Editura For You

Studiul de paleogenetica, care a bulversat Romania.

Nu suntem urmasii Romei!

Probabil ca ceea ce a bulversat cel mai mult spatiul media romanesc, in
cursul anului 2012, a fost studiul de paleogenetica, realizat in Germania de
domnul Prof. univ. dr. Alexander Rodewald, directorul nstitutului de !iologie
"mana si Antropologie al "niversitatii din #amburg si doamna $r. Georgeta
%ardos, cercetator stiintific, biolog, specialist in genetica.
Potrivit concluziilor acestui studiu, populatia actuala a Romaniei este clar
inrudita cu populatiile care au locuit pe teritoriul Romaniei in epoca bronzului si a
fierului, adica acum 2.&00 '() &.000 de ani, un lucru care pune in evidenta
continuitatea acestui popor, in pofida tuturor vicisitudinilor istoriei. nainte de a
aduce in discutie si celelalte concluzii uimitoare ale studiului, care rastoarna
teoria romanizarii $aciei si a descendetei romane a poporului roman, sa vedem
ce este paleogenetica si ce a presupus aceasta cercetare, realizata in Germania,
pentru a fi dusa la capat, cu bine '(*
Prin urmare, am putea spune ca Paleogenetica este o '(+fereastra'(,
catre trecutul omenirii. -iind un domeniu de studiu al A$./ului vec0i si degradat,
Paleogenetica poate aduce informatii importante despre originea si evolutia
omului si a genomului uman, migratiile populatiilor umane, relatiile de inrudire
dintre populatiile umane vec0i si cele actuale. Asadar, ne poate spune, printre
altele, cine ne sunt stramosii reali. ar stramosii nostri reali nu sunt romanii, ci
traco/geto/dacii. %um s/a a1uns la aceasta concluzie '() si la altele, c0iar si mai
socante2
ata povestea acestui studiu de paleogenetica3 in toamna anului 2001, in
urma unei discutii purtate intre domnul $ecan al -acultatii de !iologie
4"niversitatea !ucuresti5, Prof. univ. dr. %alin 6esio si domnul Prof. univ. dr.
Alexander Rodewald, se naste ideea realizarii unui studiu de paleogenetica,
avand ca scop determinarea originii poporului roman. "n astfel de demers
presupunea compararea genetica a unor ramasite osoase apartinand
populatiilor vec0i, care au trait pe teritoriul Romaniei, cu situatia genetica actuala
a populatiei acestei tari, pentru a se verifica gradul de inrudire.
n proiect s/au alaturat, pe parcurs, antropologii Andrei 7oficaru si .icolae
8iritoiu, de la nstitutul de antropologie -rancisc Rainer, al Academiei Romane,
care au oferit cea mai mare parte a materialului osos studiat. 9 alta cantitate de
material osos a fost pusa la dispozitie, pentru studiu, de doamna dr. Alexandra
%omsa, de la fostul nstitut de 6racologie al Academiei Romane. n total, studiul a
avut la dispozitie material osos din peste 20 de situri din Romania 4bazinul
carpato/danubiano/pontic5, de la un numar de &0 de indivizi apartinand
populatiilor vec0i 422 din epoca bronzului, 2: din epoca fierului5.
n ceea ce priveste probele de sange de la populatia actuala a Romaniei,
acestea au fost obtinute cu spri1inul doamnei Prof. dr. ;milia ancu, $irector al
8uzeului 9mului din Ploiesti si al 8uzeelor de tiinte .aturale din Regiunea
Pra0ova, respectiv cu spri1inul doamnei $r. $orina !anica, de la nstitutul 8arius
.asta si %linica de -tisiologie !ucuresti.
i cum o cercetare intinsa pe mai multi ani 4200</200=5 presupune si
c0eltuieli importante, precizez faptul ca acestea au fost finantate ma1oritar din
bugetul directorial al nstitutului de !iologie "mana si Antropogie, al "niversitatii
din #amburg, Germania, prin spri1inul domnului Prof. univ. dr. Alexander
Rodewald, directorul institutiei, de $AA$ '() Germania si prin Programul
7o>rates/;rasmus, al "niunii ;uropene.
8unca efectiva de cercetare a fost realizata de doamna $r. Georgeta
%ardos, in cadrul lucrarii de doctorat a domniei sale '() o munca dificila si de
lunga durata, in care conditiile de securitate ale probelor genetice au fost atat de
stricte, pentru a preveni contaminarea, incat pana si curatenia din laborator a
fost realizata exclusiv de doamna $r. Georgeta %ardos.
Avand la dispozitie toate aceste informatii, putem intelege foarte usor
complexitatea demersului si prestigiul stiintific incontestabil al persoanelor si
institutiilor implicate.
%oncluziile studiului s/au dovedit, pana la urma, bulversante pentru
spatiul romanesc, deoarece ele rastoarna principala teza a istoriei Romaniei, cea
a etnogenezei poporului roman. $ar pentru a evalua, in ansamblu, socul cultural
provocat de prezentarea publica a concluziilor studiului, sa le prezentam3
'() ntre actuala populatie a Romaniei si populatiile care au trait pe
teritoriul acestei tari, acum 2.&00 '() &.000 de ani, exista o clara inrudire
genetica, ceea ce vorbeste despre o continuitate incontestabila a poporului
roman, pe aceste meleaguri. %0iar daca exista si urme genetice apartinand
diverselor populatii migratoare care au trecut pe aici, fondul genetic de baza
dovedeste continuitatea si legatura cu populatiile vec0i?
'() Actuala populatie a Romaniei se inrudeste genetic in special cu
populatiile Greciei si ale !ulgariei, care s/au dezvoltat intr/un spatiu locuit
candva de traci, cu care s/au si amestecat si doar intr/o mica masura cu
populatia italiana?
'() 7/a mai dovedit '() iar aceasta este cea mai socanta concluzie a
studiului '() ca o parte dintre italieni, in special cei din nord, sunt la randul lor
inruditi genetic cu populatiile vec0i care au trait in Arcul %arpatic, acum 2.&00
'() &.000 de ani. $e unde concluzia 0alucinanta ca nu noi suntem urmasii
Romei, ci o parte dintre italieni sunt urmasi ai tracilor.
6otusi, exista o aparenta contradictie3 daca noi suntem urmasii traco/geto/
dacilor, iar o parte dintre italienii au, la randul lor, radacini tracice, de ce astazi
romanii si italienii se inrudesc genetic, atat de putin2
;xplicatia pare sa fie cat se poate de simpla3 la sosirea tracului ;nea
4considerat de istoricul roman 6itus @ivius, drept fondatorul Romei 5 in penisula
italica, aici traiau si alte triburi cu radacini tracice '() venetii si etruscii, acestia
din urma dand primii regi si alfabetul noului regat, viitoarea Roma mperiala.
6otusi, in penisula italica traiau, in afara populatiilor cu radacini tracice, si
populatii apartinand altor familii etnice '() sabinii si samnitii.
n timp, aceste populatii s/au amestecat intre ele. Apoi, Roma mperiala a
dus o politica agresiva de amestecare a populatiilor in interiorul mperiului. Astfel,
daca ne referim doar la capitala Roma, constatam ca avea un numar important
de cartiere etnice '() cartierul grecesc, evreiesc, 0ispanic s.a.m.d.
.u in ultimul rand, pentru aproape 1.A00 de ani '() intre AB=, anul caderii
Romei si 1:=1, anul unificarii taliei '() talia nu a existat ca stat national,
aceasta perioada fiind marcata de o serie de invazii si stramutari de populatii. %u
alte cuvinte, istoria penisulei italice este marcata de trei etape esentiale, in care
populatiile cu radacini tracice s/au amestecat cu celelalte, diluandu/si
semnificativ contributia etnica, in acest spatiu.
ata ca, privind din aceasta perspectiva, orice aparenta contradictie
dispare, deoarece putem intelege de ce, astazi, desi o parte dintre italieni, in
special cei din nord, se mai inrudesc genetic cu populatiile care au locuit in
spatiul carpatic, acum 2.&00 '() &.000 de ani, populatiile Romaniei si ale taliei,
in ansamblul lor, se inrudesc genetic foarte putin.
n concluzie, rezultatele studiilor de paleogenetica sunt intarite de
izvoarele istorice, iar mesa1ul final este cat se poate de limpede3 nu noi suntem
urmasii Romei, ci o parte dintre italieni sunt urmasi ai tracilorC
%u toate ca acest studiu de paleogenetica are o importanta uriasa in
stabilirea adevarului istoric, cu toate ca concluziile lui sunt extrem de folositoare
pentru interesul national, istitutiile statului roman si forurile academice si
universiatare romanesti, care au caderea sa il cerceteze, il ignora cu o
impardonabila indiferentaC
-iind curios sa aflu daca autorii studiului au fost contactati de
reprezentantii statului roman sau de vreo institutie academica ori universitara
care sa isi arate, in mod oficial, intersul pentru acesta, i/am intrebat, atat pe
doamna $r. Georgeta %ardos, cat si pe domnul Prof. Alexander Rodewald,
despre o astfel de posibilitate. Raspunsul a fost ."C A existat o singura situatie,
in care cineva de la Academia Romana a dat un telefon, vorbind despre o
posibila expunere pe aceasta tema, dar apelantul nu a mai dat niciun semn de
viata, dupa aceea'(* n rest, tacere maxima. i atunci apare fireasca intrebare3
cui slu1esc reprezentantii 7tatului Roman din politica, cercetare sau invatamant2C
'(*


;xista trei concluzii mari si late, nascute din acest studiu de paleogenetica
'() concluzii care vin in spri1inul pastrarii integritatii teritoriale a Romaniei, in
folosul restabilirii adevarului istoric si a recuperarii demnitatii poporului roman3
1. %onform rezultatelor studiului de paleogenetica, poporul roman se
dovedeste a fi continuatorul populatiilor de acum 2.&00 '() &.000 de ani si
locuitorul de drept al acestor melaguri '() un lucru extrem de important, astazi,
cand pretentiile revizioniste mag0iare incep din nou sa se amplifice.
2. -aptul ca aceasta cercetare confirma dovezile istorice care ne spun ca
romanizarea $aciei nu a fost posibila si nu s/a produs, ca suntem un popor mai
vec0i, continuator al '(+nemuritorilor'( daci, este un motiv de mai mare mandrie
nationala decat acela de a fi rezultanta unei etnogeneze formate ca urmare a
unei presupuse impreunari a femeilor dace, cu un amestec multietnic de colonisti
si soldati ai mperiului Roman.
3. .u in ultimul rand, confirmarea surselor istorice care spun ca romanii
aveau la randul lor radacini tracice, nu face decat sa ne mareasca si mai mult
respectul fata de adevaratele nostre radacini, cele traco/geto/dacice, sa ne
redea si mai mult demnitatea nationala furataC
$e aceea cred ca toti ar trebui sa meditam la urmatoarele intrebari3
'() i putem considera loiali Romaniei si poporului roman, pe politicienii,
academicienii si istoricii care ignora sau combat acest studiu 4fara ca macar sa il
cercetezeCCC5, in conditiile in care concluziile lui sunt eminamente benefice pentru
noi, romanii2C
'() $e ce sa ignori sau sa lupti cu inversunare impotriva acestor rezultate,
daca iubesti Romania si Romanii2C

Comentarii
1. %ezar 8oldovan D EanuarF <0, 201<
mi plec fruntea cu respect si dragoste in fata voastra, frati daci. ;ste
exact ceea ce banuiam si eu despre trecutul nostru.
Ga aduc o informatie suplimentara. A existat o '(+bula '( Hordin papalI
care se adresa armatelor austro/ungare, prin care se ordona ca tot ce tine de
civilizatia dacilor sa fie ori transportat la Gatican, daca putea fii transportat, fie
distrus, daca nu putea fii transportat.
Gaticanul a recunoscut ca peste zece mii de obiecte din $acia au a1uns la
Roma, dar ca s/au pierdut in negura timpului. 7e explica astfel putinele dovezi
care se mai gasesc, astazi, in Romania.
7/ar parea ca Rusia detine dovezi extraordinare in ar0ivele JG!.
Presupun ca stiti acest lucru. $in 1K<A, pana la mi1locul anilor '(L&0, ec0ipe de
istorici si ar0eologi rusi coordonati de JG!, avand spri1inul armatei sovietice au
efectuat cercetari complexe in %rimeea, "craina si Republica 8oldova.
Rezultatele cercetarilor lor nu s/au pierdut.
%onsider ca sunt sanse mai bune ca aceste informatii de la 8oscova sa
fie facute publice, decat cele de la Gatican. 7ituatia politica e favorabila. Rusia
are multa nevoie de noi, anii astia. "itati/va la cat au investit in debarcarea lui
!asescu. ; o paine de mancat. ;u as latra mai degraba la poarta 8oscovei,
decat a Gaticanului. A propos, respectiva bula nici nu mai apare pe site/ul
Gaticanului. 9are de ce 2