Organizarea sociala si normele de conduita n cadrul obstii satesti teritoriale

ntre secolele IV si IX
Dupa retragerea aureliana din 271/275 d.Hr. n Dacia a ramas populatia
romanizata plec!nd doar administratia armata si o parte din colonisti cei
care a"eau interese legate de impriu nsa desi Dacia nu mai era #ormal o
pro"incie a Imperiului acti"itatea romana a continuat sa se des#asoare si la
nordul Dunarii din moti"e "ariate. $n plan militar granita de %ord a Impriului
situata pe cursul Dunarii nu putea & aparata e&cient daca nu se organizau
garnizoane si capete de pod si pe malul st!ng. De alt#el Dobrogea a
continuat sa #aca parte integranta din imperiu. $mparatii 'onstantin cel (are
si Iustinian au mani#estat un interes deosebit pentru #osta pro"incie nu
numai din punct de "edere militar relatiile cu romanii &ind intense si din
punct de "edere comercial.
)omanizarea si crestinizarea geto*dacilor
Dupa cucerirea Daciei s*a des#asurat un intens proces de romanizare la
s#!rsitul caruia a rezultat o populatie romanica care "orbea o limba cu
caracter latino#on. 'el mai important rol n acest proces l*au a"ut armata
administratia si colonistii.
$n paralel cu procesul de romanizare s*a des#asurat si procesul de crestinare.
'ei doi #actori &ind cei care au contribuit la #ormarea populasurat si procesul
de crestinare. 'ei doi #actori &ind cei care au contribuit la #ormarea populatiei
daco*romane si a apoi a poporului rom!n. +rocesul de crestinizare ncepuse
nca din primul secol al erei crestine din "remea regelui Decebal si mai
nainte c!nd ,#. -postol -ndrei si ucenicii sai au des#asurat acti"itati
misionare n Dobrogea.
- urmat apoi crestinarea prin intermediul soldatiilor si colonistiilor romani
multi dintre ei pro"enind din pro"inciile crestinate de ceilalti apostoli.
'ele mai importante do"ezi de crestinitatii din Dacia sunt martirii care au #ost
persecutati n primele secole si n special n "remea lui Diocletian ast#el nc!t
cunoastem moartea martirica a preotului daco*roman (ontanus mpreuna cu
sotia sa (a.ima probabil n "remea mparatului Diocletian. /ot n aceeasi
perioada sunt martirizati cei 0 marturisitori crestini de la %iculitel 1 2otic
'amasis -tal 3ilip.
$n anul 474 o comunitate din Dacia gotica trimite n 'appadocia la cererea ,#.
Vasile cel (are moastele ,#. ,a"agotul care #usese aruncat n apele 5uzaului.
(oastele sunt nsotite de o scrisoare care descrie patimirile s#!ntului.
Obstea sateasca teritoriala
De la retragerea aureliana si p!na n secolul IX dupa Hr. populatia daco*
romana si apoi rom!na nu s*a mai putut organiza n stat datorita deselor
"aluri de popoare migratoare. De aceea in aceasta perioada singura #orma de
organizare a #ost obstea sateasca teritoriala. Obstea sateasca a"ea un
caracter democratic datorita egalitatii dintre membrii ei si un caracter
teritorial care a #acut posibila integrarea ei n stat. /ermenii prin care a #ost
desemnata obstea sunt cel de sat care pro"ine din latinescul #asatumcare
nseamna sat ntarit si cel de catun care l*a dublat pe cel de sat. /ermenul de
sat desemna at!t organizarea geogra&ca c!t si cea demogra&ca n acest
ultim sens &ind sinonim cu termenul de obste de pro"enienta sla"a.
'aracterele obstii satesti
'aracter teritorial
Obstea sateasca e de&nita ca o asociatie de #amilii organizata pe baza unui
teritoriu stap!nit n comun. +am!ntul obstii satesti este desemnat cu
termenul de mosie care deri"a de la cu"!ntul geto*dac mos. +rin termenul de
mos era desemnat lotul a6at n stap!nire indi"iduala a &ecarei #amilii.
/ermenul de mos a #ost dublat de cel de batr!n cu acelasi sens pro"enit din
latinescul "eteranus. Dupa in"azia sla"ilor din secolul VI n limba au intrat
dubletele sla"e1 ocina dedina bastina cu sensul de proprietate ereditara si
cu"!ntul megies cu sensul de proprietatar membru al obstii.
$n proprietate de"almasa se a6au padurile pasunile iazurile li"ezile. '!mpul
de cultura nsa se a6a n stap!nire indi"iduala &ind mpartit n loturi atribuite
&ecarei #amilii prin tragere la sorti odata pentru totdeauna.
/ot n stap!nire indi"iduala se a6au locul de casa si curtea. ,emnul stap!nirii
indi"duale era gardul. (embrii obstii puteau sa mai desprinda din stap!nire
de"almasa anumite terenuri pe care le amena7au prin munca proprie prin
de#risare sau de destelenire si pe care le stap!neau indi"idual cu titlu de
stap!niri locuresti. /oate aceastea cu acordul obstii.