Sunteți pe pagina 1din 32

Convulsiile la copil

Definitie
Convulsiile sunt manifestari clinice paroxistice
caracterizate prin contracturi musculare
involuntare, de diferite tipuri, datorita unei
descarcari electrice bruste, excesive si
dezorganizate a neuronilor cerebrali
Contracturi musculare :
repetitive = clonice localizate
sustinute = tonice generalizate
Pot fi insotite sau nu de:
Tulburari ale starii de constienta
Tulburari vegetative
Tulburari senzoriale
Au corespondent electric pe EEG


Terminologie
Epilepsie (boala) = afectiune cronica caracterizata prin
repetabilitatea crizelor convulsive (convulsii recurente):
Epilepsie idiopatica
Epilepsie secundara simptomatica (organica)
Convulsii ocazionale (crize convulsive ocazionale)

Numele de convulsii este rezervat
unor crize epileptice motorii ocazionale,
care survin numai datorita unor agresiuni acute asupra SNC (infectii,
traumatisme)
sau a unor modificari acute ale homeostaziei (febra, anoxie, dereglari
electrolitice)
nu se repet dect dac evenimentul determinant se reproduce
Epilepsia - clasificare
I. CONVULSII PARTIALE
1. Convulsii partiale simple
a) Cu semne motorii (jacksoniene, convulsii motorii focale)
b) Cu simptome somato-motorii sau senzitive (vizuale, auditive, olfactive,
gustative, vertij) (convulsii senzoriale)
c) Cu semne si simptome vegetative (epilepsia abdominala)
2. Convulsii partiale complexe (convulsii psihomotorii, de lob temporal)
II. CONVULSII GENERALIZATE
1. Absente (crize neconvulsive)
a) Tipice (petit mal)
b) Atipice (petit mal complex)
2. Mioclonice
3. Tonice (achinetice)
4. Tonico-clonice (grand mal, conv. motorii majore, conv. generalizate)
I. Convulsiile partiale
Sunt expresia afectarii partiale sau in totalitate a unui
singur emisfer (au origine in arii limitate ale cortexului
cerebral)
Descrcrile neuronale anormale pot rmne n focarul
iniial
Starea de constienta in timpul atacului este pastrata
Pot fi afectate temporar unele functii cognitive si
vorbirea
1. Convulsiile partiale simple
a) Convulsiile partiale cu semne motorii

= clonii
Se datoreaza unor leziuni focale in cortexul motor
Debuteaza la un singur grup de muschi (de ob. flexorii
degetelor),
Se extind la grupele musculare vecine (evolutie
jacksoniana), pana cand o intreaga parte a corpului este
interesata
Constienta este pastrata exceptie cand activitatea
convulsivanta se extinde la celalalt emisfer = conv. tonico-
clonice generalizate
Postcritic apare o paralizie tranzitorie de partea afectata
(paralizia TODD), care poate persista pana la 24 ore
1. Convulsiile partiale simple
b) Convulsiile partiale cu simptome senzoriale
Senzatie tranzitorie de intepaturi, furnicaturi,
amorteala pe un hemicorp, vertij
Leziunea = cortexul parietal
Convulsiile vizuale:
senzatie luminoasa de flash
leziunea in cortexul occipital
Convulsiile olfactive:
miros neplacut
manifestare precoce a tumorii de lob temporal
1. Convulsiile partiale simple
c) Convulsiile partiale cu simptome vegetative
= tulburari tranzitorii ale functiilor sistemului nervos
autonom
Simptome:
Paloare
Crize de roseata a fetei
Cefalee
Tahicardie
Dilatare pupilara
Dureri abdominale (epilepsia abdominala)*
Pierderea controlului vezical

*durerile abdominale recurente ale copilului sunt datorate,
in general, altor cauze decat convulsiile
2.Convulsiile partiale complexe
Leziunea = lobii temporali
Clinic spectru larg de manifestari
Bolnavii au stare comfuzionala, fara pierderea completa a
constientei
Partea initiala a atacului este amintita de bolnav ca o stare
de visare, flash-uri de amintiri anterioare, senzatie de deja-
vu sau jamais-vu
Pot apare iluzii, halucinatii vizuale complexe, perceptii
distorsionate, tulburari emotional-afective (anxietatea)
Vorbirea este imposibila sau fractionata
Se insotesc de stereotipii si activitati motorii involuntare




II. Convulsiile generalizate
Sunt expresia suferintei creierului in totalitate, incluzand
ambele emisfere cerebrale
Debutul poate fi precedat de aura
Starea de constienta este abolita, cu pierderea
controlului sfincterian
Traseul EEG are modificri tipice (traseu iritativ)

1.Convulsiile sub forma de absente
a) Absente tipice (petit mal):
Constau in oprirea brusca si de scurta durata a activitatii
motorii
Privire in gol devierea globilor oculari clipit rapid
Pierderea constientei
Tonusul postural NU este afectat (bolnavul nu cade)
Amnezia atacului
b) Absente atipice (petit mal complex):
Atacul se poate asocia cu automatisme motorii /
inabilitate de miscare sau tulburari vegetative
Se diferentiaza de absentele tipice prin EEG


2. Convulsiile mioclonice
Contractii musculare bruste si de scurta durata
Intereseaza de obicei muschii flexori bilateral
Miscarile bruste ale membrelor si trunchiului la
sugar = spasme infantile
Este afectat tonusul postural (copilul cade)
3.Convulsiile atone
Pierderea brusca a tonusului postural
Pot fi:
De scurta durata = caderea capului spre anterior,
caderea din picioare
De lunga durata = cadere, dupa care bolnavul ramane
hipoton si nu mai raspunde la stimuli mai multe
secunde/minute
4. Convulsiile tonico-clonice (grand mal)
=cele mai severe, potential amenintatoare de viata
Dubut brusc, precedat de tipat sau aura
Bolnavul isi pierde cunostinta si cade
Evolueaza in 3 faze:
Faza tonica = contractie musculara sustinuta
Maxilare puternic stranse, bolnavul isi musca adesea
limba
Salivatie excesiva
Respiratie stertoroasa, cianoza
Varsaturi
Pierderea controlului sfincterian
Faza clonica= contractii musculare intermitente
Devierea globior oculari in sus sau intr-o parte
Faza de depresie postcritica = somn profund
Amnezie postcritica

Statusul epileptic
Consta in convulsii tonico-clonice care survin repetat,
fara perioada de relaxare musculara si fara revenirea
constientei
Este o mare urgenta medicala
Durata crizei poate depasi cateva ore
Se datoreaza unei activitati epileptice continue sau unor
crize repetate de convulsii aparute la interval scurt, care
nu permit reluarea starii de constienta intre crize
Spasmele infantile (Sdr. West)
Definitie: Forma de epilepsie simptomatica,
caracteristica sugarului, cu debut tipic la varsta de 4-8
luni, coincizand cu varsta de vaccinare DTP, care a fost
incriminata in declansarea bolii
20% apar la un sugar anterior sanatos
80% evolueaza la sugarii cu afectare neurologica severa
Clinic: triada:
spasme infantile (contracturi tonice in flexie sau extensie)
oprire in dezvoltarea psihomotorie
traseu EEG de hipsaritmie (total dezorganizat, haotic)
Tratament: antiepileptic specific + ACTH sau
corticoterapie
Tratamentul epilepsiei
Principii de tratament:
Nu se trateaza prima criza de convulsii principiul wait
and see
Tratamentul se instituie doar daca exista diagnostic cert
(clinic + EEG)
Tratamentul de prima intentie = monoterapia, care
presupune la randul ei droguri de prima, a 2a sau a 3a
alegere
Politerapia se instituie doar daca monoterapia la doze
maxime nu controleaza crizele
Medicatia se introduce si se sisteaza progresiv
Tratamentul se sisteaza dupa o perioada de 2 (5) ani de
evolutie fara crize

Medicatia antiepileptica
Convulsii partiale (simple+complexe)
I Carbamazepina tb. 300 mg, sirop 100mg/5 ml 10-
25 mg/kg/zi
* Timonil, Finlepsin
II Fenitoin tb.100 mg 5-7 mg/kg/zi
*Phenidan f.250 mg/5ml PEV 30mg/kg in I zi, 20 mg/kg a IIa
zi, 10 mg/kg a IIIa zi
Absente tipice
I Ethosuccimid tb.250 mg, f.50 mg/ml 20-40
mg/kg/zi
II Acid valproic 15 40 mg/kg/zi
* Depakine, Orfiril, Convulex
Medicatia antiepileptica
Absente atipice:
I Acid valproic
II Acid valproic + Ethosuccimid

Convulsii tonice, clonice, tonico-clonice, atone:
I Acid valproic
II - Fenitoin
Tratamentul statusului epileptic
Internare in sectia TI
Prima masura = asigurarea functiilor vitale (ABC)
Aspirarea secretiilor
O2 pe masca
Monitorizare AV, TA, FR, SaO2
Linie venoasa
Droguri:
I Benzodiazepine iv.
Diazepam f. 10mg/2ml 0,3-0,5 mg/kg/doza lent iv 3 doze
succesive la interval de 20 min.
Alternativa Desitin 5 mg, 10 mg ir.
Midazolam (Dormicum) 0,1-0,3 mg/kg/doza bolus sau PEV
continua 0,1 mg/kg/h
II Fenitoin iv 10 mg/kg/doza, 3 doze
Lipsa de raspuns - anestezie generala
Corectia dezechilibrelor HE si AB
Tratamentul edemului cerebral:
Manitol 20% - 1,5-3 g/kg/zi (5-10 ml/kg/zi)
Dexametazona f. 8mg/2ml 0,5 mg/kg/zi

Convulsiile ocazionale
Cauze:
Febra >38 grade C = cauza majora
Traumatice traumatisme craniene
Infectii SNC meningite, encefalite, abces cerebral
Metabolice:
Hipoglicemie
Hipocalcemie
Hipomagnezemie
Hipo/hipernatremie
Toxic - medicamentoase intoxicatii
Vasculare hemoragie meningeana, subdurala etc
Anoxia de diverse cauze



Convulsiile febrile
= cele mai frecvente convulsii ocazionale la copil

CRITERII OBLIGATORII:
Apar in context febril ( 38 grade C)
Caracteristice sugarului si copilului mic (6 luni 5 ani)
Au durata scurta, de obicei sub 15 min
Se opresc spontan
Febra nu se datoreaza unei infectii SNC (LCR normal)
Absenta anomaliilor neurologie si EEG in perioadele
intercritice


Etiologie
Febra din:
IACRS (otita medie, rinofaringita)
Virale de obicei
Bacteriene
Boli eruptive
Postvaccinare (DTP, AP, AR)
Alte infectii febrile (Salmonella, Shigella etc.)

Fiziopatologie
Convulsiile febrile sunt declansate de cresterea
rapida a temperaturii corporale
Cresterea ratei metabolismului neuronilor
cerebrali indusa de febra scade pragul lor
convulsivant

cazuri au susceptibilitate genetica
Clinic
1. Crize simple benigne:
Cele mai frecvente
Debut brusc cu o criza motorie generalizata, in
general clonica, mai rar tonico-clonica sau atona
Criza este de scurta durata, lipsita de manifestari
respiratorii
Copilul isi recapata rapid starea de constienta
2. Crize complexe:
20% din convulsiile febrile
Mai frecvent inaintea varstei de 18 luni
Apar la copii cu antecedente de suferinta neonatala
sau dismaturitate
2. Crizele complexe:

Caracteristici:

Unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic
Durata prelungita a crizei, peste 30 min.
Deficit hemiplegic postcritic
Repetarea crizelor in interval de 24 ore
Au risc crescut de sechele neurologice

Diagnostic pozitiv
Criteriul clinic (crize motorii generalizate)
Criterii paraclinice:
Hemoleucograma L = N/
FL: Ly - inf. virala, Ne - inf. bacteriana
Culturi periferice (faringian, nazal, otic) izoleaza germenii
bacterieni
Probe inflamatorii (VSH, CRP, FBG)
Punctia lombara cu examinarea LCR se efectueaza la sugarul
sub 18 luni doar daca exista suspiciunea de meningita (bombarea
FA, somnolenta, rigiditatea cefei)
EEG NU are indicatie in prima saptamana dupa convulsii, cand
poate releva activitate postcritica iritativa
Fund de ochi poate preciza existenta edemului papilar
Diagnostic diferential
Infectii SNC
Intoxicatii medicamentoase (fenotiazine,
xantine)
Hipoglicemia cetozica
Deshidratare hipo/hipernatremica
Encefalopatia hipertensiva
Hemoragii cerebrale
Sincopa cu anoxie prelungita
Epilepsia
Evolutie, Complicatii
EVOLUTIE
In general favorabila, chiar in prezenta recidivelor
Recidive apar la 1/3 din cazuri si dispar la varsta de 4-5 ani
Factori de risc ai recidivelor:
Varsta mica, sub 18 luni
Antecedente familiale de convulsii febrile
Crizele complexe
Dezvoltarea psihomotorie si cognitiva nu este afectata
COMPLICATII
Epilepsie
50% in convulsiile febrile complexe - daca exista antecedente
familiale de epilepsie si semne de afectare cerebrala
2,5% in absenta acestora
Ale convulsiilor prelungite
Hipoxemie
Acidoza respiratorie
Status epileptic deces
Tratamentul conv. febrile
Medicatie anticonvulsivanta:
Desitin ir. 5mg, 10mg
Diazepam iv. lent (0,3 0,5 mg/kg/doza)
Midazolam (Dormicum) iv. 0,1 0,3 mg/kg/doza
Antitermice:
Supozitoare Novocalmin 300mg, Paraceramol 125mg
250mg, Eferalgan 80mg
Mijloace fizice de scadere a febrei (mpachetri
hipotermizante)
Profilaxia recidivelor:
Desitin ir. in perioadele febrile, in primele zile

S-ar putea să vă placă și