nformatii referitoare la reincarnare au existat (si mai exista inca) n Biblie si in unele

texte apocrife. Biserica primelor secole a acceptat teza reincarnarii, sustinuta si de Isus. In
anul 553 nsa, la cel de al cincelea Conciliu Ecumenic de la Constantinopol, teza
reincarnarii a fost anatemizata, fiind considerata drept o eroare dogmatica. Imparatul
ustinian (leit!moti"ul s#u$ %&furisit fie cel care, de aici ncolo, "a mai crede in
preexistenta sufletului '%) a impus clerului propriul sau crez, a pus sub arest pe (apa
)igilius (spre a nu conturba Conciliul ') si a obligat episcopii sa accepte noua dogma.
ustinian a considerat ca teza reincarnarii acorda omenirii o prea lunga perioada de timp
pentru atingerea unei trepte mai nalte de dez"oltare a constiintei. *upa anul 553,
credinciosilor li s!a spus de catre biserica ca au la dispozitie o singura "iata pentru a
re"eni din nou la stadiul dinaintea comiterii pacatului originar. +oua teza a lui ustinian,
propagata masi" n r,ndul enoriasilor de pretutindeni in cursul secolelor urmatoare,
continuata p,na azi, a dus la erori si mai mari de comportament ale oamenilor,
ma-oritatea ncerc,nd sa traiasca din plin asa!zisa unica "iata. Biserica a exclus treptat
aproape toate textele, documentele si cele 3. e"ang/elii apocrife, neconforme noii linii
dogmatice trasate. Cu toata cenzura impusa textelor originare, s!au mai pastrat pe alocuri
unele referiri ale lui Isus la reincarnare (E"ang/elia lui Ioan 03,.!12, deasemeni
afirmatiile lui Isus despre reincarnarea profetului Ilie in trupul lui Ioan Botezatorul din
E"ang/elia lui 3atei 0..,.4 si .5,.6!.32, sau cele spuse de Isus fariseilor, in legatura cu
faptul ca el ar mai fi trait odata pe pam,nt, inca inaintea patriar/ului &"raam 0E"ang/elia
lui Ioan, 1,57!512). &lte pasa-e biblice care aduc indicii asupra reincarnarii$ %Ieremia%
(.,5), %Cartea Intelepciunii% (8,5 si 1,86), %Cartea lui 9o/elet% (.8,7), %E"ang/elia lui
3atei% (87,58), %E"ang/elia lui Ioan% (:,.!3), %Epistola lui (a"el catre ;ilipeni% (8,7!5),
%Epistola soborniceasca a lui Iaco"% (3,7). *easemenea, in documentele necanonice
(apocrife)$ %E"ang/elia dupa (istis <op/ia%, %E"ang/elia lui =oma% s.a.
>EI+C&>+&>E& I+ *I)E><E C?>E+=E *E @&+*I>E
@&+*I>E& @>E&C&
Aa baza acesteia se afla unele comunitati practicante ale religiei inspirate de Brfeu
(orfismul), aparute in @recia incep,nd cu secolul 7 .C. Este "orba despre un sistem de
credinta care asocia nemurirea sufletului cu ciclurile de reincarnari. *upa ciclul nasterilor
si roata destinului, existenta trupeasca e considerata ca o pedeapsa. Exilat in corp, sufletul
trebuie sa scape de tristul destin al reincarnarilor si nu poate sa o faca dec,t prin asceza
(adica prin abstinenta de la consumul de carne). +umerosi filozofi au fost marcati de
aceste credinte, dar indiferent de forma pe care o ia doctrina lor, scopul ram,ne acela de
eliberare a sufletului. Incarnarea sufletului apare ca o pedeapsa pe care sufletul si!a atras!
o prin propriile sale greseliC prin urmare reincarnarea functioneaza in acelasi timp ca o
fatalitate de care trebuie sa te eliberezi si ca o sansa de eliberare. In orice caz, pentru ca
aceasta eliberare sa inter"ina, e necesara o initiere religioasa sau o constientizare
filozofica.
DI+*?I<3?A
Ideea de reincarnare se exprima cel mai pregnant in /induism, cu toate ca si aici ea a
trecut printr!o serie de reinterpretari. Cele mai "ec/i texte (>ig"eda) nu pomenesc nimic
despre aceasta idee. &bia in ?panisad, "ec/ea teorie a platii a fuzionat cu ideea de
reincarnare. Ca urmare, se pot obser"a unele influente reciproce intre religia originara,
re"olutia adusa de ?panisad, Bag/ada"ad @ita si e"la"ia populara. In ?panisad,
identificarea salutara a <inelui (atman) cu &bsolutul (bra/man) nu poate a"ea loc dec,t
daca <inele o rupe cu ciclul infernal al existentei (samsara), adica cu sirul de reincarnari
succesi"e. <al"area inseamna oprirea re"enirilor pe pam,nt si nicidecum inmultirea
numarului de reincarnari, cum pretind adeptii occidentali ai unui /induism deformat. +u
e "orba aici de o noua nastereC omul se naste o singura data, dar nu moare cu ade"arat$
din reincarnare in reincarnare, el nu!si sc/imba dec,t trupul, p,na ce a-unge la ade"arata
libertate, in +ir"ana. (rincipiul care diri-eaza calatoria dintr!un corp in altul este dorinta
sau legea Earmei. <copul spiritualitatii /induse este acela de eliberare de aceasta legatura
Earmica, pentru a se putea uni cu bra/man. (rin BaE/ti (curent de de"otiune) se insista
asupra /arului di"in ca unic mod de sal"are. Bmul nu este agentul propriei eliberari din
ciclul reincarnarilor. Dinduismul culmineaza printr!o mistica a eliberarii, dar nu si prin
explicarea raului si mortii prin reincarnare. Este aici o mare diferenta fata de ezoterismul
occidental care se considera ca deri",nd din /induism. (entru &lbert <c/Feitzer, aceasta
mistica este legata de o negare a lumii, de o conceptie pesimista a existentei, foarte
apropiata de cea greaca pri"ind trupul inc/isoareC aceasta idee este contemporana cu
predominanta ideii de reincarnare, ea este de asemenea legata de o "iziune pesimista a
materiei si istoriei. Ideea de reincarnare este centrata total asupra omului si faptelor sale.
B?**DI<3?A
Budd/ismul, ca si /induismul, crede in existenta unei relatii str,nse intre reincarnare si
legea Earmei. <unt totusi numeroase diferente fata de /induism$
(ri"ind conceptia eliberarii omul se poate elibera singur de lume si de suferinta. =erapia
se bazeaza pe critica iluziilor legate de dorinta si pe renuntareC ea propune un demers mai
putin mistic, cat psi/ologic. &ccentul nu este pus pe fuziunea cu bra/man, ci pe detasarea
care conduce la +ir"ana, inteles ca o pri"atiune de orice dorinta, ca un calm desa",rsit.
+on!permanenta sufletuluiC continuitatea subiectului uman nu este dec,t iluzie si
aparenta. +u se are in "edere nemurirea sufletului. <ufletul este un flux, o curgere, o
transformare nencetata. *oar curgerea "ietii pare sa asigure continuitatea reincarnarilor.
+ir"ana$ in budismul clasic este definit intr!o maniera negati"a. El nu este de fapt nimic,
nu este un loc, el exprima starea de eliberare, de non!dorinta. *ar anumite secte il "ad ca
pe locul de beatitudine, de fericire deplina atinsa la sf,rsitul procesului de eliberare de
catre indi"idul care a trecut printr!o serie de reincarnari.
&A=E C?>E+=E *E @&+*I>E$
@nosticismul$ este o ipoteza iudeo!crestina alcatuita din mai multe curente crestine
aparute in cursul celui de al doilea secol dupa Cristos. (rintre altele, aceasta ipoteza
atribuie lui Cristos teoria dupa care Ioan Botezatorul ar fi fost Ilie reincarnat.
Cabala ebraica$ exista din "remea celui de al doilea secol dupa Cristos, dar propasirea ei
s!a facut intre sec. .3!.7. Este o teosofie in forma ebraica. Cabalistii nu sunt toti de acord
asupra ideii de reincarnare. <unt multe adaptari succesi"e, care dau impresia de a te gasi
in fata unei compilari doctrinare, in care reincarnarea isi -oaca rolul in functie de
problemele care se i"esc in constiinta populara.
;ilozofii moderni$ Ideea de reincarnare a atras mult o serie de filozofi moderni. (entru
Aessing (.58:!.51.), aceasta constituie o ipoteza, pentru &rt/ur <c/open/auer (.517!
.176), ea este un element important al unei filozofii extrem de pesimiste (care ar putea fi
prezentata ca o filozofie a plictiselii).
<piritismul$ >eincarnarea se regaseste in curentul spiritist al lui &llan 9ardec (.164!
.17:). Influenta sa a fost foarte mare in sec..: si se mai pastreaza inca reminiscente
importante in Brazilia si ;ilipine.
>ozicrucienii$ aceast curent afirma, printre altele, ca reincarnarea nu este un simplu fapt
de credinta, ci ce"a sigur, accesibil capacitatilor oculte ale initiatului si ca orice fiinta este
parte integranta din *umnezeu (tema care se regaseste azi in curentul +eF &ge), ca
doctrina despre reincarnare este o explicatie etica multumitoare a nedreptatilor din
aceasta lumeC ca reincarnarea si legea de la cauza la efect sunt in perfecta armonie cu
astrologiaC ca Cristos a dat ucenicilor sai in"ataturi despre reincarnare, dar ca le!a
poruncit sa nu "orbeasca nimanui despre aceasta, de unde ar reiesi o ocultare, o ascundere
a existentei reincarnarii timp de 8666 de ani.
&ntropozofia$ >udolf <teiner (.17.!.:8:), fondatorul antropozofiei a trecut prin initierea
>ozcrucienilor. <e obser"a la el, ca in toate teoriile moderne ale reincarnarii, o deplasare
de accente si c/iar o rasturnare completa a sensului reincarnarii. (entru /indus, scopul era
de a fi eliberat de fatalitatea reincarnarilor. (entru >udolf <teiner, reincarnarea nu mai
este o lege ingrozitoare a existentei, de care ar trebui sa se elibereze, ci de"ine un
instrument poziti", indispensabil dez"oltarii spiritualitatii si a libertatii. +asterea intr!un
corp este ce"a minunat in sensul biblic al creatiei omului dupa c/ipul lui *umnezeu.
Ceea ce alieneaza omul, nu este trupul sau, ci atitudinea in fata "ietii. <uferinta legata de
Earma destinului pro"ine dintr!o nepotri"ire a sufletului fata de posibilitatile pe care i le
ofera "iata actuala. <ufletul trebuie sa fie eliberat de aceasta nepotri"ire, dar nu de corp.
&ceasta conceptie este legata de e"olutionismul si ideea de progres a lui <teiner. (entru
>udolf <teiner, Cristos constituie impulsul central si /otartor al istoriei mondiale.

=/is page /osted bG @et Gour oFn ;ree Dome (age