UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

Disciplina: Managementul timpului liber



Profesor Coordonator :
Lector Univ. Dr. Rus Cristian Mihail


Masterand :
BUTUNOI MARIUS
SEMESTRUL II




Iai, 2014
Managementul timpului petrecut pe internet

Prezentare General

Timpul este cea mai important surs de stres. S-a demonstrat c exist
importante legturi ntre prezena stresorilor datorai timpului i nemulumirea pe
plan profesional i o serie de afeciuni, cum sunt: hipertensiunea, nivelul crescut al
colesterolului, mbtrnirea prematur i altele.
n situaia unui management defectuos al timpului, stresul se manifest
subtil, persoanele supuse la stres tinznd s-i accentueze comportamentul uzual:
cele retrase devin i mai retrase i necomunicative iar cei care prefer singurtatea
vor evita pe ct posibil i mai mult compania altor persoane. Iar cei care vor lucra
pn trziu vor lucra i mai mult, cu un orar prelungit. Se pot aduga dereglrile de
somn, izolarea fa de ceilali membri ai organizaiei, abuzul de medicamente.
Toate acestea au drept consecin scderea eficacitii i chiar adncirea proastei
gestionri a timpului.
Timpul folosit in scopul utilizrii accesului pe internet reprezint din punct
de vedere profesional un adaos care poate fi manifestat prin diferite ci.
Prezenta internetului in viaa cotidian a schimbat radical tririle fiecrui individ i
din punct de vedere profesional dar i din punct de vedere social.
Navigarea pe internet n timpul liber presupune o relaxare din punct de
vedere psihic pentru a nu suprima stresul pe care l acumulam in timpul petrecut la
locul de munca sau la scoal.



Motivarea alegerii temei

Am ales aceasta tema deoarece sunt pasionat de beneficiile pe care le poi
avea utiliznd internetul. In timpul liber, internetul reprezint un mijloc de relaxare
pentru ca aici se gsete tot ceea ce bine dispune si ajuta la eliminarea stresului
acumulat. Internetul este o sursa infinita de informaii ce te pot ajuta la rezolvarea
oricrei situaii dificile.
Internetul reprezint o provocare si aceasta cauza determinnd tot mai multe
persoane sa utilizeze internetul pentru un timp foarte ndelungat devenind pentru
muli o utilitate.




Foto: www.business24.ro


Capitolul I Noiuni de baza


Timpul liber este hobby-ul de baza al tuturor persoanelor care cunosc prea
bine noiunea nfiortoare de "serviciu".
Toata lumea caut ca aceasta perioada sa fie cat mai mare, sa ncadreze cat
mai multe ore, minute si secunde, pentru a-si satisface micile plceri ale vieii.
n ziua de astzi Internetul este susinut i ntreinut de o mulime de firme
comerciale.
El se bazeaz pe specificaii tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe aa-
numitele protocoale de comunicaie, care descriu toate regulile i protocoalele de
transmitere a datelor n aceast reea.
Odat cu dezvoltarea industriei Internetului au aprut i activiti conexe
care ofer o informare alternativ pe toate domeniile vieii sau chiar posibilitatea
de a avea acces instantaneu, online, la informaie: e-learning, audio-learning cu
ajutorul audiobooks .a.
Mai mult dect att, ca aplicaie a Internetului a aprut ntreaga bran
numit e-commerce - comerul electronic, prin care furnizorii de mrfuri i servicii
dispun suplimentar de o pia de desfacere enorm: Internetul.







1.Timpul petrecut pe internet I n Romania
Romnii sunt pe locul al doilea n topul rilor europene care petrec cel mai
mult timp online, cu o medie de 18,6 ore petrecute sptmnal pe internet, conform
celui mai recent studiu Mediascope.
Pe primul loc se claseaz ucrainenii, cu 20 de ore petrecute online pe
sptmn. Romnii sunt urmai n top de turci, cu o medie de 18,3 petrecute pe
internet sptmnal.
La nivelul activitilor desfurate online, romnii sunt i printre cei care
folosesc cel mai mult mesageria instant.
Ei folosesc servicii de mesagerie instant cu 60% mai mult pentru a comunica
online dect media european a utilizatorilor de internet.
E-mailul este folosit de aproximativ ntreaga populaie de origine ceh cu
acces la internet, iar reelele sociale profesionale sunt utilizate de mai mult de 90%
dintre portughezi.



2.Timpul petrecut pe internet I n Europa
n ceea ce privete clasamentul celor mai activi europeni n mediul online,
danezii fac recenzii i dau feedback dup utilizarea anumitor produse i servicii de
dou ori mai mult dect media nregistrat la nivelul ntregii Europe.
Grecii sunt cei care folosesc cel mai mult blogurile - ei scriu pe blog de dou
ori mai mult dect media european.
Bulgarii fac cele mai multe apeluri telefonice online, utiliznd servicii cum
ar fi Skype-ul, cu 89% mai mult dect utilizatorul mediu european.


3.Timpul petrecut pe internet la vrste naintate
Conform studiului, generaia de 55+ ani este din ce n ce mai activ pe
internet. 36% dintre europenii cu vrste de peste 55 de ani navigheaz pe internet i
petrec aproximativ 10,4 ore pe sptmn online. 84% dintre acetia fac
cumprturi online zilnic, iar 79% folosesc e-mailul n fiecare zi.
Cei mai muli dintre utilizatorii europeni de 55+ ani conectai la internet
viziteaz preponderent site-uri de tiri (77%) i se uit la televizor online (34%).


4.Timpul petrecut pe internet-mobil
n ceea ce privete navigarea pe internet de pe mobil, aceasta a crescut cu
42% fa de 2010 la nivel european. n prezent, 68% dintre europeni dein un
mobil cu acces la internet, dintre care 44% folosesc un smartphone.
n Marea Britanie, 6 din 10 englezi sunt posesori de smartphone. Vrsta a 60%
dintre deintorii europeni de smartphone este de sub 35 de ani.
Totodat, 50,9% dintre europenii cu acces la internet folosesc o tablet
pentru a sta online i petrec, n medie, 9,3 ore pe sptmn conectai la internet de
pe tablet. Europenii care petrec cel mai mult timp online de pe tablet sunt
norvegienii (26%), urmai ndeaproape de britanici (25%).
La nivel european, exist 426,9 milioane de utilizatori de internet, ceea ce
reprezint 65% din totalul populaiei europene. Numrul acestora a crescut cu 19%
fa de anul 2010.







Foto: www.alba24.ro









Capitolul I I


Managementul inteligent al timpului
petrecut pe internet

Timpul este cea mai importanta resursa de care dispunem pentru a ne putea
atinge obiectivele la locul de munca sau general vorbind, pe toata durata calatoriei
noastre in unica realitate pe care o cunoatem.
Cu toii avem la dispoziie acelai numr de ore in decursul unei zile,
saptamani, luni. In realitate, ziua are tot 24 de ore si tot ce putem controla suntem
noi insine, intr-un mod in care sa nu mai risipim timpul disponibil.
Faptul ca timpul nseamn bani nu mai reprezint o noutate pentru nimeni.
Totui, sa nu uitam ca banii nu reuesc sa fie dect un instrument de schimb comun
agreat si utilizat la scara larga pentru a ne acoperi diverse necesitai.
Da, timpul nseamn bani. Dar nu doar att! Timpul este o resursa de mare
pre pe care o ai la dispoziie pentru tine si scopurile tale.
Este acel lucru care te face egal cu oricine, care nu te ncadreaz intr-o
categorie sociala anume si care este la dispoziia ta. Tu poi sa alegi in ntregime
cum l foloseti.
Cnd vine vorba de timp, mai bogat este cel care reuete sa foloseasc cel
mai bine orele pe care le are la dispoziie intr-o zi!




Obinerea profitului de pe urma timpului petrecut pe internet
Dar ce ar fi sa folosim inteligent acest timp alocat internetului?

Google AdSense pay-per-click

n ultimii ani, mediul online a luat amploare. Pe lng prezena online pe
site-uri dedicate, magazine online sau diverse portaluri, publicitatea pe internet a
ctigat teren din ce n ce mai mult. i acest lucru se ntmpl deoarece
consumatorii sunt din ce n ce mai conectai la mediul online prin unul sau mai
multe dispozitive (laptop, telefon, TV).
AdSense este o aplicaie de publicitate de la Google. Proprietarii de site-uri
se pot nscrie n program i pot afia reclame de tip text, imagine sau video pe site-
urile personale. Aceste reclame sunt administrate de Google i genereaz venituri
fie pe click fie pe afiare. Google a ctigat un profit de 2.34 miliarde dolari n
primul semestru al anului 2011.
Google se folosete de tehnologia motorului de cutare pentru a afia
reclame n funcie de coninutul site-ului, locaia user-ului, i ali factori. Cei ce
doresc s i fac publicitate prin Google se pot nscrie n programul AdWords.
AdSense este cea mai folosit metod de a afia reclame, deoarece acestea se
pot personaliza i "camufla" n culorile site-ului iar coninutul lor este relevant cu
cel al site-ului pe care sunt afiate.
Multe site-uri folosesc AdSense pentru a valorifica importana site-ului;
fiind cea mai cunoscut reea de publicitate. AdSense este foarte important pentru
publicitatea site-urilor mici care nu au resursele necesare pentru o publicitate mai
costisitoare.

1.Ads - Reclame
Cea mai mare reea de advertising din lume, de pe urma creia unii bloggeri
au reuit sa devina milionari in euro! Serviciul Google Adsense este foarte simplu:
nregistrarea cu un cont Google, nscrierea in programul lor (link), dup care
acetia vor crea reclamele care sunt adugate pe site. Reclamele pot avea orice
forme si infatisari dorii (orizontale, verticale, text, vizuale). Odat inserate
reclamele pe blog, se poate ncepe ctigarea banilor la fiecare click pe care
vizitatorii l dau de pe site. Sistemul este foarte simplu: advertiserii (cei care
cumpra reclame) pltesc lui Google o anumita suma de bani pentru a-si face
reclama, Google preia comanda si plaseaz reclamele pe site-urile partenerilor si
(Publisheri cei care folosesc Adsense), iar pentru fiecare click efectuat pe
reclama o parte din bani revin proprietarului site-ului de pe care s-a dat clickul, iar
restul intra in contul Google.
ntrebarea e cat se ctiga pentru fiecare click o ntrebare al crei rspuns
este relativ. Google pltete publisherii in funcie de banii pe care ii ncaseaz de la
Advertiseri, iar aici incasarile difer de la nia la nia. Pentru a va forma o imagine,
nia jocuri online se pltete uneori chiar si cu jumtate de cent/click, nsa altele
pot ajunge si la 2 E! Trebuie specificat: cu cat nia este mai bine pltita, cu att mai
greu o sa castigati audienta, din cauza competiiei acerbe.

2. Vnzarea advertorialelor
O alta sursa de venit pentru un blogger cat de cat cunoscut este vnzarea de
advertoriale sau guest posts.
Advertorialul (guest postul) este un articol scris cu scopul de a strni
interes audientei dvs. vizavi de anumite servicii/produse oferite de alii.
Spre exemplu, avem un blog de IT, iar un magazin de calculatoare din
Romania dorete sa publice un articol pe blog articol in care scrie cteva cuvinte
despre calculatoare si prezint serviciile oferite pe site-ul lor, mpreuna cu unul sau
mai multe link-uri.
Aceasta modalitate de a promova o afacere este foarte rspndita si are doua
mari beneficii pentru cumparatorul advertorialului: mrete autoritatea site-ului
spre care merge linkul si poate ctiga clieni reali.

3.Vanzarea de linkuri
Chiar daca nu este privita prea bine de Google, vnzarea de linkuri se
practica foarte mult in Romania.
Preul unui link creste odat cu valoarea pe care o are blogul dvs. numr
vizitatori, PR (page rank), vechimea domeniului, numrul de pagini pe blog.
Cel mai important factor l reprezint PR-ul pe care l are blogul, iar un link
pe un blog de PR 4 poate trece lejer de 4 E / luna, in funcie de nia utilizata. Se
pot vinde peste 10 link-uri fara ca aceasta calitate a blogului sa scad.

4.Programe de afiliere
Un program de afiliere se difereniaz de Google Adsense sau alte programe
de advertising prin simplul fapt ca banii intra in cont doar cnd vizitatorii
acceseaz link-ul si cumpra produsul din spatele acestuia.
In cazul unui program de advertising se pot ctiga bani atunci cnd
vizitatorii dau click pe reclame, nsa in cazul reelelor de afiliere se ctiga un
procent din totalul vnzrilor.
Spre exemplu: eMag ofer 3% din totalul vnzrilor si un bonus de 100 ron
la primii 50 de vizitatori direcionai ctre acetia prin programul Profit Share
eMAG.ro
Modalitile prin care un blogger poate scoate bani sunt numeroase, iar cei
care reuesc sunt si cei care nu pornesc doar cu ideea de a face bani, ci sunt
pasionai de nia pe care o descriu in cuvinte proprii!





Foto:www.adsense.com








Capitolul I I I Depresia si dependenta de internet


Pro sau Contra utilizrii ndelungate a internetului?

Legtura dintre aceste doua concepte a mai fost studiata, utilizndu-se att
Zung Depression Inventory (ZDI care nsa este folosit mai rar in scop clinic) cat
si Beck Depression Inventory (BDI), mult mai adecvat scopului urmrit (The
Relation Between Depression and Internet Addiction, Kimberly Young& Robert
Rodgers).
Cercetrile in domeniul dependentelor au artat ca boli psihiatrice precum
depresia sunt deseori asociate cu alcoolismul si dependenta de droguri.
Si chiar mai mult, depresia insoteste si alte comportamente addictive, cum ar fi
dereglrile alimentare (bulimie) si jocurile de noroc.
Astfel, este de urmrit posibila legtura dintre depresie si abuzul de internet.
In cercetrile lui Young si Rodgers rezultatele obinute la BDI s-au ncadrat
Intr-o medie de 11, 2 (SD 13, 9), indicnd un nivel uor pana la moderat al
depresiei, in comparaie cu grupul de control.
De asemenea, cercetrile in care s-a folosit ZDI au oferit o medie de 38, 56
(SD=10,-24), indicnd de asemenea un nivel uor pana la moderat al depresiei
comparative cu populaia normala.
Astfel, depresia este un factor semnificativ in dezvoltarea folosirii
patologice a internetului (PIU = Pathological Internet Use) (Young, Rodgers,
1998). Aceste studii sugereaz ca, o cunoatere adecvata a depresiei si PIU-lui pot
ajuta la o detectare mai rapida a lor, mai ales atunci cnd una este mascata
(ascunsa) de simptomele primare ale celuilalt diagnostic.
Este probabil ca o stima de sine sczuta, o motivaie sczuta, teama de a fi
respins si nevoia de probare asociata depresiei contribuie la creterea folosirii
internetului. Se poate presupune ca depresivii sunt atrai de comunicarea
electronica datorita anonimitii pe care le-o asigura aceasta cale de comunicare,
ceea ce ii ajuta sa isi depaseasca dificultile de relaionare interpersonala din viaa
reala.
Kiesller &co. (Young, Rodgers, 1998) a descoperit ca, acesta comunicare
mediata de computer slbete influenta sociala prin absenta elementelor
paraverbale (de exemplu, tonul ridicat al vocii) si a celor nonverbale privirile,
gesturile, atingerile.
Astfel, dispariia expresiei faciale, a inflexiunii vocii si a contactului vizual
face comunicarea electronica mai puin amenintoare, ajutnd astfel depresivii sa
depaseasca sentimentele de inconfort si intimidare care apar atunci cnd se
ntlnesc si vorbesc cu alii.
Ei se simt mult mai confortabili in a impartasi idei altora datorita controlului
personal pe care l dein asupra nivelului comunicrii, avnd timp in a plnui,
contempla si scrie replicile nainte de a trimite un mesaj electronic.
Protocolul de tratament ar trebui sa pun accent pe condiia psihiatrica
primara, daca se detecteaz o nrudire cu o problema de control a impulsului, ca
folosirea adictiva a internetului.
Managementul efectiv a unor astfel de simptome psihiatrice pot corecta, in
mod indirect, PIU.
Cercetrile totui nu indica in mod clar daca depresia a precedat folosire
abuziva a internetului, sau daca este o consecina a acesteia.
Young a artat ca retragerea din relaii semnificative din viaa reala este o
consecina a PIU-lui.
Deci, exista posibilitatea ca nivelul ridicat de izolare sociala determinata de
timpul excesiv petrecut in fata computerului pot duce la o depresie crescuta, mai
degrab dect aceasta ar fi o caut a utilizrii excesive a internetului.
O alt problem a internetului e c fiecare vrea s fie la curent. Indiferent de
informaie, simim c trebuie s-o avem ntr-o cantitate ct mai mare.
i de multe ori greim cnd considerm c noutatea informaiei bate
importana ei. Nu tot ce e nou conteaz.
Conform cercetrilor anterioare, ale lui Young si Goldberg (1998), s-au
identificat anumite simptome ce nsoesc utilizarea excesiva a internetului.
Acestea sunt:
Schimbri drastice in stilul de viaa pentru a putea petrece mai mult timp pe
net,scderea activitii fizice generale;
Nepsare fata de propria sntate;
Evitarea unor importante activitati din viaa, cu scopul de a petrece mai mult
timp pe net;
De privare de somn sau o schimbare in patternul/ ritmul somnului, cu scopul
de a petrece mai mult timp pe net;
O scdere in socializare, avnd ca rezultat pierderea/ nstrinarea prietenilor;
neglijarea familiei;
Refuzul in a petrece o perioada mai mare de timp offline;
Dorina de a petrece tot mai mult timp online;
Neglijarea locului de munca si a obligaiilor personale.
Dei Internetul a devenit una dintre cele mai importante resurse de
informaii, utilizarea necontrolata, patologica a Internetului adic, dependenta de
Internet - poate avea un impact negativ asupra performantelor colare, a relaiilor
de familie si asupra strii emoionale a adolescenilor, fiind un comportament cu
semne si simptome similare cu cele ale oricrei alte dependente.
Dependenta de Internet este definita ca o pierdere compulsiva a controlului
impulsurilor legate de utilizarea Internetului (jocuri online, reele sociale, sesiuni-
maraton de navigare pe Internet) care implica in principal dependenta psihologica
de Internet iar simptomele sunt comparabile cu ale altor comportamente adictive,
cel mai apropiat fiind jocul de noroc patologic.
Aproape fiecare studiu efectuat pe aceasta tema a identificat nu numai o
corelaie directa intre vrsta si dependenta de Internet, ci si, de asemenea, o
corelaie intre vrsta si neglijarea responsabilitilor legate de munca sau scoal.
Prin urmare, adolescenii si adulii tineri sunt mai susceptibili de a fi
dependeni de Internet dect orice alta grupa de vrsta, si in rndul tuturor
persoanelor care sufer de aceasta dependenta, adolescenii si adulii tineri sunt
mai susceptibili de a-si neglija de munca si scoal dect adulii mai mari cu acelai
tip de comportament dependent.
Abuzul de internet este att de frecvent incat DSM ("Manualul de diagnostic
si statistica a tulburrilor mentale"), care este publicat de Asociaia Americana de
Psihiatrie, are in vedere, in prezent, adugarea unui asemenea diagnostic in
urmtoarea sa ediie propusa pentru publicare, alturi de alte probleme de sntate
mintala, cum ar fi tulburarea bipolara, schizofrenie si tulburrile de personalitate.


Foto: www.getpic.com









Concluzii

Mai puin timp in online.
Sa nu-ti ntrerupi munca la fiecare X minute din cauza mailului, Facebook-
ului, messengerului, etc. Cu fiecare click in plus, avem un minut in minus.
La fiecare clipa ce o petrecem in online, pierdem minute serioase din munca
ce o putem face, minute ce ne-ar salva de la ntrzierile ce ne pndesc dup colt.
Este recomandat, sa facem diferena intre timpul petrecut, in online, in
interes personal si cel in interes de servici. Deoarece, in multe cazuri, accesul la
internet al angajatului nu este limitat, acesta poate considera in subcontient ca
accesul la internet este un drept de care poate beneficia pe deplin.
Este recomandat sa deschidem contul de mail atunci cnd terminam task-
urile importante si ideal ar fi sa verificam mail-ul in jur de 3-4 ori pe zi. Nu este
necesara o verificare mai frecventa a contului de mail deoarece si cei care ne trimit
mail-urile, sunt contieni ca rspunsul nu va fi imediat.
Internetul poate fi folosit pentru a dobndi si transmite mari cantitati de
informaie pe toate planurile.
Daca ne ngropam in activitati de tot felul, cu diferite termene limita, fara sa
ne oprim un pic si sa analizam unde suntem si unde dorim sa ajungem, vom avea
mereu impresia ca suntem in criza de timp si ca nu putem face mai nimic.
Daca nsa avem grija sa ne stabilim clar obiectivele si paii prin care le vom
atinge, vom fi capabili sa renunam la toate activitile care nu sunt strict necesare
si sa ne focusam atenia si energia pe ceea ce conteaz cu adevrat pentru noi.



REPERE BI BLI OGRAFI CE
www.mediafax.ro
www.gandul.info
www.newsit.com
www.pcinfo.com
www.helpline.info
www.hotspedia.ro
www.linkurisponsorizate.ro
www.capital.ro
www.adsense.com
www.tophabits.ro
www.eugenol.ro
www.docstoc.com
www.vafit.com
www.allblogs.ro