1

FACULTATEA DE AGRICULTURA
ANUL 2 DE STUDIU


REFARAT PEDOLOGIE









VASILESCU CRISTIAN
GRUPA 1202



ANUL 2012



2




INTRODUCERE
Solul este considerat ca fiind cel mai important mijloc de productie ,important in agricultura si silvicultura.
Pentru folosirea lui in agricultura ,in vederea obtinerii unei productii cat mai ridicate si pentru ridicarea fertilitatii
acestuia ,solul trebuie cercetat si cunoscut amanuntit .
In tara noastra exista uriase rezerve a caror valorificare nu se ridica la nivelul conditiilor materiale si economice
prezente .Un astfel de exemplu il constituie peste o jumatate de milion de (ha) de nisipuri si soluri nisipoase , a
caror valorificare rationala nu a constituit in trecut o preocupare fiind considerate neproductive ,sarace calitativ.
In tara noastra o mare parte din terenuri o ocupa solurile neproductive sau slab productive neputand fi folosite
rational in agricultura.
Numai solurile aluvionare si cele acide ocupa o suprafata de 4 milioane de(ha) si nu pot fi folosite decat dupa
lucrari de amendare ,spalare si drenaj.
Valorificarea terenurilor nisipoase nu se poate face la intamplare ,folosind metode obisnuite.Insusirile
pedoclimatice deosebite manifestate manifestate de aceste categorii de terenuri ,impun adoptare de solutii
privind cunoasterea cat mai precisa a unitatii planta-mediu .
-Asezata la mai putin de 20 km de municipiul Buzau ,comuna Smeeni se intinde in special in Campia Buzau-
Calmatui, ce cuprinde suprafata dintre cele doua rauri cu acelasi nume ,cu terenuri intre 40 si 100m altitudine.
-Pe un fundament dur ce se gaseste mai ales in zonele inalte ,s-au depus de-a lungul timpului sedimente aduse de
apea:argile nisip precum si loess-ul.Subsolul este bogat in depozite de origine organica si minerala.Solurile din
campia Smeeniului sunt dominate de cernoziomuri ,mai precis de cernoziomul incipient slab levigat care ocupa
cea mai mare suprafata dar si de cernoziomul ciocolatiu si castaniu .Solurile sarate(soloneturi,solonceacuri,solodii)
sunt prezente de-a lungul Calmatuiului .
-In partea de sud a Calmatuiului exista cernoziomuri levigat nisipoase fosile .Aceste soluri se preteaza foarte bine
cultivarii cerealelor precum grau orz porumb si a florii soarelui ,sfeclei de zahar precum si plantelor medicinale si
furaje ,chiar si a vitei de vie si cartofilor.
-Geomorfologic,comuna Smeeni face parte din unitatea geomorfologica majora CAMPIA ROMANA caracterizata
printr-o suprafata relativ plana cu zone largi ridicate sau coborate datorate depunerilor eoliene specifice zonelor
de campie .
Litologic terenul este constituit din depozite eoliene cu grosimi mici de 3.5-4 metri care stau peste depozite
aluvionare ,nisipuri prafoase ,prafuri argiloase.
Nisipurile si solurile nisipoase din dreapta Calmatuiului extinse din apropierea comunei Smeieni pana la
varsare cuprinde o suprafata de 32.000 de ha .Numai cele cuprinse in judetul Braila se intind pe o suprafata de
11.500 de ha ,ele sunt de origine fluvio-lacustre remaniate eolian.Aceasta zona din punct de vedere morfo
structural se caracterizeaza prin forma de relief care variaza .
Dunele de nisip au 2-8 m inaltime cu orientare N, N-E, S, S-V in directia vanturilor dominante .Interdunele sunt
bine dezvoltate si ocupa cea mai mare parte. Grosimea depozitelor eoliene nisipoase ating 8-10m pe malul raului
Calmatui intre localitatile Largu si Rusetu subtiinde-se treptat spre sud si pierzandu-se in nisipurile loiessoide
carbonatice .


3

Zona nisipoasa din dreapta Calmatuiului are forma unei fasii formata din mai multe insule cu mici intreruperi
lunga de aproximativ 90-120 km si lata de 1-10 km.In aceasta zona dupa cercetari sumare s-a constatat ce
exista doua tipuri de soluri
Soluri nisipoase de duna crude nisipuri zburatoare
Complexe de soluri nisipoase de duna crude si intelenite
Solurile nisipoase duna crude se intalnesc la Insuratei si Spiru Haret si se caracterizeaza prin grosime mare a
stratului nesolificat ,humus in medie de 0.87-1.87% la azot si 0.084 %la fosfor ,reactia este neutra ,pH-ul este 6.7-
7.8 si sunt bogate in calcar .
Complexele de soluri nisipoase de duna crude si intelenite se extind pe restul zonei si cuprinde o mare varietate de
soluri de la soluri de dune crude pana la cele de duna intelenite cu textura luto nisipoasa
Din analize reiese ca pana la 25 cm humusul ajunge la 1,73% si 1,65% pana la 50 cm ,azotul total este de 0.085% in
stratul arabil ,continutul de fosfor este total este de 0.079 % tot in stratul arabil .Solul este sslab aprovizionat in
elemente nutritive ,carbonatul de calciu este sub 20%pana la adancimea de 70 cm iar argila atinge 14,75 %
Complexele de soluri nisipoase de duna crude si intelenite ocupa apoximativ 10.500 ha .Distributia diferitelor
unitati de soluri in cadrul acestor complexe este in legatura cu relieful valurit de dune si interdune .
Nisipurile si solurile nisipoase saline si moderat humifere sunt cele mai putin evoluate pedogenetic ,profilul lor
neavand dezvoltat decat orizontul A iar carbonatii se gasesc la adancimi foarte mari .Sunt cele mai nisipoase soluri
existente .
Indici hidrofizici au valori reduse si permeabilitate ridicata .Au o reactie acida sau slab acida ,sunt sarace in
elemente nutritive si slab humifere fiind putin favorabile culturilor agricole pierzand repede apa .Se recomanda
plantatii viticole ,furaje ,curcubitacee.
Nisipurile si solurile nisipoase slab si moderat humifere ,acestea sunt orizonturile A. Carbonatii se gasesc in
straturi la adancimi ,au mai multa argila si mai putin nisip grosier .Indici hidrofizici cu valori mai ridiacate iar
permeabilitatea este destul de mare .Humusul si elementele nutritive sunt mediocre si sub mediocre .Se
recomanda pe acest tip de soluri culturile de grau ,porumb ,si floarea soarelui .
Cernoziomurile nisipoase cu profilele de sol A/C si C cu efervescenta la 70-100 cm .Ele ocupa un rol intermediar
intre celelalte soluri cercetate .
Cernoziomurile levigate nisipoase ,aici apare orizontul E,adancimea efervescentei este de 80-140 cm .la cele slab
sau mediu levigate este de 80-140cm .La cele slab sau mediu levigate si de 120-160 cm la cele puternic si foarte
puternic si foarte puternic levigate .Textura este mai fina iar indicii hidroficii ca coeficientul de ofilire si capacitatea
de camp sunt foarte ridicate .Permeabilitatea scade partial iar reactia este neutra sau slab acida si au rezerve de
humus sporite cat si elemente nutritive ,iar potasiul este putin mai ridicat .Cernoziomurile levigate nisipoase sunt
mult superioare cat priveste regimul apei din sol si al substantelor nutritive si dau bune rezultate la majuritatea
culturilor se recomanda ingrasaminte cu azot .O caracteristica fizica chimica si mineralogica a nisipurilor si solurilor
nisipoase din dreapta calmatuiului a fost facut inca din anul 1966 cand sa facut analiza mai multor profile
pedologice in toata zona mai sus mentionata .S-au executat determinari fizice ca :compozitia granulometrica
,greutatea volumetrica ,porozitatea totala ,coeficientul de hidroscopicitate ,coeficientii de ofilire ,determinarile
chimice ca reactia solului (pH) in suspensia apoasa ,continutul in humus ,azot total ,fosfor total ,fosfor mobil ,si
potasiu schimbabil.
Determinarile mineralogice


4

Din punct de vedere al asocierilor fizice si hidrofizice ,aceste soluri se deosebesc dupa relief ,vantul dominant si
gradul de culturalizare .Continutul in argila fizica situeaza 3 din aceste grupe in categoria nisipurilor si 4 in
categoria solurilor nisipo lutoase .
In straturile superioare se afla mai mult nisip grosier decat nisip fin .Repartizarea materialului nisipos pe adancime
variaza decat expunerii procentului de deflatie eoliana.Fata de profilele de varf de duna la cele situate pe
interduna se cede o crestere a fractiunilor granulometrice fine .Greutatea volumetrica varieaza in functie de
procentul de materie organica .Valorile porozitatii totale sunt legate de cele a greutatii volumetrice .Propietatile
hidrofizice varieaza in functie in functie de fractiunile fine.Cele mai scazute valori ale coeficientului de
higroscopicitatesi coeficientului de ofilire se intalnesc la nisipurile de pe varf de duna slab humifere .Valorile lor
cresc in interduna de la solurile nisipoase la nisipo lutoase slab, mediu sau puternic humifere .
Determinarile chimice.
Reactia nisipurilor este in general neutra cu valori in general intre 6.2si7.3 in stratul arat si creste odata cu
adancimea la solurile cu carbonatii .Valorile substantelor organice varieaza intre limite largi la suprafata si pe
cand in straturile inferioare se observa o descrestere lenta a materiei organice .Aceste repartitii uniforme ale
substantei organice pe profil arata in parte fertilitatea solurilor nisipoase cu un continut redus de substante
organice la suprafata .
Azotul total prezinta scaderi lente pe profile cu exceptia solurilor ingroapate .Fosforul total aflat in stratul arat da
solurilor de slab si mediu aprovizionat .Cat priveste fosforul mobil ,valorile analitice situeaza solurile ca slab
aprovizionate .Exceptie fac doar cateva profile ca Spiru Haret 2 Macovei 2 si Rusetu 2 care au primit ingrasaminte
fosfatice si potasice.Continutul in potasiu este si el foarte scazut caracterizand solurile ca fiind sarace in potasiu .
Din punct de vedere mineralogic compozitia fractiunilor coloidale separate din doua profile de sol in regiunea
cercetata este de 85-90% openilit ,3.7 caolinit si 5-10%cuart sub forma cristalina .Fertilitatea solurilor nisipoase
cercetate prezinta variatii in functie de argila ,substanta organica ,azot si fosfor precum si de propietatea solului
de a retine apa.
Pentru inbunatatirea fertilitatii solurilor din zonele cercetate trebuie completat deficitul de apa prin irigatii
precum si aprovizionarea cu substante nutritive .
In trecut toate zonele nisipoase din tara precum si cele din zona Calmatuiului erau cultivate cu salcam ,plante
perene cereala vita de vie etc.,dar din toate acestea vita de vie sa dovedit a fixa si valorifica in modul cel mai
economic aceste tipuri de terenuri .Din cele 11500 ha de terenuri nisipoase din dreapta Calmatuiului 6500ha
sunt improprii culturii cerealelor si se preteaza doar culturii vitei de vie Aceste 6500 ha sunt situate in comunele
Insuratei, Mihai Bravu .Spiru Haret ,Cuza Voda Rusetu ,Ulmul .
Conditiile climatce sunt destul de bune in acesta zona si anume:temperatura medie din luna cea mai calda este
de 23.5grade ,iar a lunei celei mai reci este de -19grade .Foarte rar atind -29 grade celsius Suma globala a
gradelor de temperatura este de este de 3625 grade celsius suficient pentru soiurilor cele mai tardive (Babeasca
neagra )
Suma globala a straluciri soarelui este de 2700 ore iar cea reala de 1800 ore.
Media precipitatiilor pe an ating 498.7mm
Umiditatea aerului este de 69.5.Roua este foarte frecventa datorita solului care se incalzeste si se raceste foarte
repede in timpul noptii ,acestea favorizand aparitia diferitelor boli mai frecvent toamna cand duce la aparitia
putregaiului


5

Acest lucru solicita un efort maxim in timpul recoltatului pentru ca aceesta sa se faca intru-un timp cat mai scurt
incat pierderile sa fie minime
Numarul zilelor cu bruma ajung la 12.2.Vantul dominant este Crivatul care bate cu frecventa de 28.2% si
intensitete de 2.4
Apa freatica se situeaza la 0-4 m primapanza freatica ;10-15 m a doua panza de apa freatica .
Relieful si morfologia; conditii naturale
La nord in imediate apropiere a raului Calmatui se gaseste lunca joasa a Calmatuiului care pe unele portiuni este
foarte ingusta ,aproape inexistenta ,aceasta este rar inundata este usor ondulata cu pante mici sub un grad .Pe o
portiune mica se gaseste o depresiune care in trecut retinea apa ,dar care astazi este desecata si flora acvatica a
disparut formand doar o pasune slaba pe Lacoviste saraturata .
Coasta care desparte lunca de terasa are pante mari variind intre 15-16 grade pana la 60 grade, formate din sol
leossoid avand axpozitie nordica si slaba tendinta de erodare prin ape de ploi si vanturile puternice din aceasta
regiune .
Campia inalta care porneste din capu lcoastei si se extinde pe o lungime de 7-8 km se afla la o inaltime de
aproximativ 20 m deasupra nivelului luncii si variind inaltimile ei intre cotele 50-60 m ata de nivelul marii.
Aceasta terasa intinsa pe 7-8 km spre sud prezinta relief ondulat datorita valurilor de nisip depuse de vant si de
ridicaturi sub forma de movile si depresiuni cu pante de 5-8 grade cu tendinte de erodare eoliana.
Geologia si Stratificarile:
In lunca joasa roca mama este formata din aluviuni cu texturi variabile dar in general grele si impermeabile ,in
timp de seceta se produc crapaturi mari .
Coasta ere ca roca mama o succesiune de straturi de loess si nisipuri aduse de vanturi in decursul anilor .
Campia inalta care cuprinde cea mai mare parte din teren este formata din soluri de tip zonal.Cu ocazia saparii
puturilor cat si din profile de diferite adancimi s-a constatat ca nisipurile de dune au grosimi variabile de al 0-5 m si
au fost depuse pe loess
Se mai remarca faptul ca in unele locuri loess-ul apare mai la suprafata ,solul avand tendinta de formare de tip
zonal.
Hidrografia si Hidrologia
Din punct de vedere hidrografic situatia teritoriului se prezinta astfel,
Raul Calmatui are debit mic si cu viteza de curgere foarte mici pe timp de seceta firul apei intrerupt, si albia sa
producand o insiruire de baltoace cu apa stagnanta, verde si saraturata.
In lunca joasa a Calmatuiului adancimea apei freatice varieaza de la 0-0.60 m in portiunile cele mai joase ,1.20-2
mpe majoritatea suprafetei ocupate de lunca joasa .In general apa este salcie ,saraturata si amara si nu poate fii
folosita ca apa potabila .Apa are salinitate ridicata datorita circulatiei reduse ,ea se incarca cu saruri ,minerale din
materialul de umplere al depresiunilor pastrand adeste saruri neavand posibilitatea diluarii lor prin amestecul
natural ce ar urma in cazul unei circulatii normale .
In restul campiei panza de apa freatica varieaza dupa relief si intensitatea precipitatiilor ,adancimea varieaza intre
8-16 m .Apa din puturi este mica si deseori tulbure ,iar cea din cea de a treia panza freatica de la adancime de 20


6

mare apa potabila buna si cu debit constant.In anii secetosi continutul de saruri se ridica si in lipsa de alta sursa
tot timpul ,terenurile gradinilor de legume foloseste pentru irigare aceasta apa si deseori multe culturi sunt
periclitate .Cele mai sensibile la continutul ridicat in saruri s- au dovedit a fii ardeiul ,vinetele,si
morcovul,principalele saruri ce predomina in apa freatica sunt clorurile.

Clima
In general clima teritoriului se poate caracteriza ca fiind un climat de stepa cu precipitatii anuale moderate ,cu
veri calde si secetoase si ierni destul de friguroase.
Trecera de la iarna la vara este destul de brusca dar trecerea de la vara la toamna se desfasoara intr-un timp
mai lung.
Temperatura
Din datele pe ultimi 35 ani sa constatat ca temperatura normala anuala este de 10.7 grade celsius,temperetura
medie anuala variind intre 8.6-12.1 grade celsius
Repartizata pe luni ,temperaturile medii arata ca cea ma rece luna este ianuarie care are medii de -6.3 grade
celsius urmata de luna decembrie de -2.4 grade celsius si luna februarie cu 1.8 grade celsius.
Transpuse in diagrama ,temperaturile lunare ne dau o curba ascendenta ianuarie-iulie si descendenta intre
iulie decembrie .Suma temperaturilor 01 martie -30 septembrie este de 3503 grade celsius care este suficienta
pentru culturile de camp obisnuite.Suma temperaturilor 01mai-15octombrie necesara dezvoltarii plantelor
subtropicale ca exemplu Orezul da un total de 3242grade celsius de unde rezulta ca ar fii buna pentru cultura
Orezului.
Mediile maxime sunt lunile august 25.3 grade celsius ,iulie cu25.2 grade celsius si iunie cu 22.2grade celsius,iar
maximileabsolute pe decade dau 26-27 grade celsius, daca nu sunt secete lungi nu produc ofiliri .
Ingheturile de primavara sunt de 46 zile in 10ani cea ce da posibilitatea de inghet de 15%si care se produc in
prima jumatate a luni aprilie, acestea ducand la concluzia sa se recomande semanatul porumbului in a doua
jumatate a luni aprilie .Ingheturile timpuri apar in luna octombrie cu frecventa de 15%ceea ce indica ca pana la
aceasta epoca sa avem graul si orzul de toamna bine inradacinate si infratite .Se indica urmatoarele poci de
semanat avand in vedere datele tehnice ;
- 01-15 august cultura de rapita se fie semanata
- 15 septebrie 15 octombrie semanarea graului
- 15-30 septembrie semanatul secarei si orzului de toamna
- 20februarie 01martie semanatul mazarei ,ovazului mustarului lucernei
- 01-20martie semanatul orzului de primavara ,floarea soarelui tutun,morcov
- 31martie-01aprilie semanatul sfeclei de zahar si plantelor e nutret
-10-30 aprilie semanatul porumbului ,fasolei si cartofului
Precipitatiile : media sumelor anuale de precipitatii pe 35 ani este de 498.70mm,acest total caracterizeaza
regiunea cafiind cu un climat de stepa cu pricipitatii moderate,iar pe anotimpuri sunt repartizate astfel


7

-Iarna cu suma medie 88.6mm,reprezentand17.2% din totalul precipitatiilor
-Primavara cu suma mediede 124mm reprezentand 26.1%din totalul recipitatiilor
-Vara cu suma medie de 176.7mm reprezentand 35.5% din totalul pecipitatiilor
-Toamna cu suma medie 109.4mm reprezentand 21.5% din totalul pecipitatiilor
Suma de 176.7mm in trimestrul de vara si cu rezerva din primavara s-ar crede ca este suficienta pentru
majoritatea culturilor agricole daca in cadrul trimestrului repartitia pe decade a acestei sume ar fii facuta dupa
cerintele plantelor.Precipitatiile vara cad sub forma torentiala dupa epocile lipsite de precipitatii astfel ca o
buna parte din apa se scurge la suprafata
Vanturile ,din obsevatiile pe teren a directiei de depunere a dunelor fixate reiese ca vanturilor dominante sunt
vanturile din directia nord
Numai 65 zile din cursul unui an domneste calmul si cel mai mare nr de zile cu calm sunt lunile septembrie
octombrie si august.
Frecventa vanturilor din nord depaseste dublu frecventa oricareia din celelalte vanturi .Acest vant de nord rece
este vantul care iarna aduce zapada iar vara precipitatii scurte Al doilea ca intensitate vantul care bate din
nord vest si sud -est aducand vara seceta iar iarna geruri .
Din cauza altitudini mici fata de nivelul marii,clima rece este putin stabila iar variatiile de temperatuta de la zi
la alta si de la o luna la alta sunt destul de marii.
Vanturiile foarte frecvente produc iarna viscole si geruri puternice iar vara produc evaporarea puternica
impregnand climei un caracter secetos
Vegetatia
Regiunea apartine stepei fara paduri naturale iar vegetatia arborescenta se reduce la 2-3 specii de arbustii iar
perdelele de protectie sunt din salcam
Din vegetatia ierboasa in lunca joasa care are un continut ridicat in saruri intalnim artemisia austriaca
nastricaria samonila iar in cele foarte saraturate salicorzia herbaceae .In zona uscata intalnim cynodon dactilon
,bromus sterilis,festuca ovina etc.Din buruienile cele mai periculoase intalnim raphanus raphanistrum
Influenta Antropica
Influenta omului in stabilirea nisipurilor .Astazi oamenii se conving tot mai mult de la an la an de importanta
lucrarilor agrotehnice ,ingrasari solurilor amendarii si irigarii lor .Odata cu obtinerea productiilor ridicate se
schimba si fertilitatea ,ridicandu-se.
Insusirile principalelor unitati de sol
Tipul zonal caracteristic este cernoziomul care a evoluat in conditiile fitoclimatice si fitogeografice specifice
acesteia;relieful de campie ,climat de stepa si vegetatie ieboasa
Procesele de bioacumulare sunt moderate cu un continut de 3.8%humusavand un orizont A de 80 cm avand un
colorit specific si cu un continut mediu de N.P.K


8

Procesele de levigare sunt moderate .Carbonatul de calciu creste cu adancimea ,astfel ca la adancimea de 1m
in orizontul C el ajunge la 10%.Din cauza levigarii moderate ,debazificarea este modificata fiind mai slaba decat
la alte cernoziomuri ,
Procesele de alterare a mineralelor primare se petrec cu intensitate slaba iar procesele rezultate raman la
loculo de formare fara sa fie duse pe profilul de sol pentru formarea orizontului B.
In afara solurilor zonale se deosebesc urmatoarele unitatii de soluri determinate de interferenta si
interactiunea factorilor de sclerificare care se realizeaza diferit pentru diferite unitati.
In depresiunea din imediata apropiere a Calmatuiului datorita redistributiei interne a apei din precipitatii fara
drenaj extern s-a format o lacoviste slab salinizata .
In orizintul G care se afla la 60cm adancime se gasesc acumulari fero-manganoase ,aici trecerea de la arizontul
A la G se face printr-un orizont de tranzmisie A/G. Sunt bogate in humus ajungand loa 4-8 %,sunt slab alcaline
si slab debazificate .
Pe partea din imediata apropiere a luncii datorita drenajului extern bun s-a format cernoziomul castaniu mai
putin levigat cu orizontul C la 0.35m .
Acesta este bine aprovizionat cu principalele elemente de nutritie plantelor :0.15-0.20%azot total pana la 0.16
fosfor total si 0.10-0.30potasiu. Acesta reprezinta o fertilitate mai ridicata decat solul cernoziomul carbonatic.
Pe depozitele eoliene ,pe suprafetele stranse a-au format cernoziomuri nisipoase cu roca mama formata din
nisipuri fixate .Aici acumularea humusului este slaba ,gradul de structurare redus si levigare usoara.Orizontul A
este gros ,efervescenta mai coborata si lipsesc carbonatii .Aceste cernoziomuri sunt afanate ,excesiv de
permeabile, nu retim apa se in calzesc si se racesc repede ,se lucreaza usor ,au un continut ridicat in humus si
azot total de 2.5%.
Aici se recomanda agrotegnica specifica solurilor cu un continut mai ridicat in nisip in vederea cresterii
fertilitatii.
Solurile din drepta Calmatuiului sunt de natura aluvionara in diferite stdii de solificare care au dat urmatoarele
unitati de sol ;
- Sol aluvionar brun (lutonisipos si ocupa o suprafata de 2%)\
- Lacoviste (luto-argiloasa moderat salinizata)ocupa o suprafata de 1.25%
- Sol loessoid(luto-nisipos)ocupa o suprafata de 3.15%
- Sol nisipos brun (nisipo lutos)ocupa o suprafata de 73%
- Sol nisipos crud (nisipos)ocupa o suprafata de 2.8%
- Cernoziom ciocolat (luto nisipos)ocupa o suprafat de 4.5%
- Cernoziom castaniu (luto nisipos)ocupand o suprafata de 11.85%
- Cernoziom degradat (luto nisipos)ocupa o suprafata de 1.6%