Sunteți pe pagina 1din 13

COMPETI IA SPORTIV

1. Clasificarea competiiilor i caracteristicile competiiilor.


2. Calendarul competiional
3. Starea de start
4. Oboseala
5. Dezantrenarea
6. Supraantrenamentul
Sistemul competiional sporti.
Se raporteaz! la " strate#ia naional! de dezoltare a sportului.
$ederaiile sportie naionale au %n edere& %n principal'
( dezoltarea capacit!ii de performan!
( asi#urarea unei frecene optime a competiiilor
( pre#!tirea specific! pentru cea mai important! aciune
competiional! )cea de obiecti*
( desf!urarea %ntrecerilor pe baza unui re#ulament
( crearea condiiilor ambientale necesare desf!ur!rii
competiiei.
( or#anizarea i desf!urarea campionatelor locale i municipale&
a competiiilor amicale& de erificare& demonstratie sau a celor
cu diferite trofee
( tradiiile locale& ca factor important ce influeneaz! coninutul
i formele de desf!urare ale competiiilor.
( realizarea seleciei i promoarea sportiilor de aloare %n
structurile sportie de performan!
( planificarea anual! a competiiilor.

1
Calendarul competiional
$ederaiile sportie internaionale stabilesc anual& concursurile i
competiiile sportie ma+ore )c. mondiale i europene& Cupele mondiale i
europene i %ntrecerile de ,rand -ri.* specific/nd data i locul desf!ur!rii
lor.
0n funcie de acestea& $ederaiile Sportie 1aionale la r/ndul lor&
elaboreaz! propriul calendar sporti& care constituie calendarul disciplinei
sportie respectie& la niel naional.
Direciile 2udeene& unit!ile sportie i %n final antrenorii elaboreaz!
un calendar sporti propriu& pe baza celui oficial& care a fi completat i cu
alte competiii& menite s! intensifice pre#!tirea sportiilor.
0n elaborarea Calendarului sporti de la nielul 3nit!ilor Sportie
trebuie s! se aibe %n edere urm!toarele aspecte'
Cuprinderea %n calendarul sporti a competiiilor& i concursurilor
stabilite de federaiile sportie naionale& cu respectarea datelor de
desf!urare a acestora.
4ncluderea %n calendar& pe l/n#! competiiile centrale a c/t mai multor
aciuni proprii )neoficiale* amicale necesare asi#ur!rii unei actiit!i
competiionale c/t mai intense.
0n funcie de aloarea sportiilor& dar in/nd cont i de posibilit!ile
bu#etare ale unit!ilor sportie& se pre!d i aciuni internaionale& necesare
pre#!tirii la niel %nalt a celor mai aloroi sportii.
0n cazul copiilor i +uniorilor s! se in! seama pe c/t posibil i de
structura anului colar.
Competiiile i concursurile pre!zute %n calendar s! stimuleze
dorina de afirmare a sportiilor& contribuind la erificarea pre#!tirii
acestora.
Dup! comunicarea Calendarului sporti s! se eite efectuarea unor
modific!ri priind datele desf!ur!rii competiiilor.
Principalele componente ale sistemului competiional
Concursul "principala form! de %ntrecere sporti!.
Concursurile pot fi' ( oficiale
( amicale
2
Competiia 5 reprezint! " presupune un ansamblu de concursuri oficiale
desf!urate pe mai multe etape& fiind conduse de foruri interne i
internaionale ) Cupa Campionilor 6uropeni& Cupa 6uropei*.
Campionatul( care are ca obiecti final obinerea titlului de campion
mondial& naional& european.
0n cazul sp. 4ndiiduale(finala campionatului 1aional " este
precedat! de o serie de concursuri de calificare pe etape ( concursul pe
localit!i& +udee& pe zone& iar cei care %ndeplinesc anumite baremuri " la
probele respectie pot mer#e de la o etap! la alta& i bine%neles cei mai buni
a+un# %n finala campionatului naional.
Cupa " cele mai r!sp/ndite i desc7ise forme competiionale sportie& la care
au drept de participare toi sportiii( pe nielul aloric al sistemului
competiional.
8urneul " concursuri( se or#anizeaz! pe baza criteriului
9fiecare cu fiecare: ( %nin#!tori cu %nini
( %nini cu %nin#!tori.
Concursul ful#er " este or#anizat la nielul unit!ilor colare& la nielul
Cluburilor sportie& a asociaiilor& a instituiilor respectie& pe una sau c7iar
mai multe ramuri de sport& a/nd ca scop atin#erea urm!toarelor obiectie'
( dezoltarea spiritului competiional
( creterea performanelor sportie )erificarea*
( afirmarea unor sportii.
Starea de start( este acea stare specific! precompetiional! a or#anismului&
%n care actiitatea tuturor or#anelor& aparatelor i sistemelor interesante %n
efortul care urmeaz! prezint! parametrii funcionali crescui.
$actorii care influeneaz! starea de start sunt
$actori& e.o#eni
( aloarea adersarului poate determina modific!ri faorabile
sau defaorabile performanei.
( dificultatea efortului
( atitudinea spectatorilor
( ora& locul& data competiiei
( frecena competiiei
( factori climatici
( tipul de %nc!lzire
3

$actori& endo#eni
( factori priind personalitatea " )dependeni de tipul de sistem
neros al sportiului*( difereniaz! cele 2 tipuri de sportii'
( sportii stabili %n
( sportii labili competiii

( starea de antrenament
( motiaia
4ntensitatea i forma st!rii de start sunt influenate %n primul r/nd de tipul de
actiitate neroas! superioar! %n care intensitatea& ec7ilibrul i mobilitatea
proceselor corticale fundamentale )e.citaia i in7ibiia* determin!
manifestarea periferic! a funciilor inte#ratie.
Indicii obiectivi ai st!rii de start or fi'
( creterea $.C
( creterea 8.;
( creterea amplitudinii mic!rilor respiratorii.
( creterea consumului de O2
( uoare tremur!turi
( creterea tonusului muscular
Indicii subiectivi ai st!rii de start'
( senzaia de fric!
( senzaia de nelinite
( an.ietatea
( somnolena
$ormele de manifestare ale st!rii de start
2 forme ( stare stenic!( starea optim!( poziti!
( stare astenic!( starea ne#ati!
Stare stenic! se caracterizeaz! printr(un tonus optim al proceselor
fiziolo#ice& datorit! unui bun ec7ilibru %ntre procesele de e.citaie i
in7ibiie. Din punct de edere psi7ic& sportiul prezint! atenie crescut!&
motiaie pentru concurs& stimulare emoional! i actiitate psi7omotric!
optim!.
4
Stare astenic!( se poate manifesta sub 2 aspecte'
( febra de start( caracterizat! prin 7ipere.citabilitate )manifestat!
prin a#itaie& fric!& 7ipersudoraie& tremur al m/inilor* i este determinat! de
e.cesul de noradrenalin!.
( febra de start( caracterizat! prin predomonanta in7ibiiei "
manifestat! prin oboseal!& dezinteres pentru concurs& i poate ap!rea %n urma
unei febre %ndelun#ate de start.
Oboseala este o stare fiziolo#ic! reersibil! manifestat! prin
diminuarea capacit!ii de performan! fizic! sau psi7ic!& care apare dup! un
efort solicitant i care dispare prin odi7n!.
6a se manifest! prin sc!derea randamentului& un consum ener#etic
crescut& pierderea preciziei i coordon!rii mic!rilor.
Semnele i simptomele oboselii
Semnele oboselii'
( sc!derea capacit!ii de munc!
( lipsa controlului mic!rilor
( lipsa coordon!rii mic!rilor
( sc!derea e.citabilit!ii neuro( musculare
( creterea tonusului muscular de repaus
( sc!derea tonusului muscular de contracii
( sc!derea forei
( sc!derea amplitudinii mic!rilor

Simptomele oboselii'
( senzaia de #reutate %n micare
( dureri musculare
( senzaia de moleeal!
( senzaia de epuizare %n muc7ii supui efortului sau o epuizare
#eneral!.
5
Clasificarea oboselii
1. Oboseala acut! ( acut! local! )periferic!*
( acut! central!
2. Oboseala cronic! ( cronic! local!
( cronic! #eneral! )supraantrenamentul*
1. Oboseala acut! local! " este oboseala ap!rut! acut& imediat dup! efort la
nielul muc7ilor suprasolicitai .
Cauzele care conduc spre aceast! oboseal! sunt'
( acumulare de acid lactic %n muc7i i o remetabolizare
defectuas!& %nt/rziat! a acestuia.
( dezec7ilibru ionic intra( muscular
Contraciile cu frecen! i durat! mare determin!& sc!derea concentraiei
de calciu intramuscular ceea ce determin! sc!derea contractilit!ii
musculare.
( oboseala la nielul sinapsei neuro( musculare&
( transmiterea comenzilor in7ibitorii de la nielul centrilor
neroi superiori " c!tre muc7i.
2. Oboseala acut! central! " const! %n diminuarea capacit!ii de a realiza
mic!ri cu aceeiai coordonare ca %n repaus.
Coordonarea( reprezint! cooperarea dintre S1C i muc7ii sc7eletici %n
timpul e.ecuiei unei mic!ri.
<anifest!rile oboselii centrale sunt'
( diminuarea capacit!ii de coordonare
( diminuarea capacit!ii de performan! senzorial!
( tulbur!ri de atenie& de concentrare i de #/ndire
( diminuarea funciilor corticale de comand! i control a
mobilit!ii
( creterea timpului de laten! a reaciei motrice.
Oboseala cronic! local!
se manifest! prin' ( dureri la nielul inseriilor musculare
( miofibroze
( contraii musculare dureroase %n cazul musculaturii
suprasolicitate
( sc!derea tonusului muscular
6
( e.ecutarea mic!rilor se face cu ri#iditate
Oboseala cronic! #eneral!( supraantrenamentul = este o form! cronic! de
oboseal! patolo#ic! la sportii& care se instaleaz! treptat datorit!
discordanei dintre capacitatea de efort i efortul repetat& f!r! o refacere
complet! %n cadrul procesului de antrenament.
Cauzele supraantren!rii sunt'
( creterea prea rapid! a cantit!ii i intensit!ii antrenamentelor
( %n!area te7nicii unor mic!ri dificile %ntr(un interal de timp
prea scurt.
( uniformitatea prea mare a metodelor i coninutului
antrenamentului.
( 1um!r prea mare de competiii %ntr(o perioad!& %ntr(un sezon&
cu interale de refacere insuficiente.

0n funcie de tipul de sistem neros e#etati care predomin!&
supraantrenamentul& se clasific! %n'
1.( Supraantrenamentul >asedo?ian( caracterizat prin predominana S 1 @
Simpatic( i astfel prin predominana proceselor de e.citaie& are ca rezultat
intensificarea funciilor de comand!. Aefacerea %n acest caz dureaz! 1(2
s!pt!m/ni prin tratament adecat care s! conduc! spre o reenire complet!.
2. ( Supraantrenamentul ;ddisonian( caracterizat prin predominana S 1 @
-arasimpatic& i astfel prin predominana in7ibiiei la niel cortical& are ca
rezultat diminuarea funciilor de comand! p/n! la sistarea acestora.
Aefacerea complet! %n acest caz dureaz! o perioad! de timp mai %ndelun#at!
)s!pt!m/ni& c7iar luni*

Rolul !uncional al oboselii
Oboseala este o stare fiziolo#ic! cu un rol funcional care const! %n'
( protecia contra solicit!rilor e.cesie
( protecia structurilor neroase& ai c!ror neuroni intr! %n
in7ibiie la aciunea unor stimuli e.cesii sau prea %ndelun#ai.
( -rotecia aparatului cardio( ascular.
B
Dezantrenarea " sindromul sc!derii st!rii de antrenament.
1 " %mboln!irea& accidentarea sau repausul din
perioada de tranziie )e.tra( sezon*
2 motie pentru
care se %ntrerupe
pre#!tirea
2( retra#erea din actiitate.
0n primul caz @O2 ma..
c/t i %n cel de(al 2(lea = Dezantrenarea ( modific!ri care in de
inim!.
( modific!ri ale s/n#elui
< odific!rile ce in de muc7i se re#leaz! cel mai lent& i totui se menin la
un niel conenabil dup! o pauz! de 34 de zile.
3n studiu din anul 1CD5 a ar!tat c! @O2 ma.. i olumul cardiac se
menineau dac! %n loc de 5(6 antrenamenteE sapt!m/n! se e.ecutau doar 2&
cu condiia ca intensitatea de lucru s! fie meninut! %ntre D5F( CGF din @O2
ma..
< odific!rile( care in de inim! nu sunt semnificatie& funcia inimii la
parametrii specifici antrenamentelor nu se reduce semnificati %n primele
s!pt!m/ni de repaus& ci olumul de s/n#e se reduce semnificati.
( capilarizarea la nielul muc7ilor implicai %n micare se
menine mai mult timp.
"up# $% luni de repaus( toate modific!rile surenite %n urma dezantren!rii
se or stabiliza& la un niel mai ridicat comparati cu al unui nesporti.
0n cazul relu!rii actiit!ii s!pt!m/nale se recomand!& o introducere treptat!
a %nc!rc!turii efortului& iar %n cazul retra#erii din actiitate se recomand!&
planificarea i respectarea unui pro#ram or#anizat de dezantrenare c7iar pe
mai muli ani. ;cest aspect pre/nt/mpin! eentualele depresii de adaptare la
inactiitate.
8ot %n cazul dezantren!rii fostul sporti de performan! trebuie s! se
orienteze spre actiit!i fizice de #enul ( mersului pe biciclet!& al %notului&
aler#!rile ( care s! asi#ure o %ntreinere a condiiei fizice. O %ntrerupere
brusc! poate conduce spre st!ri de insomnie& dureri de cap& depresie .
D

Starea de start
4nca inainte de debutul efortului functiile or#anismului sunt orientate spre efort '
astfel&in momentul inceperii efortului parametrii functionali au niel mai crescut fata de
repaus.
<a+oritatea sportiilor in repaus in prea+ma concursurilor&competitiilor sau c7iar inainte
de inceperea antrenamentelor&manifesta un niel functional crescut al principalelor
aparate si sisteme ale or#anismului )cardioascular&respirator&neros&endocrin. etc.* si
care reprezinta reactia or#anismului la stressul indus de confruntarea cu efortul ce a
urma.
7ttp'EEromanianat7letics.blo#spot.comE2GGCEG6Estarea(de(start.7tml
Sub denumire de stare de start trebuie sa se intelea&a acea stare speciala
precompetitionala a or&anismului in care activitatea tuturor or&anelor'aparatelor si
sistemelor interesate in activitatea ce se va e!ectua'au parametrii !unctionali cu
valori crescute reali(and un nivel !unctional de plecare'ridicat)
Tipul'durata'intensitatea si momentul de instalare a acestor modi!icari care
alcatuiesc aceasta stare de pree!ort *stare de start+ depind de o serie de !actori
endo&eni si e,o&eni-
.) /actori endo&eni-
a* Factori privind personalitatea&dependeti de tipul de sistem neros al sportiului&fac
posibila diferentierea a doua tipuri ' sportii stabili in competitii si labili.1ielurile
diferite de ' incredere in propriile forte&de ointa& ri#oare cu sine&dorinta de risc&au o
influenta eidenta asupra nerozitatii sportiilor in competitii.
C
b* Starea de antrenament si experienta personala influenteaza modificari fiziolo#ice ale
starii de start.Sportiii bine antrenati si in forma sportia au indicatorii fiziolo#ici la un
niel de plecare mai ridicat si manifesta o dispozitie optima pentru
performanta&comparati cu cei ce simt ca nu sunt in forma si tradeaza o nerozitate
e.a#erata.
c* Motivatia
8ipul de competitie&semnificatia sa poate influenta diferit starea de start.
Competitiile pre#atite cu mult timp inainte si care au o mare semnificatie
subiectia&conduc&in #eneral&la stari precompetitie faorizante performantei&dar nu
inseamna ca nu pot determina si stari ne#atie.
<ulti sportii atin# performante foarte inalte in competitii considerate de ei ca putin
importante&iar altii nu atin# starea de start optima decat in competitii mari&unde si
rezultatele sunt pe masura.
$) /actori e,o&eni-
a* Valoarea adversarului constituie o cauza a instalarii anumitor modificari optime sau
din contra&dezaanta+oase performantei.3n adersar in fata caruia a sportiul a
pierdut&poate reprezenta cauza unui comportament apatic sau din contra&febra de
start.C7iar sportiii cu sistem neros ec7ilibrat pot aea manifestari e.a#erate cand au
frica de adersar si abrodeaza cu neincredere concursul.
b* Dificultatea efortului cu cat este mai mare si amploarea modificarilor fiziolo#ice este
mai mare.
4n ceea ce prieste durata efortului ce urmeaza&cu cat acesta este mai mare si
manifestarile starii de start apar mai precoce )e.emplu' $recenta cardiaca inainte de
incalzire la aler#atorii de 4GGm este in medie de C6H aler#atorii de 1G.GGGm prezinta $c
DGHin sc7imb ce la maratonisti&cresterea unor indicatori fiziolo#ici cardioasculari apare
c7iar cu 2 zile inainte de concurs*.
c* Atitudinea spectatorilor poate constitui un factor mobilizator sau ne#ati&in ceea ce
prieste starea precompetitia ce se instaleaza.3nii sportii au neoie de specatori pentru
atin#erea unei stari de start optime&in timp ce altii manifesta apatie sau febra de start in
prezenta spectatorilor.
d* Ora,locul si durata competitiei pot declansa stari precompetitie ne#atie.Daca ec7ipa
sau sportiul au realizatat altadata performante slabe intr(un loc si la o ora si iners&un
succes pe stadionul respecti&creeaza&stari fiziolo#ice optime.
Durata intrarii in competitii&cand aceasta se prelun#este&produce surmena+ psi7ic cu stare
de start ne#atia.
e* Frecventa competitiilor
Competitiile prea dese conduc la diminuarea inestitiei motiationale si astfel produce
efecte ne#atie asupra starii de start.
1G
f* Factorii climatici
Conditiile climaterice diferite pot influenta e.presia starii de start.
In funcite de factorii endogeni si exogeni,se disting urmatoarele forme ale starii
precompetitionale:
a+ Stara optima sau starea stenica mobilizatoare a sportiului inainte de start&este
caracterizata prin dispozitie pentru performanta&un tonus optim al proceselor
fiziolo#ice&datorita unui bun ec7ilibru si armonii intre e.citatie si in7ibitie&reactii
moderate&relati normale.4n sfera psi7ica&aceasta stare traduce i#ilenta si atentie
crescuta&motiatie pentru concurs&actiitate psi7omotrica si stimulare emotionala optima.
;ceasta stare este numita si I#ata de luptaI &sportiul abordeaza intrecerea cu incredere si
dorinta de a realiza o performanta buna&iar in concurs rezultatele aproape intotdeauna
sunt de aloarea sportiului sau c7iar depasite.
b+ Starea ne&ativa sau stare astenica nefaorabila performatelor scontate.Se mani!esta
sub doua aspecte aparent anta&oniste-
!ebra de start se caracterizeaza printr(o 7ipere.citabilitate ce se traduce prin
a#itatie&frica&neliniste&nesi#uranta.;desea&starea de start este insotita de reducerea
posibilitatilor de orientare tactica& sportiul Ise pierdeI.4n astfel de situatii&performatele
sunt slabe.
$ebra de start este caracteristica sportiilor cu sistem neros puternic neec7ilibrat.
apatia de start este starea contrara febrei de start&caracterizata prin predomintana
in7ibitiei&o foarte diminuata e.citatie&demonstrata de e.emplu prin diminuarea frecentei
cardiace si a debitului cardiac.4nsuficienta mobilizare pe plan psi7ic e.prima
oboseala&dezinteres pentru concurs&lipsa de atentie&aersiune c7iar pentru participarea la
concrus.
;ceasta stare de start apare la sportiii cu sistem neros neec7ilibrat&slab.
In ca(ul sportivilor cu !ebra de start se recomanda o incal(ire mai lun&a cu
ritm mai lent' iar in ca(ul sportivilor cu apatie de start se recomanda o incal(ire
scurta dar intensa)
In ambele ca(uri antrenorul trebuie sa intervina si sa o!ere indicatiile potrvite
precum si convin&erea sportivului de importanta si necesitatea concursului)
Sursa : "Ergofiziologie",editura Globus 2000,autor Cornelia Bota
11
Re(ultate campionate mondiale .. octombrie $0.. To12o 3aponia
To12o' .. octombrie $0.. *Corespondenta de la Emanuel /antaneanu+) Ja
<etropolitan ,Kmnasium& intr(o sala ar7iplina& s(a desfasurat finala feminina pe ec7ipe a
celei de a 43(a editii a Campionatelor <ondiale de #imnastica artistica& la capatul careia
reprezentatia Aomaniei s(a situat pe locul 4& rezultat asemanator cu cel inre#istrat anul
trecut& pe podium urcand& in ordine S3; " la al treilea titlu& dupa 2GGB si 2GG3 (& Ausia
)inin#atoarea de anul trecut* si C7ina.
1otarile pe aparate ale fetelor noastre& in ordinea in care au intrat in concurs'
Paralele- Aaluca Laidu 12.C66& ;melia Aacea 13.GGG )cele mai mici note din concurs*&
;na -or#ras 14.G66. Total' 4G.G32& cel mai slab din concurs
4arna- ;melia Aacea 14.633& Catalina -onor 15.166& ;na -or#ras 15.3GG. Total: 45.GCC&
cel mai bun scor al aparatului.
Sol- Diana C7elaru 14.233& Diana >ulimar 14.266& Catalina -onor 14.633. Total' 43.132&
de asemenea cel mai bun din concurs.
Sarituri' Diana C7elaru 14.556& Aaluca Laidu 14.65G& Catalina -onor 14.C33. Total'
44.14C.
Clasament final:
1. S3; 1BC. 411
2. Ausia 1B5.32C
3. C7ina 1B2.D2G
4. Romania .5$)6.$
5. <. >ritanie 16C.6BG
6. ,ermania 16D.4BC
B. 2aponia 16B.122
D. ;ustralia 166.B3C
Romania are o lun&a si !ructoasa participare la Campinatele Mondiale& fetele noastre
aflandu(se permanent in prim(planul acestei competitii. $ara a ne duce prea mult in timp&
iata care au fost locurile ocupate de ec7ipa noastra feminine la C.<. in ultimul deceniu si
+umatate'
.775 8 9A:SA;;E
1. Aom/nia )Simona ;m/nar& ,ina ,o#ean& ;le.andra <arinescu& Claudia -res!can&
<irela Mu#urlan& Corina 3n#ureanu*
.777 8 TIA;3I;
12
1. Aom/nia )<aria Olaru& Simona ;m/nar& Joredana >oboc& ;ndreea A!ducan& ;ndreea
4s!rescu& Corina 3n#ureanu*
2GG1 " ,;1D
1. Aom/nia );ndreea A!ducan& Sabina Co+ocar& Silia Stroescu& ;ndreea 3lmeanu&
Carmen 4onescu& Joredana >oboc*
2GG3 " ;1;L64<
2. Aom/nia )C!t!lina -onor& <onica Aou& Oana >an& ;le.andra 6remia& $loarea
Jeonida& ;ndreea <unteanu*
2GG6 " ;;AL3S
4. Aomania )Cristina C7iric& Daniela Druncea& Sandra 4zbasa& $lorica Jeonida& Steliana
1istor& Joredana Sucar*
2GGB " S8388,;A8
3. Aomania )Daniela Druncea& ;ndrea ,ri#ore& Sandra 4zbasa& Steliana 1istor& Cerasela
-atrascu& Catalina -onor*
2G1G " AO886AD;<
4. Aomania Sandra 4zbasa& ;na -or#ras& Diana C7elaru. Aaluca Laidu& Daniela Dra#oi&
Cerasela -atrascu*

13