Sunteți pe pagina 1din 42

Sasoev, Daniel, pr.

; Maximov, Iurii

Martiriul unui apologet al Ortodoxiei. Conferintele din Serbia

Prezentarea crii
11 x 20 cm
104 p.

Traducere din limba rus de Ana Pompa

n seara zilei de 19 noiembrie 2009, n biserica Sfntului Apostol Toma din Moscova a fost ucis
preotul Daniel Ssoev la numai 35 de ani, dup o activitate misionar prodigioas, care a dus la
primirea Ortodoxiei de ctre peste 80 de musulmani i aproximativ 500 de neoprotestani.
Numeroasele ameninri cu moartea pe care le primise din partea extremitilor islamici ne fac s
credem c a fost omort tocmai pentru propovduirea cuvntului lui Hristos printre musulmani.
Trebuie amintit c unul dintre strbunicii printelui era ttar, cleric musulman...
PATRIARHUL CHIRIL AL MOSCOVEI I AL NTREGII RUSII: Printele Daniel era
binecunoscut de ctre cretinii ortodoci nu numai din capital, ci i din multe alte eparhii...
Ferma lui poziie misionar i imaginea lui inspirat s-au ntiprit n contiina oamenilor care
caut calea spre biseric prin puterea i adncimea credinei i ndejdii n Domnul de care el a
dat dovad. Domnul l-a chemat la Sine pe slujitorul Su credincios, dndu-i putina de a se arta
mrturisitor al credinei i mucenic pentru cauza bunei vestiri evanghelice.
IULIA SSOEVA, SOIA PRINTELUI DANIEL: Printele se interesa de toate, ncerca s
cuprind necuprinsul... i-a dedicat o mare parte din energie misiunii. Unul dintre visele lui era
s creeze n toat lumea parohii misionare n snul diasporelor, precum i pentru propovduirea
Ortodoxiei oamenilor de alte religii. Cu ajutorul misionarilor pe care i pregtea, visul acesta
ncepuse, treptat, s se ndeplineasc... Veneau la el s se boteze musulmani din Azerbaidjan, din
Daghestan... Printele Daniel voia s-i nvee pe musulmanii botezai s fac misiune, ca s-L
poat propovdui pe Hristos popoarelor lor... El gndea cretinismul la scar universal.
Autobiografia Printelui Daniil

Eu, preotul Daniel Alekseevich Sisoev, m-am nscut la 12 ianuarie 1974 n Moscova, ntr-o
familie de profesori i artiti. Tatl meu, preotul Aleksei Nikolaevich Sisoev, este acum rector al
Bisericii Sfntului Ioan Teologul la Gimnziul Clasic Ortodox Iasenevo i este, de asemenea,
cleric la Biserica Sf. Petru i Pavel din Iasenevo. Mama mea, Ana Midkhatovna Amirova pred
catehetica la aceeai coal.
M-au gsit vrednic de botez n 3 octombrie 1977, n Biserica Dttoarei de Via Treimi din
Vorobiov Hills, fiind botezat de ctre preotul Eugen. Din vremea aceea am fost enoriai ai
parohiei Bisericii Sfntului Nicolae Fctorul de Minuni din Kuznetsky Sloboda. Mergeam la
slujb la catedrala mic a Mnstirii, la Biserica Deposition of the Robe din Shabolovka. Cnd
tatl meu era paracliser al Bisericii Tierea Capului Sf. Ioan Boteztorul, l ajutam n Sf. Altar
i cntam n cor. n vara anului 1988 am luat parte la lucrrile de restaurare a Mnstirii Optina.
Cnd a nceput restaurarea Bisericii Tuturor Sfinilor din Mnstirea Novoalekseev, am cntat n
corul de aici i rectorul ei, Printele Artemii Vladimirov, m-a recomandat pentru a urma
Seminarul Teologic din Moscova.
Dup terminarea colii gimnaziale, n 1991, am intrat la acest seminar moscovit. n timpul
studiilor am avut ascultarea de a cnta n cor i de a conduce un grup coral mixt. Pe 19
decembrie 1994, Eminena sa, Episcopul Rostislav de Magadan i Chukotka, m-a fcut cite/
anagnost.
Pe 22 ianuarie 1995 m-am cstorit cu Iulia Mikhailovna Brikina. Taina Nunii a fost celebrat n
Biserica Sf. Ioan Teologul de ctre preotul Dionisii Pozdniaev. n acelai an, s-a nscut prima
mea fiic, Iustina.
Pe 13 mai 1995, P. S. Episcop Evgenii de Verei m-a hirotonit diacon. Am absolvit Academia
Teologic din Moscova pe primul loc la 14 iunie 1995 i m-am nscris la cursul prin
coresponden al Academiei Teologice din Moscova, absolvindu-l n anul 2000. Pe 9 iunie 2000,
consiliul facultii mi-a aprobat teza de candidat Antropologia i analiza Adventitilor de Ziua
a aptea i a Societii Turnul de Veghe .
Dup terminarea Seminarului, prin decret patriarhal, am fost numit cleric la Biserica Adormirii
Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu din Gonchari, Metocul Bulgresc.
Din septembrie 1995, am nvat legea lui Dumnezeu n clasele superioare ale Gimnaziului
Clasic Ortodox din Iasenevo. n 24 mai 2000, am fost distins de ctre Departamentul Educaiei
Religioase i Catehetice.
Din august 1996, cu binecuvntarea P.F. Patriarh, am susinut dialoguri biblice n Metocul
Patriarhal Kriutitsi cu oameni care au suferit de influena nefast a sectelor i a ocultitilor. Mi-
am nceput activitatea la Centrul de Reabilitare Sf. Ioan de Kronstadt, condus de ieromonahul
Anatoli (Berestov) imediat dup nfiinare.

n 1999, cu binecuvntare P.F. Patriarh, cartea mea, Cronica nceputului , dedicat aprrii
doctrinei patristice a creaiei, a fost publicat de Editura Mnstirii Sretenski.
n 2000 am absolvit Academia Teologic din Moscova n calitate de Candidat n Teologie/
doctorand. n 2001 am fost hirotonit preot. n acelai an s-a nscut cea de-a doua fiic a mea,
Dorofeia.
Am slujit n Biserica Sf. Ap. Petru i Pavel din Yasenevo, Moscova. Am fost secretar al cantrului
misionar-educativ Shestodnev i membru al centrului de reabilitare a victimelor cultelor
totalitare i ale micrilor pseudo-religioase n numele Sf. Ioan de Kronstadt. Sunt autorul crii
Cronica nceputului, (Moscova 1999), editor al volumului "Hexaemeron mpotriva
evoluiei(Moscova, 2000) i al antologiei Revelaia divin i tiina contemporan. Am
publicat numeroase articole despre creaie i anti-sectare.
Istoria asasinatului preotului ortodox rus Daniil Sisoev


***
Preotul ortodox Daniil Sisoev a fost asasinat la Moscova n seara de 19 noiembrie. Crima a fost
comis foarte probabil din motive religioase. Preotul se pare c a czut victim islamicilor
radicali sau sectari, declar investigatorii cazului.
Asasinul neidentificat purta o masc de doctor cnd l-a atacat pe preot, relateaz Interfax.
Criminalul a intrat n biserica Sf. Ap. Toma din sudul Moscovei pe la 10, 40 p. m. Era un
brbat nalt i solid, spun martorii oculari. Ei precizeaz c era de origine caucazian, dei nu e
clar cum au ajuns la aceast concluzie.
Omul s-a npustit n biseric i a strigat : Care este Sisoev ? Preotul de 35 de ani a ieit n
fa, atacatorul a scos o arm silenioas i l-a mpucat n gt i n cap. Atacatorul a prsit locul
crimei mergnd nu a luat-o la fug.
Printele Daniil a murit la spital o or mai trziu. Preotul avea soie i trei copii. Daniil Sisoev s-
a nscut la 12 ianuarie 1974 n Moscova. A absolvit Academia Teologic din Moscova. Se
ocupa mai ales cu activiti misionare. A nfiinat o coal de predicatori pe strad n Moscova.
Sisoev era un oponent activ al Islamului. De exemplu, a condus dou dezbateri publice cu fostul
preot ortodox Viaceslav Polosin, care s-a convertit la islamism. Sisoev a publicat o carte,
Cstorie cu un musulman , n care a scris c Dumnezeu i Biserica nu admit cstoriile ntre
cretini i necretini.
Grupuri religioase radicale au nceput s-l amenine pe Printele Daniil Sisoev cu patru ani n
urm. Ii trimiteau email-uri ameninndu-l s-i taie capul i s-i scoat maele . S-a anunat
de asemenea c grupuri islamice l condamnaser pe Printele Daniil la moarte. Anul trecut, un
musulman a sunat la biserica unde slujea printele i a spus c preotul va fi ucis dac va continua
s-i manifeste public atitudinea negativ fa de Islam. Sisoev a fost silit s apeleze la Biroul
Federal al Securitii Rusiei de dou ori, cernd ajutor.

Pe deasupra, Daniil Sisoev lupta i mpotriva sectanilor. Comunica mult cu cei ce fuseser
afectai de secte. Preotul era un membru activ al centrului pentru reabilitarea victimelor sectelor
totalitare i ale micrilor pseudo-religioase.
Unul dintre cele mai controversate asasinate n rndul clerului a fost comis pe 9 septembrie 1990,
cnd a fost ucis Alexander Men. Printele Alexander a scris zeci de cri (incluznd opera sa cea
mai valoroas, Fiul Omului, care a servit drept introducere n cretinism pentru mii de ceteni ai
fostei Uniuni Sovietice) ; a botezat sute, dac nu mii de oameni ; a nfiinat o Universitate
Ortodox deschis ; a deschis una dintre primele coli de duminic n Rusia i un grup de caritate
n spitalele ruseti pentru copii. Influena lui este nc larg simit i motenirea sa continu s se
extind att n Rusia, ct i dincolo de graniele ei. A fost ucis ntr-o duminic diminea de
ctre un agresor narmat cu un topor, chiar n faa casei sale din Semkhoz, Russia
Scrisoare Iuliei Sisoev, soia preotului Daniil Sisoev, asasinat la Moscova pe 20 noiembrie 2009


V mulumesc, dragii mei, pentru sprijin i rugciuni. Nu-mi pot exprima durerea n cuvinte. E
ca durerea de a sta lng Crucea Mntuitorului. Dar este i o bucurie pe care n-o poi pune n
cuvinte...e bucuria de a veni la mormntul gol. Unde este, moarte, biruina ta ? Printele
Daniil i-a ntrevzut plecarea cu muli ani nainte de asasinarea sa.
Mereu a vrut s fie aflat vrednic de martiriu i Domnul i-a oferit aceast cunun. Cei care l-a
mpucat a vrut s scuipe n fa Biserica, aa cum odinioar au scuipat n fa pe Hristos, dar n-
au obinut ce-au vrut, fiindc au dat gre n ntinarea Bisericii. Printele Daniil a urcat pe Golgota
lui chiar n biserica pe care o construise i n care i pusese toat energia i puterea. L-au ucis ca
pe unul din vechii profei, ntre altar i locul de sacrificiu, i pe drept i-a ctigat titlul de martir.
El a murit pentru Hristos pe Care L-a sjujit cu toat inima.
De multe ori mi-a spus c se teme c nu va face fa ; credea c nu e destul de bun. Ca om, avea
excesele i slbiciunile lui, cdea i fcea greeli, dar nu a greit n ceea ce era mai important,
viaa lui a fost cu totul nchinat lui Hristos.
Nu nelegeam de ce se grbea. n ultimii trei ani, muncea susinut, fr oprire n vacane sau la
sfrit de sptmn. Crteam, a fi vrut ca mcar uneori s am fericirea simpl de a-l avea pe
soul i tatl copiilor mei alturi de mine i de ei. Dar el era chemat pe alt drum.
A spus c va fi ucis. L-am ntrebat cu ne las, pe cei trei copii ai lui i pe mine. Mi-a rspuns c
ne las n mini bune. V las cu Maica Domnului. Ea va avea grij de voi.

n timp, am uitat aceste cuvinte. El mi-a vorbit anume despre hainele cu care s fie nmormntat.
Pe atunci, am glumit, c nu ar trebui s vorbim despre asta, pentru c nu tim care va pleca
primul. A spus c eu l voi ngropa pe el. Odat vorbeam despre nmormntri i i-am zis c
niciodat n-am fost la o nmormntare de preot. Rspunsul lui a fost : Nu-i face griji, poi s
vii la a mea .
mi amintesc attea vorbe ale noastre i-mi dau seama de nelesul lor adevrat abia acum. Acum
ndoielile mele s-au risipit.
Nu ne-am spus la revedere n aceast via, nu ne-am cerut iertare unul altuia, nu ne-am
mbriat. A fost o zi obinuit...el a plecat s svreasc sfnta Liturghie i atunci l-am vzut
pentru ultima oar viu.
De ce nu m-am dus n ziua aceea s-l ntlnesc la biseric ? ntr-adevr, am vrut s merg, dar am
hotrt s pregtesc masa i s culc copiii...trebuia s am grij de copiii lui...ca i cum o mn m
trgea npoi. Deseori nainte mergeam s-l ntlnesc la biseric. Simeam c norii se ngrmdeau
peste noi. n ultimele zile am ncercat s fiu cu el ct de des posibil.


n ultima sptmn m-am gndit numai la moarte i la viaa de dincolo de mormnt. N-am putut
s m concentrez la nimic altceva. n ziua aceea, gndurile treceau prin mintea mea : moartea
lovete n cap . Ultima sptmn a fost foarte dificil pentru mine, ca i cum o ton de
crmizi ar fi czut peste mine.
Nu m-am prbuit. M sprijin el; l simt c este lng mine. Cu att de multe vorbe frumoase,
de tandree spuse unul altuia, mai multe dect ne-am spus ntreaga via trit mpreun. Abia
acum mi-am dat seama ct de mult ne iubeam unul pe altul.
Cea de-a 40-a zi a Printelui Daniil va fi chiar n ajunul zilei sale onomastice, n ziua hramului
viitoarei biserici, 29-30 decembrie, la prznuirea Sfntului Profet Daniel. Cum a prezis o
btrn, biserica se va construi, dar Printele Daniil nu va mai fi acolo s slujeasc. Cea de-a
doua parte a prezicerii s-a mplinit acum.
23 noiembrie 2009
Matuca Iulia Sisoeva
(Va urma)

Parintele Daniil este martir al lui Hristos
Publicat pe 24 Nov 2009 | Categorii: Pagini Ortodoxe, Traduceri | | Print

Maxim Kozlov: Printele Daniil este martir al lui Hristos
ntistttorul bisericii Sfintei Mucenie Tatiana din cadrul Universitii de stat din Moscova,
profesorul Academiei de Teologie din Moscova, protoiereul Maxim Kozlov, crede c
printele Daniil Ssoev a murit ca mucenic pentru Hristos i prin moartea sa i cheam pe toi
oamenii s nu fie indifereni.
Sunt ncredinat c cel mai important lucru
pentru care se cuvine s pstrm memoria noastr plin de recunotin fa de printele Daniil,
i care ntr-un fel este ca o pentru noi, este neindiferena sa a declarat printele Maxim.
Pentru printele Maxim lucrarea de mntuire a celorlali oameni, trirea adevrului evanghelic, a
autenticitii mrturiei cretine, constituie o reamintire a faptului c
nainte de toate suntem ceteni ai Cerului i pentru Cer trebuie s trim nu este o expresie
oratoric. S ne dea Dumnezeu s inem minte toate acestea.
Potrivit printelui Maxim, printele Daniil a predicat Evanghelia printre musulmani i
schismatici i n mod asemntor i pregtea mrturia cretin pentru compatrioii si
indifereni fa de viaa bisericeasc.
Nu n toate i nu ntotdeauna, ca i muli alii, eram de acord cu opiniile printelui Daniil; nu
voi spune c acum trebuie s cdem de acord n toate a semnalat printele Maxim. Dar
principala convingere, principala mrturie este c credina i nvtura lui nu constau doar n
cuvinte. Domnul nu i alege martirii la ntmplare, iar noi ca cretini nu trebuie s ne ndoim
de lucrul acesta.
De asemenea, printele Maxim i-a exprimat sperana c criminalul va fi gsit i
atunci se va spune tuturor lucrurilor pe nume i nu vor mai continua silogismele de
corectitudine politic cum c criminalii nu au nici naionalitate, nici religie.
Trebuie s cutm ca aceste grupri i teorii referitoare la lume, care permit partizanilor lor
uciderea de preoi, s fie aezate definitiv n afara legii n ara noastr, a accentuat preotul.
ntistttorul bisericii din cadrul Universitii i-a exprimat convingerea c printele Daniil
este martir pentru Hristos n sensul literal al cuvntului, n timp ce a semnalat c slvirea
martirilor n Biseric nu nseamn canonizarea (sanctificarea) convingerilor personale ale
omului, ci trebuie s lum drept exemplu tot ceea ce ne-a lsat mai bun ca amintire.
i ceea ce este neputina unui om se va risipi de la sine, dup cum ntr-o icoan rmne doar
sfntul lui Dumnezeu, naintea cruia ne rugm i de la care nvm, - a ncheiat printele
Maxim.
De reamintit faptul c pe 19 noiembrie un mascat narmat a intrat n biseric i a ucis cu
snge rece pe preotul Daniil Ssoev, n biserica Apostolului Toma din Moscova, preot
cunoscut pentru activitatea sa misionar cu tinerii.
Ieri, luni, 23 noiembrie 2009, s-a svrit slujba de nmormntare a printelui Daniil
Ssoev, la care a participat Arhiepiscopul Arsenie de Istra.
La slujba de nmormntare a printelui Daniil au participat muli preoi, dar i sute de oameni
care au venit s-i ia rmas-bun de la printele Daniil, dar pentru c nu au ncput n
biseric, s-au rugat n afara ei.
Conform unei agenii de tiri, cei mai muli credincioi au mers de la staia de metrou pn la
biseric innd n mini flori, icoane i cntnd imne pascale.
Spre sfritul slujbei de nmormntare, la biseric a ajuns i Sanctitatea Sa, Patriarhul
Kiril al Moscovei, care a svrit un trisaghion pentru printele Daniil i imediat dup
aceea preotul a fost ngropat n cimitirul Kunevo.
(traducere din elin: monahul Leontie, cf. romfea.gr)
A se vedea si: Preot ortodox marturisitor ucis in Rusia (Stiri 20 nov. 2009)




CE TREBUIE SA URMAREASCA UN PESCAR DE
OAMENI? Raspunsurile a doi misionari rodnici ai Rusiei:
Parintele Mucenic Daniil Sasoev si Iurii Maximov
Publicat pe 26 Sep 2010 | Categorii: Fericitul Preot Martir Daniil Sasoev, Mucenici ai
vremurilor noastre, Pescuirea minunata, Preotie (pentru preoti), Razboiul nevazut | | Print

Cititi si:
AMBITIA NERODITOARE SI PESCUIREA MINUNATA
SFANTUL IERARH ANTIM IVIREANUL pescarul de oameni mucenic
- Parintele Daniel: () Prin urmare, pentru misionar Evanghelia este o carte vie. Ea nu este
un text pentru extragerea unor citate pentru munca teologica. Ea este acea carte vie, despre
care trebuie sa vorbesti intotdeauna si sa traiesti prin ea. O eroare enorma a misionarilor
este incercarea de a dilua Evanghelia. Astfel de cuvinte exista in a Doua Epistola catre
Corinteni a Apostolului Pavel. In slavona suna asa: Noi nu targuim Cuvantul lui Dumnezeu ca
altii de la cuvantul carciuma, adica taverna. Ce fac vanzatorii cei rai intr-o taverna? Ei
toarna apa in vin, iar, ca sa nu se observe, adauga coloranti. Vinul in sine este vindecator, este
bun pentru sanatate, dar diluat cu apa isi pierde utilitatea, iar adaugarea de otrava il poate chiar
strica. La fel procedeaza si misionarii necinstiti. Ei spun: Cuvantul direct al lui Dumnezeu,
oamenii nu-l vor intelege. Recent mi s-au spus urmatoarele cuvinte: Parinte Daniel, va inselati
cand predicati oamenilor atat de direct, pentru ca ei nu sunt interesati sa asculte despre Hristos.
De aceea trebuie sa adaugam putin de la noi. Haideti sa dizolvam Cuvantul lui Dumnezeu, sa-
l facem mai modern, mai usor de inteles, mai tolerant. Desi mi se pare ca, de fapt, tocmai
cuvantul despre El este interesant. Despre politica nu este interesant. Dar despre Hristos
este interesant.
- Iurii Maximov: Aici as vrea eu sa intervin. Este foarte important sa
intelegem ceea ce spune parintele Daniel. Unii oameni care vorbesc despre misiune considera ca
pentru a avea succes in misiune trebuie sa modifici Ortodoxia. Acest lucru nu este adevarat.
Tocmai o propovaduire patristica si evanghelica a Ortodoxiei dar nu o Ortodoxie
denaturata si modernista, ci o Ortodoxie traditionala si sanatoasa, pe care am primit-o de
la Apostoli prin Sfintii Parinti -, asta este ceea ce ii convinge pe oameni. O Ortodoxie
modernista nu poate interesa pe nimeni, iar misionariii modernisti, de regula, nu au succes.
Deoarece modernismul spune, in general: Crede cum iti place si traieste cum vrei, important
este sa fii un om bun si totul va fi bine. Dar o astfel de predica ii poate interesa doar pe
oamenii care au nevoie de confort, nu si pe cei care au nevoie de adevar. Daca o persoana
care are nevoie de adevar va auzi aceasta predica modernista pseudo ortodoxa, ea va spune: Dar
eu si asa pot fi o persoana buna, de ce trebuie sa devin si ortodox? La aceasta intrebare,
modernistii nu pot da un raspuns, de aceea misiunea lor este nefondata. Iar ei cred ca misiunea
in general este nefondata si ca oamenii nu sunt interesati sa afle adevarul despre
Dumnezeu. Dar acest lucru nu este adevarat. Oamenii nu sunt interesati sa asculte
cuvintele lor, deoarece in cuvintele lor nu este nici putere, nici adevar. Dar Cuvantul
Evangheliei, cuvantul patristic adevarat, este interesant de a fi ascultat chiar si de oamenii
obisnuiti, fara o pregatire teologica. ()
- Parintele Daniel: () Misionarul trebuie sa fie martor. El nu trebuie sa forteze oamenii sa
accepte sau sa nu accepte Ortodoxia. Noi nu putem sa-i atragem pe toti. Nu vom reusi
niciodata sa facem acest lucru. Domnul Insusi nu i-a atras pe toti, deoarece darul vointei libere,
pecare Dumnezeu l-a dat creatiei Sale, implica posibilitatea respingerii totale. Si de aceea,
desigur, noi nu trebuie sa ne bazam pe faptul ca Dumnezeu nu ne-a promis ca ii vom atrage pe
toti. Dumnezeu a promis ca noi vom marturisi intregii lumi. Eu cred ca, din pacate, noi am
asteptat prea mult. Pana in prezent nu am predicat Evanghelia in intreaga lume. Iar acum exista
aceasta posibilitate. ()
- Unii oameni fac referire la cuvintele Sfantului Ignatie Briancianinov atunci cand el spune ca
respingerea [?!, n.n.] este trimisa de Dumnezeu, si nu incerca s-o opresti cu mana ta slaba. Cum
se coreleaza cuvintele Sfantului Ignatie cu activitatea misionara? [in realitate, este vorba de
urmatorul cuvant: Apostazia are loc cu ngduina Domnului, nu ncerca s-o opreti cu
slabele tale puteri"
- Iurii Maximov: Aici se vorbeste despre acei oameni care si-au facut alegerea lor si, atunci
cand au facut o alegere, nu poti face nimic cu ei. Daca oamenii nu vor sa asculte despre
Dumnezeu acum si veti continua sa insistati, ei nu vor deveni ortodocsi, ci pur si simplu vor
incepe sa va urasca. Si nu veti putea schimba acest lucru. Dar daca o persoana vrea sa stie
adevarul, atunci puteti schimba foarte multe. Stiti, exista o parabola.
Un om mergea pe malul marii dupa o furtuna. O multime de stele de mare fusesera aruncate pe
nisip, astfel incat nisipul era plin de ele. Si omul a vazut un baiat, care lua aceste stele si le
arunca inapoi, in mare. Trecatorul l-a intrebat pe baiat: De ce faci acest lucru?" El i-a raspuns
: Daca aceste stele nu vor fi ridicate si aruncate inapoi in mare, ele se vor vesteji si vor
muri". Trecatorul a obiectat: Uita-te cat de multe sunt, nu vei putea schimba nimic, nu vei
reusi sa le arunci pe toate inapoi, in mare. Atunci baiatul a ridicat o alta stea, s-a uitat la ea, a
aruncat-o in mare si a spus: Poate ca nu voi putea schimba ceva pentru toate, dar pentru
acesta stea am schimbat foarte multe.
Parintele Daniel: Eu as adauga urmatoarele. Este foarte important pentru misionari sa retina un
lucru. La noi, prea multa energie se consuma pentru a opri apostazia, dar nu consumam la
fel de multa energie pentru a salva oamenii. Intr-adevar, incercarea de a opri apostazia este
imposibila. Respingerea, razvratirea umanitatii impotriva lui Dumnezeu este de neoprit.
Este adevarat. Dar nu uitati ca vechii crestini nu se luptau cu pacatul pagan, ci cu ratacirea
pagana. Vechii crestini nu se luptau nici chiar cu gladiatorii, ei ii salvau pe pagani. Ii adunau, le
vorbeau despre faptul ca nu ar trebui sa se inchine la idoli, ci trebuie sa se inchine la Singurul
Dumnezeu adevarat. Si atunci cand paganii deveneau crestini, ei renuntau si la ratacire, si la
jocurile cu gladiatori etc. si apoi, cand au devenit mai multi, au fost interzise si dezmatul, si
jocurile cu gladiatori. Iar la noi totul este invers. Ne luptam cu ceva care nu poate fi invins,
dar in acelasi timp cei care pot fi salvati sunt ignorati. Aceasta este o greseala. Sfantul Ignatie
are dreptate atunci cand spune ca nu trebuie sa facem acest lucru. Nu trebuie sa ne luptam cu
ceva ce nu poate fi schimbat. Dar ii putem salva pe acei oameni care doresc acest lucru. (...)
- Iurii Maximov: Pentru un misionar sunt importante rugaciunea si increderea doar in
Dumnezeu, nu in fortele proprii, nu in sine insusi, nu in prietenii sai, nu in sponsorii sai, ci
numai in Dumnezeu, iubirea pentru Hristos si persoana careia ii predici - iata ce este
important pentru un misionar. Si, de asemenea, determinarea de a renunta la sine".
(Fragmente din interviul dat in Serbia cu exact 8 zile inainte de moartea muceniceasca a
parintelui Daniil, pentru site-ul svetosavlje.org, aparut in: Martiriul unui apologet al ortodoxiei.
Pr. Daniil Ssoev. I urii Maximov, Ed. Sophia, 2010)

Merita macar putina atentie si opinia unui MUCENIC real
al zilelor noastre? PARINTELE DANIIL SASOEV despre
actele biometrice, pecetluire si Antihrist. SE POATE
REEDITA IN ROMANIA FENOMENUL SECTAR DE LA
PENZA, LA O SCARA MULT MAI MARE?
Publicat pe 09 Sep 2010 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Biserica la ceas de cumpana,
Cipuri, acte electronice, carduri, Fericitul Preot Martir Daniil Sasoev, Marturisirea Bisericii,
Mucenici ai vremurilor noastre, Noua ordine mondiala/ Masonerie, Portile Iadului, Razboiul
nevazut, Talcuiri la Apocalipsa | | Print

Atunci cnd va veni antihristul adevrat, toate aceste persoane care se tem de
primirea pecetei vor primi adevrata pecete de bunvoie. Deoarece vor cuta
pecetea nu acolo unde va fi ea.
Cine sunt parintele Daniil Ssoev si Iurii Maximov?
Parintele rus Daniil Ssoev este, probabil, cel mai nou preot martir al Bisericii Ortodoxe (din
cate se cunoaste). A fost asasinat anul trecut, pe 18 noiembrie, n biserica Apostolului Toma
din Moscova, de catre un musulman mascat. In viata sa el a implinit unul din darurile printre
cele mai rare pentru preotii timpurilor noastre: apostolica misiune de convertire a
necredinciosilor la adevarata credinta. In timpul misiunii sale a botezat aproximativ 500 de
neoprotestanti si mai mult de 80 de musulmani.
Inceputurile misiunii sale printre islamici au fost provocate chiar de musulmani, care l-au invitat
la o dezbatere organizata de ei. Parintele a fondat inclusiv o scoala de misionari cu
binecuvantarea Patriarhului Alexie al II-lea, si preda misiologia la Seminarul Teologic Nikolo-
Perervinskii. Toata viata sa parintele Daniil si-a daruit-o misiunii si ingrijirii turmei sale
duhovnicesti, ceea ce l-a si dus la moartea sa martirica. In ziua mortii sale, dupa liturghie, a
botezat un copil, a alaturat Bisericii Ortodoxe o persoana care se ratacise in ocultism si a
tinut obisnuitele sale dezbateri biblice. Dupa ce a vorbit pana noaptea tarziu cu toti cei care il
solicitau, a intrat in altar, de unde a iesit pentru a il intampina pe ucigasul sau, ce intrase in
biserica tragand si strigand: Unde este Ssoev?
Iurii Maximov este profesor la Academia Teologica din Moscova de la Man. Sfantul Serghie
Radonej. A fost, timp de 10 ani, partenerul de conferinte si de misionariat al parintelui
Daniil Ssoev. Specialist in patristica, studii islamice, hagiografie, istorie bizantina etc.
In perioada urmatoare vom reproduce, pe larg, cu ajutorul lui Dumnezeu, amanunte
privind viata Fericitului martir si alte convorbiri importante din cartea nou aparuta la
Editura Sophia.
Pana atunci, puteti (re)citi, pentru a va apropia in duh de acest parinte nou martir,
urmatoarele materiale:
Autobiografia Printelui Daniil
Istoria asasinatului preotului ortodox rus Daniil Sisoev
Scrisoarea Iuliei Sisoev, soia preotului Daniil Sisoev, asasinat la Moscova pe 20 noiembrie
2009
Parintele Daniil este martir al lui Hristos

Orice credincios sincer si cu minima bunavointa poate face usor diferenta intre credibilitatea
cuvantului unui preot sfant, marturisitor, care nu a trambitat vorbe multe despre mucenicie si
nici nu i-a impins pe altii la moarte, ci s-a jertfit zi de zi, clipa de clipa si a marturisit el insusi
pana la moarte, si alti preoti rusi dubiosi, suspendati din slujire, despre care s-a facut vorbire in
alte parti.
Credem ca este de meditat foarte serios asupra celor semnalate de Pr. Daniil, dar fara a
intelege insa, din accentele pe care le-a pus parintele mucenic, ca trebuie sa cadem cu vreun
milimetru in extrema nepasarii sau a minimalizarii pericolelor grave ale inrobirii noastre
electronice (si nu numai).
Dar ar fi foarte util sa intelegem cam care este duhul si care sunt originile, fundamentele si
consecintele reale ale celeilalte extreme, a supralicitarii acestui pericol, pana la psihoza, si
pana la constituirea de grupari sectare.
Reamintim cu aceasta ocazie si avertismentele parintelui Arsenie Papacioc, de care altii, care
fac altminteri mult caz de marii duhovnici, refuza sa tina seama, deliberat, ca de niste cuvinte
care ard:
- Parintele Mihail: Unii spun ca ar fi chiar lepadare de Hristos daca primesti actele cu cip.
- Parintele Arsenie: Parinte draga, lepadare inseamna lepadare. Nu este insa departe
lepadarea despre care spuneti. Lepadarea e: eu nu cred in Domnul Hristos, asta e
lepadarea.
- Parintele Mihail: Da, o marturie anti-Hristos.
- Parintele Arsenie: Anti-Hristos. Sa nu fim cu conceptia asta antihristica
() Parintele Mihail:...si apoi mai spun si ca preotii care au acele acte, unii pot sa fie chiar
in strainatate, zice ca au pierdut harul, nu mai au Taine valide.
- Parintele Arsenie: Vai de mine, ce usor ne bagam in I ad. Ce usor ne lepadam de haruri.
- Parintele Mihail: Asta sa fie totul?
- Parintele Arsenie: L-a costat atat de mult pe Mantuitorul ca sa intelegem dreapta judecata
a lucrurilor.
() -Trebuie atentie ca sunt ravne necontrolate si se pot sa faca greseli. Se grabesc, si orice
graba in momentul asta, in sensul asta, iese in castig vrajmasul. La astfel de emanare cine
are cip, cine nu stiu ce - ei i-au dat drumul si urmaresc cum se reactioneaza.
() - Voce: Zic unii ca tainele preotilor ecumenisti n-ar mai fi valide.
- Parintele Mihail: Adica unii preoti, care mai au pareri ecumeniste, zice ca nu mai savarsesc
tainele valide. Dintre preotii ortodocsi.
- Parintele Arsenie: Nu, e o mare greseala asta. Draga, nu ne jucam cu preotia.

***

Urmtoarea ntrebare este despre ispitele contemporane de la noi. I n Serbia a nceput
introducerea paapoartelor biometrice, i exist ispita n rndul oamenilor c prin primirea
unui nou paaport se renun la Hristos i se primete pecetea lui antihrist.
- Iurii Maximov: Aceasta este nelarea drceasc i una dintre capcanele tradiionale ale
diavolului. Este uor de observat dup istoria Rusiei. La noi, cnd nu demult au fost schimbate
paapoartele sovietice cu paapoarte ruseti, oamenii spuneau c cei care primesc paapoarte
ruseti nu mai sunt cretini i nimic nu i mai poate salva, nu trebuie s acceptm noile
paapoarte, ele sunt de la antihrist, trebuie s pstrm paapoartele vechi, sovietice, bune. Asta,
n timp ce cu patruzeci i ceva de ani n urm, cnd au fost introduse aceste paapoarte sovietice
bune pe scar larg n ntreaga ar, tot astfel de oameni spuneau c ele sunt de la antihrist
i c nu trebuie acceptate. Chiar mai mult dect att, nc mai devreme, nainte de Revoluie, pe
timpul arului, au existat oameni care spuneau c nu trebuie s acceptm paapoartele ariste,
deoarece acestea sunt de la antihrist.
- Printele Daniel: Sfntul Dimitrie al Rostovului a scris c n secolul al XVIII-lea, atunci cnd
au aprut primele paapoarte i primii bani de hrtie, erau persoane care susineau c acestea sunt
pecetea lui antihrist.
- Iurii Maximov: Care este sensul acestui truc? Sensul este de a fora oamenii s priveasc
nu la Hristos, ci la unele lucruri exterioare. Paaport, card, un oarecare cod de bare. Dar o
persoan nu poate sluji la doi stpni. Aa se dovedete c noi nu ne mai uitm dac suntem
sau nu mpreun cu Hristos, dac ndeplinim sau nu ndeplinim poruncile Lui, daca inem
credina lui Hristos sau nu o inem, ci ne uitm la faptul dac am primit sau nu paaportul,
dac ambalajul are cod de bare sau nu. Adic oamenii nceteaz s se uite la esen i sunt
abtui de la ea.
Persoanele care au aceste puncte de vedere cu privire la noile paapoarte etc., fac referire la
cuvintele stareilor, Paisie Aghioritul i ali civa despre care eu nu tiu nimic, n afar de ceea
ce este scris despre ei pe Internet. Cum s nelegem acest lucru?
- Printele Daniel: Noi tim c i Sfinii Prini fceau greeli, atunci cnd ne nvau
contrar doctrinei Sfintei Tradiii. Dup cum spunea Sfntul Vincentiu de Lerin, Sfnta
Tradiie este ceea ce au nvat toi, ntotdeauna i peste tot.
In orice caz, aceast teorie a pre-peceii la noi, n Rusia, a fost inventat acest
termen este o nvtur care a aprut abia de curnd. Aa ceva nu a existat nainte.
De fapt, acest punct de vedere este greit i n sensul teologic. Iurii Valerievici a
vorbit despre semnificaia spiritual, iar eu voi vorbi despre cea teologic. Adevrul
este c pentru noi principalul lucru este legmntul oamenilor cu Hristos. Noi
suntem n acord cu Dumnezeu, iar Dumnezeu cu noi. i, dup cum a spus Domnul,
nimeni nu ne va rpi din minile Tatlui Ceresc, deoarece Tatl nostru este mai mare
dect oricine. Domnul a spus c din mna Mea nu fur nimeni.
i pecetea lui antihrist, care este descris n Apocalips, n capitolul al
treisprezecelea, dup cum este interpretat de Prinii Bisericii Sfntul Ipolit
Romanul, Sfntul Andrei al Cezareei, Sfntul Irineu de Lyon , aceasta este o
chestiune de acord personal cu antihrist. Acesta este, de asemenea, un legmnt, dar
diferit. Nu n zadar Sfntul Andrei al Cezareei spune c, aa cum noi primim pecetea
Duhului Sfnt prin miruire, la fel i antihrist va da pecetea cea rea, necurat. i
aici problema nu este de mijloace tehnice asta este o gndire ndreptat n direcie
greit. Pentru c o pecete poate fi aplicat i cu o mn obinuit, cu orice. Sensul
acestei pecei nu const n mijloacele tehnice, ci n faptul c oamenii de bunvoie
trec de partea dumanului. Acest lucru este foarte important!
Muli oameni cred c antihristul nu va reui s identifice persoanele fr pecete, dar n
antihrist va tri satana, dup cum se menioneaz n Epistola ctre Tesaloniceni, c el va
aciona prin aciunile lui satana, iar satana are autoritate asupra tuturor duhurilor viclene.
Duhurile viclene merg dup noi i ne compromit. La fel cum e descris n istorisirea despre
trecerea fericitei Teodora prin vmile vzduhului, ele nregistreaz fiecare fapt rea pe care o
facem noi. Oare i va fi greu antihristului s cheme duhurile i s le ntrebe unde se afl
cineva? Ba i va fi foarte uor s le ntrebe. Pentru aceasta el nu are nevoie s ne
urmreasc. Antihristul nu va fi interesat s afle unde se afl persoana, cu ce se ocup, ce
vinde. Pentru el va fi important ca persoana s ncheie acordul cu el. S intre n uniune cu
el. El o s ne antajeze prin foame, de aici interdicia asupra comerului, i principiul va fi
simplu nu te vei nchina la mine, te voi extermina cu foamea. Aceasta este logica,
nelegei?
La noi a avut loc o substituire, care a fost realizat de ctre sectani. Ideile c INN [CNP, n. n.]
i paapoartele biometrice, i paapoarte n general sunt pecetea lui antihrist provin din mediul
disidenilor. Despre paaport au inventat disidenii. La nceput disidenii rui, vechii credincioi,
apoi alergtorii a existat o astfel de sect, dup cum a spus i Iurii Valerievici. Iar n ceea ce
privete INN, aceast idee a venit de la adventitii de ziua a aptea. i anume, n 1970 una
dintre predicatoarele adventiste a avut o viziune cu un spirit, care i-a spus c aceasta este o
pecete a lui antihrist - nelegei din ce surse confuze provin toate aceste lucruri?
Dar pentru ce rspndete satana toate aceste lucruri? Pentru c, atunci cnd va
veni antihristul adevrat, toate aceste persoane care se tem de primirea pecetei
vor primi adevrata pecete de bunvoie. Deoarece vor cuta pecetea nu acolo
unde va fi ea. Ei vor cuta pecetea n mijloacele tehnice, care de fapt nu sunt necesare
pentru antihrist. Diavolul dorete s fac n aa fel, nct atunci cnd va veni
dumanul adevrat, oamenilor s nu le mai fie fric.
Dar Sfntul Ipolit spune aa:
Ce vor spune oamenii, primind pecetea antihristului? Ei vor
spune eu renun la Dumnezeu, Creatorul cerului i al pmntului, la Unicul Su Fiu Iisus
Hristos, la Duhul Sfnt, la Sfnta Biseric i singur m predau ie.
Iat c Sfntul Ipolit a avut dreptate. Principalul lucru acum este prin ce ctig teren prin
renunarea la crearea universului. Oare evoluia nu este o pregtire pentru venirea lui
antihrist? Desigur c este o pregtire, evoluia teist n special. Atunci cnd se afirm c
Dumnezeu a creat cu ajutorul rului, al morii aceasta duce la antihrist. Afirmaia c
Hristos nu este singura cale spre Dumnezeu, acesta este calea spre antihrist. Afirmaia c
exist mntuire n afara Bisericii aceasta este calea spre antihrist. Afirmaia c rostul
nostru este aici, pe pmnt, dup cum spune Apostolul Pavel, atunci cnd se va spune c e
pace i siguran, atunci va veni dezastrul iat, aceasta este calea spre antihrist. n
ideologie este drumul spre antihrist, nu n tehnologie. Aceasta este ntr-adevr o substituire
diabolic s nlocuieti cu dispozitivele tehnice problema real a acordului.
Eu spun aa, c n sens spiritual muli oameni au mprtit deja ideile lui antihrist. Ideea c
exist un singur Dumnezeu, dar sunt multe ci aceasta deja este o idee antihrist. Dar mpotriva
acestei idei nu scrie nimeni. Nu se lupt nimeni mpotriva acestui lucru. Se lupt mpotriva unor
lucruri care au fost de mult timp depite. ()
i indiciul aici este foarte simplu reinei, cu ct ncepe s se implice mai mult o persoan
n lupta cu INN [CNP la noi] sau cu paapoartele biometrice, cu att ea devine mai iritabil,
agresiv, furioas. Oare asta este de la Duhul Sfnt? Oare Duhul Sfnt este Dumnezeul
confuziei? Dup cum a spus Apostolul Pavel, Dumnezeul nostru nu este un Dumnezeu al
confuziei, ci al pcii. Iar eu nu am vzut nc nici mcar un om linitit i panic care s fie
implicat activ n lupta cu INN. Toi sunt isterici. A fost la noi, ntr-o mnstire mare, un
arhimandrit cu autoritate, nu voi meniona numele lui, pentru a nu-l dezonora, care se lupta activ
cu INN, iar n consecin a nnebunit, n sensul propriu al cuvntului. El a nceput s alerge gol
prin mnstire, s strige absurditi, apoi a ajuns ntr-o cas de nebuni. Aceasta este o confuzie
spiritual care l-a vtmat pe om n totalitate. La noi oamenii au nceput s mearg n peteri.
Cunoatei istoria din Penza?* Este rezultatul aceleiai ispite. Oare asta este de la
Dumnezeu? Nu, este de la satana. i este acest lucru de la satana tocmai pentru c diavolul
vrea s pcleasc oamenii. I-a pclit n aa fel, nct ei au uitat de Hristos
i i amintesc doar de diavol.
Ai vorbit despre printele Paisie, iar eu mi-am amintit o poveste pe care o tiu din surse directe,
n anii 80 au venit la stareul Paisie Aghioritul nite pelerini i au nceput s-l ntrebe cnd va
veni antihrist. Iar el i-a ntrebat:
Dar ce, voi l ateptai aa de tare?
- O alt ntrebare despre viaa duhovniceasc. Ce este necesar pentru a rezista ispitelor
contemporane, care este virtutea cea mai important?
- Printele Daniel: Increderea n Dumnezeu este cea mai important. Dac noi nu avem
ncredere n Dumnezeu, atunci rugciunea noastr va deveni o regul chinuitoare.
Duhovnicul va deveni un psihanalist. Toate celelalte lucruri vor deveni neimportante. Trebuie s
existe ncrederea personal n Dumnezeu. Trebuie s inem minte c suntem sub
Dumnezeu i Dumnezeu este cu noi. Dumnezeu ne ine ntr-adevr n minile Lui. i nimeni
nu ne va despri de El, dup cum spune Apostolul Pavel: cine ne va despri de dragostea lui
Dumnezeu n I isus Hristos? ntr-adevr, dac noi vom fi cu Dumnezeu, toi ceilali
binefctori vor renuna. Rugciunea va deveni comunicarea cu Dumnezeu, Care este cu noi.
Ascultarea va deveni capacitatea de a auzi Cuvntul Lui cel Sfnt, de a-L auzi n zgomotul
acestei lumi. Ascultarea de duhovnic va deveni capacitatea de a vedea n el o icoan vie a
lui Hristos i privirea Domnului prin el. Duhovnicul este cel care duce spre Dumnezeu, i nu
cel care st i acord el nsui smerenie. Acelai lucru este valabil i pentru smerenie. Dar o
smerenie nu n sensul c eu sunt un om ru, prost, nu neleg nimic, ci capacitatea de a
nelege c fr Dumnezeu nu poi face nimic, iar cu Dumnezeu poi face foarte multe.
Apropo, smerenia are o a doua parte -ndrzneala -, atunci cnd o persoan i d seama de
talentele de care va rspunde mai trziu. Blndeea este legat n acelai timp cu curajul,
pentru c blndeea fr Dumnezeu este laitate, iar cu Dumnezeu aceasta este curaj. i aa
este n toate. De aceea trebuie s umblm naintea lui Dumnezeu, n toate zilele. i n zilele
moderne, i n cele antice ntotdeauna.
(in: Martiriul unui apologet al ortodoxiei. Pr. Daniil Ssoev. I urii Maximov, Ed. Sophia, 2010)

***
Comentariu Razboi intru Cuvant:
Membrii gruparilor sectare de la Penza s-au retras sub pamant, in catacombe, asteptand
Apocalipsa propovaduita de liderii lor. Un astfel de sef sectar, un oarecare inginer Piotr
Kuzneov, numit de adepi Tata Piotr, nu si-a urmat adeptii sub pamant, explicandu-le ca mai
are si alte misiuni de indeplinit pe pamant. Sectele afirmau ca pasapoartele sunt satanice si nu
consumau alimente ce proveneau de la animale inregistrate cu cip. De asemenea, refuzau
ingrijiri medicale si nu isi lasau copii la scoala. Nu frecventau Biserica, deoarece considera
ca ei sunt adevarata biserica ortodoxa, si unii dintre ei pastrau cultul unui pustnic local.
Desi membrii sectelor au fost putin numerosi (cateva familii), scandalul mediatic a fost urias,
de talie internationala, lucru lesne verificabil la o simpla cautare pe internet.
Datele esentiale ale acestor secte sunt aproape identice cu acele grupari declarat extremiste
de la noi care indeamna lumea sa vanda totul, sa iasa din sistem si sa se retraga deja in
munti, pesteri, in ascunzisuri. Acestea, daca vor decreta, asa cum dau toate semnele acum,
ca primirea actelor cu cip este lepadare de Dumnezeu si pierdere a harului, atunci sunt si deja la
un pas de ruperea totala de Biserica.
De altfel, o parte dintre ei si afirma deschis, pe langa niste manipulari grave pe care le-am
demontat AICI:
Crestinismul este extremism. Prin definitie data actualmente acestui cuvant. Recititi tot ceea ce
ne citeste preotul duminicile din Sfanta Scritpura. Daca aplicam in viata de zi cu zi doar o mica
parte din cele ce le gasim acolo, deja deveniti niste ciudati intr-o lume de normali. Asadar,
ori alb ori negru. Crestinismul n-are nici o legatura cu griul caldicel. Ci cu fiebintele.
Asta denota, din pacate, o intelegere extrem de saraca, ca sa nu zicem de-a dreptul inselata a
Ortodoxiei, din cauza abordarii in spirit protestant si LITERALE (dupa buche!) a Scripturii si a
necunoasterii invataturilor si talcuirilor Sfintilor Parinti. Este ceva extrem de grav, cata vreme
intreaga Traditie a Bisericii ne invata exact invers: crestinismul inseamna inainte de toate
tocmai DREAPTA SOCOTEALA (si FUGA DE EXTREME despre care stim de la Parinti ca
sunt de la draci) inseamna calea imparateasca. Confuzia sau viclenia de a incurca griul
caldicel cu masura dreapta este cu adevarat ingrijoratoare prin consecintele incalculabile
care decurg din aceasta interpretare aberanta.
A se citi, in acest sens, si cele scrise la: Ispitirea lui Dumnezeu. DRACUL-TEOLOG si
inselarile care dezbina Biserica in numele Domnului.
Tot necunoasterea grava a Ortodoxiei ii face sa confunde cugetul Bisericii, despre care noi am
vorbit, cu majoritatea preotilor si ierarhilor de astazi, care, asa dupa cum stim, extrem de rar
mai gandesc dupa cugetul Bisericii. Acesta inseamna cu totul altceva, inseamna duhul si
invatatura acceptate soborniceste in Biserica, stalpul si temelia adevarului. Cum spune
chiar in cuvantul de mai sus Fer. Daniil, noul mucenic:
Noi tim c i Sfinii Prini fceau greeli, atunci cnd ne nvau contrar doctrinei Sfintei
Tradiii. Dup cum spunea Sfntul Vincentiu de Lerin, Sfnta Tradiie este ceea ce au nvat
toi, ntotdeauna i peste tot.
De asemenea, insusi Cuviosul Paisie Aghioritul, atat de des invocat de extremisti, tocmai in
legatura cu buletinele noi din Grecia (care NU erau cu cip, ci cu codul de bare continand 666
detaliul esential care scapa de fiecare data cunoscatorilor!), spune foarte raspicat, ceva ce
ramane vesnic valabil:
- Parinte, lumea intreaba ce sa faca in legatura cu noile buletine de identitate.
- Atunci cand va intreaba, voi cel mai bine sa le spuneti oamenilor sa intrebe pe duhovnicii
lor si sa faca rabdare sa vada cum va actiona Biserica, pentru ca multi pun intrebari, dar
putini inteleg raspunsurile.
Asadar nici parintele Paisie nu s-a pus pe sine si nu avea cum sa o faca! mai presus de
Biserica, orice parere ar fi avut despre unii sau altii dintre membrii Sinodului. La fel a facut si
parintele Arsenie Papacioc, care, subit, nu mai este nici auzit, nici ascultat, atunci cand
spune lucruri in favoarea unitatii Bisericii si a supunerii fata de ierarhie [pana la erezie, se
intelege]:
Conducatorii aia de care spuneti, cu corabia, ierarhul e conducator si daca ar fi sa judecam
dupa randuieli, nu-i conducerea fara voia lui Dumnezeu. E aparent ca va muri. Dar daca el e
conducator, e inspirat, el e ajutorul. Deci El nu lucreaza sa salveze corabia printr-un corabier,
ci printr-un conducator. Ca de-aia e conducator. Mata esti in familie, casatorit cu o nevasta
(poveste asa, in general da o pilda n.n.) rea. Copii au nevoie de un sfat. Il dai dupa cum
salvezi unitatea familiala, familia, nu dupa agitatia si nervozitatea muiereasca. Desi are
dreptate, dar nu i se da dreptatea. Nu exista conducator decat de la Dumnezeu. Mai ales
unde e vorba de viata si moarte.
Iar contextul in care noi vorbeam despre cugetul Bisericii era legat tocmai de deosebirile de
pareri intre duhovnicii cu bun nume si cu viata sfanta din perioada contemporana pe
anumite subiecte sensibile, noi sugerand ca ar fi necesar un sobor, un sfat al
batranilor si al arhiereilor vrednici de incredere. Aceasta este o chestiune. Iar alta, la fel
de importanta, este RAMANEREA IN BISERICA PANA LA CAPAT, chiar si daca
majoritatea preotilor si ierarhilor sunt asa cum sunt, atata vreme cat harul ramane in
Biserica.
Numai ca aici intervine problema. Si, asa cum remarca si fratele Gigel Chiazna
Pentru ca, urmarind trambitele autodeclarate ale luptei anti-cip si anti-antihrist, putem
vedea unde trag: la rupere. Deja nu se mai vorbeste de cadere sau de racire ci de pierderea
harului, ceea ce implica vrand-nevrand schisma si prin aceasta putem intelege si ce doreste
diavolul prin acest cal troian care este cipul: decimarea noastra. Mai intai dupa o lupta
cruncena si indelungata cu cipul, ideea salvoatoare neprimirea cipului ni se arata precum un
cal troian, un trofeu al victoriei: frumos, maginific, salvator. Incet-incet patrunde in minte
o idee si pe masura ce o acceptam si simturile noastre bune (adica minimul bun-simt) se
lasa imbatat, dusmanii pe care ii poarta in ea (semintele schismei) ne vor deschide portile
sufletului la dusmanii din afara cetatii (toti fiii mandriei care duc la erezie) care ne vor
distruge inainte sa apucam sa ne inchinam lui antihrist (adica ne vor rupe de Biserica).
Si mai departe, Saccsiv ne confirma, foarte direct, ceea ce noi am tot spus pana acum:
a indemna oamenii sa moara cu zile si sa provoace inutil autoritatile, punandu-i sa isi vanda
bunurile, casa, sa iasa din sistem, sa refuze ingrijirea medicala, sa scoata copii de la scoala, sa
se retraga aiurea (nici macar la sate), in munti si pesteri.
Pai, a refuza actele, intr-un final, cam asta inseamna Desi nu neaparat toate la un loc si
sigur nu dintr-o data. Asta e, insa. Asa stau lucrurile. Deci daca nu accepti actele, accepti
consecintele. Daca nu accepti consecintele, atunci nu mai mintii [ce cuvant e asta, n.n.?!] ca nu
accepti actele.
Sa ne rugam cu totii sa nu se ajunga la o asemenea uriasa ratacire si sminteala, precum cea
de la Penza!
***

Mai multe informatii despre secta de la Penza, in materialele urmatoare:
Ziare.com Pasaportul si codul de bare, semne satanice
In Rusia a fost descoperita o noua secta, la nici doua luni dupa ce o alta s-a blocat intr-un
subsol in asteptarea Apocalipsei. Un grup de 20 de persoane s-a baricadat intr-o casa din
Penza, in vestul Rusiei, anunta Russia Today. Printre aceste persoane se afla femei si barbati
cu varste cuprinse intre 45 si 50 de ani. Liderii acestei secte sunt un politist si un
informatician. Alaturi de ei se afla si Aleksandr Zhukov, in varsta de 52 de ani, cunoscut ca
parintele Rafail. Casa in care s-au baricadat membrii sectei a apartinut pustnicului religios
Aleksiy care a murit in urma cu patru ani. Neobisnuit insa este faptul ca acestia refuza sa
mearga sa se roage in biserica. In schimb, fac ritualuri la mormantul pustnicului Aleksiy.
Printre altele ei refuza sa isi faca pasaport din cauza ca seria indica numarul Satanei. Si
produsele care au ambalaje cu cod de bare sunt interzise, pe motiv ca acesta este semn
satanic.
Hotnews: Sub pamant in asteptarea Apocalipsei din 2008
La 650 de kilometri de Moscova, in regiunea Penza, membrii unei secte a Apocalipsei s-au
ascuns sub pamant in asteptarea sfarsitului Lumii, care sustin ei ar veni in mai 2008. Sunt cel
putin 29 de persoane, printre care se afla si copii, si au petrecut deja o saptamana intr-un
tunel caruia i-au zidit intrarile. Singura lor legatura cu lumea, gurile de aerisire, pe unde, de
altfel, mai multi preoti rusi au incercat sa negocieze, duminica, cel putin salvarea copiilor.
Autoritatile se tem ca acestia vor muri de frig si de foame in interiorul tunelului. Cel mai mic
dintre copii are doar un an si jumatate. Incercarea preotilor nu a avut insa succes, si nu este
exclusa, luni, interventia fortelor de ordine ce ar putea utiliza gaz somnifer pentru a-i salva pe
copiii, care spun autoritatile, sunt tinuti in captivitate de grupul de sectanti. Locuitorii tunelului
au amenintat ca isi vor da foc daca vor fi obligati sa iasa de acolo si au scris o scrisoare
autoritatilor locale din regiunea Penza in care afirma ca s-au mutat sub pamant din vointa
proprie. Ei sustin ca Dumnezeu le-a spus sa reactioneze astfel si ca vor fi singurii supravietuitori
de pe Glob. Sectantii si-au facut provizii suficiente cat sa le ajunga sa treaca de momentul
Apocalipsei. Ei spun ca sunt adevaratii slujitori ai credintei ortodoxe. Tunelul are o
lungime de patru kilometri si a fost compartimentat, de sectanti, care au construit si o bucatarie.
Locul este incercuit de politie, de teama ca li se vor alatura si alti adepti ai sectei din alte
regiuni ale Rusiei. Presa rusa avertizeaza ca daca trupele speciale vor recurge la aceeasi
substanta folosita in 2002 la teatrul Dubrovka din Moscova, rezultatul va fi asemanator.
Atunci au fost neutralizati peste 129 de civili, in afara de comandoul cecen care a luat ostatici
aproximativ 900 de persoane. Sectantii s-au instalat in satul Poganovka din regiunea Penza
in urma cu un an si jumatate. Oamenii nu lucrau nicaieri, iar pe copii nu-i lasau la scoala.
Conducatorului sectei este Piotr Kuznetov. El isi spune Parintele Piotr, dar nu si-a urmat
discipolii in subteran. A fost retinut si risca pana la trei ani inchisoare.
Interfax-Religion.com: Membrii sectei din Penza ghidati din afara tarii, afirma un episcop rus
Penza, 11 aprilie, 2008 Un episcop al Bisercii Ortodoxe Ruse crede ca fanaticii religiosi care
s-au auto-izolat de cateva luni intr-o pestera situata intr-un sat din Rusia in asteptarea sfarsitului
lumii, sunt de fapt parte a unei conspiratii orchestrate din strainatate si indreptate
impotriva tarii si a Bisericii. Treizeci si cinci de membri apartinand sectei s-au baricadat intr-o
pestera din satul Nikolskoie, regiunea Penza, incepand din luna noimebrie 2007. Sapte dintre ei
au iesit afara de buna-voie in 28 martie ca urmare a discutiilor purtate cu autoritatile. Alti 14 au
parasit pestera in 1 aprilie dupa prabusirea tavanului a doua dintre camerele pesterii iar trei altii
au iesit la suprafata in 2 aprilie. 11 oameni au ramas inca in pestera. Unul dintre barbatii care au
iesit la suprafara au declarat ca doua femei au murit in pestera dar acest fapt nu a fost inca
verificat de autoritati. Acestia sunt oameni rataciti ca urmare a lipsei de catehizare, a
analfabetismul religios, care caracterizeaza epoca post-sovietica. Simt si cred ca avem de-a
face cu o actiune indreptata in mod intentionat impotriva Bisericii Ortodoxe Ruse si impotriva
tarii a declarat agentiei Interfax, Filaret, arhiepiscopul de Penza si Kuznetk. Intrebat fiind
pe cine suspecteaza de complot, Filaret a spus: Ar putea fi organizatii straine. S-ar putea
ascunde in spatele unor organizatii neguvernamentale, non-profit sau filantropice. Nu cred ca
Piotr Kuznetov, liderul sectei, ar fi putut el insusi sa scrie toate acele carti. Se lucreaza la
surparea Ortodoxiei si a modului de viata ortodox actionandu-se de dinauntru a spus
episcopul. Organizatiile pseudo-religioase aduc in Rusia lucruri mai grave decat drogurile
() Mai degraba e o incercare, un test pentru tara noastra.
O sursa din interiorul serviciilor de asigurare a ordinii a declarat Interfaxului ca se verifica un
raport conform caruia, inainte ca cei 35 de membri ai sectei sa se baricadeze in pestera, zeci
de mii de dolari ar fi fost transferati din strainatate intr-un cont bancar apartinand unei
rude de-a lui Kuznetov care traieste in aceeasi localitate. Interfax nu a reusit insa sa obtina
confirmarea oficiala a acestei afirmatii.
AMBITIA NERODITOARE SI PESCUIREA MINUNATA
Publicat pe 25 Sep 2010 | Categorii: Arhimandritul Ioil Konstantaros, Egoismul, voia proprie,
Mandria, trufia, Meditatii duhovnicesti, Pescuirea minunata, Talcuiri ale textelor scripturistice |
| Print

Mult ne straduim noi, oamenii, mult ne zbatem, dar prea deseori, nimic dobandim, nimic
folosim, nimic adunam. Pentru ca nu adunam dimpreuna cu Hristos si in Duhul Lui, pentru
ca lucram numai omeneste, mult prea-omeneste si nu stim sau am uitat fiii carui Duh suntem.
Pentru ca ne bizuim doar pe ceea ce stim si pe ceea ce putem noi, pe vointa, ambitia si
puterea noastra, pe faptele mainilor noastre, luam drept reper doar ceea ce corespunde
masurii noastre meschine si pitice, confundand pe Duhul cel Sfant cu sangele nostru
infierbantat, credinta in Hristos cu credinta in noi insine, ravna de Sus cu ravna cea
trupeasca, cu zelul aprins al inimii cazute, nerabdator sa arunce plasa inainte sa fi invatat sa
pescuiasca si inainte de a-i intreba pe mai-marii sai unde este locul propice de pescuit.
Traim eretic si ne nevoim eretic, zicea un parinte mare de azi si ne miram ca nu aducem rod, ca
nu prindem nimic in plasa. Pescuim in ape tulburi, pescuim haotic. Nu cerem Lumina sa vedem
si nu vedem unde sa aruncam plasa, nu invatam niciodata sa manam la adanc, sa ne
departam de uscat si sa facem dupa Cuvantul Lui. Dar mai rau este ca nu stim macar
ca suntem nestiutori si orbi in cele ale Duhului si ne infuriem strasnic pe cei care ne arata
orbirea!
Unii muncesc, dar nu stiu cui aduna. Altii cauta intelepciunea, dar nu stiu sa o caute unde trebuie
sau nu o cauta sincer. Asa ajungem la sfarsitul vietii noastre cu plasele goale. N-am pescuit
nimic. N-am dobandit nimic.
Domnul sta si asteapta langa noi, ne lasa sa ne izbim de neputinta noastra, asteapta zorii zilei
cand va canta cocosul vadind prostia ingamfarii noastre, ca sa cunoastem bine ca de la noi
nu-i nici o speranta de a (se) prinde ceva (de noi), dupa care ne porunceste sa aruncam din nou
plasa, sa ne ostenim din nou. Ce vom face? Vom sta plangandu-ne ca e degeaba si ca nu se
gaseste nimic pentru noi acolo, sau, obositi, tristi, vom da, totusi, ascultare glasului Sau?
Sa intelegem mai bine Evanghelia din aceasta Duminica, a Pescuirii minunate, citind scurta
dar trezitoarea talcuire a Sfantului Teofan Zavoratul:
Sf. Teofan: Sa nu ne straduim in desert, bizuindu-ne pe puterile noastre
***

Arhim. Ioil Konstantaros,
Cuvnt la Duminica a XVIII-a dup Rusalii (sau prima a lui Luca)
(Luca 5: 1-11):
Prin sfnta citire evanghelic din aceast duminic ncepe perioada citirilor din Evanghelia dup
Luca.
Firete, toi cretinii, dar mai mult noi elinii, simim o deosebit bucurie i binecuvntare c acest
evanghelist elin, medic i istoric, ucenicul marelui apostol al neamurilor Pavel, prin desvrita
lui cunoatere a limbii eline, a mbogit Biserica i ofer ntregii lumi cuvintele Vieii.
Aceast pericop din Duminica I ne emoioneaz n mod deosebit, deoarece, printre altele, ne
arat c atunci cnd n viaa noastr avem binecuvntarea i ajutorul Domnului nostru
Iisus Hristos, atunci toate se ntmpl n cel mai potrivit mod.
Iisus se afla lng lacul Ghenizaret i i-a vzut pe pescari c-i aranjau mrejele de pescuit. i
dup cum cu orice prilej Dumnezeul-Om predica i svrea minuni, aa i acum, dup ce a intrat
n corabia lui Simon (Petru), l-a rugat s trag corabia civa metri de rm. De acolo, ca i cum
s-ar fi aflat ntr-un amvon, nva mulimile.
Fraii mei, nu exist situaie n care omul s ofere ceva lui Dumnezeu i s nu primeasc n
schimb cu prisosin. Tot aa aici i acum. Dup predic, Hristos d porunca s mne n larg
i s arunce din nou mrejele la vnat.
Firete, acest lucru era de neneles pentru experimentaii pescari, de aceea i Petru, la nceput,
pune nainte argumentul logicii i experienei meseriei: nvtorule, toat noaptea ne-am
ostenit i n-am prins nimic, dar la cuvntul Tu voi arunca mreaja (Luca 5:5); deci dup ce
aduce nainte argumentul cu totul logic, n cele din urm i supune prerea, cunotina i
experiena n ascultare fa de porunca nvtorului!
Consecina? Att de muli peti nct cele dou corbii erau n pericol s se scufunde!
Iar Petru att de mult s-a cutremurat i cu el confraii si, de acest fapt cu adevrat minunat,
nct contiina sa l-a condus direct i imediat ntru fric i minunare s-i ofere
Dumnezeului-Om credin i nchinare. Vznd Simon Petru a czut n genunchi la
picioarele lui Iisus zicndu-I: Iei de la mine, Doamne, cci sunt om pctos (Luca 5:9).
Iubiii mei, multe sunt minunile care ne dau nvturi. Noi s ne limitm la o concluzie general
i la o nvtur care are a face att cu viaa personal a fiecruia dintre noi, ct i cu toi
oamenii n genere. i aceasta este despre binecuvntarea care se revars atunci cnd artm
ascultare fa de voia lui Dumnezeu cea atotiitoare i mntuitoare.
Suntem chemai de multe ori s acionm conform cunotinelor noastre, conform
experienelor noastre, obiceiurilor noastre, creznd c bttorita cale ne va aduce
rezultatele dorite
i totui, de cte ori n loc de rezultate pozitive ne pomenim n fa tocmai cu contrarul, iar
dezndejdea tinde s ne striveasc inima
Dimpotriv, atunci cnd cu desvrire liber l aezm pe Iisus i punem porunca Sa deasupra
propriei noastre logici nelepte, deasupra experienei personale i comune, cnd n mod
simplu ne ncredinm ntru-totul poruncii lui Dumnezeu, atunci lucrurile se schimb i de
acolo unde omul se ateapt la eec, vine succesul, reuita scopului i rspltirea acestei
credine.
Credem c doar lui Petru i s-a ntmplat aceast minune cutremurtoare? Doar lui Petru
Dumnezeu i-a rezervat acest deosebit tratament plin de iubire? Dar Dumnezeu este ieri i azi i
n veci Acelai. ntotdeauna nconjoar cu infinit iubire pe fiecare om i vrea ca tot omul
s se mntuiasc i la cunotina adevrului s vin (I Timotei 2:4). Dac vom fi ateni la
viaa noastr, dac vom arunca o privire scruttoare pentru a analiza zilele i anii vieii noastre,
cu siguran ne vom ncredina de minunata intervenie a lui Dumnezeu! Vom vedea lmurit
fapte pe care nu le putem explica n niciun chip natural.
i prin urmare, n acest punct trebuie s accentum deosebita binecuvntare i pronie,
deosebitele intervenii minunate ale purtrii de grij a lui Dumnezeu prin Doamna noastr
Nsctoare de Dumnezeu i prin Sfinii notri, artate neamului nostru necjit, dar i
binecuvntat.
Nu avem dect s studiem mpreun cu istoria noastr bisericeasc i adevrata noastr istorie
naional. Nu istoria care a fost scris n laboratoarele kissingeriene i nu numai care
dezorienteaz, ci aceast istorie care a fost scris cu sngele de neters al martirilor i al
noilor martiri. S studiem aceste pagini care ilustreaz sacrificiul i care au fost sfinite de
osemintele sfinte ale elinilor ortodoci i de moatele pline de har ale marilor notri Sfini!
Fraii mei, studiind cineva aceast pericop evanghelic pe care ne-o istorisete Luca, care a
primit martiriul n regiunea Beoiei, unde se afl i mormntul su, nu are dect s-L roage pe
Mntuitorul i Izbvitorul nostru, pe Domnul Iisus, s ne druiasc credin vie n inimi i
desvrit ascultare fa de voia Sa. n acelai timp s ne rugm toi ca harul Su s
ocroteasc poporul nostru luminndu-i pe conductori i pe autoriti, pentru c nfricotor
lucru este a cdea n minile Dumnezeului celui viu (Evrei 10: 31). Amin.
(traducere din grecete: monahul Leontie; sursa: Arhim. Ioil Konstantaros)

Sfantul Ierarh Antim Ivireanul PESCARUL DE
OAMENI MUCENIC
Publicat pe 27 Sep 2008 | Categorii: Pescuirea minunata, Sfantul Ierarh Antim Ivireanul, Sfintii -
prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri | | Print

Aceasta o am zis cand m-am facut mitropolit este titlul dat de Sf. Antim Ivireanul cuvantului
pe care l-a rostit dupa slujba de intronizare, in fata domnitorului, a boierilor si a poporului ce era
de fata, pe care l-am ales si noi pentru a praznui duhovniceste pe acest sfant, care s-a facut pe
sine roman, traind si suferind departe de patria sa.
Din nefericire, desi a fost canonizat in 1992, putini credinciosi au citit viata si predicile Sf.
Antim, exceptie facand poate activitatea sa de tiparire si raspandire a cuvantului adevarului
dumnezeiesc, destul de cunoscuta datorita istoriei literaturii romane studiate in scoala. Scarbele
robiei celei vavilonesti nu l-au ocolit pe mitropolitul Antim, care, invinuit de primul domnitor
fanariot de uneltiri, ajunge in temnita, apoi este caterisit pe nedrept de patriarhul din
Constantinopol pentru mestesugiri satanicesti si pentru ca s-a ridicat impotriva stapanirii
turcesti, ca, in final, sa indure moarte muceniceasca atunci cand, in drum spre Manastirea Sf.
Ecaterina din muntele Sinai, unde fusese exilat, ostasii din escorta il macelaresc si ii arunca
trupul intr-un rau.
Sa ne rugam Sfantului Antim ca unui apropiat, pentru ca a carmuit Sfanta Biserica a Tarii
Romanesti si s-a invrednicit sa treaca in Biserica Biruitoare din Ceruri, pentru ca limba pe care o
auzim la slujbe si cuvintele din cartile sfinte poarta si chipul duhului sau jertfelnic. Ca unuia
dintre cei mai daruiti cuvantatori de Dumnezeu pe care i-am avut in hotarele neamului nostru, ca
unei persoane de o smerenie desavarsita, care se vadeste cu prisosinta si din predica aceasta
(tinuta chiar la Evanghelia din Duminica ce urmeaza), ca unuia ce ni se infatiseaza ca un dreptar
pentru orice arhiereu, sa ne rugam, spunandu-i:
Sfinte Parinte I erarhe Antim, dupa vrednicie ai fost randuit pastor si invatator al turmei celei
cuvantatoare si cu intelepciune dumnezeiasca revarsand raurile sfintelor tale cuvinte, viata ti-
ai pus-o pentru pastoritii tai si cununa muceniciei ai dobandit de la Hristos Dumnezeu pe
care roaga-L sa daruiasca pace si mare mila celor ce savarsesc sfanta pomenirea ta.
[Troparul]

Sf. Ierarh Antim Ivireanul: Aceasta o am zis cand m-am facut mitropolit
Veniti dupa mine si va voi face pescari de oameni
Doctorii cei desavarsiti si intelepti atunci maresc mai mult lauda mestesugului lor, nu cand cu
fier si cu foc lupta patima sa o supuna, dupa cum este legea razboiului, ci numai cand aceia ce
patimesc, cu palpari usoare si cu doctorii dulci, vor afla leacul bolnavului si acele infricosate
porunci ale mestesugului doctoricesc le vor opri, si cateva zile cu mancari doctoricesti si
hranitoare potolind durerile, vor arata pe acela ce patimeste mantuit de boala.
Asa si preainteleptul doctor al sufletelor si al trupurilor noastre, imparatul imparatilor Hristos,
Dumnezeul nostru, vazand lumea ca bolnavea cu patimile necredintei si se umfla ca o rana
cu inselaciunile cele lumesti spre inchinarea idolilor, a socotit cu multe feluri de mijloace si
a purtat de grija pentru mantuirea oamenilor si a neamului omenesc de vreme ce acesta
este lucrul cel dintai al bunatatii lui, a mantui pe omul din mainile vrajmasului si a-l aduce
la frumusetea cea dintai si la vrednicia de la care a cazut pentru pacatul neascultarii al
stramosului Adam -, si nu trimite ploaie de foc spre ingrozirea lumii, nici porneste marea ca o
oaste impotriva pamantului, nici inarmeaza puterile stihiilor impotriva necredintei, ci [lumea] o
supune numai cu blandete si cu minuni si o trage spre dansul, cu faceri de bine si cu cuvinte
ceresti o preface sa se mute de peste dansa patimile cele sufletesti, ce se umflau ca o rana
otravita.
Si vrand Dumnezeu Cuvantul ca sa Se arate in lume mai inainte, pana a Se intrupa si a Se face
om, a trimis in lume prooroci sa propavaduiasca oamenilor venirea Lui cea infatisata. Si pentru
aceasta n-a ales imparati si crai, [ca] sa [ii] faca prooroci; n-a luat filosofi si ritori, [ca] sa
[ii] trimita propavaduitori venirii lui; n-a pogarat din ceruri intuneric si multime de ingeri,
ce are pe langa Dansul, mii de mii, nesocotiti si nenumarati, ci a trimis oameni prosti[1] si
mai vartos pastori de oi, ca pe Moise, ca pe David, ca pe Samuil si toata multimea proorocilor,
prin mijlocul carora a semanat buna-credinta, nu in toata lumea, ci numai la un neam, la jidovi,
care locuiau intr-o parte a pamantului, in Iudeea.
Dar de vreme ce Dumnezeu vrea pe toti oamenii sa-i mantuiasca si la cunostinta adevarului sa
vina caci aceasta este mare sete la Dumnezeu, a pofti si a iubi sa se mantuiasca oamenii
pentru aceasta nu Se odihnea Dumnezeu sa fie numai la jidovi buna-credinta si celelalte
limbi sa fie lipsite de darul Lui. Pentru aceasta a vrut sa rasara lumina dumnezeirii in toata
lumea si venind implinirea vremii, dupa cum zice fericitul Pavel, a vrut Dumnezeu sa vie Fiul
Lui, sa se nasca din femeie, sa Se faca sub lege, ca pe cei de sub lege sa-i rascumpere; S-a facut
om din Nascatoarea de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, a petrecut in lume impreuna cu
oamenii si, vrand sa traga limbile la cunostinta dumnezeirii Lui si sa-i invete lucruri preaslavite
si porunca noua si viata cereasca, incerca sa afle slugi acestor porunci; si n-a cautat cetati, nu
s-a uitat la multime de oameni, nu s-a socotit slujba imparatilor, S-a scarbit de puterea
avutiei, a urat biruinta ritorilor, nu I-au trebuit limbile filosofilor, nu s-a slujit cu arme,
dupa cum e obiceiul ostasilor; nici cu alte mestesuguri asemenea acestora, pentru ca sa nu
aiba puterea nimeni dintre cei necredinciosi sa zica ca a tras la Sine Hristos multimea cu
unele ca acestea, ci numai s-a slujit iar cu mijlocul cu care a ales pe prooroci. Si ce face? A
luat iar propovaduitor Evangheliei nu pastori, ca pe prooroci, ci pescari si vanatori de peste,
si i-a trimis sa propovaduiasca lumii bunavestire si le incredinteaza in mainile lor si in
limbile doctoria lumii, zicandu-le: Veniti dupa Mine si voi face pe voi pescari de oameni.
Incetati a va trudi deasupra marii celei neinsufletite. Mutati pentru dragostea Mea mestesugul
cel pescaresc pe pamant. Acolo pe dansul trimiteti si va intindeti mrejele. Vanati pentru Mine
vanatul credintei. Veniti dupa Mine. Urmati-Mi Mie, ucenicii Mei si invatatorii lumii. Lucrati
pentru dragostea Mea mestesugul vostru, pentru ceruri. Varsata este ca apa marii pe pamant
inchinaciunea idoleasca. Zidirea este acoperita cu norul a multi dumnezei. Adancul necredintei
ineaca toata lumea; oamenii se cufunda de valurile dracesti. Lumea pute de imputiciunea
sangiuirilor si se strica cu jertfele cele stricacioase. Voi pune asupra lor ispravnici[2] si doctori
pe voi, pe pescari. Patima aceasta cheama mestesugul vostru; veniti dupa Mine.
Iar ei, lasand mrejele, mersera dupa Dansul. Intr-un gand era ceata ucenicilor cu pofta
Stapanului; si ca niste oameni drepti si prosti de rautate[3] n-au viclenit in mintea lor, nici nu
s-au indoit[4] in inima lor de acea chemare; ci ca niste oameni blanzi si fara de rautate au mers
dupa Dansul, ca fierul dupa piatra magnetului si ca parul dupa chilimbarul cel curat. Si cu
puterea Mantuitorului Hristos au rusinat pe cei ce i-au vazut si ca [pe] niste pesti, cu mreaja
cuvantarii de Dumnezeu[5] au prins multimea si au vanat auzurile noroadelor si au induplecat
inimile tiranilor si sufletele imparatilor le-au supus; si au facut izbanda si o biruinta atat de
frumoasa, cat n-au putut-o face toate imparatiile lumii. Oameni fara de arme si nedichisiti[6]
intr-ale ostirii, saraci de avutie, prosti de invatatura, slabi de post, blanzi pentru nerautate,
au inaltat nu steaguri de oaste, ci numai Crucea, semnul pacii, propovaduind, nu cu sunet de
tobe si de surle, ci numai cu neputincioasa limba si neinvatata, pe Hristos si credinta, si
fulgerand, nu cu fulgerele sabiilor celor ascutite, ci numai cu stralucirile unei vieti bune,
neumpland pamantul de osti, nici acoperind marea de corabii cu panze, ci numai fara de rani,
fara de sange, fara de vatamare, calca si supun toata paganatatea, biruiesc iadul, sting
inselaciunea, izgonesc minciuna, intind numele lui Hristos si credinta, cat este de intins pamantul
si lumea.
Pentru aceia, dar, nu este minune, iubitii mei ascultatori si cinstiti si de neam bun boieri, ca
m-a randuit si pe mine Dumnezeu si m-a pus, om mic fiind si smerit, pastor mic la mica
turma, la dumneavoastra, pe care eu nu va am, nici nu va tin [drept] turma mica, ci mare si
inalta: mare, pentru buna inchinare si dreapta credinta pe care o paziti curata si nespurcata, fiind
inconjurati si ingraditi intre hotarele celor straini de fel si impresurati de atatea nevoi si scarbe,
ce vin intotdeauna, neincetat, de la cei ce stapanesc pamantul acesta; inalta, pentru buna ascultare
si supunerea care aratati de-a pururea catre Biserica si catre arhiereu.
De vreme ce acestea doua intemeiaza si intaresc Biserica, credinta in Dumnezeu si buna
ascultare de Biserica si, macar ca eu am fost mic si mai netrebnic decat toti, precum a fost si
David mai mic intre frati in casa tatalui sau, dar Dumnezeu n-a cautat la micsorarea si
netrebnicia mea, nu s-a uitat la saracia mea si strainatatea mea, n-a socotit prostia si
nestiinta mea, ci a cautat la bogatia si la noianul bunatatii Sale si a acoperit catre oameni
toate spurcaciunile si faradelegile mele, care sunt mai multe decat perii capului meu si
decat nisipul marii, si m-a inaltat, nevrednic fiind, la aceasta treapta si mare vrednicie a
arhieriei. Si m-a trimis la dumneavoastra sa va fiu pastor, parinte sufletesc, rugator catre
Dumnezeu pentru buna sanatate si mantuirea[7] dumneavoastra si a cinstitelor dumneavoastra
case, purtator de grija la cele ce ar fi spre folosul mantuirii si sa va fiu de mangaiere la scarbele
robiei celei vavilonesti a lumii acesteia, ca Ieremia, norodului lui Dumnezeu, si ca Iosif, al
unsprezecelea fecior al patriarhului Iacov, egiptenilor; si dimpreuna cu dumneavoastra sa
patimesc la toate cate va aduce ceasul si vremea, pentru care lucru am datorie sa priveghez
cu osardie si fara de lene, ziua si noaptea si in tot ceasul, pentru folosul si mantuirea[7]
tuturor de obste, invatandu-va si indreptandu-va cu frica de Dumnezeu, pe calea cea
dreapta.
Si dumneavoastra inca aveti datorie, [pe] cele ce veti cunoaste ca va invat, fara de fatarnicie si
fara de viclesug, va indemn sa le primiti si sa le faceti, pentru folosul cel sufletesc al
dumneavoastra, si sa va supuneti ascultarii; ca acea ascultare ce o faceti mie, o faceti lui Hristos.
Ca zice la 10 capete[8] ale Lucai: Cel ce asculta pe voi, pe Mine asculta si cel ce se leapada de
voi se leapada de Mine si cel ce se leapada de Mine se leapada de Cel ce M-a trimis pe Mine.
Asijderea zice si fericitul Pavel, la 13 capete[8] catre evrei: Fratilor, plecati-va povatuitorilor
vostri si va cuceriti lor, ca ei priveghiaza pentru sufletele voastre cum ar fi sa dea cuvant ca cu
bucurie aceasta sa faca, iar nu suspinand, ca nu este de folos voua aceasta.
Si ma rog bunatatii Lui si iubirii Sale de oameni sa-mi lumineze mintea ca sa pot propovadui
cuvantul adevarului si sa-mi intareasca inima intru frica lui, ca sa pot pastori cuvantatoarea turma
Lui cea aleasa, pe care a rascumparat-o cu preascump sangele Sau din mana vrajmasului, dupa
cum adevereste Apostolul Petru zicand: ...Stiind ca nu cu <lucruri> putrede, cu argint sau cu
aur v-ati rascumparat din viata cea desarta a voastra, ce era data de la parinti, ci cu cinstit
sange ca al unui miel fara prihana si nespurcat Hristos.
Iar Dumnezeu cel mare si inalt, Care este inchinat de toate fapturile, izvorul preaintelepciuni,
adancul cel neurmat al bunatatii intru adevar si adancimea cea nehotarata a bunei indurari, Insusi
ca un stapan si iubitor de oameni, sa trimita darul Duhului Sfant pe cinstitul si cel de
Dumnezeu incununat cap al prealuminatului domnului si al nostru de obste si mult bine
facator, I o[9] Constantin Basarab voievod, si sa-l blagosloveasca dintru inaltimea lacasului
Sau, ca pe Avraam, inmultindu-i semintia din neam in neam si sa-l pazeasca cu intreaga sanatate
si cu lina pace pana la adanci batranete in preainaltat scaunul mariei-sale, dimpreuna cu toata
luminata casa mariei-sale. Mana cea tare si puternica si bratul cel inalt al preainaltatului
Dumnezeu sa supuna pe toti vrajmasii cei vazuti si cei nevazuti [facandu-i] padnojie[10]
picioarelor mariei-sale; si sa va intareasca si pe dumneavoastra, de la mic pana la mare, impreuna
cu toti ai dumneavoastra, intru credinta cea buna si dreapta, intru cunostinta adevarului si intru
nadejdea vietii celei de veci, care este fagaduita de nemincinosul Dumnezeu mai inainte de
vremile vecilor, alesilor lui, si sa va povatuiasca la tot lucrul cel bun si de folos, spre placerea
Lui, ferindu-va in toata vremea si in tot ceasul si in tot locul de viclesugurile diavolului, sa va
ingradeasca cu sfintii ingerii Sai si sa va inarmeze cu arma dreptatii si sa va daruiasca pacea Lui,
cea ce covarseste toata mintea, ca sa petreceti viata cinstita si curata, cu pace si cu sanatate; sa
pazeasca inimile voastre si gandurile voastre in Hristos Iisus, dupa cum zice Pavel, ca sa faceti
cate sunt adevarate, cate sunt cinstite, cate sunt drepte, cate sunt curate, cate sunt iubite, cate sunt
cu nume si laudate, cu rugaciunile si cu blagoslovenia preasfintilor arhierei si intru Hristos iubiti
frati si intocmai slujitori. Si dupa petrecerea vietii acesteia sa ne invredniceasca Dumnezeul cel
milostiv la imparatia cerului, ca fiecare dintre noi sa auzim glasul acela:
Sluga buna si credincioasa, peste putin ai fost credincios, peste mai multe te voi pune. Intra
intru bucuria Domnului.
(Dupa: Antim Ivireanul, Didahii, Editura Litera, Bucuresti-Chisinau)
_______________________________________________________
[1] A se citi: simpli
[2] Dregator care avea in raspunderea sa indeplinirea poruncilor domnesti
[3] A se citi: lipsiti de rautate
[4] In original: nici -au prepus n inima lor de acea chiemare
[5] In original: bogosloviei
[6] A se citi: nepriceputi
[7] In original: spaseniia
[8] a se citi: capitol
[9] Formula care preceda, in documentele si inscrisurile oficiale, numele domnitorilor romani.
Cel mai probabil Io este o prescurtare provind din grecescul Ioannes (), care nseamn
unsul lui Dumnezeu sau cel ales de Dumnezeu, justificandu-se astfel prezenta intr-un titlu
domnesc.
[10] Podnojie perna sau pres de pus sub picioare pentru a feri de frig



PARINTELE ARSENIE MUSCALU: De ce avem nevoie
pentru a trai duhovniceste?
Publicat pe 27 Sep 2007 | Categorii: Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS,
Parintele Arsenie Muscalu, Pocainta, Razboiul nevazut, Vremurile in care traim | | Print
Va prezentam acum o prima parte dintre raspunsurile deosebit de importante pentru viata
duhovniceasca date de Parintele Protosinghel Arsenie Muscalu la intrebarile care i s-au pus la
conferinta sustinuta in cadrul Serilor filocalice organizate de ASCOR Bucuresti in noiembrie
2003, sub titlul Viata in Biserica. Partea de monolog a conferintei, extrem de interesanta si de
densa, o puteti (re)citi, in doua parti aici (partea I ) si aici (partea a I I -a), iar intreaga conferinta
poate fi descarcata si audiata de aici.

- Cum li se poate arata tinerilor viata adevarata, cum putem noi insine sa intelegem si sa aratam
si altora ca viata adevarata este viata in Hristos, ca placerile lumii acesteia sunt inselatoare si
trecatoare?
- Cel care se aprinde de focul dragostei lui Hristos, dogoreste si incalzeste pe toti cei din
jurul lui. Daca suntem reci ca gheata, ca sloiul de gheata, daca noi nu avem inlauntrul
inimii noastre caldura Harului dumnezeiesc n-o sa reusim sa incalzim niciodata pe nimeni!
Deci trebuie sa ne preocupam sa-l agonisim [harul Duhului Sfant].

As vrea totusi sa spun pana vor mai veni intrebari ca ceea ce v-am citit de la Episcopul
Nicolae Velimirovici despre criza si am facut asta cu trimitere la criza vietii bisericesti v-am
citit-o cu un anume gand: in ce fel, in spiritual celor zise de Episcopul Nicolae, intelegem criza
vietii bisericesti ca judecata a lui Dumnezeu? In ce fel se manifesta aici judecata lui Dumnezeu
cu privire mai ales la viata tinerilor in Biserica si la apropierea lor de Biserica? Faptul ca viata
bisericeasca este asa cum este, fara vlaga, fara aceasta ardere a duhului, multi le reproseaza
tinerilor ca sunt molatici, ca nu au ravna fierbinte pentru cele duhovnicesti; starea aceasta pe care
o cunoasteti cu totii,inmultirea smintelilor, a motivelor de sminteala chiar in sanul vietii
bisericesti, starea aceasta, in ce fel manifesta ea o judecata a lui Dumnezeu?
Iata cum o manifesta, cu privire la tineri, mai ales: noi primim botezul in copilarie; nu o facem
constient, primim botezul in temeiul credintei nasilor nostri si a parintilor care ne aduc la botez.
Harul se salasluieste in inima celui nou botezat. El este intarit prin darul Sfantului Duh prin
Taina Mirungerii, se uneste cu Hristos in Taina Sfintei Impartasanii. Este o datorie
cutremuratoare, infricosator de mare pentru parinti si pentru nasi, aceea de a conlucra cu
Harul ce s-a sadit in inima copilului si de a face in asa fel incat copilul, crescand, sa-si
insuseasca el in chip liber si constient ceea ce el descopera inlauntrul lui pe masura ce creste.
Odata ce stiti bine cum cresc tinerii astazi, in cate case numite crestine se mai gaseste astazi
o atmosfera duhovniceasca? Foarte putine Cati parinti mai fac in mod constient lucrul
acesta? Cati parinti conlucreaza in mod constient cu Harul din inima copilului in asa fel incat sa-l
ajute pe copil ca el, crescand si ajungand la varsta adolescentei, sa-si poata insusi in chip
constient ceea ce se afla deja inlauntrul lui? Foarte putini Si de aceea copiii ajung la varsta
adolescentei fara sa aiba nici un fel de constiinta de sine, nici un fel de constiinta a vietii
crestine, a vietii noi care s-a sadit in ei. De multe ori se intampla asta. Si atunci, si cu ei
Dumnezeu lucreaza cumva din afara, tot prin Harul trezitor. Harul primit la botez sta in inima
omului, sta in inima copilului, in inima tanarului, dar asa ca un carbune aprins sub cenusa,
care mai palpaie inca sub cenusa. Harul sufla din afara sa imprastie aceasta cenusa si sa
reaprinda Harul in inima, inlauntrul inimii.
Deci este o judecata a lui Dumnezeu pentru ca parintii au ceea ce au crescut. Adica tinerii de
azi, sa zic asa, sunt roada apostaziei parintilor. E adevarat ca, desi au acest handicap, faptul ca
marea majoritate nu au crescut din cea mai frageda pruncie intr-o legatura vie cu Harul,
Dumnezeu nu ii nedreptateste. Cui i s-a dat mult, mult i se va cere; cui i s-a dat mai putin, mai
putin i se va cere. Dumnezeu ii iubeste si Dumnezeu va avea grija de ei. Insa vor avea tot timpul,
toata viata poate, vor avea de luptat cu neajunsurile rezultate din felul in care au crescut.

- Parinte, sunt multi oameni astazi care afirma ca sunt credinciosi, dar spun ca au credinta lor,
ca nu este nevoie sa mearga la Biserica, se pot ruga si acasa. Ce le putem raspunde? Ce le
putem spune?
- Le putem spune ca daca credinta lor poate sa-i mantuiasca, sa se multumeasca cu credinta lor.
Noi credem ca ne mantuieste credinta lui Dumnezeu, nu credinta noastra. Asa, isi face
fiecare biserica lui, credinta lui, si daca el se multumeste cu ele, daca acolo simte el ca viaza, ca
se mantuieste, foarte bine. Dar noi ne straduim sa traim in credinta lui Dumnezeu. Religia
noastra este revelata, nu e de origine omeneasca. Oamenii pot sa aiba credinta lor, e
adevarat, dar asta nu spune nimic. Asta nu spune nimic. Credinta lor nu poate sa-i mantuiasca.
Sfantul Apostol Iacov stiti bine ca o spune: Arata-mi credinta ta fara fapte.. Zic oamenii: Am
credinta in inima, n-am nevoie sa ma duc la Biserica, sa ma spovedesc.. Am credinta in
inima Arata-mi credinta ta fara fapte, iar eu iti voi arata din faptele mele credinta mea.
Deci noi trebuie sa traim credinta asa cum ne-a fost descoperita, nu asa cum o formulam
noi. Nu trebuie sa avem credinta noastra, ci credinta Bisericii, credinta lui Dumnezeu.
Credinta Bisericii este credinta lui Dumnezeu.

- Putem trai o viata duhovniceasca fara indrumator duhovnicesc, fara duhovnic? Cum il putem
gasi daca nu il avem?
- Nu putem sa traim o viata in Biserica fara un indrumator duhovnicesc. Ati vazut, primii
crestini staruiau, zice Scriptura, in invatatura Apostolilor. Este primul lucru. Cum putem sa-
l gasim? Eu cred ca nu este nimeni care sa-si doreasca cu adevarat si sa nu gaseasca.
Dragostea lui Dumnezeu este atat de mare pentru om incat abia face omul un pas si Domnul face
o mie in intampinarea lui. Este fagaduinta; Domnul a zis: Cautati si veti afla!. Asta este spus
ca o fagaduinta: cautati si veti afla. Este fagaduinta lui Dumnezeu. Deci trebuie doar sa caute
sincer si sa se roage cel care doreste si sigur va gasi.

- Ne puteti spune care sunt cele mai importante ispite pe care le are un tanar care vrea sa vina
la Hristos?
- Nu stiu daca cele pe care le voi spune sunt cele mai importante ispite Sfantul Teofan
Zavoratul spune ca adolescentei ii sunt proprii dorinta de a face impresie si setea dupa
cunostinte de a aduna cunostinte si setea de sociabilitate, de comunicare. Pe aceste porniri
care se intemeiaza pe ceva al firii se pot grefa multe dintre ispitele tinerilor. Dorinta de a face
impresie si de a aduna cunostinte, pentru un tanar care se apropie de Hristos, poate sa se
transforme intr-o ravna fireasca, as zice. Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre evrei, in
Epistola catre romani, vorbeste despre evrei si zice:
Dorinta mea si rugaciunea mea inaintea lui Dumnezeu pentru poporul meu este spre mantuire,
caci le marturisesc ca au ravna pentru Dumnezeu, dar nu au cunostinta, dar nu intru
cunostinta. Pentru ca voind sa-si statorniceasca dreptatea lor, dreptatii lui Dumnezeu nu s-au
supus.
Tinerii pot sa confunde un entuziasm care este propriu tineretii cu ravna duhovniceasca si
lasandu-se purtati de acest entuziasm, pot sa fie dusi in multe amagiri si rataciri. Parintele
Roman Braga povesteste ca atunci cand era tanar era, cred, putin dupa cel de-al doilea razboi
mondial, o perioada tulbure, o perioada incerta simteau ei ca viata universitara ar avea nevoie
de o improspatare in sens crestin si-si doreau sa organizeze ceva in sensul acesta. Si cu planul
asociatiei, s-au dus la parintele Sandu Tudor, la manastirea Antim, si parintele a fost foarte dur
cu ei, foarte aspru cu ei si le-a spus:
Mai, voi in afara de entuziasm, mai aveti ceva? Ravna aveti, entuziasm aveti, dar in afara de
asta mai aveti ceva?.
Entuziasmul este propriu tineretii, dar nu este de ajuns. Daca tinerii nu au si ascultare,
ascultare cu discernamant, si se lasa purtati de acest entuziasm pot sa alunece in foarte
multe amagiri.
As zice ca pentru vremea de acum ispitele mari vin din aceasta lipsa de formare
duhovniceasca. Tinerii nu au crescut de mici, de copii, nu au crescut intr-o atmosfera a duhului,
nu a fost in familial lor o atmosfera imbibata de mireasma duhovniceasca. De aceea pot fi foarte
usor dezorientati. Si o manifestare a ravnei firesti, adica a entuziasmului si mai este si o alta
inclinatie specifica tineretii, este o inclinatie spre visare si spre a absolutiza anumite lucruri -
deci o ispita care decurge din acestea as zice ca este si aceea pe care eu am socotit s-o ilustrez
mereu prin cuvintele Psalmistului. El zice: Unii se lauda cu caii lor, altii cu carutele lor si
eu am adaugat- si altii cu duhovnicii lor. Si in felul acesta apar biserici si bisericute si se
intampla cum li s-a intamplat si corintenilor, pe care ii certa Sfantul Apostol Pavel si zicea ca
intre ei sunt dezbinari pentu ca ziceau Eu sunt al lui Apolo, Eu sunt al lui Chefa, Eu sunt al
lui Pavel, Iar eu sunt al lui Hristos. Si Apostolul ii cearta si le spune : Oare S-a impartit
Hristos sau ati fost botezati in numele lui Pavel sau s-a rastignit Pavel pentru voi?. Si le
marturiseste ca acesta este un cuget trupesc, un cuget omenesc, adica le arata ca firea ii biruieste
si-i pacaleste cu ale ei si iata chiar ce le spune:
Nimeni sa nu se laude cu oamenii, caci toate sunt ale voastre, fie Pavel, fie Apolo, fie Chefa,
fie lumea, fie viata, fie moartea, fie cele de fata, fie cele viitoare. Toate sunt ale voastre, iar voi
sunteti ai lui Hristos, iar Hristos al lui Dumnezeu.
O alta ispita pentru tinerii care se apropie de Hristos astazi este duhul lumesc, un duh pustiitor
care a patruns peste tot si cu care ei au iarasi foarte, foarte mult de luptat. Dar despre lucrul
acesta indemn pe fiecare sa indemne la spovedanie si duhovnicii, daca se vor ruga inainte ca
Domnul sa dea duhovnicilor cuvant de mantuire, duhovnicii vor spune fiecaruia ce are de facut.

- Parinte, cum ne putem feri de ravna si de evlavia neautentice, de pietism?
- Intotdeauna de aceea m-am si gandit sa leg cuvantul meu de ceea ce s-a petrecut dintru
inceput in Biserica primara, ca si prin asta sa dobandim, sa zic asa, un criteriu de apreciere, un
semn de orientare - trebuie sa ne verificam prin roade. Pentru ca unele sunt roadele ravnei pe
care Sfantul Isaac Sirul o numeste ravna nebuna, ravna fara cunostinta care socoteste ca
lucreaza pentru Dumnezeu, dar nu are roadele lui Dumnezeu nu are pacea, nu are
dragostea, nu are blandetea, nu are bunatatea, nu are curatia, nu are infranarea, nu are roadele lui
Dumnezeu. Deci dupa roade trebuie sa verificam intotdeauna de ce natura este paruta
noastra ravna. Daca ravna noastra nu are roadele Duhului, inseamna ca nu este o ravna
a Duhului.
- Poate fi nascuta din mandrie ravna noastra?
- De cele mai multe ori ea este nascuta din mandrie aceasta ravna si se vede ca este din
mandrie mai ales atunci cand ea aluneca spre dispretul celorlalti, spre judecarea si spre
dispretul celorlalti. Atunci in mod sigur este nascuta din mandrie si este mai rau. Cand este
nascuta dintr-o simpla nepricepere atunci nu este atat de vatamatoare, dar cand este nascuta din
mandrie poate sa-l duca pe om in ratacire foarte departe. Pentru ca atunci cand este nascuta din
mandrie omul de obicei nu mai primeste cuvant de indreptare din partea nimanui. As zice
chiar ca Dumnezeu Singur in bunatatea Lui mai poate sa indrepte pe un astfel de om,
pentru ca el nu mai primeste sfat de la nimeni, socoteste ca isi este siesi suficient, avand ca
marturie pentru sine marturie a adevarului vietii lui ravna pe care o simte.

- Parinte, cum putem atrage lucrarea Sfantului Duh pentru a dobandi strapungerea inimii? Care
sunt semnele acestei strapungeri a inimii?
- Dumnezeu este Cel Care lucreaza in voi ca sa voiti a zis Apostolul Pavel catre Filipeni. Ca sa
dobandim strapungerea inimii as zice ca nu tine atat de noi cat tine de Dumnezeu. El ne cauta
mai intai; Dumnezeu ne cauta mai intai. Omul care simte in sufletul lui o pornire spre a cauta, are
in sufletul lui ceva care-l indeamna sa caute. As zice ca a simtit deja o mica strapungere a inimii.
Problema noastra nu ar fi atat a strapungerii inimii cum s-o dobandim ca asta tine mai mult
de Dumnezeu. Eu cred ca aproape toti dintre cei care sunt aici au simtit macar o data in
viata lor aceasta strapungere a inimii. Pentru ca altfel cred ca nu ar fi fost aici. Problema
noastra este cum sa staruim in ceea ce urmeaza acestei strapungeri a inimii. Nu vedeti?
Cred ca cu toti se intampla asa. Atunci cand v-ati apropiat de Biserica fierbinte pentru prima oara
cred ca la fiecare toate se petreceau usor, si rugaciunea se facea cu bucurie si cu usurinta, si la
slujbele de la biserica nu cred ca va plictiseati; cred ca toate va produceau bucurie. Petreceati
intr-o atmosfera a bucuriei a luminii si a bucuriei launtrice. Asa se intampla cand Harul lui
Dumnezeu ne cheama. Noi insa nu ramanem statornic in acest Har, asta este problema
noastra. Ar trebui fiecare dintre noi sa ne intrebam: Ce-am facut? Unde am pierdut Harul
cel dintai? Cu ce l-am acoperit? Pentru ca pana cand nu vom descoperi noi pe ce poarta am
iesit din starea de har in care ne-am aflat la inceput ca sa ne intoarcem pe drumul pocaintei
pe acelasi drum insa nu vom reusi sa redobandim starea aceea de la inceput. Deci
problema noastra nu este cum sa ajungem la strapungerea inimii asta este problema lui
Dumnezeu. Dumnezeu este Cel Care ne cauta si ne cheama. Problema noastra este cum sa
pastramceea ce primim de la Dumnezeu. I ar daca o data am primit, iar acum nu mai simtim,
este semn ca avem nevoie de pocainta, de pocainta sincera si curata si adevarata.
Ultima parte a raspunsurilor selectate din aceasta conferinta o puteti citi
AI CI