Grupul Scolar Voievodul Gelu Zalau

Clasa X-A

Alchinele
Fire si fibre sintetice obtinute din acetilena
si utilizarile lor

Grupa III

Talos Marin Alexandru
Albu Eusebiu
Breban Cezara
Marincas Iulia




Prof. Cozma Luminita
Scurt istoric
Fibrele sintetice au fost obtinute, prin
filare, din solutii sau din topituri ale
polimerilor sintetici , in scopul inlocuirii
fibrelor naturale, mai scumpe si care nu
puteau fi produse in cantitate suficienta
pentru asigurarea necesitatilor societatii
omenesti.
Descoperirea matasii
sintetice a fost facuta abia la
sfarsitul secolului al XIX-lea.
In anul 1885, cu sprijinul
concernului Courtaulds, trei
chimisti englezi: Ch. F. Cross
( 1855 - 1935), E. J. Bevan (
1856-1921) si Cl. Beadle au
demarat cercetarile privind
obtinerea din celuloza a
matasii artificiale
neimflamabile. La inceput a
lucrat in acest colectiv si
chimistul roman Lazar
Edeleanu ( 1861-1941).

Brevetul pentru producerea primei matasi artificiale, numita viscoza, a fost
inregistrat in anul 1892. Productia de viscoza pornind de la celuloza, a crescut
vertiginos de la 207 000 tone, in 1930, la 2 605 000 tone, in anul 1980, pretul
acesteia scazand sub un sfert din cel al lanii.
Una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului in acest domeniu, care a
revolutionat industria textila, a fost fibra sintetica cunoscuta sub numele de nailon.
Descoperirea nailonului este opera chimistului american Walace Hume Carothers (
1896 - 1937). Carothers obtine in anul 1931, in eprubeta, un polimer nou, deosebit
de valoros, pe care-l breveteaza sub numele de nailon (6.6). Cifrele 6.6 provin de la
cei 6 atomi de carbon ai acidului adipic si de la sinteza. Noua fibra prezenta calitati
cu totul deosebite.

Cele mai cunoscute fibre preparate prin
policondensare sunt fibrele poliamidice, fibrele
poliesterice i fibrele poliuretanice.
Dintre fibrele poliamidice cele mai utilizate
sunt Nylonul 6,6 i Nylonul 6. Nylonul 6,6 se
numete aa deoarece materiile prime acidul
adipic i hexametilen-diamina au fixai cte 6
atomi de carbon. Reacia care st la baza
preparrii sale este :

n NH
2
(CH
2
)
6
- NH
2
+ n HOOC (CH
2
)
4
- COOH
hexametilen-diamin acid adipic
H[NH (CH
2
)
6
NHCO (CH
2
)
4
CO]n
OH + (2n - 1)H
2
O
Nylon 6,6
_/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/
Se poate observa uor c pentru
aceast policondensare
materialele trebuie s fie
prezentaten caliti
stoechiometrice.
Fibra cunoscut sub numele
de Nzion 6 are la baz
polimerizarea caprolactamei:
CH
2
- CH
2
- CH
2
- CH
2
- CH
2

CO NH

care reacioneaz n prezena unui
adaos catalitic de ap. Se vede c
n acest caz grupa acid i aminic
nu se mai afl la doi componeni
diferii, ci n unul singur.
Fibrele poliesterice au la baz
tot reacia de policondensare, dar
ntre un diacid(sau diester) i un
diol.
Reacia decurge n dou etape: esterificarea(sau transesterificarea) i
policondensarea. Fibra poliesteric produs n cea mai mare cantitate este
polietilentereftalatul. Reacia are loc prin agitare n vid, iar ambele sale etape
necesit catalizatori. Polimerul este filat din topitur ca i poliamidele.
Poliuretanii au la baz reacia dintre un compus cu grupe OH i un diizocianat

n HO R OH + n OCN [O - R OCCNHR

NH CO]n

unde, de exemplu, R = (CH
2
)
4
,sau un polietilenglicol, poliester etc., iar R = =
(CH2)
6
sau alt radical organic. Fibra se obine prin filtrare din topitur.
Dintre fibrele preparate prin polimerizare radical dou au o importan
deosebit: fibrele acrilice i fibrele polivinilalcoolice.

Fibrele acrilice se obin prin polimerizarea acrilonitrilului:

nCH
2
= CH CN CH
2
CH
CH n
_/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/
n HO R OH + n OCN [O - R OCCNHR

NH CO]n

unde, de exemplu, R = (CH
2
)
4
,sau un polietilenglicol, poliester etc., iar R = = (CH2)
6
sau
alt radical organic. Fibra se obine prin filtrare din topitur.
Dintre fibrele preparate prin polimerizare radical dou au o importan deosebit:
fibrele acrilice i fibrele polivinilalcoolice.
_/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/

De fapt, fibrele acrilice au la baz copolimeri ai acrilonitrilului cu acetat de vinil, metil
metacrilat etc. Copolimerul este dizolvat ntr-un solvent potrivit (ca dimetilformamida,
dimetil sulfoxid, carbonat de etilen, soluii de tiocianat) i se fileaz prin filare umed sau
uscat.
Fibrele polivinilalcoolice se obin prin polimerizarea acetatului de vinil urmat de
hidroliza polimerului cu sod caustic de alcool metili.
CH
2
- CH
nNCH
3
COO CH=CH
2
---------
OCOCH
3
n
_/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/ _/
CH
2
CH - CH
2
- CH
+ n NaOH + n CH
3
- COONa
OCOCH
3
OH n
Fibrele poliesterice :

Acestea au ca reprezentant important Terilena (Terom, Dacron) care
rezulta prin poliestificarea (cu eliminare de apa) a acidului tereftalic cu 1,2
etandiol. Acest tip de fibre au caracter puternic hidrofob si sunt rezistente
la lumina,caldura, sifonare.
Poliesterul este un polimer obtinut dintr-un amestec de carbune, apa
si produse petroliere. Poliesterul se topeste si arde n acelasi timp,
topitura si cenusa pot sa adere repede la orice suprafata, se lipeste
inclusiv de pielea omului, genernd arsuri. Fumul de la poliesterul ars este
negru, nsotit de un miros dulceag.
Fibrele poliesterice au la baza tot reactia de policondensare, dar
ntre un diacid (sau diester) si un diol. Reactia decurge n doua etape:
esterificarea (sau transesterificarea) si policondensarea. Fibra poliesterica
produsa n cea mai mare cantitate este polietilentereftalatul. Reactia are
loc prin agitare n vid, iar ambele sale etape necesita catalizatori. Polimerul
este filat din topitura ca si poliamidele
Fibrele de acril :

Fibrele de acril sau tehnologic acrilonitrilul sunt obtinute din produse petroliere
naturale. Acrilii ard usor datorita structurii lor specifice. Un chibrit sau o tigareta cazuta pe o
patura de acril o poate arde; viteza de ardere este mare, daca nu se intervine pentru stingere.
Cenusa este densa. Mirosul este neplacut, astringent.
Dintre fibrele preparate prin polimerizare radicala doua au o importanta deosebita:
fibrele acrilice si fibrele polivinilalcoolice. De fapt, fibrele acrilice au la baza copolimeri ai
acrilonitrilului cu acetat de vinil, metil, metacrilat etc. Copolimerul este dizolvat ntr-un
solvent potrivit (ca dimetilformamida, dimetil sulfoxid, carbonat de etilena, solutii de
tiocianat) si se fileaza prin filare umeda sau uscata.


Polimerizarea ionica :

Polimerizarea ionica este utilizata la obtinerea fibrelor de polipropilena si polietilena.
Fibrele de polipropilena au avut o dezvoltare dinamica n ultimi ani, datorita rezistentei ia
agentii chimici, precum si datorita greutatii specifice foarte mici. O asemenea structura se
obtine doar prin polimerizarea ionica. Unul dintre sistemele catalitice utilizate este Ziegler-
Natta, adica TiCl3 + Al(C2H5)3. Filarea se face din topitura
Fibrele poliamidice :

Acestea sunt constituite din macromolecule filiforme (fara catene laterale) in
care grupele amidice, care sunt polare si hidrofile, alterneaza cu portiuni de catene
hidrocarbonate nepolare si hidrofobe, asemanator cu structura fibrelor
proteinelor.



Nylon :

Polimer sintetic cu catena lunga, similar prin structura chimica, proteinelor.
Nylonul prima fibra de sinteza in totalitate, obtinuta in 1938, de catre firma Du
Pont, din petrol, gaze naturale, aer si apa, este utilizata la fabricarea articolelor
care se muleaza, a tesaturilor textile si a suturilor medicale. Fibrele de nailon,
relativ insensibile la umezeala si mucegai, sunt mai rezistente si mai elastice decat
matasea. Folosit la ciorapii de dama si la produsele tricotate, imita materiale
precum matasea sau blanurile; este folosit si la fabricarea covoarelor.

Acetat de celuloz, amestec de esteri ai
celulozei, obinut prin aciunea anhidridei acetice
i a acidului acetic asupra celulozei i ptin
hidroliza acid a produsului. Se folosete la
fabricarea de materiale plastice, filme, foi pentru
ambalaje, geamuri incasabile, lacuri, fibre
artificiale (mtasea acetat). Sin. acetilceluloz.
Utilizari
Firele si fibrele sintetice obtinute din acetilena
se folosesc la:

Confectionarea imbracamintea
Echipamentului de protectie
Covoare si carpete
Echipamente de curatat
Bibliografie
www. e - r e f e r a t e . r o

www. r e f e r a t e l e . c o m

h t t p : / / r e f e r a t . c l o p o t e l . r o

ro.wikipedia.org/wiki/Acetat