MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBER INTERNAIONAL DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
CATEDRA DREPT PUBLIC

REFERAT
Contractul de donatie caracteristici generale

Autor
Lungu Mariana,
gr.D 22
Profesor
Ciubotaru Rodica,
ms., l/a

Chiinu 2013

Cuprins
1. Introducere.
2. Notiunea contractului de donatie.
2.1. Caractere juridice.
2.2. Interpretarea si delimitarea contractului.
3. Conditiile de validitate ale contractului de donatie.
3.1. Capacitatea juridica a partilor.
3.2. Obiectul contractului de donatie.
3.3. Forma contractului de donatie.
3.4. Statul estimativ.
4. Notiune si caracteristici.
4.1. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor.
4.2. Clauze admise in contractul de donatie.
4.3. Revocarea donatiilor intre soti.
5. Efectele contractului de donatie.
5.1. Efectul translativ de drepturi.
5.2. Obligatiile donatorului.
5.3. Obligatiile donatarului.
6. Cauzele legale de revocare a donatiilor.
7. Donatiile simulate, indirecte si darurile manuale.
7.1. Donatiile simulate.
7.2. Donatiile indirecte.
7.3. Darurile manuale.
- Model de contract de donatie
2

8. Bibliografie.

Introducere

Dup ct de mult legile sunt menite s dirijeze raporturile sociale aprute ntre persoane, att ele sunt
i de rigide n ceea ce privete dezvoltarea acestora. Astfel, o lege ce stabilete anumite limite ale
comportamentului n anumite mprejurri, necesare la momentul adoptrii legii sau o perioad imediat
apropiat, cu scurgerea timpului i pierde actualitatea i eficiena sa. Se datoreaz aceasta ritmului de
dezvoltare a societii i a contiinei umane, i prin urmare dicteaz necesitatea modificrii legii, fapt
care deseori este destul de migloas i greu realizat n timp.
n viaa cotidian, ns, apar o anumit categorie de raporturi, care concomitent necesit o
reglementare, dar totodat nu pot fi reglementate printr-o anumit lege, fapt care impune
reglementarea printr-o modalitate deosebit. In aa fel apare o nou categorie de acte ce reglementeaz
raporturile juridice ntre persoane, i anume contractele. Ele servesc ct pentru reglementarea acelor
raporturi, pe care legea n particular nu le poate reglementa, att i pentru nlturarea lacunelor pe care
le-a creat aceasta. Astfel, contractul apare drept unul din cele mai flexibile modaliti de reglementare
a raporturilor sociale. Fiecare dintre noi, zi de zi i de nenumrate ori se ncadreaz n diverse raporturi
contractuale, fr ca acestui fapt s-i fie acordat o careva atenie deosebit. Aceasta are loc doar
pentru c de regul se realizeaz contracte elementare, cotidiene, cum ar fi procurarea produselor
alimentare de la pia sau de la vre-o instituie comercial, cltoria n transportul obtesc, utilizarea
ascensorului, curentului electric, gazului natural etc. Ar fi foarte greu de conceput existena la un
anumit moment a raporturilor ntre persoane fr existena contractelor. Aceasta ar exclude ordinea,
consecutivitatea i continuitatea raporturilor n societate. Dac ne-am putea nchipui existena noastr
fr de contractele de munc, contractele administrative, contractele matrimoniale, atunci nici ntr-un
caz nu am putea modela o eventual ordine fr de existena contractelor civile i tratatelor
internaionale. n concluzie, susinem, c contractul constituie una din cele mai flexibile i prin urmare
i eficiente modaliti de reglementare a raporturilor social-juridice i anume pentru acele adncuri
unde legea nu poate i nu necesit a ptrunde, iar totodat este una din cele mai importante mijloace
juridice de asigurare a dezvoltrii relaiilor sociale.

2. Notiunea contractului de donatie.

In linii generale, Contractul este principalul izvor de obligaii civile i comerciale, care a aprut ca o
necesitate ntr-un anumit stadiu de dezvoltare a societii, spre a nlocui formele arhaice i greoaie de
schimb, dintre i din colectivitile primitive. Producia simpl de mrfuri i banii au impus apariia
contractelor.
Prin contract se nfptuiesc cele dou componente ale vieii economice: producia i circulaia
mrfurilor prin intermediul banilor. Ca instituie juridic, contractul a cunoscut o evoluie paralel cu
aceea a dreptului de proprietate. n economia de pia capitalist contractul reprezint un instrument
care asigur libera concuren, dezvolt iniiativa privat, permite diversificarea raporturilor
economice i financiare.

Donatia este un contract solemn prin care o parte, numita donator, cu intentie liberala isi
micsoreaza irevocabil patrimoniul sau in favoarea celeilalte parti, numita donatar, fara a urmari de la
aceasta o contraprestatie.
Dupa cum rezulta din aceasta definitie, ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori
dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent, cu intentia de a face o donatie(animus donandi).
Aceasta intentie, concretizata in incheierea contractului, in forma si in conditiile prevazute de
lege, justifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia, constituind cauza ei.
Trebuie facuta precizarea, de asemenea, ca donatia ca varietate a contractelor cu titlu gratuit
reprezinta o liberalitate, deoarece are ca efect micsorarea patrimoniului donatorului cu bunul donat
spre deosebire de contractele dezinteresate(de exemplu comodatul, mandatul sau depozitul cu titlu
gratuit, etc. ), prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos, motiv pentru
care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii.

2.1. Caractere Juridice

Contractul de donatie este un contract solemn, pentru a carui validitate este necesara forma inscrisului
autentic, lipsa formei atragand nulitatea absoluta a acestuia(art.827 C. Civ.).
Contractul de donatie este un contract cu titlu gratuit din categoria liberalitatilor, deoarece
donatorul isi micsoreaza patrimoniul cu un bun sau cu un drept (real sau de creanta) fara a primi un
echivalent al acestuia. Intentia liberala(animus donandi) trebuie sa existe la momentul incheierii
contractului(art. 827 C. civ.).
Contractul de donatie este un contract unilateral deoarece creeaza obligatii numai pentru donator
(in principiu). Chiar daca este o donatie cu sarcini pentru donatar, aceste sarcini nu pot intrece valoarea
bunului donat caci atunci contractul se transforma intr-un contract bilateral, cu titlu oneros.
Contractul de donatie este un contract translativ de proprietate, dreptul transmitandu-se prin
acordul partilor exprimat cu respectarea conditiilor de forma cerute de lege.

2.2. Interpretarea si Delimitarea Contractului

4

Regulile aplicabile contractului de donatie sunt regulile generale prevazute de codul civil pentru
interpretarea contractelor. In masura in care se face interpretarea calificarii juridice a contractului
(donatie, intretinere, comodat, etc. ) sunt aplicabile regulile care guverneaza contractele cu titlu
oneros, ca fiind dreptul comun si nu regulile de exceptie aplicabile liberalitatilor.
Contractul de donatie nu se confunda cu unele acte juridice in care o persoana presteaza un
serviciu cu titlu gratuit in favoarea alteia, care poate fi un act dezinteresat si nicidecum o liberalitate
pentru ca exista o modificare de patrimoniu.
Donatia, de asemenea, nu trebuie confundata cu executarea unei obligatii naturale, caci in acest
caz obligatia exista numai ca s-a stins dreptul material la actiune (deci posibilitatea de a beneficia de
forta de constrangere a statului) al creditorului privind valorificarea creantei. Debitorul executa de
buna voie o datorie care exista.
Nu constituie donatii premiile, cadourile prin diferite recompense, facute cu scopuri publicitare.
De asemenea, operele de binefacere au reguli speciale ce exced cadrul legal al donatiilor. Intretinerea
unei rude fara a exista obligatia legala de intretinere nu este o donatie. Elementul esential prin care se
deosebeste o donatie de alte operatiuni juridice asemanatoare este de ordin subiectiv, respectiv intentia
de a dona(animus donandi).
Existenta intentiei de a dona este cauza donatiei.

3. Conditiile de validitate ale contractului de donatie(particularitati)

3.1. Capacitatea juridica a partilor
Incapacitati de a dispune si de a primi donatii
In privinta capacitatii de folosinta legiuitorul prevede anumite incapacitati :
Incapacitati de a dispune minorii si persoanele aflate sub interdictie judecatoreasca nu pot dona
nici macar cand exista incuviintarea reprezentantului legal si al autoritatii tutelare, cu exceptia
darurilor obisnuite facute de minori cu diferite ocazii, daruri care nu afecteaza substantial patrimoniul
donatorului. In favoarea tutorelui, minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la
majorat, cat timp autoritatea tutelara n-a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa. De la aceasta
regula face exceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului.

Incapacitati de a primi

Nu pot primi donatii persoanele neconcepute si organizatiile care nu au dobandit personalitate

juridica. Copilul neconceput poate primi o donatie numai indirect daca donatorul gratifica pe cineva cu
un bun, impunand sarcina (obligatia), de a transmite dreptul de proprietate asupra acelui bun
copilului care se va naste

In privinta structurilor organizatorice(mai cu seama organizatiile non profit) acestea vor putea
primi donatii (chiar in timpul constituirii) daca aceste donatii sunt absolut necesare pentru dobandirea
personalitatii juridice. Practic, este vorba despre o capacitate de folosinta anticipata momentului
constituirii, capacitate legata numai de acele acte si conditii necesare constituirii(de exemplu :
necesitatea patrimoniului propriu).

Nu pot primii donatii strainii si apatrizii daca obiectul donatiei este un teren.
5


Nu pot primii donatii medicii si farmacistii de la persoanele care au fost tratate, ingrijite medical,
de acestia inaintea mortii. Interdictia se refera si la preotii care au fost in preajma bolnavului(donator)
facandu-I slujbe si alte practici religioase.
Momentul in care se cere existenta capacitatii
In privinta capacitatii de exercitiu, donatia fiind un act de dispozitie cu caracter irevocabil, atat
donatorul cat si donatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina cu respectarea dispozitiilor
legale analizate privitoare la incapacitatile de a dispune si de a primi donatii.
Momentul in care capacitatea juridica trebuie sa existe este acela al realizarii acordului de vointa,
moment care difera daca persoanele sunt prezente sau absente si se incheie prin inscrisuri separate.
In privinta donatarului, acesta trebuie sa aiba capacitatea juridica prevazuta de lege in
momentul acceptarii donatiei.
Sanctiunea incapacitatilor speciale de a dona sau de a primi donatia.
In functie de interesele ocrotite de norma juridica incalcata prin incheierea contractului juridic de
donatie, norma referitoare la capacitatea juridica a partilor, nulitatea poate fi absoluta sau relativa.
De exemplu, este caz de nulitate absoluta in ipoteza in care s-au donat terenuri cu incalcarea
dispozitiei constitutionale care interzice dobandirea de terenuri de catre straini sau de catre apatrizi.
Este caz de nulitate relativa ori de cate ori s-a incheiat un contract de donatie de catre minori fara
sa fi existat incuviintarea prealabila a reprezentantului legal, nulitate care poate fi invocata de
reprezentantul legal al minorului sau de succesorii lui in drepturi.
Incapacitati de exercitiu
Minorii si interzisii judecatoresti pot primii donatii dar nu au exercitiul acestui drept in sensul ca
donatiile vor fi acceptate fie de reprezentantii legali sau cu incuviintarea prealabila a acestora si dupa
cum au sau nu capacitate de exercitiu restransa, fie chiar de ascendentii lor de orice grad daca
reprezentantii legali ar refuza sa accepte. Faptul ca donatia poate fi acceptata si de alte persoane decat
de reprezentantii legali inseamna ca legiuitorul a avut in vedere ocrotirea minorilor si a interzisilor
judecatoresti in scopul cresterii activului patrimonial al acestora.
Daca donatia este cu sarcini, in mod obligatoriu trebuie sa existe si autorizarea prealabila a
autoritatii tutelare.
Surdo mutul (care nu stie sa scrie si sa citeasca) nu poate accepta o donatie decat in preajma
unui curator desemnat potrivit dispozitiilor si cele din Codul familiei privitoare la curatela, persoana
care va avea rolul de interpret al vointei surdo mutului.
Persoanele juridice nu pot accepta donatii decat in limita principiului specialitatii capacitatii de
folosinta.

3.2. Obiectul contractului de donatie

6

Obiectul contractului de donatie trebuie sa indeplineasca conditiile necesare tuturor contractelor.

Astfel, obiectul contractului trebuie :

Sa fie determinat sau determinabil;

Sa fie licit, posibil;

Sa existe in prezent sau sa poata exista in viitor;

Sa constituie prestatie a celui ce se obliga.

In practica exista probleme referitoare la obiectul donatiei atunci cand contractul de donatie este
insotit sau urmat de un alt contract in care participa si o alta persoana decat donatarul si donatorul.
Nu poate fi donat un bun al altuia pentru ca s-ar afecta principiul irevocabilitatii donatiilor iar
donatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului donat, in momentul incheierii contractului.
Importanta cunoasterii obiectului contractului de donatie consta in urmatoarele idei :
Daca obiectul donatiei este o suma de bani, nu se vor aplica dispozitiile legale referitoare la
raportul, revocarea sau reductiunea donatiei;
Daca obiectul donatiei este imobilul cumparat cu suma de bani provenita de al donator, vor fi
incidente dispozitiile privitoare la raportul, revocarea sau reductiunea donatiei.

3.3. Forma contractului de donatie

Donatiile se incheie in forma autentica.
Cerinta formei autentice constituie o masura speciala de protectie a donatorului care dispune in
mod actual si irevocabil de un drept, fara o contraprestatie.
Sanctiunea nerespectarii formei autentice este nulitatea absoluta. Forma inscrisului autentic este
deci o conditie ad validitatem, nulitatea putand fi invocata de orice persoana, chiar si din oficiu de
catre instanta de judecata.
Forma autentica a fost impusa de legiuitor pentru a atrage atentia donatorului asupra gravitatii
donatiei pentru patrimoniul sau si asupra faptului ca donatia este, in principiu, irevocabila.
In ipoteza in care contractul de donatie se incheie prin inscrisuri separate (intre absenti), atat
oferta cat si acceptarea trebuie sa se intocmeasca in forma autentica.
In cazul in care donatorul moare inainte de acceptare din partea donatarului, oferta devine caduca, ca
si cum nu ar fi existat.
Dupa moartea donatorului, donatia poate fi confirmata, ratificata in forma autentica de catre
mostenitorii sai legali. Faptul ca mostenitorii donatorului pot confirma donatia, in doctrina de
specialitate s-a pus intrebarea daca nu cumva am fi in prezenta unui caz de nulitate relativa. In opinia
majoritara aceasta situatie nu este un caz de nulitate relativa, ci mai de graba este vorba de o situatie
exceptionala cand nulitatea absoluta poate fi acoperita prin confirmarea actului juridic, confirmare care
se intemeiaza pe existenta unei obligatii naturale in sarcina mostenitorilor.
7

Cu alte cuvinte, mostenitorii donatorului pot confirma donatia facuta de autorul ei, donatie cu
vicii de forma, adica lipsa inscrisului autentic, iar daca au ratificat (confirmat donatia) nu mai pot
reveni asupra actului confirmativ. Viciul de forma privind solemnitatea contractului de donatie ramane
o cauza de nulitate absoluta.

3.4. Statul estimativ. Daca donatia are ca obiect bunuri mobile, corporale sau incorporale, acestea
trebuie inscrise intr-un stat estimativ semnat de ambele parti contractante, inscris in care sunt
descrise bunurile, valoarea lor globala. Statul estimativ poate sa existe in cuprinsul contractului de
donatie sau intr-un inscris separat semnat atat de donator cat si de donatar.
Se considera ca statul estimativ este o conditie ad probationem, singura sanctiune fiind
imposibilitatea dovedirii continutului donatiei in cazul existentei de bunuri mobile si mai cu seama in
privinta valorii acestora.
Statul estimativ nu se cere in cazul darurilor manuale si a donatiilor indirecte care trebuie sa
indeplineasca alte conditii si care, prin natura lor, nu presupun existenta acestei proceduri.
In ce priveste bunurile mobile, instrainarea acestora prin donatii trebuie sa indeplineasca si
conditiile de publicitate imobiliara.

4. Principiul irevocabilitatii donatiilor

4.1. Notiune si caracteristici
Prin esenta lor, liberalitatile intre vii sunt irevocabile. Aceasta irevocabilitate, reglementata prin
texte speciale, care actioneaza descurajant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil, nu
este cea prevazuta pentru toate contractele si care rezulta din principiul ca, odata incheiat, contractul
are forta obligatorie intre partile contractante (este legea partilor) si nu poate fi revocat (desfacut
desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele(irevocabilitate de gradul 1). Forta obligatorie a
oricarui contract actioneaza, evident, si in cazul contractului de donatie, in sensul ca odata incheiat
nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti, fie si donatorul.
Irevocabilitatea donatiilor are insa un caracter special, mai accentuat decat forta obligatorie a
oricarui contract, in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s-au realizat in forma autentica,
deghizata, indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele, ci insati esenta
contractului, fiind o conditie de validitate pentru formarea lui, ceea ce se numeste irevocabilitate de
gradul doi.

4.2. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor

1. Conditiile potestative sunt acele conditii suspensive sau rezolutorii a caror realizare depinde de
vointa celui care se obliga.
Conditiile potestative sunt de doua feluri :
Pure a caror realizare depinde in exclusivitate de vointa celui care se obliga;
Simple a caror realizare depinde atat de vointa donatorului cat si de alte cauze exterioare.
8

Spre deosebire de contractele cu titlu oneros, in care sunt interzise conditiile pur potestative, in
cazul donatiei sunt interzise si conditiile potestative simple pentru a nu afecta principiul irevocabilitatii
donatiilor. In schimb sunt admise conditiile cazuale sau mixte.
2. Plata datoriilor viitoare nedeterminate pe care le-ar contracta donatorul este o clauza nula daca nu
se cunoaste inca valoarea lor.
3. Rezervarea dreptului de a dispune de bunul donat este o clauza incompatibila cu principiul
irevocabilitatii donatiilor. Daca s-au donat mai multe bunuri si rezerva exista numai cu privire la un
anumit bun ori suma de bani va fi nula clauza referitoare la dreptul donatorului de a dispune de acel
bun sau suma de bani. Daca rezerva dreptului de a dispune se refera la toate bunurile donate,
contractul va fi afectat in intregime de nulitate, caci in acest caz suntem in prezenta unei conditii
rezolutorii pur potestativa, interzisa atat in actele cu titlu oneros cat si a fortiori in cele cu titlu
gratuit.
4. Rezervarea dreptului de denuntare unilaterala este prin natura ei o clauza incompatibila cu
principiul irevocabilitatii donatiilor.

4.3. Clauze admise in contractul de donatie

In contractul de donatie sunt admise urmatoarele clauze :
Clauza referitoare la termen, caci termenul in acest caz nu afecteaza dobandirea dreptului de
proprietate de catre donatar
Clauza referitoare la o conditie cazuala
Clauza privind plata datoriilor prezente ale donatorului sau a datoriilor viitoare
Clauza privind reantoarcerea bunului donatin patrimoniul donatorului daca donatarul moare inainte
de donator, chiar daca lasa mostenitori.
Clauza prin care donatorul isi rezerva dreptul de uzufruct pentru el sau pentru o alta persoana, ori
dreptul de abitatie este valabila caci, in definitiv, se doneaza doar nuda proprietate.

4.4. Revocarea donatiilor intre soti

Se poate face fie in mod expres (prin act autentic), fie in mod tacit printr-un act ulterior al
donatorului din care rezulta implicit ca donatia a fost revocata.
Revocarea se poate face ad nutum(vointa unilaterala a donatorului)oricand : in timpul
casatoriei, dupa incetarea casatoriei, dupa decesul sotului donator impotriva mostenitorilor acestuia.
Donatia intre soti devine definitiva si irevocabila numai din momentul mortii donatorului.
Clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor sunt compatibile in cazul
donatiilor intre soti.

5. Efectele contractului de donatie

9

5.1. Efectul translativ de drepturi - opereaza in puterea contractului acordului de vointa fara
a mai fi nevoie de predarea (traditiunea) bunului donat cu exceptia darurilor manuale. Acordul de
vointa al partilor trebuie sa imbrace, evident, forma inscrisului autentic.
Exista cazuri exceptionale cand prin donatie se poate stinge un drept (de exemplu : in cazul
remiterii de datorie).

5.2. Obligatiile donatorului

Obligatia de predare a bunului donat .
Din momentul transmiterii dreptului de proprietate sau a altui drept real ori de creanta, exista
pentru donator obligatia de predare a bunului donat la termenul si la locul stabilit, raspunzand de orice
deteriorari sau stricaciuni care rezulta din fapta sa culpabila.
Obligatia de garantie
In general, donatorul nu raspunde pentru evictiune si nici pentru viciile lucrului (art. 828 alin. 1
C. civ.). Ratiunea acestei dispozitii consta in faptul ca fiind un contract cu titlu gratuit, este
incompatibila o asemenea obligatie.
In mod exceptional donatorul este obligat sa-l garanteze pe donatar, in urmatoarele cazuri :
Daca s-a obligat in mod expres in cuprinsul contractului;
Daca evictiunea provine din faptul personal al donatorului;
Donatorul raspunde de prejudiciul cauzat, datorita viciilor ascunse ale lucrului, in cazul cand
vinovatia imbraca forma intentiei(dolului);
Daca donatia este cu sarcini, in limita sarcinilor impuse donatarului, donatorul va raspunde atat
pentru evictiune, cat si pentru viciile lucrului.

5.3. Obligatiile donatarului

In general, donatarul nu are obligatii fata de donator daca donatia este fara sarcini, cu exceptia
obligatiei de recunostinta.
Daca donatia este cu sarcina (sub modo) se poate face comparatie intre sarcina si conditia
rezolutorie.
Asemanari. Atat sarcina cat si conditia rezolutorie au ca efect desfiintarea contractului cu efect
retroactiv, in cazul neindeplinirii sarcinii sau a realizarii conditiei rezolutorii. De asemenea, atat
sarcina cat si conditia trebuie sa fie licita, morala, posibila, etc.
Deosebiri. Conditia rezolutorie nu creeaza obligatii pentru donatar, in schimb, in cazul sarcinii
donatorul este obligat si, in caz de neexecutare, se poate apela la executare silita.
Conditia rezolutorie opereaza de drept, in schimb rezolutiunea donatiei pentru neexecutarea
sarcinii se face de catre instanta de judecata. Actiunea in rezolutiunea contractului de donatie pentru
neexecutarea sarcinilor poate fi exercitata si de mostenitorii donatorului.
10

6.Cauzele legale de revocare a donatiilor

Contractul de donatie este, in principiu, irevocabil. De la acest principiu exista anumite clauze legale
de revocare, respectiv :
Pentru neindeplinirea sarcinilor;
Pentru ingratitudine
Pentru survenienta de copil
Revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru ingratitudine se face numai pe cale
judecatoreasca. Astfel, instanta de judecata pe baza probelor administrate apreciaza, de la caz la
caz, revocarea donatiei. In cazul revocarii pentru survenienta de copil, aceasta opereaza de drept (in
virtutea legii), instanta de judecata avand doar rolul de a constata existenta acestei cauze de revocare.

7. Donatiile simulate, indirecte si darurile manuale

7.1. Donatiile simulate
Donatiile simulate apar fie sub forma donatiilor deghizate, ascunse sub aparenta unui act cu titlu
oneros, fie sub forma interpunerii de persoane, prin care se ascunde adevaratul beneficiar al donatiei.
1. Donatiile deghizate. O donatie este deghizata cand actul public este un act cu titlu oneros(de
exemplu o vanzare).
In principiu, donatiile deghizate sub forma unui act cu titlu oneros sunt valabile daca indeplinesc
conditiile de validitate prevazute de lege pentru actul aparent. In plus, donatia deghizata trebuie sa
indeplineasca si conditiile de validitate pentru donatii, mai cu seama cele legate de capacitatea
juridica, reductiune, raport, etc.
2. Donatiile prin interpunere de persoane. Donatia prin interpunere de persoana exista in cazul in
care donatarul nu poate sa primeasca liberalitati de la donator. Astfel, contractul aparent se incheie cu
o persoana interpusa, iar cel ascuns cu adevaratul donatar.
In privinta probei interpunerii de persoana, datorita dificultatilor de dovedire, legea prezuma a fi
persoane interpuse : parintii, copiii si sotul persoanei incapabile, care nu pot primi donatiile.

7.2. Donatiile indirecte

Donatiile indirecte sunt acele donatii care se fac nesimulat, prin acte juridice altele decat
contractul de donatie. Aceste acte juridice sunt calificate liberalitati daca sunt facute cu intentia de a
gratifica o anumita persoana si care trebuie sa respecte conditiile de fond cerute de lege pentru
liberalitati.
Donatiile indirecte se realizeaza, in mod frecvent, prin urmatoarele acte juridice : renuntarea la
un drept, remiterea de datorie si stipulatiunea pentru altul.
Renuntarea la un drept este o donatie indirecta daca se face cu intentie liberala adica de a
gratifica pe cineva (animo donandi). Donatia este, in acest caz, un act accesoriu actului principal
care consta in renuntarea la un drept care va profita comostenitorului sau mostenitorului subsecvent.
11

Renuntarile gratuite sunt scutite de forma prevazuta de lege pentru donatii numai daca sunt pur
abdicative de drepturi si nicidecum translative de drepturi care sunt facute in favorem.
Remiterea de datorie este actul juridic prin care un creditor renunta total sau numai in parte la datoria
pe care trebuie sa o plateasca debitorul. Remiterea de datorie este o donatie indirecta daca exista si
consimtamantul debitorului .
Stipulatia in favoarea unei terte persoane stipulatie pentru altul este o donatie, daca se face cu
intentia de a gratifica terta persoana beneficiara(donandi cauza). Stipulatia pentru altul poate fi
calificata donatie indirecta fiind scutita de formele cerute pentru donatii, dar prezentand si unele
particularitati fata de regulile aplicabile donatiilor. Aceste particularitati sunt :

Donatia se realizeaza independent de acceptarea tertului beneficiar deoarece dreptul

se naste direct si nemijlocit in favoarea tertului beneficiar (donatar) din momentul incheierii
contractului intre stipulantul donator si promitentul.

Acceptarea donatiei poate fi facuta atat de beneficiar cat si de succesorii sai, caci
dreptul este deja nascut in momentul incheierii contractului intre stipulant si promitent.

Dispozitiile legale privind capacitatea juridica de a dona sau de a primi donatii se

analizeaza atat in raporturile dintre stipulant promitent (partile donatiei directe) cat si in raporturile
dintre stipulant si tertul beneficiar, adica donatarul.

Donatia este irevocabila numai din momentul acceptarii ei de catre tertul beneficiar.

Daca donatia indirecta este prevazuta in cadrul unei donatii directe (cu sarcini) forma
autentica trebuie sa fie respectata doar pentru donatia directa.

7.3. Darurile manuale

Darul manual este o donatie pentru a carei validitate trebuie sa fie indeplinite doua conditii :

Acordul de vointa al partilor

Traditiunea(predarea) bunului care face obiectul darului

Darul manual poate sa aiba ca obiect numai bunuri mobile corporale, iar in privinta
bunurilor incorporale numai titlurile la purtator. Depunerile la CEC sunt socotite daruri manuale daca
sunt facute pe numele altei persoane in scopul ca aceasta sa fie gratificata.
De regula, darul manual poate fi dovedit cu orice mijloc de proba datorita existentei
elementului material traditiunea bunului donat. In mod exceptional donatorul si succesorii lui pot
face dovada darului numai cu un inscris cerut de legiuitor ad probationem.
Darurile de nunta sunt socotite bunuri comune ale sotilor. Numai donatiile facute de parinti
in mod expres unuia dintre soti ulterior incheierii casatoriei pot fi considerate bunuri proprii, potrivit
art. 31 Codul familiei.
Contractul de donatie
Intre
12

1.domiciliat in ..
(numele si prenumele)

(localitatea)

str. , nr. .., bloc , scara , etaj .., apart.

, judetul..., posesor al buletinului
sectorul

cartii de identitate

seria , nr. , eliberat de ....

la data de ., in calitate de donator si
2..domiciliat in ..
(numele si prenumele)

(localitatea)

str. , nr. .., bloc , scara , etaj , apart.

, judetul.., posesor al buletinului
sectorul

cartii de identitate

seria , nr. .., eliberat de ...

la data de ., in calitate de donatar a intervenit urmatorul contract :
1. Eu . donatorul, donez donatarului

2. Eu . donatarul accept astazi, data incheierii

prezentului contract .

3. Alte clauze

Incheiat astazi .. la .
DONATOR

DONATAR

13

Bibliografia:

Codul funciar Nr. 828 din 25.12.1991 (Legea Nr.1247-XII din 22.12.92, Monitor nr.12 din
30.12.1992).

Suport Web:

www.justice.md

lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=313324

http://www.referatele.com/referate/economie/online2/Contractul-de-donatie-referatelecom.php
Doctrina:

Drept Funciar, Mihai Cotorobai, Pavel Zamfir, Victor Ursu, Editura Cartier Juridic, 2001.

Prof. univ. dr. Francisc Deak Tratat de drept civil

14