Despre limbaj si afazie

Limbajul este un fenomen deosebit de

complex care a preocupat de multa vreme pe oamenii de
stiinta din cele mai variate domenii. Fiind prin natura sa un
proces prin excelenta psihologic, limbajul este n primul rnd
obiectul de cercetare al psihologiei.
Constituind una din manifestarile esentiale ale viatii
psihice ale omului, limbajul este totodata una din trasaturile
sale caracteristice, distinctive, n raport cu celelalte
vietuitoare. Omul este singura finta vorbitoare. Fara limbaj
nu poate f conceputa nici existenta omului ca finta sociala,
nici existenta societatii nsasi.
n procesul comunicarii, oamenii folosesc variate
mijloace de comunicare, dintre care sunt neverbale actiuni
concrete cu obiectele, gesturile si mimica!, iar altele verbale
sonore, grafce!. "ijloacele verbale si n primul rnd cele
sonore! au dobndit un rol fundamental n comunicarea
interumana. #nsamblul mijloacelor verbale de comunicare
constituie fenomenul limba care este pre$ent numai n
societatea umana.
%imbajul este o forma specifca de activitate umana prin
care se reali$ea$a comunicarea dintre oameni. &u orice
proces de comunicare ntre oameni poate f considerat limbaj
n sensul propriu al cuvntului. n acceptia sa stricta,
termenul de limbaj se refera la comunicarea verbala.
n terminologia stiintifca, acest termen desemnea$a
capacitatea cu care este n$estrata orice finta umana
normala, constituita de a nvata si de a folosi unul sau mai
multe sisteme de semne verbale pentru a comunica cu
semenii sai, de a'si repre$enta lumea. n conceptia lui
(ac)ues *iaget +,-.! finta umana este n$estrata cu
puternice capacitati functionale ce fac posibila emergenta
unei functii simbolice generale, din care limbajul nu ar f
dect un aspect.
%imabajul este o activitate umana de comunicare prin
intermediul limbii. /ar natura limbajului, respectiv a limbii,
nu poate f elucidata fara sa se preci$e$e care este
continutul comunicarii verbale. /esi limbajul se a0a n relatii
strnse cu toate procesele si nsusirile psihice ale omului,
inclusiv cu cele mai simple sen$atiile si perceptiile!, totusi
cercetarile psihologice au stabilit de multa vreme ca
principalul continut al comunicarii verbale l formea$a
gndirea.
Tulburari ale limbajului (afazia) oral sau scris ca
urmare a unor leziuni a emisferei cerebrale
dominante
%aturi$area caracteristica anatomofunctionala re$ultnd din
asimetria celor doua emisfere cerebrale, numita si dominnta
cerebrala sau speciali$are emisferica desi asimetrica a fost
gasita n regini ale diencefaluilui si me$encefalului. *unerea
n legatura a unei tulburari a limbajului fara tulburarea
comprehensiunii, cu o le$iune care afectea$a la ba$a celei
de'a treia circumvolutiuni frontale, apoi punerea n legatura
a unei tulburari ale comprehensiunii fara tulburari
circulatorii, cu o le$iune catre partea posterioara a primei
circumvolutiuni temporale, urma sa conduca la o concetie
asociationosta a diferitelor forme de afa$ie, dupa un model
produs de %. %ichtein +112!. #cest model, criticat sau
criticabil, propune o reperare semiologica efcace si o
terminologie general acceptata.
#riile lui Broca si Wernicke sunt considerate sediul
imaginilor motrice si auditive ale cuvintelor3 aria lui 4enic5e
este legata printr'un fascicol asociativ de aria lui 6roca, pe
care o controlea$a. O le$iune care afectea$a una sau alta din
cele doua arii se a0a la originea uneia sau alteia din cele
doua forme cronice de afa$ie.
Afazia lui Broca 7 defnita prin tulburari ale producerii
limbajului perturbari articulatorii, stereotipuri, reduceri si
chair suprimari ale discursului! caracteri$ata si printr'o
comprehensiune verbala pre$ervata sau cel putin alterata
numit initial afemie si afazie motorie. 3 e legata de o
le$iune a portii postero'inferioare sau ba$a! a celei de'a
treia circumvolutiuni frontale, numita aria lui 6roca. 8ediul
acestei le$iuni la nivelul emistefei stnga l'a condus pe *.
6roca la descoperirea lateri$arii cerebrale, descoperire
atribuita lui M. Dax.
Afazia lui Wernicke.7 defnita printr'o tulburare a
comprehensiunii limbajului, caracteri$ata si de absenta
tulburarilor articulatorii si de pre$enta parafa$iilor, chiar a
unui jargozofazii, numita si afa$ie sen$oriala3 legata de o
le$iune a partii posterioare a primei circumvolutiuni
temporale, numita aria lui 4ernic5e. *ornind de la aceste
tulburari afa$ice, 4ernic5e a propus un model al
functionarii cerebrale, pe ba$a anatomica, sursa a tuturor
interpretarilor asociationiste n neuropsihologie.
O le$iune care afectea$a ambele arii se a0a la originea
unei afa$ii globale, defnta prin tulburari articulatorii, si de
comprehensiune majora3 o le$iune care afectea$a fascicolul
de legatura dintre cele doua arii produce o afa$ie de conditie
n care tulburarea de repetitie nu se asocia$a cu tulburarea
de comprehensiune. Fiecare dintre cele doua arii trebuie
legate de un centru al ideilor, ipotetic din punctul de vedere
anatomic, dar necesar din punct de vedere functional pentru
elaborarea si comprehensiunea discursului. O le$iune ntre
acest centru si aria lui 6roca produce afa$ia
transcorticalamotorie, marcata printr'o productie verbala
redusa, fara tulburari de repetitii3 o le$iune ntre centru si
aria lui 4ernic5e produce afa$ia transcorticalasenzoriala,
marcata printr'un discurs parafra$ic, tulburari de
comprehensiune fara tulburari de repetitii. Fiecare dintre cele
doua arii este legata de un sistem motor'efector pentru aria
lui 6roca, de un sistem auditiv receptor pentru aria lui
4ernic5e3 o le$iune poate afecta fecare dintre aceste
legaturi responsabile rerespectiv de o anarhie pura sau de o
surditate verbala, fara ca vreuna sa afecte$e limbajul.
%a acesta schema trebuie adaugate ariile considerate ca
sediu al imaginilor vi$uale si grafce ale cuvintelor care
permit explicarea agrafilor. 9n asemenea model nu permite
luarea n considerare a afa$iilor re$ultate din le$iuni ale
structurilor anatomice subcorticale talamus, capsula
interna, striatum! si numite afa$ii subcorticale. :le nu pemit
nici explicarea sau locali$area unei forme frecvente de afa$ie
caracteri$ata prin difcultatea de a denumi lipsa
cuvntului ! si califcata afa$ie amne$ica. 9n asemenea tip
de afa$ie, precum si conditiile de producere a tulburarilor
afa$ice au justifcat alte interpretari7 modelul functional si
ierarhic care deosebeste limbajul automat si limbajul
propo$itional sau voluntar3 modelul global, care ncearca sa
i$ole$e o tulburare centrala, comuna tuturor formelor de
afa$ie. ;otusi este periculos ca afa$ia sa fe considerata o
singura unitate3 singura acopera de fapt diversele alteratii
care pot afecta procesele multiple a0ate la originea
producerii si comprehensiunii limbajului oral si scris.