Student: Moraru Alexandra

Grupa 1123
Cuprins
Formula chimica
Scurt istoric
Surse de obtinere
Proprietati fizice
Proprietati chimice
Utilizari
Bibliografie


Formula chimica
acid 2-amino-3-metilbutanoic
Valina, Val, V
Scurt istoric
Valina este unul din cei 20 de aminoacizi esentiali,
care impreuna cu cei neesentiali, participa la
formarea proteinelor. A fost sintetizat de chimistul
german Emil Fisher in 1901.
Il intalnim ca un lant ramnificat de aminoacizi
impreuna cu isoleucina si leucina fiind gasiti in
concentratii mari in muschi.
Surse de valina
Valina este un aminoacid esential, ceea ce
inseamna ca nu poate fi sintetizat in organism,
de aceea trebuie obtinut din surse de alimente.
Sursele naturale de valina includ carnea,
produsele lactate, ciupercile, arahidele, soia si
cerealele.
Proprietati fizice
C
5
H
11
NO
2

Punct de topire: 315 C
Densitatea: 1,2 g/cm
Stare de agregare: solida
Solubil in apa
pH: 5,96
Fiind un aminoacid are caracter de amfion.


CH
R
H
3
N
COO
CH
R
H
3
N
COOH
CH
R
N H
2
COO
Amfion
(ion bipolar)
+
-
Cation
(ion pozitiv)
+
Anion
(ion negativ)
-
+ H
+
+ HO
-
Proprietati chimice
Proprieti chimice determinate de prezena gruprii COOH
a) Reacia cu alcoolii cu formare de esteri



b) Reacia cu bazele cu formare de sruri
c) Reacia de decarboxilare cu formare de amine biogene (sub aciunea unor
enzime specifice numite decarboxilaze)
Proprieti chimice determinate de prezena gruprii NH
2
a) Reacia de alchilare (metilare) cu formare de derivai cuaternari
b) Reacia cu aldehidele cu formare de baze Schiff

C H NH
2
COOH
R
O C
H
R C H N
COOH
R
C
H
R
- H2O
aminoacid
+
baza Schiff aldehida
c) Reacia cu acidul azotos cu formare de hidroxiacizi


Reacia de condensare intermolecular cu formare de dipeptide, tripeptide,
etc.
Utilizari
Valina ajuta la furnizarea de glucoza in muschi pentru producerea de
energie in timpul activitatilor fizice instense, astfel putem considera valina
drept un supliment alimentar. Se recomanda 2 mg leucina si valina pentru
fiecare 1 mg de isoleucina
Valina, contribuie la ndeprtarea excesului de nitrogen potenial toxic
din ficat, i este capabil s transporte nitrogenul spre alte esuturi dup
necesitate.
Valina ar putea ajuta la tratarea bolilor ficatului i vezicii biliare i apr
aceste organe de efecte negative; ar putea chiar s inverseze encefalopatia
hepatic, sau efectele duntoare ale alcoolului asupra creierului.
Deficiena de valin ar putea afecta stratul de mielin al nervilor i
cauza condiii neurologice degenerative.
Nivelul ridicat de valina poate provoca diferite simptome, cum ar fi o
senzatie de mancarime a pielii precum si halucinatii, poate afecta ficatul si
rinichii.

Bibliografie
www.pronutrition.ro
www.olympusgrup.ro/AMINOACIZII-
14n.html
Murray M., Pizzorno, J., 1991 - Encyclopedia of
Natural Medicine