CARL GUSTAV JUNG

ARHETIPURILE
I INCONTIENTUL
COLECTIV
2
CARL GUS TAV J UNG ( 1875 - 1961)

ARHETIPURILE I INCONTIENTUL COLECTIV


n pieptul tu se afl stelel e destinului tu, i spune Illo lui Wallenstein
(Friedri ch Schil ler (175!1"25# $ Cei doi Pi ccolomini, actul al II!lea, scena %I#,
ceea ce ar putea satisface orice astrolo&ie, daca s!ar 'ti c(te ce)a despre acest
secret al ini *i i+ ns p(n nu de*ult el nu fusese de,le&at 'i n!a' ndr,ni s afir*
c ast,i situa- ia este principial diferit +
n)- tura tri.al este sacru!periculoas+ /rice n)-tur e,oteri c ncearc
sa surprind fata in)i,i.ila a sufletului 'i fi ecare pret inde pentru sine autori tatea
supre*a+ 0celea'i trsturi le re&si * a*plifi cate l a reli&i ile *ondi ale do*inante+
Ini- ial ele con-in o cunoa'tere pro)enita din re)el a-i a secret a 'i e1pri *a tainel e
sufletului n i *a&ini *inunate+ 2e*plele 'i scrierile lor sfinte trans*i t prin cu)(nt
'i i*a&ine str)echea n)-tur sf(nt, accesi.ila oricrei credin-e, oricrei
pri)iri sensi.ile, oricrei *in-i e1i&ente+ 3u c(t i*a&inea trans*isa este *ai
fru*oasa, *ai *rea-a, *ai cuprin,toare, cu at(t se ndeprtea, *ai *ult de
e1perien-a indi)iduala+ 41perien-a ori&inara fiind pierdut a, noi pute* ncerca doar
s!o apro1i *a* prin inter*ediul i *a&inii pe care a produs!o+ 5+ + + 6

Imagii !" a#$"%i&a!" sunt a priori at(t de ncrcat e de sens, nc(t niciodat
nu ne ntre.a* care le este sensul+ 7eii *or din ti *p n ti *p pentru ca descoperi *
.rusc ca ei nu nsea*n ni *i c altce)a dec(t o.iecte inut ile fcute din le*n 'i
piatra de *ana o*ului+ n real itate descoperi * atunci ca nu a* &(ndit deloc asupra
i *a&ini lor acelora+ Iar c(nd o*ul ncepe sa &(ndeasc asupra lor, o face cu
a8 utorul a ceea ce el nu*e'te ra-iune, dar care de fapt nu este altce)a dec(t su*a
pre8 udeca-ilor 'i li *i tri lor sale+ 5+ + + 6

9e o.icei incon't ientul trece drept un fel de inti *itate nchisa, ceea ce
:i.l ia dese*na prin cu)(ntul iima, conceputa, printre al tel e, ca locul de
ori&ine al tuturor &(ndurilor rel e+ n ncperil e ini *i i locui esc spiri tele cele rele
al e s(n&elui, *ani a cea iute 'i sl.iciunea si *- urilor+ 0'a arata incon't ientul c(nd
este pri)it dinspre con'tiin-a+ 0ceasta pare a fi n esen-a o func-ie a creierului
*are care separa totul 'i pri)e't e pr- ile n i,ol area lor, incon't ientul fiind 'i el
n- eles e1clusi) ca incon't ientul meu+ 9e aceea se considera ca acela care co.oar
n incon't ient cade n *r&inirea i *perat i)a a su.iecti)it-ii e&ocentrice, fiind
e1pus n aceasta fundtura atacului ani *al elor rele pe care le adposte'te lu*ea
su.terana a sufletului+
3ine pri)e'te *ai nt(i n o&linda apei )ede *ai nt(i propria!i i*a&ine+
3ine se ndreapt spre sine nsu'i risca sa se nt(lneasc cu sine nsu'i+ /&linda nu
lin&u'e't e, ea l reflecta cu fideli tat e pe cel care se ui ta n ea, acel chip pe care nu!
l arta* niciodat lu*ii , pentru ca l ascunde* cu a8 utorul persoanei $ *asca
noastr de actori+ /&linda ns se afla dincolo de *asca 'i arata ade)ratul chip+
0ceasta este pri *a pro.a de cura8 ceruta de dru*ul spre interior, o pro.a
care!i sperie pe cei *ai *ul- i cci nt (lnirea cu sine nsu'i face parte dintre acele
lucruri neplcute pe care le e)it a* at(ta ti *p c(t pute* proiecta n e1terior tot
ceea ce este ne&ati )+ 3(nd sunte* n stare sa ne )ede* propria u*.ra 'i sa
suporta* cunoa'terea ei, atunci a.ia a* re,ol)at o *i ca parte a sarcini i ; a*
supri *at cel pu-in incon'tientul personal+ 5+ + + 6

<
=eac- ia necesara 'i ceruta a i'()%i"%*!*i '(!"'%i+ se e1pri *a n
#"&#","%-#i a#$"%i&a! "+ nt(lnirea cu sine nsu'i nsea*n *ai nt(i nt(lnirea cu
propria u*.ra+ >*.ra este desi&ur o trectoare n&usta, o poarta str(*t a, a crei
dureroasa n&usti *e nu poate fi e)i tata de cel care co.oar n f(nt(na ad(nca+
2re.uie sa face* cuno'tin-a cu noi n'ine pentru a 'ti cine sunte*, cci dincolo de
poarta se afla n *od surprin,tor o ntindere fr *ar&ini, de o ne*aiau,ita
nedeter*inare, unde, dup c(t se pare, nu e1ist a interior 'i e1terior, sus 'i 8 os, aici
'i acolo, al *eu 'i al tu, .ine 'i ru+ 4ste lu*ea apei n care plute'te tot ceea ce
este )iu, unde ncepe do*eniul si*pat icului, sufletul a ceea ce est e )iu, unde eu
nu sunt distinct de acesta 'i acela, unde l triesc pe celalal t n *i ne i ar cel alalt *
trie't e ca eu+ 5+ + + 6 (<1#

0t(t n ca,ul u*.rei, c(t 'i n ca,ul aim"i nu sunt sufici ente cuno'tin-ele
conceptuale+ ?ici prin intropat ie sau transpunere nu le pute* trai con-inutul+ 0
n)-a pe dinafara o list a de arhetipuri nu folose'te l a ni *i c+ A#$"%i&*#i!" sunt
co*ple1e trite care se *anifesta destinal, ac- ion(nd n )ia-a noastr cea *ai
inti *a+ Aima nu ne *ai apare ca ,ei-a, ci adesea ca sl.i ciunea noastr strict
personala sau ca ndr,neala noastr cea *ai .enefica+ 9aca un sa)ant *eri tuos n
)(rsta de 7@ de ani 'i prse'te fa*il ia 'i se cstore'te cu o actri-a de 2@ de ani,
cu parul ro'u, atunci put e* spune ca ,eii au cerut o noua )icti *a+ 0'a se *anifesta
la noi cople'itoarea for-a de*onica+ A(n nu de*ul t aceasta t(nra persoana ar fi
putut fi cu u'urin-a lichidata ca )r8 itoare+
41perien-a *i !a artat ca e1ist a foart e *ul -i oa*eni de o anu*it a
inteli&ent a 'i cul tura care n- ele& u'or 'i ne*i8 locit ideea de aima 'i relat i)a
autono*i e a acestei a, precu* 'i feno*enul aim*. la fe*ei+ 5+ + + 6

n-elepciunea 'i lipsa n-el epciunii nu nu*ai ca apar la fiin- ele de felul
,(nei ca unul 'i acel a'i lucru, dar chiar sunt unul 'i acela'i lucru at(ta ti *p c(t
sunt ntruchipate de aima+ %iata este lipsi ta i plina de sens+ Bi daca l ipsa de sens
nu de)ine o.iect al rasului iar sensul o.i ect al specula-iei, atunci )iata est e .anal a,
totul are di *ensiuni insi&nifiante+ 41ista atunci doar un sens *i c 'i un nonsens
*i c+ n fond ni*ic nu are sens cci at(ta ti *p c(t a lipsit o*ul ca fiin- a &(nditoare
ni*eni nu a e1pl icat feno*enele+ 9e e1plica-i i are ne)oie doar acela care nu
n-ele&e+ Se*nifica- ie are doar ininteli&i.ilul+ /*ul 'i!a fcut apari-i a intr!o lu*e
pe care n!o n-ele&ea 'i de aceea a ncercat s!o e1pli ce+
0stfel aima 'i, prin ur*are, )ia- a sunt lipsi te de se*nifica-ie pentru ca nu
ofer e1plica-i i+ ns ele sunt e1pli ca.i le cci n orice haos e1ista cos*os 'i n
orice de,ordine, ordine secreta, n orice ar.itrar, le&e se)era, cci orice ac-iune se
.a,ea, pe contrari i+ 5+ + + 6

3(t de periculos de se*nificat i)a este relati)i ,area .inelui 'i a rului
practi cat a n /rient o arat a o intero&a-i e indiana ; 3are dru* spre des)(r'ire este
*ai lun&, al celui care!l iu.e't e pe 9u*ne,eu sau al celui care!l ur'te C
=spunsul este ur*torul ; 3el care!l iu.e'te pe 9u*ne,eu are ne)oie de 7
rencarnri p(n la des)(r'ire iar cel care!l ur'te, doar de <, cci cel care!l
ur'te se &(nde'te *ai *ult la el dec(t cel care!l iu.e'te+ 5+ + + 6

Aentru ?iet,sche, 7arathustra est e *ai *ult dec(t o fi&ura poetica, este o
*rturisire in)oluntara+ %iata sa a fost o rtcire n ntuneci *il e ndeprtri i de
9u*ne,eu, ale decre'tinrii 'i de aceea i!a aprut re)elatorul 'i ilu*inatorul ca
i,)or al sufletului sau+ 9e aici pro)ine li *.a hieratica din Aa gri t-a Zarathustra,
cci acesta este sti lul arhetipului spiritului+
Arin trirea acestui arhetip *odernul face e1perien-a *odal it-ii str)echi a
&(ndiri i ca acti)itat e autono*a al crei o.iect sunte*+ Der*es 2ris*e&istos sau
E
2hoth din li teratura er*eti ca, /rfeu, Aoiandres 'i nruditul cu acest a Aoi*en al lui
Der*as const ituie alt e for*ul ri al e acelei a'i e1peri en-e+ 9aca nu*ele de Fucifer
nu ar a)ea o ncrctur peiorat i), el ar fi foarte potri)i t pentru acest arhet ip+ 9e
aceea *!a* *ul -u*i t sa!l denu*esc a#$"%i&*! /-%#0*!*i 12"! "&% sau a#$"%i&*!
.".*!*i + 0se*enea tuturor arhetipurilor, 'i acesta are un aspect po,it i) 'i unul
ne&ati)+ 5+ + + 6 (EG#

/pera lui 4dHard Iait land, care pre,int .io&rafia 0nnei Jin&sford,
con- ine o i *presionant a descriere a triri i pro)ocat e de )i,iunea diadei+ Iaitl and
descri e pe lar& *odul n care a trit di)ini tat ea, trire pro)ocata de o )i,iune
lu*i noasa, foarte ase*ntoare celei a)ute de Frat ele Jlaus+ 4l spune te1tual ;
9u*ne,eu ca stp(n este cel care de*onstrea, prin dual itatea sa ca 9u*ne,eu
este at (t su.stan-a c(t 'i ener&ie, at (t iu.ire c(t 'i )oin- , at(t fe*i nin, c(t 'i
*asculin, at(t *a*a c(t 'i tata+ 5+ + + 6

2i *purilor *ai )echi nu le era &reu sa n-elea& $ n ciuda prerilor oarecu*
de)i ante 'i a ncl ina- iei &(ndirii spre aristot elicianis* ! ideea lui Alaton ca oricrei
feno*enal it- i i este pree1istent a 'i supraordonata Ideea+ A#$"%i&*! nu est e
al tce)a dec(t o e1presie care apare nc din 0ntichi tate, sinoni *a cu I3""a n
sensul platonician+ 5+ + + 6

IKsteriu* iniLui tat is ; /*ne .onu* a 9eo, o*ne *al u* a. ho*ine M
(Secretul nedrept- ii (pcat# ! tot ce e .un )ine de la 9u*ne,eu, ce e ru )ine de la
oa*eni+ # 0ceasta de,)oltare este rsturnata n ult i*a )re*e ntr!un *od infernal,
lupul n piele de oaie 'optind peste tot n urechi ca rul nu este dec(t o proasta
n- ele&ere a .inelui 'i un instru*ent potri)it al pro&resului+ Se crede ca astfel
lu*ea ntunericului nu *ai est e n&ro,itoare 'i ni *eni nu se &(nde'te ce otr)ire
spirituala i se pre&t e'te astfel o*ului+ 4l nsu'i de)ine in acest fel dia)ol, cci
acesta este 8u*tatea unui arhetip a crui putere ire,ist i.il a l face chiar 'i pe
europeanul necredincios, cu orice oca,i e potri)ita sau nu, sa e1cla*e /,
9oa*ne M 9aca *ai e1ist a 'i al t posi.ili tat e, nu ar tre.ui sa ne identifi ca*
niciodat cu un arhetip, cci consecin-ele sunt, a'a cu* ne arata psihopatolo&ia 'i
anu*i te reali ,ri ale ti *pului, nspi *(nt toare+
/ccidentul s!a preocupat at(t de pu-in de suflet, nc(t a tre.uit sa ne&e 'i
conceptul de for-a sufleteasca ce nu e 'i nu poate fi *.l(n,it a de o*, 'i anu*e
di)initatea ns'i, pentru a!si apropia, pe l(n& r(ul de8 a n&hi- it, 'i .inele+ 3it i-i o
dat a cu at en-i e 'i cri tic d+ p+ d+ )+ psiholo&ic Zarathustra lui ?iet,sche+ ?iet,sche a
pre,entat cu o consec)enta rara 'i cu pasiunea unui o* ntr!ade)r reli&ios
psiholo&i a suprao*ului , al crui 9u*ne,eu a *uri t N al acelui o* care se sfr*a
pentru ca a nchis parado1ul di)in n casa str(*ta a o*ului *uritor+ Ooethe,
n- eleptul, a o.ser)at ce &roa,a l apuca pe suprao* 'i a ,(*.i t cu ,(*.etul
superior al fil istinului cul ti)at+ 5+ + + 6

4ESPRE RENATERE

5"%"m&.i$(,a+ 3onceptul rena't erii este *ul ti lateral+ Su.linie, ca pri*
aspect *ete*psiho,a, *i&rarea sufletului+ n aceast repre,entare este )or.a
despre ideea unei )ie-i care se nt inde n ti *p prin diferi te corpuri sau despre
succesiunea unei )ie- i care se nt inde n ti *p prin diferite corpuri sau despre
succesiunea unei )ie- i care este ntrerupta de di)erse rencarnri+ ?ici n .udis*,
unde este )or.a n special despre aceast a n)-tura $ :uddha nsu'i a trit o serie
foart e lun&a de rena'teri !, nu e cl ar daca e &arant ata continuitat ea personal it-ii,
cu alt e cu)inte, poat e fi )or.a 'i doar de cont inuit atea Par*ei+ 4l e)ii au pus
5
aceast a ntre.are nc din ti *pul )i e-i i *aestrului, dar el nu a dat un rspuns cl ar
n pri)in-a cont inuit -i i personal it- ii+

R"i'a#a#"a+ 0 doua for*a este reincarnarea, care con- ine eo ipso
conceptul cont inuit -i i personale+ n acest ca, personal itatea u*ana este &(ndit a ca
fiind continua astfel nc(t, c(nd cine)a se rencarnea, sau este nscut+ 4ste a'a!
,is poten- ial n stare sa!si a*int easc )ie-i le ant erioare 'i ca aceste )ie-i erau al e
lui, adic a)eau acel a'i eu ca 'i )iat a pre,enta+ n ca,ul rencarnrii este )or.a de
re&ula despre rena'terea n corpuri u*ane+ 5+ + + 6

>n e1+ )iu al dra*ei *i sterelor, care repre,int per*anenta 'i transfor*area
)ie- ii, este litur&hia+ 9aca o.ser)a* pu.licul n ti *p p(n la de)ota*entul cel *ai
profund+ Orupurile de .r.a- i, care stau n apropierea i e'irii n ti *pul slu8 .ei, se
ntre-in despre tre.uri lu*e'ti, 'i fac *ecani c se*nul crucii 'i se las ntr!un
&enunchi, participa totu'i la slu8 .a sf(nta, n ciuda indiferentei, 'i anu*e prin
si*pla pre,enta n spa-iul plin de &rat ie+ n t i*pul slu8 .ei este sacrificat 3ristos
ntr!un act supralu*esc 'i ate*poral, iar el ia na'tere din nou n su.stan- ele
transfor*at e+ Ioartea sacrifi cial rituala nu e o repet are a e)eni *entului istoric,
ci procesul pri *ordi al 'i uni c, etern+ 4)eni *entul li tur&hiei este de aceea o
participare la transcendenta )ie- ii care dep'e'te orice li *i te ale spa- iului 'i
ti *pului+ 4st e un *o*ent de eterni tate n ti *p+ 5+ + + 6

4ESPRE PSIHOLOGIA ARHETIPULUI IN6ANS

/ data cu trecutul pierdut, care a de)eni t nense*natul, de)alori,atul,
ceea ce nu )a *ai fi )alori,at, s!a pi erdut 'i )indectorul, cci )indectorul este
fie nense*natul nsu'i, fie pro)ine din acesta+ 4l ia na'tere n transfor*area
for*ei ,eilor (7i e&ler# ca )esti tor sau ca pri * nscut al noii &enera- ii 'i apare
nea'tept at n locuri i*pro.a.i le (na't ere din piatra sau copac, .ra,da de o&or, apa
etc+ # 'i ca for*a du.la (prichindel, piti c, copil, ani *al etc+ #+
0cest arhetip al ,eului copil are o lar&a rsp(ndire 'i este int i* a*estecat
cu toate celelalte aspecte *i tolo&ice ale *oti)ului copilului+ ?ici nu *ai este
ne)oie sa indica* copilul Isus nc )iu, care 'i de,)luie, n le&enda
3hristophorus, aspectele t ipice de *ai *ic dec(t *icul 'i *ai *are dec(t *arele+
n folclor, *oti)ul copi lului apare n for*a pi ticului 'i spiridu'ului ca e1plicare a
puteri lor naturale ascunse+ 5+ + + 6

I7a. nsea*n ce)a care de)ine independent+ 4l nu poate de)eni fr a
se desprinde de ori&ine ; prsirea este deci o condi- ie necesara, nu nu*ai un
feno*en secundar+ 3onfl ictul nu este dep'it n ca,ul n care con'tiin-a r*(ne
capti)a contrari ilor N de aceea este ne)oi e de un si*.ol care sa!i arat e necesit atea
desprinderii de ori&ine+ n ti *p ce si*.olul infans fascinea, 'i cuprinde
con'tiin-a, apare efectul sal)ator n con'ti in-a 'i se ndepl ine'te acea separare de
situa- ia conflictual a de care con'tiin- a nu a fost capa.il a+ Si*.olul este ant icipare
a unei stri a con't iin-ei care a.ia acu* se na'te+ 0t(t ti *p c(t aceast a nu este
reali ,at a, copilul r*(ne o proiec-ie *i tolo&ica, ce necesita repeti -ie cultuala 'i
nnoire rituala+ 3opilul Isus est e, de e1+ o necesitate cultuala at (ta ti *p c(t
*a8 oritatea oa*eni lor nc nu este capa.il a sa real i,e,e psiholo&i c propo,i- ia
daca nu de)eni- i ca 'i copii i+ 5+ + + 6

2ot ali tatea u*ana consta dintr!o unire a personalit-ii con'tiente 'i
incon'tiente+ 0'a cu* fiecare indi)id re,ul ta din &ene at(t *asculine c(t 'i
fe*inine 'i fiecare se1 e deter*i nat de predo*i nanta &enelor corespun,toare, la
fel n psihicul .r.atului nu*ai con'tiin-a est e *ascul ina, i ar incon'ti entul este
G
fe*i nin+ Fa fe*eie lucruri le stau in)ers+ 0* redescoperit 'i refor*ulat acest fapt
n teoria *ea asupra aim"i+ 9ar ea era cunoscuta de *ul t ti *p+
Ideea unei coniunctio a *ascul inului 'i fe*ininului, care a a8 uns concept
a'a!,is tehnic n filosofia her*etica, apare ca mysterium iniquitat is de8 a n
&nosticis*, pro.a.il influen-at de )et erotesta*ent ara cstorie di)in, a'a cu*,
de e1+ , a real i,at!o Dosea+ 0ceasta e indi cata nu nu*ai de anu*i te o.iceiuri
trans*ise, ci 'i de cit atul din 4)an&helie n a doua scrisoare ctre Clemens ;
3(nd cei 2 )or fi unul, 'i ceea ce e afara ca ceea ce e nuntru, 'i *asculinul cu
fe*i ninul, nici *asculin, nici fe*inin+ 5+ + + 6

4ESPRE ASPECTUL PSIHOLOGIC AL 6IGURII 8EI9EI :ORE

Aim*. apare deseori ca un pictor sau are un aparat de proiec- ie, este
operator de cine*a sau posesor al unei &alerii de ta.louri, fi&uri care se refera la
aim*. ca func- ie *edi atoare ntre con'tient 'i incon'ti ent ; incon'ti entul con- ine
i *a&ini care sunt *i8 locit e, adi c *anifestate, de aim*., fie ca i *a&ini
fant as*at ice, fie incon't ient ca fapt de )iat a trit+ 9in proiec-ia aim*.*!*i iau
na'tere rela-ii fantast ice de iu.ire sau de ura fata de eroi sau de*oni+ 5+ + +6

Aima este o fi&ura .ipolara ca 'i personalit atea supraordonata 'i de
aceea poate fi .a po,it i)a, .a ne&ati)a N .a .tr(na, .a t(nra N .a *a*a, .a fata N
.a ,(na .una, .a )r8 i toare N .a sf(nt a, .a prosti tuata+ Ae l(n& aceasta
a*.i)al enta, aima are rel a-i i oculte cu *ist erel e, cu lu*ea tene.relor, 'i de
aceea are deseori o tenta rel i&ioasa+ 0tunci c(nd se deta'ea, cu clari tat e, are o
rel a-i e curioasa cu %im&*! ; cel *ai adesea e aproape sau n ntre&i *e ne*uritoare,
cci se afl a n afara ti *pului+ 5+ + + 6
/ *are parte a frici i inspirate .r.a-ilor de fe*ei se .a,ea, pe proiec-ia
aim"i+ Fa un .r.at infantil, aima are de re&ula o fi&ura *aterna N la un adult,
este )or.a de o fi&ura fe*inina *ai t(nra+ 3el prea .tr(n se co*pensea, ns
printr!o fata foart e t(nra, chi ar printr!o copi la+ 5+ + + 6

CONTRI;U9II LA 6ENO5ENOLOGIA SPIRITULUI <N ;AS5

Su. un anu*it aspect, concentrarea 'i tensionarea for-elor psihi ce sea*n
*a&iei+ 4le de,)olt a o ener&i e surprin,tor de *are, superioara de c(t e)a ori celei
o.-inute de ncordarea con'tienta a )oin-ei+ Faptul poate fi de*onstrat
e1peri*ental, n starea de concentrare artifi cial a din hipno,a+ Fa cursurile *ele
o.i'nuiesc sa a'e, o isterica, e1tre* de fira)a constitu-ional dar afl ata ntr!un
profund so*n hipnot ic, cu ceafa pe sptarul unui scaun 'i cu cl c(i ele pe sptarul
al tui scaun 'i s!o las n aceast a po,i -ie ti *p de un *inut+ Aulsul i se ridi ca treptat
p(n la @+ >nul din studen- ii *ei, n acela'i ti *p un e1celent &i *nast, a ncercat
,adarnic sa reproduc e1peri*entul prin ncordarea con'tienta a )oin-ei+ 4l s!a
pr.u'it i *ediat cu un puls de 12@+ 5+ + + 6

/*ul cucere'te nu nu*ai natura ci 'i spiritul, fr a!si da sea*a ceea ce
face+ 5+ + + 6
9up pri *ul r,.oi *ondial s!a sperat n ra-iune u*ana+ 0cu*, dup cel de!
al doi lea se spera din nou+ 9ar de8 a o*ul este fascinat de posi.ili t- ile fisiuni i
uraniului 'i!'i pro*ite o epoca de aur $ cea *ai .una &aran- ie ca &ro,)i ile
pustiirii cresc ne*surat+ Bi cine este autorul tuturor acestor lucruri C 2oc*ai
spiritul u*an considerat inofensi), dotat, in)enti), care din pcate nu este
con'ti ent de de*onia sa+ Iai *ult, acest spirit face totul pentru a nu fi sil it sa se
pri)easc n fa-, fi ecare a8 ut (ndu!l dup puteri n aceast pri)in-+ /rice nu*ai
7
psiholo&ie nu, cci aceasta necu)i in-a ar putea conduce la autocunoa't ere M Iai
.ine r,.oaie, de care este )ino)at ntotdeauna celalal t N 'i ni*eni nu )ede ca toata
lu*ea este posedat a de dorin-a de a face ceea ce e)i ta 'i!i pro)oac frica+
Ii se pare ! o *rturisesc deschis $ ca epoci le trecute n!au e1a&erat, ca
spiritul nu s!a lepdat de de*onia sa 'i ca oa*enii sunt *ai e1pu'i, datorit a
'tiin- ei 'i tehnici i, peri colului de a cdea prada posedrii+ 5+ + + 6
9e ce nenorocire *ai a)e* ne)oie, pentru ca cel pu-in conductorii
responsa.i li ai u*anitarii sa deschid lar& ochii 'i sa se el i.ere,e de eroare C (257#

4ESPRE PSIHOLOGIA 6IGURII TRIC:STER-ULUI

3hiar 'i preo- ii din anu*i te locuri par sa fi sr.tori t Fi.ertas
9ece*.ri ca, cu* era nu*i ta li.ertat ea ne.unilor, de'i (sau poate pentru ca C# cu
aceast a oca,ie se putea da fr(u li.er strii t i*puri i a con'ti in-ei, 'i anu*e
sl.ti ciei p&(ne 'i .ar.are, rela1rii 'i l ipsei de rspundere+ Fa nceputul sec+ al
Q%I!lea, se pare ca aceste cere*onii, care *ai arata n for*a ori&inara spiri tul
%#i'=.%"#!ului, au ncet at+ 3el pu-in, anu*it e hotr(ri al e 3onci liului din 15"1!
15"5 inter,ic festum puerorum 'i ale&erea unui episcopus puerorum+ 5+ + + 6

9+ p+ d+ )+ psiholo&ic nu se poate n- ele&e dec(t ceea ce a fost tri t+
3onceptele psiholo&iei noastre co*ple1e nu sunt, n pri)in- ele esen-iale, for*ulri
intelectuale, ci dese*nri pentru anu*i te do*enii de e1peri en-a, care pot fi
descrise, dar care pentru cel care nu le!a trit r*(n *oarte 'i inco*prehensi.ile+
0stfel, dup e1perien-a *ea, ne pute* nchipui fr dificul t- i deose.ite ce se
n-ele&e prin u*.ra, de'i a* fi dorit ca acest concept ilustrator sa fie nlocuit
*ai de&ra. cu un cu)(nt 'tiin- ific cu re,onanta latina sau &reaca+ n-el e&erea
aim"i, di*potri), se lo)e't e de8 a de dificult- i *ai se*nificat i)e+ 4a este u'or
acceptata, dar nu e deloc sau e foarte pu-in n-eleasa, daca )re* sa de)eni *
con'tien- i de rolul ei n )iata proprie, pentru ca ea repre,int tot ceea ce .r.atul
nu duce la .un sf(r'i t 'i ceea ce persista de aceea constant ntr!o stare e*o-ionala,
care nu are )oie sa fie at insa+ Oradul incon't ientei nt(lnit n aceasta rela- ie este
ui*it or+ 9e aceea este aproape i *posi.i l ca .r.atul care se te*e de fe*initatea
proprie sa n- elea& ce nsea*n aima+
?u e de *irare ca se nt(*pla a'a, cci 'i cea *ai el e*entara intui- ie a
u*.rei da uneori nc *ul t de lucru europeanului *odern+ 9ar cu* u*.ra
repre,int fi&ura cea *ai pu-in e1plo,i)a 'i cea *ai apropiata de con'ti in-a, ea
for*ea, 'i acel aspect al personalit-ii care e pus n discu-i e la nceput n anali,a
incon'tientului+ n parte a*enin- toare, n part e ridicol a, fi&ura sa se afla la
nceputul dru*ului indi)idua- iei 'i pune su. se*nul ntre.ri i suspect de si*pla
&hici toarea Sfin1ului sau cere n *od nelini'titor rspuns la o Luaestio
crocodil ina+ (3rocodilul i!a furat unei *a*e copilul+ Fa ru&*int ea ei de a!l da
napoi, crocodilul spune ca ii )a ndeplini dorin-a daca ii da un rspuns ade)rat
ntre.rii lui ; %oi da napoi copilul C 9aca da, atunci nu e ade)rat, iar copi lul
nu )a fi napoi at N daca nu, atunci iar'i nu e ade)rat, adic *a*a a pierdut
oricu* copilul+ # 5+ + + 6

CONTIIN9A> INCONTIENT I IN4IVI4UA9IE

0* definit intui- ia ca percep-ie )ia incon't ient + 5+ + + 6

Fa fel cu* corpul repre,int un fel de *u,eu al istoriei sale filo&enetice,
a'a face 'i psihicul+ ?u a)e* nici un *ot i) sa presupune* ca structura special a a
psihicului est e unica n lu*e, ca nu are nici o istorie dincolo de *anifestarea sa
"
indi)idual a+ ?ici con'tiin- ei noastre nu i se poate ne&a o istorie care cuprinde 5
@@@ de ani+ ?u*ai con'tiin- a eului are *ereu un nou nceput 'i un sf(r'it pre*at ur+
9ar psihicul incon't ient nu este nu*ai nesf(r'it de .tr(n, ci are 'i posi.ili tatea sa
creasc ntr!un )i itor l a fel de nesf(r'it+ 4l for*ea, species humana 'i este o
part e co*ponent a a ei, la fel ca 'i corpul, care e trector d+ p+ d+ )+ indi)idual, dar
d+ p+ d+ )+ colect i) are o )(rsta i *posi.il de *surat+
Aima 'i aim*. triesc ntr!o lu*e foarte diferi ta de cea e1t erioara, ntr!o
lu*e n care pulsul ti *pului .ate foarte ncet, n care na'terea 'i )iata indi)i ,ilor
cont ea, foart e pu-in+ ?u e de *i rare ca e1ist en-a lor e stranie, at(t de stranie
nc(t intru,iunea ei n con'ti in-a nsea*n deseori psiho,a+ Aima 'i aim*.
apar-in fr ndoiala acelui *aterial care se *anifest a n schi,ofrenie+ 5+ + + 6

CONTRI;U9II LA E5PIRIS5UL PROCESULUI 4E
IN4IVI4UA9IE

For*a *arii )ie- i ur*ea, n ntre&i*e 2ao+
2ao influen-ea, lucruril e in)i ,i.i l, i *percept i.il+
I*percept i.ile, in)i,i.il e sunt i *a&ini le n el M
I*percept i.ile, in)i,i.il e sunt lucrurile n el M
?esonda.il a, o.scura e n el sa*anta M
0ceasta sa*ant a e ade)rul+ n ea e credin-a+
9e la nceput p(n ast,i nu*el e sau nu poate lipsi, pentru a n-ele&e na'terea
tuturor lucruri lor+
Si de unde 'tiu eu ca na'terea tuturor lucrurilor s!a reali ,at a'a C
2oc*ai prin aceasta+
LAOTS ! Tao te "ing

9espre cea *ai int i*a na'tere a sufletului corpul ani *alic nu pri*e'te
dec(t o i*a&ine de o clipa, ca atunci c(nd ful&era+ ?a'terea di)ina
triu*ftoare durea, in noi, oa*eni i, nu*ai at(ta t i*p c(t durea, ful&erul N de
aceea cunoa'terea noastr este at(t de fra&*entara N dar n 9u*ne,eu ful&erul
durea, neschi *.at 'i etern+
n acest conte1t )reau sa a*i ntesc un lucru pe care :Rh*e l pune n l e&tura
cu ful&erul, 'i anu*e cuaterni tatea, care n i *a&ini le care ur*ea, 8 oaca un rol
foart e *are ; c(nd sunt prinse 'i *.l(n,ite in cele E calit -i sau cele E spirite
(cele patru cal it-i se suprapun la :Rh*e in parte cu cele patru ele*ente, n parte
cu cel e patru propriet-i uscat, u*ed, cald, rece, in parte cu cali t- ile &ustului, ca
sec, a*ar, dul ce, acru, n parte cu cele patru culori+ #, atunci ful&erul sau lu*ina
sunt ca o iima #n centru+ 9aca aceea'i lu*ina, care se afl a n centru, apare n cele
E spirite, atunci puteri le celor E spirite se ridica n lu*i na 'i de)in )i i, 'i iu.esc
lu*i na, adic o cuprind 'i sunt #nsrcinate cu aceasta+ 5+ + + 6

Faptul ca punctele nodale din i *a&inea anali,ei noastre con-in sau
se*nifica nu*ere est e do)ada unei *istici incon'tiente a nu*erelor, care nu poat e
fi descifrata u'or+ 9in c(t e )ad, n aceasta feno*enolo&ie e1ista doua trepte N
pri *a a8 un&e p(n la <, ceal alt p(n l a 12+ Sunt a*int ite deci doua nu*ere, < 'i
12+ 12 este de E ori <+ :nuiesc ca nt (lni * aici a?i(ma 5a#i"i , 'i anu*e dil e*a
deose.i ta a lui < 'i E, despre care a* )or.it de *ai *ulte ori, cci 8oaca un rol
i *portant n al chi *i e+ 0s ndr,ni ai ci presupunerea ca est e )or.a de o tetra*erie
(ca in alchi *i a &reaca#, de un proces de transfor*are *pr-it n E fa,e de <,
analo& celor 12 transfor*ri ale ,odiacului 'i *pr- irii acestuia in E+ ?u*rul 12,
a'a cu* se nt(*pla nu rareori, nu are doar o se*nifica-ie indi)iduala (ca n ca,ul
de fata ca ,i de na'tere#, ci 'i o se*nifica-ie condi -ionata te*poral, cci eonul

conte*poran al pe'telui se apropie de sf(r'itul crit ic si repre,int n acela'i t i*p a

douspre,ecea casa a ,odiacului+ 5+ + + 6

n lit eratura ecle,iast ica, precu* si n cea alchi *ica, este deseori cit ata fra,a;
9eus est sphaera infini ta (sau circulus# cuius centru* est u.iLue, circu*ferent ia
()ero# nusLua*+ (9u*ne,eu este o sfera nesf(r'ita (sau cerc#, al crei centru este
peste tot, iar circu*ferin-a nicieri+ # 0ceasta repre,entare se &se'te de8 a la
Aar*enide+ 5+ + + 6

Iatri1 este la el (la :Rh*e# condit io sine qua non a tuturor diferen-ierilor,
adic real i,ri lor, fr de care spiritul r*(ne plutind, suspendat, si nu intra
niciodat n real itat e+ 3iocnirea principiului patern (spiri t# cu cel *at ern (natura#
ac-ionea, ca un soc+ 5+ + + 6

(Iatei G, 22# ; 9e )a fi ochiul tu curat, tot trupul tu )a fi lu*inat+ 5+ + + 6

Sufletul este un ochi de foc si ase*enea pri *ului principiu, un 3entru*
?aturae+
Iandal a est e ntr!ade)r un ochi a crui structura si*.oli,ea, centrul
ordonator al incon'ti entului+ 5+ + + 6 /chiul repre,int con'ti in-a (care este un or&an
de percep-ie#, care pri)e'te n propriul sau fundal+ Aropria lu*i na i i lu*i nea, din
fata si c(nd aceasta este cl ara si curata atunci ntre&ul corp este u*plut de lu*ina+
3on't iin- a are n anu*i te condi -ii un efect purificator+ 0ceast a est e si prerea lui
$atei G, 22 si ur*+ , care e e1pri *ata si *ai .ine de Luca 11, <E si ur*+ (/chiul
este lu*ina trupului tu+ 9ac ochiul t u est e sntos, tot trupul tu este plin de
lu*ina N dar daca ochiul tu este ru, trupul tu este pl in de ntuneric+ 0'a ca, daca
tot trupul tu este plin de lu*i na, fr s ai. )reo parte ntunecata, )a fi n totul
plin de lu*ina, ntoc*ai ca atunci c(nd te!ar lu*ina o la*pa cu lu*ina ei *are+ #
/chiul este pe de al t parte un cunoscut si*.ol al lui 9u*ne,eu+ :Rh*e
nu*e'te de aceea &lo.ul sau filosofic ochiul eterni t- ii, esen-a tuturor esen-elor,
ochiul lui 9u*ne,eu+ 5+ + + 6 (<E2#

Iultatuli (4duard 9ouHes al ias 9ePPer# ; ?i *i c nu este n ntre&i *e
ade)rat, 'i nici aceasta nu este n ntre&i *e ade)rat+ 5+ + + 6

/ri&ene a spus ()or.ind de ani*al ele de sacrifi ciu# ; 3aut aceste ani *ale
n tine nsuti, 'i le )ei &si nuntru n sufletul tu+ n-ele&e ca n tine nsuti 5intra
temetipsum6 ai tur*e de .oi+ + + tur*e de oi 'i tur*e de capre+ + + n-ele&e ca n t ine
sunt 'i pasrile cerului+ Bi nu te *i ra ca spune* ca acestea sunt n t ine N n-el e&e
ca tu e'ti o a doua lu*e 'i ca n t ine se afl a soarele, luna 'i stelele+
0ceea'i idee se re&se'te 'i n al t loc, dar de data aceasta su. for*a unei
constatri psiholo&i ce ; Ari)e'te e1presia fet ei cui)a care e .a *(nios, .a trist, .a
)esel 'i iar tul.urat 'i iar .l(nd+ + + %e,i cu* acesta crede ca este U*!, 5dar6 nu e
>nul, ci in el apar at(t ea persoane c(te *oduri de co*port a*ent, cci a'a cu*
spune 'i Scriptura insipiens sicut luna *utatur (cle%iastul 27, 12#, ne.unul se
schi*.a precu* luna+ + + ?eschi *.tor e 9u*ne,eu, 'i de aceea e nu*it >nul,
pentru ca nu se schi*.a niciodat+ 0stfel 'i cel care l ur*ea, drept pe 9u*ne,eu
(imi%a%(# 4"i i*.%*.#, care este fcut dup chipul lui 9u*ne,eu, este nu*i t >nul
'i el nsu'i (unus et ipse#, daca el )a a8 un&e la pl intate, pentru c el nsu'i, c(nd
)a atin&e starea de )(rf a )irtu- ii, nu se )a 5*ai6 schi *.a, ci )a r*(ne >nul
pentru totdeauna+ 3ci oricine, at(t a ti *p c(t r*(ne n rutate ( mal itia#, este
*pr-it n *ul te 'i *pr'tiat n diferite+ Bi at(ta ti *p c(t el r*(ne n *ul tel e
feluri de rutate, nu poat e fi nu*it >nul+
1@
0ici nu*eroasele ani *ale sunt nlocuite deci prin stri afecti)e, la discre-i a
crora se afla o*ul+ Arocesul indi)idua-iei, care este astfel cl ar indi cat,
su.ordonea, *ult iplul n >nul+ 9ar >nul este 9u*ne,eu, a crui corespondenta
n noi este imag( 4"i, i*a&inea lui 9u*ne,eu+ 9ar i *a&inea lui 9u*ne,eu se
e1pri *a, a'a cu* a* ),ut de8 a la :Rh*e, n *andala+

4ESPRE SI5;OLISTICA 5AN4ALEI

PiSn ; ener&i e creatoare autocreat, corespun,toare lui Shi)a
hen& ; puterea care str.ate totul
Kuen ; puterea creatoare
li ; puterea .inefctoare
chin& ; puterea det er*inanta, neschi*.toare+ 5+ + + 6

=ela- ia fiin-ei inco*plet e cu cea co*pleta corespunde unei proportio
sesquitert ia, 'i anu*e <;E+ 0cest raport este cunoscut tradi- iei al chi *i ce din
/ccident c a?i(ma 5a#i"i + 4l 8 oaca 'i n si*.olist ica )iselor un rol deloc de
ne&l i8 at+ 5+ + + 6

Fr a intra n detalii le t erapiei, )reau doar sa spun c este )or.a de o noua
ordonare a personali t- ii, ntr!o anu*it a *sura de o noua centrare+ 9in acest
*ot i), *andalele apar *ai ales n le&tura cu de,orient ri, panica sau stri psihice
haot ice+ 4l e au scopul de a aduce o ordine n rt cire, fr c aceasta int en-i e sa le
fie )reodat con'tienta pacien- ilor+ n orice ca,, ele e1pri *a ordine, echi li.ru 'i
tot ali tat e+ 9e aceea, deseori este su.l iniat de ctre pacien-i efectul .inefctor sau
lini'titor al unei ase*enea i *a&ini+ Arin *andale se e1pri *a *ai ales repre,entri
'i idei rel i&ioase, adic lu*inoase, sau $ n locul lor ! idei filosofi ce+ 5+ + + 6

3eea ce n =srit este Shi)a 'i ShaPt i, n /ccident este )ir a fe*ina
circu*datus, 'i anu*e 3ristos 'i :iserica *ireasa N co*para 'i Iaitr(Kana!
:r(h*ana!>panishad ; De (the Self# is also he Hho Har*s, the Sun, hidden .K the
thousand!eKed &olden e&&, as one fire .K another+ De is to .e thou&ht after, he is to
.e sou&ht after+ Da)in& said fareHell to all li)in& .ein&s, ha)in& &one to the
forest, and ha)in& renounced al l sensuous o.8 ects, let *an percei)e the Self fro*
his oHn .odK+ (:r.at *.r-i'at de fe*eie+ ! (Sinele# este 'i ceea ce ncl,e't e,
soarel e, ascuns de oul auriu cu o *ie de ochi c un foc de altul+ 3tre el tre.uie
tins, el tre.uie cutat+ 3(nd s!a despr-i t de toate fiin-ele )i i, c(nd a plecat n
pdure 'i a renun-at la toate o.iectele si *- urilor, atunci ar putea o*ul sa perceap
in corpul propriu sinele+ # 5+ + + 6

5AN4ALE

3u)(ntul sanscri t *andal a nsea*n cerc n sens &eneral+ n do*eniul
o.iceiuri lor reli&ioase 'i n psiholo&ie el dese*nea, i *a&ini circulare, care sunt
desenate, pictat e, sculptate sau dansat e+ 5+ + + 6

3e feno*ene psiholo&i ce, ele apar spontan n )ise, n anu*i te stri
confl ictuale 'i n schi,ofrenie+ Foarte frec)ent ele con- in o ptri*e sau un *ul tiplu
de E su. for*a crucii sau a stelei sau a unui ptrat, octo&on etc+ n al chi *i e acest
*ot i) se &se'te n for*a Luadratura circuli+
n .udis*ul ti.etan fi&urii i i re)ine se*nifi ca- ia unui instru*ent de cul t
(yantra#, care tre.uie sa spri8 ine *edita- ia 'i concentrarea+ 3e)a ase*ntor
se*nifica ea 'i n alchi *ie, cci acolo repre,int co*punerea a E el e*ente
11
separate+ 0pari- ia ei spontana l a indi)i,i *oderni per*it e cercetri i psiholo&i ce
e1plorarea sensului sau func-ional+ 9e re&ul a, *andala apare n stri de disoci a-i e
sau de,orientare psihi ca, de e1+ l a copii ntre " 'i 11 ani, ai cror prin-i se afla n
di)or-, sau la adul-i care sunt confrunta-i, ca o consecin-a a ne)ro,ei 'i
trata*entului ei, cu pro.le*at ica contrari ilor naturii u*ane, 'i astfel sunt
de,orienta- i, sau la schi,ofreni, a cror i *a&ine despre lu*e a a8 uns haotica din
cau,a intru,iunii con-inuturilor incon'tiente nen-el ese+ n astfel de ca,uri se )ede
clar cu* ordinea se)era a unui ase*enea cerc co*pensea, de,ordinea 'i rt cirea
strii psihice, 'i anu*e prin faptul ca se construie't e un punct central, spre care se
ordonea, totul, sau o ordonare concentrica a *ul tiplului neordonat, a opusului 'i
a ceea ce e de neunit+ 4ste )or.a aici e)ident de o 1'"#'a#" 3" a*%(+i3"'a#" a
a%*#i i, care pro)ine nu dintr!o considera-i e con't ienta, ci dintr!un i *puls
instincti)+ 5+ + + 6

12