Sunteți pe pagina 1din 4

Calculul asamblarilor filetate

2.4.2.1. Calculul suruburilor incarcate cu forte axiale


Suruburile pot fi incarcate numai cu forte axiale centrice, cu forte axiale centrice si moment de torsiune, cu
forte axiale excentrice cu sau fara moment de torsiune.
Calculul suruburilor incarcate cu fort axiale centrice
Acest caz de incarcare este mai putin intalnit in practica (inele surub de ridicare, surubul carligului macaralei
etc.). Tija filetata a surubului este solicitata la tractiune (mai rar la compresiune), tensiunea corespunzatoare stabili
212e42c ndu-se cu relatia
. (2.45)
Pentru dimensionare, se determina diametrul interior al filetului
, (2.46)

(2.45)
in functie de care se alege un filet standardizat si, in continuare, un surub standardizat.
Rezistenta admisibila at,c se determina cu relatia
, (2.47)
unde c=1,25 [] reprezinta coeficientul de siguranta admisibil.
Calculul suruburilor incarcate cu o forta axiala centrica si un moment de torsiune
Acest caz de solicitare este frecvent intalnit fiind propriu suruburilor de fixare, in timpul montajului; suruburile
sunt cunoscute sub denumirea de suruburi montate cu prestrangere. Tija surubului este solicitata la tractiune, de catre
sarcina axiala (forta de prestrangere) si la torsiune, de catre momentul de insurubare. Aplicand acelasi rationament ca si
in cazul suruburilor de miscare (v.pct. 2.3.3.1), rezulta
, (2.48)
coeficientul 1,3 luand in considerare influenta solicitarii de torsiune asupra solicitarii de tractiune.
Pentru dimensionare, rezulta diametrul interior al filetului
, (2.49)
functie de care se alege, initial, un filet standardizat, si apoi un surub standardizat.
Rezistenta admisibila at se determina in functie de materialul surubului si de importanta asamblarii, cu relatia
(2.47) in care 02 este tensiunea limita de curgere a materialului surubului, iar c este un coeficient de siguranta,
dependent de marimea surubului (la suruburi mari, valori mici, iar la suruburi mici, valori mari) si de importanta
asamblarii (cu atat mai mic cu cat importanta asamblarii este mai mare), avand valori c = 1,25.1,6 [ ].
Calculul suruburilor incarcate cu o forta axiala excentrica
Aceste situatii se intalnesc in tehnica ca urmare a neparalelismului
suprafetelor de asezare a capului surubului si/sau a piulitei de strangere, la
suruburile cu cap excentric sau cu cap ciocan, cand axa gaurii pentru surub nu este
perpendiculara pe suprafata de asezare a capului surubului si/sau piulitei, cand
solicitarile transversale ale pieselor depasesc forta de frecare dintre table si in alte
situatii asemanatoare.
In cazul suruburilor cu cap ciocan (fig. 2.35), in tija surubului apar atat
tensiuni de tractiune, date de forta F,
, (2.50)
cat si tensiuni de incovoiere, date de momentul incovoietor Mi=Fe,
(2.51)
Tensiunea normala echivalenta se obtine prin insumarea celor doua tensiuni
. (2.52)
Relatia (2.52) da o imagine clara a
marimii tensiunilor de incovoiere in raport cu
tensiunile de tractiune, functie de
excentricitatea e.
Daca suprafetele pe care se aseaza
capul surubului sau piulita nu sunt paralele (fig.
2.36), in tija surubului pot aparea tensiuni de
incovoiere foarte mari. Aceste tensiuni se
suprapun peste tensiunile de tractiune si
conduc la ruperi ale suruburilor, mai ales in
cazul flanselor de prindere si in cazul sracinilor
care actioneza variabil.
2.4.2.2. Calculul
asamblarilor filetate
solicitate transversal
Carcateristic acestor asamblari este
faptul ca sarcina exterioara actioneaza perpendicular pe axa asamblarii. Dupa modul de montare a suruburilor,
asamblarile filetate solicitate transversal intalnite in tehnica sunt: asamblari cu suruburi montate cu joc; asamblari cu
suruburi montate fara joc.
Asamblarea cu suruburi montate cu joc
La aceste asamblari (fig. 2.37) sarcina exterioara Q se transmite de la o tabla la alta prin intermediul fortelor de
frecare care apar intre table ca urmare a strangerii surubului cu forta de prestrangere F0. Asamblarea transmite corect
sarcina transversalaQ daca aceasta este mai mica decat forta de frecare dintre table Ff, adica .

Fig. 2.35

Fig. 2.36
Forta de frecare se determina cu relatia
, (2.53)
in care este coeficientul de frecare dintre table, z este numarul
de suruburi si i este numarul de perechi de suprafete de frecare
(i = 2 pentru asamblarea din figura). Rezulta forta necesara de
prestrangere pentru un surub
, (2.54)
unde este un coeficient de siguranta la nealunecarea tablelor
(uzual =1,5).
Tija surubului este solicitata la tractiune de forta de prestrangere F0, iar calculul se face luand in considerare si
solicitarea de torsiune care apare la montaj (v. subcap. 1.6.3.), relatia de verificare fiind
(2.55)
iar pentru dimensionare, rezulta diametrul interior al filetului
, (2.56)
functie de care se alege, initial, un filet standardizat si apoi un surub standardizat.
Aceste asamblari necesita o precizie de executie redusa, in schimb rezulta suruburi de dimensiuni relativ mari.
Asamblarea cu suruburi montate fara joc (de pasuire)
La aceste asamblari (fig. 2.38) se folosesc suruburi speciale (denumite suruburi de pasuire), cu tija nefiletata
mai mare in diametru decat tija filetata si prelucrata mai precis. Sarcina transversala Q se transmite de la o tabla la alta
prin contact intre acestea si tija nefiletata a surubului; aceasta este solicitata la forfecare - in planul de separatie dintre
table - si la strivire - la contactul tija nefiletata - table.
Forfecarea este solicitarea principala, verificarea efectuandu-se cu relatia
(2.57)
in care z reprezinta numarul de suruburi, iar i - numarul sectiunilor de forfecare (i = 2 pentru asamblarea din fig. 2.38).

Fig. 2.37

Fig. 2.38
La dimensionare se determina diametrul tijei nefiletate a surubului
(2.58)
in functie de care se alege un surub standardizat [].
Rezistenta admisibila la forfecare af se alege in functie de materialul surubului si de tipul solicitarii. Astfel: af =
(0,2.0,3) 02 - pentru sarcini variabile si af = 0,402 - pentru sarcini statice [].
Pentru calculul tensiunii la strivire dintre table si tija surubului se accepta doua ipoteze: tensiunea se repartizeaza
dupa o cosinusoida; tensiunea de strivire se repartizeaza uniform pe suprafata de strivire. Acceptand cea de a doua
ipoteza, rezulta ca suprafata de calcul este proiectia suprafetei reale pe un plan care trece prin axa surubului si este
perpendicular pe directia fortei Q. Rezulta relatia de verificare
(2.59)
in care lmin reprezinta lungimea minima de contact dintre tija surubului si table (lmin = min(l1, l2)).
Rezistenta admisibila la strivire se alege in functie de materialul piesei mai putin rezistente (surub sau
table) as = (0,3.0,4) 02 [].
La aceasta asamblare, reyulta suruburi mai mici comparativ cu suruburile asamblarilor cu suruburi montate cu
joc, dar tehnologia este mai pretentioasa (tijele suruburilor se rectifica, iar gaurile de trecere se alezeaza).