Inima si emotiile

http://www.tratamentenaturiste.ro/stiri/view/78
Nu numai tigarile si friptura de porc uzeaza motorul vietii. Treptat, specialistii descopera cu
uimire ce legaturi stranse exista intre universul nostru afectiv si sanatatea inimii. O noua
disciplina medicala, psihocardiologia, cerceteaza cand si in ce fel frica, furia si tristetea ne
ameninta viata
O iatra pe inima
N-a fumat niciodata. Merge regulat la inot. Valorile colesterolului sunt in ordine, tensiunea putin
sub limita normala. Corina (numele e schimbat) e un model de persoana sanatoasa.. In pericol sunt
altii, credea ea: fumatorii, supraponderalii, hipertensivii sau bolnavii de diabet. ar in vara anului
!""#... Corina se prabuseste la ea in casa, cu dureri puternice in piept, in bratul stang si in ma$ilar.
Vomita. %iica ei cheama salvarea: se pare ca e vorba de un infarct. &a spital, medicii nu-si cred
ochilor. Cand e$aminea'a cu cateterul vasele coronariene, cautand portiuni ingustate sau obturari
care in mod normal constituie cau'a unui infarct, nu gasesc nimic. (inand seama de varsta
pacientei, )* de ani, vasele de sange sunt ireprosabile. &argi ca niste tevi abia iesite din fabricatie.
+bia dupa o ecografie, care pune in evidenta o deformare neobisnuita a inimii, medicii reusesc sa
a,unga la o conclu'ie: Corina -opa sufera de asa-numitul .sindrom al inimii 'drobite.. .in
fericire., e$plica ei, .boala nu repre'inta un pericol pentru viata pacientului, insa primele simptome
sunt identice cu ale infarctului. Cau'a sunt hormonii stresului, ce parali'ea'a pentru un scurt
interval de timp muschiul inimii..
in discutiile cu pacienta, reiese ca inainte de incident, ea se afla la capatul puterilor. Cu un an si
,umatate in urma, sotul ei murise de cancer pulmonar, dupa /0 de ani de casnicie. Corina il ingri,ise
'i si noapte, fara sa se crute, iar dupa moartea lui, avusese luni intregi atacuri de panica. -ierderea
tovarasului de viata o imbolnavise - ii 'drobise inima.
1$ista cateva e$presii populare foarte plastice, care descriu o asemenea situatie. 2e spune: .+m o
piatra pe inima. sau .Mi s-a oprit inima de frica. ori, ca in ca'ul nostru: .+sta mi-a 'drobit inima..
Intre timp, medicii au aflat cat adevar ascund aceste 'icale.
!ufletul ucigas
"urerile sufletesti pot omori inima
3rganul situat dedesubtul sternului a fost considerat multa vreme un e$emplu de mecanism robust:
o pompa de marimea unui pumn, care se contracta de apro$imativ 4"".""" de ori pe 'i, lasand sa
treaca prin ea cam #""" litri de sange - volumul unei ca'i de baie, inmultit cu /). 3 pompa ce
functionea'a in general fara necesitati de intretinere, timp de mai multe decenii, cu conditia ca
tevile ei de alimentare sa nu se infunde, datorita unor influente genetice sau unui mod de viata
nesanatos - intelegand prin asta fumatul, alimentatia bogata in grasimi animale, sedentarismul.
+cum cativa ani, cand primii medici si psihologi si-au pus intrebarea daca nu cumva suferintele
psihice .ataca inima. literalmente, ei au fost intampinati cu 'ambete ingaduitoare. Insa de atunci si
pana asta'i, psihocardiologia, disciplina medicala speciali'ata in efectele patologice produse de
stresul psiho-social asupra inimii, a prins contur si a castigat teren. +u iesit de sub tipar manuale
voluminoase. Iar in tot mai multe spitale din 3ccident, lucrea'a mana in mana cardiologi, specialisti
in psihosomatica si psihologi.
+ceasta noua orientare medicala are la ba'a constatarea ca durerile sufletului au suficienta putere
pentru a provoca o parali'ie a unor portiuni din miocard.
5oala a fost numita .sindromul inimii 'drobite. si, din nefericire, ea duce adesea la declansarea
unui infarct cu posibile urmari fatale. Iar lista sentimentelor nocive este lunga: furia, nervii
nestapaniti, frica, tristetea si mania presupun riscuri de care nu suntem constienti, la fel ca si
epui'area, descura,area si depresia.
6nii sunt afectati indata dupa un eveniment traumati'ant: dupa o catastrofa naturala cum ar fi un
cutremur, dupa un atac terorist, dupa ce au primit vestea mortii unei persoane apropiate, dupa un
accident. +ltii, cum este Corina -opa, sufera de o perioada indelungata, pentru ca la un moment dat
sa se prabuseasca, fara sa poata fi identificata o cau'a imediata. Insa cel mai adesea se constata o
suprapunere a ambelor variante. .(ipica este combinatia celor doua forme de solicitare - cronica si
acuta., afirma specialistii. .e,a cu luni de 'ile inainte de infarctul propriu-'is, pacientii se simt
e$trem de obositi, e$tenuati si lipsiti de energie. Ingri,orati de starea lor, multi se pre'inta la medic.
aca apoi se adauga si o enervare brusca, infarctul se produce instantaneu..
Ce se petrece acolo, sub piele, muschi si coaste7 Cum se a,unge de la stari de spirit la obturari ale
vaselor de sange7 Cum parali'ea'a sufletul inima7 -ana in pre'ent, cercetatorii n-au elucidat toate
detaliile acestor procese prime,dioase, insa esenta lor este mai presus de orice dubiu: cand tristetea,
starile conflictuale, frustrarea sau melancolia durea'a saptamani si luni, ele nu mai inseamna pentru
organism decat un singur lucru - stres si anume in varianta sa nesanatoasa, cronica: sindromul
inimilor 'drobite. 1fectul lui nu este totdeauna mortal.
6nii dintre cei loviti isi revin. In schimb, altii au mai mult ghinion: la ei stresul fortea'a indesirea
batailor inimii si totodata deteriorarea vaselor. +cestea devin mai rigide si se ingustea'a,
acoperindu-se cu depuneri ce pot impiedica circulatia normala a sangelui. 3ri se fisurea'a si
formea'a cheaguri - un risc cu atat mai crescut, cu cat sangele pacientului respectiv tinde sa se
coagule'e mai rapid. In punctul acesta, pericolul de infarct e ma,or.
#ipsa aprecierii
In ca'ul lui Valentin +brudan, factorul declansator al infarctului a fost o cearta cu seful. 5arbatul
lucra ca indrumator pentru persoanele cu handicap. .&a serviciu ma aflam intr-o agitatie
permanenta, nu-mi permiteam nici o clipa de odihna., povesteste el. .(reptele in institutie le urcam
si le coboram cate trei odata, aveam mereu sentimentul ca nu-mi fac munca indea,uns de repede..
+poi a aparut o colega noua, care a inceput sa-l sicane'e sistematic. In cele din urma, a sosit si 'iua
cand seful i-a spus in fata ca vrea sa scape de el - dupa mai mult de 'ece ani. +brudan a facut
infarctul la sase ore dupa acea discutie, seara in pat.. +bia implinise /" de ani. usese intotdeauna o
viata sanatoasa, era vegetarian si practica regulat ,oggingul, nu avea obiceiul sa fume'e si consuma
foarte rar alcool. In acelasi timp insa, traia neincetat sub tensiune. Iar in final, fusese supus unui
ultim soc. 2tatisticile medicale atesta fara putinta de tagada faptul ca relatiile dificile la locul de
munca obosesc inima. 1nervarile permanente la serviciu dublea'a riscul de infarct la persoane
initial sanatoase.
+l doilea punct sensibil in atmosfera 'ilnica de la lucru este lipsa de apreciere: oamenii dau ce au
mai bun in ei in profesie si nu se simt recompensati pentru aceasta. 8ecompensarea insuficienta
poate imbraca forme diferite: salariu modest, statut inferior, lipsa unor sanse de promovare,
nesiguranta locului de munca, un sef coleric sau colegi agresivi. -rintre e$emplele tipice se numara,
de pilda, medicii secundari, care prestea'a o munca de raspundere, sunt prost platiti si nici n-au
vreun cuvant de spus in cadrul ierarhiilor rigide din spitale. 2au mamele active profesional, care se
istovesc pe doua fronturi, fiind nemilos criticate pretutindeni. 2au cei cu vocatia daruirii, care isi
cheltuiesc energia pentru altii, fara nici un fel de recunostinta.
ar si cine nu lucrea'a poate trai in conditii de stres cronic. 2a fii somer si sa primesti 'ilnic cate un
nou refu' la o cerere de anga,are, sa porti un ra'boi con,ugal ori sa-ti ingri,esti mama bolnava de
+l'heimer - asemenea lucruri macina sufletul, la fel ca suprasolicitarea si subaprecierea de la
serviciu. 1 o schema care se repeta la infinit: munca peste puteri, pentru a plati ratele la casa si
datoriile. &a un moment dat, cand randamentul scade, visul se spulbera, statutul social e compromis,
relatia cu partenerul se u'ea'a din pricina problemelor. +poi, pe neasteptate, catastrofa: infarct.
Nu oricine munceste din greu sau are de depasit o serie de probleme personale se confrunta cu
acelasi grad de risc. Vulnerabilitatea la stres depinde pe de-o parte de factorii genetici, iar pe de alta,
de e$perienta acumulata si atitudinile dobandite. Ce e$igenta avem fata de noi insine7 In ce masura
suntem obsedati de performanta7 Ce importanta acordam situatiilor critice7 &e putem gestiona7
-entru unii, o cearta cu nevasta ori toanele sefului repre'inta doar o solicitare nervoasa in plus, pe
cand altii se distrug din cau'a lor.
"eschideti$va sufletul% &motiile negative pot fi fatale
1ste un fapt dovedit ca oamenii care suporta un stres emotional cronic percep altfel lumea
incon,uratoare, iar acesta e inceputul unui cerc vicios: la ei pragul de .alarma. a coborat sub limita
normala, creierul lor este mai atent si mai receptiv la stimulii e$teriori. +u deseori reactii de spaima
ori emotie, organismul lor se comporta in fata unor situatii banale, cotidiene, ca si cum ar fi unele
de e$trema urgenta. 1 vorba de oameni care n-au posibilitatea sa discute cu cineva despre emotiile
lor negative. 1i nu se eliberea'a de aceste sentimente, ci le retin si le refulea'a. Cu consecinte fatale
pentru sanatatea inimii.
%oarte aproape de marginea prapastiei se afla persoanele caracteri'ate printr-o tristete patologica:
depresivii au un risc de infarct de doua ori mai mare, comparativ cu semenii lor mai deschisi si
e$uberanti. epresia constituie un stres permanent pentru organism. 6n depresiv se gaseste
continuu intr-o stare de tensiune distructiva, care modifica intregul metabolism. in perspectiva
unui posibil infarct, depresia nu este cu nimic mai pre,os decat factorii fi'ici de risc cunoscuti, ca
fumatul ori hipertensiunea arteriala. .epresivii trebuie sa invete treptat ca pot avea din nou
incredere in propriul lor corp., spun medicii. e pilda, prin psihoterapie, tehnici de rela$are sau
programe echilibrate de sport.
8evi'uirea modului de gandire, schimbarea atitudinii, rela$area - pentru aceasta, cei mai multi
necesita a,utorul unui profesionist. ar multe victime ale stresului merg pe aceasta cale numai dupa
ce pompa sistemului lor circulator a cedat. esi ar putea lua masuri cu mult inainte de colaps: cine
nu-si poate depasi tristetea, cine se teme ca va deveni depresiv ar trebui neaparat sa aiba o discutie
sincera cu medicul sau de familie, ori sa se adrese'e unui psihiatru sau psiholog. aca problema nu
e inca presanta, destule se pot re'olva si cu pasi mici. Concret, aceasta inseamna: fragmentati-va
programul de munca cu pau'e, mergeti la fereastra, priviti afara si visati cu ochii deschisi. Cand va
simtiti la stramtoare, calmati-va deliberat cu a,utorul respiratiei sau vi'uali'ati imagini ce va inspira
liniste, pentru a va distanta emotional de situatia care va stresea'a.
ompa cu functionare non$stop
%ara ca noi sa fim constienti de asta, inima noastra isi face datoria neintrerupt, 'i si noapte. Invatam
s-o pretuim abia cand se defectea'a.
'arimea
Inima este cat pumnul stapanului ei.
(reutatea
9 &a un adult: :""-:0" grame.
ulsul in stare de repaos )*atai pe minut+
9 +dult: )"-;"
9 Nou-nascut: 4/"
9 Maratonist: :0
Numarul *atailor de inima la un adult
9 In cursul unei 'ile: 4""."""
9 In #" de ani de viata: circa : miliarde.
,nceputul
in a patra saptamana de sarcina, inima embrionului incepe sa pulse'e in abdomenul mamei.
-apacitatea de transport
9 -e 'i: #""" litri de sange (de /) de ori volumul unei ca'i de baie).
9 In #" de ani de viata: 4#; milioane litri de sange.
Oprirea
Inima incetea'a sa bata abia la trei pana la cinci minute dupa ce omul si-a dat ultima suflare. aca
inima se opreste prima, durea'a doar :"-)" secunde pana cand dispare si respiratia.
,nfarctul
in numarul total de infarcturi, aproape o treime conduc la un de'nodamant fatal. Ma,oritatea au
loc in orele diminetii.