Drept Administrativ Curs 1

Formele de activitate a administratiei publice Teoria generala a activitatii

administratiei
Administratia publica isi concretizeaza activitatea atat prin acte juridice, cat si prin
diferite fapte materiale concrete. Dpvd al regimului juridic care guverneaza cele doua
forme, unele se supun regimului de putere publica, iar altele regimului de drept comun.
Actele juridice ale adm, intelese ca manifestari de vointa prin care se urmareste nasterea,
modificarea sau stingerea de drepturi si obligatii, sunt unele emise, adoptate sau incheiate
in regim de drept comun, iar altele, care constituie regula, in regim de put publica. Dpvd
al vointelor juridice care cuprin actul care emana de la administratie, unele sunt acte
unilaterale, cat in care intra actul administrativ, dar si actul unilateral al adm, supus
dreptului comun, precum si acte bi sau multilaterale, respectiv contractele, in sensul
larg al termenului, care de asemenea includ contractele de drept comun si
contractele administrative incheiate de aut executive.
In perioada interbelica, erau recunoscute 2 cat de acte juridice ale adm publiceput
e!ecutive". #rima cat o formau actele adm de autoritate, prin care se evocau actele
unilaterale ale adm supuse regimului de put publiva, iar a doua cat$ acte de gestiune prin
care se evocau actele bi sau multilateralee ale adm, al caror obiect viza patrimoniul
acesteia, respectiv contractele, supuse dr comun, ca regula, teoria contractului adm fiind
receptata putin in doctrina interbelica.
In doctrina postbelica, pt a se evoca actele administratiei, se utilizau doua concepte care
vizau actele juridice cu caracter unilateral si anume$
a. actele de drept administrativ, prin care se urmarea sa se evidentieze ramura de
drept si regimul care este aplicabil sc de la cluj
b. acte administrative prin care se scotea in evidenta categoria de organe de la care
actele emanau, respectiv organele administrative.
%aptele materiale ale administratiei se particularizeaza prin faptul ca ele nu concretizeaza
manifestari de vointa juridica, prin care sa se urmareasca producerea de efecte juridice.
&le imbraca forma unor operatiuni administrative sau de tehnica administrativa, prin care
administratia isi realizeaza atributiile, inclusiv sub aspectul pregatirii emiterii sau
adoptarii unor acte juridice sau al punerii in e!ecutare a acestora.
' alta categorie de fapte materiale o reprezinta cele prin care se presteaza diferite servicii
publice, se efectueaza lucrari publice sau fapte cu caracter direct productiv. Ca si actele
juridice, si faptele materiale ale administratiei sunt unele realizate in regim de putere
publicae!$ diferite avize, acorduri, statistici, corespondenta adminstrativa", iar altele sunt
savarsite in regim de drept comun. Dintre toate formele prin care administratia isi
concretizeaza activitatea, actul administrativ reprezinta forma principala, trasatura
desprinsa din regimul juridic, care-l guverneaza, din forta si efectele, pe care le
produce. (ub aspect terminologic, notiunea care are o recunoastere constitutionala este
aceea de act administrativ, care este utilizata in art )2, prin care se reglemteaza dreptul
persoanei vatamate de o autoritate publica prin acte administrative nelegale, precum si
prin art 12*, alin *", prin care se garanteaza controlul de legalitate e!ercitat de instantele
judecatoresti de contencios administrativ asupra actelor administrative ale autoritatilor
publice, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul si a celor de
comandament cu caracter militar.
Constitutia in cele 2 articole)2 si 12* alin *"" utilizeaza conceptul de act administrativ,
pe care il asociaza unei autoritati publice. +otiunea de autoritate publica nu este
sinonima celei de autoritate administrativa, intre ele e!istand o relatie de la intreg la
parte. In acest fel, prin Constitutie se recunoaste ca actele administrative emana nu numai
de la autoritatile administrative, ci de la orice autoritate publica, notiune care include
orice organ al statului sau al unitatii administrativ,teritoriale, care actioneaza in regim de
putere publica. -egea asimileaza autoritatilor publice si acele structuri private, care au
dobandit statut de utilitate publica sau actioneaza pentru satisfacerea unui interes public
e!$ diferite universitati private.particulare, care au fost acreditate pt prestarea serviciului
public de invatamant". /ezulta ca in acceptiunea Constitutiei, notiunea de act
administrativ este consacrata intr,un sens larg de act juridic care emana de la o autoritate
publica, nu doar de la autoritatile din sfera e!ecutivului.
Definitia si trasaturile actului administrativ
-egea nr ))0.211) a contenciosului administrativ defineste actul administrativ ca fiind
actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica, in
regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in
concret a acesteia, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice. #rin aceasta
definitie s,a urmarit relevarea acele elemente definitorii pentru actul administrativ, care
sunt utilizate in activitatea instantelor judecatoresti pentru determinarea calitatii de act
administrativ a diferitelor categorii de inscrisuri, care fac obiectul unor litigii, aceasta in
conditiile in care atat Constitutia, cat si -egea contenciosului administrativ prevad ca pot
face obiectul controlului de legalitate e!ercitat de instantele de contencios administrativ
doar actele administrative ale autoritatilor publice si nu orice inscrisuri care emana de la
acestea. 2ai mult chiar, legea asimileaza actelor administrative si anumite fapte materiale
concrete, de care ea leaga nasterea unor efecte juridice cu caracter vatamator pt
persoanele fizice.juridice, si anume$
a nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, formula cuprinsa si in interiorul
art )2 din Constitutie, prin care se intelege faptul de a nu raspunde solicitantului
in termen de 31 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede un
alt termen. &a se mai regaseste denumita in doctrina ca tardivitate.
b !efuzul nejustificat de a solutiona o cerere, prin care se intelege e!primarea
e!plicita cu e!ces de putere a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane,
precum si nepunerea in e!ecutare a actului administrativ emis ca urmare a
solutionarii favorabile a cererii sau a plangerii prealabile, pe care cel care se
considera vatamat are obligatia sa o faca inainte de a sesiza instanta
judecatoreasca. Doctrina evoca aceasta situatie prin tacerea administratiei, in
doctrina teoretizandu,se chiar un drept la tacere si efectele juridice ale tacerii,
care, in dreptul public, imbraca forma aprobarii tacite.
c 4izeaza contractele administrative, prin care legiuitorul intelege contractele
incheiate de autoritatile publice, care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor
proprietate publica, e!ecutarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor
publice, achizitiile publice, precum si orice alte categorii de contracte
administrative, pe care legile speciale le prevad a intra in competenta instantelor
de contencios administrativ, in ceea ce priveste solutionarea litigiilor derivate din
ele. Aceasta asimilare cu contractele administrative are in vedere determinarea
competentei de contencios administrativ, in sensul ca ea sa includa atat actele
unilaterale ale administratiei supuse regimului de putere publica, cat si actele bi
sau multilaterale, pe care administratia, in sensul larg al termenului, le incheie tot
in regim de putere publica. Administratia incheie si contracte in regim de drept
privat. &!$ cele care au ca obiect bunurile care apartin domeniului privat al
statului sau unitatii teritoriale si care se supun normelor de drept comun.
Definitia doctrinara a actului administrativ" actul administrativ reprezinta forma
juridica principala de activitate a administratiei publice, care consta intr-o manifestare
de vointa juridica expresa, unilaterala, supusa unui regim de putere publica, sub
controlul de legalitate al instantelor judecatoresti de contencios administrativ, care
emana de la o autoritate publica, in sensul larg al termenului, si prin care se nasc, se
modifica sau se sting drepturi si obligatii.
Trasaturile actului administrativ"
#. reprezinta forma juridica principala de activitate a administratiei publice.
/atiunile care determina aceasta calificare sunt de ordin calitativ, nu cantitativ,
pentru ca, de regula, administratia nu are ca specific emiterea sau adoptarea de
acte juridice. /atiunile de ordin calitativ vizeaza forta juridica, regimul juridic
specific actului administrativ, in centrul careia se regasesc cele trei prezumtii$
a"prezumtia de legalitate, care inseamna presupunerea ca actul corespunde legii5
b"prezumtia de autenticitate, care inseamna ca actul emana de la organul e!primat
in forma sa e!terioaraprin antet, semanturi, stampile"5 c"prezumtia de
veridicitate, care inseamna presupunerea ca actul corespunde adevarului. Acestora
li se adauga principiul e!ecutarii din oficiu, care inseamna ca actul constituie el
insusi titlu e!ecutoriu, fara a mai fi supus unor formalitati de investire pentru a
putea fi e!ecutat silit.
$. actul adm reprezinta o manifestare juridica de vointa expresa. Aceasta
trasatura impuna ca din continutul actului sa rezulte in mod clar, neechivoc
intentia autorului lui de a aduce o modificare in realitatea juridica e!istenta. &l nu
poate imbraca forma unei opinii, rugaminti.
%. este o manifestare de vointa cu caracter unilateral. 6rasatura semnifica faptul
ca, indiferent de numarul persoanelor fizice sau juridice, care au participat la
emiterea sau adoptarea lui, precum si de procedura care a urmat,o, in sensul daca
a fost emis la cerere sau din oficiu, manifestarea de vointa pe care o cuprinde are
caracter unilateral. &!ista situatii in care se poate pune problema mentinerea sau
nu a caracterului unilateral, si anume$ a"actele emise de organele colegiale, cu
participarea mai multor persoane fizice, care presupun procedura cvorumului si a
votului, vointa juridica isi mentine caracterul pentru ca, prin vot, membrii
organului colegial nu e!prima o vointa de sine statatoare, care sa produca ea
insasi efecte juridice. 4ointele tuturor, e!primate prin vot, se transforma, conform
legii, intr,o vointa juridica. &doptarea actului administrativ cu participarea
mai multor persoane juridice, putand fi vorba despre doua sau mai multe organe
administrative5 organe administrative si structuri si alte autoritati publice e!$
Casa +ationala de #ensii, Curtea de Conturi"5 o autoritate administrativa si o
structura nestatalae!$ o federatie a unor sindicate". (i in aceasta situatie se
mentine caracterul unilateral al vointei juridice, pentru ca subiectele participante
la adoptarea actului pun in comun intentia, vointa lor de a genera impreuna, prin
actul adoptat, anumite efecte juridice. (e mai numesc si hotarari comune. Actele
emise la cerere, care pot sa provina de la beneficiarul actului sau de la organul
inferior, catre cel superior ierarhic. (e mentine caracterul unilateral, deoarece, prin
cerere, continutul nu se negociaza, autoritatea este tinuta sa respecte doar legea si
nu vointa beneficiarilor actului. /enuntarea beneficiarului la act nu atrage
incetarea efectelor actului in mod automat. #entru ca acest lucru sa se intample
este necesar sa se intervina cu un nou act, prin care sa se desfiinteze actul la care
s,a renuntat.
'. este emis in regim de putere publica, notiune prin care se evoca prerogativele
speciale de care dispune administratia si prin care face sa prevaleze interesul
public. Acest regim atrage si caracterul e!ecutoriu din oficiu al actului si cele trei
prezumtii care il guverneaza.
(. emana atat de la organele administrative, ca regula, cat si de la alte autoritati
publice, intelese atat in acceptiunea lor tipica, de persoane juridice investite cu
prerogative de putere publica, cat si in forma asimilata, care include structurile
private, care si,au asumat, potrivit legii, satisfacerea unui interes public.
). actul administrativ se supune controlului de legalitate, exercitat de instantele
judecatoresti de contencios administrativ si garantat, prin art #$), alin *).
De la aceasta regula e!ista unele e!ceptii, prevazute de Constitutie si de legea
organica, la care aceasta trimite, respectiv -egea ))0.2110.