Cele 14 Nevoi Fundamentale

1.
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

I.Respiratia reprezinta nevoia fiecarei finite umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator , necesar
proceselor de oxidare din organism , si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare .
Independenta in satisfacerea nevoii
Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor respiratori , de eficienta
functionarii lor .
Etapele respiratiei:
1) Ventilatia reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de
carbon . Are 2 timpi :
inspiratia
expiratia
2) Difuziunea gazelor este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele
perialveolare , si dioxidul de carbon din capilare trece in alveolele pulmonare.
!) Etapa circulatorie consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi, si dioxidul de carbon
adus de la tesuturi , prin vasele venoase , la plamani pentru a se elimina .
") Etapa tisulara reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi , cu ajutorul unui sistem enzimatic
complex .
Asistenta face observatii privind doar etapa ventilatorie a respiratiei .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira:
1) Factori bilogici :
varsta # la copil numarul de respiratii este mai mare ca la adult.
sexul # la femei , valorile frecventei respiratorii se inregistreaza la limita maxima , iar la barbati la
limita minima .
statura # la persoanele mai scunde , numarul de respiratii$minut este mai mare decat la persoanele
inalte
somnul # in timpul somnului frecventa respiratiilor este mai scazuta decat in timpul starii de veghe
postura # pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respiratiei . %ozitia
care favorizeaza respiratia este cea sezand si ortostatica , prin contractia corespunzatoare a diafragmei .
alimentatia # influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si favorizeaza buna functionare a
diafragmei si a celorlalti muschi respiratori .
exercitiul fizic # influenteaza frecventa respiratiei.

2) Factori psihologici :
emotiile # influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei
!) Factori sociologici :
mediul ambiant # procentajul adecvat de oxigen &21') din aerul atmosferic favorizeaza respiratia , iar
mediul poluat influenteaza negativ respiratia
climatul # caldura determina cresterea frecventei respiratiei , frigulscaderea frecventei , vantul
perturba respiratia , altitudinea determina cresterea frecventei
locul de munca # prin poluare chimica sau microbiana , devine un mediu nefavorabil bunei respiratii .
anifestari de independenta :
frecventa respiratiei reprezinta numarul de respiratii$minut si este influentata de varsta si sex , astfel :
a) la nounascut # !()( respiratii$min
b) la 2 ani # 2)!) respiratii$min
c) la 12 ani # 1)2) respiratii$min
d) la adult # 1*1+ respiratii$min
e) la varstnic # 1)2) respiratii$min
amplitudinea este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare respiratie .,eci ,
respiratia poate fi profunda sau superficiala.
ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii - deci , respiratia este ritmica.
respiratia nu trebuie sa fie zgomotoasa , este linistita - in somn poate deveni zgomotoasa &sforait)
in timpul respiratiei &inspiratiei si expiratiei) ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si
coborare
mucoasa respiratorie este umeda , cu secretii reduse , transparente
tusea . reprezinta o expiratie fortata , prin care se elimina secretiile din caile respiratorii , fiind un fenomen
de protectie al organismului
Exista ! tipuri de respiratie :
a) costal superior # intalnit la femeie , prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice , datorita maririi
diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei
b) costal inferior # intalnit la barbat , prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice
c) abdo"inal # intalnit la copii si varstnici , prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice .
Interventiile asistentei pentru "entinerea independentei in satisfacerea nevoii :
asistenta exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului
invata pacientul sa faca exercitii respiratorii
sa faca exercitii de relaxare , fizice
sa adopte posturi adecvate care sa favorizeze respiratia
invata pacientul sa inlature obiceiurile daunatoare cum ar fi : imbracamintea stramta, tabagismul ,
mesele copioase.

Dependenta in satisfacerea nevoii.
%robleme de dependenta :
1) Alterarea vocii
2) ,ispneea
!) /bstructia cailor respiratorii

1# $lterarea vocii .
0urse de dificultate :
procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare : nas , faringe , laringe
prezenta alergenilor din mediul inconjurator
1anifestari de dependenta :
,203/42E . raguseala , voce stinsa , aspra
A3/42E . imposibilitatea de a vorbi
0enzatia de sufocare
2) Dispneea . respiratie dificila
boli ale inimii
boli ale cailor respiratorii superioare
/56/%4EE . pozitie fortata , dificila in pozitie sezand
A%4EE . oprirea respiratiei
75A,2%4EE . reducerea frecventei respiratiei
6A82%4EE . cresterea frecventei respiratiei
1odificarea amplitudinii respiratiei &superficiala sau profunda)
82%E59E462:A62E . patrunderea unei cantitati mai mari de aer in plamani
82%/9E462:A62E . patrunderea unei cantitati mai mici de aer in plamani
8E1/%62;2E . hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala , provenind de la plamani
6use
0puta
,ispnee de tip <8E=4E06/>E0 . respiratie frecventa ajunsa la un grad maxim , dupa care
frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee , dupa care ciclul se reia &respiratie in " timpi)
,ispnee de tip >?01A?:. inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata , apnee , dupa care ciclul se
reia.
;gomote respiratorii . 0unt de diferite tipuri:
a) crepitante
b) romflante
c) sibilante
<2A4/;A . colorarea albastruivanata a extremitatilor &nas , buze , lobul urechii , unghii)

!) %bstructia cailor respiratorii .
Cauze :
procese inflamatorii ale cailor respiratorii
prezenta unor corpi straini in caile respiratorii superioare
deformari ale nasului
1anifestari de depandenta :
secretii abundente nazale care impiedica respiratia
respiratie dificila pe nas &bolnavul respira pe gura)
E%206A@20 . hemoragie nazala
deformari ale nasului cum ar fi deviatia de sept , traumatisme
stranut . expiratie fortata
</54AA . zgomot inspirator cu caracter de suieratura , auzibil de la distanta
625AA . depresiune inspiratorie &infundatura) a partilor moi ale toracelui , mai ales supraclavicular ,
intercostal si epigastru

Interventiile asistentei .

/biective 2nterventii autonome si delegate
%ac. sa respire pa nas in termen deBBBB asistenta indeparteaza secretiile nazale sau
educa pacientul sasi indeparteze secretiile in batista
personala
umezeste aerul din incapere
hidrateaza pacientul cu lichide
%ac. sa nu devina sursa de infectie asistenta educa pacientul pentru a folosi batista
individuala , de unica folosinta
educa pacientul pentru a folosi scuipatoarele
speciale , sa evite imprastierea secretiilor nazale
%ac. sa i se opreasca epistaxisul de catre nursa in
termen de ) min
asistenta aseaza pacientul in decubit dorsal cu
capul in hiperextensie
comprima cu policele , pe septul nazal, nara
care sangereaza timp de )1( min
aplica comprese reci pe frunte , nas sau ceafa
recomanda pacientului sa nusi sufle nasul
%ac. sa prezinte mucoase respiratorii umede si intacte
permanentBBBBBBBBB
asistenta umezeste aerul din incapere
recomanda pacientului repaus vocal absolut
invata pacientul sa utilizeze comunicarea
nonverbala
educa pacientul sa faca gargara cu solutii
antiseptice
se hidrateaza pacientul cu lichide
%ac. sa inghita fara dificultate in termen
deBBBBB.
asistenta intrerupe alimentatia solida
instituie alimentie semisolida si lichide caldute
recomanda pacientului sa faca gargara cu
solutii antiseptice
administreaza medicatia prescrisa de medic
%ac. sa fie echilibrat psihic permanent asistenta pregateste pacientul in vederea
efectuarii oricarei tehnici

%ac. sa prezinte sau sa capete rezistenta la infectii in
termen deBBBBB
asistenta educa pacientul sa evite schimbarile
bruste de temperatura
sa evite locurile aglomerate
%ac. sa prezinte cai respiratorii permeabile permanent asistenta invata pacientul sa tuseasca , sa
expectoreze si sa colecteze sputa
umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata
aspira secretiile bronsice , daca este cazul
invata pacientul sa adopte o pozitie care sa
favorizeze respiratia
invata pacientul sa efectueze exercitii
respiratorii
educa pacientul sa renunte la obiceiurile
daunatoare

II. &irculatia .
<irculatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sanguine , care are drept
scop transportul substantelor nutritive si oxigenului la tesuturi , dar si transportul produsilor de catabolism
de la tesuturi la organele excretoare .
Asistenta supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale .

Independenta in satisfacerea nevoii .
1) 'ulsulreprezinta expansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un plan osos.
Factori care influenteaza pulsul :
a) 3actori biologici :
varsta # la copilul mic si la varstnic , frecventa pulsului este mai crescuta decat la adult .
inaltimea corporala # persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor inalte
somnul # in timpul somnului frecventa pulsului este mai redusa
alimentatia # in timpul digestiei , frecventa pulsului creste
efortul fizic # determina cresterea frecventei pulsului
b) 3actori psihologici :
emotiile
plansul
teama produc cresterea frecventei pulsului .
c) 3actori sociali :
mediul ambiant # influenteaza frecventa pulsului prin concentratia in oxigen a aerului inspirit
frecventa pulsului &nr. de pulsatii$minut) :
a) la nounascut # 1!(1"( pulsatii$min
b) la copilul mic # 1((12( pulsatii$min
c) la 1( ani # C(1(( pulsatii$min
d) la adult # *(+( pulsatii$min
e) la varstnic # peste +(C( pulsatii$min
pulsul este ritmic , pauzele dintre pulsatii fiind egale
amplitudinea &volumul) pulsului este determinata de cantitatea de sange existenta in vase -
amplitudinea este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
celeritatea pulsului reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile
tegumentele , inclusiv extremitatile trebuie sa fie calde , roz

2) (ensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali .
3actorii care determina 6.A sunt :
debitul cardiac
forta de contractie a inimii
elasticitatea si calibrul vaselor
vascozitatea sangelui
6.A scade de la centru catre periferie .

Factori care influenteaza tensiunea arteriala :
a) 3actori biologici:
varsta # 6.A este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta - creste usor la varstnic
somnul # 6.A este mai mica in timpul somnului decat in perioada de veghe
activitatea # efortul fizic produce cresterea 6.A , la fel si activitatea diurna
b) 3actori psihologici :
emotiile
bucuriile
anxietatea determina cresterea 6.A
c) 3actori sociologici :
climatul # frigul produce vasoconstrictie, deci cresterea 6.A
caldura produce vasodilatatie , deci scaderea 6.A

tensiunea sistolica corespunde momentului de ejectie a sangelui in artere prin contractia inimii si este
mai mare
tensiunea diastolica corespunde fazei de umplere a inimii cu sange
tensiunea sistolica D tensiunea diastolica . tensiunea arteriala
tensiunea arteriala se exprima in mm 8g
9alori normale ale 6.A :
intre 1! ani # E)C($)(*( mm 8g
intre "11 ani # C(11($*(*) mm 8g
intre 121) ani # 1((12($*(E) mm 8g
adult 11( 1"($E)C( mm 8g
varstnic peste 1)($C( mm 8g
tensiunea diferentiala este diferenta dintre 6.A maxima si 6.A minima si este aproximativ *( mm 8g
6.A minima &diastolica) . 6.A maxima $2 D1
Interventiile asistentei pentru "entinerea independentei circulatiei :
educa pacientul pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere &aerisire)
educa pacientul sasi mentina tegumentele curate si integre
sa aiba o alimentatie echilibrata , fara exces de grasimi
sa evite tutunul , excesul de alcool
sa evite sedentarismul
sa poarte imbracaminte lejera , care sa nu stanjeneasca circulatia .
Dependenta in satisfacerea nevoii .
F <irculatie inadecvata .
de ordin fizic : alterarea muschiului cardiac , a peretilor arteriali , venosi - obstructii arteriale ,
supraincarcarea inimii
de ordin psihologic : anxietatea , stresul , situatia de criza
lipsa cunoasterii de sine , despre altii , despre obiceiurile daunatoare , despre alimentatia echilibrata
anifestari de dependenta :
1) odificari ale pulsului :
a) de frecventa # 6A82<A5,2E . cresterea frecventei pulsului
75A,2<A5,2E . scaderea frecventei pulsului
b) de volum # puls filiform . puls cu volum foarte redus , abia perceptibil
puls asimetric . volum diferit al pulsului la arterele simetrice
c) de ritm # puls aritmic . pauze inegale intre pulsatii
puls dicrot . se percep 2 pulsatii , una puternica si alta slaba , urmata de pauza

2) odificari ale (.$ :
hipertensiunea arteriala &8.6.A.) . cresterea 6.A peste valorile normale
hipotensiunea arteriala . scaderea 6.A sub valorile normale
modificari ale 6.A diferentiale
6.A difera la segmente simetrice &brat stang , drept)
</:A%0. prabusirea 6.A
!) 6egumente modificate :
reci , palide datorita irigarii insuficiente a pielii
cianotice # coloratie violacee a extremitatilor
") 82%/@E12E . scaderea cantitatii de oxigen din sange
82%/@2E . diminuarea cantitatii de oxigen din tesuturi


%ac. sa prezinte circulatie adecvata permanent asistenta invata pacientul sa renunte la tutun ,
alcool
sa aiba o alimentatie bogata in fructe ,
zarzavaturi
sa evite grasimile si sarea din alimentatie
asistenta aplica tehnici de favorizare a
circulatiei : exercitii pasive , active , masaje
administreaza medicatia prescrisa de
medic&antiaritmice , diuretice , vasodilatatoare , tonice
cardiace , hipotensoare , antianginoase ,
anticoagulante)
urmareste efectul medicamentelor
educatie sanitara a bolnavului

%ac. sa fie echilibrat psihic permanent asistenta informeaza pacientul asupra stadiului bolii
sale , asupra gradului de efort pe care poate sal
depuna , asupra importantei continuarii tratamentului
medicamentos
). Nevoia de a "anca si a bea
/ricarui organism ii este necesar sa ingere si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta ,
pentru asi asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor si pentru asi mentine energia indinspensabila unei
bune functionari .
Independenta in satisfacerea nevoii . /rganismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si
cantitativ . Alimentatia trebuie sa cuprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigurarea
functiilor organismului : glucide , proteine , lipide , vitamine, apa , saruri minerale .
1)Glucidele sau hidratii de carbon reprezinta sursa principala energetica a organismului. ,igerarea si
asimilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca )(' din necesitatile calorice ale
organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu exista o contraindicatie in ceea ce priveste
aportul lor &diabetul zaharat, obezitate , colita de fermentatie ) .
</:26A . inflamatia intestinului
Aportul de glucide trebuie marit in boli febrile , casexie &stare extrema de slabire), denutritie , afectiuni
hepatice , renale si pot fi administrate sub forma de ceaiuri , siropuri , limonade , sucuri de fructe etc. &mai
ales in perioada febrile) .
%rincipala sursa de hidrati de carbon este painea , cartoful , orezul .
4ecesarul zilnic de hidrati de carbon . "*g$Hg corp$2" h
2)%roteinelereprezinta materialele plastice &de formare) ale organismului , ele inlocuind substantele distruse
prin uzura fiziologica sau patologica . 5eprezinta sursa importanta de energie si constituie material prima a
enzimelor si a hormonilor .
Aportul insuficient de proteine de lunga durata determina distrugerea parenchimului hepatic , aparitia
anemiei si retentia &retinerea) apei in organism cu formare de edeme . Aceste probleme se datoreaza scaderii
proteinelor din plasma . <resterea cantitatii de proteine este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii ,
postoperator , evacuari pleurale si abdominale .
0caderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile .
4ecesarul de proteine . "*g$Hg corp$2" h
5ezistenta organismului fata de infectii depinde de aportul proteic - in anumite cazuri & de arderi exaggerate
sau pierderi patologice ) , necesarul proteic creste - in afectiuni renale &insuficienta renala ) necesarul proteic
este scazut pentru menajarea rinichiului.
%roteinele se gasesc in carne , oua , peste , branza , lapte , legume uscate &fasole si mazare).

!):ipideleau valoare calorica mare si calitati energetice mari intrun volum mic. Ele au rol energetic ,
structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului &globulul rosu), au rol de sustinere
pentru organelle interne , rol de deposit pentru rezervele de energie .
4ecesarul de lipide . 12g$Hg corp$2" h
Aportul de lipide se va reduce in boli febrile , boli hepatice , insuficienta pancreatica , insuficienta renala ,
diabet zaharat , obezitate - si va creste in malnutritie , hipertiroidism &datorita arderilor exagerate).
Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala &unt , smantana , sunca) si vegetala &ulei).
")9itaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. 4ecesarul de vitamine se
asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de fructe.
9itaminele pot fi clasificate in :
vitamine hidrosolubile
vitamine liposolubile
))Apa si sarurile minerale. 2n apa se petrec toate reactiile biochimice din organism , au rol structural si
catalizator.
4ecesarul zilnic de apa este de 2(((2)(( ml , provenind din aport si din arderea hidratilor de carbon si a
lipidelor .
4ecesarul de saruri minerale : "g de 4a$zi , !"g >$zi , 2g <a$zi , *g <l$zi , 1+mg 3e$zi , (,1)g 1g$zi .%entru
ca absorbtia de <a si 1g sa fie optima, raportul trebuie sa fie de 2 la 1.
0urse de <a si > : branza , lapte si derivate.
4ecesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragii abundente , arsuri
intinse - si scad in insuficienta cardiaca , in ciroza, etc.
Necesitatile calorice ale o"ului sanatos.
Valoarea energetica a principiilor ali"entare :
glucide # ",1cal prin metabolizarea unui gram
lipide # C,! cal prin metabolizarea unui gram
proteine # ",1cal prin metabolizarea unui gram
Necesarul caloric pe )* h in functie de activitate :
in repaus # 2) cal$Hg corp$zi
efort fizic usor !) cal$Hg corp$zi
efort mediu # ") cal$Hg corp$zi
efort mare # )) cal$Hg corp$zi
Necesarul caloric pe )* h in functie de varsta :
se creste necesarul caloric cu 2(!(' pentru copii
se scade cu 1(1)' pentru varstnici
la femei este cu 1(' mai mic decat la barbat
in starile febrile necesarul caloric este marit cu 1('
la sportive , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu !('
Necesarul caloric este de 2)((!((( cal$zi .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii .
1) 3actori bilogici :
varsta si dezvoltarea # nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si
dezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic.
activitati fizice # cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste si aportul alimentar
orarul si repartizarea meselor # un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor ,
intervalul dintre mese fiind in functie de varsta
2) 3actori psihologici :
emotiile influenteaza consumul de hrana &unii isi pierd apetitul , iar altii consuma mai multe
alimente) .
anxietatea # hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate , de dragoste si de
bunastare
!) 3actori sociologici :
climatul # iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile mesele usoare si
o cantitate crescuta de lichide
statutul socioeconomic #saracia influenteaza negative satisfacerea nevoii
religia # in functie de apartenenta lor religioasa , indivizii au anumite ritualuri alimentare : post urmat
de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente &carne de porc , cafea , alcool ) , dar si prepararea
si servirea alimentelor dupa un anumit ritual
cultura # alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culture.
1) <avitatea bucala # dentitia trebuie sa fie buna , proteza dentara &daca este cazul) trebuie sa fie adaptata
si in stare buna , mucoasa bucala roza si umeda , limba roz , gingiile de culoare roz si aderente dintilor .
2) 1asticatia # trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa .
!) 5eflexul de deglutitie &inghitire) # trebuie sa fie prezent
") ,igestia # trebuie sa fie usoara , lenta .
)) ,eprinderile alimentare orarul meselor &! mese si 2 gustari cu 1( ore de repaus nocturn).
*) Apetitul # trebuie sa fie prezent.
E) 0atietatea &senzatia de satul) # trebuie sa fie prezenta
+) 8idratarea # reprezinta consumul de lichide in functie de varsta
C) 0imtul gustative # trebuie sa fie prezent.
Rolul nursei pentru "entinerea independentei :
asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 2" h , in functie de activitate , varsta si starea fiziologica
asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii
asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice &apa , vitamine , saruri minerale) .

asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel:
)())' glucide
1(1)' lipide
!("(' proteine
asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala :
a) "(' proteine de origine animala
b) *(' proteine de origine vegetala
c) !)' lipide de origine animala
d) *)' lipide de origine vegetala
ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare
cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului
inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative si calitative ale
diferitelor principii alimentare
calculeaza indicele ponderal care reprezinta raportul dintre greutatea reala si cea ideala.
Greutatea reala se cantareste , iar greutatea ideala se calculeaza astfel: )(D(,E)&6cm 1)() D 9ani 2($ " x
(,C &la femei)
6.talie
9 .varsta
2ndicele ponderal trebuie sa fie cuprins intre (,C1,1.
2ntre:
(,+(,C # distrofie gradul 2
(,E(,+ # distrofie gradul 22
(,*(,E # distrofie gradul 222
peste 1,11,2 # obezitate gradul 2
intre 1,21,! # obezitate gradul 22
peste 1,! # obezitate gradul 222
Dependenta in satisfacerea nevoii.
1) Alimentatie inadecvata prin deficit
2) Alimentatie inadecvata prin exces au surplus
!) ,ificultate de a se alimenta si$sau hidrata
") ,ificultate de a urma dieta
)) Greturi si varsaturi
*) 5efuz de a se alimenta si hidrata
1) de ordin fizic :
alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv
afectiuni ale ficatului si ale cailor biliare
tubajul gastric : intoxicatii alcoolice , abuz de medicamente , afectiuni endocrine
obstructii sau strangulari intestinale

2)de ordin psihologic :
tulburari de gandire
anxietate
stress
stari de criza
!)de ordin sociologic :
insalubritatea
religia
")lipsa cunoasterii de sine , a mediului inconjurator .

$li"entatia inadecvata prin deficit # aport insufficient de alimente .
A4/5E@2E . lipsa totala a poftei de mancare
24A%E6E46A . apetit scazut
,203AG2E . durere la inghitire
G24G2926E . inflamatia gingiilor
?lceratii ale mucosei bucale , buzelor
G:/026A .limba incarcata
,ificultate in masticatie
:a nivelul tegumentelor : tegumente uscate , deshidratate , lipsite de elasticitate , stare de slabiciune
Greturi
9arsaturi
,iaree
0caderea indecelui ponderal
Greseli in alegerea si prepararea alimentelor
5EG?5G26A622 . intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucale
Interventiile asistentei.

%ac. sa aiba o stare de bine , fara greturi si varsaturi
cu ajutorul nursei in termen deBB
asistenta aseaza pacientul in pozitie
semisezand sau in decubit dorsal cu capul intro parte
protejeaza lenjeria de corp si de pat a
pacientului cu musama , aleza , prosop
ajuta pacientul in timpul varsaturilor
sprijinindul
invata pacientul sa inspire profound
copilul mic se aseaza in decubit lateral
asistenta introduce sau interzice anumite
alimente
&antiemetice , vitamine , saruri minerale)
%ac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen
deBBBBBBBB..
alimenteaza pacientul parenteral , daca nu
poate singur , instituind perfuzii cu glucoza )' ,
1(' , 2(' , !!' , "(' la indicatia medicului
calculeaza indicele ponderal , necesarul caloric
in functie de starea patologica &febra , varsaturi ,
diaree)
in caz de febra asistenta adauga la necesarul
caloric 1(' pentru fiecare grad de temperatura peste
!E grade < si 2(!(' pentru agitatie , convulsii ,
arsuri
dupa incetarea varsaturilor asistenta hidrateaza
pacientul cu cantitati mici de lichide reci la intervale
egale de timp
exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare
ale pacientului valorificandule
educa pacientul asupra importantei dietei
alimentare
controleaza pachetele de la apartinatori
face bilantul lichidelor ingerate si eliminate
%ac. sa fie echilibrat nutritional cu ajutorul nursei in
termen deBBBBB..

exploreaza preferintele pacientului
serveste pacientul cu alimente la temperatura
moderata
respecta orarul meselor , acorda atentie
modului de preparare
alimentele sa fie prezentate cat mai atragator
educa pacientul asupra regimului alimentar pe
care trebuie sal urmeze
colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii
alimentelor preferate , contraindicatiile regimului
stabileste curba ponderala
%ac. sa fie echilibrat psihic asigura climat cald , confortabil
incurajeaza pacientul si ii explica scopul
interventiilor
manifesta empatie

$li"entatia si hidratarea inadecvata prin surplus # aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ .
greturi , varsaturi
%/:23AG2E . nevoie exagerata de a manca cu absenta sentimentului de satietate
7?:212E . sezantie exagerata de foame
indice ponderal crescut cu 1)2(' &ingrasare)

stres , anxietate
singuratate
tulburari psihice
dezechilibre endocrine sau organice


%ac. sa aiba greutatea cat mai aproape de cea ideala in
functie de varsta , sex , fiziologie
asistenta calculeaza indicele ponderal
invata pacientul valoarea energetica a
alimentelor si necesarul in functie de activitatile fizice
si varsta
alcatuieste impreuna cu pacientul un regim
alimentar hipocaloric
urmareste orarul si distributia meselor
controleaza pachetele de la apartinatori
urmareste curba ponderala
%ac. sa desfasoare activitate fizica singur , zilnic educa pacientul asupra necesitatii efectuarii
exercitiilor fizice
stabileste un program de activitate fizica in
functie de capacitatile si preferintele pacientului
%ac. sa fie echilibrat psihic permanent stimuleaza pacientul sasi exprime emotiile
nelasandul in negativism verbal sau izolare
il invata metode de relaxare

Dificultate de a se ali"enta si hidrata.
disfagie
oboseala
slabiciune
diminuarea mobilitatii mandibulei
tegumente uscate , palide

1) %ac. sa se alimenteze singur utilizand ustensile
adecvate in termen deBBB..
2) %ac. sa consume alimente care se mananca cu
mana &fructe , paine) , singur la fiecare masa in
termen deB.
!) %ac. sa se alimenteze singur fara nici o jena in
termen deBBBBBB..
asistenta ajuta pacientul sa se alimenteze
il incurajeaza apreciindui efortul

Dificultate de a ur"a dieta .
nu bea
omite mesele
ameteli
paloare
indispozitie
constipatie
obisnuinte alimentare diferite , legate de cultura si religie
lipsa cunoasterii alimentelor premise sau interzise in afectiunea pe care o are pacientul
neacceptarea bolii

%ac. sa urmeze regimul alimentar singur in termen
deBBBBBBBBB..
ajuta pacientul sa se alimenteze
ii explica necesitatea dietei alimentarea

+returi , varsaturi.
astenie &oboseala) fizica
paloarea tegumentelor
inapetenta
balonari
regurgitatii
%26?26E . reflux in cavitatea bucala a unor cantitati mici de lichide din cavitatea gastrica
varsaturi bilioase . contin bila galbena si gust amar
varsaturi alimentare
8E1A6E1E;A . varsaturi cu sange digerat , de culoare negricioasa


1) %ac. sasi diminueze greturile si varsaturile cu
ajutorul nursei in termen deB
2) %ac. san u mai prezinte greturi$varsaturi in
termen deBBB.
asistenta impune pacientului repaus alimentar
impune repaus la pat
treptat , instituie dieta hidrozaharoasa &apa si
glucide) , iar apoi hidrolactozaharoasa
revine in cateva zile la regim alimentar
corespunzator varstei
educa pacientul san usi administreze alimente
greu digerabile &conserve , afumaturi , tocaturi ,
condimente , mezeluri)
verifica pachetele primite de la apartinatori
hidrateaza pacientul cu lichide in cantitati mici
la intervale egale de timp &ingestia de cantitati mari
provoaca varsaturi)
&antiemetice)

Refuzul de a se ali"enta.
refuzul de a manca
refuzul de a bea
-urse de dificultate:
depresii majore
singuratatea &divort , deces)
pierderi sociale & somaj , de avere etc.)


1) %ac. sasi exprime dreptul de a manca si abea
singur in termen deBBB..
2) %ac. sa aiba confort psihic si fizic cu ajutorul
nursei permanent
asistenta stimuleaza pacientul sasi exprime
anxietatea , emotiile care au provocat decizia de
negativism
colaboreaza cu apartinatorii in situatii de
singuratate pentru a nu lasa singur pacientul
explica pacientului necesitatea de a bea si a
manca , ridica moralul pacientului , reda pofta de viata
pacientului
&antidepresive)

Hidratarea si mineralizarea organismului.
Apa :
reprezinta E(' din greutatea organismului
este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice , necesare bunei
functionari a organismului
nevoia de apa a adultului este de 2(((2)(( ml$2"h
la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel:
a) 1+(ml apa$Hg corp$zi in primele * luni
b) 1)(ml apa$Hg corp$zi intre *C luni
c) 12(ml apa$Hg corp$zi intre C12 luni
d) 1((ml apa$Hg corp$zi peste 1 an
eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel :
a) 1(((1)(( ml prin urina
b) !)()(( ml prin transpiratie
c) !)()(( ml prin respiratie
d) 1((2(( ml prin scaun
in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice
in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau hiperhidratare.
-e deosebesc "ai "ulte sindroa"e de dezhidratare :
1) deshidratare izotona #cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi proportie
&varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate) .
2) deshidratare hipertona# se elimina apa in proportie mai mare &transpiratie exagerata, polipnee)
!) deshidratare hipotona# se elimina sarurile minerale in proportie mai mare.
<auzele deshidratarii sunt :
de ordin fizic : diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de lichide ,
climat cald
de ordin psihologic : stres , stari de criza
de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile
lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara
tegumente uscate
pliu cutanat persistent
buze uscate
senzatie de sete
astenie fizica si intelectuala
cefalee
ameteli
tendinta la hipotensiune
febra
modificari de puls &tahicardic)


%ac. sa fie hidratat cu ajutorul nursei in termen
deBBBBB

pacientul trebuie educat sa se hidrateze cu
cantitati mici de lichide in greturi , varsaturi, stari
febrile si lichide calde in degeraturi , si la
recomandarea medicului
asistenta hidrateaza pacientul care nu se poate
hidrata
face bilantul ingestexcret &bilantul hidric)
pacientul cu reflex de deglutitie scazut va fi
hidratat de asistenta cu cescuta cu pai sau cu o
lingurita
in starile febrile asistenta administreaza
limonade , apa fiarta si racita , compoturi in functie de
necesitatile fiziologice si patologice

&aile de hidratare ale organis"ului :
1) /rala
2) %erfuzie intravenoasa # introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor
medicamentoase
!) 0ubcutanata # se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente : flegmoane , necroza tesutului
prin compresiune , complicatii septice.
") ,uodenala # administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
)) 5ectala # se face prin clisma , picatura cu picatura.

,iversificarea alimentatiei la sugari:
la varsta de 2 luni se da copilului mic suc de fructe , banana pasata
la varsta de " luni se da supa de zarzavaturi , incepanduse cu 12 lingurite , apoi se completeaza pane
ce ajunge la un biberon de supa$zi
treptat zarzavatul fiert se paseaza si se administreaza supa crema
la varsta de ) luni la supa de zarzavat se poate adauga un cotoi de pui , ficat de pui &pasate) - se
introduce oul fiert tare , initial administranduse numai galbenusul , iar la 2! saptamani albusul. 0e
administreaza un ou fiert tare la ! zile &interzis ou de rata)
la * luni copilul trebuie sa aiba * mese$zi a 1+( ml :
a) !x san sau lapte de vaca sau lapte praf
b) 1x mar ras D biscuit D )' zahar
c) 1x supa de zarzavat D 2)g carne mixata D ulei vegetal
d) 1x orez pasat Dbranza de vaci
0au
e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , banana , portocala
la C luni copilul primeste ) mese$zi a 2((ml :
a) 2x san sau lapte de vaca sau lapte praf
b) 1x mar ras D biscuit D )' zahar
c) 1x supa de zarzavat D )(g carne mixata Dpiure de legumeD ulei vegetal
d) 1x orez pasat Dbranza de vaci
sau
e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , papanasi, cartofi ,smantana, mamaliga cu branza ,
banana , portocala , lamie, apa fiarta si racita
la 1 an copilul este asezat la masa adultilor si se lasa sa manance singur
0e interzice :
pestele pana la varsta de ! ani
ciocolata si capsunile pana la 2 ani
ciresele se pot da dar fara samburi

!. Nevoia de a eli"inare
$sigurarea eli"inarilor fiziologice .
Definitie
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare,
rezultate din metabolism.
Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai:
- aparat renal # urina
- piele # transpiratie # perspiratie
- aparat respirator
- aparat digestiv # scaun
- aparat genital feminin # menstruatie
- in stari patologice, apar eliminari pe cale digestiva sub forma de varsaturi si
- pe cale respiratorie # sputa
FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII
Factori biologici:
a) Alimentatia # cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza satisfacerea nevoii de
eliminare
o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri &legume, fructe, cereale) faciliteaza
eliminarea intestinala si vezicala
- mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor
c) Exercitiile # activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular
- fortifica musculatura abdominala si pelvina, care au un rol important in eliminarea
intestinala
d) Varsta # are un rol important in satisfacerea nevoii daca tinem seama de control sfincterelor
- la copii, controlul se obtine in 2! ani
- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca
lipsa de control a eliminarii
- la barbati, hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune
e) Programul de eliminare intestinala # regularitatea programului de eliminare este un factor ce
influenteaza satisfacerea acestei nevoi
- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la
altul.
Factori psihologici:
a) Stresul
b) Anxietatea
c) Emotiile puternice # pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale
Factori sociologici
a) Normele sociale # fiecare societate isi stabileste masuri de igiena, astfel incat indivizii sa respecte
salubritatea locurilor publice
b) Educatia
c) Cultura
ANIFESTARI !E IN!E"EN!ENTA
URINA: solutie apoasa, prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar protidic,
inutile si toxice pentru organism.
#eneralitati: %rin urina se elimina din organism substantele toxice. Eliminarea acestor substante se face
in solutie apoasa impreuna cu saruri minerale si alte substante de dezasamilatie care nu
sunt necesare organismului.
2n mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi si tubul digestiv, ficatul, glandele cu secretie
interna, starea functionala a aparatului circulator # toate fiind influentate de activitatea sistemului nervos.
I&(I.NE . emisiune de urina, act fiziologic constient de eliminare
DI.RE/$ . cantitatea de urina eliminata din organism timp de 2" ore
a) cantitatea - variaza in functie de varsta
nounascut !(!(( ml$2"h
copii )((12(( ml$2"h
adult 12((1"(( ml$2"h... 1+( ml$2"h
b) frecventa mictiunilor
nounascut # mictiuni frecvente
copil ")$zi
adult )*$zi
varstnic *+$zi
c) ritmul mictiunilor # 2$! din numarul mictiunilor in timpul zilei, 1$! noaptea
d) culoarea urinei # galben deschis pana la galben inchis
modificare in functie de alimente # culoare inchisa &in regim bogat in carne), culoare
deschisa &in regim vegetarian)
medicamentele schimba culoarea astfel:
- roz, rosucaramiziu . tratament cu piramidon
- albastruverde . tratament cu albastru de metilen
- cafeniurosu sau brun negru . tratament cu chinina sau acid salicilic
e) mirosul urinei
de bulion . urina proaspata
amoniacal . dupa un timp din cauza fermentatiei alcaline
f) reactia urinei
normal . reactie acida . p8ul intre ",)E
5eactia urinei in functie de alimentatie:
regimul bogat in carne # acidifica urina
regimul vegetarian # scade aciditatea urinii
!) aspectul urinei
normal # clar, transparenta la inceput- poate deveni tulbure in mod normal # datorita
coagularii mucinei
i) densitatea urinei
se determina imediat dupa emisie
2
normal 1(1(1(2) # la regim mixt- la temperatura de 1) grade <
SCAUNUL . resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul
defecatiei.
0caunul este alcatuit din:
reziduurile ramase in urma digestiei alimentelor
celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive
produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor anexe
numar mare de microbi
DEFE&$(IE . eliminarea materiilor fecale prin anus.
a) frecventa
normal la adult # 12 pe zi sau unul la doua zile
12 scaune pe zi la nounascut
b) orarul " ritmic# la aceeasi ora a zilei# dimineata dupa trezire
c) cantitatea # zilnic 1)(2(( g materii fecale
d) consistenta # pastoasa, omogena
e) forma " cilindrica, cu diametrul de !) cm, lungime variata
culoarea I bruna, la adult, data de stercobilina
2n functie de alimentatie:
- deschisgalben . regim lactat
- brun inchis . regim carnat
- negru . alimente preparate care contin sange
- verde . legume verzi
- culoare caracteristica alimentului . mure, ciocolata, afine
1odificarea culorii in functie de medicamente:
- brunnegru . bismut
- negruverzui . fier
- alb . bariu
- negru mat . carbune
g) mirosul # fecaloid # difera de la un individ la altul
S$aunul la $o%ilul mi$
a) culoarea
in primele 2! zile dupa nastere . verdebrun inchis &meconiu)
la sugari:aspectul si culoarea se modifica in functie de felul alimentatiei. Astfel:
- galbenauriu . sugar alimentat la san, in contact cu aerul, prin oxidarea
bilirubinei # devine verzui sau verde
- galbendeschis .sugar aliment artificial
- brun . dupa introducerea fainii in alimentatie
c) numarul : !" pe zi pana in luna a 92a cand se reduce la 2! pe zi- daca sugarul este alimentat pe
cale artificiala, numarul scaunelor este de 12 pe zi
c) mirosul
usor acru, reactie acida . sugar alimentat la san
fad, reactie alcalina sau neutra . alimentatie artificiala
!
TRANS"IRATIA: fenomen, fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de
excretie, prin intermediul glandelor sudoripare.
-.D%$RE$ . solutie apoasa constituita din apa CC( g J si 1( J reziduu uscat &uree, urati, acizi grasi,
acizi organici volatili, saruri minerale).
a) reactia # acida p8 . ),2 sau usor alcalina
b) cantitatea # minima, pentru a mentine umiditatea pliurilor
c) mirosul # variaza in functie de alimentatie, climat si de deprinderile igienice ale individului
d& %ers%iratia'
pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin
expiratie <ompozitia aerului expirat : /2 # 1*'
- </2 # !'
- 4 # E"'
- 82/ # E'
ENSTRA: pierdere temporara sau periodica de sange, prin organele genitale # apare la pubertate si
dispare la menopauza si in timpul sarcinii.
EN$R0$ 1 prima menstra, apare intre 11 si 1" ani si este influentata de mediu, clima, conditii
sociale.
a) ritmul # la 2+!) zile
b) durata # !) zile
c) aspectul # mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare- nu coaguleaza
d) culoarea " rosu negricios, la inceput, apoi rosu deschis
e) cantitatea ")(2(( g
f)mirosul # dezagreabil
g) evolutia # fara dureri, usoara jena fiziologica
"
(. Ne)oia de a se mis$a si de a a)ea o *una %ostura

A se misca si a avea o buna postura sunt necesitati a fiintelor vii de a fi in miscare , de
asi mobiliza partile corpului prin miscari coordonate si de a pastra diferite segmente
ale corpului intro postura care sa permita confortul si functiile organismului . Aceasta
nevoie este strict legata de nevoia de a avea o buna circulatie & miscarea favorizeaza si
conditioneaza circulatia sangelui) .
Independenta nevoii este deter"inate de integritatea :
aparatului locomotor & sistemul osos si muscular )
sistemul nervos # vizeaza cerebelul , bulbul rahidian care contine centrul
echilibrului
aparatul vestibular # are rol in pastrarea echilibrului si orientarea in spatiu

Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :
1) 9arsta si dezvoltarea fizica :
copilul mic are miscarile mai putin coordinate dobandindusi controlul pe
masura ce se maturizeaza , este foarte activ si adopta pozitii uneori bizarre
adultul este active in deplinatatea puterii fizice , da suplete miscarilor si le
coordoneaza
varstnicul are forta fizica diminuata , mobilitatea redusa , ramane insa activ in
exercitii moderate
2) <onstitutia si capacitatile fizice influenteaza miscarea in sensul intensitatii
efortului fizic .
!) 3actorii psihologici :
emotiile pot determina miscari ale corpului mai rapide si mai adesea
involuntare
stresul , teama prelungite pot determina ticuri
personalitatea , temperamental determina ca individul sa fie mai active sau mai
calm
") 3actorii sociologici # spirituali :
cultura # individul practica activitati fizice in functie de gradul de cultura si de
societatea in care traieste
factorii sociali # in societate individul practica activitati ce impun eforturi fizice
mai mari sau mai mici , eforturi compensate prin ore de repaus
factorii spirituali # implica miscarile si posturile caracteristice ritualurilor
religioase

anifestari de independenta .
1) %ostura adecvata sau atitudinea inseamna pastrarea raporturilor corecte intre
diferite segmente ale corpului .
5aporturile normale :
pozitia in picioare se numeste /56/06A6201 : capul drept , privirea drept
inainte , spatele drept , membrele superioare pe langa corp , membrele inferioare
drepte , piciorul in unghi drept cu gamba
pozitia 0E120E;A4, : culcat pe spate , toracele formeaza un unghi de !(")
grade cu linia orizontala
pozitia in 0E;?6 : capul drept , spatele drept rezemat , membrele superioare
sprijinite , coapsele orizontale , gambele verticale , piciorul in unghi drept cu gamba
<:24/06A6201 sau pozitia ,E<?726 sau pozitia culcat :
a) decubit dorsal . culcat pe spate
b) decubit ventral . culcat pe burta
c) decubit lateral stang . culcat pe partea stanga
d) decubit lateral drept . culcat pe partea dreapta
2) 1iscari adecvate :
A7,?<62E . indepartarea unui segment de corp de linia mediana
A,,?<62E . miscarea de apropiere a unui segment de linia mediana
miscarea de 3:E@2E si E@6E402E . apropierea sau indepartarea a doua
segmente de corp unul de celalalt
%5/4A62E . miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara &palma) in jos
0?%24A62E . miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara &palma) in sus
miscarea de rotatie . miscarea unei articulatii in jurul axului
<lasificarea exercitiilor fizice :
active # miscari executate de individ
passive # executate de o alta persoana
exercitii cu deplasare # cu efectuare de lucru mechanic
exercitii izometrice # fara deplasare , doar cu tensiune musculara crescuta
miscari armonioase coordinate

Rolul nursei pentru pastrarea independentei :
educatia sanitara a pacientului pentru orice fel de sport
practicarea exercitiilor fizice corespunzatoare varstei si capacitatii fizice
individului
invatarea pacientului sa practice tehnici de destindere si relaxare . Aceasta
implica obligatoriu postura confortabila
evitarea si eliminarea tabagismului
evitarea meselor copioase
evitarea surplusului ponderal .

<and aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele proble"e de dependenta :
A&Imo*ilitate
+&Hi%era$ti)itate
C&Ne$oordonarea mis$arilor
!&"ostura inade$)ata
E&is$ari inade$)ate
F&Re,uzul de a ,a$e mis$are
+#Ede"e ale "e"brelor

$# I"obilitatea # reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii , fiind
recomandata , adesea , ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si
boli organice sau functionale .
0urse de dificultate care determina imobilizarea :
a) de ordin fizic :
alterarea centrilor nervosi & A.9.< )
alterarea integritatii aparatului locomotor & fracture , entorse , luxatii )
piedici ale miscarii & pansamente , aparat gipsat , extensie continua )
b) de ordin psihologic :
anxietate , stes , pierderea , separarea
c) de ordin sociologic :
esecul
izolarea
d) lipsa cunoasterii de sine , despre altii .
1) dificultate de deplasare # dificultate de a se ridica , dificultate de a se aseza ,
dificultatea de a merge
2) diminuarea sau absenta miscarilor # prezenta parezelor sau paraliziilor
%A5E;A . diminuarea tonusului muscular si reducerea drastica a miscarilor la acest
nivel
%A5A:2;2A . absenta totala a miscarii , tonus muscular (
1/4/%A5E;A sau 1/4/%:EG2E . intereseaza un membru
8E12%A5E;A sau 8E12%:EG2E . intereseaza jumatate de corp
%A5A%A5E;A sau %A5A%:EG2E . sunt interesate membrele inferioare
6E65A%A5E;A sau 6E65A%:EG2E . sunt interesate toate cele " membre
!) <ontracura musculara . reprezinta contractia involuntara si permanenta a unuia
sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata .
") <rampa musculara . este o contractie musculara dar de scurta durata .
)) A6/42E musculara . absenta totala a tonusului muscular
82%/6/42E musculara . diminuarea tonusului muscular
*) A65/32E musculara . absenta volumului muscular si a tonusului muscular
82%/65/32E musculara . scaderea volumului muscular si a tonusului muscular
E) A4<82:/;A . imposibilitatea miscarii unei articulatii
+) E0<A5E . distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de
obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua

Regiuni predispuse aparitiei escarelor :
e) ,ecubit dorsal :
regiunea occipitala
omoplatii
coate
regiunea sacrococcigiana
calcaie
f) ,ecubit lateral :
umar
regiunea trohanteriana
fetele laterale ale genunchilor
maleole
g) ,ecubit ventral :
tample
umeri
creasta iliaca
genunchi
degetele picioarelor


%ac. sa aiba tonusul muscular si forta
musculara pastrata
asistenta planifica un program de
exercitii , in functie de cauza imobilizarii si
de capacitatea pacintului
%ac. sasi recapete integritatea
tegumentelor si a activitatii articulare
asistenta schimba pozitia pacientului
in pat la interval de 2 ore
maseaza regiunile expuse riscului de
aparitie a escarelor , le pudreaza cu talc ,
efectueaza sau asigura igiena perfecta a
regiunilor predispuse la escare
efectueaza miscari pasive la fiecare
2 ore
invata pacientul care este postura
adecvata si cum sa efectueze exercitii
musculare active
%ac. sasi mentina functia respiratorie asistenta efectueaza tapotaj toracal
educa pacientul sa practice exercitii
de respiratie profunde
schimbarea pozitiei pacientului in
pat la interval de 2" ore
educa pacientul sa expectoreze & sa
elimine) secretiile , sa tuseasca
educa pacientul sa renunte la fumat
sau sa reduca numarul de tigari
medic
%ac. sa fie echilibrat psihic pregateste psihic pacientul in
vederea efectuarii oricarei tehnici
reda increderea pacientului ca
imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca
isi va putea relua mersul
%ac. sasi mentina satisfacute celelalte
nevoi fundamentale
supravegheaza pacientul
il ajuta in satisfacerea celorlalte nevoi
il serveste la pat cu cele necesare

2# 0iperactivitatea # consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor
individului , determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor .
0ursele de dificultate :
de ordin fizic : dezechilibre endocrine , reactii medicamentoase , alcoolism.
de ordin psihologic : senilitate , tulburari de gandire , criza , pierdere , separatie
lipsa cunoasterii de sine
1) 9orbire caracteristica . vorbeste mult , precipitat
2) 1iscari caracteristice rapide , frecvente
!) 0pasme . contractia involuntara a unuia sau mai multor muschi
") 6icuri . miscari involuntare ale ochilor , ale gurii , ale unui brat sau ale unui
picior
)) Euforie . stare de buna dispozitie nejustificata
*) 8iperactivitatea la orice stimul
E) 1anie . comportament psihotic mergand pana la agresivitate fizica
A?6/AG5E02926A6E . se loveste pe el
8E6E5/AG5E02926A6E . ii loveste pe altii
E0<A5E . distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei
prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua

Interventiile asistentei

/biective 2nterventiile autonome si delegate
%ac. sa recapete o mobilitate normala
singur
asistenta inlatura toti stimulii din
mediul inconjurator
creaza izolare fonica ,
semiobscuritate
asigura conditii pentru bai calde ,
relaxante , masaj relaxant
%ac. sasi mentina integritatea fizica asistenta supravegheaza pacientul
pentru a nu se rani permanent
inlatura obiectele cu care pacientul se
poate rani
aplica constrangeri fizice , daca este
cazul & chingi , camasa de forta )
administreaza tratamentul
tranchilizant prescris de medic

&# Necoordonarea "iscarilor # reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului
de asi coordona miscarile diferitelor grupe musculare .
de ordin fizic : boli ale A.9.< , intoxicatii medicamentoase , intoxicatii cu
droguri , intoxicatie cu alcool , maladia %arHinson
de ordin psihologic : stresul , anxietatea
de ordin sociologic : mediu de lucru necunoscut
lipsa cunoasterii de sine , a anturajului
1) A>24E;2E . absenta miscarilor voluntare
2) A6A@2E . tulburari de coordonare ale miscarilor active voluntare
!) 6remuraturi
") 6ulburari ale mersului
)) <onvulsii . contractii repetate , involuntare ale unui muschi , urmate de relaxare
*) ,ificultatea de a trece din ortostatism in pozitie sezand
E) Expresie faciala rigida

Interventiile asistentei

%ac. sa aiba tonusul muscular adecvat
activitatii depuse
asistenta planifica impreuna cu
pacientul un program de exercitii fizice
active si pasive , exercitii de mers in functie
de capacitatea pacientului - invata pacientul
sa utilizeze diferite aparate de sustinere
ajuta pacientul sa faca bai calde
ii face masaje la nivelul
extremitatilor
medic
%ac. sa fie echilibrat psihic pregateste psihic pacientul in vederea
oricarei tehnici de ingrijire
indeparteaza stimuli din mediul
extern
asigura televizor , presa , lectura
%ac. sasi satisfaca toate nevoile
organismului
pacientul va fi ajutat sasi satisfaca
nevoile organismului

D# 'ostura inadecvata # reprezinta orice pozitie anatomica care nu respecta postura
normala .
de ordin fizic : leziuni ale oaselor , alr muschilor , durerea , aparate gipsate cu
impiedicarea posturii normale
de ordin psihologic : anxietate , stress
de ordin sociologic : conditii inadecvate de munca
lipsa cunoasterii de sine , a anturajului .
1) /boseala musculara . scaderea temporara a tonusului muscular
2) ,eformari ale coloanei vertebrale.
<23/;A . deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu convexitatea in afara
:/5,/;A . deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu concavitatea in fata
0</:2/;A . deformarea laterala a coloanei vertebrale la orice nivel al ei .
!) ,eformari ale membrelor inferioare .
GE4? 9A:G?1 . genunchii sunt apropiati , iar picioarele departate
GE4? 9A5?1 . genunchii sunt departati si picioarele apropiate
%2<2/5 E<924 . sprijinit pe degete
%2<2/5 6A:?0 . sprijinit pe calcai
%2<2/5 9A5?0 . sprijinit pe partea externa
%2<2/5 9A:G?0 . sprijinit pe partea interna
%2<2/5 %:A6 . bolta plantara prabusita
") ,eformari ale soldurilor .
:?@A62E . iesirea capului femural din articulatia coxofemurala
)) %ozitii patognomonice & specifice unei boli ).
/%206/6/4?0. sprijin pe calcaie si extremitatea cefalica , corpul fiind in extensie
&in tetanos )
%:E?5/06/6/4?0 . sprijin pe marginea laterala a plantei si umar , corpul fiind in
extensie & in tetanos )
%ozitia K</</0 de %?0<AL . capul in hiperflexie , iar membrele inferioare flectate
pe coapse , iar coapsele pe abdomen
*) 6/562</:20 . inclinarea capului intro parte datorita musculaturii gatului .
E) 7atatura & clavus ) .

%ac. sa aiba o postura adecvata singur asistenta instaleaza pacientul in pat ,
respectand pozitiile anatomice ale
diferitelor segmente ale corpului
foloseste utilaje auxiliare si de
confort pentru mentinerea pozitiei
anatomice
%ac. sa aiba o postura care sa favorizeze
respiratia si circulatia
asistenta aseaza pacientul intro
pozitie semisezanda in tulburari de
respiratie
aseaza pacientul in pozitie
6rendelemburg in starile de anemie
foloseste utilaje pentru confortul
pacientului
%ac. sa nu prezinte complicatii precum
escare , anchiloze
asistenta schimba pozitia pacientului
in pat la interval de 2 h
verifica tegumentele zilnic in
regiunile cu proeminente osoase
efectueaza masaj bland
tapotaj toracal
asigura igiena tegumentelor si
mucoaselor
a lenjeriei de corp si de pat
efectueaza exercitii active si passive
invata pacientul care este pozitia
adecvata si supravegheaza daca
recomandarile sunt respectate
3. NEV%I$ DE $ D%RI -I $ -E %DI0NI
/mul, ca si animalele, de altfel, nu ar putea trai fara odihna si somn, consecinta
privarii fiintelor vii de aceste doua aspecte esentiale ale vietii putand fi insasi moartea
acestora.
%rin urmare, primordial in studierea nevoii de odihna si somn este definirea
acestora.
:ucretia 6itirca defineste odi-na ca fiind perioada in care se refac structurile
alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se transporta
produsii formati in timpul efortului, fie in ficat # acidul lactic, fie in rinichi, organ
excretor.
2n ,E@, gasim urmatoarea definitie data odihnei: ,,Mntrerupere temporarN a
unei activitNi On scopul refacerii i al OntNririi forelor- &stare sau timp de) repaus-
odihnire.L
4orbert 0illamP
1
defineste odihna ca fiind suspendarea activitatilor fizice sau
mentale, pentru ai permite organismului sa se dezintoxice si sasi recupereze energia
vitala.
%dihna nu trebuie, insa confundata cu notiunea de so"n. 5itmul biologic
al vietii omului implica alternarea starii de veghe cu cea de somn, insa, starea de
odihna poate surveni in formele ei constiente, in timpul starii de veghe, prin actiuni
reconfortante &in general sportive) sau deprinderea unor tehnici de relaxare &relaxarea
musculara progresiva, antrenamentul autogen sau exercitii de tip chi gong, etc.). %rin
urmare, odihna poate include starea de somn dar nu se limiteaza numai la aceasta.
Somnul, pe de alta parte, este definit ca fiind starea fiziologica periodica,
caracterizata prin reducerea activitatii, relaxarea tonusului muscular si, foarte
important, prin suspendarea constientei. / definitie mai simpla a somnului ar fi aceea
de forma particulara de odihna, prin absenta starii de veghe. &:ucretia 6itirca)
1. Aouvet subliniaza in definitia sa cateva aspecte privind pastrarea unui
oarecare contact cu realitatea, chiar si in timpul somnului, pe care il considera ca fiind
Ko pierdere a cunostintei, fara a pierde Onsa receptiile senzitive cu lumea exterioara,
acompaniat de o diminuare progresiva a tonusului muscular, care survine la intervale
regulateQ.
R. ,ement si 4. >leitmen au descris doua tipuri de somn, sustinute de
traseele electroencefalografice &EEG).:
1. -o"nul cu unde lente sau so"nul lent 4Non RE#, cvare are * substadii:
1
1.1. -o"nolenta sau ador"irea este o tranzitie de la starea de veghe la starea de
somn si ocupa aproape )' din timpul alocat somnului la adultii sanatosi. ?ndele 7eta
&12!( 8z) cresc in amplitudine- procentul de unde Alfa &+12 8z) in lobul posterior
&parietaloccipital) scade sub )( ' si e treptat inlocuit de unde 6heta &"+ 8z).
1.). -o"nul usor, caracterizat prin forme de unde EEG specifice &fusuri de somn si
complex >), ocupand )(' din timpul rezervat somnului. Apar unde 6heta, fusuri de
somn &cu frecventa de 1" 8z, amplitudinea de "()( 8z)- la o persoana adulta
sanatoasa, acestea trebuie sa fie prezente simultan atat in emisfera stanga cat si in ce
dreapta. ,e asemenea amplitudinea undelor creste semnificativ in ariile cerebrale
centrale.
1.!. -o"n stabil reprezinta stadiul ! Non RE, procentul de unde ,elta ((,)" 8z)
depaseste 2( ', fiind unde ritmice in cea mai mare parte- undele 6heta sunt
neregulate- mai exista fusuri de somn.
1.*. -o"nul profund sau stadiul * Non RE, impreuna cu stadiul ! 4on 5E1, sunt
cele mai profunde nivele de somn si ocupa aproximativ 1('2(' din timpul de
somn- procentul de unde ,elta ritmice creste peste )('- undele 6heta apar acum
regulat- dispar fusurile de somn.
). -o"nul cu unde rapide sau so"nul paradoxal sau so"nul RE 4Rapid E5e
ove"ent#, important pentru refacerea creierului, prin cresterea fluxului sangvin in
creier, este etapa in care survin majoritatea viselor asemenatoare unei naratiuni tipice,
ocupand 2('2)' din somnul total.
0omnul rapid este numit si paradoxal intrucat traseul undelor EEG este asemanator cu
cele din momentul trezirii, cu toate ca somnul este profund, fiind necesari stimuli
puternici pentru a trezi o persoana din acest stadiu, situatia in care cel mai adesea isi
va aminti cu exactitate si ceea ce tocmai a visat. <e este deosebit de important de
mentionat aici este faptul ca, in urma cercetarilor efectuate, se pare ca absolut toti
oamenii viseaza.
0tadiile de somn au o anumita ciclicitate pe durata noptii, cele 45E1 ! si " tind sa
survina in prima treime sau jumatate a noptii si cresc in durata ca raspuns la
deprivarea de somn, in timp ce somnul 5E1 survine in tot timpul noptii, crescand ca
durata spre dimineata, alternand cu 45E1 aproximativ la fiecare +(1(( minute.
0omnul uman variaza in functie de mai multi factori:
1. <el mai important factor in diagnosticarea unei tulburari de somn la orice individ
este )arsta: in copilarie si inceputul adolescentei predomina mari cantitati de somn
lent, continuitatea si profunzimea somnului deterioranduse pe masura ce individul
inainteaza in varsta, prin cresterea starii de vigilenta si a somnului de tip 1 45E1, si
diminuarea stadiilor ! si ".
.. Fa$tori indi)iduali precum rezistenta la efort, la stres si suprasolicitare
/. Ci$lul $ir$adian circa &ro. On jurul), Si la. Tdiem saudies, &ro.zi), propriu fiecarui
individ, prin obiceiurile sau deprinderile legate de somn care pot favoriza sau amana
starea de somn.
(. Ritmul ni$temeral , &cuv.gr.nuHtos.noapte, hemera.zi): pe durata iernii, datorita
scaderii duratei de expunere a omului la lumina naturala, indivizii, cu predispozitie
catre depresie, pot dezvolta o formN specificN a acesteia, numitN tulburare afectivN
sezonierN &seasonal affective disorder 0A,), cunoscuta si sub numele de depresia de
iarna.. <aracteristic acestei forme de depresie este starea permanentN de somnolenUN,
senzaUia de obosealN- persoane active On alte luni devin indispuse, apatice, retrase,
frecvent, creSte pofta de mVncare, On primul rVnd consumul unor alimente bogate On
carbohidraUi. AceastN formN de apatie poate fi corelatN cu suprasecreUia anui anumit
hormon &melatonina), cauzatN de absenUa luminii naturale, de aceea, cel mai bun
remediu natural este petrecerea unui timp cVt mai Ondelungat la lumina naturalN,
precum si scaderea cantitatii de serotonina, pentru a carei secretie indispensabili sunt
carbohidraUii &dulciurile).
0. Fa$tori %si-ologi$i, precum anxietatea, nPctophobia &teama de intuneric), traume
psihice, etc.
1. Fa$tori so$iologi$i: de ordin %ro,esional, &ex: sint persoane care lucreaza numai de
noapte) sau ,amilial &nr membrilor familiei, care convietuiesc in acelasi imobil,
obiceiurile acestora, ale persoanelor din proximitate # vecinilor, etc.)
6. Nevoia de a se i"braca si dezbraca
Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata , dupa
circumstante, temperatura , activitate , pentru asi proteja corpul de rigorile climei ,
permitandui o libertate a miscarilor .
/mul are nevoie de haine cu care sa se imbrace , pentru a se proteja de rigorile
climei , el isi alege vesmintele adecvate circumstantelor si necesitatilor proprii
.9esmintele atesta integritatea individului si ii protejeaza intimitatea sexuala .2n plus ,
imbracamintea din punct de vedere estetic , contribuie la expresia corporala si
participa , in mod semnificativ , la comunicare .
1) 3actori biologici :
varsta
talia , statura
activitatea
credinta
emotiile
!) 3actori sociologici si culturali :
clima
statutul social
munca
cultura

vesmintele trebuie sa fie adecvate climatului , statutului social
sa se acorde o importanta imbracamintei si tinutei personale
vesmintele sa fie alese dupa gust si circumstante
purtarea de obiecte semnificative pune in evidenta rangul social , insemnatatea
personala , functie religioasa , etc.
mobilitate articulara , tonus muscular , maturitate psihomotorie

Interventiile asistentei pentru "entinerea independentei :
asistenta invata persoana sasi aleaga imbracamintea corespunzatoare climei ,
temperaturii mediului inconjurator , activitatii , varstei
exploreaza gusturile si semnificatia vesmintelor la fiecare persoana
incurajeaza persoana pentru asi alege singura imbracamintea , ornamentele ,
accesoriile dorite
1# Dificultate de a se i"braca si dezbraca
)# Dezinteres pentru tinuta vesti"entara
!# Neinde"anare in a7si alege haine potrivite

lezare fizica
absenta unui membru superior sau a unei portiuni din membru &bont)
aparate gipsate , chingi , pansamente
durere , slabire , fatigabilitate
tulburari de gandire , anxietate , stres , situatie de criza
pierderea imaginii de sine
esecuri , conflicte , saracie
insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator

Dificultate de a se i"braca si dezbraca.
Dezinteres pentru tinuta vesti"entara.

dificultate de asi incheia si descheia nasturii
dificultatea sau incapacitatea de asi misca mebrele superioare
dificultatea de a se incalta si descalta
apatie in a se imbraca
refuzul de a se imbraca si dezbraca
imbracaminte exagerata , caraghioasa , coafuri bizare
vesminte neadecvate taliei , masei corporale


%ac. sa cunoasca importanta satisfacerii
nevoii de a se imbraca si dezbraca in termen
deBBBBBBBBB..
asistenta educa pacientul privind
importanta vestimentatiei in identificarea
personalitatii
noteaza zilnic interesul pacientului
de a se imbraca si dezbraca
supravegheaza cu ce se imbraca
pacientul
incurajeaza pacientul
%ac. sa se poata imbraca si dezbraca singur ,
in termen de BBBBBBB..
asistenta identifica capacitatile si
limitele fizice ale persoanei ingrijite
sugereaza apartinatorilor sai
procure haine largi , usor de imbracat , cu
mod de incheiere simplu , incaltaminte
fara siret
asistenta imbraca si dezbraca
pacientul in caz de paralizii ale membrelor
- incepe imbracarea cu membrul paralizat
si apoi cu cel sanatos si dezbracarea
invers
%ac. cu tulburari psihice sasi recastige
independenta de a se imbraca si dezbraca in
termen deBBBBBB.
evalueaza gradul de confuzie a
pacientului si observa schimbarile de
comportament , orientandul regulat in
timp si spatiu
solicita pacientului sa se imbrace ,
vorbindui clar , cu respect si rabdare
respectand ritmul acestuia
aseaza hainele in camera in ordinea
folosirii lor si solicita pacientului la
dezbracare sa le puna in ordine inversa
8. Nevoia de a7si "entine te"peratura corpului in li"itele
nor"ale
1entinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de asi
conserva o temperatura la un grad aproximativ constant , pentru asi mentine starea de
bine .
6emperatura corpului se mentineconstantadatorita echilibrului dintre termogeneza si
termoliza.
6ermogeneza reprezinta caldura din organism rezultata in urma proceselor oxidative
din organism . /rganele principale ale termogenezei sunt muschii , ficatul , glandele
endocrine.
6ermoliza reprezinta pierderea de caldura si se produce prin mecanisme fizice . 0e
pierde prin piele , rinichi , plaman .
a) valori normale ale temperaturii :
nounascut si copilul mic !*,1!E,+ grade <
adult !*!E grade < &in axila)
varstnic !)!* grade <
b) daca temperatura se masoara in cavitati inchise &rect , vagin , cavitate bucala)
valorile sunt cu (,!(,) grade < mai mare decat in axila
c) tegumentele : roz , caldute , transpiratie minima , senzatie placuta fata de frig sau
caldura
d) temperatura mediului ambiant : 1+2) grade <
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii :
varsta # temperatura variaza in functie de varsta
exercitiul fizic # in timpul activitatii intense temperatura corpului creste , iar in
timpul inactivitatii scade
alimentatia # ingestia de alimente ridica temperatura corpului
variatia diurna # temperatura este minima dimineata intre orele !) si maxima
seara intre orele 1+2!
sexul # la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste !E grade < in
a doua jumatate a ciclului menstrual , in timpul ovulatiei
anxietatea
emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale

locul de munca
climatul
locuinta # temperatura incaperii influenteaza temperatura corpului
Interventiile asistentei pentru "entinerea independentei in satisfacerea nevoii :
atunci cand temperatura mediului ambiant este crescuta , asistenta invata
pacientul sa reduca din alimentatie , mai ales alimentele cu valoare energetica mare
sa consume lichide si alimente reci
sa aeriseasca incaperile
sa poarte o imbracaminte lejera , ampla
atunci cand temperatura mediului ambiant este scazuta , asistenta invata
pacientul sa creasca cantitatea de alimente
sa ingere alimente si lichide calde
sa aiba in incapere temperatura de 1+2) grade <
sa poarte imbracaminte calduroasa
'roble"e de dependenta :
1# 0iperter"ia .
)# 0ipoter"ia .

1) 0iperter"ia 9 temperatura corporala peste valorile normale .
-urse de dificultate :
imunitatea sistemului de termoreglare
caldura
dereglari hormonale
dereglari functionale ale hipotalamusului
anxietatea
emotiile
lipsa cunoasterii
1) 0ubfebrilitate # temperatura intre !E!+ grade <
2) 3ebra moderata # temperatura intre !+!C grade <
!) 3ebra ridicata # temperatura intre !C"( grade <
") 8iperpirexie # temperatura peste "( grade <
)) 3risoane
*) %iele rosie , calda , umeda
E) 0indrom febril . grup de semne cum ar fii cefalee , tahicardie , tahipnee ,
inapetenta, sete , oligurie , convulsii , halucinatii , dezorientare.
+) Eruptii cutanate intalnite in bolile infectioase .

6ipuri de febra :
febra continua &subfebrilitate rigida) # temperatura peste !E grade < cu
diferenta sub 1 grad < intre valorile inregistrate dimineata si seara
febra intermitenta # diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate
dimineata si seara, cele mai mici valori scazand sub !E grade <
febra intermitenta periodica
febra remitenta # diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata
si seara , dar valorile cele mai mici nu scad sub !E grade <
febra recurenta # perioade febrile de "* zile , ce alterneaza cu perioade de
afebrilitate , trecerea facanduse brusc
febra ondulanta # perioade febrile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate ,
trecerea facanduse lent
febra de tip invers # valorile crescute se inregistreaza dimineata si cele minime
seara
2n evolutia fiecarei febre se disting ! perioade :
perioada de debut # brusc
lent
perioada de stare # poate dura zile , saptamani
perioada de decline # poate fii scurta sau de cateva zile


%ac. sasi mentina temperatura corpului in
limitele fiziologice in termen de BBBB
asistenta aeriseste salonul
asigura pacientului imbracaminte
lejera
aplica comprese reci , punga cu
gheata
efectueaza pacientului impachetari
reci
incalzeste pacientul in caz de
frisoane
administeaza medicatia prescrisa de
medic : antibiotice , antitermice
%ac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in
termen de BBBBBBBB
asistenta face bilantul hidric
hidrateaza pacientul cu lichide reci ,
in cantitati mici , la intervale scurte de
timp,conform bilantului hidric
%ac. sa aibe o stare de bine fizic si psihic asistenta schimba lenjeria de corp si
de pat pacientului
asigura igiena tegumentului
pregateste psihic pacientul in
vederea efectuarii oricarei tehnici

2)0ipoter"ia # reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limitele normale ,
cauzata de un dezechilibru intre termogeneza si termoliza .
expunerea prelungita la frig
dereglari endocrine
abuzul de sedative si alcool
incetinirea activitatii sistemului nervos &la varstnici)
lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare &la copii)
1) 82%/6E512E . temperature corpului sub !* grade <
2) 8ipotensiune arteriala
!) <ianoza
") Eritem . roseata &a pielii , fetii , urechilor , mainilor)
)) Edem generalizat # tumefierea intregului corp
*) ,urere
E) /boseala
+) 9orbire lenta
C) 0omnolenta
1(),egeraturi . leziuni de necroza la nivelul pielii , determinate de temperatura
scazuta
11)Apatie . indiferenta
12)%arestezii . senzatie de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa la frig


%ac. sa aiba temperature corpului in
limitele normale in termen de BBBB.
asistenta incalzeste pacientul cu
paturi
creste temperatura mediului ambiant
recolteaza sange pentru examene de
laborator
administreaza pacientului lichide
calde
pregateste pacientul pentru examen
cardiologic
%ac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in
termen deBBBBB.
asistenta administreaza pacientului
lichide calde in cantitati mici la intervale
egale de timp
face bilantul hidric
%ac. sa aiba o stare de bine fizic si psihic
in termen deBBBBB.
asistenta schimba pacientului des
lenjeria de corp si de pat
mentine igiena tegumentelor
pacientului
pregateste psihic pacientul in
vederea efectuarii oricaror tehnici
:. Nevoia de a fi curat , ingri;it si de a7si prote;a tegu"entele si "ucoasele
A fi curat , ingrijit si ati proteja tegumentele si mucoasele sunt o necessitate pentru a
ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat aceasta sasi poata indeplini
functiile .
2ndependenta in satisfacerea nevoii.
'ielea indeplineste o serie de functii , si anu"e :
apara organismul impotriva agentilor patogeni # impiedicand patrunderea
acestora
apara organismul impotriva unor radiatii $ultravioletele) # prin pigmentii pe
care ii contine
receptioneaza excitatiile termice # tactile # dureroase
participa la excretia substantelor rezultate din metabolism # prin glandele
sudoripare
participa la termoreglare prin stratul adipos ce are rol de izolator termic
participa la absorbtia unor medicamente
participa la respiratie $o cantitate mica de oxigen poate intra prin piele si o
cantitate mica de dioxid de carbon se elimina prin piele)
%entru a indeplini aceste functii , pielea trebuie sa fie curata , sanatoasa si ingrijita .
:a fel trebuie sa fie si mucoasele care acopera orificile &nas , ochi , urechi , vagin ,
rect) pentru a asigura binele individului si buna functionare a organelor respective.
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii .
varsta # la copil si varstnici , pielea este mai sensibila , la variatii de
temperatura , la infectii si microbi . :a varstnici , dintii slabesc si cad , parul si
unghiile devin mai putin rezistente .
temperatura # datorita variatiilor de temperatura , pielea se usuca , se
dezhidrateaza.
exercitiile fizice # amelioreaza circulatia si faciliteaza eliminarea deseurilor din
organism prin piele
alimentatia # absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii
emotiile # pot creste sudoratia
educatia # in functie de educatie , indivizii au deprinderi igienice diferite
2) 3actori sociologici :
cultura # importanta curateniei difera dupa nivelul de cultura
organizarea sociala # obiceiuri de igiena in functie de conditiile fizice ,
materiale

parul sa aiba suplete , stralucire
urechile configuratie normala
nasul # mucoasa umeda , fose nazale libere
cavitatea bucala # dentitie alba , completa , fara carii - mucoasa bucala umeda
si roz- gingiile aderente dintilor si roz
unghiile curate , taiate scurt , de culoare roz
pielea curata , neteda , catifelata , elastica , pigmentata normal
deprinderi igienice frecvente &baie , dus , spalarea dintilor , spalarea parului)
Interventiile asistentei pentru "entinerea independentei:
asistenta exploreaza deprinderile igienice ale pacientului
planifica un program de igiena cu pacientul , in functie de activitatile sale
il invata masuri de igiena corporala
Dependanta in satisfacerea nevoii .
'roble"e de dependenta :
1# &arente de igiena
)# $lterarea tegu"entelor si fanerelor
!# Dezinteres fata de "asurile de igiena
*# Dificultate de a ur"a prescriptiile de igiena
3# $lterarea "ucoaselor

A)<arente de igiena # neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra
curat.
0urse se dificultate :
slabiciunea sau paralizia membrelor superioare
lezare fizica
refuzul de a se spala
saracie
pierderea imaginii corporale
imibilitate
slabiciune
lipsa cunoasterii
1) %arul este murdar si gras , in dezordine - pediculoza .
2) ?rechile prezinta pavilioane murdare , murdarie retroauriculara , murdarie
acumulata in conductul auditiv extern
!) 4asul prezinta rinoree , cruste
") <avitatea bucala:
absenta dintilor
carii dentare
culoarea galbena a dintilor
prezenta tartrului pe dinti
halena fetida
glosita &limba incarcata)
fisuri ale buzelor
)) ?nghii netaiate cu murdarie acumulata la capatul unghiilor
*) %iele gri sau neagra - barba murdara , aspra
E) :ipsa deprinderilor igienice :
nu se spala
nu se piaptana
dezinteres fata de masurile de igiena
degaja miros dezagreabil



%ac. sa prezinte tegumente si mucoase
curate in termen de BBBB.
asistenta ajuta pacientul sa isi faca
baie sau dus , sau ii efectueaza toaleta pe
regiuni
pregateste materialele pentru
efectuarea baii
pregateste cada
asigura temperatura apei &!E grade
<) si in camera&222" grade <)
ajuta pacientul sa se imbrace , sa se
pieptene , sasi faca toaleta cavitatii bucale
, sasi taie unghiile
pentru efectuarea toaletei pe regiuni
, pregateste salonul si materialele ,
protejeaza pacientul cu paravan sil
convinge cu tact si cu blandete sa accepte
asistenta efectueaza toaleta cavitatii
bucale la pacientii inconstienti
%ac. sasi redobandeasca stima de sine in
termen deBBBBBBBB..
asistenta identifica , impreuna cu
pacientul cauzele si motivatia preocuparii
pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice
ajuta pacientul sasi schimbe
atitudinea fata de aspectul sau fizic si fata
de ingrijirile igienice
constientizeaza pacientul in
legatura cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor , pentru prevenirea
imbolnavirilor

+) Alterarea tegumentelor si fanerelor.
<auze :
leziuni ale pielii
diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune
iritatia produsa de vesminte
acumularea de murdarie
F Eritem . pata congestiva datorata vasodilatatiei
F Excoriatii . zgarieturi
F <ruste . leziune datorata uscarii unei serozitati provenite dintro ulceratie &vezicula
, flictena)
F 9ezicule . ridicaturi ale epidermului &basici) rotunde , de dimensiuni mici pline cu
lichid clar , insotite de prurit si durere de cele mai multe ori
F %ustule . abces minuscule la suprafata pielii , localizat la radacina firului de par si
constituind leziunile de foliculita &cosuri)
F %apule . leziuni caracterizate printro ridicatura circumscrisa si solida la suprafata
pielii
F 3isuri . intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului
F ,escuamatie . desprinderea celulelor cornoase , superficiala , din epiderma
F Acnee . pustula determinata de un agent patogen specific
F 3uruncule . infectie specifica foliculului polisebaceu , produsa de stafilococul auriu
F 2ntertrigo . micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigital
F 9itiligo . leucomelanodermie de natura neuroendocrina , caracterizata prin pete
acromice , marginita de o zona hiperpigmentata
F ?lceratii . pierdere de substanta rezultand dintrun proces patologic ce actioneaza
asupra pielii
F Escare
F Edeme . acumulare de lichid seros in tesuturi
F 9arice . dilatari permanente ale venelor superficiale , insotita de insuficienta
valvulelor peretelui venos
F 8emoroizi . afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a rectului
, constand in dilatarea acestor vene , cu aparitia de procese inflamatorii si trombotice
F ?lcere varicoase . erodare a tesuturilor pe teren varicos
F Alopecie . lipsa partiala sau totala a parului

Inteventiile asistentei .

/biective

2nterventii autonome si delegate
%ac. sa nu devina sursa de infectie in termen
de BBBBBBBBBBB
asistenta protejeaza leziunile
suprainfectate cu pansament efectuat in
conditii de asepsie, atat a tegumentelor ,
materialelor cat si a mainilor persoanei
care il executa
pansamentul se va face cu blandete
, pentru a nu distruge tesuturile nou
formate prin procesul de vindecare
desfacerea pansamentelor se va
face bland , umezindule la nevoie
asistenta supravegheaza ca
pansamentele sa nu fie prea stranse ,
pentru a nu impiedica circulatia sanguina
%ac. sa fie echilibrat nutritional pentru
favorizarea cicatrizarii leziunilor cutanate in
termen deBBBBB..
asistenta indruma pacientul sa
consume alimente neiritante si
neexcitante
contoleaza alimentele provenite de
la apartinatori
invata pacientul sa cosume legume
, fainoase , fructe si zarzavaturi
constientizeaza pacientul in
legatura cu rolul nociv al alcoolului ,
cafelei , condimentelor , alimentelor
prajite , conservelor , afumaturilor
%ac. sa aiba o stare de bine psihic si fizic
permanent
asistenta incurajeaza pacientul
permanent
ii explica pacientului necesitatea
interventiilor
asistenta preleveaza produse
specifice pentru investigatii de laborator
&cruste, puroi , fire de par , unghii)
<. Nevoia de a evita pericolele

4evoia de a evita pericolele este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata
contra tuturor agresiunilor , pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice .

/rganismul uman este protejat impotriva agresiunilor &agenti fizici , chimici ,
microbieni sau din alte motive) , pentru ca poseda numeroase medii naturale ca : parul
, secretiile pielii , ca obstacole de penetrare a agentilor externi .
El este capabil sasi mentina integritatea sa prin mecanisme naturale de autoaparare .
varsta
mecanismul de autoaparare # individul poseda mecanisme de autoaparare
innascute &termoreglarea) sau dobandite
emotiile
anxietatea
stresul
salubritatea mediului # un mediu sanatos este esential persoanelor pentru un trai
fara pericole
clima
religia
organizarea sociala # masuri legale care trebuie luate de societate pentru
protectia individului impotriva pericolelor
cultura
educatia

securitatea fizica prin prevenirea accidentelor , infectiilor , bolilor , agresiunilor
securitatea psihologica prin metode de destindere , relaxare , practicarea unui
obicei , o religie - raspuns eficace si adaptat la agent stresant
securitatea sociologica prin salubritatea mediului

Interventiile asistentei pentru "entinerea independentei :
1) %entru mentinerea unui mediu sanatos :
asistenta educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei prin stergerea
umeda a mobilierului si aerisirea incaperilor
indeparteaza sursele cu miros dezagreabil
participa la programe de educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu
sanatos
2) %entru prevenirea accidentelor :
asistenta verifica daca sunt respectate normele de securitate a muncii , mai ales
in unitatile cu activitati cu risc de accidente
exploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la domiciliu
!) %entru prevenirea infectiilor :
asistenta supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena , salubritate ,
dezinfectie , dezinsectie si deratizare
asigura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru mentinerea si
promovarea sanatatii
supravegheaza starea de sanatate a populatiei scolare prin controale periodice ,
mai ales persoanelor cu risc crescut la infectie
organizeaza si efectueaza imunizarile obligatorii
1# Vulnerabilitatea fata de pericole
)# $fectarea fizica si psihica
!# $nxietate
*# Durere
3# -tare depresiva
6# 'ierderea sti"ei de sine
8# 'ierderea i"aginii de sine
:# 'ierdere , separare
<# Frica

1) Vulnerabilitatea fata de pericole. %ericolul fata de infectii , accidente , boli este
mare la organismele slabite , obosite , surmenate

deficit sensorial , lipsa de sensibilitate
afectare fizica , durere
dezechilibru metabolic si electrolitic
anxietate
stres
pierdere , pierderea imaginii corporale
insalubritatea mediului , poluare
saracie , conditie deficitara de munca
insuficienta cunoastere de sine , a altora si a mediului inconjurator
neatentia
leziuni ale tegumentului
deshidratarea
manifestari pulmonare , ale aparatului cardiovascular , din partea 0.4.<
surmenaj . slabire fizica excesiva care influenteaza organismul
fatigabilitate . slabire fizica , lipsa de forta
acte antisociale &crima , automutilare mergand pana la sinucidere)


%ac. sa fie in siguranta fara accidente si
infectii permanent
asistenta ia masuri pentru asigurarea
conditiilor de munca
amplaseaza pacientul in salon , in
functie de starea sa , afectiune si
receptivitatea lui
ia masuri de prevenire a transmiterii
infectiilor
alege procedurile de investigatie si
tratament cu risc minim de infectie
efectueaza imunizarile necesare
%ac. sa fie echilibrat psihic cat mai curand asistenta favorizeaza adaptarea
pacientului la conditiile de spital
invata pacientul tehnici de relaxare
face masaj al spatelui , mainilor si
picioarelor
creaza conditii de lecturare ,
activitati, etc
asigura legatura pacientului cu
familia
participa la reintegrarea pacientului
in societate

2) $fectarea fizica si psihica .
semnele inflamatiei
agitatie , iritatie , agresivitate , neincredere , frica , idei de sinucidere
%ac.sasi satisfaca nevoile singur in termen
deBBBBBBBBB..
asistenta ajuta si suplineste
pacientul in satisfacerea nevoilor
organismului
determina pacientul sa participe la
luarea deciziilor privind ingrijirile
administreaza tratamentul
medicamentos , la indicatia medicului
aplica masurile de prevenire a
complicatiilor septice
foloseste metode de relaxare pasiva
&masaj , muzica)
%ac. sa aiba siguranta psihica in termen
deBBBBBB.
asistenta asigura un mediu de
protectie psihica adecvat starii de boala a
pacientului
aplica tehnici de psihoterapie
adecvata
incurajeaza pacientul sa comunice
cu cei din jur , sasi exprime emotiile ,
nevoile , frica , opiniile
asistenta invata pacientul sa
foloseasca mijloacele de autoaparare
1=. Nevoia de a co"unica
4evoia de a comunica este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu
semenii sai .Ea pune in miscare un proces dinamic , verbal si nonverbal , permitand
persoanelor sa se faca accesibile una alteia , sa reuseasca sa puna in comun
sentimentele, opiniile , experientele si informatiile .
/mul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor sale
vitale pentru asi satisface nevoile sale superioare.
&o"unicarea se realizeaza in ) "oduri :
1) "odul verbal # este vehicul al gandirii , permite o exprimare mai clara , mai
precisa si mai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat - limbajul scris este mai cizelat
, este insotit de semne de punctuatie pentru a reda intonatiile , nuantele .
2) "odul nonverbal # limbajul corpului &expresia ochilor , a figurii , gesturile ,
postura , mersul) este o forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare .
%entru a se realiza din plin , din punct de vedere al nevoii de comunicare , individul
trebuie sa aiba o imagine pozitiva despre sine , o cunoastere a eului sau material ,
adaptiv si social .
2ndependenta in satisfacerea acestei nevoi presupune integritatea individului , a
organelor de simt , o dezvoltare intelectuala suficienta pentru a intelege semnificatia
mesajelor schimbate .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de co"unicare :
integritatea organelor de simt # auzul , vazul permit comunicarea cu lumea
exterioara - gustul , pipaitul protejeaza individul fata de pericolele din lumea
inconjuratoare
integritatea organelor fonatiei # permite comunicarea verbala
integritatea aparatului locomotor # face posibila comunicarea nonverbala
&gesturi , miscari)
inteligenta # comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a
individului , de puterea de intelegere a stimulilor primiti , de gandire , imaginatie ,
memorie
perceptia #reprezinta reflectarea personala a unui fenomen , obiect care se face
cu ajutorul simturilor
emotiile # sunt exprimate prin expresia fetei , prin debitul verbal &bucurie
tristete - rasplans)
anturajul # este determinant , deoarece , climatul armonios in anturaj , in
familie , permite individului sa stabileasca legaturi affective
cultura si statutul social # educatia , cultura joaca un rol important in
comunicare
personalitatea # determina individul sa fie increzator in capacitatile sale de a se
exprima , a se afirma , sa stabileasca legaturi semnificative cu cei din jur
functionarea adecvata a organelor de simt :
acuitate vizuala
acuitate auditiva
finete gustativa si a mirosului
sensibilitate tactila
debit verbal usor cu ritm moderat , limbaj clar si precis
expresie nonverbala # facies expresiv , privire semnificativa , posturi si gesturi ale
mainii adecvate , mecanisme senzoroperceptuale adecvate
exprimare usoara a nevoilor , dorintelor , ideilor , emotiilor , exprimare clara a
gandurilor
imagine pozitiva de sine
exprimarea sentimentelor prin pipait
utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare
atitudinea receptiva si de incredere in altii
stabilirea de relatii armonioase in familie , la locul de munca , in grupuri de prieteni
Interventiile asistentei pentru "antinerea independentei nevoii de a co"unica :
exploreaza impreuna cu pacientul mijloacele sale de comunicare
invata pacientul sasi mentina integritatea simturilor &vaz , auz , gust , miros)
sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor , emotiilor
sa aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane
sa mentina legaturi cu persoanele apropiate
1) <omunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
2) <omunicare ineficienta la nivel intelectual
!) <omunicare ineficienta la nivel afectiv
") <onfuzie
)) 0inguratate
*) Atingerea integritatii functiei si rolului sexual
E) 2zolare sociala
+) %erturbarea comunicarii familiale

1) &o"unicare ineficienta la nivel senzorial si "otor . 5eprezinta dificultatea
individului de a capta , prin intermediul simturilor sale , mesaje care vin din anturaj,
din mediul exterior sau din ambele .
-urse de dificultate:
tulburari circulatorii cerebrale
atingere cerebrala sau nervoasa
obstacole in functionarea simturilor si a limbajului &pansamente , aparate)
alcoolism
mediu inadecvat
esec , conflicte
lipsa cunoasterii de sine , a anturajului
F 6ulburari senzoriale :
0?5,26A6E . pierderea auzului
82%/A<?;2E . diminuarea auzului
<E<26A6E . pierderea vederii
scaderea acuitatii vizuale
pierderea sau diminuarea gustului
A4/012E . pierderea mirosului
82%/012E . scaderea mirosului
82%/E06E;2E . scaderea simtului tactil
82%E5E06E;2E . cresterea sensibilitatii tactile
A4E06E;2E . pierderea simtului tactil
F 6ulburari motorii :
paralizii
pareze
F 6ulburari de limbaj :
balbaiala . greutate in pronuntarea unor cuvinte
mutism . bolnavul nu raspunde , nu comunica cu anturajul
,20:A:2A . vorbire fara inteles
,2;A5652A . tulburari in articulatia sunetelor
A3A;2E . nu poate sa vorbeasca
F 5eactii afective in insuficienta sau exces sensorial :
neliniste
inactivitate # lipsa activitatii fizice si$sau intelectuale
anxietate
incetinirea dezvoltarii gandirii
halucinatii . perceptii fara obiect
izolare # singuratate


%ac. sa fie echilibrat psihic permanent asistenta linisteste bolnavul cu
privire la starea sa explicandui scopul si
natura interventiilor
familiarizeaza pacientul cu mediul
sau ambiant
asigura un mediu de securitate ,
linistit
medic
%ac. sa foloseasca mijloace de
comunicare adecvate starii sale
asistenta cerceteaza posibilitatile de
comunicare ale bolnavului
furnizeaza mijloacele de comunicare
invata pacientul sa foloseasca
mijloace de comunicare conform
posibilitatilor sale
%ac. sa fie compensat senzorial si motor
prin propriile forte
asistenta asigura ingrijiri de suplinire
la perturbarile senzoriale si motorii ale
pacientului &cecitate, surditate , paralizie)
pregateste pacientul pentru diverse
examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa
examinare
medic
efectueaza exercitii pasive si active
pentru prevenirea complicatiilor musculare ,
articulare

2) &o"unicare ineficienta la nivel intelectual # reprezinta dificultatea
individului de a intelege stimulii primiti si de asi utiliza judecata , memoria pentru a
putea comunica cu semenii .
tulburari de memorie pe componentele de fixare si evocare :
de evocare .pacientul nusi aminteste evenimentele petrecute
demult
de fixare . pacientul nusi aminteste evenimentele petrecute de curand
tulburari de gandire , de judecata , de inteligenta
confuzie
/74?72:A5E . stare de confuzie , vorbire incoerenta , dezorientare in timp si
spatiu
/biective 2nterventiile autonome si delegate
%ac. sa fie orientat in timp si spatiu asistenta ajuta pacientul sa se
orienteze in timp si spatiu
sugereaza pacientului sa tina un
jurnal sil ajuta sal completeze
ajuta pacientul sasi evalueze
capacitatile si preferintele
lasa pacientul sa faca tot ceea ce
poate cu propriile sale mijloace
da posibilitate pacientului sa ia singur
decizii
invata pacientul tehnici de afirmare
de sine ,de comunicare , de relaxare
antreneaza pacientul in diferite
activitati , care sai dea sentimentul de
utilitate
%ac. sa fie ferit de pericole permanent asistenta supravegheaza in
permanenta bolnavul
medic : anxiolitice , tranchilizante ,
antidepresive .
22.NEVOIA !E A ACTIONA CONFOR CRE!INTELOR SI
VALORILOR
&el dint>i drept funda"ental al o"ului este dreptul la existen?@ Ai,
deci, la via?@. Dreptul la via?@ const@ Bn Bndrept@?irea pe care o are
fiecare persoan@ u"an@ de a tr@i Ai de a i se respecta via?a de c@tre
se"enii s@i.
6rNim Ontro lume tot mai pregnant pluralistN, atVt On plan cultural, cVt Si religios.
,intotdeauna Si peste tot, omul Sia exprimat o anume neliniSte, indiferent de forma
pe care a OmbrNcato: existenUialN, culturalN, localN sau personalN.
,e cele mai multe ori, remediul a fost Si a rNmas religia, prin credinUa, practicile Si
mijloacele proprii, menite sN aducN alinare.
0piritualitatea Si religia sunt lucruri diferite, chiar dacN unii folosesc cuvintele
cu sens interschimbabil. -'lRI(.$CI($(E$ este o credinUN On puteri
superioare, forUe creatoare, fiinUe divine sau surse infinite de energie.
,e exemplu, o persoanN poate sN creadN On Q,umnezeuQ, On QAlahQ sau Ontro Qputere
supranaturalNQ. ,imensiunea spiritualN OncearcN sN fie On armonie cu universul Si lupta
pentru rNspunsuri despre infinit.
/ 5E:2G2E este un sistem organizat de Onchinare. 5eligia are concepte
centrale, ritualuri Si practici obiSnuite privitoare la naStere, moarte, cNsNtorie Si
salvare.
&REDIND$ este o trNsNturN universalN a vieUii. A avea credinUN OnseamnN a
crede On sau a se angaja faUN de ceva sau cineva.
Mntrun sens general, religia sau credinUele sunt o Oncercare a individului de aSi
OnUelege locul On univers, a OnUelege cum se vede acea persoanN pe sine On relaUie cu
Ontregul mediu OnconjurNtor.
:ibertatea religioasN cuprinde dreptul oricNrei persoane de a avea sau de a adopta
o religie, de a Sio manifesta On mod individual sau colectiv, On public sau On
particular, prin practicile Si ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educaUie
religioasN, precum Si libertatea de aSi pNstra sau schimba credinUa religioasN.
:ibertatea de aSi manifesta credinUa religioasN nu poate face obiectul altor restrVngeri
decVt al celor care sunt prevNzute de lege Si constituie mNsuri necesare Ontro societate
democraticN pentru securitatea publicN, protecUia ordinii, a sNnNtNUii sau a moralei
publice ori pentru protejarea drepturilor Si libertNUilor fundamentale ale omului.
4imeni nu poate fi Ompiedicat sau constrVns sN adopte o opinie ori sN adere la o
credinUN religioasN, contrarN convingerilor sale, Si nici nu poate fi supus vreunei
discriminNri, urmNrit sau pus Ontro situaUie de inferioritate pentru credinUa,
apartenenUa sau neapartenenUa sa la o grupare, asociaUie religioasN sau uncult ori
pentru exercitarea, On condiUiile prevNzute de lege, a libertNUii religioase.
4imeni nu poate fi Ompiedicat sau constrVns sN adopte o opinie ori sN adere la o
credinUN religioasN, contrarN convingerilor sale, Si nici nu poate fi supus vreunei
discriminNri, urmNrit sau pus Ontro situaUie de inferioritate pentru credinUa,
apartenenUa sau neapartenenUa sa la o grupare, asociaUie religioasN sau uncult ori
pentru exercitarea, On condiUiile prevNzute de lege, a libertNUii religioase.
%roblemele religiei Si ale sentimentului religios sunt centrale On societatea
contemporanN, deoarece fNrN valori fundamentale omenirea nu poate exista.
3orUa religiei On general nu constN On faptul cN a Winventat valoriL- ea a preluat valorile
fundamentale Si lea sanctificat.
,e aceea, credincioSi sau nu, trebuie sN acceptNm aceste valori fundamentale,
deoarece ele constituie chiar condiUia existenUei tuturor societNUilor: creStine,
musulmane, hinduse etc.- a societNUilor neideologice sau a celor ideologice.
9alorile fundamentale sunt produsul cel mai Onalt al spiritualitNUii umane, construit On
multe milenii de evoluUie.
9alorile morale sunt valori personale, deoarece suportul lor este persoana umanN Si nu
faptele ei. 3iind personale, suporturile valorilor morale sunt Si spirituale.
7inele este valoarea moralN cel mai des folositN, cu nenumNrate sensuri corelate cu tot
atVtea nevoi sociale sau motive &cele cinci tipuri stabilite de 1asloX: biologice, de
securitate, de apartenenUN, de stimN Si recunoaStere, de autorealizare).
9alorile morale sunt scopuri fundamentale ale vieUii oamenilor, On sensul disciplinNrii
nevoilor biologice imediate &hranN, adNpost etc.) Si al depNSirii permanente a
biologicului prin adoptarea unor idei Si idealuri mNreUe.
5eligia nu existN fNrN oameni.
/amenii WreflectN religiaL. / reflectN la nivelul Wsentimentului religiosL. 0e Oncepe cu
WritualulL &copilul merge la bisericN, OnvaUN rugNciuni, se OnchinN).
%ornind de la comportament, sentimentul religios OSi dobVndeSte Si celelalte douN
componente: WobiectulL &divinitatea, valorile cosmogonice) Si WtrNireaL, cea de a treia
componentN- dacN omul nu trNieSte afectiv religia, atunci sentimentul nici nu existN #
putem avea cunoStinUe religioase Si fNrN sN fim credincioSi, Si putem avea
comportamente religioase pur formale.
Analiza psihologicN a fenomenului religios necesitN trecerea din planul social, public
&societNUi Si comunitNUi de credincioSi) On planul psihologic &trNirea credinUei la nivel
subiectiv individual).
0e are On vedere modul On care se manifestN WsacrulL On viaUa psihicN a individului.
5eligia nu se reduce nici la instituUii nici la explicarea dogmaticN &raUionalistN) a
cNrUilor sfinte, Si nici la manifestNrile practice Si organizatorice.
5eligia existN mai OntVi On suflet, ea este On primul rVnd trNire sufleteascN, reflectare
subiectivN.
Abordarea psihologicN a fenomenului religios nu trebuie sN ignore dimensiunea
socialN.
5eligia nu este o creaUie pur individualN, elaboratN de credincios, On afara cadrului
instituUional, aSa cum nu este nici pur socialN.
,acN este adevNrat cN societatea nu poate exista On afara religiei Si cN religia nu poate
exista On afara societNUii, la fel de adevNrat este Si faptul cN ambele, atVt religia cVt Si
societatea nu pot exista On afara indivizilor &a psihologiei individuale Si de grup).
Acesta este Si argumentul pentru care considerNm cN axa religie # societate # individ
necesitN o abordare interacUionist # dinamicN.
9alorile Si sentimentul religios se OnvaUN sau se OnsuSesc On diferite moduri
de timpuriu.
%rimele componente ale OnvNUNrii sunt comportamentele cele mai simple, imitative
&OnvNUNm sN ne OnchinNm, sN mergem la bisericN, sN ne rugNm etc.).
9alorile religioase se OnsuSesc On grupul familial &primul grup uman cu care copilul
vine On contact dupN naStere).
,acN grupurile umane reprezintN WcarteaL din care se OnvaUN valorile, atunci prima
WcarteL de OnvNUNturN a valorilor religioase este familia, grupul familial. MnsuSirea
valorilor religioase Oncepe, aSadar, cu comportamentul religios, cu ritualul, la care
individul asistN, Ol practicN Si Ol apreciazN- partea teoreticN &dogma, cunoStinUele
religioase)Si WtrNirileL sunt ulterioare comportamentului religios.
9alorile reprezintN fundamentul pentru sentimentul religios &sentimentul religios este
o valoare), dar Si invers: sentimentul religios priveSte multe valori Si la fiecare
individ ele sunt organizate altfel.
5ezultN natura dublN a conceptului de sentiment religios: generat de valori Si
subordonVnd valori.
W6rNireaL este o componentN esenUialN a sentimentului religios &Si a oricNrui
sentiment), ea apare Si la nivelul ritualului &rugNciunea On grup este obiSnuitN), dar Si
la nivelul relaUiei cu sacrul.
%arte a sentimentului religios, WtrNireaL asigurN relaUia cu divinul Si cu sacrul, cu
ritualul reflectat ca ritual Si ca WtrNireL. 4ici religia Si nici sentimentul religios nu
sunt OnsN reductibile la WtrNireL, la sfera afectivN.
0entimentul religios este atVt de naturN individualN &el aparUine unui individ concret,
religia este WtrNitNL de un individ concret), cVt Si de naturN socialN, colectivN &se
obietiveazN On plan social), fiind rezultatul interacUiunii dinamice dintre factorii
psihologici individuali Si factorii socioculturali.
:egNtura dintre minte Si sNnNtate este mai importantN decVt ne dNm seama.
0NnNtatea noastrN depinde de calitatea bunN a relaUiilor cu ceilalUi. ,acN urVm pe
cineva, sau dacN pur Si simplu nu putem ierta, lucrul acesta ne KroadeL pe dinNuntru.
Mn schimb, atunci cVnd reuSim sY iertNm, toatN fiinUa noastrN se va bucura de pace.
MnUelegerea faptului cN existN un ,umnezeu iubitor , care este gata sN ne ierte, poate
sN ne dea Si nouN puterea de ai ierta pe alUii, Si abia atunci vom putea sN ne bucurNm
de vindecarea adevNratN.
3irea omeneascN are douN componente esenUiale: sufletul Si trupul. 6rupul este
condiUia vieUuirii omului On timp Si spaUiu- el nu este temniUa sufletului, nici organul
sNu, ci, OmpreunN cu el, constituie fiinUa umanN.
9iaUa trupului face parte constitutivN din viaUa sufletului nostru.
3NrN trup, spiritul uman nar putea miSca prin sine lumea, nar putea modifica
miScNrile ei. %articipVnd la suflet ca subiect, trupul nu poate fi definit ca un obiect, pur
Si simplu. 6rupul omului nu e numai materie, ci materie subiectivizatN.
0uferinUa, boala Si moartea au un anume sens On creStinism.
%entru creStinismul tradiUional, suferinUa, boala Si moartea sunt recunoscute ca fiind
legate de pNcat, iertare Si mVntuire.
<reStinul Stie cN sNnNtatea nui foloseSte la nimic dacN nu este folositN On scopul
mVntuirii, iar suferinUa, boala Si moartea nu trebuie sNl sperie, pentru cN ele Oi
afecteazN numai trupul, dar nui pot ucide Si sufletul.
:ibertatea OnseamnN capacitatea omului de a alege valori spirituale care
OmbogNUesc viaUa persoanei Si a comunitNUii umane.
Mn acest sens, valorile oferite de educaUia religioasN sunt extrem de necesare, OntrucVt
ele reprezintN pentru tineri un reper spiritual esenUial Si un liant existenUial Ontre toate
cunoStinUele teoretice, dobVndite prin studiul celorlalte discipline.
9alorile cultivate Si virtuUile Oncurajate de religie sunt necesare sNnNtNUii spirituale a
persoanei Si a comunitNUii.
5eligia Ol OnvaUN pe copil Si pe tVnNr iubirea faUN de ,umnezeu Si de oameni,
credinUa, speranUa Si solidaritatea, dreptatea Si recunoStinUa faUN de pNrinUi Si
faUN de binefNcNtori, dNrnicia Si hNrnicia, sfinUenia vieUii, valoarea eternN a
fiinUei umane, adevNrul prim Si ultim al existenUei, binele comun Si frumuseUea
sufletului profund uman, cultivat Si OmbogNUit prin virtuUi.
6eologia ortodoxN priveSte omul On integralitatea sa dihotomicN cu toate cN se
recunosc trei dimensiuni ale fiinUei omeneSti: trupeascN, psihicN Si spiritualN.
Q,ihotomia &trupsuflet) coexistN cu trihotomia &trupsufletspirit) psihicul Si
trupescul existN unul On altul, dar fiecare este condus de legile sale proprii- pe cVnd
elementul spiritual nu formeazN o a treia sferN, sau al treilea etaj al structurii omeneSti,
ci este principiul care se exprimN prin psihic Si prin trupesc Si le spiritualizeazN.Q
,in aceastN perspectivN gVndirea creStinN a dezvoltat o concepUie complexN On legNturN
cu bolile mintale ajungVnd sN distingN la originea lor Qtrei cauze posibile: organicN,
demonicN Si spiritualN.Q
9iziunea gVndirii creStine asupra bolii mintale faUN de altele este una mai amplN Si, din
aceastN cauzN, repertoriul terapeutic creSte.
Am putea spune cN terapeutica creStinN OnglobeazN tot arsenalul terapeuticii laice,
psihiatrice, plus un numNr mare de terapii proprii specifice boli Si bolnavului
respectiv.
/mul este privit On integralitatea sa Si On menirea sa, nu doar ca individ social, mai
mult sau mai puUin integrat mediului.
/mul nu este doar o personalitate On devenire, ci este o persoanN ce necesitN
iubire, libertate Si comuniune.
<redinUa este prima virtute cu care omul porneSte la drum.
Mnceputul comuniunii noastre cu ,umnezeu Si Onaintarea spre asemNnarea tot mai
deplinN cu el se face prin credinUN. 4u se poate pune Onceput nici unei virtuUi dacN nu e
prezentN credinUa, ca imbold. 4Ndejdea e un pas mai departe spre apropierea Si
comuniunea cu ,umnezeu. Ea OntNreSte voinUa omului Si Ol OndeamnN la acUiune.
<redinUa Si nNdejdea se valorificN prin iubire care este coroana tuturor virtuUilor
creStine.
,acN pentru OntreUinerea vieUii materiale avem nevoie de aer curat, tot aSa, pentru
OntreUinerea vieUii spirituale, avem nevoie de rugNciune.
K/xigenulL rugNciunii OmprospNteazN Si OntreUine buna funcUionare a vieUii sufleteSti.
5ugNciunea are rolul de a pune luminN On viaUa omului. <Vnd OnceteazN rugNciunea,
Oncepe pNcatul.
%Ncatul este o boalN grea a sufletului carei slNbeSte vitalitatea spiritualN Si poate,
chiar, sNl ucidN pe om. El poate avea Si consecinUe trupeSti- multe boli OSi au
consecinUa On pNcat.
5ugNciunea acUioneazN asupra spiritului Si asupra trupului Ontrun fel care pare
sN depindN de calitatea, de intensitatea Si de frecvenUa ei.
Atunci cVnd rugNciunea este rostitN cu regularitate, influenUa ei devine evidentN Si este
comparabilN cu influenUa binefNcNtoare a unor glande cu o funcUionalitate normalN.
Ea determinN un fel de transformare mentalN Si organicN, care se produce progresiv. 0
ar putea spune cN On conStiinUN se aprinde o flacNrN.
/mul OSi vede adevNratul chip. El OSi descoperN egoismul, lNcomia, greSelile de
judecatN Si orgoliul.
Mncetul cu Oncetul se instaleazN o liniSte interioarN, o armonie moralN Si spiritualN, o
mai mare putere de a Ondura sNrNcia, calomnia, grijile, de a suporta mai uSor
prierderea celor dragi, de a suporta mai uSor durerea, boala Si moartea.
Astfel, faptul cN medicul & asistentul medical ) vede un bolnav rugVnduse,
poate constitui un motiv de bucurie. :iniStea generatN de rugNciune devine un
puternic ajutor terapeutic.
5ugNciunea genereazN curajul, imprimN asupra credincioSilor o influenUN deosebitN.
0eninNtatea privirii, liniStea atitudinii, seninNtatea comportamentului Si, cVnd este
necesar, acceptarea cu seninNtate a morUii, pun On evidenUN prezenUa comorii ascunse On
adVncul trupului Si al sufletului.
0ub aceastN influenUN pVnN Si ignoranUii, retardaUii, OSi folosesc mai bine forUele
intelectuale Si morale. 5ugNciunea Oi ridicN pe oameni deasupra nivelului lor
intelectual dobVndit prin ereditate Si prin educaUie.
%rin rugNciune omul se OndreaptN spre ,umnezeu, iar ,umnezeu intrN On om.
5ugNciunea devine indispensabilN dezvoltNrii noastre optime.
4u trebuie sN considerNm rugNciunea ca fiind un act cNruia i se dNruiesc cei slabi cu
duhul, cerSetorii, sau cei laSi. QEste ruSinos sN te rogiQ scria 4ietzsche. ,e fapt, nu este
mai ruSinos sN te rogi decVt sN te hrNneSti, decVt sN bei apN sau decVt sN respiri.
/mul are nevoie de ,umnezeu tot aSa cum are nevoie de apN Si de oxigen.
AdNugat la intuiUie, la simUul moral, la simUul frumosului Si la lumina inteligenUei,
simUul sfinUeniei dN personalitNUii deplina sa dezvoltare.
Este neOndoielnic cN reuSita vieUii cere dezvoltarea integralN a fiecNreia dintre
activitNUile noastre fiziologice, intelectuale, afective Si spirituale. 0piritul este On
acelaSi timp raUiune Si sentiment.
6rebuie sN iubim deci frumuseUea StiinUei Si de asemenea frumuseUea lui ,umnezeu.
/ri de cVte ori suntem nefericii OnseamnN cN sufletul nostru nu este tocmai
sNnNtos.
,in punct de vedere transindividual, orice suflet care nu aspirN la desNvVrSirea sa, la
decondiionarea totalN, care nu exprimN frumosul Si binele, este un suflet bolnav sau
insuficient dezvoltat Si trebuie vindecat de urgenN sau ajutat sN se dezvolte Onainte ca
boala sN contamineze Si mintea Si trupul Si sN aducN imense prejudicii.
0NnNtatea fizicN depinde Ontro mare mNsurN de sNnNtatea sufleteascN.
5eligia personalN este exteriorizatN prin comportament, prin cuvinte Si prin fapte.
AdevNrata religie nu este sentiment, ci manifestarea concretN a iubirii Si milei, prin
fapte. / asemenea religie este necesarN On vederea sNnNtNUii Si fericirii.
<onStienUa faptului cN avem o conduitN corectN este cel mai bun medicament pentru
un trup Si o minte bolnave.
5elaUia care existN Ontre psihic Si trup este deosebit de strVnsN. 0uferinUa unuia se
rNsfrVnge asupra celuilalt. 0tarea psihicN influenUeazN sNnNtatea corpului.
Atunci cVnd mintea este liberN Si fericitN, conStiinUa unei conduite corecte Si
simUNmVntul de satisfacUie genereazN o stare de bucurie Si de mulUumire, care se
reflectN On Ontregul sistem fiziologic, stimuleazN circulaUia sanguinN Si tonificN
organismul.
2nfluenUa minUii asupra trupului Si a trupului asupra minUii trebuie sN fie luatN On
considerare cu o deosebitN atenUie. Energia produsN de activitatea creierului
vitalizeazN Ontregul sistem fiziologic Si, On acest fel, conferN organismului un ajutor
extrem de preUios On apNrarea Ompotriva bolii.
Este necesar, de asemenea, sN fie prezentate adevNrurile referitoare la puterea voinUei
Si importanUa autocontrolului On menUinerea Si recuperarea sNnNtNUii Si sN fie
conStientizate atVt efectele demobilizatoare Si chiar distrugNtoare ale mVniei,
nemulUumirii, egoismului sau imoralitNUii, cVt Si puterile miraculoase, dNtNtoare de
viaUN, care izvorNsc din simUNmintele de mulUumire, altruism Si bunNvoinUN.
5ugNciunea nu trebuie sN fie un efort, ci trebuie sN reprezinte o comunicare
plinN de pace, puritate, tNcere lNuntrica profundN, iubire copleSitoare.
3oarte mulUi credincioSi se roagN zilnic, On spiritul religiei Si credinUei proprii. 3iecare
doreSte, aspirN, comunicN sau pur Si simplu se bucurN On rugNciunea sa, dorind sN
obUinN un anume rNspuns sau semn ca ea a fost ascultatN.
Efectele fiziologice ale rugNciunii
,r. >oening de la ?niversitatea ,uHe concluziona On urma mai multor ani de
cercetNri
K0e pare cN rugNciunea are efecte excepUionale asupra Ontregului organism. Ea poate
sN scadN foarte mult secreUia de cortizon, epinefrina Si noreprinefina hormoni care
sunt secretaUi de suprarenale On condiUii de stress accentuat.
Astfel se reduce foarte mult riscul tulburNrilor imunitare, al afecUiunilor cardiace, mai
ales riscul infarctului miocardic, al ulcerelor sau al bolilor intestinale inflamatoriiL.
2n opinia lui ca si a altor medici, rugNciunea poate fi utilizatN ca o metodN de
terapie alternativN eficientN On prevenirea tuturor bolilor grave, On revenirea
dupN intervenUii chirurgicale, pentru a depNSi momentele dificile sau, On cazuri
excepUionale, chiar pentru a vindeca boli grave cum sunt cancerul, scleroza
multiplN sau complicaUiile diabetului.
Efectele asupra psihicului sunt de asemenea remarcabile, inducVnd o stare de
liniSte Si control, diminuVnd nevoia de excitante sau stimulente, eliminVnd
gVndurile Si tendinUele nocive sau morbide.
5ugNciunea On viziunea StiinUei
1edicul Rilliams 8arris, de la %id America &eart 'nstitute# (ansas, a realizat
un studiu asupra puterii vindecNtoare a rugNciunii. %entru a fi cVt mai obiectiv,
el a urmNrit sN stabileascN foarte precis cadrul Si condiUiile de desfNSurare a
studiului, exact ca On cazul testNrii unui medicament nou.
%entru a elimina orice suspiciune de placebo, nici unul dintre pacienUii sNi nu a
Stiut cN cineva se roagN pentru el Si nu au Stiut cN sunt incluSi On vreun
experiment.
Astfel, timp de un an, 1((( dintre pacienUii care au trecut prin secUia de
urgenUe a spitalului de cardiologie On care lucra dr. 8arris, au fost OmpNrUiUi On
douN grupe: pentru una dintre grupe sau rugat On mod sistematic un grup de
voluntari Si preoUi, On timp ce cealaltN grupN a urmat numai medicaUia clasicN.
6oUi pacienUii au fost urmNriUi astfel timp de un an Si starea lor de sNnNtate a
fost monitorizatN On conformitate cu cVteva norme clare, stabilite de cNtre
medici care nu cunoSteau cNror grupe aparUin pacienUii supravegheaUi.
5ezultateleZ
%acienUii pentru care sau realizat rugNciuni au avut cu 11' mai puUine atacuri
de cord Si complicaUii cardiace care le puteau ameninUa viaUa.
2n finalul acestui experiment, un alt medic eminent, care sa hotNrVt cu greu sN
participe la acest studiu, dr. /T >eefe, afirma K0tudiul pe care lam realizat
oferN o perspectivN tulburNtoare asupra modului On care ,umnezeu poate sN
influenUeze On mod direct viaUa noastrN pe pNmVnt. <a om de StiinUN sunt
realmente bulversat de aceste rezultate, pentru cN nu am nici o posibilitate sN le
explic decVt prin acest ajutor invizibilL.
Alexis <arrel &1+E! # 1C"") este cunoscut mai ales ca fiziolog Si chirurg
francez, mare specialist On histologie. 5eputaUia de care sau bucurat lucrNrile,
cercetNrile Si descoperirile sale a fost atVt de mare OncVt On cele din urmN a
obUinut %remiul 4obel pentru fiziologie Si chirurgie fiziologicN.
ExperienUa sa de chirurg, de doctor, de fiziolog, studiile de laborator cNrora li
sa dedicat, timp de mai mulUi ani, chiar asupra regenerNrii Uesuturilor Si asupra
cicatrizNrii accelerate a rNnilor, iau permis On cele din urmN sN aprecieze la
adevNrata lor valoare anumite efecte curative complexe ale rugNciunii.
)A vorbi despre rug*ciune oamenilor moderni# pare la prima vedere o str*danie cu
totul inutil*+ Cu toate acestea# ,n ciuda refractarit*-ii lor# nu este oare absolut
necesar s* cunoa.tem c/t mai bine toate activit*-ile omene.ti de care fiecare ,n parte
,n mod poten-ial suntem ,n stare0
C*ci nu putem l*sa vreuna din ele adormit* sau nefolosit*# f*r* o mare prime1die ce
se va ar*ta mai devreme sau mai t/rziu pentru noi sau pentru urma.ii no.trii+
Atrofierea sim-ului de divin .i a sim-ului moral se arat* a fi tot at/t de p*gubitoare .i
generatoare de suferin-* ca .i atrofierea inteligen-ei ,n cazul unora+ 2/ndurile
acestea inspirate de dragostea pentru oameni se adreseaz* tuturor at/t
necredincio.ilor# c/t .i credincio.ilor+ Ele vor fi# sper*m# foarte utile# pentru c*
tuturor via-a le impune# mai mult sau mai pu-in# pentru a reu.i# acelea.i obliga-ii+ Ea
cere ,n esen-* s* ne conducem astfel# dup* cum structura noastr* fizic*# psi!ic*#
mental* .i spiritual* ne dicteaz*+
'ata de ce nimeni nu trebuie s* ignore nevoile fundamentale cele mai ad/nci .i mai
subtile ale naturii noastre l*untrice3+ Alexis <arrel
Expresia QaSi face sVnge rNuQ este adevNratN On sensul cel mai propriu. Activitatea
mentalN haoticN Si negativ orientatN poate sN aducN gradat chiar leziuni organice.
2nstabilitatea vieUii moderne, stressul, agitaUia continuN, neOncrederea On sine, lipsa
de siguranUN creeazN, datoritN rezonanUei nebNnuite cu energii subtile, malefice din
?nivers, stNri ale conStiinUei care aduc dupN ele On cele din urmN dezechilibre nervoase
Si structurale ale stomacului Si intestinelor, dezechilibrul nutriUiei Si trecerea
microbilor intestinali On circulaUie.
<olitele Si infecUiile renale Si ale vezicii, care le OnsoUesc, sunt adeseori rezultatul
OndepNrtat al unor dezechilibre psihice, mentale Si morale. Aceste maladii sunt
aproape necunoscute On grupurile umane pline de optimism Si fericite On care viaUa a
rNmas mai simplN, mai puUin agitatN Si On care starea de neliniSte e mai puUin constantN.
,e asemenea, cei care Stiu sNSi pNstreze calmul interior Si umorul On mijlocul
tumultului oraSului modern, rNmVn la adapost de dezordinile nervoase Si viscerale.
ActivitNUile fiziologice On stare normalN de sNnNtate trebuie sN ramVnN inconStiente. Ele
se tulburN numai atunci cVnd atenUia noastrN panicatN Si suspicioasN se OndreaptN
asupra lor.
<a sN fii mereu sNnNtos cel mai bine este sN fii optimist Si ramVnVnd detaSat sN ieSi
din tine OnsuUi printrun efort spontan care nu disperseazN atenUia.
3uncUiile psihice, mentale Si organice se armonizeazN cel mai bine cVnd OUi
ordonezi activitatea On raport cu un scop superior benefic precis.
?nificarea armonioasN a dorinUelor, orientarea mentalului Ontro direcUie unicN,
conferN o stare euforicN de pace interioarN.
/mul se concentreazN prin rugNciune mult mai bine decVt prin acUiune.
5ugNciunile aratN realitatea indubitabilN a anumitor legNturi, de naturN OncN
necunoscutN, existente Ontre procesele mentale, psihologice Si cele organice.
Adeseori raUiunea ni se pare superioarN intuiUiei Si preferNm, nu odatN, inteligenUa
sentimentului. [tiinUa lumineazN puternic, On timp ce spiritualitatea, credinUa On divin
se stinge.
3orUa spiritualN este tot atVt de necesarN reuSitei On viaUN ca Si cea intelectualN Si
materialN.
0e impune sN reOnviem On noi cVt mai curVnd activitNUile spirituale, care mai mult
decVt cele intelectuale, imprimN personalitNUii sensul fundamental Si puterea lor. <ea
mai neglijatN dintre ele este simUul sacrului sau altfel spus, simUul divinului.0imUul
divinului se exprimN Ondeosebi prin rugNciune.
:umea spiritualN se gNseSte cu mult dincolo de limitele tehnicii noastre.
5ugNciunea este vorbire cu ,umnezeu.
5ugNciunea nu este o teorie, ci viaUN practicN, aducNtoare de nesfVrSitN bucurie Si
OmpNcare cu sine.
P2456E%E DE DEPENDEN7
1. &ulpabilitate
anifest@ri de dependen@:
0entiment de vinovNie-
,epresie-
Anxietate-
6egumente reci Si umede, respiraie acceleratN-
<ulpabilitatea este starea psihicN complexN predominant afectivintelectivN,
resimUitN de o persoanN ca urmare a sNvVrSirii unei fapte nepermise de normele
sociale.
0e manifestN prin mustrNri de conStiinUN,conflicte morale Si poate duce la
perturbNri patologice.
<ulpabilitatea poate sN aibN caracter imaginar, limitVnduse la gVnduri, dorinUe,
dar poate fi generatN Si de fapte reale &ex. victima unui incest), care sunt
resimUite ca vinovNUie.
,upN 0. 3reud, sentimentul de culpabilitate se OnrudeSte cu sentimentul de
inferioritate.
/rganizarea complexualN a culpabilitNUii este de fapt ceea ce OntNreSte riscul ca
persoana sN dezvolte cVndva On istoria ei stNri depresive cu simptomatologii
din cele mai diverse, care se Onscriu OnsN On ceea ce este specific acestei
afecUiuni.
<ulpabilitatea este interiorizatN Si integratN conStiinUei sale, ea generVnd forUe
care tind sN modifice nu numai relaUiile cu lumea, ci chiar propria sa
reprezentare. 0pecificul conStiinUei umane este cNutarea unui echilibru de
valori Ontre eu Si lume. Mn acest proces devalorizarea eului duce la sentimentul
culpabilitNUii faUN de sine, deci la un grav conflict, aproape imposibil de
rezolvat.
%erturbarea dispoziUiei bazale:
perturbarea dispoziUiei-
inhibiUia gVndirii-
scNderea iniUiativei, inhibare psihomotorie-
afectarea vitalitNUii-
simptome vegetative-
tulburNri ale somnului-
gVnduri, reacUii sau tentative suicidale-
). Frustrare
anifest@ri de dependen@:
0entiment de pierdere, de inutilitate-
0upunerea la un regim-
2ncapacitate de a exercita practica religioasN-
6ulburNri de gVndire-
2gnoranN faN de sensul propriei sale existene-
!. Dificultate de a aciona dupa credinele Ai valorile sale
*. Dificultate de a participa la activit@i religioase
3. NeliniAte fa@ de se"nificaia propriei existene
1!. Nevoia de a se recrea
$ se recrea 7 Este o nevoie co"un@ tuturor fiin?elor u"ane.
&o"ponenta bio7fiziologic@ persoanele se pot recrea specific vVrstei Si
funcUie de starea de sNnNtate.
%ersoanele cu un anumit handicap &orbi, surzi, membre amputate) au alte cNi
de recreere decVt cei sNnNtoSi.
3enomenele psihosociale, culturale pot influenUa nevoia de a se recrea.
AceastN nevoie poate fi satisfacutN atVt de familie cVt Si de societate.
,eSi nu e un Onlocuitor al odihnei, recreerea este Si ea esenUialN On menUinerea sNnNtNUii
Si caracterului plNcut al vieUii.
Avem cu toUii, periodic, nevoie de relaxare profundN, de recreere, de
divertisment, de veselie, de distracUie, de o micN pauzN care ne ajutN sN ieSim
din grijile, stresurile Si tracasNrile existenUei cotidiene.
Aproape fiecare dintre noi avem, mai mult sau mai puUin, nevoie de astfel de
momente de amuzament, de distracUie.
0N nu uitNm cN On fiecare fiinUN umanN existN un copil, care ar trebui sN fie
foarte viu Si sN nu moarN niciodatN.
Genialul sculptor romVn <onstantin 7rVncuSi spunea: 34n momentul 5n $are
5n$et6m s6 mai ,im $o%ii7 suntem de8a mor9i.:
<opiii Stiu instinctiv cN atVt relaxarea, cVt Si inventarea feluritelor jocuri pline
de imaginaUie Si dinamism le OnsufleUeSte fiinUa.
6impul liber reprezintN momentul On care trebuie luate decizii. 0elecUia unei
acUiuni sau a alteia depinde On cea mai mare mNsurN de un sistem de valori,
aprecieri Si OnUelegeri, interese Si capacitNUi ce sunt On principal promovate
prin educaUie.
2n timpul liber, oamenii fac dacN au posibilitatea, ceea ce le place- dar mai
ales le place sN facN lucruri ce le oferN bunN dispoziUie, fericire Si
satisfacUie.
%rin urmare, educarea timpului liber reprezintN principala responsabilitate
permanentN a familiei, a Scolii On relaUie cu recreerea.
Educarea modului de petrecere a timpului liber nu e ceva ce trebuie ataSat
educaUiei Si nici nu trebuie spus oamenilor ce ar trebui sN facN On timpul
liber. Mn principal, trebuie trezite Si stimulate facultNUile creative Si create
posibilitNUile de exprimare, OncVt ori de cVte ori existN timp liber, oamenii sN
aleagN acele activitNUi care Oi satisfac, potrivite pentru a demonstra eficienUa, ca
forUN vitalN, de a atinge gradul unei QvieUi fericiteQ.
,in nefericire, On parte datoritN Si spiritului On care am fost educaUi, recreerea
nu este acceptatN ca parte a vieUii egalN ca importanUN cu educaUia.
I"portan?a recreerii.
5ecreerea este definitN ca o activitate socialN plNcutN, la care individul
participN de bunN voie Si care Oi aduce satisfacUie imediatN Si de duratN.
,e fapt, recreerea ar trebui sN contribuie la Omplinirea unor dorinUe altfel
nu ar aduce satisfacUii , Si sN sporeascN relaUiile individului.
/amenii fiind diferiUi, ceea ce unii considerN recreere, poate fi pentru alUii mai
puUin plNcut.
%resupunVnd cN o anumitN activitate OntruneSte toate condiUiile, factorul
hotNrVtor rNmVne motivaUia.
,acN un individ se implicN pentru cN i se pare distractiv sN o facN, este
recreere.
,acN se supune unei constrVngeri exterioare cum ar fi nevoia de bani
este muncN.
5ecreerea aduce mai multN satisfacUie cVnd este cVStigatN prin muncN.
Dar "unca f@r@ odihn@ nu conduce dec>t la extenuare.
$stfel, "unca Ai recreerea, deAi sunt antoni"e, prin natura lor sunt
co"ple"entare.
% via?@ nor"al@ trebuie s@ le cuprind@ pe a">ndou@. Astfel conceputN,
recreerea devine educaUie.
5ecreerea trebuie sN se debaraseze de trivialitate, inutilitate- sNSi stabileascN
Ueluri Si valori pentru individ Si societate, sN selecteze activitNUile ce
corespund acestora. %e scurt, recreerea trebuie sNSi OntNreascN scopul
educativ.
&aracteristici ale recreerii:
este liberaleasN &individul nu are nevoie de o motivaUie suplimentarN)-
este plNcutN, interesantN Si utilN: altfel nimeni nu ar participa-
are o mare OncNrcNturN emoUionalN Si constituie o experienUN din care se
OnvaUN uSor.
1ulUi educatori trebuie sN renunUe la ideea cN omul poate fi OmpNrUit On douN
minte Si corp, mintea fiind superioarN Si de o importanUN vitalN On
dezvoltarea intelectualN, On timp ce recreerea este o operaUiune relativ
nesemnificativN, axatN pe corp, amuzament Si frivolitate.
5ecreerea Si educaUia ar trebui sN fie indivizibile. :a cel mai Onalt nivel ele
nu pot fi separate.
5ecreerea este o activitate voluntarN sNvVrSitN fNrN constrVngere Si care are ca
rezultat revitalizarea trupului Si a minUii .
0e poate defini ca o activitate On afara muncii, destinatN plNcerii , savuratN On
timpul odihnei.
5ecreerea este conceputN ca o refacere a individului prin folosirea timpului de
odihnN Ontrun asemenea mod OncVt sN restaureze sau sN reconstruiascN ceea ce
sa consumat On procesul muncii Si sN adapteze cunoStinUele Si calitNUile
personale On direcUia unei vieUi cVt mai depline Si mai mulUumitoare.
5ecreerea are tendinUa de a OntNri Si zidi. %rin Ontreruperea grijilor Si
ocupaUiilor noastre obiSnuite, ea permite refacerea minUii Si a trupului Si ne
face astfel On stare sN ne Ontoarcem cu puteri noi la munca serioasN a vieUii.
,istracUia, pe de altN parte, este cNutatN de dragul plNcerii Si este adesea dusN la
extrem- aceasta absoarbe energia necesarN muncii folositoare Si se dovedeSte
On acest fel o piedicN On calea adevNratului succes al vieUii.
0ociologul Aoffre 1. ,umazadier defineSte recreerea drept un ansa"blu de
activit@?i c@rora individul li se dedic@ Bn "od liber, de bun@ voie Ai cu
pl@cere, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra Ai a7Ai satisface
nevoile estetice, fie pentru a7Ai B"bog@?i infor"a?ia sau a7Ai co"pleta Bn
"od dezinteresat for"a?ia, pentru a7Ai l@rgi Ai dezvolta participarea
social@ voluntar@ sau capaciatea creatoare, dupa ce s7a eliberat de
obliga?iile profesionale, sociale Ai fa"iliale .
3iecare organism are nevoie de perioade de recuperare On timpul cNrora forUele
sale reconstruiesc ceea ce sa pierdut On perioadele de activitate.
5ecuperarea este esenUialN Si indispensabilN pentru menUinerea sNnNtNUii Si
vitalitNUii fiecNruia dintre noi Si poate fi realizatN prin odihnN, recreere Si somn.
Recreerea $ fi Relaxat
-e"nifica?a no?iunii de a fi relaxat co"port@ trei aspecte. %rimul se referN
la cortexul cerebral tensionat- gVndurile Si stNrile noastre de spirit au nevoie de
relaxare.
Al doilea aspect se referN la articulaUiile corpului- On special talia, ceafa Si
umerii au nevoie de relaxare.
<el deal treia aspect se referN la organele interne- Si ele au nevoie de relaxare.
A fi relaxat OnseamnN starea de a nu fi Oncordat, dar aceasta stare nu trebuie
consideratN drept a fi fNrN viaUN &vlagN), lipsit de energie.
-e"nificatia no?iunii de a fi cal" co"port@, de ase"enea, trei aspecte.
On primul rVnd, mediul ambiant trebuie sN fie relativ calm, liniStit-
On al doilea rVnd, corpul nostru trebuie sN fie curat Si liniStit-
iar in al treilea rVnd, gVndurile noastre, trebuie sN fie liniStite, senine.
%otrivit unui studiu apNrut On Archives of 2nternal 1edicine, activitatea fizicN
acUioneazN asemenea unui antidepresiv natural.
1iScarea stimuleazN creierul sN producN endorfine, substanUe care ne conferN
starea de bine.
ASa se explicN de ce ne simUim relaxaUi Si avem un tonus psihic bun dupN ce
practicNm sportul preferat.
Mn plus, inima, plNmVnii, aparatul locomotor vor funcUiona mai bine dacN ne
obiSnuim sN facem miScare periodic.
Activitatea fizicN are efecte benefice asupra Ontregului organism, nu doar asupra stNrii
de spirit.
/ serie de studii au demonstrat cN persoanele care practicN On mod constant
exerciUii fizice au mai puUine riscuri decVt sedentarii de a suferi de
hipertensiune arterialN, infarct sau accident vascular cerebral.
:a nivelul aparatului pulmonar, activitatea fizicN mNreSte capacitatea
respiratorie.
1iScarea are totodatN efecte pozitive asupra sistemului muscular Si osos.
%ersoanele active sunt protejate de osteoporozN, reumatism sau artrozN.
,ezvoltarea masei musculare datoritN exerciUiilor fizice, asociatN cu o
alimentaUie echilibratN, contribuie la menUinerea greutNUii On limite normale.
0portul menUine Si OmbunNtNUeSte reflexele, ceea ce previne cNzNturile
accidentale On cazul vVrstnicilor.
Alergarea ne dN vitalitate. %are a fi un paradox, dar este adevNrat. Alergarea,
ca orice activitate fizicN, este consumatoare de energie, dar On acelaSi timp este
furnizoare de energie psihicN.
4u trebuie sN uitNm cN boala profitN Ontotdeauna de oboseala noastrN pentru a
se infiltra.
0tarea de relaxare este o stare opusN, din punct de vedere fiziologic, celei de
stres. <eea ce OnseamnN cN atunci cVnd suntem relaxaUi, corpul nostru este
orientat Ontro direcUie diametral opusN celei din starea de stres.
-tresul de durat@ poate fi recunoscut dup@ ur"@toarele si"pto"e:
GrijN continuN pentru lucrurile pe care OncN le aveUi de fNcut,
GreutNUi On luarea deciziilor,
Agresivitate,
,epresie,
3ricN iraUionalN sau
<onsum excesiv de alcool Si droguri.
0tare de obosealN,
,ezorganizare Si lipsN de memorie,
%oftN redusN sau excesivN la mVncNruri,
%oftN sexualN redusN,
7oli
2nsomnii.
A OnvNUa sN te relaxezi este foarte important pentru cN relaxarea permite
corpului sN se odihneascN Si sN se vindece, atVt fizic cVt Si psihic.
5elaxarea este la fel de importantN pentru copii, ca Si pentru adulUi.
%roblemele apar On momentul On care menUineUi starea de tensiune mult timp
dupN ce problema care a generato a dispNrut.
6ermenul de relaxare semnificN un proces de autoreglare psihofizicN, ce
urmNreSte deconectarea de la activitatea cotidianN Si realizarea unui repaus
profund, cu rol recuperativ.
5Nspunsul la stres Si relaxarea au caracteristici distincte, On sensul cN rNspunsul
la stres este OnnNscut, On timp ce rNspunsul la relaxare trebuie sN Ol OnvNUNm.
DE'RE-IV.C 6rNsNturi caracteristice
incapacitate de a trNi satisfacUia, realizarea, succesul,
5efuzVnduSi bucuria sau chiar relaxarea-
odelul co"porta"ental $ ambiUioSi, pasionaUi de munca lor, fac ore
suplimentare Si se supun la stNri conflictuale Si ambigue, fac mai multe lucruri On
acelaSi timp, nu precupeUesc nici un efort Ai uit@ de relaxare, distrac?ii pentru a7Ai
atinge obiectivele.
'roble"e de dependen?@:
1. Dificultatea de a Bndeplini activit@?i recreative 9 poate deter"ina:
KNarcomania3 provine de la cuvintele greceSti Knarc!e3 OnseamnN somn, amorUire,
OnUepenire, iar Kmanie3 patimN , demenUN, pasiune &nebunie), care OnseamnN o atracUie
puternicN, bolnNvicioasN de droguri.
4arcomania este o deprindere, pasiune bolnNvicioasN bine pronunUatN, pentru unele
mijloace toxice care acUioneazN asupra sistemului nervos central, provocVnd grave
tulburNri psihice Si fizice. 0e manifestN prin necesitatea organicN de a consuma noi
cantitNUi de narcotice, pentru relaxare, recreere.
,efiniUia narcomaniei elaboratN de /rganizaUia 2nternaUionalN de /crotire a 0NnNtNUii
&/.2./.0): KNarcomania este o stare de intoxica-ie periodic* sau cronic*# nociv*
pentru om .i societate# provocat* de consumul repetat al narcoticului $natural sau
artificial) K.
AceastN maladie se caracterizeazN prin dorinUa irezistibilN sau necesitatea de a
consuma narcoticul Si deal obUine cu orice preU, tendinUN de a spori dozele de
consumare, dependenUa individului de influenUa narcoticului.
<uvVntul Kdrog3 e definit astfel: K4rice substan-* clinic*# fie natural*# fie
sintetic*# ce poate fi folosit* pentru a modifica percep-iile# dispozi-ie sau alte
st*ri psi!ice3.
/rice drog este o otravN potenUialN care poate cauza incapacitate Si chiar
moarte, dacN este introdus On organism, consumat On cantitNUi greSite, sau
amestecat la OntVmplare cu alte droguri.
%otrivit acestei definiUii, se poate spune cN alcoolul este un drog.
K'lantele etnobotaniceQ dau efecte psihoactive, sedative, relaxante Si
euforice, asemNnNtoare celor obUinute On urma consumului de marijuana sau
ecstasP.
Exist@ o rela?ie Bntre ac?iunea televizorului Ai a drogurilor asupra
creierului:
ambele funcUioneazN ca tehnici de a scNpa de realitate-
ambele creeazN o stare intensN de stimulare a simUurilor On timp ce persoana e
inactivN din punct de vedere fizic, pasivN din punct de vedere mintal Si
neimplicatN.
amVndouN umplu mintea cu imagini fNrN gVnduri.
amVndouN creeazN iluzia cN ai fNcut ceva, cN ai mers undeva, cN ai vNzut
lucruri noi.
Educatorii din America, preocupaUi din ce On ce mai mult de 69, au observat
cN de la apariUia 69 , mai exact de la folosirea ei pe scarN largN &1C"+) existN
o tendinUN On continuN creStere de scNdere a notelor obUinute de elevi la toate
nivelele de Scolarizare.
0tudiile fNcute asupra televiziunii au arNtat cN acesta este vinovatul numNrul
unu Si cN nu se poate schimba aceastN decadenUN pVnN nu se schimbN influenUa
televizorului asupra copiilor.
69 ne bombardeazN mereu cu lucruri pe care trebuie sN le cumpNrNm, dVndu
ne iluzia cN avem nevoie neapNrat de aceste lucruri
peste )(' din conversaUia copiilor &la joacN, la ScoalN etc) e direct legatN de
69
copiii exprimN prin gesturi ceea ce au vNzut la 69
dupN un timp 69 te educN sN fii pasiv. 6e obiSnuieSti sN vezi Si sN nu faci
nimic. %oliUiStii sunt alarmaUi de actele de violenUN, violuri care au loc ziua Si
de faptul cN oamenii care trec prin apropiere nu iau nici o mNsurN, nu
reacUioneazN On nici un fel pentru cN s7au obiAnuit s@ vad@ Ai s@ nu fac@
ni"ic.
<um poate avea 69 un efect atVt de puternic Z 0au plasat pe creier electrozi
pentru a Onregistra undele cerebrale. <e se OntVmplN cVnd cineva stN On faUa
69 Z Mn primele !) minute existN o activitate beta datoritN cNreia existN
discernNmVntul.
,upN ) minute OnceteazN orice activitate beta On lobul frontal. 2maginile se
aSeazN On memorie fNrN sN treacN prin analizN. %rovoacN Si emoUii dar fNrN
analizN.
Aceasta explicN de ce obiSnuim sN nu reacUionNm la nimic.
69 ne OmpiedicN sN ne ocupNm aSa cum trebuie de lucrurile spirituale.
4u vN hrNniUi cu 69\ Are ca efect hipnoza.
Alvin 6offler spune cN prin 69 Kstimularea constantN, continuN a
simUurilor scade capacitatea analiticN, distruge capacitatea de a gVndi
Si de a face faUN raUional problemelor vieUiiL
). Nepl@cerea de a efectua activit@?i recreative 9 lipsa interesului Ai pierderea
pl@cerii de a se recreaE pierderea interesului pentru activitNi cVndva distractive
&inclusiv pentru actul sexual)-
!. Refuz de a Bndeplini activit@?i recreative 7 (ulburarea de personalitate
obsesivo 9 co"pulsiv@ 9 individul este excesiv de devotat muncii Si productivitNii,
mergVnd pVnN la excluderea activitNilor recreative.
1*.Nevoia de a invata cu" sa7ti pastrezi sanatatea
Def : reprezinta o necesitate a fiintei umane de a acumula cunostinte, atitudini si
deprinderi pentru modificarea sau adaptarea la noi comportamente in scopul
mentinerii sau redobandirii sanatatii.
,ea lungul vietii sale , omul trebuie sa se adapteze continuu la schimbarile de
mediu, care modifica masurile necesare mentinerii sanatatii. ,in copilarie suntem
instruiti si supravegheati pentru a ne insusi metode si mijloace de a ne mentine
sanatatea. :a maturitate invatam si ne perfectionam sa utilizam toate mijloacele
necesare mentinerii sanatatii. Emotiile , anxietatea pot constientiza pacientul asupra
responsabilitatii ce o are fata de propria sanatate si il motiveaza sa invete. ,orinta si
interesul persoanei de a fi autonoma o determina sa invete , sa deprinda aptitudini noi,
sa acumuleze cunostinte astfel incat sasi modifice comportamentul fata de sanatatea
proprie.
Asistentul medical contribuie activ la acumularea de cunostinte, atitudini si
deprinderi noi prin educatia pentru sanatate.
'roble"e
1. Ignoranta fata de dobandirea de noi cunostinte, atitudini, deprinderi
). Dificultate de a invata
!. &unostinte insuficiente
-urse de dificultate
7 lezarea integritatii fizice deficit auditiv, vizual, tulburari de vorbire
&dislalie, afazie)
7 durerea produce modificari ale functiilor vitale sau manifestari psihice
7 afectarea starii de constienta : obnubilare, delir, coma
7 dezvoltarea intelectuala
7 tulburari de gandire sau memorie
7 anxietate, stres, situatii de criza
7 :ipsa interesului de a invata legata de educatie si cultura
7 :ipsa cunostintelor
7 2nsuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator
1. Ignoranta
anifestari de dependenta
7 cunostinte insuficiente despre boala, tratament, complicatii, masuri de
prevenire
7 neintelegerea necesitatii de a invata sau dificultate de a invata datorita :
tulburarilor de gandire, de memorie, anxietate, stres, carente educationale
7 lipsa de informatii
7 nerespectarea sfaturilor medicale in tratarea sau prevenirea imbolnavirilor
%biective
1. %acientul sa acumuleze noi cunostinte
2. %acientul sa dobandeasca atitudini, obiceiuri si deprinderi noi
1. %acientul sa acumuleze noi cunostinte
7 exploreaza nivelul de cunostinte al pacientului privind boala, modul de
manifestare, masurile preventive si curative, modul de participare la
interventii si la procesul de recuperare
7 stimuleaza dorinta de cunoastere si motiveaza importanta acumularii de noi
cunostinte
7 constientizeaza pacientul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea
7 organizeaza activitati educative respectand principiile pedagogice :
expunerea, conversatia, demonstratia
7 verifica daca pacientul a inteles corect mesajul transmis si daca sia insusit
noile cunostinte
2. %acientul sa dobandeasca atitudini, obiceiuri si deprinderi noi
7 identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientului
7 corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii
7 educa pacientul pentru : asi forma deprinderi igienice, alimentatie
rationala, mod de viata echilibrat, administrarea unor tratamente, dieta
specifica
7 efectueaza demonstratii practice
7 intocmeste programe de recuperare si reeducare a pacientului cu deficiente
senzoriale si motorii : gimnastica medicala, Hinetoterapie
7 incurajeaza si ajuta pacientul la dobandirea noilor deprinderi
). Dificultatea de a invata

7 anxietate
7 limite cognitive sau senzoriale
7 lipsa de motivatie sau de pregatire psihica
7 dificultate de a intelege informatia
7 incapacitate de asi aminti informatia
7 interpretare gresita a informatiei
'FEF- 1 Cipsa de cunoAtin?e datorit@ alter@rii st@rii de conAtien?@ "anifestat@
prin dificultate de a Bn?elege infor"a?ia
!. Cipsa de cunostinte G cunostinte insuficiente
7 inaccesibilitate la informatie
7 anxietate
7 apartenenta la o cultura diferita
7 cererea de informatie
7 cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, tratament,
convalescenta
'FEF- 1 Cipsa de cunostinte datorit@ anxiet@?ii "anifestat@ prin cerere de
infor"a?ii.
*. Refuz sau dezinteres de a invata
7 neacceptarea bolii
7 credinte culturale diferite referitoare la sanatate
7 lipsa de interes de a invata
7 neintelegerea necesitatii de a invata
7 refuzul de a invata si de a cunoaste
Educatia pentru sanatate
Def : Educatia sanitara este stiinta care se ocupa cu studierea comportamentului
igienicosanitar al individului in interactiunea sa cu mediul
Este un proces de insusire si aplicare a unor experiente sau metode care sa
influenteze favorabil cunostintele, atitudinile si practicile privind sanatatea
individului, a familiei si a comunitatii.
Educatia pentru sanatate se bazeaza pe comunicarea interpersonala intre
asistenta si pacient. Asistenta transmite pacientului un mesaj si primeste de la acesta
un feedbacH.
Educatia pentru sanatate se desfasoara in domeniul cognitiv, afectiv si
psihomotor.

-cop : Educatia pentru sanatate cuprinde actiuni care au scopul de a promova
sanatatea , de a preveni boala , de a ajuta persoana sa dobandeasca mai multa
autonomie , de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu.
,e asemenea creste stima de sine a persoanei pentru ca ii permite sasi asume
responsabilitati mai mari fata de propria sanatate.
Asistenta va aprecia nevoia de educatie a pacientului : nevoia de a invata,
dorinta si capacitatea de a invata, mediul de invatare si resurse de invatare.
Asistenta culege informatii despre :
7 ce stie pacientul despre starea actuala de sanatate
7 informatiile de care are nevoie pacientul si familia sa
7 capacitatea de concentrare a pacientului , atentia
7 motivatia pacientului
7 stadiul de dezvoltare al pacientului
7 prezenta de deficite senzoriale
7 forta fizica
7 confortul camerei si prezenta unor surse de perturbare a invatarii
7 resurse de invatare ale pacientului si familiei
/biective educationale stabilite impreuna cu pacientul :
7 pacientul va fi capabil sa indeplineasca o sarcina intro anumita perioada de
timp
7 pacientul va indeplini sarcina respectiva in conditiile specifice de mediu
spitalicesc
7 pacientul va fi evaluat in functie de gradul de precizie dorit, de reusita
1. %acientul sNSi exprime abilitatea de a urma regimul dietetic Si tratamentul-
2. %acientul sN fie bine informat despre boalN Si tratament Si sN aibN acces la
informaUie-
!. Educ bolnavul pentru a Sti sNSi cunoascN boala, tratamentul, regimul alimentar Si
investigaUiile-
2nterventiile si rolul asistentei :
se va alege momentul potrivit cand pacientul este dispus sa invete &la internare, la
externare, pe parcursul internarii), sau a familiei in cazul in care pacientul este copil
sau cu tulburari de gandire, de memorie sau de constienta-
durata sa nu depaseasca 2(!( min-
se exploreazN nivelul de cunoStinUe al bolnavului privind boala , modul de
manifestare , mNsurile preventive Si curative, modul de participare la intervenUii Si la
procesul de recuperare-
se stimuleazN dorinUa de cunoaStere-
se motiveazN importanUa acumulNrii de noi cunoStinUe-
se conStientizeazN bolnavul asupra propriei responsabilitNUi privind sNnNtatea-
organizeazN activitNUi educative , folosind metodele de OnvNUNmNnt cunoscute:
expunerea , demonstraUia, conversaUia -
se oferN bolnavului reviste, broSuri On care gNseSte informaUii despre boalN,
complicaUii, tratament Si regim alimentar -
i se explicN bolnavului necesitatea analizelor de sNnge Si a investigaUiilor-
se explicN investigaUiile-
se evalueazN bolnavul Si se cere sN demonstreze cN a OnUeles
se comunicN cu pacientul pentru a identifica obiceiurile Si deprinderile greSite.
se OntocmeSte OmpreunN cu pacientul programe de recuperare &a afaziei, a
hemiplegiei) prin exerciUii de dicUie Si prin gimnasticN madicalN Si Hinetoterapie.
se educa pacientul pentru a2 creSte stima de sine , pentru aSi dobVndi autonomia
integrVnd educarea On procesul de Ongrijire
se stabilesc obiectivele educaUionale OmpreunN cu pacientul Si se OnlNturN anxietatea.
se demonstreazN tehnici de Hinetoterapie Si de gimnasticN medicalN cu rNbdare ,
explicVnd fiecare miScare.
se va menUine atenUia pacientului, determinVndul sN participe activ, se stimuleazN
mai multe simUuri, se puncteazN prin gesturi aspectele mai importante.
se complecteazN cunoStiinUele existente.
se dN bolnavului biletul de ieSire din spital, scrisoarea medicalN Si reUeta -
se recomandN controlul zilnic sau control periodic al unor functii vitale &6A, puls,
temperatura), regim alimentar &desodat, hipoglucidic, hipolipidic),gimnastica
medicala, tratamentul medicamentos indicat de medic, controale periodice de
specialitate Si va reveni la control peste o anumita perioada de timp.
Evaluare :
bolnavul a acumulat cunoStinUe noi despre boala sa -
bolnavul OSi cunoaSte analizele Si rezultatul la investigaUii-
bolnavul Stie sN respecte regimul dietetic Si tratamentul-
bolnavul este liniStit-
obiective atinse-

Cele 14 Nevoi Fundamentale

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cele 14 Nevoi Fundamentale

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

S-ar putea să vă placă și