Sunteți pe pagina 1din 1

Tren de placere face parte din volumul Momente si schite prin care Caragiale se dovedeste un

maestru al geniului scurt, stapanind arta concentrarii, a esentializarii si fixand in cateva pagini tipuri si
situatii semnificative.
Schita este o specie a genului epic, in proza, de mici dimensiuni, care prezinta un singur episod
semnificativ din viata unui personaj sau a unui numar mic de personaje, cu un singur fir epic. Accentul
cade pe caracterizarea personajelor, iar timpul si spatiul in care se petrece actiunea sunt limitate.
Familia Georgescu este hotarata sa plece intr-o excursie la Sinaia, lucru care facea parte din
obiceiurile lumii mondene ale vremii, trebuind sa il ia totodata si pe fiul lor, care la randul sau, nu putea
pleca nicaieri fara bunica sa. Sotii Georgescu pleaca impreuna cu fiul lor cu trasura spre gara, in timp ce
gramama, fiind insarcinata cu transportul cosului cu mancare a trebuit sa ia tramvaiul, ceea ce i-a
provocat o mica intarziere in drumul spre gara. Acolo, familia Georgescu cumpara bilete pentru clasa I,
in timp ce coana Anica este nevoita, din pricina banilor primiti de la cei doi soti, sa calatoreasca la clasa
III. Ajunsi in Sinaia, cei trei se indreapta cu birja spre parcul din Sinaia, pentru a-si rezerva camere la
hotelul Regal, pe cand gramama este nevoita sa mearga cu cosul la Mazare, pentru a-si face rost de o
camera.Spre seara, domnul Georgescu pleaca impreuna cu Ionel la Mazare, pentru a-l lasa pe cel din
urma in grija coanei Anica. Dar, ajunsi la hotel, acestia nu o gasesc pe coana Anica, intrucat pleaca pe
rand la Manolescu si mai apoi la Voinea, unde au aceeasi soarta.Intorsi in parc si negasind-o pe madam
Georgescu, barbatul isi lasa fiul sa se odihneasca si porneste in cautarea femeii, desi fara nici un
rezultat.Cand sa se intoarca sa il ia pe Ionel, acesta lipsea de pe banca. Afland de la un domn ca puiul
tocmai a plecat cu o dama la gramama, domnul Georgescu merge din nou, pe rand, la Mazare, apoi la
Manolescu, si-apoi la Voinea, unde insa nu ii gaseste pe cei trei. Pe drum, acesta se intalneste cu Mitica,
care ii spune ca cei trei il asteapta in parc, insa nici de aceasta data domnul Georgescu nu ii gaseste,
intrucat se aseaza obosit pe o banca, cand deodata, coana Anica se arata spunandu-i ca ceilalti il
asteapta la Oppler, urmand un dialog foarte tensionat intre cei doi asupra incurcaturii produse.Insa, la
Oppler nici urma de madam Georgescu, intrucat cei doi pornesc spre Vila Mandica, unde dormea Ionel,
insa nici urma de sotia barbatului, afland de la o servitoare ca aceasta pornise spre Sfanta Ana. Insa
barbatul obosit, se impotriveste spre a se duce iarasi in cautarea femeii, intrucat ii asteapta la vila, unde,
in cele din urma, se intalnesc cu totii.
Familia prezentata in schita Tren de placere este alcatuita din doamna si domnul Georgescu coana
Anica si micul Ionel, unicul fruct pana astazi al amorului parintilor sai dupa cum noteaza parodic si ironic
naratorul. Intr-adevar parintii manifesta dragoste fata de puiul dar este o dragoste presit inteleasa
pentru ca ei nu ii dau o buna educatie lasandu-l sa faca ce vrea ca atunci cand se urca cu picioarele pe
canapeaua de catifea si il invata sa minta mama spunand conductorului ca fiul ei n-a implinit 4 ani.
Domnul si doamna Georgescu sunt niste parveniti care se rusineaza de originile lor mai modeste si
se considera superiori coanei Anica mama doamnei Georgescu pe care o trateaza ca pe o servitoare
evitand sa fie vazuti impreuna cu ea. Desi persoana in varsta, coana Anica trebuie sa mearga cu
tramvaiul, in timp ce fiica si ginerele ei calatoresc cu trasura sa se suie in tren la clasa a III-a iar ei la clasa
I si sa locuiasca in Sinaia intr-un hotel mai modest.
Parvenitii din schitele lui Caragiale au evoluat din punct de vedere social fata de generatia
parintilor lor dar din punct de vedere sufletesc nu au urmat aceeasi evolutie. Aceasta situatie il
determina pe Ibraileanu G. sa afirme ca personajele lui Caragiale ilustreaza mahalaua sufleteasca.
Incurcaturile prin care trece familia Georgescu la Sinaia sunt puse de narator pe seama fatalitatii.
Ele se dezvolta in final dupa ce i-au permit doamnei Georgescu sa evadeze cateva ceasuri din mediul
familial intr-o posibila aventura, de care isi va aminti cu nostalgie(si cu dovezi de incultura) in serile
bucurestene.