ,
b) f (x)=l x- II, g(x)=x'+Zx, XE[O,Z] ;
c) f (x)=sinx, g(x)=[zcosxl XE[O, lt];
()
, () { Sin X, XE(O, lt/Z]
d) f x =x ,g x = x
I , x = 0.
Rezolvare
a) Functia f este continua iar g este derivabila cu derivata continua pe [I , 21 li deci putem
:::l.: ulaintegrala Stieltjes transformand-c intr-0 integrala Riemann:
, , ,
fx'dg(x): fx'g'(x).h : fx' x
3
: 7/ 3
1 I ". I 1
1 2 1 2 I
b) flx- II dg(x): flx- II g'(x)dx : f(l - xX2x+2)dx + f(x- IX2x+2 )dx : 2f{1 - x' )dx+
o 0 0 I 0
+2! (X'- I)dx: 2(X- X' I3)I> { x: - x) [ : 4.
0) Aplicand teorema de reversibilitate (formula de integrare prin parti) obtinem:
b
19. Sa se calculeze Jf(x) dg(x) in urmatoarele cazuri
a) f (x) =3x, g(xH x l, xE [- I, l] ;b) f (x)=x', g(x )=..Jx, XE[O, I];
c) f (x)=\!1 ' x, g(x)=: ' , x E[I, 2] ;d) f (x.)=l tnxl, g(x) = x' , e]
I t: In2 e' 3
Raspuns a)3; b) - ; c) ln' .. 2 +--3/ 8, d)l+- - -
7 4 2 2e'
.'
2,S. INTEGRALA DUBLA
.r 2,4
-1
I. Sa se calculeze integrala dubla :Hdx dy , unde D este domeniul din plan
D
definit astfel : D = tx, y) E R21_1 :5 x :5 2,4; 0 :5 y :5 2,S}
Rezolvare
Domeniul plan D este reprezentat in figura 2.1. Eiind drcptunghiular, el este un domeruu
simplu in raport ell ambele axe de coordonate, prin urmare integrala se descompune in integr ale
simple si se calculeazaastfel: Y i
"' ['"'] "' ( \. ' .' 2,5 .
H<Wy = J.J<!v de = J v I:"Px =2.5Jdr =2.5 3.4 =8.5. sau
D - I 0 - I - I
"'["' ] "' / \ . '.'
Hdxdy = J ide dy = JIf Py = J(3.4)dx =3,4 =8.5
D 0 - I 0 0
Fig. 2. 1
2. Sa se afle aria domeniului dreptungh iular D din plan:
l :5y :5S}
Rezolvare
Aria domeniului dreptwlghiular D re.. eprezentat in figura 2.2 se calculeaza ell aj utorul integralet
duble aria D = Hdx<\v. y t
D 5
1
- --......
Dcmeniul fiind sirnplu in raport ell ambele axe de coordonate, integrala I
dubla se calculeaza astfel:
,1 = Hdx<!v=l[Jd
Y
]dx =j(vl:}u=j4dx =4XI: =8(unitll !i' pillrnle).
D 2 1 2 2 0 1 2 4 t
2.2
3. Sa se calculeze aria domeniulu i compact din plan definit astfel:
D= t x, y) E R210 :5 y :5X2 - I, 0 :5X:53}
Rezolvare
Dorneniul D (figura 2.3) este simplu in raport ell axa 0)'. tntr-adevar, putern considera
Iunctiile ",X)= 0, IjI(X)= x' _ I definite si continue pe10. 31. ",x) $IjI(x) pentruonce .xE [0. 3)
Astfel, conditiile ncccsarc pcntru ca D sa fie un domcni u simplu in raport ell axa Oy sum
84

I3 x
Fig. 2.5
O[
Fig. 2.3 Fig. 2.4
4. Calculaji aria urmatorului domeniu plan, utilizand integrala dubla:
I'; Y'; +
Rezolvare
Domeruul este simplu in raport eli axa Ox (Fi gura 2.4). Aria lui se poate calcula eli ajutorul
.:escomplll1erii in integrale simple:
aria D =If dx<!Y=J[
13
t dx]dY=r(x J(1 3-'>: i..
D I I 2 8) - I .
8>'
=[(1 3- -:0 =233u.p.
Calculoti integral ele duble de mai jos. pe domeniile specificate (probleme1c 5- 12):
5. lj(X
'
+;)dx dy, D=tX,y) ER' !I ,; x,; 4, O,;y ,;x - I}
Rezolvare
Domcniul este eel din figura 2.5. EI este simplu in raport e ll axa Ov. ceea ce inseamna'eli,
;ucind 0 paralela la axa Oy, ca intalnestc Ironticra domeniului exact in doua puncte. De aceca
cnegrala dubla se poatecalcula eu ajutorul integralelorsimple. /" Y.
Functia de integrat: f {x.;')=x' +2:. I
est e continua pe D, deci este integrabila peD. ;tWlci lL--L.
If (xl+; )dxdy=J[T(xl+;}V]dx = 0 1 4 .r
D I 0
Observalie
Aria aeestui domeniu nu se calculeaza ell fonnulele uzuale din gcomctria plana, asa cum s-ar
fi putut procedain cazul ariei dreptunghiului (vezi Problema2)
y+
I
I
I
i
X5
indeplinite.' lntegrala dubla se calculeazli prin descompunerea in doua integrale simple (vezi
Teorema I Ip.l 06 din manualul ,.Matematici aplicate in economie. autor o.Popescu si
:<>lectlV,Ed.Did.l i Ped.Sue.,1993)Rezulta:
_ S7 1n ?-4419
- 2 + - = , u.p.
Pe de altA pate, domeniul este simplu in raport cu axa Ox, dupa cum se observe din figura
Integrala dubla se poate ealeula altfel, tinand searna cii 0 y 3 cii orice paralela Ia axa Ox
intersecteaza frontiera domeniului Intr-un punct de po dreapta x=y+1 si unul de po dreapta
x =4 :
, ,
+Ylnx )r\ 4v =
3[ )' . ] 3 3 3
=J 64 - tv+1 + vh, 4- vlnl. +I) dv= 64 ,j - .!.J 'V+I)3 dv+ 2.1n 4- J vlnlv+ l) dv .
3 3 . . IY . 3 '1 3 \ . 2 . \ .
o 0 0 o .
Pentru calculul primei integrate simple facemsubstitutia t =Y +I si obtinem.
J
3 J' 255
tv+I)3
4v
= , 3d' = 4 =4'
o 1 1
Pentru calculul ultimei integrale folosim integrarea prin parti. Avem:
J
' J' ( v' )' v
2
r I Jl 9
,.vln(v+1)4v = u '2 In(v +I)4
v
='2
ln(
v + \ - 2' , 2'1n4-
I 3( I ) I [Y'I' 3] . 3 3 -- Jv-I +- dv=91n2- - - - I ' +lntv+ l) =91n2+ - - 1n 2 =SIn2+-
2
0
y+ l ' 2 2 0 . 4 4
o
Revenind la integrala dubla data , avern:
1=64- .!.' 255 +91n 2- SID = 2 .
3 4 4 2 .
adica rezultatul obtinut Inainte. Dupa emu se observa, al doilca moo de ealcul cste mai laborios.
R
g x
=
0 , I
Fig. 2.6
6. JJ{x' +2xy)dxdy, y:sx +S}
D
Rezolvare J''!'
Dorneniul D este simplu in raport cu axa 0- (figura 2.6)
[ntr-adevar, punetele in care graficele functiilor cp(x) = (x-I)' si
1/1 (x)= x +5 se intersecteaza sunt (- I, 4) ji (4, 9) si, ducand 0
paralela la axa Oy, aceasta intersecteaza frontiera domeniului
hasurat door in doua puncte. Astfel:
86

= - 5)' -(x - I)' Jl<lx = J(-X' +3x' - 2x' +18x' + 24X)<Ix =.
- I - 1
. , '
+i
x
s
6 5

2 ,
- - x
4
- 1
+6x' + 12x21' =375 .
-1
- I
7. fJ dx dy, Destedomeniul margirut de curbele y =-x' si Y =.:. .
D x +.1 2
Rezolvare
Domeni ul D este simplu in raport eu 0' (fi gure 2.7), iar functia care 50 integreaza
este continua pe D si 50 mai serie: J(x,y)=g(x)h(y) unde: J'4
g(x)= _,_I _ , iar h(y)=y- L
.x +1
Pentru a gasi iriiervalul de variatie a lui x, se afla
iCJlctele de intersectie ale celor doua curbe, adica se rezolva
ernul de ecuatii: --,Ji;,.-""- - - - --'4-- ..
.x
X
10' = -
. 2
Se obtin punetele 0(0, 0) jiA(2,5; 1,25). Astfe!:
Fig. 2.7
[
, ] [ ,, ]
2,5 -x +3x 2,S 2 - x + x
if dxdy =f_,I- f(y -I)dy dr = f _,I_(L_y)1 dr =
.... x + 1 x + 1 . x + 1 4... x
:> 0 x 0 -
2 '
2.' [( ' 3 \2, ] a.s " ,
f _I_ . .... x + x L x dx ='!'f4x - 24x +43x -20x
dx
=
o x
2
+1 2 8 2 8 0 x
2
+I .
I ,t 4 39] I [ 4 I'" 'I'" "' ]
= - f 4x' <Ix =- - x' +39x +
8 0 x +1 8 3 0 2
o 0
1 a.s 2x 39 2.' dr 65 I 39
+- 2 J-,-dx-- J - ,- = - +- ln 7,25- - arctg 2.5.
8 0 x +1 8 0 x +1 12 4 8
dxd ' { }
8. If !Y, D= (X, Y) E R' Iy-xS I , X+y S3,
D
x
+
y
+
1
Rezolvare . yi
Domeni ul D esle prezentat in figura 2.8. E) estc simplu in
rapon eu axa 0'. Funct ia J(x,y) = __1_ este continua pe D,
x + v+J
:leel este integrabila pe D. Pentru a calcula integrala dubla vom
{
.v- x = ) 0 1 ) 3
afia coordonatele punctului .-1, rezolvend sistemul:
x +y =3
Fig. 2.8

.r
87
si obtinemA( I, 2). Sc impartc domeniul D in doua subdomcnii, ambele simplein raport eu axa
Ov,acestea fiind:
o, =!(X,Y) ER ' !O,; y ,;x+'I, O,;x,; l! D, l,;x ,;3! ,
D ::: D
J
v D
2
. Deoarece ambele sunt eompaete nu au comuns decat frontiera, se poate sene:
Hfrx.-v )dx<\v = Hf (x,y)dx<\v +Hf (x,y )dx<\v
D

='f' f'
x+y+l x + y +l x+y+l'
D 0 0 1 0 0
3 I 3
+ f[ f[In(2x+2)-In(x+I)}lx +f [ln 4-1n(x+I)}1x =
I 0 I
I 3
=JlIn 2+In(x+1)- In(r -+:I )}lx +In 4 x I:-fln(X+ 1}Ix =In 2+4In 2-
o I
- [(x +1)In(x+1) - xli: =5ln2- 4ln4 +3+211n 2- I =2- In 2'"1.307. '
9. a) If dxd
y
" D= {(X,Y)E R' 13 ,;; x ,;;4, 1 ,;; y,;; 2}
D (x + y)
b) fJ x 'dxd! , D ={(x,y) ER' I0 ,;; x ,;;l; O,;;y ,;;ll
D 1+ y-
c) If(x ' +y)dxdy, D fiind domeniullimitat de y = x', y' = x;
D ,
d) fr: dxdy, D fiindlimitatde y=.!.., y =x, x E[l, 2];
D Y . x
e) If , D fiind limitat de y = x, y = .
D x +y2 , a
25 1t 33 9 a
Raspuns. a) In - : h) - ; 0) -: d) - : c) -b12
24 2 140 4 2
10. a) He' (" Y!dxdy b) If xye ' ("Y!dxdy, D fiind pr imul cadran.
D D
Rezolvare
Se considera patratul de latura a> 0, cu unul din varfuri in origine, ca in figura 2.9. Sc face
integrala pc acest domeniu compact, dupa care se stabilcste convergenta integralei pc dcmeniul
nernarginit D= tx.y) ER210 s x < cc, o s y < Xl},adica pc primul cadran, prin trecere la limita
Fie patratul P eu Iature avand 0 tatun] pcaxe Ox 0 altape 0', y 4
Avem:
lj e ''' ' ' )drdy =lj e" e"drdv =(l e"dx}(levdvJ=
=( -e' xl: )(,e"I:) =(I -e'")(I - e'") =(I -e"r
..
Fig, 2,9
88
89
x
l
eOSfi - P Sin fi l I )
= . = p \Cos20 +sin
2
0 = p .
smfi pcosfi
y
x
F;g. 2.10 Fig. 2.1\
y
o
12. x' +y ' dxdy , unde D este semicoroana circulars:
D
Aceste doua integrale se pot rezolvaprin parti, Avem:
Q Q , IJ
fxe-Jr dx =Jx(_e -:z ) dx=- xe-.r l: +Je-Jr dx =-ae -
a
_e-
a
+1-.
o 0 0
Deci If xye-Iy)<wy = lim (l- e -- - ae-- )' = I .
- a_""
D
Ambele integral e sunt convergente. _
11. D fiind domeniul nemarginit definit de
D x
egalitatile: 0 ,; y,; x - 1, x ;o, 1.
l ndica(ie Ji rdsp"uns. Domeniul D este reprezentat in figura 2.10. Se considera mai intai
zuegrala pccompactul T, 0 5. Y S x -I, 15. x 5. a se trecc lalimita cand a 00 . Se obtine:
=fJ,[TdY] =-2
1-
-a
l
+_ 1,
r
X
IX 0 IX I X 'l
x
2a
ff
dxdy =lim ff dxdy =.!-
x l a_"" x l 2
D T
D = tx, y )e R' 14'; x' + y ' s 9, y ;o, O}
RilsplUlS. Data fiind forma special. a domeniului (figura 2. 11), este indicata 0 schimbare de
eeri abile convenabila anume.
Atune i: fJ e-I y)dx<jy= lim6 - e--)' = lim(l +e -
lo
- 2e-- )=1.
D
b) lj xye-I.. y)<wy =([ xe-'dxJ([ ye-Yd
Y
}
{
x = pcos e
y = psin8
care trans forrna domeniul dreptunghie din planul p08, adica D' = {(p,0) 12 P 3, 0 fi 1I'}
'" domeni ul D din planul x0'. Aceastii trans formare este regulata pe D' , iar jacobianul ei este :
ax ax
D(x,y) ap eo
D{P, fi ) = ay ay
ap ee
Jacobianul este diferit de zero in interiorul lui D' . Deasemeoea, functia f este continua pe D
Aplicam deci formula de schimbare de variabile : .
lj f(x ,y}udy= lj dpdS ,
care reduce calculul integralei pe domeoiul D la calculul integralei pe domeoiul dreptunghi ulz
D' . Deci:

, HJx' +y'dxdy= H S +sin' S) . pdp dS = Hp'a.pdS =
D tr tr c
13. Sa se calculeze aria domeniului din plan limitat de elipsa de ecuape :
X l y l
- , +-, =1 .
a b
Indka(ie TlbplUlS. D fiind domeoiul compact limitat de elipsa, aria este data de:
aria D = Hdxdy
D
{
X = ap cose
Se face schimbarea de variabile: . . avand jacobianul ega! cu abp. Aria este 1t abo
y = bp smS
Sd se calculeze integralele duble de rna;jos pe domeniile D indicate:
4 ' x
Fig. 2.12
a
y
14. +y' x z j,
D
Rezolvare
Domeoi ul D este un sector circular, dupe cum se vede din figura 2.12. Datorita forme
domeoi ului si functiei, se face schimbarea de variabile:
{
X = pcos S iar p e [0.41 Se [0,2:] . Astfel se defineste in planul
y=psm S 4
I'iJ8 un domeoiu dreptunghiular
D'= {(P,S)lp e[OA
pe care functiaf este integrabila. deoarece:
=e'P'
este 0 functie continua pe D' . Atunci:

:s '
H = He' P' pdpd8 = f dpf p -e ' P' dp =
D tr 0 0
- "J'( ,')'d . "'1' - "I " 1) - "(I .,,) --- r p - - e - - - \e - - - - e .
8 , 8 , 8 8
90
15. a) If
D
1- x' _ y '
I + x' +y'
tlxdy, D fiind definit prin inegalitatile
'+ '<I >0 >0 x y _,x _,y _ .
X2 y2
,- , +- , s I, x;:o, 0, y;:o, 0
a b
D fiind intr eg planul.
Rdspuns. a) ;
4 2 4\u+bJ 2
,
16. Sa se calculeze If ( y )' e-'-;-;dxdy, unde D = R' lx ;:o,O, y ;:o,O} .
D I +x
Rezolvare
Se calculeaza mai fitch integrala peun domeniu compact si anwne pepatratul P de latura Q;
z > 0 figura 2.9) dupa aceca se face limita cdnd a --+ 00 . Functia de integral este continua pe
-errerul P, deci este integrabila. Se face schirnbarea de veriabile T :I"= 1:x aleasa ast fel
. ' 1
.
l +x
;,u,ntli formei functiei de integral. T este D transfbrmare regulatli caresepoole inversa si seobtine.
!
X=,!, - I ax ax 0 __I
v al carei jacobian este: D(x,y)= au Ov = v
2

r!'.. D(u.v) i7y i7y ,!, _..!!.... v'
- v au fJv v v
2
Domeniul D' din planul uOv, imagine a domeniului P din xQv prin transformarea T - I este:
= {(u,v) IO " u,;av. _
1
_ ,; v,; I}'jieste simplu in raport cu axa Ov. Avem, de asemenee:
I +u
J(x(IiA y(u,v))=liv'e-' .
Integrals devine:
I
If J (x,y)dxdy =If uv' e-' dv =If lie-'dudv=T [7lie-'du]dv =
D D' v D' I 2
,
I+a
f dv =
I
I - a
f
L ) I]d a - 0 1 - ,
e + v=---e + __. (? a
l +a l +a
I
ha
Deoarece lim = lim(--'!- -e-' +_ I_ e- .:, J=1,
a->4l a---+'" I +a I +a
p
rezulta ca integrala dataeste convergenta
,
If -y-e- ,-;-; drdv 1.
D O+x)' ,
9 1
2.6. ECUATIl D1FERENTIALE DEORDINUL iNTAI
L Cresterea exponentialti: Un fenomen fizic , natural, economic poate
rnasurat printr-o anumita rnarirne y ca functie de 0 variabila independenta
x,astfel : y = y(x) . lata cateva exemple:
y reprezinta volumul productiei unei ramuri industriale, iar x este timpul.
y este cererea de produse de un anumit tip , iar x este pretul unui produs;
y este cererea lunara de produse de un anumit tip, iar x este rnve
salariului rnediu-lunar.
Cresterea marimii y se reprezintd prm derivata lui y in raport eu J:
y '(x)sau : . Se face adesea ipoteza cresterea lui y este proportio-
nala eu y, factorul de proporponalitate fiind 0 constanta k. Modelul cresterii
y bazat pe aceasta ipoteza este :
y'(x) = kx ( sau : =ky ).
Pe orice inte rval pe care y * 0, ecuajia se mai poate scrie:
y'
- =k_
Y
Daca y > 0 pe un interval, atunci Iny = kx +C , unde C este 0 constanti
reala arbitrara, Trecand la functiile exponentiale in ambii membri , obpnem:
v = eo, -c = c. elc<
. ,
e = e
C
fiind 0 alta constanta, pozitiva, deoarece e
C
> 0 . Prin urmare, mari rnea ,
se repr ezinta sub forma func rionala exponentiala y = c -e'" $i de aceea spunem
cii y creste exponential in raport cu x, cand k > 0 , sau scade exponential .
raport cu x, cand k < o. Aceste doua situapi sunt ilustrate prin graficele cores-
punzatoare al e functiei exponentiale in figura 2.13, a 2.13, b, unde s-a IU1h
k = I , respecti v k = -I .
0
1
I .r
a) Fig. 2.13

' oj Ii
b)
Pract ica arata ca cele mai interesante cazun sunt cand variabila y este
pozitiva, deci y > 0 .
Sa examinarn, totu si, si cazul y < 0 . Atune; rezolvarea conduce la
In{- y )=kx+C
92
ie unde rezulta solutia
y =-ce" .
Figuri le 2.14, a si 2.14., b arata integralele generate pentru ambele cazuri ,
y >O si y c O.
Evident , cazul y =?este exclus in acest mod de rezol vare.
3) Fig. 2.14 b)
lata un mod de rezolvare a cresterii exponenpale !lira a tine seama de semnul
Iwy . Se scrie ecuatia sub forma :
;1se inmuljeste cu e-" . Se obtine:
e-" y - ke'h y = O.
Funcjia din membrul stang de mai sus este derivata func tiei g(x)=e-"y,
:iupa cum se poate verifica usor. Ecuatia se rnai scri e deci astfel:
g'(x) = 0,
de unde rezulta g(x) =C, adicii y(x) =Ce" .
Una dintre primeIe aparitii ale legii cresterii exponenpale a avut loe in 1798,
intr-un eseu anonirn, care de fapt a apartinut economistului englez Thomas
Malthus care a demonstrat cii diminuarea mijloacelor de subzistenja pentru
oameni este inevitabila, deoarece populajia tinde sa creases geometric, in timp
ce mijloacele de subzistenja cresc numai aritmetic.
Din pimct de vedere al ecuari ilor diferentiale, daca Peste populajia globului
la momentul t, cresterea geometricii a populapei se exprimii prin :
dP
-=kP, k const ., k > 0
dt
tar cresterea aritmetica a mijloacelor de subzistenta M la momentul t prin:
dM .
--=k" k, const., k, >0.
dt
Integralele acestor ecuatii sunt:
p{t )=Ce" , M{t) =k,t +C,.
Or , se stie cii este mai rapida cresterea de-a lungul curbei exponentiale decat
de-a lungul drept ei.
93
2. Aratati cii functiile d; mai j os verifica ecuapile diferentiale respecti ve:
{
y =xe
h
{y=tgX { y= e' -e:
a) ; b) ; c) .
y' =2y +e"- y' =I +y' (YT =4 +y'
Rezolvare
a) Pentru orice x E R avem:
y' =e
h
: +2xe
h
.
Introducand in ecuatia diferentialadata, se obtinc:
e
h
+ 2.re2... = 2xe
1l1
+e
1Jr
,
adica 0 identitate. y este 0 solutie a ecuatiei date.
b) Se ca:
I
y' =(t gx) =-,- .
cos x
Inroducand inecuatie, rezulta:
I

COS
2
x
ceea ce este adevarat pentru once x pentru care cos x :# 0
Introducemin ecuatie obtinem:
e
h
+2+e-
h
= 4+e
h
_ 2+e-
2
;r ,
ceea ce reprezentii 0 identitate edevarau pentru orice x e R.
3. Fie functia g(x)= xy(x), care are acelasi domeniu de definitie cu functia
y(x) este derivabila ca y. Deduceti 0 ecuatie diferentiala cu funcpa necu-
noscuta y = y(x), din ecuapa g(x) = const .
Aceeasi problema pentru funcpa y(x), h(x) =const .
x
Rezolvare
Daca g(x) = c=const. , arunci g ' (x)=O. Dar
. '( ) ,
g x = y +.ty .
Prin urmare ecuatia cautata este
xy' +Y = O.
La fel, ecuatia l'. = const. implica. prinderivare
x
y 'x- y
- - =0 sau xy '-y =O.
.x'
4. Determinap solupa generala a fiecareia dintre ecuapile:
a) xy'+Y = 0; b) xy'- y = 0;
c) yy' +x = 0; d) )Y' -x = 0.
Pentru fiecare din aceste ecuapi aflaji integrala particulara care trece prin (1".1)
Reprezentati grafic aceste integrale particulare.
94
R
V
Rezolvare
Vom folosi rezultatele Problemei 3. lntr-adevar, pentru punctul a) observam eli membrul
iting al ecuatiei este derivata functiei xy(x) ,declo
, e
(xy) =0, xy= e , y=- pentru x se O
x
este integrala genera1A. Solutia particular! se obtine inIocuind pe x cu I si pe y cu 1 si
ietenniruind C, adica: y =.!.. . Figura 2.15, a prezintA aceastll solutie, impreunA eu 0 intreaga
x
2milie de eurbe integrate, pentru e>0 pentru e< o.
bJDaca x;to 0 , se imparteecuatia la x' se cbtioe:
.xy' - y

cafe membrul stang este derivata functiei r.. Deci ecuatia devine:
x

solutia generala este y = e x. Aceasta reprezintA 0 famitie de drepte. Daca x= I si y = t
rezulta, prin inIocuire, y = x. Prin fiecare punct al planului diferit de origine se obtine 0 singur!l
=Mintegrala Prin origine tree 0 multime de curbe integrale(figura 2.15, b). Acelasi rezultat se
obline dacase imparte ecuatie diferentialadatA euI ,in cazu1 eli y ;to 0 .
J'


a)
Fig. 2.15
cJEste usor de vazutca, scriindecuatiasub forma:
y <!Y = r- x sauy<!J' =-xdx
dr
Ii integrand termen eu termen, se obtine:
J'
b)
sau y 2 +x
2
< c, CE R .
Dace e < 0 nu exista solutie, iar deca e = 0 eurba integrala se reduce la un singur punct
z =y =o. Singurul caz intaesant este c > 0 (saue > 0) , cand solutia geoerala este reprezentata
geometric de 0 familie de cercuri eu centrul in origine ji raza,Jc .in cazuI x =I , Y =1 cercul
esse x
2
+y2 =2 si arereza Ii -
Familia de cercori este reprezentatAin fig. 2.15, e.
95
oj
Pt
y o.
c)
x
d)
x
deUDl
are
Fig. 2.15
d) Multimea ruturor curbelor integrale este data de ecuati a y' - x' =c (figura 2.15, d).
Daca x =y =1rezultA C=0 si y =x (cazul y =- x se exclude).
5, Aflaji solutia generala y = y(x ,C) a ecuapei diferentiale:
(x+1)y'=2y -3.
Rezolvare
Ecuatia demal suseste0 ecuatie diferentialade ordinul intAi ell variabile separabile.
[ntr-adevar, ea se poolescrie sub forma:

2y -3 x+ l
si, prin integrare termen ell termen, se obtine:
I
"2 ln12y -31 =Inlx+J1 +ln C
unde constanta arbitrara a fost sensa sub forma de logaritrn. Avern, deci:
JI2y-
31=
Clx+ll,
sau
2y- 3=C' (x +l f
de unde rezulta sohqia general. sub formaexplicitA a ecuariei date: y = (x +If I
6. AflaJi solutia generalii a ecuapei diferentiale:
y'(y +1) (x +1)= x(y +1) - x.
Rezolvare
Ecuatia arevariabileseparabile, deoarece se poate serie sub forma:
y'(y +l ) x
- - - =- - .
y x + l
96
Prin integrare se obtine:
y = 1nJ y 1= x - Ini x+ I I+lnC
de unde solutia generals sub formaexpticitaa ecuatiei date:
1 1
y - Cr'
y r --I -I' Ce R .
x +1
7, Rezolvati ecuapa diferenjiala:
y'cos2x+ 2ysin 2x = a
p r4rp/UIS. Este 0 ecuatie cu variahile separabile. Sclutia general. esle:
y (x)=Ccos 2x, Ce R .
F
. Y (x - l )y ' Aflari luti I ( c)
8, ie ecuapa: - - + =a. art so upa genera ii y =Y x, a
x' +1 x' + 1
acestei ecuajii si solujia particulara care trece prin punctul de coordonate (O,),
Rezolvare
Ecuatia se mai sene astfel:
y x l +1
y =- +1)'
de unde se poate deduce cA este 0 ecuatie ell variabile separabile. Integrand termen e ll termen
rezultA: r
f
x 3 +1
lnlyl= - ) 2 dr .
+1}
Pentru a integra membrul drept se folosesc rnetode spccifice determarii primitivelor functiilor
rationale'.
Avem deci:
(x-I)\x' +1)
I I
1---+--
x
2
+1 x-I
prin integrare, rezulta solutia generals:
Iniy l= -x+arctgx+lnJx-I1 +C, C e R.
Pentru a calcula sclutia perticulera ebutA de problema Cauchy asociata aceste i ecuatii vom
Lace x = 0 y = e in eceesrzsolutiegenerala si vom detennina constanta C:
Avem:
lne > arctgO+Ini- 11+C
care conduce la C= I , astfel incat solutiaparticular. este:
Iniy I=-x+arctp +!iij x-I I+1.
. Vezi "Elemente de Analiza Matematioi" manual pentru calsa a XII-a, autori N. Boboc si
LColojoara, Editura DidadctidJ si Pedagogica, Bucurcsti, 1990, pag. 45.
- _ aplicata in economic - cd. 1
97
I a-I C) a-I C 1
:CY\X - =ax - . pentruc v
I I
y= _+__, pentrue e l .
x x ln Cx
9. Rezolvati ecuapa diferenpala de mai j os, afland solupa generala
y = y(x,C):
e"'y' - (2x- l )e" =0.
IndU:afU fi rdsptuU. Ecuatieeu variabileseparabile. Solutia generals este:
eY = e,z1-
x
+C Ce R
10. Rezolvap ecuatia: y' cos x +'sin x . sin' Y = O.
RdsptuU. -etgy =lnjcosx l+C, Ce R
11. Determinati integrala generala a ecuatiei diferenpale:
4
r y +1 0
xy +--=
x+ 2
12. Aflati integrala generala a ecuajiei:
:----
v' = JI + x + y '
Rezolvare
o substitutie aproape evidenta va transfonna ecuatia intr-una ell variabile separabile.
lntr-adevar, daca l+x+Y = v' , atunci y' = 2w' - I . lnJocuind in ecuatia datase obtine:
2w' -1 = \1,
careeste 0 ecuatieeli variabile separabile si aresolutia generals sub forma implicita:
k eR,
2
de WIde, revenindla functia y se obtine solutia implicit!
k eR .
13. Sa se integreze ecuapa diferentiala :
x' (y' + y' )=a(xy - I)"
IndU:afU PrdspunS. Facand substitulia x -y(x) =v(x) , se separa variabilele. Soluti a generals
cste:
14. Sa se integreze ecuatia diferentiala de mai jos si sa se determine solupa
particulara earetrece prin punctul (0, I):

Veri "A. lgebra -fi Analiza Matemati oi ", culegere de problerne autori D. Flondor si N. Donciu,
vol Il. Editura Dtdactica ji Pedagagicd, Bucuresti, 1965.
98
/.
van
Indica(ie 1; respuns. Deca se face substitutia y(x) =v(.x) ecuatia se reduce la 0 ecuatie ell
x
variabile separabile, iar integrala sa generala este:
y(x) = x-eCe"
,i solutiaparticulara cerulli este y(x) = x+e- .
15. Aflati integrala generala a ecuajiei:
x'(Zy'+i)+y' =0
Rezolvare
Ecuatia se integreaza in tipul ecuatiilor diferentiale omogene. [ntr-adevar, ea se poate serie
sub forma:
y, =_X
2
+
y 2
san
x
2
2 2 x
edica y ' = h( De altfe!, polinoamele x' +y ' si - 2x' sunt polinoame omogene de gradul II
in x;i y. In acest caz este indicatA schimbarea de functie:
y(x)= I(X) .... y(x)= XI(X)
X
se obtine mai intai dcrivata luiy:
y' = I + xl' ,
care, prin introduecrcin ecuatia data, sensa. sub formanormala, conduce la:
xt' = - '!' (t +1)'
2
Aceasta ecuatie ell functia nccunoscuta I= I(X) este 0 ecuatie eu variabile separabile care sc
poate integra, deci, pcntru x > 0 ;
de undc rezulta solutia I = 1.Ix 1.
inC- x
Revenind acum 18functia necunoscuta v, se obtine integrala generala a ecuatiei date, adica :
y(x) x.lx x .
inC x
16. Aflati integrala generala a ecuatiei diferenjiale:
(x' -y')Y' -x'y-xy' =0
si integrala particulara ""trece prin punctul ( #. #).
ltulicafie Prl!splUl3. Aceasta este a ecuatie diferentiala omogena, deoarece se poate pune sub
forma urmatoare:
y'


99
y' +4x' Y = x' .
Integrala generals este obtinuta sub forma implicita si este:
+ y2 +arctgl: +C =0.
y , x
Integrala particulars ceruta este:
x Y 3 1t
- +In,,x- +Y - +arctg-=- +-.
y x 2 4
17. lntegrap ecuatia diferentiala de rnai jos:
z
xy ' +xe' - y -x = O_
RdspuIU. y(x)" x Inl Cx I_
l +Cx
18. Sa se integreze ecuatia diferenjiala de ordinul mcii de rnai jos sa se afle
solutia particulara care trece prin punctul (0, 3):
y' +3y =. 6xe" _
Rezolvare
Ecuatia data este 0 ecuatie diferentiala Iiniara, de forma:
y'+P('}y = Q(x).
in care p(x)=3 si Q(x)= sunt functii continue pe R. Solutia generala a ecuatiei se afla
aplicand formula generala:
()
' IPI' ''' [K fQ() IPIdx] K R -
.v x = e + x e , E .
i n cazul acesta:
K +J6x -e' ) '"dxJ= e + + J6x-e" dx]=
"' [K (3 3) "J -K-" (3 3) -, =e . + x-2' e == e + x -"2
e
.
Pentru aflarea integralei particulare cerute facerny(O) = 3 si aflamconstants K:
Y
10) = K _i K _i = 3 de unde K = 2-
2 ' 2' 2
Integrala particulara este deci :
()
9. l> (3 3) .,
y x ="2 e + x-"2 'e .
19. Folosind metoda variapei constantelor, aflap solupa generala a ecuapei
diferenpale de rnai jos:
Rezolvare
Ecuatia fiind liniara se poate apli ca metoda varialiei constantci . Pri ma etapa a acestei metode
cere rezolvarea ecuatiei omogene:
y ' +4x
3y
=0
100
adic!
v
cu
sa
de
a
I
,
adica a ecuatiei in care se considers termenul.Iiber cgal ell zero. Aceasta este 0 ecuatie e ll
variabile separabile si, pentru y >0 , are solutia generala:
""x) =Ce-'< .
Se cauta solutiaecuatiei neomogene, deci a ecuatiei dale, sub forma:
h)=C(x)e-' <,
ell aItecuvinte il presupWlem pe C nu 0 constanta, ci 0 functie deri vabila de x.
Derivam y(xhi obtinem: <,
y '(x)=C'e-;o4 - c. 4x
l
_e-
z 4

Introducemin ecuatia diferentiala datA si, dupa reduceri, obtinem:


C' oe -;o4 =xl
sau
C'(x)= x' e'< .
De aici rezutta imediat ca:
C(x)= fx ' .e' 'clx =ex' +c,
de unde solutia generals a ecuatiei date:
y(x)=(e'< +c} -,< =+c' e-' <.
20. Sa se integreze ecuatiile diferenpale de mai jos :
a) y,+I -;x y=l; b)y'+tg xy = sin 2x; e) xy' -ny =x"+le' .
x
Indktlfie 1i rdsplULf. Toete ecuatiile SWlI ecuatii diferentiale liniare. E1e se pot rezolve cu
aj utorul formulei generale (veri Problema 18) san direct folosind metoda variatiei constantei.
a)y(x)=x' (I+ Ke
l
/' } KE R, b)y(x) =K-cos x- 2cos' .r; c) y(x)=C rx" +e' .
21. Sa se integreze ecuatia diferenpala
,
y' +2xy = 2x e-'
si sa se afle integrala particulara care trece prin punctul (0, I).
RdsplUlS. ""x)= (x' +K}e-" ;
22. Ecutuia iogistici(; crestere logistica. in 1845 matematieianul belgian
Pierre Verhulst a adus argumente stiintifice prin care constanta k din ecuatia
cresterii exponenpale (vezi Problema i din acest paragraf) nu ar ramane in
anumite modele de crestere constanta, ei ar varia odata eu diferenta M - P ,
unde M este numarul maxim de indivizi din populape, iar P = P(r ) este numarul
de indivizi 1a momentul t, prin urmare ecuapa de crestere in aceste condipi este:
dP
- =k(M - P}p
dt . '
De la cuvantul dinlimbaelena "logistike" - aI1Jl calculului. Vezi R. Redheffer- "Diferential
Equation" John and Bartlett Publ, Boston 1991
101
tei
si ar
tre
y'(x)=a(b - y}y, y(O}=y,
Dacii y-;t 0 se face schimbarea de functie y(x) = vtx} si in ecuatie
obpnem:
si are conditia impala: P, = P(O). M si k sunt constante pozitive. Verhulst a
denumit solutiile acestei ecuapi "curbe logistice", iar ecuatia - "ecutuie
logistiai".
Revenind la notapile obisnuite, fie y = y(x )o funcpe derivabilii, a b doua
constante pozitive.
Ecuapa logisticii este :
_v; = a(b_.!. )..!.
v v v
sau :
v' +abv=a,
adicii 0 ecuape liniara in v = v(x} care are solutia:
v(x) =.!.+K. e-...., K ER,
b
de unde solutia ecuapei in y este :
I I K
-=-+- sau y(x) .
y b e.... I +bke-....
Se observii cii ecuatia curbei logistice se mai scrie:
b
y= _.... ' C E R,
1+C. e
unde a, b si C sunt constante, dintre care a si b sunt constante date, iar C este 0
constanta arbitrarii , care se deduce din condipa impala. Vom arata cum se
deduce constanta K:
Fig. 2.16
102
,
.'
tei de pescuit vanatoare care sa nu conduca fa distrugerea populapei piscicole
si animaliere, precum a .unui prag sub care volumul populapei recoltate nu
trebuie sa se afle), alte probleme ecologice.
23. Sa se integreze ecuatiile diferenpale:
a) 6y 'y' +ry' = 2x; b) 3ry'y' +y' = 2x.
Rezolvare
Ecuatiiledate sunt de tip Bernoulli, adica de forma:
y' +p(x).Y = Q(x).y, a" 0,1.
a) lmp&1ind ecuatia ell 6y' , in ipotezacA y " 0 , obtinem:
, x 1 - 2
Y +-y=--o/
8 3
deci a = -2 . Sehimbarea de functie indicate Ia acest tip de ecuatii este z = y' -o, adica z = y ' .
Derivand introducind in ecuatie se obtine ecuatialiniara. .

2 '
KeR ,
y(X)=[2+Ke-;,- f , KeR
b) Se face aceeasi subsritutie z ='yl si se obtineecuatia liniara in z = z(x):
care este integrala generala
si revenindla functiaY. avem:
,
n'+z=2x
ell integralagenerala
K
z(x)=x+- , K eR .
x
(
K )1
1
'
RezultA y(x)= x+-; .
24. Sa se integreze ecuapile diferentiale urmatoare si apoi sa se afle integra-
lele particulare corespunzatoare, conditiile inipale fiind scrise in dreptul
fiecareia:
a) W' - y' +ax' cos x = 0, y( = 0;
I . I
b) Y(2)=Z;
)
, ., , . I
c yy -sm x+y -sm x-cos r > ,
RI1<plUU. a) y ' =x' (K -2asinx} y ' =2ax'(t - sinx}
b) y ,1 , K ER; y(x) ,I ;
- .r Kx - x +3x
) , 2x+K. K R '() 2x- ,,+1
c y = sin 2 x ' Y X 5in2 X
103 /
\
Capitolul III
TEORIA PROBABILITATILOR
3.1. CAMP DE
I. Intr-o urna se afla bile nurnerotate dela I la 5 se extrage la intamplare
o bila ,
a) Sa se serie carnpul de evenirnente asociat acestei experiente sa se indiee
nurniirul evenirnentelor din aeest camp.
b) Daca unele din eele 5 bile sunt albe si altele negre, fie spatiul
evenirnentelor elernentare n o = {A, l}, unde evenirnentul r A } reprezinta
extragerea unei bile albe, iar {A} reprezintii extragerea unei bile negre. Sa se
afle K, astfel incit (no,K
o)
sa fie un camp de evenirnente.
c) Sa se serie campul de evenirnente generat de experienta in cazul umei eu
bile numerotate de la .1 la n.
Rezolvare
a) Fie {A,} evenimentul ce consta in extragerea bilei ell numarul i , i = 1,5 . Atunci spati ul
evenimentelor elementare generat de aceastA experienta este:
0 = {A, ,A" .. .. A,}
iar campul de evenimente esle (0. K), unde:
K = [j' (n ) =
= {0,n, {A, }" {A,}, {A,}u {A, }, , {A,}u {A,}u {A, },.,{A,}u {A,}u
u {A,},{A,}u {A,}u {A,}u {A, }, ,{A, u {A,}u {A,}u {A, }} ={0,n,{A,},. .,{A,}, {A ..-;
" {A,,A, {A"A" A, " A"A"A, {A" A" A"A, }}
Acest camp ' are 5 evenimente elementare {AJ }... , {Aj} continc 2
j
= 32 evenimente. Prin
unnare este un camp [mit de evenimente.
b) Deoarece 0
0
esle 0 multime finitarczultii eli avem:
K.= [j' (l4,) = tz"n.. {A}}
campul de evenimente (O
o
, Ko) conline 2
2
= 4 evenimente, deoarece are doua evenimente
elementare {Ahi {4}
c) in acest caz spetiul evenimentelorelementareeste:
A= {A"A" ...,A. }
iar campul evenimentelor general de expcrienta este (O,K), unde K = [j' (n) evenimentele
elementare ale campului sunt: {AI},.. ., {An }; campul deevenimente are 2" evenirnente.
2.0 societate comerciala se aprovizioneazii de la 5 fumizori . Fiecare fumizor
poate sa" onoreze sau nu intreaga comandii a societajii la momentul
aprovizionarii . Care este carnpul de evenimente asociat fenomenului de
aprovizionare a societatii ?
104
Rezoll'ari
Fie t 4,}
Atunci spaP'"
unde K =
elemente.
3. Cu
ramana ace
financiar?
4. Se co
respect iv
urna , cat e (
de evenima
Rezo/>'
Fie t4.
numWi, i
iar cfunpu!
ell Sx3 e\
5. Pe
evenimen
acesta este
'6. a
produse
produse
din u
trebuie
..,
are _
7.
producp
mare, ego
de ev
evemrn
Rezolvare
Fie {Ai} evenimentul care consta in onorarea intregii comenzi de entre furnizorul i , i =1,5 .
Atunci spatiul evenimentelor este n={AI' A
1
t "" ~ } iar campul evenimentelor este (0, K).
unde K = g> (Q). Acest camp are 5 evenimente elementare {A, l,,{A, hi confine 2' =32
elemente.
3. Cursul dolarului in ziua urmiitoare poate 'sa creasca, sa scada sau ,sa
ramana acelasi. Care ' este campul de evenimente asociat acestui fenomen
financiar?
Rilspum. Ciimpu1de evenimente corespunzAtor este (0, K ) , unde 0 = {A, , A, ' A,l ,K= g>( Q)
ji acest ciirnp linitde clemente are 2' = 8 clemente.
4. Se considers doua ume in care se afla 5 bile numerotate de la I la 5 ~ i
respectiv 3 bile numerotate de la I la 3. Se extrage la intamplare, din fiecare
urna, care 0 bila, obtinandu-se 0 pereche de bile numerotate. Care este campul
de evenimente asociat acestei experiente?
Rezolvore
Fie {Ail }evenimentul care ccnsta in obunerea ~ e c h i i formatedinbilacu numarul i si bilaell
numArul j, i = 1,5, j = 1,3 . Atunci spatiul evenimentelorelemcntare asociat ex..periente i este:
. n ={All , All' All , A
2I
, An , An , A l l to' " A
Sl
, A
S2
,A
s3}
iar campul evenimentelor este (0, K) , unde K = g> (Q). Acesta est e camp finit de evenimente,
ell Sx 3 evenimente elementare si are 2
15
evenimente.
5. Pe 0 snprafata plana se aruncii doua zaruri . Care este nurnarul de
evenimente ale campului generat de aceasta experienja?
RdspllAf. N1lI1Wu.l evenimentelor e1ementare ale campului generat de experienta este 6
2
acestaesteuncamp finit deevenimentc avand 2
36
clemente.
6. 0 firma comerciala lanseaza pe piapi iit aceeasi perioada de timp trei
produse cosmetice. Cate evenimente are campul asociat lansarii pe piatii a
produselor, stiind cii la sfirsitul perioadei de testare fiecare produs se afla in una
din urmiitoarele 3 situapi : a fost absorbit de piata, a fost respins de piatii sau
trebuie continuata testarea .
R4spIUlS. Spatiul evenimentelorelementare are 3
3
clemente, iar campul finit de cvenimente
are 2
27
evenimente.
7. Se face 0 prognoza privind situatia financiara a 5 firme cu activitap de
productie, la sfarsitul unei luni, Stiind ca cifra de afaceri poate fi strict mai
mare, egala sau strict mai mica decat cheltuielile, sa se determine campul finit
de evenimente asociat situapei financiare, indicandu-se si nurnarul de
evenimente.
,
RdsplUU. 2) cvenimente arecampul fmit de evenimente asocial.
105
8. Intr-oo lot de 100 produse se afla 2 produse defecte. Se controleazii la
intamplare 0 pereche de produse.
a) Sa se stabileasca campul de evenimente atasat controlului.
b) Fie A evenimentul care reprezintii objinerea unei pereehi de produse
corespunzatoare in ipoteza ca primele 2 produse soot defecte. Cum se exprima
evenimentele A Ii In funcpe de evenimentele elementare?
Rezolvare
a) Presupunem ca produsele sunt nwnerotate dela I ta 100. Fie t4yjcvenimentul ce consta
inobtinerea perechii formate dinprodusele i 1::;; i, j S; 100 . Deoarece evenimentele {Aij
{Aji } sunt identice, spatiul evenimentelorelementare confine C clemente:
Q ={A12 " .. , A l 100 , An ,.... A
2
100' A
J4
. .. A] 100 , ..., A
99
100 }
iar campul [mit de evenirnente atasat conlrolului este (0, K), unde K = g> (Q) are 2Ci<"
evenimente.
b) A = {A,,}v {A" }v.. .v {A, 100 }v{A,,}v .. V{A, 100 }v.. .V{4
99
100 };
A= {A11}v ...v {AIlOO }V{An}v .. .v {A, 100 I
9. Din 3 ume in care se afla bile albe si negre in diverse proporpi se extrag la
intamplare 3 bile, cate una din fiecare urna . Fie A evenimentul din campul de
, .
evenimente atasat experienjei ee consta In extragerea unei bile albe din uma i,
i = 1,3 . Sa se exprime in funcpe de Al ,A, si A, urmatoarele evenimente:
a) toate bilele extrase sunt albe;
b) eel pupn una din eele 3 bile extrase este alba;
e) doua bile din eele extrase sunt albe;
d) doua bile din eele extrase sunt negre;
e) toate bilele extrase soot negre;
f) eel mult 0 bila din eele extrase este alba ;
g) eel pupn doua din bilele extrase soot albe;
h) eel pujin 0 bila din eele extrase este neagra.
Rezolvare
Fie A, B,.. _, Hevenimentele cerute. Atunei:
a) A Al n A, n A,.
b) B =A
I
v A, vA, .
e) C = (AI r. A
2
fl A] }v{-lt (11
2
n A] }v (AI n A
2
n A]), unde A, este evenimentul ce
consta in extragerea unci bile negre dinurna i , t =1,3 .

c) E= Al nA, nA, .
f) F=EvD.
g) G =AvC.
- - - -
h) H=A\uA
2uAJ
=..1.
106
10.
poate f
a) t
b)
e)
d)
e)
f)
g)
h)
Re
Fie
A.B..
a
F
firi
10. 0 societate comerciala are 6 debitori . La sfarsitul lunii fiecare debitor
poate fi sau nu solvabil. Sa se exprime urmatoarele evenimente:
a} top debitorii sunt solvabili ;
b} eel pupn un debitor este solvabil ;
c} eel mult un debitor este solvabil;
d} nici un debitor nu este solvabil ;
e} eel putin un debitor nu este solvabil;
t) 4 debitori sunt solvabili;
g} societatea comerciala nu rnai are debitori la sfarsitul lunii;
h} societatea comerciala rnai are debitori la sfarsitul Iunii.
Rezolvare
Fie Ai evenimentul ce consta in faptul ell debitorul i este solvabilla sfarsitul Iunii i, i =1,6 si
A, B...H evenimentele cerute.
6
a) A=nA, ;
i=1
6
b) B=UA, ;
; =1
, c) C = (AI rlA
z
riA)n A
4
n A
j
n A
6
}v (Aln A
z
n A] (") A
4
riA, n A
6
}v .. u
u(A"tn A
z
n A] n A
4
nA
s
n A
6
) ;
,
d) D=nAi ;
i =1
,
0) E= A=UA
i
;
i=l
f) F= (AI n A
z
n A] nA
4
n A, n A
6
)v (At nA
z
nA) r'I .4
4
nA, nA
6
)u . .v
u (A] (") A
2
nA
3
nA
4
nA, nA
6)
reuniunea are C: elemente;
g) G=A;

II. 0 firma cu activitate productiva se aprovizioneaza de la 4 furnizori .
Fiecare fumizor, la termenul eonvenit prin contract, poate sau nu sa onoreze
contractul cu firma. Fie Ai evenimentul ca fumizorul i onoreaza contractul eu
firma, i = 1,4 . Sa se indice semnificapa urmatoarelor evenimente:

a}A =nA
i
;
;=1 ,

. u(A; nA,
107
Rezolvare
a)A: este evenimentul cli tali fumizorii lsi onoreazacontractu};
b) B este evenimentul ca numai un fumizor onoreaza contractul ;
e) E=Bu C; d} D=C;
.-
c} C =nA,;
; : 1
c) C este evenimentul ca nici un furnizor nu v,;i onoreazA contractul;
d) D este evenimentul ell eel putinun furnizor onoreazA contractul;
c) Eeste evenimentul ca eel putin2 furnizori onoreaza contractul;
f) F csteevcnimentul ca eel putin un furnizor nu onoreaza contractu!.
, .
12. Dintr-o urna, in care se afla bile albe negre, se efectueaza la incimplare
4 extrageri, astfel incat 0 bila extrasa sa fie reintrodusa in urna inaintea
urmatoarei extrageri. Fie Ai evenimentu l, din campul de evenimente atasat
experientei, ee consta in obtinerea unei bile albe la extragerea i, i = 1,4 .
I. Sa se exprime urmatoarele evenimente:
a) obtinerea a eel pupn 0 bila alba ;
b) obtinerea a eel pujin 0 bila neagra;
c) obtinerea a eel mult 2 bile albe ;
d) obpnerea a eel putin 3 bile albe;
II. Care este semnificapa urmatoarelor evenirnente:
a) opusul evenimentului de la punctul c);
b) opusul evenimentului de la punetul d) .
RdsplUlS.l. a) A =I),A, ; b) B =1),:4,; c) (CF'JvK-t1,,:4, ,,:4, ,,:4
4
}u ..v
V (AI n A
2
ilA] rv A
4
)]u(A) nA
2
n A] il A
4
)u... u(A
I
nA
2
nA] n A 4 )}
d) [(A, " A, ,,:44)V V(:4
,
"A, l
II. a) reprezinta evenirnentul: obtinereaa eel putin doua bile negre;
b) reprezinta evenimentul: obtinerea a eel mull 0 hilaneagra.
13. Profitul unui agent economic, la eurente, de luna
precedenta, poate sa creasca sau nu. Se anticipeaza profitul unui agent economi c
pent ru urmatoarele patru luni. Fie A
j
evenimentul ee consta in faptul ci profitul
la a crescut striet fap de luna precedenta.
I. Sa se indice semnificapa urmiitoarelor evenimente :
4 4 _ 4 -
a) A=UA; b) B= UA; c) C=n AJ; d)D =A,("'\ A, ("'\A, ("'\ A,;
J=I J J=1 J J=1 '
e)' E= (QA
j
)U[(A,("'\ A, ri A, ("'\ A, r,A, ("'\ A.)]U
U[(A,("'\ A, ("'\ A, ("'\ A,)u ... u (A; ("'\ A, ("'\ A, ("'\ A,)}
f) F=[(A,("'\ A, ("'\ A, ("'\ A.)u u(A,("'\ A, ("'\ A, ("'\ A.)]U(QA
J
.)
II. Sa se exprime urmatoarele evenimente:
a) A ; b) s; C} L; d) u , e) profitul nu creste; f) exista 0 singura
crestere a profitului; g) in primele doua luni profitul va creste; h) in eele
patru luni profitul va creste; k). profrtul va creste numai in doua din eele
108
paw
agel
RiIsJ
din \UDi;
prolitu!
nu va cr
rcprezi:
ll.
I
eXU<
(aca
eVeIl
I
".
pn
b
n
patru Iuni; I) activitatea agentului economic va fi rentabila; m) activitatea
agentului economic nu va fi rentabila.
Raspuns: I. a) A semnifica faptul eli profituI agenlului economic va creste eel putm intr-una
din luni; b)B semnifica faptuI eli profituI nu va creste in eel putin 0 luna; c) C semnifi ca faptul eli
profituI va creste la sfarsitul fiecarei luni ; d) D reprezintAfaptul eli la sfarsitul lunii a treia profitul
nu va creste; e) E semrufica faptul eli profitul va creste in eel mull doua din eele patru luni; I) F
reprezintAfaptul eli profitul nu va creste in eel mull una din luni .
4 4 _ 4 .
II ajA=nA}; b)B=nA}; el e =UA}; djD=A, vA, vA
J
vA
4;
e) A;
} =l } =I } =I
O(A
1
,,'.4
2
nA
J
n.4
4
)V(-A
1
n A
z
nA
J
nA
4
)V(A
1
nA
z
fl A] nA
4
)U(A
1
nA
z
r
g) {4, n A, n A, n A, nA, n A, n A, n A, )v{4,n A, n A
J
nA, }

v (A, nA
2
nA) n A
4
)v (A"1nA
2
n A) nA
2
n A) nA
4
} I) ]j : B .
14, Dintr-o urna in care se afla 10 bile din doua culori, albe si negre, se
extrag la intarnplare, pe rand, 4 bile, fara a reintroduce in urna bila extrasa
(aceasta este echivalenta cu extragerea simultana a patru bile). Fie A,
evenimentul ca la extragerea i s-a obtinut 0 bila alba, 1$ i $ 4 .
1. Care din urmatoarele evenimente au sens?
a)A =A, n A, n il, n A
4
; b)B =A, u A, u A, u A,;
c) C = (A, n A, )v(A, n A
4
} d)D =(A, n A, n A, n A, n
n A, nA
4}
e) E=A, v (A, nA
J}vA4
; I). F=(A, nA, nA
J)0A4
;

IT. Sa se exprime urmiitoarele evenimente: .
a) la prima extragere s-a obtinut 0 bila alba la eelelalte bile negre; b) la
prima extragere s-a obtinut 0 bila alba; c) la primele doua extrageri s-au obpnut
bile albe la celelalte bile'negre; d) la primele doua extrageri s-au obpnut bile
negre; e) la ultima extragere s-a obpnut 0 bila neagra; f) eel pupn 0 bila extrasa
este alba; g) cel mult 0 bila extrasa este neagrii; h) toate bilele extrase soot negre
k) toate bilele extrase soot albe; I) exista 0 singura pereche fermata dintr-o bila
alba si una neagra; m) exista 0 tripleta de bile negre.
RdspllAS. I . In teoria probabilitatilor prin eveniment care are sens sc intelege WI eveniment
care nueste indus inevenimentuI impcsibil .
alA este incIus in evenimentuI imposibil daca in urnli se aI1A eel putin 2 bile albe; b) deoarece
in urnli se afla eel putin 0 bila alba si eel putin 0 bila neagra, evenimentul B are sens; c) C a: I2J si
deci are seas; d) D = I2J si deci nu are seas; c) E r::.12J si deci arc sens: I) F r::.12J si dcei arc sens;
gJ G = Q si dcei arc sens.
11. a) A=Al nA
2
nA)nA
4
; b)B =(-tl nA
2
nA
4
)u(A] nA
2
nA
J
nA
4
)u



109
/
e)E_= (A,-nA, -
u(A, il A
1
1'1 .1, il A..)v{AI il A
2
nAJ_n A;l u(A, fl A} nA] nA.. )v@ nA} r'{A} (lA.
f) F =(A, vA} vAl vA.); g) G;;; F U\11 riA} /lA} nAJu{A, riAl (lA) nA
4
) v
v (A, n A, nA, nA.)v(A, n A, n A, n A.); h) H=F; k) K= (A, nA, n A, nA. 1.
I)L", (:4; nA, n A, n A.}v (A, n A, n A, n A. }v(A, nA, n A, n A. }v (A, nA, nA, --
u (A, r. A
2
n A) flA.. )u{A; nA} n A.l nA.. }u {A, n A
l
ri A, fl A.. )u{AI fl A
2
n A, flA.
m) A1=Ct riAl nA) (\ A; il A) flA.. )v(A; il A} il A) n A
J
(")]"
15. Un lot de produse ambalate in cutii , oferite de 0 firma, este acceptat de
beneficiar, daca in urma examinarii a 5 cutii, extrase la intamplare, continutul
lor se constata a fi corespunzator. Sa se exprime urmatoarele evenimente:
a) un lot a fost acceptat;
b) un lot nu a fost acceptat;
c) dupa examinarea a 3 cutii, extrase la intamplare, lotul a fost respins .
RdspMnS. Fie A, evenimentul cA la examinareanUII1Arul;, 1:S i :S5 , cutia exarninataare un
continut corespunzator.
, .,
a)A=nA,; b)B=UA, =A; c)C =A
1"A,
,,A
3

11
a
p
a
faT
;=1 j =1
lID
/
16. Se considera 0 urna cu 5 bile de aceeas i marime, dintre care 3 sunt albe
si restul negre. Fie ecuapa:
a
1x
2
+a
2x+o3
=0 ,
unde coeficientul a" 1" i " 3 , primeste valoarea 1 daca la extragerea i se
obpne 0 bila alba .valoarea - I, daca se obtine 0 bila neagra. Sa se exprime
urmatoarele evenimente:
a) ecuatia are radacini reale distincte;
b) ecuatia are 0 radacina reala dubla; .
c) ecuatia nu are radacini reale.
RdsplUU. Vie Ai evenirnentul ce constain obtinereaunci bile albc la extragerea i , I $: i $: 3.

b) B=0;

17. Se considera 0 urna in care se afla 21 de bile de aceeasi marime, numero-
tate de la 11a 21, dintre care 10 bile sunt albe si restul negre .
1. Se extrage la intamplare 0 bila. Sa se afle:
a) probabilitatea de a se obpne 0 bila al carei numiir sa fie: par; unpar ;
divizibil cu 3 sau divizibil cu 7; divizibil un numiir k fixat , 1" k " 21;
b) probabilitatea de a obtine : 0 bila alba ; 0 bila neagra ; 0 bila alba sau 0 bila
neagra; 0 bila rosie, ( \, 0.\
,\ ,
0 \
.--( '; -I
J -"
<
II. Se extrag la intamplare 3 bile, cu intoareerea bilei extrase . Sa se afle:
a) probabilitatea de a se obtine :
1) trei numere consecutive;
2) t rei numere distincte;
3) acelasi numar de trei ori;
4) t rei numere in ordine strictdescrescatoare;
5) trei numere in ordine strict crescatoare;
b) probabilitatea de a se obpne:
1) trei bile albe;
2) trei bile negre;
3) eel pupn 0 bila alba;
4) eel pupn 0 bila neagra ;
5) eel putin doua bile albe.
Rezolvare
I. Campul fmit de evenimente generat prin extragerea la intamplare a unei bile are 21
evenimente elementarc echiprobabile, deoarece bilele au aceeasi marime; ca unnare,
probebilitatea unui eveniment dinacest camp sc poate celcula ell definitia clasica.
a) Fie evenimentul ca numarul obtinut cste par, atunei numarul cvenirnentelor elementare
favorabile lui A este m = 10 si n 21 , de unclerezulta:
P(A)= m =!Q
n 21
Fie B evenimentul ce consta in obtinerea unui numar impar, atunci B = A si areIoe:
P(B) =I -P(A)=.!..!-
21
Fie Cevenimentul obtinerii unui numar divizibil eu 3 saueu 7; atunei m = 9 si n = 21 si arelee

21 7
Fie D evenimentul numarul obtinut este divizibil en k, I s k s 21 ; atunci m =
(parteain!real<l afra&iei P(D) =
b) Fie A evenimentul obtineni unei bile albe; atunei:
P(A)=!!!.
21
Fie B evenimentul ca bila extrasaeste neagra; atunei B = A are loe:
P(B) =.!..!-
21
Fie C evenimentul ca bila exrrasa este san alba san ncegra; atune; C = Q si rezulta:
P(C)=!
. Fie Devenimentul obtinerii unei bilerosii; atunci Dc 0 si deci nuare sens, iar P(D) = 0 .
Il. Carnpul finit de evenimente generat prin extragerea la intfunplare a 3 bile, Cll revcnire, are
evenimente1e elementarc echiprobabile, dcoarece inaintea fiecarei extrageri strucrura umei este

a) in acest caz exista 21
3
evenimenteclementarc cchiprobabile.
I) Fie Aevenimentulobtineri i a trei nwnere consecutive; nUI11Mul evenimentelor elcmentare
favorabile lui A este m = 19 si rezulta : .
III
uncle:
P(A) =...!2...
21
3
2) Fie Bevenimentul obtinerii a trei numere distincte; atunci m = avem:
P(B)= .
21'
3) Fie Cevenimentul obtinerii-aaceluiasi numar de trei ori; atunci m =21 si areloc:

21
3
21
2
4) Fie D evenimentul ca s-au obtinut trei nwnerc in online strict descrescatoare, atunci
m = si rezulta:
, P(D) = .
21'
5) Fie Eevenimentul obtinerii a trei in ordine strict crescatoare, atunci arcIoc:
P(E) = .
21'
b) In acest caz exists 21' evenimente elementare echiprobabile.
1) Fie A evenimentul ca ce1e treibile extrase sa. fie albe; atunci m =I0
3
si deci:
P(A) = =(!.<>.)' .
21) 21
2) Fie B evenimentul obtinerii a trei bile ncgre, atunci m = 10
3
si avem:
. ,
.
3) FieCevenimentul ca eel putin 0 hiladintre cdc cxtrase sa fie aIM; fie C, evcnimcntul ca i
bile fie albe, i E si fie Ai evenimentul eli la cxtragercai , 1:5 i :; 3 s-a obtinut 0 bila alba.
Atunci avem:

C
2
=(AI n A
2
nA
3
}u(.l1nA
2
nA) }v(A
I
n A
2
n A) );
C, = (AI" A, " A, ); C
I
"C, =0 ; C
I
" C, = 0 ; C, " C, =0.
DeoareceP(A,)=(!.<>.), P(4il=!! ,rezulta p(C
I)
=3!'<>' (!!)\ p(c, )=1!.<>.)' II
21 21 21 21 \ 21 21
(
10 ) ' I L, ) 7030
P(C, )= - . de unde :p(C)=p(C, )+p(C, )+p(C,)=-, \,011 +300 11+100 = - .
21 . 21 9261
4) Fie D evenimentul ca eel mult 0 bila dintre eele extrase , sa fie neagra. Cu notatia de la
punctul 3) putemscrie: D=C,uC, en C,,,C, =0 .
18,
100 b
100 nil
restUI I
a)
pulin
b)
cuprn:
Rt
C
echiP'.!
a
fie
la pqI
I
Pre!
Rezulta:
1 ) 3400
P(D)=P(C, ) +P(C, )=-(300.11+100 = -
, 21' 9261
5) Fie E evenimenrul ca eel putin dona bile dintre eele extrase sa fie albe . Cu notatia de la
punctul 3) putem sene: E = C, uC, = lJ . Rezulta:
P(E) =3400 .
9261
112
18. Din 100 mii bilete de loterie un bilet aduce un castig de I milion de lei,
100 bilete adue un castig de 500 mii de lei fieeare, 1000 bilete adue un castig de
100 mii de lei fiecare, iar 2000 mii bilete adue un de 50 rnii de lei fiecare,
restul de bilete fiind necastigatoare.
a) Care este probabilitatea ca un juciitor, posesorul unui bilet, sa castige eel
pupn lOa mii de lei?
b) Cu ce probabilitate un juciitor, posesorul a 3 bilete, va cast iga 0 suma
cuprinsa intre 100 mii de lei 500 mii de lei?
Rezo/vare
Campul fmit de evenimente asocial tragerii la loterie are 100 mii de evenimente e1ementare
echiprobabil'"
a) Fie X evenimentul ca un jucator, proprietaruI unui bilet, sa casti ge eel putin 100 mii de lei
si fie evenimentele A, B ji C care reprezintA castigerea a 100 mii de lei, 500 mii de lei si respectiv
I mil ionde lei. Atunci: X =AuBuC, P(A) = 1000 , p(C) =_I-
100000 100000 100000
RezultA: P(X)= 0,01+0,001+0,00001=0,01101.
b) Fie Yevenimenrul a carui probabilitate se cere, fie A B evcnirnentcle cu semnificatia de
la punctul a) si fie Cevenimentul constand in cu W1 bilet, a 50 mii lei. Atunci:
r = Au Bu(A n C)u(A nAn C) u(An Cn C)u(AnAnA) .
Deoarecc: P(A) = 0,01, P(B) =0,001, p(C) =0,002, rezultA:
p(r ) =0,01+0,001+0,00002 +0,0000002+0,00000004 + 0,000001= 0,01102124 .
19. Intr-un market intra pe rand 7 clienti, care sunt serviri la intamplare
Presupunand ca acestia solicita acelasi produs,.sa se afle probabilitatea ca:
I) tori clienpisa fie serviti in ordinea intrarii;
2) primii doi clienti sa fie servip in ordinea intrarii ;
. 3) doi clienti sa fie serviti in ordinea intrarii;
4) nici un client sa nu fie servit in ordinea intrarii .
Rezolvare
Campul fmit deevenimente asocialare7! evcnirnente elementare echiprobabile.
1) Fie A evenimentul a carui probabilitate se cere; atunci numarul evenimentelor elementare
favorabile luiAeste m = 1 areloe:
P(A) = J... .
7!
2) Fie B evenimentul a carui probabilitate se cere; atunci m = 5! ji rezulta:

7' 42
3) Fie Cevenimentul ca doi clienti sa fie seniti in ordinea intrarii; atunci m = 5! =.!. .
7! 2
4) Fie D ca nici un client sa nu fie servit in ordinea intrarii; atunci numarul
evenimentelor e1emenlare favorabile lui D este dat de numArul permutArilor de 7 obiecte troil
puncte fixe. edica:
m =7!(1-:"+J... _:"+J..._J... +J..._J...) = 7! =455
I! 2! 3' 4' 5' 6! 71 2' 3' 4' 5! 6!
8 - Matcmatica aplicata in eco nomic - cd. I
11 3
..
3.2. CAMP DEPROBABILITATE
2
2
I
c.
(c
de
adi '
funCll
finit
b)
de eve
b) (n"K" p,) , unde n, = {A,;A"A"A.} formeaza 0 partipe a lui n ,
K ,0' g> (Q,) si P, : K , -4 R, definita astfel :

daeiiX E {{A, }I ; E
P,(X)= "" .
),daea X = X, " X; = 0 , ; * j , X, E K, .(V)i = t .n
e) (n"K"p,) unde n, =.{A" ...,A.} formeaza un sistem eomplet de
evenimente din (n,K) , K ,= g> (Q, ), P, :K -4 R, unde :
I
;'daca X E {A,} , ; = G
p
3(X)
= rn "
(X,), daca X =' eu X," X} ='0 , ; * j, X, E K" (V); = t ;m
d) (n" K" p.) unde n, = {B" .. ,B.}, ; = l ,mformeazi opartipe a lui n, K,
= g> (Q.,) , P, : K , -4 R, unde :

,2i , daeaX E{B,} ,i =Lm


m +m
p.(X) = -r.
p
(X" . ., . . u" X X ,. ,0 ' . " ,, (, .\ . -.
l ,),oaea A = )=, i: eu , " A ) = , I * J, A , E /'0. . , v J} = c. r
Rezolvare
a) Perechea (0" K,) este un camp finit de evenimente deoarece 0, este 0 mullirne finita si
K , = g> (QJl. Trebuie verificat daca P, este 0 probabilitate peste acest camp.
1) P, O. (v) AE r, din definitia lui P, ;
2) 1',(0 , )=P, ({A}v {B}v :,}) =P, (t4}) +P, ({B })+ P, (:'}) =3.!-=i .
_ 3
3) DaC<1 x " r = 0 . X,rE K\ _atuflciP
j
(Xv r ) =Pl(X)+Pl(r ) in beza defini jic..i ; rC'llUC
cA (0, . K,.P,) este un campfinit de prubabi litate.
1. Fie (n,K) un camp de evenimente. Sa se indiee care din urmatoarele
triplete este un camp finit de probabilitate:
a) (nJOKJOJ;)' unde n , = {A,B, e} este 0 partipe a evenimentului sigur din
(n,K) si P, : K, -4 R, defmitii astfel:
.!-, dacii X E HA{B1{e}}
3
p, (X) = .\ "
LP,(X;),daei X = UX"eu X, " X) = 0 , ; "*" j , X, E K! , (V)i = t ,n
1= 1 1=1
b) Deoarcce n , este 0 multime finita si K, =g>(Q, ), perechea (0" K,)esteun camp fmit
de evenimente, Trebuie verificatdace P2 este 0 probabilitate peste acest camp.
I) ('0') Ae K" in beza definitiei;
2)P, (n ,)= P, (lA, })+P, (lA, })+P, (lA, })+P, (lA,))= = > 1: rezulta ea
4 4 4 4 4
functia P, nu este 0 probabilitate peste perechea (o, , K , hi deci (n" K"P, ) nu este un camp
finit de probabilitate.
e) (n "K, ) este un camp finit de evenimente. Au loe relatiile:
I ) ('0') Ae K" in baza defutiliei;
" "1 .
2) p,(n, )= L P, (lA,})= L -=1;
,=, ;= 1 n
3) Daea A,Be K" ell Ar;B= 0 , atunci P, (Au B)=P, (A)+P, (B ) li P, esteo funetie futit
aditiva, iar (n" K" p,) este un camp finit de probabilitate.
d) (0
4
. K
4
) cste un camp fmit de evenirncnte are Ioe:
I ) ('0' ) Ae K" in baza defutiliei;
m ". 2; 2 '"
2) p,(n ,)= L P,({B,})=L - ,- =-,-I>=I;
, ,, I 1=1 m +m m +m i=l
3) in baza definitiei P, este 0 functie finit aditiva si rezulta ca (n" K, ,P, ) este un camp finit
de probabilitate.
2. Fie (n,K) un camp borelian de evenimente. Sii se stabileascii daeii tripletul
(no,Ko'p) este un camp borelian de probabilitate,' unde n o ={.-t, E Kli E N' ,
A, n A, =0 pentru r ee j', UA,=n Ko= g>(flo), P :K,

p(X) =
1 I A} . '
(
. ) . daca X = ', , I EN, A, Eno
1-1 e
ro ro
L P(Xi1daca X =U X" cuXi n X
j
=0 ,i*j, Xi = Ko, (V'}i EN'
i =1 i =l
Rezolvare
Familia K
o
esteInchisa rata de reuniunea numarabila fatA de trecerea la complementara in
raport ell
0
, prin urmare (Oo,K
o)
este un camp borelian de evenimente. Trebuie sa verificam
daca Peste 0 probabilitatecomplet aditiva peste (no' K0); trsr -edevar are loc:
I ) O. ('0') A.e K
o
in baza definitiei;

). l ' I
2)p(n
o
)=p UlA.l =LP(t4, })=-L-(. )
i ,,1 ; =1 e ; =1 I - I! e
3)Peste complet aditiva, in baza definitiei; rezulta ea (no . Ko,P) este un camp borelian de
probabilitate.
ns
3. Fie (O,K) un camp de evenimente. Sa se indice care din urmatoarele

triplete este camp de probabilitate. .


a)(OpKpp'),undeO, =0, K={0 , O=AuBu C, A,B,C,AuB,Au C,
Bu c ,l,B,C,1I n B,1I n C,BnC}c K,P, :K, -+R, unde:
\
daca X {tAl {E}}
p,(X) = : m
(X,), daca X cu X, n X) = 0 , i '" j , Xi E.K, , (Vp = I, m
b)(Oz ,Kz 'p
z),
unde Oz = {A, B,C} forrneaza 0 partitie a lui n,
K z= (n
z
)" 1', :K , -+ R definit astfel:

dacaX d{Al {B}, {Cn


p,(X)= 3.
daCiiX=VX, , X, EK,,(V)i =l,m
c) (0 " K" 1',), unde 0, = {A
p
. . , AI, } este un sistem eomplet de
evenimente din (n, K), K , = (n,), 1', : K, -+ R eu:

C;" pentru X = {A, i;= 1,10


p,(X) = " .
. pentru X = Vx"cu X, n X
j=
0, i '" j , X, E K,,(Vp = I ,n
d) (O"K"P.), unde 0 , = {A, EKIi EN'l A, n Aj = 0, i '" j ,llA, = 0 ,
i =\
K. = (n..) , 1', : K, -+ R, unde :

iEN'
P,(X) = 2/ _
daea ! =V, X,cu x , n X} = O, i", j,X, EK,,(V)i EN'
RiJspuns. a) Deoarece K, nu este campde evenimente , tripletul (O I.KI,P, }nu este camp de
prcbabilitate.
b) (O"K,) este camp de evenimente. Fie X = Av B,r =A v C;
3
P, (1') = si P, (Xv l' ) = P, (1')= > 1. Rezulta ca (0 , , K" P, ) nu este un camp de
3 3
probabilitate.
I'
c) P,(0,)=I: C:, ,, 1 si deci (O"K" p, ) nu este camp de probabilitate.
1+ 1
d) (0" K" P.) este camp borelian de probabilitate deci este camp de probabihtate.
116
e
4. Fie (n,K,p) cu K=3J (0), P:K R. Care dintre urmatoarele afirmatii
este adevarata:
a) Daca (n,K) este un camp de evenimente Peste 0 probabilitate fmit
aditiva peste acest camp, atunci (n,K,p) este un camp finit de probabilitate.
b) Daca (n,K) este un camp borelian de evenimente Peste 0 probabilitate
finit aditiva peste acest dmp, atunci (O,K,P) este un camp borelian de
probabilitate.
Rezolvare
a) Afirmatiaeste adevarata daca 0 este 0 multime finita
b) ExisUi un campborclian de evenimente (O,K) si P 0 probabilitate finit aditiva peste acest-
camp, astfel tncat (O,K,P) nu este un camp borelian de probabilitate. lntr-edevar, fie 0
rnultimea numerelor din [-I, l J, fie K rnultimea tuturor reuniuniIor finite de multimi de forma:
A = Qj CE B = C= Qj CE (a ,bllli D = Qj CE (a,b)} unde
a,b,cEQn[-Uljifie P :K-->RdefmiUiastfel:
I
b- a .
, --, daeli,\ defonnaA,B, C sau D
2 .
p(X)=
LP(X, ), daeli X = UX" cu X, n X } =0 , j .x, EK,(v) = l , n
,,,,, 1 1=1
Deoarece })=Oji o='ulcl , rezulUi ca, daca am admire eli P
0
este complet aditiva, ar rezulta p(o)=L: p({c}) = 0 si p(o)= CE [-I ,lll)= I , ceca ce
,,0
reprezinta0 contradictie. Prin unnare, afirmatia b) nuesteadevarata in general.
5. Sa se construiasca un camp finit de probabilitate (0., K, p), astfel incat :
a) 0. sa aiba 5 elemente distincte;
b) K sa aiba 16 elemente distincte;
c) K sa aiba 8 elemente P sa fie 0 funcpe strict crescatoare;
d) K sa aiba 16 elemente valorile lui P sa reprezinte combinari .
Rdspuns. a) Solutia nu cste unica; 0 solutie este urmatoare :
K.=fi'(Q, ),

daeliX E {{a l,{b Hd{d}} .


p(x) ; m m
LP(X,) , daeli X = UX, ' cu X, n Xj = 0 , i j.x, E K,(\I)i = I.m
1=1 ;=1
b) Solutia nu este unica li 0 trebuie sAaiba 4 elemente distincte.
c) Solutia nu este unica li 0 trebuie sA aiba 3 elemente distincte.
d) Nu are solutie.
6. 0 firma are 5 filiale Fi, .. , F, . Anul trecut , numarul lunilor in care
profitul fiecarei filiale a crescut este dat de urmatorul tabel:
F, F, F, F
4
F,
numarul lunilor (n,) 7 8 5 10 9
117
. 5 3
I . =6;[' ="4'
b) Fie p, probabilitatea ca profitul filialei F, la sfarsitul fiecarei luni sa creasca (alii de luna
a) Sa se stabileasca frecventa relanva a cresterii profitului fiecare filiala.
b) Sa se indice 0 aproximare a probabilitapi ca profitul filialei F; sa creases,
i = 1,5 .
Rezolvare
a) Fie t, frecventa relativa a cresterii profitului obtinut lntr-o luna de filiala F" i = 1,5 .
n
j
7 2 5
Atunei f, se calculeaza eu relata: I, =- , unde n =12 ; rezuha I, =- ;f, =- ;[, =- ;
n 12 3 12
10 9
F,
II
precedents, i =1,5. Presupunand 0 stabilitate a conditiilor economice in care functioneaza cele
cinci filiale daca numarul lunilor pentru carese calculeazaprofitul este suficient de mare. anmci
probabilitatea p, este aproximatasatisfacatcrde frecvcntarelative I" i =1,5 .
7. Un agent economic cu profil de producjie se aprovizioneazii lunar de la 4
fumizori F; ,.. .F. Anul trecut , numarul lunilor in care fiecare fumizor si-a ono-
rat la termen contractul incheiat cu agentul economic este dat in urmatorul tabel:
F, I F,
a) Sa se stabileasca frecventa relativa a onorarii contractului la termen de
catre fiecare fumizor.
b) Sa se indice 0 aproximare a probabilitapi onorarii la termen a contractului
de catre fiecare fumizor.
5 II 3 5
RlIspll1lS. a) I , =6' /, =12' I J ="4 ' I . =6'
b) Probabilitatea P, ; i =1,4 , a onorarii Iatermen de catre fumizorul F, a contractului este
aproximatasatisfacatorde frecventa relative f, .
8. Un aparat electronic este alcaturt din 3 module ce funcponeaza independent
unul de altu!. Pe baza datelor statistice pe care Ie detine, firma producatoare
apreciaza ca probabilitatea r, de funcponare lara defect. intr-un interval de timp
dat , a modulului i , i = 1,3 (numitii fiabilitatea modulului i) este P, =0.8,
p, = 0.85 si respectiv p, = 0.9 . Sa se determine probabilitatea ca:
a) aparatul sa funcponeze;
b) aparatul sa nu functioneze;
c) sa fie necesara inlocuirea unui singur modul pentru ca aparatul sa poata
funcpona .
Rezolvare
Fie A, evenimentul ca modulul i functioneaza, i =1,3 ; evenimentele A
I
, .4
2
, .4 ) sunt
compatibile si independente.
a) FieX evenimentul eaaparatul sa functioneze. Atunci:
X= A
1
,.., ,.1, ,.., ,.1, si p{X) =P(A
I
).P{A, )P(A,) =0,80,85 0,9 = 0,612.
118
b) Fie Y evenimentul ca aparatul sanufunctioneze; atunci Y = X si are loc:
p(r) =1- P(X) =0,388.
c) Fie Z evenimentul ca sa. fie necesera inlocuirea unui singur modul ca aparatul sa
functioneze;' are loe: Z = (AIrvA
2
n A))v (AI ("\ 11
2
n A])u (41fl A
2
n A]) , unde parantezele
reprezinta evenimente incompatibile doua cate doua; prin urmare: . "
p(Z) = ptA, I" A, I"A, )+P(A
1
I" A, I" A, + P ~ I I"A, I"A,)= P(AJp(A,).P(A,)+P(A
I)

.P(A, }P(A,)+P(A
I)
PIA,).P(A,) =(1- 0,8).0,8s.D.9+0,8. (I- 0.85) 0,9+0.8. 0,85. (1 - 0.9).
deoarece PI .Az .A] ~ ~ 1 ,A
z
,A)}{41, r1
2
.A
3
}SWltfamilii deevenimente independente.
RezultAP(Z) = 0,329.
9. 0 firma are in trei erase diferite cate 0 filiala . Consiliul de administratie al
. finnei a fixat 0 valoare S falii de care se raporteazii profitul fiecarei filiale. Din
datele statistice ale finnei rezulta ci probabilitaple cu care fiecare filiala obtine
un profit ce depaseste suma S sunt aproximate de urmatoarele valori: PI =0,5,
P, =0,6, P, =0,8. Sa se afle probabilitatea ca:
a) eel pupn 0 filiala sa aiba un profit ce depasest e S;
b) 0 singura filiala sa aiba un profit ee depaseste S;
c) profitul tuturor filialelor sa depaseasca S;
d) profrtul nici unei filiale sa nu depaseasca S;
e) eel mult doua filiale sa aiba un profit ce depaseste S
Rezolvare
Fie Ai evenimentul ca filiala i, i = 1,3 , sa aiba un profit ce depaseste .S; atunci cele trei
evenimente sunt compatibile siindependente.
a) Fie X evenimcntul ca eel putin 0 filiala sa aiba un profit ce depaseste S: atunci are loe:
-X = Al U A, u A, si p(X)=P(AI )+P(A, )+P(A, )- P(AI I" A,)- P(AI I" A,)- PIA, I" A,)+
+P(A
I
I"A, I" A, )=0.5+0 .6+0,8-0,5 6.6'-0,5 0,8- 0.6 0.8+0.5 0.6 0,8.= 0.96.
b) Fie Yevenimentul a carui probabilitate se cere; atunci :
Y = (AI n }t2nA) )u(A,n ...1
2
n A]}v(A
I
flA
2
nA] ) si
p(r)= 0,50,4 0,2 +0 ,50,6 0,2+0,5 0,4 0,8= 0.26.
c) Fie Z evenimcntul a carui probabilitate trebuie afleta; rezulta Z = AI I"A,I"A,:P(Z)= 0.24
d) Fie Tevenimentul a carui probabilitate se cere; atunci
T=A,I" A, I"A, siP(T)=0,50,4 0,2 =0,04.
e) Fie Vevenimcntul a carui probabilitate trebuie aflata; rezultA:
V= ~ I I" A, I" A,)u(4
1
I" A, I"A,)u(A1I" A,I" A,)ur uT si p(y)= 0,76.
10. 0 rnasina automata produce piese corespunziitoare cu probabilitatea
P > O. Se controleaza la intamplare 5 piese din productia rnasinii. Sa se afle
probabilitate ca:
a) cea de a treia piesa sa fie primul rebut depistat ;
b) primele trei piese controlate sa fie rebut ;
c) a patra piesa controlata sa fie prima piesa corespunziitoare;
.9) doua piese dmtre cele cinci piese controlate sa fie rebut .
119
Rezolvare:
Fie A, evenimentul ca piesa controlata i sa fie corespunzatoare, i =1,5; atunei {AI-.As }
formeazao familie indcpcndcntli, deoarece probabilitateaP cste indcpcndcntli de a cata piesa cste
controlata,
a) FieX evenimentul a carui probabilitate se cere; atunei areloe:
X =A,,,A,,,A, P(A,)P(A,)P(A,)=p'(I-p)
b) Fie Yevenimentul a carui probabilitate trebuieaflatli; rezulta:
Y=A, "A, "A, P(r) =(l - Pl' .
c) Fie Zevenimentul a carui probabilitate se cere; atunci areloc:
Z =A,,, A, ,,A,,, A, si P(Z)=(l -p)'. p.
d) Fie Tevcnimcntulca 2 piese dintre eele 5 sAfie rebut; atunci:



utA," A, "A, " A
4
" A, )si p(r) =IOp3(1 - p)' .
11. intr-o urna se afla 5 bile de aceeasi marime, dintre care 2 sunt rosii si
restul albastre. Se extrag la Intamplare trei bile fijra revenire . Se considera
sistemu l AX b , unde: -
AO[ }, -;3}{ 3]
fie X E R
J
vectorul care are componenta i egala cu I ; respectiv cu 0, daca la
extragerea t s-a objinut 0 bila rosie, respectiv albastra, i = 1,3. Sa se afle
probabilitatea ca X sa nu fie solutie a sistemului.
Rezolvare
Fie A evenirnentul ca.X este solutie; stiind ca sistemul are unica solutie (0,0, ) , rezulta ca
A=Al n A
2
n A
3
' unde Ai este evenimentul calaextragerea i sA. se obtina 0 bila rosie. i = 1,3 .
Dat orita modului de extragere a bilelor, evenimentele AI' A:z.A) sunt dependente si aretoe:
=.!.. .
5 4 3 5
Evenimentul caX sA nu fie sclutie este Asi are probabilitatea 4/5.
12. 0 masina automata de tricotat produce in medie 3% tricotaje necores -
punzatoare, Un lot de 100 tricotaje este supus controlului de calitate. Conditia
ca lotuI sa fie respins consta indepistarea a eel putin un tricotaj cu defecte In
4 verificari consecutive la Intamplare. Sa se afle probabilitatea ca:
a) lotul sa fie acceptat;
b) lotul sa nu fie acceptat;
c) lotuI sa fie respins dupa a doua verificare.
Rezolvare
Fie Ai evenimentul ca la verificarea i sA SC obtina lD1 tricotaj corespunzat or, i :; 1,4 evident
W1 tricotaj vcrificat nuse reintroducein lot si cele 4 evenimete nusunt independente. -
120
p(
und
P
a) FieX evenimentul calotul sa fie acceptat; atunci areloe: X = AI nA
1
t'l A) rvA
4

P(X)= P(A,)P(A, IA, )P(A, IA, "" A,)P(A. IA,""A,"" AJ
97 % ) 95 ( 94
unde P(A, )=100 .P(A , I A, )= 99 ,P(A, IA, ,,,, A, = 98' P ,.1, 1A, ,,,, A,"" ,.1,) =97
dcoarece s-a considerat ca 3 dintre cele 100 de tricotaje sunt necorespunzatoare; rezulta cit
p(X)= 0.884 .
b) Fie f evenimentul ca lotuJ sa fie respins; atunci Y = X si P(Y)=0,116.
e) Fie ZevenimentuJ ca lotuJsa fie respins dupa a doua verificare; rezulta eli :
- () ( ) (- ) 97 3 291
Z =A
I
,.., ,.1, si PZ =PAl PA, IA
I
=-'-=- - .
100 99 9900
13. Se considera 0 urna cu 6 bile, dintre care 4 sunt albe restul sunt albas-
tre. Se extrag la 'intamplare din urna 3 bile fie ecuapa alx' = 0,
unde coeficientul a
j
va avea valoarea I, daca 1a extragerea i, i = 1,3 , se obpne 0
bila alba sau valoarea -I , daca se obtine 0 bila albastra. Sa se determine proba-
bilitatea ca ecuapa sa aiba radacini reale si distincte, daca :
a) extragerea bilelor se face cu revenire;
b) extragerea bilelor se face fiira reveni re;
Rezolvare
Fie 6 = a
2
1-
4a
I
G
3
= 1- 4a\03 si fie Ai cvenimcntul ca la cxtragerea i sa se obtina 0 bila
alba, i = 1,3 . Fie X evenimentuJ ca ecuajia sa aiba riidlleini reale si distincte; X se realizeaza daca
si nwnai daca 6 > 0 ee-0 , < 0 si 0 3 > Osau 0 , > 0 OJ < O. Atunci sc poatescrie:
X = (A; nA
2
nA) )v(A
I
nA
2
nA
2
n A))u(A
I
nA
2
(\:4
3
)
unde evenimentele dinparanteze sunt doua cate doua incompatibile.
a) in acest caz structura umei inaintea fiecarei extragcri este acecasi: 4 bile albe si 2 bile
albastre. Rezulta cl evenirnentele AI ' A
2
, A) formeaza 0 familie de evenimente independente.
Prin unnare are loe: P(X) = ..!. +L.!...!.
333333333 3339
b) in aces! caz structura umei se schimbe dela0 extragere la alta evenimentele AI ' A
2
A)
suot dependente Rezulta eli: p(X)=P{AJ p(4, IAI) P(A, IAl ,.., A, )+P(AJ ptA, IA;)
' P(A, IA
I
,..,A, )+P(A
I
)P(A, IAl ,.11"" ,.1, )+P(A
I
)' P(A, / A
I
)P(A, IAl ,.., A, ), uode:
ptA, IA
I
) = Al IA
I
) = .!., P(A, IA
I
,.., A, ) =0, P(A, IAl
5 4 5 5
P(A,I A
I
"" A,)=.!. . ptA, 1,.11n A, )=.!. . Rezu1Ui eli' p(x )=2...
2 5 4 I S
14. Un aparat electronic se compune din 4 module a carer fiabilitate est e de
respectiv 0,7; 0,9; 0,8; 0,9. Sa se determine probabilitatea ca:
a) aparatul sa functioneze;
b) aparatul sa nu functioneze;
c) eel putin un modul sa functioneze;
d) un modul sa fie defect;
e) cel putin doua module sa nu fie defecte
121
\
Rdspuns. Fie Ai evenimentul ca modulul i sA functioneze tara defectiuni intr-un interval de
timp that, ; =1,4; atunci 04
1
, .4
2
.4
3
,04
4
formeaza 0 familie de evenimente independente si
ccrnpatibile, iar P(A
I
)= 0.7; P(A, )= 0,9; P(A, )= 0.8; P(A.) = 0,9.
a) FieXevenimentul a carui probabilitatc se cere.arunci arelac:
P(X)=P(AI,..,,1, ,..,A, ,..,,1.)= 0.7 0,9 0,8 0,9 = 0,4536.
b) Fie r evenimenrul ca aparatul sa nu functioneze; rezulta ca: p(r )= p(x )= 0,5464.
c) Fie Z evenimentul ca eel putin un modul sa functioneze: rezultA:

p(Z)= P(AI vA, V A, v A.) = 1- n(I-P(A, ))= 1-0,3 0,1 0,2 0,1= 0,9994.
I""
d) Fie T evenimentul ca un modul sa fie defect; atunci : P(T)=P(4
1
,..,,1, ,.., ,1, ,.., ,1.)+
+P(4
1
,.., ,4, ,.., A, ,..,A.)+P(A
I
,..,,1, ,..,,4, ,..,A.)+P(A
I
,..,04, ,.., ,1, ,..,1. ) =0,3.0,9,0,8.0,9+0,7 .
0,1 0,8 0,9+0,7 0,90,2 0,9 +0,7 0,9 0,80,1 = 0,4086.
e ) Fie Vevenimentul a carui probabilitate se cere; rezulta ca.
P(v)= P(AI fI.4
2
n ..1
3
)+P(A
1
rv ..1
2
fl A) rlA
4
)+P(A, fl A
2
ri A ) rlA4 )+P(..tln A2 n
rlA
3
n .4
4
)+p(A, nA
2
n.4) nA
4
)+P(A, n ..1
2
n :4) n A
4
)=0.1 242.
15. Fie (o.,K,P) un camp de probabilitate A,B,CE K . Stiind ca
P(An B)=a > 0, P{A n S) =b> 0, P{A n B) =c > 0 , sii se determine urma-
toarele probabilitati:
a) P(A) si P(B);
b) P(A uB\ clP{AnS) dlP(BIA\ elP{B IA) P{A IS ).
Caz numeric: a =0,01, b =0,03, c =0,05.
Rezolvare
a) P(A)= P[(A""B)v (4,.., l:f ]=P(A ,..,B)+P(4 ,.., ff)= a+b= 0,04
P(B)= P(A,..,B)+P(s ,..,1),=a+c= 0,06.
b) P(ivB)=P(A)+ P(B)-P(A ,..,B) dcoarece evenimentele A si B sun! compatibile,
afirmaliejustificata si de faptul ca ptA ,.., B)=a > 0 ; rczulta ca ptAv B) = a +b +c = 0.09.
d ) pIA,.., B)=P(A). P(B I,1) =P(B).P(A IB), deci ptA IB)=.s:=-'- .P(B I,1)=.z:=-'-
a + c 6 a-rb 4
e) p(1,.., B)=p(::r) P(s11 ) .i rezulta p(sl .:l'}= _ c - = 2.. ;
I-a -b 96
, de unde P(A I]:f) =_b_ =2-
l - a- c 94
16. Fie (0.,K , p) un camp de probabilitate si A, B, C E K .
a) Daca P(A)> 0, are loe inegalitatea : P(BI 1- .
122
b) Daca p(C) > 0, atunci are loc egalitatea:
P(A uBIC)= P(AIC)+P(BIC)-P(An BIC)
c) Daca An B c C,atunci are loc inegalitatea: P(A) +P(B)- P(C) ,;I.
Rezolvare
a) Din relatiile P(A vB)=P(A)+P(B) +P(A,.., B)';I, P(A,.., B)=P(A)P(BIA) li P(B)=
=I- P{B), rezultA P(A)+I -P{B)-P(A).P(BIA)'; I sau P(A).P(B IA);'P(A)-P{B) 'it
impllrlind cu 0 50 obtine. P(B IA);'1- p({Bl-
PA
b) Fie Pc : K-+ R , unde Pc(X) din teorie 50 stie catripletul (O, K,p) este un
camp de probabilitate. Prin unnare, aplicand formula lui Poincare rezul tA:
, Pc(A v B)=Pc(A)+Pc(B)-Pc(A ,.., B),
care se mai poate scrieastfel: .,.
ptA v BIC)=P(AIC)+P(B IC)- P(A,.., BIC)
c) Din AvBcCrezultA P,(A uB) ';P(C); deoarece
v (A,.., (Bv1:/ )>>= pKA,..,B)v (A,.., 1:/)v{A,.., B}v(A,..,1:/ )] j i evenimentele din paranteze sunt
doua cate doua incompatibile, rezultii ca: P(A ,..,B)+P(A,..,1:/)+P{A,..,B)=I -P{A,.., 1:/)
Atunci se poate scrie:
P(A)+P(B)- P(C)=P(A,.., B)+ P(A-,.., 1:/)+P(B,.., A)+p(B,.., A)- p(c),; P(A,.., B)+P(A"" 1:/) +
+P(B ,..,A)+P(B,..,A)-P(A,..,B) =I- P{A,.., 1:/),; I, c.c.t.d.
17. Fie (n,K,p) un camp de probabilitate A,B,CE K . Sa se demonstreze
relapile:
a) P(X).(I-P(X';!, (V)X EK;
4
b) max{p(A),P(B)}'; P(Au B)';
c) /P(An B)- P(A).P(B)I,; ! .
4
18. Se considera 3 urne ident ice in care se afla bile albe si negre in diverse
proportii . Probabilitatea de a extrage 0 bila alba este de respectiv 0,8; 0,9; 0,7.
Cu ajutorul unui mecanism aleator (cum ar fi 0 alta urna) se alege la intamplare
una din urne apoi se extrage la intarnplare, din ea, 0 bila. Sa se determine:
a) probabilitatea ca bila extrasa sa fie alba, in ipoteza cii eele trei urne au
aceeasi probabilitate de alegere ;
b) probabilitatea ca bila extrasa sa fie neagra, in ipoteza ca probabilitatile de
a fi alese ale celor trei urne sunt : 0,5; 0,4 respectiv 0, I .
123
Rezolvare
Fie A,cvenimentul ca 0 hila la intamplare sa provina din tuna i , ie{ I.2.3 }.
Evenimentele A
I
, .4
2
, A ] lDl sistem complet de evenimente sau 0 pertitie a
evenirnentului sigurdincampul fmit de evenimcnte asocial extregerii; tntr -adevar, areloe:
AI v A
2
v A] = 0 AI n A
2
=Al n A] =A
2
nA] :::. 0 ,
dcoarecehilaextrasaprovine obligatoriu dinunadintre ume nwnai dinuna.
a) Fie X evenimentul ca bila extrasa sa fie alba; atunci probabilitatea lui X se poete calcula cu
formula probabilitatii totale, deoarece A" A" A, formeeza 0 partitie a evenimentului sigur. Prin
. urmare, se poate sene :
P(X)= P(AJP(X IA, )+P(A, )P(XIA, )+P(A,)P(X IA, ), uncle p(x IA,) reprezinta
probabilitatea ca 0 bila extrasa din urna j sa fie alba, j E {I, 2,3 }; atunci are loe:
P(X IA,)=0,8; P(XIA,) =0,9: p(XIA,)=0,7.
Deoarecc probabilitatea ell care este alease 0 l.D'I13 este aceeasi oricare ar fi uma, .se poate
sene :
P(A,)=P(A,)= P(A,)=.!-. Rezulta c : p(X)=.!-(0,8+0,9 + 0.7) = 0.8
3 . 3
b) Fie Ycvcnimentul ca hilaexrrasa sa fie neagra; dcoarcce existaunsistemcomplet de everu-
mente format ell A
1
, .4
2
si .4
3
' probabilitatea lui Y sc calculeaza ell formula probabilitatii totale,
astfel: p(Y)=P(A,).ply IA, )+P(A,) p(l"I A, )+P(A,).P(Y IA,) , uncle p(l"I A,) reprczi nta
probabilitatea ca bila extrasa din urna j sa fie neagra, j = 1,3 si are loe:
ply IAIj = 0.2 ; ply lA, )= 0,1; P(Y IA,) = 0,3 .
In acest caz P(A.) este egala ell probabilitateaalegerii umei i , i =1,3 areloe:
P(A,) =0,5; P(A,)=0,4; P(A))=0,1.
Rezulta ca: P(Y)= 0,5 0,2 + 0,4 0,1 +0,1 0,3 = 0.17.
19. Doua rnasini automate, care fabricii acelasi fel de piese au aceeasi pro-
ductivitate, realizeaza piese .rebut cu probabilitatea p, = 0,05 respectiv
p , = 0,02 . Din productia celor doua masini se extrage la intamplare 0 piesa.
a) Care este probabilitatea ca piesa extrasa sa fie corespunzatoare?
b) Stiind cii piesa extrasa este rebut, sa se afle probabilitatea ca ea sa provina
de la pri ma masina.
. c) Stiind cii piesa extrasa este corespunziitoare, care este probabilitatea ca ea
sa provina de la a doua masina?
Rezolvare
Fie A, evenimentul ca piesa extrasa sa provina de masina i , i =1,2 atunci AI 04
2
formeaza 0 partitie a evenimentului sigur dincampul deevcnimcnte asociat extragcrii Din enunt
rczulta ca P(A,)=P(A,)=!-.
2
a) Fie X evenimentul ca piesa cxtrasa sa fie rebut; probabilitatea lui X se poatc calcula ell
formula probabilitatii totale, deoarece exista W1 sistern complet de evenimente ale campului din
care face parte-r j i are loe: P(X)= P(AJ p(x I,1,)+P(A, )p(x IA, ), unde p(x IA,)=05 jl
p(XIA, )= 0.02. Rezulta ca: p(X)= 0.035.
. 124
c
c
b) Probabilitateacarese cereeste P(A
1
I aceasta se poate calcula ell formula lui Baves si
are loc . '
e) Fie Yevenimentul ca piesa extrasa sa fie corespunzatoare; atunei Y = Xsi p(Y) =0.965.
Probabilitatea care 50 cere este P(A, / Y) ji 50 calculeazaeu formula lui Bayes astfel:
P(A / Y)=P(A,) plY/A,) .!. 0,98 =.!.
, ply) 2 0,965 4
20. Trei fabrici F" F" F, aprovizioneaza un beneficiar cu acelasi produs in
cantitati proporponale cu nurnerele 32 si 5, iar calitatea produsului este
necorespunzatoare in proportie de 1% ; 2,5% respectiv 3%. 0 cant itate
vanduta de beneficiar clientilor sai, in valoare de 6300 u.b., este restituitii de
catre acestia , in baza contractului de garanpe; suma urmeaza a fi recuperatii de
la furnizori . in ipoteza cii nu se cunoaste fumizorul produsului necorespunzator,
sa se stabileasca in mod echitabil sumele ce urmeaza a fi recuperat e de la fiecare
fumizor.
Rezolvare
Fie AI evenimentul ca unprodus sa provinade 1a furnizorul F, .t = 1,3 fie X evcnirnentul ca
W1 produs sA, fie necorespunzator; evenimenteleA
j
,A
2
,A
3
formeaza 0 partit ie a evenimentului
sigur din campul de evenimente asocial problemei. Atunci probabilitatea lui X se ca1culeazA eli
formula probabilitatii totale, astfel: .
. p(X)=P(A
I
) P(X/ AI)+P(A, ).P(X / A, )+P(A,) P(X/ AJ
unde P(X I A,) reprezinta probabilitatca ca un produs ce provine de la fumizc.ul F, sA fie
necorespunzator, i =1,3 : prin urmare avem :
P(X/ A,)=O,OI;P(X/ A,) =0,025;P(X / A
3)=
0,03.
Rezulta cAP(X)=0,018.
Fie P, = P(A,IX) probabihtatea ca I1l1 produs necorespunzator sa provina de I.
fumizorul F" i =1,3 pentruechitate sumele 5) , .5
1
, 5
3
ce urmeaza a fi recuperate de la furnizorii
F
1
,F
2
si respectiv F) trcbuiesa fie proportionale eu PI , P2 si respectiv PJ, adica:
PI P2 PJ
Probabihtatea P. 50 calculeaza cu formula lui Bayes, i =1,3 ,astfel:
PI
P(A
I
) p( / AI) I P(A, }-P(X I A,)
P(X) 6 , p , = p(X)
P(A, ) P(X / A, ) 10
P(X) 18
6300 = 350 de uode rezulta:
18 '
Se poate scrie:
51 52 5) 51 5 2 53 51 + s z +5)

3 5 10 3 5 10 18
- - -
18 18 18
5 1 =350 3 =1050u.b., 5 , =3505=1750u.b., 53 =350 10= 3500 u.b..
125

21. In 3 loturi de produse 4%, 3% si respectiv 8% sunt defecte. Se extrage la


intamplare cate un produs din fiecare lot . Sa se afle probabilitatea ca :
a) un produs sa fie defect;
b) un produs sa.fie corespunziitor;
c) toate produsele extrase sa fie corespunziitoare;
d) toate produsele extrase sa fie defecte.
Rezolvare
Fie ps, respectiv q, , probabilitatea ea un produs extras la Intamplare din lotul ; sa fie defect,
respectiv corespunzator; atunci areloe:
p , = 0,()4 q, = 0,96; Pr = 0,03 q, = 0,97; p, = 0.08 si q, = 0,92.
Pentru aflarea probabilitatilor 50 foloseste schema lui Poisson eu 3 ume; in acest caz
polinomul p , (r) est e:
- P3(r) =(0,041+0,%) (0,031+0,97) . (0,081+0,92) .
a) Fie X evenimentul ca un produs din .ccfe trei sa fie defect; atunei P(X) este egala eu
eoe fieientul lui 1din dez vcltarea p , (I) , adicA:
P(X)=0.04 , 0,97 0,92 + 0,96 0,03 0.92 =0,96 0,97 0,08 =0,137.
b) Fie Y evenimentul ca WI produs sa fie corespunzator; atunci F estc echivalent ell
evenimentul ca 2 produse sa fie necorespunzatoare dintre cele trei extrase si deci p(r) este data
de coefi eientullui " din dezvoltarea lui p , (I) , arlicA:
p(r)= 0,04 0,03 0,92 + 0,04 0,97 0,08 + 0,% 0,97 0,08 = 0,0787 .
c) Fie Zevenimcntul a carui probabilitate se cere; atunci Zeste echivalcnt ell evenimentul ca
niei WI produs dintre cele extrase nu fic necorespunzator si decip(Z)este coeficientul lui
, 'din p, (I) adi cA:
p(z) =0,96 0 ,97 0,98 O,9t 3 .
22. La un serviciu financiar sunt verificate lucriirile a 3' funcponari care
lucr eazii f.irii greseala in proporpe de 97%, 96% respectiv 95%. Se alge la
int3mp lare 0 lucrare de la fieca re funcponar. Cu ee probabilitate se vor gasi :
a) 2 lucriiri ira nici 0 greseala;
b) eel pupn 2 lucriiri ira nici 0 greseala?
RlJsplUlS. Se folcseste schema lui Poissonell 3 ume, WIde:
p, =0,97 si q, =0,03 , p , = 0,96 si q, = 0,04, p, = 0,95 si q, = 0,05.
a) Fie Xevenimentul ca doua lucrari sa fie tarn nici 0 gresealg, Atunei are loe: P(X)=0,11078.
b) Fie revenimentul a cArui probabilitate 50 cer e; rezulta cA:
p(r)= O,t 1078+0,88464 = 0,99522. ,
23. 0 firma se aprovizioneaza de la 4 fumizori . Din datele statistice privind
fumizorii, firma estimeazii eli probabi litaple cu care fumizorii pot onora
contractel e sunt: P, = 0,8, Pi = 0,9, p, = 0,8 respecti v P4 = 0,9 . Sa se
determine probabilitatea ca:
a) tori fumizorii sa-si onoreze contractul;
b) nici un fumizor sa nu-si onoreze contractul;
126
lUI
a
c) eel pupn un fumizor sa-si onoreze contractul;
d) 'eel mult un fumizor sa nu-si onoreze contractu!.
Rtlspuns. Pentru all area probabilitatii se foloseste schema lui Poisson eu 4 urne , unde:
p, (1)= (O,SI +0,2)' (0,9 + 0,1)' .
a)0,5184; b)O,OOO4; e)0,9996 ; d) 0,0 lOS.
24. 0 societate comerciala are 6 debitori . Probabilitatea ca la sfarsitul unei
luni un debitor sa fie solvabil este 0,8. Sa se determine probabilitatea ca:
a) debitori i sa fie solvabili;
b) nici un debitor sa nu fie solvabil ; .
c) 4 debitori sa fie solvabili;
d) eel pupn 2 debitori sa fie solvabili;
e) 3 debitori sa nu fie solvabili;
f) societatea comerciala sa nu aiba debitori ;
g) eel mult doi debitori sa nu fie solvabili.
Rezolvare
Fie A, evenimentul ca deb ilorul i sAfie solvabil , i = 1,6 ; atunci P(A,) = p = O,S.('1) i = 1,6 si
q = p(A, 0,2, ('1) i = 1,6 . Deoarece p nu depinde de cine este debitorul se poate aplica schema
bi lei revenite ell n = 6, p = 0,8 si q = 0,2.
ejFie X evenimentul a carui probabilitate se cere; atunci .k = 6 si areloe:
= O,S' .
b) Fie Yevenimentul a carui probabilitatc se cere; anmci k = 0 si areJoe:
P(X)=C: pOq" =o,i' .
c) FieZevenimentul ca 4 debitori sA fie solvabili; atunei k = 4 arcIoe:
p(Z)=C:p'q ' =15 0,S' ' 0,2'.
d) Fie S evenimentul a carui probabilitate se cere ; atunci k = 2,6 si deci :
, ,
p(S) =L C; . p' .q'-' =L C; O,S' 0,2'-' .
.1; : 2 ,1;: 2
e) Fie Tevenimcntul ca4 dcbitori sA nu fie solvabili; atunci k = 2 si rezulta:
p(T)=c ip' q' =1 50,8' 0,2' .
f) Fie U evenimentul a c8IUi probabilitate se cere; aumci:
u ; x lip(U)=O,8' .
g) Fie Vevenimentul ca eel mull 2 debitori sa nu fie solvabili; rezul ta k = 4,6 si are loe:
, ,
L C; p' q6-k = L C: O.S' 0,2'-' .
=4 1;= 4
.
25. Profitul unui agent economic la sfarsitul unei luni poate sa creasca fatii
de luna precedenta cu probabilitatea de 0,6. Se anticipeazii profitul agentului
economic pentru urmatoarele 4 luni . Sa se afle probabilitatea ca profitu!:
a) sa creases in 3 dintre cele 4 luni ;
127

b) sa creasca eel putin in doua dintre eele 4 luni;


c) sa nu creasca in doua dintre eele 4 luni;
d) sa nu creases in eel mult doua dint re cele 4 luni;
e) activitateaagentului economic sa nu fie rentabilii innici una dintre eele 41uni;
f) activitatea agentului economic sa fie rentabila pe intreaga perioada,
RIJspIUJS. Fie B, evenimentul ca profitul agentului economic sa. creases pe luna i , i =],4:
atunci P(B,) = P= 0,6 si p(B.)=q = 1- P= 0,4, (If) i = 1,4 . Deoarece peste ccnstant se poate
aplica schema lui Bernoulli ell n = 4, P = 0,6 q = 0,4.
a) k=3 p(X)=C; 0,6' O,4=1,60,6' ;

b) k =2,4 si p(r)=I C; 0,6' . 0,4]-1;


k=2
e) P(Z)= C; 0,6 0,4' ;
d) k = 2,4 si P(T)= p(r) ;
e) k = 0 j i p(U)=O,4' ;
1) k =l,4 P(V) =I -O,4' =PI[J)
26. in rnediedin 5 vizitatori ai unei consignapi 2 cumpara si restul nu. Aflati
care este probabilitatea ca din 10 persoane care intra in consignatie:
a) 3 persoane sa eumpere;
b) toate persoanele sa eumpere;
c) eel pupn 6 persoane sa cumpere;
d) eel mult tr ei persoane sa nu cump ere;
e) niei 0 pe rsoana sa nu cumpere.
Raspuns. Fie C evenimentul ca un vizitator al consignatiei sa devina cumparator; atunci
si probabilitatilor sc face cu schema bilei
5 5
revenite de paramelrii n= 10, P = 0,4 q = 0,6.
a) k =3 si .0,4' 0,6"; b)k =10 si p(r)=O,4";
"
e) k =.6,10 si p(Z)=I C,', 0,4' .0,6" : ';
1=6
10
d}-k = 7,10 si p(U)= I cto . 0,4' .0,6' 0-' ; e) k = 0 ji 0,6' 0.
k:=7
27. 0 masina automata realizeazii piese corespunziitoare eu probabilitatea
0,96. Se supun controlului 10 pies e din productia masini i. Aflati care este
probabilitatea ca: .
a) doua piese sa fie rebut;
b) toate piesele sa fie rebuturi;
c) toate piesele sa fie corespunziitoare;
d) sa .existe 7 piese corespunzatoare;
e) sa existe eel mult doua piese rebutu ri.
128
a
5
a
t
RllsplUU. Fie A evenimentul ca 0 piesa s.'l fie rebut; atunci P(A)=p =O,04; P{A)=q ='
= 1- P = 0,% . SeaplicAschema lui Bernoulli de parametrii n = I 0, P = 0,04 j i q = 0,96.
a) k =l ji b)k =1O ji p(Y) =O,04" ;c) k =Oji P(Z) =0,96" ;
_ 1
d) k = 3ji 'P(U)= C,'o 0,04' 0,96'; elk =0,2 ji p(r) =LC,'
O
0,04' .0,96"-' .
k,,;O
28. La WI magazin se vand 5 sortimente de produse de uz casnic, 5".. . ,5, .
In perioada precedenta, din volumul total al vanzarilor, cele 5 sortimente au
avut urmatoarele ponderi: 20%, 10%,30%, 15% respectiv 25%. Se considera
50 de cumparatori dintre clientii magazinului se anticipeaza solicitiirile
acestora . Care este probabilitatea ca:
a) 10 sa cumpere sortimentul 5, ' 15 sortimentul 5" 5 sortimentul 5" 10 sor-
timentul 5, restul sortimentul 5, ;
b) 20 sa cumpere sortimentul 5, sau 5 " iar restul celelalte sortimente;
c) sa nu fie cumparate sortimentele 5, ' ,;
d) eel mult 10 clienji sa cumpere sortimentul 5, ; cel putin 15 sortimentul 5, ,
5sortimentul 5, si 20 sortimentul 5, 5, .
Rezol vare
Fie A
j
evenimentul ca un client sa cwnpere sortimentul s;. i =1,5 .atunci fie P(A;)=p, .
i = 1,5 , unde P, = 0,2, p , = 0,1 , p, = 0,3, P4 = 0,15, P, = 0,25.
Deoarece P" i = 1,5 se pot considers independente de nurnarul cumparatorilor, se poete
folosi schema multinominala ell 5 stari .
a) Fie Xevenimentul a carui probabilitate se cere; atunci p(X)se calculeaza ell, schema multi -
nominata de parametrii n = 20, m = 5, x , = 10, x 2 = 15, X
3
=.5, X
4
= 10, x j, = 10 ; cbtinandu-se:
p(x) = 20' ,0,2" 0,1 " , 0,3' , 0,1 5" , 0,25" ,
10' ,15' 51.10' .10'
b) Fie Yevenimentul a carui probabilitate so cere. p(y)so calculeaza co schema multinominala de
perametrii n= 20si m=5,iar .%1 .%2 =p,...,20}astfel incat XI + .%2 = 20' .%) '.%4'.%5 e {O...30}
astfel incl.t X3 +.%4 + .%5 = 30 . Rez:ulta. ca:
p(Y)=01,;20 xl!-{20 - x, )[, x, - x, - X4)!'

. 0,.2%' . 0,1 20-%1 O.3 %J . O,15x4 . 0,.2.5
30
- %J- %4.
c) Fie Z evenimenrul a carui probabthtate trcburc determmata . P(Z) se calculeaza cu schema
multin omial a de parametrii n = 20, m = 5, Xl = X
s
= 0, x
z
x.. E {1 .50. e ll Xl --- x = 50
obti nandu-se: . 4
9 Matcrnatica aplicara in economic - cd. I 129
d) FieS evcmmentul a carui probabilitate50 cere. p(S) 50 calculeazacu schemamultinominal!l do:
parametrii n = l Osi m = 5, iar x4 E {O.. .,20}.Cll x
4
= 20, XI E{O,..., 10 }si x
J
E 5.....25}
astfel incat XI +x
2
+ x
3
= 30 ; se obtine:
. 0,2%1 _0,3,1) 0,2520- X4.
29. Un studiu statistic, privind rentabilitatea agenplor economici Iasfarsnul unui
an, releva ca in medie 70% din acestia au 0 activitate eficientii (incasarile sunt strict
mai rnari decat cheltuielile), 10% dau faliment (incasarile sunt strict mai mici decat
cheltuielile) 20% ating pragul minim de rentabilitate (incasarile sunt egale en
cheltuielile) in ipoteza unei economii stabile, se anticipeaza rezultatele acti vitapi
dupa un an la 10finne .
Sa se estimeze probabilitatea ca:
a) 6 firme sa aiba 0 activitate eficientii , 3 firme sa atinga pragul minim de
rentabilitate 0 firma sa dea faliment;
b) eel putin 6 firme sa aibe 0 activitate eficientii si eel rnult 0 firma sa dea
faliment ;
c) nici 0 firma sa nu dea falirnent .
Rezolvare
Fie A evenirnentul ca lD1 agent economic, la sfarsirul unui an, sa aibe 0 activitate eficienta,
B evenimentul ca un agent economic 18 sfarsitul unui an sa dea faliment si C evenimentul ca un
agent economic sa etinga pragul minim de rentabilitate. Fie P(A)= PI ' P(B) = P, si p(e)=p, :
aeeste probabilitati se pot considera ca au urmatoarele valori : PI = 0,7; P2 = OJ; Pl = 0.2 .ce nu
depind de numarul agentilor economici . Prin urmare probabilitatile ce trebuie determinate se pot
caIcula cu schema multinominala in care n = I0 si m = 3 .
a) Fie X evenimentul a carui probabilitate se cere; atunci P(X) se calculeaza ell schema
mul tinominal a In care x, =6, x, = I, x, = 3. RezultAcii :

b) Fie Yevenimentul a carui probabilitate trebuie determinate; atunci p(Y) 50 calculeaza cu
schema multinominalain care XI E (6,... ,1 X
2
E {o,l}, astfel incat XI + x2 +x
3
=10 . Se obtine.
1
p(Y) =L
X} =0 .x, c6
xl +X"} +xl =I O
e) Fie Z evenimentul a cArui probabilitate trcbuie determinate; atunci p(Z) se calculeaza eu
schema multinorninalain care x
2
=D:,?i XI ' X3 e {D,...,1D}cu Xl + x3 =10. Prin unnare, are toe:
10
p(z)= " 10' .07
x
, .0 3
IO
-
x
,
L..
xl
! (IO- xl )l ' , .
X", =O _
30. La un strung automat se prelucreaza piese cilindrice. Probabilitatea ca
diametrul unei piese prelucrate sa fie strict mai mic, strict mai mare sau egal cu
diametrul standard este respectiv de 0,02; 0,03; 0,95. Din productia strungului
se aleg la incimplare 50 de piese. Sa se afle probabilitatea ca:
130
a) 3 piese sa aiba diametrul strict mai mie 2 piese sa aiba diametrul strict
mai mare decal eel standard.
b) eel purin 45 de pise sa aiba diarnetrul standard.
R4spuns. .J FieX evenimentul a carui probabilitale trebuie detenninatA; atunci are loe:
p(x)- 50' . 0,02' .0,03' . 0,95
4
' .
3!2!-45!
bJFie evenimentul r. carui probabilitate se cere; rezultA ca:
so
p(r) = '" '" 50! . 0 95%' . 0 02%' . 0 03'"- %' - %'
L. L. x,!.x, ' .(50- x, - x, )! ' , . .
O$xt :S:50-x)
31. Din 100000 de bilete la jocul .Robingo", puse in vanzare intr-o sapta-
mana, 10 bilete sunt La 0 agentie .Loto" se repartizeaza la intam-
plare 100 bilete. Sa se determine probabilitat ea ea:
a) 3 bilete dintre eele repartizate sa fie cast igatoare;
b) eel mult 2 bilete repa rtizate sa fie castigat oare:
e) eel purin 4 bilete sa fie castigatoare,
d) nici un bilet sa nu fie castigator.
Rezolvare
Se aplica schema urnci ell bile nere venita in care parametrii au urmatoarel e valori: N = 10:5 ,
a =I O, n =I OO.
a) Fie A evenimentul ca trei bilete dintre cele rcpartizate sa fie atunci parametrul x
_ C
3
C
91
are valoarca 3 rczulu: P(A)- 10 100 99990
c'ooooo
b) Fie B cvcnimentul a carui probabilitate se cere; atunci x E si arc loe:
P(B) =
.=0 C100000
c) Fie C evenimentul a care i probabilitate trebuie aflata; atunci x e (4....1 rezulta:
10 . C IOO- ..-
p(c)=I 99990 .
;0: =4 100000
d) Fie D evenimentul ca mel un bilet sa nu fie cagAtor, atunei x = 0 si are loe:
C illO
P(D)=-=-
C::m
32. La desehiderea bursei se pun in vanzare 100 de-acjiuni eu aceeasi valoare
nominata, dintre care 30 Sun! ale firmei A, iar restul ale firmei B. Sa presu-
punem ca pana la inehiderea bursei s-au vandut 10 acpuni ,
Sa se afle probabilitatea ca:
a) 3 actiuni vandute sa fie de la firma A;
b) 4 acpuni vandute sa fie de la firma B;
e) toate actiunile vandute sa fie ale firmei A;
131
d) eel pupn 6 acpuni vandute sa fie ale firmei A;
e) toate actiunile vandute sa fie ale firmei B;
f) eel putin 7 actiuni vandute sa fie ale firmei B.
RdsplUlS. Determinarea prcbabilitatilcr se faee cu schema bilei cu urnIl nerevenita in care
parametrii au urmatoarele valori : M =100, a =30, n =10 .
C
' C' C' C' CIO 10 C C
10
-... C
IO
' C' C10-;o;
a JO ' 70 _ b 30 ' 70 d)' 30 ' 70 . e f)'" 30' 70
) CIO ' ) CIO CIO ' L... CIO , ) C
IO
' L... CIO .
100 100 100 )(:=6 100 100 ",,,0 100
33. La deschiderea bursei se pun in vanzare 200 acpuni cu aceeasi valoare
nominata, dintre care 50 sunt ale societapi A, 90 ale societatii B, iar restul ale
societatii C. Stood ca pana la momentul inchiderii bursei s-au vandut 20 actiuni ,
,sa se afle probabiliUrtea ca: ,
a) 10 acjiuni sa apartina societatii A si 6 acjiuni sa apartina societatii B;
b) eel mult 7 actiuni sa apartina societapi A;
c) eel pupn 15 acpuni sa apartina societapi A sau societapi B;
d) nici 0 actiune sa nu fie a societapi A.
Rezolvare
Prcbabilitatile cerute se pot detennina ell schema umci ell bile nerevenite de 3 culori , in care
parametrii au urmatoarele valori: /II = 200, 0 1 ;;: 50. 02 se 90, 0 3 ;;: 60, n;;: 2U.
a) Fie X cvenimentul ea 10 actiuni sA apartina societat ii A 6 actiuni societztii B, atunci para-
metrii XI ' X 2 ' X 3 ai schemei au urmatoarelevalori: Xl ;;: 10, X2 ;;: 6 si x 3 4 . Rezultaell:
C
IOC' C'
p(x) = " ;" 60.
C'OO
b) Fie Y evenimentul ca eel mult 7 actiuni sa fie ale societatii A; atunei xI E ... 7}
zo-, S X
2
+x
3
RezultAcA:

"'1. ...l EN
CiJ .C:J .c:g-
JrI
-
X1
cig,
c) Fie Z evenimentul ca eel piqin 15 actiuni sil apartina societatii A sau societatii B; atunci
lS S; x
1
+ x 2
p(z)=
C
20
200
d) Fie S evenimentul a carui probabilitate se cere; atunci XI = 0 si rezulta 'ca:
20 . C 20- :l2
p(S )= " 90 60
L..- c
20
:12=0 200
34. in medie 40 % dintre piesele cilindrice prelucrate la un strung sunt de
calitate superioara, 58% sunt piese corespunziitoare 2% sunt piese defecte.
Dintr-un lot de 100 de piese prelucrate se extrag 1aintamplare 5 piese deodata
Sa se afle probabilitatea ca:
132
a) 3 piese sa fie de calitate superioara;
b) eel pupn 4 piese sa nu fie rebut ;
c) 2 piese sa fie de calitate superioara 2 piese sa fie corespunzatoare.
35. La un magazinde articole pentru copii se vand intr-o siiptiimana 10000
de tricouri de aceeasi marime si de diverse culori sau modele, dintre care 4000
provin de la furnizorul FJ, 5000 de la furnizorul F, si restul de la furnizorul F,.
Stiind cii mana este de aceeasi calitate, sa se determine probabilitatea ca dintre
1000 de tricouri vandute:
a) 500 de tricouri sa provina de la furnizorul F, 400 de la furnizorul F,;
b) 400 de tricouri sa provina de la F, 600 de la F,;
c) cel pupn 300 de tricouri sa provina de la F, si eel mult 100 de la F"

36. Din product ia realizata de 0 masina automata care produce 2% piese


defecte se extrag la intiimplare piese pana la obtinerea prime; piese defecte.
Care este probabiJitatea ca:
a) prima piesa defecta sa se obpna la a cincea extragere?
b) eel mult primele 3 piese sa fie corespun'z3;toare?
Rilspuns. Fie Ai evenimentul ca la extragerea i si 50 obtina 0 pies! defecta, i EN' ; atunci
P(A,) =0,02 p(:4J=0,98\
a) Fie A evenimentul a carui probabilitate 50 cere, PiA) 50 calculeaza cu schema geometrica
de parametrii p =0,02, q =0,98 si x =5 objinandu-se: P(A) =0,98' , 0,02.
b) Fie Bevenimentul a carui probabilitate 50 cere , P(B) 50 calculeaza cu schema lui Pascal de
parametrii p =0,02, q =0,98 si x =0,3 , Rezulta ca:
"
P(B)=I O,98' 0,02
,..
37. Intr-un atelier funcponeaza doua masini identice, cu aceeasi productivi -
tate, a carer producpe zilnica coniine 4% respeetiv 1% piese rebut . Din
productia zilnica a eelor doua masini se extrage la intamplare 0 piesa.
a) Care este probabiJitatea ca piesa extrasa sa fie necorespunzatoare?
b) Care este probabilitatea ca piesa extrasa sa fie corespunzatoare?
133
R4spuns. a) 0,025; b) 0,975; c) 0,8
c) Stiind ca piesa extrasa este necorespunzatoare, care este probabilitatea ca
ea sa provina de la prima masina?
38, Un lot conpne 8 piese eu abateri pozitive de la dirnens iunile standard
6 piese eu abateri negative. Se extrag la intfunplare de 4 ori cite 5 piese deodata ,
punandu-se inapoi piesele extrase inaintea urmiitoarei extrageri. Care este pro-
babilitatea ca de 3 ori sa se obtina 3 piese eu abaten pozitive 2 piese eu
abateri negative?
RdspMns
39. Trei loturi conjin 5%, 6% respecti v 3% piese defecte,
A. Se extrage la 'intamplare cite un produs din fiecare lot. Se cere probabi-
litatea ca :
a) un singur produs sa fie defect ; b) cel mutt doua produse sa fie defecte.
B. Se repeta operapa de la punctul Ade 5 ori , produsele exrrase fiind reintro-
duse in loturile din care provin dupa fieca re operape. Sa se calculeze
probabilitatea ea din eele 5 operapi:
a) de 3 ori 0 singura piesa sa fie defects;
b) de 2 ori eel mutt doua piese sa fie defecte. I
Rdspuns. A a):0,128; b)0,99991.
B. a) c; 0,128' 0,872' ; b)C; . 0,99991
2.
0,00009'
40, La un magazin, in 3 rafturi, se gasesc camasi pentru copii, de 3 eulori : in
primul raft sunt camasi de euloare alba , dintre care 7 de talia I si 5 de talia II, in
al doilea se afla camasi de euloare albastra, dintre care 4 de talia I 5 de talia
II, iar in al treilea raft se gasesc carnas i de euloare rosi e, dintre care doua de
talia I si de talia II. 0 clienta cere 0 camasa de fiecare euloare, rara sa stie cii
aceste carnas i sunt de talie diferita. Se cere probabilitatea ca intre camasile
cumparate doua sa fie de tali a I una de ta lia II.
R4s
P 432
41. La 0 brutarie eonsumul zilnie de raina nu utilizeaza si stocul de rezerva
eu probabilitatea 11, . Care este probabilitatea ca intr-o saptiimana (6 zile) stocul
de rezerva:
a) sa nu fie folosit 3 zile;
b) sa fie folosit 2 zile;
c) sa fie folosit eel mutt doua zile,
R4spuns. a)0,13; b) 0,29; c)0,56
42, intr-un magazin, la sfarsitul unei zile, stocul din produsul P, se terrnina
eu probabilitatea 0, 3, eel din produsul P, eu probabilitatea 0, 4, iar stocul
ambelor produse se terrnina eu probabilitatea 0, I . Care este probabilitatea ea:
a) sa se termine eel putin unul din stocuri ;
b) sa se termine numai stocul din produsul PI;
134
c) sa nu se termine niei un stoc;
d) sa se tennine eel mult un stoc, stiind ca probabilitatea ca stocul din
produsul PI sa se tennine si stocul din produsul P, sa nu se tennine este 0,2, iar
probabilitat ea ca stocurile din PI P, sa nu se tennine este 0,6.
Rdspuns. a) 0,6; b) 0,2; c) 0,4; d) 0,7.
1ndU:a(ii pel1lTII problemek Incepllnd cu mmub'1I137.
Problema 37. Se aplica formula probabilitatii totale si formula lui Bayes;
Problema 38. Mai intai 50 aplica schema bilei pentru a determina probabilitatea P
ca din5 preseextrase 3 piese fie aibe abateri pozitive si 2 pieseabate:ri negative. Apoi se aplica
schema lui Bernoulli de parametri i p, 1- P =q si x =4.
Problema 39. A. Se aplica schema lui Poisson pentru a det ermina probabilitatile p" p, .
B. Se aplica schemalui Bernoulli de parametrii P(J ' 1- P<J x = 3, respectiv Ps-1- Ph X = 2.
Problema 40. Se aplica schema lui Poisson.
Problema 41. Se aplica schema lui Bernoulli.
Problema 42. Pentru punetele a), b), c) 50 folosescoperatiile eu evenunente, pentru punetul d)
se folosesrc relaria: P(A
I
,-,A, )+P(A
I
,-, A, )+P(A
I
,-, 1, )=1.
3.3 VARlABILE ALEATOARE
1. Fie (O,K, P) un camp deprobabilitate se considera urmiitoarele functii :
a)X :n R, unde n = {wl,w"w"w. ,w, t K=9'(O),
X(wJ =4, X(w,)= 3, X(ro,) = 2, X(ro.) = 4, X(ro,) = 3
b) X :n R, unde n = E N"} 9'(0), X(wJ =n' +1
n+3
Ce fel de variabile aleatoare definese aeeste funcjii ?
Rdspuns. So stie ca daca 0 este 0 rnultime eel mult numarabila ( finita sau numarabila),
atunci once functie reala deflnitape (2 este 0 variabila aleatoare.
. a)Cum 0 este 0 multirne finita, functia z" este 0 variabilaaleatoare. Deoarece x(o)= {2.3.4}
este 0 multirnefinita, rezulta c8 X este 0 variabilaaleatoare discreta.
h) In acest caz Q este 0 multime numarabila si deci este vanabila aleatoare. Deoarece X este
functie injectiva, rnultimea x(o) este numarabila deei X este 0 variabila aleatoare discretA.
2. Fie (O,K,P) un camp finit de probabilitate, unde 0 {ro
l
,ro , ,ro " ro , ,ro,},
K=9'(O), P :K R este probabilitatea clasica, eu P({rol}) =.!. .Fie X :0 R ,
5
unde X (ro , )'" k' - 9k ' +23k - 5. Sa se serie repartipa lui X si sa se calculeze
F
r
, D(X) a x
Raspuns. Deoarece .1' (00, )=(k- l)(k -3)(k- 5) +10. are lac X(OOI)= X(00, )=x (oo ,)=10.
.1'(00, h 13, X(oo,)= 7li x(o) =!7J O,13}, ceea ce implica Xeste variabila aleetoere discre1A; de
asemenea are lac: (X=10)= y" 1.OO, ,OOJ (X =1 3) =y",}. P((X =7 =y" ,}=
+p((r =10= P(y" I'OO , ,OO ,})= p((X =13= p(y",})=
135
Prin urmare repertiti a lui X este:
13)
I .
5
z
AIe loc:
0,
I
(1
TJ.
- ,7< xS IO 100
F
x
(x)=
5
. ...'\'" 2 3
4
-
- , 10<x $13 5
5
1, .r > 13
D(X)=!! , =3J0,2
5 . 5
3. Fie campul finit de probabilitate de la problema 2 fie Y :n R , unde
Y(ro,) =i, j =1,5 . /
a) Sa se sene repartipa lui Y si sa se calculeze F
r
, M (Y), D (Y) si cr
r
.
b) Sa se stabileasca repartipa lui Z = 7X +3Y, U = XY , V = 2 + JZ .
e) Sa se caleuleze P((60 < Z " P((12 " U< P((12 < vn
P((v "IO)) si P((v =ll)).
Rilspuns. ) Y(n ) = ji deci Yeste 0 variabila aleatoare discretA, ell 0 repartiti e
uniformA de forma:
Fr (x)=
AIe loc:
0, x :51
1
-, l <x :52
5
2
- . 2 <x $3
5
3 '
S , 3 < x $ 4
4
. - , 4 <x :S5
5
I, .r >5
4 5)
1 1
5 5

M(Y)=3, M, (Y) =M(Y' )= ll , D(Y)=M,(Y)-M'(Y)= 2 ji cr


r
=2.
b) Se poate serie:
136
(
49 70 91) ( 3 6
7X"' .!. .!. ' 3Y"" .!. .!.
5 5 5 5 5
9 12 15)
1 1 1 .
5 5 5
Dcoarece 7X si 3Y SlIDt variabilealeatoare independente, are Ioc:
1
52 55 58 61 64 73 76 79 82 85 94 97 100 103
Z 1 11 1 1 33 33 5 1 11 1
- 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25

25
DcoareceX Y SlIDt independente, are loe:
( 7 10 13
14 20 21 26 28 30 35 39 40 50
52 65)
U= XY"'..!.. 2. .L
1 3 1 1 1 3 1 I 3 3 1 / I
- - -
25 25 25 25 ' 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25
.[i (J52 J55 ,f58
.J6l
8
./73 J76 .fi9 ./82 ./85./94
.f97 10 fIii3 Ji06]
Z "" I 1 I 1 1 3 3 3 3 5 1 1 1 I I .
- - - - - - - - - - - - - - -
25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25
rezultA:
f 2+J52
2+J55 2 +.[58 2+.J6l 10 2+./73 2+J76 2+.fi9 2+./82 2 +./85
v"'" 1 1 1 I 1 3 3 3 3 5
-
, 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25
2 +./94 2+./97 12 2+fIii3
2+Ji06]
I 1 I 1 1 .
- - -
25 25 25 25 25
c) P((60< ZS 95))= p((Z=61))+P((Z =64))+P((Z =73))+P((Z ='76))+ p((Z =79))+ .
; p((Z = 82))+P((Z =85))+P((Z =94) =.!!.
25
P((12 S U<30))= P((U= I 3))+P((U=14))+P((U= 20))+P((U= 21)) +P((U= 26))+
P((U =
25
p((y>12))= =2 +fIii3))+ p(V' =2 +Ji06))=2-;
25
p((yS !O)):.!. ;
5
P((y=11))=0.
4. Fie (0, K, p)un camp finit de probabilitate X :n R 0 variabila alea-
toare. Care dintre urmatoarele matrice poate fi reparti tia lui X:
a) (1 2 3 4 5 ) ; b) (1 i f i iJ;c)(1 i f i J;
0,4 0,3 0,6 0,2 0,1 '6 '6 '6 '6 '6 4 2" 8' 8'
d)( I, 2 f i J,p>o; e) (1, l f iJ , p>O;
p p - - p - p - -
8 8 436
(
0 I 2 "'J ( 0 I .. 'J.
f) , p,q > 0; g) -a 2 - z 2
1
_,
P pq pq' pq' ... e e . "e ...
137

RI!spuns.a) Deoarece 0,4 +0.3 +0,6 +0,2 +0,1 > I .accasta matrice nu poate fi repartitia lui X.
b) Deo
1 I 1 1 I . fi reoartitia lui v
arece _ +_+_+_+_< l .aceasta malncenupoate i repartitia lui X.
. 6 6 6 66 '
t
) C
1 1 1 I . fi . . I X
c urn _+_+_+_=1 , acea.sta matnce poate reparutia w .
4 2 8 8
d) Deoarece ecuatia p' + p +.!.+.!. = I are 0 :alutie pozitiva si subunitara,
8 8
pentru P =.!: matricea obtinuta poate fi repenitia lui X.
2
1
P =-, rezulta ca
2
) Ee
. 2 7 1 1 I
e uana p +_ P +-+- = I are 0 solutie pozitiva subunitara p = - pnn urmare,
4 3 6 4
pentru P =.!. matricea cbtinura poate fi repartilia lui X.
4
f) Deoarece f. pq' = p _ 1_ , daca w subunitar si _1_ = I , daca si numai daca 1- q = p ,
I-q I - q
adica p + q = I , rezulta ca matri cea data poate fi reparutia lui X, dace si numai dace: p + q = 1.
g) Deoarece :t!.-e-2 = e - 2f = e -2 . e 2 = 1 , rezulta ca matricea poate fi repartitia lui.r.
,=0 ;=00 11
5. Se considera 0 urna in care se afla 6 bile alb" si 4 bile verzi de aceeasi
rnari me. Se extrag la intfunplare 3 bile fie X variabila aleatoare care reprezintii
nurnarul de bile albe extrase. Sa se serie repartitia lui X si sa se caleuleze
M(X), D(X), cr x in urmatoarele cazuri
a) extragerea este revenita;
b) extragerea este nerevenita.
Reiolvare
a) Deoarece extragerea este revenita, bila cxtrasa se introduce in uma inaintea urrnatoarei
extrageri si structura umei este aceeasi inaintea oriczrei extragcri. Ca urmare X are 0 repartitie
binomial. de pararnetrii n = 3 ji p = 0.6 , adica :
(
0 I i 3)
3 2 2 3 '
0,4 30,1 0 ,4 30,1 0,4 0,1
.If(X)=np=1,8; ax =6,[2.
b) In acest caz, dcpa fiecare extragere bila extrasa nu se reintroduce in uma si ca urmare
structuraumei se modificade la 0 extragere Ia alta. RezultacaX are0 repartitie hipergeometrica
de parametrii a = 6. n = 3j; N iO 10, edica:
(
0 1 2 3)
X'" c; .cl cl c1 cl ,

,1f (X ) = n...':.=l8c D(X)=n ...':..(I_..':. ) . s-n a.\ =0 2 'i4
X ' N.v ,\' - 1 25' , , II Q
138
J 1 2 3)
X - lO,003 0,056 0,329 0,612 .
6. Se testeaza 3 prototipuri de aparate electronice. Probabilitajile ca proto-
tipurile sa treaca testul sunt respectiv: PI = 0,9; P, = 0,8; P, = 0,5.
Sa se determine repartitia variabilei aleatoare ale carei valori sunt numarul
de prototipuri ce tree testul .
Indica#e. Valorile lui X, variabila aleatoare care reprezinta numarul de prototipuri ce tree
testul, sunt 0, 1, 2, 3; probabilitalile eu careX ia aceste valori se calculeazaeu schema lui Poisson
j i se obtine:
7. Intr-un lot de 100 de produse 10' sunt neeorespunziitoare. La un control de
calitate se extrag la intamplare 5 produse. Sa se determine repartitia variabilei
ateatoare X ce reprezmta nurnarul produselor neeorespunziitoare din cele 5 pro-
duse cercetate.
Rilspuns. Repartitia luiX se determinli eu ajutorul schemei umei eu bila nerevcnita
\' ""( I 2. 3 4 5)
, 0,583 0,340 0,070 0,007 0 '
8. Fie X Y doua variabile aleatoare independente cu repartitiile:
X Y M(
Sa se determine repartipile variabilelor aleatoare X +Y, X - Y, J.Y, X
Y
sa se afle D(X), D(f1 D(3X D(7XY)
Rilspuns. X +y",, ( 3 4 6 7 8 9 11 )
0,12 0,18 0,34 0,06 0,04 0,16 0,10
(
-4 - 3 - 2 -1 I 2 4 )
X- Y""
0,04 0,06 0,04 0,16 0,22 0,18 0,30 '
, ( 2 3 5 8 12 18 20 30 )
,n NO
0,1 2 0,18 0,30 0,04 0,10 0,06 0,10 0,10 '
X 3 5 2 3 5)
T"" 3 2 4 6 4 .
0,04 0,10 0,06 0,10 0,10 0,12 0,1 8 0,30
. (4
M(X)=0,4+0,9+2,5= 3,8; X'""
0,1
9 25) . M(x ')= 16' '
0,3 0,5 jl ,
D( \' )= ,II , (X)-M' )-.11 ' (X )=1,76.
139
. (I
M(Y) =0,6+0,8+1,2=2,6; }N'
0,6
D(Y)=1I- 2,6' =6,76;
16 36) M(Y')= 11;
0,2 0,2 .

. , /"
D(3X -5Y)=9D(X) +25D(Y)=184,84; D(7XY)=49D(xr )=49\>tKXY)' J-M' (XY)I=
=49{161,98- 97,5924)= 3153,9144.
9. Intr-o urna se afla bile de aceeasi marime, numerotate de la 1 la 5. Se exe-
cuta la intampla re 3 extrageri eu revenire fie X. variabila aleatoare care
reprezintii numiirul objinut la extragerea i , i;' 1,3.
a) Sa'se caleuleze : M(X, D(XJ ax, i = 1,3 .
b) Sa se caleuleze : P(X , +X , = XJ p(X, +X, > p(X, +X , < X,). -
c) Sa se caleuleze:
. p(X, +X , +X, P(X, +X , P(X,X, =X;) .
Rezolvare .
a) Variabilele aleatoare independentc .r. , X
2
auaceeasi repartitie.
(
I 2 3 4 5 )
0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
D(X, )=2, v, =.fi, i=I,3
b) P(X, +X, =X,)=p(X, +X, =2)+P(X, +X, =3)+P(X, +X, =4)+
- 1 2
+P(X, +X, =5)=- (1+2+3+4 )=-;
25 5
P(X, +X, >X,)=I- P(X, +X, <X, )- p(X, +X, ,
5 5
deoarece (X, +X, < X, ) este evenimentul imposibil ;
10 2 (2 4 6 8 10 ) . ..
c)p(X, +X, +X, =6)=-=-; 2X
3
'" 'i' P(X, +.\, =2.\ ,) =
125 25 0,2 0,2 0,2 0.2 0,2 .
=p(X, +X, = 2)+P(X, +X, =4)+P(X, +X, =6)+P(X, +X, +X, =10)=
=...1- .(1+3+5+3 +1)=Q ;
25 25
X
3
' ( I 4 9 16 25) (X . ,) ) . )
.r ,X, =X, =P(X,X, =1 +P(X,.\, =4)+P(X, X, =9 +
0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
+p(X,X, =16)+P(X,X, = 25) =...I-.(1 +3+1+1+2) =.!. .
25 . 25
10. Fie nurnarul ab , care seris in baza 10are forma 100 + b. Cifrele 0 si b se
obtin prin extragerea la intamplare a unei bile din cate 0 urna eu 10 bile, de
marime, numerotate de la 0 la 9.
a) Sa se serie repartipa variabilei aleatoareX, care reprezinta surna 0 + b,
140
te-
lIe
b) Sa se determine kEN .astfel incat:
i) P(X = k)$ 0,3; ii) P(X = k)E [0,05; 0,1J
e) Sa se serie repart itia variabilei aleatoare Y, care reprezinta numarul ab ;
d) Sa se calculeze: plpb= par) p(3Iab ) plpb = prim);
e) Sa secalculeze =pa+ b =prim} p(ai :5fb :3} 5<fab:3}. .
Rezolvare
Fie X , ' respectiv X " variabila aleatoare ce reprezinta valorile lui a, respectiv b. ele au
(
0 I 2 3 4 5 6 7 S 9) .
aceeasi repartitie:
0,1 0,1 0,1 0,1.0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
1
k +1 , kE {o,I ,... ,9}
aj Se observa ca x=x, +x, siavem: P(X=k)'; 100
20-k+1 kEh O, 10\
100 ' .., "1
b) Folosind rezultatul de mai sus avem:
I
kE{o, ,9}e:>kE {O, ,9}
. ) sau
20-k+1
100 < 0,3 , kE JS}e:>kE .) 8}
Rezulta : P(X =k)S; 0,3 pentru k e p,.. ,18}
P(X = 0,05
ii) 0,05 S; p (X = k)S; 0,1e:> .
P(X =k ) OJ
pentru .. ,9, 16, 17, 18} P(X=k) S;O,1 pentru kE{O, I ,2, ..,9,JI,.. ,18}
Rezulta P(X = k)E [O,05;0,1] pentru k e ...,9, 16.17, 18}
cj Se observaca Y= IOX, +X"mullimeavalorilorluiYcstc {o,I ,...,99} si P(Y =k)=O,OI , '
- ( 0 I ..,99)
undek = 0,99 ; rezultaY ,
0,01 0,01 ..,0,01
d) P(;;b=por)=p(y = par) = =2k)=O,5; IP(Y =3k )=0,34 ;
.\: ; 0 k".()
= prim)= 0,25 .
e) Sc foloseste relatia p(AIB) p(Arj) avem: par Iab =prim)=-;;r=:(<l r 0 ;
P B Pl"b = prun
Pab :5,ab :3 = 0,06 =2 ;
P ab :3 0,34 17
141
11. Fie variabilele aleatoare X si Y definite pe acelasi camp finit de
probabilitate, avand urmatoarele repartitii :

a) Sa se scrie repartijia variabilei aleatoare 2XY.
2
b) Pentru ce valori ale lui k are loe: P(X +Y = k) > - ?
9
Rdspuns. a)2.!''Y ""(r %} b) k = 0
12. Fie funcpa f :R R , unde: \
- () {kSin X, pentru xe[O,1t] .
f x = si z e R .
. 0 pentru XI"[O,1t]
a) Sa se determine constants k astfel caf sa fie densitatea de repartitie a unei
variabile aleatoare continue X.
b) Sa se afle F(funcpa de repartipe a lui X), 1 F(- F( 5: )
c) Sa se calculeze :
p(O$X p(0$ X > p(x <0) p( s 5
4
1t )
. Rezolvare
a) Pcntru cafsA fie densitate de repartitie trebuie sa indeplineasca conditiile:
1) 0, oricare ar fi XE R => ksin x 0 si XE [O,n]=> k 0 ;
2) j f(x)dx= 1=>jk sinxdx = -kcos!; = 2k= 1=>k = ;
o
Rezulta ca: f(x) = {SinX'
0, xE [O,n]
estcdensitatea derepartitie a unci variabile aleatoare continue X.
x
b)Deoor= F(x)= Jf(t)dtareloc:daca 0, atunci f(x) = 0 0 ;
_ 00
daca 0 < x :Sx , atunci
o , I 1 \' I
F(x)= ff(l)dt+ff(t)dt = f-sinldt = -cost = -(I -cos x);
2 2 0 2
_ >0 0 0
daca x > n , atunci:
o ,.. x ,..
F(x)= ff(t)dt+ff(l)dt+ff(r)dt =HSinxdx=1
o 0
Prinurmare:
142
1
0. x
F{x) = X E (O,,,J
1, ,X"> 1t ,
c) p(0 " x < se poale calcula in doua feluri:

I-Fm

2- ./3
1- - -
4
2(./3tl, p{X <O)=F{O) =O;
2+ 3
,, )
p( 54")
F() -Fm 2
Fe4")-Fm I-HI- = 2+f:i '
13. Se considera functiile : f, J, f, : R Runde :
karctg x, x E [0, 2'.] .
()
4 f ( )_{e" +ke' , XE[O, I]
f, x = [ ] ' , x - [ ], kER ,
.n 0, x I!' 0, I
0, x l!' 0' 4
( )
{
O, x I!' [0, I]
f, x = kx""(l -x)"', x E[O,I] "
a) Sa se determine k asa ineat f, ,f, , respectiv f" sa fie densitatea de
repartipe a unei variabile aleatoare continue X;
b) Sa se afle F" F, si F" functi ile de repartipe ale lui X corespunziitoare lui
f,,f, /:
I 1
k =-- ' k = - - .
e{e - I)' p{a ,b}
143
0, x s O
Il-cx ~
, 4
1 x >2: .
, 4
\
0, x S o
F,(x)= -( I ).{e' - I)+I - e-' , O<xS !
e e - 1
1, x >1
(
0, x s O .
F,(x)= p-'(a,b) It--1 (i - r)": dt , pentru xe(O, I]
I, x > 1
\
0. ~
14. Fie funcpa F :R -+ R, unde : F(x) = kx ", 0 < r ~ 1, k E R
1, x >I
a) Sa se stabileasca valoarea lui k, astfel ca F sa fie functia de repartitie a
unei variabile aleatoare continue X.
b) Sa se stabileasca, pentru valoarea lui k aflatii, densitatea de repartipe a lui X.
Rezolvare
a) Pentru ca F sA fie functia de repartitie a unci variabile aleatoare continue, trebuie
indeplinite conditiile:
. - F(x)e [O, IJ pentruorice xe R =:o h' e [O, I]=:o k nupoate fi negativ;
_F trebuie sa fie continuape R, adica F(x- 0)=F(x +0)=F(xt oricare ar fi ke R;
F este continua pe R - PI si in x = 1 are loc F(I - O) =k, F(I) = k si F(I +0)= I, deci k =1.
Prin urmere:
{
O, xSO
F(x)= x' , O< xs l
I , x > I
b) Pentru a calcula densitatea de repartilie [a variabilei aleatoare X se foloseste relatia
F' = [ si obtinem.
{
O, x <
[ (x)= 2x. xe (0,1)
O. .r > 1
~ trebuiesrudieta deri vabilitatea lui Fin x =si x =I. rezulta:
F;(O)=O=F; (O) si F'(I) = lim x' - I =2,
.. .....1 x-I
Asadar, are loe:
144
l (x)={O, XE[O,I]
2x, xE[O,I] .
F(I)=
-
{
O' X,;O
I{x)= 2x, xdO.I] sau
O. x >I
15. Sii admitem cii timpul de asteptare intr-o anumitii statie de metrou este 0
vari abilii aleatoare T eu funcpa de repartipe:
..-
0, 1 $ 0
1
0 <1 $1
2'
1
1 <1 $2
2'
1
2 < I s 4
2'
I, I > 4
WIde 1 reprezintii durata asteptarii exprirnatii in minute.
a) Sii se afle densitatea de repartipe a variabilei aleatoare T.
b) Sii se caleuleze probabilitatea ca WI ciiliitor sii astepte:
1 rnai mult de 3 minute; .
. 2 rnai putin de 3 minute ;
. 3 intre un minut trei minute .
c) Sii se afle probabilitatea conditionata ca un ciiliitor sii astepte:
1 mai mult de trei minute, cii a asteptat mai mult de un minut;
2 rnai putin de 3 minute, stiind eii a asteptat rnai mult de un minut.
RdsplULf. a) Variabila a1eatoare Tare wmAtoarea densitate de repartitie: .
.!. 0'; 1,; 1
2 ' .
Iff)= .!.,2 ';/ ';4
4
0, in rest
b) P(I <T';3)=:" .
4 4 _ 4 4
16. Funcpa de repartijie a unei variabile aleatoare continue X este:
l
a, X $ 0
F(x)= bx", O<x $l, eu a,b.c ER.
c, x > I

Sii se determine constantele a, b, c si P(O,25 $ X $ 0,5) :


10 - Matcmanca apliceta in economic - cd. I
145
Rezolvare
Deoarece lim F(x )= 0, rezulta a= 0; deoarece lim F(x) = I , rezulUi c = I; F trebuie sA tie
..........., x -+<"
continua, anmci b = I.
P(0,25:S X:S 0,5)= F(O,5)- F(0,25)=0,25-0,0625 = 0,1875 .
17. Sa se determine k E R astfel lneat funcpa F :R R, unde :
{
"-
I e-...
2 / k
F(x)= - , X> O
0, X"0
sa fie functie de repartitie a unei variabile aleatoare continue.
RiJspIUU. k > o.
18. 0 variabila aleatoare continua X are functia de repartipe (Weibull):
F(x)={I - e ':, x '" 0 cu k EN, .o > 0
0, x < 0. .
Sa se afle densitatea de repartipe a lui X P(I " X < 2)
RdsplUU. [(x)= F'(x)= ..:,x"fr, P(I:S X < 2)= F(2)-F(I)=e'" -e'" t a
0, x<O
19. Sa se verifice ci 0 combinape liniara convexa a unor funcp i de repartitie
corespunziitoare unor variabile aleatoare definite pe acelasi eamp (borelian) de
probabilitate este 0 funcpe de repartipe,
Rezolvare
Fie (O,K,P) Wl camp (borelian) de probabilitate Ii variabile aleatoare
X" X" ..., X. : O .... R cu functiile de repartit ie corespcnzatoare F"F" ..., F . Se considera
ccrnbinatia liruaraconvexa F = unde a
j
si =1.
1;1 ;; 1
Trebuie verificate proprietatileunei functii de repartitie:
I) F(+oo) =lim F(x)= lim La,F,(x)= La, lim F, (x)= La, =1 ;
...-t+'"' x-+ +.., 1=1 1;;1 .......t+ <Cl 1=1
F(-oo)= lim F(x)= La, lim F,(x) = 0;
..._ - 1:1 ........- ..,
2)Deoarece O:SF, (x):s I, pentru orice i =J,m si (\I) x eR,rezuJUi:
m m
O:s F(x)=L a,F,(x):SL:a, = 1, (\I) xE R
;=1 i =1
3) Fie a <b.Atunci: F(a) =La,F,(a):s La,F,(b) =F(b)
j eo] 1=1
Rezulta F este 0 functie nedescrescatoare.
4)DeOO2ece F,(x - O)=F,(x) (\I)i =l,m Ii (\I) x eR ,rezuJUi:

F(x-O)= l: a,F, (x - 0) = l: a, F, (x )= F(x) , (\I) x e R ; prin unnare Feste continua la stanga.
j =1 1=1
Rezulta F este functie de reperti tie.
146
-e
e
"
- --=
C' -
20. 0 variabila aleatoare continua X are funcpa de reparti jie:
1
0. X:5 .
F(x)= x' , XE (0, 11
I, x >L
Sa se calculeze funcpi le de reparti jie ale variabilelor aleat oare :
3X +2, X ' ,X' eX.
Rezolvare
Fie r = 3X+2 F funq ia derepertitie corespunzAloare; atunei :
x- 2
0, --'; 0
3
r ; (X)= p(r < x)=P(3X+ 2 <x)={i < X; 2) = ( X; 2r< X;2,; I ee
I
. x- 2 I
-->
3
.
I:, x>5.
Fie Z =X 2 si F
z
functia de repartitie, evem:
. , . {P(<I>1 daca xSO - _
Fz (X) = p(Z <x)= pix < x)= ( r r\ _
P -"I/x 5. X S.VX} daea x> O
(_ r )
F-vxF-vx ,x>OI_O I I I
, x > , x >
Fie T = X' l i F
r
functia sa de repartitie, avem:
Fie U =eX si F
u
functia dereparti tie a sa, atunci:
c {a,x,; o {a,x,; o -
x P,<I , x ,;o , ,
Fu(x)=P(U<x)=P(e <X)={ (x \ = In x,O<lnx ';l= In x,x E(a,e]
P < lnr], x>o
l ,lnx > 1 l, x > e
{
' -k. >
21. Se considers funclia:j(x) = ax e x - unde k > a E R _
x e O _
a) Sa se determine parametrul real a asa Ineat -f sa fie densitatea de
repartitie a unei variabile aleatoare continue X _
147
b) sa se afle funcjia de repartipe a lui X .
c) Sa se calculeze M(x 1 D(x1 (j x .
d) Sa se"calculeze: p(< X < f).
Rezolvare
Pentru ca [sa fie densitatea de repartitie trebuie indeplinite doua conditii:
I ) oricarear fi xe R; rezulta
2) 1[ (x)dx =1; rezulta 1ax'e"edx=1> aj x'e"edx =1=> -;' 1y'e"Ydy =1=>-;. r(3)=1=>
- <C 0 0 k 0 _ k
k'
::::::> 0=- .
2
. {O, x SO {O" x<O
b) F(x) = p(X <x)= f' k' 2 " '" = ' +2kx+2
-I e dt, x > O 1 X > 0
. 0 2 . 2 ' "
= k ' = 1 = r(4) 3
c)M(X)= f [ (x)dx =- f x' e"e dx =, f y' e"Yqv =-0- =- ,
"= 2
0
_k
o
_kk
"x
v k
'
k' k
'
k
'
k
d) p(O<X <i-) =F(i-) - F(O)= 1- ;e'
()

xe[I,3]
c) f X = ,
0, x e [I,3]
22. Se considers urmatoarele functii:
()
{
k(x+Z1 xe[0,3] . {k
a)fx = . b) f(x ) = e' , x >O;
0, X e [0,3] ' 0, x ,;
l
X , xe(O,I]
d) f (x) = k - x, X e (I, zl
0, in rest
f) f (x)= x'"' , x 2:.
0, X < 0, cu n e N
e) f (x)={he"i , x 2: 0;
0, x <
{
a
( )
kIn- , O< x ';a
g) f x = X
0, in rest , unde a >0.
Sa se determine:
jOparametrul real k .astfel meat funcpile sa fie densitap de repartipe ale unei
variabile aleatoare continue X ;
ZOfunctia de repartijie a lui X ;
3 M(x1 D(x1 ox
148
-----.- ;.
/
0, x $O
b) F(x)= ;
1-5. s
- -5- ' x > O

o 1 ,1 I 2 ' I
1 a) k=-::... b) k=- ' c) k =- d) k =2, c) k =- t) k=-- ' g) k =- ,
21'5' 24 ' . 25 ' 1%)' 2 '
1
0, x$ O
x
2
+4
: 0 ) F(x)= - . - , 0<x$ 3;
21
I,x>I
I
, 0, x $1
c) F(x)= l <x $3 ,
24
1, x >3
O. x $ O
x '
2 ' XE (0,1]
d) F(x)= I % =
Ixdx +I(2- t}lt , x E (1,2]
o I
I, x >2
()
{
0. x $
0) F x = I - % . - x 10) ,
-e - xe ,
,
g) M(X)=f , "x =f
e ale unei
O.
x'
2 ' x E(O,I]
, '
4x-x - 2 ( 0]
2 X E 1,_
r. x >2
0, x s:
I
X
, .11 ;2e _
tdt
{X(I+ lna':' lnXX)O
t) F(x)= , x >O, g) F(x)= , O< x $a .
o a
L x >a
,
3 0) .\1(X)=.!3. , D(X)= 207 , " x =( 207)' ; b) M(X) =5, D(X)= 25, "x =5;
7 294 294
c) .11(.1' )=2, =-'- /II, d) M(X)=I, D(X)=-'- , " x =
3 45 3 f s 6 ,, 6
1"+1)
0) ,11(.1' )=10, D(X)=50, " x =5,/2; t) M(X)=J2 1;):D( r )=
r'(T)
=11-2 r' W'
23. Fie (O,K,?) un camp (borelian) de probabihtate si ,variabile aleatoare
cont inue X , ,X, : 0 R , cu densitapl e de repartitie f, si respectiv f , . Fie
variabila aleatoare X :0 R , care are densitatea de repartipe f, cu
. 149
J
probabilitatea p si densitatea de repart ipe f, . cu probabilitatea q, unde
p +q = I . Sa se detennine F, functia de repartipe a lui X, f, densitatea de
repartiti e a lui X, D(X)
Rezolvare
Fie evenimentele : A= (X aredensitatea I , ) li (X aredensitatea I,); atunci se poate scrie:
(X <x)= [(X <x)nA]v[(X <x)n Bl deoarece AvB=O li AnB=cI>.
Prinunnare, aplicandformulaprobabilitatii totale avem:
F(x)= P(x < x)=pK <x)nA)+PX< x)n B)=P(X < x)IA) P(A)+P( X < x)IB) P(B)=
=pF,(x)+qF, HundeF,(x)=P(X, <x) li F
,
(x)= p(X, <x).
Rezulta: l{x)=F'(x)=pF,'{x)+ qFi{x)=pI,(x)+q[, (x);

.u(X)=PJ if,(x)dx+q Jx/, (x)dx=pm,+qm, .unde m, =M(X,) si m
,
=M(X,) .

PJ x' I,(x)dx +q Jx' I, {x)dx- (pm, +qm, )' =

, ,
+qm
,
) .
24. 0 cornponentii a unui proces economic poate fi modelata matematic,cu
ajutorul unei variabile aleatoare continue care are densitatea de repartitie una
din urrnatoarele funcp i:
{
I " -> > 0 Ix-4
a) f (x)= n" x e , x z , cu n E N ; b) g(x)= .s: " , cu a >O ;
0, x < 0 0, x <0
c)h(x)= ./"';:;1' , x> 0, CU 0' >0, aE R ;
0, x s O
I
1 . Xll . e x > 0
d) k(x)= l3
ao
'r (o. +I) ' - . ' cu 0.> - 1, 13 > 0 .
0, x < 0 -
Sa se afle, in fiecare caz, M(X) D(X).
RllsplUlS. a) M(X)=n+1, D(X)= ,, +1 ;
,
b) lndictqie. Fie I II =Jt"e-
I
dr, cu tie N. Cu schimbarea de variabila y = /
2
, se obtine:
o
ISO
q, unde
sitatea de
.-e scrie:

.atematic,cu
partitie una

f :k-I) r: -

c) Indiazfi. Se foloseste integrala Euler- Poisson. Avcrn:
a'
M(X)=:' " D(X)=e'"(e,a' _ea' }
d)
25. Fie (n,K, p) un camp (borelian) de probabilitate variabilele aleatoare
independente X" X" ..X. : n -; R, care au aceeas i funcpe de repartipe F. Sa
se determine funcpile de repartipe ale variabilelor aleatoare
X. ='min{x,li =l,nhi Xu =max{x,li =l,n}.
Rezolvare
F (x)=p(x. <x)=l-P(X. ;,x)=l-P(X, ;'x, x , ;,x,..X. ;,x)"
=l - P(X, ;,x}p(x, "x)..P(x. "x) =I -[(I-P(X, <x(l-P(X, <x ..
", p(X
n
<x)=F(x)
Fx.(x)=p(x. <x)=p(X, c x, x , c x,. ., X. <x)=p(X, <x).p(X, <x)..
...P(X. <x)=F(x)
26. Fie F 0 variabila aleatoare continua care are densitat ea de repartitie f,
unde:
f ( )
{
.!. x, xe[0, 2] b f ( ) {..!.- (2X+ l), x e[0,3]
a) x = 2 ; ) x = 12
0, in rest 0, x 11' [0,3]
c) f (x)= x, xe [0,1t]
0, in rest .
Sa se afle mediana si modullui X.
Rezolvare
Fie m, mediana lui X; atunci easc oeterminadin ecuatia F{m,) =..!- .
2
1
0, xsO .
a) F(x) = x', xe(0,21 cum; =+=>m. =.fi
1, .r > 2.
b) F(m.) =j' j(x)dx =j' (2 x+I )dx = +m.l => m; +m. - 6 = 0 => m. = 2.
0
151
27. Fie variabilele aleatoare simp le ~ i independente, definite pe acelasi camp
de probabilitate (0., K , P1unde : .
(
0I) (-2I 5)
x - -!. -!. ' Y"" -!. -!. -!. .
2 2 4 2 4
Sa se stabileasca repartipa ~ i l e i aleatoare bidimensionale Z =(x,r). .
Rezolvare
Repartitia lui Z se deducedin repartitia comuna a lui X.i Ydin urmatorul tabel:
IX
-2 I 5 p,
0 1/8 1/4 1/8 1/2
I 1/8 1/4 1/8 1/2
qj 1/4 1/2 1/4
i"J.,.
. ( (0,- 2) (0,1) (0, 5) (1,-2 ) (1,1) (1 , 5)
Rezultaca :Z'" I I I I I I .
- - - - - -
8 4 8 8 4 8
28. Fie variabila aleatoare bidimensionala continua Z =(r.r) cu densitatea
de repartipe:
( ).
{
_I (x +y+21 pentru (x,Y). E[0,2)x[1,3)
h X,Y = 20
0, in rest . .
Sa se afle :
a) densitaple de repartipe marginalehi g;
b) funcpile de repartipe marginale F ~ i G ;
c) functia de repartipe Fz a lui Z;
d) densitatile de repartipe condiponate.
Rezolvare
Fie : X", ([(x). x eR.i Y""(;(Y). ye R
~ ~
a) Deoareoe [(x) = fh(x, y)dy si g(y)= fh(x,y)d.r, rezulta:
'() If' --'-(x+y+2}!y, pentrux e[O, 2] {X+4, x e [0, 21.
[ x= 20 = 10,
I [ ] 0, xE[0, 2]
0, pentru x ELO, 2
()
If
'--'-(x+y+2}!.r, pentru y e [1,3) {Y+3, ye [1,3]
g x= 20 = 10
~ pentru y E[I,3] 0, y E[I, 3]
152
-. ----
153
c) Fz(x,y)= j Ih(u, v)dudv. penlru(x,Y)E{(U, V)/UE(_OO,O}sauVE (_OO, I})
- <c ..,
rezulfJl F
z
(X,y) = 0; pentru (X,Y)E(0,2]x(0, 3}areJoe:
'[' I ) x' Y+.>y' +4.>y - x' - 5x Fz (x,y)=[ !20(U+V +2)dV du 40
b) Avem:
/
0, X ;$
.a: x
2
+8
F(x)= fI(t )dI= _ , XE(0, 2}
- < 20
I, x >2
Pentru (x,Y)E(2,oo) x(I,3) areloe:
FZ{x,y)=![t (U+V+2) dv}U y'
Pentru (x.y)e (0.2]x(3.",) are loe:
r.(X,y) = (U+V+2) duF=
Pentru kV) E(2,"')x(3, "' ) are loc:
F
z
(x,y)=l[! (u +V +2)dvJdu = I .
PrinunDarc, sc obtine:
0, pcntru (X,Y)E (-00,O}xRv RX(- 00, 11
+4.>y-x' - 5x) pentru (x,y)e (0.2}x(1,31
F(x,y)= +6Y-7}pcntru (X,Y)E(2,"')x(I,3J
20 .
+8x}pcntru (;,y)e
20
1, pcntru (X,Y)E (2,"')x(3, "').
d) DensifJllil e de rcputilie COndiPODatc sc calculeazaastfcl :
Pentru y ep.3} are loe: .

[ }
J(xly) =h(X"j) = 2(" +3) ' pcntruXE 0,2
g(y 0, pcn
tru xe[
0,2}
Pentru x e [0.2} arc Joe:
l
X+Y+2 . [ ]
( ) h(x,y) ( ) ' pentru YE 1.3
gV l x=O= 2x+4
J x 0, pcntru y e[i ,3]
J
29. Fie variabila aleat oare bidirnensionala discreta Z = (X,Y), a carei
repartipe se dol in urmatorul tabel:

YI Y2 Y, p,
x, 0, 11 0,29 0,20
PI
x, 0,07 0, t9 0,14
0,
qj
q, q, q,

...
a) Sa se afle repartipile margmale.
b) Sa se afle repartipa lui Y conditionata de (X = x, ).
Rezolvare
a) ComponentaX a lui Z arerepartitia:
X M(X, x, )sau X ""( X, x,)
P, P, 0,6 0,6 '
deoarece P, = 0.1 1+0.29+0,20 = 0,6 P, = 1- P, = 0,4.
Analog, componenta Ya lui Zarereparntia :
r","(YI Y, YJ) r (YI Y, y, )
9, 9, 9, sau 0,18 0,48 0,34 '
deoarece 91 =0.1 1+ 0,07 =0.18, 9, =0,29+0,19=0,48 si 9, =0,20+0,14=0.34 .
b) Mai tnmi 50 calculeaza p(ylx,) :
p(Y,/ x,)=fu=0,11, p(Y, /x
,
)=fu =0,29 , p(Y, lx,) =fu =0,2 =.!..
P, 0,6 r, 0,6 P, 0,6 3
Atunci repartitiavariabilei aleatoare Y conditionatade evenimentul (X = x,) este:
ii&J .
60 60 60
30. Fie variabila aleatoare bidimensionala continua Z = (X,Y), cu X Y
variabile aleatoare independente, a carei densitate de repartipe este:
, I .
h(x, y) , ( 'X ')' (x,Y)ER'
1t I +x I + y
a) Sa se afle funcpa de repartipe F a lui Z.
b) Sa se calculeze P(Z E unde D = [0, i], [0, I] .
Rezolvare
a) Are Ioe:
I "' )' I "')' dud
F(x,y)=-, J jh(",v)dudv =- , J J ,){ 'r
1t" _ <Ill _ <C 7t _ 00 _"" +u +v
=_1
7[2 _..,l +u
1
_,.,l +v
1
x l 2 2
I I I
b) Are loc p(zED) =P(X,r )E[0, IJx[0, 1J= Jjh(x, y)d.tdy = \6'
00
154
31. Un proces economic financia r F est e rezultantaj i doua componente
esentiale A B, caracterizate prin nedeterminare si incertitudine. Modelul
probabilistic a lui F este 0 variabil a al eatoare bidimensionalii discreta
Z = (X,f) ,unde X modeleaza proabilistic componenta A, iar Y componenta B.
Se presupune ca repartipa lui Z este urmatoarea:
x

1 2
2 0,2 0,3 0,1
3 01 01 02
a) Sa se cal culeze probabili stic componentele A B.
b) sa se stabileasca daca exista 0 interdependenta intre A B.
c) Ce efect ar aveaevenimentul cii valoarea lui X este 3 "1
d) Efectul pe care il are evenimentul cii Ya re valoarea I ?

Rezolvare
a) ComponentaA. respectivB. este caractenzata probabilisticde repartitia marginala
a lui X. respectiv Y, adiea :
(
2 3 ) ( 0 12)
X "'" respectiv Y ---+
0,6 0,4 0,3 0,4 0,3
b) Intcrdependenta dintre componentele A Beste modelata probabilistic de
interdependenta dintre variabilele aleatoare X si Y ; daca cxista (i . j)e P,2}xP,2.3}
astfel incat Pij P, .qj' atunci X si Y sunt variabilealeatoare dependente.
. 50 observa ca : PII = p(x = 2. r = 0)= O.hp(x = 2).p(r = 0) = 0,18.
Prin urmare, variabilele aleatoare X si Y sunt dependente 50 poate aprecia ca
procesul economic F apare ca rezultat al unei legaturi dintre eele doua componente A
B. legarura care poate avea un caracter functional.
c) Efectul pe care il are evenimentul (X = 3) este caracterizat probabilistic de
repartitialui Y, conditionatade (X= 3) anwne: -
(
0 I 2)
(r I X = 3)"" .!. .!. 3-
4 4 4
d) Efectul pe care il are evenimentul (Y = I) este caracterizat probabilistic de repartitia
lui X conditionatade (1' = I). adica:
(
23)-

32. Fie variabila aleatoa re bidimens ionalii discreta Z = (X,Y) cu repartijia data
de tabelul repartipei comun e a lui X si Y;
aJ
.'Z
-1

I
2 0, 12 0,06 0, 12
3 0,28 0. 14 0.28
b)
K
-2

I
-1 0,1 0, 1 0,3
2 0,2
-
02 0 1
155
Pentru fiecare caz se-cere:
I) repartinile marginale;
2) repartipa lui X +Y ~ i ; ;
3) sa se stabileascii daciiX ~ i Y sunt sau nu independente;
4) sa se scrie repartijia lui Y condijionata de evenimentul (X = 2) ;
5) sa se scrie repartipa lui X condiponata de evenimentul (Y = I) ' .
Rdspuns
Cazul a.
I) repartitiile marginale ale lui X ~ i Y sunt:
(
2 3 J' ( - I O ' I J
X "" ~ 1''''' ;
0,3 0,7 0,4 0,2 0,4
. . ( I 2 3 4 J r [- -'- . i 0 -,- . -'- J
2) .\ + ) "" ; -"" 2 3 3 2 ;
. OJ2 0,34 0,26.0,28 X 0,12 0,28 0,2 0,28 OJ2
3) Deoarece Pu = P, ' q} pentru once (i , j)EP,2}xP,2,3}, rezulta ca variabilele
aleatoare X ~ Ysun! independente .
[
-I 0 1J [2 3]
4) (1' /.I =2)"" .!2 ~ .!2 ; 5) (.In =!)"" 2. 2
30 30 30 10 10
(
- I 2 J (-2 0 I J Cazu! b. 1) - X "" si l' N' ;
0,5 0,5 0,3 0,3 04
(
- I -I 0 2 3 J l' ( - I 0 05 2 J
2).1'+1' '''' , _"" ' ;
0,1 ?, I 0,5 0,2 0,1 X 0,5 0,3 0,1 0,1
3) Deoarece exista p [[ = oJ " p [ . q[ =.0.1 5, rezul ta ca X si Y sun! variabile aleatoare
dependente
[
-20I] ' [_I2]
4) (Yl.I =2)"" 3. 3. -'- ; 5)(.1' /1'=1) "" 2 ..'.. .
5 5 5 4 4
33. futr-<l urna se afla 20 bile colorate, de aceeasi dimensiune: 10 bile albe, 5
bile albastre si 5 bile rosii. Se fae la intiimplare 3 extrageri succesive eu revenire
. i fie X variabila aleatoare care reprezintii numarul bilelor albe extrase, iar Y
variabila aleatoare care reprezinta numiirul bilelor albastre extrase.
a) Sa se determine repartipa variabilei aleatoare bidimensionale Z =(X)').
b) Sa se afle repart ipile marginale.
c) Sa se determine repartijiile variabilelor aleatoare (XI Y = I) si (XIY = 2).
Rezolvare - -
a) Probabilitatea ca din eele3 bile e x t r ~ X [ sJl fie albe, X, albastre si restuI rosii 50
calculeaza cu schemamultinorniala:
p,(x[,x
,
,3-x[ - Xl )= ( 3' ) .( -'-) ' [ '(-41)" -(-4
1
) ' -' [-" _
x, !.x
2
' 3-x
l
- x
2
2
156
,

1 2 3 p,

1 3 3 1 8
- - -
- -
64 64 64 64 64
3 3 3

24
1 -
-
-
-
32 16 32 64
2
3 3

24
-
-
-
16 16 64
3
1

8
- -
8 64
27 27 9 1

q} - - -
64 64 64 64 '
Sub formade !abel al repartitiei comune a lui X r reparutia lui Zare forma:
Ie
b)Repartitii1e marginale sun!
x",,(1 1i I), }7 I),
8 8 8 8 64646464
c) (,\:nc; I)",,(111 (Y lx =2)",, (11
9 9 9 2 2
34. Fie variabilaa1eatoare bidirnensionalii. Z (X,Y), cu densitatea de repartipe:
a) pentru (x,Y)E Rx (O,oo), cu k ER;
0, in rest
( )
{
k(X+y+lt pentru (x,Y)E[O,I]x[O,Z]
b) h x,Y ,
0, ill rest
Se cere:
I) detenninarea pararnetrului k ;
Z) densitaji le de repartipe marginale ;
3) funct iile de repartipe marginale funcpa de repartipe a lui Z.
4) sa se calculeze p((X,r)ED}, unde:
-in cazul a
-in cazul b
5) relapa dintre componentele lui Z.
Rdspuns. Cazul a
, ,
1 ( ) 1 . s: (v') {a,y ';O
I)k= =; 2) [ x = =e '. x e R;g = - r
.,.2lt .,.2Jt _ ye , y>O',
3) F(x) = +<I>(x) , G(v)={a,'(V '; L -
2 1-I +YF ' , y > O',
157
{
o, (x,y)ERx(-oo,O] -
F(x,y)= (x,y)ERx(O,oo);
4) p((X,Y)E[- 2, 2]x [0,3j)=2<1>(2Xk' _4. "); .
5) Deoarece h(x,y) = f(x) .g(y), oricare ar fi (X,Y)E RX R , cele douii componente sum
variabile alealoare independente.
{
O, Xl! [0,1] {O, yE [0, 2]
CtlUllb.l)k=.!.;2)f(x)= I( f ] ' g(y)= I( 3} I !
5 - 2%+4 XE 0,1 - Y +- yS 0, 2
5 ' 5 2
1
0, xS O 1' yS O
3) F(x}= +4x} X,E(0, I! G(x)= +3y} yE (0, 2],
/ 5 10
I , x > I I, y >2
0, pentru(x,Y)E (-oo,O] xRvRx(-oo,O]
y+y' x+ 2yxl pentru(x, Y)E (0, I]X(0,2]
x y 10
F(x ,y) = j jln(uv)dudv= I ( , \
) 1O\Y +3YI pentru (x,y)e(I,oo)x(0, 2]
+6xl pentru (x,Y)E (0,I]x(2,oo);
5
4)
,
5) Componentele lui Z variabile alealoare dependente, deoarece h(x,y) " f(x). g(y)
35. Fie XI'X" .. ,X. variabile aleatoare continue si independente, definite
pe acelasi camp borelian de probabilitate, care au functiile de repartipe respectiv
F"F" ... ,F" . Sii se afle funcpa de repartitie a variabilei aleatoare
bidimensionale continue z =(x,n undeX =mintr,1 i =I ,n} Y i =I,nl .
Rezolvare
Conform definitiei functiei de repertit ie bidimensionale avem:
F( x.y)= p(X<x. Y <y) =p(Y <y)-p(y <y. <y, X, <y,..., X. <y)-
-p(Y<y, <y)-p(Y <y,
k :=1 1:1
Apar unniItoarele cazuri :
a) y S x, atuncieveoimentul(Y <y Sx <X) este evenimentul imposibil p(Y <y,
)=0 .
b) y >x, atunci eveoimenni(x SXSY<y)= tl(xsX, <y)
,t ",l
153
Dt
I
iIF, (y pentru y" x
Prin urmare, se obtine: F(x,y)= ' "I "
fv,(Y)- y a
36. 0 vari abila aleatoare X are M( X) =80 M , (x) =6416 , sa se det ermine 0
Iimitii mferioara a probabilitatii : P(40 < X < IZO) .
Rezolvare
Se poate serie :
40< X< 120 = 80-40< .1'.<80+ 40 = -40 <.1' - 80 <40 = lA'
Atunci .
P(40.<X < 120) =P(jx -80 1<40) , .
a carei limilliinferioarli se poole detennina ell inegalitatea lui Cebfu;ev, ell
c =40 (X) -M'(X) = - 801<40)"1 - D(; )
c 1600
37. Fie X 0 variabila aleatoare continua cu densitatea de repartipe:
I
x- - x 0
f(x) = m! e , x > , unde m e N'
0, in rest ..
Sa se arate ca : p (O < X < Z(m+ I)) ?
m+1
Rezolvare
Caleul mnM(X) si D{X) :
.\f (X )= f ro .if(x)dx = xm+'e' Xdx = r(m +2) m+1, M, (.1')= f ro x' [(x)dx =(m+I)(m +2)
m! '"-.
- 00 0 _00
;J D(X)= m+1 .
Se observa cA :
0< .1' <2(m+1)= m+1- (m+I) <X < m+1+(m+l )=- (m+1)<.1'-
- (m+l) <m+1= 1x - (m+I)1< m+ L
Rezulta cA P(jx-(m+1)I <m+l) are 0 limilli inferi oara data de inegalitatea lui Cebasev ell
c = m+l D(X) =m+l :
p( jx
(m+1)' m +1
38. Limita superioara a probabilitapi ca abat erile, in modul , ale valorior
variabilei aleatoare X faJli de medie, sa fie mai mare decat 3, este 0,96. Sa se
afle D(X) .
Rezolvare
Dinenunt, rezultaca:
p(lx - M(x) I" 3)< D(X ) =0,96 deci D(A) =8,64.
9
159
2
39. Se poate afirma cu 0 probabilitate de 0,97 ca din 1000 de aruncari ale
unei monede, apare fata unu de un numar de ori cuprins intre 450 si 550 ?
,
Rezolvare
Fie X variabila aleatoare care reprezintA numarul de cate on apare fata unu, dupa ce S-3U
efeetual 1000 de aruncari ale unei monede. Atunei, X are rcpartipa binomials de pararnetrii .
p =.!- si n =1000; rezulta
2
M(X) =np =500 ji D(J.) =1Ip(1 - p) =250.
50 observe ell evenimentul (450<X <550) 50 poate scrie( iX -500 I<50). Atunei:
p( lx < 50)H - D(X) =1-0.1 = 0,99 >0,97.
_
Prinurmare 50 poate face afirmatia din enunt.
-40. Fie variabila aleatoare bidimensionala discreta Z = (X, Yrcu repartipa
data in urmatorul tabel :

-2 0 1
p(x =x,)
-I 0, 1 0,1 0,3 0,5
3 0,2 0,2 0,1 0,5
plY =y,)
0,3 0,3 0,4
a) Sa se afle repartiriile marginale .
b) Sa se afle funcjiile de regresie R, (x) si R.(y) .
c) Sa se afle mediile conditionate M x (s) si M r (1') .
Rezolvare
a) X,,-,, (-I 3),y",,(-2 0 1).
0,5 0,5 0,3 0,3 0,4
b) Mai intiii se determina repartiuile variabilelor aleatoare:
(Y ,X=-I)",,(111}(y ,x=3)",,(f 11}
555 55 5
apoi se calculeaza mediile lor: M (Y1X =- I) =.!- , Ai (Y1X =3)=- i si se obtine functia
5 5
de regresie a lui Yin raport cuX datasubforma sintenca:
x -I 3
R,(x) 1/5 -3/5
Analog se procedeaza pentru allareafunctiei de regresie a lui X in raport cu Y:
(
-I 3J (-13J (-I 3J
(X II'= -2) ... f '(X I I' =0)"" f '(,\II' =1)... i '
160
ale
tr = -2)= 2. , M(X tr = 0) = 2. , M(X Il' = 1)=
3 3
,. seobtme cAfunctiade regresiea lui X in raport en Y este:
513
I

c) Variabilele alearoereS T an repartitiile :


[
I 3]
- -- 5 5
5 5 - -
S"" I I ' r",,[ 3 3 )
- - 0,3 0,3 0,4
2 2
Rezulta cArnediile conditionate sunt : Mx (S)=-0,2 Mr (T) =I _
41. Variabila aleatoare bidimensionalii continuii Z = (X,Y) are densitatea
=r repartitie : -
{
.!.(X+Y+I), pentru (x,Y)E[O,I]x[O,Z]
h(x,y) = 5
0, pentru (x,y) \! [0, i], [0, Z}
a) Sii se afle funcpile de regresie R
y
(x) R, (y) ;
b) Sii se afle medii Ie condijionate Mx(S) My (T).
Rezolvare -
a) Repartitiile marginale (vezi problema 34, b) sunt :
(
I () '{O' H [0,I]
X'" f(x)) XER, yNO yE R, en f(x)= XE[0,1]
{
O, [0,2]
g(y)= YE[0,2]
Cu ajurorul lor sepeterminli repartitiile conditionate:
(Y IX=X)"'(g&lxJJ, (XIY=Y)NO(f(:'Y)} unde
-
{
O, pentru {O,
g(vlx)= h(x,y) tru [02] = x+y+1 [02]
f ( )
' pen yE, , YEr ,
. x 2x + 4 .
{
O' pentru H [O, I] {O, iar YE[0, 2]
f(x ly)= h(x,y) tru [OIJ = 2(x+y+l) [0 1]
()
, pen xEf , , XEr,
g v 2y +3
- vtatcrnatica aphcata in economic - cd. J
16 1
Apoi se calculeaza mediile:
, 2 x+ +1 3x+7
M(r fA =x}= Jy . _ Y_<!Y =- - , ca e e [0, 1)
o 2x +4 3x+6
M(Xtr ='y)= fx - 2(x+y +l )dx = 3y +5 ,CU yE [0,2)
o 2y +3 2y+3
Rezulta eli functiilede regresie SlUIt:
{
3X+7 [ I { 3
Y
+5 [ ]
()
--, pcntru x e 0, 1 --, pentru Y E[a,2
R
y
x = 3x+6 ... = 2y +3
, nu exista, pentru Xf[a,l] iar R. (y) nu exista, pentru
42. Fie Z = (X,Y) 0 variabila aleatoare bidirnensionala continua, .cu
densitatea de repartipe :
h(x,y)= {i(6 -x- pentru (X,y) E(0, 2) x(2,4)
. 0, in rest.
Sa se afle :
a) densrtaple de repartipe conditionate:
f (x/ g(y/x)
b) M(x /Y=yhi M(Y /X =x) .
{
6 - X- Y
Rt1spIUlS, a) f (x I y) = 2(5_ y) , XE 0,2 ;
0, iar Y d 2, 4)
(y )
{
6i X- j- YE(2,4)
g I x = 2 3 -x ;
0, Yd2,4),iar xe(a,2);
'b) M(Xt Y= y)= 14 - 3y, M(r I X =x)= 26-9x
15 - 3y 6- 3x
43. Fie X Y doua variabile aleatoare discrete cu repartitiile:
+) n
Daca P(X =- I, Y =- 1)=A, AE R , sa se calculeze:
a) repart ijia variabilei aleatoare bidimensionale Z = (X, Y) ;
b) coeficientul de corelatie p.rr in funct ie de A ;
c) valorile lui A pentru care X Y sunt necorelate; in acest caz sa se
cerceteze independenta variabilelor aleatoa re X Y.
162
Rezolvare
a) Deoarcce X Ysunt variabile aleatoare simple, repart itia lui Z = (X, Y) este data de tabelul
comune a lui X Y, adica:

1 2
p(.r =x,)
X
I I
-I x --I. -
2 2
2 I 1
1 --I. 1-- -
-
3 .6 2
pry =y,) 2 1

- -
3 3
cu
, _,If(.rr)-A,t (X)If(r) d ' \1' _ ( 1 1-
2
2-
1
2
1
)
) P,Ll' a(Xp(Y) , un e : ; - ). 2' - 1. 3'-1, 1.-
6
'
.\ 1ur) =61- - 2, .11(X)=0, .I1(r)=O, D(X)=l, D(Y)=2, ,,(X)=I, ,,(Y) =.J2
Rezulta:'
61. -2
Pu = .J2 .
I di
). = - , a cA pentru
3
c) Din PX ,r =rezulta
x =!. vari abilele aJeatoare .x si r sunt
3
secceelate.Deoarece pentru areloc Py =P. ' qj; i, j e p,2} , rezulta ca pentru A=..!.. ccle
3 3
variabile aleatoare sunt independente. .
45. Fie Z = (X, Y) 0 variabila aleatoa re bidimens ionala continua. cu densi-
urea de repartipe :
y +2), pentru (X,Y)E[0, l]x[-2, 21 unde k E R
0, ill rest .
Sa se determine:
a) parametrul k, densitaple de repartitie marginale fi x) si g(v) ;
b) densitajile de reparttie ale variabilelor aleatoare:
U= (3X, 2Y - Sh i V =(X,y ,) ;
c) coeficienpi de corelajie PX.r , PH, "'. , PX r" functiile de regresie
R,(x) Rx(y)

Rezolvare
a) Functia h trebuie sa indeplineasca conditiile:
l'h(x,y)"O, (It)(x,Y)ER' =>k'' O. 2' J j h(x,y)dnly=l=>
se
'I' } ' I
=> q f(2x+y+2)Jx y=I =>!flv +3)Jy =l =>k =U'
- 0 - 2
163

{ , 0, dacax [0,1] { O' daca [0,1]


f (x)= f.h(x,y):ly = I(2x +y+2):1y, dace XE [O,lt 2X
3
+
3
, daca XE [O,IJ
{ , 0, " daca [- 2,2] . { 0, daca [-2,2]
g(y)= f. h(xj )Jx = daca YE[-2,2t daca YE[-2,2]
. () ( . ) (' x 5+y) .r 5+ Y) -
bj Fie Fo x,y =P3.i < x, 2Y- 5< y =P.i < - , Y<- = - ,-' , unde R x,v)
. 3 2 3 2
este functia de repartitie a lui Z.
Atunci densitatea de repartitie a lui U este :
5+
Y
)
r (x y) 8' F
u
(x,y) _ 3 ' 2 I . 5+
Y
)=
J U '. 8.<0' 8x0' 3 2 3 ' 2
{
1 ( 2x 5+
Y
) X [ J. 5+
Y
[ J
- - +--+2 pentru -E I .ar -- E -2 2
= 72 3 2 ' 3 ' 2 ' . =
0, in rest f
{
4X+3
Y
+27 () [ ] [ J
. , pentru x,y E 0,3 x -9,- 1
= 432
0, inrest.
F
F ()-p(\' j' . , )_{p'i'< x, Y<,fY) pentruY>O_{F(X, ,fY) pentruy>o
re r x, y - ,, <x, < y _ _
0, pentru y ,,0 0, pentru y s 0.
- Atunci densitatea de repartitie a lui t' este :
. 8'F
v
(x,y ) { pentru y>0
fv(x,y)= 8xcy - 2"Y
0, pentru y "
{
(x,y)E[0,I]x[0,2]
= 12"y
0, in rest. .
)
- .1f(.n )-,l f (X)If(Y) de 11( i') - f " .r( \". - f' 2x'
c Px.y - cr( '} (') , un , . - '" Xf-U ' - ,
.Yl.e j _" 0 3 9
D(X)=,If (X' ).M'(X} M(X ' (x
3
+x' }!..- =2.,
3
0
18 162 9
roro '[ ' ] D(Y) =92 , M(XY) =f f.ryh(x,y)Jxdy=...!...f yfx(2x+y +2)Jx dy =
. 81 . 12 . .
- <X> - CQ - 2 0
, .
I fl. \, 22
= -
12 .. 9 . . J598
-,

:J
:J
0.\ > 0
cov(3X,2Y-5) d (3" 2)' 5) 3' (I' 2)' 5)
P3X. 2Y-' - a(3X,b-(2l' -5) = P.r .r , eoarece coy A , - , = COV " , - =
= 3cov(2l' -5, .1' )= 3[cov(2l' , X)+cov(-5, .1' )]= 6cov(X,n D(3X)=
D(2l' -5) =4D(l' a(3X)= a(2Y- 5)= 2a(l'L
1" - M(X)I,t Y' , unde Jy' . y +3 <!v D(Y'
"(X),,, a _, 12 3
- ,If' (Y' )= = 64 , M;X.Y' )= 11 -')" .2x+,j;: +2 dx<!v =
5 9 45 _. _. 12,j;:
' [ '" ,j;: ) ] I 2 r: 6./2-l r & = J -' Ox +x ,,+2xdxd"=- +-\I2deunde=>p ,_ '_:
12 ' , ' 9 9 X)' 4 26
o 0 ,
'. {o.YE[-2.2J
R
r(
x)=.\1(l'I X =x)=f yg(vix).j,,: unde g("lx)= 2x+y+2 [_0 oJ'
-. 8(x+l) . -' E - , -
_ 2. 2x+v+2 :2
Rezul ta ca Rr(x)=!,y 8(x'+I) <!v =.3(x+I)'
, ' {O. xE [0,I]
Rx (,,)=M(X /) =y) =f xJ(xl y)dx. unde J(x ly)= [ }
, XE 0,1
_ oc . y+3
)
3y+13
Rezulta ca : Rx (v = -(--) '
6 ,, + 3
45. in producjia unei firme sunt in medie 3% rebuturi din cauza defectului
A 4% din cauza defectului B. Producpa este corespunziit oare in proportie de
95% . Sa se stabileasca daca cele doua tipuri de defecte sunt indepenclnte unul
de altul.
Rezolvare
Fie X variabila aleatoare care indica existents defectului A r variabila aleatoare care
indicaprezenta defectul ui B. Atunci are loc:

I PIX ox,)

0,95 0,02 0,97


I 0,01 002 0,03
P\Y-Yj)
0,96 0,04

165
Determinant coeficientul de corelatie Pr.r astfel:
M(.\1')-M(x)I1(r) .
Px.r = ( .) ( ) , unde M(X) =0,03, M(r ) = 0,04. D(X)= 0,0291,
crA: . e u"
(
0 0 I) .
D(r )=0,0384, ,\1',.". ' , M(.\1')= 0,02 ; rezulta Px r =0,54 .
0,98 0,Q2 .
Prinurmare, cele doua tipuri de defecte soot corelate, deci se inter conditioneaza ,
46. Fie X I,...,X ,. variabilele aleatoare independente definite pe acelasi
camp de probabilitate cu M(X
i)
=m, D(X
i)
=0" , i =1, 2n, n" 2, nE N si fie
U = X I +X, +...+X., V = X. ,I +X. +" ,+X '. ,I .Sa se afle Pu.. .
. Rezolvare
( M(UV)-M(U)If(v)
Avem PUy = ( ) () , unde M(U)=nm. M(v)=(n+l}m ,
cr U .eu"
" 2,, - 1
D(U)= L D(X
i
)=",, ' , L D(X.) =(n + l}r' ,
;=,, - 1
M(UV)=M(X
I
+ +X. ,I +X. )(X. , I+X. +",+X'. ,I)=
=M[(X
I
+...+ X . ,1 +X. +...+X'. -1 )+(X. ,1 +X. )(X. , I +X. )+]
+(X. " +X. )(X. ,1+...+X'. ,1 )=(n- 2)(n+1) m' +2m' +.If(r; +
+n )m
2
+20
2
:
, 1- . _ +n)m
2
+ 2cr
2
- (n
2
2
rcru ta pu.v - 2
o ,", ,,\n +l ) " nv, +l }
47, Fie variabilJle aleatoare independente Xi'" X ,. , definite pe acelasi
camp de probabilitate cu M(X.) = m D(X.) = cr' , i = I, 2n, n E N' .
" 2,, -1 " . 1 2"
Fie U= LX" v = LX" Z =LX" si T =LX , . Sa se afle Pu.v si PZJ '
; =1 , "'I . =1 i =l
I 2
RiJsp"lU. Pu v =-. P Z T =- .
, n ' n +l
48. Fie X Y doua variabile aleatoare definite pe acelasi camp de
probabilitate,cu M (X) = - 2, M(Y) =4, cr(X) = 2, cr(Y)= 3 Px.r =- 0,5 .
Fievariabilaaleatoare Z =3X'-2XY +Y' -3. Sa seafle M(Z) . \
- RIlspIUlS. M(Z)=68 .
49. Fie (n ,K,p) un camp de probabilitate doua evenirnente A si B din
acestcamp,astfelincm : P(A) =.!.. , P(BIA)=.!.., P(A IB) =.!..
.. 4 2 4
Fie X Y doua variabile aleatoare definite pe acest camp astfel
x(n) = {o,lhi (X = I) daca se realizeazii evenimentul A, (X = 0) daca se
realizeaza evenimentul A; Y(n)={o, I}, (Y = I) daca se realizeaza evenimentul
B si (Y =0) daca se realizeazii evenimentul B . Sa se calculeze P" r .
Raspuns. cov(x .r )=o si Pr.r =0.
166

Ie
I .
n
50. Fie f : R R , unde:
f(x )={ke -:'" pentru x z O
0, m rest .
a) Care este valoarea lui k pentru care f este densitatea de repartipe a unei
nabile aleat oare continue X?
:'1Sa se afle M(Xh i D(X).
c) Sa se determine 0 Iimita inferioara a probabilitapi P(2 X 8) .
'lbpIUU. a) k='!- ; h) M(X) =5, D(X) =25; c) inacest caz inegalitatea lui Cebasevnu
5
mci 0 informatie, deoarece D(X) > c = 3.
51, Fie Z = (X, 1') 0 variabila aleatoare bidirnensionala continua cu
j
_ k_ , pentru (x,y)e D
Itat ea de repartitie: h(x,y)= .,J;;;
0, pentru (x,y)i" D,
... D este triungh iul DAB, cu 0 =(0, 0), A =(0, I) si B =(I, 1), iar k e R
a) Sa se afle k, densrtaple de repartirie marginale M(X) , M(Y).
b) Sa se afle dens itajile de reparti jie condiponate f (x Iy) si g(yIx).
c ) Sa se determine M(Xt Y = y) M(r I X = x).
d) Sa se calculeze p , v .
{
l - .rx I) (y)_{l, x <y <!
I () r' x E \0, I , g -
Raspens. k ="2,f x = 'i x 0, in rest
0, xEO, l .
I I {_l_,O <X < 1
M(Y) ="2; h) j(xl y)= 2,[xY g(y l x) = - .rx)
0, in rest 0, in rest
(
. ) y ( . )I+.rx+
x
g
<) .\ /.\I Y =y =- , M 1 I X =x = ; Px r = - '
3 3 ' 21
52. Fie Z = (x,r) 0 vari abila aleatoare bidirnensionala continua. Atunci
:.o,{x, r )=px ,r =0, daca si numai daca M(XI Y =x) este constants.
53. Fie Z = (r.r) 0 variabila aleatoare bidimensional a cu densitatea de
.. ( ) (0,5sin(x +y), pentru (x,y)e [0,'::] x[o,.::]
-=partllJe : h x,y = 2 2
0, in rest . -
Sa se afle: a) M(X), M(r ), D(X), D(r);
(
D(X) Cov(x,r)
b) Matricea de corelatie : C = .
cov(x,r) D(r)
167
Rilspuns. a) X-4 ;
4 '. 16 2
1(x' +8x-32
b) C=- ,
16 81t- 8-7I:
2
x
2
+81t-32
54. Fie X 0 variabila aleatoare simpla cu urmatoarea repartitie:
(
-I I)
X"" .
, 0,5 0,5
Sa se afle functia caracteristica a lui X si sa se determine cu ajutorul ei
M{X) si D{X)
Rezolvare
AIe loe: C (I) = )=e - " ,0,5 +e" 0,5 =0,5(cost- i sin1)+0.5(cost + rsin 1) =cost.
c'{t )=- sin I, C"(I)=<cosr.
ReudJ4: M(X)=! c'(O)=0, AI 'r' )=-!-c"(O) =1si D(X) =I .
1 ;2
55. Fie X 0 variabila aleatoare reala continua cu densitatea de repartipe :
1
0, pentru Ix I> 2
f {x)= 1( IxI) .
"2 1-
2
, pentru I
x
l s 2
Sa se afle functia caracteristica a lui X. '
Rezolvare
' AIe loe:
Je,ttJ(xidx = J(I J ;I}",dx = f(1+f}"rdx + H(l-f},adx
- :n - 2 - 2 .
Cu schimbarcade variabila x= - y se obtine: J(I+f},adx =
-z 0
Prin urmare:
(
') I f'( Y)' -" A. . I f'( X}'a
dx
I f'( ' x)1'a -'a I ,
e l =:;- 1-- e u.Y +:;- 1- -:; =- 1-- \i? + e px=
- 0 2 - 0 - 2
0
2
1'( ' ) I" I' I
=-., JI- -=- cosadx = -:;-J coslrdx - - I x cosadx =-:;-sin2t -
- 0 2 - 0 4
0
_1
-.!(2.sin2t + COS2t-l ) l -c0521 =sin
2
[ .
4 t t 41' 4t'
56. 0 variabila aleatoare reala cont inua X are functia caracteristicii
I ,
- - r
c{t)= e ' ,
Sa se afle funcpa sa de repartipe F{x) densitatea de repartipe.
168
et
Rezolvare
Penru x > 0 se poatesene, in baza formulei de inversiune:
I d eO _'!', 2 I <Q l_ e- Itx _.!. ,2
.F(x)- F(O)=- lim f . e ' dt=-f-.-e ' dt .
2n: d ....... - d II 2x _ <C II
e- Ie:: = COS tx -.' sin tx areloe:
F
' ) F'O) I I-costt] +' dt
,x = \' = - --+ e .
27l' _<tJ - / i/ o
1 2
Se observe cA ...!.... J e -i t dJ = 0 . deoarece functia ce se integreaza este irnpera. Se
21t _ 00 it .
1 .., sintx _.!. ,2
F(x) ,F(O)+- f - e ' dt
2x t

:k=l 'ieazA de doua 01 I in raport cu x , obtinandu-se:
I >0 _.!. r
2
J "" _!. ,2.
F(x)=- f(cos.x), , dt =-fcostt .e ' dt si
On x
- _ OCI 0
II;>
F"(x) = ft sin tx -e-, dt .
o
C... culamprin parti integrala:
"" 1 2 00. ' 1 2 . I
--f SID Ex - - t SID tx - - t
fcostte' dt=f(-) e' dt=- e ' . +
o 0 .x x 0
I "" _.!.. ,2 I ,., _.!. ,2
+-f lsintx .e 2 d1=-J/sin tx.e 2 dt .
x 0 x 0
I 00 . i , F"(x)
F'(x)=-f tsintt .e z dt =--- .
Itt x
o
5<: obtine ecuatiadiferentiala : xF'(x)= F"(x). Notam: G(x)= F'(x) . Atunci' F"(x)=G'(x)
r ootine G'(x)=xG(x). care este 0 ecuat ie eu variabile separabi le avand solutia-
+JnC
I ,
?_ezultii: G(x)= Ke-,. , K>0 .
I 2 1 2 I 2 I 2
;)in F'(x)=Ke-" rezulta fdF=Kf e-" dx . Fie f e-' " du 0 primitive a lui e-"
n
, 1 ,
F(x) =K f e-, " du +C"
unde constanta Co se determina din condit ia:
I 1
F(-oc) = 0 ; rezulta ca Co =0. Deci F(x) =Kfe-," du .
Constanta K se determine din conditia :
1 1 . GO _.!. .,1
F(oc)= !. Seobtine K= c- ' deoarece c-'fe1 du =!.
",21C ",,21t _""
1 <CI _.!...2 1 _'!' z2
Prin urmare, avem: F(x)= c- fe 2 du si f (x)= c- e 1
1/2x _'" ...21t
57. Intr-Q urna se afla bile de aceiasi marirne, dintre care 10 sunt albe 5
sunt negre.
a) Sa se determine funcpa caracteristica a variabilei aleatoare X, care
reprezinta nurnarul de bile albe obtinute in 6 extrageri la inmmplare, succesive, ,
cu revenue.
b) Sa se determine funcpa caracteristica a variabilei aleatoa re Y care indica
numarul bilelor albe objinute in 6 extrageri la intarnplare, succesive si fara
revemre.
Rezolvare
Fie X l vari abila aleatoare cc reprezinta rezultatul celei de a i -a extragcre, unde evenimcntul
(X, = I) reprezinta obtinerea bilei albe ; prin urmare, repartitia lui X" i = J:6 este:
_ 6
Legatura dintre variabila al eat oare X si X" i = 1, 6 este X = I Xi
; =1
Deoarece extragerile sunt ell n;venirc, variabil ele aleatoare XI . ., X6 sunt independente si se
. 6
poate serie: C
r
(r)=CXl (I).ex, )..ex6(1) =ITex, (I).
, : 1
Dar C
r
i= J:6!irezultA : .
. , 3 3 3 3
b) in acest caz variabila aJeatoare X poate lua valorile 1, 2,.. cu probabilitatile dale de
legea de probabilitate de la schema umei ell hila. reveruta:
ex c
6
-
s
f (x )=p(X =x)=p.(x)= 10 '.' ' ..,,6}.,
C"
. Aplicanddefinitia functiei caracteristice se obtine: ,
()
() 6
<x 1 = .\1'(' =I e f X =I
x=1 ...=1 C
u
58. Se arunca doua zaruri . Sa se scrie funcpa caracteristica a variabilei
aleatoare X care indica numarul de puncte obpnut .
Rtlspuns,
170
-- -
(
0123)
X"" .!. !. !. .!. si F(x}=
8 8 8 8
care
rve,
Iica
';ira
se
59. sa se afle funcpa caracteristici a variabilei aleatoare X cu densitatea de
--,'mpe:
0, xc a -ib
1
- , (x-a +b), a -b <x< a
f{x-} = b cu b >
_ _I (x - a -b) a <x <a +b' .
b' ' -
0, x e a s- b
Rezolvare
:::F.:1 definitia functiei caracteristice avem:
I) f ,a/ ( c, . f " ,a x-a +b L "f' '" x - a - b L I ,al"
Ct! = e Xf-ll = e ut"- e ux =- xe +
b' b' bl.
R 4 U o- h
I
" " I"" ,".
b- a U:I l 'b 1 It:<
+-e +- -e - - -. se ---e +
.2/ 1 b 2 't b 2 It b 2r 2
, 0-11 I g- h . e.. "
:;:...[' . ::;,H .. r
60. a variabila aleatoare X are densitatea de repartitie :
J0, Ix I> 3
f{x)= H(I-' ;IJ Ix l';' 3
sa se afle functia caracteristica a lui X.
o
Ribpum. c(i)=-"::'(I- cos31).
91
61. a variabila aleatoareXare functia caracteristi ca
8
sa se afle: a) M{xhi D{X) ;b) funcpa de repartipe
. Ribpum. a) M{r ') =...!..- c"(0)=3 si
, 2 . /2 4
. b) +3e' " +e'''), de underezulta:
8
0, x S O
I '
- . O<x Sl
8
1
- , l c x sz
2
7
- , 2 <x S3
8
1, x > 3"
171
62. Care este repartitia variabilei aleatoare X care are funcpa caracteristica
a) c) cost ; d) cos/r ?
4 2 2
RdsplUlS. a) x
J
1.1I);b) x",,(111 t ..J;
'-l 42 4 2 2
2
2
3
2 x-+l
1);d)cos4t=k+e-"f ji x",, (1 n).
22 . 4 24
3.4. REPARTITII CLASICE
I . Profitul unui agent economic, la sfarsitul unei luni, poate sa creasca, falii
de eel din luna precedents, cu probabilitatea 0,5. Se anticipeaza profitul
agentului economic pentru urmatoarele 6 luni.
a) Sa se estimeze numarul mediu de luni in care profitul creste .
b) Sa se caracterizeze probabilitatea ca numarul lunilor in care profitul
creste sa fie cuprins intre doua cinci luni.
Rezolvare
Fie X variabila aleatoare care reprezintA numarul Iunilor lasfarsitul carora profitul creste fata
de eel din luna precedenta ; X poate lua valorile 0, I, 2, 3, 4, 5, 6 si din enunt rezulta ca
probabilitatea ca profitul la sfarsitul unei luni sa creases este constanta, oricare ar fi luna
considerata. Prin unnare X este 0 variabila aleatoare ell 0 repartitie binomials de parametri
p =0,5ji n =6, unde :
[(x) =p(X =x)= C;(0,5)" (0,5)' -' , XE p,... ,6}
a) Numarul mediu de luni in care profituJ cre stc este det de M(.\} , avern: .\1 (X )=np = 3 .
Deci se poateestima cadin cele 6 leni, in trei dintre luni vaavealoe 0 crestere a profitului.
b) Probabilitatea din enunt se poate exprima, in cadrul modeluJui probabilistic propus, astfel:
P(2s X s 5) ; atunci se poate serie:
,
P(2 s X,; 5)=p(X =2)+P(X =3)+P(X =4)+P(X =5) =LC; (0,5)" (0,5)' -' .
Se mai poate caracteriza aceasta probabilitate cu ajutorul inegalitatii lui Cebasev, in felul
urmator:
P(2 < X X -31 < 2)= X - M(X )I< 1- DJ;>{ ) =1 n
p
(1
4
- p) 0.7 ,
ceca ce inseamnl\ ca probabilitatea din enunt este de eel putin 0,7.
2. Se stie ca 0 masina automata realizeaza piese corespunzstoare cu
probabilitatea 0,8. Se extrag la intamplare 10 piese din productia masinii si fie X
variabila aleatoare care reprezinta numarul pieselor corespunzatoare. S;;' cere :
a) repartipa variabilei aleatoare X;
b) M(X), D(X), cr x ;
c) si P(X=IO);
d) funcpa caracteristica a variabilei aleatoare X .
172
173
Rezolvare ,
a) Deoarece probabilitatea ca 0 piesa realizaUi la aceasUi masina automata este constants,
_ iabila aleatoare X are 0 repartitie binomiala de pararoetrii n = 10 p =0,9. Prin urmare,
..,.,roPa lui X are forma:
X"" (f(X)} unde x Ep,I , ..., IO}
0) np =9, D(X )=nP9=90,1 =0,9, JO,9 ;
c) p(X 5)= E q o(0,9)'(0,1)IO-. , P(7,;X $10/X,; 9) :t)
eto (0,9)' (O,IYo-.
, p(X =10) =f(lO) =(0,9)" ;
eto (0,9)'(0,1 yo.
...
d) I .,uJ(x}=(0,ge" +0,11' .
...: 0'
3. La 0 agentie " LOTO" din 10000 de bilete 10 soot castigatoare. Un
. or cumpara 8 bilete fie X variabila aleatoare ce reprezinta numarul
elor cumparate. Se cere:
a) repartipa variabilei aleatoare X ;
b) D(X) si a(X) ;
c) P(X=8)
Rezolvare
a) Sit uatia des crisa in enun] se poate modela probabilistic co ajutorul unei urne in
::are se afla 10000 bile , de aceeasi marime, dintre care 10 sunt bile albe si restul bile
L l. tre; iar X reprezinta numarul bilelor albe aflate printre cele 10 bile extrase la
:J.ii1:lpJare. Caurmare, Xeste 0 variabila aleatoare cu 0 repartitie hipergeometricA deparametrii
: S, a: 10 N : 10000; asadar, repartitialui X are forma:
, ( X) .
X ( ) unde XE P.I ,2, ...,S} 1I f (x)= ;
fx
0) .\f(X)=np = O,OOS, D(X):npq . N - n : 0,0079 .
N 10000 N-I
c) P(X '; 5)= /(') : q o , p(X 5/ X 7): P(? X $)7)
-,,"' 0 ;<: 0 C ' OOOO P X :::;; 7
: p(x =S)= .
s:, ......-o rocco
4. intr-oo lot de 4000 de becuri, 20 de becuri soot defecte. Se extrag, la
2.implare, 8 becuri si se supun verificiirii (becul verificat se pune deoparte).
X variabila aleatoare ce reprezinta numarul becurilor defecte. Se cere :
a) repartipa variabilei aleatoare X;
b) M(X), D(X), a(X) ;
c)
felul
ofitul
Isrfel:
cu
:X
a, falli
ofitul
nsticii :
l
RtlsplUlS. a)Xare o repartitie hipergeometrica de parametrii n = 8, a = 20, N = 4000;
b) M(X)= np = n ..':.= 0,04, D(X)= npqN- n =0.0397, a(X) =JO,0397 ,
N . N-I
) ' ) [ 8 ] "
e)P(X ,; 3)=L CioC:;;' ' (C:oo., JI, s 31X ;, 1)=L Cio ,C:;.. . L CioC:;"
. .
5. Un aparat electronic este format din 1000 de repere. Probabilitatea de
defectare a unui reper in decursul unui an de funcponare este egala cu 0,001
nu depinde de starea celorlalte elemente. in ipoteza cii numarul de defectari este
o variabila aleatoare cu repartipe Poisson, sa se afle :
a) probabilitatea defectarii a doua repere;
b) probabilitatea defectiirii a eel pupn doua repere.
Rezolvare ,
a) Fie X variabila aleatoare care reprezinta numarul de repere ce se defecteaza Intr-un an de
functionare. Atunci X are0 repartitie Poisson cu parametrul a = 1000 -0,001 = 1 care are
forma:
x ,,,t (x)). unde f(x)= ;
Probabililatea defectarii a doua repere, se exprima astfel: p(X = 2) si se poate scrie
p(X=2)=f(2)=.!..e ,1
2
b) Probabililatea cerutase exprima asifel:
.
p(X;, 2) are loe 2)= Lf(x)= = 1- f(O)- f(l) = 1- 2e' 1 0,264 .
...",2 .
6. Variabila aleatoare X are 0 repartirie Poisson cu parametrul a = Y, unde
Yeste 0 variabila aleatoare continua, avand urmatoarea densitate de repartipe:
g(y)
__ {e'
Y
' pentru y>O , Sa- fl densi d . , , b'l '
se a e . ensrtatea e repartrne a vana 1 ei
0, pentru y < 0
aleatoare X neconditionata de Y.
Rezolvare
Fie Z = (X,Y) variabila a1eatoare bidimens ionala ' continua ell densilatea de reparti tie
h(x,y) ; atunci densitatea derepartitie a lui X neconditionata de Yeste 0 densitate derepartitie
.
marginala a lui Zcare ere forma: f (x )=f h(x,y)qy.
Din faptul ca X are 0 repertitie Poisson ell parametrul Y, rezuha ca densitatea de repartitie a
lui X conditionata de evenimentul cA Yia valoarea y, este urmatoarea:
f( I )
- -- y.L _h(x,y) N '
x y -e - -----r::.-' xE .
xi g\y1
Prin urmare, sc poate serie:
- r r( 1)
f(x)= f h{x, v}!y = f f(x lv)g(v}!y =
- . . X' ..J 2 ... +
1
'
-a> 0 O ' A ;
dacasefacesehimbareadevariabilA v=':', deci f (x)=_I_, xEN ,
. 2 2.....
1
174
' ; 4000;
, JO.0397 ;
]
-'
C ~ .
aatea de
0, 001 ~ i
:uri este
r-unande
. care are
sate scrie
Y, unde
partipe:
ariabilei
repartitie
repartitie
partitie a
. Fie X ~ i Y doua variabile aleatoare independente, definite pe acelasi
=impde probabilitate, care au 0 repartipe Poisson de parametrii a, respectiv b.
Se considera variabila aleatoare Z, care ia valoarea
c'" :'Ii , k s n, cu n E N' fixat, atunci cand se real izeaza evenimentul
coadiponat (X =k / X +Y =n) . Sii se afle:
a) repartitia variabilei aleatoare X +Y ; b) repartijia variabilei aleatoare Z.
Rezolvare
a) Stiind cAX ji Ysunt variabile aleatoare independete, se poole serie:
Cx- r ~ ; C
x
(1) C
y
(I); e ..,-,).e+"-')e(G.+"-'),
Rezulta ca X +Y are 0 repartitiePoisson de parametru a +b .
b) Deoarece X ji Y au repartitii Poisson ji sunt variabile aleatoare independente, are loe:
P(X;k /X+Y; n); PX ; k, X +Y ;n) P(X ;k, Y; n -k) ;
P(X+Y; n P(X+Y; n)
P(X ; k) .P(Y ;n-k) a' -Gb"-' -e [ (a +b)" -IG.'I]-'
- ) - e f"7\: e e
P(X+Y; n k! (n-k/! n!
n' ' s:' ( )' ( b ) "-'
; k!{n kjJ" (,,+b)" ;C; a: b . a+b ;
joo Zeste 0 venabila aleatoare discreta cu repartitie binomiala de pararnetrii _ a_ l ' n.
a+b
8. 0 firma se aprovizioneaza de la trei fumizori . Din datele statistice
pnvind fumizorii, firma estimeaza ca probabilitatile cu care furnizori i nu pot
ClI1 0ra contractul sunt : P, =0,1; p, =0,3 si p, =0,2 .
Fie X variabila aleatoare Cilre indica numarul fumizorilor ce nu-si pot onora
contractul.Sii se afle :
a) repartipa variabilei aleatoare X; b) M(X) si D(X) ; c) sa se estimeze
nscul pe care ~ i I asuma firma .
Rezolvare
a) Situatia prezentata in enunt se poole modela probabilistic cu schema lui Poisson cu 3 urne,
Ia care Pv ; 0,1; q, ~ 0,9; p , ; 0,3; q, ; 0,7 si p, ; 0,2 ; q, ; 0,8 , se obtine polinomul de
gradul J:
P,(I) ;O,OO6I' +0 ,0921' +0,3981+0, 504 .
. itia lui Y are f x ( O 1 2 3 )
Prin unnare, reparuua W J \ are lonna:"" . ;
0,504 0,398 0,092 0,006
b) M(X); 0.6 ji M(x'); 0,820, de unde p(X); 0,46 ;
c) Riscul pc ere si-l asuma firma este del de urmatoarea probabilitate:
P(X ~ I ; P(X ; I)+P(X ; 2)+P(X ; 3); 0,4% .
9. Probabi)itatea ca 0 linie de montaj pentru un produs electronic sii
fumizeze un produs defect este egala cu 0, I. Fie X variabila aleatoare care
indica numarul de produse testate paoii la aparitia primului produs defect .
Sii se determine:
a) repartipa vari abilei aleatoare X ; b) M(X), D(X), cr(X).
175
J
( )
_{2. ,xE [-I ,I)
x x- 2
0, [-1,1)
Rezolvare
a) Enuntul problemei poate fi modelat probabilistic cu ajutorul schemei geometrice (pascal),
in care p = 0, 1si q = 0,9; atunci repartitia lui X are forma:
(
I 2 3 ... x ...)
X""" x , cu x e N
0,1 0,09 Q,081 ... 0,1 (0,9) ...
Repartitia lui X este 0 repartitie geometries de parametriip = 0, I si q = 0,9.
b) Pentru a calcula media sa consideram cazuI general al unei variabile aleatoare Y cu 0
repartitie geometrica de-parametrii p q : .
. (I 2 3 ... Y )
j 2 y_1 ' p+q=l, p,q>O.
ppqpq ... pq
ro ro <
Atunci are loe:M(Y) =Lypqy-, = pL yq' -' ; se observe ca 2: yq r
l
este rezultatul
}=1 ,. =1 )""1
derivarii seriei geornetrice q' =-q- , unde lq l <1 si M(Y) =J _q-)=-.-!'..- )2
l-q _ Yll -q (I-q p
urrqare, M(X)= -..!..- = 10 D(Y)=M(r 2 )-M 1 (r) Ipy' qy-I si pentru calcularea ei
OJ j-el
Inmultimcu qegabtatea IyqY-' = si rezultatu l il derivam:
y., (I -q
, ,
(
I yqy) ,=[- q- , ) "" iy'qY-' (I + q); = l +,q .
y., (I-q) y., (I - q) (I -q) P,
Rezulta ca D(Y) = 3,-Prinurmare, D(X)= 0,9 = 90 .
P 0,01
10. Fie X 0 variabila aleatoare care are 0 repartipe uniforma pe intervalul
[-1 ,1) . Sa se determine densitatea de repa rti ti e pentru fiecare din urmatoarele
variabile: .
a) Y =e
x
; b) 1 =2X+ I ; c) T =2X' +]
Rezolvare
Densitatea de repartitie si functia de repart ilie ale lui X sunt:
' 10' x '; - I
Fx(x) = X; I , XE(-I,l ).
1. x > 1
a) Are loe: F
r
(x) = p(Y <x)=P(e
x
<x)=P(X <lnx)=F; (htx) unde x>O; rezulta :
{
--!..- .!. <x <e . I
Jr) =F.i- (htx)= 2x' e -, deoarcc - dc ln r s l ee e- c x s e ;
. e
0, inrest
b) Anal og, rezulta F
z
(x)= P(2X +1 < x)={ r< I)= FX( I)=
176
ascaj j,
r eu 0
'r , Prin
eea ei
ralul
trele
/
0, xSI
- x+1 (-13J' decif ()_F, (X-I )_ {.!. ,Xe(-1,3)
- - , x e ' . z x - X - - 4 ,
4 2 O. in rest
J, x >3
{
I I )
_ _.,xe {- 1,3
,=Ita : [T (x )= 8
0, in rest
I L Fie X 0 variabila aleatoare continua cu funcpa de repartijie F Atunci,
u.abiJa aleat oare Y = F(X) are 0 repart ipe uniforrnii pe (0, I)
Rezolvare
Celculam functia de repartitie Fr a variabilei aleatoare Y ;,
, .

xso {o,xs o
Fr (x) =ply < P(F(X) <x)= p(r < F-' (x)} xe (0, I] = x, XE (0,I]
x > 1 I, x 1
i<ci densitatea de repartitie a lui Pesie:
, . ) F () {I, xe(O, I) eli Y "'r .
. ... = ; x =. a ca are repartiue urutorma continua pc (0, I ).
0, in rest
12. Fie variabila aleatoare X E N(2, 2), Sa se calculeze:
a) P(05X 5 3); b) c)
d) sa se afle 0 limitii inferioara a p(O < X < 4).
Rezolvare
Deoarece X este variabila aleatoare ell reperti tie normala de parametrii m =2 si CJ =2 ,
;robabilita1ile cerute se pot calcula ell formula : Pip S X,;b)= <1>(b:m) - <I>( a:m) ,
a) p(O,; X S 3)= <l>e ;2 0;2) = ) +<1>(1)=0.5328 ;
b) pij X Is 1)=P(-IsX S - 1
2
- 2) =0,242 ;
. '(1- 2) ",[0-2)
c) P(OSXSI) <I> - 2- 0281
p(O,;X S3) 0,5328 ,.
d) P(O <X <4)=Pij X -21 < 1- D(X)= I -.!.=.!. ,
4 2 2
: - Matcmatica aplica ta in economic- cd. I
177
13. Fie X E N(m, (J).Sa se afle densitatea de repartitie a variabilei aleat
Y= eX, M(X) D(Y) .
Rezolvare
( )
( x ) {P(<I =0, pentru x ,;
Fy .x =p(r<x)=p'( <x = ( ) (\ ;
. PX <In x =F, ln r ], pentru x o O
{
o x<o {O,X,;O
rezultA:l y(x)=F,:(x)= ' - r. = ( ) 1 .
[Fx(ln x) , x>0 Ix lnx x>0
Deoarece XE N(m, ,,), avem:
10' .r c O
1 ---;;r . . In,,, -m
Ix (ln x)= ,.-e si se obtine Iy(x)= 1 1 -'---I- . -
(j't/2x ---e 20- x c O
",& x '
14. 0 bila pentru rulrnenp se considera corespunzatoare daca nu trece printr-uc
inel cu diarnetrul d; > 0 , dar trece printr-un inel cu diametrul d; > d, ; in caz
contrar bila este rebut.$tiind cii diametrul unei bile este 0 variabila aleatoare
de N( d, d" d, d'J ' sa se afle probabilitateap, ca 0 bilasa fie rebut.
Rezolvare
Stiind cA evenimentul cu 0 bila sa fie rebut este opusul evenimentului ca 0 bila iX
corespunzatoare, 50 poate SCT1 [..e[: d -d, +d' ] 1d, +d, ]]
, - - - d, - - -
p=I- P(d, <d <d, )=l- <1> . - =1 -2<1>(2)=0,0456 .
l
15. Calitatea unuiproduselectronic esterezuhanta acpunii a douagrupuri de metro
U Vale carer modele probabilistice sun!: U = 2X +3Y V = 4X - Y , undeX
Y sun! v.uiabilealeatoare independnte, X E N(3, 2) Y E B(IO ;0,9) . sa seafJe:
a) D(U) b) Puv ; c) P(7 ,; X ,;13); d) 0 Iimita inferioara pentru
p(s <Y < 13)
Rezolvare
a) D(U)=4D(X)+9D(r)= 4 4 +9 0,9 = 24,1, D(X) =4 D(r)= npq =
=10 0,90,1=0,9, D(v)= 16D(X)+D(r)=64,9 .
b) M(U)= 2M(X)+3M(r)=2.3+J.9 =33, M(v)=4M(X) -M(r)=3,.
UV =8X' +1O-l1' - 3r' , M(UV)=8M(x' )+ IOM(X )M(r) -3M(r' )=128,3 ,
178
ei aJeatoare
, 0
printr-un
.; in caz
aJeatoare
It .
il.! sa fie
6 .
lefacton

afIe:
i pentru
oeoerece .\f (r' )=M' (X)+ D(X)= 13 si
=J.'tA Pu..' = 29,3 0,741;
J24,l64,9
c) P(7,,; X,,; 13)= ;3) = 0,0227;
d} 0,9
16
16. Fie Z = (X, Y) 0 variabila aleatoare bidimensionala, unde
X "" x, J, P, > 0, P, > 0,. P, +P, = I, x, < x, Y este 0variabila
PI P,
- eatoare continua, astfel Incat variabilel e aJeatoare conditionate
(n X = X,)E N(x" cr), i = I, 2 . Sa se afle densitatea de repartitie g a lui Y.
Rezolvare -'
Din enunt rezulta cA variabilele aleatoare X ji Ynu sunt independente. Atunci 50 poate serie:
F(x,y) = pix x, Y<y)=pix <x)p(y < y l X < x)
$I sunt urmatoarelccazuri :
1
0
x"; x, ; rezulta cA pix < x)=o, de unde F(x,y)= 0 ;
2 X I < x :5x
2;
rezulta cA p(x < x)=PI. de unde
F(x,y)=p, p(Y <yl X =x,) =p, .p(- oo <Y<yl X =x, )= ) ++ . p, ;
3
0
x >x, ; atunci F(x,y) =p(x =x" Y<y)+p(x =x" Y<y)=p(x = x,).
PlY< y l X = x, )+p(x =x,)PlY< yl X =x,)= p,<t>( ) +p, <t>( ) ++ .
Prin urmare, functia de repertitie a lui Zeste:
0, pentru X"; .T, , YER
F(x,y)= p,"! y-x, ) +.!... p" pentru x, <x"; x" YER
"'-l cr 2 J
)++, pentru x > x"yE R
Atunci Fr(y)=F(oo,y) j i
. [ ,[y,.,], ,[y,., ],]
g(y)= F; (y)=F'(oo,y) = p,; ' - o- +p,; ' - o- .
17. Fie X E p(p, q) , unde p,q > I Sa se determine:
a) densitatea de repartipe a variabilei aleatoare
Y =(b- a)x+a, unde a. b i- t:
b) si cr(Y ) .
179
Rezolvare
a) F, (x)=P(Y<x)=p(X < x- a) =Fx( x- a)
. b-a b-a
xE(a,b).
b-a b -a b- a P\P.q/ b- a b - a
adica: fr(x) - ( _I (x- aY-I.(b- xf -l li X E (a.b);
b-a q PIP.qj
b) M(Y)=(b -a}\1(X)+a = pb+qa ; D(Y)=(b - a)' D(X) pq
p+q (p+q) (P +9 +
1)
3.5. LEGIALENUMERELOR MARl SI TEOREME LIMITA
I. Fie sirurile de variabiJe aleatoare definite pe acelasi camp de probabilitate
{xJ.,; " {r t N' {ztN' ,unde
X."'" [-in 1- O
2
5t ], y"" I 2
0
_. n:. ), cu a > I ,
3n' 3n' 3n' a - a a
z."" ( x( ),g. (X) ={A-' .e-f: pentru x>O, eu 1.. >0.
g. x 0, pentru x s 0,
Sa se verifiee aplicabilitatea teoremei lui Cebasev eelor trei siruri ,
Rezolvare
Teorema este aplicabila sirului lx, Idaca M(X.) este finita dispersiile D(X.), n N'
sunt egal miirginite. Din calcule rezufta :M(X. )=li M(X;)=50 =D(X. ). (V)n E N" ; deci
3
teorema 50 peale aplica Ix. 1" N.
Deoarece M(Y.)=0, )=2n
4
=D(Y. (V) nE N' , iarlim D(Y. )= 0 , rezulta eli
a n
(3) cE (0, (0) asa incat c, oricare ar fi nE N- deci teorerna se poate aplica
sirului {I'll .
Din calcule rezulta:
{
o. pentru I. E(0,1)
M(Z. )=A , D(Z.) =A'" li lim D(Z.)= I, pentru 1.= 1
00 , pentru A. > 1
Deci teorema 50 poate aplica numai daca AE (0, I) .
2. sa se determine numaru] n al probelor independente incepand eu care
are loc p(l;- -p1< 0, I) <: 0,97, dad intr-o singura proba evenirnentuI se
realizeaza eu 0 probabilitate p = 0,8.
180
:
.....:;lO..are
=consecintei teoremei lui Bernoulliare loe:
. unde q =l - p
_=e. st: detenninli n din relatia:
1- pq p =0,8, q =0,2 li t =I. Rezulta n 534
",, '
Pertru un studiu biologic sunt cercetate 1000 de probe independente,
. zn sau nu 0 anumita caracteristica biologica.
- . se determine 0 margine inferioara a probabilitatii ca diferenta, In valoare
=m::a. dintre frecventa relativa probabilitatea p de a apare caracteristica
-: ?:oba, sa fie mai mica decat 0,03 .
'ar e
Sa: r&A ccnsecinta teoremei lui Bernoulli. incare p =.!.- =q, c =0,03 si se obtine:
. 2
+0,03
a firma producatoare incheie un contract pentru Iivra rea a 30000 de
. unui benefi ciar. Stiind ca 0 piesa este acceptata de beneficiar nurnai daca
zarea caracterist icii X, a acestei piese, se af13 In intervalul (9,8 ; 10,2) ca
<JIO;>V<'" aleatoare X E N(IO; 0,15), sa se determine numarul de piese pe care
e sa-l produca firma, pentru a putea onora contractu!.
ezolvare
:-.e A evenimentul (9,8<X <10,2), n numarul pieselcr pe care ar trebui sa le produca firma
sa cnoreze contractul, x numarul pieselor contractate si p probabilitatea realizArii
A. Dinteorema lui Bernoulli rezulta ca p atunci pentru x suficient de
n
.ct I
se poate consi eracAn :::; x- .
p
i70babilitatea p se determine astfel:
=P{9 8 <X < =0 81.
p \ , 0,15 0,15 '
::<ezuJt1i ell n = 30000(0,81rI = 36900, edica firma producatcere, datorita caracteristicilcr
=Uui tehnologic, trebuie sa producain plus falilde volumul conltactatunnumar de 6900de piese.
5. Probabilitatea aparipei intr-o proba a evenirnentului A este p = 0;8. Sa se
ermine 0 margine inferioara pentru probabilitatea ca In 1000 de probe
endent e, abaterea In modul a frecventei relative a realizarilor lui A de la
bilitateap sa fie eel mult 0,05 .
. Rilspuns. J" - p 1< 0,536 .
6. Fie (X"LN' un sir de variabile aleatoare independente, av3nd repartitiile:
X
..(-..In ..ln) N'
11 , ne .
0,5 0,5
Sa se stabileasca aplicabilitatea teoremei lui Leapunov sirului (X"LN' .
181

Rezolvare
Are loc: M(X,)=O, D(X,)=k, P; =Ml x , - M(x, )I' )= Ml x," )= k" ' ,
('t)k e N ' . Rezulta: ..
7. Probabilitatea obpneri i unei piese rebut din producpa unei masini auto-
mate este p ; 0,005. Sii se determine probabilitatea ca din 10000 de piese
fabricate la aceasta masina, numarul pieselor rebut sa fie:
a) intre 60 si 70;
b) eel mult 70.
Rezolvare
Fie X, N( 0 1 ) , k e N' si S. = ix, .Atunei S. = ix, reprezinta numarul
0,995 0,005 h' ' "'
de piese rebut are 0 repartitie binomials de pararnetrii n = 10000 si p = 0,005, de unde rezulta
cAM(Sn)=np=50, D(Sn)=npq= 49,75 si a(S.)=7 .
Conform consecinjei teoremei Moivre-Laplace, repartitia Iimita a repartitiei binomiale este
repertitia normals de parnmetrii np !ji Jnpq are loe urmatoarea aproximare:
P(a$S.
"npq "npq .
a) probabilitateacautata este:
P(60 s Sns 70)= <l>CO; 50 60 ; 50) = <1>( 2
70
)-<I>C;) = 0,49788-0,42364 = 0,Q7 .
b) Probabilitateacautataeste:
p(O$s, s - 5
70
) =0,997 .
auto-
piese
n'irul
Capitolul IV
STATI STICA MATEMATICA
4.1. TEORIA SELECTIEI
1. Fie populapa C si caracteristica X consideratii pe aceastii populape cu
M(X)= m D(X)= cr' . Fie (x" X" .. .,XJ 0 selectie aleatoare de volum n
din populatia C.
Aratap ca M(X)= m D(X)=
n
Rezolvare
Variabilele aleatoare de selectie X k (1$ k $ n) sunt independente identice ell X; deci
M(X,)= m, D(X, )=cr' (I,; k ';n). RezultA deci:
/-;;) ( I " ) 1 ( " ) I " 1
MI" =M - I X, =-M I x , = - I M(x, )=- .nm=m
n n ..=1 n .\":1 n
/-;;) '11" ) 1" " = - I x , =, I D(X, )=
n ..", ) n
k
:
l
n n
2. Presupunand cii greutatea unor piese fabricate de un strung automat este
repartizatii N(m,2), care trebuie sa fie volumul n al selecpei astfel mciit
I p(jx- m l<1)=O,99?
Rezolvare
Avern:
de unde
1
si din tabele gasim: .;;; = 2,58, adica : n =26 .
2
3. . Dintr-o populatie normal a cu media m = 12, probabilitatea ca media
de sel ectie corespunziitoare unei selectii de volum N = 16 sa depaseasca 14
est e 0,24.
Care este probabilitatea ca 0 singura observape din aceastii populaji e sa aiba
o valoare mai mare decat 14 ?
183
184
Deci :P(X, >14)=0,0384 .
4. Dintr-o populatie normala cu media m, = 80 dispersia cr; = 40 se
extrageo selectie de volurn n, =400 din altii populatie normals cu m, =76
si =180se extrage 0 selectie de volum n, =200 .
Sa se determine probabilitatea ca :
a) Media de selectie X , a primei populatii 'sa fie mai mare decat media de
selecpe X, a celei de-a doua populatii cu eel putin 5 unitap.
b) Diferenta medii lor celor doua selecti i In valoare absoluta sa fie mai mare
decat 6.
Rezolvare
a) Avemde calculat PCI >X2+5)sau
p(x, - X , > 5) =P[X' - X, -(m, -m,) > 5_(80_ 76) ]=
,,' ,,' IW
-1... +_' - +-
", ", 400 200
=p(Z >1) =1- P(Z S1)=1- F(I)=1- 0,8413 =0,1587
Rezolvare
Deoarece media de selectie X este repartizatA de asemenea normal, en media m si dispersia
P(x >14)=I-P(xSI4)=
"
X ,r;; S 14:12.4) z =0,24
adica
Deci "=11,26 .
en " astfel cbtinut. probabilitatea cerutAeste:
P{x, >14)= I- P(X, SI4)=I,-p( x ,-mS 14 -12)=
" 11,26
= 1- P(ZS 0,1776)=1- F(0,1776) =1- 0,%16=0,0384
ispersia
, se
, 76
=1- [F(2)- F'(- IO)] =2- F(2) - F(IO) .. 2- F(2) - 1=1- F(2)=0,023 .
5. Considerarn 0 selectie (X,. X, ....X
n
)" dintr-o populatie norrnala
N(m.cr') si fie:
i{x;-x'f - l ' l ' ,
S'
n n z; n z;
a) Putem considera cii U este 0 statisticii ?
b) Sa se determine numerele reale a uastfel Incat P(S' a) =0.95
P(U u)= 0.95 .
Rezolvare
a) Variabila aleetoare de selectie U este 0 statistica deoarece este 0 functie care depinde de
variabilele deselectie X I ' i = 1,2,..., n .
,
b) Se stie ca variabila .'!:- are 0 repertitie X' cu n - I grade delibertate. Prin urmare:
, cr'
s a)=p( ns
2
2
::;; ell n- l =14, P=O,95 .
cr cr
om relatia precedenta, folosind tabelele cu functia de repartitie a variabilei X' cu n - I grade
de Iibertate ji eonsideriind, de exemplu, cazul particular n =15, avem: a =xi, 0,95 =23,7 .
Beze p pe faptul ca variabila nU are0 repartijie X2 e ll n grade de libertate vomaveain mod
cr'
similar:
p(U < ; : <X;. J=p
cu n =15 j i p =0,95. Gasim: u =xi,;0.95 =25 .
6. Fie X media de selectie a n observatii independente X"X, .....X. asupra
variabilei X eu funcpa caraeteristicii 'Px (I).
a) Sa se determine funcpa caraeteristici 'Pi (I) a mediei de selectie X .
b) Cu ajutorul functiei 'Pi (I) sa se caleuleze media dispersia mediei de
selecpe X .
Rezolvare
a) Avcm X = t X. functiacaracteristica a variabilei aleatoare X va fi :
_ n .l: =I
185
deoarece X. sunt independente identicrepartizateca X.
n n
a
ax,
x'a( dr =ax, x-i--Ild<= ax; (a' >2) .
X
o
x a- 2
.. ..
t.. ) a:x
2
a
1x2
ax
2
D(X)=MIA' -M' (X)=- ' ---' ,
a- 2 (a -I)' (a -I)'(a-2)
D(x) D(X)
n n(a -I )' (a - 2f
(-') n-I 2 I ,
D\A =M X -M \A. =-n-m +; m1 - ml
Tinandseama ca 'Px(O) =I; 7'Px(0) =m si 'Px(O)=m, rezulta:
(
- ' ) I .i) n-I['Px(O) ]' I 1 oi) n - I a 1
MX =- 'P-\O = - - --. - +--'PX\O =--m +-m,
( 2 X n I n ,2 n n
ml _m
2
0
2
7. Repartipa variabilei aleatoare X este caracterizata prin densitatea :
( )
,"
f (x, x" a)= !!.- x, x, $ x< oo, unde x, si e sunt constante .Se cere:
x, x
1) Sa se determine valoarea medie a mediei de selectie X =.!-I x, .
n ;:::1
2) Dispersia mediei de selecpe X .
Avem'P'yV)=[
'PiV)= ['Px ( -['PX( 'Px(
Am obtinut urmatorul rezultat important:
M(x)=m.
n
unde a 2 este dispersia variabilei X.
(rezultatul obtinut si in problema I prin calcul direct) care se exprima astfel: media mediei de
selectie este egala cu media populatiei si dispersia medici de selectie este de n ori mai mica decii:
dispersia popul atiei.
186
----
- --
8. Sii se determine repartijia mediei de selectie X = ix, din
n h i
populapile:
a) Normalii N{m, o] .
b) Gama, eu parametrii a 13 .
e) Poisson, eu parametrul A.
d) Binomialii, eu parametrii
e) Cauchy.
Rezolvare
a) Functia caracteristicaa variabilei normale este:
(1'2,2
'PAI )=-- '-- ,-
1i folosind rezultatul de la problema 6. avem:
de
ocat
de unde rezulta ca media de selectie .f are 0 lege normala N(m, /;; ) care 50 scrie:
..Ire
f(x) = ::::- e , ,,' , xE R
cr
v
21t
b) Functia caracteristica a variabilei X ell densitatea de repartitie:
f(
' A) __1_ a -I
x,a,p - () X _ ,
r\a pa
este dupa cumse stie:
'Px (1) =(I-Pilt
a
,
iarfuncttacaracteristica a mediei de selectieeste:

In concluzie, repertijia mediei de selectie este:
fr
o) I 0 -
.... ... < x < oo,
'
adica tot 0 repartitie Gamma
c) Functia caracteristicaa variabilei Poissoneste.
'Px(t}=e' {e" -I) ,
187
Functia caracteristicaa variabilei Y =nf se obtine Inlocuind pc1 cunt in functiacaracteristicg
a vanabilei X . Avem:
.{-"-I)
care este fuactia caracteristica a repartitiei Poisson eu parametrul nA .
Prin urmare repertitia variabilei reste:
e -",, (q
p(r =y) y =0, 1,2, ...
yl
1i tinand seama de transformarea X=!:. ,avem:
n
(
_) ->j""r'
p X - c.e--r=-_
- (nij,
- I 2
X =O,-,-,...
n n
iar a medici de selectie .reste:
de unde rezulta ca media de selectie Xa unei populapi Poisson nu este 0 variabila aleatoare
Poisson.
d) FunctiacaraeteristicA a Iegii binomiale B(I , p) este:
'9x(1) =pe"+q, q=l-p
'9
X
(I)=[pe'!; +qr.
Puoand Y =" f gasim '9r (1) = +qr ' prin urmare repartitia lui Feste:
p(r - )-CY Y -Y - 0 12
. -y- " p q ,y- " ....,n .
Facand acum transfonnarea X=!:. obtinem:
n
p(X)=C;:X plli q,,-m. l
n n
I) Functia caracteristicaa legii Cauchy f(x)=ri , XE R este
"'/+rJ
'9x(I)=e-/
II
,
iar
Cll altecuvintemedia deselectie aretot 0 lege Cauchy.
9.Fie X" X" ...,X.o selectie de volum n dintr-o populape normals N(O,cr)
Sa se determine repartipile urmiitoarelor variabil e de selectie
I ,
a) U=- L:X"
n i: )
188
a eristica
b) V=g;i,
c) W= ..!.tX,2 .
n ;=1
Rezolvare
.
Se stie ell variabila L X/ are a repartitie x
2
eu n grade de libertate avand densitatea de
;;1
repartitie:
a) Variabila U are functiade repartitie:
F(U) =P[2=: / <u)=1 t. x/ <nu)=H(nu),
Tinand searnade (oJ gasim:
eatoare
h(x, n, cr)
unde H(x) este functia de repartitie a variabjlei X2 (n ).
Densitatea de repartitie corespunzatoare este:
J(u) = nH'(nu)= nh(nu)
.r zO.
(0)
J(u)
b) F(v) = P(V < v) =p[)t.
x
/ < v]= 1t.
x/

tin3ndsearna din nou de (oJ deducem:
c) F(w)=P(W <'w) =1 <w]=1t.x/ < nw')=H(nw
2
),
J(w)=F'(w) = .
RC2Ul Ul:
,
J(w)
189
4.2. ELEMENTE DE TEORIA ESTIMATIEI
1. Sii se arate cii media de selectie X=..!.. ix, este un estimator nedeplasat
n 1=1
~ i consistent pentru media m a oricarei populatii.
Rezolvare
Intrucat M(x,)= m, ' k = 1,2,..., n rezulta ca:
(
I " ) 1 " 1
M(X)=M - L X' =- L M(X, )=- nm=m
nb,1 n .l: :
1
n
Relatia M(X)= m aralA cA X 0510 unestimatornedeplasatal mediei populatiei.
Teorema lui Cebasev a s i ~ convergenta in probabihtatea medicide selectie Xcatre media
m a pcpulatiei generale. intr-adevar: pft X- .J < &) I 1, deci X este un estimator
~ n -+a;:J
consistent al mediei generale m.
2. Din populapa generala s-a extras 0 selectie simplii de volum n = 50 , care
a condus la rezultatele : .
~ 2 5 7 10
-;;;j 16 12 8 14
Sii se determine un estimator nedeplasat pentru media m a populatiei generale.
RdsplUtS. X= 5,76
J. Rezultatele a n = 5 rnasuratori ale unui aparat (farii erori sistematice) sunt:
x, =92, x, =94, x, =103, x
4
=105, x, =106 .
Sii se afle:
a) media de selecpe;
b) dispersia de selecpe a erorilor aparatului .
- ,
RdsplUtS. X = 100, S = 42,5
4. 0 selectie de volum n =41a dat estimatia deplasata S' =3 a dispersiei
generale cr
2
.
Sii se determine 0 estimatie nedeplasatii a dispersiei cr' .
RdspIUtS. s' = 3,075
5. Dintr-un lot de volum N, conpnand D articole defecte ~ i N-D corespunza-
toare, se considera 0 selecpe de volum n (nerepetatii). Fie d numarul de articole
defecte giisite in selecpe.
a) sa se arate cii statistica d este 0 estimatie nedeplasata pentru fractiunea
n :
defectii D din lot ~ i sii se calculeze dispersia acestei estirnatii.
N
190
Avem deci:
M(!!.-) =-!. M(d)=-!'n D= D,
n 11 11 N N
rI!!.-)=_I D(d)=_1. N- n
n
. D(I_D)=-!. N -n D(I_D) .
n' n' N- I N N n N- I N N
b) Put . d D-d de " I d I . di die
em sene: - - - - = e un pnn e inte egem eroarea e se ectie, a ca rerenta
n N - n
dintre estimatie l i marimeadeestimat
Sil eratamca: M (e )=0, ceea coexprima ca !!.- este 0 estimatie nedeplasalil 0 milrim.ii:
n
b) Sii se arate cii d este 0 estimatie nedeplasatii pentru fracjiunea defecta din
n .
lot data de raportul D - d in populapa din care am considerat selectia sa se
N -d
calculeze dispersia erorii de selecjie.
Rezolvare
.i!!.-) =D .
.. "'\ n N
Candd este 0 variabilahipergeometrica, avem:
()
D . () N- n D( D)
Md =n- Dd =-- n- 1-_ .
N N- I N N
edeplasat
Uremed.ia
estimator
' 0 , care
enerale.
f =5 ,76
.) sunt:
Avem:
Deci,
D-d
N- n
=
=42,5
03,075
unza-
ticole
linea
M(e )=--!!- .M(!!.- - DJ= --!!-[M(!!.-J- D]=0,
N- n n N N- n n N
d . . nedepl D-d
ceea coaralil ca - este0 estimatie asatA pentru _ _ .
11 N -n
Ramene sa calculamdispersia erorii deselectie, D(e):
N' ( d D) N' [(d D)' ] N' (d' d D D' )
D(e) (N_n)' D-;; - N (N_n), M -;; - N (N- n)' M -;;>-2-;; .N+--;;z ;
N' [ (d' ) D (d) D'] N' ( d) D' D'] D(e) = ' . M - -2- M - +- _ +M' - - 2- +- =
(N -n)' n' N n N' (N-n)' n n N' N'
N' [(dJD' D'] N' (d)
= (N-n)' . P -;; +--;;z---;;z (N- n)' D -;; ,
unde D( 0 fost calculate 10 punctul anterior.
191
O<x <l, 6 :>0
x =0,1,2,...:; 0'<6 <1
x >x, (x, constanta data) , 6 > 0
6. Sa se estimeze prin metoda verosimilitap i rnaxime parametrul 6 al repara-
tiilor:.
a) f (x,6) = 6(1- 6)'
b) f (x, 6) = (I+6) . x"
( )
6x:
c) f x,6 =&;1
x
x' .
x --
d) f (x,6) = Se ze
x
xa-1e - ij
e) f(x, 6) = r(a).6
a
f) f (x, 6) =6e-
ex
Rezolvare
x > 0, 6 > 0
. x > 0, 6 > 0, a dat
6 >0.
a) Funcjia deverosimilitate se sene :
iar logaritmul ei natural,
.
L(xl ,x" ... ,x.. '
.: 1
.
InL =nlne+Ix,In(I-e)
1=1
Derivand In raport ell esi anulandderivata, objinemecuatie de verosimilitate:
de unde rezulta:
b) Functiade verosimilitate:
e
n

n+ LX,
. :1
L(x,,x, ,...,x..9)=(J +9)"(x,x, x. )'
InL=nln(J+9)+91n(x,x, x.)
aInL n
- - =- +InDx = 0
00 1+9 ;: 1 ' ,
rezulta
9=__ n__
1
.
L ln x,
;=1
192
-- - - --
al repara-
c) L(x, .x, .__.X .-X.)-I"')
Ini = nin O+n81n X
o
- (I +O)1n fIx,
""1
aln L n n n
--=-+nInxo- In .r =-+In- -=o
,)J 0 ' "I ' 0 fl "
x,
; : 1
Carene<lli:
n
o= - - ---::--

"
n-.
de unde:
1
InL =Infl x -nlnO- -2> '
; =1 I 2ej = ] I
a lnL n I " ,
-OO=-8+20, L>, =0
i =1
- 1 ,
O=-L. x
2n 1' ,,1 j
-or- xl
ej Avem L(XI, X2 ,.. ;=0 1
"
In L =nIn O- 0L:x,
j :l
aIn L n'
- - =- -L:x =0
m e ; =1 i
A I" _
8 = - L: x, = X
n , : 1
--
13 - Matcmauca aplicata in economic - cd. I
193
I
-<a< 1.
2
x =1,2; I < a< 2
XER, a >o,o <x <1
7. Sa se determine estimatorul de maxima verosimilitate aI parametrului a
din repartipile:
( )
{
.!(5 - ze)K:(a - I l : ~ : x = 1,2,3; Is a$ 2,5
a) f x,a = 3
- 0, in rest
(1n 2r'ln &-1
b) f (x, a)=(2- a)x 2-'
()
I --'-c.-.l'
c) f x,a =,j e "
22t6
e 2&-1
d) f (x,a)= I-a x!=O
Rezotvare
a) M(X)= I--'-(5- 20)+2. -'- (0- 1)+3--'- (0_1)=0
3 . 3 3
- ~ Functia de verosimilitate:
de unde.
. 15 -. 3 If-. ,
0=-.\ --- - L.., x, - 2.
4 4 n j"'l
b) Avem:
..2... .
In
.!:.!. 6 - 1
M(X)= (2-0)+2(2 -0) 2"" 2-' =(2-0)+2(2-0) _=0
2- 0
Functia de verosimilitate:
I
~ i cum 0 < 0 < 2 rezulta:
adica:
194
1 I '
0 - 1=-'-Dnx
ln2 n 1=1 '
. I I '
O=I+-'-2: Inx,
In2 n .=1
..
t1ui e 1 ...,., -...!-(:c-9f
c) M(X)=- - J-'" ae dx= O.
.J21'J _ < '
Functia de verosimilitateeste:
eu solutiile:
-n
n
n
2
+4nLx}
;=1
2n
Cum e> 0 , rezulta cil estimatorul de maximaverosimilitate al lui e este:
I ( "' J 8,;, 2' .
(
0)" " , 6-\
d) L = 1- 0 11x,i=B
. i =]
" 20 I
L Inx,
;:1
o ln L
--= 0 conduce la:
as
n n L" I
-+-+ - - lnx =0
o 1-0 .. I (1_0)' '
de unde:
8. Fie X"X" ...,X" 0 selectie dintr-o populajie in care caraeteristica sub
cercetare este 0 variabila aleatoare X, avand densitatea de repartipe:
I I
j (x,e)=; ' l+(x-e)" xE R, eE R
a) Sa se determine estimatorul de maxima verosimilitate al parametrului e;
b) Sa se calculeze dispersia asimptoticii a estimatiei ,de maxima verosimili-
tate .
195
Rezolvare
a)Funclia deverosimihtate este:
L{xl>x" ...,x., e)=_I- D I
Jr' ,: , 1+(x, _e)'
InL =-nInx-.I + (x, _e)' J
,.,
I 2 {x, - e) 0
aJ ,. , I+{x, - e)'
rezoIvabila inreport cu 9 numai prin aproximatii.
b) In[ {x,e)= -.In +(x-e)' J
-2+2'{x-e)'
aJ ' +(x- e)' r
de unde:
1 [a' 2 M{x-e)' =-M -,In[(x,e) = _ .
n (X) n
9. Folosind metoda verosimiJitapi maxima se estimeze parametrul S din
repartipa
I
/ (x,S)= S ' O<x <S
pe baza selecpei x"x" ...,x. de volurn n. Sa se stabileasca apoi repartipa
estimatorului gasit il sa se calcuJeze M(il) si D(il) .
Rezo/vare
Functia deverosimilitate este:
L{v " . ,x" S) =( i )",
unde o< x, <9;
Functia de verosimilitate este maxima pentru ceamai midi. valoare posibila a lui 9 . Dar 9 nu
poole fi mai mic decat ceamai mare dintre valcrile x
1
,x
2
. . , x" .
Deci:
196
Pentru a stabili densitatea de repartitie a lui e vomdetermina mai intai functia de reprtitie
F, (x) :
F < rnaxx, < x) < x, x, c r , .. , x" <
e
x"
e"
Dp(x,
Rezultaca:
avem:
" - I
o<x<e,
e"
iar
, ne'
Dt' - M - )'( )
(n+l n+ 2
10. Sa se est imeze prin metoda verosimilnapi maxime, parametrii m cr '
repartipei normale:
I - ...'...,{x- mf
f {x; m,o)= r;;;-e , ,,1 ; xe R, meR; 0 >0.
. 0"2,,
din
Rezolvare
Functia deverosimilitateeste :
ilia
iar Iogaritmul sau natural:
n n , I
L
" ( - ),
- - . -, x. -m .
2 2 2cr -
,"I
u
Sistemulecuatiilorde verosimilitate este:
a;;'L i)x.
0' "' ''' 1
197
prin L este maxima,
a carei sohqie este:
" 1'0 "' 1'0( " )'
my =; 4-..xJJ. >0 ... =;;L.. Xl r m; .
,t=l h i
SAaratam cA (m" cr:) este WI punct de maxima1 functieiL.
. Avem:
a' TIlL=--.!!...<o.
am' a
2
'
a' ln L a' lnL
;;apr apJJ;;-
Jar

a' ln L
a' ln L
-L(x.-m
n
.l =1
am' ama a'

(a'r
.1=
a' ln L
a' ln L
=
= .
ama
,

L(x. - m)
,t=,
n
(a'r
- 2(a')'
n'
[i>. -m)']'
h '
= 2(a' r-
(a' )'
Inlocuindinexpresia preceocnta a lui pem (1 2 eu valorileestimatiilorlorgasim:
n'
.1_ >0
2[ (x. -m,l'J
11. Prin metoda verosimilitap; maxime sa se estimeze parametrii a,p, cr., crr
$i r (r l) ai reparupei normale bidimensionale eu densitatea de r epartijie:
f (r ,y;a , p, cr" cry ,r) =
_,p{(x-af _
I 2 1_, 2 Oz <J)' 0;
= e

Rezolvare .
Fie 0 selecpe de volurn n din populatia normals bidimensionala consideratA constand din n
perechi de valori ( Xi , Y, 11 S i S 11. Logaritmul natural el functiei de verosimilitate este:
198
2r(x, -a)(y, + (Y,
0 ..,0 ), cr y
Avern succesiv:
nr Bln L
Br
BlnL =_1_, i (x, r(v,
00. l -r a o..,Oy
.=1 Jl
Bln L=_I_, i (
ap 1-, ; ,,1 O ..O'y cry
Bin L n I ( )' r 1 (0 )10 . )
x, -a - - - , - ' - 2.L.. X i - a v . - J3 = 0
OOJl 0' .., O' ..,\,-r-, ;=1 l -r O'XO"Y'''l
BlnL=_..!!....+ 3 1
OOy O' y /: 1 1- r 0"..,0,. ;"-1
r i[(x, _a)' 2r(x, - a)(y, +(Y,
(l _r
2
) ;: 1 0' ; o.. Oy 0'; .

\1 _r
2
n,,
Din primeledoua ecuatii obtinem:
- -
a=; L.,xj = X p=; L.JYi =Y .
/ ",1 j:l
Inmultindecuatiaa treia cu 0' Jl si pea patra eu oy si scazendu-leobtinemecuatia.
,,'
r
;: 1
"
L(Y, - y)'
-"!...-,-- = 0
, Oy
careeste verificatapunand
", I _)'"' 1 _)'
0' ... =;.L.. xj -x cr y =-;; .L.. j-y .
;:1 / =1
Dinecuatia a treia apatra in care iritroducem valorile gasite a. p,&;r' cr y obtinemecuatia:
L (x, -:<)(Y,-y)
;=1
/ "-1
inn
Nu este greu de verificat ca estimatiile gasite a,Ptax,uy si ; verifica identic ecuatia a
cincea.
199
200
x > 0, 9 > 0, a > 0 dat
X E R, m e; R, a > 0
z 0, 9 > 0
I
O<x <l, - <6 <1
2
0 <x <I,6 >0
x = 0, I, 2, ..
0 <6 < I
x = 0, I, 2,
6 >0

12. Folosind metoda momentelor, sa se estirneze parametrii din repartiJiile


x
x u-I e -9"
a) f (x, 9) =-_
f(a)9
a
I
b) f (x, 61> 9
2
)
9
2
- 9]
c) f (x, 6) = ge-
tlr
8
d) f (x, 8) = 1-6 x i -e
I( x-m) '
e) f (x, m, a ) = _I_
e
-2 ---.;--
a..{i;
f) f (x, 9) =(I+ 9)x
a
g) p(x:9)=9(1 -6Y
9
x
h) p(x, 9) = e-fl __ I
x.
n n
A. " r;; 3 . 8" " t: d " ll: " ll: 2 J" ""
'-'J = m
J
- s1j;j 2 = m
z
+ s,, 3. une "'J. = - Xl 11'2 - "'J:
n n .
1=1 1= 1
Rezolvare
. x
a) - M(Xl=[.if(X)6ldx =_I_[xae- edx = 6
a+
' [yae-Ydy=_6_ .f(a+I) =
o 6
a
f (al 0 6arra) 0 F(n)
= 6ar(a) = a6.
f (a )
Din egalitatea X=a6 rezulta Ii =X .
a
b) Avem M(X) = 6, +6, s
.la, 6, 2
M(X
2
) = re, _ 6, 2 +6]62 +6l
.la, 6
2
- 6, 3
Din egaiitAlile: 16,,;8
2
= '"', deducem rezolvand sistemul in raport cu 6] si 6z _
+6,8
2
+8, "
3 =m2
(abaterea medie p.\IIaticA de selectiej
anipile
c) M (X) =9[ xe-""<h =.!.. "
o 9
" al" - I 9 I
Din eg rtatea X =- rezulta == "
9 X
I 29---1 e l l
d) M (X ) = _9_ rx .x1=9de = _ 9_ r' x l - o<h= _9_(l-9)x l - 0 = o.
1- 9Jo 1- 910 1- 9
o
Din egalitanle : m =nil si m
Z
+(12 ="-:2 deducem :
. I ~ . 2 'S'
m=;L.JA1 , cr =mz-m
l
=
;=1
f) M (X) = (I+O/x&+l<h = 0+1
Jo 8+2
' " " . - 9+1 2X-1
~ l din egahtatea X =- - =>9 =~
9+2 I -X
(dispersia de selectie)
.J) =
"' eo I
g) M C-': ) =OLx(l -9)X = 6(1-0)Lx( I - 9)X-t = 0(1- 0) 2
x=0 " x=1 (1-1 +0)
0(1- 0) 1-0
= (j2= - 9-
- 1- 9 I
si din egalitatea X = - ' => 9 = ~
9 I +X
_o LCO ..ex - 9 L
CO
e
x
-
l
-e e
h) M (X) = e -=e 9 --=e 9 e =9
.rI ( x - I)!
x=O x=1
~ prin urmare Ii = X .
13. Folosind metoda momentelor sa se estimeze parametrii U ~ ~ ai re-
partipei Beta cu densitatea :
;- it ,a. 13) r (a +l3) XU-I . (I - x)P-I
r (a)r(l3)
x E (0,1) , a '> 0, 13 > 0 .
201
IX
_.!=L-
n n
L(-'! ,X2 ... Xn .0)=(2U) 20 ' 2 .
e
29
Functia de verosimiiitate este :
x'
. I - lO
O O
0 2
Avem. [ (x, O, a ) = J e > unde =a .
2llil
Rezolvare
sa calcuJAin mai intiii media dispersia:
M(X ) = r1xQ(l - xt-1dx
J
o

. a
f(a)f$)
M (X
2
) = rlxQ+I(l - a yHdx

. f (a + 2)f $ ) a(a+l )

Sistemul care ne dA estimatiile a ji ale parametril or Ot Ii este :

=.f
- S2

si din care deducem estimatiile cautate :
X2(l-X) -S2X X(l- X) -S2(l -X)
a = . = -,,-_ _
S2 ' S2
Pcntru 0 selectierealizata ..l} , x2 , ... , x
n'
relatiile precedents au valorile numerice ale es-
timaliiior ci si Ppentru parametrii necunoscuti ex si 13 -.
14.Estirnap dispersia a
2
a populajiei nonnale N(O. a) aratap ca esn-
rnatorul gasit este eficient .
Rezolvare
202
e ale es-
j esti-
Deci estimatorul de maxima verosirnilitate pentru dispersia populatiei <i2 este
A 2 I n 2 d
2
lnL n LX/
o= 5 '"X, . conditia --= - ---0- < 0
n L. d0
2
29
2

1=1
pentru 9 =Ii =.;i:...',fiind indeplinil1.
i =1
Pe de alta parte , dispersia estimatorului Ii obtinut este (vezi C02s Vol. I pag. 209, formula
. 20
4
.
81), D( O) = D(S' ) = -, rapt ce ne va ajuta eratam Ii este eficient Intr-adevar :
n
, I 1 x'
In/(x,O) = In-r.:- - - In0.- -
.;2n 2 29
oIn ftx, 0) 1 x' o' ln l (x, O) 1 x'
=- 20 +-20- 2 ; 0 9' =-20-
2
- 82
_M(a'In
/
(X\ll)) =-M(_I__ =...!...M(X' )---.!, =
00
2
20
2
oj oj 20"'
1 2 I 1 2 J J
--0' - - = - 0 - - =-
- 8
3
28
2
(16 20
A
20
4
Conform Inegali tatii Rao-Cramer objmem :
J J . 20
4
,
--=--= -=D(9),
nI(9) I n
n -
20
4
ceca ce demonstreazA eficienta estimatorului eal dispersiei 0
2
a populatiei ncrmale.
15. Consideram 0 populape Bernoulli de parametru p. 0 selecp e de vol um
n. XI> X , . ...X
n.Xi
= 0,1 a dat num.'irul succeselor egal cu Ix;', iar free-
<
venta relat iva a succesului . In = ..!-I Xi .
n
1=1
i =]
a) Sa se estimeze parametrul p.
b) Daca se estimeaza parametrul a=p(l- p) pnn In(1 - In ).
arate cii aceasta estirnape este deplasata,
Rezolvare
a) Ca estimator al parametrului p din tepartitia bemoulliana :
pIx, p ) =p X(I _ p)' - xx =0; J
sa se
(0)
se poate Ina frecventa relativa a succesul ui adica In=..!.. fX
i
deoarece pararnetruI pcare
n i =l
este probabilitatea succesului Intr-0 singura proba este si media variabilei aleatoare X care
reprezintA numarul succeselor intr-o singura proba, lntr-adevar reparutia (. ) se mai scrie
x(J 0.) si '.\1( X ) = 1p +O .(I -p) =p
P J-p
203
(I )
(
I n ) 1 ( n ) 1 n 1
Deoarece MVn) =M -;;LXi =-;;,11 LXi =-;;LM(Xi )=-;; np = p ,rezultli ca
, ::1 1""- , : 1
In estimeeza nedeplasat parametruJ p.
b) Daca luam ca estimator pentru parametrul p(l- p) statistica I n(l - I n) , vom erata
ca acest estimator este dep1asal lntr-adevar avem:
M[/n(l- In )]= M(fn)-M(fn' ).=M(fn)-[D(fn) + (M(fn' ]
Deci : M[/n(l- I n)]=p_[P(l- p ) + p' J =n -I p(1- p) =p(l- p )- p(l - p) oF p(l - p )
n n n
si prin urmare estimatoruJ In(l - In) este un estimator dep1asat al pararnetrului p(l- p)
si anume negativ deplasat, deplasarea fiind : p(1- p) .
n
16. Sii se arate cii pentru 0 selecpe de volurn n dintr-o populape
normala care a dat estimatorul pentru dispersia 0
2
8 ' =.!. i<X,-..\')'
n i=l
estimatorul 8 este un estimator deplasat pentru 0 asirnptatic nedeplasat .
Rezolvare
Yom determina repartitia statistieii S' stiind ca variabila are 0 repartitie
X' ell n-I gradede libertate.
Densitatea de repartitie a variabilei S' este :
n-3 2
I (S' ) = H T
in care U = nS
o
' si du, = n
2
' ji unde am aplicat formula pentrurepertitia' functiilor de
.
variabila aleatoare .
Avem deci :
I(S') (2)
Folosind (2) ji tinand seama ca S este abatereamedie patratica, edica radacina
patrata a dispersiei S' , gasim densitatea de repartitie a variabilei S(S > 0) :
n-'
'-- - -
204
h(S)
nS'
, -
n s,,- 2 20
2
n 3 e

(3)
p(1- p)
Cunoscand h(s) putem calcula media variabilei S ; adica M (S ) .
Avem:
- -I
M (S ) = n 2 dS
_- 3
} _-I0
nS
2
nS
Pentru caleulul integralei notam Z = 2a2 ' dz a2 = dS li cbtinem :
(4)
1- p )
pulalie
M (S )
lasat .
e
(I)
de
2)
care dopA simplificAri devine :
tinand seama dedefinitia integralei Gama. obtinem in final
Rezultatul- obtinut are 0 importanta praetidi in sensul ca , pentru n mare diferenta
dintre M (S) li (J devine oricat de midi Iinde la 0 cand n --+ 00; totusi, pentru n mic,
aceasta diferenta poate fi semnificativA. Pentru diverse valori ale lui n , exista tabele cu
valorile lui C_ .
17. IntH) fabrica de tesut s-a constatat ca rezistenta la rupere a unui
anumit fir de bumbae are 0 repartipe normala eu media necunoscuta m
abaterea medie patranca a =36 g(calitatea standard).Pentru a cerceta calrta-
tea unui lot de fire de bumbae in eeea ce priveste rezistenja la rupere s-a
fiieut 0 selecpe 'de volum n =9 fire, objinandu-se media de selecpe X=
=195 g
Sii se estimeze rezistenta medie la rupere m a lotului de fire controlat,
printr-un interval de ineredere 1- a = 0,95.
Rezolvare
Se cunoeste a si intervalul este :
- 0 - a
X - Z a r <m< X +Z a r
1- - 'l/ n 1- - -en
2 2
205
X-m ,
2=--"n .
a
1
2 < ' u )=1--"- . unde
1-- 2
z
cuZo: dat de
,--
,
Tabel ele dau Z II = 2
0
.
975
=1,96 ~ i cu X=195; n =9, (J =36 gasirn :
1- -
,
171,48 < m < 218.52
18. Pentr u a testa viteza cu care este absorbit de piata un roman de Oc -
tavian Paler. 0 edit urii particulars punein vanza re , prin 9 librarii, loturi
identice . Cantitatile se epuizeazii dupa un numiir de zi le va labil dupii cum
urmeaza :
Magazine i I 2 3 4 5 6 7 8 9
Nr. de zilc
x;
51 54 49 50 50 48 49 50 49
a) Sa se est imeze printr-un interval de incredere 95% viteza medi e cu
care este absorbit pe piata romanul (nr, mediu de zile m).
b) Sa 5e determine un interval de incredere 90% pentru dispersia 0
2
a
numiirului de zile X in care se epuizeazii romanul.
Rezolvare
<1) Nu sc cunoaste (J . deci inter valul va fi
S - S
X -I. , <m <X+1 a ,
I - - ~ n )- -e n
z 2
unde
a
1 U estc cuanti la 1- - a repart itiei Student, iar
1- - 2
,
n
s= _ 1_ " (x; _X)2
n-I
Lt
;=1
in tabcla gas im t II =to 975 =2,33 . iar
1- - . .
2
iar pcmru calculul lui S alcatuim tabelul:
n
- 1" 1
X = - LX; =-(51+54+...+49) = 50
n 9
;=)
~ - - -
;
X i
x, - x
(x,-xi
1 51 I 1
2 54 4 16
3 49 - I 1
4 50 0 0
5 50 0 0
6 48 -2 4
7 49 - I I
8 50 0 0
9 '
49 - 1 I
l:
450 24
~ 6
Avem
X =50,
S =J =1.73
t II =2,33 la8 grade de libertate .
,--
,
Rezulta, conform formulei de
mai sus:
48.674 < m <51.236
intervalul :
e Oc-
loturi
cum
J
eu
b) Intervalul pentiu dispersie este : /
(n -1)S2 2 (n - 1)S2
:2 < 0 < :2
X a X
a
1- -' n-l - ' n-t
2 ' 2'
unde X? =15,5 si =2,73
l - '2; n- l . "2; n-1
iar (n -1)S2 = 24. Rezulta:
24 0 24
- <0- <-
15,5 2,75
sau
1,548 < cr
2
< 8,791
19, sa se determine intervaIuI deincredere 96% pentru dispersia cr
2
a populatiei
nonnale pe baza unei selecjii de volum n=20careadat S2 = 10.
Rezolvare
I - a = 0,96; a = 0,04; .': = 0,02 => 1-.': = 0,98
2 2
:2"2 :2 2
.x. = XO,02;19 = 8,6 ; X Q = Xo,98; 19 = 33,7
2" ; n- t t-
2
: n- t
( 1)S
2 (n 1)S2
, n;;-- -.:.l.::"- < < - care ne 2
Intervalul este: - v "" 5,63 < cr < 22,09 , iar pentru cr
X
2
X
2
' .
1- 2: ' n-l
2 ' 2 '
2,37 < a < 4,7
20, Fie X variabila aleatoare normala care reprezinta grosimea unor placi
metalice. 0 selectie de volum n = 5 a dat rezuhatele :
XI = 2,015, X l =2,020, X
J
= 2,025, X
4
= 2,020, X
s
=2,015.
Se cere sa se estimeze grosimea medie a placilor de metal printr-un
interval de incredere 95 %. Sa se afle volumul minim n al selecpei astfel
ineat eroarea In estimarea medie la nivelul de incredere specificat mai sus
, sa nu depaseasca 0,003 .
f Rezolvare
AlcAtuim labelul :
J X xi- x
(X,-_ X)2
,
I 2,015 -0,004
2 2,0020 0,001
3 2,025 0,006
4 2,020 0,001
5 2,015 -0,004
L:
10,095 0
207
Avem :
m' =x=10,095 =2019 0' =S =/0,000070 =00042
5 " 4 '
I. =I0 97l '4 = 2,776
l-- "n-l ,
2 '
Deci :
si prin urmare :
2,0142 < m < 2,0238
Pentru aflarea voIwnului minim n avem :
adica :
S
E. = / a r :) n ~ --'---.__
2 ~ n 'lin
n ~ (2,776)2 . 0,000018 - 16
, 0,000009
Daca vrem sa. estimam acum abeterea medie pAtraticA o printr-un interval de incredere
98 %, gasim
X
2
=X6,99;4 =13,3
l ~ n l
2 '
2 2
X. = XO, OI ; 4 = 0,297
'2 ;n-1
deci
ff:
-I
<e c S - 2 - -
X.
'2 ;n-J
sau
0,0023 < 0 < 0,0154
Observasle
Deoarece pentru n --> 00 , X
2
poate fi aproximata eu repartitia normala , atune;
pentru un volum al selectiei sufieienl de mare . ( n ~ 50 ) intervalul de incredere pentru
o poatefi urmatorul ;
<0 <
Z a Z a
1- - I __
I +----1.. I +--.l.
.& .r,;
unde Z a este cvantila repartit iei norrnale.
1- -
2
208
21. Fie X 0 variabila aleatoare normala avand abaterea medie, patraticii
0 = 2.0 selectie de volum n = 16 a dat 0 medie de selecpe X = 20,09 .
Se cere un interval de incredere 90 % pentru media m a populapei norrnale
pe care este considerata caracteristica X .
lIDsJ1WIs. Z a =zo 9S =1,64; 19,27 < m < 20,91 .
1- -
2
22. Sa se determine volumul minim a1 selectiei pe baza careia sa se esti-
meze durata medie a unei operapi tehnice oarecare printr-un interval de
incredere 95 % cu 0 eroare de eel mult 10 secunde, stiind cii 0= 50 sec.
Indicasie ~ i raspuns ,
" e e z a -
1- - .r;;
2
Rezulta :
de WIde n = Z a = z0 975 =1 ,96
1- -
2
lCTedere
2
1,96 2500 96 (_x_..~ i)
n = masuraton).
100
23. 0 selectie de volum n =. 10 dintr -o populatie normala a dat rezultatele:
~
-2 2 3 4 5
2 I 2 2 2 I
Sa se determine un interval 95 % pentru media m a populatiei .
n d i c { ~ ~ i rdspuns .
x-
2: nj ( x, - X )2
X= __'_1 =2'
s= = 2,4
n ii -I
t a = to 97S 9 = 2,26 si
1- - ; n-l , . -
2
ne dh
intervalul
mmci
eatru
0,3 < m < 3,7 .
24. Fie X 0 variabila aleatoare avand 0 repartitie Poisson
e-oa
r
p(x,a) = -- x = O, 1, 2, ...,8 > 0
x!
a) Sa se estimeze parametrul 8 al reparti tiei si sa se arate ca estimatorul
este nedeplasat, consistent ~ i eficient.
b) Folosind 0 selecpe de volum mare sa se det ermine un interval de in-
credere (1- a ) pentru a.
c) Intr-un cartier al capitalei cu 10 telefoane publice s-a efectuat zilnic in de-
cursul unei anumite perioade, inregistrarea numarului de t elefoan e care nu fun-
cponeaza. In total s-au n=200 astfel de inregistrari ~ i s-au obtinut rezultatele :
x, I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
14 - Matcmaticil aplicata in economic - cd. I
209
210
I - a pentru 0 :
l l
0 0
B-z a - <9 <9 + z a -
1- - n 1- - n
2 2
n
In L =- ntl +Lx,1n0 - In ( xl> X2, '" , x. )
4 ;=}

LXt . . n
a ln L _
t
I"
=>-- = - n+-' -- =0 =- 9=- =J:
ao 0 n ' 0
1=1
L(XJ , X2, ... a)
Ca ji in cazuriJe precedente estirnatorul 0 fiind media de selectie, rezulta ca este nedepja-
sat consistent
Pentru eficienta avem :
Se cere :
Sa se estimeze numiirul mediu de telefoane defecte, ca numiirul de
telefoane defecte este 0 variabila Poisson sa se determine un interval de
incredere 95 % pentru numiirul mediu de telefoane.
Rezolvare
0- 0
z= l
urmeaza 0 repartitie normala tip. Rezulta intcrvalul de incredere
rezu1tA ca 0 este estimator eficient.
b) Pentru n mare variabila :
In p(x, 0) = -0 +XIn O- In .e!
a ln p( XJO)
ao 0 0
I (0) =...!....M(x-0)2
0
2
0
2
0
deoarece D(X) = M(X) = 0 in cazul repartitiei Poisson. Prin urmare :
D(O) 2: _ 1_
_ nI(O)
si cum dispersia lui 0 este D(fJ) = D(X) = D(X)
n n
c) Numarul mediu de telefoane care nu functioneaza calculat pc baza eelor 200 observatii
. _ I n I
este datde : 0 =X=-" nkxk =-(0 .41+162+ ... +1O.0) =I,8
nL. 200
k=t
wruirul de
erval de
: nedepja-
Repartitia compte! specificeta a variabilei X se scrie :
p{x) =e-l8(1,8)' x =0, I, 2,...
x!
Pentru l -a=0,95, z u =1,96, n =200, e=I ,8 gasim intervalul pentru 0 datde (0) .
1- -
2
1,8-1,96 0,09 < 0 < 1,8 +1,96 0,09
adica
1,62 < 0 < 1,98
25. Fie variabila aleatoare X avand repartitia
ax
p(r, a)= ' a>0, r =0, I, 2, ..
'(1+a)I H
Se cere :
a) Sa se determine funcpa caracteristica <p x (I) ~ i sa se calculeze cu aju- -
torul ei M (X) ~ i D(X) .
b) Folosind 0 selecpe Xl ' X 2 ' ... , X n de volum n sa se gaseasca un esti-
mator epentru pararnetrul a ~ i sii se arate cii este nedeplasat, consistent ~ i
eficient.
c) Presupunand ca volumul n al selecpei este mare, sa se determine un
interval de incredere (1 - a) pentru pararnetrul a, Jinand searna cii in baza
. I . Lea .. Z S- M(S ) . . I '
teoremei Ul punov, stanstica = ~ are 0 reparnpe norma a tip
VD(a) ~
cand n ~ 00 .
Rezolvare
( )
x
I eo oi'
1 + 0 ~ 1+0
1 I
_ ._--
1+ 0 ee" I +O(l - e" )
1- -
1+0
'i' pnn unnare
M(X
2
) = . ~ 'l'x (O) = 20
2
+0
,
D(X ) =20
2
+0 _ 0
2
=8(0 +1)
b)Funclia de verosimilitate este :
n n
InL= :L>, .In O- (n + L x, )ln(1+0)
i=1 1=1
211
iar
I+a
n
" I" -
O= 6=-;;L...J X j:X .
;=1
sa eratam ca a este eficient Avern :
alnp(x,. a) x x +1 x - o
Inp(x O) = x lnO-(x+l)ln(l+a)=> = = _ _
' aa 0 O+l ll( l+a)
[
x- a ] ' z
/(a)=M-_ _ , AI(x-O)
8(1+a) Er( l +a)
Stirn cA D(a);e _1_ = 8(1+0) ,
nit a) n
' , lJ(l 0)
Am aratat insA ca D(a) = - +- , deci ,a este un estimator eficient.
n
In baza problernei II , a fiind media de ' .selectie, rezulta ca a este un estimator
nedeplasat consistent avand loe relatiile :
M (a) = a D(a) = D(.f) = D(X) = ll(l +a) ,
n n
c)Variabila Z din enuntul problernei este :
z_/
a(l +a)
n
(unde sub radical am inIoeuit pe a prin estimatia sa a) si pentru n ..... '" are 0 repartitie
normala tip,
Un interval de incredere (I - 0) se construieste pornind de la relatia :
< Z < = I-a
sau
1
a-o 'J
- z a < a. =l -a
' 1- 2 1-
2
de unde rezulta intervaluJ pentru parametrul 0 :
0" JIi<I +0) -0 0" JIi(I +a)
- z tt --< < + z Cl __
1- - n 1__ n
' 2 2
in care z Cl este cvantila I - !: a variabilei Z.
1- - 2
z
26. Un lot numeros (de volum N >5 000) de casete audio inregistrate
este supus controlului, ' pentru determinarea procentului p de casete necores-
punzatoare din lot (p = probabilitatea ca 0 caseta extrasa la intarnplare
212
'-----
estimator
o repertitie
din lot sii fie necorespunziitoare) .S-au controlat printr-o selectie cu intoar-
cere n casete printr e care s-au gasit X necorespunzatoare.
Se cere :
a) Sa se estimeze proportia p de casete necorespunzatoare din lot, consi-
derand ca numiirul de casete necorespunziitoare din cele n urmeaza 0 repar-
tipe binomials.
b) Sii se arate cii estimatorul gasit este nedeplasat,consistent $i eficient.
c) Sii se determine un interval de incredere (1 - 0) pentru proporpa p a
casetelor necorespunziitoare din lot.
Rezolvare
Notand ell Xi variabila aleatoare care exprima numarul de easele defecte ee apar la
extragerea de rang i , avem:
X,(
l
p
0q)
j = 1,2, 3, .. . ,n
unde p este probabilitatea ca 0 caseta sA fie necorespiunzatoare, iarq este probabilitatea ca
o caseta sA fie corespunzatoare (q = I - p ) .
Repartitia variabilei X
j
se mai scrie :
P(xi ' p ) = pX'(1_ PJ' -x, x, = 0, 1; i = I, 2, ... ,n
Functia de verosimilitate este :
. .
. Lx; "-LX;
L( XI ' Xz , ... ,x,,, p) = (1- p )
" "
lnL =Lx,lnp+(n - Lx,)ln(l - p )
;=-1 ;=1
olnL
o p p
"
n-"x,
A 1 11 k
::::::> P=- LXi =-=/"
1- P n ;=1 n
19lstrate
ores-

adica frecventa relativa a aparitiilor casetei necorespunzMoare in eele n probe ( k este
numarul de casete necorespunzatoare din cdc n controlate).
Folosind metoda momentelor tinem seama cA media variabilei X, este p, iar media
I
bservatii lL" k Rezul - k
ceorn 0 servatn este : - Xj = - . tA p= - .
. n n n
;=1
e) Deoarece k este 0 variabila binomiala lwind valonle 0, 1,2, ... ,n, avem:
M(p) = M(!) = .!-M(k) = np = p, -
n n n
deci peste estimator nedeplasat.
Apoi D(P)= D(! ) =...!...D(k )= np(l-p) P(I-p)
n n
2
n
2
n
si eonfonn inegalitatii lui Cebasev :
P( Ip - pi <E ) 1- .... I
n
cand n --+ ::0 , ceea ce demonstreaza consistenta lui p.
213
p(l- p )
Pentru eficienta avem :
Inp(x, p) =xlnp +(l -x)In(I- p )
x -p
ap p I-p p(l -p)
I ,p(l-p)
I (p )-, ,M(x -p) , z
l: (l -p) p (I- p)

n
. conform inegalitatii Rao-Cramer li cum D(p) - p(l - p) rezulta ell p este 'eficienta.
n
d) Pentru n mare variabila
z p -p
F'<I:P)
are 0 repartitie normala tip. Rezul ta ca li la problema precedents intervalul de Incredcrc
pentru p :
p_ ; -c p c p wz . P(l-P)
1- - n ]- - n
, ,
Daca de exernplu luam n =500, k =10, 1- a =0,95 gasim :
p= =0,02 ; z =1,96 si 0,008 < p < 0,032
500 1- -
2
iar repartitia complet specificate a,.variabilei X
j
se scrie :
p(.tj)=O,02
x'(l
-O,02)' -X, x, = 0,1
27. Se considera caracteristica X pe populatia C, avand functia de
repartipe teoretica :
F (x, e) = I- ( I +f x>O, II> O.
Se cere :
a) Sa se determine legea de repartipe f (x) a variabilei X , functia
caracteristicii 'i'x(t) momentul initial de ordinul r, mr:
. b) Prin metoda verosimilitapi rnaxime sa se estimeze parametrul S al
legii f (x, S) pe baza unei selectii aleatoare x"x" .., x
n
de volum n,
extrasa din populapa C.
c) Fie S" estimatorul gasit la punctul b). Sa se arate cii e" este
nedeplasat, consistent eficient.
e) Sa se arate cii statistica :
4n6"
1 = - -
n S

urmeaza
214
,
o lege 1: cu 4n grade de libertate.
e) Folosind rezultatul obpnut la punctul d) sa se determine un interval
de incredere (1- a) pentru parametrul a al repartipei.
,
Rezolvare
x
X --
0) [ (x, 9) = 2e
9
Intr-adevar :
x ~ o 8 >0
:ientA.
incredere
:Jia de
[
X X)' x x x
-- - - 1 -- 1 - - - -
F'(x 8) = l - e e - !... e 6 = -e 9 _ _ e e ~ e e
, 9 9 9 9'
~ ~ x
lJJAt) = fe lIX ftx, 8)dx = f e
itx
~ e-edx = (1 - its)-2
. 9-
o 0
x
e =Y dr = 9<!v
M (X) = 29
m,=M(X' ) = 6f?
D(X) = m, - ml = 69' _49' = 29'
ox = 9./2
imcJia
a al
rn n.
este
b)
c)
" 1 "
lnL = - 2nln9 +L
lnx
, -eLX,
;=1 ;=1
, 1 ( " ) 1 1 ,
M (9 ) = -.11 ~ X, = _ . ",H(.\' , ) = _ . n 29 = 9 => 9 nedeplasat
2n LJ In ' ' 2n
1=1
(
1")1, " ) I n
D(9' )= D - LX, =-, L X, = -,LD(X, )=
2n 4n . 4n
;=1 1"=1 i =1
215
,1
deci e"---.e.....e consistent
Pentru eficienta trebuie aratat cA
Dce")= _ 1-
. nICe)
Avem :
in care
X
In J(x. e) = Inx - 2Ine__
e
_D_In-"J::, C::,x1c.. ' e =_3. +2. =_n-_2_e
ae a e2 e'
M.(DInJ(x,e)' =M( X- 2e)' =-..!--MCX - 2e)' =-..!--DCX )=2e' =.3-
De2 e2 e
4
e
4
e4 e2
_ 1_=_1_= e2 =De"
nICe) 2 2n C) ,
n -
e'
deci 8- este eficient.
de unde rezulta ca statistica Tare repartitia X'( 4n) .
e) X ~ < 4ne" < X' a ] = I - a,
-' 4n 8 1- _ ' 4/1
2' 2'
de unde rezulta intervaluJ de incredere pentru 8
4ne" 4ne"
--- < e <-_
X
2
a X ~
1- 2";411 2";4"
e"=-..!-- ~ X
2n L. '
1=1
216

s
28. Fie X 0 variabila aleatoare Weibull avand densitatea de repartipe
A
!(x,A,9) =-x''e " x o O, 9 >0, A>O
9
a) Sa se estimeze prin metoda verosimilitapi inaxime parametrul e (A
cunoscut).
b) sa se estimeze prin metoda momentelor parametrii A Pai repartipei.
c) S-a cercetat un lot de 1000 lampi electronice de un anumit tip, carac-
teristica sub cercetare fiind durata lor de functionare fiirii defectari. in ta-
belul 2 sunt date intervaleIe duratelor de funcponare in ore a lampilor pana
la iesirea lor din funcpune (r ., X' +I) frecventele absolute n, .
Se cere sa se determine estimapi pentru parametrii A 9 .
Rezolvare
a) Functia de verosimilitale este :


L(x!.xz, ...x
n
,6 ) = "8 (xl x2.. ,,,, I
n I n
lnL = +(l. - I )lnnx,
; =1 1=1
alnL =_!: +...!... Xl =0=>9=.!..
ae e e> L. ' nL. '
1=1 1=1
b) Momentul initial de ordinul r al repartitiei este, dupa un calcul pe care nu il dam aiei:
00 r
m, =
o
de unde pentru r =1 obtinem media M ( X) =a
I
M(X) =a =b;,e
l
, unde b;, = I)
iar pentru r = 2 obtinem momentul de ordinul 2 :
1

Dispersia variabilei Weibull va fi :
a; =M(X' )- M'CX) =oi[ ] Ii dec;
ax (I)
eu

(2)
Cornparand relatiile (I) Ii (2) se obtine raportul
217
. .
C). _ Ox _ V

adica coeficientul de variatie V, este functie nwnai de parametrul 1- .Exista tabele care
dau valoriJe coeficientilor 1>,.,<, V, in functie de diverse valori ale lui 1- cuprmse intre
1- =0,4 1- =2,5 . Cu ajutorul .unui astfel de label din care dam mai jos un fragment, 50
poate estima pe baza an observatii x) , .,. ,x
n
valoarea necunoscutA a parametru1ui ').. .
Tabelul I
1- b, V,
1,7 0,892 0,605
1,8 0,889 0,575
SA se determine estimatorul V
x
= S..=: al coeficientului de variatie, a carui vaIoare este
X
cauteta in coloana valorilor lui VA. din tebel. Corespunz.Ator acestei valori aproximative in
coloana valoriJor lui 1- 50 citeste valoarea cautata a lui 1- .
1
Am aratat cum estimam pe 1- . Din egalitalea X = ei: i- +I). deducem
(3)
sau folosind rezu1tatul metodei verosirnilitatii maxime, pentru i determiner avem:

nL... '
i=1
b) Pentru calculul lui X si S, alcatuim tabelul :
Tabelul 2
i
X,
II, n, (x, -x)'
I 50 78 3 900 9091 208,8
2 150 149 22350 8 682820,0
3 250 174 43500 279915,4
4 350 165 57750 282803,4
5 450 139 62550 477 320,4
6 550 107 58850 2 691 473,7
7 650 77 50050 5 149294,9
8 750 50 37500 6 429698,0
9 850 32 27200 6730 046,7
10 950 27 26 650 8 424916,9
11 1050 2 21 00 867 507,9
Total : 1000 391400 51 977 580,1
-
218
x
Ii
A
eJe care
ISe intre

re este
live in
lui 2
;=1
;=1
Gasim Vx = =0,58, valoarea pentru care din tabelul I gasirn : A 1,8
X
Din relati a (3) dedueem succesi v :
Ig8 = i lnX - iln11 +t J
i lgX =1,8lg391,4 =1,8 2,5956 =4,6720
Ig11 +tJ =Ig1 1+ J =Ig f (l ,555) =1,9490
i l
g
1
1
+tJ = -0,09176
IgO= +0,09176 = 4,6738
=>0", 58507
29. Variabila X are repartipa Wiebull :
x
f t, A. , e)=i x'-'e-', x > 0, e > O,A. >
X" X , ,...,X. fiind 0 selectie de volum n extrasa din populapa Wiebull se cere:
a) Sa se stabileasca repartipa variabilei :

LX;

e
b) Sa se construieasca un interval de incredere pentru parametrul e, A.
fiind cunoscut .
Rezolvare

a) Fie F, functia de repertit ie a variabilei U = 2x,


e
I
\
Avem
219
de unde deriviind integral a in raport cu limita superioara oblinem :
"
r ( ) _ dF,(u) _ I - ,
Ji U - - - - - - e
du 2
Functia caracteristica a variabilei U este:
so "
'1'.(1) = fe'''' -e'du = (! - 2(1) -1 .
o
n
Urmeaza ca 'l'y(l ) = D'l'.(I)=(I- 2itr "
1=)
care corespunde unei variabile X'(2n) .
_2:
h(2)
I " - I .
e
,
v, n :::;--- y
. 2"r(lI j"
b) Sca wazut la Problema 39
A I n
oeste : 8 =;;LX;"" ; rezulta ca
1=1
cA estimatorul de maxima. verosimilitate al parametrului
" 2rnJ
Y = X'(2n ) =0 "
Prin unnare 1- u fiind probabilitatea de incredere putem determina numerele
{
, 2110, ]
X < --< 10:-
~ 2n 0 l ~ ; 2n
sau
x ~ si
- ; 2n
,
de WIde rezulta intervalu!
sau echivalent
in care
220
,
X' a
1- - : 2"
,
si X ~
~ 2"
a ale variabi lei i(2I1 ) .
2

30. Durata T de functionare fiira defectare a unor aparate de un anume


t ip este 0 variabila aleatoare exponentiala avand legea de repartitie :
I _!.
! (x, 9) = -e t > 0
9
9 fund un parametru, e> 0 .
a) Sa se estimeze parametrul 9 al repartipei sa se arate ca estimatorul
gasit este nedeplasat, consistent efieient.
b) Sa se determine un interval de ineredere (I -a) pe baza a nobservatii
t"t" ...,tnasupra variabilei T .
e) Sa se determine un interval de ineredere (I - 'a) presupunand numarul
n al observapilor mare.
d) S-au incercat n = 10 aparate de acelasi tip inregistrandu-se momentul
iesirii din functiune a fiecarui aparat. Rezultatele observapilor sunt date in
tabel :
erametruhu

-; 2n
2
Nr.anarat i I 2 3 4 5 6 7 8 9 10
f
j
in ore
200 350 600 450 400 400 500 350 540 550
Sa se estimeze printr-un interval de incredere 98 % . parametrul e al
repartipei :
Rezolvare
a) Functia de verosimililate este :
, n

L(I
I
,/
2
,...I" .0) = e-
n
. e i=1
olnL I -
ao=o=>o=-;;L.t, =X
; : ]
Ca in exemplele anterioare, e este nedeplasat si consistent.
Pentru eficienta avem :
Inf (t, 0) = 1;2
0
1 0
2
I(O) =-M (t - O)' -=-
e
4
e
4
8
2
deoarece D(X ) = e' pentru repartitia exponentials.
1 0
2
D(X ) 0
2
Deci D(O) " --=- ewn D(O) =--=-
nI (O) n n n
Rezulta ca e este eficient .
221
b) Tinend seama de faptu1 ca legea exponentials se obtine ca un caz particular al legii
Weibull pentru A= I , rezulta cA intervalul de incredere pentru media 9 a repartitiei
exponentiale se obtine din problema 40 facand A= I , adica
n

j - I
x.z u X;
1-'2 ; 2'1 '2 ; 2n
c) Aplicand teorema limits centralA, n mare, variabila redusa
9 - 9
Z =- 9-
T,;
are 0 repartitie asimptotica normala tip.
I - a fiind probabilitatea confidentiala data, din relatia
< Z _
deducem :
9-9
-z <-9-<Z a
1- - 1- -
' J;; ,
sau :
--'----- < 9 < _ ....:...-
Z a
1- -
1- ------.1..
.r;;
Z a
1- -
1+ __'
.r;;
d) Intrucat selectia este de velum redus, vern folosi intervalul dat de {x) in care
n
= 4 250 ore,
i =1
Avem :
Rezulta :
2 -4250 9 2 -4250
< <
37,6 8,26
sau
226,06 " 9 < I 029,05
31. Fie variabila aleatoare X avand repartitia Reyleigh:
%'
2 --
!(x,6) =-x -e x o O, 6 >0
, 6
a) Sii se estimeze prin metoda verosimilitatii maxime parametruJ 6 al
repart ipei.
222
b) Fie e' estimatorul gasit pentru e.
e
de incredere (I - a) pentru parametrul e.
n

; =1
Sa se arate cii stat istica : Y
c) Sa se determioe un interval
Rezolvare
Se observa eli repartitia f (x , OJ este tDl caz particular aJ repartiJiei Weibull pentru
= 2 , prin unnare vom particulariza rezultatele din problemele 39 Ii 40.
a) Estimatorul de maxima verosimilitate aJ parametrului 8 este conform rezultatului
cbtinur in problema 39.
rticular aJ legii
e a repartitiei
. I ,
8=-;; L. x,
ret
b) Conform rezultatului obtinut in problema 40, statistica :
are 0 repartitie 7,.' cu 2n grade de libertate.
c) Intervalul de incredere pentru 0 este eel obtinut in problema 40 pentru = 2
adica :
.e) in care
n
2Lx,'
, -I
7,.' "
1- "2: 2n
'1.
2
a sunt cvantilele 1-
1- 2";2n 2: 2n 2
l' a ale repertinei 7,.'(2n) .
2
4.3. VERIFICAREA IPOTEZELOR STATISTICE
TESTE PARAMETRICE
rul e al
1. Domeniul valorilor admisibile pentru ipoteza H 0 : m = 1,5 este
intervalul inchis [0, 3]. Ipoteza altemativii este H , : m '" 1,5 .Care este
regiunea criticii a ipotezei H 0 ?
Raspuns. a) II' = (->,OJ v (3,_)
2. Fie H 0 ipoteza fundamentala, H, altemativa sa. Luarn a = 0,001
J} =0,000025 .
a) Ipoteza H 0 este adevarata.. Care este probabilitatea respingeri i ipotezei
H 0 ? Dar a acceptiirii ei ?
b) Ipoteza H 0 nu este adevarata. Care este probabilitatea respingerii lui
H 0 ? Dar a acceptarii ei ?
RdsplOls.a) a = 0,001; p =!-a = O,999 ; b)
223
3. Dintr-o populatie normals eu (]= 5 s-au extras doua selecpi de
volum n=9 .
Selectiile au dat respectiv X, = 2 X, = 3 .Se poate afirrna la un
prag de semnificajie a = a,s ca diferenta inregistratii este intiirnplatoare?
Indicane li riispuns. Se aplica testul Z bilateral pentru compararea mediilor a doua
populatii normale.
IZI = XI -X, _1_ =_3_=0.42
f 0' .;so
9 9 9
Z a = eo = 1.90 > 0,42
1- - .
2
deci diferenta biregistrata Intre X\ ji X, este intfunplMoare.
4. Un strung automat fabrica piese la care se controleaza 0 dirnensiune a
carei valoare stabilita prm standarde (dimensiunea nominala) este
m = 12 mm. Aceasta dimensiune este 0 variabila aleatoare normala Ntm ;a ,S) .
S-a controlat producjia dintr-wi sehimb luiindu-se la intiirnplare n = 36
produse, rezultand 0 medie observata a dimensiunii, egala eu X;= 11,7 mm.
Se poate afirma ca strungul automat produce piese eu dimensiunea
controlata mai mica decat dimensiunea nominala ? (a = 0,05) .
Rezolvare
Avem de verificat ipoteza H
o
:m = 12 [ala. de alternativa HI : m < 12 .
Regiunea critics este definite de inegalitatea :
X -mo.j;, Z
- -o- n < o
Za : 3
unde z, satisfacc relatia PCZ -cZa) =a = FN(za ). iar F(Za} = .&. Je -"2dz
.
Dar Za = -2
1
_ 0. > deci = =- 1,64
Deci X- m0 .j;, =II ,? -12,20 ,f36 =- 3,6
0 - 0,5
Cum -3,6 < -1,64, respingem H
o
si acceptam altemativa HI conform careia media
dimensiunii pieselor fabricate este rnai mica decat dimensiunea nominata.
RezultA eA strungul fabrica piese cu dirnensiunea controlata sub dimensiunea standard,
ceea ce necesita reglarea lui.
5. S-a stabilit ca greutatea tabletelor dintr-un medicament eu acpune
toxica puternica trebuie sa fie m
o
= D,S mg. 0 eereetare selectiva de
n = 121 tablete a dat 0 greutate "medie observata a tabletelor egala eu
X =0,53 mg. Se cere sa se verifiee la pragul a =0,0I ipoteza nula
H 0 : m = m
o
= 0,50 falii de HI : m l' 0,50 . Oobservare atenta (prin cantariri
numeroase) a tabletelor a condus la concluzia ea variabila greutate a
tabletelor are 0 repartitie normala eu o =0,11 mg (a =0,0I) .
224
-
- --- - - -
Iensiune a
lala) este
; 0,5) .
e n; 36
1,7mm.
tensi unea
media
standard,
acliune
<i de
ala cu
nula
intariri
:ale a
Rezolvare
Se aplica testu! Z bilateral
X-rna
z eolc =--;3
c
.rn
Z a = zO.99:5 =:: 2,58
~
Deci zeak = 3 > Z a = 2.58 ~ respingern flo.
,--
2
Greutatea medic a tabletelor difera semnificativ de greutatea admisa, deci administrarea
acestui medicament bolnavilor trebuie interzisa
6. Experienta anterioara arata cii durabilitatea unei anvelope auto poate
fi consi derata 0 variabila aleatoare normala cu media . m; 30 000 Ian si
dispersia 0
2;
(800 km)? .
Se face 0 schimbare in procesul de producjie pnn introducerea unei
metode noi de fabricatie .
o selecpe de n; 100 anvelope a dat X; 29 000 Ian.
Luand a; 0,05 se poate afirma cii noua metoda conduce la scaderea
durabi litajii anvelopelor?
Rezolvare
Trebuie sA vcrificam ipoteza H
o
. rn; rna ; 30 000 fala de a1ternativaH, . rn = "'J < 30 000
Tabelcle ne dau Za = zO,05 -= - 1,64 , ceea ce conduce Ia valoarea
cr . 800
rno + rZa ; 30000-- 1,64 = 29864,8
'" 11 10
Conform tcstului unilateral stanga, deoarece
. X ; 29 000 < 29 864,8
respingem No . dec] noua metodA duce la scadeca durabilitatii anvelopelor, in consecinta
trebuie abandonata
7. 0 selectie de Io loturi de caprolactama cristalizata tip A ani conpnutul
mediu de baze volatile .f .; 0,22 mili echivalenti pe kg. Presupunem cii
continutul de baze volatile este 0 vari abilii aleat oare N (m; 0,08')
a) sa se ver ifice cu a ; 0,0 I ipot eza H0 : m; m
o
; 0,20 fata de
altemativa HI : m; m, > 0,20 .
b) Care este puterea testu lui pentru m,'; 0,2 1 ?
Rezolvare
a) i n tabele gasim Z I _a = 2.33 si
o 0,08
rno + r z' _a ; 0,20 +-2,33; 0.2466 .
" " 4
Deoarece X; 0,22 < 0,2466, nu respingem 11
0
III a = 0,01
15 Matcmatica aplicala in economiC' cd. I
225
'J"'-"'"'W""
cum Zu = -ZI_ =- 2,33 rezulta
x(m,) = .J_2,33 + 0,21- 0,20) = <1>(-1,83) = 0,0338
1 0,08/ 4
deci: x(m, ) = 0,0338
8. Durata de funcponare a unui tip oarecare de bee electric de 100 wac
poate fi considerata ca 0 variabila aleatoare X repartizatii normal cu media
m=1500 CJ2 = 200' .0 selecpe de n = 25 de astfel de becuri da 0 duro
medie de funcponare de I 380 ore.
a) La pragul 11 =0.01 sa se verifice ipoteza H
o
:m=m
o
=1500 fap 0,
HI :m:m, <1500.
b) Care este puterea testului pentru m, = I 400 ?
Rezolvare
In
a
0) tabele gasim 2.=2
0 0,=-
2,33 si mo+ r,.=1500-- 2,33=1406,80
1/11 5
Deoarece X = I 800 < I 406,80, respingem No .
b) Avem :
. .. .{",. '00]. o.sers
Deci It(1 400) = 0,5675 . .
9. Experienta acumulatfi arata ci rezistenta la rupere a cabluriks
fabricate la 0 anurnita fabrica poate fi considerata 0 variabilii aleatoare X
repartipe normalii avand CJ = 15 kg. 0 selecpe de volum n = 9 conduce Ia c
rezistenp medie la rupere, X = 400kg. Daca m este media rezistentei la rupere :
a) sa se verifice Ja 11 = 0,01 , ipoteza H 0 : m = m
o
= 450 fap :l=
HI :m =m
l
",mo '
b) sa se determine puterea restului pentru m, = 460 .
c) Sa se determine volumul n al selectiei astfel ca testul sa aiba puterea 0, _"
Rezolvare
a) In tabele gasim 2 =2
0
" =2,57
1- - .
2
Deoarece
,226
e)Avern

lO wap
media
durata
lira de
------ --
Avem :
cum Za - 2,57 gasim :
,
Ii
I 2 ml -mO
jl cum = Zo... = 2,33 gasim:
n " (2,33+2,57)' ( 15 )' 54
460 -450
10. Pentru efectuarea unei anumite operapi, norma tehnica prevede 0
duratii medie de 40 secunde. Muncitorii care efectueaza aceastii operajie
sesizeaza eli aceastii durata medie este insuficienta. Pentru verificare se
cronometreaza durata operapei la n = 16 muncitori, giisindu-se 0 duratii medie
observatii X= 42 si o abatere medie patratica S = _1_:t<X, -:- X )' =3,5
n -l i ::1
Putem la un prag de semnificape a = 0,0I , sa respingem ipoteza eli durata
medie reala este conforma cu norma tehnica previizutii ?
Rezolvare
Avem de verificat ipoteza flo : m = 40 (forma este justa), fatA de altemativa
HI ; m =1:- 40 (norma nu este justA).Este cazul testului t bilateral, ell regjunea critica definite
de relatia ;
iriJor
X cu
la 0
Avem


n > ( 0.
S 1- 2" ; n- 1
t a = = 2.947 cum
]-'1 : n- I
de
99.
X- m r 42- 40 r.;
-r-r-r vn =- - ' ,,16 =2,285 < 2,947
S 3,5
respingem H, adi ca admitem cA diferenta dintre durata medie observata cea propusa de
standarde este Intamplatoare (s-a presupus ca. durata operatiei este 0 variabila alearoare ell
repartitie normalA).
II. 0 selectie de volum n = 20 dintr-o populape normalii a condus la
rezultatele :
x, 34,8 34,9 35,0 35, 1 35,3
n, 2 3 4 6 5
Sii se verifice la pragul a = 0,05 ipot eza H
o
:m = m
o
=35 fara de
altemativa H, :m '1' 35.
227
Rezolvare
Avem :
_ Ln,x,
x =--=35,07
"
1
H
a

2
5
o
6
-1
4
Pentru dispersie punem . U, = lOx, -351
I I-: 1-- f--=--+--=----
L _!(In
j
"j)3 44 _ 36
S' = " = --lQ, = 2,221
. V n -t 19
, 2,221
Sx Sx ,, 0,1 5
10
Cu aceste valori gasim valoarea statisticii Student :
(X-mohln (35,07- 35,O}/lO
t 2,1 5
S 0,15

in tabele gasim :
1 u = 10 973 . 19 = 2,093
. 11 -1 ' ,
2
Respingem .deci H0 .
12. Precizia in preluerarea pieselor unui strung automat se verifica eu
ajutorul dispersiei caracteristieii controlate a pieselor, care nu trebuie sa
depaseasca valoarea nominata = 0,04
S-a luat 0 proba la intamplare formam din n = II piese, valorile
caracteristieii masurabile cereetate fiind urmatoarele :
i .
I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II
Xl (in nun
100,6 99,6 100 100,1 100,3 100 99,9 100,2 100,4 100,6
100,5
Pe baza acestor date se verifica daca strungul asigura precizia standard
stabilita (a = 0,05) .
Rezolvare
Avem de lestal ipoteza H
o
:cl = 0,04 (strungul asigura precizia stabilita) [alA de
altemativa HI : 0:2 > 0,04 ( precizia nu este asigurata j.Ipoteza altemativa If2: 0
2
-c 0,04 nu
o consideram, dcoarece nu ne este teama ca precizia ar fi mai mare dccat cea stabilita, in
acest caz stnmgul avand 0 productie foarte buna .
Regiunea critica a ipotezei H0 este :
n
L(x, -.\'}
, t
"s' ,
- ,- > Xi-a' n- I
Go '
,. unde
228
Cu datele din label gasim :
1'=100,2 ; L (X,-1' )'=I,OO ;
j:o ]
tar
2' z
II -a ; 11- 1 = X.O,9.5 ;10 :::18,3
produse 0 selectie de volum n = 21
ipoteza H 0 : 0
2
=0 & =15 lara de
"
L(X;-1')'
prin urmare : H = _ 1_ = 25 > 18 3
"6 0,04 '
adica respingem ipoteza H0 si admitem altemativa HI ' Rezulta cii strungul nu asigura
precizia ceruta trebuie reglat.
13. Dintr-o populape normala de
a dat S'. = 16,2 .Sa se verifice
H, : 0
2
>15 .(a =0,01) .
Rezolvare
in tabele gasirn l r- : n-l ::: 37,6
fica cu
buie sa
valorile
[ntrucat
HI .
14. Din populapa
(21- 1)16.2 - ' 16 2 - 37 6'
15 -r -, < JiJ,99 ; 20- .,
normala, 0 selecpe de volum n = 31 a dat rezultatele:

1'.6 1 100.5 -
standard
x, 10,1 10,3

Sa se verifice ipoteza
H, : 0' > o.is(a = 0,05)
10,611,2 11 ,5 11.8 12,0
7 10 6 3 I
H 0 : 0
2
= 0 & = O,IS, lata de alternativa
04 nu
. itA, in
Indicane riispuns. Punand ", ::: IOxi -11 calculam
1 ' ) '
Ln,u,' --;; \Ln,u, .
n - I si
in label gasim : 30 = 30 = 43,7
I
' ( n - I)S' (31-1) 0,27 45 2 437 .
ntrucat 2 ::: > Xo95 30::: ., rcspingem H0 .
" 0 0) 8
, 15. Precizia In prelucrare a unui strung automat se verificii cu ajutorul
dispersiei dimensiunii controlate a pieselor, care nu trebuie sa depaseasca
= 0,1 . 0 proba extrasa la intamplare, de volum n = 25 , a dat rezultatele:
: : I I I I 1
4
; 5
229
Sa se verifice daca strungul asigura precizia ceruta.
Avem de verificat . ipoteza H 0 : 0' = og= 0,1 falii de H, : 0 ' '1' 0,1
(a = 0,05) .
Rezolvare
Penlru calcul lui S; facern schimbarea u, = lOx, - 39. Objinem :
uj -9 -4 - I 5 6
"0 2 6 9 7 1
z 2:"ou,'.-! tL"ou,)'
si S = n = 1991
Iol n-l .
~ i s} = S; =0 2
. 10' '
Incucat
(n -I)S1 _ 24.0,2 _ 4839 4 _'
, - - -- > -X, a
0 0 0,1 1- 2" ; n- I
respingem H0 . ndica strungul nu asigura precizia necesara ~ trebuie reglat
180-120 = ~ = 8
,fiAO 15,49 '
Avem
16. Un lot de piese supus controlului se accepts daca dispersia
caracteristicii masurate nu depaseste semnificativ 0,2. 0 selectie de volum
n =121 a ' dat S' =0,3. Se poate accepta lotul la un prag de sernnificape
a=O,OI ?
Rezolvare ,
, " ,
Vom verifica ipoleza H
o
:o- = "0 = 0,2 falA de H, :" > 0,2.
(n - I )S' _ 1200,3 = 180
2 .
" 0 0,2
lntrucat volumul selectiei este mare, vom folosi testul Z unilateral dreapta.
. , .
(n- I)S (n- I)
~
In tabele gasim :
ZI_a = Zo,99 = 2,33
lntrucat :
z calc =3,87 > ZI_o. = 233 respingem H0 .
. SA folosim ~ i testul :
Z
2{n- ..})S2 _J2n_ 3 care are valoarea
ao
zcal< = h 180-,fill = 18,97 - 15,46 = 3,51
230
' '' ' ''' 0 1
. ' .
llispersia
e volum
mificatie
lntrucat
ZcaJc = 3,5 1 > Zl _a = 2,33
respingem Ho-
17. Zece determinari ale procentului de apa intr-o anumita solupe, au
condus la X=0,832 % S = 0,02 % . Dad m este procentul mediu
adeviirat de apa in solupa respectiva, (mind a = 0,05 sa se verifice :
a) Ipoteza H
o
:m= m
o
=0,9 % falii de H, :m=m, <0,9% .
b) H0: 0
2
= = (0,03 %)' falii de alternativa H, :"f < (0,03 %)' ;
H; :of > (0,03 %)' ; H; :of '" (0,03 %)'
Rezolvare
a) in labele gasim "' :0,.' = 1,833
S 0,02
"'0 +I
n
_
1
:. r =0,9+ 1,833 r.;; =0,91
, vn vlO
i ntrucat X = 6,832 % < 0,91, respingem H0 .
b) In tabele gasim :
= 16,9
Avem :
, 2 ,
"iiX;; : n- I (0,03) 16,9 = 0,00169
n-l 9
II cum S' = 0,0004 > 0,00169 respingem H
o
.
In labOle gasim :
=3,3
Avem : .
cr:x.: ;11 _1= 0,00093,3
n - I 9
li cum S' = 0,0004 > 0,00033, respingem H
o
.
In labele gasim :
= 9 =2,7
- II -I .
,
Avem :
0,000147
n -I

=: ; 11- 1
n-I
0,0009 2,7 00 7
, 002 .
9 ,
Comparand cu S2cele doua valori gasite, respingem H
o
.
231
18. DOM masini sunt folosite pentru arnbalarea unui produs industrial
in paehete de 1 000 g. Din experienta trecuta se stie ca, cantitaple de
produs arnbalat pot fi considerate variabile aleatoare normale; respectiv
N(ml>(3g)'),N(m,, (4g)'). in urma cantariru a cite lOOpaehete de la
fiecare masina s-au obpnut :
X; =1007 g si X, =1002g. La pragul a =O,Ol sa se verifice :
a) ipoteza H0 : m, = m, falii de H, :m, > m, ;
b) ipoteza H0 : m, = m, falii de H,: m, '" m, ;
Aplicam testele Z unilateral dreapta, respectiv bilateral.
Rezolvare
a) in tabele gasim : =ZO,99 = 2,33 si

100 100 '
Deoarece X, -X, respingem H
o

b) Din tabele Z a =eo .., =2,57


1- - '
2
respingem H0 .
Deoarece :
- I
X,-X, =10> 257
"I cr3 '
- +-
tl
l
n2
19, Durata medie de funcponare a n = 50 de larnpi electrice de Ia
fabriea A s-a gasit X, = 1282 ore, iar abaterea medie patratica 5, = 80 ore.
La fabrica B, tot pentru n = 50 pentru acelasi tip de lampi -s-a gasit
X, = 1208 ore 5, = 94 ore. Verificaji ipoteza ea eele doua fabriei
produe lampi eu aceeasi durata medie de functionare ( Iamp. de aceeasi
calitate) , (a = 0,05) .
Rezolvare
[ntrucat volumele sunt sulicient de mari (n = 50) , aplicam I05tu! Z pentrtl
H
o
: m, = m, falA de altemativa H, : m, > m, (Iampile de la fabrica A sunt calitativ
superioare, avand 0 dural! medi e de functionare mai mare).
X,-X,
Regiunea critics in acest caz este : > ZI _a
err
1 -;;;- + n;
Cum z'_o '; zO,9' =1,64 , iar aI S,' >i cr3 si ' rezultA eli :
X, - X, _ 2;;,; 0;;; 8 =
, 4,23 > 1,64,
Sf si 80' 94'
, - +- - +--
rJt n2 50 50
ceea ce conduce la respingerea ipotezei H0 acceptarea alternativei HI ' adica se admite
statistic eli durata medie este mai mare la lampile produse de fabriea A (s-a considerat eli
durata de functionare a Iampilor este 0 variabila aleatoare normala).
232
. -
< rndustrial
trtii ti le de
. respectiv
ete de la
ce
- = 1.165
e de la
= 80 ore.
"a gasit
fabriei
aceeasi
20. Se emite ipoteza ca aplicarea unei metode noi de aschiere scurteaza
durata de preluerare a unor piese de acelasi tip.. Pentru verificare se fac
cate n, = 10 rnasuratori ale duratei de aschiere, prin vechea prin noua
metoda; se obpn rezulratele de mai jos In minut e :
D 58 38 m 38 G U
57 55 M 33 U
Sa se verifiee ipcreza H 0 : m, = m, ', cii duratele prin eele doua metode
sunt egal e fata de ahernativa H I : m, > m, (noul tip scurteaza durata medie
de aschiere) ( a = se presupune repartipa duratelor normala).
Rezolvare
Avem n, = n, =I O.Vom aplica testul I universal avend regiunea critica :
l\ - x, . . _ _
z ' ( ) > I'_a ;,, 'n, _" m care I' -o;,, 'n,_, -10.9' ;11 - 1,734
I1J Sl I I
- +-
nl +n
Z-
:! n
t
nz
Pentru calculul precedentealcatuim tabe lul urmator :
Metoda Veche
Metoda Noua
Nr.c.
xli ( ninute)
(x, -X, )' X2i (minute)
(x" - X,)'
I
58
1 57
25
/
2 58
I
55
9
3 56
1
63
121
4
38 361
24
784
5
70 169
67
225
6 38
361
43
81
7
42 225
33
361
8 75
324
68
256
9
68
12 1
56
16
10
67
100
54
4
pentru
calitativ
Prin urmare :
LX" = 570
X, = 57,0
(n, = L X" = 520
= L(X" -X,)' = X, =52
= 1664 ;
=
= L(x. -.r,)' =
= 1882;
X, -X, _ 57-52 =07% < 1734
+(n, 1664 + 1882(..!... +..!...) , ,
n, +n, -2 n, n, 10+10-2 10 . 10
de' unde rezul ta ca nu avem motive sa respingem ipoteza ce durate1e de prelucrare prin
eele doua metode sunt aceleasi. Aceasta inseamna ca diferenta X - X, =5 (minute) prin
folosirea metodei noi este intiimplAtoare (din punct de vedere statistic, nesemnificativa),
Astfel , superioritatea noii metode ramane nedovedita, aceasta nu insearnna ca eceesta
superioritate nu existA. Pentru W1 velum mare al selectiei aceastA superioritate, daca ea
exists in realitate, poate fi demonstrata.
233
21. Prin doua metode de masurare se efectueazii masuratori asupra
uneia si aceleiasi marimi fizice. Prin prima metoda, marimea fizicii se
mascara de n, = IOori si seoblme X, = 10,28 ; S,' = _ I_ (X" -X,)' =
, n
l
-1 ; "'1 .
= 0,00084 .Prin metoda a doua se mascara . de n, = 8 ori si se obtine
z I - , .
X , =10,30; S, = - -L,.(X" -X, ) = 0,00041. Se poate socoti cii cele
n
2
- 1;==1 .
doua metode asigura aceeasi .precizie in rnasurare? (a = 0,05).
Rezolvare
Avern de verificat ipoteza H I) : =0';(ambele metode asigura..aceeasi precizie) falA de
alternative HI : cif (metoda a doua asigura 0 precizie mai mare).
Regiunea critica a ipotezei H0 este :
sl
Sf> F"! _I ; "2-1 ; I- a
z
S,' 0,00084 = 2 05 < 368
tar = F9 -, 7 ', O,9j =3,68 si
si 0,0004I' ,
ceea ce nu conduce Ia concluzia Ci1 nu exista motive sa respingem ipoteza Cu alte
cuvinte, informatia pe care 0 avem ell privire la cele doua metode nu ne ofera. motive sa
consideram cA a doua metoda este mai buns decal prima.
22. Doua selectii independente de volum redus, respectiv n, = 12;
'n, = 18, extrase din populatii normaIe asupra variabilelor X, si X , au dat -
X, = 31,2; X, = 29,2 dispersiile de selecpe = 0,84 , si = 0,40. Sa se
verifice ipoteza H 0 : m, = m" fulii de altemativa HI: m, *m" (a = 0,05) .
Rezolvare
Deoarece dispersiile S,' si o$} sunt diferite, sA verificam daca aceasta diferenta este
sau nu semnificativa,
" s,' 0,84
Testul F pentru H
o
: Of =0 0 F
calc
= - , = - - =2,1 .
S, 0,40
Cum altemativa este H , : of > , in tabele gasim F"I _I; ", _, ;. =Fi , ;17 ; 0,0' =2,4 .
lntrucat F'"k<F"I _
1
; ", _, ;. ,nu avem motive sa respingem .dicll. I.
pragul a = 0,01 consideram Ci1 disper siile sf si nu difera semnificativ.
Sa. trecem scum la verificarea ipotezei de egalitate a mediilor.
Avem 1 ,X, - X, n,n, (nl +n, -2) =708
J (n,-I)S,' +(n, - 1)S} n, +n, . '
In tabele gasim I . =1
0
,97' ; 21 =2,048 ; cum 1 =7,08 > 1
0,97'
; 21 =2,048
1-
2
;ItJ +- 112-2
respingem ipoteza H0 : t7'J ::;: m2.

a
23. Din doua loturi de piese prelucrate la doua masini diferite s-au
extras selectii mici de volume n =10, m =12 , obpnandu-se rezultatele :
.nori asupra
'" fizicii se
. -,
t ., - X, ) =
x, 3,4 3,5 3,7 3,9 x, 3,2 3,4 3,6
Sa se verifice ipoteza H0 : m, = m, faJ<i
de H, :m, m" de egalitate a mediilor celor doua caracteristici X r
ale pieselor de la cele doua masini presupuse a avea repartipi normale
(a = 0,02) .
Rezolvare
Mediile celor doua selectii sunt :
se obtine
coti cii cele
ecizie) fafA de
n,
2 3 4 1
m.
2
3,5
2 8
H
o
Cu alte
:ra motive sa
n, = 12;
X, au dat -
,40. Sa se
=0,05) .
erenta este
=2,4 .
adica la
= 2,048
Pentru calcu!u! simplificat aI dispersiei punem :
u, = lOx, - 36 ;
L'Iul -.!.. (L'I
u
.)'
Obtinern : S; - n _ 2.67 ll ' S,;
n -l
1i deci S; = = 0,0267 si S; = S; = 0,0254 .
10 10
Aplicam acum testul F : F = S; = 0,0267 = I 05
"', S' 00254 ,.
, '
in tabele gasim FO,OI;9 ; 11 =4,63 cum F
ea1c
< F',abelar ' nu avemmotive sArespingem
ipoteza de egalitale a dispersiilor celor doua populatii nonnale.
8ft trecem acum la verificarea egalitatilor med.iilor folosind testul Student :
1= X-V nm(n+m -2) = 072
n+m , .
in tabele gasim I a = 1
0
,99 ; 20 = 2,53 .
1- '2 ;
Deoarece i < 1
0
,99 ; 20 . nuavemmotivesa respingem ipoteza de egalitate a mediilor.
24. Doua laboratoare ale unei intreprinderi industriale au efectuat
determinari ale continutului de carbon in n = l3 probe de otel nealiat.
Determinarile au fost facute prin aceeasi metoda si in aceeasi ordine la cele
doua laboratoare.S-au obtinut unruitoarele rezultate perechi (in %) ale analizei :
X. y. Xi y.
0,18 0, 16 0,32 0,30
0,12 0, 19 0;17 0,31
0,12 0,08 0) 2 0) 4
0,08 0,05 0,34 0,28
0,08 0, 13 0,14 0, 11
0,12 0,10 0,46 0,42
0, 19 0, 14
235
Se cere sa se verifice la pragul de semnificape - a = 0,05 daca
continutul mediu de carbon objinut la cele doua laboratoare difera sau nu
semnificativ, ca variabilele X r soot normal repartizate.
Rezolvare
Problema propusil 50 rezolva conform cu urmatorul model :
Fie X, si X, doua vanebile aleatoare definit e respectiv pc dOM populatii normalc cu
dispersiile necunoscute. DIn celc dOM populatii 50 extrag dOM selectii dependente de
. acelasi volwn II ,obliniindu-5O rezultatele perechi (X", X,,) i = 1, 2, ... ,II, (Xii' X,,) fiind
perechea de rang i.
Fie d. =X,1 - X
i2
diferenta de rang '.i si
I n
J =;I;di
i =1
media tuturor diferentelor d. care sunt relizari independente prin selectie ale variabilei
diferenta d = X, - X, , precwn si abaterea medie pMratich a lor.
(1)
n
Sd = _1_""(d, -J)' = ,=1 ,=,
n - I L,., n- l
i=1
Solutia problemei consta in verificarea ipotezei de egalitate a cominuturilor medii de
carbon in cele doua laboratoare, adica 0 ipotezA forma f{ 0 : "'I = mi . fata de
alternativa H
t
: "'I $-Tn]-. Avem
_ (1n ) I n 1n
M(d)=M
1 n I
=- ""lM(X" - X,, ) =- (11m, -nm,) =m, - m"
nL. n
;=1
tar se estimeaza ell dat de (1) si prin urmare se estimeaza prin
. Rezulta
II
- -
d-M(d)
S-
d
J -(m,-m,)
care in ipoteza H
Sd , . 0
.;;.
J';;'
1,,_1 =----S; '
are 0 repartitie Student cu II -1 grade de libertate.
ca statistica tn_t
Regiunea critica este :
1?f1
-.;;.
>/ Q
Sd n-t : 1- :;-
/ .
unde / a este cvantila 1- a repartitiei Studen t.
,, -1 ;1- -;;;- 2
(2)
236
= 0,05 daca
rora sau nu
. normale ell
de
' , .X,, ) fiind
variabi lei
(I)
medii de
fata de
Rezulta
(2)
In cazul nostru, variabila d are valorile :
i
d, j d, i d,

j
d,
I 0,Q2 4 0,03 7 0,05 10 -0,02
2 -0,07 5 -<1,05 8 0,02 11 0,06
3 0,04 6 0,02 9 -<1,04 12 0,04
d = 0,018: Ld,' = 0,0177 ; Sd = 0,034; ' n- ! = 1,89
/ a ='12 == 2,18> 1,89
'1- 1; 1-"2
Se respinge HJ, adica in medie, rezultatele analizei 1a eele doua laboratoare nu difera
semnificativ.
25. La doua aparate s-au masurat , in aceeasi ordine 6 piese s-au
obpnut unniitoarele perechi de rezultate :
x, I 2 3 5 6 8 10
J;1 10 3 6 174
La pragul de sernnificape a = 0,05, sa se , decida .daca rezultatele
masurarilor difera sau nu sernnificativ, stiind ca aceste rezultate urmeaza
legii normale .
Rezolvare
Se gaseste : Ldi = 3 d= 0,5 ; Ld,' = 126
j126
Z
Sa = ' = - - = J24,9 = 4,98
n -1 6 -1
:iF,; 0,5.;6
t =- - =--= 0,25; ts , 0 97.5 == 2,57 .
Sd 4,98 . ,
Deoarece 'calc =0.25 -c 2,57 , nu avem motive sa respingem ipoteza ca, in medie, cele
doua aparate dau acelasi rezultat al masurarii ,
26. La un laborator chimic s-a efectuat, in aceeasi online, analiza a 8
probe, prin doua metode. S-au obpnut unniitoarele rezultate :
X, 15 20 16 22 24 14 18 20
Y, 15 22 14 25 29 16 20 24
in prima linie este dat conjinutul in procente de 0 anume substanja in
fiecare proba, determinat prin prima metoda, iar in linia a doua, prin a
doua metoda . La pragul de semnificatie a ,0,05 sa se decida daca
rezultatele medii ale celor analize difera sau nu sernnificativ, presupunand
ca aceste rezultate se distribuie dupa legi normale
Rezolvare
Se obtine ::i=-2 ; Ld,' = 66 ; s, = N = 2,20 ; 1
7
; 0.." =2,36
Ireate I=1- 2,:
r7
1= 257 : ' cak =2,36 > 17; 0. 975 = 23 6 .
237
Reziltatele medii difera senmificativ, deci eele douA metode de analiza nu se pot
considera identice. f'
27. La doua balante analitice se cantaresc, in aceeasi ordine, 10 probe
de substanja chimica, obtinandu-se rezultatele in mg.
x, 25 30 28 50 20 40 32 36 42 38
Y
i
28 31 26 52 24 36 33 35 45 40
La pragul a = 0,01 sa se decida daca rezultatele c3ntiiririlor difera sau
nu semnificativ, presupunandu-se normalitatea lor.
Rezolvare
- ""
d = --D,9 L... d, = 65 S d = 2,69 ; ' cal c = '9 : O.99j = 3,25
Deoarece : It"" 1=1,06 < 3,25 , deeidem cA diferenta nu este semnificativa.
28. Se arunca un zar de n = 200 ori si se inregistreazii cii 0 fata ' a
aparut de X = 25 ori .
Se cere sa se decida, pe baza acestui rezultat, daca zarul folosit este sau
nu un zar perfect ca dimensiuni si omogenitate a materialului . (a = 0,05) .
Rezolvare
1
Raspunsul la intrebare se poate da verificand ipoteza H0 : p = - de alternativa
6
1 . .
HI : P .. - eu ajutorul testului Z bilateral.
6
I
X - npo
Pentru a =0,05, Z a =zQ = 1,96 si z = - 1,58
1-, . Po)
cum I z I= 1,58 < 1,96 , nu respingem ipoteza H0 .
Rezultatul celor 200 de anmcAri TIU contrazice presupunerea ca zarul este un cub
perfect, in sensu! aratat mai sus.
frecventa relativa a unui
ipoteza verifice se a = 0,05 sa
HI : P;<.0,20 .
29. Pe baza a n = 100 de probe s-a gasit cii
X
-=0,1 4 .
n
de semnificajie
fatii de' altemativa
La un prag
H0 : P=Po =0,20,
Rezolvare
eveniment de probabilitate peste
Avem :
(
X _ po).r. ex:
z = n = (0,14- 0,20),,100 = _1 5
b o(l-po ) J 0,20 0,80 '
Pentru a =0.05 : Z a =Zo.." =1,96 .
1- -
1
238
, ----
! nu se pot
Cum Iz I= 1,5 < = 1,96, respingemHI , prin urmare nuavemmotive-sa consideram
cA frecventa X difera semnificativ de P = 0,20 .
"
Rezolvare
Avem de verificat ipoteza H
o
: P = Po = 0,02 fala de a1temati va HI : P > 0,02 la
a = 0,03 .
Avem :
10 probe
38
40
difera sau
30. Un lot de produse se accepta la un control de
probabilitatea rebutului nu depaseste 0,02. Printre cele
controlate s-au giisit X =12 defecte. Se poate accepta lotul ?
recepjie daca
n =.400 probe
3,25
o fata : a
teste sau
= 0,05).
alternativa
(
r )
'-- Po .r;; ttz:
Z
" = (0,025- 0,02),, 400 = 071
calc '
,Jpo(l- Po) ,JO,02. 0,98
[ntrucat Z I_o. = 1,645 l eak = 0,71< 1.645 , nu avem motive! sa, respingem H
o
si
drept urrnare acceptsm lotul .
31. Doua fabrici produc piese de acelasi t ip. Pentru a estima productia
acestor fabrici s-au extras selectii obpnandu-se rezultatele : de la prima
fabrica, n, =200 piese ,XI =20 s-au gasit defecte , iar din cele n, =300 ,
de la cea de-a doua fabrica, X, = 15 s-au gasit defecte .
Sa se verifice daca exists 0 diferenta calitativii semnificativa intre
productiile celor doua fabrici .
un cub
unur
ipoteza
Rezolvare
Avem de verifical. ipoteza H
o
: Pi = p-i faIA de a1ternativa HI : p[* Pi
Avem : X, X,
", 200 " '" 300 " "1 +",
P XI +X, = 0,05 ; q = l- p = 0,95
nl + nz
XI _X,
Z _ '" "'.r;; - OJ 0 - 0,05 ./l2O = 2,5!.
Jp (l - ji) JO,05.0,75 .
Pentru a = 0,05, Z a = Zo,,,, = 1,96 . Cum Z,ak = 2,51 > 1,96, respmgem H
o
'i'
,--
2
deducem ca productiil e eelor doua fabrici difera calitativ.
n de piese
numarul X
inregi streazii numarul
saptiirn3na, precum
32, Intr-<> productie de masa se
produse in fiecare zi , timp de 0
corespunzator de piese defecte,
Rezultatele soot cel e din primele doua coloane ale tabelului 3. Se cere
. sa se compare cele 7 frecvente relati ve ' care dau procentul de rebut in
239
i = 1, 2,...,k
fiecare zi, cu scopul de a stabili dad intre ele exista sau nu diferente
semnifieative, adica dad procesul de producjie s-a aflat sub control (s-a
desfasurat normal in decursul intregii saptamfini)
Rezolvare
Problema ' propusa se rezolva ell ajutorul modelului teoretic al verificarii ipotezei
Ho : PI = P, = ' .. = Pt. care generalizeaza modelul vcrificarii ipotezei de egalitate a doua
proportii PI li P" intiilnit in problema precedenta
Fie
!It =XI , ii, =X, , ii, = X,
nt n 2 n
cele k frecvenje relative. Vom presupune ell volumele !1t ,n2 >... , nt ale celor k select ii
sunt suficient de mari si in baza teoremei Moivre-Lap ace variabila l'J . I::;: i 5 k > are 0
reperti tie asimptotic normals ell media dispersia
Jf (I\) =p, li D(h, ) p,(I- p, ' ,=1,2. ... ,k.
n,
Rezulta ell, daca H
o
este adevarata, adica daca P, = p, i = 1,2, .... k, unde P este
valoarea comuna.I necunos cuta] a probebilnajilor PI utunci variabila redusa :
z - --.!!c._P_
,
'0
are 0 repartitie aproxirnativ normals ."1(0, 1) . In ucestc .conditii suma patratelor variabilelor Z,
'1 A:, 1 A-
X- :;:; L
Z
,2 =--- L ll/(h, - p )2 (*)
' " I p(l- p ) ,=1
are 0 reparti tie aproxanativ i, ell k grade de libcrtate.
cA estimatia h are 0
Suma (. ) devine minima pentru valoarca
- L'oh, Lx,
h= L'" = L'" = p ,
estimatie valorii comune a parametriJor PI . Rczulta ca-
, .
, 1 '" -,
X: = h(l_h)L.n,(h, - il)
..I
urmeaza aproximativ 0 repartitie x.' ell k -I grade de libertate
repartiti e normals ell media ,If(h) = p dispersia D( h) = PC: - p ) .
L'"
care este 0
( I)
a
1=1
Numllru1 gradelcr de libertate din repartitia '1.0 a sumei scade ell 0 urutate deoarece
intre abatcrile II, - h are lac relatia :
k .c k A _ .I:
L n,(I\ -h)=L n,h, - L l1,h=L l1,h- L,\h =0
1=1 j .::t 1=1 1_1 / =1
240
(2)
diferenjs
control (s-a
ipctezei
e a doua
k selectii
0
p este
.2,...k
(0)
este 0
(I)
are 0
Prin urmare , pentru vcrificarea ipotezei H0 ' vom folosi testul X' definit de. ( I). La W1
prag de sernnifi catie a , regiunea critica a ipotezei Ho se defineste prin inegalitatea :

, I L' -, '
W : X n,(h, - h ) >
h(l-h) ,
, i=1
In cazuI coneret al problemei propuse, procentu! de rebut pe intreaga <aptAmanA este
(asa cum rezulta din coloana (4) a tabelului 3) egal ell I,ll 9 % = h , iar
h (l-h)= 0,01178 .
Tabelul3
to;h)
II, - h
11, (11, - h )
I'\r.
h, = 3..
crt
n, X,
II, - h
t(l -h)
h(l- h )
n,
n,
1 2688 27 0,01004 -0,00188 0,00209 -0,90 0,0081
2 2937 43 0,01464 0,00272 0,00200 1,36 1,8496
3 2979 36 0,0 1208 0,00016 0,00199 0,08 0,0064
4 2822 34 0,0 1205 0,000 13 0,00204 0,06 0,0036
5 2447 23 0,00940 -0,00252 0,00219 -1, 15 1,3225
6
3372 47 0,01394 0,00202 0,00187 1,08 1,1664
7 2887 30 0,01039 -0,00153 0,00202 -0,76 0, 5776
20132 240 0,01192 5,74 = X'
Din ultima coloanA a tabelului 3 se vede ca valoarea statisticii testului este X' = 5,74 .
Pentru a = 0,05 la k -I = 6 grade de libertate gasim . _1= 12,6 > 5,74 si, deoarece
conditia (2) este conlrazisA, respingem ipoteza H , .
Prin urmare intre cele 7 frecvente relative nu exista diferente semnificative si prin
urmare nu putem evee indoieli asupra stabilitatii procentului de productie.
33. In tabelul 4 sunt prezentete datele privind repartipa a n = 320 de
inele semifabricate pentru rulrnenti eu bile, dupa doua caracteristici
inalpmea (caracteristica A ) diametrul exterior (caracteristica B) normale,
adica in limitele de toleranja marite, adica depasind aceste limite.
Tabelul4

Diametru
Normale MArite Total
Normale 239 - 60 299
Marite 14 7 21
Total 253 67 320
Se cere sa se verifiee daca inalprnea si diametrul inelelor falii de
dimensiunile admise sunt doua caracteristici independents.
16_ Matcmatica aphcata in economic - cd. I
2-11
Rezolvare
Problema prOPUs8 se rezolva conform eli urmlttorul model : SA presupunem ca
dispunem de n observatii independente, repartizate dupa doua caracteristi ci, A Ii B ,
calitative sau cantitative. in raport ell caracteristica A cele n rezultate se impart in r
grope A"Az ,...,A, in raport cu caracteristica Bins grope ...,B, astfel illeat
sunt posibile combinatiile numarul observatiilor care figureaza in grupa
(A,B
J
) prin hy vom obtine repertitia de mai jos numita tabela de convergenui.
ce
2,1

B
z ;
B,
h. o
At
h, 1 h, z h" h,o
A
z
hzl hzz
hz,
hzo
A,
h'l
h,z h
n 1.,0
ho i
""1
l'oz h., n
me
fa
Fie- P, : P(A,B
J
)
Concordanta intre date!e de observatie probabilitatile ipotetice
lfi ' d j t H ' 0 I < . < 1<' < ' dO t dat
yen lean ipo eza 0 . P ij .= Pij _ I _ r ; _ J _ S , lU1 e PI) sun e.
o
Pi] se cerceteaza
Aceasta ipoteza se verifica dupa cum stirn cu
folosind in cazul de fata statistica
ajutorul testului de concordanta
, ' (" o)z
i
2
=1:1: '-n:ij
;=1 / =1 np(i
(I)
ve
(2)
grade de libertate, unde c reprezinta numarul
Pij care se estimeaza pe baza acelorasi
veriabila X? , ell k = rs-l-c
de care depind probabilitatile
care este 0
_ parametrilor
observatii.
Regiunea critic! a ipotezei H
o
definita de relatia: i
2
>
unde xi . t-. este cvantila 1- a a variabilei iar a pragul de semnilicatie.
Criteriul de independenta a celor doua caracteristici A B pe care vrem sa-l stabilim
canst! in verificarea ipotezei ca. cele . doua caracteristici sunt independente
H
o
: PIj =P10POj ' Wide PiO si Po) sunt probabilitatile marginale. Cum PiO:; h,o
n
. _ hoJ ezuI . _ _ h.oho
J
Po) =- . r ta. ca. npij - np,OPOj =--
n n
si inIocuind in (l) statistica devine dupa unele transformari :

p I h. ohoJ
care umieaza 0 repartiti e X
2
ell '_(r -IXs -1) grade de libertate. Prin urmare, regiunea
critics a ipotezei deindependenta este definita de inegalitatea : i
2
> x!h - IXS-I } ; I -a .
242

di
C1, A ji B,
in cazul problemei propuse, daca cele doua defecte intervin independent unul de
celalalt, arunci numarul semifabricatelor la care ne asteptam sa aiba simullan defecte
ie sa fi ezul din belul 1 21,67 ,
trebuie sA ie , asa ClUD r tA la (4), ega cu --= 4,4 bucati.
320
Potrivit tot datelor din label, aces! numar este mai mare, si anume egal cu 7 bucati,
ceea ce pare di ar contrazice ipoteza de independenfA.
Folosind criteriul mai sus, valoarea statisticii X' data de (I) se gaseste egala cu
2,1. Pentru a =0,01 si k =I , gasim Xl-a;' =X6,99; 1=2,7 1i conform ca (2) valoarea
statisticii nu apertine regiunii eritice, deci nuavemmotivesa respingem ipotczaH
o
.
in concluzie, datele de care dispunem nu contrazic ipoteza ca obtinerea dimensiunilor
marite ale semifabricatelor fafA de abaterile Iimita ale inaltimii si ale diametrului exterior
stabilite in proiect, sunt independente.
34. Un grup de sociologi a studiat influenta vechimii in munca pe
meserii asupra productivitajii munci i lucratorilor dintr-o secpe a unei
fabrici. S-au obtinut urrnatoarele rezultat e:
TabeluI5

Vechimea in mundi
pana la 10 ani
de la 10 ani
dela 15 ani
Indicatorul rezultant la 15 ani
135 176 155
!,wnlirul de piese produse 156 196 160
Intr-un schimb de un muncitor 165 204 149
(in bucati) - 180 171
- -
140
-
-
..
-
-
Presupunand ca productivitatea muncn lucratonlor secpei avand diverse
vechimi in munca este 0 v.a . normala :
X i --+ N(m" a,) ;=1,2, ... , iar a; =a; = a;' se cere sa se verifice
ipoteza H0 : m
l
=m, =m
J
(productivitatea medie a rnuncu nu depinde de
vechimea in munca ) (a = 0,05) .
Altemativa este HI : m
l
m, m
J
(productivitatea muncn nu este
aceeasi, ea depinde de vechirnea in munca ) .
Avem : n
l
+n, +n
J
=n=3+4+5 =12
- 456 . - 756 - 775
X l = - =152 ' X , = - =]89 ' X
J
= - = 155
3 ' 4 ' 5
X=1987 = 165 58
12 '
(2)
la x' ,
numarul
acelorasi
(1)
cerceteaza
slabilim
ependente
".!k si
n
J 4 ,
'" - , '" - , '" - ,
L,,(Xij - XI ) =474;L,,(X
y
-X,) = 524 ; L,, (X
y
- X, ) =542
} =I ] : 1 j =1
3 !Ii
L L (Xij - xy = 1540 ; (X, - X)' n, = 553,25 ; (X, - X)' n, = 1504,25 ;
i =1 } =I
regiunea
J
(X
J
- X) ' n, = 559,68 L(x, - X) ' n
l
= 2621,18 .
;"'1
24 3
Tabelul6

NT.
CaUlB Suma patratelor gradelor
Dispersia
Statistica
variabilitatii abaterilor de F
libertate
3 S'
L(X, -X)'n, =
F=i =
Vechirnea in
St' =1310.59
Sf
rnunca (intre ;=] k - 1= 2
= 1310,59 = 7,71
grope )
= 2621,18
factorials
170
(factorials)
Reziduela (in
f(Xlj - X,)' =
Sf = 170
interiorul
1':=1)':: 1 n-k =9
grupelor )
= 1540
rezidualA
Irrezidualat

n,
L L>'y-X)'=
Totala i =l ) =1 n-l =lI
= 416118
,(totala)
"
Om tabele gasirn F._, ;n-'; t - o = F,;. ;0,.' = 4,26.
S'
Oeoarece F = --+ = 7,7 1> 4,26, respmgem H0 adica producnvitajile
5,
medii nu sunt egale, factorul vechime in munca influentand aceasta
productivitate.
35. Se efectueaza cont rolul unor loturi de produse si din lotul prezentat
pentru cont rol s-au extras succesiv n produse, iar X" X , , ..., X n sunt
rezultatele verificarii lor. Convenim, sa dam lui X , (i =1,2, ...,n) valoarea I ,
daca produsul cercetat este defect, valoarea 0 daca produsul cercetat
este corespunziitor. Consideram ca probele sunt independente, ceea ce se
poate presupune daca lotul din care se fac extragerile este suficient de
mare. Daca probabilitatea extragerii unui produs defect este p , atunci
repartipa variabilei X , care reprezinta numarul de produse defecte aparute
int r-o extragere este :
(
1 0) .
X ;p+q= l, adi ca repartijia binomiala ! (x,p)=pX(I _p)l-X (I')
p q .
in care x = 0,1 0 ., p ., 1. Efectuand n observatii X, , X , ,., X n , probabilitatea
obtinerii acestora este :
Alcatuirn tabelul conform schemei analizei dispersionale.
n n
LX, n-LXi
f tm, p) = p i=1 (1- p) ,=1 = pm(1_ p)"-m unde
n
m = LX, reprezinta
,,=1

Tabelul 6
ltistica
F
-9
- = 7,71
:t ivitiiple
numarul produselor defeete apiirute in selecpe (numiirul de valori I
obpnut e in selecpe). Ne propunem sa verificiim ipoteza cii parametrul Pdin
repartitia (I') este egal eu Po(H0 : P =Po ) fulii de altemativa , H, : P =P,
(p, > Po) , Presupunand cii dacii se respinge . ipot eza HI lotul supus
controlului se accepta, iar dacii se respinge ipoteza H
o
, lotul se respinge,
suntem in prezenta unei probleme foarte importante de control de receppe
al fractiuni i defeete Pa loturilor de produse, pe care 0 rezolviim prin
metoda analizei secvenpale. Dupii cum este adeviiratii ipoteza H 0 : P = Po
sau ipoteza H, :P = P" avem respeetiv:
POn=j(m, Po) = p;;' (I - poy-m P' n= f im, P, ) = pt (1_ p , )n-m
iar raportul probabilitaplor este :
= ( l!..!..) m(.!..::.l!..!..) n-m (2' )
POn Po 1- Po
lnegalitajile (2) si (3) din Curs , (volumul I, pag.2%) suntei:hivalente eu :
P ,
Ig B < Ig-!!!.. -c lg A , sau
POn
P 1- P
linand seama de (2 ') , putem serie : IgB < mig - ' +(n - m) Ig --I < Ig A
Po I Po
din care dupa un calcul simplu dedueem :
19l-po 19l -PO
19B' I-p IgA I- PI
- - -=-...,-- + I n < m < +_,_ --'--";'---_
IgEL +
1g
1- Po IgEL +l
g
1- Po IgEL +
lg
1- Po Ig EL +
1g
1- Po
Po 1- P, Po 1- P, Po 1- P, Po 1- P,
aceasta
rrezentat
.r , sum
oarea I ,
cercetat
a ce se
l ent de
, atunei
aparute
-z (I')
sau
unde am pus :
h - 19B h
1 - 1- ' 2
Igl!..!.. +Ig ,
Po 1- P,
h, +h,n <m <h, +h,n
Ig A
I ,h,
Ig l!..!.. +19 - Po
Po 1- P,
I
1- Po
g - -
1- P,
19 l!..!.. + 19 1- Po
Po 1- P,
(3)
(4')
oilnatea
:rota
lnegalitaple (3') exprima condijia de continuare a probelor. Inegalitatea
ms;h, +nh, echivalenta eu condipa (2) din Curs exprirna condipa de
respingere a ipotezei H, (accepta rea lotului) , iar inegalitatea m "' h, +nh,
echivalenta eu condipa (3) din Curs , exprima condipa de respingere a
ipot ezei H 0 (respingerea lotului) .
245
Rcsping jf,
h,
o
hi Resping n,
Fig. 4. 1.
n
Luarea deciziilior la verificarea ipotezelor cu ajutorul T.S.R.P. se face
adesea usor daca se foloseste 0 reprezentare geometries. Considerarn
marimile m si n drept coordonatele unui punet in planul axelor On ~
a m si reprezentarn dreptele paralele m = h, +h, n ~ m = h, + h,n . Aceste
drepte impart planul in trei regiuni corespunzatoare celor trei decizii
posibile la fiecare proba (fig.4:I).
AstfeI, daca dupa proba a n-a punetul (n,m) satisface condiria de
acceptare a ipotezei H 0 : m$ h, + nh, el se va situa sub dreapta inferioara,
deci regiunea de sub dreapta m = h, +nh, este regiunea de acceptare a
ipotezei H 0 Daca punetul (n, m) satisface :condipa de. respingere a ipotezei
H0 ' m ;:" h, +nh, el se va situa deasupra dreptei superioare, deci regiunea
de deasupra dreptei m =h, + nh, este regiunea de respingere a ipotezei H 0 .
Daca dupa proba n -a punctul (n, m) satisface conditia (3') de continuare
a probelor, el se va situa intre cele doua drepte, deci regiunea dintre eele
doua drepte este regiunea de continuare a probelor.
Aplictuie
Luand Po =0,1, P, =0,3, a =0,02, si p =0,03 gasim :
1
0,03 1 1- 0,03 1 1- 0,1
g- -' - g - - g- -
/. 1- 0,02 _ -2 58 . h 0,02 _ 2 8g . " - 1- 0,3 - 0 186
0 3 . I - 0; - , " - 03 1- 0 I - , , ~ - 0,3 1- 0 I .
Ig-'-- +Ig - - Ig - ' +Ig - -' Ig- + 1g - -'
0; 1- 0,3 0,1 1- 0,3 0; 1- 0,3
Prio unnare condijia de acceptare a ipotezei H oeste m s - 2,58+0.I86 n ,
conditia de respingere a ipotezei H 0 este m ;:" 2,88+0,186n , iar condipa
de continuare a probelor este - 2,58 +0,186 n m < 2,88 + 0,1 86 n .
246
R.P, se face
Consideriim
ixelor On
hJn. Aceste
trei decizii
condiria de
:a inferioara,
acceptare a
a ipotezei
leI regiunea
potezei H
o
.
cont inuare
dirrr e cele
, OJ = 0.1 86
, 03
' 8 +0.l 86n ,
if conditia
- - ---
Zonele de acceptare si de respingere a ipotezei H0 ,zona de eontinuare a
probelor precum si dreptele care del imiteazii aceste zone sunt prezentate in
grafi eul din figura 4.L
Efectnarea probelor in legiiturii eu controlul fractiunii de produse
defecte din productia pe loturi supusii cont rolului a dat rezultatele din
tabelul 7 la care in coloana (I) sunt inscrise val orile nurniirului n al
probelor"in coloana (2) rezultatele Xiale probelor, in coloanel e (3) (5)
val orile coespunziitoare alerniirimilor - 2,58 +0,186n , respectiv 2,88 +1,86n ,
"
iarin coloana (4) valorile lui m= LXi corespunziitoare.
1=1
Tabelul7
n
n
X,
-2,58+ 0,186 n
m=IX,
2,88+0JF6 n
1=1
I 0
,2,314 0 3,066
2 0 , 2,204 0 3,256
3 I ,2,022 1
-
3,438
4 0
,1,836
I 3,624
5 0 , 1,650 1 3,810
6 0 ,1,464 I 3,996
7 0
,1,278
,
I ,4,182
8 0 ,1,092 1 4,368
9 I -0,906 2 4,554
10 0 -0,720 2 4,740
11 1 -0,534 3 4,926
12 I -0,348 4 5,112
13 0
-
-0,162 4 5,298
14 1 0,024 5 5,484
15 0 0,210 5 5,670
16 0 0,396 5 5,856
17 0 0,582 5 6,042
18 I 0,768 - 6 6,228
19 0 0,954 6 6,414
20 0 1, 140 6 6,600
21
O '
1,326 6 6,786
22 I 1,512 7 6,972
Se observii cii pentru n = 22, este satisflicutii condijia m > 2,88 +0,186 n ,
adicii condipa de respingere a ipotezei H
o
.Pe graficul din figura 4.2. punetul
(22,7) se situeazii in regiunea de respingere a ipotezei H 0 .Se acceptii deci
ipoteza H, :p = 0,3 prin urrnare, dacii fracpunea de produse defecte din
lot nu trebuie sii depaseasca 0,1, lotul supus controlului se respinge.
24 7
Yom trece acum la calculul numarului mediu de probe necesare panii
la acceptarea ipotezei Ho,respectiv HI ' Sii calculam M(Z/H
o
)
,
c3nd f(x,p) =p' (I- p)"', x=O ;l. Avem M (Z /Ho)=IZf(x,po), uade
=0
1
a
n
( "onlnluarea probetor
FiJ:,.4.2
Rlt5ping H. : /' =0,/
"
o
' (1 ),. , I
Z=lg[f(x,p,) / f (x, Po) =lg p, .- P,
Po I -po
:1
6
4
5
(2)
(I)
Prin urmare :M (Z / H
O
) = [XIgll -+: (1 - x)lg 1- p, (1- Po)'" =
' 00 Po I - Po
1- P P
= (I - Po) lg- - ' + Polg-'
I - Po Po
Deci numiirul mediu de probe necesare panii la acceptarea ipotezei
H 0 : p = Poeste, In baza relapilor (6) din Curs, volumull, pagina 297 :

.;
U(n l Po) =
I
P, II-po
Po -(1- Po) g--
Po 1- PI
Procedand in mod analog, gasim cii numiirul mediu de probe necesare
panii la acceptarea ipotezei H, : p = p, este :
I

M t PI) I
p, lg E!..- (l- p , ) lg -Po
Po 1- P,
Se poate In sfarsit arata ca numiirul mediu maxim de probe necesare
luarii unei decizii, indiferent care, este dat de relapa :
248
ecesare pana
M(Z/H
o
)
M(n)mox =- IgBIgA (3)
1- Po
Po 1- P,
Cu datele problemei, relatia (I) ne dii :
(
1- 0 02).1 0,03 +0 021 1- 0,Q3
, g I - 0 02 ' g 0 02
M(n IH
o)
, ' ", 28
0 11 0,3 _ (1- 0 I) I 1-0,1
, gOI ,gl -03
. , ,
Relatiile (2) si (3) ne dau : M(n !H,) '" 24 M(n)""" '" 51.
. 36. Sa consideram variabila aleatoare X avand repartipa Poisson
a X
p(x ; a) = e-
o
' - 1 x = 0, I, ...
x.
depinzand de parametrul a, asupra caruia facem ipoteza H 0 : a = a
o
eu
ahemativa H, :a =a, (a, >a
o
) '
Procedand ca la cazul repartipei binomiale, raportul probabilitaplor din
T.S.R.P. este :
n
Pln = -e- n( "I-"O) = - n("I - "O)
POn ao elf)
(I)
m
unde m= LX, reprezinta numarul de probe in care se realizeaza
;=1
caracteristica X.
(2)
(3)
0,4343(a, - a
o
)
I
a,
g -
o a
o
In B < In PIn < In A
POn
a
InB <mln-' - n(a, -ao) <lnA
a
o
lnegalitajile
devin :
In B a, - a
o
In A a, - a
o
de unde dedueem : --+ n <m <- - + n
1n 5- 1n 5-
Go Go Go Go
sau trecand la logaritmi zeeimali :
19B O,4343(a, - ao) IgA ' . O,4343(a, -ao )
--+ n <m <- - + n
I
a, I a, In a, I a,
g - g - - g -
Go Go Go Go
in final h, +h,n <m <h, +h,n
h
- 19B h _ IgA h
1 - 2 - 3
I
a, I a,
g - g -
Go Go
(I)
necesare
(2)
a ipotezei
297 :
)
'-X_
. -
: necesare
249
reprezentare geornetrica analoga celei de la punctul precedent .Sa stabilim si in
cazul repartipei Poisson, formulele pentru valorile medii Mtn I H) H, )
Sa calcularn M(Z IH
o
), cand p(x, a)'=e -
a
; x = 0, I, 2,...
. xl
A
_ / ' _ - ( "I - "O) (a,)r_ a,
vern : Z -In[p(x, a,) p(x,ao) -Ine - - -(a, -.ao)+ x ln-
Go Go
Deci, M(Z/H
o)
= - ao) +x ln ::}-a, =
co
CC
n
Avem prin
analog :
De asemeni,
a,
=-(a, -ao) +a
o
In- .
a
o
urmare, trecand la logaritrni zeci maIi,
M(n/a
o
) = (I- a) 19B+ a + Ig A
a,
a
o
Ig - - 0,4343(a, - a
o)
a
o
PIgB + (1 - P) lg A
a .
a, lg-' -a
o
)
a
o
se poate ariita cii este dat de relatia
M(n) = - lg BlgA
a
0,4343(a, - ao)lg -'
a
o
(4)
(5)
(6)
Aplicatie
Calitatea unor discuri fabricate la un strung polizor se determina in funcrie
de numarul de pete pe care Ie au. Daca numiirul mediu de pete de pe zece
discuri nu este mai mare ca I , atunci discurile se considera corespunzatoare,
iar daca este mai mare ca 5, se considera necorespunzatoare. Se poate admite
cii numarul de pete X de pe disc urmeaza 0 repartipe Poisson, de
parametru a, conform enuntului a. = 0,1 a, = 0,5 .
Folosind T.S. R.P. se cere sa se verifice ipoteza H 0 : a = a
o
falii de
alternativa H, :a =a" pent ru a= 0,0081 si P=0,0050 .
Cu datele problemei, avem : B = 0.005 0,005041; 19B = -2.298
I-a I-O,OOgl

12281 A 2089
, ; g = ,
a 0,0081
250
h, = 19B = - 2,298 - 3,29
I
a, I 0,5
g - g -
ao 0,1
h, = Ig A = 2,089 = 2 99
I
a, I 0,5 '
g- g-
ao 0,1
stabilim si in
$iM(nI H, )
1
- , . ..
aX
~ 0
- =
Xl
(4)
(5)
(6)
in funcpe
e pe zece
unzatoars,
ate admite
ssson, de
falii de
h
3
0,4343(a, - ao) = 0248
I
a, '
g-
ao
Prin unnare, condipa de respingere a ipotezei H 0 este m s: -3,29 +0,248 n ,
condi pa de respingere a ipotezei H 0 este : m ;" 2,99 +0,248 n , iar condi pa de
continuare a probelor este : - 3,29 +0,248 n " m" 2,99 +0,248 n .
, . Cu datele objinute ~ conform relapi lor (4), (5) ~ (6) valorile medi i ale
numarului de probe in T.s.H.P. sunt respectiv :
M(n/a
o)
=22 M(n/a,)= 12 M(n)_ =40
Efectuarea probelor suceesive pentru verificarea ipotezei H 0 : a = 0,1 falii de
alternati va H , : a = 0,5 a dat rezultatele din coloanele (I ) si (3) ale ta belului 8 :
Tabelul 8
n - 3,29 +0,248 n m 2,99+0,258 n
1 -3,042 0 3,238
2 -2,794 I 3,486
3 -2,546 1 3,734
4 -2,298 1 ,3,982
5 -2,05 I 4,23
6 -1,802 I 4,478
7 -1,554 I 4,726
8 -1,306 1 4,974
9 -1,058 1 5,222
10 -D,81 1 5,47
11 -D,562 I 5,718
12 -D,3 14 1 5,966
13 -D,066 2 6,214
14 0, 182 2 6,462
15 0,43 2 6,71
16 0,678 2 6,958
17 0,926 2 7,206
18 1,174 2 7,454
19 1,422 3 7,702
20 1,67 3 7,95
21 1,918 3 8,198
22 2,166 3 8,446
23 2,414 3 8,694
24 2,662 4 8,942
25 2,91 4 9, 19
26 3, 158 4 . 9,438
27 3,406 4 9,686
-
28 3,654 4 9,934
29 3,90 4 10,182
30 4,15 4 10,43
-
251
o 12
f
Fig.4.3
In col. (I) s-a inscris numarul n al probelor, iar in coloana (3) numarul m
de pete obrinute pana la proba n .(De exemplu, pana la eel de-al 37-lea
disc eercetat inc1usiv, numarul de pete observate este m =6).
In coloanele (2) ~ i (4) au fost inscrise valorile corespunzatoare ale marimilor
- 3,29 +0,248 n ~ i 2,99+ 0,248n, respectiv. Se observa cii pentru n = 29
-avern m=4si m > - 3,29 + 0,248 n, iar pentru n =30 ~ s t e satisfacuta condipa
m < - 3,29 + 0,248 n , adica conditia de acceptare a ipotezei H 0 : a = 0,1 . Pe
graficul din figura 4.3., punctul (30,4) se situeaza in regrunea de respingere
a ipotezei H" deci respingemH, .
4.4. TESTE DE CONCORDANTA
I. La controlul tehnic de calitate s-au verificat n = 100 loturi de produse.
Din fiecare lot s-au verificat N = I00 si s-a obtinut urmatoarea repartitie
empirica a variabilei discrete X , care reprezinta numarul de produse
necorespunzatoare dintr-un lot.
~ I 2
0
10 ~ ~ ~ ~
(in prima linie figureaza numarul x, al produselor .necorespunzatoare dintr-un
lot, iar in linia a doua frecventele n" adica nurnarul de loturi care conpn x,
produse necorespunzatoare). Se cere sa se verifice la pragul de sernnificatie
a =0,05 ipoteza -cii repartipa teoretica a variabilei X este binomiald, stiind cii
probabilitatea aparipei unui produs necorespunziitor la 0 extragere este p = 0,3.
Rezolvare
Avern, conform fonnule i lui Bernoulli :
n ( ) C
r
, r, Nor, 0 I 2 3 4 5
P, = T N Xi =. ,It p q X, = " . >
unde P, este probabilitatea ca din ccle X produse verificate, ~ I sunt corespunzAtoare. Cum
p = 0,3 >i q = OJ obtinem :
252
ca
w

5
marirnilor
lU n=29
i condijia
= 0,1. Pe
mgere
produse.
repart ijie
produse
Po =1]0(0)=0,7
10
=0,0282 ; PI =1] 0(1 ) = 10 0,3 0,7' = 0,1211
ji analog : P: = 0,2335 : Ps = 0,2668 ; P4 = 0,2001 ; P, = 0,1029.
Frecventele teoretice sunt ni =npi' unde n = 100. deci :
nO = 2,82 : n; = 12J 1 ; ni = 23,35 ; n3 = 26,68 : n:, = 20,01 n; = 10,29
Alcatuim labelul in care cumulam frecvenle1eno ji n, scriind no + ", = 2,82+12,1 = 14,93
Tabe/u/9
i n, n; n,-n;
(n, -n;)'
(n, - n;)'
n;
1 12 14,93 -2,93 8,5849 0,5750
2 27 23,35 3,65 13,3225 0,5706
3 32 26,68 5,32 28,3024 1,0608
4 23 20,01 2,99 8,9401 0,4468
5 6 10,29 -4,29 18,4041 1,7886
L n=lOO :;,2 =4,44
.y2 __ , <nj -,n) 444 ' 095 6/ 1 d . A2
..., , < Xii,"S; 4 = , ( r = , e r, eel X' -a; h- / - ' ' nu am
n,
estimat niei un "parametru ). Nu avon motive sa respingem ipoteza ca numarul de produse
defeete din problema urmeeza 0 repartitie binomiala.
2. in decursuI a 100 de zile s-a inregistrat numarul de avarii ale retelei de
conduete pentru canalizare dintr-un oras, obJin3ndu-se urmatoarele date :
Numarul de avari i X 0 1
2 ,
3 4 5
Frecvente n,
8 28 31 18 9 .6
6
n =LX, =100
j= 1
- Se cere sa se verifice ipoteza ca variabila X (nurnarul de avarii )
urmeaza 0 lege repartipe Poisson (a = 0,05) .
8 0 + 28 1+ 31 2+18 3+9 4+6 5 -
- 21
100 '
Probabilitatile teoretice P, de aparitie a exact X, avarii in decursul a n zile se
calculeaza cu ajutorul repertitiei Poisson :
dintr-un
xipn x,
lI ificalie

p =0,3
Re:olvare
Avern de verificat ipoteza
x A'
H
o
: F(x) _eo' ,
..., k'
.1::=1
'- - Ln,x,
cu
"
er e. Cum
x, = 0, I. 2, 3. 4, 5.
/
253
/
Alcatuim tabelul :
TabelulIO
Rezolvare
Xi - X, +l n,
.
0-5 133
5-10 45
10-1 5 15
,
15-20 4
20-25 2
25-30 I
x,
n, p; np,
(n, -np, )'
(n, - np, )'
npi
0 8 0,122 12,2 17,64 1,45
1 28
,
0;157 25,7 5,29 0;11
2 31 0,270 27,0 16,00 0,59
3 18 0,189 18,9 0,81 0,04
4 9 0,099 9,9 0,81 0,08
5 6 0,063 6,3 0,03 0,01
I
100 1,000 100,0 ' i
2
= 2,38
- 1
Se stie ca in cazul repartitiei exponentiale l. = ~ ~ i cum
_x
.f = In,.... = 1332,5+45 7,5+15 12,5+417,5+2 22,5+1 27,5
n 200
Deci : l. = 200 =.!.=02
1000 5 '
Densitalea de repartitie a duratei de functionare X va fi :
[ (x ) = O;1e,o.2< x >,0

Luand a = 0,05 , iar numArul gradelor de libertate v = r - 1= 6 - 2 = 4, rezulUi


valoarea critica :d- a;4 = 15,95;4 = 9488.
X ~ ~ ; 4 > i) =2,38.
deci nuavemmotive sa. respingem ipoteza cA numarul de avarii X urmeaza 0 lege Poisson.
3. Ca rezultat al incercarii a n = 200 elemente in ce priveste durata lor
de funcponare, s-a obpnut repartipa lor empirica :
in pnrna coloana figureazii intervalul de timp in ore, iar in' coloana a
doua - frecventele n; , adica numarul de elemente ce functioneaza in
intervalul corespunziitor. Se cere sa se verifice la pragul de semnificatie
a = 0,05, ipoteza ca durata de functionare X a elementelor are 0 repartitie
exponentiala.
254
-- -- - ---- - ---- - - - - _.
10
Xi.l _ _
Pi = < X < xi +l) = if l.e-
4
dx = e-
lr
_e-i..r...
I
.
x,
Avem astfel : .
P I = P(O c X < 5) = _e-4n = l - e-
I
=0,6321.
Analog :
: = 4, rezulta
p, = 0,2326 ; P3 =0,0855; P;' =0,0315 ; P, =0,0116 ; Po =0,0043.
. Frecventele teoretice I; = npi = 200Pi_Obtinem :
ni= 126,42 ";=46,52 ",=17,10 "4=6,30 ,,;=2,32 "0=0,86.
Cumulam ultimele ti ei frecvente relative "6 + +"4 = 1+2 +4 = 7 si, corespunzator,
nUIIWul gradelor de.Iibertete seade ell dotill -tmitAti, iar ,,;, +"; +"4 = 0,86 + 2,32+6,30 = 9.48..
AlcAtuim tabel ul :
T.blill a eu
i
'I
n; n, -n;
('I -n; )'
(n, _n; )2 .
"
1 133 126,42 6,58 43,2964 0,3425
2 45 46,52 - 1,52 2,3104 0,0497
3 15 17,10 -2,10 4,4100 0,2579
4 7 9,48 -2,48 6,1504 0,6488
L
200
X' = 1,30
e Poisson.
iurata lor
Luand a = 0,05 si -1. v = (6 - I) - 2 - 1= 2 grade de libertate (deoarece am estimat un
parametru) gasim Iimita critica : ;tf-o;; y = 15,95; 2 = 6.
Deoarece X
2
= 1,.30 < ;2 = 6, nu avem motive sa respingem ipoteza CA durata de
functionare X urmeaza 0 lege cxl'!'nentialA. '
Xlloana a
eaza m
nnificaJi e
repartiJie
4. S-au efectuat n = 200 de probe, rezultatul fiecareia dintre ele fiind un
eveniment care apare la diferite momente. S-a obpnut repartitia empirica
de rnai jos ( In prima coloana sunt intervalele de timp In minute, iar In
coloana a doua frecventele corespunziitoare n, adica nurnarul de aparitii
ale evenimentului In intervalul respectiv).
Se cere sa se verifice ipoteza ca momentele aparitiilor evenimentului-
urmeazii 0 repartitie uniformd (a =0,05).
Tabelul12
Intervale Frecvente Frecvente
Xi I - Xi
'I
Xl _i -Xi
'I
2-4 21 12 14 14
4-<i 16 14-16 21
6-8 15 16-18 22
8-10 26 18-20 18
-10-12 22 20-22 25
255
/
Rezolvare
Se stie ca densitatea de repartitie a legii unifonne este :
f(x ) = {b ~ o ' X E [ ~ b l
o . in rest.
Am vazut de asemenea (pb. : 23 (b) ca estimatiile parametrilor 0 ~ b sunt :
o' ='-s,[3; b' =.+s,[3
WIde s este abaterea medie patraiica de selectie.
Prin unnare, I (x) = -' _1_. iar Irecventele teoretice se calculeaza succesiv :
b- -a- I
'_D f ' } I ,
'" = ,", = n[ (xHxJ -a ) = n . - - (x, - a )
. be_ a-
n' - n3 - - n' - n 1 (x - x ) . i -I ' s - 1
2 - - ... - 5-1- "b- - a- I I - I ' - , -, .. ,
n ~ = n --I-(b- - xs _l )
b- -0-
Numarul gradelor de Iibertate a1 variabilei X' dill testu! Pearson este k = r - I -1 - s ,
unde r este numarul de intervale, / numarul de intervale cc dispar prin contopire ~
s = 2, numarul de parametri estimati.
Luand xt = X
H
2
+ Xl mijlocul intervalului [x'_1 ,Xz ], repartitia empirica estc ;
x,' 3 5 7 9 . II 13 15 17 19 21
'"
21 16 15 26 22 14 21 22 18 25
Pe baza datelor precedente .= 12,21 ; S = 5,81
Prin urmare a =12,21-1,73 5,81=2,16
b' =1 2,21-1,73 5,81 = 22,26
Apoi legea de repartitie
I . I
f
(x ) =- - - =005
b'-a 22,26-2,16 ,.
Frecventele teoretice sunt :
nj = nf(x XxJ - a) = 200 0,05(4 - 2,1 6) = 18,4
d, = 200 0,05(x, - xJ) = 10(6-4) = 20
nJ = n ~ =... = ni = fJ9 = 20
"to = 200 O,05(b' - ... ) = 10(22,6 - 20) = 22,6
La WI prag de semnificatie a = 0,05 si r - I - 1- s = 7 grade de Iibertate gasim :
,
10,05 ; 7 = 14J
256
Calculele pentru obtinerea statisticii testuIui
i
. '\
nj 'I-nj
('I -nj)'
('I - ..;)'
..;
1 21 18,4 2,6 6,76
0,37
2 16 20 -4 16,00 0,80
3 15 20 -5
25 1,25
4 26 20 6 36 1,80
5 22 20 2 4 0,20
6 14 20 .;j
36 1,80

7 21 20 I I 0,05
8 22 20 2 4 0,20
9 18 20 -2
4 0,20
10 25 22,6 2,4 5,76 0,25
,
x.;U<ula=6,92 < 14.1 =M .O'll":
deci nu avem motive sa respingem ipoteza ca. momentele aparitiilor evenimentului urmeaza 0
repartitie uniforma.
I - i- s,
opire ~
5. Rezultatele rnasurarii rezistentei la presiunea X a n = 200 module de
beton au condus la repartipa empiricii din tabelu l de mai j os :
Intervale pentru
Frecvente
rezist enta kg/em'
'I
190 - 200
10
200- 210 26
210-220
56
220 - 230
64
230- 240
30
240 -250 14
Sa se testeze, folosind testul lui Pearson, ipoteza de normalitate a repartijiei
rezistentei la presiunea X la un prag de semnificape a = 0,05.
Rezolvare
A
. - - -\'- L'I
x
,' _ 19510+20526+... +245 14 - 221 kg1 ,
vern . m ~ - - -- _ em
n 200 .
unde x,. = xi I +X; sunt mijloacele intervalelor.
2
(" = 5' = .!.- L (x,' - .\')' n, = _I_I(- 26)' 10 + .. + 24'- 14J = 152
n 200
(, =5 = 12,33kg/cm'
, I
p, =P(X,-I $.\ < x' ) = "2[<I>( z, ) - <I>( Z, _I)J i= I ,2, ... .k
unde :
x; - .f
Z =--'
, 5
,
., Z, _!..-
<I>(z ) = i:.- f e ' dJ
-c, v2n 0
17 - f\ 1' 11 ,' lIl ;ll ll.' j aplic ata in economic - cd. I
257
in vederea caleulului statisticii X' alcatuim tabeJul urmator :
deoarece
Tabe/ul r z

in!
- anal al 250 -221 23-
S-8 ocun ell -00, og V oarea = , H
233
Observas ie
Val
190-221 25
oarea =- .1
12,33
inlocuit ell -cc. Avem: r = 6 ; 1= 0 : 5=2. deci
X;alc =1,35< 7,815 nuse respinge ipoteza de nonnalitate.
.-
1
(n, -pn,'
Frecvente
Intervale
Pi =2
(n, -np, )'
Intervale
IZ" Z",)
np,
n, -[<I>(Z", )-
np,
nonnale
-<I>(Z, )J
190 -200 10
0,015 9 1 0,11
200 - 210 26
[-1 ,70,-0,89) 0,142 28,4 5,76 0,20
210- 220 56
[-0,89;-0,08) 0,281 56,2 0,04 0,00
220 - 230 64
[- 0,08;0,73) 0,299 59,8 17,64 0,29
230 - 240 30
[0,73,1,54) 0,1 71 34,2 17,64 0,52
240 - 250 - 14 [1 ,54;- ) 0,062 12,4 2,56 0.23
L
200 1,000 200,0
I' - = 1,3:
6. in problema precedentii, sa se testeze ipoteza de nonnalitate, folosux
testullui Kolmogorov luand a = 0,01.
Rezolvare
S-a obtinut m =X =221 kg/em' ; ,,=S =12,33 kg/em' , estimatii bune ale parametnkl:
m o, avand in vedere volwnul mare n = 200 al selectiei .
Tabelul . -
F (x,.,)
Functia teo-
Intervale
Intervale ncrmate rcti ca de re-
! F '(x) -
[xp .%i +l )
Frecvente -
(Functia

Z = Xi - X
kg/em'
n,
, S empirica de F(x) = 0,5+
- F( x) I
repartitie)
+ 0,5<1>( Z..,)
< 190 0
(--<0;- 2,51) 0,00 0,006
0,006
190-200 10
1-2,51 ; -1,70) 0,05 0,045
.
0,065
200-210 26 (- 1,70 ; -0,89) 0,18 0,187
0,007
210-220 56
(-0,89 ; - 0,08) 0,46 0,468
0,008
220 -230 64
(- 0,08 ; +0,73)
0,78 0,767 0,013
max
230 - 240 30
[0,73 ; 1,54) 0,93 0,938
0,008
240 - 250 14
[1 ,54 ; + 00) 1,00 1,000
0,000
200
,
258
(l i ,l
i
+
l
) n, (Ii ' 1;-01-1 ) n,
0 - 100 78 500 -600 107
100 - 200 149 600-700 77
200 - 300 174 700-800 50
300-400 165 800- 900 32
400 - 500
-
139 900 - 1000 27
.
>1000 2
1000
Cum dn < dn. (J. ' nuse respinge ipoteza de normalitate.
7, S-a cercetat un lot de 1 000 de larnpi electronice de un anumit tip,
caracteristica sub cercetare T , fiind durata lor de functionare tara defectari , In
tabelul de mai jos sunt date intervalele de functionare in ore a lampilor, pana la
iesirea lor din funcpune e.,li +!) si frecventele absolute n, . Se cere sa se testeze .
ipoteza H ca durata T de functionare are 0 repartitie Weibull (a = 0,0I).
TabelulI5
- = 235 s-a
Tabelul I3
(n, - pn,)
np,
0.1 1
0,20
0,00
0.29
0,52
0.23
lI, =1,35
I
I, fiind mijloacele intervalelor.
In, (t, - T)' = 2281
Ini -I '
Rezolvare
Ne propunem sa testam ipotez.. H0 aplicand testullui Kolmogorov. Pc baza datelor din label
11
Lnjt;
gasim : r = - '-- = 3914
11 '
In,
I
deoarece
folosind
erametrilor
S
Conform problemei 39, gasim V
T
!. = 0,58 " din label cium 1,,, 1,8.
T
Tabelul I 4 La problema 39(b), am gasit ca pentru repartitia Weibull avem : M(T) = a = ",9' .
F' ( x ) -
F ( x ) I
(
I>,t)'
Tinand seama de relatia functia de repartitie este : Ftt , A) =1- e- T (1),
iar ", 50 ia din label este I>;, = 0,889.
TabelulI6
006
5
007
,()08
13
laX
8
JOO
t
er


50 0,019 0,981 0,019
150 0, 142 0,868 0,132
250 0,356 0,700 0,300
- 350 0,653 0,521 0,479
450 1,026 0,351 0,649
550 1,473 0,229 0,771
650 1,989 0,137 0,863
750 2,573 0,076 0,924
850 3,224 0,040 0,960
950 3,938 0,019 0,981
105O 4,716 0,009 0,991
259
Tabelul1 7
Valorile corespunzatoare ale functiei de repartitie leoretice F (t ) se calculeaza in tabeluJ
16, folosind formula (I ).
Tabelul cu valorile functiei K( A) ne conduce, pentru niveluJ de semnificatie n = 0,01,
la valoarea An = 1,63. deoarece
0,101 =max IF.(I) - F(I ) I< = =0,49
"n ,,11
nurespingem ipoteza He-
.
i I,
n, n,1, n,(ti _i )' F.(ti) F(t,)

I 50 78 3900 9 091208,8 0,078 0,0 19 0,059
2 150 149 22350 8628820,0' 0,227 0,132 0,095
3 250 174 43500 279915 ,4 0,401 0,300 0,101
max
4 350 165 57750 282803,4 0,566 0,479 0,087
5 450 139 62550 477320,4 0,705 0,642 0,063
6 550 107 58850 2 691473,7 0,812 0,771 0,041
7 650 77 50050 5 149294,9 0,889 0,863 0,026
8 750 50 37500 6429698,0 0,939 0,924 0,015
9 850 32 27200 6730646,7 0,971 0,960 0,011
10 950. 27 25650 842491 6,9 0,998 0,981 0,017
11 1050 2 2100 867507,9 1,000 0,99 1 0,009
Total 1000 391400 51977580, 1
8. Cu ajutorul unui aparat de control a fost masurata distanfax (in
microni) a orificiului axului centrat la axul geometric al suprafetei cilindrice
a unei piese, pentru 602 piese. Rezultatele masuratorii sunt cele din
tabelul de mai jos :
Tabelul18
Intervale Frecvente Frecvente
(xi_l' x,)
n
x
(xl _I' x,)
n
x
0-16 40 80-96 88
16-32 129 96- 112 104
32-48 140 112-128 120
48-64 126 128-144 136
64-80 91 144-160 152
a
0>0 X>O,
Sa se verifice ipoteza cii distanfaX urmeaza 0 lege Reyleigh (0:=0,0I) .
Rezolvare
Se stie (problema 42) lOA legea Reyleigb are densitatea de repartitie :
x'
2 '-
[(x,O)= Oxe
Se poale caleula media variabilei X se gaseste :
. .\ 1(.1) = J;. JO =0
2
260
ztj in tabelul
Avem : :f =,; = I.:n
x
= 30 080 = 49,967
602
. 4';'
iar pentru estimatia lui 0 din relatia 0 =- , gasim 0 =3180,62. Valorile corespunzatoare
x
functiei de repartitie
Tabelul /7
F(x,O) = I -e
sunt date in tabelul de mai jos co1.7 :


X (in
drice
e din
lui /8
Intervale
x
Frecv.
x..V% Fn(x )
x/./8
F(x) IF.(x) -
abs.
0- 16 8 40 320 0,066 0,142 0,005 0,061
16-32 . 24 129 3096 0,281 0,426 0,077 0,204
32-48 40 140 5600 0,513 0,710 0,217 0,296
48-64 56 126 7056 0,723 0,993 0,393 0,330 max
64-80 72 91 6552 0,874 1,287 0,570 0,304
80-96 88 45 3960 0,948 1,561 0,722 0,226
96-112 104 19 1976 0,980 1,845 0,802 0,178
112-128 120 8 970 0,993 2,129 0,890 0,103
128144 136 3 408 0,998 2,413 0,944 0,054
144-160 152 I 152 1,00 2,697 0,974 0,026
Total : - 602 30 080 -
- - -
Considcriind pragul de semnificatie a = 0,0I, tabelul corespunzAtor testului lui Kolmogorov
ne conduce la valoarea I.. = 1,63 si deci 1.1'- = = 0,516.
"n ,,10
Deoarece In' nuserespingeipoteza.
9. Din productia curentii a unui strung automat, care prelucreaza un
anumit tip de piese, se extrag doua selectii de volume n, = 150, respectiv
n, =100. Prima selecjie se efectueaza la inceputul schimbului, iar a doua
dupa doua ore de lucru ale automatului. Rezultatele masuratorii in nucroni
a abaterilor marimii controlate :de la dimensiunea nominaIii sunt date in
tabelul de mai jos :
Tabelul19

Frecvente
ny
Intervale ale v.a. abatere in
Sectia 1 Sectia n
nucroru ,
ny ny ,
-IS, -10 10
-
-10,
' 5 27 7
-5, 0 43 17
0, 5 38 30
. 5, 10 23 29
10, 15 8 15
15, 20 I I
20, 25 - 1
Se cere sa se verifice daca erorile de prelucrare In decursul perioadei
analizat e unneazii aceeasi lege de repartijie, cu alte cuvinte, daca
rezultatele de mai sus confirma sau nu cii procesul de prelucrare la stnmg
a pieselor este stabil In timp (a = 0,05).
Problema propusa se rezolva dupa urmatorul model :
Fie doua selectii independente de volume n
l
n, (n
l
, n, 50).
Se cere ca pe baza acestor select ii sa se verifice ipoteza H0 : F; (x) = F, (x)
falii de a1ternativa F; (x) '" F, (x), adica cele doua selectii sunt extrase din una
aceeasi populape generala cu aceeasi funcpe de repartipe F(x) Verificarea
ipotezei H
o
se bazeazii pe statistica : j,:
unde n n,n , , F; (x) si F, (x) fiind functiile de repartitie empirice ale celor
n
1
+ n
2
doua selectii. Daca ipoteza nula H 0 este adevarata, atunci pentru n.-HXJ, .
repartipa statisticii A tinde catre repartipa lui Kolmogorov K(A), indiferent
de forma functiei de repart itie continue F(x) .
Regiunea critica a ipotezei H
o
este unde A
a
satisface
conditia P(A A
a
) = a, iar a este pragul de sernnificape ales
Daca d " < A
a
, atunci se considera cii nu exista motive sa se respinga
ipoteza ca cele doua selecpi apartin aceleasi populapi cu funcpa teoretica de
repart ipe F(x)
in cazul problemei noastre, sa calcularn statistica d " , Alcatuim tabelul :
Tabelul20
rn
fie!
c
Frecvente
Frecvente
Fj' (x) = h,(x)
F'( )_ ", (x)

x,
cumulate ,x ---
" I ",
nI l
"21
.., (x) ", (x )
-10 10
- 10 -
0,067 0,000 0,067
-5 27 7 37 7 0,246 0,070 0, 176
0 43 17 80 24 0,533 0,240 0, 193
5 38 30 118 54 0,787 0,540 0,247
10 23 29 141 83 0,940 0,830 0,110
15 8 15 149 98 0,993 0,980 0,013

20 1 1 150 99 1,000 0,990 0,010
25 - 1 150 100 1,000 1,000 0,000
- -
Din ultuna coloana a tabelului precedent se ved; ca d* - 0,247 cum
n = n,n, = 150 100 60, rezulta cii A = = 0,247../60 = 1,914 .
n, +n, 150+100
Tabela cu valorile lui A ne da A. = A. ,,, = 1,358 < 1,914, :!stfel cii valoarea
observata A.' a lui A. cade In regiunea critica prin urmare ipoteza H 0 trebuie
respinsa. (Procesul de prelucrare a pieselor la stnmgul automat nu este stabil
In timp, din punctul de vedere al caracteristicii X studiate)
' <7
26lJ
- -- ---
perioadei
e. daca
stnmg
4. 5.CORELATIE SI REGRESIE
1. La 14intreprinderi dintr-un anumit sector s-au inregistrat productivitatea
muncii anuala pe muncitor ~ i gradul de utilare energetica, de asemenea pe
fiecare muncitor. S-au obtinut datele din tabelul de mai jos :
Se cere sa se determine ecuapa liniei de regresie a lui Y in raport cu X
(Y = productivitatea muncii in funcpe de X = energoutilarea), precum ~ i
coeficientul de corelatie de selectie.
Rezolvare
-F, (x)
una ~ i
rificarea
):)1;';,
e celor
~
1lJferent
ItISfa ce
Winga
3cii de
3

cum

sarea
:buie
tabi!
Avem :
Tabelul21
Nr.
Productivitateamuncii Energoutilarea
intreprinderii
mii lei I muncitor Kvatlmuncitor
.
i r Xi ' ,
I 6,7 2,8
2 6,9 2,8
3
,
7,2 3,0
4 7,3 2,9
5 8,4 3,4
6 8,8 3,9
7 9, I 4,0
8
.
9,8 4,8
9 10,6 4,9
10 10,7 5,2
II 11, 1 5,4
12 11,8

5,5
13 12,1 6,2
14 12,4 7,0
n
I y,
- - ,=1 _ 132,9 _ 9 4928
y--n--14- ,
n
Ix,
- _ '=1 _ 61,8 _ 4 4143
x- - ---- ,
n 14
n n
I <..; )' = I <x,l' -,,;' = 296,8-14 .4.4143' = 23.9973
; =1 i= l
n n
I..;y;= Ix,y, - my = 622,81- 14 4,41439,4928 = 34,7516
i =1 ;=1
n
" ' ,
LJxiYi
j, = ~ = 34,7516 = 14481
~ z 23,9973 '
. L.<.t! )
,; =.Ii - bi = 9,4928- 1.4481 4.4 143 =3J 0113
263
Ecuatia va fi : y" =.; -bx =3,1003+1,4481x .
Coeficientul de coselatie este :

" "
X;<X; )2I<y; )2
; =1 j =l
34,7516
0,98
23,9973 52,35
refe
urm
.!\
2. 0 selectie de volum n =II, extrasa dintr-o populape normala
bidimensionala (X, n,a dat un coeficient de corelape rxy = 0,76. Sa se verifice,
la pragu! de semnificape a =O,OI, ipoteza H
o
: p = O, falii de ahemativa
HI . p e O.
Problema se rezolva conform modelului de mai jos, care se apljca Ia verificarea ipotezei
referitoare la existenta unci legaturi corelative intre doua caracteristici X si Y unde (X, Y)
urmeaza 0 lege bidimensionala.
Avem deci de verificat ipoteza !!o : p = 0, fala de altemauva H , : P" O.
Se foloseste statistica
unde :
.
Ll v;l' =LY;'-'!i" =1313,95- 14 .9,49i 8' =52,35 .
i sl
R
. I n-2

.y1 -rXy
care, cdnd H0 este edevarata, are 0 repartitie Student Cll n - 2 grade de libertate.
Regi unea crit ica a ipotezei H0 este datA de inegalitatea
1i 1,, 1.
'2: n- 2
cea de acceptare,
Rezolvare
Avem :
. Jn - 2 .jJ)::.2
l =rxy---=0,76 -3,50
rxy JI-(0,76)'
Inrrucat :
III = 3,50 > 3,25 = ' : n-2 = 10.00' , 9
2
Rezulta cA difera semnificativ de zero coeficientul de corelatie al selectiei , adica X si
Y sunt corelate.
3. Se fac n = 150 masuratori ale diametrului tuburilor in doua plane
perpendiculare unul pe ahul .
Se cere sa se verifice ipoteza H 0 : p = 0,5, falii de alternativa H I : p ;to 0,5
cunoscand cii rxy = 0,5273 a = 0,05.
264
E
de
(X
I
de
H.
H 0 este Ii I? Z regiunea de acceptare este :
z
1 l +rxy
W=-In--
2 l-r
xy
Regiunea critica a
Problema se rezolva eu ajutorul modelului ee se apl ica la verificarea ipotezei
referitoare la gradul de intensitate a legaturii variabilelor X Y , unde (X, Y)
urmeaza 0 lege normala bidimensionala.
Avem de verificat ipoteza H 0 : P= Po,faflj de altemativa H I : P,. Po
Vom aplica un test Z care foloseste statistica Z W - m. unde :
0.
. 2 _ 1
o; =--.
n - 3
normala
: verifice,
ltemativa
Rezolvare
Avem :
ea ipotezei
de (x .Y)
W =.!-In I +rxy = .!-InI +0,5273 = 0.5862
2 l- rxy 2 1-0.5273
m =.!.-In I +0,5 = 0 5510
2 1- 0,5 2149 '
,,=_1_=0 082 Z= 0,5862-0,5510 - 043
.,fl47 , 0,082'
Pentru' a Za = ZO,021 = 1,96.
2
Intrucat Z = 0;43 < 1,%, nu respingem H
o
. jnscemna ca selectia fermata cu cele 150
observatii a fast extrasa dintr-o populatie normals bidirnensionala aJ carei coeficient de
corelatie este Px,y =0,5.
4. Pentru compararea a doua sorturi de otel s-au cereetat la fiecare sort
doua caracteristiei : fluiditatea tp durabilitatea Ii . S-au cercetat n, =60probe
de 0lel de primul tip s-a determinat coefieientul de corelape =0,9207
(X = limita fluiditapi tp in kg/mm ' Y = limita durabilitatii Ii in kg/mm ") .
'De asemenea s-au cereetat n, = 90 probe de otel din eel de-al doilea sort
de otel si s-a gasit r;: )=0,8232 . Se intreabii daca exista o . diferenta
semnificativa intre eele doua sorturi de otel in ee priveste legiitura dintre eele
doua caracteristiei, eu alte cuvinte pot fi soeotite eele doua selecpi ca apartinand
unor populatii normale eu acelasi coefieient de corelape ?

plane
) =0,5
Problema se rezolva co ajulorul unnat orului model care se aplica la comparar ea
coeflcientilor de corelatie a doua selectii extrase din doua populetii normale spre a se
vedea daca Men semnificativ sau DlL Prin urmare, avem de verificat ipoteza
H
o
; = pg >, fata de alIemativa H, ; p\;! .
265
Folosim lestu! Z avand statistica :
Z= ff1-W,
J
o:2 +02
"'l ..,
in care :

unde r;;') si r:; ) S1.D1t coeficientii de corelatie ai .ector dona selectii independente de volwne
. . 2 1', -2 ' 1
"J , respectiv "2 = --, O'WJ = --.
nt -) n2 -)
Statistica Z, are pentru '" Ii ", mari , 0 repartitie normela N(O,l ). Regiunea critica pentru
ipoleza .H . este dupa cum 50 stie IZ I;, za, 0 flind"pragul de semnificatie dat,
Rezolvare
Avem de verificat ipoteza de altemativa
Avem : 11': = -'-In I+ rg
l
= -'-1n
1
+
0,
9207 -'-1n24,22 = 1,5932
I 2 l - rgl 2 1- 0,9207 2
IV = -'-In I +rg
l
= -'-In 1+0,8232 -'-1n1O,31 =1,1 661
, 2 1- 2 1- 0,832 2
Valoarea criteriului este :
Z = WI-IV, 1,5932- 1.1 661 = 0,4271" 2,506 -
I 1 1 0,1704
V", - 3 + ", - 3 "1 '57 +87
Pentru a = 0,01, gasim Z.,OI =2 ,576 si cum 2,506<2,576, respingem ipoleza H " cii
cei dci coeficienti de corelarie sunt egali si ca diferenta dintre coeficientii de corelatie
rg l !i rg
l
poole fi socotita lntamplatoare.
5. Sa se scrie ecuapa liniei de regresie a lui Y in raport cu X pentru datele
din problema 3, dandu-se s, =4,86 ; Sy ;;' 5,50 ; y =7,86 ; 1'=7,82,
Vom determina ecuatia liniei de regresie a lui Y in raport cu X, care
permite sa estimam dependenta corelativa liniara intre dona caracteristici X
Y , Pentru 0 valoare fixa arbitrara x a lui X variabila Yare in populatia
generala.o repartijie normala N(M (Y I x)= o+bx, a '), unde 0
2
este
independenta de x .
Pe baza selectiei (x"Y,),(x" y,),...,(xn,Yn )' metodacelor mai mici patrate
permite estimarea parametrilor necunoscuti din ecuatia liniei de regresie
Y = 0 +bx si care da estimatiile : '
E
Y iJ
care
d
can
266
ii = y - bx ;
. S
b= r . _x
xy .'I
y
in
de volwne
sica pentru
H J, ca
corelatie
D datele
_ I n _ 1 n
x =-LX, ; y =- LY,
n 1=1 n j =1
I n I n .
S;=-L(X, -x)' ; S;= -L(Yi -ji)'
n ;=] n 1= )
Estirnatia liniei de regresie a lui Y in raport cu X va fi :
y=0 +bx =y+b(x - X)
Miirimea b se nurneste coeficientul unghiular al liniei de regresie a lui
Y in raport cu X .
~ cum se vede, el depinde de coeficientul de corelatie al selectiei
care se calculeazii dupii relajia :
n
L(x, - X)(y, - y)
1=1
n n
L<x, - X)L(Y, _ y)'
1=1 ;=1
Ca estimape a dispersiei (12 a variabilei Yin populapa generalii , serveste
dispersia rezidualii sau dispersia in raport cu linia de regresie:
Ea este datii de relapa :
s' = _ 1_i:(Y, _ y,)'
n - 2,=. .
care transformatii conduce la expresia :
S' = n -I S'(I-r')
n-2 y '"
Rezolvare
r , care
zici X
lpulafia
:
este
r", =0,5273 ~ se dA Sy =5,50 ; Sr =4,86 ; Y=7,86 si i =7,82. '
Avem : ,
b=0 5273 5,50 =0 5967 " 0 60
, 4,86 ' ,
Ecuatia liniei de regresie va fi :
patrate
egresie
y= 7,86+0,60(x - 7,82) sau
y = O,60x +3J7
unde x apartine intervalului valorilor posibile ale lui .r . Dispersia reziduala este :
. , IG _
S = - 30,25(1-0,2780)" 21,99 ; S " 4,69
. 148
in care SJ =30,25 ~ r ~ =0,2780.
267
unde
6. in problema 5 sa se verifice ipoteza H 0 : b = 0, care afirrna ca intre
caracteristicile X Y .nu exista 0 dependenja corelativa liniara
Yom rezolva problema cu ajutorul urmatorului model : in legatura cu perametrul b al
liniei teoretice de regresie se poole formula 0 ipoteza de forma H
o
:b = b
o
, fala de
altemat iva H, : b '" b
o
(bo este 0 valoare datA). Statistica folosita este :
b - b
o

b
s
Sf, ='Ji"" (n-_-l)$-,::"',
Milrimile b, S; si S se calculeaza pe baza celor n perechi de valori de selectie.
conform formule1or date anterior. Statistica i
b
are 0 lege Student, ell n - 2 grade deI
libertate. Regiunea critica a ipotezei H0 cste data. de I /b I;?: l a , n- 2 , iar rea de acceptare
data de Ii
b
1<'a." a fiind pragul de semnificatie.
Respingerea ipotezei H0 semnificA faptul cA bo nu este valoarea parametrului b. al
colectivitatii generale din care a fost extrasa selecti a.
Rezolvare
Selectia de volum n = 150 masuratori .ale diametrelor tuburilor in cele doua plane,
perpendiculare unul pe altul, a dat valorile :
b =0,60; S, = 4,86; S =4,69
Cu aceste valori gasim:
S - 4,69 0,079 i = 0,60 = 7 59
b - 4,86' b 0,079 '
Pentru a = 0,01 si n - 2 = 148, gasim: /0,01 ; 141 a 1
0
,01: <0 =2,58
Deoarece Ii
b
1= 7,59 > 2.58, respingem ipoleza Hopotrivil careie X Ii r ar fi
necorelate.
7. in problema 5 ne propunem sa verificam ipoteza H0 : a = 0, falii de
H, :a "' O.
Rezolvarea problemei revine 1a testarea ipotezeiH
o
: 0 = 00 ( 0 0 dat),fatA de
alternativa HI : 0 '1' 00 .
. a -"o - I X'
Se folcseste statistica I. = --,in care S. = S -+-- --,
S. n (n- I)S;
Mllrimilc a,x,s, ji S se cakuIeaziI pe beza unei seIeqii de n peredri de olJsen'alii ecrasa
din prpJl$J genernliI. Se -a ciI i. UlIOOIZiI 0 lege StWent cu n - 2 gri.je de libertate. Regnmea
critica este definita de inegalitatea . ItQ 12: ;Q . .. - 2 si cea de acceptare data de
Iia 1<la :n -Z -
268
b r
13 ea intre
etrul b al
. falli de
--- ----
Rezolvare
Avem n=150 'x=782 'S' =486 'a =317 si S=469 deci
., ' . x ,., , y ,
S- = 4 69 _1_ + 7,82
2
= 0,727
alSO 149.4,86
3,17
iar I =--=436
.a 0,727 '
lntrucat i ~ = 4,36 > 1
0
.01; 141 =2,58, respingem ipoteza Ho.
jrului b al
sclectie,
grade de I
plane,
8. Compararea a doua sorturi de otel in ce priveste legatura dintre
caracteristieile : limita fluiditapi <p(X) si limita durabilitatii O(Y) , a dat pentru
n
l
= 60 perechi de observatii din primul sort de ojel, urmatoarele valori :
x=96,7, y=114,7, S; =1168,14, S: =1177,62, b'u = 0,92, a
UI
=25,74,
- 2
SI = 182,44.
precum ~ i ecuapa liniei de regresie :
y= 25,74 +0,92x (I)
in mod analog, pe baza a n, = 90 de perechi de observatii din al
, . .
doilea sort de otel s-au obpnut valorile : x' = 94,2, Y' = 113,9, S; = 1033,22,
S: = 943,20, b(2)= 0,97, a(2) = 39,48, S2' = 307,45 ~ i ecuatia liniei de regresie
Y' = 39,48 + 0,79x' (I')
Ne propunem sa dovedim daca exista sau nu 0 diferenta semnificativii
intre eele doua ecuatii de regresie, (I) sau (1'), eu alte euvinte daca
dependenta diutre caracteristieile X ~ i Y este sau nu aceeasi pentru
ambele sorturi de otel .
I ar fi
falii de
tA de
Modeluf de rezolvare se refera la cornpararea a douli linii de regresie.
Consideram doua selectii (xI ,YI )...(x", ,Y", ) si (xi,yJ )... x ~ , , Y ~ , de velum "l, respectiv
n, 'extrase din doua p';'pulatii normale in care caracteristica Y depinde in medie de X ,
deperdenta exprimalA de ecuatia
y=M(l'Ix)=a(i)+b(' )x ;=1.2
Dispersiile of ~ i 01 sunt dispersiile teoretiee ale celor douli populatii normale, Pentru
compararea perametrilcr 0(1) si respectiv be') (i = 1,2) determinlim pe baza celor douli
. selectii dreptele de regresie empiriee
y= a (l) +b(l )x
Y' = a(2) +b( 2)x
precwn Ii dispersiile reziduale s,' Ii Sf
Compararca eelor douli linii de rcgresic nc ajutli sA decidem dacli eele dcua selectii
sunt extrase deci din douli populatii normalc pentru care caractcristica r se exprima, in
medic, prin aceeasi dependenta liniarli. Compararea liniilor de regresie se faee in
urmatoarele etape :
269
EtapaI
Se testeazAipoteza or = de egalitate a dispersiilor celor doua populatii fala de
alternative HI' ) : or '"oj. 50 folosesre testul F , eompariindu-se cele doua dispersii
reziduaJe sf , adica statistica :
'F=st'/Sf < sfl
care are 0 repartitie Fisher eu k, = n, - 2 si k, = n, - 2 grade de libertate . Regiunea critica
pentru H0 este definita de inegahtatea fr Fa;k
l
.k2 si de acceptare F< Fa ;.l:
1
'*2 , a ftind
pragul de semniflcatie.
Daca nu respingem taseamna ca dispersiile reziduale nu difera sernnificativ,
diferenta lor poate fi consideralli intamplatoare trecem la etapa a Il-a . In cazuJ ciind
respingem rezulta eli dispersiile celor doua populatii nu SlD1t egale si in acest cal
nu exista 0 metoda exacts de comparare a liniilor de regresie.
Etapa a II-a
Ccnsta in a verifica daca intre rei doi coeficienti iP>si [, (2) ai liniei de regresie exista
sau nu 0 diferenta semnificativa. Avern prin unnare de verificat ipoteza H(2) : b(l ) =b (2)
fata de altemativa H a :bt l) '" be').
ipot.;:
lD1de
Vom folosi statistica
I 1
,-- - -,. + z
(1l,-1)S, (Il, -1)S,
, .,
s'= (1l, - 2)S1 +( Il,-2)S,
"1 + 11
2
- 4
s;,S;, fiind dispersiile de selectie empince calculate pe baza celor d?uA selectii . Se poate
arata ca statistica i
b
are 0 repartitie Student ell 11t +"2- 4' grade de libertate.
Regiunea critic! a ipotezei este definitade inegalitatea] i
b
I;:: to. ; k unde k = "t + fJz - 4
si 0 acceptam daca Ii
b
1<10. ; 1 . Daca nurespingem trecem la etapa a ill-a.
Etapa a III-a
Consta in a verifica daca coeficientii a (l ) a(2) difera sau nu semnificativ, adica se
verifica ipoteza H &3): a(1) =a(2) fatA de altcrnativa H a : a(1) *" 0(2) .
Fo1osim statistica
lD1de
. b -b'
l oJ = --
S' _b'
b= (' ; -1)S;b('Y+(Il, - !)S;,b(' )
(' ; - !)S; +(Il, -1)S;'
S- , = S
b ob
. ,I , + I,(.!. +J.)
(1I1- 1)Sx +(1I2- 1)Sr' (x- x') 111 112
Marimea b est e media ponderalli a rnarimilor b(l) si b
l
' ) >i ea poate sen; drep!
estimatie a parametrilor b(l) =b (l ) = b , cand HJ este adevarata.
270
ii falA de
dispersii
punea critica
jresie exists
. bl l) = b(2)
Se poate
. adica sc
ervi drcp t
Marimea b' este de asemenea 0 estimatie a lui b, obtinuta presupunand eli atlit
ipoteza cat ji sunt adevarate,
Se erata eli statistica i
a
are, de asemmenea, 0 repartitie Student, eu k n, +'" : 4
grade de libertate.
Conditia Iia I l a ; k conduce la respingerea ipotezei
Pentru a verifica deci caraeterul nesemnificativ, intfunpli!tor, aI diferentei dintre cde
doua linii de regresie, trebuie ca toate eele trei ipoteze sAnu fie rcspinse.
Rezolvare
Etapa l
Verificam ipoteza crl = calculand statistica
'2
F= 307,45 = 169
- 2 '
5, 182,44
Pentru a O,QI ji k
,
= 88 ji k
2
= 58 grade de libertate , gasim Fa.OI : II :" = 1,80,
deoarece F< 1,80, acceptam If. si consideram eli diferenta dintre dispersiile reziduale
este intamplatoare .
Etapa a II-<l
Veri ficam ipoteza b (l ) = b(2) .
Pentru aceasta calcularn :
s' = 58182,44 +88 307,43 =1 6 06.
146 '
Ib = __ = 1,61
I I
16,06'.1 -o::-;-:c:::;c:-:- + :::;-:-:==-=
591168)4 89 1033,20
Pentru a = 0,01 si k = ., (k = 1,46), gasirn 1
0

01
: 14<i = 2,58.
!
" ( 2)
ntrucat I
b
= 1,61 < 2,58, acceptam H
o
.
in sfarsit, pentru a verifica a(l) = a (2 ) , calculam
b
- = 59 1168,14 0,92 +89 1033,20 0,79
0,85
59 1168)4 +89 1033,20
b' 114,7 -113,9 -0.32
96,7- 94,2
5 16 06 1
b-b' = " 160875,06 2 5
2
60 90 '
, ,
. de " 0,85 - 0,32 0495
Cl fa - = , .
. 1,07
Pentru a = 0,01, gasim 1
0

01
: 14<i 2,58 . i cum i
a
= 0,495 < 2,58, acceptAm ji Hi' ).
Prin urmarc, nu respingcm ipoteza eli intre eele doua drepte de regresie ( I) si (I') nu
exista 0 diferema semnificativa, ci numai una intarnplatoare.
27 1

9. Pentru 0 anurnita cantitate de lanii se determinii conpnutul in biosalfit


X conpnutul de apii saturat Y, arnandoua fiind date in procent e. Sii se
giiseascii dreapta de regresie a lui Y in raport ' cu X , pe baza urmatoarelor
date :
un
cal
H
Rezolvare
Pentru simplificarea calculelor vom nota :
" = X, - C
1
= x, - 50 . v: = y, - C, = -43
, '" 10 " h, Y.
y,
10 15 30 40 50
50 46 43 43 36
55 80 100
39 37 33
",
v,
,
" iV,
" j
-4 7 16 -28
-3,5 3 12,25 -10,5
-2 0 4 0
-I 0 I 0
0 -7
0 0
0,5 -4 0,25 -2
3 9 -18
5 - 10 25 -50
-2 -17 67,5 - 108,5
_ 2
u =- - = -0.25
8
- 17
1' =--=-2125
8 '
sJ= - )'] =
1=1 :=1
= 67,5- 0,5 _ 9.75
7
s.: )]- =-1,61
In baza trensformarilor efectuate vom avea
s; =h,'S; =100 9,57=957
Sry = /; h,Sw = (-IOH- 16,1)= 161
x= I; ii +C
1
= 47,5 ; Y= V+C, = 40,875
Ecuatia de regresie
_ Sry _
Y - Y = - (x -x)
S'
x
se va sene :
Y - 40,875= :' 0,1 08(x - 47,S)
10. Pentru n = 9 probe dint r-un minereu se determinii in procente
conjinutul de fier Y falii de, intreaga compozi pe X se obtine :
n
Y,
2,8 2,9 3,0 3,1
27 23 30 28
3,2 3,2 3,2
30 32 34
3,3
33
3,4
30
Indicane. Se verifies ipoteza H0 ; P = 0,9 pentru a = 0,05, aplicandu-se testul de la
problema 3.
272
-,
biosalfit
te. sa se
atoarelor
11. La 0 otelarie se cerceteaza n = 15 sarje de otel de ' un anumit tip,
urmarindu-se pentru fiecare cantitatea de oxid de siliciu X
cantitatea de otel elaborat Y , exprirnate In procente. Sa se verifice ipoteza
H 0 . p = 0 falii de alternativa HI: P> 0 (a = 0,01).
x, 7,9 . 0,9 3,7 8,1 6,9 0,8 6,0
y, 70,3 85,0 100,0 78,1 77,9 98,4 59,2
I
7,2
. I 8,8 10,2 11,2 0,5 4,6 9,7 1,2
I
86,8
I
70,1 42,2
. 81,9
97,1 68,2 92,2 91,0
.
lndiccuie rdspuns . Se calculeaza valoarea statisticii t din problema 2, pentru care obtinem:
. t =-2,32
Jl-(-o,5417)' .
Valoarea tabelara ta ; n-2 = t
o
.
01
; 12 = 3,01.
Cum Ii 1= 2,32 < 3,01, respingem ipoleza HI.
12. Pentru 0 locomotiva Diesel electrica se noteaza cu X numarul de
turatii pe minut cu Y puterea dezvoltata a motorului. Sa se determine
dreapta de regresie a lui Y In raport cu X coeficientul de corelatie
rxy, avand urrnatoarele perechi de observapi :
X, 400 500 600 700 750
Yi 580 1030 1420 1880 2100
Indicasie raspuns. Be procedeazA ca ill exemplul precedent. Se gaseste:
y - 1402 =4,32(x- 590) rxy 88,525 . -0,999
. 3828,845 .
ceea ce arata stransa dependents a puterii motorului [alA de numarul turatiilcr lui.
. 13. In tabelul de rnai jos se dau rezuhatele objinute prin tratarea la
rece a otelului In ceea ce priveste rezistenta la rupere Y (kglmm'), in functie
de suprafata sectiunii X (mm" ) .Sa se verifice ipoteza H0 : a = 0 (a=O,05)
x, 6 9 10 12 22 26 28 32 35
y , 69 67 65 53 44 40 37 34 32
cal I I
. label I
7 bl stu! d 1
Rezolvare
p til entru a' 0 051 te e a oro ema voma canu u necesar cu e or.
v, =xi -22 Vi =Yi - 53 Uj V,
.'
"
, ,
-16 16 -256 256 256
-13 14 -182 169 196
-12 12 -144 144 144
-to 0 0 100 0
0 -9 0 0
. 81
4 -13 52 16 169
6 -16 96 36 256
10 -19 -190 100 361
13 -21 -273 169 441
-to -36 -1193 990 1904
de la
rocente
1:-: Mutcnuuic.t apl it<lI;'! in eco nom ic - cd I
273

u = -2 ; V =:"4, dec; X= 20 ; Y= 49 ; S; ' = S; = 119,25 ; SJ = S; = 220


S.V=Sxy =-158,1 25.
Vom avea deci
S . S
a =u- '; .x=75,4 ~ b= '; =-1,32
Sx Sx
-, 1, 90,2
S =--[(n- I )Sy -b(n-l)SxyJ= - =12,9
n-2 7
S; = S' [-'- + x' ] = 6,84
11 (n - I)S;
i = 75,4 =28 9
a J6,84 '
Cwn fa= 28,9 > IO, Oj ; 7 = 2,36, rezulta cA ipoteza H
o
:a = 0 nu se accepta.
14. Sa se determine un interval de incredere pentru coeficientul de
corelape p al caracteristicilor X ~ Y cunoscand ca 0 selectie {(x" Y,)} de
volum n = 150 a dat rxy = 0,67 (y = 0,95).
Rezolvare
Inervalul pentru P este :
unde Z, = Zo,., = 1,96
Gasim:
0,67 - 1,96,0,045 < P < 0,67 +1,96 , 0,045
0,582 -c p -c 0,758

=220
II de
)} de
Capitolul V
ELEMENTE DE TEORIA ASTEPTARII
1. La biroul de informapi al unei agentii de turism sosirile solicitantilor sunt
poissoniene, cu numarul mediu de 75 persoane pe ora, iar timpul mediu de
servire a unei persoane este de 40 de secunde. Sa se determine :
a) intervalul mediu dintre doua serviri consecutive;
b) numarul mediu de persoane servite intr-un minut ;
c) probabilitatea ca in doua minute sa nu soseasca nici un solicitant.
Rezolvare
Considerand minutul unitate de limp, numarul mediu de sosiri pe minut va fi
A= 75/60 = 1,25.
a) Deci intervalul mediu intre doua sosiri consecutive va fi 1/1 = 60175 = 0,8 minute,
adica 48 de secunde.
b) Numarul mediu de persoane cc pot fi servite intr-un minut va fi J.l = 60 /40 = 1,5 .
c) Cum
- l.J (Al)"
Pn(t) ;= e --, rezulta ca :
n'
o
P
o
(2) =e-1.2'2 (1,252) =0,08.
O!
2. 0 centrala telefonica a unei case de comenzi primeste in medie 240
de apeluri pe ora. in ipoteza ca numarul apelurilor telefonice urmeaza
o repartipe poissoniana, se eere sa se determine timpul maxim in care,
cu 0 probabilitate de eel pupn 0,9, eel mult 5 persoane asteapta sa li
se faca legatura telefonica.
Rezolvare
Vom considera minutul ca unitate de timp. Fluxul poissonian al sosirilor are media
A= 240 /60 = 4 apeluri 1minut.
Probabilitatea ca intr-un interval de limp de lungime 1 sA apara n apeluri va fi :
-41 (4t)n
Pn(t)=e --, n=O,I,2, ..
n!
Va trebui sa gasim valoarea maxima a lui t pentru care
, , n
/(1)= LPn(t) = L e 4 1 : ~ ;'0,9.
71 =0 n=O
1 f(O
0,77 0,906
0,78 0,903
079 0,890
Calculand valoarea functiei f(t) pentru diferite valori ale lui
1 obtinem valorile contimne in tabelul alaturat, din care rezulta
ca timpul cerut este
, ;;: 0,78 minute == 47 secunde.
275
3. Prin metode statistice s-a stabi lit ca numarul cumparatorilor de ziare
10 primele doua ore ale dirninejii este 0 variabila aleatoare poissoniana, iar
timpul de servire a unui client de catre vanzator este 0 variabila aleatoare
exponentiala. Stiind ca 10 medie sosesc 70 de cumparatori pe ora, iar
vanziitorul poate servi 100 de persoane pe ora, sa se determine :
a) probabilitatea de inactivitate a vanzatorului ;
b) probabilitatea ca in sistemul de asteptare sa existe :
- doua persoane ;
- mai mult de doua persoane ;
c) numarul rnediu de persoane din sistem, numarul mediu de per soane
din firul de asteptare numarul mediu de unitaji ce sunt servit e la un
moment dat ;
d) timpul mediu de asteptare a unei 10 fir , apoi 10 sistem ;
e) ca 0 persoana sa astepte la casa mai mult de doua minute.
Rezolvare
Modelul eorespunzAtor problemei este un model ell un fir de asteptare, 0 static
(vanzatorul), populatia din sursa infinita. Avem urmatoarele date : ), = 70 persoane / or:!,
1' = 100 persoanezora, deci p = ), I I' = 70/ 100=0,7 < 1.
a) Po =1-p = I -0,7 = 0.3 .
b) P, = p' . Po = 0,1 47, Pin> 2) = p3 = 0,343 .
c) n= - p-=2,3, s, =p = O,7, til =Ii - tis =1,6 .
I-p
_ nl _ _ 1
d) (I = -=- = 0,023 ore = 1,4 rrunute, t, = tI + - = 0,033 ore = 2 minute.
,,", I'
e) P(i
l
>t ) = p. e-( - ' , deci P(i
l
> 3
10)
= 0.25.
4. La un raion al unui magazin este un singur vanzator. Din observapi
statistice se stie ca, 10 medie, un client soseste la 2 minut e. iar servirea
unui client dureaza, 10 medie, 90 de secunde. Presupunand natura sosirilor
poissoniana, iar a timp ului de servire exponenpala sa se calculeze :
a) probabilitatea ca in sistem sa nu existe nici 0 persoana la un moment dat ;
b) probabilitatea ca 10 sistem sa existe 4 persoane la un moment dat ;
c) probabilitatea ca 10 firul de asteptare sa existe 2 persoane la un
moment dat ;
d) probabilitatea ca 0 persoana ce soseste 10 sistem sa nu poata fi
servita imediat .
Rezolvare
Alegiind ca unitate de limp ora, avem : ), = 60 /2 = 30 persoanelorll, I' = 60/1,5 = 40
persoanelorll, p = 30/4 0 < I . Deci problema se incadrcazA in modelul de asteptare ell 0
statie populatia din sursa infinita
a) p = 0,75, Po = I- p = 0,25.
b) P. = p'. Po '= 0,08.
276
c) in
, 3
P3= P .
d) 0 p
" persoana
cArei proli
1- Po =.0:
5. Inti
electroteli
repartilia;
este exp<;
unei de
celor repj
a) pro
51
. b) nUl
c) tim
Re- ..oI
AI '
= 1. Deer
numar
a) .
reparata "
c) n
6,
este 10
poote
variab
a)
b)
c)
d)
trecer
e)

de ziare
mana, iar
aleatoare
ora, iar
ersoane
te la un
m;
I minute.
o statie
Jane l ora,
servajii
servi rea
sosirilor
It dat ;
dat ;
Ia un
1Oa13 fi
1j = 40
-e ell 0
c) in firul de asteptare vcr exista 2 persoane, candln sistem vor fi 3 persoane, deci
, 3
P3 =P . Po =0,1.
d) 0 persoana ce soseste in sistem este imediat servita cand in sistem nu existA nici
" persoena. Am vazut ca probabilitatea acestui eveniment Ao este Po= 0,25. Evenimentul a
carei probabilitate se cere este evenimentul contrar lui Ao , deci probabilitatea sa este
1- Po = 0,75.
5. Intr-un magazin alimentar se afla 12 instalapi frigorifice, intrepnute de un'
electrotehnician. Pentru fiecare instalape frigorifica in parte s-a constatat ca
repartipa timpului de funcponare pana la momentul cand instalapa se defecteaza
este exponenpala, cu media de 40 de ore, iar durata medie pentru inlaturarea
unei defecpuni este de 4 ore. Stiind ca numarul instalatiilor defecte, precum si al
celor reparate, soot variabile aleatoare poissoniene, se cere : .
a) probabilitatea ca in rnagazin sa nu existe nici 0 instalape defecta care sa
asteptesa fie reparatii ;
. b) numiirul mediu de instalatii defecte la un moment dat ;
c) timpul mediu de asteptare in fir, apoi in sistem.
Rezolvare
Alegiind unitatea de limp ora, avem , = 1140 instalatii/ora, = 1/4 instalatii/ora, m s'
= I. Deci suntem in cazul unui model de asteptare eu 0 static, iar populatia din sursa are doar un
numar fmit de unitali (m = 12).
a) Probabilitatea ca in magazin sa nu existe niei 0 instalatie defects care sa astepte sa fie
repereta este data de : P(n I) [(n =O)U(n= 1)1= P(n = O)+P(n = 1) = Po + PI cum :
I I
Po = m 12 r 0,24, unde p = 0,1,
. pn LA{zO,ln
n"'O n=O
P, =A;;,p'Po, de unde PI =.41, ,0,1 0,24 =0,29
Pen$ 1) = 0,24 +0,29 0,53
_ . 1
b) n =m--(l- po)= 12 - 10(1- 0,24) =4,4
p
- nf -
c) n, = 1- Po =0,76, nf =n-no = 4,4-076 = 3,64. If = -=:- = 19 ore, t, = 23 0re.

6. La un post de varna pentru automobile, numiirul masinilor care sosesc
este in medie de 20 pe ora are repartipa poissoniana. Intr-o ora un funcnonar
poate realiza formalitatile pentru 7 rnasini. Stiind ca timpul de servire este 0
variabila aleatoare exponentiala, sa se determine :
a) numiirul funcponarilor necesari pentru evitarea aglomerarii ;
b) probabilitatea ca sa nu astepte nici 0 masina la varna ;
c) probabilitatea ca sa astepte la rand doua masini ;
d) numiirul mediu de masini care asteapta sa Ii se intocmeasca formele de
trecere la varna;
e) timpul medju deasteptare la varna.
Rezolvare
a) Din datele problemei deducem : , = 20 masini/ora, = 7 masini/ora, deci
p = = 20/7 > I si daca sistemul de asteptare ar avea 0 singura statie, ar fi aglomerare.
277
Problema se Incadreaza inmodelul ell mai multestatii, populatie infinita, in care evitarea
aglomerarii se face cand p = pis = 20t s . 7 < I .
Cea mai mica valoare a lui s, numar natural, ell aceasta proprjetate este s = 3 . Deci 3
vamesi sunt necesari pentru evitarea aglomerarii.
b)
3 3
PIn s 3) =' P[(n = O)U(n = I) U(n = 2) U(n = 3)] = L P(n = i) = L P,
i ~ O i ~ O
20 I ( 20 ) 3/
PI = p -Po = - O,QI I = 0.031. P, = - . - 0,011 = 0,045
7 2 ~ 7
I ( 20)3
P3 = - - 0,011 = 0,044, deci P(n $ 3) = 0,011+ 0,031 +0,045 +0,044 = OJ 31.
3' 7
c) Vor astepta la rand 2 masini, cand in sistemul de astcptare vor fi 5 masini , 3 la
serviciu si 2 asteapta, deci vom ca1cula p$ dupa formula;

p d
p" :;: - - . Po- can n > s, de unde
s !s"- s
P, = _ 1_( 20 ) ' .0,011" 0,049
3 !3' 7
d) - p" P I ( 2)3
20
I 18 3 ( . ')
nf = ~ (I- p)" Po ='3! 7 21 (1-
20
1' = , Jna>UU
211
ii= iif +ii, =1 8,3+2,9= 21,2 masini, unde n; =p=2,9 (rnasini)
e) If = ii!. .= ~ : 0,91; If = 0,91 ore = 54 minute ~ 30 secunde.
~ 7 ~ .
7, Patru lesatoare au grija infuncponarea a 9 razboaie de tesut , care se
defecteaza . in mod aleator. Numarul razboaielor defecte este 0 variabila
poissonianii, eu A= 0,2 razboaie pe ora, pentru fiecare razboi, iar timpul de
eliminare a defecpunii este 0 variabila exponenpala, eu ~ = 0,5 razboai e pe ora.
Sa se determine :
a) probabiJitatea ca toate razboaiele sa functioneze ;
b) probabilitatea ca 2 ~ i apoi 5 razboaie sa fie defecte ;
e) probabilitatea ca 0 defect iune sa fie imediat rernediata ;
d) nurnarul mediu de razboaie defecte la un moment dat ;
e) tirnpul mediu de asteptare in sistem.
Rezolvare
llm enuntul problernei dcducem eli s = 4, m = 9,1- = 0,2, ~ = 05. Deci fenomenul de
278
I
, 9 = 0,048
"" +4
4
"
L., 9 5 4 'L., 4 .5
11 =0 1'1 =4
ea
C1 3
la
se
u
Ie
a
asteptare general corespunde unui model de asteptare ell mal mulle statii, populatia din
sursa finita
a) Po s- I s m
LC: p"+ :! L.<r<iit
11=0 1r-'4
{
c ; . pn
po
, n $s
. b) Pn = s' n _ n
-A",{p) . Po. s $ m
s !
deci P2 = . 0,048 =0,272 , p, = .Po =0,076 .
5 - 4 ! 4 5
e) 0 defectiune va fi remediata imediat cand eel putin 0 tesatoare va fi libera, adica
- ,
atunci cand n < 4. Se cere deci Pen < 4) = Pi- Dar Pt = 0,048 =0,171, P, =
= r0,048 = 0,254 si Pen< 4) = 0,048 +<l,l 71+0,272 +0,254 = 0,745.
d) Dcoarece fonnulele obtinute pentru Ii , li
f
. n
s
sunt greoaie, este mai indicat ca1culul
acestor indicatori pcmind de la defirutii.
Se stie Q pentru acest model de asteptare exists pentru p" relatiile de recurenta :


P,,+l = ,, +1 .
(m-n)"PPn ,s Sn <m
Si cump = 0,1, obtinem
P4 = (9 - 3) 0,1 P, = 6 0,10,254 = 0,1524 si analog P, = 0,0762 ,
,
Po = 0,0305, P7 =0,0091, P, = 0,0018, P, = 0,0002. Atunei n= I nPn =1. Pt + 2 . P2+... +
11=0
+9. P, =2 ,8.
9
e) ... +5 P9 =0.2, de unde i'i
s
= n - nf = 2,6
17=.:5
- . . . - - 1 ..
If =0,153 ore = 9 mmute 10 secunde, tar Is =tf +- =2 ore, 9 minute si 10 secunde.

8. Sa se determine numarul de statii ale unui sistem de asteptare astfel incat


probabilitatea de asteptare, P(I r > 0), sa fie inferioara vaJorii 0,2, stiind ca
sosirile soot poissoniene, cu A. = 27 sosiri/ora, iar timpul de ocupare a unei stati i
de catre 0 unitate are repartitia exponenpala si este in medie de 2 minute.
Rezolvare
Avem A= 27 sosiri/ora, =60/2 = 30 servirilon'i li p = 27/30 =0.9.
Va exista asteptare cand numarul unitatilor din sistem va fi mai mare 'ca s . Deci
PUr >0) =P(n > s)= I-P(n ';s ).
279
Pentru s = I. Po = l -p = 0,1' PI = p-Po = 0,09 si PUr >0) = I - ( po + PI )= 0,81> 0.2.
Pentru s = 2.
I
Po = - 0,38, unde 'Ii = pis = 0.45 .
oS 1 pit 1 pS

cum
n
p d
Pn =, 'Po, can
n .
n < s avem Pv = 0,9 03 8 = 0.34. p, = OJ 6. rezultA ca
PUr > 0) = I - (po +P, + p,) = 0,12 < 0,2 ; dcci s = 2.
9. Pentru a organiza rnai bine serviciul in perioada de varf, la un sector al
unui magazin se cerceteazii numiirul x al sosirilor cumparatorilor, cat timpul
y de servire a unei persoane, obtinandu-se datele din tabelele T, T, .
a) Sii se testeze iporeza cii numiirul sosirilor curnparatorilor la raionul
considerat este 0 variabila aleatoare poissoniana
b) Sii se testeze ipoteza cii timpul de servire al unui cumpiiriitor are 0
repartipe exponenpala. .
c) Cali vanzatori sunt necesari in perioada de varf pentru a evita
aglomerarea ?
d) Sii se determine apoi numiirul rnediu de persoane care stau la coadii
timpul mediu de asteptare in sistem.
7j T,
280
- - ---- -
TOlal n =100
Rezolvare
- Pacem 0 a ajustare a reparti tiei empirice din (T
I
) dupa 0 repartitie Poisson :
f i x : ). ) = e-i.. ).x X = 0.1. 2. o.
x !
18
8
2
I
I
Frecverue
absolute
0,5- 1
1-1 ,5
1,5-2
2-2,5
2,5-3
Interval de limp
( V
1
_I Yj)
in minute
NT. sosiri x
Frecvente
in 2 minute
Absolute ( n
x
>
0 8
.
I 23
2 24
3 21
4 14
5 6
6 3
7 1
8 0
)
_-_LX'lx_245 _ .." 4-
Estirnam parametrul I. prin x, deci : . - x - - - .to )
:L>,
x
100 ' .
Testarea concordantei dintre rcpartiti a empirica cca poissoniana , de paramctru
A= 2.45 0 vern face aplicand test ul
Determinam frecvcntelc = nj (x ) .. ) si obtinem, de exemplu:
., 45 ., 45
1
no= lOO e-
2
.-45 . ..::.:..- = 8.2 : = . _- "- = 20.5.
O! . I
0. 2
ea
Dr al
rP
ul
onul
reo
ita

ru
-
si asa mai departe, rezultatele obtinute fiind trecute in coloana lui din (T
3)
. Se obtine ;
. ')'
X; = L:(fl':,n. - IJ29

si cum pentru nivelul de semnificatie de 5 % eu 9 - I = 8 grade de Iibertate, in tabela pentru .
repartitia X
2
se gaseste & = 15,5, deci < I , acceptArn ipoteza ell numarul sosirilor
cumparatorilor este 0 variabila poissoni ana si in medic sunt 2,45 cumparatori in 2 minute,
x n
x
xn
x
fi x -nx
( n
x
-

0 8 0 8,2 .Q,2 0,005
I 23 23 20,5 2,5 o.s
2 24 48 25,6 -1,6 0, 1
3
21 .
63 21,3 .Q,3 0,004
4 14 56 13,3 0,7 0,03
5 6 30 6,6 - 0,6 0,06
6 3 18 2,7 0,3 0, 32
7 I 7 0,9 0.1 0,01
8 0 0 0,3 .Q,3 0,3
M5
b) Faeem aiei 0 dj ustar e a repartitiei empirice din (T, ) dupa 0 repartitie exponentiala
eu densitatea de probabilitate :
f(Y) - e'",Y > 0.
Drept valori ale lui y vom considera in tabelul (T
4
) mijloacele intervalelcr" timpilor de
servire si calculam valoarea medic a variabilei empirice ell formula :
_ Lyn
y
32

30
si JXI1lru ca. estimatorul de maxima. verosimilitate al parametrului 11 este estimam pc
prin - 30/32 - 0,925.
Pentru a testa concordanta reparti tiei cmpirice din (T
2
) ell repartitia exponenuala de
parametru - 0,925 vomaplica testul lui Kolmogorovorganizand calculele in tabclul (T.).
(Yi - I ,Yi ) Y
n
y
yny Fn(y) Fev)
0,5- 1 0,75 18 13,50 0,60 0,60 0,00 '
}-I, 5 1,25 8 10,00 0,87 0,75 0, 12 max
1,5-2 1,75 2 3,50 0,93 0,84 0,09
2-2,5 2,25 I 2,2 5 0,97 0,87 0,10
2,5-3 2,75 I 2,75 1,00 0.94 0.06
Total 30 32.00
\
281
, -
- p p
nf = - ' - - -
5! (I - ji)'
De exemplu, valoarea Fn(y) de pe linia a doua este :
18 + 8
F,(Y) = 30= 0,87.
Calculam apoi valori le corespunzatoare ale functiei de repartitie teoretica F(y) folosind
formula cunoscuta a acestei functii :
F(y) =I- e-'" pentru ,,= 0,925.
De exemplu, F(l ,25) = I-'e -
I
,' H .." =0,75.
Ultima coloana a 'lui (T. ) contine diferentele IFn(x ) -F( x) l eucea mai mare dintre
ele d
n
= 0.12.
Consi deriind drept Dive! de semnificatie 0,1 tabelul corespunzAtor testului Kolmogorov
cUi ). = 1,63 si cum n = 5 avem :
A 1,65
.;;; = ,J5 =0,73 > 0,1 2 =d
n
deci acceptam ipoteza ca timpul de servire a unui cumparator are 0 repertitie exponentiala
cu pararnetrul ,,= 0,925. '
c) Numarul persoanelor servi te de un venzator intr-un minut este, in medic, Jl =0,925
si cum nUII1Arul persoanelor ce sosesc in 2 minute este 2,45, intr-un minut acesta va fi 1) 25.
in fenomenul de asteptare general de problema noastra avern : ), = 1,225 persoane/minut ,
j.1 = 0,925 persoane/minut, p =!:> 1, deci pentru evitarea eglomerarii vern pune conditia ca
"
p= . < I , inegalitate satisfacuta pentru .s = 2, deci 2 vanzatori sunt necesari in perioada
s
de varf ca sa se evite aglomerarea.
d) s =2, A=1.225, ,, =0,925 si suntem in cazul modelului cu 5 statii , populatia din
sursa infinita, p =1.3;. ji =1,32 : 2 =0,66
I
p > 1 =0,21
p" pS 1

n=O
- n j
ii, =P =1,32, t j =--=- =0,5 minut e =30 de secunde .
Jln,
10. Sosirile intr-un sistem de asteptare sunt poissoniene de parametru
A= 24, iar timpul de servire are 0 repartijie exponentiala cu parametrul
J.I = 30. Stiind cii numarul lacurilor in sistemul de asteptare este limitat la
5 si ca unitajile ce sosesc dupa acuparea acestora merg in alta parte
pentru a fi servite se cere :
a) Sa se determine n, nj'/j'/" in cazul unei singure statii .
b) Sa se determine proporpa de serviri pierdute din cauza firului de
asteptare limitat.
e) Sa se compare rezultatele eu cazul firului nelimitat .
d) Cum se modifica indicatorii anteriori dacii sistemul va avea doua
statii de servire ?
282
infinita, eu <= 24,
n= 4, li
f
=3,2,
de asteptare
. I '
I, = i>+- = 1/10+ 1/30 = 2/15 unitati de limp.
p
b) Proportia de serviri pierdute estc data de probabilitatea ca in sistemul
sa. fie ocupate toate cele .v = 5 locuri, dcei
p, = p' . I - = 0,26, adica 26 % unitati VO/ pie'; neservite.
1-p
e) Suntem in cazul unui model de asteptare eu 0 starie, populetie
Jl = 30, P = 0,8 < 1. [nlocuind in fonnulelc indicatorilor. obtinem
Ii, = 0,8, If = 0,154, I, = 0,1 95.
Observam ca indicatorii cercetati au valori mai mari in cazul firului nelimitat,
diferemele datorandu-se pierderilor de eventuale serviri .
d) in acest caz avem un model eu 2 statii, populatie infinite ji firul de asteptare
limitat, deci s = 2, .v= 5, < = 24, = 30, P = 0,8, P= pi s = 0,4. Atunei :
I
- . nf
/i, =/i -/i
f=0
,6 ; If =- = 0,1 unitati de timp ;
n,
Rezolvare
Suntem in cazul unui model de asteptare eu 0 statie, populatia infinita, fir de asteptere
limitat, in care : A. =24, Jl =30, N =5, p =24 ; 30 =0,8. Inlocuind valorile cunoscute in
fonnulele indicatorilor obtinem;
-= p[I +(X +1) .p'" +',y , p,v>' J = 24
n ,
oro\'
ca
da
sind
din
. tre
925
"' 25.
anut.
. - rJf
If = ---=- = 0,05, I, = 0,14.

Comparend aceste rczultate eu celc din cazul a), al unei singure statii, constatam e11
valorile tuturor indicatorilor sunt mai mid, dar sa nu uitam ca acum vor fi platite 2 statii.
::tru
I
la
rrre
de
ilia
11. La un magazin se organizeazii 0 autoservire. Se stie ca sosirile
clientilor urrneazii 0 lege Poisson ca in medie Yin J50 curnparatori pe
ora, iar timpul de servire aJ unui client la casa urrneazii 0 lege
exponenjiala, fiind in medie. de J minut. Se cere ;
a) numarul minim de case pentru a se evita agJomerarea ;
b) probabiJitatea ca in sistemul de asteptare sa nu fie nic i 0 persoana ;
c) numarul mediu de unrtati din firul de asteptare ;
d) numarul mediu de case libere ;
e) tirnpul mediu de asteptare in sistem ;
Rezolvare
a) <= 150, p =5/2> 1, p=pls< l, rezultii s = 3 si p=5/ 6.
2X3
h) Po
-,....,---'---- = 0.04
I
I -p
c
fi
in
- " f
If e r-c- ,
1JIl,
, -
- p P
"r = ---. -2r.
s!(I -j Po = plf pS . 1
L..-;;!+-;l l - P
n=O
ell n
s
= p, avem, pentru .s = 2, P= 0.89
Po(2) =0.061. " f (2) =7,2. ",(2) =1,78, If (2) =0.08 ore.
Cend .s =3. P=pis =0,59 si Po(3) =0,1 52, " f (3) =0,49, I
f
(3) =0,5 minute. iar cand
s =4, Po(4) =0,166. " f(4) =0,096 ji If (4) =0,06 min.
b) Daca intr-o ora sosesc, in rnedie, 96 camioane, intr-o zi de lucru de 8 ore vor SOSI
U =8 96 =768 (carnioane/zi).
Timpul de descarcare al unui carnian cste de 1/54 ore= 1,(1) minute, iar al celor 768
de camioane va fi 768,1.(1) = 853,3 (minute).
Fiecare static poate lucra intr-o zi 8x60 = 480 (minute). Atunci tirnpul de inectivitatc
I, ( S) va fi respectiv : 1, (2 ) = 2 4 80 -853,3 =106.7 (minute)
I, (3) = 3,480 - 853,3 = 586.7 (minute)
.', (4) =4 480 -853,3 = 1066,7 (minute)
, -
)
- p p
c "/ = _ ._- _ . Po = 3,5
s! (I - p)'
d) ii, =p =5/2 =2,5 reprezinta numarul mediu de case ocupate din eele 3. deci libere
vor fi in medic 3- 2,5 = 0,5 case. .
- -
e) If =--=- =0,Q25 ore =I minut si 22 secunde, I, =2 minute ji ,22 secundc.
1JIl,
12. La un depozit de colectat cereale, in plin sezon, sosesc zilnic camioane
cu cereale dintr-o anumita regiune agricola , Date statistice din anii precedenp
au dus la urmatoarele rezultate : sosirile camioanelor sunt poissoniene, in
medie 96 pe ora , iar timpul de descarcare al unui camion are repartijia
exponenjiala si pot fi descarcate in medie 54 camioane pe ora . Se cere :
a)siisedetermine PoJi f,lf ' pentru 5 ,;4;
b) considerand ziua de lucru de 8 ore, sa se calculeze timpul de inactivitate,
pentru 5 '; 4;
c) sa se determine solutia optima a organiziirii descarcarii , stiind ca, costul
de asteptare aunei unitati Ca = 6000 lei/ora si costul de serviciu a unei statii
este c, = 3000 lei/ora.
Rezo/vare
a) ). =96 camioaneiorA, =54 carnioane/ora, p =96 /54 =1,78. P =pis , de unde rezulta
ca s > 1 pentru a se evita aglomerarca. De aceea vom considera doer cazurilc s == 2, 3,4.
Folosind formulele din cazul modelului de asteptare eu s stalii si populatia infinita :
284
m = 6. s = 3, deci p = 0.2. Atunci :
Comparand tirnpii de asteptare si de inaetivitatc, pcntru ficcarc caz (5 = 2, 3, 4),
constatam cA odatA eu cresterea nurnarului de statii, timpul de ast eptare scede, iar eel de
inactivitate creste.
Sunt puse CalA in CalA interese eontradietorii :
- soJicitatorilor de servicii Ie convine marimea nurnarului de statii, pentru a astepta cat
mai putin ;
- ofertantilor de serviciu le convine sA. nu mareasca nUD1AnJJ de statii, pentru a nu sta
in inactivitate prea mult.
Echilibrarea dintre cele doua interese se face luand in considerare aIte criterii, cum ar
fi minimizarca costului global C( 5) care in cazu1 nostru va fi :
C( 5) = U , I
f(5
) ' C
a
+1,( 5) ' C,
unde < =6000 lei/ora =100 lei/rninut, C, =3000 lei/ora =50 lei/minut.
C( 2) = 768 4,8100 +106,7 50 = 312570 (lei )
C( 3) =768 0,5 100 + 586,7 50 =53130 (lei )
C( 4) =768 0,06 100 + 1066,7 50 =57930 (lei )
mica valoare, deci servi ciul ell 3 statu estc eel mai convenabil pentru
. .
C( 3) are cea mai
ambele JlAI1i. ,
iJ. lntr-o intreprindere din industria chirnica exista un atelier incadrat cu 3
specialisti care trebuie sa indeparteze defectiunile aparute intamplator la cele
6 agregate de care raspund. S-a constatat ca natura sosirilor agregatelor la
mecanici pentru intervenjie este poissoniana, cu A= 0,2 agregate Jle ora
pentru fiecare agregat , iar legea serviciilor este exponenpala cu = I agregat
pe ora pentru fiecare mecanic .
a) sa sedetennine : Po,n, n
f
, If' I,;
b) considerand ca in atelier este incadrat un singur mecanic Sa se calculeze
indicatorii de la punctul a) sa se compare rezultatele.
Rezolvare
a) Considerand unitatea de timp ora, avem 1, =0,2 agregate pc ora ; =I agregat Pc ora,
. I
Po= 6 . 6 = 0,33
+ LA.e 2)"
n::O n=3 .
Deoarece m nu este mare, se pot calcula indicatorii ceruti , pornind de la definitiil e lor.
_ 6
Cum Ii = LnPn, avem nevoie de Pn' n = 1,...,6.
n=O
{
C::' -p . Po , n < 5
Dar Pn = Sl
- .<:r . pnpo. S $ 11$ m
5 I
cand
SOSI
here
moane
enri
e, in
niJia
e :
rezultA

768
itate
Obtinem : P, =0,4 : P, =0,2 ; P, = 0,05 ; P4 =0,001 ; P, = 0,0001 ; P6 = 0,0001.
6 6
ii= 2>p.= 0,95:ii
f
= L (n-4) .p.=0,OOI S, iar ii, =ii-ii
f=
0,948
n=O "=4
Arunci if =nf lJ,lii s = 0,00 16 ore ore.
285
b) Suntem in cazuI s = 1, deci : Po = , - 0)9 .
l:A;(0,2)"
n=O
Cwn Pn = p" . Po, rezulta ca PI = 0,23, P, = 0,23, PJ = 0,18, P4 = 0,112, P, = 0,004,
,
P6 =O,008 n=LnPn=2. n.s =1-po = O.8, nf =n-n
s
= l ,l . Atllnci (1 = 0,15 ore =
n=O
= 9 minute, iar = I ora 9 minute.
Timpul de asteptare a unui agregat in fir cste foarte mic in prima varianta, ceea ce estc
avantajos pentru folosirea unui timp efectiv de lucru al agregatelor. Dar timpul de inactivitate
este de 33 % in cazuI a), falA de 19 % in cazuI b). Ar trebui sa se considere si .alte criterii,
eventual criteriul minimizarii cheltuielilor globale.
14. La un depozit sosesc in medie, intr-o ora, 12 masini cu marfa . Stiind cii
sosirile rnasinilor urmeaza 0 lege poissoniana, sa se determine :
a) probabilitatea ea in 10 minute sa soseasca zero masmi ;
b) probabilitatea ea in I) minute sa soseasca trei masini ;
Raspuns. a) PoOO) = 0.1 35 ; b) P
J(l5
) = 0,224.
15. Dintr-o sursa finita cu 5 unitati, sosesc intr-un sistem de asteptare
2 unitap/ora, dupa 0 repartitie Poisson. 0 stajie executa serviciul intr-un timp
cu 0 repartitie exponentials cu media de 20 de minute. Care este probabilitatea
ea sta jia sa fie ocupata ?
Raspuns. I - Po = 0,986.
16. Sosirile intr-un sistem de asteptare sunt poissoniene, cu media de 30
unitaji/ora. Ele provin dintr-o sursa infinita . Serviciul este asigurat de una sau
doua statii, fiecare servind in medie 40 unitati/ora, dupa 0 repartipe
exponenriala.Sa se compare in cele doua situatii urmatorii indieatori
n, n
f
Po-
Raspuns. Ii nf Po
s = I 3 2.25 0,25
s = 2 0,873 0,123 0,20
17. La 0 autoservire sosesc in medie 70 de clienp pe ora 0 casiera poate
servi 50 de clienp pe ora. Stiind cii sosirile sunt poissoniene, iar timpul de
servire are 0 lege exponentiala, sa se determine numarul minim de easiere
pentru evitarea aglomerarii , precum timpul mediu de asteptare in fir.
Raspuns. 1.=70, = 50, .s = 2, If = 1 minut Ii 12 secunde.
18. Unei tesatoare i-au fost repartizate pentru control 4 razboaie de tesut .
Pentru fieeare razboi in parte s-a stabilit cii repartipa tirnpului de funcponare
pana in momentul cand razboiul se deregleaza este exponentiala, avand media
de 5 ore, iar timpul mediu necesar unei reglari este de 30 de minute si are tot 0
repartipe exponenpala. Sa se determine :
a) probabilitatea ea in sistemul de asteptare sa nu existe nici un razboi.
b) probabilitatea ea la un moment dat toate 4 razboaie sa fie dereglate.
Raspuns. =1, 1. =0,2, PJ =0,65, P4 =0,0016.
286
!\f0
1.
Aprov]
la intei
s-a ca
Pent ru
de U .1I
comerr
a) (
comen
b)
fimCPI
c)
pentru
stocul

a) f
b)
impa:tJ
caz es
4 .
:e
p
a
o
e
I
Capitolul VI
MODELE MATEMATICE PENTRU GESTIUNEA STOCURILOR
6.1. MODELE DETERMINISTE
1. Cererea pentru un anumit produs este de 30000 bucari pe an.
Aprovizionarea unui depozit cu acest produs se poate face cu cantitati egale,
1a intervale egale de tirnp, iar reincarcarea poate avea loe atunci cand stoeul
s-a consumat integraL Produsele sunt scoase cu 0 rata constanta din stoc.
Pentru a stoea in depozit 0 singura bucata de produs timp de un an se platesc 60
de u.m. Nu se accepta !ipsa produsului din stoc. Costul de lansare aunei
comenzi are 0 valoare fixa de 100 u.m., indiferent de volumul comenzii .
a) Construiji 0 funcpe care sa reprezinte costul total alIansarii ~ stocarii
comenzilor pe an, pe care 11 suporta depozituL
b) Notand cu q marimea unei comenzi, exprimati funcpa cost aflata la a) in
functie de q ~ reprezentaji-o grafic ,
c) Aflap marimea "lotului economic", adica valoarea volumului comenzii q
pentru care funcpa cost este minima. Calculati costul minim anual al gestiunii
stocului . .
Rezolvare
a) Functia cost pe perioada de un an are doua componente :
- una legata de costul lansarii comenzilor, l ~
- a doua legal! de stocarea propriu-zisa a rnarfli, C,.
Prin urmare :
C =C, +C,.
b) Numarul de reaprovizionari pe an este egala eu cantitatea total! ceruta pe an
3 000
impllrtil! la numlirul de bucati dintr-<> singura comanda, dec; in acest caz este --.
q
Costul total al lansilrii eomenzilor este deci :
(
izionari] 3000 300 000
Cl( q)= c," numaruldereaprovizionari = 100--=- .- -.
q q
Pentru ca1culul costului stocarii trebuie mai intfu sA evaluAm stocul mediu, care in acest
caz este : q +0 =!!.. . Atunci :
2 2
C( ) = ( stocul ) . ( eostul stocarii ) = s.60 = 30
q mediu unci bue. pe an 2 q.
Astfel :
C( q) 300 000 +30q.
q
287
Regasim astfel , in nctatiile cunoscute'
rq
C,(q)
C(q)
200
Fig. 6.1.
50 100
4 C(q)
(mii Iu n.)
3 .
6 .
0 1
10 .
1.5 .
I
7.5 .
urmatoarele rnarimi : Q= 3 000, 0 = I an
C,(q) c, .O= costul stocarii unei unitati pe an ,
cse:::; 60 u.m., cI :::; 100 u.m. costul de lansare
a unei comenzi, iar functia C( q) se mal
poate seric astfel :
C(q)=c, . ; +fc,8,
dupa cum S-8 aratat in lucrarea citata.
Aceesta functie, impreuna cu eele doua
componente ale sale C, (q) C,(q) este
reprezentata in figura 6.1 pentru q > O.
300 q(buc) c) Metoda de reprezenlare grafica
impune si caleulul punetului de extremum
q, determinat prin anularea deri vatei tntai :
, 300 000 , l OO 000 buc.c i
--- =1 00 ue., iar
q W .
600000 . de mi .
C (100)=0,6>0 ( <=1 punel e nurum ).
q'
Aceasta este chiar marimea lotului economic, q :::; 100 bucati. Politica de reaprovizionare
care va conduce la cheltuieli minime estede a comanda cate 100 bucati , facandu- se astfel
30 de eomenzi pe an, I. intervale egale de aproximati v 12 zile una de alia. Costul
gestiunii este atunci de 6 000 u.m. este minim
Un alt mod de a determina costuI minim este de a ca1cula punctul in care cele doua
grafiee C, (q) si C,(q) se interseclcaz.!i . Intradevar , urmlirind evoluti a celor doua
componente ale costul ui avem :
q 50 100 200 300
C,(q) 6000 3 000
C,(q) 1 500 3000
1 500
6 000
1 000
9000
c
C( q) 7500 6000 7500 10 000
C,( q) = C,( q) aJunei <find 300 000 = 30q q= 100 bue.
q
- Lotul economic este de 100 bucati, iar costul minim de 6 000 u.m.
2. 0 fabrica de accesorii auto organizeaza aprovizionarea la un anumit tip
de piese, care trebuie livrate la perioade egale de tirnp si in cantitap egale. Ea
are nevoie de 100 000 piese, timp de trei luni (90 zile) . Costul lansarii unei
comenzi , indiferent de miirimea comenzii , este de 30 000 lei, iar costul stocarii
unei piese pe luna este de 20 lei. Stocul se incarca instantaneu . Sa se determine
un program optim de aprovizionare ( miirimea unei eomenzi, intervalul de tirnp
la care trebuie livrata ) asfel ineat costul stocarii sa fie minim. Care este eostul
total al gestiunii stoeului pe perioada de trei luni ? Nu se adrnite ruptura de stoe.
Vezi " Matcmatici aplicate in economie ", autori 0. Popescu col., Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti 1993, vol , II pag. 26
288
289
(
19- Matcmaucf aplicata in economic - cd. I
Rezolvare
Se aplica modelul lotului economic, in care Q=25 000 cutii pc an, S = 1 an,
c
s
8 = 4 u.m. pe cutie pe an, c
p
'8 =8 u,m pe cutie si pe an, iar c
j
= 50 u.m. La
punclul a) se aplica varianta originals (tam ruprura de sloe), iar la punclul b) varianta
lotului economic ell ruptura de stoc.
a) Vom presupune cA nu se permite lipsa nici unei cutii din stoc, prin urrnare:
, - t CIQ - J 2. 50 . 25OOO - 790( ..)
qJ- - -- - cutn),
O, c
s
4
, SiiI 790 360
1j = - 11,4 {zile, daca sc considers I an = 360 zile),
Q 25000
iar cestui g estiunii in aceste conditii este C(qt) = = 3162 u.m. Politica lotului
economic Ii indica. sa. comande la fiecare 11 ,4 zile cantitatea de 790 cutii.
b) Daca se permite lipsa din stoe a produsului, ar comanda cantitatea :
Datele de care dispunem conduc la alcatuirea unui model al lolului economic. Costul
lansarii unei comenzi este CI = 30 000 lei, costul stccarii pe unitate de produs si pc luna
este C
s
= 20 lei. De asemenea, aprovizionarea se face pe 0 perioada de e = 31uni, iar
cantitatea de piese necesara pc aceastA perioadA este Q= 100 000 pie"". Yom folosi
formulele deduse pentru aces! caz :
, t QCJ ' ij S
s> - - T =-= - -
Sc, Q Q c,
Rezolvare
unde ij este cantitatea optima care trebuie comandata la perioada optima de timp i , iar C
reprezinta cheltuielile minime de gestiune pc perioada de trei luni, deca se face comanda ij.
Tinand searna cA luna esle perioada de limp li inIoeuind datele numerice, obtinern :
q
2 . 100 000 30 000 = 10 000 ( iese) : T = 10 000 3(luni) 9(zile) ;
32 0 p , 100 000
C = =600 000 (lei)
. . ' Q 100 000 -
Numarul opum de comenzr este v =-:-= ---=lO.
q 10000
Fabrica va comanda cate 10000 piese, astfel incat stocul sll fie reancarcat instantaneu
din 9 in 9 zile. Coslul total al gestiunii este ,de 600 000 let.
3. Pentru a satisface cererea client ilor sai, un furnizor de ambalaje trebuie
sa dispuna de 25 000 cutii de ambalaj de un anumit tip pe an. Costul stocarii
unei singure cutii este de 4 u.m. pe an, costul penalizarii pentru Jipsa unei cut ii
din stoe este de 8 u.m. pe an, iar costul lansarii unei comenzi, indiferent de
marimea ei, este de 50 u.m. EI are posibilitatea de a face comenzi de volume :
egale la intervale egale de timp . Fumizorul de ambalaje urmareste sa-si pastreze
clientii, astfel meat nu ingaduie Jipsa din stoe a produsului cerut .
a) Cat de mare este fiecare comanda cat de des trebui e fficutii ?
b) Ce sumii ar economisi pe an, daca ar perniite lipsa din sloe a ambalajului
cerut ?
e
'el
kuI
mal
. '
-J2C
1QJf
-J2.50 .25000}f +4 - 968 ..
q, _ -- - _ -- - cutu ,
lle, p 4 8
iar costul gesuunn este =J2.50 . 25 ooo.4 . 0,66 = 2582 u.m.
Furnizorul pierde suma C(QI) - C( q, ) =3 162 - 2 582 =580 u.m. in fiecarean pentru a-si
pastra clientii , .
4. 0 uzina de tractoare se aprovizioneaza cu 200 000 kg vopsea pe an.
Pentru pastrarea in depozit a unui kg de vopsea se platesc I 000 lei pe an, iar
costul de lansare a unei comenzi de vopsea este de 200 000 lei: Lipsa de vopsea
din stoe ar conduce la oprirea unor linii de asamblare, astfel incat ea nu este
permisa. in momentul de falii, conducerea departamentului de aprovizienare
plaseaza doua comenzi pe an, fiecare de cate 100 000 kg de vopsea.
a) Ce cantitate ati indica pentru fiecare cornanda la ce interval de timp
soar face 0 comanda ? Cate comenzi ar trebui facute in decurs de un an ?
b) Care ar fi costul total al stocarii, dad v-ar fi acceptata solupa ? Cat ar
economisi uzina in acest caz ?
Rezolvare
Se poate presupunc cA cererea de vopsea este constants; fiind vorba de linii de
asambare a tractoarelor, deci si comenzile pot fi {Acute Ia intervale egale de timp ell cantitati
egale, iar ruptura de stoe nu e permisa. Se cunoaste cantitatea totals cerutA in decurs de
WI an, Q = 200 000 kg, 9 = 1an = 365 zile, c, ' 9 = 1000 lei/kg, an si c\ = 200 000 lei costul
.. . . 1000 . .
Iansarii unei comenzi . r-rui urrnare, C, = -- lei/kg, Zl .
365
a) Se aplica modelul lctului economic, Ia fiecare comenda, cantitatea de vopsea
comandata este :
'_ J 2C
1Q
_ J 2 . 200000.
2OOOOO
- 8 944?7 (kg)
q - - - - . - ,- g.
8 c
s
1000
iar intervalul de timp la care se fae dotm comenzi consecutive este
i =J 2C
1
9 = 2365200 000 =16,3233 (zile).
Q .c, 200000 1000 /365
Numarul optim de comenzi pe an este \' = 365 = 22,36 comenzi. Aceasta politica de
16.32
reaprovizionare asigura costul minim de stocare, care este ega! ell 2c] = 2 . 200 000 = 400 000
pe 0 perioadA T.
b) Costul de stocare pe an . este C= J 2ctQc,8 =8 944271,8 lei daca se aplica politica
lotului economic, prin urmare este costuI minim. in mornentul de fata, costuI annual al
comenzilor si stocarii este calculat ell formula generala :
1 1
C(q) =q-. Q'C1+2". q:9'c,
deci este :
I I 1000 .
C(100 000) = - - 200 000 200 000 +- 100 000 365 - - = 50 400 000 (lei ).
100 000 2 365
Costul optim reprezinta nwnai 17,61 % din costuI actual.
290
o
e
an.
I3r
;ea
ste
ue
np
ar
de
tlti
de
ruJ
de
J()
ca
al
5. Se urmareste optimizarea politicii de aprovizionare cu lemn ~ stocare la 0
fabrica de mobila. Se cunosc urmatoarele date, stabilite pentru 0 lunga perioada
detimp : .
,
- necesarul de cherestea pentru 10 zile este de 20 000 m' de cherestea ;
- lansarea comenzii de cherestea implica cheltuieli de 90 000 lei la 0
cornanda ~ nu depinde se volumul comenzii ;
- productia fabricii nu trebuie intrerupta datorita lipsei de materie prima ;
- cheltuielile de stocare ale unui m' de cherestea in depozitul fabricii sunt
egale cu 2 000 de lei timp de' 10 zile.
. Determinaji volumul comenzii, perioada de reaprovizionare, cheltuielile de
gestiune pe 0 perioada, in cazul adoptarii politicii 'optime de aprovizionare.
Raspuns. c, =90000 lei, t = ~ = 20
1
= 2 000 (m' pe zi), c, = 200 leiJm' , zi
q= I 341,6 m' , i = 6,7 zile, C= 180 000 lei pe perioada. .
. 6. 0 firmaprimeste 0 comanda de 4 000 de aparate electrice pe care trebuie
sa le fumizeze consumatorilor in decurs de un an. Cheltuielile pentru expedierea
, unui lot de produse sunt de 36 000 lei, iar cele de stoeare a unui produs sunt de
20 lei pe zi.
a) Care sunt cheltuielile anuale de gestiune, daca se fac 10 livrari a cite 400
aparate pe an ?
b) Care este lotul optim, perioada optima intre doua livrari consecutive,
numarul optim de aprovizionari pe an ~ costul minim al gestiunii pe an ?
. Raspuns. a) C(400) = 1 800 000 lei; b) q= 200 aparate, T = 18 zile, v= 20
reaprovizionari pe an, C= 1440000 lei.
7. La 0 intreprindere s-au stabilit costurile unitare de stocare si penalizare
pentru piesele de schimb la masinile necesare producpei ~ anume :
- costul de stocare pe piesa de schimb ~ pe zi este, in medie, de 90 lei;
- costul de penalizare pe piesa de schimb ~ pe zi este, in medie, de 250 lei .
Costul lansarii unei comenzi de piese de schimb este de 250 000 lei. Se
estimeaza ca cererea pe trimestru (90 zile) este de 2 700 piese si ca se poate
accepta 0 aprovizionare ritmica, cu cantitati egale de piese. Cu ce cantitate de
piese ar trebui sa se aprovizioneze la 0 comanda intreprinderea : .....
a) in cazul cand nu se accepta ruptura de stoe ?
b) ,in cazul cand se accepts ruptura de stoc ? Calculaji in ambele cazuri
perioadele optime de reaprovizionare, costurile minime de stocare si cornanda .
Rezolvare
Datele problemei pot fi sintetizate astfel : Q= 2 700 piese, e= 90 zile, c, = 90 lei/piesa,
zi, cp = 250 leilpiesA, zi, c, = 250 000 lei .
a) Se folosesc formuleJe de determinare a lotului optim cand nu se admite rupturA de sloe
deci :
q
' __ tCIQ __..::.2...:: .2.::.5.::.0.::.00 _0_2::.,7 _0_0 bucati d .
. = 408,24 ( ucA[' plese e schimbl,
ec, 90 90
291
i=J2C'S = 2 250000 90 = 13,608 (zile),
Q' c, 2 700 90
V= Q IT = 90 /13,6 = 6,614 (comenzi pe trimestru),
C = = 250 000 2 700 90 . 90 = 3 306 81I (lei pe trimestru)
b) Se introduce faetorul de ruptura de stoc, p , care in CazuJ acesta este :
= = 250 _ 0,7353
P cs+c
p
90+ 250
!i se calculeaza marimile cerule eu formulele modificale( carora Ie vom puoe indicele I) :
cantitatea care ar trebui primitA la 0 comandA : .
. q, = -- - =408,24 - - = 476,085 (piese);
S ,C, p 0,7353
perioada optima de aprovizionare : i, = J 2c,S II = 18,507 (zi le) ;
Qc, VP
numarul optim de comenzi in decurs de 90 zile : v, = 4,863 reaprovizioaari ;
costul minim al gestiunii stocului : C, = JP = 3 856 371 (lei ).
Volumul maxim aI stocului real este : s= J 2C
IQ
. JP = 350 (bue.),
6 c
s
iar defieilul maxim de stoc cste : d=oil -s=476,085 - 350 =126,085 (bue).
8. Model de stocare cu pre; de achizi#e variabil depinzlind de volumul
comezii. Firma XYZ doreste sa se aprovizioneze cu un anumit produs de la un
fumizor care iiofera conditiile urmatoare :
- dad volumul de marfa comandat este rnai mic decat cantitatea de P bucaji
(nivel cunoscut), atunci prejul unitar de achizitie este egal cu p ;
- daca volumul de marfa comandat este mai mare decal cantitatea P , atunc i
,
costul unitar de achizijie este r' . p' < p, deci practic ii acorda 0 reducere de pre]
la comenzi mai man.
Firma XYZ poate considera ca eererea pentru produs este constanta si egala
cu r bucaji pe unitatea de limp. De asemenea, se cunosc cheltuielile unitare de
stocare, c, lei, cheltuielile fixe de lansare a cornenzii, c, si se pesupune ca nu
se admite ruptura de stoe . Care este volumul optim al unei comenzi q pe care
trebuie sa-l fuca fumizorului ? Dar perioada optima de reaprovizionare ?
Rezolvare
Functia care reprezmtA cheltuielile facute eu comande ei ld
achizitia produsului, J (q) , depinde de cantltatea q fAeutA la 0 ..............-
. '{Odac!q = O
comandA Ii este : J (q) = c,+ pq dac! 0 < q S P c
J
.
c,+p'q daca P < q
Grafic, ea se reprezmta ca in figura 6 2 Daca T este penoada
intre doua reincarcari ale stoculw, atunci q = rT, tar cheltuielile 0
,
totale, inclusiv cele de stocare pentruperioada T sunt :
292
e(q) = f (q) +e, . 'f. T.
2 '
a q q
Fig.6.3.
o p q
Fig. 6.4.
q
Cheltuielile medii pe unitalea de timp vor fi :
F(q ) = e(q) = f (q) +e .:1
T T ' 2
I
de unde rezulta :
o darn q = 0
darn O<q <P
darn q e P
La
Ie
IU
re
CIT I q
-+rp +c
s
,-
. q 2
e,r q . F () e,r , q
Sa notam Fj(q)=---;;+Ip+C"2!' , q =---;;+Ip +e"2' pentru q >O. Cele dona
functii sunt reprezentate grafie in figura 6.3, in care s-a pus in evidenta unieul punet
comun de minim aI eelor dona functii, q :
q=PCl
r
e,
Cazu/ ! : Darn q? P, atunei functia F(q) se reprezintA ca in grafieul din figura 6.4 si
valoarea in care F. atinge minimul este q.
Cazu/ II : Darn q < P, atunei mirtimul poole fi atins de functia Fin punetul q(figura
6.5, a) sau in P (figura o.S, b) , dopA cum
Fj@ < F,(P) (cazul a)
sau
sau :
Fj@ ;, F,(P) (cazul b).
Stiind ca Fj(q) = .;r:
2
-.
e
-,-.-e,-.-r , rezolvam inecuatia :
/2 CIT , csP
pr+" "I ,c s r S: - +pr+-
P 2
, I (e, p e,r /2c J
r : r> ; -2- +7 - " I 'cs 'r
in cazul a)
293
F ~
f
10
chere
co
come
- (
C
rea
.-
o
q
a
p q
Fig, 6.5.
o
q p
b
q
1
de
si : p_p';";{c;, +c; -J2 CtC, r ) in cazul b).
Pentru adoptarea politicii optime de gestiune a stocului se parcurg urmatorii pasi :
I ) 50 ca1culeazA q= J2Cl
r
, care nu depinde de prejul de achizitie.
c,
2) Doell q;, P, atunci 50 comanda cantitatea q de produs Practic, pragul P nu
intervine in calcule. Daca q< P , atunci se trece la 3).
3) Se calculeazA A= .!.(c,P + clr- J2c
l
c,r).
r 2 P .
a) Doell p - p' < A, se comenda cantitatea q.
b) Dace p - p' ;?: A, se comanda P bucati, iar perioada intre doua reaprovizionari
. P
consecutive. este T = -.
r
9. Se pune problema stabilirii unui program de comanda ~ i stocare pentru
material plastic la 0 fabrica de conductori electrici. Cererea pentru materialul
plastic este constanta ~ i egala cu 20 tone pe zi . La 0 comanda soot cheltuieli fixe
de I 000 u.b., iar pretul materialului plastic este variabil, in funcpe de volumul
comenzn ~ t anume :
_ daca fabrica comandii panii la 500 t de material plastic, costul este de
40 u.b. la tonii ; ' .
_ daca fabrica comanda peste 500 t de material plastic, costul este de
30 u.b. la tona ,
Costul stocarii unei tone este de 0,2 u.b. pe zi .
lndi casie si raspuns. 50 aplica rezultatele problemei 8. Datele som uimAtoarele : CI = 100.
c,=0,2 u.b.l t.zi. p =40u.b., p' =Suu.b., P =5OOt, t =20 tIzi. Calculam qsi obtinem:
q =477t <P,
deci calculam A l i obtinem .-I =0,55, p - p' =40 - 30 =to , P- p' > A ceea ce impune
decizia sa se cornande exact cantitatea P = SOO 1.
294
;tOO
prO:
nece
(
10. La 0 fabrica de mobila, pentru 0 anumita perioada a anului, eererea de
eherestea este constanta egala eu 600 m'/zi. Cheltuielile de lansare a unei
comenzi sunt de 8 000 u.b. Pretul de achizipe este variabil in raport eu volumul
comenzn anume :
- daca se cornanda pana la 6 000 m' de eherestea, costul este de 5 u.b./m'
- dacasecomanda rnai mullde 6 000 m' de cherestea, costul este de 4,7 ub.lm' .
Costul stocarii unui m'de eherestea este de 0,6 u.b./zi.Care este politica de
reaprovizionare eu eherestea ?
Raspuns. Se comanda cantitatea q= 4 000 m", iar costui pe perioada cste
= 32 000 (u.b.)
11. Managerul unui supermagazin este interesat in alcatuirea unui program
de aprovizionare eu fiuete in timpul unui sezon (100 zile). Cheltuielile fixe de
lansare a unei eomenzi la acest articol sunt de 40 000 lei, iar pretul de achizitie
a fiuetelor este in medie de 600 leilkg. Pana aeum s-a considerat ca in eostul de
stocare a fiuetelor intervine atat costul fix de comanda, cat si costul eomenzi i
propriu-zise, iar faetorul de proportionalitate este 2 % Managerul estimeaza ea
neeesarul de fiuete pe intregul sezon este de 600 t . Care este politiea optima de
reaprovizionare ?
Rezolvare
Se CWlOSC urmatoarele date : Q= 600 000 kg, 0 I 00 zile, costal unitar de achizitic
este C
a
= 600 lei/kg, costul fix al lansarii comenzii este de 40 000 lei ( = cb )' iar factorul
de propcrtionalitat e asociat stocarii este a = 0,02. Sc aplica varianta pcntru modelul lotului
economic, analizatA in manual
Functia cost pe intregul sezon este :
Q I I
ceq) = q' cb+'2.a . O. q , c
a
+Q. c
a
+'2 a. 8 ,cb
care conduce la aflerea comenzii optime q= J2Q Cb , a perioadei optime de reapro-
O ;
'vizionare i = si a costului minim

'. - I
C =C(q) =J2 .a. 8. Q , c
a
Cb +Qc
a
+-a8 ,cb'
2 _
In cazul acesta :
.----- -
' = 2 600 000 40 000 =6324 (k
q 0,02 100 600 g,
reaprovizionarea sc face aproape zilnit, iar costul minim de stocarc estc :
ceq) = J 2. 0,2 600 000 100 600 40 000 +600 600 000 +-'- , 0,02 100 40 000 =
2
= 367 629 466 (lei.)
Vczi .Matematici aplicate in economic" autor o.Popescu si col., Editura Didactica si
Pcdagogica, R.A. , 1993, Bucuresti, pag29.
29 5
12. 0 fabrica de incaltaminte poseda un depozit specializat pe trei tipuri de
inciil13minte 1,,1,,1, . Se stie cii cererea pentru aceste tipuri de incaltarninte
poate fi considerata constanta, cii nu se admite rupturii de stoc si datele legate de
aceastii problema sunt urmatoarele :
Cheltuieli de lansare Cheltuieli de stocare pe
Cerere (mil . perechi pe an)
(lei) zi si pereche (lei )
II 100 000 20 3
l z
90000 40 3,6
I , 120000 60 4,8
Sa se stabileasca volumul comenzi i, perioada de reaprovizionare
cheltuielile de stocare in cazul adoptarii politicii lotului economic pentru fiecare
tip de inciill3minte in parte, in cazurile : .
a) capacitatea de depozitare este nelimitatii (sau atiit de mare incat se poate
considera nelimitatii) ;-
b) capacitatea depozitului este limitatii la 10 000 perechi .
Rezolvare
a) Se poate aplica rezultatul obtinut la studiul lotului economic de mai multe produse
(vezi manualul cita!. p. 30.). Gasim pentru eele trei tipuri de incAllaminte valorile :
g, = 2Q;CI, V = SQ,c" T = J2fJc" . C, = J2 SQ. c
1
, . <,
8cofj I 2et; .' Qc5,
Vom considera I an= 300 ziIe. in acest caz, rezultatcle Stull :
q, (perechi)
T, (zile) v, C, (mil.lei)
II 10000 I 300 60
I , 7348 0,612 490 88,2
I , 8 000 0,5 600 144
b) Pentru rezol varea problemei vom folosi metoda multiplicatorilor lui Lagrange,
adaptatA acestui caz (metoda lui Beckmann).
Daca Ql ' qz , q3 sunt volumele de marfa primite.Ia 0 comanda, atunci volwnul mediu
de marfa aflata in depczit este . qt +q2 + q3 , de WIde restrictia : ql + qz + q3 ::::; V . V fiind
2 2
in acest caz ega! ell 10 000 perechi. Vom considera rata cererii pentru tipul I j de
incilltaminte egala cu r, perechi pe zi si functia de optimizat costul gestiunii pe zi :
'(Cl'o C, g,)
c(gl,g"g, ) = L -'-. +-t- .
;=1 qz
Astfel, se construieste lagrange-ianul :
' CI'o [ 1 ]
L(gl,g. "g" A) = L - '- +A V - '2('h +g, +g, )
1:01 qj
296
de unde rnultiplicatorul lui Lagrange, J., se va lila astfel :
_ Punctele stationere ale functiei L sunt
_
12:
3
2c
1j
'i --" cu
si satisfac ecuatie 0 eroare suficient de mica. Daca ). = 0 , se
2 c-k
i =1 Sf
inlocuiesc valorile qj determinate in restrictia de volum sc constata dace este verificata
sau nu. Daca este verificatli, valorile detenninate pentru qj constituie sohqia optima a
problemei. Daca nu, se iau prin incercari succesive valorile lui ).. < 0 pana cand restrictia
este verificeta( sau aproape verificata). in cazuI problemei de fata :
i = I, 2, 3
I
0,
k-
< 0,
e
e
re
te
Pentru k =0 se cbtin valorile q, =10 ()()() perechi, q, =7 348perechi, q, = 8 ()()() perecbi de
incaltaminte, Restrictia nu este verificata, Calculele legate de wmlltorul pas sun! date in
label :
I I
A
q, q, q, -('It +q, +q, ) I OOOO - - (q, +q, +q,)
2 2
0 10000 7 348 8 ()()() 12674 -2674
-5 8944 6928 7 686 11 779 1779
- 10 8 165 6572 7406 11 071,5 - I 071,5
- 15 7 559 6267 7 155 10490,5 -490,5
- 20 7071 6000 6928 9999,5 -0,5
- 21 6984 5 951 6 885 9910 90
o valoare potrivita pentru k este A= - 20 in felul acesta comenzile optime sunt :
<it = 7 071 perecbi, 01, = 6 ()()() perechi, 01, = 6 928 perechi de incAllllminte.
Acesta este optimul matematic al problemei. Cunoasteree lui constituie un factor
important in luarea deciziilor.
.13. Un distribuitor local pent ru 0 companie de anvelope esti meaza ea
vanzarile de anvelope eu inserpe metalica de 0 anumita marime vor ajunge la
9 600 in anul viitor. Costul de stocare este de 32 000 lei pe anvelopa, iar costul
de lansare a unei comenzi este de 150000 lei. Distribuitorul opereazii 288 zile
int r-un an.
297
6.2. MODELE PROBABILISTE
I. Un vanzator de ziare curnpara in fiecare dimineaja ziare cu 70 lei bucata
~ Ie revinde cu 150 lei bucata . EI constata ca, uneori, ramane cu ziare

nevandute, iar alteori nu are suficiente ziare de vanzare in raport cu cererea. De


aceea, el numara tirnp de J00 de zile cererea de ziare ~ 0 inregistreaza :
a) Cat pierde, dad vinde intr-o zi numai 100 de ziare din 140 ?
b) Cat pierde, dad are intr-o zi J00 de ziare la vanzare si se cer J40 ?
c) Care este numarul de ziare pe care trebuie sa Ie achizijioneze, astfel incat
pierderile datorate surplusului san lipsei sa fie minime ? Care sunt pierderile
medii (minime) in acest caz ?
Rezolvare
Aceasta este "problema viinzAtorului de ziare'"; problemi de gestiune a stoeului cand
cererea este aleatoare, co pierdere in cazul surplusului de stoe ~ penaIizare in cazul lipsei
de sloe. cu cost de stocare neglijabil. Cu notatiile cunoscute din manualul citat, costul
. merlin at gestiunii stocului cu nivelul s cste :
este
cal
c
diSln
distIl
b
pnn
iar pr
a
stoe
25 18 4
140 150 160
15 20
120 130
6 10
100 110
2
90
Nr. de zile
Nr. de ziare cerute
a) Determinap cantitatea pe care distribuitorul trebuie sa 0 comande la 0
aprovizionare ~ perioada de reaprovizionare.
b) Cate comenzi va face distribuitorulanul viitor ?
Rdspuns. a) q=300 envelope, i =9 zile. b) v=32 reaprovizionll.ri.
14. Compania " Progres Media " asambleaza televizoare. Ea achiziponeaza
3 600 tuburi catodice pe an cu 130 000 lei fiecare. Costul de comanda este de
62 000 lei, iar costul annual de stocare este de 20 % din costul de achizitie.
a) Calculap cantitatea optima cu care "Progres Media" se reaprovizioneaza
la 0 cornanda ~ costul minim anual pentru cornanda ~ stocare.
b) Cum ar organiza "Progres media" comanda ~ stocarea tuburilor catodice,
dad ar evalua penalizarea pentru lipsa din stoc a unui tub catodic la dublul
costului de achizitie pe an ?
Rdspuns. a) q=131 bucati, C( q) =3 407 520 lei ; b) <h =125 bucati, C, =3 248 942 lei.
, 00
C(s) = c'L(s - x) p(x )+c, L (x - s) p(x )
.%=0 %=5 +1
in care :
,
_c, = pierderea unitara datoratJI. surplusului de sloe ;
<: = pierderea unitara datoratJl. deficitului de stoe ;
p(x) = probabilitatea cererii de x produse .
in cazu1 viinzAtorului de ziare din problemJi :
Cl = 70 lei, C2 = 80 lei,
Vezi ''Matematici aplicate in economic", autor O'Popescu ~ col., Editura Didactic! si
Pedagogics , 1993, Bucuresti , p. 31.
298
1 0
iar probabilitatea cererii se calculeaza ell ajutorul datelor imegistrate :
a) Daca vinde intr-o zj x = 100 de ziare din s = 140 , vanzatorul pierde prin surplus de
stoe :
tza
de
x
p( x)
90 100 110 120 130 140
0,02 0,06 0, 10 0, 15 0,20 0,25
ISO 160
0, 18 0,04
>160
o
ce.
13
re
>e
at
Ie
c, ( s -x) = 70(140 -100) = 2 800 (lei)
I
b) Daca intr-o zi vinde s 100 de ziare 50 cer x =140 de ziare, vanza torul pierde
prin deficit de stoc :
c, ( x - s) =80(140-100) =3 200 (lei)
c) La punctele a) b) nu a interveuit caracterul aleator al cererii . Deca introducem
distributia cererii si ipoteza suplimentara ca in viitor cercrea de ziare urmeaza aceeasi
di stributie, atunc i vanzatorul va achizitiona o cantitate de ziare, pcntru care :
F(.; - I) < P< F(i ),
s
'" c, -
unde F(s) =L, p(x), iar p =- - .'
'r ::O Ct +c2
Pentru .calcul, construim tabelul de mai jos . Pe de alUl parte,
80
P = - - = 0,533.
70 +80
Avem : 0,53 < 0,533 < 0,78 sau F (130) < P < F(140), deci comanda cea mai potriviUi
este de 140 de ziare . Daca vanzatorul cornanda 140 de ziare, pierderile medii minime se
cal culeaza astfel :
C(l 40) = 70 [(140 -90) 0,02 +(1 40 - 100)0,06 +(140 - I I0) 0,10 +
+{140 -120) 0,15+ (1 40 -130) 0,20 + (1 40 - 140) 0 ,25] +
+80 [(150 -140) 0,18+ (160-140) 0,04] = I 006 (lei)
Sarna de I 006 lei reprezinUi pierderea medie minima pc zi,
s x p(x) F (s -I O) F(s)
90 90 0,02 0 0,02
100 100 0,06 0,02 0,08
110 110 0, 10 0,08 0,18
120 120 0,15 0, 18 0,33
130 130 0,20 0,33 0,53
140 140 0,25 0,53 0,78
150 150 0,18 0,78 0,96
160 160 0,04 0,96 1,00
2. 0 intreprindere lanseaza pe pia13 un nou produs ~ i urmeaza sa creeze un
stoc de piese de schirnb pentru acest produs, seria fiind limitata. Se pune
probl ema stabilirii numarului de piese de schimb ce trebuie stocate, stiind ca
pierderea pentru un articol nevandut este de 1 300 000 lei, iar pierderea adusa
de lipsa articolului conduce la cheltuieli suplimentare de 1 200 000 lei. Cererea
pentru piese de schimb este aleatoare ~ i are urmatoarea repartijie :
x 0 1 2 3 456 78
p(x) 0,015 0,025 0,060 0,140 0,160 0,300 .0,250 0,020 0,030
Costul stociirii este neglijabil in raport cu costul surplusului ~ i al lipsei de stoc.
Care este nivelul optim al stocului si costul minim asociat ?
Riispuns. s = 5 piese de schimb, C( 5) = 1489500 lei.
3. Un fabricant de produse de panificape constata ca cererea pentru un
anumit tip de paine este uniforma ~ i cuprinsa intre I 000 bucati ~ i 2 000 bucari
pe zi. Daca nu se vinde painea coapta in aceeasi zi, atunci fabricantul 0 poate
revinde cu un pre] rnai scazut , astfel ca el pierde 80 de lei la 0 paine . Costul
cererii nesatisfacute este evaluat la 120 lei pe bucata . Care este numarul opti m
de paini pe care fabricantul trebuie sa Ie asigure pe zi, astfel incat costul
surplusului de stoc ~ i al lipsei de stoc sa fie minim? Care este acest cost ?
Rezolvare
Este un caz specific pentru aplicarea variantei continue a problemei venzatorului de
ziare(probl. l ). 50 cunoaste repartit ia cererii , care este uniformll pc [ I 000, 2 000 ), deci
{
_ I _ dacA x E [I 000, 2 OOOJ
are densitatea : f(x) = 1000
o daca x ~ [I 000, 2000)
Costul exccdentului de. sloe este ci =80 lei, iar costuI lipsei de sloe este Cz = 120 let.
Costul stocArii este practic neglijabil. Din cptimizarea funcpei C( s), costul asociat stocului s:
c
rezultA ca
, eo
C(s ) = cl I (s -x)f(x)dx+c, I (x - s )f (x)dx
o _ s
S. adica stocul optim, se deduce din rezolvarea ecuatiei :
.s
unde F(s ) = I f (x )dx este functia de repartitie a variabilei l t ~ cerere. i n cazul de
-ro
fata, F(s) = s ~ :::: ' s" 0, prin urmare 50 rezolva ecuatia de gradul intai :
s - I 000 120 s= I 600 . bucati. Costul asocial acestui nivel de I 600 bucati este :
1000 120 +80 '
300
eun
llme
ca
!usa
erea
1600 1 '000 . I
C(1600) = 80 f (1600-x) - - duI20 f (x - I 600) --dx = 136000 lei
1000 1000 1600 ', 1000
4. Se stocheazii un anumit produs intr-un depozit special amenajat. Costul
stocarii unei unitali de produs este de 100 lei pe zi. .iar costul de penalizare
pentru !ipsa dinstoc a unei unitap de produs este de 2 500 lei pe zi . Cererea este
aleatoare, dar din datele existente pana acum s-au dedus urmatoarele :
Cererea x
Probabilit atea cererii p(x )
40 50
o 0,05
60 70 80 90
0, 10 0,20 0,35 0,20
100
0,05
110
0,03
120
0,02
a) Care este costul mediu al gestiunii depozitulu i, daca in depozit se afla 50
unitali ?
b) Care este nivelul optim al stocului, astfel ineat costul mediu total al
gestiunii sa fie minim ?
c) Care este costut minim at gestiuni i ?
Rezolvare
Se poate aplica rnodelul de stocare eu cerere aleatoare discrete, cost de stocare si
penalizare (vezi rnanualul citat ). Distributia cererii este data, c, = 100 lei, cp = 2500 lei.
Functia cost este, in acest caz, functia cheltuieli medii.jotale pe unitalea de timp:
~ x I z ~ p(x ) I ~ (x -s)'
C(s)=c, L. s-'2 p(x)+'2 .
c
, .s L. -x- +'2 , cp L. --x-p(x)
x'O'o x'O' ,,+I x'O's ..1
ji trebuie minimizata. Din conditia de minim pentru functia C(s) , rezulta cA stccul optim
este alms atunei cand este indeplinita ccnditia : L(s - \) < p < LCs), unde :
L(s) = i>(x )+( s +.!..) f p(x ), iar p = ~
x:=O 2. x'O' s+l X Cs +cp
a) Deca in depozit se afla 50 de unitati , eostul mediu total este :
C(50)= 100.(50-25).005+.!.. .100.50,[(OJO + 0,20 + 0,35 + 0,20 + 0,05 + 0,03 + 0,02)]+
, 2 60 70 80 90 100 110 120
+.!.. .2 500.[(60 - 50)' 0 10+ (70-50)' 0 2 + (80-50)' 0 35+ (90-,50)' 020+
2 60' 70' 80 ' 90'
+ (100- 50)' 0 05 + (110- 50)' 0 03+ (\ 20- '50)' 002] = 16 446 7 I '
100 ' ' 110 ' 120 ' " Cei )
b) Pentru a se afla stocul optim, rezolvam dubla inegalitate de mai sus. Calculele sUnt
redate in tabel. Rezulta s= 80 bucati din produs.
c) Costul minim este C(80) = 100[(80 - 25) 0,05+(80 - 30) 0,20 +(80 - 40) 0,35] +
+.!.. 100. 50,(0,2 + 0,05 + 0,03 + 0,02)+L2yJC90-80)' 02+ (100-80)' 005+
2 90 100 110 120 2 v1 90 ' 100 '
30 1
+ (110 - 80)' 0,03 + (120 - 80)' 0 02] = 4 638 12 (lei ),
110 120' ,
s
p(x)
\20
(S+ ln
\20
s X p(x )
2>(x)
L p(x )
L p(x )
L(s)
= 40
X
r=-.s..- tO x
.r-o- lO.u x
40 40 0 0
0
0,0130
0, 5868
0,5868
50 50 0,05
0,05 0,0010
0,0120
0,6622
0,7122
60 60 0,10 0,15
0,0017
0,0 104
0,6747
0,8247
70 70 0,20
0,3 5 0,0028
0,0075
0, 5647
0,9147
80 80 0,35
' 0,70 0,0044
0,0031
0,2677
0,9677
90 90
0,20 0,90
0,0022
0,0009
0,0883
0,9883
100 100 0,05 0,95
0,0005
0,0004
0,0451
0,9951
110 110 0,03 0,98
0,0003
0,0001
0,0184
0,9984
120 120 0,02 1,00
0,0002
0,0000

1,0000
5, Cererea pentru un produs este 0 variabilii aleatoare X care are repartitia :
Rezolvare
Este cazul stabilirii stocului optim, care minimizeaza costul mediu de gestiune pentru
cazul cererii aleatoare continue :
Costul stocarii unei unitati de produs este gOO lei, iar costul penalizarii
pentru lipsa produsului este de 12 000 lei.' Care este stocul optim ? Dar costul
mediu minim de gestiune a stocului ?
dacii x E [0, gj
daca xeo [0, gj,

, 0
Volwnul optim ,; al stocului se afla rezolvand ecuatie :
F(s)+s1[( x) de = p,
x
,
C
p

in care F(s ) este functia de repartitie a variabilei cerere X, ier p = --. In cazul de
C
s
+c
p
fata :
, s ,
F( s) = J [ (x)dx= daca s E [0, 8J
32 64
_ 'X.' 0
302
5 )
8- s
32
12 000
Pe de alta parte , P
800+12000
8
122
77
J()
15
16 Ecuatia care trebuie rezolvata este :
s' 8-s 15
-+5---=_
64 32 16 '
ccuatie care are 0 radAcinl1 convenabila S=6 . CealaltA, s= 10, nu corespunde domeniului
de definitie a functiei cerere. Pentru a calcula costul minim, se Inlocuieste .s ell 6 in
formula costului C(s ) .i se obtine :
' ( x ) x- I x dx
C(6) = 800f 6 - - -- dx +-- 36- 800f --- +
o 2 32 2 ,32 x
z
+L l 2 ooof (x - 6) - C(6) =3200 lei
2 x n '
,
6. Producpa conservelor de legume si fruete implica 0 justa corelare cu
producjia de ambalaje corespunzatoare. 0 fabrica de conserve planifica
aetivitatea pentru a-si asigura continuitatea productiei . Studiile statistice au
aratat ca cererea pentru cutii de conserve la pasta de tomate este aleatoare si are
repartijia :
ranI
IStUI
Cererea (mii cutii)
Probabilit atea cererii p(x)
20
0,083
25 -
0,250
30
0,333
35
0,167
40 .
0,084
45
0,083
:ntru
de
Costul unitar al stocarii unei cutii de conserve pe zi este de 10 lei, iar costul
!ipsei din stoc a unei cutii s-a evaluat la 200 lei .
a) Care este costul asoeiat unui stoe de 30 000 cut ii de conserve ?
b) Care este stocul optim care minimizeaza costurile de stocare .i penalizare ?
Care est e acest cost minim ?
Indicatie si rdspuns. Din datele problemei rezulta cA este potrivit sa. se foloseasca
functia de cost pe unitatea de timp, adica pe zi :
'( x ) 1 ' I (x-s)'
C( s ) =c I s - - p(x)+-c - s I -+-c I - p( x)
oSx=o 2 2 J x=s+J x 2 Px=s+l x
a) Se calculeaza C(30 000) in formula de rnai sus, unde c, = 10 lei, cp = 200 lei si
rezul ta C(30 000) = 223 949 lei.
b) ; = 35 000 cutii de conserve, C(S) = 220 678 lei.
7. 0 firma de desfacere pentru aparate electrice vinde ventilatoare cu 67 000
lei bucata. Costul unitar de achizitie este 48 000 lei . Toate ventilatoarele care nu
sunt vandute la I septembrie, adica la sfarsitul sezonului, sunt vandute cu
jumatate de pret. Se presupune ca cererea de ventilatoare in timpul sezonului
este normal repartizata, cu media 600 deviatia standard.100.
303
a) Cate ventilatoare trebuie sa comande firma la inceputul sezonului ?
b) Care este probabilitatea ca firma sa nu satisfaca cererea in timpul
sezonului?
c) Conducerea finnei decide sa comande un numar de ventilatoare astfel
incat probabilitatea lipsei de stoe sa fie de 0, I . Cate ventilatoare trebuie sa
comande la inceputul sezonului in aceasta noua situajie ?
lndiccuie mspuns. Se eplica modeluI vanzatorului de ziare, varianta ell cerere
continua, in care c,= 48000 -30000= 18000 (lei ) este costul surplusuIui de Sloe, iar
c,= 60 000-48 000=12 000 (lei ) este costul lipsei de Sloe. Cererea R este normal
repartizatA, R e N(600, 100).
...1, -600 ) .
a) = 0,4, ,= 575 ventilatoare.
b) P(R > 5) = peR > 575) = 1- 0.4 = 0,6.
c) P(R > 5, ) = 0,1 dcci peR 5 5, ) = 0,9, de unde rezulta 5, = 729 bucati".
8, Cererea pentru un produs este 0 variabila aleatoare uniform repartizata
pe intervalul [0, 20 ]. Costul pentru surplus de stoe este c, = 100 000 lei, iar
pentru deficit de stoc este de 100 000 lei pe bucata. Sa se stabileasca nivelul
optim al stoeului si costul minim de stocare.
Indicatie si rdspuns . Densitatea de repartitie a cererii este datA de functia :
{
0, daca x e (--oo,0)U( 20,oo)
I (x) = I
20 ' daca x e [0,20].
Nivelul optim al stocului este de to unitati, iar costul minim de stocare este de
500 000 lei ( valoare medie ).
9. Cererea R pentru subansamblele unui utilaj care trebuie inloeuite in cazul
defecpunilor majore nu depaseste 60 bucap este aleatoare unimodulara cu
repartitia :
f ( )
{
_ 1_ (60X- X' ), pentru xe[0,60]
x = 36 000
. . 0, pentru x >60. .
Cheltuielile de stocare sunt nesemnificative, in schimb daca subansamblul
respectiv lipseste din stoc se platesc penalizari de 1400 u.m. pe bucata.
Fondurile blocate prin achizitonarea unui subansamblu neutilizat conduc la
cheltuieli de 4 000 u.m. pe bucata.
a) Reprezentap grafic densitatea de repartipe a cerem calculati media
cererii de subansamble.
b) Calculap functia de repartitie a cererii
Vezi Eppen, Gould. Schmidt " IntroductoryManagement Science;', Prentice Hall, 1993.
304
\
\
Fig, 6.6
o
d) Solutia ecuapei F( x) = p, ,adicA a ecuatiei
I ( , x
3
) 7
. 36000 30x - 3 = 27
, c) Daca s-ar fi achiziponat un numiir de subansamble egal cu media cereru,
care ar fi cheltuielile asociate?
d) Care este numiirul optirn de subansarnble care trebuie achizijionate,
liniind searna de .chehuieli ?
Indicafie ~ TdsplUU
a) Grafieul este reprezentat in figura 6,6,
Valoarea medie a cererii 50 calculeazA astfel :
00 60
M (R ) = J .if(x )dx = _1_ J(60X- x' )dx = 30 bue.
. 36 000
~ t 30 . .Ax)4
(
_ I_ ( 30X' - ..:.:.) ; XE [0.601 ~ .
b) FR( x) = 36000 3
1 ~ .r > 60.
c) c,=4000 u,m., c, =1 400 u.m,C(30)= 15375u.m .
I I
I
este s= 20 bucati.
10 Matcmauca aplicata in.economic - cd. I
Capitolul VII
PROGRAMARE LINIARA SI TRANSPORT
71. PROGRAMARE LINIARA
in tratarea problemelor de programare liniara vom utiliza 'algoritmul sim-
plex ; acest algoritm este usor de justificat matematie sufieient de preeis in
probleme de dimensiuni mici .
Etapele algoritmului, pe care Ie aplicarn in prezentul material, -sunt
urmatoarele :
1. a) toate restrictiile modelului sunt egalitati ?
- da : tree la punctul (2) ;
. - nu : tree la punctul (l.b) ;
b) compensam restrictiile, anume :
_restrictiile avand ";; ", prin adunarea unei variabile de compensare ;
_restrictiile avand "20 ", prin scaderea unei variabile de compensare ;
2. a) se scrie matrieea A a restrictiilor modelului ;
b) in A apar top vectorii unitate ?
- da : tree la punctul (3) ;
- nu ': tree la punctul (2.e) ;
c) se extinde matricea A eu vectorii unitate care lipsesc ; acesti vectori se
numesc vectori artificiali si corespund la variabile artijieiale ;
3. a) nu au aparut variabile artificiale ?
- nu : se treee la punctul (4) ;
- da : se treee la punctul (3.b) ;
b) se modifica funcpa obiectiv astfel :
_ variabilele de compensare apar in noua funcpe obiectiv cu
coeficientul 0
_variabilele artifieiale apar in functia obiectiv cu eoeficienJi :
_numere pozitive relativ foarte mari, pentru problernele de " minim" ;
_ numere negative relativ foarte mari in modul, pentru problemele de
"maxim "
4. Nota. Modelul de (p .L) de care dispunem in acest moment se nurneste
" model adus la forma standard" ;
a) se lntocmeste tabelul simplex initial ;
b) se completeaza liniile " z) respectiv d) = e} - z , ;
306
Tabel (continuarc
C
b
b
10 8 3 2 100 100
B
y / v x
z
u
/ I 0 I 8 I 2 - I
X
x 2 1 (2) -17 0 -5 3
d
J
22 0 14 - 1157 0 - -
t
0 -II a 0 33/2 1 9/2 -sa
x
y
1 112 I -1712 0 -sn 3/2
d
J
8 - 7 0 - 38 0
- -
Aces! ultim label simplex este label de optim pcntru problema data," deoarece nu
contine variabile artificiale in bazA.
Solut ia optimA a problemei date este :
(minim) /=8; x ~ y= l; z- =t- = O.
Aceasta solutie este degenerate, deoarece numarul de valori nenule ale variabilelor este
mai mic strict decat rangul matricii sistemului de restrictii.
3. Se cere solupa rnodelului de (P.L)
(maxim) f = 3x +8y + 2z +61
3x + 2y +5z + 41 :5 8
x +Y +2z +1:5 4
x, y, z, t z 0
Rezolvare
Rcstri ctiile problemei fiind inegali tati, vom comPfllS" in prealabil restrictiile, folosind
variabilele de compensare u, v ; se obtine problema :
(maxim) J = 3x+8y+2z+6/+O( u +v)
3x +2y +Sz +41 +u = 8
x+y+2z+t+v =4
x, y , z, t , u, v;::: 0
Drept baza initiala in rezolvarea problemei vom folosi baza unitara (u : v). fermata din
znabilele de compensare.
Iteratiile algoritrnului simplex sunt prezentate in continuare :
C
3 B b
3 8 2 6 0 0
x y
z / u v
0 u 8 3 2 5 4 I 0
G
v
4 I (I ) 2 I 0 I
zJ X 0 0 0 0 0 0
d} 0 -3 -8 - 2
-{;
0 0
u
0 I 0 I 2 1 - 2
X
y
4 I I 2 I 0 1
d
J
32 5 0 14
- 2
0 8
309
Ultimul tabe1 obtinut este tabel de optim pentru problema (p.L.) data; solutia optima
este :
(maxim) 1=32 ; x :::0; y. = 4 ; z =1- =0 ; u = v = 0.
Aceasta problema admite deci ca solutie optimii 0 solutie de ba degenerata.
4. Se cere solupa problemei de (p .L)
(minim) f = 4x +8y +3z
2x +

x, y , z z O
I
310
Pentru acest ultim model, iteratiile alaoritmului sim lex sunt nrezentate mai ios :
en B
b
4
S 3
0
0 100 100
x
y Z
U
v P
q
100 P
4 2
I 3
- I
0 I 0
100
q S
(5) 2
7 0 -I
0 1
zJ X 700 300
1 000
- 100
- 100 100
100
d
J
1200
696
292
997 -1 00
- 100 0 0
p 4/5 0
( 115) 115
- 1 2 1
- 2/5
X
SIS I
215
7/5 0
- 115 0 liS
x
d
J
432/5 0
6S/5
113/5 - 100
196/5 0 -
y 4 0
1 1 - 5
(2) 5 2
X
0 1
0
I 2
-I
- 2 1
x
d
J
32 0
0 9
- 32 12
- -
v 2
0
1/2 1/2
-512 1
512 - 1
X
2 I
1/2
(3/2) . -1 /2 0
112 0
.
x
d
J
S
0
-6 3
- 2 0
- -
v 4/3 - 1/3 113
0
- 7/3 1
713 - I
X
4/3
. 2J3
1/3 1
-113 0 1/3
0
Z
d
J
4
'- 2 - 7 0
- 1 0
- -
f ='4x+ Sy +3z +O(u + v)
2x+ y+3z-u =4
5x+2y+7z- v= S
x, y, z, u, v zO
Aceasta problema nu are 0 baza fermata din vectori unitate , deci vorn introduce
dOM variabile artificiale, p si q ; 50 obtine modelul :
g = 4x+Sy + 3z +O(u +v)+100(p + q)
2x+y+3z +p-u =4
Sx+2y+7z+Q -v =8
x, y, z, u, v z u; p,q"2.0
Rezolvare
Vom introduce inliii dOM variabile de compensare u, v, obtiruind problema (P'L) de
mai jos :
Ilpul
stfel
~ s a
erere
It
Jar
=.I
I
I
u.a
:ar
luI
Solutia problemei este deci:
(minim) ['74; x'=y"=O; z"=4/3; u ~ O v"=4/3.
5, Se cere solupa problemei de (P'L)
(maxim) f=4x+y+6z
2x+3y+z?7
3x+4y+z,,11
x, y, z z O
Rezolvare
Compensand restrictiile, se obtine modelul :
[
(maxim) g= 4x+y+6z+0(u+v)
2x + 3y +z- u == 7
3x+ 4y+ z+v =1 1
x, y, z, u, v e O
- deoarece nwnai vectorul corespunzAtor variabilei v este vector unitate, vom adAuga 0
variabila artificiala p la prima ecuatie a sistemului . compensat ; se obtine modelul in
forma standard :
[
(maxim) h =4x +y+6z +0(u +v )- IOOp
2x +3y +z -u +p=7
3x+4y +z +v =11
x, y, z, u, v, p e: 0
- drept .baza initiala vom folosi baze unitara (p : v) ;
- iteratiile algoritmului simplex sunt prezentate in continuare :
C
B B b
4 I 6 a a - 100
x y
z
u v p
laO p 7 2 (3) I - I a I
. 0
v
I I 3 4 I a I a
z)
X - 200 -300 -100 100 a -100
d) -700 -204 - 301 -106 100 a a
y
7/ 3 2/3 I (1/3) -1/3 a 1/3
v 5/3 1/3 a - 1/3 413 I -413
d) 713 - 1013 a - 17/3 - 113 a -
z 7 2 3 I - I a I
v
4 I I a ( I) 1 -I
d) 42 8 17 a
...{j
a
-
z 11 3 4 I a I a
u 4 I I a I I -I
I
d) 66 14 23 a a 6 -
-
Asadar, solutia optimJI a modelulw dat este :
(maxim} [ =66; x"=y'=O ; z'= l1 ; " = 4 ; v=O.
311
6. Se cere solupa problemei de (P.L)
(minim) f = 9x +3y +2z
4x+Y +5z = 7
3x +y +4z ~ 5
x, y, z z O
Rezolvare
Compensand restrictia a doua, se obtine sistemul :
1
4X+Y +5Z=7
~
3x+y+4z-u=5
Se observa cA nici una dintre coloanele matricii sistcmului ccmpensat nu este vector
unitate ~ de aceea, vom introduce si doua variabile artificiale p si q. Forma standard a
problemei date este :
C
B
B b
9 3 2 0 100 100
x
Y Z
u
P
q
100 P 7. 4 I 5 0 1 0
100
q
5 3 (I) 4 -1 0 I
zJ X
700 200 900 -100 100 100
d
J
1200 691 197 898 - 100 0 0
p
2 1 0 I ( I ) I - I
.
Y 5 3 I 4 - I 0 I
d
J
215 100 0 110 97 0 -
u
2 1 0 1 I 1 - 1
Y 7 4 I (5) 0 1 0
d
J
21 3 0 13 0 -
-
u
3/5 1/5 -1/5 0 1 4/5 - I
Z 7/5 4/5 1/5 I 0 1/5 0
d
j
14/5 - 37/5 - 13/5 0 0 - -
\
Asadar, solutia optima a problemei date este :
(minim)f=14/5 ; x'=y'=O ; , = 7/ 5 ; "=3/5 .
7. Se cere solupa problemei de (P.L)
(maxim) f =x+ 3y+ 6z
5x + 2y + 3z = I I
3x +y+2z $8
x, y , z z O
3 12
Rezolvare
La prima restrictie se adauga variabila artificiala e ; restrictia a doue 50 compenseaza
folosind variabila de compeosare v; 50 obtine problema de (p.L) avand forma standard :
[
(maxim) fi =x+3y +6z-100u+ Ov
5x +2y +3z+u =11
3x+y +2z +v=8
x, y, z, u, v 2:0
Drept baza initiala vom folosi baza unitara (u ; v} ; iteratiile algoritrnului siniplex SlIDt
prezentate in continuare :
C
n B b
I 3 6 - 100 a
.r y
z u v
- 100 u
II 5 2 (3) I a
a v
8 3 I 2 a !
z;
X - 500 -200 -300 - 100 a
d
J
-I 100 - 501 -203 -306 a a
z 11 /3 5/3 2/3
1 1/3 a
v
2/3 -113 1/3 a -2/3 I
d; 22 9 1 a
- a
Solut ia optima a problemei date este deci :
(maxim)J= 22; x'=y'=0; ' z=11I3 ; v' =2 13.
8. Se cere solupa problemei de (p.L) :
313
Modelul de programare dat nu are toate variabilele nenegative, deci vom aduce intai
variabilele la forma standard, astfel :
- variabila nepozitiva y se inlocuieste ell variabila nenegativa YI ' data
dey! =-y,y, ;'0 ;
- variabila libera z se inlocuieste prin variabilele nencgative ZI' Z2 care verifica relatia
: =ZI-Z2 ;
In unna lnlccuirilor, se obtine modcluj standard :
[
(minim) J = 9x - y , + 3z, - 3z
2
.r - 2Yl +3z
1
- 3z
2
= 4
2x-3YI + 5z
1
- 5z
2
= 7
x Y l z l ~
Rezolvare
(minim)
f= 9x+ y +3z
x +2y+ 3z =4
2x +3y +5z =7
x 2:0 ; y s O; ze R
II = 9x- Y) +3z} -3z
2
+100(u+\I)
X-2Yl+3z1-3z2+u=4
2x-3YI+5z) -5z
2
+\1 = 7

(minim) Ii ;" 5 =>(minim)! = 5
y; =1=>/=- 1
z; =O=>z =2-0=2
x = O.
Rezolvare
Pentru variabila libera z vorn folosi substitulia : z =z1 - z2 : z1.2 c: 0
Se obtine problema de (p.L) cu variabile nenegative :
[
(maxim) ! = 2x+ y+Sz,-Sz,
3x+ 2y +6z
t-6
z
2
= 8
. x + y +3z
1
- 3z
2
= 3
.r ; Y; Zl ; Z2 c: 0
9. Se cere solutia problemei de.(P.L)
[
(maxun ) !=2x+.v+Sz
3x+2.v+6z =8
x +y+3z=3
x, .v" 0; Z E R
Solutia optima este deci :
La .acest model sc adauga doua variabilc artificiale u. \I , obtinandu-se modelul urmntor:
Co
9 -I 3 -3
100 100
B b u v
x
.v,
z,
z,
100
u 4 I - 2
3 -3
1 a
100
v 7
(2) -3
5 -5
a 1
z) X
300 - 500
800 -800
100 100
X
d) 1 100 291
-499 797 -797
a
.
a
X
u 1/2 a - 1/2
(1/2) -1/2 I -112
x 1 - 312
5/2 - 512 a
112
d) 163/2
() -125/2
139/2 - 13912
a
-
X
z, I a
- I I - 1
2 - I
x 1 1 (1)
a
a -5
3
d) 12
a 7 a
a
- -
z,
2
I a I
-I -3
2
X
I I 1
a
a - 5
3
.v,
d) 5 - 7
a a
a - -
Iteratiile simplex corespunzAtoare acestui model sunt prezentate in continuare:

uator:
Pentru acest model nu avem vectori unitate, deci vom introduce doua variabile
artificiale u, v ~ in final obtinem model ul standard urmator :
[
(maxim) h=2x+y+5z,-5z, -IOO(u +v)
3x+2y+6z,-6z
2
+u =8
x+y+3zl-3z
z+v=3
x ~ Y; zl ~ zz; u ~ v ~ 0
Iteratiil e simplex corespunzat oare acestui ultim model sunt prezentate in contmuare :
.
C
B
2 1 5 -5 -100 - 100
B b
y
-
x z, z, u v
-100
u
8 3 2 6 -6 1 0
- 100
v
3 1 I (3) -3 0 I
z} X -400 -300 - 900 900 - 100 -100
d} - 1 100 -402 -30 1 - 905 905 0 0
u
2 (1) 0 0 0 1 - 2
z, I 1/3 1/3 1 -I 0 .1/3
d} - 195 -301 /3 2/3 0 0 0 -
x
2
.
0 0 0

1 1 - 2
z, 1/3 0 1/3 1 -1 - 1/3 1
d} 17/3 0 213 0 0 -
-
Solutia problemei date este deci :
(maxim) J = 17,3
x=2 :y=O
~ =1/ 3
z; = 0
~ = 1/ 3
a)
to. Sii se precizeze natura urmatoarelor modele de (PL) ;
admit solutii, sa se determine toate solut iile optime.
(maxim) f =x +3y+2z
5x +8y +7z =3
3x+5y +4z = 10'
x, y , ~
Rezolvare
in cazul in care
Completand modelul cu variabilele artificiale u, v 50 obtine unnAtoarea problema standard :
f = x+ 3y+2z -1OO(u +v )
5x+8y +7z +u =3
3x+5y +4z +v = 1O
x, j', z, u, v e 0
315
In continuare se prezintaliteratiile algoritmului simplex pentru acest model :
C
n B b
I 3 2 100 100
x y
z
u v
- 100 u
3 (5) 8 7 I 0
-100
v
10 3 5 4 0 I
z)
X
- 800 -1300 -I 100 - 100 - 100
d)
-1300 -801 -1 303 - I 102 0 0
x 3/5 I (8/5) 7/5 1/5 0
v
41/5 0 1/5 -1/5 - 3/5 1
d) -4 097/5 0 - 107/5 97/5
-
.
0
y
3/8 5/8 I 7/8 1/8 0
v
65/8 - 1/8 0 -3/8 - 5/8 I
d) -{, 49118 107/8 0 30518
-
0

b)
Prin aplicarea algoritmului simplex, :Hl obtinut un label de optim avand 0 variabila
artificiala (auwne v ) in baza optima : asadar, problema data esle imposibila ( mai exact,
sistemul de restrictii nu arc nici 0 sclutie realizabila ).
(minim) " f= 3x +7y+ 5z
2x +5y+ 3z ;:o, 9
5x +12y +7z ';;4
x y z ~
Rezolvare
Folosind variabilele de compensare u, v si variabila artificiala w, se aduce modelul la
unnlitoarea forma standard :
[
(minim) Ii =3x+7y+5z+O(u+v)+loow
- 2x + 5y+3z- u+w =9
5x +12y +7z+v =4
x, y, z, u, v, w~ 0
Tabelele simplex corespurizAtoare acestei probleme -sunt prezentate in continuare:
C
n
3 7 5 0 0 100
B b
x y
z
u v w
100
w "9
2. 5 3 - I 0 I
0
v
4 (5) 12 (7) 0 I 0
Zj X 200 500 300 -100 0 100
d) 900 197 493 295 - 100 0 0
w
5117 - 1/7 - 117 0 -I -317 I
z 417 5/7 l217 1 0 117 0
d) 5 12017 -96/7 - 89/7 0 -1 00 - 295/7 0
S-a obtinut un label de optim avand 0 variabila artificiala (anwne w) in baza ; asadar
sistemul de restrictii al problemei date nu arc nici 0 solutie realizabila.
3 16
in raport eu baza ( u ; v), se obtine tabelul simple x corespunzator :
Rezolvare
Introducand variabilele artificiale u. v, se obt ine modelul de mai jos :
Ji = x+ 3y+8z+41- IOO( u+ v)
x+3y+ Z +51+ u = II
2x+Sy+ 3z+9t+ v= 6
x,y. Z, t , U," ~ 0
(maxim) f= x+ 3y+ 8z+ 41
x + 3y + z + 51 = II
2x +5y+ 3z + 91 = 6
x y z t ~
c)
B b
x
Y z 1 u v
u
37/5 - 1/5 0 -415 - 2/5 I - 3/5
y
6/5 2/5 I 315 9/ 5 0 1/5
d) -3682/5 10115 0 369/ 5 207/ 5 0 -

- 100
Acest label este un tabel de optim pentru problema extinsa, care contine 0 variabila
artificiala (anume u ) in bazli ; asadar, problema initiala nu are solutii ( sistemul de
restrictii al problemei date este incompatibil ).
x, y, Z, t , u, v, w ~ 0
[
(minim ) J= x+9y+3z -61
d) 3x +2y+4z+31 :> 6
x +2y + Z+ t ~ 15
x, y ,z,I ;?: O
Rezolvare
Introducand variabilele de compensare u, v ~ i variabila artifi ciala w, se obtine urmatorul
Ji = x+9y +3z-61+O(v+u)+loow
3x+Syt4z +3t+u =6
x +2y + z+ l -v+w=1 5
model :
la
Tabelul simplex corespunzator bazei (y ; w) este prezentat in eontinuare :
B b
x
Y
z
1 u v w
y
6/ 5 3/5 I 4/5 3/5 115 0 0
w 63/5 - 1/5 0 - 3/5 - 1/5 - 2/5 - I I
d) 6 354/5 -78/5 0 - 297/ 5 -43/5 -1 91/5 - 100 0
,
Aces! label simplex :
- este label de optim pentru problema extin sa ;
- contine variabila artificiala w in baza optima,
deci sistemul de restrictii al problemei date nu arc solutii realizabile.
317
318
Rezolvare
Tabelul simplex corespunzator bazei {x ; y ) este prezentat in continuare :
en
b
7
10 17 4
B
Y
t
.r Z
7
.r 2 I
0 1 2
10 Y
1 0 I I -I
zJ
X
7 10 17 4
d
J
24 0 0 0 0
B
b
x Y
z
t
.r 2 1
0 1
(2))
y 1 0 I (1)
. -1
x 1
- inutil
--.-1
Z
I
I 1
- inutil
\4-
-
y 2
optime de
.
variabile
solutii
baza
Solutia optima generals
XI
X,
'"
X
o
x 2
I
0
2Pt + P,
-
Y
I
0 2
Pl+2p3'
Z
0
1 0
P,
t 0
0
1
P,
multiplicator PI
P, P,
-
Se cer toate solupile optime ale problemei (P.L) de mai jos ;
(maxim) f = 7x + lOy +17z + 41
2x+3y+5z+ 1=1'
3x +4y +7z + 21 = 10
x,y, z, 1 0
a)
11.
Solutiile optime de beza ale problernei, precum solutia optima generals apaz in
tabelul urmator :
(maxim) [=24 ; x=2; ,/::::1 ; z=t-=O.
in plus. se constata cA avem d
3
=0 si d
4
= 0, in conditiile in care variabilele
corespunzAloaze (anume z, t) nu figureazi\ in baza optima. Aceasta azalii cA problema data
mai admite tnca doun solutii optime de beza. Aceste doua solutii se obtin intrcducand in
baza veriabilele z, I; se obtin astfel doua tabcle simplex de optim, ill caze vom completa
numai coloanele B, b, intrucat cele1alte coloane nu tumizeaza informatii suplimentare ;
calculele sunt prezentate in continuare :
Tabelul obtinut este un tabel de optim; solutia optima corespunzlitoare bazei (x : y)
cstc :
Se indeplinesc conditiile {PI + P20+ PJ = I
. P1.2,3 ~
b)
(minim) f = 13x+8y +5 + 31 + lIu
5x + 3y + 2z + 1+ 4u = 12
3x+2y+ z+ 1+3u=7
X, y, z, i , u '2: 0
.r . y)
iabilele
datii
Ind in
pIela
tare ;
Rezolvare
TabeluJ simplex corespunzator bazei (a. t) este
C
b
13 8 5 3 I I
B B
x y
Z t u
5 Z 5 2 I I 0 I
3 t 2 I I 0 I 2
zJ
X 13 8 5 3 II
d
J
31 0 0 0 0 0
Aces! label este label de optim ; cum avem d, = 0, d, = 0 si d
J
= 0 , rezulta cA
problema data mai admite inca alte trei solutii optime de baza, obtinute introducand in
baza variabilele x, y li u . Avem urm6toarele.calculc:
A, = II z ; x ij => A , ~ I . b = G)=> solutia optima de baza X, ;
A, -l z ; y II => Ai'b = ~ =>solatia optima de baza X
J
:
A:J = llz; ull' =>A3I .b =(:)=>solutia optima de baza X .
Solutiile optime de baza li sohqia optima generela a problemei apar in tabelul demai jos :
aparin
variabila
x
y
z
u
solutii ootime de baza
X, X, X
J
X.
020 0
002 0
5 I 3 4
200 0
000 1
2pz
multiplicatori
PI P, PJ
Suot indephnite conditiile :
{
PI + P2+ PJ + P. = I
I'I.'.J.' ~ O.
319
12. Se cere solupa optima a modelului de (PL) din cadrul exemplului 11,
pentru care sunt indeplinite conditiile :
[
(maxim) g = 9x + 2y + l i z +4t
. 1 3x +5y +2z +3t =IO
Rezo/vare
Pentru solutia generalA a problernei (II ) vom Colosi expresiile :
x = 2pt + P2 ; Y =PI +lP3 z = P2 1= Pl "
Atunci functia - obiectiv g devine : h = 20p, + 20p, +8P3'
Conditia 3x +Sy+2z+31= 10 devine 111'1 + Sp, +13P3= 10.
[
(maxim) h=20p, +20p, +8p3
111'1 +Sp,+13p3 =10
Problema data cepata aspectul : .'
. Pl+ P2+ P3= 1
. Pt.'.3 0
in raport cu baza ( Pt ; p, ), pentru accasta problema de (p.L) se obtine tabelul simplex
C
B
20 20 8
B
b
PI
P, P3
20
Pt S/6 1 0 4/3
20
P,
1/6 0 1
- 1/3
z)
X
20 20 20
d) 20 0 0 12
TabeluJ fiind de optim, avern sclutia problernei : .
PI = S/,
p, =l l =>x = 11/6 ; y=S/ 6 ; z =1 / 6 ; 1= 0
P3 = 0
13. Se cere solutia optima a problemei (ll.b), pentru care este verificata
[
(minim) g= 5x+ 4y+ 9z+ 3t+ 2u
conditia supiimentarii :
. I2x - 3Y + 7z - 2t + 5u = 17
Rezolvare
Deoar ece avem x = 2P2 : y =2P3 : z = SPt + P2 +3P3 + 4P4 : t = 2Pl ; u =Pot .
constatamurmatoarele:
_ functia g devine : h = SIPt +19p, +3SP3 +38p4 ;
-c restrictia 2x-3y+7z-21+Su =17 devine 3IPt+
11p,+
ISP3+
33P4
=1 7 ;
- problema de optim devine :
[
(minim) h = Slpt +19 p, +3SP3 +34P4
311'1 + lip, + 1SP3 +33 p4 = 17
PI+ P2+ P3+ Pot = 1
Pl 2,3.4 :?: 0
320
lui 11,
i n rezolvarea acestei probleme, obtinem tabele1e simplex de moo jos :
C
n
b I
51 19 35 38
B
P, P, P, P4
51 PI 3/10 1 0 1/ 5 (11/10)
19
P,
7/10 0 I 4/5 - 1/ 10
z } X 51 19 127/ 5 271/ 5
d} 143/5 0 0 - 548/5 81/5
P4 3/11 10/11 0 2/ 11 1
P,
8tll 1/11 1 9/11 0
d} 266/11 - 162/ 11 0 - - 138/ 11 0
modelul de (p.L) sub forma, standard :
implex
hficata
I
Sclutia optima obtinuta, anwne P, = 0 ; P, = 8/11 ; P, = 0 ; P. = 3/11, conduce la
solutia modelului dat :
x = 1611 1; y = 0 ; z = 20111; 1= 0 ; u = 3/ 11.
14. Sa se precizeze natura urmatoarelor modele de (p.L) :
(maxim) f = 3x + 2y
x ;,, 3
a) - x +2y ;;, I
- 3x +2y:5 3
x,y;"O
Rezolvare
Adaugand variabilele de compensare u, v, w variabilele artificiale P. q se obtine
(maxim) It = 3x +2y -l00p - 100q
x-u +p=3
-x +2y- v +Q =1
-3x +2y +w = 3
x, y . u; v, W , p, q 0
Iteraliile algoritmului simplex pentru problema de (p .L) astfel obtinuta sunt urmatoarele :
C
n
3 2 0 0 0 - 100 -100
B b
w
P
.r
Y
u v q
-100 P 3 I 0 - 1 0 0 I 0
- 100
q
I - I 2 0 - I , 0 0 1
0
w 3 - 3 2 0 0 I 0 0
z } X 0 - 200 100 100 0 - 100 -1 00
d} ---400 -3 - 202 100 100 0 0 0
x
3 1 0 - I 0 0 1 0
q
4 0 2 -I -I 0 1 1
w 12 0 2 -3 0 1 3 0
d} - 391 0 - 202 97 100 0 3 0
2 1 - Matcnuuica aplicuta in economic -. cd. I
32 1
! (X(t )) 21+61--> co, pentru 1--> co.
ccea ee confirma afirmatiile precedente asupra naturii modelului de (p.L) dat.
Deoarece d
3
= - 6 < 0 , iar componentele vectorului corespunzator variabilei u ( anume -f ;
-3f2 -2) sunt toate nepozitive, rezulta ca functia obiectiv ! este nemarginita (superior)
pe multimea solutiilor sistemului de restrictii (modelul de (p.L) del se numeste de obicci,
model cu optim infinil )' ,
Solutia X(t) de componente :
(maxim) f = SOx +3Y

-x+y:S:3

b)
Tabel (continuare
C
B
b
3 2 0 0 0 -100 -100
B
x y II V W
P
q
x
3 I 0 - I . 0 0 I 0
.
y
2 0 I -1/2 -1 /2 0 1/2 1/2
II 8 0 0 -2 I 1 2 -I
d
J
13 0 0 -4 -I 0 - -
x
3 I 0 - I 0 0 I 0
Y 6 0 I - 3/2 0 1/2 3f2 0
v 8 0 0
2
J J 2 -I
d
J
21 0 0
-{j
0 I
- -
3
x = 3 +t ; Y =6 2/ ; u = r ; v =8 + 2/ ; K' =0
are urmetoarelc caracteristici :
- verifica sistemul de restrictii pentru once valoare datA lui t ;
- cste solutie reelizabila, pentru orice 1 0 ;
-ere proprietatea :
Rezolvare
It 50x+3y-IOOp
x+y -u +p= 3
-x+y+v=3
x, y, u, v, p.e: 0
lntroducand variabilele de compensare u, v variabila
modelul (p.L) sub forma standard :

\
artiflciala p , se obtine
Iteratiile algoritmului simplex corespunzator acestei probleme sunt reprezentate in
continuare :
C
B
SO 3 0 a -100
B b
Y
v
P
x II
-100 P 3 I J - I 0 I
0
v
3 - I 1 0 1 a
322
aoare
-100
q
1/2
- I
0<:- 1;
"";or)
icei,
!JIine
in
Tabel (continuare\
C
B
50 3 0 0 - 100
8 b
y v p x u
z ) -300 -100 -100 100 0 -100
dj -300 - ISO -103 100 0 0
x
3 I I - I 0 I
v
6 0 2 - I I I
d) 150 0 47 -50 0 -
in u1timul tabel simplex se constata ca avem :
-d
J
< 0 ;
- componentele vectorului u in baza {x, v) sunt nepozitive.
Asadar, functia !oste nemarginita (superior) pe multimea solutiilor realizabile ale
sistemului de restriclii. " I
Ca 0 veriticare, vectorul X(I). de componente :
reprezintA 0 solutie reelizebila a sistemului de restrictii, pentru orice 1 0, pentru care
avern ! (X(t = 50(3+1) '" co pentru 1 ... 'X.
15. Pentru problemele de (p.L) de mai jos :
- sa se serie modeluI dual ;
- sa se determine solutia optima a modelului dual ;
- sa se intocmeasca tabelul simplex optim al modelului primal, pomind de la
tabelul de optim al-problemei duale.
r f = r , + 2r, + 4r,
) 4r, + 3r, + 5r , 2: 60
a r ,+ 2r,+r,2: S
X U)
Rezolvare
(maxim) g = 60YI +8y,
4YI + Yz s 1
AspectuJ modelului dual este urmatorul : 3YI +2y, 2
SYI+
>'1., 0
Pentru rezolvarea modelului dual introducem variabilele de compensare u]_"z si "3 sc
obtin urmatoarele iteratii ale algoritmului simplex:
,
C
B
60 8 0 0 0
8 b
YI
y,
"I ", " J
" I
I 4 I I 0 0
",
2 3 2 0 I 0
" J
4 5 I 0 0 t
d)
- -60 -8 0 0 0
323
Tabel continuare'0
C
B
60 8 0 0 0
B b
Y, Y,
",
", "3
'\ YI
1/4 I 1/4 1I4
0 0
variabile
x, 5/4 0 5/4 - 3/4 I 0
primale
",
X3
"3
1114 0 -1/4 - 5/4 0 I
d
J
15 0 7 15 0 0
variabile primale (",)
", ,
XI
(x,) ,(x3)
Solutia optima a modelului dual este :
(maxim) g = (minim)! = 15 ; YI = 1I4; Y, = 0 ; " I =0 ; ", = 5/ 4 ; " 3 = 11/4
- sclutia optima a modelului dat este : XI = 15 ; x , = x3 = 0; " I = 0 ; ", = 7.
- tabelul simplex de optim al problemei date, obtinut direct din tabelul de optim al
problemei duale, este prezentat in continuare :
B b
x,
x, x3
"I ",
", 7 0 - 5/4 1/4 - 1/4 I
XI
15 - I 3/4
' 5/4
-1 /4 0
d
J
15 0 -5/4 - 11/4 -1I4 0
(minim)
b)
Rezolvare
f =3x
l
+7x,
XI +2x, ;"2
2x
l+
3x,;" 1
3x, +5x, ;"8
x, +3x, ;"2
Xu ;" 0
[
(maxim)
Modelul de (p.L) dual are aspectul :
g = 2Y1 +Y, +8Y3+2Y4
Yt +2Y2 +3Y3 + Y4 .s 3
2Y1 +3y, +5Y3 +3Y4 s 7
Yl.2,3, 4 ~ 0
Introducand variabilele " I,' de cornpensare, 50 obtine urmatorul tabel de optim pentru
acest model :
~ I B
b Y, Y, Y3 Y4 "I ",
V3
Y3
I 1/3 2/3 I 1/3 1/3 0
x,
",
2 1/3 - 1/3 0 4/3 -5/3 I
d
J
8 2/3 13/3 0 2/3 8/3 0
variabile primale
'\ ",
("3 )
" 4
X, ( X,)
324
iLmuare
o
o
o
1
o
un al
pentru
" )
- Solutia optima a modelului dual este :
I
(maxim) g = 8
YI =:2 = 0 ; Y3 = I ; Y4 = 0 ; "1 = 0 ; "2 = 2.
- Solutia optima a modelului dat este :
I
(minim) f = 8
xl =8/3 ; x 2 = 0 ; \I] =2/3 ; "'1 =13 /3; \/3 =0 ; \/4 =2/3 .
- Tabelul simplex de optim al modelului dat este prezentat in continuare :
B b xI x, v, v, v3 V4
VI
2/3 0 - 1/3 I 0 - 1/3
0
v,
13/3
0
1/3 0
I - 2/ 3
0
x.
2/3 0
-4/3 0 0 - 1/3 I
Xy
8/3 I 5/3 0 0 - 1/3 0
d) 8 0 -2 0 0 -I 0
16. Pentru 0 problema de (p .L) de forma :
r .: T X
X;:.: 0
s-a obtinut un tabel simplex prezentat in continuare :
.b XI x,
X3
"I ",
200 4 I 0 I 2
300 - 3 0 I -I I
a) Sa se completeze tabelul si sa se continue rezolvarea pana la determinarea
solutiei optime .
b) Sa se determine solupa optima a problemei in care toate datele raman
neschimbate, in afara de vectorul termenilor Iiberi, care devine :
(
200)
b, = 150
Rezolvare
Tabelul simplex completat va coniine coloanele C
b
si B , precum ji linrile z) ' d) ;
tabelul este unnJ!lorul :
C
B
3 2 1 0 0
B b
XI x, x3
" I ",
2
x,
200 4 1 0
~ il 1
x3
300 -3 0 1
z )
X 5
.
2 I I 5
d) 700 2 0 0
I '
5
325
Tabelul obtinut este label de optim.
in cazul modificarii tennenilor liberi, vom determina intfu componentele vectorului '"
in raport cu baza optima (x, ; x3) ; astfel, avem :
,r'",
Intrucat vectorul obfinut nu are toate componentele pozitive, vom continua rezol var ea
problemei folosind algoritmul simplex dual : calculele sunt prezentate in continuare :
.
B b x, x, X3
",
'"
x,
500 4 I 0 I 2
x3
- 50 (- 3) 0 I - 1 1
d) 700 2 0 0 I 5
x,
I 300/3 0 I
4/3 -1/3 10/3
x,
50/3 1 0 -1 /3 1/3 - 1/3
d
J
2 750/3 0 0 2/3 1/3 17/3
Aces t ultim label simplex este tabel de optim li contine 0 solune real izabila de baza.
17. Pentru 0 problema de (P.L) de forma : .
[
(maxim)
X ",O
s-a obtinut tabelul simplex (incomplet) de mai jos :
3 2 3 0 0 0
b
c
x, x,
X3
'"
", " 3
100 2 1 . 3 0 1 0
200 1 0 -I 1 - I 0
200 -I 0 1 0 - I 1
unde Ul.2. 3 sunt variabile de compensare.
a) Sa se calculeze tabelul si sa se continue rezolvarea piina la obpnerea
solujiei optime.
, restul
[
100]
b, = 100
100
b) Sa se studieze cazul in care termenii liberi devin
\
datelor problemei ramiiniind neschimbate.
c) Sa se studieze cazul in care termenii liberi devin : b, = .
100
d) Sa se reconstituie textul initial al problemei .
326
ului l'J
varea
Rezolvare
a) Tabelul simplex completat este :
C
B
3 2 3 a a a
B b
x, x, x3
",
", " 3
2
x,
100 2 I 3 a I a
a
",
200 I a - I I - I a
a
" 3
200 - I a I a - I 1
z ) X 4 2 6 a 2 a
d) 200 I a 3 a 2 0
Aces! tabel este tabel de optim.
b) Avem :
A-'l'J
Cum constatnm ca 1-
1
ht 0, solutia este optima, si are componentele :
xl = 0 ; x2 = 100 ; x3 = o.
c) Avem :
(
0 I
A-'I>, = I -I
a - I
0) [ 1(0) [ 200)
a . 200 = -100
I I00 - 100
Cum vectorul A-
l
b
2
r are si componente negative, se continua rezolvarea folosind
algoritmul simplex dual. Calculele sunt prczentate in continuare :
3 2 3 a a a
B b
x, x,
x3
",
", " 3
x,
200
2 I 3 a I a
",
-lOa I
a
-I I
- I
a
" 3
- 100 - I a I a
(- I)
I
d) 200 1 a 3 a 2 a
x,
100
1
I 4 a a
I
",
a 2
a - 2 I a - I
",
100 I a -I a
I
- I
d) 300 a a 9 a a 3
erea
stul
d) Regasirea textului initial al probleme i
problemei in raport ell baza ( ul ; "3)'
Astfel avern :
(
0 I
. A- ' = I - I
a - I
revine la gasirea componentelcr vectorilor
327
deci problema initials are aspectul :
(maxim) f = 3x) +2 x2 + 2xJ
3xI +x2 +2x3 300
2x} + x2+3x] :5100
xl + x2 + 4 x] :5300
xl,2,3;::: 0
_ 18. Fie problema de lansare a productiei
Produse
1\
I
P, P
3
costuri wtitare de :
rnaterii
Incasariunitare
disponibil
Peaalizare
materii
achizitie
prime
9 I 13 I 23 materii
costuri productie
prune
materii
. prime
1 5 7
prime
neconswnate
M
I
5 7 13 2 000 0,03 0,05
M, 2 3 5
.
800 0,07 0,02
cantitati
xI
x,
X3
Capital disponibil in vederea cumpararii de
fabricate rnaterii prime : 120
Se eer :
a) Planul de producpe eu incasari totale maxirne, in conditiile utilizarii
rnateriilor prime disponibile,
b) Planul de productie eu cost total de productie minim, in condipile
utilizarii materiilor prime disponibile.
e) Planul de productie eu benefieiu total maxim, in conditiile util izarii
materiilor prime disponibile.
d) . Planul de productie eorespunziitor unei cantitati totale minime de materii
'prime ramase nefolosite.
e) Planul de productie eu folosirea materiilor prime disponibile, pentru care
penalizarea totala pentru materiile prime ramase nefolosite este minima .
t) Planul de producrie in conditiile :
- materia prima se cumpara ;
- producpa totala fizica este de eel pupn 75 bucati produse ,
., benefieiul total maxim.
Rezolvdri
Completem tabelul cu anexele : consum (fizic}de materii prime la unitatea de produs,
consum (valoric) de rnaterii prime Ia unitatea de produs penalizAri pentru rnaterii prime
consumate efectiv la unitalea de produs (acestea avend un caracter conventional). Seobtine :
Cantitati fabricate XI
x,
X3
consum materii prime I unitatea
5 +2= 7 7 +3 = 10 13+5= 18
de produs
cost rnaterie prima consumeta I
5 0,03 + 2 0,07 = 7 0,03 +3 0,07 13 0,03 +50,07 =
unitalea de produs = 0,29 = 0,42 = 0,74
penalizare pentru materia prima
50, 05 + 2 0,02- 7 0,05 + 3 0,02 130, 03+50,02 -
conswnatA I unitalea de produs = 0,29 = 0,41 =0,75
328
sate
ii de
m
IiJi ile
iUrii
l1erii
care
Ddus,
!rime
line :
a) Modelul de (P'L) corespunzator are aspectul :
[
(maxim) f = 9x, +13x, + 23x,
5x, +7x, +13x, S 2000
2x) +3 xz + 5x] S 800
xI .2, ] ~ 0
10 raport cu baza ( x, ; x,) 50 obtine urmatorul tabel simplex (u, v fiind variabilele de
compensare ) :
9 13 23 0 0
C
B B b
v x, x, x, u
13
x,
100 1/4 I 0 - 5/4 13/4
23
x,
100 1/4 0 1 3/4 -7/4
zJ X 9 13 23 I 2
d
j
3600 0 0 0 1 2
x,
400
- inutil-
x,
0
x,
0
- inutil-
x,
400
Solutiile optime de baza, :precum ~ i solutia optima generals sunt prezeotate in tabelul
urmator :
Tabe/ ( A)
solutii ontimede baza
solutie optima
variabila
,
X, X, X, generala
x, 0 400 400 400p, +400p,
x, 100 0 0 lOOp,
x, 100 0 0 l OOp,
u
0 0 0 O
v
0 0 0 0
Avera conditiile : PI +Pz+ p, = 1; PI.2.3 ?:O.
Observ<Jlii
1. 0 situatie co ceo de falA, in care se obtin doua solutii optime de baza identice
( X, Ii X,) , prin pivotaje executete ell pivoti diferiti, poarta numele de degenerare ; _
2. Faptul ca in cazu1 solutiei optime, v r i ~ i l e l e de compensare u; " , iau valcerea zero,
arata cA in cazul planului de productie optim, materia prima disponibila 50 consume integral.
b) Modelul (p.L) corespunzator acestui punct are aspectuI :
.: Ji = 4x, +5x, +7x,
5x) +7x2 +13x] :$ 2 000
2x) +3xl + 5x] :$ 800
xU.3 2:: 0
329
,
in principiu, pentru detenninarea solutiei optime a acestui model, 50 poate folosi
tabelul simplex de optim de la punetul (a), operand numai schimbarilc cerute de
modificarea functiei obiectiv ( jntrucat sistemul de restrictii este acelasi ). De altfel, solutia
evidenta a acestei probleme este : Xl =Xl = .'(3 =0 ; u = 2 000 ; v = 800, care corespunde
politicii de a nu produce nimic.
c) Modelul de (p.L) corespunzator acestei probleme are aspectul :
[
(maxim) g =(9-I)x, +(l3- 5)x, +( 23-7)x,
5xI +7Xl + 13x3 s 2 000
2xI +3x2+ 5x3 $. 800
xl ,2,3 2: 0
in raport eu baza ( x, ; ~ 50 obtine tabelul simplex prezentat in continuare ;
C
s
8 8 16 0 0
B b
x, x, x, u v
8
x,
100 (1/4) I 0 - 5/4 1314
16
x,
100 1/4 0 1 3/4 - 7/4
zJ X 6 8 16 2 -2
d
J
2400 - 2 0 0 2
~ 2
XI
400 I 4 0 - 5 13
x,
0 0 - I 1 (2) -5
d
J
3200 0 24 0 -8 24
XI 400 I 3/2 5/2 0 1/2
u
0 0 - 1/2 1/2 I -5/2
d
j
3 200 0
-
4 4 0 4
Planul optim astfel gasit are caraeteristieile :
- benefieiul total maxim posibil este de 3 200 ;
- din produsul ~ 50 vor produce 400 bucap ;
- produsele P
z
~ ~ nu se vor fabrica .
d) Functia obiectiv pentru acest model se poate constitui in urmatoarele variante :
- cantitatea de materii prime consumeta efectiv este de 7X, +lOx, +18x, ' deei din
tolalul de 2 800 unitati disponibile ramane neconsumatA . cantitatea
h =2800 - (7xl+I Ox,+18x, ) ; 50 poate deci utiliza functia obiectiv h , pe care sa 0
obligl\m sa fie minimA ;
- cum h este diferenta dintre cantitatea constantA 2 SOO 1i cantitatea variabila
I ~ = 7xI + lOx, +18x" evident eli avem relatia : (imnim) h <'> (maxim) "' ;
- variabilele de eompensare ale modelului (p.L) de Ia punetul (a) au semniflcatnle de :
cantitati rl\mase neconsumate din fiecare materie prima, deci putem folosi drept functie
obiectiv expresia q =u'+ V, pe care 0 obligAm sa. ia valoare minima.
Cum solutia optima de Ia punctul (a) are u =v =0, aceasta solutie realizeazA imnimul
functiei q , deci este solutie optima li pentru modelul (p.L) de la punetul (d).
e) Funcfia obiectiv pentru aeest model 50 poate eonstrui astfel :
- eonsiderl\m ell firma plateste ( inainte de a incepe productie) penalizari pentru intreaga
cantitate de materii prime de care dispone, in valoare de : 2 000 0,05 +800 0,02 = 116 :
330
~ folosi
eute de
., solutia
responde
0
v
13/4
- 7/4
- 2
-2
13
- 5
24
1/2
-5/2
4
eci din
titatea
e sa 0
luiabila
e de:
functie
linimul
arreaga
- dupil realizarea efectiva a planului de productie, firmei i se restituie penaliziirile
pentru materiile prime consumate efectiv, in valoare de: 0,29xl +OAb
2
O 7 ~ x 3 ;
- penalizarea ramasa dupil inchei erea procesului de prcductie este R = 116- (0,29xl +
+O,4b
2
+0,75x3)' deci avem relatia :
R = minim<::> r =0,29xl +O,4lx
2
+ O,75x3 =maxim;
o alta variantA posibila este urmatoarea:
- cantitatea ramasa neconsumata din materia prima M 1 este u, deci penalizarea
corespunzatoare va fi de 0,05 e ;
- cantitatea ramasa neccnsumata din materia prima .\12 este v, deci penalizarea
corespunzatoare pliititA va fi de 0,02 v .
Se observa ca solutia optima a problemei de 1a punctul (a) realizeazii minimul functiei
S, deci solutia optima a punctului (a) este solutia optima si pentru punctul (e].
f) Modelul de (p.L) corespunzator problemei puse este :
J = 8xI +8x, +16x3
0,29xl +O,42x, +0,74x3 s 120
Xl + X2 + .%3 ~ 75
xl ,2,3 ~
Forma standard a modelului este :
(maxim) J = 8xI + 8x, + 16x3 - 1001"
O,29xI + O,42x, + O,74x3 + P = 120
XI +x 2 + x3 - q +I
a
= 75
xl ,2.3 ~ 0 ; p, q z 0 ; 1 ~ 0
Aici p, q sunt variabile de compensare, iar t" este 0 variabila artifi ciala.
Tabelele simplex corespunzatoare problemei sunt prezentate in continuare.
B
8 8 16 0 0 - 100
C
B
b
XI
x, ''=j . P
q 1
0 P 120 0,29 0,42 0,74 I 0 0
- 100 1 75 ( I ) (I ) I 0 -I I
%/
X - 100 - 100 - 100 0 100 - 100
d
J
-7500 - 108 - 108 - 116 0 100 0
p -
98,25 0 0, 13 0,45 I (0,29) -0,29
XI
75 I I I 0 - I I
d
J
600 0 0 - 8 0 -8
-
q 338,8 0 0,45 1,55 3,45 I -I
XI
413,8 I 1,45 2,55 3,45 0 0
d
J
3310,3 0 3,59 4,41 27,59 0 -
331
7.2. PROBLEME DE TRANSPORT
Fie problema de transport :
consumatori
C
I
C, C,
disponibil

8 4 2 65
depozite D, 6 3 1 130
D, 10 7 5 45
Rezolvare
Vom folosi metoda potentialelor : drep! solutie initials, vom alege unnAtoarea :
a) Se cere solutia optima generala a problemei,
b) Se cere solutia optima pentru care avem indeplinite conditiile
suplimentare :
{
' 23 = maxim
.%3 1 + 2X22 80
- - 0
- I - -
- 1 1
.1.
2
=
35 30 -
- 45 85
45 - -
8 4 2
7 3 1
10 6 4
XI =
Avern unnAtoarele iterani = 7 V
2
= 3 Y3 = 1
"I = 1
"2=0
u)= 3
35-, 30+ x
-
.x 45 - , 85
45
- -
deci avem XmWm, = 35
-
65
-
35 10 85
45
-
-
7 4 2
6 3 I
10 7 5

ttti:j
Asadar, sclutia :
X,=
- 65 -
35 10 85
45 - -
este solutie optima
332
Cumtabelul a, confinetrei valori de zero care corespund Ia valori nule ale solutieiX, .rezulta
ca problema data mai admite inca ailetrei solutii optimede baza, pe care Ie nothrnX"X,
Determinarea so/utiei X
J
X,=
- 65-x x
35 lO+x
85 - x
45
-
-
-
-
65
35 75 20
45
- -
Delerminarea solutiei X.
X1dili ile
- 65
-
35+x 10
85 - x
45- x - x
- 65 -
80 10 40
- -
45
Determinarea so/utiei X,
X,=
.
- 65
-
35 +x
IO-x 85
45 -x -
-
-
- 65 -
45 - 85
35 10
-
Solutia optima generalii X
o
este datii de:
{
X
G
= P1X2 + + +P>4X,
PI +P2+ Pl + P4 - 1 P1.2.l.4 _ 0
Asadar, cornponentele solutiei generale sunt:
Xn= 0
X12 =65 ( PI +PJ+P.)
XIJ = 65 P,
x" = 35PI + 35 P, + 80 PJ+ 45p.
x" =10PI + 75 P, + 10PJ
X23 =85 PI + 20 P, + 40 ps + 85 P.
X3\ =45 P, + 45 P, + 35 p
Xl' =10P. .
X33 = 45 PJ
b) Din aspeetul componentelor solutiei optime general e, gasim:
X" =20 ( PI + p, + p, + P. ) + 5 (13 PI + 4 PJ+13 p. ) =
= 20 + 5 (13 PI + 4 PJ+ 13 P.).
De asemenea, avem :
X3\ +X" =65 PI +195 P, +20PJ+35 p, =
=20 + 5 (9 PI + 35 P, + 3 P.)
333
Problema de optim devine:
<maxim) f = 13p, + 4p, + 13P
.
!
13
P
, +.4p, +13P.
P, + P, + P, + P. - I
P I ,2.l. 4 0
Aceasta problema are solupa PI = 1; pi = pJ= p, = 0, deci solutia optima a
probl emei date, care verifica conditiile suplimentare, este chiar solupa X, .
3. PROBLEME iNSOTITE DE RASPUNSURI
PROGRAMARE LINIARA
Raspuns
x =2 ; z = I ;Y = 0 ; opt im 1c
Raspun s.
x =O;y =3 ; Z =2 ; ; optim 11.
Raspuns.
. x =2 ; Z I ; u = 0 ; v =0; optim 22.
Raspuns.
x = 8/3,y = 0, Z 0, u =113. optim 8.
Raspuns
x =3 y =1; Z = 0 ; v = 0 ; v =0; optim
Raspuns.
x =20 ; y = 2,125 ; Z = 0,125; optirn23.5.
Raspuns.
x =2,6 ;y =0; Z = 0 ; u = 0 ; v =0.2 ; optim7.8.
334
La exercitiile urmatoare avem x, y, z 0, iar II , v sunt variabile de
compensare.
\
<min) f =3x + 5y + 10z
I) [ 3X+2Y +4Z=8
5x +3y + 2z 13
\
<min) J = 8x + I l y + z
2) [ x+3Y +5z = 7
2x +5y + llz = 12
\
<min) f = 4x + 9y + 14z
3) { X+ 3Y+ 2Z'; 4

\
<min) f =3x + 5y + 4z
4)

\
<min) f =6x + y + 4z
5) { 7x + 3Y+ 5Z= 19
5x + 2y + 4z = 14
\
<max) f + 2z
6) { x +3Y +5z = 6
2x + 5Y +liz '; II
\
<max) f = 5x + Ily + 4z
7) { 3X+5Y+ 4Z =13
2x +3y +3z =9

max) f =6x + Sy +4z


8)
Sx +2y+4z S14
Riispuns.
x =0 ; v =7; z = 0 ; u =0 ; v =0; optim 35.
Jtimii a
r
2 .

max) f = 6x +-3Y + 2z
9) { 3X+ 7Y+ 4Z= I3
2x +Sy +3z
Raspuns.
x =3 ; y =0; z =. I ; v =0; optim 20.

max) f = 4x +9y + 6z
10) { SX+8Y+ SZS I8
3x +SY + 2z I I.
Raspuns
x=o;y =19 / 9; z =2 / 9;u = 0 ; v=O; optim 61 /3.
i1e de
PROBLEME DETRANSPORT
s.
im S,
La exercipi le urmatoare S6 cere costul minim de transport .
puns.
23.5.
I)
-
7
1 4 15
1 2
2 38
9 5 3
47
23
38 39
Raspuns.
cost minim de transport : 225.
spuns.
un 22.
2)
spuns.
:II 7.8.
ns.
mI l.
3)
,
Rdspuns
cost minim de transport - 312.
Rdspuns.
cost minim de transport : 240.
Raspuns.
cost rniniryJ de transport : 192.

I 5
8 37
1 5 2
41
9
2 3 22
24 36 35
7 I
6 34
I 8
1 28
6
2 2 38
47
21. 32
7 9 1 17
4 I 2 26
2 5 I 57
48
36 16
4)
ispuns.
urn 14.
ispuns.
lim 19
335
5)
I 2 8 37
I II I 45
14 7 3 18
26 63 11
Raspuns.
cost minim de transport : 325.
6)
5 5 10 38
17 6 5 26
23 14 6 36
44
\7 .
39
Raspuns.
cost minim de transport: 625.
7)
9 28 10 53
36 9 21 21
10 24 9 ' 26
Raspuns.
7R l';
cost minim de transport: I 150.
l';
8)
16 16 20 45
31 17 27 31
29 16 15 23
Raspuns.
cost minim de transport : I 810.
28 16 55
Raspuns
cost minim de transport : I

RiJspuns.
cost minim de transport : 2 150
6 8 5 68
5 10 6 18
13 5 17 14
35
"
27 38
7 II 7 26
15 8 14 61
9 7 8 13
45 21 34
9)
336
10)
wuns.
325.
Ill.
15.
ns.
ISO.
ns.
8 10.
ns.
50.
ns.
I: 1
Capitolul VIII
PROGRAMARE DINAMICA

81. PROBLEME REZOLVATE DE PROGRAMARE DINAMICA


1. Un depozit al unei societap comerciale trebuie sa se aprovizioneze cu un
anumit tip de produse, in mod esalonat, pe parcursul eelor trei Iuni ale unui
trimestru.
Previziunile cererii prejurile unitare sunt date in tabelul urmator :
Luna
,
2 3
Cererea
10 12 s
Pret unitar
30 25 32
\
Stiind ca in depozit se gasesc 6 unitiili de produs cii nu exista posibilitatea de
a depozita decat eel mult 14 unitap, sa se gaseasca planul optim de
aprovizionare, astfel incat la sfarsitu! trimestrului cantitatea de produse sa fie
consumatii integral toate cererile sa fie onorate .
Rezolvare
Fie XI , j = 1, 2, 3, cantitatea de produsc comandatA in cursu} lunii i. Modelul matematic
al problemci este :
min(30x, +25x, +32x,)


16 :5xI +x2 s 18
XI +x2 + .%'3 = 24
[etr-adevar, trebuie sa avem 6 +x
l
:s 14 deci d s 8 : Xt -4+ x2 :s: 14
XI + x 2 -16 0 deci 16 S XI + x2 :$ 8, iar 6+.%1 + .%2 + .%3 = 3 0 ee- XI + x2 + x3 = 24.
Rezolvam problema folosind programarea dinamica progresiva si in acest scop nolAm
prin Sj . ; = I, 2, 3, stocul de.produse existent Ja lunii i . Avern So == 6, st = So +XI _ 10,
$2 = s l + .%2- 12, $3 = $2+.%3 - 8 = 0.
. Folosind aceste egalitati sistemul de restrictii, obtinem spatiile stArilor respectiv
spatiile deciziilor :
So = S, =[0, 41 S, =[0, 21 S, ={oj
So = 6 $1 - XI + 10 = 6 <::0 XI = s1 + 4, deci .t (SI) = {rl + 4}
sl = s2 - x2 + 12 ESt ee x2 E X
2
(S2) = [S2 + 8, s2 + 12]
s2 = s3 -x3 + 8 E S2 :)x3 +6, s3 +8]
Avem urmatoarcle functii reciproce de transfer:
i l (sl ,XI ) = St-Xt +
lO
. t 3(s3,x3) = S3 -x3 +S.
:?2- .\I :Jlcmalica aplica ta in economic _ cd. I
337
Rezolvare
338
cum sunt reprezentate m urmatoru 13
Investitie Sector I Sector II Sector ill
0 0 0 0
1 0,20 0, 16 0,19
2 0,24 0,28 0,26
3 0,51 0,41 0,49
5 0,62 0,68 0,67
6 0,81 0,95 0,85
7 0,95 1,08 1,05
. ,
2, Sa se gaseasca 0 planificare optima a unei investijii de 7 miliarde lei in
trei sectoare ale comertului interior cunoscand randamentele investijiilor pe
sectoare, asa I bel
Fie X, cifra de afaceri in sectorul t, i = 1, 2, 3. Modelul matematic al problemei este :
ma' ,,(x, ) +,, (x' ) +' 3(x3
{
OXI +xl +x3 = 7
x, E tJ,l ,...,7i i = I, 2, 3
WIde 'i (x, ) estc randamcntul produs de investitia .\} in sectorul I si sc gasestc in tabelul
din enunt.
Rezolvamproblema cuajutorul programarii dinamice regresive. in acest scop notam ell 5, suma
investita in primele sectoare; lufu1d 5o =O, aVCIn5t = 50 + Xt , 52 = 51 + X2' 53 = 52 + X3'
iar functiile partiale de eficienta, precurn functiile de eficienta ale proceselor limitate
sunt unniiloarele : .
ul ( sl, xI) = 30xt, uz(Sz, Xl ) =25x2, . X3) = 32x3' Ji = 30xj,
I, =30x, +25x" h=30x, +25x, ; 32x3 .
Putem intr-adeviir folosi ecuatiile programarii dinamice progresive pentru ca problema
este decompozabilii progresiv peotru = a i = 2,3.
Trecem 10 rezolvarea problemelor de optim ccrespuazatoere fiecarei faze, anume :
Faza 1 g,(s, ) = min!, = E X, (S\)}=120 +30s" obtinut peotru x; (s,) = s, + 4 .
Faza 2 g,(s,) = min I , = min + g,(s, -x, + 12) I x, E .t', (s,) }= min{- 5x, +480 +
+30s,IX,EX, (s, )1=420+25s" atins pentru x;(s, ) = x, + 12.
Faza 3 g3(xl ) = minh= + g, (s3-X3+8) IX3 E X
3
(sd =min{7x3+ 620 +25s,1
- Ix3 E .t'3(s3)1= 662, obtinut peotru x; = x; (s; ) = 6, unde s; = s3 = 0 ;
si =si -xi +8 = 2 ; xi =xi (si) = 14 : s; = si +xi + 12 =0 ; x; = x:(s;) =4 ;
s; =s;- x;+ 10 =6.
In concluzie am obtinut min(30xl + 25x2 +32x3) = 662, corespunzator solutiei optime
unice x' = (4,14, 6) a carei traiect orie este s'( I) = 0, $ (2 ) = 2, s'( 3) = O.
Cu alte cuvinte, cselonat pe ccle trei luni, aprovizionarea trebuie sa se faca eu
cantitatile 4, 14 si respectiv 6 peotru a 50 asigura un cost optim total in valoare de 662
unitati rnonetare.
ute 51 sunt t e m ta u unnator :
luna
0 I 2 3 4
J 8 14 16 20 22
IT 10 12 (8 21 24
III 8 13 17 19 25.
Cu aj utorul acestor egalitati si a sistcmului de restricti i obtinem spatiile stArilor,
respectiv spatiile deciz iilor :
So = S, = S3 = 2, S3 = { 7 }
X, (so) = .... X, (s , ) = X
3
(s, ) = {7- s,}
Remarcam ell avem urmatoarele functii reciproce de transfer : 't l ( sO' xI ) = So+x!.
t 2(sl ' x l ) = 51 + Xl , 13( 52' X3) = 52 +x3, iar functiile partiale de efici enta, pr ec wn
functiile obiectiv ale proceselor secventiale trunchiat e sunt :
ul ( sO' Xt } = rl(xl )' xl } = r2( xl }, " 3(52' X3} = r3(x3}
1. = r,(x, ) +r, (x, ) +r
3
(x3)' 7, =r,(x, )+r3(x3), J" = "(X3)
si ell Intr-adevar , putern aplica ecuatiil e programari i dinamicc regresive, deoarece problema
este decompozabila regresiv eu = u unde i = 2, 3.
Rezolvand problemele de optim corespunzatoare fiecar ei faze, obtinem :
Faza 3. g, (s, ) max73 = maXb (s3) Ix, eX3(S, )}= 1](7 - s,), atins pentrux;(s, ) = 7 - s,
Faza 2. g, (s , ) = max ], = maxh(x, ) + g, (s, +x,) I x, e ,{',(s,) }= max{r,( x,) + ')(7 - s, -
- x,)l x,e X,( s,)} .
Diind lui s, toate valorile din ... ,7} obtinem : g,(O) = maxp ,05 ; 1,01; 0,95 ; 0,96 ;
1,08 ; 0,94 ; 1,1 4' ; 1,081= 1,14, atins pcntru x; (O) = 6.
g, (1) = maxl o,85 ; 0,83 ; 0,83 ; 0,90 ; 0,85 ; 0,87 ; 0,95'1=0,95, atins j entru x;(1 ) = 6.
g, (2 ) = maxl o,67 ; 0,71 ; 0,77 ; 0,67 ; 0,78' ;' 0,68 1= 0,78, atins pentru x;(2) = 4.
g,(3) = max 10,55 ; 0,65' ; 0,54 ; 0,60 ; 0,59 J= 0,65, atins pentru x; (3) = L
g, (4 ) 0,42; 0,47; 0,41 1= 0,49, atins pentru punetul x;(4) =0.
g,(5) = max10,26 ; 0,35' ; 0,28 J= 0,35, pentru punetul x;(5) = 1.
g, (6) =maxlo,19' ;O,16 / = 0,19, atins in x; (6)= 0.
g, (7 ) = max{O} = 0, pentru punetul x; (7) = 0
Faza 1. g3(sO) = max]3 = maxh(x,) + g, (so +x, ) I x, e X , (so)}= nwi p,14 ; 1,15 ; 1,02 ;
1,16'; 1,02 ; 0,97 ; 1,00 ; O,95J = 1,16,corespunzlitor punctuluiz" = = 3, unde = So = O.
Obtinen in continuares; = 3, xi = xics;) = I, si = 4 xj = x3(si)= 3, sj =si +xj =4 +3 =7.
in concluzie, am obtinut max(rl(xl ) +r2(x2) +r3( x3 = 1,1 6 corespunza tor solutiei optime
uniee x' = (3, I, 3) eu traieetoria 5(1)=3 ; 5(2)=4 ; 5 (3) = 7.
3. 0 "int reprinder e t rebui e sa livreze la sfarsitul unui t rimestru patru
agregate c o mplexe de acelasi ti p . Ea a re posibilitatea sa decida la inceputul
fiecarei luni cate exemp lare cuprinse intre 0 4 sa execute in c ur su! luni i
respective.Costurile de p rodu c jie, care depind de luna consideratii, sunt
presup use cu n osc date i bel I -
in
pe
aiitare
339
Sa se gaseasca planul optim de producpe care asigura un cost total minim de
producpe.
Rezolvare
Fie X, n'!ffiArul de agregate ce trebuie executate in cursul lunii i, unde i = 1. 2. 3. Modelul
matematical problemei este:
[
min (c,(x,)+ c, (x,))
{
X, +x, +X, - 4
x, e {0.1.2,3,4}
i = 1.2.3
unde c, (x; ) este costul de prcductie a Xi agregate executate in cursu! lunii i i = 1, 2. 3. se
gaseste in tabelul din enunt.
in vederea aplicarii programltrii dinamice punem problema sub forma WIlli proces
secvential de dccizie si in acest seop notam eli $" i = 1, 2, 3, numarul de agregate
executate la sfarsitul lunii t ; luam So =0 si avem $1 =so+ x), sZ =St+ xI , s3 = sZ +x3-
Folosind aceste egalitati, obtinem cu ejutorul sistemului de restrictii spatiile starilor si
respectiv speriile deciziilor :
So = {O}, S, = S2 = {O. I, 2, 3.4 }. S3 = {4 }
X ,(so) = {O. I . 2. 3. 4}, X
2
(s, ) = {0.... ,4 - s, }. X
3
(S2 ) = (4 - s21
Remarcam ca avem urmatoarele functii de transfer : l"\ ( so. xI ) = So+ Xt '[ 2( SI, xl ) =
= .51 + xz ; t" 3(sZ .x3) = $2 +x3 iar functiile partiale de eficienta, precum si functiile
obiectiv ale proceselor secventiale trunchiate sunt : uJ( so, xI ) = cI(Xt ), uZ( SI' Xl) = Cz( Xz),
"3(s2' X3) C3(X3). ;; = c,( x,)+c,(X')+C3( X3)' 7, = c,(X,)+C3( X3)' 7, = C3(X3).
Se constata cAproblema este decompozabila regresiv pentru = a unde 3.
Trecand la rezolvarea problemelor de optim corespunzatoare fiecArei faze, cbtinem :
Faza 3. gl (51) =Iftin.i: =min IXl E X )( 5
2
)}=c
l
(4 - 52)' atins pentrux; (52) =4 - 52'
Faza 2,g, (s, )=min7,=minh(x, )+C3(4 -s, -x, ) !x, eX, (s, )} , Dand lui s, toate
valorile din S, = {0.1. 2. 3. obtinem :
g,(0)=min!IO+25. 12+1 9.IS+17.21+13.24+s1=31 . atins pentru xi (O)=I ;
g,(1) = min! 10+9. 12 +17. I S+ 13. 21+so l = 29. atins pentru x;(1) e X, (1) ;
g, (2)=miD!IO + 17.12+13.IS+S 1= 25. atins pentru xi (2)= I ;
g2(3) = min!IO+I3. 12+So 1=20. atins pentru punctul x; (3) =I ;
g,(4 ) = min! lO+ sol = IS. atins pentru punctul x; (4) = 0 ,
Faza 1. g, (so) = min73 = minh (x, ) +c,( so + xI ) Ix, e x, (so)l= min +31,14 + 29. 1
+25, 20 +20,22 +IS} = 39, atins in
Deci xi =xi(s; )=l, si =5-j'" +xi =
= 1, xi si = 4.
340
de
,
in concluzie, am obtinut min LC,(X,) = 39, atins pentru solutia optima unica x =
;=1
eliil
lJ se
f<OCCs
jregate
=(x; ,x; ,x; )=(0,1,3), iar traiectoria optima a procesului este 5(1)=s; = 0, 5 (2)=s; =
=I, 5 (3) =s; =4.
Observai ie. Deoarece exista functiile reciproce de transfer. . li anume :
t , (sl , xl ) = 4: -
X
t , t 2(SZ ' XZ) = sz - xz, l3(S3 , x3)= SJ-x3'
vrem sa regasim solutia optima folosind programarea dinamica progresiva, pentru ca starea
finala $3 =4 este ea CWlOSCUtA.
Avern aceleasi functii partiale de eficienra, iar functiile de eficienta ale proceselor
- - -
limitate sunt : Ji =c,(x, ), I, =c,( x,) +c,(x,), I, =c,(x, )+c,(x,)+c, (x,).
Spatule de decizie sunt X ,es,) =Is, },X,es,) =p,...,s, l X ,(s, ) ={o, I, 2, 3, 4}
Problema este decompczabila progresiv pentru F,(a, =a unde i =2, 3, deci
putem scrie ecuapile programarii dinamice progresive, anwne:
g, (s, ) =minh ex, ) Ix, E X, (S,)} li g,(s, ) = + g,_I(S, - x, ) Ix, E X, (s.J! i =2.3.
Urmeaza acum ' rezolvarea problemelor de optim corespunzatoare fiecarei faze, dar
calculele nu Ie mai prezentam detaliat, ci doar ne vom multumi s.. Ie sintetizam in
urmjtoarele tabele :
Faza I
Faza2
=2, 3.
s, x, c,(x, )
0 0
8'
I I 14'
2 2 16'
3 3 20"
4 4 22'
::::::) x; (St ) =sl ,
I';(0) =0 ,
x;(I ) = I
x;(2) E p,I, 2}
x;(3) = 3
x; (4) Ep,I, 4}
: 1'-----_
s, x,
/,
0 0 8+10"
I 0 10+14
I 8+12"
2 0 16+10'
I 14+12'
2 8+18"
3 0 20+10
I 16+12
2 14+18
3 8+21"
4 0 22+10'
1 20+12'
2 16+18
3 14+21
4 8+24'
oate
) ;
s, .
34 1
Faza3
s,
s,
I,
4 0 8+32
1 13+29
=> s; (4) = 3
2 ' 17+26
3 19+20'
4 25+18
Se observe ca am reobtinut optimul 39 ~ aceeasi solutie optima s ' = (0, 1, 3),
4. 0 persoana care intentioneaza sa efectueze 0 excursie de lunga durata la
munte i ~ i propune ca rucsacul sau sa nu contina rnai mult de 14 kg hrana rece,
in componenta careia sa intre trei tipuri de alimente conservat e si, totodata,
valoarea energetics totala a ei sa fie maxima,
Greutapl e unitaplor, precum ~ i numarul de kilocaloriilunitate, pentru fiecare
tip de aliment, sunt date in tabelul urrnator :
Alimente Greutatea in kg
Kilocalorii pe
uni tate
A,
,
2 8
A, 4 17
A,
5 21
Rezolvare
Fie s, numarul de unitati de tip A" t = I, 2,3 ce urmeaza a fi folosite. Mcdelul
matematic al problemei este :
[
max(8s, +17s, +2 Is, )
{
2 X
1
4 ~ 2 + 5x3 S 14
S, E N, I = I, 2, 3
I
NotAm cu Sj . j =1. 2, 3, numarul de kilogramc in componenta carcra intra numar
alimentele At ... At si luand So = 0, avem $1 = So+2XI' 52 = $1 +4.%2 ' SJ =$2 +5x3" Cu toate
cA starea finala a sistemului este necunoscuta, pentru ca exista functiile reciproce de
transfer TI( S( . Xl) = $1 - 2x1' T2( sZ' x2) = s - 4x
z
, t
3
( 53, x3) = 53 - 5x3' ell expresii [carte
simple, rezolvam problema folosmd programarea . dinamica progresiva, deci ne vom dirija
spre viitor. Cu ajutorul functiilor reciprcce de transfer ~ i a sistemului de restrictii, obtinem
spatule stArilor ~ respectiv, spatiile deciziilor :
So ='{O}, S, =S, =S, ={O, 1, 2. ", ,14}.
X, es,) ={[; ]}, ,f ,(s, ) ={o. ", ,[ 2 ] }. .f , (s, ) ={o. ", .[s; ]}
unde prin [.] am notat partea intreaga a expresiei din interiorul parantezelor patrate.
3 ~ 2
ati la
Ieee.
idata,
ecare
sdelul
lIII1ai
Ioal e
de
>arte
bnja
nem
Functiile partiale de eficienta functiile de eficienta ale prcceselor limitate sunt :
iii(s) , XI) = 2xl ' u2( sZ,xI ) = 4xI ' u3(s3.x3) = 5x3
- - - - - -
Ji = 8x) . /2 = 8xI + 17x2' 13 =8x) + 17x2 + 2lx
3
.
ji 50 constata ca problema este decompozabila progresiv eu =a unde i =2. 3 .
deci putem folosi ecuatiile programilrii dinamice progresiv si obtinem :
Faza 1. g,(51) = max!. = XI E 1',(5\)1= 8 Jobtinut penlru X;(5, ) =
Faza 2. iI(s] ) = max/ l = 7x
1
+g,(Sl - 4x
1
) I Xl E Xl (S)}=
= max {17X, +{" -2
4X
, ]Ix,EX'(5,l} = max {x,+8[i Jlx' EX'(5, l} = [ J +8[i J
atins penlru x;(s,) =[; ]
Faza 3. g3(53) = rnax! 3 = +g,(53- 5X3)h E '\'3(53)= rnaX{2lx
3
+[53 J +
+8,[53 JIX3 E 1'
3
(5
3
)}'
Ddnd lui 53 pe rand toate valonle din 53 ='}.l. I, ...14 -;;blinem :
g3(O) = g3( I) = 0, pentru X;(O) = x; (I) = ;
g3(2) = g3(3) = 8, pentru x;(2) = x;(3) = 0 ;
g3(4)= 17. pentru x;(4) =0 ;
g3(5) =21, pentru x;(5) =I ;
g3(6) =25, pentru x;( 6) =0 ;
g3(7) =29. pentru x; (7) =I ;
g3(8) = 34, pentru x;(8) = 0 ;
g3(9) =38. pentru x; (9) =I ;
g3(1O) = 42, pentru x; (IO) = x; ' (I O) = 2 ;
g3(11) = 46. pentru x;(l l) = I ;
g3(l 2) = 51, pentru x;(l2) = 0 ; g3(13) = 55. pentru x;( I3) = I ;
g3( 14) = 0, obtiruit pentru x; (14) = x;'(14 ) = 2.
Mai trebuie sa observam ca maxtg3(S3)! 53 E S3}=59, este atins pentru s;= 14.
. . , . [ 14]
Deci r j = x3(s3) = 0, 5, = 53 -5x3 = 14, x, = x,es,) = 4 = 3,5, = 5, -4x, = 14- 12 = 2,
. .. [2] . . . . .' .' .'
XI = Xt (sJ) = '2 = 1, so = sl -2x
t
= 2- 2 = 0 = 50 x3 =x3( s3) = 2, unde
.' .' .,.'.' [4] .' .'.' [0] .'
s3 = 4 , 5
2
=4 , Xl =Xl ( 52) = "4 =I, 51 == 0, Xl ( 5) ) = '2 =0, So =0 =so.
343
i n concluzie, am obtinut max (9x, +17x, +2lx3) = 59, atins pentru urmatoarele doua
solutii optime :
x"(l , 3, 0), x' = (0, I, 2), iar traiectoriile 'optime ale procesului sunt :
,(1)=2, , (2)=14, , (3) =14 5' (1) =0, ,'(2)=4, , '(3) =14
Deci trebuie sA se foloseasca 0 unitate din A, !i trei unitati din A, sau 0 unitate din
A, si doua unitAli din A
3
pentru a realiza in conditii le impuse maximul energetic de 59
kilocalorii.
5. Pentru orice n ENsa se calculeze min(x: +xi + ... condipile
j
X
1
+x, +... +xn"' a
unniitorului sistem de rest rictii : Xi E R +> i = I, 2, ... , n
a E R.
Rezolvare
Pentru n = 1 avem in mod evident minxi = a
2
obtinut pentru solutia optima x; = a.
Fie n eN, n 2:: 2 enuntul problemei are aproape forma convenabila aplicari i
programAri.i dinamice. Pentru a tine seama de restri ctia XI +Xz + _._+ x" G, introducem
,
variabilele de stare 'so = 0 ,5
1
. = LX). j :::;...l , 2, ..n . Deoarece 51 =SO + Xl si 5, = 5; _1 +X,
; =1
pentru i = 1, 2, .., . n, avem urmatoarele functii reciproce de -transfer Si _1 = TI( Sj ' x, ) = ; , - X"
t = 1, 2, ... ,n, care permit 0 rezolvare progresiva a problemei.
Functiile elementare de eficienta sunt uj(sl' = x,2, i = 1, 2, ... ,n, iar functiile obiectiv
- ,
ale proceselor de decizie limitate la fazele 1, 2, .. ,i sunt J; = LX), i = 1,2,..., 11 si in mod
; =1
evident pentru .i = 2, ,_, , n sunt decompozabile, eu F,(a, = a + nedescrescatoare in
variabila a doua. Spatiile starilor sunt So = to}, S, = [0, 00) pentru i = L 2, , n - l si
Sn = [a, co). Obtinem in continuare spatiile de decizie din So = 0 :) sl - Xl = 0 cc XI = $1
rezulta = {st} Pentru i = 2, ... ,n din 0 $: _1 :> Xi $ , si . cum x, ;:: 0. rezulta
1',(5,)= [0,5,j
Putem deci aplica ecuatiile programArii dinamice progresive !i anume :
; =2: ... , 11.
Faza 1. g,(,, ) = x, E 1',(,, ))=sf , obtinut pentru X; (5, )=5, .
Faza 2. gz(sz ) = min + gl (sZ- x2} IX2 e .Vz(Sz)}= +(52 - X2)21X2 E Xz (Sz >} .
in scopul calcularii acestui minim, notAm F( x" 5, ) = X; +(5, - x,)' calculam punctele
de extrem conditionat, unde e este privit ca un perametru. Caleuliind primele doua
derivate ale lui F in raport ell variabila xl . obtinem :
of(x, ,1,) _O_' F_<.:; x-" , ,- , '--""' ) __ 4.
2x,-2(5, - x,) si
axz 0 2
X2
Avem :
Deoarece
of( x, , s, J
Ox,

4 > 0,
aX
1
'
pentru solutia xi (sz)::; .2..
2
oeo 2x, - 2(s, - x, J 0 eo x, ; E In! X,(s, J.
rezulta ca avern obtinut
Faza i +1. Demonstram ell
z
_ ( ) s,.1 .,
g i +15j +1 =- . -, III \..c1
. 1+1
:ondiliile
Faza i. Presupunern ell
penjru
,
_ s,
g,(s.)
I
este obtinut pentru solutia optima xt (Sj ) =
,
este obtinut pentru solutia optima
r ::;Q .
aplicarii
ucem
s," 1 ad , - - ( . I, - ( )I v ( )j . J ,
x,_] = i + I ' ntr-. ev ar, g H I = DllD fl'i +l + gj - x , +1 .t; +1 e A j +1 5; +1 ::; nun f'i +1 +
(S" I- X" I>' I X ( J}
+ i X
i
+ ] E ; +1 5; +1 .
Notam G( x/+I> 5;..1) = X,: . +(5;.1 _ X" 1)1, si- i calculam primele doua derivate in raport
a
2
G( x,.1' S;'l )
OX
2
" 1

iJG . .
- - = 0, gas uu solutia
0t"i +l
Rezolvand ecuatia
cu vari abi la X;"'l obtinem :
C(J( X,... t> 5;+1)
Ox; +1
1-1 + x.
obiectiv
optima solutia spunc ca. avem putem
' S'.I) ( I)
- -'- 2 I + - > 0,
ox;...1 i
Deoarece
(
s" l ) '
_( )_( S" I)' _(S,.I)' +,(S'.I)'
g, +] $, +1 - + i +l i +l
z
= 5, +1 . Datorita teoremei inductiei rnatematice complete, putemaruma ca, in faza n, obtinern :
; +1
e in
-I
in mod
- ."
tele
dollA
_ \ s
Faza n. gn(sn ) = - , corespunzator solutiei optimc = .2l. .
, n n
Ne rnai ramane sa cal cul am minimul lui g,,(sn) pentru toate startle sn posi bile, adica
pc rnultimea s, [a, ooJ. Obtinem : min Wn(sn) Isn E I:n E(a, ocJ}
n . n
deoarece gn este cre scatoare, minirnul este objinut pentru = Q . [nl ocuind in
a Din
obtinem X
n
= -.
n
a ,, -1
sn_l = sn - x
n
= a - - = a--,
n n
care
r
345
Presupunem cA
n-i+l
5,, _/.1 = a---,
n
pentru ie{I,L."n-l}. si
d
. ' a ' . n-1.
cmonstram ca =- 5" _1 =a--
n n
pentru on ce
corespunzator solutiei opume
n -;+I
Sn-l + l = a--- ,
n
a
xn_j.o-I = -
n
,,-;+1 a " n- i
SI'l _j = 5n_ , . 1 - Xn _, +1 = a----- = a-- l'
n n n
deci am justificat egalitatile
In concluzie, am obtinut
[ntradevar, avem
.
= 51'1 _ 1
n -i n
iE {I, 2, ... ,n}
. 1 2 2 a
2
nun (x] +.xl + ...+x
n)=
- .
n
x =( x; , x; , ... cu x; =!!.. . i =I .2... ,II. deoarece egalitatea 50 =5; - x; cste
11
verificata, unde 50 = 0 reprezinta starea impusa
Observai ie. Si in cazul acestei probleme, desi starea initiala era cunoscuta, 50 = O. am
preferat sa ne dirijam spre viitor, adica spre starca necunoscuta, contrar indicatiei date la curs.
6. Pentru orice n E N sa se calculeze : max(x, x2 .. .x,) in conditi ile
urmatorul ui sistem de restrictii :
!
XI +Xl + " ' + XI'l = Q
Xi e R.,i=1,2, ... ,n
G E R, '
Rezolvare
Pentru ,, = 1 obtinem imedi at max:Xt = a, atins solutia optima x; = a.
Fie " E N, n :?: 2 ; in vedcrea rezolvarii problemci folosind programarea dinami ca
,
introducern variabilele de stare So = 0, 5
j
= LX),i = I, 2, ... ,n avem 51 = 50 + XI'

Sj = 5
i
_1 +Xj, pentru ;=2.... , n.
Consideram functiile reciproce de transfer 5
j
_1 = Tj ( 5" x, ) =
= 5, - -'i, i = 1, 2, ... , n care permit rezolvarea progresiva a problemei .
Functiile elementare de eficienta sunt ", (5
j
-'i )=Xl' i =1, ... . n, 13f functiile obiectiv ale
proceselor de decizie limitate la fazele 1 ... i sunt j; =XtXl " 'Xj , i =1.... , n , si in mod
evident pentru i = 2, .. , " sunt deccmpozabile en = E R+ pcntnl once
a E R+, ele sunt descrescAtoare in raport cu variabila p. Spatiile starilor sunt So = to}'
S, = 10, a), i = I, 2, ,.. ,n -I, li S, = {a} Obtinern in continuare spatule de decizic : din
50=O e::> 51- x] =O e;. xl= sl' rezulta '\\ (Sl) ={sl} Pentru ; =2... ,, ; din O$s,_I(::)
(::) us 5
j
- x, c;. x, :$ 51 si cum X, 2: O. rezulta .,(5/) = [0, 5,].
Putem apli ca deci ecuatiile r rOgra.mArii dinami ce progresive, si anume :
g l(51) = max 1Xl E .f l(SI ) si SI(5,) = gj _I(S, - X,) l -'i E .rl(s, ),; = 2. ... . n}
346
n- I l , si
x, E,r' ('I )}='" obpnut Jl"lIIIU
Faza 2, 8'(S, ) = g,(s, -x, ) Ix, E X, (S, )} = -x, ) Ix, E ,r, (S, )}=
x;(s,) =.:L. datorita proprietatilor functiei de gradul II,
2
once
, ,
= ( s; ) , obtinut Jl"lIIIU
Faza;, Presupunem
cA 8,(S, ) = ( s; Jeste obtinut I
. . 5,
pentru so U\1a optima x, (s, ) =-,
I
calculam primele doua deri vate in raport ell variabila X, .... } ; obtinem
opume
= 0, am
facurs.
Jl"lIIIU n - 1 i z 1.
Faza; +1. Demonstrnm cA 8,.I(S>+, ) = ( ::; r'.si este obtinut Jl"lIIIU solutia optima
( ) ', . , [ntr-adevar , - ( ) ! - ( )I r ( )1
x,. ! 51+1 =-,-. gj +l Sl-t l =maxfl-t-l og, S, +I -X:i +1 X,+I E .. ; +1 $ j ...1 =
1+ 1
aF(x, ... t .
5, +1)
Ox,
0
2
F(x,+1,51--- 1)
jl
e;
( )'-'
' , ,1- -', . , , [(i + I).; - 2s )
ji I +1 ,.,.1
,
Rezolvand
Deoarece
, aF
ecuana --= 0,
aX; +l
s )
i +l ' j . \
lUI
' S", In v ( )
gasim so 13 X l+l = - -1 E t.1. h i $' .1 .
/ i+
- < 0, putem spune cA avcm
I
solutia optima
. '>+, _ ".1 (.,. ,)' (.>+,)'"
= ; +1' pentru care gi +J( s; +I ) = i +1 ; +1 = 1+1
Datoritn teoremei inductiei matematice complete, putem afirma ca in faza n, avem :
v ale Faza n.8n(' n) =(s;r= corespunzator solutici optime
a
xn( sn) = - , unde
n
a n-l
5'1_ 1 = Sn - Xn =a - - =a care inlocui t in
n n
mod
on ce
= {oj,
din
.
5
n
_1 a Pr
x"_l = - - = - . esUpWlcrn ca
1J -1 n
n - i + l
5,, _/+1 = a ---
n
Jl"lIIIU
, ,,,,
2. ... ," - 1}. si demonstram di
a
x
n_l
= -
n
n- ;
si 5"1 _' =a--,
n
intr- adevar, avem
5:-. a , d '
= - -. =- , eCI
"-1 n
.. .. .. n-i+l a n -l
5
n
_
i
= Sn_,.._l- Xn- ,+ l = o-- --- = a - - si
n n n
iustifi li il" a. . " -1 + 1 ,
am justmcat ega tat e X
n
_
H
. l = - st 5
n
- i ..- 1 = a-- - , 'It 1= L ... , n
II n
347
in concluzie, am obtinut max(XtX, ...x. ) = corespunza tor solutiei . optime
0 . ali erificata
x = ( xl . xZ.. . x
n
), co X; = - , , =1, 2, ..,. n, deoarece eg tatea So =SJ -XI este v icata ,
n
unde So= 0 reprezinu starea initiala impusa.
8.2. PROBLEME PROPUSE DE PROGRAMARE DINAMICA
I, Sii se rezolve urrniitoarea problema de programare liniarii folosind
min(30x, +3x, + 4x
J
)
1
x, -t; 2x, + 3x
J
= 40
programarea dinamica : x, - x, + 2x
J
= 4
2x, + x, - x
J
= 20
x} O. j = I. 2, 3
Rezolvare
in vederea aplicarii programani dinamice punem problema sub forma unui proces
secvent ial de decizie. in acest scop, din sistemul format eu ultimile doua ecuatii exprimam
.%1. X2' in functie de X3' obtinen e, = 8- X3 , xl = 4+ 5X3 . inlocuind in prima restrictie si
3 3
tinand seamaeax
J
0, obtinemXJ E [0, 4). relatie care impreuna eu x, = 8 - ; da x,E [2
3
0 , 8J
LuAms
o
= 0, $1 = So + XI ' $2 = SI +2xz, $3 = $2 +3X3' obtinand deci urmatoarele functii de
transfer : "[ 1( .1'0' xI) = So + xl ' t 2(sl ' xl ) = :S-I +2xI ' "[3( .1'2' x3) = $2 +3X3_ Cu ajutorul relatiil or
precedente obtinem imediat spatiile stArilor sistemului, li anurne:
So = S, = [2
3
0 , 8J. S, = 8n SJ = [ 40]
in mod evident, X,(s, ) =S, =[2
3
0;8] .in vederea obtinerii celorlalte doua spatii de
deci . < lui 8 XJ I ( 5XJ ) 4 44 I
izie, prV\.-C\J.4l.H m re UIlIlAtOT .: Sl=Xl= -3=8-
5
4 +-
3
-
I;::>x2 = 44-5sl , deci X z ( St ) = {44-SsI L avem de . asemenea s2 = sl+ 2x2 = Xt+ 2x2 =
=8 - ; +8+
10
3
xJ
= 16+3x
J<o>xJ
=s, ; 16 . deci X
J(
S, )={S, ;16}.
Remarcamde asemenea cA fuactiile pertialede eficienta sun! ", (so, xI) = 30x, ", (s, .x, ) =
= 3x2' u3( s2' x3) = 4x3 ca avem urmatoarele functii obiectiv pentru procesele
trunchiate, anume :
], = 30x, +3x, +4xJ' 7, = 3x, +4xJ' h = 4x
J
.
Observam, in sfiirlit, . cA problema cste decompozabila rcgresiv, eu 1'; " a
unde i = 2,3 . ceca ce ne permi te folosirea programArii dinamice regresive.
348
::I optirne
verificata ,
fiCA
folosind
proces
primllm
:0 ]
3 ,8.
ii de
laliilor
de
1:2 =
lia1e
Rezolvand problemele de optim corespunzatoare fiecarei faze. obtinern :
min(30'
1
+3., +4., ) = 248, corcspunzator. solunei optime unice x = e 30 , 3: , 4) ell
. > . 20 . 28'
traiectona s (I ) = - , s (2) = ,S (3) = 4 .
3
2. Sa se. ca1culeze, folosind programarea dinamica :
max (15xl + 7x2 - RX3 +3x4)
-xI +x2+Rx3- 2X4 4
xI + x2 - 2x3 + x4 = 8
2xl+ x2+ x3- x
4
= 12
xl +2X2 + x3+ x4 = 16
x
J
0, j =I, 2, 3, 4
Rezolvare
I
Pentru obtinerea procesului secvcntial de dceizie asociat problemei, procedAm in feIul
urmator : rezolvam sistemul format din ultimclc trei ecuatii ale sistemului de restrictii
exprimand xl ,xl ,x3 in functie de x4' Gas im XI = 512+7 /8 x
4
, x2 = 13/2 - 9/ 8x4 ,
x3 = 1/2 + 3/8x4 [nlocuind in prima restrictie tinand seama ca X4 ;:: 0, obtinem X4 E [0,4]
relatie care impreunA eu Xl = 5/2 +7 /8 x4 dA XI E [5/2, 6). Consideram urmatoarele functii
reciproce de transfer, anume Tl (sO ,xl ) =So - XI ' T2(St,x2 ) =SI + xl , T3(s2, x3) =s2 +8x3'
t J(s3, x4) = s3 - 2x4> Cu ajutorul relatiilor precedentc , obtinem urmatoarclc spatii ale
starilor sistemului : ,
S. = {01 SI = [--{), - 5/2], S, = [ -4, 41. S, = [0, 20J. s. = [4, 20) .
in mod evident XI(s.) = [5/ 2, 6] .
. Pentru a decide celelalte trei spatii de deeizie prccedam in felul urmAtor
7. - 68
SI = - x
l
= - 5 / 2 - 7 / 8x. = - 5/ 2 + 7 / 9(13/ 2 - 9 / 8x. ) = 1 <=>x
1
=
9
_ 9s,+68 d X ( )_ { 9S, +68} .
- --7-' eel , s, - - -7- ,
. 16 ( I 3 ) 20 - 16x, 20-3s . .
Sl = - :t; + X; = 4 - 2x. = 4 -
3
> "2 +g
x
= 3
X
3
(s ,) = }; s, = - xI +X, +8x, = 8+ x. e:> x. = s, :"'8, deci X. (s, ) - 8}
Considerllm cA expresiile functiilor partiale de eficienta, precwn li functiile obieetiv
ale proceselor secventiale trunchiate S1D1t clare rernarcam, in sfarsit, c! problema este
decompozabila regresiv , cu Fi (a, P)= a + P. unde i = 2, 3, 4, etta ee ne permite folosirea
ecuatulor programarii dinamice regresive.
in concluzie, am obtinut rDa,< (l5, +7x
1
- 8x) +3.%. ) = 100, corespunzator solutiei
cptune unice x = (6, 2, 2, 4), ell traiectoria optima. corespunzatoare.
s(l) = --{), $ (2) =-4, $ (3) =12, $ (4) =4
349
3. Sa se rezolve problema 1. de programare liniara in numere intregi .
Rezolvare
Tinand seams de faptul ca aceasta problema a fost rezolvata in R
l
folosind
programarca dinamica, reamintim ca am objinut pentru spatiile starilor, respectiv pentru
spatiile deciziilor , urmatoarele intervale :
So = S, = [ 2
3
.
8
]' S, = [ 8n s, = [ ,,40].
X,(so) = [23,8]. X
l(
S,) ={ S,; 16 }
52- 16
Acceptand ca. solutiile optime corespunzatoare eelor trei faze sunr : x3(52) = --,
3
44 5 20 "" J20 8] R ' I . fun " b' .
xz(s]) = - st, X
1
(SO) =3 =uu.o 13 ' E . rar vaoarea optima a cue 0 recuv este :
min(30x, +3x, +4xl) = min{ 3x, +228 1x, E X,(so)l=248 .
Pentru a gasi solutia optima a problemei in Zl , trebuie gasit x; (so) =minS,n z =
s; - 16 .
astfel nwnerele 44-55; . --EZ, unde stun ca 50=0,51 =50+ .1:\ _
3
52 = 51 +
2X
2' $3 = 52 +
3x
3
in mod evident obtinem :

x; = x;(.,;> =9, s;=7
x; = X;(5; ) =3, si = 25, 5; =34.
in concluzie am obtinut in Z3 min (30x
1
+ 3x
z
+ 4x3) =249, corespunzator solutiei
optime unice x' = (7, 9, 3), eu traicctoria optima s (1 ) = 7, s (2) = 25, 5 (3) " 34.
4. Sa se rezolve urrnatoarea problema de programare liniara, in numere
intregi, folosind programarea dinamica :
min(l6x, +7x, + 20x
l
)
- x, +2x, +3x
l
5
x, + x, - Xl = 6
2x, + x, + Xl = 10
x
t
, X
1
, X
3
eN
Raspuns. min(l6x
1
+7 x2+ 20x3) = 92, corespunzAtor solutiei optirne unice x =(2, 5, 1),
eu traieetoria optima 5(1 ) = -2 ; 5 (2)= 8 ; s(3) = 11.
350
folosind
.. pentru
_ .52 - 16
- - 3-'
solutiei
mere
S. I ),

Capitolul IX
TEORIA JOCURILOR
1. Doua lanturi de supermagazine i ~ i propun, independent unul de celalalt,
sa construieascii un magazin intr-o regiune rurala, care este deservita de trei
erase. Distantele intre erase sunt date in figura 9.1.
Se ~ i e ca 45 % din populatia intregii regiuni traieste in vecinatatea orasului
A, 35 % in vecinatatea orasului B ~ i 20 % in vecinatatea lui C.
Primul Ian] de magazine se bucura de 0 reputatie mai buna decat al doilea,
deci va controla majoritatea pietelor in situapi comparabile. Ambele lanturi sunt
constiente de interesul celuilalt in regiune si au efectuat cercetiiri de piata care
le-au dat previziuni identice. Astfel, dacii ambele lanturi se stabilesc in acelasi
oras sau in puncte echidistante de un oras, lanjul I va controla 65 % din piaja
acelui eras . Dacii lanrul I este mai aproape de un oras decat lanjul ll , lantul I va
controla 90 % din piata acelui oras, iar daca va construi intr-un oras mai
indepartat decat lantul Il, atunci va putea controla 49% din piata acelui oras ( in
care construieste lantul II ). Ambele lanjuri stiu ca primul nu urmareste sa
construieascii propriile magazine intr-un oras prea mic, iar orasul C intra in
aceastii categorie. Sa se construieascii matricea jocului ~ i sa se stabiJeascii
strategiile optime ale celor doua lanjuri de supermagazine.
Rezolvare :
Cei doi jucatori au urmatoarele strategii pure: lantul I poatc sa construieasca in orasul
A-strategia l ~ sau in orasul H'-strategia G2 ; lantul II poale .sA construieasca in orasul
A- stralegia "' , sa construieasca in orasul B-strategia h" sau in orasul C-strategia 1>,.
Presupunem cli platile sunt procenle ale pietei din regiune , conform cu cercetarile din
marketing efecluate. Cum fiecare procenl cdstiget sau pierdut de primul lant reprezinta un
procenl pierdut sau ~ g t de lantul Il, acest joe de doua persoane va fi un joe cu surna
nulj,
CalcuJul elementel or matricei jocului 50 efectueazA astfel :
Dad ambele lanturi oonstntiesc in acelasi eras, atunci primul lent va achizitiona 65 %
din piata intregii regiuni, deci qll = q" = 0,65.
Daca lantul I construieste in crasul A, iar lantul II in orasul B, atunci lantul I este
mai eproape de orasul A decal Ian(U1 II ji mai departe de orasele B ji C decal lantul II,
deci ql2 =0,90 ,45 + 0,4 0 ,35+0,4 0,2 =0,625.
Deca lantul I construieste in orasul A, iar
lantul II in orasul C, atunci el este mai aproape
de orasele A ~ i B si mai departe de orasul C
decat lantul IJ ( vezi figura 9.1). Asadar :
ql3 =0,8 0,45 +0,9 0,35 +0,4 0,2 =0,8 .
15 km
20km
351
Acelasi rationament se faee pentru 923 = 0,8 .
Ciind 130M I ccnstruieste in orasul B, iar Iantul II in orasul A, atunci primul !ani
este rnai aproape de orasele B li C si mai departe de oresul A decat 130M II, deci :
9" =0,4 0,45 +0,9 0,35 + 0,9 0,2 =0,675
Matricea platilor acestui joe va fi :
~
~
b, b,
a,
at
0,65 0,625 0,8 0,625
a,
0,675 0,65 0,8 0,65
~
~
0,675 0,65 0,8
~ = 0,65
Valoarca inferioara a jocului este : a. = max a. = max min q = 0 65
i j j J ij
iar valoarea superioara este : ~ = min P = min max 9 = 0,65 .
J J J j !I
Cwn a =~ =0,65, aceasta va fi valoarea joeului, jar strategiile pure optime ale celce
doi jucatori sunt : a, - lantul [ sa construieasca magazine in orasul B ji b, - lantul II so!
construieasca magazine tot in orasul B.
2. Sa se stabileasca ce strategii pure se pot jnlatura in jocul din problema I.
prin aplicarea criteriului dominarii .
Rezolvare
,
Prirnul jucator poate sa inIMure strategia at pentru cA platile corespun7Aloare sunt IIUl
mici sau egale decat platile strategiei Q2 : ql j s Q2) ' j = I, 2, 3, deci a
1
:Sal-
A! doilea jucator poate sa ' inlature strategiile ~ li b, , pentru cA 9,, ? 9" l'
9,3 ? 9" , i = I, 2, adica ~ b" b, ? b,.
Dupa eliminarea acestor strategii, matricea joeului rnmiine formats dintr-un sinr-
element 9,i = 0,65, care corespunde strategiilor pure a, si b, ale celor doi j ucatori . EI<
sunt strategiile optimale. .
3. Sa se rezolve problema 1. cand lanjul I controleaza 70 % din piaja un
oras , cand arnbele lanjuri construiesc in acelasi oras sau in locuri echidistant e de
oras.
Fig. 9.2
4. Sa se rezolva probl ema 1., daca regiunea deservita este fermata din -
erase asezate de-a lungul unei sosele princ ipale, ca in figura 9.2.
352
mul !ant
0 :
celor
lI sa
a1.
mai
gur
Ele
Ul
le
4
Se stie ca 15 %din populapa regiunii t raieste in vecinatatea orasului A, 30 %
in vecinatatea orasului B, 20 %in vecinatatea orasului C 35 %in vecinatatea
orasului D. Fiecare oras este considerat mine, ambele Ianjuri dorind sa
construiasca supermagazine.
Rezolvare
Matricea jocului va fi :
q b,
b,
b
4
a,
a,
0,65 0,475 0,475 0,625 0,475
a, 0,825 0,65 0,625 0,725 0,625
a, 0,825 0,675 0,65 0,725 0,65
a4
0,675 0,575 0,575 0,65 0.575
0,825 0,675 0,65 0,725

= 0,65
Cum a = =0,65 = Q33 , strategiile pure optime ale celor doi jucatori sunt Q3
adica ambele lanturi sa construieasca in orasul C.
5. Doi fennieri supun unor jucatori 0 controversa relativa la 0 fasie de
pamant lata de 6 m, care separa proprietatile lor.
Ambii revendica proprietatea intregii
Ei stiu ca jucatorul va cere fiecarei parp sa avanseze 0 propunere pentru a
stinge controversa si apoi sa accepte propunerea Daca arnbii accepta
propunerea in aceeasi rnasura sau nu accepta nirnic, judecatorul va imparti
la jurnatate.
Sa se determine ' cele mal bune propuneri ale fennierilor, limitand
propunerile la cantitaji intregi.
Rezolvare
Cei doi fennieri pot face fiecare unniltoarele, propuneri ( in cantitati intregi) : a" b, -
Secarc primeste intreaga Q2 , b
2
- nu primeste nimic. Atunci matricea castigurilor
5:J. punct de vedere a1 primului jucator va fi :
-
q b,
.
a,
a,
1/1 1 1/2
a, -I 112 -I
b) 1/2

1
= 1/2
Cum a = = 112, jocul este cu punct sa, slrategiile optime ale celor doi fennieri fiind
. _ respectiv l'J , caz in care fiecare va primi jumataie _din
6, Cu 0 zi inainte de alegeri, do; candidaji la postul de guvemator atribuie 0 -
ortanta cruciala acelorasi trei erase si propun 0 ultima vizitii in acestea.
?=mru cii 0 vizitii este inutila daca personalul candidatului nu a desfasurat 0
cii prealabila potrivita, fiecare candidat trebuie sa formuleze planul
e de a-I cunoaste pe eel al'opozitiei Sondajele efeetuate de eei doi conduc
. aplic ata ill - cd . I
353
la previziuni identice. Tabelul urmator coniine estimat (in mii de
voturi) pentru primul candidat, care a rezultat din fiecare combinatie a vizitelor
ultimei zile. Ce erase va trebui sa se decida sa viziteze fiecare candidat ?
Candidatul II
oras I oras 2 oms 3
oras I 12 - 9 14
Candidatu1 I .

- 8 7 12
11 -10 10
Rezolvare
Se detenninA valorile inferioara supericera ale jocului 50 obtine a; -8, ee 7.
Cum valoarea jocului va fi -8 v 5 7 > pentru a rezolva prin programare liniara se face
transformarea : qij-=qij +8, care va conduce Is lUI joe avand valoarea : Vl = Y + 8.
Deci , lie x" x" x" probabilitA/ile cu care primul candida! va alterna straregiile sale
pure, YI ' y" y" prcbabilitatile corespunzAtoare strategiilor celui de-al doilea candidat,
Noland X, ;.:c, f ; y] i,j ; I, 2, 3, 50 obtine modelul matematic scris pentru al
vt J '1 '
doilea candidat :
maxg =Y
1
+ Y
z
+Y3
1
20l
i
- f, + 22f, '; 1
15f, +20f,,; I
19f, - 2f, +18f,,; I
f
l
, f" f, ", 0
care, dupil aducerea Ia forma standard, 50 rezolva prin algoritmul simplex.
e
B
J I I 0 0 0
B
X
B
a, a, a, a.
a, a,
0
a.
I
20 - I 22 I 0 0
0 a,
I 0 15 20 0 I 0
0
a,
I 19 -2 18 0 0 1
/', J ; c
J
-Zj
I I I 0 0 0
I
a,
1120 I - 1/ 20 11 110 1120 0 0
0 a, I 0 15 20 0 I 0
0
a,
1120 0 -21 /20 - 2911 0 - 19/ 20 0 , I
/',j 1120 0 21/20 -1 /10 - 1/ 20 0 0
I
..
4175 I 0 7/6 1120 1/ 300 0
I
a,
IllS 0 I 4/3 0 III 5 0
0
a,
9/25 0 0 -3/2 -19/2 0 71100 I
/',j 3/ 25 0 0 -3/ 2 - 1/ 20 - 711 00 0
354
r
3
= 0
mii de'
vizjt elor
~ = 7.
. e sale
entru al
SoIUI"' optima pentru ambele modele duale este deci :
r _
4
r -
I
' - 15' '- is '
X, ~ X, = -.2-, X
3
= 0
20 100
. 3
g max=! mm=-,
25
de unde rezulta :
25
"'1 =3'
4 5
Y
- v- Y3=0 ;
' - 9"' . , - 9"'
5 7
xI = - . x2 = - , x3 =0 ;
12 12
tar
1
\/ = "'1- 8 = - .
3
7, Sii se determine strategiile optimaIe ale celor doi jucatori din jocul de
matrice :
I; b, b-, b. b,
a,
3 - 2 -4 0 6
a,
-4 2 - I 7 - 8
J
a3 2 - 5 -4 1 - 1
a.
0 - 3 - 2 - 1 - 1
Rezolvare
Strategia pura b. este dominanlli falli de b-, (si de b,) , deci 50 poole elimina. - Apoi
strategia Q3 este dominate de oJ. dcci se elimina. Jocul va avea atunci matricea :
'"
b, b-, b,
",
a,
3 - 2 -4 6 -4
a, -4 2 - 1 -8 -8
a.
0 -3 - 2 - I - 3
~ J 3 2 -I 6
~
- 1
Valorilc inferioara u ~ superioara ~ a acestui joe S1U11 :
a =max min%=-3
, ,
13 = min maxq" = - 1
, ,
Asadar , valoarea jocului este -3 $ v :$; -1.
355
Stratcgiile optime ale cel or doi jucatori VOl fi atunci strategii mixte, iar probabilitatile
ell care cei doi jucatori trebuie sa-si altemeze strategiile pure se vor detennina cu
ajutorul prcgramarii liniare.
Pentru aceasla 50 va face mai inainte 0 transformare Iiniara a platilor prin :
qij =qu+3
Se obtine :

b,

b,
0,
6 I - I 9
0,
- I 5
' 2
-6
0, 3 0 I 2
Modelul matematic al jocului scris din punctul de vedere al celui de al doilea jucator
va s
max g =Y
I
+1'2 + 1'3 + 1' j
1
6Y, + Y, - Y, + 9Y, s I
- Y, +5Y, +2Y, - 6Y, s I
3r
l
+ 1'3
Y) 0, j = 1, 2. 3, 5
Dupe apliearea algoritmului simplex, 50 gaseste solutia optima :
Y, =0, Y, =.2- , Y, = 42 , Y. '=O, Y, = .!..!.
64 64 ' . 64
I
" , 16
cu va oarea acestw joe ( qij )' VI =- .
15
Atunci probabilitatile jucatcrului al doilea sunt :
7 42 II
Yt = 0, Y, = 60 ' Y, = 60' Y. = 0, Y, = 60
tar
29
v = -- .
15
Pentru primul jucator, probabilitatile de altemare a strategiilor sale pure sunt :
8. sa se foloseasca metoda grafica pentru determinarea strategiei optimale a
primului in jocul definit de matricea :

b,

0,
2 - 3 -4
0,
-6 - I 1
356 .
bilitAJi le
eu
j ucator
"
(d)
\
\
\\< I (d)
~
\ ~
\
\
\ \ (dJ
\ \ -
\ \
\ \
\
Rezolvare
Modelul matematie a1 jocului scris
pentru primuJ j ucator este :
2x) -6xl ~ v
-3x
1
- x2 z v
- 4xl + xl ~ v
x
1
+ X2 ';' 1
. XI. x ~ O
care se poate aduce la forma rnatematica a
unui model de programare liniara, avdnd
xI ' x2 ~ l v ca necunoscute, astfel :
max! =v
2x] -6x2 -v ~ 0
- 3xl - x2 - v z 0
- 4xl + x2 -iv z D
xl+ X2 =1
X) . X2 :?: O. v e-oarecare
Pentru a rezolva grafic acest model se
va fclosi ultima restrictie pentru a rnicsora
nurnAru1 necunoscutelor modelului , din care
x2 =1- xl . Atunci, cum X2 :?: 0, rezulta :
xt.s: 1
Cu aceasta substitutie ~ conditie
modelul devine :
ea
maxi = v
8x1-",:::6
- 2xl - v:?:1
Solt +v;::: 1
xI $1
xl :?: O. v - oarecare
Solutia grafica este :
I I
Xl ="2' X2 = l- xi ="2 v = -2
9. Un angrosist de instalatii de aer conditionat se obliga ca pana Ja 1 aprilie
sa achiziponeze un numar de instalatii pentru a Ie revinde si instala in timpul
stagiunii estivale. Bazandu-se pe eererea anului precedent, el estirneaza ca, eu
probabilitat ea 0,1, va vinde numai 5 unitap, eu probabilitatea 0,3 va vinde 10
unitati, eu probabilitatea 0,4 va vinde 15 unitiili si eu probabilitatea 0,2va vinde
20 unitati. Unitatile de aer condiponat pot fi eomandate nurnai in grope de einei,
:=1 unitar fiind 1000 dolari ~ i pretul de revindere de 1300 dolari (eu
:heltuielile de instalare). Toate unitaple nevandute pana la sfarsitu! sezonului se
357
restituie constructorului in schirnbul a 800 dolari, incluzand cheltuielile de
transport .
Sii se stabileascii numarul optim de instalajii pe care sii Ie achiziponeze
angrosistul.
Rezolvare
in tabelul '.1 este data matricea joeului (a platilor), Astfel , 50 calculeazA din enuntul
. problemei, cA 50 ~ i g 300 dolari peotru fiecare unitate vandutA si se pierd 200 dolari
peotru fiecare unitate revanduta. De exemplu, daca se ccmanda 15 unitati ~ nu se vand
decat 10, atunci se ~ g 3 ()()() dolari peotru eele 10 unitl\li vandute, din care se scad
I ()()() dolari peotru eele 5 unitati ramase in sloe, obtinandu-se 2 ()()() dolari ~ g care
reprezinta elementul din linia e2, coloana Q3- Deci avem:
Tabelul91
Probabilitatea Cantitatea cornandata
Cererea pietei
5, ,)
al : 5 a2 : 10 a3 : 15 Q4 : 20
el : 5
0, I 1 500 500 -500 - 1 500
ez : 10
0,3 1 500 3000 2 000 i 000
e3 : 15
0,4 1500 3000 4500 3500
e
4
: 20 0,2 1500 3000 4500 6 000
Dace in stabilirea deciziei optime a angrosistului se tine scama numai -de consecintele
economice, atunci se pot aplica criteriile maximin, maximax ~ minimax.
a) Prin criteriul maximinim se stabilest e cea mai mare valoare minima din toate actele
de decizie. Utilizarea acestui criteriu conduce la o . strntegie foarte prevenitoare (precauta)
pentru cA se va avea in vedere tot ce este mai rau posibil sA se intample.
Din punet de vedere al calcului, se alege minimul fieclrei coloane si dintre acestea se
gaseste maximul :
Conform acestui criteriu, cea mai bun! decizie pe care trebuie sA 0 ia angrosistul este al '
ea conducandu- l la cea mai mica pierdere po care ar patea-o suporta
b) Crueriul maximax este eel confonn caruia eel mai bun act posibil este eel cu
valoarea maximA cea mai mare din toate aetele de decizie ( variant! a criteriului lui
Hurwicz). El 50 bazeazA pe un principia fundamentat opus criteriului maximin si anume
pe principiului optimist al eelui mai bun lucru care se poale intampla.
Se ca1culeazA maximul fiecarei ccloane si dintre aeeste elemente se alege maximul :
a, a, a3 a.
1 500 3 ()()() 4500 6000
,
Deci, decizia optima a angrosistului din punctul de vedere eel rnai optimist est.e 04'
adica sA comande 20 de unitali de aer conditionat,
c) Analiza efectuata prin intermediul criteriul ui minmax se bazeazA po prudenta.
358
i1e de
Se alege, astfel, din maximul flecarei coloane, eel mai mic element.
Tabelul 9 2
a.
6000
a,
4 500 3000
I ,: 1_ _ '----
a, a, a,
a.
e,
0 1000 2000 3000
e,
1500 0 1000 2000
e, 3000 1500 0 1 000
e.
4500 3000 1500 0
max 4500 3 000 2000 3 000
Cea mai prudentA decizie a angrosistului este deci a, .
d) Acelasi criteriu minimax poate fi utilizat pe 0 alta matriee a jocului, ale wei
elemente 50 numesc pierderi conditionete ale oportunitatii (regrete ) si reprezintA pentru
fiecare strategie diferenta dintre e>igul economic el acelei stralegii 'l' e>igul economic
eel mai bun in cazul in care se verifies un anumit eveniment, sau, in cazul in care
Datura este intr-o stare data (cri teriuJ lui Savage).
De exemplu, sa presupunem cA are loe evenimentul el ' atunci strategia cea mai buna
a angrosistului este a" castigu! sau economic tiind de 1 500 dolari (maximul elementelor
din prima linie). Deci pierderile conditionate de aeest eveniment se obtin scazand din
casti gul eel mai bun fiecare e>ig corespunzator fiecarei strategii a angrosistului .
Matricea pierderilor conditionate ale oportunitatii va ti asadar :
oneze
50
enuntul
dolari
vdnd
se scad
g, care
actele
recaUlA)
iul :
a. ,
Pierderea maxirn1l a oportunitatii determinatA de fiecare deeizie 50 gaseste in ultima
linie a tabelului 9.2. Minimul lor este 2 000 dolari , care va stabili ca a, este strategia
optima a angrosistului dupa criteri ul minimax aplicat matrieei regretelor.
e) Tinand acum seama de faptul ci\ 50 cunosc probabihtatile 1;, =I;(e,), i =I, ... ,4, 50
pot determina pierderile medii ale actiuni lor angrosistului, folosind datele din tabelul 9. 1,
inmultite cu - I (pentru a rcprezenta pierderi) . Dintrc cle 50 alege, conform eriteriului lui
Bayes. rea mai mica pierdere medie ea va reprezenta strategia Bayes 8 angrosistului.
Pentru a utiliza chiar tabelul 9.1, care d,!l e>igwile angrosistului , vom determina
atunci castigurile medii corespunzAtoare fiecarei actiuni ale sale dintre acestea se va
alege maximul (conform minL(I; ,a.) = - max [- L(i;,a,)) .
, ,
Avem asader :
L(I;, a, ) =I 500 0,1+I 500 0,3 + 1500 0,4 + I 500 0,2 =I 500
L(I;, a, ) =500 0,1 + 3 000 0,3 + 3 000 0,4 + 3 000 0,2 =2 750
L(I;, a, ) =- 500: 0,1 + 2 000 0,3 + 4 500 0,4+ 4 500 0,2 =3 250
L(I;, a.) = - 1500 0,1 +1000 0,3 + 3500 0,4 +6 000 0,2 = 2 750
Atunci : L(I;,a, ) =max L(1;,a, ),
,
ceea ce conduce la concluzia cA a3 este strategia Bayes. .
35 9
Acelasi criteriu al lui Bayes 50 poate aplica pe matricea pierderilor de oportuuitate (.
regretelor) din tabelul 9.2. Avem :
L(E" al ) = o0) +1 5000,3 +3 000 0,4 +4 5000,2 = 2 550
L(E" a, l = 1000 0) +1500 0,4+3 000 0,2 = 1300
L(E" a, ) = 2 000 0) +1 000 0,3+1 500 0,2 = 800
L(E" a. ) =3 000 0) + 2 000 0,3 +1 000 0,4 =1300
Fiind verba de pierderi medii, 50 a1ege minL(E" a,) = L(E" a,) ,
,
deci a, este strategia Bayes .
10. intr-un magazin se pot vinde 2, 3, 4 sau 5 televizoare in tirnp de 3 luni,
eu probabilitaple 0,3 ; 0,4; 0,2 si 0, 1, respectiv. Bazandu-se pe aceste
probabilitati, cite televizoare sunt neeesare in stoc, presupunand cii nu se p<X
face alte eomenzi in tirnpul celor 3 luni ?
Rezolvare
Valoarea medie a cererii este :
2 0,3+3 0,4+4 0,2+50) = 3)
deci cea mai bun.!. decizie este de a avea 3 te1evizoare in stocul magazinului.
11. in aceleasi conditii ca in problema precedenta se stie ca profitul objinu;
pentru fiecare televizor vandut este de 200 dolari ~ i ca pierderea pentru fiecare
televizor ramas in stoe este de 300 dolari . Tinand seama de consecinjele
economice, sa se stabileasca cea mai buna actiune prin :
a) eriteriile maximin ~ i maximax ;
b) criteriul minimax ;
e) eriteriullui Savage ;
d) criteriullui Bayes .
Rezolvare
Matricea profiturilor obtinute de magazin este ( -qif ) :
Tabelul93
Cererea
E,( e,)
Cantitatea comandatA
pietei "t :
2 Q2 : 3
'" : 4
04 : 5
el : 2
0,2 400 100 - 200 - 500
e2 : 3
0,3 400 600 300 0
e3 : 4 0,4 400 600 800 500
e4 : 5 0, I 400 600 800 1 000
~ ~
100 -200 - 500 min
400
max 400 600 800 1000
L(E" ail 400 450 300 50
360
mtate (a
a) Se a1ege IIIJlX mint - q. ) = 400
, }
luni,
ceste
e pot
inllt
:are
lele
Deci prin criteriul maximin actiunea optima este 0, -si\ se comande 2 televizoare.
IIIJlX IIIJlX( - q.) = I ()()()
, }
Deci criteriul maximax a1ege actiurea a_ eo strategie optimA.
b) Cum
min max( - q. ) = 400,
J '
actiunea optima este "t .
c) Matricea regretelor sail a pierderilor de oportunitate este :
Tabelu/ 94

Cantitate comandatA
Cererea
a, a, a, a_
e,
0,2 0 300 600 900
e,
0,3 200 0 300 600
e, 0,4 400 200 0 300 f
e_ 0,1 600 400 200 0
IIIJlX 600 400 600 900
aj )
220 170 320 570
Minimul pierderilor celor rnai mari este obtinut pentru actiunea a" care devine
optima prin aces! criteriu .
d) Criteriul lui Bayes aplicat pe matricea (tabelul 9.3) determinA:
a,) =450 = a,),
iar pe matricea regretelor :
min L(l;, a,) = 170 = L(E" a,),
,
deci a, este strategi a optimA.
12. Un comerciant achizitioneaza un anumit produs platind 3 dolari bueata
il revinde cu 5 dolari bueata, produsul fiind perisabil denefolosit dupa 5
zile. Pe baza experientei anterioare comerciantul e cil cererea produsului este
un numar intre 9 12 bucap inclusiv.
Sa se determine matricea c3gurilor sa se stabileasca acpunea cea mai
buna a comerciantului prin :
a) criteriul maxim;
b) criteriul maximax ;
c) criteriullui Savage.
RAspuns. a) a, : si\ comande 9 bucati ;
b) a_: sa comande 12 bucati ;
c) 0, : si\ comande 10 buclili .
361
13. in ' condipile problemei precedente, comerciantul estimeaza ci
probabilitatile de a vinde un numar de bucap cuprins intre 9 ~ i 12 sum.
respectiv, 0,3, 0,4, 0,2 ~ i 0, L Care este acpunea sa cea mai buna prin criteriu
lui Bayes ?
Raspuns. a, : sA comande JO bucau
14. 0 soeietate energetica ofera unui proprietar de teren 60 000 de dolan
pentru dreptul de a cerceta existenta gazului natural intr-<> anurnita zona
pentru a obpne exploatarea viitoare a resursei . Exploatarea va aduce un cig
de 600 000 de dolari proprietarului, dar aceasta va avea loe numai daca se
dovedeste existenta gazului. Proprietarul, retinand interesul societajii, este tentar
sa ' exploateze pe coot propriu resursa . Pentru realizarea acestui obiectiv
trebuie sa angajeze experti de prospectare ~ i exploatare. Costul initial se ridica
la 100000 de dolari, care nu vor fi recuperati in cazul in care gazul nu exista . i::
schirnb, daca descopera gaz, proprietarul estimeaza ca va realiza un benefi c
net de 2 niilioane de dolari .
Sa se stabileasca decizia optima a proprietarului de teren
Rezolvare
Deciziile proprietarului de teren sunt : '" - sa accepte oferta societaai ; a, -sa explcreze
si sA exploateze pe con! propriu.
Starile naturii sunt : e, - nu este gaz in subsolul terenului ; 9
2
- este gaz,
Matricea castigurilor proprietarului de leren va fi (in mii dolari ) :
9, 9,
a,
60 660
a, ,- 100 2000
SA aplicam crileriul Bayes-Laplace pentru atlarea deciziei optime a proprietarului.
Aveni :
max [.!. ~ q]=max[60 +660 , - 100 + 2 OOOJ =950,
j nL. Ii '2 2
,..
deei deeizia optima in beza acesrui criteriu este a, (q" = L( a" 9J )).
15. in conditiile problemei 14, sa se determine decizia optima a
proprietarului de teren, daca el estimeaza ca probabilitatea de a gasi gaz este
0,6.
Rezolvare
Matricea castigurilor proprietarului va fi :
e ~ e 0, 0,
e,
.
0,4
60 -100
9
2
0,6
660 2000
L ~ , a, )
420 1160
362
eazii ca
12 sunt ,
criteriul
10 bucati.
dolari
zona
ca g
daca se
lte t entat
ecti v el
e ridica
sta. In
eneficiu
loreze
Atunci decizia optima este cea care conduce la un castig mediu maxim, deci :
a, ) =lIlID<[ 60 0,4 + 660 0,6 ; - 100 0,4 + 2 000 0,6) =
,
= max/4 20 ; 11601= 1160 = L(E" a, )
Asadar , cunoscand probabilitatile a priori E,(O,), E,(02) decizia optima este a, - sa
exploateze pe cent propriu, prin criteriul a priori.
16. In problema 14 proprietarul de teren efectueazii sondaje pentru
descoperirea gazului cu un cost de 30 000 dolari . Sondajele indica inexistenta
gazului, dar testul de verificare nu este perfect. Compania care efectueaza aceste
sondaj e admite ca in 30 % din cazuri testul nu indica existenta gazului; des i el
exista. Cand gazul nu exista, atunci testul este exact in 90 % din cazuri.
Folosind aceste date stiind ca estimarea inipala a proprietarului conform
careia probabilitatea de a gasi gaz este 0,6, sa se determine decizia optima a
acestuia.
Rezolvare
Problema se jncadreaza in categoria jocurilor ell experienta unica avand spatiul
rezultatelor experientei Z = (Lt , unde zi cste evenimcntul ca sondajul indica inexistenta
gazului, iar z2 - evenimentul ca scndaj ul "dovedeste existenta gazului.
Din enuntul problemei avem :
p(zi l = 0,9 ; p(z, I02) = 0,3
j,ec j
2
23
0,10,4
0,1 0,4 + 0,7 . 0,6
p(z, ! 0,) = 0,1 ; p (z, I 02) = 0.7
Sunt necesare probabilitatile a posteriori pentru care se foloseste formula lui Bayes.
Avern :
I z, ) - p(ztl, ) .E,(Oj) = 0,9 0,4
P( ZI! p (z, IO,) E,(O,) 0,90,4+0,3 0,6 3
E,(O, Izl ) = I - E,(O, I z,)
E,(0t! z, ) = p(z" !JI
. p(z, ! O,) E,(O,)
E,(O, I z, ) = 1-E,(0,1 z, )
23
Tot din enuntul problemei se deduce ca matricea prcprietarului se
- fiecare element se diminueaza ell 30 - din cauza cheltuielilor necesitate de
eceratia de sondaj (cheltuieli necesare pentniefectuarca experientei ). Avern, deci :
a a
este
a E,(O) a, a,
0,4 30 - 130
e,
0,6 630 1970
Cu prcbabilitatile a posteriori si cu din aceasta matrice sc pot
determine castigunle medii ale proprietarului pentru fiecare rezul tat z" z, al experientei,
Jo.!pA fonnu1n : L(E" ,a) =})(O,a) . E,(Olz), z eZ fixat.

363
In cazul evenimentului z" castigurile medii ale proprietarului sunt :
a, ) = I z,) =
1 I
= 30 -+630 - = 230
2 3
a, ) = ql2 Iz, ) + q, z . z, ) =
2 1
= - 130 - +1970 - = 570 .
3 3
Atunci
a, ), a,)] = 570 = a, ),
deci decizia optima este a, daca rezultatul experientei este z,.
in cazul evenimentului Zz , medii ale proprietarului de teren .sunt :
a, ) = qll Iz, ) +q21 . z, ) =
= = 13290
23 23 23
a,) = ql2 zz) =
2 21 411 10
= -130-+1970 -=- -
23 23 23
Deci
41110'
a, ), a, )] =23= a, ),
adica a, este strategi a optima cdnd experieata are rezultatul z,.
Se deduce , asedar, eli proprietarul de teren trebuie sA exploreze si sA exploateze pe
cont propriu ( a2) in orice situatie, cand sondajut dovedeste clI. exista sau nu exista
17. Responsabilul eu aprovizionarea unui sect or de imbracanunte al unui
mare magazin trebuie sa comande confectii de damii fabricate eu 9 luni inaintea
momentului expunerii. Una dintre decizii pri veste numarul de haine ee se vor
line in stoe . Cagurile magazinului depind, pe de 0 parte, de aceste decizii
pe de alta parte de faptul cii moda va rezista dupa 9 luni , Estimiirile ciigurilor
(in mii de dolari) efeetuate de responsabil soot date in urmatorul taOOI :
al : nu
Q2 : Q3 : Q,; :
comanda
comanda comanda comanda
DUlin
moderat mult
a, : hainelemai sunt la moda
-50 -10 60 80
a, : hainelesunt acceptabik
0 30 45 40
a
1
: hainelenu sunt ecceptabie
80 35 - 30 -45
Sa se gaseasca decizia optima a responsabilului eu achiziponarea.
364
....
Rezolvare
Prin criteriul Bayes-Laplace se obtine :
"." ] = max( - 50 +0+80 - 10+ 30 + 35 60 + 45- 30 80+40 -45] =
nL.q 3 " 3 ' 3 ' 3
J 1=1
= max{lO; 18,33 ; 25; 251 = 25
deci decizia optima este a, sau a, . (Aici qij = L(S" a
J
) , i = I, 2, 3 ; j = 1, 2, 3, 4 ).
18. Sa se determine decizia optima prin criteriul a priori in procesul
decizional din problema 17, dacii responsabilul cu achizitionarea evalueaza
probabilitaple : = 0,25 ; =0,4 ; =0,35.
Rezolvare
Avern castigurile medii ale responsabilului pcntru fiecare decizie a sa :
L(t;, all = - 50 0, 25+00,4 +80.35 = 15,5
L(t;, a1) = - 100 ,25 + 30 0,4 + 35 0.35 21,75
a, ) = 60 0,25 + 45 0,4 - 30 0.35 = 225
a,) = 80 0,25 + 40 0,4 - 45 0,35 = 20,25
Cum a, ) = a,) =22,S,
rezulta ca a3 este decizia rea mai buna.
eze pe
19. Un oras considera ca este optim sa inlocuiascii parcul de autobuze de
transport in comun cu autobuze electrice. Fabricantul autobuzelor electrice
afirmii ca orasul va realiza importante economii prin aceastii inlocuire, dar
municipalitatea nu este sigura de aceasta .
Daca fabricantul are dreptate, orasul va economisi un milion de dolari . Dacii
noua tehnologie este defectuoasa, cum afirmii unii critici, inlocuirea va costa
orasul 450 000 dolari. Existii posibilitatea ca sa nu se verifice nici unul din cele
doua evenimente amintite ca inlocuirea sa nu determine nici economii , nici
pierderi. Probabilitaple acestor trei evenimente sunt estimate de un consultant
ca fiind : 0,25 ; 0,45; 0)0.
Orasul poate efeetua un program pilot , care, odata realizat , va indica
costurile potentiale sau economiile objinute prin inlocuirea cu autobuze
electrice. Pentru a efectua acest program pilot , trebuie sa se inchirieze 3
autobuze electrice pentru 3 luni sa se administreze in conditii normale .
Acest program pilot va costa 50 000 de dolari . Consultantul reline ca
rezultatele programul ui pilot vor fi semnificat ive, dar nu decisive, propune in
urmiitorul tabel 0 sintezii a probabilrtajilor calculate pe baza experientei sale din
alte erase, pentru a-si sustine afirmapa.
Cum trebuie sa acponze orasul , daca vrea sa maxrmizeze econorni ile ?
Proe:ramul Pilot va indica
economii mer o variant! nierderi
economii
0,6 0,3 0,1
lnlocuirea {niCi economii ,

0,4 0,4 0,2
:c.ermin'i
nici pierderi
pierderi
0, 1 0,5 0,4
- -
..
365
Rezolvare
Acesta este lID proces in doua etape : orasul trebuie mai intii sa decida dad.
efectueeza programul pilot, apoi sa decidA dad! inlocuieste parcul de autobuze .
SA notam:
aj - orasul decide sa nu efectueze programul pilot ;
a, -orasul decide sA efectueze programul pilot ;
at - orasul decide sa faca inlocuirea ell autobuze electrice :
a2- orasul decide sa nu faca inlocuirea eli autohuzc electricc ;
8
1
- gestiunea autobuzelor electrice este mai economic! dedit a celor pe benzina ;
8
2
- gcstiunea autobuzelor electrice este la fel cu cea a autobuzelor pc benzina ;
8
3
- gestiunea autobuzelor electrice cste mai costisitoare decat a autobuzelor pe benzina ;
zi - evenimentul ca pilot indica economii ;
Z2 - evenimentul ca programul pilot nu indica nici economii, nici pierderi ;
z,-evenimentul d! programul pilot indica pierderi .
Matncea castigurilor cras ului (in rnii de-dolari) este :
8
a, a,
8,
0,25 1000 0
e, 0,3 0 0
8,
0,45 -450 0
Dad! programul pilot no se efectucaza, atunci se foloseste critcriul a priori prin care
castig urile medii ale orasului corespunzatoare celor doua actiuni ale sale sunt:
a,) =I ()()() -0,25 + 0 -0,3 - 450 -0,45 =475
a,) =0 -0,25+0 -0,3+0 -0,45 =0
a
J
) = a, )
J
Decizia optima este , atunci, at "
Daca programul pilot sc efectucazA, elementele matricei jocului trebuie micsorete ell
50 unit.W pentru a reflecta costul testului . Asadar avem :

gij a, a,
llt 950 -50
e,
- 50 - 50
0, -500 - 50

In tabclul din enunjul problemei se vor gasi atunci probabilitatile fiecarui rezultat aI
experientei ZI' Z2, %3' condi tioner de fiecare stare a naturii 8\. 8
2
, 6
3
- Accst tabel poate
fi exprimat, cu notatiile facute, astfel :
366
- dace
care
cu
( a1
""Ie
8
1;(8)
p( z 18) p( z 18) '1;(8) 1;(8[ z)
z, z, z, z, z, z, Z,
2, Z,
~ 0,25 0,6 0.3 0,1 0, 15 0.D75 0,25 0,4762 0.1786 0,0943
8
2
0,3 0,4 0,4 0,2 0,12 0,12 0,06 0,381 0,2857 0,2264
8,
0,45 0.1 0,5 0,4 0,45 0,225 0,18
0.1428 0.5357 0,6793
Ip(z [ 8)' 1;(8) =
0,3150,42 0,265
.

Am calculat totodata in acest label probabilitatile posteriori 1;(81 z), folosind formula
[
p(z, 18,)-t;(8, ) ]
. Bayes de exemplu I ~ 1 z, ) , .
I p(z, / 8, )1;(8, )
1=1
Atunci castigurile medii ale orasului, cand rezultatul experi entei este ZI, vor fi :
41;" , 0,) = 950 0,4762- 500,381- 500 0,1428= 36L9
L(I;'I' 0,) = - 50
max[L(I;'1' 0, ), L(I; 'I ' o,)J = L(I;'I ' 0,),
.i::=ci 01 este decizia optima cand experienta are rezultatul zl "
Daca rezultatul programului pilot este zz , atunci :
41; " ,0, ) =950 0,1786- 50 0,2857- 50 0,5357 =- 112,5
L(I; ' 2,o, )=-50.
Cum
max[L(I;" , 0, ), 1"(1;,,' 0,)] = L(I;" ' 0, ),
3eozia optima este 0" pentru rezultatul z, a1 experientei.
Daca programul pilot conduce Ia rezultatul z 3' atunci :
4 1;", 0,) = - 261,3
L(I;" , 0, ) = -50
max[L(I;" , 0, ), 4 1;" ,0, )] = 41; " ,0, ),
i:ci Q2 cste decizia optima in acest caz,
Rezulta asadar , ca numai in cazul in care programul pilot indica realizarea de
economii, se poole lua decizia de Jnlocuire a parcului existent de autobuze cu autobuzele
electrice, in celelalte doua cazuri in care nu se realizeeza nici economii, nici pierderi, ~
:n care sse realizeaza pierderi, decizia optima va fi sa se pastreze parcul- existent de
ertobuze.
367
Capitolul X
PROBLEME DE TEORIA GRAFURILOR
1. Un graf G are urmatoarea matrice a arcelor :
x = X X' = 0 =>n"5 => X" = 0, deci in graful dat nu exista drurnuri format e dI=
patru sau rnai multe arce. Mai mult, singwuJ drum format din trei .arce este drumul de
varful 0 la varful ' d : acest drum este format din erce care se determina urmI\ruJl:
provenienta valorii d, (1 ; 3) = 1. AstfeJ, avem :
_din inmultirea X X ' constatam : d,(I ;3)= .1'(1 ; 2) d, (2 ; 4) ; asadar, drumul de tre
arce cautat provine dintr-un arc de la a pallA la b, adAugat la inceputul unui drum de
doua arce de la b la d ;
-din tnmultirea X' =.1' . .1' , constatAm dl d, (2 ; 4) provine de la .2 :3) .3 :4). d=
drumul de doua arce este format din arcul ( 0; c) urmat de arcul (c ; d ).
Pentru determinarea matricii D a drumurilor grafului dar, avem :
01 23 0 1 1
o 0 0
o 0 0 0
2 0 O . I
=>D =
o 0
o 0 0
o 0 0 0
0 b c d
0
0 I 1 I
b
0 0 1 I
X=
c
0 0 0 I
d 0 0 0 0
368
Se cer matricele D, ale clrumurilor formate din
k arce in graful G(k EN),
.precum si matricea D a drumurilor grafului dat.
Rezolvare
Avem
0 0 1 2 0 0 I I
.1" =
0 0 0 J 0 0 0 I
0 0 0 0
=>D, =
0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 J 0 0 0 J
x' = X x' =
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0
~ D
0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0
[LOR
keN),
te din
1 de I.
InnArind
de trei
rum de
). deci
Observaui.
I) Decarece coloana vfufului a in rnatricea D este fermata numai din zerouri, rezulta
ca a este sursa in G.
2) Deoarece linia varfului d in matricea D este fermata numai din zerouri, rezulta ca
varful d este destinati e in G.
2. Matricea unui graf G
este :
a
b c
d
a
0
I I
I

b
0 I 0 I
c
0 I 0 I
d
0 0 -0
0
Se cer matricele D. ale drumurilor formate din k arce in G( k EN' ),
precum ~ i matricea D a drumurilor grafului G.
Rezolvare
Se constata
urmatoarele :
. [:
I I
H
I 0
- pentru n numar par, avem:
X =
0 0 I
0 0 0
. ["
I
"J
numar impar, avem : X ~ = ~
0 I I
-pentrun
I o I '
0 o 0
Asadar:
.. ~ _ ~ j
I I
'Jx
I 0
- pentru
0 I I '
0 0 0
["
I I
}
. 0
0 I
- pentru n
numar unpar, avem : D. = o
I 0
0 0
Atunci avem :
[0
2 2
[} D'[ j.
I I
iJ
0
2 I
I I
X+ K+ H= ~
dee,
2 I
J I
0 0
0 0
2-l - Matcmatica aplicata in economic - cd. I
369
3. Graful G are urmatoarea matrice a areelor :
a b c d e f
370
0 1 0 0 0 1
0 0 1 0 0 1
0 0 0 1 I 0
0 0 I 0 0 0
0 0 0 I 0 0
0 I 1 0 1 0
a b
(
c d e
a 0 1 1 1 I 1 C,
~
0 1 1 1 J 1
C,
0 1 I 1 1 1
0, =
0 0 0 I 1 1 c
d 0 0 0 1 1 1
C,
e 0 0 0 1 1 1
C, C, C,
Se eer :
a) Componentele tare conexe ale grafului .
b) Graful condensat o' = (V' ; A' ) corespunzator,
c) Dnunurile harniltoniene in grafuI G.
Rezolvare
Aplicand algoritmul CHEN, se determinA matricea dnunurilor grafului dat , anume :
o I 1 I I I
9 1 1 1 1 1
o 0 1 I I 0
D=
o 0 1 I 1 0
o 0 1 1 1 0
o 1 I I I 1
a) Determinarea componentei tare cone:xe corespunzatoare vdrfului ~
- mul timea EXT(a ), 0 viirfurilor 10 care se poate ajunge din varful a, corespunde
valori lor de" I" de pc linia lui a din matricea D , anume : EXT(a) = (b, c, d. e, f) ;
- multimea INT(a) , 0 vilrfurilor de 10 care se ponte ejunge la varful a, corespunde
valorilor de ,, 1" de pe coloana lui a in matricea D, anume : INT(a) = 0 ;
- in final, componenta tare conexa C( a) , corcspunzAtoare viirfului a, este
C( a> = (EXT(a)n INT(a U~ l = ~ }
Determinarea componentei tare conexe a vdrfului b :
EXT(b) = (b, c, d. e, f ) I I. I
Avem : INT(b) = (a,b,fJ ",", C(b)= p ;f ;
Determinarea componentei tare conexe corespunziitoare vdrfului c :
EXT(c) = (c, d, e) I Ie I
Avem: :;::>C(c) = , d, e.
INT(c) = (a, b, c, d , e, fJ .
Asadar, graful dat are trei cornponente tareconexe pecare Ie renotAmC
I
C
2
C
3
; vomrescrie
matricea Dastfel meat varfurile careapartin aceleiasi componente sa fie adiacente ~ avem:
f
b
d
c
a
e
---- -- ~
b) In afar! de blocurile diagonale ( care nu intereseaza ), in ~ avem valori de ,, 1", in
blocurile (C, ; C,), (C,; C,) si (C, ; C,): asedar graful condensat G" are :
- multimea de varfuri V" = (c, ;C, ; c,L
- multimea de arce rezultA conform matricii :
o 1 1
o 0 1
o 0 0
iltonien din componenta urmatoare, date
C, C, C,
a""
b - f"'...
c-e -d
r -
e-d -c
d- c -e
c) sc determine intai drumurile hamiltoniene din cadrul fiecarei componente ;
- in C, : singurul viirf din C, fiind a. problema este banala;
- in C,: avem drumuril e hamilt oniene (b : I ) si (f ; b) ;
- in C,: avem drumurile hamilt oniene (c, e, d ), (e, d, c) si (d , c, e). i n tabelul urmator
>par:
- componentele tare conexe, scrise in ordinea in care exista relarii de succesiune intre
ele, anume (C" C" CJL
- lista drumurilor hamiltoniene din cadrul fiecarei componente ~
- legaturile dintre varful terminal at unui drum hamiltonian dintr componenta si varful
cnpal al unui drum harm de arcele grafului G.
unde
~ u n e
one :
este ;
Asadar, in graful dat exist! doll! drumuri hami ltoniene , anume :
dif =(a, b,f, c, e, d) ; dil =(a, b,f, e, d , c).
4. a) Folosind algoritmul Kaufmann , se cer drumurile hamihoniene ~
arcuitele hamiltoniene in graful care are ca matrice a arcelor :
a b c d
a
0 1 1 1
b
0 0 1 1
A=
esctie
c
0 1 0 1
d
1 1 0 0
Rezolvare
Toate elementele matricei drumurilor grafului dat sunt egale cu; I " , deci graful dat
ese cornplet, iar algcritmul Kaufinann este singurul algoritm studiat pentru determinarea
=J:l1uri.lor hamiltoniene. Matricea latinA corespunzatoare grafului este :
L =
-
ab ac ad
- -
be bd
-
cd
-
cd
da db - -
371
d
abc
abc
adb
bda
eda cdb ebti
dab
dao
dbc
c
- b c d
- - c d
- b - d
- b
- -

b a
-
b c d
- - e d
- b -
d
a b - -
- 3 4 7
- -
5 8
- 2 - 9
6 J I - -

a
d
c
abda
acda
- - -
bdab
-
bedb
-
-
cdae
- -
cdbe
-
dabd
- - - daed
dbed
b
v=
acb
abc
abd
-
adb acd
bda
- - bed
eda edb
-
cbd
dab
dac
-
dbe
-
-
b e d
- -
e d
-
b
-
d
a b
-
-
-
ab ae ad
- - be bd
-
eb - cd
da db
- -
T=
Matricea destinatiilor de arce este :
Pentru d.etenninarea drumurilor hamil toniene vorn aplica doua iteratii, tar
determinarea circuitelor hamiltoniene, trei iteratii ale algoritmului . Avern :
b) Considerand ca G devine graf valuat ca valoarea unui drum este suma
valorilor areelor componente, eu matrieea valoriJor areelor datii de :
. .
sa se determine drumul hamiltonian minim ; drumul hamiltonian maxi m
eireuitul hamiltonian minim si eireuitul hamiltonian maxim.
372
Rezolvare
Problemele de acest gen (drum/circuit hamiltonian optim), fiind probleme eu caraeter
zatematic deosebit, Ie vom rezolva nwnai enwnerativ.
Determinarea drumului hamiltonian optim:
Jar pentru drumul hami ltonian valoarea drumului observetii
-
a -c - b 4+ 2 = 6 este drumul "minim
abd
a-d-b 7 + 11 = 18
-
aed
a - b -c 3+ 5 = 8
bed
-
, ebd
a-b -d 3 + 8 = l l
-
a -c - d 4+ 9 = 13
-
-
b- d- a 9+ 6 - 15 -
b-e - d -
5+ 9 - 14 -
c - d -a 9 + 6 = 15
-
c- d- b 9+ 1i- 20 este dnunul maxim
c - b- d 2+ 8 = 10 -
d-a - b 6 + 3 - 9 "
d - a -c 6+ 4 -10
.
d -b - c Ii+ 5 = 16 -
in mod asemanator se t n n i n ~ ~ i circuitele harniltoniene optime.
5. Graful valuat G are matricea valorilor arcel or :
a b c d e
a
-
3 I
-
II
b - - 7 10 9
c
- - - 5 4
,"ma
d
- - - - 8
e
-
- - - -
Val oarea unui drum este defin itii ca fund minimul val orilor arcelor
onent e.
Se cer :
- va lorile drumuri lor maxime cu dest inatia e.
drumul maxim de la a la e.
..
373
Etapele a1goritmului sunt prezentate in tabelul urmator :
Rezolvare
f
e d c b a

3 4 4
.
-
- - 5 2
- -
- -
-
- 2 5
-
6
-
10 7
- - - -
- 3

- - - - -
e
b
a
c
d
f
a b c d e
a
- 3 I - 11
b
" - -
7 10 9
c
- - -
5 4
d - - - - 8
e .
-
-
- -
.11(1 )
II 9 4 8
-
.11 (2)
max{min{3 ; 9} ; max{min{4 ; 7} ; max{min{5 ; 8} ;
min{4 ;1}} = 3 minflO ; 8}} = 8 min{5;8}}=5
- -
Af(3)
max{min {3; 8};
min{5 ; 7} = 5
min{l ;5}}=3
- - -
.11 (4 )
max {min {3; 5};
min{7 ; 5} = 5
min{I ;5}}=3
- - -
.I1(S) min{3 ; 5}= 3 - -
- -
.11 (6 )
- - - - -
.14
max{3 ; II} = II max{9 ; 8 ; 5} = 9 max{4 ; 5) = 5
8 -
6. Matricea valorilor areelor grafului G este prezentata In continuare :
in linia .\1 apar valorile drumurilor maxime cu destinatia e in graficul dat (indiferent
de numarul de arce din care este formal drurnul), astfel :
- drumul maxim de Ia ala e are valoarea II (si este format dintr-un singur are,
deoarece valoarea II apare pe linia .11(1 ;
. :drumul maxim de la b la e are valoarea 9 ~ este format dintr-un singur are,
intrucat valoarea 9 apare pe linia .11 (I) ) ;
- drumul maxim de la cia e are valoarea 5 ~ este format din doua arce, anume (c -
d - e), deoarece valoarea 5 apare pe linia .14(2 ;
- drumul maxim de la d la e are valoarea 8 ~ este formal dintr-un singur arc ;
- in graficul dat nu exist! nici lU1 drum de Ia e la e.
37.
e
II
9
4
8
' fererlt
arc,
arc,
(c -
Valoarea unui drumin graf este definitii ca fiind maximul valorilor arcelor
component e.
Se cer :
- valorile drumurilor minime cu destinatia in viirful f ;
- drumul minim de la a la f '
Rezolvare
Etapele algoritmului SlIDI prezentate in tabelul urmator :
a b c d e
I
a - 3 4 4
- -
b -
- 5 2 -
-
c - , - - - 2 5
d
- -
6
- 10 7
e -
-
- -
- 3
I
-
-
- - - -
.lf
ll
) - - 5 7 3
-
-
min {max {4;S} ;
min {max{S;S};
min {max{6;S},
,\ f (2)
max{2 ; 7}} = S
max{ 2)}=3
max {1O;3}l = 6
- -
max{4;7}}=S
min{max {3;S} ;
min {max {S;3} ;
.
.If(3) max{4;3};
max{2 ; 6}} = S
-
max{3 ; 6} = 6
- -
max {4;6}} = 4
,
.If
(4)
min {max{3;S} ;
max {2 ; 6} = 6
- - - -
max{4;6}} = S
.If( ' ) max {3;6} = 6 -
- - -
-
.If
(6)
- -
-
- - - -
min{S ;4 ;6} =
min{S ; 6} = S
min{S)} =
min{6 ; 7} = 6
3
.\ f -
=4
=3
Asadar :
- drumul minim de la a la I are valoarea 4 ~ este formal din trei arce (anume
( a ; c), (c ; e), (e; I)) ;
- drumul minim de la b la I are valoarea S si este format din doua arce (anume
(b ; c) , (c ; I )) sau din trei arce ( anume ( b . c), (c; e), (e ; I )) ;
- drumul minim de la c 1a I are valoarea 3 si este format din doua arce ;
- drumul minim de Ia d la f are valoarea 6 ~ este formal din doua sau trei arce ;
- drumul minim de ~ e la I are valoarea 3 ~ este format dintr-un singur arc ;
- nu exista drumuri de la I la I in graful G.
375
7. Matrieea valori lor arcelor grafului G este prezentatii mai jos :
376
e d c b a
-
1 4 -
-
- - 2 5 9
- - - I 7
- - - - 2
-
- - - -
c
e
d
8. Matrieea valorilor grafului G este prezentatii in continuare :
Valoarea unui drum este definita ca .fiind produsul valori lor arcelor
componente. Se eer :
- valorile drumurilor maxime avand sursa in varful a ;
- drum;'1maxim de la a la e.
Rezolvare
in tabelul UI1TIiUor sunt prezentate etapele de rezolvare :
a b c d e
AI (l ) .\ 1 (2)
.If '"
A1 (4)
AI '"
.il
a
-
2 4 10 -
-
- - - - -
b
- -
3 8
-
2 - -
- - 3
5 7 4 32 = 6
max {4;
c
- - -
- -
-
6} = 6
maxt g 2 ;
max fl O;
d - - -
4 10 5 6 =30 - -
20;30} =
-
5 4}=20
.
= 30
e
- -
-
-
-
-
maxt ? 4 ; max {7 6 ; 4 30 =
-
- max {40;
4 \ 0} =40 4 20} = 80
= 120 8<J.l20} =
= 120
Se eer :
- valorile drumurilor minime eu destinapa e ;
- drumul minim de la a la e.
Rezolvare
Valoarea drumului este -deflnita ca fiind suma valorilor arcel or ; din acest motiv, vom
incepe algoritmul cornpletand matricca valorilor areelor cu zero pc diagonala si cu In
pozitiile in care nu exists arce in graful dat. Etapele eplicarii algoritmului apar in tabelul
urmaror :
celor
[
I
a b c d e
,
I
a 0 1 4 00 00
b 00 0 2 5
9
c 00 00 0 I 7
d 00 00 00 0 2
e 00 00 00 00 0
.\ 1(l)
'"
9 7 2 0
min jco-t- Il ; 9 + 1; min[cc+00;0 + 9 ;
min{oo + oo ; minjcc -cco;
.\ 1 (2) 7 +4 ;2 + 00: 2 + 7 ;5 + 2 ;
00+9; 0+ 7 ; 9+00;7 +00;
0
O+",} =10 9+0} =7
1+2 ;7 + 0} = 2+0;0+2} =
=3 = 2
min{IO+ 0 ; 7 + I ; min {IO+ 00;7 +0;
minjlu e-cc ; min{ID + c.e :
.\1 (3) 3+4 ;2 + 00; 3+ 2 ;2 + 5 ;
7+0:: ; 3+0 ; 7+:x:;3 +c.e;
0
O+oo} = 7 2+5 ; 0 + 9)=5
2 + 0 ; 7+0} = 2 + 0;0 +2} =
=3 = 2
min {7+ 0 ; 5 +1 ; min {7 +00 ;5 -e O;
mint?+ 00 ; min {7+ 8 ;
.\1 ( 4)
3+4 ; 2 +00 ; 3+2 ;2+5 ;
5+"' ; 3+ 0 ; 5+ce :3+00;
0
O+oo} = 6 0+5} 5
2+1 ;0+7} = 2+fr,0+2} =
= 3 = 2
min{6+0 ; 5+10 min{6 +00;5 + 0;
min {6+ a: ; min{6+8 ;
.\1<' ) 3+4 ;2+00 ; 3+2;2 + 5 ;
5+00; 3+0 ; 5+00 ;3+00:
2 +1 ;0+7} =
0
O+oo} = 6
0+(0) =5
2+fr.0+2} =
=3 =2
,
intru0 t.\ [ (4) = At " ) algoritmul ia sfarsit.
Interpretarea rezultatului este urmatoarea :
- = 6, deci valoarea drumului minim de la a Ia e este 6 :
- = 5, deci drurnul minim de la b la e are valoarea 5 :
- = 3. deci valoarca dnunului minim de la c la e este 3 ;
- = 2, deci valoarea drumului minim de la d la e estc 2 ;
377
.-
-m:" 0, eceasta nu are ruci 0 semn.ificatie speeialil, intrueat in
vaIoriJe arceJor sunt nurnere pozitive
SA detenninAm acum CODcret arce!e care compUD dnunuJ minim de Ja a Ia
eceasta, vom urmAn provenienra valoru :::: 6.
Avem:
:; == mini.m(7 + 0,5+ I ; 3+4 ; 2 + 00; 0 +00) ==
I p ( a ; b)
UDde : <
5 ::::
m;" minim( lO+
oo
; 7 +0 ; 3+ 2 ; 2 +5 ; 0 + 9)

. UDde :<
3 :::: m;2)
::: minim(oo+00 ;00+ 9 ; 0+ 7 : 1+2 ; 7 +0) ==
I p ( c ; d )
UDde : <
2 =: =: p(d; e)
dnunul minim cAural este format din arce!e (a ; b), (b ; c) , (c ; d), (d ; e) are valoarea I + 2 + I + 2.
9. Matricea valorilor areelor graful ui G este unniitoarea :
a
b
c
d
e
r
a
-
9
12
-
-
- b
-
-
7
! 9
15
- c
-
-
- 14
10
- d
-
-
-
-
-
II e
-
-
-
8
,
17
f
-
-
-
-
-
-
Valoarea unui drum este definitii ca fiind suma vaJoriJor areelor componente
Se cer :
- vaJorile drumurilor maxime cu sursa in var1Ul a ;
- drumul maxim de la a la f
Rezolvare
Elapele algoritmuJui de re'wlvare SUDt praenlale in rabdul urmator :
378
- -
=.-
;;
9'
0 s;;:

1i
"
" g
'"
I
E: !'
.,..
![
(I I h I c I " I " I f IIAI '
AI ' AI'
All AI' AI
a o 9 I 12 1- 001- 001- 00
max{O +O ;
o 1-00+ 9; - 00 +12;
- co - 00; - 00 - 00;
-00-00}= 0
max { 0 + 0; max { 0 + 0 ; max { 0 + 0 ; - 00 + max { 0 + 0 ,
- 00 +16; - 00 +16 ; -00 + 9; - 00 + 16 ; 9; - 00 +16 ; - 00 + - 00 + 9; - 00 + 16;
-00+28 ;.-00+ 24;-00+32;-00+ 26; 34; - 00 +26 ;-00 - 00+ 16; - 00+26;
-.00 - 00 } = 0 - 00 + 41} = 0 + 43 } = 0 - 00 + 43 } = 0
'--'
-J
'C
max{9 +0 ; max{9 +0 ; max{9+0 ; . max{9+0 ; max{9+0 ;
b 1- 001'0 1 71 19 115 1-0011 9 I 0 +9 ; -12 - 00 ; 0 +9; - 00 +16 ; 0 +9 ; - 00 +16; 0+9;- 00 +16 ;' 0+9 ; - 00+16 ;
- 00 - 00' - 00 - 00 ' - 00 + 28 ' - 00 + 24' -00 + 28 . - 00 +24 ' - 00 + 34'- 00 + 26 ' - 00 +34' - 00 + ' 6'
, , . , , . ' . , t
- 00 - 00 \ = 9 - 00 - 00 \ = 9 - 00 - 00 \ = 9 - 00 + 43 \ = 9 - 00 + 43 \ = 9
max{12+0 ; max {12 +0 ; max{12 +0 ; max{12+0 ; , max { 12 + O;
c 1- 001- 001 0 1141 10 1- 0011 12 1 7 + 9 ; 0 +12 ; 7 + 9 ; 0 + 16 ; 7 + 9; 0 + 16 ; 7 + 9 ; 0 + 16 ; 7 + 9 ; 0 + 16 ;
,
- 00 - 00 ; - 00 - 00 ; - 00 + 28; - 00 + 24; - 00 + 32;- 00 + 26 ; - 00 + 34; - 00 +26; - 00 + 34;- 00 +26;
- 00 - 00 } = 12 -00 - 00} = 16 - 00 + 41} =16 -00+ 43}= 16 -00 + 43 }= 16
max {- oo + 0 ; max { - oo +O ; max { - 00+ 0 ; max{ - oo +O ; max{- oo +O ;
d 1-001-001-001 0 1-001 11 11-001 19 +9 ; 14+ 12 ; 19 + 9 ; 14 + 16 ; 19 + 9 ; 14 + 16 ; 19 + 9; 14+ 16 ; 19 +9; 14 + 16;
o + 28; - 00 + 24 ; 0 + 32; 8 + 26; 0+ 34; 8 + 16; 0 + 34 ; 8 + 26 ;
- 00 - 00 } = 28 - 00 - 00 } = 32 ' -00+ 41}=34 - 00 + 43} = 34 - 00 + 43} = 34
max { - oo + 0 ; rrlax{ - oo +o ; max { - 00+ 0 ; max{O +O ; max{O + 0 ;
e 1-001-001-001 8 1 0
IS + 9; - 00 + 12 ; 15 + 9 ;10 +16 ; - 00 + 9 ; - 00 +12; - 00 + 9; - 00 +12 ;
10 + 16 ; - 00 + 28; - 00 + 32 ; 0 + 26 ; -00 -00 ' -00 -00' -00 -00; -00-00;
, " . ' ,
- 00 - 00 } = 24 - 00 - 00 } = 26 - 00 + 41 } =26 -00-00 }= 0 -00-00 }= 0
max{ - oo +O ; max{ - oo + 0 ; . max{- oo +O ; max {- oo + 0 ; max { - oo + 0 ;
r 1
- 001- 001- 001- 001- 001 0 11- 00 1- 00 + 9 ' - 00+ 12 ' -00 + 9 ' -00+ 16 ' -00+ 9' - 00 + 16 ' - 00 +9 ' -00+ 16 ' -00+ 9' -00+ 16' . . , , , , . . . . .
II - 00 ; 17 - 00 ; II + 28 ; 17+ 24; II + 32 ; 17 + 26; II + 34 ; 17 + 26 ; II + 34 ; 17 + 26 ;
0 - 00 \ = - 00 0 - 00 } = 41 0 + 41} = 43 0 + 43 } = 45 0 + 45 }= 45
Arcele care compun drumul maxim de la a Ia f 50 determine ca mai j os :
I I = p(d;f)
- mjfl = 45 = II +34, unde :<
34 =
deci ultimuj arc al drumului optim este arcul (d; f) ;
8 =p(e ;d)
= 8+26, unde <
.
deci penultimul arc aJ drurnului este arcul (e ; d) ;
10= p(e ; e)
- m;3) = 10+ 16, unde :<
- 16 ==
deci antepenultimul arc aJ drumului optim este arcul (e ; e) ;
7= p (b;e)
<
9= .
deci aJ doilea arc din drumul optim este arcul ( b : e);
- = p (a ; b), deci prirnul arc al drumulu; opum este arcul (a ; b).
nuexista nici un <hun de1a
a]aa
16
34
9
26
45
arevaloarea
b
a
c
d
e
drumul maxim deJa v<irful
a Ja vartul
Cum M '" = aJgoritmul ia
RezuJlatele aplicilrii aJgontmului sunt unn.'l!oarele :
10. Matricea valori/or arcelor grafului G este datil mai jos :
e
d
c
b
a
- 8
7
- -
-
- 5
7
10
-
-
-
4
6
-
-
- -
3
-
-
-
-
-
a
b
c
d
e
380
- ------ - --
----
Valoarea unui drum este definitii ca fiind surna valorilor arcelor componente.
Se cer :
- valorile drumurilor maxime intre toate perechile de varfuri ale grafului dat ;
- drumul maxim de la a la e.
Rezolvare
Drept element de pornire pentru algoritmul matriceal vom Colosi matricea extinsa H a
. or conventionale ale arcelor grafului G : .
o 8 7 -00 -00
- 00 0 5 7 10
H = -00 - 00 0 4 6
-00 -00 -<Xl 0 3
- 00 - 00 -00 - 00 0
Pasld I. V, = fa ;b}
8
o
o
Ml ' ) = 1------
- avern
Pasld 2. V, = V, UIe}
Completlun matricea Af(2) eu linia ~ respectiv ccloana lui c din H , dupa cum
~
I 7 f 5 I
L -l J
= IO;13 -oo} = O max{8 ;I3 - oo} =8 max{7 +0 ; 5 + 8} = 13
"'"" { --'X> ; 5 - co] = ->
max{0 ;5- oo} = 0 max17- oo ;5 +0} = 5
:l.!."I( {O- IX) ; - :x> - cc] = ~ max{8- oo ;0 - 00} =-> max{O ; 13- 00 ; 5- ee] = 0
M l ') =
Pas>d 3, v.= r',U{d}:
Canp!etAm matricea M(' ) ell linia ~ respectiv coloana varfului d din matricea H :
0 8 13 ->
1
-> 0 5 -> !
-> -> 0 ->
,
i
-> _2.-_4_ ,
381
0 8 13 17 -co
-<Xl 0 5 9 -cc
-<Xl -<Xl 0 4 -<Xl
-<Xl -<Xl -<Xl 0 -<Xl
-<Xl 10 6 3
0 8 13 17
-<Xl 0 5 9
-<Xl -<Xl 0 4
-<Xl -<Xl -ce 0
max{O ; 17 - ool = 0 max{8 ;17 -ool=8
max{I3 ;1 7 - ool =
max{-<Xl+O ;
= 13
7+8 ;4+13}=I7
maxf-co ; 9 - co} =
max{O ; 9 - oo}. = 0 max{5 ; 9 -oo} = 5
max {-oo - <Xl
= -<Xl 7 +0 ;4+5} =9
mexf -cc ; 4 - eo} = maxf -cc ; 4 - co] =
max{0 ;4-00} = 0
maxf-coc-cc ;
= -<Xl = -<Xl
7 -<Xl ;4+0} = 4
max {-<Xl + 0;
maxf-cc + 8
maxfl Sc-co ; max{O ; 17-<Xl ;

- co+ O;-oo- oo} =
5-<Xl ;0 - <Xl}=-<Xl 9 -<Xl} = 0
- co] = -<Xl
= -<Xl
Calculele necesare dcterminarii matricei sunt prezentate mai jos :
Pa.ud5. V, = V. Ulei :
Completam matricea M(4) cu linia respectiv coloana varfului e din matricea H .
astfel :
Atune; obtinem :
382
max{0;20 - max{8; 20 - max{l3 ; 20 - max{l7 ;20 - max{0- <Xl ;8+
- <Xl} =0 -<Xl} = 8 - <Xl } =13 -<Xl} = 17 + 10 ;6+ 13 ;
17+3}=20
max[c-eo ; max{ O; 12 - max{5; 12 - max{9 ;12 - maxj-cc <Xl ;
12 - co] = -<Xl -<Xl} = 0 - <Xl} =5 - <Xl} =9 0+10 ;5+6 ;
9 + 3}= 12
max {-<Xl ; maxt-ce ; max{O; 7- max{4 ; 7- max {--<lO - 00 ;
3 - co] = -<Xl 7 - co] = -<Xl - co] = 0 -<Xl} = 4 1O-<Xl;6+0 ;
3 +4} = 7
max[c-eo ; max{-oo ; max f-cc ; ma x{0 ; 3 - max{-oo - oo ;
3 - <Xl} = -<Xl 3 - co] = -<Xl 3 - <Xl} = :-' - <Xl} = 0
1O- 00; 6 - <Xl ;
3 + 0} = 3
,
max{ O- oo; max{8- 00; max {13- co ; max{l7 - <Xl ; max{0 ;20 - oo
0 -00 ; -00 - 5 -00 ; 0 -00 ; 9 -00 ; 4 - 00; 12- 00; 7 -<Xl ;
- 00; - 00- - 00 - co} =--<Xl O-oo}=-<e 3 - <Xl} =0
-oo -:oo} =-00 - co] = --<Xl
-
0;
13) = 17
i/ =9
II =4
tea H,
-
L
0 8 13 17 20
-<Xl 0 5 9 12
=>Ml' ) =
-<Xl -co 0 4 7
-<Xl -<Xl -<Xl 0 3
-co -co -co -cc 0
Matri cea Ml' ) confine valorile dnunurilor optime intre toate perechile de varfuri ale
;:<,-"uJui dat ; astfel, avem :
- mli' = 13, deci drumul maxim de la a la e are valoarea 13 ;
- mU)= 4, deci drumul maxim de 1a clad are valoarea 4 ;
- = -00, deci in graful dat nu exist! nici un drum de Ia d la b, etc.
Drwnul maxim de la alae are valcarea =20 pentru a detennina arcele din
este format acest drum, vom urmari provenienta valorii acestui drum.
W'CIl :
mil' =maxim{O -oo ; 8+10 : 6+13 ; 17 + 3) =17 + 3, unde :
3= p(d ; e) II '
_ (4) deci ultimul arc at drumului optim este ( d , e};
17 - "'i4
m( 4) =maximj-ec r o :'7 +8 4 +13) =4 + 13 unde :
14 " ,.
4 d) II , deci penultimul arc al drumului este (e ; d) ;
13 - m
13
mil' = maximl? +0 : 5+8} = 5+8, unde :
5= P(b;C)11
_ (2) , .deci al doilea arc al dnunului esle ( b : e):
8 - "'i2
mli' " p(a ; b), deci primul arc a1 drurnului este (a ; b) .
Capitolul XI
ELEMENTE DE MATEMATICI FINANClARE
I. DOBANDA SIMPLA.
I. Un capital de 100 000 u.m. este plasat intr -un cont cu rata anuala de 9 0
Care va fi capitalul disponibil peste 20 zile ? Dar peste 3 luni ? Dar peste 1 an
Rezolvare
iar swna capitalizatlt dupa 20 tile va fi :
S, = SO +D = 100 500 u.m.
Daca durata plasamentului cstc I = 3 turn, avern :
D=SoPI 100 000 .9 . 3 =' 2 250
1200 1200 .
So = 100 000 u.m.
Avem :
p = 9% ;
Daca durata plasamentului este 1360 = 20
D = Sopl
36 000
zile, avem :
100000 9 20 =500
36000
iar valoarea flnala :
S, = 100000 +2 250 =!02 250 u.m.
Peste un an, dobiinda obtinuta va fi :
D=SoPI = 1000 . 9 1= 9 000
100
iar surna finala :
SI = 109 000 u.m.
2. De ce suma dispunem peste 270 de zile, daca depunem azi 5 000 u.m.
procentul 3 % ? Care este dobanda objinuta ?
Rezolvare
So = 5 000 u.m
Avem : p =3 %
1 = 270 zile
(
3.270 )
S, = 5 000 1+-- = 5 112,50 [u.m]
. 36000
Dobanda va fi : D = 5 112,50 - 5000 = 112,50 [u.m]
~
Desigur, pentru dobanda pulem utiliza direct fonnula :
D = Sopt
36000
t = 112x 36 000 280 (zile).
3 x4800
3. in cite zile suma de 4 800 u.m. va deveni 5 912 u.m., cu un procent de
: ~
Rezolvare
Avem : D= 3 x4 800
x
t 112, rezulta :
36000
- de 9 %
e I an ?
4. Ce suma trebuie sa depunem azi cu procentul 3 % pentru ca peste 300 zile
;2 putem ridica 10 000 u.m. ?
Rezolvare
S,
P x t
1+ - -
36 000
10000
1+
3 x3OO
36000
10000
--=9756,10 (u.m) .
1,025
5. Cu ce procent trebuie depusa suma de 35 000 U.m. pent ru ca peste 240
- e sa se ridice suma de 3 750 U.m. ?
Rezolvare
So = 3 500 u.m.
S{ = 3 570 u.m.
A\-em:
t = 240 zile.
D = 3 570 - 3 500 = 70 (u.m)
Dar pe de alta parte: D = Sopt
36000
DID : 3500 p 240 = 70 rezulta : p = 3%.
36000 '
30 -25 = 5 zile
31 zile
31 zile
30 zile
31 zilc
lIllUe
iulie
august
seplembrie
octombrie
6. Se plaseazii la 25 iunie 1993 pana la sfarsrtul lunii octombrie 1993 suma
. 45 000 u.m., cu rata anuala de 8 %. Care este valoarea finala a acestui
:.asament?
Rezolvare
Durata plasamentului este :
m. cu
128 Zile
Dobanda va fi e D= 45000 x128 x8 1280 (u.m).
36000
Valoarea finala va fi: S{ = 45 000 +1280 = 46 280 (u.m),
Observaue. in Romania se considers ca anul comercial are 360 zile, adica sc
=.s>dera cii fiecare luna arc 30 zilc. Dar pentru caleulul zi lelor de la 0 data la alta a
efui se considers numarul real al zilelor,
tarcmanca aplica tii in economic - cd. 1 385
)
)
. S- (S.+S')
1 = .
Sc,r' +Sot"
7 2 " I '
-::::::' 1 = am ~ 4 uru.
3
o.oss = 5,5 %
114 000 -1
100 000
0,063
131550 - 1
120 000
1,75
(
I'
in regim de dobanda simpla vom avea :
S=S. (I+ t' ,)+S'(I+1';), de unde rezulta :
" (
Avem : S.=400 000 u.m.
S, = 300 000 u.m
S = 730 000 u.m.
, 19 7
t = - . 1 = - .
12 12
7. Depunand 0 sumii de 131 550 u.m. se achita 0 datorie care era de 120 000
u.m. aeum I an ~ i 9 luni . Capitalizarea facandu-se eu dobanda simpla, care e
rata anuala de dobanda ?
Rezo/vare
Avem : So = 120 000 u.m.
S, = 131550 urn.
9
1= I +12 = 1,75
S,
Rezulta : ~ adica
1
8. Cu dobanda sirnpla ~ i rata de 6,3 %, 0 sumii a treeut de la 100 000 u.m.
114700 u.rn.. Pe cat timp a fost plasata ?
Rezo/mre
Avem : So = 100 000 urn.
S, = 114 770 U.m.
,=0,063.
S, -I
Din : 1 = ~ rezulta : 1 =
,
9. Se depune suma de 730 000 u.m. pentru a plan dona datori i care erau
una de 400 000 u.m. aeum 19 luni ~ i eeala1tii de 300 000 u.m. aeum 7 luni . Cu
ee rata anuala de dobanda corespunde aceasta operatiune in regim de dobanda
simpla ?
Sa se stabileasca in prealabil formula ratei i cand se cunoaste total
S =S;, +S,: al valorilor finale ale sumelor S ~ ~ i S; capitalizate pe perioadele
r. respectiv r.
Rezolvare
S. S. S = s;,+s;.
--- + + + -------
386
'-
l 120 000
3. care e
30 000 x12
Rezulta eli : i
400 000 x19 + 300 000 x7
36
~ 3 ~ 3
970 '
u.m. la
nu :
i. Cu
inda
lalul
iiele
10. Sa se determine scadenja sumei de 20 000 u.m. care produce 0 dobanda
~ cu suma dobanzilor produse de :
~ 700 u.m. pe limp de 61 zile ;
900 u.m. pe timp de 69 zile ;
3 900 urn. pe timp de 86 zile ;
5 300 u.m. pe limp de 89 zile ;
8 500 u.m. pe timp de 107 zile.
Rezolvare
Avem : t 4 700 x61+900 x6 9+3 900x86+ 5 300 x89 +8 500x107 ~ 6 3 (zile),
20 000
11. sa se determine scadenta medie a unei sume care produce 0 dobanda
~ cu suma dobanzilor produse de :
500 u.m. pe limp de 45 zile ;
800 u.m. pe limp de 80 zile ;
I 200 u.m. pe limp de 90 zile ;
I 500 u.m. pe limp de 125 zile.
Rezolvare
500 x45+ 800x 80 +1200 x 90 +1500 x 125
Avem : t 96 {zile).
500 +800+1 200 + 1500
12. Care este suma care in 85 zile produce 0 dobanda egala cu suma
xi:inzilor produse de :'
300 u.m. pe limp de 75 zile ;
700 u.m. pe limp de 120 zile ;
I 200 u.m. pe l imp de 145 zile.
Rezolvare
Avem : S 300 x75 + 700 xI20+1000x 145 ~ 2958,82 (u rn).
85
13. Sa se determine scadenta unei sume de 25 000 lei, care produce 0
icbinda egala cu suma dobanzilor produse de :
3 500 u.m. pe limp de 72 rile ;
~ 500 u.m. pe limp de 105 zile ;
6 000 u.m. pe timp de 124 zile ;
5 000 u.m. pe timp de 150 zile ;
Rezolvare .
3500 x72+ 4 500 x105+6 000 x124 + 5 000x150
Avem : t 89 (zi le),
25 000
14. Sa se det ermine procentul mediu de pl asament al sumelor :
I 000 u.m. cu 4 % pe limp de 20 zile ;
2 000 u.m. cu 5 % pe limp de 50 ril e ;
000 u.m. cu 4 % pe limp de 125 zile.
387
Rezolvare
1000 x4 x 20 + 2 000 x 5 x: 50 +8 000 x 2 x125
P = 2,3 %.
I 000 x 20 +2 000 x 50 +8 000 x125
Probleme propuse
l. Sii se determine dobanda simplii produsii de 50 000 u.m. pe timp de 2 am
cu 4 %.
2. Care este dobanda simpla produsa de suma de 75 000 u.m. pe timp de 285
zile, cu procentul 3 % ?
3. Sii se calculeze procent ul cu care suma de 2 700 u.rn., pe timp de 60 zile.
a produs 0 dobanda de 48 u.m,
4. Sii se calculeze timpul in care suma de 50 000 u.rn., plasatii cu 6 % pe an.
a produs dobanda de I 500 u.m.
5. Sii se calculeze dobanda totalii produsii de :
900 u.m., pe ti mp de 50 zile ;
I 000 u.m., pe timp de 80 zile ;
I 500 u.m., pe timp de 300 zile,
procentul fund 4 %
6. Sii se determine scadenta unei sume de 15 000 u.m. care produce 0
dobandii egala cu suma dobanzilor produse de :
32 000 u.m., pe timp de 142 zile ;
57 000 u.m., pe timp de 121 zile ;
68 000 u.rn., pe t imp de 165 zile
7. Sii se determine scadenta medie a unei sume care produce 0 dobanda
egala cu suma dobanzilor, produse de :
15 000 u.m., pe timp de 68 zile ;
25 000 u.m., pe timp de 97 zile ;
10000u.m.,petimpde 112zile.
8. Sii se determine suma care in 142 zile produce 0 dobanda egalii cu suma
dobanzilor produse de :
17 500 u.m., pe timp de 147 zile ;
12000 u.m., pe timp de 92 zile ;
10 000 u.m., pe t imp de 124 zile .
9. Sii se calculeze procentul mediu de plasament al sumelor :
17 000 u.m., pe timp de 95 zile, cu 3 % ;
II 000 u.rn., pe timp de 67 zile, cu 2 % ;
30 000 u.m., pe ti mp de 170 zile, cu 5 %.
14500 u.m., pe ti mp de 145 zile, cu4,5%.
10. Sii se determine procentul mediu de plasament al sumelor .
22 000 u.m., pe timp de 76 zile, cu 5 % ;
35 000 u.m., pe t imp de 110 zile, cu 4 % ;
27 000 u.rn., pe timp de 125 zile, cu 3 %;
388
2 216,11 14774552 .
1500 '
t
2. DOBANDA COMPUSA
I. Ce sumii va ridica 0 persoana pest e 6 ani eu dobanda cornpusa daca
" une astazi 55 000 u.m. eu 3 % ? Care este dobanda obtinuta ?
Rezolvare
5, = 55 000( 1+ 0,03)' = 55 000 x 1,03' = 55 000 x 1,1 94052 = 65 672,90 (u.m.).
Dobanda va fi : S, - So = 65 672,90 - 55 000 = 10 672,90 (u.m ),
1. Sa se calculeze valoarea finala a unei sume de 45 000 urn. peste 4 ani 6
eu 4 %.
Rezolvare
Sohqia comerciala
6
5 6 = 45 000 x 1,04
4
x1,04
12
= 45 000 x 1,1698585x1,0198039 = 53 686,20 (u rn.).
.--
12
Solufia rationale
(
6 XO,04 )
5 6 =45OOO x 1,04 x 1+-- = 45 000 x1,1 698585 x1.02 = 53 6965 0 (u.m.).
.l- _ 12
12
J. Ce sumii tr ebuie depusa astazi pentru ea peste 8 ani eu 5 % sa se poata
2 000 000 u.m, ?
Rezolvare
5 = 2 000 000 x 1,05- ' = 2000000 x 0,6768393 = I 353679,6 (u. m.).
4, S-a depus la CE.C suma de I 500 u.m si dupa 8 ani s-a retras suma de
: : 6,11 u.m. In baza carui procent s-a facut fructifiearea ?
Rezolvare
-wern : 2 216,1 1 = 1500(1+ i )' , adica (l +i)'
Autfuld in tabela financiara a lui u
t
pe linia corespunzatoare ell 8 ani gAsimp =5 %
5. Doua sume total izeaza impreuna 10 000 u rn Plasate una eu 4 %
lt3 eu 5 %, ele devin egale peste 20 ani. Sa se gaseasca valoarea fiecarei
in parte.
Rezolvare
{
x +y = IOOOO
,\'\'CIl : 20 20
1,04 x = 1,05 . y
{
x +v= lOooo
2,1 91122 1x = 2,6532964y
x _ 2,6532964 . v. x = 1.2109304 .
2,1911221 . y
x = 5 477,02 u rn.
ezu1tA :
y = 4 522,98 u.m.
389
...
~ .
6. Care e valoarea finala a surnei de 60 000 u.m., plasatii cu dobanda
cornpusa timp de 8 ani si 9 luni, cu rata anuala de 4 % ?
Sohuia comerciald
,
S , =60 000 1,04' 1,04ll =60 000 1,368569 1,029852 =84,565.
1+-
12
Solutio ratio-ala
S , =60 000 . 1,368569 . ( 1+L O,04)=84,578 .
B+- 4
11
7. Sa se calcul eze ce devine suma de 10 000 u.rn., cu procentul anual de 5%,
pe timp de 8 ani ~ i 5 luni.
Rezolvare cu ajutorul tabele/or finan ciare.
S ,=10 000 1,05' . 1,05' 112 =10 000 1,477455 1,020537 ~ 15 077,97 ( u.m.).
,.-
11
Rezolvare cu ajutorul logaritmilor
5 5
logS , =log10 000 +8 10g 1,05+- log1,05 =4 + 8 0,02119+ _ . 0,02119 =4,1 7835 (u.rn.),
8+- 12 12
12
de WIde. prin antilogaritmare, rezulta :
S , =15078,27 u.m.
1+-
11
8. Sa se determine ce suma t rebuie depusa azi cu 5 %, pentru a putea incasa
peste 4 ani 800 000 u.rn.
Rezolvare
Avern : So = S.(I + i)"" , adica So =800 000 1,05"" =800 000 0,822702 = 65g 161,6 u rn
9. Cu ce procent suma de 3 450 u.rn., depusa pe ti mp de 8 ani, devine
5 324,45u.m. ?
Rezolvare
(I +i )' = 5 324,45 1,5433188
3 450
Cautand in tabelele financiare ale lui un pe linia corespunzatoare Ia n = 8 ani ~
taciind 0 interpolate obtinem :
1,5346865 5,5%
1,5433188 ..
1,5938480 6%
0,0591615 0,5%
0,086323 x
a,s0,086323
.r = 0,07
0,0591615
Deci : 5,5 +0,07 = 5,57 => p = 5,57% .
390
dobanda
de 5%,
10. in eat timp suma de 4 650 u.m., depusa eu 4 %, devine 7 344,28 u.m. ?
Rezolvare
Avem : 1,04
'
= 7 344,28 1,579415
4 650
in tabelele financiare ale lui a", pe coloana procentului 4 % gasim :
1,539454 11 ani
1,579415 ..
1,601032 12 ani
0,061578 I
0,039%1 X
X = 0,039961 _ 0 6489493
0,061578 '
RezultA eli : 1 = 11,64849493"" 1 = I I ani 7 luni 23 zile.
H , Sa se stabileasca scadenja medie scadenta comuns a unor sume depuse
in regi m de dobanda compusa.
Rezolvare
Dispundnd de sumele care au vaIorile fmale Sri ' Sf, , ... , St. platibile in It , 12- ... ,I t
perioade, ne propunem sa Ie inIocuim eu 0 suma unica de valoare finala S , platibila in t
perioade echivalenta cu suma celorlalte some, procentul Hind acelasi, p.
Din ecbivalenta la momentul initial, gasim :
S(1 +i r
t
= Sft(l + i f 'l + Sf2(1+;)- 11 + ... + 5'1(t +i)- f,t
-,
-,
5(u m ),
mcasa
6 u.m
evme
sau
Daell
Deca
S S (I
.)H ] S (I ')" ' 1 S (I ')' -"
= ' 1 +I + ' 1 +I +...+ '. +I .
S = S'I +5'2 +" .+Slk' atunci t se numeste scodema medie.
S Sf) +S'2 +:..+S,,I:' atunci t reprezintA scadenta comWJd a sumelor date.
12. 0 persoana care are de aehitat urmatoarele datorii :
2 400 u.m. peste I an ;
I 600 u.m. peste I an 6 luni ;
3 000 u.m. peste 2 ani 61uni ;
4 000 u.m. peste 4 ani ,
doreste sa aehite aceste datorii printr-o plata unica peste 5 ani. Sa se caleuleze
va loarea acestei plap uniee, procentul anual fiind 6 %
Rezolvare
I I
Avern : I, = 1, 1
2
= I +'2' I) = 2 + '2 ' 1
4
= 4, 1 = 5, de unde :
4-! 3-!
S =2 400 . 1,06
4
+ 1,600 1,06 2 + 3 000 1,06 2 + 4 000 1,06 2 400 .1,06
4
+
3+..!. 2+..!.
+ 1,600 1,06 2 + 3000 1,06 2 + 4000 1,06= 2 400 1,262477+
+ 1600 :1,1 9016 t,02956 +3 000 1,1236 1,02956+4 000 1,06 = 12 700,93 (u.m]
39 1
13. sa se determine data scadentei comune a sumei de 5 000 U.m. destinata
sa inlocuiasca urmatoarele trei datorii :
I 000 u.m. peste 61uni,
I 800 u.m. peste 18 luni,
2 000 u.m. peste 30 luni,
procentul semestrial fund de 2,5 %.
Rezolvare
Fie t data scadentei COIDWle.
Avem:
5 000 1,025""' = I 000 . 1,025""' + 1800 1,025'3 + 2000 1,025"
Utilizand labe1ele financiare ale lui v", obtinem :
5000 1,025""' = 1000 0,97560976 + 1800 0,92859941+ 2000 0,88385429 = 4 414,79.
RezultA ell ' 1025" 4 414,79 0882958
. , 5000 ' .
Folosind tabelele lui v" interpoliind, avem :
0,883854 5 semestre
0,882958 .
o861897 6 semestre
1
x
x = 0,000896 0 04
0,021557 '
de urde : 1=5+0,04 =5,04 ; 1=5 ,04 semestre ee r e S semestre Ii 7 zile.
14. Sa se rezolve problema de mai sus in cazul cand suma unica est e
4800 u.m.
Rezolvare
Observant ell 4 800 = 1 000 + I 800 + 2 000, deci este verba de 0 scadenta medie.
Avem : 4 800 1,025" = 4 414,79
1025" = 4414,79 0 9197479
, 4800 '
Folosind tabelele fmanciare facand interpolarea gasim :
1 = 20 luui si 10 zil e,"
15, Fie 6 % procentul anual efectiv. Sa se determine procentul anual
nominal, presupuniind ca se face calculul dobanzii trimestrial.
Rezolvare
Avem : i = 0,06, deci j . = 4(1,06
114
-I) = 0,0586952.
Procenlul anual nominal de fructificare a dcbenzilor va fi : l OOj4 = 5,86952.
16. Fie 5 % procentul anual nominal, fructificarea dobanzilor facandu-se
semestrial. Sase determin e procentul anual efectiv.
392
1. destinata
1 4,79.
ICii este
anual
du-se
Rezolvare
Avem: l: = 0,05, deci : i= (1 + ~ r -I = ( 1+ ~ 5 r - I = 0,050625.
Deci procentul anual efectiv este :
100 i = 5,0625 %.
17. Se depun e surna de 100 000 u.m. eu procentuJ de 5 %, fructificarea
dobanzilor fiicandu-se semestrial.Sa se determine surna disponibila peste 12 ani .
Rezolvare
(
. )2-1' ( 0 05)24
Avem: S12 = So(l + i)' =So I ~ =100 000 I ~ = 180872,60 (u.m.).
Probleme propuse
1. Determinap val oarea finala a unui capital de 200 000 u.m. la capatul a 2
ani ~ i 5 luni, plasat eu rata anuala de J2 %.
2. Care a fost durata de plasament eu dobanda compusii a unui capital de
10 000 u.m., dad, capitalizat anual eu rata nominata de 14 %, a dat valoa rea
finala de J6 000 u.m. ?
3. Ce suma se va putea ridica peste 6 ani ~ i 7 luni, dad se dep une suma de
25 000 u.m. eu 5 % ?
4. Ce suma va avea 0 persoana in cont peste 10 ani, dad depune aeum
50 000 u.m, dupa 2 ani retrage 20000 u.m si dupa alii 3 ani depune 40000 u.m. ?
5. Ce suma ar trebui sa depuna aeurn 0 persoana pentru ca peste 10 ani si 3
. sa aiba I 000 000 u.m. ?
6. in cat limp 0 sumii plasata eu dobanda compusa eu 10 % se dubleaza, se
tnpleaza ? Da r in regim de dobanda sirnpla ?
7. in cat limp suma de 30 000 000 u.m. plasatii eu 5 % devine sau
~ o 202,90 u.m. ?
8. Cu ce p rocent trebuie fructifica tii surna de 2 500 urn. t imp de 12 ani
:>entru ca peste 12 ani sa devina 4 489,64 u.m. ?
9. Se plaseaza pe 4 ani 0 suma de 5 000 u.m., apoi pe 2 ani 0 surna de
. 000 u.m. ~ i pe 3 ani 7 000 u.m. Care va fi surna objinuta la capiitul celor 9 ani,
coas iderand rata anuala i = 6 % ?
Indicat ie. S = 5 000 1,064 +6 000 1,06' + 7 000 ' 1,06
3
= 21 391,10 (u.m.], unde S e
ea finala,
10. Se pla seazii 5 000 u.m. pe 2 ani eu 6 %, apoi pe timp de 3 ani rata devine
- ' 0 si pe urmiito rii 4 ani rata va fi 6,5 % Care va fi capitalul obtinut la capiitul
or 9 ani ? Care va f procentul mediu de plasament ?
lndicane Daca S va fi suma finala, avcm :
S ~ 5 000 1,06' . 1.07'- 1,065
4
= 8 853,84 (u.m).
Rata medie p de plasamenl este procenrul constant pe rei 9 ani care va da aceeasi
e finala. Se obtine p = 6,56 %.
393
394
Valoarea finala S
I I
7 8 6 5 4
6% 7% 7 % 7% 7%.
6.:5-I. 6'.
9 183 3 184 3 185 3 188 6 188 3 189
I I I I I I
- 25 000 S
2 3
+1500
I I
S = 5 000 .1,06
4
1,07" + 1500 1,06' 1,07" = 10 483,46 u.m.
6% 6%
o
5 000
I
Procent
Dad S este solduJ disponibil la 1 martic 1989, avern :
S = 15 000(1+ 0 '(1+ ,')" (1+ n ' +8 000(1+{XI + ,')" (1 + n' -
- 25 000(1+ " )" (1 + n ' = 4 640 (u.m.)
unde : l = procentul semestri a.!. .echivalent Cll procentul anual 70 % ~
i" = procentul trimestrial echivalent Cll procentul anual de 6,5% ;
t" = procentul trimestrial echivalent ell procentulanual de 6 % .
b) Dad X este suma ceruta, avem X = 24 206 u.m.
3 181 3 183
I I
12. La 1 rnartie 1981 s-au plasat 15 000 u.m eu 7 %.
La 1 rnartie 1983 s-a ada ugat capitalu lui obtinut suma de 8 000 u.m.
La 1 septembrie 1983 rata dobanzi i a devenit 6,5 %.
La 1 martie 1985 s-a retras surna de 25 000 u.m.
a) Care va fi capitalul disponibil la 1 rnart ie 1989, stiind cii de la 1 iunie
1988 rata dobanzi i devine 6 % ?
b) Ce surna ar tr ebui plasata la inceput pentru a obpne un sol d de 20 DOC
u.rn. la 1 martie 1989 ?
lndicane. Diferitele operatii si conditii fmanciare sunt reprezentate pe axa timpuJui de
mai jos :
Procent
11. Se plaseazii pe 8 ani 0 suma de 5 000 u.rn. eu 6 %. La sfarsitul anului
do ilea se adauga 1 500 u.m. la capitalul constituit. Care va fi capitalul final 12
capatul celor 8 ani, stiind cii rata dobanzii devine 7 % incepand de la s r ~
anului al patrulea ?
lndicane. Putem considera urmatoarea schema :
15 000 + 8 000
12. 0 persoana plaseazii un capital de 60 000 u.m. la I februarie 1982. La
februarie 1985 retrage 20 000 u.m. La I februarie 1988 retrage tot soldul. Daci
din acest sold se retrage surna de 949,47 u.rn se dispune de 80 000 u.rn. Sa se
calcul eze rata dobanzii i de plasament ,
Indicati e. Se calcuJcazIi valoarea finale S la I februarie 1988, tinand cont de difentee
operatiuni efectuate. Se obtine S = 80 949,47 u.m. Se exprima S sub forma WId ecueju .:i:
graduJ doi in .I", unde .r = (I + i) J Se vor obtine doua solutii, dintre care cca negative
respmge. Se obtine i = 10,25 %.
anului al
d final la
sfarsitul
ial. S
I iunie
20000
1Iui de
La l
Dad
;a se
3. PLATI ESALONATE
I. Sa se caleuleze valoarea actuala a unui sir de 10 unitiili a 20 000 u.m.
plasate posticipat eu 6 %.
Rezolvare
T = 20 000
Avem: n =1O
i = 0,06
1-1 06-"
A,2 =T -a" =:> A,2= 20 000' 147 201,74 (um.).
0,06
2. 0 persoanii plaseazii 30 000 u.rn. la fiecare I ianuarie, incepand eu I
ianuarie 1988, CU rata 7 %. De ce sumii a dispus la I ianuarie 1998, data
ultimului viirsiimiint ?
Rezolvare
[ntrucat data ultimul ui vArsilrruint coincide cu data la care 50 calculeaza valoarea
finala, avem un sir de anuitati posticipge. De la I ianuarie 1988 pan. la J ianuarie 1998
sunt I I varsaminte Rezulta ca la I ianuarie 1998 persoana a avut suma :
S = 30 000 (1,07)" - I = 4 735080 (urn.)
I I 0,07
3. Ce sumii va trebui sii aehite astazi 0 persoanii pentru a scapa de plata a 15
rate a 2 500 u.rn. fiecare, platibile la sfarsitul fiecarui an, eu 5 % ?
Rezol vare
A,
= 2 500 I - I,OS-" 2 50010,379358 = 25 948,40 (u.m.).
, 0,05
4. Ce sumii va trebui sa aehit e astazi 0 persoana pentru a scapa de plata a 15
1lIlitiili anticipate a 2 500 u.m., fiecare eu 5 % ?
Rezolvare
I - I OS""
A" = 2 500 1,05 ' 2500 -10,898641 = 27 246,60 (um.),
0,05
5. De ce suma va dispune 0 persoana peste 20 de ani dad depune la
ceputuI fiecarui an ciite 50 000 u.rn. eu 5 % ?
Rezolvare
20
S = 50000 _\05
1
,05 - I 50000 34,719252= 1735 962,60( u.m.)
20 0,05
6. De ce sumii va dispune 0 persoanii pest e 20 de ani, dad depune la sfarsitul
ecarui an ciite 50 000 u.rn. eu 5 % ?
Rezolvare
105" -1
S" = 50 000 ' = =I 653 297,70 (u.m.) .
0,05
7. 0 persoanii depune cate 5 000 u.m. la sfars itul fiecarui an, eu 5 %, pentru
a obpne suma de 62889,46 u.m.
Sa se determine numiiruI anilor necesari .
395
Rezolvare
Avem : 62889 46 = 5 000 1,05" - I
, 0,05
de unde :
1,05" -I 62 889,46 - 12 577892
0,05 5000
Folosind tabelele finaaciare gAsim ca numjrul de anuitati esle n = 10.
8. Patru anuitaji constante a 5 000 u.m. fiecare suot depuse periodic la
fiecarui an, cu rata anuala de 10 %. sa se calculeze valoarea lor finale
si valoarea actuala.
Rezolvare
-4
A.. = 5000 1-(1,1) 158450,40 u.m.
0,1
S =5 000 (1,1)4-
1
4 0,1 23205 (u.m.),
Remarcd.
Se verities ca : A.. = S4 (1,1)-4.

9. S-au depus I 000 u.rn. fa I rnai 1990, apoi 2 000 u.rn. la I rnai 1991 ; '
3 000 u.rn. la I rnai 1992. Care e valoarea finala a celor 3 varsaminte, daca rata
anuala a fost i =8 % ?
Rezolvare
s, I 000 . 1,08
2
+2 0001,08+3 000 326,4 ( u.m.)
10. 0 persoana cont racteaza un imprumut de 100 000 u.rn. dorest e sa-l
rarnburseze in 12 egale, dobanda unitara fiind 13 %. Care este valoarea
anuitatii, daca plata se face la sfarsitut fiecarui an ?
Rezolvare
Din : A" T . a" rezulta 1\2 T a12 adica :
T
= loo OOO . 0,13 16 898 61 ( )
12
' u.m..
. ' 1-1 ,13
11. 0 persoana plaseaza anul acesta, in fiecare luna , incepand de la I
ianuarie pana la I decembrie, cate 1 000 u.m. in fiecare luna, rata anuala fiinc
15 %. sa se calculeze valoarea obpnuta la sfarsitul acestui an.
Rezolvare
Avem : (1 +i
t
)12 = 1,1 5, adica I +i
t
=1,15"
12
=1,0117.
Rezulta : S = 1000. 101l 7
I,
01l 7' 2_
1
12952,9 (u.rn.)
12 , 1,0117- 1
12. Care este valoarea finala a unui sir de Ia anuitaji egal e cu 2 000 u.
platibile la sfarsitu l fiecarui an, plata fiind amanata 5 ani, iar procentul 5 % ?
396
ri odic la
lor finala
1991
ad rata
e sa-l
lloa rea
, la I
I fiind
u .m.

Rezolvare
Avem : n - r ::: 10, r = 5, deei n = 15 .
Din : Sn = Ts
n
_, rezulta :
105
10
-I
S" = 2 000 ' 2 000 12,577892 = 25 155,78 (u.rn.)
0,05
13. Care este valoarea finala a sirului de anuitari din problema precedenta,
daca platile se fae la ineeputul fiecarui an ?
Rezolvare
Din rS
n
::: TS
n
_
r
rezulta :
S = 2 000 1 05
1
,05
10
- I 2000 13,206787 = 26 413,57 ( u.rn.).
" , 0,05
Pr obleme pr opuse
1. De ce suma va dispone 0 persoana pest e 10 ani daca depune la inceputul
fiecarui an care 20 000 u.m. eu 8 %, plata racandu-se incepand cu primul an ?
2. in conditii le problemei de mai sus, care va fi soma disponibila dupa 10
plap, daca prima platii se face dupa 3 ani ?
3. 0 persoana urmeaza sa achite 0 datorie platind pentru aceasta cate
5 000 u.m. la sfarsitul fi ecarui an, l imp de 15 ani , cu 5 %. Care este suma
imprumutata?
4. De ce suma va dispune 0 persoana daca depune t imp de 5 ani, la sfarsitul
fiecarui an, cate 100 000 u.m. ,cu 10 % ?
5. 0 persoana trebuie sa achite 0 datorie plat ind pentru aceasta cat e
10 000 u.m. la inceputul fieca rui an, t imp de 12 ani, cu 10 % Care esle
suma irnprumutata ?
6. Care este soma imprumutatii in condijiile problemei de rnai sus , daca
prima plata are loe peste 2 ani ?
7. Se plaseaza la sfarsitul fiecarui an cate 10 000 u.m. timp de 10 ani cu rata
anuala a dobanzii i =5 %.
Sa se calculeze valoarea plasamentu lui la :
a) on an dopa ultimul varsamant ;
b) momentul primului varsamant ;
c) t rei ani dopa primul varsamant ;
d) la capatul celor 10 ani ;
e) doi ani dupa ultimul varsamant .
Indicatie.
a) Se cere valoarea actuala .4, 0 a plasamentului:
.4, 0 =10000
1- 1
,05-
10
7721 7,35 ( u rn.)
0,05
b) Vom nota ell X valoarea ceruta, Avem :
X = .1
10
(1 + i) = 77 217,35 1.05 = 81 078.22 (u.rn.)
397
c) Daca Y este valoarea ceruta, avem:
Y = X . 1,05
3
= ~ . 1,05
4
= 93 858,1 7 (u.m.)
d) S = 10 000 1,05' 0 - I 125 778,93 ( u.m.)
' 0 0,05
e) Daca valoarea capitalizata ceruta este Z , avem :
Z = SIO 1,05 = 138 671,27 (u.m.)
8, Un sir de 6 anuitap constante postieipate are valoarea finala
S=121906,64 u.m. Stiind ca valoarea plasamentului la eel de al 3-103 varsamam
este 91590,26 u.m., sa se calculeze valoarea anuitapi ~ i procentul plasamentului.
Indicatie. Se gaseste T = 15 800 si i = 10 'Yo.
9. La I mai al fiecarui an se depun e suma de 20 000 u.m. eu 7 %.
Dupa 10 depuneri se lasa suma finala in banca timp de 5 ani, eu rata
dobanzii i ~ 8 %. Dupa eei 5 ani, se retrag la fiecare I mai al fiecarui an cate
20 000 u.m. ; numarul de ret rageri este 10 ~ i rata dobanzii i = 7 %.
a) Sa se calculeze soldul disponibil dupa ultima retragere.
b) Ce suma constants ar fi trebuit plasata pentru ca soldul sa fie nul ?
10. Se plaseaza anual post ieipat 22 000 u.m. Dupa cap ani se va dispune de
eel pupn 196 000 u.m. (i = 8 %) ?
Indicane. Dupa 7 depuneri .
4. iMPRUMUTURI
1. 0 banca de stat acorda unei intreprinderi un credit de I 000 000 u.m
care urmeaza a fi rambursat in 6 ani, eu procentul 6 %, prin anuitaji constante
Care sunt valorile primulu i ~ i u!timului amortisment ? Dar al anuitatii ?
Rezolvare
V
o
= 1 000 000 u.m.
Avem : n = 6 ani
i = 0,06
Din : OJ =Vo~ sao. C!J =va( :n-i)rezutta :
OJ = 1000 rvv! 0,06 , - 0,6) ~ 10' (0,20336263 - 0,06) ~ 143 362,63 (u.m.)
vVl.
l
- 1,06'
Din : Qp =Q, . u
P
- ' rezulta : Q, =Q(l + i )' , adica :
Q, = 143 362,6 1,06' = 143 362,6 1,338226 = 191851,558 (u rn )
Pentru anuitate , folosind fonnula : T = Yo obtinem :
an
T = 1000 000 0,06 , = 203 362,63 (u.m.)
1- 1,06'
398
e) Din :
I finala
rsamant
entului.
cu rata
an cate
une de
I n.m.
tant e.
2. Se imprumuta suma de 20 000 u.m. care urmeaza a fi rarnbursata in 15
ani prin rate constante postieipate en 5 % Se cere :
a) Rata imprumutului.
b) Primul amortisment.
c) AI eineilea amortisment.
d) Suma rambursata in primii 10 ani .
e) Suma ramasa de platit dopa 10ani .
Rezolvare
a) T = 20 000 0,05 20 000 0,0963423 =1926,85 (u.m. )
1-I,05-
Il
b) Yom. caleula intai dobanda pe prirnul an :
d, =VO . i, adica d, =20 000 0,05 =1 000
Rezulta c! primul amortisment va Ii :
Q, = T - d
"
adica Q, = 926,85(u.m.)
Observoue. Putem caleula pe Q, astfel :
Q, = 20 000 ( 0,05 Il 0,05J = 20 000(0,0063423-0,05) =
1- 1,05
= 20 0000,0463423= 926,85 (u.m]
e) Din : Q,=Q, u
4
. oblinL'IIl :
Q, = 926,85 1,05
4
= 926,85 1,2155002 = 1126,59 (II.m. )
d) Deoarece: s, =Q, ' Sp., avem :
105
10
- I
R,O = 926,85 ' 926.85 12,577892 = 11 657,82 (u.m.)
0,05
1- ( 1+i)-ln-
p
) .
"=V
o
obtinem :
1_ (1 +1) n
V. = 20 000 1-1,05-' _ 20 000 1- 0,785526 8 3422 3 ( u rn.)
10 1- 1,05-" 1- 0,481017
5. sa se intocmeasca tabelul de amortisment pentru un imprumut de 300 000 u.rn.
rambursabile in 5 annitiili constante postieipate, rata anuala fiind i = 8 % .
Rezolvare
Avern :
Anii
Suma la inceputul
Dobanda Amorti smentul Rata
anului
I 300 000 24000 51 136,94 75 136,94
2 248963,06 19909,04 55 227,9 75 136,94
3 193635, 16 . 15490,81 59646,13 75 136,94
133989,03 10 719,12 64417,82 75 136,94
5 69 571,21 5 565,73 69 571,21 75 136,94
399
Yom arata door cum se obtine prima linie a tabelului.
. 8
Prima tlobanda : d, = dO,=>d, =300000 - =24000.
100
Primul amortisment : Q, = V
o
(...!..- _;) => Q, = 30 nnr! 0,08, 0,05) = 51136,94.
a,
Rata : T = d, +Q, => T = 7S 136,94 sou :
T = V
o
...!..- => T = 300 000 0,08 , 75 136,94.
a
o
1-1,08
4. Fie un imprumut in valoare de 20 000 U.m. rambursabil in 3 anuitap en
rata anuala i = 12 %. Daca primul amortisment este Q, =9 000 u.m. capitalul
ramas de rambursat dupa plata celei de-a doua anuitap este 5 000 u.m., sa se
intocrneasca tabelul de amortizare al imp rumutului (imprumutul nu este eu rate
constante).
Rezolvare
Avent :
Anii
Suma laince-
Dobiinda Amortismentul Rata
Sumeramasa
outul anul ui dc olata
I 20 000 2400 9000 I 1400 11000
2 11000 I 320 6 000 7320 5000
3 5 000 600 5000 5600 0
Aratnm cum se obtinc prima linie :
12
d, = 20 000 -= 2 400
100
Q, = 9000 u.m. este dat in problema
1] = prima anuitate = d, +Q, = 11400
Suma ramasa de plAtit 1a inceputul anului al doilca va Ii :
=I.-Q" adica : V, = 20 000 - 9 000 = I I 000
12
d, = II 000- = 1320.
100
lntrucat se spune ca dupe doua plAli mai rAman de achitat 5000 u.m. (aceasta ve _
suma Ia inceputul anului at treilea) avem:
-Q, = V,. adica
Q, = ,;- V, = I I 000 - S000 = 6 000.
Rata a doua va Ii : T, = d, +Q, = 7 320.
Pcntru ultima linie aVL"JIl
V, = 5 000
12
d, = S000-=600
100

16.94.
Duitiili cu
capitalul
. sa se
te cu rate

o
va fi
lntrucat : Vo = QI +Q, +Q" rezulta ca Q, = 20 000 - 15 OO(): 5 000.
Ultima rata va fi . T, = d, +Q, = 5 600.
5. Sa se intocmeasca tabelul de amortizare in cazul imp rumutului de la
problema precedenta, daca rambursarea se face prin rate constante.
Rezolvare
Avcm :
I Anii
Surna I. inceputuJ
Dobanda
ArnortismentuJ
Rata
Suma ramasa
,
anului
de nlata
I 20000
2400
5927
8 327 14 073
2 14073
1 688,76
6638,24
8327 7 434,76
3 7434,76
892,24
7 434,76
8327
0
6. Sa se se intocrneasca tabelul de amortizare in cazul aceluiasi imprumut
( 20 000 u.m. cu 12 % ), daca rambursarea se face in 4 ani, cu amortismente
egale.
Rezolvare
Avem :
Anii
Suma la inccputul
Dobanda
Amcrusmentul
Anuitatea
Sumaramasa
anului
de olata
I 20 000
2400
5000
2400
15 000
2 15000
1800
5000 6 ROO
10000
3 10 000
1 200
5000
6200
5000
4 5000
600
5000
5600
0
. 20 000
Observatie. Q, = Q
z
= Q, = Q., = - 4- = 5 000.
7. Se imprurnuta suma de 10 000 u.m., care urrneaza a fi rambursata in 4
ani, prin rate constante post icipate cu 5 %. Sa se intocmeasca planul de
amortizare.
Rezolvare
Anii
SumaI. inceputuJ
Dobanda
AmortismentuJ
Anuitatea anuIui
I 10000
500
2320,12
2820,12
2 7 679,88
383,99
2436,13
2820,12
3 5243,75
262,20
2557,92
2820,12
4
2685,83
134,29
2685,83
2820,12
Total
I 280,48
10000
11280,48
Avem : d
l
= 10 000 0,05 = 500
T= IOOOO 0,05 =10000. 0,2820118=2820,12.
1-1,05-<
- vtarcmatica aplica td in economic - cd. I
401
C?I =T - d, =2 320,12.
Qz = 2 320J 2 1,05 = 2436,13
Q, = 2 436,13 1,05 = 2 557,94
Q. =2 557 ,94 1,05 =2 685,83.
Remarcam c.a ultimul amortisment este egal cu ultima sumll rnmasli de platit, c.a
totaluJ amortismentelcr este egal eu suma impnunulatA ~ i c.a suma dintre totalul dobanzilor
~ i totalul amortisment<:lor este egala eu totalul ratelor.
Probleme propuse
1. Se imprumuta suma de 100 000 u.m. care urmeaza a fi rambursata in 20
ani cu 10 %. Se cer :
a) rata ~ i primul amortisment ;
b) al zecelea amortisment ;
c) swna rambursata dupa 15 ani ;
d) suma ramasa de platit dupa 15 ani.
2. Se imprumuta swna de 10 000 000 u.m. care urmeaza a fi rambursata in
15 ani prin anuitaji constante posticipate cu 10 %.
Sa se afle :
a) rata ;
b) primul ~ i uhimul amortisment ;
c) al cincilea amortisment ;
d) swna rambursata ~ i suma ramasa de platit dupa 7 ani.
3. Sa se intocmeasca planul de amortisment pentru rambursarea sumei de
I 000 000 u.m. ce urmeaza a fi rambursat in doi ani prin anuitati constante
posticipate cu 10 %.
,, 4. Sa se intocmeascii planul de amortisment pentru imprumutul de mai sus,
daca rarnbursarea se face prin amortismente egale.
/ 5. 0 persoana contraeteazii un imprumut de 20 000 u.m. cu rata dobanzii
anuale i = 10 %. Stiind cii dupa depunerea celei de-a patra anuitiili suma
rambursata este de 43405,70 u.m. sa se calculeze valoarea anuitatii constante ~ i
durata imprumutului.
Indicatie. T = 29352,66 u.m., n = 12 ani.
~ 6. Un imprumut V
o
e rarnbursabil in n anuitati posticipate constant e cu
dobanda unitara anuala i = 9 %. Sa se determine rata T , ~ t i i n cii dobanda celei
de-a 5-a anuitati este II 678,21 um. si cii swna ramasa de restituit la inceputul
ultimului an este 30 605,28 u.m. sa se afle ~ i suma imprumutatii.
Indicatie. Suma rnmasli de platit la inceputul ultimului an ~ i amortismentul
corespunzator acelui an sunt egale, edica :
v._
1
= Q. = 30 605,78
De asemenea, T = Q.(1 + i) irnplica T = 33 359,76 u.m.
Din : T = d, +Q" rezuJtA : Q, = 21681,55 u.m.
D
. Q T . .
in : :5 = 4 ' obtinem n = 9 am.
(I +it-
402
1.
Capitolul xn
ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE
ca
iIobanzilor
I. FUNCTn BIOMETRICE
lt3 in 20
usatii in
imei de
ostante
13.1 SUS,
jbanzii
i suma
:ante si
DIe cu
a celei
!"P
utul
1. Care e probabilitatea ca 0 persoana in varstii de 25 ani sa fie in vialii peste
30 ani ?
Rezolvare
eli : p(x , x +m) = I
x
+
m
si folosind tabelele de mortalitate avem :
i,
(
25 55)= !&= 77 603 =0 88.
p , I" 87844 '
2. Care e probabilitatea ca 0 persoana in varstii de 55 ani sa nu rnai fie in
vialii la 70 ani ?
Rezolvare
I - I
Din q(x, y ) = -=---.L obtinem:
t,
(
55 70) = I" - /70 = 77603- 54051 0 30
q , I" 77 603 , .
3. Sa se calculeze probabilitatea ca un indivi d in varstii de 40 ani sa decedeze
intre 55 70 ani.
Rezolvare
I - I
Din : mlnqx = .r+ m XH I . obtinem :
t,
15/30 = 77603- 54051=0 28.
q40 1
40
84 855 '
4. Care e probabilitatea ca doi indivizi avand, respectiv, varstele 30 40
zni, sa fie amandoi in vialii peste 20 ani ?
Rezolvare
Dace notam ell A B evenimentele ca. prima persoana, respecuv a doua, SlIDt in
'rial! peste 20 ani, avern :
P(A ) = (30 50) = I", = 81077
p , 1
30
87 036 '
P( B) = p(40 60) = 1
60
= 72 581
. ' 1
40
84855
Se cere P(AnB) cum A B sunt evenirnente independente, avem :
P(An B) = P(A) P(B) = 0,797.
403
Probleme propuse
1. s a se calculeze probabilitatea ca un individ in varstii de 30 ani sa fie in
viata peste 25 ani.
2. Sa se calculeze probabil itatea ca un individ in varstii de 30 ani sa nu mar
fie in viatii peste 25 ani.
3. Care e probabilitatea ca 0 persoana in varstii de 30 ani sa decedeze intre
50 60 ani ?
4. Fie doua persoane avand varstele 35 42 ani . Sa se calculeze :
a) Probabilitatea ca ambele persoane sa fie in viatii peste 20 ani.
b) Probabilitatea ca doar 0 persoana sa supraviejuiasca peste 20 ani.
c) Probabilitatea ca ambele persoane sa nu fie in viatii peste 20 ani.
d) Probabilitatea ca eel putin 0 persoana sa rnai fie in viatii peste 20 ani.
2. ASIGURARI DE VlATA
1. Care este prima neta pe care urrneaza sa 0 plateasca 0 persoana in varsta
de 40 ani in momentul semnarii contractului de asigurare pentru a incasa in caz
de supraviejuire la implinirea varstei de 60 ani surna de 1 250 000 u.m. ?
Rezolvare
D
p S D
x
+
n
de ' D r i b' .
m : =:: --. un . x =:: V x' 0 tmem :
Dr
P = I 250 000 D
60
= 1250000 3 885,7 = 40 298,10 (u.m.)
D"" 12 055
2. Ce suma va primi un individ in varsta de 50 ani la implinirea varstei de
60 ani, in contul primei de 50 000 u.m. platite in momentul semnaru
contractului de asigurare ?
Rezolvare
D
Din : S = p_r_ avem :
D
x
-+
n
' .
s = 50 000 D,o = 50 000 7070,2 = 90 977,20 (u.m. )
D
60
3885,7 .
Probleme propuse
1. Care este prima neta pe care urmeaza sa 0 plateasca un individ in varsti
de 30 ani in momentul contractarii asigurarii pentru a primi la implinirea varst
de 50 ani 300 000 u.m. ?
2. Care e suma de bani pe care urmeaza sa 0primeasca un individ de 45
la implinirea varstei de 62 ani in schimbul primei de 15 000 u.m. depuse .
momentul contract3rii asigurarii ?
1 sa fie in
sa nu mai
edeze intre
am.
in varsta
in caz
arstei de
semnarii
\-arstii
Niirst ei
~ 5 ani
se in
3. ANUITAp SAU PENSII VlAGERE
I. Care este prima neta unica pe care urmeaza sa 0 pl ateasca un individ in
varstii de 40 ani in momentuJ semnarii contractului de asigurare pentru a primi
tot restul vietii cite 10 000 u.m. Ja inceputuJ fiecarui an ?
Rezolvare .
Din : P =S 'o, =S N, obtinem :
D,
N 193869
P =100000", =10000----1Q. =10000- - =160 047 (u.m.)
D", 12053
2. Ce suma de bani urmeaza sa primeas ca un individ in viirstii de 55 ani tot
restuJ viepi, Ia inceputul fiecarui an, in schimbul primei nete unice de 25 000 u.m.
depuse Ia Societatea de Asigurari in momentul contraetiirii asigurarii ?
Rezo/vare
S = 25 000 D" = 25 000 5 203,2 197060 (u.m. )
N" 66010,5 ,
3. Care este prima neta unica pe care urmeaza s-o plateasca un individ in
varstii de 46 ani In momentu l sernnarii cont ractului de asigurare pentru a primi
tot restul vietii cite 200 000 u.m. la sfarsitul fiecarui an ?
Rezolvare
Din: P = So = S N
n l
obtinem :
x D
x
>
P= 200 0000, = 200 000 N
47
= 200 000 121369,4 - 2 760 740 ( u.rn.)
D... 8792,5
4. Ce suma de bani va primi un individ in viirstii de 60 ani tot restul vieti i, la
sfarsitul fiecarui an, in schirnbul sumei de 20 000 u.m. platite in momentu l
contractarii asigurari i ?
Rezolvare
Deoarece: S = p . ~ = ~ avern :
ax },r
x
+
1
'
S = 20 000 D
60
=20000 3885,7 -20 180,30 (u.rn.)
N.
,
38 509,8
5. Care est e prima neta unica pe care urmeaza sa 0 plateasca un indi vid in
\-arstii de 40 ani in momentul cont ractarii asigurarii, pentru a prirni la inceputul
fiecarui an, incepand cu varsta de 60 ani, tot restul viepi , cite 25 000 u.m. ?
Rezolvare
P = 25 000 N
60
= 25 000 42 455,5 = 88 060 (u.m.)
D", 12 053
~ 5
~
24 000 42 455,5- 13774,8 = 17 714,62 (u.m.)
3085,7
S = 20 000 5502,3 = 2 448,58 ( u.m.)
66 010,5- 22700,3
8. Ce suma urmeaza sa prirneasca la sfarsitul fiecarui an un individ in varst>
de 35 ani, incepand cu varsta de 55 ani, in schimbul sumei de 25 000 u.m
depuse in momentul semnarii contractului de asigurare ?
Rezolvare
Din : S = P ~ avem S = 25 000 D" = 25 000 15 608 = 6 427 46 (u.m.)
NH,,+1 ' N" 60 708,3 .
6. Ce suma de bani urmeaza sa primeasca un individ in varstii de 50 ani fa
inceputul fiecarui an, tot restul vieti i, incepand cu varsta de 60 ani, daca in
momentul contractiirii asigurarii depune prima netii unica de 100 000 u.m. ?
Rezolvare
Din: S = p ~ obtinem :
Nx-+ n
9. Care este prima netii unica pe care urmeaza sa 0 plateasca un individ .
varstii de 60 ani, in momentul contractiirii asigurarii, pentru a primi cite 24 DOC
u.m. la inceputul fiecarui an, piina la implinirea varstei de 70 ani ?
Rezolvare
N -N
Din: p=s x :r+ n avem:
D
x
' -
P = 24 OOON.. - N,o
D..
S = IOO OOOD,o = 100000 7 070,2 =16 653,20 (u.m.)
N.. 42455,5
7. Care este prima netii unica pe care urmeaza sa 0 plateasca un individ in
varsta de 35 ani in momentul contractarii asigurarii, pentru a prirni cite 30 000
urn. la sfarsitul fiecarui an, incepand cu varsta de 60 ani ?
Rezolvare
Din: p =s Nr+n+l avem :
Dx. ' .
P = 30 000 N
6
! = 30 000 38 509,8 74019,3 (u.m.)
D" 15 608
1O. Ce suma urmeaza sa primeasca un individ in varstii de 55 ani la incep
fiecarui an, piinii fairnplinirea varstei de 65 ani, in schimbul sumei de 20 000 u.ra
depuse in momentul contractarii asigurarii ?
Rezolvare
Din : S = P Dr , obtinem :
N, -N
H n
de 50 ani la
ani, daca in
Ou.m. ?
11. Care este prima netii unica pe care urrneazii sa 0 plateasca un individ in
v3rsta de 50 ani, in momentul contraetiirii asigunirii, pentru a primi cite 30 000 u.m.
la sfarsitul fiecarui an, pana la irnplinirea varstei de 65 ani ?
Rezolvare
Din : P = S N
X
+
1
- N
XH H 1
, obtinem:
D.
30 000 90 003,3- 22 700,3 = 285 560 70 ( u.m.)
7070,3 '
n individ in
cite 30 000
12. Ce suma urmeaza sa primeasca un individ in varstii de 55 ani la sfarsitul
fiecarui an, pana Iairnplinirea v3rstei de 65 ani, in sehimbul swnei de 30 000 u.m.
depuse in momentul contractiirii asigurarii ?
Rezolvare
Din: S = p D . , avem :
N
X
+
1
- N
X
+ I'I+1
S = 30000 D"
N' 6 - N..
30 000
6 302,3 4 18511
, (u.m.),
68 708,5- 22 700,3
Jd in varstii
5 000 u.m.
L)
individ in
:ate 24 000
0.)
I ineeputul
) 000 u.m.
13. Ce suma trebuie sa depuna un individ in varst3 de 40 ani, la sfarsitul
fiecarui an., p3naIairnp1inirea viiIstei de 60 ani, pentru a primi apoi cite 50 000 u.m.
la sfarsirul fiecarui an, tot restul viejii ?
Rezolvare
Din:
50000 38509,8 12 393,80 (u.m.)
193 869-38 698
Probleme propuse
1. Care este prima netii unica pe care urmeaza sa 0 plateasca un individ in
varstii de 35 ani, in momentul contractarii asigurarii, pentru a primi tot restul
vietii cate 50 000 u.m., la ineeputul fiecarui an ?
2. 0 persoana de 45 ani eontracteazii 0 asigurare depuniind prima netii unica
de 20 000 u.m. Care este suma de bani pe care urmeaza sa 0 primeasca tot restul
viepi, Iaineeputul fiecarui an ?
3. Care este prima netii unica pe care urmeaza sa 0 plateasca un individ in
viirstii de 52 ani, in momentul contractarii unei asigurari, pentru a primi tot
restul vietii cite 30 000 u.m., la fiecarui an ?
4. Un individ in varstii de 47 ani depune in momentul contractiirii asigurarii
prima netii unica de 15 000 u.m. Ce surnava urrna sa primeascatot restul vietii,
la fiecarui an ?
5. Care este prima netii unica pe care trebuie sa 0 plateasca un individ de
38 ani in momentul contractarii unei asigurari, pentru a primi tot restul vietii, la
ineeputu l fiecarui an, cite 45 000 u.m , ineepiind insa eu varsta de 62 ani ?
407
6. Un individ in varna de 45 ani depune prima neta unica de 25 000 u.m. in
momentul eontract3rii unei as igurari. Ce suma de bani va urma sa primeasca tot
restul vietii, la inceputul fi ecarui an, incepand eu varsta de 60 ani ?
7. Care este prima neta unica pe care urmeazii sa 0 plateasca un individ in
varna de 48 ani in momentul contractarii unei asigurari, pentru a primi tot rest ul
viepi, la sfarsitu! fiecarui an, cate 60 000 u.m., incepand cu varsta de 58 ani ?
8. 0 persoana in varsta de 40 ani depune in momentul contractarii asigurarii
30 000 u.m. Care este suma de bani pe care urmeaza sa 0 prirneasca la sfarsitul
fiecarui an, incepand cu varsta de 62 ani ?
9. Care este prima neta unica pe care urmeaza sa 0 plateasca un individ in
varna de 50 ani in momentul eontract3rii unei asigurari pentru a primi cate
60 000 u.m. la ineeputul fiecarui an, piina la implinirea varstei de 70 ani ?
10. Un individ in varsta de 45 ani depune suma de 20 000 u.m. in momentul
contractarii unei asigurari. Ce surna de bani va urma sa primeasca la inceputul
fiecarui an, piina la implinirea varstei de 65 ani ?
n. Care este prima neta unica pe care trebuie sa 0 primeasca un individ in
varna de 62 ani in momentul contractarii unei asigurari, pentru a primi cate
50000 u.m. la sfarsitul fiecarui an, piina la implinirea varstei de 70 ani ?
12. 0 persoana in varsta de 50 ani depune, in momentul contractarii unei
asigurari, suma de 40 000 u.m. Ce suma va primi in sehimb la sfarsitul fiecarui
an, pana la implinirea varstei de 70 ani ?
4. ASIGURARI DE DECES
l. Car e este prima neta unica pe care urmeaza sa 0 plateasca un individ in
vaTsta de 50 ani in momentul contractarii asgurarii pentru ca urrnasii sa
primeasca in momentul decesului suma de 100 000 u.m. ?
Rezolvare
Din : p=SM
x
unde Mx = cx+c x+l+ .. +cm c x = (/x - 1x+1)v.J;+lj 2. avem :
D,
P=IOOOOO
M",
( u.m.)
D", 7 070,2 ,
2. Ce surna vor incasa urmasii in momentul deeesului unei persoane in varsta
de 40 ani, daca aceasta depune in momentul contractarii asigurarii suma de
100000 u.m. ?
Rezolvare
Din : S = p
D,
deducem : S =IOOOOO
D
... =100000 12053 = 427 866,50 (u.m.)
M, ' .H... 2817
3. Care este prima unica pe care urmeaza sa 0 plateasca un individ in varsta
de 50 ani , in momentul contractarii asigurarii, pentru ca urmasii sa prirneasca
100 000 u.m., daca deeesul are Ioe dupa varsta de 60 ani ?
-Ws
I unei
fiecarui
S = 20 000 D
40
= 20 000 12053 = 129 393,50 (urn.)
Moo 1863
Rezo/vare
Deoarece : P =: S .\1X+ rJ avem:
D
x

P =IOOOOO.
Moo
(u.m.)
D,. 7070,2
4. Ce suma vor incasa urmasii in momentuf decesului, daca acesta are loe
dupa varsta de 60 ani a unei persoane care la varsta de 40 ani, depune, in
momentul cont ractarii asigurarii, suma de 20 000 u.m. ?
Rezolvare
D
x
.
Din : S = P--, obtinem :
Al
n n
Probleme propuse
1. Care este prima neta unica pe care urmeaza sa 0 plateasca un individ in
varstii de 35 ani , in momentul contractari i unei asigurari , pentru ca in momentul
deeesului urmas ii sa primeasca 25 000 urn ?
2. 0 persoana de 45 ani contraeteazii 0 asigurare de deces pentru care depune
suma de 100 000 u.m. Ce suma vor incasa urmasi i in momentuf decesului ?
3. Care este prima unica pe eare urmeaza sa 0 plateasca un individ in varstii
de 35 ani , pentru ca urmasii sa prirneasca 150 000 u.m. dacii deeesul va avea loe
dupa varsta de 50 ani ?
4. Ce suma vor incasa urmasii in momentul decesul ui, daca acesta are loe
dupa varsta de 65 ani, daca un individ in varsta de 35 ani depune in momentul
contractarii asigurarii suma de 50 000 u m. ?
5. Care este prima neta unica pe care urmeaza sa 0 plateasca un indi vid in
varstii de 40 ani in momentul contractarii unei asigurari de deces , pentru ea
urmasii sa primeascii in momentul deeesului suma de 200 000 u.m., daca
deeesul are loe piina fa implinirea varstei de 50 ani ?
6. 0 persoana in varstii de 45 ani contracteaza 0 asigurare de deees depuniind
prima neta unica de 150 000 u.m. .
Ce suma vor incasa urmasii in momentul decesului, daca aeesta va avea loe
piina la imp linirea varstei de 60 ani ?
rvid in
sn sa
mdivi d in
rimi cate
1 ?
omentu l
ineeputuf
divid in
mIni cite
?
individ in
tot restul
58 ani ?
asigu rarii
la sfars itul
000 u.m. in
runeascii tot
varsta
de
'iirstii
sea
5. ASIGURARI MIXTE
1. Care este prima neta unica pe care urmeaza sa 0 plateasca un individ in
varstii de 50 ani pent ru ca Soeietatea de Asigurare sa plateasca 0 surna de
100 000 u.m. fie asiguratului, daca este in viapi la implinirea varstei de 60 ani,
fie urmasilor, daca decesul are foe dupa impl inirea varstei de 60 ani ?
Rezo/vare
Din : p=sAf
x
-Al
x
+
n
+ D x+n objinem:
D
x
'
409
Probleme propuse
100 000
38 005
,55+2817 -1 863 _ 3 196,20 (u rn.)
193 859- 42 455,5
5000 264 458- 42 455,5 =5000 222002,5 - 220 525 (u.m.)
38885,5+3 011-1863 5 033,5
3. Care este prima anuala pe care urmeazii sa 0 plateasca 0 persoana in
varstii de 40 ani, pana la implinirea varstei de 60 ani, pentru ca urmasii sa
prirneasca suma de 100000 u.m., daca deeesul are loe pana la implinirea varstei
de 60 ani si in caz eontrar, adica daca persoana este in vial3 la implinirea varstei
de 60 ani , sa incaseze ea suma de 100 000 u.m. ?
Rezolvare
Din : P = S D
XH 1
+ ~ x - A1XH' . obtinem :
N;r: -N;r:'H1
P =100 000
M,o-M
60+D60 _ 100000 2 416 - 1863+3 885,7 62779,50 (u.m.)
D,o 7 070,3
2. 0 persoana in varstii de 40 ani plateste in momentul contractarii unei
asigurari mixte prima neta unica de 100 000 u.m., persoana urmand sa
primeasca, daca este in vial3 peste 20 ani, 0 suma S, iar daca deeesul are loe in
interiorul acestor 20 ani , suma va fi primita de urmasi . Sa se determine suma S
Rezolvare
Din : S = P D
x
, avem :
lvl
r
- Ai r... "+D
x
+
n
S = 100 000 D
40
- 100000 12053 = 249 044 40 (u m )
M
40
-M
60
+D
60
281 7 -1 863+ 3 885,9 '
4. Un individ in varstii de 35 ani eontracteazii 0 asigurare prin care urmea zii
sa pliiteascii la ineeputul fiecarui an cate 5 000 u.m. Ce suma vor incasa urmasii,
daca decesul are loe pana la implinirea varstei de 60 ani , sau asiguratul, daca
este in vial3 la implinirea varstei de 60 ani ?
Rezolvare
Din: s = p N;r: -N:c+n , oblinem :
D ;r:.+-rl +M;r: - M
x
+
n
1. Care este prima anuala pe care urrneazii sa 0 plateasca un individ in varst2
de 45 ani, pana la implinirea varstei de 62 ani, pentru ca urmasii sa incaseze
suma de 250 000 u.m. , daca decesul are loe pana la implinirea varstei de 62 ani,
iar in caz contrar, adica daca individul este in vial3 la implinirea varstei de 62
ani , sa incaseze el aceasta suma ?
2. Un individ in varst2 de 42 ani eontracteazii 0 asigurare prin care se obliga
sa achite cate 10 000 u.m. la ineeputul fiecarui an. Care va fi suma pe car e 0 vor
incasa urmas ii, daca decesul va avea loc pana la implinirea varstei de 65 ani sa
o va incasa asiguratul, daca va f in vial3 la implinirea acestei varste ?
~ O
[u.m.)
:actarii unei
IlIJTl3nd sa
I are lac in
ne surna S.
( u rn.)
persoana in
urmasii sa
iirea varstei
urea varstei
u m.)
re urmeaza
lS3 urmasu,
Irarul, daca
D525 (u.m.)
idin varsta
;3. incaseze
I de 62 ani ,
tstei de 62
e se obliga
care 0 vor
65 ani sau
Capitolul XIII
TEORIA UZURII SI iNLOCUIRII ECHIPAMENTELOR
FlABILITATE
I. MODELE DETERMINISTE DE UZURA SI iNLOCUIRE
I . Un intreprinziitor vrea sa achiziponeze un carnion a carui valoare de
achizijionare este de 3 milioane lei. Un studiu prospectiv indica valoarea de
revanzare a camionului dupa k ani de exploatare (V, ) cheltui elile de
exploatare in anul k( C, ), conform tabelului 1. Care este momentul optim de
inlocuire a camionului, astfel ineat cheltuielile medii sa fie minime ?
Tabelul l
k (anii) I 2 3 4 5 6 7 8 9
V, (milioane lei) 2,81 2,42 2,06 1,78 1,42 1,12 0,69 0,23 0
e, (milioane lei)
0,0 1 0,06 0,09 0,11 0, 14 0,18 0,22 0,27 0,35
Dar daca se face actualizarea costurilor la 0 dobiinda unitara i = 25% ,
evaluarea valorilor de revanzare fliciindu-se la anului, iar a cheltuielilor
de exploatare la inceputul anului 0 Se schimba decizia daca dobanda este 15 %,
10 % sau 5 % ?
Rezolvare
Daca nu se face actualizarea costurilor, decizia se ie dupa criteriul minIn. unde
I. = - V. +i e,).intabelul 2 coloanele ( 1) - (3) contin datele problemei, iar coloanele
n 1:1
(4) - (7) contin calculele necesare. decizia; optima este revanzarea camionului dup6 primul
an
Tabelul2
n
n V
e.
VO-V
n I e, F. I.

(I )
(2) (3) (4)
k :1
(6) (7)
(5)
I 2,81 O,QI 0,19 0,01 0,20 0,2000
2 2,42 0,06 0,58 0,07 0,65 0,3250
3 2,06 0,09 0,94 0,16 1,10 0,3660
4 1,78 0, 11 1,22 0,27 1,49 0,3725
5 1,42 0, 14 1,58 0,41 1,99 0,3980
6 1,12 0, 18 1,88 0,59 2,47 0,4116
7 0,69 0,22 2,31 0,81 3,12 0,4457
8 0,23 0,27 2,77 1,08 3,85 0,4812
9 0,00 0,35 3,00 1,43 4,43 0,4922
4 11
Tabelul 4
~ 1 2
Tab I I -
Conform tal>elului 3, daca se
tine cent de valorile actual izate ale
cheltuielilor, decizia optima consu
in exploatarea camionului timp de 9
ani. In tabelul 4 sunt tabclate prin
ca1cule ascmanmoare valorilc 11'1
pcntru i :;:: 5%, i = 10%, i :;:: 15%
Deeizi a optima este ;, = 9 in
ultimile dooA cazuri. Ciind dobanda
este mica (i = 5%) se vede ca, abstractie llicand de posi bilitatea vanzari i camionului dupi
primul an, decizia optima este ij :;:: 6. Valorile mari ale dobanzilor conduc 18 decizii can:
recomanda exploatarea indel ungatll a echipamentului.
2. Un echipament este achizitionat eu I 000 oqo lei, iar dupa 3 ani de
' funelionare valoreaza 200 000 lei, variapa valorii sale fiind exponentiala
Cheltuielile de exploatare la sfarsitul primului an au totalizat 16 000 lei, iar la
sfarsitul celui de-at doilea an s-au ridicat la 64 000 lei, variatia lor fiind de
asemenea exponenjiala. Sa se determine momentul optim de inlocu ire a
eehipamentului, eu 0 precizie de un trimestru. Se modificii deeizia dacii se ia in
considerate 0 dobanda de 25 % ?
Rezolvare
Din conditiile dale Va(3) = 200 000, unde aCt) = ". Rezuua e-31 = .!.- , de wxI<
5
.< = 0,536479 "0,54. La fel ~ l = 16 000 lei, 1l(2) = 64 000 lei eu W) = k(e'" -I)
n
I, U= 5%) I,U= 10%)
1,(1= 15%)
1 0,3338'
0,4554
0,5664
2
0,436 1 0,5323
.
0,6162
3 0,4564
0,5304
0.5919
4 0,4448 0,501 5
0, 5462
5 0,4492
0,4871
0,5153
6 0,4440 0,466 1
0,4813
7 0,4534
0,4570
0,4582
8 0,4625
0,4480
0,4367
9 0,4547 0,4283 '
0,409 2'
de functionare, cheltuielile medii rninime realizandu-se pentru n = I (model ul 1.1). Deca 50
actualizeaza cheltuielile 50 aplica modelul 1.2 si 50 minimizeaza
I, = .!.-(VO - V,a' +i:C,a'-I), [inand coni de faplul ca revanzarea 50 face la sfarsitul
n k=1
anului, iar eheltuielile de exploatare 50 estimeaza la inceputu1 anului. Calculele sunt date
I I
in coloanele (4) -(10) ale tabelul ui 3, cu a = - = -=O,8.
I + i 1,25
e u ,
n V, C,
a'
Vnu"
en-I
i c,a'"
Vo-Vnu"
F, I ,
,a
4" =1
(I )
(2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
(9) (10)
I 2,81 0,01 0,8000 2,2480 0,0100 0,0100 0. 7520 0,7620 0,7620
2 2,42 0,06 0,6400 1,5488 0,0480 0,0580 1,4512 1,5092 0,7546
3 2,06 0,09 0,5120 1,0547 0,0576 0, 1156 1,9453 2,0609 0.6869
4 1,78 0,11 0,4096 0,7291 0,0563 0,1719
2,2709 2,4428 0,6107
5 1,42 0,14 0,3277 0,4653
0,0573 0,2292
2,5347 2,7639 0,5528
6 1,12 0,18 0,2621 0,2936 0,0590 0,2882
2,7064 2,9946
0,499 1
7 0,69 0,22 0,2097 0,1447 0,0577 0,3549 2,8553 3,2012 0,4573
8 0, 23 0,27 0, 1677 0,0386 0,0566 0,4025
2,9614 3,3639 0.4205
9 0,00 0,35 0, 1342 0.0000
0,0587 0,4612
3, 0000 3,4612 0,3846
se
date
RezultJi k=8000, Deci o(1) = e- O,>4' , 1\(1) =8 OOO(e""-I). Din
exemplul 4 al modelul ui 1,3 rezuha eli f( l) admi te lID minim daca ",,' < O. in
accst caz kJl' _ vA' =8000, 1,1' -10 000000 0,54' = -281920< 0, dcci punctul de minim
exista. Pcntru a-l dctcrmina, tabelam valorile functiei f (/) = - VaU) +I\(t)] in tabclul 5,
I
Tabelul5
I 0(1) V(l - aU 1\(1) FU) f(l)
1 0,582748 417 252 16000 433252 433252,00
2 0, 3395% 660404 64000 724404 362202,00
3 0, 197899 802 101 208000 1010 101 336700,30'
4 0, 115325 884 675 640000 I 524675 381 168,75
Tabe/ul6
aU) V(l - a(I 1\(/) f(l )
2,00 0,3395% 660404 64 000,00 362202,00
2,25 0,296710 703290 86 757,28 351 132,12
2,50 0,259240 740 760 116 707,68 342 987,07
2,75 0,226503 773497 156 124,48 338044,17
3,00 0, 197899 802 101 208000,00 336 700,30'
3,25 0,172907 827 093 276 271,84 339496,86
Rezulta ca, 18 0 eproximatie de W1 an, momentul optim de inlocuire este I =3
cclui de-al trei lea an de functionare). Pcntru un rczultal rnai exaet se tabeleaza
val orile lui f (t) in interval ul (2,4J in subdiviziuni corespunzatoare. Pcntru 0 preeizie de
tm trimestru calcuIcle sunt date in tabelul 6. Se observa ca momcntul optim de inlocuire
;im<jne i = 3,00.
in cazuI aetualzArii eheltuielilor la 0 dobarxUl unitara i = 25%, functiilor a(l) si I\(t)
se eplica coeficicntul de actualizare e-0 , cu S = In(J + i ). in acest caz e- 0 =e- 10 1,n =
=_1_ = 0,8 (vczi modcl ul 1.4) ji caleulele sunt date in tabelul 7, eu
1,25
f 1)= .!.[V - Va(/)e-6t
I
Tabelul7
0(1)e-& V[I- o(I )e-OtJ
1\(/) fU)
I 0,466198 533802 12 800,00 546 602,00
2 O,2I734t 782 659 40 960,00 411 809,50
3 0,101324 898 676 1064%,00 335 057,33
4 0,047237 952763 262144,00 242981 ,40
5 0,022022 977 978 634388,48 322 473,28
Decizia se modifica in aceste condijii Ia i =4 ani In mod similar se poole obtine 0
;:RCizie mai bunll tabeland valonle lui f (t) in intervalul [3,5J pcntru subdiviziuni
"""'Ilunzllioarc ale unitatii de limp.
413
Tabelal 9
Tabelal8

k (anii) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
C, (u.ml 300 370 450 610 800 940 1070 1230 1440 1720 2 110
k
I
12 13 14 15
I
C,
I
2400 2740 3270 4120
I
. . .
n
C.
(1- a)F(n ) ; i =150/, (1- a)F(n) ; i =25%
1 300 9626,0000 9626,0000
2 370 5321,0693 5 512,2222
3 450 3918,3439 4 184,4262
4 610 3255,7914 3563,4552
5 800 2 891,5876 3227,6297
6 940 2 668,6821 3024,4887
7 1 070 2 524,2316 2894,8424
8 1 230 2 429,9589 2 810,9401
9 1440 2370,9804 2757,8279
10 1 720 2338,9419 2726,6203
II 21 10 2329,5718 2 712,1432
12 2 400 2332,0166 2706,3911
13
' 2 740 2343,8968 2706,8798
14 3270 2 366,7728 2 713,3479
15 4 120 2403,6337 2726,1503
. ...
. . .
.
C
ll
= 2 400 > (I - a )F (I I) = 2329,5718, deci momentul oplim de inlocuire este n = 11.
b) 0: = 0.8 ell = 2 740 > (l - a)F(l2) = 2 706,39 11, deci ;, = 12. Valorile (1- a)F( n) in
eele doua cazuri Stull date in tabelul 9.
3. Un echipamenl cu valoare de achiziponare de 9 326 unitati monetare
(u.m.) trebuie sii functioneze necontenit pe 0 perioadii mare de timp, deci este
necesarii asigurarea reinoirii sale sistematice pe termen nelimitat. Cunoscand
cheltuielile de exploatare intretinere anuale c, pe 0 perioadii de IS ani (date
in tabelul 8), sii se stabileascii momentul optirn de inlocuire in cazurile :
a) dobanda unitarii este i = 15 % ; b) i = 25 %.
414
Indicatte l' rdspuns. Se eplica modelul 1.6, considerand platile anticipate.
F
. I
a) aclorul de actualizare este a =- =0,8695 ; 50 observa ca
1,15
4. Pentru dotarea unei linii tehnologice, un manager trebuie sa decida asupra
unei investipi intr-un echipament ciiruia trebuie sii-i asigure functionarea pe 0
perioadii de 16 ani. EI are la dispozitie patru variante, constand din patru
echipamente E" E" E" E. ,existente pe pialii la momentul actual. Variantele
diferii prin pre] (valoarea de achizitionare) Vi ' cheltuielile anuale de exploatare
c'} durata de funcjionare n, (exprimatii in ani). Datele de care dispune
decidentul sunt conjinute in tabelul 10. Studii de prognoza asupra procesului
lehnologic in acest domeniu previid 0 evolujie lentii considerii toate cele patru
echipamente acceptabile din punet de vedere al uzurii morale in urmiitorii 16
ani. De asemenea, se prevede 0 stabilitate a pietei in acest domeniu care
menpne preturile echipamentelor la nivelul actual. Considerand plaple
anticipate dobanda unitarii i = 0,1 5, care este decizia optima a managerului in
sensul cheltuielilor minime ?
nonetare
ieci este
Doscand
ani (dat e
w uile :
, F( n) in
Tabelul9
i asupra
-ea pe 0
n patru
iriantele
ploata re
dispune
:x:esului
:Ie patru
torii 16
iiu care

:rului in
Tabelul /O
E, V, (u.m )
Cit en
cjJ C
i4 C"
n,
E1 740 140 210 -
. .
2
E, 970 120 180 240
- -
3
E, 1 290 100 120 160 190
-
4
E.
1800 90 110 150 180 200 5
Rezolvare
Se aplica modelul 1.5 eu costuri actualizate. Pentru echipamentul E, inIocuirea se face
la fiecare doi ani printr-un echipament nou, Cbellui eWe totale sunt :
2 14 l _a
l 6
F!=(l'1+CII+C"aXJ+a + ...+a ) =(l'1 +CII + C" a) - - "
I - a
cu a = _ 1_ = 0,8695. i nlocuind datele din tabelul 10 rezultA : F! = 3 891,8631 u.m.
1) 5
Pentru E, inIocuirea se face la fiecare 3 ani ; dupA 15 ani se achizitioneaza un
echipament nou pentru care se prevede doar un an de functionare . Cbelluielile totale vor fi :
F
z
= (V
z
+C
21
+C
z2a+C23a
2
Xl+a] +a
6
+a
9
+aI 2) + a 15(Vz +C
Z1
) =
I _au l - a
1j
= (V, +C
2I)
--, +(C
22
+C
23
a )a--,- = 3 791,0748 (u.m]
I - a I-a
Analog pentru echipamentele E, li E. :
Fj = (V, +C
3I
+C
32
o +C
l3
.? +C]40' )(1 + 0' + 0' +0" ) = 3 629,4223 {u.m.}
F
4
=(V
4
+C
41
+C
42
U +C
43
a
1
+C.wa 3+C
4
,a
4
Xl + a IO) + u UO:' +C
4 1
) =
I_a
zo
2 3
= (V. + C., )- - , - +(C. , +C. ,a +C..a +C. , a )- - , a = 4299,735 (u.m.)
I-a' I-a'
Cbelluielile minime sunt F" deei decizia optimA este de a achizitiona un numar de 4
echipamente de tipul E" valoarea actuala a sumei investite fiind de 3 629,4223ILm.
5. Managerul din problema precedenta trebuie sa ia 0 decizie pe un orizont
de timp de 30 ani , avand la dispozipe 5 variante cu datele din tabelul I I . in
ipoteza unei economii stabile in cazul in care nu se pune problema uzuri i
morale a echipamentului, sa se stabileascii decizia optima rara actualizarea
cheltui elilor. Se modifica aceastii decizie daca se ia in considerate dobanda
unitara de 8 % cu plap anticipate ?
Tabe/ul II
E, V,
C"
C
i 2
c
j 3
C
i4
C
l6 n,
, 2500 100 200 -
.
-
-
2
, 3 800 100 156 321 - - - 3
,
4 200 40 120 360 600 - - 4
.
4950 50 100 250 450 650 - 5
,
6250 50 81 225 432 534 690 6
415
00 6
m = Jrq(t )dr ; -:;-
o -
Durata medie de vial[l este
00 6'
0' = J " q(t )dt - m' =-.
o 12
I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
20 30 40 50 60 75 90 100 125 150 200 250
416
dispersia duratei de viata estc
(repartitie uniforma cu a = 0, b = 6 ).
evident indeplinite. Funct ia de repartitie a duratei de ,;a\A este :
Q(r) = 1_ R(t) J ~ pentru I E[0, 6j
11, pentru I > 6
{
I
.' _ tru I E 06
Densitatea de reperune este q(t) =Q'(I) = 6 ' pen ( , )
0, pentru I > 6
lndicaue si rdspuns. Se aplica modelul 1.6. Se observa din tabel ul valorilor
(1- n)F(n) ca : C
to
= 150> (1- n)F(9) = 130,08 $. Deci momentul oplim de lnIocuire este
n=9. cu cheltuieli totale F (9) =2 282,1374 $.
2. FlABILITATE
1. Sa se arate cii functia R(t ) = { 1- ~ pentru I E [0, 6]
0, pentru t > 6
este 0 functie de fiabilitate. Sa se serie repartitia duratei de viapi a echipamen-
tului cu aceasta funcpe de fiabilitate Sa se ealculeze durata medie de viaja ~
dispersia duratei de viata, precum ~ i riseul de avarie. Sa se serie functia de
fiabilitate pentru un eehipament de aeest tip care intra in funetiune la varsta (J) .
Rezolvare
Proprietatile unci functii de fiabilitat e R(O) =1. R(t ) descrescatoare, lim R(t ) =0 SUli
t-'"'
Indicaiie F raspuns. Se apl ica modelul 1.5. Se obtine varianta optimli 4 cu : r4 ; 6
[nlocuiri ; 14; 1290 u.m/an ; F.; 38 700 u.rn. (suma totala investita pe orizontul de limp
de 30 ani).
in cazul in care 50 actualizeazll cheltuielile cu i; 0,08, n = 0,926. 50 obtin
F, =17 583,06 u.m. ; F, =18866,725 u.m. ; F, =17 959,656 u.m. ; F. =17 316,304 u.m. ,
F,. = 18925,128 u.m., deci decizia optima ramane si in aces! caz achizitionarea
echipamentelor de tip E .
6. Sa se stabileascii momentul optim de inlocuire pentru un echipament
ciiruia i se face reinnoirea sistematica pe termen nelirnitat, ~ i i n d cii valoarea de
achiziponare. este de 500 $, dobanda anuala este de 6 'Yo, iar chehuielile de
exploatare si int repnere din fiecare an de funcponare sunt date in tabelul 12 :
Tabelul l I