Sunteți pe pagina 1din 25

Escar Prod

Scurt istoric al firmei


Escar Prod SCA (societate cooperativa agricola) s-a infiintat in octombrie 2005 cu
scopul de a prelucra si promova carnea de melc din productia fermelor membre. Scopul
infiintarii prelucrarea si promovarea carnii de melc din productia fermelor membre.
!nitial s-a plecat de la ideea cresterii melcului prin metode traditionale pe ferme"
iar in momentul reali#arii interesului enorm sugerat de $irectia Agricola si A%CA" s-au
&otarat sa se infiinte#e ca asociatie" sub incidenta 'egii 5(()200*.
!n pre#ent" membrii sociatatii sunt in numar de 2+( fermieri" raspanditi in +,
-udete.
Starea proprietatii:
Helicicultura" ramura #oote&niei care se ocupa cu cresterea melcilor comestibili
tinde sa devina in conte.tul cererii din ce in ce mai mare de carne de melc" una din cele
mai rentabile alternative ale #oote&niei traditionale.
Suprafata totala e.ploatata este de peste ,00 &a cu o productie estimativa de +000
tone materie prima anual.
/abrica este construita in comuna 0eliu -udetul 1rasov la cele mai inalte standarde
europene" utilarea si operarea ei fiind guvernate de normele !S2 22.000" 3ACCP si
cerintele impuse de EcoCert !nternetional" organism de certificare 1!2.
Produsele finite constau in carne de melc sub forma de conserve" pac&ete
ing&etate si semipreparate.


/abrica de procesare a carnii de melc a fost construita la cele mai inalte standarde
in domeniul industriei alimentare si corespunde tuturor cerintelor atat !S2 22.000"
,
3ACCP cat si a normelor impuse de catre organismul de certificare EcoCert
!nternational" cu sediul in %ort&eim - 4ermania.
Certitudinea sursei de materie prima de inalta calitate" te&nologia de ultima ora la
nivelul unitatii de procesare" cat si certificarea 1io" po#itionea#a Escar Prod-ul" printre
cei mai de#irabili furni#ori de produse din carne de melc de calitate.
2rgani#ata ca o cooperativa de crescatori de melci" Escar Prod a reusit in ultimii
ani sa asigure materia prima necesara productiei de cca.,.000 tone)an de produs finit"
cunoscut in lumea gastronomica sub numele 50&e elegant food6.
Entu#iasmul fermierilor a fost atat de mare incat in mai putin de 2 ani"
cooperativa a a-uns la un capital social de apro.imativ (50.000 E78.
Consiliu de Administratie
Consiliul de Administratie este organul deliberativ si deci#ional care se intruneste
cel putin o data pe luna sau ori de cate ori este nevoie si este format din repre#entantii
asociatilor" alesi de Adunarea 4enerala dintre persoanele din conducerea institutiilor de
credit membre.
2 informare cu privire la ordinea de #i a Consiliului de Administratie" problemele
discutate" &otararile luate" este transmisa lunar tuturor membrilor Asociatiei" impreuna cu
sinte#a activitatii asociatiei in luna respectiva.
Consiliul de Administratie este format din 5 membri avand urmatoarea structura
un $irector (9ircea !ordac&e )" un Sef Productie(9anolac&e Silviu)" un repre#entant
#onal(Cocoras 4&eorg&e)" un Presedinte al Consiliului de Administratie (9arcel 9acris)
si un Secretar (!ldi:o 4;onos).
Adunarea Generala
Adunarea 4enerala" formata din toti membrii fondatori si cei care au aderat
ulterior" este organul suprem de conducere al Asociatiei. Adunarea 4enerala a Escar Prod
are urmatoarele atributii
alege Consiliul de Administratie si aproba regulamentul de organi#are si
functionare al acestuia<
stabileste structura organi#atorica a Secretariatului 4eneral al asociatiei si
numeste Secretarul 4eneral<
anali#ea#a si aproba raportul anual de activitate al Consiliului de Administratie si
programul de activitate pe anul urmator<
ratifica re#ultatele negocierilor si conventiilor de interes general.
Adunarile 4enerale sunt ordinare si e.traordinare cele ordinare se desfasoara
anual" la data stabilita de Consiliul de Administratie" iar cele e.traordinare" ori de cate ori
este nevoie sau la cererea unei cincimi din numarul de membri.
2
Secretariatul General
Secretariatul 4eneral este condus de catre un Secretar 4eneral numit de Adunarea
4enerala. Secretariatul 4eneral are urmatoarele atributii
aduce la indeplinire deci#iile Consiliului de Administratie<
e.ercita atributiile Consiliului de Administratie in intervalul dintre sedintele
acestuia si in limita imputernicirilor acordate<
organi#ea#a si coordonea#a activitatile comisiilor te&nice<
administrea#a material si financiar Asociatia<
raspunde de corespondenta" relatii cu publicul" securitatea documentelor.
Presedintele Asociatiei sau inlocuitorul sau pot da mandat Secretarului 4eneral sa
repre#inte Asociatia in relatia cu organisme interne si internationale.
Secretariatul 4eneral este compus din
!ldi:o 4;onos.
Consiliul de Administratie este compus din
9arcel 9acris (presedinte)<
8aul !lut<
9ares 1ucur<
=solt >irag<
$inu 0eodoreanu.
Cooperative agricole
?Cooperatia agricola este destinata sa elimine din economia nationala
inconvenientele pe care le-a adus cu sine reforma agrara si sa devina factorul &otarator de
progres in de#voltarea si perfectionarea agriculturii" intocmai ca si in $anemarca sau alte
tari de mica productie@.
,
?Cooperatia este cel mai nimerit instrument pentru desavarsirea
reformei agrare" prin inlaturarea e.ploatatorului in &aina noua. $e la e.ploatarea directa a
muncii" care era indeletnicirea proprietatii de latifundii" mica proprietate" daca nu-si
organi#ea#a prin ea insasi desfacerea" creia#a conditiile de e.ploatare a produsului@.
2
Cooperatia repre#enta un mi-loc e.celent pentru o de#voltare favorabila a
productiei si distributiei produselor agricole" pentru diseminarea celor mai bune metode
te&nice de productie si" in fine" pentru raspandirea cunostintelor de specialitate in mediul
rural. Prin cooperatie" se putea reali#a aprovi#ionarea in comun a micilor agricultori cu
,
Sporirea productivitii proprietii rurale, n Revista Argus, 6 Martie 1924, No. 3303, anul XV, p. 41
2
I.I. Tatos, Comerul de cereale n sistemul cooperatist, Bucureti, 1929, p. 2
+
instrumentele necesare productiei" cum ar fi masini" unelte" seminte etc. !ntervine c&iar
?insusi procesul de productie" pentru a reali#a o ameliorare" o rationali#are si pe cat
impre-urarile permit" o mecani#are a acestei productii@
Dezvoltarea cooperatiei rurale moderne in tara noastra
!n ,A*A iau fiinta primele cooperative agricole de productie" cunoscute sub
numele de gospodarii agricole colective. $in ,A52" au inceput sa fie create masiv
intovarasiri agricole de productie" care din ,A5A au fost transformate ma-oritar in
cooperative agricole de productie.
!n urma politicii agricole adoptate in perioada ,A*B - ,ABA au re#ultat trei forme
organi#ationale de productie agricola unitati cooperatiste" ferme de stat si gospodarii
individuale.
1. Sectorul cooperatist
$upa cum se mentiona anterior" acest sector a inclus 4ospodariile Agricole
Colctive si intovarasirile agricole de productie" ambele tipuri fiind transformate
ulterior in Cooperative Agricole de Productie. $in punct de vedere teoretic"
CAP-urile s-au infiintat prin vointa personala a membrilor de a-si pune in comun
terenurile" animalele si uneltele si utila-ele detinute pentru a produce la un nivel superior.
Practic" nu a fost oferita nici o alternativa taranilor" iar pamantul pe care-l detineau a fost
introdus in aceste tipuri de organi#are agricola.
Caracteristice acestui tip de unitati erau eficienta si productivitatea sca#ute"
datorate in special lipsei de cointeresare a taranilor care aveau calitatea de membri
cooperatori.

2. Sectorul de stat
Sectorul de stat cuprindea 2B, de ferme pana in anul ,A*5" cu o suprafata
agricola de 2*+ mii &a. Acestea erau organi#ate pe amplasamentul fostelor ferme ale
9inisterului Agriculturii si $omeniilor" la care s-au adaugat ulterior" in urma aplicarii
reformei agrare din ,A*5" o parte a proprietatilor mosieresti. Pana in anul ,A*B" numarul
fermelor de stat a crescut la (+(" ocupand o suprafata agricola de C,5 mii &a. $in anul
,A*B au inceput sa fie infiintate 4ospodariile Agricole de Stat (4AS)" ca unitati de sine
statatoare" care e.ploatau 2"BC mil &a teren agricol" din care C,0 mii &a teren arabil. 'a
inceputul anului ,A(+ e.istau 5(0 de 4AS-uri care detineau *.+(+ mii &a teren agricol si
,.CB, &a teren arabil.
+
3. Sectorul privat
Acest sector era repre#entat de gospodariile personale ale membrilor CAP (curtile
caselor sau alte terenuri de mici dimensiuni situate in imediata vecinatate a casei)"
+
DacEueline 'eonte" Cooperarea agricola in conditiile economiei de piata" te#a de doctorat" Academia de Studii
Economice" 1ucuresti" 2000" p. *+
*
precum si de gospodariile din regiunea montana unde procesul de colectivi#are nu s-a
putut reali#a ca urmare a conditiilor geografice nefavorabile. Acest tip de gospodarii era
cu mult mai intensiv decat CAP-urile datorita interesului proprietarilor pentru obtinerea
ma.imului de pe acele suprafete" re#ervei de forta de munca" amplasarea in imediata
apropiere a casei" marea ma-oritate a inputurilor proveneau din productia proprie.
4ospodariile din #onele de munte aveau o dimensiune medie de 2"+* &a.
*
Evolutia economiei nationale si politicile economice uneori contradictorii" au
impins agricultura intr-o situatie dificila. !mbatranirea populatiei rurale" migratia fortei de
munca dinspre urban catre rural" improprietarirea persoanelor din mediul urban ca urmare
a reconstituirii dreptului de proprietate romanesti pe calea transformarii pentru a
corespunde nivelului si standardelor impuse de catre 7E.
Procesul de privati#are si restituire este aproape finali#at" dar partea repre#entata
de agricultura in economia romaneasca ramane in continuare foarte ridicata. !n sectorul
agricol" nivelul de aliniere a legislatiei este bun" dar trebuie accelerat. Au fost facuti pasi
in vederea intaririi capacitatii administrative" insa aceste eforturi trebuie continuate.
$in punct de vedere teoretic" putem opina ca sensul si vite#a tran#itiei de la o
agricultura de tip colectivist la una de tip individual" cu o puternica nota familiala" pot fi
e.plicate tinand cont atat de momentul de referinta cat si de sustinerea si stimularea
startului spre agricultura individuala.
0rebuie subliniate avantajele ma-ore ale agriculturii de tip individual costuri de
tran#actie reduse" munca prestata putand fi astfel mai bine monitori#ata< un mai bun
control al alocarii resurselor care poate determina o eficienta crescuta. !n acelasi timp"
agriculturii de tip individual ii este asociata si o serie de de#avanta-e repre#entate de
lipsa economiilor de scala in managementul riscului" informatiei" creditului" procurarii de
input-uri" mar:etingului si productiei" considerate drept costuri de oportunitate pentru
parasirea agriculturii colectiviste.
$intre principalele restrictii in de#voltarea agriculturii de tip individual pot fi
mentionate urmatoarele modele institutionale incomplete care se refera la lipsa
institutiilor de credit si de finantare" precum si la e.istenta unor institutii de sustinere
subde#voltate< capitalul uman este destul de slab pregatit" iar sistemele de instruire
agricola" cercetare si e.tensie sunt in adesea lipsite de eficienta< drepturile de proprietate
si legislatia aferenta au in continuare un statut destul de incert.
Cei mai importanti factori critici care afectea#a a-ustarea fermelor familiale la
sc&imbarile structurale si care le fac mai putin eficiente si competitive isi au originea in
a) mediul macroeconomic al fermelor si in masurile de politica agricola adoptate de catre
decidentii politici" si b) mediul microeconomic al e.ploatatiilor agricole.
5
$intre factorii critici care pot fi incadrati in categoria mediului macroeconomic
putem aminti reformele generale si sectoriale adesea contradictorii si insuficiente"
absenta unei politici sociale sau instituirea uneia care nu vi#a si mediul rural" interventia
statului in reglementarea preturilor si a ratelor de sc&imb" instabilitatea sectorului datorita
*
4." !onita" DacEueline 'eonte" $aniela 4iurca" Privati#area in agricultura" in Conditionalitati ale
politicilor agricole si alimentare" Academia 8omFna" 4rupul de 8eflectie - Evaluarea Starii Economiei
%ationale ESE% 2" 1ucuresti" 2002" p. A5
5
$. 4avrilescu (coordonator)" 8estructurarea fermelor in 8omFnia cau#e" eficienta si implicatii
politice" 1ucuresti" ,AAA" p. B2
5
si lipsei promovarii unei politici de e.port substantiale.
*.Cresterea productivitatii marginale a muncii in spatiul rural
$e#voltarea sectorului privat poate fi considerata ca principalul determinant in
formarea premiselor diversificarii ocupationale si implicit in reducerea saraciei din
mediul rural. Astfel" statul poate spri-ini formarea si de#voltarea intreprinderilor mici si
mi-locii" prin forme variate de subventii sau sustineri transparente acordate
intreprin#atorilor privati care intentionea#a sa-si lanse#e sau sa-si de#volte afaceri in
afara mediului urban.
Spri-inirea infiintarii cooperativelor de servicii in avalul sau amontele agriculturii
poate repre#enta un alt scop pentru programele guvernamentale" care ar putea fi atins si
prin alocarea directa de resurse financiare. Printr-o astfel de actiune este posibila
determinarea unei cresteri a puterii economice a gospodariilor taranesti" prin distribuirea
de inputuri" colectarea" depo#itarea" transportul" procesarea si comerciali#area
produselor agricole.
7n rol complementar esential il are si de#voltarea pietei funciare" care urmea#a in
mod logic reformei din structura proprietatii. !n plan practic" aceasta se poate reali#a
printr-un set de masuri coerente care sa conduca la finali#area demersului de eliberare a
titlurilor de proprietate" sa simplifice procedurile de inregistrare cadastrala" cu efecte
directe in reducerea costurilor tran#actiilor" sa permita acorduri fle.ibile de concesionare
si arendare a terenurilor etc.
2data cu cresterea dimensiunii sectorului privat" structurile @patronale@
repre#entand sectorul de stat se vor reduce. $e asemenea" unele organi#atii patronale nu
vor mai putea asigura repre#entativitatea necesara" ramanand doar cu @oameni imagine@.
Pentru clarificarea acestor situatii se impune promovarea unor modificari legislative care
sa contribuie la stabilirea unor repre#entativitati reale.
Cooperativele sunt intreprinderi ce se confrunta cu probleme similare cu cele ale
firmelor traditionale concentrari" globali#are" sc&imbari organi#atorice si te&nologice"
adaptaari la nevoile in sc&imbare ale clientilor.
Pe langa acestea" cooperativele se confrunta cu provocari speciale datorate naturii
lor specifice de organi#atii controlate democratic ce ofera beneficii economice ec&itabile
membrilor sai.
Pentru a avea succes" cooperativele trebuie sa fie competitive" concomitent cu
mentinerea caracterului lor special - unitati de afaceri in care se investeste si care sunt
detinute de membrii sai in mod democratic si administrativ. !n ca#ul cooperativelor"
succesul nu inseamna numai profitabilitate ridicata a companiei insasi" ci si imbunatatirea
nivelului de trai" financiar sau de alta natura a membrilor sai (fie ei intreprinderi sau
persoane) si a comunitatii (geografic sau de alta natura) in care ele isi desfasoara
activitatea.
Pe plan international" noi forme de cooperative apar in special in
sectoarele sociale si asigurarilor sociale" unde ele prestea#a servicii" ofera noi
locuri de munca" conditii de viata mai bune celor care sunt" datorita
insuficientei capitalului" sunt e.clusi. !n multe sectoare cooperativele dau
posibilitatea intreprin#atorilor non-traditionali" cetateni care altfel ar fi e.clusi
(
din afaceri" sa-si asume responsabilitati antreprenoriale.
9embrii unei cooperative nu au voie sa fie in acelasi timp in societatea
cooperative concurente pentru ca isi fac concurenta. $aca acestia au intrat in societate
cooperatista trebuie sa se supuna regulilor societatii respective conform legii nr. 1/200
art. 32 litera c! privind cooperatia G 59embrii cooperatori au urmatoarele obligatii sa nu
fie in acelasi timp membri cooperatori in societati cooperative concurente si sa nu
e.ercite acelasi comert sau altul concurent pe cont propriu ori in contul altei persoane6.
'egea nr. ,)2005 privind organi#area si functionarea cooperatiei din
8omania incearca sa statue#e" intr-un cadru unitar" elemente de principiu
general valabile" care sa permita de#voltarea de societati cooperative si in alte
domenii decat cele e.istente.
Particularitatile diferitelor sectoare cooperatiste" care sunt organi#ate
si functionea#a in pre#ent" cat si cele ce urmea#a a fi constituite in temeiul
legii mentionate" precum si e.istenta in cuprinsul actului normativ a unor
dispo#itii de trimitere ale legii specifice diverselor tipuri de societati
cooperative" motivea#a initierea unui act normativ privind organi#area si
functionarea cooperatiei mestesugaresti.
Piata
!n ca#ul cresterii melcilor" se poate vorbi de doua tipuri de piete o piata locala"
e.istenta in tarile in care consumul de melci are o traditie indelungata si o piata
internationala" deservita de marii procesatori.
Prima dintre pietele mentionate consta in maga#ine de delicatese" restaurante si
piete agro-alimentare locale" deservite de una sau mai multe ferme de dimensiuni mici-
medii. $esfacerea in acest ca# se face in proportie covarsitoare en-detail.
Piata internationala e constituita din marile retele de retail" care ofera produse
proaspete si semipreparate. Aprovi#ionarea acestora se reali#ea#a de catre un numar
relativ mic de procesatori" capabili sa ofere cantitati mari si constante de produse. Acesti
procesatori la randul lor trebuie sa dispuna de o logistica comple.a pentru a putea oferi
constanta in aprovi#ionarea pietei (surse de melci vii" capacitati de prelucrare si stocare"
sisteme de transport si distributie).
Produsele finite au ca destinatie piata europeana si cea nord-americana si constau
in carne de melc sub forma de conserve" pac&ete ing&etate si semipreparate.
Produsele obtinute in fabrica de la 0eliu vor a-unge la e.port" in tari precum
1elgia" /ranta sau !talia" dar si pe continentul nord-american" tari care au si o traditie
gastronomica in ceea ce priveste consumul de melci si reunesc" deasemenea" cei mai
importanti procesatori din domeniu.
Pe piata romaneasca cererea este destul de mica" doar cateva restaurante din
8omania servesc preparate din carne de melc" comen#ile sunt mici. !nvestitorii de la 0eliu
estimea#a ca vor vinde carnea la un pret variind intre 20 si 22 de euro pe :ilogram.
Cresterea melcilor in ferme de melci poate fi una din cele mai profitabile afaceri
din ultimii ani din 8omania. $aca e facuta respectand toate conditiile din recomandarile
specialistilor" acest tip special de ferma poate aduce c&iar din primul an recuperarea
investiei facute H un profit apro.imativ egal cu aceasta. Spre e.emplu
C
III'a o investitie de 5000 euro" profitul in primul an poate fi intre ,0000 si ,5000
euro" in functie de pretul pe :g de melci stabilit de bursa de la Paris. !nvestitia de 5000
euro este calculata pt o ferma cu suprafata de apr. 2000 mp (0"20&a).
IIIPretul pe :g de melc in viu poate varia intre +"5 si 5 euro iar escargotul (carnea
de melc) poate a-unge pana la +0 euro.
Proaspeti sau congelati" sub forma de semipreparate sau conserve" asta#i
nimeni nu poate contesta gustul deosebit de rafinat al melcilor" produs gastronomic
nelipsit din restaurantele vest-europene" dar mai ales france#e si italiene" asiatice sau
americane.
/ormele de pre#entare
9elci vii" purgati-forma de van#are preferata pentru e.port si van#are in cantitati
mici pe piete agroalimentare.
9elci purgati congelati-au avanta-ul pastrarii pe termen mai lung.
Produs semipreparat-melci purgati"spalati si fierti" livrati cu tot cu coc&ilie.
Produs semipreparat-carne de melc fara coc&ilie.
Produse conservate-carne sau pateuri de melci"simple sau cu ierburi aromatice
Alte subproduse obtinute din melci
Coc&iliile de melc-folosite ca atare in gastronomies au sub forma macinata ca si
sursa de calciu.
2uale de melci-produs similar caviarului.
9ucusul de melci-folosit in cosmetica datorita continutului de &elicina.
Acidul uric-folosit ca ingrasamant pentru plante.
Analiza Strategica
/abricarea de procesare a carnii de melc se practica atat pe plan national cat si
international.
Produsele alimentare romanesti sunt bune de gustat" dar prea scumpe de cumparat
- aceasta a fost conclu#ia germanilor care au vi#itat standul 8omaniei din cadrul
e.po#itiei internationale de bunuri de consum ?Saptamana >erde5" ce are loc in aceasta
perioada la 1erlin. 'a noi nu prea se mananca asa ceva" dar in e.terior carnea de melc
este o delicatesa" mai ales ca este e.trem de &ranitoare.
Producatorii romani spun ca preturile marfurilor lor sunt cu peste ,0J mai mari
decat cele din Europa" dar nu pot sc&imba acest lucru.
Escar Prod SCA este orientata spre utili#area in cadrul proceselor sale cu impact redus
asupra mediului materie prima produsa in ferme ecologice.
9anagementul Escarprod impreuna cu intreg personalul organi#atiei este anga-at pentru
imbunatatirea continua a proceselor pentru reducerea impactului asupra mediului
si pentru prevenirea poluarii<
B
Conformarea cu cerintele legale referitoare la aspectele de mediu.
2biectivele de mediu se focali#ea#a pe
Colectarea selectiva a deseurilor si evacuarea prin firme autori#ate
7tili#area materiei prime provenite de la furni#orii cu ferme certificate ecologic
Prevenirea poluarii prin intermediul apelor u#ate
8educerea consumurilor energetice.
Certificare BIO
/abrica de procesare a carnii de melc corespunde tuturor normelor europene" cat
si certificarii EcoCert !nternational. ?Avem si certificare 1!2" care ne va permite sa
intram pe piete mult mai pretentioase5" sustine 9arcel 9acris" presedintele consiliului de
administratie al Escar Prod. Asociatia a fost infiintata in octombrie 2005" cu scopul de a
prelucra si promova carnea de melc din productia fermelor asociate" iar in mai putin de
doi ani au a-uns la un capital social de (00.000 de euro.
$e succes s-au bucurat proaspetii producatori de melci de la Escar Prod SCA" o
asociatie formata din 220 de fermieri din 2A de -udete" care vor procesa melcii de luna
viitoare. ?Este foarte probabil ca productia de anul acesta sa fie livrata in totalitate in
4ermania" potrivit contractarilor de pana acum5" afirma 9arcel 9acris" managing
consultant Escar Prod. 0argul de la 1erlin pre#inta pana pe 2C ianuarie peste ,00.000 de
specialitati culinare din 5( de tari ale lumii. Evenimentul atrage" anual" mai mult de
*00.000 de vi#itatori.
/abrica de procesare a carnii de melc Escar Prod din 0eliu (-ud. 1rasov)" unica in
8omania" comeciali#ea#a ,0 tipuri de produse" de la melci prefierti si congelati pana la
coc&ilii sterili#ate.Cel mai mare producator si e.portator de melci din lume este /ranta
,50.000 de tone pe an.
Procesul de productie
Recoltarea si vanzarea
8ecoltarea produsului pentru van#are este actul final al muncii depuse si
repre#inta remunerarea fireasca pentru activitatea stresanta si andelungata de crestere a
melcilor. Semnul principal care indica faptul ca un melc 3eli. a a-uns la momentul
recoltarii" este terminarea formarii marginii coc&iliei.
7n melc devine van#abil cand a terminat de crescut si marginea e.terioara a gurii
coc&iliei a devenit dura si re#istenta. Cand aceasta margine s-a creat si s-a antarit" ea nu
va mai fi supusa deteriorarilor datorita manipularii la locul de van#are sau an bucatarie.
9elcul a-unge la dimensiunea -usta daca a primit an timpul cresterii o alimentatie
adecvata< el asi poate termina formarea coc&iliei" ramanand insa de dimensiuni mici"
atunci cand a fost subalimentat sau a pascut an spatii cu vegetatie ce nu era proaspata" era
A
poate din anul precedent si" deci" acoperita de mucus. Cand dimensiunea melcului este
inferioara celei standard" vorbim de @nanism@" adica melcul s-a maturi#at fara sa creasca
la dimensiunile corecte< este un produs rebut" care aduce pagube fermierului" datorita
greutatii sale mici.
2data terminata bordura coc&iliei" melcul nu mai creste c&iar daca continua sa
manance.
Metode de recoltare
Recoltarea melcilor se face de-a lungul a doar doua luni din an" aprilie si mai" iar
uneori" cand conditiile meteo sunt favorabile" perioada se poate prelungi si an primele
saptamani ale lui iunie. 9elcii se pot recolta" de fapt" de-a lungul intregului an" cu
e.ceptia iernii" insa cantitati importante se gasesc doar an cele doua luni de primavara"
favorabile conditiilor de de#voltare a melcilor. !n aceasta perioada se recoltea#a peste
A0J din cantitatea de melci prelucrata pentru e.port.
Cantitatea de melci recoltata depinde si de conditiile meteorologice e.istente in
cele doua luni favorabile pentru aceasta activitate. 9elcii ies din coc&ilii pentru a-si cauta
&rana atunci cand afara este cald" cand vremea este insorita si e.ista umiditate (dupa
ploaie si dimineata" pe roua). /actorii climaterici sunt foarte importanti pentru
identificarea perioadei ideale de colectare.
Cea mai simpla si mai utili#ata metoda de recoltare este cea manuala" fie direct
sub fasiile de plasa fie de pe vegetatie. 9omentul optim pentru aceasta operatie este
dimineata" in #ori" deoarece melcii sunt inca acoperiti de apa de roua si se desprind usor<
se poate face si o stropire usoara pentru ca apoi" dupa apusul soarelui sa se faca
recoltarea.
Alte metode de recoltare utili#ea#a materiale care atrag melcii. Aceste materiale
pot fi foile de &artie neplastifiate (&artie de ampac&etat)" scanduri de lemn" folii de
polistiren" cutii rasturnate" tigle. Culegerea melcilor lipiti de aceste structuri poate
conduce adesea la deteriorarea coc&iliilor.
Pe ba#a e.perientei" se recomanda sa se faca recoltarea manual" melc cu melc" fie
pe plase 3elite. create in acest scop" sau direct de pe teren" din mi-locul vegetatiei care la
fine de ciclu a fost aproape cu totul mancata.
!trucat este vorba despre un aliment de lu." consumat in tari cu mari pretentii
gastronomice" precum /ranta" !talia" 4ermania sau Statele 7nite" procesul te&nologic de
prelucrare a carnii de melc trebuie sa se faca cu multa atentie si sa respecte cu strictete
conditiile igienice si sanitare. 0oate utila-ele cu care se prelucrea#a carnea de melc trebuie
sa fie ino.idabile" iar spatiile de lucru trebuie sa aiba pereti impermeabili" pentru a nu fi
afectati de aburul care se emana in cantitati foarte mari in timpul operatiunilor de
prelucrare" in care se foloseste foarte multa apa. 0oate utila-ele care se folosesc pentru
prelucrarea carnii de melc se pot obtine" la comanda" la o intreprindere speciali#ata din
tara" sau se pot importa" noi sau la mana a doua" din strainatate.
,0
Curatirea fiziologica
Produsul de crescatorie" inainte de a fi dus la piata sau furni#at beneficiarului"
trebuie sa treaca in mod obligatoriu prin procesul de curatire fi#iologica. Aceasta este o
operatie cu rol fundamental pentru conservabilitatea produsului si pentru pastrarea
calitatii igienico- sanitare ale melcilor.
Prin curatire fi#iologica se intelege o perioada de cel putin C #ile in care melcii
recoltati sunt pastrati fara a li se da &rana" in containere aerate si apte de a absorbi
umiditatea" in cantitate ma.ima.
Aceste containere pot fi colivii din plase supraanaltate sau c&iar cutii din lemn cu
capac" intotdeauna umplute doar ,)+ din volumul disponibil. 9elcii in fa#a de curatire nu
trebuie sa fie nici spalati" nici stropiti< deasemenea nu trebuie sa li se dea alimente uscate
cum ar fi tarate sau faina" cum au#im adesea. Acest post" insotit de o anumita
des&idratare" bloc&ea#a fermentatiile si in consecinta fac sa creasca perioada de
conservabilitate a melcilor.
Curatirea fi#iologica este unul din factorii principali ce face diferenta dintre melcii
recoltati in natura si vanduti fara nici un tratament" cum sunt produsele de import de pe
piata italiana" si melcii de crescatorie.
Acestia din urma sunt:
a) recoltati<
b) pusi la curatire<
c) selectionati dupa greutate si dimensiune<
d) ambalati pentru a fi trimisi la piata.
0oti factorii care califica melcul de crescatorie in ceea ce priveste sanatatea"
gustul" omogenitatea in procesul de fierbere< toate motivele care permit fermierului sa
foloseasca marca de origine care nu este doar o etic&eta ci un simbol al calitatii" se vor
regasi in pretul de comerciali#are.
Analiza Diagnostic
Crearea unei ferme mari de melci impune o investitie de timp" ec&ipament si
resurse. 0rebuie e.perimentate mai multe metode de crestere a melcilor pana se va gasi
cea mai potrivita pentru mediul dumneavoastra si pentru specia de melci pe care o
detineti pentru ca nu e.ista o formula care sa fie perfecta pentru toate situatiile.
Situatiile neplacute care ar putea aparea pe parcursul cresterii melcilor sunt
- mortalitatea mare in stocul initial de melci din cau#a sc&imbului brusc a &abitatului.
- in&ibatia melcilor din stocul initial fata de imperec&ere sau depunderea de putine oua
din cau#a perioadei de adaptare
,,
- canibalismul ridicat pana veti gasi un ec&ilibru intre temperatura si umiditate pentru a
micsora canibalismul intre nou nascuti
- daunatorii
- mediul de crestere nefavorabil temperatura sca#uta" inundatii etc.
$in informatii pe care le detin" o ferma cu o investitie mare" de ordinul la cateva
mii de dolari" devine profitabila din primul e.port. 0ipul de ferma pre#entat se considera
a fi cea mai profitabila din punct de vedere economic deoarece nu necesita multa munca
sau c&eltuieli ma-ore (doar apa" curentul cu care se mentin stropitorile si munca
anga-atilor care e minima). $e#avanta-ele acestui tip de ferma este ca se obtine o singura
productie pe an.
Aceasta metoda de a creste melcii este cel mai mult folosita in !talia. !giena
trebuie sa fie necesara prevenirii imbolnavirii melcilor. Pentru acesta trebuie facut
periodic curat in ingraditura" aruncate resturile de mancare" curatate recipientele pentru
mancare si cele pentru apa" sc&imbata apa de baut #ilnic. Pradatorii melcilor sobolani"
soareci" pasari" nevastuici" broaste" vulpe" arici" soparle" unele specii de fluturi" gandaci"
greieri" miriapode" precum si diverse ciuperci" para#iti" bacterii. E.ista si unele specii de
melci cu tendinte canibalice care va pot ataca melcii.
9ancarurile facute din carne de melci au facut mult timp parte din meniurile
tarilor europene" in special /ranta. %u mai mult de un secol in urma melcii erau culesi din
gradini si campurile din impre-urimi. Acum cererea este destul de mare ca fermele de
melci sa fie profitabile. Cei mai importanti importatori de melci sunt /ranta si !talia desi
restaurantele celorlalte tari nu refu#a includerea melcilor in meniuri.
Dezavantaje:
I Costurile ridicate pentru obtinerea si amena-area spatiului.
I Costuri ridicate pentru intretinere.
I 2 singura productie pe an.
I E.punerea melcilor la calamitati naturale.
I Pericolul daunatorilor si pradatorilor.
'a ora actuala informatiile legate de cresterea melcilor la noi in tara sunt foarte
putine si nu sunt sustinute de o ba#a practica. Pentru a veni in spri-inul potentialilor
clienti aceasta firma doreste a fi o interfata intre interesul crescut de pe piata romaneasca
si e.perienta acumulata de &elicicultorii din vestul Europei" in tari cu traditie indelungata
in domeniu.
Principalul de#avanta- ale acestui sistem pe langa c&eltuielile mari de amena-are
si e.ploatare sunt date de problemele induse de maturizarea precoce a indivi#ilor in
conditiile in care apare foarte adesea procesul de nanism si lipsa de calciu la nivelul
coc&iliei melcilor.
I%u pot fi infiintate ferme de melci pe orice teren.
IProductia se obtine o singura productie pe an.
I!n primii doi ani" o ferma de melci nu produce decat batai de cap.
!nvestitia nu este mare" dar succesul depinde nu doar de serio#itatea si dorinta de munca a
investitorului cat de starea vremii. $in al treilea an" investitia initiala va fi recuperata si
productia va aduce profituri frumoase.
,2
IProdusele ecologice ?made in 8omania5 au preturi peste cele europene.
Produsele alimentare romanesti sunt bune de gustat" dar prea scumpe de
cumparat (5scump" domKle" scump6) - aceasta a fost conclu#ia germanilor care au vi#itat
standul 8omaniei din cadrul e.po#itiei internationale de bunuri de consum ?Saptamana
>erde5" ce are loc in aceasta perioada la 1erlin.
Producatorii romani spun ca preturile marfurilor lor sunt cu peste ,0J mai mari
decat cele din Europa" dar nu pot sc&imba acest lucru. 59arfa noastra are nevoie de multa
munca manuala" care este din ce in ce mai scumpa. Si pentru ca nici nu producem mult -
circa o tona pe #i" folosind doar ingrediente naturale" trebuie sa ne acoperim c&eltuielile5
Avantaje
I C&eltuieli mici pentru construirea fermei.
I 2btinerea mai multor productii pe an.
I 9elcii se de#volta mai repede decat in mediu natural daca au conditii optime.
I Poate fi gasit in natura.
I Este de-a adaptat la climatul din tara noastra.
I Este re#istent si adaptabil.
I 9ortalitate de pana la ,0J in conditii de mediu naturale.
I2 investitie profitabila si de viitor.
!n afara de proprietatile gastronomice" melcul este folosit in medicina.
Cresterea melcilor pre#inta si o serie de avanta-e indirecte. Astfel" in comparatie
cu alte specii de animale" melcii nu fac galagie si nici mi#erie" e.crementele lor
repre#inta un foarte bun fertili#at" munca depusa este relativ putina" nu este nevoie de o
activitate #ilnica in crescatorie" melcii consuma toate tipurile vegetale (e.ceptie facand
ardeii si rosiile care sunt acide)" investitia nu este foarte mare si se amorti#ea#a rapid.
5C&iar daca nu avem inca produse tocmai competitive pe piata e.terna"
pre#enta la un astfel de targ este foarte importanta mai ales pentru comunicarea cu
celelalte state pe acest domeniu6" a afirmat ministrul agriculturii" $acian Ciolos" cu
oca#ia pre#entei sale la 1erlin. Potrivit acestuia" in viitor" 8omania ar putea avea
specialisti in domeniul agricol detasati in principalele tari europene" care vor putea studia
potentialele piete de interes ale 8omaniei - 4ermania" 2landa" /ranta" Polonia" Spania
sau !talia.
Asociatia 51ioterra6 a organi#at selectia pentru practica agricola in Elvetia" pentru
anul 200(. Practica se va desfasura in perioada l iunie-+0 august.
!n perioada desfasurarii practicii" cei selectati vor avea posibilitatea sa lucre#e
electiv la ferme elvetiene speciali#ate in &elicicultura " cu un standard inalt de
profesionalism. Practicantul trebuie sa participe #ilnic la program si sa lucre#e efectiv pe
tot parcursul programului fermei. Se ofera ca#are pntru familii" mentionand ca acest
pogram nu asigura un loc de munca in strainatate" ci este o posibilitate de insusire a unor
cunostinte teoretice si practice necesare pentru cei care doresc sa lucre#e in &elicicultura"
in mod profesional.
,+
Puncte tari Puncte slabe
- E.perienta in domeniu<
- Produs comple. de o calitate superioara<
-Clientela fideli#ata<
-Personal format profesional si
desc&iderea acestuia pentru instruirea
continua<
->ite#a de reactie deci#ionala la
modificarile produse in mediul e.tern si
intern<
-E.istenta culturii organi#ationale.
-Politica de pret fata de distribuitori
precara<
-0endinte de deteriorare a po#itiei
competitive<
-!mplementarea greoaie a managementului
calitatii<
-!nca nu au fost elaborate programe si
proiecte pentru anali#a calitatii" cercetarii si
a promovarii inovarii<
-!nca mai e.ista disfunctiuni in difu#area si
receptionarea informatiilor si in consecinta
sunt ingreunate detectarea nevoilor si
prioritatilor" dar si diseminarea deci#iilor la
toate nivelele functionale.
Analiza economico-financiara
Evidenta contabila este condusa in conformitate cu normele legale in vigoare"
inregistrarile sunt efectuate pe ba#a documentelor -ustificative" fiind respectate principiile
si metodele contabilitatii.
Sunt intocmite lunar balante de verificare pentru verificarea inregistrarii corecte in
contabilitate a operatiunilor patrimoniale.
Societatea asigura conducerea" evidenta si pastrarea tuturor registrelor obligatorii"
cu respectarea modului de completare" pastrare si ar&ivare. $atele pre#entate in bilantul
contabil anual reflecta realitatea si e.actitatea cu privire la situatia patrimoniului si a
contului de profit si pierderi. Anali#a economico financiara a intreprinderii s-a efectuat pe
ba#a bilantului contabil si a contului de profit si pierdere din data de +,.,2.2005.

Pentru inceput" elaboram bilantul financiar" ordonand activele dupa gradul de
lic&iditate iar pasivele dupa gradul lor de e.igibilitate.
,*
Indicatori financiari conform bilantului deus e anul !""#$ !""%$ !""& ai agentului
economic
0ip situatii financiare depuse S!9P'!/!CA0E
Indicatori din BI'A() 'ei
A(*' 2005 200( 200C
Active imobili#ate 020A' 20A(A A0AA0A 2A,CCBB
Active circulante 020A'" din care (B5*C0 C,A,A2 ,5+B2+5
Stocuri (materiale" productie in curs de e.ecutie" semifabricate"
produse finite" marfuri etc.)
C( ,,0B* B2*(*
$isponibilitati banesti (B,5+, 5BA05( ,BC*(*
Creante +B(+ ,,A052 ,2(B+0C
Capitaluri - 0otal" din care ,C,* B0(5(* ,2,0(C5
Capital social subscris si varsat C20 BA,(00 ,A0++20
Patrimoniul regiei 0 0 0
Patrimoniul public 0 0 0
Provi#ioane pentru riscuri si c&eltuieli 0 0 0
$atorii pe termen scurt C0*C25 5(*C0+ 2(C0AB+
$atorii 0otal C0*C25 B225+C +2*5+*B
Indicatori din CO()*' +, PRO-I) .I PI,R+,R,
Credite bancare pe termen lung 0 25CB+* 5C*+(5
Cifra de afaceri 0 A00, 2B(*++
>enituri totale 0 5B,C5 +0B2+C
C&eltuieli totale (C( ,*B+A( A((2,+
Profitul brut al e.ercitiului 0 0 0
Pierderea bruta a e.ercitiului (C( A022, (5CAC(
Profitul net al e.ercitiului 0 0 0
Pierderea neta a e.ercitiului (C( A022, (5CAC(
Indicatori din +A), I(-ORMA)I/,
%umar mediu de salariati 0 + A
0ipul de activitate" conform clasificarii CAE% Productia si conservarea carnii
Rentabilitatea capitalului angajat =
anga-at Capital
profit pe i impo#itulu si doban#ii platii inaintea Profit
,

unde capitalul anga-at se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari" cat si de
creditorii pe termen lung" si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau
active totale minus datorii curente.
,5
8entabilitatea capitalului anga-at2005 = 0
8entabilitatea capitalului anga-at200( L 0
8entabilitatea capitalului anga-at200C L 0
"enta#ilitatea capitalului angajat pe parcursul celor + ani de functionare a firmei
nu a suportat modificari.
Marja bruta din vanzari = ,00
afaceri de Cifra
i din van#ar brut Profitul

2 scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este


capabila sa isi controle#e costurile de productie sau sa obtina pretul de van#are optim.
9ar-a bruta din van#ari2005L0
9ar-a bruta din van#ari200(L0
9ar-a bruta din van#ari200CL0
$arja #ruta din vanzari pe parcursul celor + ani de functionare a firmei nu a
suportat modificari.
BONITATEA FINANIA!A
1onitatea repre#inta capacitatea debitorului de a face fata obligatiilor de plata la
scadenta.
Pentru determinarea bonitatii se tine cont de o serie de indicatori" cum ar fi
lic&iditatea" solvabilitatea" rentabilitatea.
'ic0iditatea atrimoniala este un indicator care re#ulta dintr-un raport intre elementele
active ce pot fi transformate in bani in termen scurt.
%ic&iditatea se calculea#a dupa formula
%g 1
,00
E.p.p.
E.p.a.

Lg2005 L
,00
E.p.p.
E.p.a.

L
,00
0
(B,5+,

L 0
Lg2006 L
,00
E.p.p.
E.p.a.

L
,00
25CB+*
5BA05(

L 22B"*(
Lg2007 L
,00
E.p.p.
E.p.a.

L
,00
5C*+(5
,BC*(*

L +("(*
in care
'g L indicatorul lic&iditatii patrimoniale.
E.p.a. L elemente patrimoniale din activul societatii care pot fi transformate in termen
scurt in disponibil banesc (disponibilul in cont curent" disponibil in casa)" titlu de credit"
debitori pe termen scurt" materii prime si materiale" produse finite in stoc.
,(
E.p.p. L elemente patrimoniale din pasivul societatii cu scadenta pe termen scurt
(furni#ori" credite bancare" impo#ite" salarii etc.)
%ic&iditatea in anul 200( fata de anul 2005 a crescut cu 22B"*( si in anul 200C fata de
200( a sca#ut cu ,A," B2.
Solva#ilitatea patrimoniala se calculea#a dupa formula
.!""# 1
,00
+
a L
S
c C
C
Sp2005 L
,00
+
a L
S
c C
C
L
,00
0 0
C20

+
L0
Sp200( L
,00
+
a L
S
c C
C
L
,00
A00, 25CB+*
BA,(00

+
L++*",*
Sp200C L
,00
+
a L
S
c C
C
L
,00
2B(*++ 5C*+(5
,A0++20

+
LB(0CAB
care
Sp L indicatorul solvabilitatii patrimoniale<
Cs L capital social<
C,L credite pe termen lung.
Solva#ilitatea in anul 200( fata de 2005 a crescut cu ++*",2< iar in anul 200C fata
de 200( a crescut cu B(0*(+"B(. $eci agentul economic furni#or iar in anul 2005 nu a
avut o solabilitate buna" iar in perioada 200(-200C agentul economic furni#or pre#inta o
solvabilitate buna pentru ca are un raport este cuprins intre *0 - (0J.
"enta#ilitatea - se e.prima prin rata profitului net sau brut si se calculea#a in mai multe
variante.
Se redau doua variante
"pn200 1
,00
Cs
Pn

Rpn2005 L
,00
Cs
Pn

L0
Rpn2006 L
,00
Cs
Pn

L0
Rpn2007 L
,00
Cs
Pn

L0
in care
8pn L rata profitului net<
Cs L capital social depus efectiv.
SA'
,C
"pn 1
,00
>
Pr

Rpn2005 L
,00
>
Pr

L0
Rpn2006 L
,00
>
Pr

L0
Rpn2007 L
,00
>
Pr

L0
in care
> L venituri incasate.
8entabilitatea se considera buna in conditiile in care" rata profitului este mai mare decat
nivelul doban#ilor bancare.
"enta#ilitatea prin rata profitului net sau prin rata profitului brut nu a suportat nici o
modificare pe parcursul a + ani de functionare.
,B
Plan de afaceri
Societatea a fost infiintata conform legii nr. 1/200 art. 32 litera c! privind
cooperatia G 59embrii cooperatori au urmatoarele obligatii sa nu fie in acelasi timp
membri cooperatori in societati cooperative concurente si sa nu e.ercite acelasi comert
sau altul concurent pe cont propriu ori in contul altei persoane6.
'egea nr. ,)2005 privind organi#area si functionarea cooperatiei din
8omania incearca sa statue#e" intr-un cadru unitar" elemente de principiu
general valabile" care sa permita de#voltarea de societati cooperative si in alte
domenii decat cele e.istente.
Particularitatile diferitelor sectoare cooperatiste" care sunt organi#ate
si functionea#a in pre#ent" cat si cele ce urmea#a a fi constituite in temeiul
legii mentionate" precum si e.istenta in cuprinsul actului normativ a unor
dispo#itii de trimitere ale legii specifice diverselor tipuri de societati
cooperative" motivea#a initierea unui act normativ privind organi#area si
functionarea cooperatiei mestesugaresti.
'ocul ales pentru infiintarea societatii a fost ales in localitate 0eliu pentru ca in
acea #ona se aflau niste gra-duri (de pe timpul ceapeurilor) care ulterior" au fost
reamena-ate pentru a reali#a ferme acoperite.
Costurile pentru obtinerea si amena-area cooperativei au fost ridicate.
Au fost facute investitii" in acea cladire" in sensul ca in acele cladiri s-au construit
spatii in care sa fie crescuti melcii" accesori#ate cu tuburi confectionate din plastic" fibra"
otel sau lemn" si cutii.
A fost instalat un sistem de incal#ire pe timp de iarna (pentru a avea o
temperatura optima de 2, grade)" un sistem de irigare si un sistem de iluminare
(
.
Conditiile climatice sunt monitori#ate cu a-utorul termometrului sau a &idrometrului.
/erma pre#inta costuri ridicate pentru intretinere.
Cresterea melcilor este o activitate deosebit de rentabila atunci cand se e.ecuta in
anumite conditii. 9odalitatile sunt diferite" avand posibilitatea de a o alege pe aceea ce se
potriveste cel mai bine posibilitatilor de care dispuneti. Astfel se va decide asupra tipului
de ferma care se doreste si asupra speciei de melci care va fi crescuta.
Pentru ca tipul de ferma dorit a fost cea acoperita" obtinandu-se mai multe
productii pe an (prin cresterea mai multor generatii). 9elcii nu sunt afectati de daunatori
si de calamitatile naturale< si s-au de#voltat mai repede decat in mediul natural pentru ca
au beneficiat de conditii optime.
Specia de melci aleasa pentru firma a fost cea care creste in 8omania deoarece
repre#inta un real avanta-.
C

0rebuie mentionat ca e.ista posibilitatea obtinerii unor castiguri importante si din
culesul speciilor auto&tone de melci care traiesc liber in natura. !n pre#ent culegerea
melcilor este inter#isa in 7niunea Europeana.
7lterior a fost infiintata si o ferma in aer li#er$ pentru ca este mai rentabila decat
cea acoperita" iar la prima productia cooperativa a obtinut niste fonduri SAPA8$"
materialul genetic fiind ac&i#itionat de la un furni#or certificat.
3elicicultura (cresterea melcilor) in sistem intensiv presupune dotari adecvate
cum ar fi spatii impre-muite" aparate pentru masurarea umiditatii" temperaturii" cantar si
(
A fost ales un sistem de iluminare cu neon pentru o crestere optima a melcilor fiind necesare ,B ore pe #i
C
0ipurile de melci alesi au fost 3eli. Pomatia si 3eli.
,A
dispo#itiv pentru masurarea melcilor. $e e.emplu" serele &orticole pot fi adaptate cu
succes" iar re#ultatele vor fi mult mai bune daca se folosesc melci de acelasi fel si din
aceeasi generatie.
Pentru construirea acetui tip de ferma s-au facut unele c&eltuieli si anume< a fost
nevoie de
Ac&i#itionarea unei suprafete relativ mare de pamant (peste 2000 mp).
!ngradituri din lemn" plastic" fibra sau otel avand apro.imativ , m inaltime.
Sistem de irigare care sa imprastie un -et fin de apa" sub forma de ceata. Este
necesara irigarea intregii suprafete pe care cresc melcii timp de cateva minute seara in
#ilele secetoase<
Pe post de &rana vor fi plantele ce se vor cultiva direct in ferma" completandu-se
cu &rana uscata precum tarate" grau" porumb etc. Pentru cresterea unui :g de melci pana
la maturitate sunt necesare in medie ,"C :g de &rana uscata.
%u au fost facute c&eltuieli mari pentru construirea cooperativei si nici pentru
intretinerea ei apro.imativ ,0J din profit (mentinerea sistemului de irigare" &rana uscata"
plata personalului).
!n momentul de fata in intreprindere e.ista si psecia 3eli. Aspera care nu creste
in natura in tara noastra (are multe avanta-e)
B
. El a fost importat din tari precum !talia sau
/ranta.
Costuri
!n functie tipurile de ferme spre care se vor indrepta" costurile vor fi diferite. Este
necesara o anali#a a situatie specifice fiecarui investitor. !n ce priveste costurile de
incepere a afacerii trebuie preci#at ca o mare parte din investitia initiala o repre#inta
terenul sau spatiul acoperit in care se vor creste melcii. Costurile repre#entand materialul
genetic vor fi si ele destul de importante.
%iste costuri estimative oferite de Alimenti %aturali sub conditiile pe care ei le
impun sunt
Anali#a terenului si Elaborarea Proiectului firmei sunt niste pasi obligatorii daca
ati facut contract cu Alimenti %aturali" altfel e.ecutarea acestor pasi sunt la alegerea
fiecaruia. Constructia fermei cu plasa 3elite. pentru constructia gardului interior" la fel"
este obligatorie daca este facut contract cu Alimenti %aturali" altfel se poate sa se alega
alternativele oferite in documentatie pentru constructia gardului interior. Pretul
apro.imativ de van#are in sc&ema de mai sus este de +"5 euro):g desi avem informatii
contradictorii asupra pretului unui :g melci. Cei de la !nstitutul de 3elicicultura pretind
ca melcii Aspersa se vand cam cu * euro):g si cei Pomatia cu mai putin de un euro pe
cand cei de la Alimenti %aturali pretind ca melcii Pomatia se vand cam cu * euro):g si au
comunicat ca nu au informatii despre pretul melcilor Aspersa. Alti prelucratori sau
e.portatori de melci fie au refu#at sa comunice pretul la care cumpara melcii deoarece
pretind ca pretul varia#a si nu au cum sa comunice o cifra pentru urmatorul se#on" fie au
indicat cifre net sub * euro):g. $aca se reali#ea#a un contract cu Alimenti %aturali sau
!nstitutul de 3elicicultura vor e.ista obligatii de la inceput ca sa se urm#e clau#ele
destul de stricte si apare obligatia ca sa se vanda productia e.clusiv firmei cu care s-a
facut contract la pretul de pe piata.
B
Are pret mai mare pe piata" este re#istent si adaptabil" mortalitate de pana la ,0J in conditii de mediu
naturale.
20

Procesare
5Anul acesta este decisiv" vom sti e.act daca fermierii nostri s-au tinut sau nu de
treaba6" a declarat 9acris. 9otivul se termina ciclul de reproductie a codobelcilor si in
vara incepe 5taierea6 acestora. 'a fabrica din 0eliu" in functie de ce doreste clientul" se
pot prepara tot felul de delicatese de melc bio pateu" cirnaciori" supa" tocanita" felurite
conserve. 5Capacitatea de procesare a fabricii noastre este de minimum +.000 tone de
melc viu" adica undeva la (00 de tone de carne. Carnea de melc este un produs de lu."
foarte scump" iar (00 de tone repre#inta o valoare enorma6" a spus 9arcel 9acris. El a
dat e.emplul carnii de melc conventional" care pe piata costa circa 50 de euro :ilogramul
G sau 25 de euro en-gros. !ar un borcanel de ,00 de grame de pateu de melc costa cam C
euro. !ar produsele eco sint" de regula" mult mai valoroase decit cele conventionale.
5/acem e.port in /ranta" !talia" 4ermania si Spania. Avem cerere" dar nu
am finali#at inca contractele pentru ca totul depinde in mare masura de productia obtinuta
la nivelul fermelor6" a declarat 9acris.
Afiliere
Cooperativa Escar Prod asteapta noi membri. $oritorii trebuie sa fie eco" sa
accepte toate conditiile impuse de organul de certificare EcoCert !nternational" dar si pe
cele din statutul cooperativei si sa cumpere actiuni la fabrica.
odalitati de e!ercitare a acti"itatii
Se poate opta pentru desfasurarea acestei activitati prin asociatii familiale" ca
persoana fi#ica autori#ata" prin societate comerciala" sau alte forme de asociere.
Avanta-e reale sunt oferite de societate comerciala" mai ales daca se are in vedere
aspectul fiscal. Astfel" potrivit legislatiei in vigoare o societate comerciala mica" avand
pana la B anga-ati si cu o cifra de afaceri de pana la ,00.000 Euro va plati un impo#it pe
profit de numai 0"5J" fara a putea insa sa beneficie#e de deducerea 0>A-ului.
#biecti"ele firmei
Escar Prod SCA isi propune sa asiste membrii fermieri cu servicii de consiliere in
amena-area fermelor" obtinerea materialelor" irigatii" fond genetic" suplimente alimentare
si solutii contra daunatorilor
Conform &otaririi A4A din data de 2*.0+.200C" organi#atia noastra si-a redesc&is
portile pentru aderarea de noi membri" pana in !ulie 200C.
Colaborari
E.ista societati care spri-ina cresterea melcilor pe intreaga linie de activitate.
Acestea furni#ea#a materialele necesare constructiei fermei" materialul genetic si
cumpara productia fermierului.
Este recomandata insa o anali#a atenta a acestui tip de oferta. Este posibil ca
preturile la care sunt vandute produsele respective" materiale de constructii si material
genetic" sa fie destul de ridicate" iar pretul oferit pentru melci sa nu fie c&iar cel mai bun.
2 preci#are importanta trebuie facuta in legatura cu plasa 3E'!0EM. Aceasta este
un material te.til re#istent" un fel de plasa de tantari mai trainica" recomandabil de
culoare neagra pentru umbra. Este adusa si promovata in 8omania de cateva societati insa
2,
costurile pentru un astfel de material sunt destul de ridicate. Se poat lua in considerare si
metode alternative de impre-muire a fasiilor de pamant.
$!portatori
Pentru gasirea e.portatorilor e.ista mai multe posibilitati.
Pot fi urmarite anunturile de la mica publicitate din #iarele locale" de pe siteurile
speciali#ate in agricultura. Este recomandat ca si producatorul sa poste#e anunturi in
mi-loacele media mentionate.
Cercetarile mai recente au confirmat insusirile miraculoase ale carnii de melc si
anume contribuie la reconstituirea in intregime a tesutului gastric si deci la vindecarea
ulcerului< lubrifiea#a caile respiratorii" contribuind la vindecarea afectiunilor pulmonare"
a bron&iilor si gatului< tusea convulsiva este combatuta < favori#ea#a eliminarea celulitei
si a varicelor. /oarte bogati in calciu" melcii consumati sunt indicati in combaterea
ra&itismului si a altor ca#uri in care organismul are nevoie de acest element.
$atorita bogatiei in aci#i grasi polisaturati" consumul carnii de melc combate
acumularea de colesterol" iar datorita continutului ridicat in saruri minerale si fier" este
deosebit de util in timpul sarcinii si alaptarii. /iind saraca in lipide" carnea de melc poate
fi recomandata in meniurile celor care sufera de boli ale ficatului" arterosclero#a"
obe#ilor" batranilor" celor cu regim dietetic impus.
%u in ultimul rand melcii sunt utili#ati in industria cosmetica" sau ca fura- pentru
o serie de animale de blana" de companie si pasari.
oncluzii In cazul cooperativelor agricole pentru administrarea si gestionarea terenurilor
agricole, bunurile care se aduc in folosinta in cooperativa agricola, precum si terenurile de
orice fel raman in proprietatea membrilor cooperatori, cooperativa agricola avand dreptul de
uzufruct.
/abrica de procesare a carnii de melc corespunde tuturor normelor europene" cat
si certificarii EcoCert !nternational. Avand certificare 1!2" care le va permite sa intre pe
piete mult mai pretentioase.
Asociatia fiind formata din 220 de fermieri din 2A de -udete" fabrica de procesare
a carnii de melc a fost construita la cele mai inalte standarde in domeniul industriei
alimentare" fiind unica in 8omania.
Am observat ca &elicicultura este o afacere profitabila si de viitor tinand cont ca
in mai putin de 2 ani" cooperativa a a-uns la un capital social de apro.imativ (50.000
E78.
Produsele finite constau in carne de melc sub forma de conserve" pac&ete
ing&etate si semipreparate.
0inand cont de anali#a economico- financiara am observat ca in anul 2005
cooperativa agricola Escar Prod a avut pierderi in valoare de (C( lei" abia din al 2-lea an a
obtinut profit.
8entabilitatea prin rata profitului net sau prin rata profitului brut< si mar-a bruta
din van#ari nu a suportat nici o modificare pe parcursul a + ani de functionare.
22
Agentul economic furni#or in anul 2005 nu a avut o solvabilitate buna" iar
in perioada 200(-200C agentul economic furni#or pre#inta o solvabilitate buna pentru ca
are un raport este cuprins intre *0 - (0J.
Pe piata romaneasca cererea este destul de mica" doar cateva restaurante
din 8omania servesc preparate din carne de melc" comen#ile sunt mici. $in aceasta cau#a
produsele obtinute in fabrica de la 0eliu vor a-unge la e.port.
Cresterea melcilor in ferme de melci poate fi una din cele mai profitabile afaceri
din ultimii ani din 8omania. $aca e facuta respectand toate conditiile din recomandarile
specialistilor" acest tip special de ferma poate aduce c&iar din primul an recuperarea
investiei facute plus un profit apro.imativ egal cu aceasta. Producatorii romani spun ca
preturile marfurilor lor sunt cu peste ,0J mai mari decat cele din Europa.
!n afara proprietatilor gastronomice" melcul este folosit in medicina" in industria
cosmetica" sau ca fura- pentru o serie de animale de blana" de companie si pasari.
1ibliografie
2+
,. !oana 0udor"69elci. 0otul despre inmultirea" cresterea" recoltarea" valorificarea
intensiva 6" ed. 'ucman
2. Sporirea productivitatii proprietatii rurale" in 8evista Argus" ( 9artie ,A2*" %o.
++0+" anul M>" p. *,
+. !.!. 0atos" Comertul de cereale in sistemul cooperatist" 1ucuresti" ,A2A" p. 2
*. DacEueline 'eonte" Cooperarea agricola in conditiile economiei de piata" te#a de
doctorat" Academia de Studii Economice" 1ucuresti" 2000" p. *+
5. 4." !onita" DacEueline 'eonte" $aniela 4iurca" Privati#area in agricultura" in
Conditionalitati ale politicilor agricole si alimentare" Academia 8omana" 4rupul
de 8eflectie - Evaluarea Starii Economiei %ationale ESE% 2" 1ucuresti" 2002"
p.A5
(. &ttp))NNN.biblioteca.ase.ro)doNnres.p&pOtcL++(C
C. NNN.escarprod.ro)&tml)inde..p&p
B. NNN.mfinante.ro)contribuabili)lin:.-spObod;L)bilant.do
A. &melci.rpi.ro
,0. NNN.pro&eli..ro)inde..p&p
,,. NNN.biblioteca.ase.ro)doNnres.p&pOtcL++(C
,2. NNN.ecomaga#in.ro)afacerea-melcul-ecologic
2*
5%u "om fi niciodata destul de recunosc&tori fa'( de p(m)ntul care ne*a dat
totul.+ (C. 1rancuPi)
Prof. coordonator:

.tudent:
25

S-ar putea să vă placă și