Curs 1 19.02.

2014
Bibliografe
1. Mitu Antonovici Metodica activitatii de educare a alimbajului in
invatamantul prescolar. umanitas !duc. Buc" 200#
2. Munteanu C ghid pentru invatamantul prescolar. O abordare din perspectiva
noului curriculum. Polirom, Iasi, 2009
3. orel Mariana, !ota "lina #idactica domeniului e$periential limba si
comunicare, %d "&C', Clu( apoca, 20)2
*. Paun %mil, Iucu 'omita educatia prescolara in 'omania, Iasi, 20)2
+. Preda ,asile, dumitrana Magdalena Programa activitatilor instructiv-educative
cu gradinita de copii. %d Integral, !ucuresti 2000
.. 'odari / /ramatica 0ante1iei, introducere in arta de a inventa povesti, %#P,
)920
3. &chulman 4olombus #idactica presc. %d Integral, !uc , 2000
2. ,ar1avi %mil, 5albon %mil Metodica cunoasterii mediului incon(urator a
de1voltarii corecte vorbirii copiilor prescolari, %#P, !uc, )939
$ Opere psihologice alese, vol I, II, %#P, !uc, )932
9. #umintru Ion, Matei /heorghe Metodica 0ormarii, de1voltarii, cultivarii a
abilitatilor de comunicare ale prescolarilor si elevilor din cls I-I,, Ploiesti, 200+
)0. 4ob(ila "le$andru %lemente de didactica a activitatii limba(ului, %d Istitutul
%uropean, Iasi, 2002
)). Iucu 'omita Managementul clasei de elevi. "plicatii pentru gestionarea situatiei
de cri1a educationala, Polirom, Iasi, 200.
)2. ,er1a %mil 5ratat de logopedie, 4umanitas, !uc, 2003
%articularitatile psi&ice ale copiilor prescolari
%rima parte a procesului de insusire a limbajului de catre copii" se
des'asoara 'ara o pregatire speciala" &otarator find acum limbajul parintilor
ca si cel al mediului in care traieste copilul.
(atorita diversitatii acestor in)uente apar destul probleme la
integrarea in gradinita a copiilor din grupa mica* unii au un limbaj 'oarte
sarac si posibilitati reduse de comunicare" altii dimpotriva" vin cu un limbaj
mai de+voltat" mai nuantat.
,a inceput copilul pronunta cuvinte i+olat" de obicei substantive" mai
tar+iu verbe si copilul va putea 'orma propo+itii simple.
%e langa substantive apar si adjective iar propo+itiile capata o
structura mai de+voltata" poate f legata de alta propo+itie in 'ra+e scurte"
descrieri de ilustratii.
,a grupa mica si la cea mijlocie" copilul denumeste obiectul 'ara sa$l
cunoasca bine caci procesul de generali+are apare incepand cu vastra de -
ani. %rin urmare" la grupa mica si cea mijlocie se reali+ea+a mai greu
convorbiri pe teme care presupun un grad mai mare de generali+are.
,a varsta de . ani" copilul se e/prima mai greu" are un limbaj situativ"
'oloseste interogatii verbale pentru a cunoaste mediul inconjurator* 0 ce este
acesta12
!l isi 'orma+a o lume a sa" alcatuita din obiecte" animale" a)ate in
mediului inconjurator pe care le imita.
0pentru ce12 0de ce12 reali+ea+a dialoguri inc&ipuite cu obiectele"
animalele si persoanele pe care le cunoaste 'ara sa astepte raspuns" caci
raspunde el insusi.
,a .$4 ani inca nu$si poate modifca gandurile" nu se poate con'runta
cu alt punct de vedere" e/primarea este insotita de gesturi si mimica" iar in
plan a'ectiv copilul este instabil" plange si rade 'ara o motivatie clara. Copiii
se accepta unii pe altii" se joaca impreuna dar fecare cu jucaria si
preocuparea sa.
3ncepand cu varsta de #$- ani" copilul este atent cu 'enomenele din
jurul sau si vrea sa le cunoasca. !ste capabil sa perceapa segmente mai largi
de timp" dar nu va putea spune ce a 'acut la gradinita pe ore. (e obicei
spune ca a mancat" a spus povesti.
Acum incepe sa fe atras de basme" de povestiri cu actiuni clare si un
nr mic de personaje. (aca 3 se e/plica pe intelesul sau" reuseste sa inteleaga
si poe+ia.
,a varsta de #$- ani puterea de generali+are a copilului creste reusind
sa grupe+e obiectele pe ba+a unor insusiri comune.
Curs 2 2-.02.2014
Curriculum pentru domeniul limba si comunicare pentru invatamantul
prescolar
Mintea bine disciplinata 4ardner
5eggio !milia modelul dupa care a 'ost inspirat
Comple/ de te&nici
Curriculum ptr educatia timpurie cuprinde toate activitatile din
gradinita cu scopul de a promova de+voltarea a'ectiva " sociala si f+ica a
fecarui copil in vederea reali+arii fnalitatilor asumate ale educatiei timpurii.
6i+iunea care sta la ba+a elaborarii acestui document tine seama de actualele
tendinte din pedagogie.
1. Clasifcarea conceptului de educatie timpurie
2. Aplicarea metodei proiectelor tematice a activitatii integrate" a
metodelor interactive de grup" amenajarea ergonomica.
.. 5econsiderarea activitatii des'asurate in ansamblul lor in gradinita*
toate aspectele de+voltarii copiilor sunt la 'el de importante toate
trebuie tratate cu atentie.
Aceste de+iderabile sunt reali+ate prin abordarea integrata" curriculumul se
des'asoara ca o modalitate inovatoare de proiectare curriculara care
sinteti+ea+a si organi+ea+a continuturi din domenii di'erite ale cunostintelor
pentru a se asigura ac&i+itia de catre copii a unei imagini unitare coerente
despre lumea reala.
!/ista - modele de integrare curriculara*
1. Modelul integrarii ramifcate
2. Modelul integrarii liniare 7&ibridi+arii8
.. Modelul integrarii secventiale
4. Modelul curricular in'u+ionat
#. Modelul integrarii in retea
-. Modelul polari+arii
3n invatamantul prescolar termenii de multidisciplinar" transdisciplinar"
interdisciplinar" intradisciplinar" pluridisciplinar" se 'olosesc impropriu
deoarece in invatamantul prescolar nu e/ista discipline. 3n invatamantul
prescolar se poate ec&ivala cu o integrare multidisciplinara" 'aptul ca se
urmaresc anumite teme mari" sau ca e/ista tema saptamanii" fecare
abordate din mai multe perspective.
,a gradinita pot f organi+ate activitati integrate de tip interdisciplinar
dupa urmatorul model*
$ 9 activitate de povestire care repre+inta un te/t cu continut istoric
insotite de activitati liber alese
7A,A8
1. Biblioteca imagini in legatura cu te/tul
2. Constructii copiii alcatuiesc o cetate
.. Apa si nisip
4. Arte plastice copiii pictea+a un coi' sau un alt obiect din poveste
:tructura si continutul asigura continut din interior" in acelasi ciclu
curricular" trecerea freasca 'ara sincope de la activitatea din invatamanul
prescolar la disciplinele din cls 3" 33 si desc&iderea catre modulele de instruire
optionala. (e asemenea acest curriculum mai este caraceteri+at prin
e/tensie" ec&ilibru" relevanta" di'erentiere" progresie si continuitate noul
curriculum pag -.
Componentele curriculumlui sunt*
$ fnalitatile
$ continuturi
$ timpul de instruire
$ sugestii privind strategiile de instruire si evaluare
Obiective cadru $ 'ormulate in termeni generali si e/prima
competente care trebuie de+voltate pe durata invatamantului prescolar si
cele # domenii e/perientiale
Obiective de referinta si e/emple de comportamente ca e/primari
e/plicite ale re+ultatelor invatarii concepte" cunostinte" abilitati" atitudini si
competente vi+ate $ sunt 'ormulate pentru fecare tema si domeniu
e/periential in parte.
Domeniile experientiale sunt campuri cognitive integratecare
transced granitele dintre discipline si care reiau la alt nivel domeniile
traditionale de de+voltare.
1. (omeniul 9m si :ocietate
2. (omeniul ,imba si Comunicare
.. (omeniul :tiinte
4. (omeniul psi&o$motric
#. (omeniul estetic creativ
(omeniile e/perientiale sunt stabilite con'orm lucrarii 0 5eperele
'undamentale privind de+voltarea copilului intre nastere ; ani2
3n acest document " domeniul de+voltarii limbajului si a comunicarii"
vi+ea+a de+voltarea limbajului sub aspectele vocabularului" gramaticii dar si a
intelegerii semnifcatiei mesajelor" a comunicarii 7cuprin+and abilitatile de
de+voltare" comunicare orala si scrisa" nonverbala si verbala8 si preac&i+itiile
ptr scris$citit si insoteste de+voltarea in fecare dintre celelalte domenii.
(omeniul are doua dimensiuni*
1. (e+voltarea limbajului si a comunicarii 7 de+voltarea capacitatilor de
ascultare si intelegere comunicare receptiva" de+voltarea capacitatii
de vorbire si comunicare comunicare e/presiva8
2. (e+voltarea premiselor citirii si scrierii 7 participare la e/periente cu
cartea" cunoasterea si aprecierea cartii" de+voltarea capacitatii de
discriminare 'onetica" asocierea sunet$litera" constienti+area mesajului
vorbit scris" insusirea deprinderilor de scris" 'olosirea scrisului pentru
transmiterea unui mesaj8.
(,C vi+ea+a stapanirea e/primarii orale si scrise" abilitatea de a intelege
comunicare orala si scrisa.
:e considera ca prin ascultare si e/primare in situatii de grup"
prescolarii devin capabili sa e/plore+e e/perientele altor persoane si sa$si
largeasca ast'el" propria e/perienta. Copiii sunt incurajati sa vorbeasca cu
incredere dar )uent utili+and modalitati de e/primare adecvate situatiei de
comunicare in care se a)a. 3nstitutiile de invatamant prescolar vor crea
conte/te de comunicare in care prescolarul sa se poata e/prima utili+and
activ mijloacele de comunicare disponibile.
:tudiul operelor literare specifce varstei rafnea+a gandirea copiilor "
mareste capacitatea lor de intelegere" le de+volta capacitatea de autocontrol.
3n acest domeniu se include si primul contact cu o limba straina sau
regionala copilul va f obisnuit sa asculte sonoritati. Copilul invata cuvinte
care$3 permit sa vorbeasca despre el insusi" mediul inconjurator" care sa$3
'acilite+e relatii sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective. 3n acest
sens activitatile cele mai potrivite de invatare sunt* memorarea de cuvinte"
propo+itii" cantece si jocuri mu+icale.
Structura planului de invatamant
$ constituit pe 2 niveluri de varsta
3. .;$-0 luni
33. -1 luni ; ani
,a fecare nivel de studiu e/ista urmatoarea categorie de activitate de
invatare*
A. Activitati pe domenii e/perientiale
B. <ocuri si activitati alese
C. Activitati de de+voltare personala
A. Activitatile pe doemnii e/perientiale activitati integrate= pe discipline
des'asurate in cadrul unor proiecte" in 'unctie de temele mari propuse
de curriculum" de nivelul de varsta si de nevoile copiilor din grupa. :e
pot des'asura # activitati integrate pe saptamana" indi'erent de varsta
copiilor . educatoarea poate planifca activitati de sine statatoare pe
discipline sau activitati integrate. 9rdinea des'asurarii etapelor pe
activitati nu este intotdeauna obligatorie.
B. <ocuri si activitati didactice alese cele pe care copiii si le aleg si ii
ajuta sa progrese+e in mod progresiv" sa se initie+e in cunoasterea
lumii f+ice" mediului social si cultural careia ii apartine.
>ipurile de activitati se des'asoara pe grupuri mici" in perec&i sau c&iar
individual. 5eusita acestor activitati este conditionata de modul in care
este conceput si organi+at mediul educational e/istenta anumitor
centre*
1. Biblioteca
2. Coltul casutei
.. Constructii
4. :tiinte
#. Arte
-. ?isip si apa
C. Activitati de de+voltare personala includ rutinele" tran+itii" activitati
obtionale si cele des'asurate in perioada dupa amie+ii.
5utinele include activitati de tipul* intalnirea de dimineata 7 se practica
activitati ptr de+voltarea activitatii de comunicare precum*
Comunicarea aservita invat sa spun 0nu2 'ara sa$3 deranje+ pe
cei din jur
Comunicarea cu colegii" parintii" educatoarea" pregatirea prin
jocuri 7 cum salut" cum cer iertare" cum ma impac cu prietenul
meu" unele secrete nu trebuiesc pastrate niciodata" in cine pot
avea incredere" comunicarea in oglinda@ ce nu$ti place" altuia nu$
3 'ace8
Comunicarea verbala si nonverbala a propriilor trairi si
sentimente 7 sunt vesel=trist pentru caA8
%rogramul anual de studiu se va organi+a pe - teme mari*
1. Cine sunt" suntem1
2. Cand" cum si de ce se intampla1
.. Cum este" a 'ost si va f aici pe pamant1
4. Cum planifcam" organi+am o activitate1
#. Cu ce si cum e/primam ceea ce simtim1
-. Ce si cum vreau sa fu1
:e stabilesc proiectele ce urmea+a a f derulate cu copiii" intr$un an scolar se
pot derula ma/im ; proiecte cu o durata de ma/im # saptamani pentru un
proiect sau un nr mai mare de proiecte cu o durata mai scurta.
Curs . #.0..2014
Construirea modelului educational
!/ista un raport bidirectional intre individ si ambient. !/ista o in)uenta
pe care locul o e/ercita asupra individului. ,ocul in care traieste o persoana
determina structurarea unui model mintal al spatiului ideal care in)uentea+a
construirea imaginii de sine" are impact asupra aspiratiilor persoanei
respective" in al 33 lea rand individul are in)uenta asupra locului in care
traieste ale carei dimensiuni f+ice sunt utili+ate in con'ormitate cu propria
structura psi&ica.
%lecand de la aceste constatari in pedagogia Brenait s$a construit
mediul pedagogic 'unctional care este in acord cu ritmul de de+voltare
intelectula al copiilor. :e renunta la clasa traditionala pentru camera cu
caracter 'unctional $ laborator.
(irectii ale de+voltarii ambientului educational*
1. Sala de curs sugestiopedica pleaca de la un sistem pedagogic
sugestopedia$ 'undamentat de 4&eorg&iu ,o+anov presupune
participarea totala a creierului la invatare* sala sa aiba auditie
mu+icala" cele 12 'otolii ase+ate in semicerc" in mijloc 'otoliul
pro'esorului" pe pereti planse cu anumita cantitate de in'ormatie in
'unctie de curs si vinelul de de+volatare al cursantilor. A 'ost
aplicata pentru invatarea rapida a limbilor straine 7 C;0 CD08
2. Organizarea mediului educational conform principiilor
terapeutic preventive. %rogramul 0:9: :atul Copiilor2 1949 cu
construirea primul sat de acest gen in Austria pentru copii or'ani si
abandonati. Cladirile sunt 'unctionale si reali+ate asa incat sa
in)uente+e po+itiv de+voltarea mentala si e motionala. 3nterioarele
asigura o atmos'era placuta" armonioasa.
!/istenta unei scoli in)uentate de psi&anali+a unde clasa devine 0
casa pentru su)et2 interioarele sunt ast'el alcatuite sa in)uente+e
constientul si inconstientul.
.. Mediul educational vazut ca o componenta a procesului de
invatare alcatuit ca o variatie sau combinatie de variatii ale
mediului natural cu cel construit Cat&ren ,oug&lin
Mediul f+ic de invatare este dat de ar&itectura constructiei si
ambianta interioara. Mediul copilului" campul sau de observare nu
include spatiul de deasupra capului. Mediul adultilor nu include
+ona sub nivelul genunc&ilor.
9rgani+area clasei presupune mai intai organi+area spatiului $
amenjarea mobilierului" la gradinita acestea trebuie organi+ate asa incat sa
permita e/istenta unei carari intre usa si peretele opus@ in al 33 lea rand
plasarea materialelor de invatare in locuri unde copiii sa le poata utili+a
e'ectiv.
Aranjarea materialelor se 'ace asa incat sa fe bine percepute de copii"
e/punerea sa le relie'e+e calitatile si sa fe o continua invitatie la utili+area
acestora.
%romotorii acestei orientari pledea+a pentru aranjarea 0clasei
limbajului integral2 din care nu trebuie sa lipseasca* +iare" carti" g&iduri" afse.
!/ista mici cutii postale spatii destinate scrisului si o biblioteca. 3n ast'el de
clase este obligatorie sectori+area impartirea spatiului in mai multe arii cu
denumiri speciale* joc de rol" stiinta" constructii" arta.
Organizarea spatiului didactic cand intram ni se creea+a o
impresie a'ectiva
%ro'esorul poate organi+a sala de clasa pentru a satis'ace aspiratiile
adultilor* parinti" director" inspectori dar clasa este in primul rand a elevilor"
vi+iunea copiilor sa fe criteriul principal de aranjare a clasei.
Criterii de amenajare*
1. :patiul f+ic de invatare*
a8 marime" lumino+itate
b8 nr de copii si varsta lor
c8 e/istenta unor spatii 'unctionale care sa asigure atingerea
obiectivelor 0 loc linistit pentru scris citit2" spatii pentru
optionale" spatii pentru teatru de papusi.
Amenajarea spatiului se 'ace impreuna cu copiii si se tine cont de
parerea lor.
2. 9rgani+area spatiului vertical
Mediul de invatare se constituie pe verticala pornindu$se de la 'elul
in care copilul percepe imprejurarile@ materialele didactice nu
trebuie sa depaseasca pe verticala inaltimea copilului. Eona
superioara a peretilor poate f utili+ata pentru tablouri comple/e pe
temele mari* anotimpuri.
:e poate 'olosi un sistem de scripeti sau 'unii pe care se coboara
sau ridica materialele didactice necesare.
%e tavan se pot picta imagini care e/ista 0sus2* cer" stele" 'enomene
meteo" imagini cu caracter religios.
.. 9rgani+area spatiului pe ori+ontala
%resupune organi+area" procurarea materialelor si aranjarea lor*
$ 9rgani+area salii dupa o reteta generala neimplicata
$ organi+area clasei in 'unctie de scopurile urmarite FG
sectori+area presupune organi+area clasei pe centre@
Avantaje* e/istenta unor rutine in activitatea de invatare si 'olosirea acestora
in centrele respective
5iscuri * difcultatea reluarii" trans'erului si in alt ambient decat cel initial
!/istenta sectoarelor impune in mare masura renuntarea la activitati
'rontale deoarece in aceasta varianta solicitarile in care este supusa
educatoarea sunt mult mai mari si impune pre+enta unui ajutor de
educatoare. (e multe ori tipul de sala limitea+a sectori+area* daca sala este
prea mica se organi+ea+a 2 sectoare unul de invatare altul pentru joc"
intotdeauna sa fe pre+enta biblioteca.
! bine in +ona in care se des'asoara jocurile sa fe despartita de cea
care se des'asoara activitati mai linistite printr$o piesa de mobilier. 3n clasa
trebuie sa e/iste +one f/e si +one mobile* se pastrea+a in mod permanent
cateva sectoare" in celelalte se pot obtine confguratii noi modifcand
ase+area scaunelor si meselor pentru a marca des'asurarea unei activitati
di'erite. :imbolistica constanta a ase+arii meselor si scaunelor poate indica
un anumit tip de activitate*
$ :emicerc povestire
$ Cerc$ activitate mu+icala
$ 0H2 activitate matematica
$ Hnirea compacta a meselor langa 'ereastra
urmea+a pictura sau lucru manual
?u este recomandata permanenti+area sc&imbarilor pentru ca sunt insotite
de un eIort de adaptare" distrug rutina.
Spatiul colectiv/ spatiu privat
Biecare copil are ritmul sau individual si social" are nevoie de un spatiu
al sau in care se odi&neste" isi regaseste intimitatea. (e aceea este nevoie sa
identifce unele colturi de clasa in care copilul sa$si consume momentul de
singuratate.
Coltul privat poate f permanent dar e mai bine sa fe mobil" alcatuit
din cutii" paravane. ! bine
sa amintim copilului ca toate bunurile din gradinita sunt ale tuturor" inclusiv
locurile destinate petrecerii individuale a timpului.
Clasa organizata pentru stimularea scris-cititului
3nteresul pentru activitatea de scris citit poate f stimulat prin
aranjarea corespun+atoare a clasei in care sunt pre+ente simboluri ale
acestor activitati. 3ntelegand utilitatea semnelor citit$scrisului prescolarii sunt
tentati sa le integre+e in jocurile lor. (upa ce invata sa$si scrie numele" isi
semnea+a lucrarile" jucariile" obiectele personale. 3n cadrul jocurilor vor
0scrie2 retete" bonuri" scrisori sau imita activitatea de scriere sau citire din
scoala. %rin urmare pentru ca prescolarii sa fe tentati sa asimile+e in mod
natural limbajul scris ei trebuie pusi in pre+enta lui.
Caracteristicile unei ambiante de alfabetizare sunt date in primul rand
de pre+enta unor jucarii" )ori" imagini care constituie sursa directa de
in'ormare a copilului. ,anga ele sa e/iste o sursa de in'ormare simbolica*
imagini" carti" diagrame care trebuie sa o'ere copilului oca+ia de a privi" citi"
scrie" imita aceste activitati intelegandu$le semnifcatia .
Combinatia dintre in'ormatia scrisa si cea nonscrisa stimulea+a
activitatea copilului il motivea+a si$l directionea+a@ e/* poate desena o )oare"
sa colore+e sau sa copie+e cuvantul )oare scris alaturi.
3n fecare sector de activitate sa fe pusee la indemana materiale pe
care se poate scrie si unelte de scris" colorat asa incat copiii sa fe stimulati
sa le 'oloseasca spontan.
3n fecare sector sa fe liste cu materiale e/istente* cartoane pe care
educatoarea desenea+a obiectele din inventar si mai tar+iu scrie numele lor@
copiii verifca +ilnic e/istenta acestora" notea+a pe ocoloana cu 0J2 pentru
cele pre+ente si cu 0$2 pentru cele absente" mai tar+iu pot adauga si nr
obiectelor inventariate.
3n fecare +ona de activitate trebuie sa e/iste carti al caror continut
este legat de activitatea des'asuratacare$3 ajuta pe copii sa inteleaga mai
bine ce se intampla in sectorul respectiv* pre'era cartile cu animale sau
aspecte din viata copiilor.
!ducatoarea sc&imba cartile 'olosite in 'unctie de tema activitatii"
anotimp sau sarbatorile pre+ente" apropiate si le pune in locuri vi+ibile pentru
a putea in atentia copiilor. Alaturi de cartile tiparite ase+ate" reviste" +iare si
carti con'ectionate de copii sau educatoare pe o anumita tema. 3n a'ara de
carti sunt pre+ente si materiale de re'erinta" dictionare" enciclopedii" reviste
pentru copii. 3n aceasta categorie intra si catalogul clasei afsat pe perete cu
o lista de cuvinte 7al'abetarul constituit din imagini si litere toate plasate pe
perete la inaltimea copiilor8. Acestia vor invata sa scrie numele uitandu$se in
catalog" vor scrie si alte cuvinte ajutati de lista afsata si al'abetar. >reptat vor
f interesati si de alte imagini. ,ucrarile copiilor vor f e/puse in spatii special
amenajate dotate cu materiale si unelte de scris.
Curs 4 12.0..2014
%roiectarea didactica
%roiectarea didactica din invatamantul prescolar este structurata dupa
urmatoarele doua concepte*
1. :ituatia de invatare
Conte/tul educational creat de interactiunea conjugata a unor 'actori*
- sarcina de invatare
- cunostintele si abilitatile pe care copilul le poseda
- obiectivele de invatare si 'ormare
- unitatea de timp si resursele mediului f+ic unde are loc invatarea
- conte/tul realtional creat in jurul situatiei de invatare
2. !/perienta de invatare este re+ultatul situatiei de instuire" o ac&i+itie"
un produs" un re+ultat" sesi+ate in modifcari de ordi cognitiv"
comportamental" a'ectiv si psi&omotric.
%roiectarea*
$ de tip global
$ esalonata proprie unui anumit interval de timp* planifcare
calendaristica" proiectul annual" proiectul tematic" proiectul saptamanal"
proiectul de activitate propriu$+isa" proiectarea activitatii intergrate.
3.%lanifcarea calendaristica din invatamantul prescolar este reali+ata con'orm
curriculumului care pre+inta fnalitatile" elementele de continut" preci+ea+a
timpul de instruire si recomanda cateva asprecte re'eritoare la metodologia
didactica.
Con'orm curriculumului se impune respectarea urmatoarelor cerinte*
1. adaptarea la noile categorii de activitati* cele pe domenii
e/perientiale" jocuri si activitai liber alese si activitati de de+voltare
personala
2. continuturile trebuie organi+ate in jurul celor - teme curriculare
.. organi+area continuturilor pe proiecte tematice cu durate di'erite in
'unctie de comple/itatea temelor elaborate.
Activitatea de proiectare trebuie sa parcurga urmatoarele etape*
1. f/area obiectivelor operationale care trebuie sa se re'ere la o operatie
logica sau la o abilitate ce urmea+a a f 'ormata" sa corespund nivelului
de de+voltare a prescolarului" sa descrie operatii sau actiuni pe care
copilul sa le poata reali+a.
2. alegerea continuturilor de invatre necesare reali+arii obiecctivelor
operationale propuse si identifcarea capacitatilor de invatare necesare
reali+arii acestor obiective" educatoarea are libertatea si
responsabilitatea selectarii continuturilor.
.. elaborarea strategiei didactice* metode" mijloace de invatamant" 'orme
de organi+are a elevilor" timpul alocat activitatii
4. e'ectuarea evaluarii re+ultatelor obtinute si a intregului proces
educational des'asurat.
%roiectarea didactica se concreti+ea+a in reali+area unor produse de
natura curriculara cum sunt* proiectul annual" proiectul tematic" proiectul
saptamanal" proiectul activitatii propriu$+ise.
%roiectul anual se organi+ea+a in jurula acelor - teme curriculare
tinand seama de particularitatile grupei de copii. %e parcursul unui an scolar
se pot derula proiecte cu o durata ma/im de # saptamani si proiecte mai
reduse ca timp de 1$2 saptamani.
%roiectul tematic cuprinde o serie de strategii efciente de invatare
concentrate in jurul unei teme precise 7 tema anuala8. Aceasta poate aborda
di'erite obiecte" 'enomene sau evenimente cercetate" investigate din
perspectiva reali+arii de+ideratului invatamantului prescolar.
!tapele*
1. Alegerea subiectului*
- stabilirea principalelor continuturi ce urmea+a a f abordate
- identifcarea aspectelor cunoscute si necunoscute de copii
- stabilirea obiectivelor de re'erinta
- scrisoare de intentie ptr. comunicarea obiectivelor proiectului
- organi+area centrului tematic
- ac&i+itionarea resurselor materiale necesare
- planifcarea activitatii
- discutie cu parintii sau alti posibili parteneri
2. (erularea e'ectiva a proiectului* copiii 'ac cercetari" observatii directe"
construiesc di'erite produse" discuta.
.. %re+entarea re+ultatelor obtinute presupune reali+area porto'oliului
care va cuprinde di'erite materiale utili+ate
4. !valuarea derularii proiectului" a produselor reali+ate si 'ormularea
conclu+iilor* album 'oto reali+at in timpul proiectului" e/po+itie cu
lucrarile copiilor" insemnari in jurnalul grupei.
Argument
<ustifcarea alegerii temei
%roiectul durea+a o +i
9biectivele de re'erinta pe domenii e/perientiale luate din curriculum lb
si comunicare" om si societate
%re+entarea resurselor* umane" materiale" procedurale" de timp.
3nventarierea problemelor* ce stiu copiii si ce vor sa a)e
Centrele de interes* carti" reviste
:crisoarea de intentie catre parinti 7 scrisoare de multumire si ptr.
procurarea materialelor8
!tapa fnala
%rogramul +ilei pe doua teme * A(%" A,A
>ura 3 J 33
%roiectul saptamanal presupune organi+area activitatii pe durata unei
saptamani tinand cont de tema saptamanii" obiective" domeniile de
de+voltare vi+ate.
5eali+area proiectului saptamanal respecta un anumit algoritm*
- sunt mentionate perioada" tema subtema" obiectivele urmarite"
centrele de interes si materialele 'olosite" domeniul de de+voltare
- se reali+ea+a o detaliere pe +ile a activitatii de invatare tinand cont de
categoria de activitate
- capacitati
- centre de interes si materiale
- domenii de de+voltare
- planifcare saptamanala propriu$+isa
%roiectul de activitate propriu$+isa pentru fecare categorie de activitate
%lanul de invatamant este structurat pe 2 niveluri de varsta .$# si #$; ani.
:pecifc noului plan incurajea+a eterogenitatea si di'era in 'unctie de
planul gradinitei.
%roiectarea activitatii integrate
Activitatea integrata este un concept nou introdus in noul curriculum.
3ntegrarea presupune interrelationarea unui ansamblu de elemente in
vederea reali+arii cunoasterii ca intreg ce urmea+a a f descoperit de copii.
:e reali+ea+a o educatie autentica ce depaseste granitele obiectivelor de
studiu prin crearea unor relatii 'unctionale intre cunostinte care apartin
di'eritelor domenii de cunoastere 'avori+and 'ormarea de noi cunostinte"
atitudini" valori.
%roiectarea unei activitai integrate este un demers riguros care presupune
crearea unui scenariu unitar" coerent reali+at prin respectarea mai multor
repere*
- obiective educationale
- sarcinile specifce sectoarelor de activitate
- resursele temporale si materiale disponibile
- specifcul grupei de copii
alt'el spus" integrarea presupune o serie de strategii de proiectare si
predare prin crearea unor multiple cone/iuni semnifcative intr$un di'erit
domeniu al cunoasterii" scopul reali+arii unor imagini &olistice si integrate
a realitatii.
:unt de 4 tipuri*
1. de tip 1 cuprind* activitati pe domenii e/perientiale" jocuri si activitati
didactice alese" activitati de de+voltare personala tura 3J33 4%%" tura 3
4%?
2. activitate integranta de tip 33 F A(!" A,A" A(% tura 3
.. de tip 333 A(% tura 3J33 4%%" tura 3 4%?
4. activitate integranta de tip 36 au la ba+a activitati dintr$un anumit
domeniu e/periential in care pot intra si elemente specifce si celorlalte
domenii e/perientiale tura 3J33 4%%" tura 3 $ 4%?