Sunteți pe pagina 1din 2

inul este, conform Legii viei si vinului nr 244 din 29 aprilie 2002, publicata in M.O.

nr 333/ 20 mai 2002,


bautura obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti,
drobiti sau nedrobiti, ori a mustului de struguri.

!n gospodariile populatiei se intalnesc atat suprafete cultivate cu soiuri nobile cat si mari suprafete
cultivate cu "ibrii direct producatori. #ocmai de aceea, legea mai sus amintita face anumite preciari in
legatura cu producerea si valorificarea vinului obtinut din acestia.



$stfel% $rt 2&
(1)Vinul obtinut din hibrizi direct producatori este destinat numai consumului familial, obtinerii alcoolului de
origine viticola, precum si a otetului.
(2)Vinul rezultat in urma unui amestec intre vin de hibrizi direct producatori si vin provenit din soiuri nobile este
considerat vin de hibrizi direct producatori si va fi valorificat ca la alineatul (1).
$rt 3&.
Producerea in vederea comercializarii a vinurilor poate fi facuta numai de agentii economici si de producatorii
particulari, pe baza licentei de fabricatie eliberata de MAAP, cu avizul Ministerului anatatii si !amiliei.
Marele savant L. 'asteur aprecia vinul ca fiind bautura "cea mai igienica si sanatoasa( dintre toate.
tiinta care se ocupa cu studiul metodelor si procedeelor de producere, stabilizare si maturizare a vinurilor si
acelorlalte produse obtinute pe baza de must si vin, in scopul realizarii unor produse finite care sa corespunda
e#igentelor sporite ale consumatorilor este oenologia. $enumirea de oenologie vine de la cuvintele grecesti
oenos, care inseamna vin si logos%vorbire. &n sens mai larg, oenologia este stiinta vinului' fiind o stiinta cu un
pronuntat caracter practic, ea este cunoscuta si sub denumirea de tehnologia vinului.
)inificatia in rosu se deosebeste de vinificatia in alb prin faptul ca presarea mustuielii se face numai dupa ce
aceasta sufera, impreuna cu mustul, o perioada de maceratie si fermentare (in cazul vinificarii in alb, presarea
se face cat mai repede posibil dupa obtinerea mustuielii). &n acest fel, mustul ramane in contact cu partile solide
ale mustuielii si anume pielitele si semintele, in cazul cand strugurii se dezbrobonesc. (peratia de dezbrobonire
trebuie considerata ca obligatorie datorita influentei sale asupra imbunatatirii calitatii vinului. Prin contactul
prelungit intre must si partile solide, cu un continut bogat in materii colorante, aromate, tanin, materii minerale si
azotoase, acestea se dizolva in must si vor fi regasite apoi in vinul obtinut.
Materiile colorante, in special insolubile in mustul rezultat din struguri cu zeama necolorata, devin solubile
odata cu zdrobirea strugurilor si inceperea procesului de fermentare, respectiv aparitia alcoolului rezultat din
fermentare si cu cresterea temperaturii. Pe aceasta insusire a pigmentilor antocianici de a se dizolva in alcool si
la cald se bazeaza, de fapt, prepararea vinurilor rosii. &n timpul acestei perioade de contact intre must si partile
solide din mustuiala, se produce simultan atat fermentarea alcoolica cat si o maceratie a materiilor solide in
mustul de fermentare.
(data cu materiile colorante trec in must si o parte din materiile aromate si substantele taninoase, ceea ce
determina un continut mai mare in tannin si arome ale vinurilor rosii. &ntensitatea culorii, ca si continutul in materii
aromate si tanin, sunt dependente de durata macerarii, temperatura si continutul in alcool al mustului in
fermentare. )iciodata disolutia materiilor colorante nu este totala, putandu%se a*unge in cazurile optime pana la
+,- din cantitatea de materii colorante continute in pielite.
.a inceputul maceratiei se produce o crestere rapida a e#tractiei substantelor colorante, deci si a culorii, pana se
a*unge la un ma#im in *urul celei de a sasea zi, in cazul vinificatiei clasice, dupa care intensitatea culorii incepe
sa scada.