Caiet de Sarcini Licitatie Scoala GRECI

(CS)/Pag.
1/45
Sectiunea a III-a
CAIETUL DE SARCINI
(SPECIFICATII TEHNICE SI ALTE INFORMATII)
1. DATE GENERALE
I. Informatii generale privind autoritatea contractanta
Autoritatea contractanta este Consiliul Local Comuna Greci, cu sediul in
Comuna Greci, cod postal 827080, Judetul Tulcea.
In realizarea atributiilor sale prevazute la art. 38 din Legea nr. 215/2001, a Administratiei
publice locale cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Local al Comunei Greci,
organizeaza proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica in conditiile
prevazute de O.U.G. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a
contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
publicata in M.Of. Partea I nr. 418/15.05.2006, ale H.G nr. 925/19.04.2006 pentru
aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
achizitie publica din OUG nr. 34/19.04.2006 publicata in M.Of. Partea I nr.
625/20.07.2006 si a celor prevazute in prezenta documentatie de atribuire.
Sursa de finantare a contractului:
Proiectul face parte din PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2007- 2013: Axa
prioritara 3- Imbunatatirea infrastructurii sociale.
Domeniul major de interventie 3.4 REABILITAREA, MODERNIZAREA,
DEZVOLTAREA SI ECHIPAREA INFRASTRUCTURII EDUCATIONALE
PREUNIVERSITARE, UNIVERSITARE SI INFRASTRUCTURII PENTRU FORMARE
PROFESIONALA CONTINUA pentru partea de finantare cheltuieli eligibile si
Primaria comunei Greci cheltuieli neeligibile.
II. Procedura aplicata pentru achizitie: licitatie deschisa.
III. Denumirea obiectivului de investitie:
Consolidare, extindere, reparatii si dotari la scoala de arte si meserii Comuna
Greci - corp Stejarul.
IV. Amplasament :
Comuna Greci, cod postal 827080, T89 Cc2321, Judetul Tulcea.
2. DESCRIEREA INVESTITIEI :
2.1. SITUA IA EXISTENT A OBIECTIVULUI DE INVESTI II
Cladirea a fost construita in perioada anilor 1900-1905 (din surse locale
neverificabile) si nu exista dovezi ale unor interventii ulterioare asupra structurii.
In prezent constructia functioneaza ca spatiu de invatamant, dar ofera conditii
improprii desfasurarii unui proces normal de educatie, fiind intr-o stare avansata de
degradare (finisaje, inchideri), neavand acces la grupuri sanitare corespunzatoare.
(CS)/Pag.2/45
Peretii structurali sunt din piatra naturala cioplita (granit) si mortar de var, cei
exteriori avand 65cm grosime, iar cei interiori 65-67cm; planseul peste parter este
alcatuit din grinzi de lemn si umplutura interstitiala de pamant. Peste planseu este podul
necirculabil delimitat de sarpanta din lemn, cu 4 pante. Invelitoarea este din tabla, fiind
evident deteriorata.
Scoala nu a fost consolidata pe durata functionarii, ci a suferit doar lucrari de
reparatii curente la intervale rare de timp. Sunt necesare lucrari de interventie locale la
nivelul structurii, cat si interventii majore la nivelul finisajelor si inchiderilor exterioare.
Pentru marirea capacitatii scolii, imbunatatirea conditiilor sanitare si confortului
termic ale cladirii existente, se propune reabilitarea cladirii existente si extinderea printr-
un corp de cladire nou, alipit celui vechi. Aceste corpuri vor fi numite in continuare corpul
A (existent) si corpul B (extindere).
3. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI
Imobilul se incadreaza in:
1. categoria de importanta C normala conform HGR 766/96 Anexa III
2. clasa de importanta III normala coeficient = 1,0 conform normativ
antiseismic P100 -06 alin.5.1.
3. risc mic de incendiu conform P118/ 1999.
3.1. ARHITECTURA
3.1.1 Descriere organizare functionala (CorpA+CorpB)
Distributia spatiilor:
Parter Ac =684mp, cu ariile utile:
1 Hol acces 9.36mp
2 Hol central 31.34mp
3 Sala de clasa 75.51mp
7 Cancelarie 8.79mp
8 Sas 8.15mp
9 Culoar 57.70mp
10 Grupuri sanitare elevi 16.08mp
11 Vestiare profesori 8.08mp
12 Grupuri sanitare profesori 9.55mp
15 Holuri 19.00mp
16 Centrala termica 19.19mp
TOTAL PARTER arie utila 582.26mp
(CS)/Pag.3/45
3.1.2 Descrierea lucrarilor
3.1.2.1- Corp A
Lucrari de demolari:
- Se va desface acoperisul integral; sarpanta se va reface conform proiectului de
amenajare al celor doua corpuri;
- Se va demola parapetul ferestrei in zona unde se va crea usa de legetura intre
cele doua corpuri;
- Se vor demola planseele din lemn ale cladirii;
- Se vor decoperta tencuielile interioare si exterioare pentru evidentierea tuturor
crapaturilor si fisurilor existente la nivelul peretilor din zidarie de piatra sau al
buiandrugilor;
- Se vor desface invelitorea si sarpanta din lemn;
- Se vor desface tamplariile existente.
Lucrari de constructii
- Se vor executa lucrarile de consolidare prevazute prin expertiza tehnica de
rezistenta si memoriul de rezistenta si portiunile de completare a unor pereti
existenti;
- Se va reface planseul din lemn
- Se vor reface straturile suport, placa din beton slab armat si termoizolatia
orizontala pentru pardoseala de la parter;
- Se vor reface sarpanta si invelitoarea din tabla;
- Se vor reface tencuielile interioare si exterioare, finisajele la pereti si tavane;
- Se vor inlocui pardoselile cu finisaje adaptate functiunilor si traficului;
- Se va inlocui tamplaria;
- Se va aplica termosistem pe fatade si se vor reface finisajele, cu materiale
rezistente la umiditate, agrementate pentru utilizarea lor la exterior;
- Se vor reface trotuarele perimetrale;
- Se vor revizui toate elementele de preluare a apelor pluviale, iar executarea
trotuarelor se va realiza astfel incat sa asigure o sistematizare verticala coerenta,
cu etansarea zonei de contact dintre cladire si exterior, cu cordon de bitum aplicat
perimetral.
3.1.2.1- Corp B
Extinderea va fi amplasata adiacent corpului de cladire existent, spre limita
posterioara a terenului. Legatura intre cele doua cladiri se va face printr-un coridor
desfasurat pe toata latimea lor, din care se vor asigura accesele catre 2 sali de clasa, 3
grupuri sanitare, o camera a centralei termice pe lemne.
Extinderea se va adosa cu rost de tasare, pe o structura in cadre din beton armat,
inchideri din zidarie de caramida cu goluri verticale de 30cm grosime. Inchiderile
exterioare vor fi placate cu termosistem, identic celui de la constructia existenta.
Invelitoarea va fi din sindrila bituminoasa montata pe astereala fixata pe sarpanta din
lemn. Compartimentarile interioare pentru grupurile sanitare se vor realiza din alcatuiri
usoare din gips carton, montat confom prescriptiilor producatorilor.
(CS)/Pag.4/45
Se construieste o rampa pentru persoanele cu dizabilitati aferenta accesului dinspre
Nord, de asemenea se amenajeaza un grup sanitar pentru persoanele cu dizabilitati,
conform normelor in vigoare, in cadrul grupului sanitar pentru profesori.
Finisajele propuse vor fi adaptate functiunilor, cu grad mare de rezistenta la uzura.
Materialele ce vor fi puse in opera vor trebui sa corespunda prevederilor din
standarde, din normele de fabricatie, din certificatele de calitate pentru cele provenite din
import sau din alte acte normative in vigoare.
Toate lucrarile, atat cele prevazute in proiect, cat si cele care se pot ivi prin situatii
neprevazute, se considera ca se executa in conformitate cu prevederile standardelor de
stat, ale normativelor, ale prescriptiilor tehnice si normelor de protectia muncii in vigoare
in Romania.
Realizarea constructiei impune executantului cunoasterea si folosirea integrala a
legislatiei actuale in domeniu. Din acestea, cateva sunt de caracter general care
completaeza reglementarile specifice de lucrari pe capitole:
Legea 10/1995 asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionare si
calitatii in constructii;
Normativul P100/2006 proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,
social culturale, industriale si agrozootehnice;
Normativul C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente;
Normativul C56-85 - verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii;
Normativul P130-88 norme metodologice de urmarire a comportarii
constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starilor tehnice;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii 9/N/1993;
Normativul P188/99 norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor
privind protectia la actiunea focului.
Conditii si calitati pe care trebuie sa le indeplineasca materialele folosite:
a) ZIDARII:
Standarde si normative de referinta
P2/85 Normativul pentru calculul si executarea structurii de zidarie;
C17 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala.
STAS 456/73 Caramizi de constructie din argila arsa. Reguli si metode de
verificare
STAS 5185/2 80 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale
STAS 457/86 - Caramizi presate pline
STAS 8560/86 - Caramizi de constructie din argila arsa
STAS 790/84 Apa pentru mortare si betoane
SR ENV 459/1, 2 97 - Var pentru constructii.
SR 3910/2/1998 Var . Reguli pentru verificarea calitatii.
STAS 6232/91 Cimenturi, adaosuri minerale
SR 1500/96 Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri
SR 388/95 - Ciment Portland
STAS 545/1/80 Ipsos pentru constructii
(CS)/Pag.5/45
STAS 1030/85 - Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice.
Metode incercare
STAS 3622/86 Betoane de ciment
STAS 8600/79 Tolerante in constructii
SR 6793/98 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de
fum pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale.
STAS 11841/83 Masuri de siguranta contra incendiilor
STAS 2634/80 - Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita.
STAS 1667/76 - Agregate naturale grele pentru montare si betoane usoare.
Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei
zidariilor, se vor pune la dispozitia beneficiarului, spre aprobare, a urmatoarelor mostre:
- caramizi presate pline;
- caramizi ceramice cu goluri verticale.
Materiale utilizate
Caramizi presate pline cu dimensiunile 240 x 115 x 63. Caramizile utilizate vor fi
numai de clasa C3 (densitate 1850 kg/m3) calitatea I, marca 100 si vor corespunde
prevederilor STAS 457-86.
Caramizi ceramice cu goluri verticale cu dimensiunile 290 x 140 x 88. Caramizile
ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde
prevederilor STAS 5185/2-80.
Armaturi din OB 37 si PC 52 = 8-12 mm. Armaturile vor corespunde
prescriptiilor STAS 438/1-89.
Mortare si betoane conform marcilor din proiect.
b) TENCUIELI:
SR 388 - 801/95 - Ciment Portland SR 1500/96 Ciment compozitii uzuale Tip II,
III, IV, V;
STAS 1667 76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali;
STAS 1134 71 - Piatra de mozaic (praf si gris de piatra);
STAS 1134 71 - Piatra de mozaic (praf si gris de piatra)
SR ENV 459/1, 2/97 - Var pentru constructii
SR 7055/96 - Ciment Portland alb
Materiale utilizate
Ciment Portland STAS 1500/96 si ciment P35A, SR 388/95;
Nisip de riu sau de cariera, bine spalat;
Piatra de mozaic praf de piatra, gris de piatra;
Var pasta SRENU 459/1,2/97;
Ciment Portland alb, vezi SR 7055/96.
Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat
ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare
normelor in vigoare. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai
(CS)/Pag.6/45
daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale
acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, va trebui sa
corespunda urmatoarelor tasari etalon:
pentru sprit:
- aplicarea mecanizata a mortarului 12 cm
- aplicarea manuala a mortarului 9 cm
- aplicarea pe blocuri de b.c.a. 14 15 cm
pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm, iar in cazul
aplicarii mecanizate, 10-12 cm;
pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, in cazul aplicarii
mecanizate, 10-12 cm;
pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatra,
similipiatra) prin probe 7-8 cm, consistenta se va determina prin probe in
functie de granulometrie si materialul utilizat, temperatura, umiditate, etc cu
acordul beneficiarului.
c) LUCRARI DE CONSTRUCTII LA TERASE sau trotuare: beton de panta, bca
termoizolant, sape de mortar, dale de beton:
Standarde de referinta
STAS 2472/86 - Receptoare de colectarea apelor.
STAS 1667/76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
STAS 491/70 - Benzi de plumb 1, 2, 3 mm grosime.
STAS 2028/80 - Tabla zincata.
N.I. producator - Dale de beton 25 x 25 cm sau 30 x 30 cm de 4 cm gros.
STAS 1030/85 - Mortare obisnuite de ciment.
STAS 457/86 - Caramizi presate pline.
Normativ C 112/86 - Proiectarea si executarea hidroizolatiilor cu materiale
bituminoase la constructii.
SR 1500/96 - Ciment Pa 35.
SR 7055/96 - Ciment Portland alb.
STAS L 17 grupa - Oxizi, pigmenti, paminturi colorate.
STAS 601/1-84 - Corpuri abrazive.
Materiale si produse
Dale de beton B 300 25 x 25 cm sau 30 x 30 cm si 4 cm gros. N.I. producator de
prefabricate.
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali STAS
1667/67.
Ciment Pa 35 conform SR 1500/96.
Ciment alb conform SR 7055/96.
Caramizi presate pline conform STAS 457/86.
Tabla zincata de 0,5 mm conform STAS 2028/80.
Coloranti conform STAS - grupa L 17.
Piatra de frecat conform STAS 601/1-84.
Tabla de plumb 1-3 mm grosime conform STAS 491-70.
Caramizi pline presate conform STAS 457/86.
(CS)/Pag.7/45
d) SISTEME DE COMPARTIMENTARI SI PLACARI DIN GIPS CARTON:
Acest capitol cuprinde sisteme de placari si compartimentari alcatuite in principal
din placi mari de ghips carton destinate realizarii de:
a. sisteme de placari ala peretilor interiori;
b. sisteme de pereti autoportanti de compartimentare pe schelet
metalic.
Agrement tehnic firma furnizor;
Normativ privind siguranta la foc P 118/99.
STAS 1480-86 Placi si fasii de ipsos pentru pereti despartitori
STAS 11097/1-87 Masuri de siguranta contra incendiilor. Comportarea la foc
a materialelor si a elementelor de constructii.
Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si executarea peretilor despartitori
neportanti din elemente pe baza de ipsos C 190-88
a. Placi din gips carton
- profile de fixare UW realizate din tabla de otel zincata cu grosimea de 0.60 mm.
Profilele de contur UW se fixeaza de planseu si tavanul incaperilor cu dibluri
filetante amplasate la distanta maxima 80 cm;
- profilele de fixare laterale CW, realizate din acelasi tip de tabla zincata cu
grosimea de 0.60 mm in diferite variante dimensionale.
- profilele de schelet CW se fixeaza cu dibluri filetante, pe elementele laterale ale
constructiei la distante de minim 100 cm.
Dupa montarea si fixarea profilelor de contur, in elementele UW se introduc la
intervale de max 60 cm profile CW. In cazul in care peretele contine tabla antiefractie
pasul va fi de maxim 30 cm, iar daca pe perete se monteaza faianta, pasul va fi de
maxim 42 cm.
- profile de rigidizare UA, realizate din tabla de otel zincat, cu grosimea de 2.0 mm,
ce se aplica in interiorul profilelor CW in cazul realizarii peretilor de inaltimi mai mari;
- profile UD 30 x 30 mm pentru fixarea pe pereti a panourilor de tencuiala uscata.
Profilele se fixeaza cu dibluri de 6 mm, diametrul la interval de 80cm;
- tocuri metalice, utilizate la montarea usilor sau la eventuale terminare libera a
peretilor.
Tipurile de placi sunt:
placi de protectie la foc GKF de 12.5 mm, 20 mm;
placi de protectie la foc GKFU impregnate impotriva absorbtiei de umiditate de
12.5 mm;
placi de constructie GKU, impregnate la umiditate de 12.5 mm.
placi pentru suprafete curbe.
b. Elemente de fixare, respectiv dibluri, suruburi cu montaj rapid, etc.
c. Elemente auxiliare, cum ar fi: grinzi pentru sisteme de constructii sanitare,
traverse pentru sarcini laterale, sine de rigidizare, traversa universala, corniere
de protectie a colturilor, profile de protectie a muchiilor panourilor, banda de
etansare a profilelor de contur, etc.
(CS)/Pag.8/45
e) PLAFOANE SUSPENDATE DIN GIPS CARTON:
Agrement tehnic firma furnizor;
Normativ privind siguranta la foc P 118/99.
STAS 9769/1-82 Desene de constructie si arhitectura. Tehnologie.
STAS 10265-75 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate.
Termeni si notiuni de baza
STAS 11097/1-87 Masuri de siguranta contra incendiilor. Comportarea la foc
a materialelor si a elementelor de constructii.
Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si executarea peretilor despartitori
neportanti din elemente pe baza de ipsos C 190-88
Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii cu ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu ordinele
110/1977 si 39/1977.
Materiale (principalele componente)
- placi gips carton
- otel galvanizat
- uniflott
- structura metalica de montaj (tiranti, ancore, profile UD si CD, prinzatore de
profile si prinzatoare incrucisate)
f) PARDOSELI:
C 35 82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor
C 65 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
STAS 1667 76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali;
SR 388 - 801/95 - Ciment Portland SR 1500/96 Ciment compozitii uzuale Tip II,
III, IV, V;
SR ENV 459/1, 2/97 - Var pentru constructii
STAS 1667 76 Agregate naturale
STAS 5064 66 Carbura de calciu
STAS 545/1 80 Ipsos pentru constructii
Prescriptii generale
Lucrarile de pardoseli se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului
tehnic. Controlul materialelor folosite, ale dozajelor, ale modului de executie si al
procesului tehnologic utilizat se va face pe toata durata de executie a lucrarilor. Executia
fiecarui strat component al pardoselii se va face dupa executarea stratului precedent si
constatarea ca acesta a fost bine executat. Trecerea la executia stratului urmator se va
realiza cu o legatura perfecta intre straturi.
Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapere, cat si la
trecerea dintre incaperi.
Linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa in doua
incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului foii de usa in pozitie
inchisa.
(CS)/Pag.9/45
Executia stratului suport
Stratul suport se va executa intotdeauna pe o suprafata bine pregatita prin curatire
si spalare cu apa de eventualele impuritati, praf sau resturi de tencuiala. Curatirea se va
face cu perii si maturi. Se vor astupa si chitui cu mortar de ciment diversele strapungeri
si adancituri.
Sapa se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate. Stratul suport
va fi constituit dintr-o sapa de egalizare din mortar de ciment M100T, aplicata pe placa.
Mortarul se va intinde si nivela cu dreptarul tras pe fasii si ghidaj din mortar de ciment
sau sipci de ghidaj fixate in prealabil la nivel. Cand grosimea sapei depaseste 5cm
aceasta se va arma cu plasa.
Stratul suport trebuie sa fie aderent pe suprafata, la ciocanire usoara trebuie sa
prezinte un sunet plin. Suprafata trebuie sa fie plana si neteda, fara asperitati, bavuri,
granule ramase in relief sau adancituri. Sub dreptarul de 2m lungime se admit cel mult
doua unde cu sageata de 1mm. Cand suprafata sapei nu este neteda, se va aplica un
strat de tinci de 2 3 mm grosime din mortar de ciment, care se va driscui fin cu drisca
de lemn, apoi se va netezi cu drisca metalica. Stratul de tinci se va aplica numai dupa
intarirea suficienta a sapei de egalizare. Pentru egalizari mici se poate aplica o sapa
autonivelanta potrivita grosimii necesare a fi egalizate.
Diblurile pentru prinderea pervazurilor trebuie sa fie incastrate in sapa, in numarul si
pozitiile stabilite de proiect.
In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaje se
vor lua masuri de protectie a sapei, spre a nu se deteriora.
A. Pardoseli reci - Pardoseli din piatra artificiala nearsa, din mozaic si din ciment
STAS 5808/1970 - Travertin de Carpinis;
STAS 6035/1973 - Calcar de bampotoc;
STAS 1134/1971 - Piatra de mozaic;
STAS 1500/1978 - Ciment M30, ciment Pa 25 sau ciment F
25;
STAS 388/1980 - Agregate naturale (nisip, pietris, piatra
sparta, balast);
STAS 451/1986 si NTR 9622/1980 - Placi, plinte si scafe din beton mozaicate;
STAS 3415/1978 - Marmura de Ruschita;
STAS 6817/1975 - Bazalt de Rocos;
STAS 790/1984 - Apa pentru mortare si betoane;
STAS 6476/1971 - Coloranti minerali pentru betoane si
mortare
decorative, pe baza de ciment si var
STAS 339/1976 - Acid clorhidric tehnic;
STAS 44/1967 - White spirt rafinat tip C;
STAS 601/1984 - Corpuri abrazive. Piatra cilindrica plana;
STAS 4992/1968 - Acid oxalic tehnic (sare de macris);
NII 1564/1969 - Ceara pentru parchet Victoria.
Pregatirea suprafetei planseelor din beton armat
a. Pardoseli din mozaic
Suprafetele planseelor din beton armat se vor curata de toate resturile de praf si
moloz. Pentru realizarea unei bune aderente a sapei suport, suprafetele planseelor
(CS)/Pag.10/45
din beton armat vor fi uscate si rugoase, iar abaterile lor de planeitate nu vor depasi
valorile admisibile indicate in prescriptiile tehnice in vigoare.
La planseele din beton armat, abaterile mai mari decat cele admisibile se vor
rectifica prin cioplirea iesindurilor sau acoperirea intrandurilor mari, astfel grosimea finala
a sapei din ipsos sa fie de 3 cm.
Bordurile se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avand o alta
culoare decat campul imbracamintii. Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic
turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare,
cand aceasta operatie este prevazuta in proiect.
Frecarea se va face in mod obligatoriu dupa 4 6 zile de la turnarea mortarului de
ciment cu piatra de mozaic, dupa ce aceasta a capatat o rezistenta suficienta pentru a
nu se dizloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea
executa operatia de frecare, se va determina pe baza probelor care se fac pe
imbracamintea de pardoseala respectiva.
Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita, suprafata se va curata de
pasta rezultata de la frecare (slam) cu rumegus uscat, care se va matura, sau prin alte
procedee, apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce, dupa care
se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui.
In exterior se pot executa si imbracaminti din mozaic spalat astfel: se va alege o
granulatie mai mare de mozaic, preferabil de diferite culori. Dupa ce mortarul de ciment
cu piatra de mozaic a fost bine indesat, se va lasa sa se intareasca circa 24 ore si apoi
se va freca cu peria de paie, udandu-se suprafata incontinuu cu apa, pana incep sa
apara granule de mozaic din masa de ciment. Cantitatea de ciment va fi de 600 kg la 1
mc de piatra de mozaic.
Aceasta imbracaminte are avantajul ca nu mai necesita operatiile de frecare,
slefuire si ceruire, are un aspect placut si nu este alunecoasa chiar atunci cand se uda.
In incaperile cu suprafata pardoselii mai mare de 3 mp pentru a se preintampina
fisurarea, mortarul de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri cu suprafata de
maxim 2 mp, despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu
mortar de ciment cu piatra de aceiasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul benzilor
de mortar de ciment cu piata de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe
muchie, cu fata superioara la nivelul imbracamintii de pardoseala.
In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic, preparate cu ciment alb, se mai
adauga si 15 25% ciment obtinut (in volume fata de cimentul alb) pentru a se evita
aparitia fisurilor datorita contractiilor.
b. Pardoseli de ciment
Aceste pardoseli se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de cca 20 mm
grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei role cu dinti), aplicata pe un
strat suport de beton sau pe planseul de beton armat. Prepararea mortarului se va face
cu un dozaj de 600 kg ciment la 1 mc de nisip. Se amesteca nisipul uscat si cimentul
pana la obtinerea unui amestec omogen si de culoare uniforma. Cantitatea de apa
folosita trebuie sa dea un mortar care sa se intinda usor cu mistria.
Stratul de mortar de ciment nu este necesar in cazul imbracamintilor de beton
sclivist imediat dupa turnarea acestuia.
Daca in incaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichid, atunci
pardoseala va fi prevazuta cu pante 1 1.5 % spre punctele de colectare.
Inainte de aplicarea imbracamintii din mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului
suport de beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf, mortar, ipsos, var,
pete de grasimi, uleiuri si se va uda din abundenta cu apa.
Realizarea stratului de mortar la grosimea prevazuta in proiect se va face prin
turnarea intre sipci de reper (martor). Fata vazuta sclivisita se obtine prin baterea
(CS)/Pag.11/45
mortarului cu mistria pana la aparitia laptelui de ciment, aruncarea pe suprafata a unei
cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea cu mistria.
In cazul suprafetelor rolate se va trece cu rola cu dinti pe suprafata imbracamintii,
imediat dupa sclivisirea ei. Pentru a se evita fisurarea datorita actiunii soarelui si
curentilor puternici de aer, pardoseala se va acoperi, dupa terminarea prizei, cu rogojini,
saci goi, care se vor stropi cu apa timp de 7 zile.
Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari de
pardoseala de ciment scilvisit, se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale.
c. Pardoseli din parchet
Acest capitol cuprinde specificaii pentru lucr rile de execuie a pardoselilor din parchet
din lemn masiv, cu lamba i uluc, din fag, stejar sau cer.
Pardoselile din parchet care vor fi folosite la lucrare vor fi alc tuite astfel:
1. Parchet montat prin lipire cu adeziv pe un strat suport din beton de pardoseal cu faa
fin dri cuit , turnat pe p mnt natural sau de umplutur , amenajat corespunz tor.
2. Parchet montat prin lipire cu adeziv pe un strat suport din mortar de ciment sau pe
suprafaa unei ape suport "GIF" din ipsos, pentru pardoseli sau direct pe suprafaa
plan eului de beton armat.
3. Parchet montat prin batere n cuie pe un strat suport format din pl ci din fibrobeton
a ezate pe un strat de nisip uscat.
4. Parchet montat prin lipire cu adeziv pe un strat suport din pl ci din fibre de lemn moi
(poroase), bitumate i antiseptizate (tip BA) a ezate pe un strat de egalizare din nisip
uscat.
Standarde i normative de referin
Standarde
1. STAS 44-84 - Produse petroliere. White-spirit rafinat.
2. STAS 62-86 - Toluen.
3. STAS 228/1-87 - Parchet de lemn masiv pentru pardoseli. Condiii tehnice generale de
calitate.
4. STAS 545/8-80* - Ipsos pentru construcii.
5. STAS 790-84- Apa pentru betoane i mortare.
6. STAS 1500-78 - Liani hidraulici. Cimenturi cu adaosuri.
7. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali.
8. STAS 2111-90 - Cuie din srm de oel.
9. STAS 3360-86 - Smoal de huil .
10. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase.
11. STAS 7848-78 - Pl ci din fibre de lemn. Pl ci moi tip S, B, i BA.
12. STAS8625-90 - Aditiv plastifiat mixt pentru betoane.
13. STAS 8819-88 - Cenu de centrale termoelectrice utilizat ca adaos n betoane i
mortare.
Normative
1. C 35-82 - Normativ pentru alc tuirea i executarea pardoselior.
Lucr ri care trebuie terminate nainte de nceperea execuiei pardoselilor
1. Tencuielile interioare, inclusiv reparaiile la perei i tavane, ca i pragurile ntre
nc peri.
2. Zugr velile i vopsitoria.
3. Montarea tmpl riei, ferestre (inclusiv geamurile) i tocurile u ilor.
4. Instalaiile electrice i de nc lzire (inclusiv probele de presiune).
5. Turnarea stratului de beton simplu marca BC 3,5, cu grosimea de 80...100 mm peste
infrastructura pardoselii.
6. Turnarea stratului suport din mortar de ciment sau a ternerea stratului de egalizare
din nisip uscat care vor acoperi toate denivel rile plan eului i eventualele conducte
existente la suprafaa acestuia; suprafeele acestor straturi trebuie s fie plane.
(CS)/Pag.12/45
Montarea parchetului
Montarea parchetului cu lamba i uluc prin lipire
1. Montarea parchetului se va face prin lipire cu Aracet D50 sau Crilorom DC 2100 pe
stratul de suport indicat
2. Inainte de montarea parchetului suprafaa suportului va fi cur at de praf iar piesele
de parchet se vor sorta dup fibr i culoare pentru 1- 2 rnduri complete.
3. Montarea se va ncepe cu lipirea frizurilor de perete la o distan de 10...15 mm de
perete i mbinarea lor la coluri la 45o; frizurile se vor nepeni fa de perete cu pene
a ezate la cca 0,5 m distan .
4. Lipirea lamelelor de parchet se va face dup minim 3 ore de la lipirea frizurilor.
5. Lamelele se vor aplica dup cca 10 minute de la ntinderea adezivului.
6. Pentru o mai bun ancorare n cmp lamelele se vor bate din loc n loc n cuie, n
dibluri montate n ap .
7. Asezarea lamelelor se va face conform desenului din proiect.
8. Circulaia peste parchetul lipit este permis dup 24 ore de la aplicare.
Montarea parchetului cu lamba i uluc prin batere n cuie
1. Se vor fixa n cuie, de-a lungul pereilor, frizurile de perete la o distan de 10...15 mm
de perete.
2. Frizurile de perete se vor nepeni fa de perete, cu pene a ezate la cca 0,5 m
distan .
3. Lamelele se vor bate ncepnd de la frizul opus u ii.
Lamelele vor fi b tute strns astfel nct lamba fiec rei piese s intre strns n ulucul
celeilalte.
4. A ezarea pieselor de parchet se va face conform desenului din proiect.
Finisarea parchetului
1. Cur area parchetului se va face dup terminarea eventualelor reparaii la zugr veli i
vopsitorii.
2. Cur area se va face mecanizat cu ma ina de ra chetat sau cu ma ina de lefuit,
aceast operaie putnd ncepe numai dup 4 zile de la montare.
3. Se vor monta pervazurile din lemn masiv prin batere n cuie sau prin lipire cu Aracet
D50 sau Crilorom DC 2100.
4. Dupa ra chetare, parchetul se va lustrui imediat cu cear de parchet dizolvat n
white-spirit.
Verific ri n vederea recepiei
Pe parcursul execuiei lucr rilor se vor verifica:
- respectarea proiectului n ce priveste calitatea materialelor i a desenului (modelului)
pentru montarea parchetului;
- calitatea stratului suport care trebuie s ndeplineasc toate condiiile
- meninerea umidit ii nisipului pentru stratul de egalizare sub 3%
Verificarea aspectului general al sapei "GIF" care nu trebuie s prezinte:
denivel ri, ondulaii, fisuri, cr p turi, asperit i sau zgrieturi care dep esc 3 mm, urme
de reparaii locale, poriuni neacoperite cu mortar, pete, etc.
La terminarea execut rii apei suport "GIF" se vor ncheia procese-verbale ca pentru
lucr ri ascunse n care s se menioneze gradul de calitate i de rezisten fa de
condiiile de exploatare.
Recepia apelor suport "GIF" se va face pe baz urm toarelor verific ri:
- rezistena mortarului din ipsos i nisip sau cenu de termocentral , determinat pe
cub va fi mai mare de 75% din marca prescris ; rezistena determinat va fi nscris n
procesul verbal de lucr ri ascunse care va fi prezentat Consultantului care va hot r
definitiv asupra accept rii ei;
- grosimea indicat n proiect (determinat prin sondaj n punctele indicate de
Consultant);
- planitatea suprafeelor;
(CS)/Pag.13/45
- gradul de netezire al suprafeelor.
Calitatea execuiei pardoselilor se va constata dup verificarea urm toarelor
condiii de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc suprafeele mbr c minilor din
parchet din lemn masiv, cu lamba i uluc i anume:
- aspectul, starea general a suprafeelor, modul de racordare cu suprafeele verticale;
- planitatea i orizontalitatea;
- respectarea pantelor din proiect (dac este cazul);
- montarea la acela i nivel a pieselor de pachet, al turate;
- m rimea rosturilor
- aderen la stratul suport
Pentru lucr rile g site necorespunz toare n urma verific rilor, Consultantul va
dispune executarea de remedieri locale sau refacerea lucr rilor dup caz.
d. Pardoseli din rasina epoxidica
Strat de acoperire epoxidic, bicomponent, pe baza de apa cu finisajmat/lucios
. DESCRIEREA PRODUSULUI
Stratul de acoperire epoxidic bicomponent, este un produs pe baza de apa,
netoxic,care dupa intarire prezinta un finisaj lucios satinat, cu o rezistenta buna la
abraziunesi cu efect antistatic.Se foloseste uzual in zone cu trafic intens cum sunt cele
pentru pardoseli in spitale,showroom-uri, birouri, spatii industriale, centre comerciale,
industria de alimente sibauturi etc.Pardoselile pe baza de rasini epoxidice nu doar ca
inlocuiesc cu succes celelaltetipuri de pardoseli existente din gama gresie, covor PVC,
parchet, dar au uncomportament excelent la uzura, fiind foarte usor de intretinut in timp.
CARACTERISTICI SI AVANTAJE
pe baza de apa, prietenos cu mediul
inodor pe timpul aplicarii
nu este inflamabil
usor de aplicat
aderenta la suprafete umede
rezistent la abraziune
finisaj lucios-satinat
rezistent la acizi diluati, baze si solventi pe baza de petrol
usor de curatat si intretinut
DATE TEHNICE (orientative)
Raport amestec (in greutate)
- 1:1Continut solide (in volum) - 54 %
Densitate amestec - 1,25 g/cm3
Vascozitate (cupa 4 mm DIN) - la 23 C 65 s
Timp de lucru (unitate de 10 kg) - la 23 C 1 h
Intervale de reacoperire - la 23 C min. 16 h si max. 48 h
Gata pentru trafic redus - la 23 C 36 h
Complet intarit - la 23 C 7 d
Temperatura admisibila a mediului si substratului - min. 10 C si max. 30 C
Umiditatea relativa admisibila - max. 75 %
METODA DE APLICARE
(CS)/Pag.14/45
Stratul de acoperire epoxidic este furnizat in pachete functionale, preambalate
inproportia exacta. Se recomanda ca inainte de amestecare, componentele A si B saaiba
o temperatura cuprinsa intre 15C - 25C. Se toarna intregul continut al partii Bin
recipientul partii A. NU SE AMESTECA MANUAL. Se amesteca cu un mixer tip spirala,la
o turatie mica (circa 300 rpm) pentru cel putin 2 minute. Pentru primul strat(amorsa) se
dilueaza materialul 10 % cu apa si se amesteca pentru cel putin 1 minut.Se razuie partile
laterale si fundul recipientului, in mod repetat, pentru a asigura amestecarea completa.
Se tine spirala mixerului cufundata in amestec pentru a evitaintroducerea aerului. NU SE
LUCREAZA IN AFARA RECIPIENTULUI FOLOSIT PENTRUAMESTEC. Dupa ce se
amesteca bine pana la o consistenta omogena, se toarnapartile amestecate A si B intr-
un recipient curat si se amesteca pentru inca un minut.De regula, stratul de acoperire
epoxidic este aplicat in doua straturi, unde consumulpe strat depinde de tipul de aplicare.
(VeziConsumul). Pentru primul strat, sesugereaza diluarea cu 10 % cu apa; produsul
se aplica pe suprafata pre-umezita cu o rola cu parul scurt. Pentru al doilea strat,
produsul estefurnizat gata pentru utilizare; in cazul anumitor conditii de aplicare, este
posibil caprodusul sa fie diluat pana la 5 % cu apa, mentinandu-se o proportie de
diluareconstanta in aceeasi zona. Daca se aplica ca un strat, folosirea unei pensule sau
apulverizarii fara aer este, de asemenea, posibila. Al doilea si, eventual, al treilea stratse
aplica dupa ce stratul anterior s-a uscat, dar de preferat in ziua urmatoare. Camarea
majoritate a substantelor de etansare pe baza de apa, este important sa seevite
marginile uscate, lucrandu-se intotdeauna umed-pe-umed in zonele desuprapunere, in
caz contrar semnele rolei fiind vizibile in finisajul final. Folosindu-se orola de dimensiune
medie, de maxim 40 cm, se incepe aplicarea cu mijlocul uneia dinlaturile scurte ale
pardoselii. Se introduce rola in materialul amestecat si se acopera osuprafata cu stratul
de acoperire epoxidic, paralel cu peretele, spre unul din colturi.Se introduce din nou rola
in material si se acopera o a doua suprafata, plecand de lapunctul de pornire spre
celalalt colt. Se deplaseaza spre inapoi si se repeta acesteoperatii, suprapunand prima
suprafata acoperita cu cativa centimetri. Folosindu-se adoua rola, incepand dintr-un colt,
se ruleaza inapoi stratul de acoperire epoxidic, faraoprire, spre celalalt colt. Se
decaleaza rola cu 10 20 cm si se ruleaza din nou faraoprire, spre peretele opus.
Intotdeauna se ruleaza in aceeasi directie, nu se aplica informa de cruce. Cand aproape
tot materialul aplicat a fost rulat inapoi, semai aplica inca doua suprafete si se ruleaza
inapoi cum se descrie mai sus. Folosindaceasta metoda, perioada dintre suprapuneri nu
trebuie sa depaseasca 1 4 minute,si in acest mod semnele vizibile de rola vor fi
reduse.Stratul de acoperire epoxidic se usuca in principal prin evaporarea apei, urmata
de oreactie chimica de legatura incrucisata. Prin urmare, cand se aplica stratul
deacoperire epoxidic, temperatura mediului si umiditatea au mare importanta.Umiditatea
mare (in special in combinatie cu temperaturi reduse) incetineste procesulde uscare si
nivelul luciului. Dupa aplicare, suprafata trebuie sa fie protejata impotriva contactului
direct cu apa pentru cel putin 24 h (15 C/50 % u.r.).
TRATAMENTUL PREALABIL AL SUBSTRATULUI
Toate substraturile trebuie sa fie structural solide, uscate si fara lapte de ciment
sauparticule libere. Se curata sapele elicopterizate de ulei, vaselina, urme de
cauciuc,pete de vopsea si alte impuritati care afecteaza aderenta. Metodele adecvate
depregatire a suprafetei sunt sablarea cu nisip sau cu alice, jet de apa la presiune
inalta,sau slefuirea.Dupa pregatirea suprafetei, rezistenta la intindere a substratului
trebuie sadepaseasca 1,5 N/mm2 (se verifica cu un tester de tractiune la o sarcina de
100 N/s).Continutul de umiditate reziduala a sapei de suport nu trebuie sa depaseasca 4
% (severifica, de exemplu, cu un dispozitiv CM). Temperatura substratului trebuie sa fie
cucel putin 3 K peste punctul de roua atat pe timpul aplicarii, cat si pentru cel putin 24ore
dupa aplicare (la 15C).
(CS)/Pag.15/45
CONSUM
Primul strat (amorsa): 0,15 0,25 kg/m2Al doilea si al treilea strat: 0,20 0,25
kg/m2
INTRETINERE. AGENT DE CURTARE
Curatarea si intretinerea regulata vor prelungi viata tuturor pardoselilor din rasini,
vorimbunatati aspectul si vor reduce tendinta de retinere a murdariei. Sunt
disponibileechipamente specializate si substante de curatare a podelelor, iar producatorii
sifurnizorii de solutii de curatare sunt in masura sa ofere recomandari despre
regimurilede curatare adecvate. Consultati serviciile tehnice pentru informatii detaliate
Sculele refolosibile trebuie sa fie curatate cu grija imediat dupa utilizare, cu apa.
Dupace materialul s-a intarit, este necesara curatarea mecanica, care este usurata
prinintroducerea sculelor in CONICA Cleaner 40.
AMBALAJ. DEPOZITARE
Stratul de acoperire epoxidic este furnizat uzual in pachete functionale de 10 kg si
de30 kg (variaza functie de marca de firma). Se depoziteaza in containerele originale,
inlocuri uscate si la o temperatura intre 15 25 C.Nu se expune la lumina directa a
soarelui. Se protejeaza impotriva inghetului. Pentruo durata maxima de depozitare in
aceste condittii, vezi eticheta "Best Before.
AVERTIZARI SI MASURI DE SIGURANTA
In starea intarita, stratul de acoperire epoxidic nu este periculos din punct de
vederefiziologic, insa la punerea in opera a materialului trebuie luate urmatoarele masuri
deprotectie:- se poarta manusi, ochelari si imbracaminte de protectie;- se evita contactul
cu pielea si cu ochii, in caz de contact cu ochii, se solicita ingrijiremedicala;- se evita
inhalarea vaporilor, cand se lucreaza cu produsul, nu se mananca, nu sefumeaza si nu
se lucreaza in apropierea unei flacari deschise.Pentru date suplimentare in legatura cu
avertizarile de siguranta, reglementarileprivind transportul si gestionarea deseurilor, se
va consulta Fisa de siguranta aprodusului respectiv. Reglementarile asociatiilor
profesionale locale si/sau ale altorautoritati care reglementeaza siguranta si igiena
muncitorilor care manipuleaza rasiniepoxidice trebuie sa fie respectate.
3.11. REGULAMENT UE 2004/42 (GHID Deco-Paint)
Acest produs se conformeaza cu directiva UE 2004/42/EG (directiva Deco-Paint)
sicontine mai putin decat limita maxima admisibila de VOC (Etapa 2, 2010).
Inconformitate cu directiva UE 2004/42, continutul maxim admisibil de VOC
pentruProdusul Categoria IIA /j tipul wb este 140 g/l (Limita: Etapa 2, 2010). Continutul
deVOC pentru stratul de acoperire epoxidic este < 140 g/l (pentru produsul gata
deutilizat).
e. Scafe sau plinte
Scafele sau plintele sunt obligatorii la incaperile prevazute cu instalatii de apa (bai,
WC, bucatarii, spalatorii, laboratoare), in incaperile de colectare a gunoaielor menajere,
la scari, la balcoane si in general, la incaperile unde este pardosela rece.
Plintele prefabricate nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete prin
intermediul unui strat de mortar de ciment cu dozajul de 400 kg ciment mc, de nisip, ele
(CS)/Pag.16/45
se vor monta astfel incat, in fata lor, sa iasa afara cu 5 8 mm fata de planul tencuielii
peretelui.
Plintele prefabricate din beton mozaicat se monteaza dupa executarea pardoselii
orizontale cuprinzand urmatoarele operatii:
- trasarea;
- stropirea cu apa a suprafetei peretelui;
- prepararea spritului de ciment;
- stropirea cu sprit de ciment a peretelui;
- asternerea unui strat de mortar de ciment pe spatele plintei, asezarea si frecarea
prin presare a plintei in stratul de poza;
- turnarea laptelui de ciment in rosturi;
- finisarea mecanica a plintelor;
- curatirea, spalarea si lustruirea plintelor.
Plintele din mozaic turnate pe loc (la balcoane) se vor face cu dozajele si in
conditiile tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnat. Inaltimea lor va fi de 100
mm, iar grosimea lor va fi astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5 - 8 mm, ele fiind
turnate direct pe perete sau pe prefabricat.
La imbracamintile din ciment sclivisit se vor executa scafe de 10 15 cm inaltime,
turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste
pardoseli.
f. Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special (de catre seful punctului
de lucru):
- stratul suport rigid al pardoselii, sa fie plan, se admit denivelari izolate de cel mult
10 mm sub dreptarul de 2 m lungime;
- turnarea imbracamintii pe stratul suport;
- corespunde cu proiectul.
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru
remediere sau refacere.
g) SISTEM DE IZOLARE TERMICA A PERETILOR EXTERIORI:
Descriere succinta
Sistemul este reprezentat prin:
- placile de polistiren expandat ignifugat, realizate la dimensiuni tipizate de 100 x 50
cm, cu grosimea 2 12 cm;
- adezivul pentru spaclu, prezentat sub forma uscata predozata si formata dintr-un
amestec omogen si fin de ciment, nisip cuartilic selectat cu granulatia maxima de 0.3
mm si rasini sintetice. Adezivul se utilizeaza pentru pozarea placilor din polistiren pe
suprafata suport si pentru realizarea unei adeziuni superioare intre aceasta si
straturile de finisaj ce se aplica pe suprafata;
- plasa de fibre de sticla, realizata din fibre de sticla dispuse in retea rectangulara cu
ochiurile de 44 mm. Plasa are rolul de a creea o legatura stabila atat intre placile
termoizolante, cat si intre aceasta si adezivul de spaclu din stratul superior;
- grundul este un produs realizat pe baza de rasini sintetice si are rolul de a spori
adrenta stratului de finisaj.
- tencuiala este realizata tot pe baza de rasini sintetice si se livreaza gata preparata,
intr-o gama cromatica diversa. Prin aplicare, tencuiala formeaza un strat continuu,
relativ dur, rezistent la actiunea agentilor agresivi de mediu, la radiatia ultravioleta, la
(CS)/Pag.17/45
fenomenele succesive de inghet dezghet, impermeabila la apa dar permeabila la
vapori.
Punerea in opera
Punerea in opera se face pe un strat uscat, fara praf, plan si cu capacitatea portanta
corespunzatoare. In faza initiala se monteaza profilul de soclu fie cu ajutorul unor dibluri,
fie prin lipire. Se lipesc apoi placile de polistiren expandat, in puncte, cu adeziv, aplicat
direct pe placa de polistiren.
Pe suporturile netede, adezivul se poate aplica si pe intreaga suprafata a placilor
utilizand spaclul cu dinti. Prin aranjarea si presarea pliurilor se urmareste obtinerea unei
suprafete plane in zonele de contact si cu rosturi cat mai mici. In rosturile dintre placi nu
se va aplica adezivul pentru spaclu pentru a nu se forma o punte termica.
La colturile cladirii se va face o dibluire suplimentara cu 2 dibluri/placa la o distanta
de maxim 40 cm de colturile cladirii. Adancimea de ancorare a diblurilor va fi de minim
35 mm pentru materialele compacte (beton, caramida). Suruburile se strang astfel incat
sa patrunda sub planul dat de placile din polistiren. Spatiul ramas se umple cu adeziv si
se niveleaza cu spaclul.
In zonele de colt al golurilor de ferestre si usi, inainte de armarea generala se aplica
o armare suplimentara cu plasa dispusa in pozitia diagonala.
La muchiile cladirii plasa din fibra de sticla se petrece pe o latime de 20 cm peste
muchie.
Conditii de punere in opera
Punerea in opera a sistemului de izolare termica se face de catre echipe specializate
in acest gen de lucrari, fara dificultati particulare intr-o lucrare de precizie normala.
Punerea in opera se efectueaza conform instructiunilor elaborate de producator, cu
respectarea prevederilor din agrementul tehnic.
h) TERMOIZOLATII CU POLISTIREN:
Standarde, normative si prescriptii
STAS 6427/3/89 Termotehnica, calculul rezistentei la transfer termic si stabilitate
termica
STAS 6472/10/85 Termotehnica, transferul termic la contactul cu pardoseala
STAS 6272/4/89 Termotehnica, comportarea elementelor de constructie difuzia
vaporilor de apa.
STAS 1907/1/90 Instalatii de incalzire. Calculul necesar de caldura.
STAS 6472/2/83 Higrotermica. Parametrii climatici exteriori
STAS 6472/5/73 Higrotermica. Principii de calcul si alcatuire pentru acoperisuri
ventilate
STAS 7109/86 Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri si unitati de
masura.
STAS 6472/6/88 Termotehnica. Permeabilitatea la aer a materialelor si elementelor
de constructii.
STAS 2355/3/87 Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si terase.
Conditii tehnice.
STAS 2389/77 Lucrari de tinichigerie la constructii civile si industriale
STAS 7862/80 Polistiren
STAS 138/80 Carton impregnat CI 300
STAS 1667/76 Nisip
STAS 7064/78 Impaslitura din fibra de sticla bituminata tip IB 1200 si IA 1100
STAS 7064/78 Bitum pentru hidroizolatii
STAS 539/79 Filer de calcar
(CS)/Pag.18/45
STAS 889/89 Sarma de otel moale zincata 3mm
STAS 2543/76 Plasa STM 3/10
C107/82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la
cladiri.
Norme si prescriptii pentru protectia muncii
La proiectarea si executarea lucrarilor de termoizolatii se vor respecta prevederile
Regulamentului privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat MLPAT
nr.9/N/1993, Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj, aprobate de
MC Ind. cu ordinul nr.1233/D-1980.
Pentru timp de polei, ceata deasa, vant, ploaie sau ninsoare, indiferent de
temperatura aerului, lucrarile de izolare la exteriorul cladirii se vor intrerupe si proteja.
Pentru muncitorii care lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin scari
montate anume. Legatura cu centuri de siguranta a muncitorilor este obligatorie (in cazul
acoperisului terasa), precum si a unei plase generale rezistente la caderea unui om.
Ridicarea materialelor pe acoperis trebuie facuta intr-un container.
Pe intreg conturul acoperisului trebuie sa fie montata o balustrada de protectie.
Norme si prescriptii pentru paza contra incendiilor
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT
9/N/15.03.1993
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de MI
381/04/03/1993 si MLPAT 7/N/03.03.1993
C300/1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor.
Hotararea guvernului Romaniei nr.51/1992-616/1993 privind unele masuri pentru
imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor
I) SCARI CU FINISAJE OBISNUITE:
Standarde, normative si prescriptii
SR 388/95 - Ciment Portland
SR 1500/96 - Ciment Pa 35
STAS 1667 76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
STAS 1030 85 - Montare obisnuite de ciment
STAS L17 - Grupa oxizi, pigmenti, paminturi colorate
STAS 601/1- 84 - Corpuri abrazive
STAS 4992 68 - Acid oxalic tehnic (sare de macris)
STAS 709-84 - Apa
Produse:
Trepte si contratrepte prefabricate conf.N.I. a producatorului din beton mozaicat.
Materiale:
ciment Pa 35 - conf. SR 1500/96
ciment alb - conf. SR 7055/96
nisip - conf.STAS 1667-76
oxizi, coloranti - conf.STAS - L17 grupa coloranti
piatra de frecat - conf.STAS 601/1-84
sare de macris - conf.STAS 4992-68
apa - conf.STAS 790-84
(CS)/Pag.19/45
Conditii de executie
Reguli generale
- Elementele scarilor se vor realiza fara denivelari la treceri intre podeste si trepte;
treptele vor fi orizontale, contratreptele verticale iar plintele si vangurile vor urma linia
rampei.
- Executarea fiecarei etape componente al executiei scarii se va face numai dupa
executarea elementului precedent, constatarea ca acesta a fost complet si bine
executata.
- Controlul cotelor elementelor realizate, al materialelor, dozajelor si al procesului
tehnologic se va face pe toata durata si etapele executiei elementelor scarilor.
Lucrari care trebuiesc terminate sau pregatitoare
- Executarea elementelor scarilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor
prevazute ca elemente suport: treptele din beton brut executate incorporat cu rampa
de rezistenta cu scari.
- Se vor verifica planeitatea, orizontalitatea si dimensiunile treptelor de beton brut
suport al elementelor finite ale scarii.
- In zonele cu neregularitati ce depasesc abaterile admise, corectarea suprafetei se
face prin spituire, curatare si spalare si daca este cazul, se va aplica un mortar de
ciment, avind acelasi dozaj ca stratul suport.
- Se verifica existenta liniei de nivel de referinta atat la partea superioara a rampei
(podestul superior), cat si la partea inferioara (podestul inferior) fara de care se
cotelor proprii de executie.
Executarea imbracamintii scarilor
a. din mortar de ciment sclivisit
Se va masura inaltimea reala a rampelor intre cele doua podeste si tinand seama
de numarul de trepte prevazute in proiect pentru fiecare rampa se va determina
inaltimea treptelor in baza careia se stabilesc dimensiunile tiparelor acestora.
Turnarea treptelor si contratreptelor in tipare, cu sau fara profil la treapta, se incepe
de la partea superioara a rampelor si se realizeaza din mortar de ciment 600 kg la 1 m3
nisip, cu consistenta ce va permite sa se intinda usor cu mistria, fara sa fie prea fluid.
Mortarul de ciment se va prepara in cantitati strict necesare care pot fi puse in lucru
inainte de inceperea prizei.
Bateria mortarului de ciment proaspat asternut cu mistria, pana la aparitia laptelui de
ciment, aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment, inainte de inceperea prizei,
a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea repetata a mistriei.
Dupa executarea scliviselei treptelor, pentru evitarea fisurarii, imbracamintea de
mortar de ciment sclivisit se va proteja, dupa terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini,
saci goi, care se vor stropi cu apa timp de 7 zile.
Dupa decofrare contratreptele se vor uda si cu lapte de ciment se va obtine o
suprafata cat mai lisa, similara cu a treptei, prin astuparea porilor si netezirea
suprafetelor respective.
Se va interzice circulatia pe trepte pana la maturizarea scliviselei, sau se vor lua
masuri de protectie prin imbracarea treptelor cu scinduri, etc. pe care se va putea circula.
b. din mozaic turnat
Imbracamintea din mozaic la trepte si contratrepte se va executa din mortar de
ciment 600 kg la m3 piatra de mozaic, cu granulozitate continua sau discontinua si in
culorile cerute.
Pentru colorarea mozaicului se vor adauga colorant mineral in proportie de cel mult
5 % din greutatea cimentului.
(CS)/Pag.20/45
Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, se va face amestecand intai
bine cimentul cu colorantul uscat si apoi prin rasturnare peste piatra de mozaic, se
amensteca bine, dupa care se adauga apa necesara pana se va obtine un mortar ce se
va intinde usor, fara a fi fluid. Asezarea mortarului de mozaic in tipare se face ca si in
cazul mortarului de ciment sclivisit.
Dupa turnarea si terminarea prizei, contra fisurarii, scarile se vor proteja cu saci,
rogojini, rumegus de brad care se va uda periodic.
Finisarea suprafetelor treptelor si contratreptelor din mozaic turnat se va face prin
frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire.
In functie de timpul de priza al cimentului folosit, la cateva zile dupa turnarea
mozaicului, (sau dupa caz la cateva ore) acesta se va freca manual, iar tot timpul frecarii
suprafata se va mentine umeda. A doua frecare (slefuire) se va face cu o piatra abraziva
cu granulatie fina, pana la netezire perfecta, udandu-se suprafata cu apa. Suprafata se
matura, se spala cu apa curata, se lasa sa se usuce, se lustruieste cu sare de macris cu
o pisla si apoi se da cu ceara, operatii care se fac numai in conditiile terminarii pe santier
a lucrarilor ce pot produce deteriorarea treptelor si contratreptelor sau, cand se mai
lucreaza pe santier, acesta se protejeaza atent pentru a se putea circula pe scara.
c. din placi prefabricate din beton mozaicat
Imbracamintea treptelor si contratreptelor prefabricate din beton mozaicat se va
monta pe rampa scarii pe profilul treptelor brute, pe un strat de mortar de ciment 400 kg
1 mc nisip.
Treptele si contratreptele vor avea dimensiunile cerute si detalii de executie la
proiect si nu se admite prelucrarea acestora, mecanic sau manual pe santier, pentru
adaptarea dimensiunilor prefabricatelor rezultate din executie.
Pentru evitarea oricaror abateri la montaj, dimensiunile treptelor burte executate, se
verifica cu datele din proiect si se fac corecturile ce se impun la montarea prefabricatelor
(pina la cca.10 mm) prin montarea pozitiei contratreptelor fata de treptele pe verticala
sau orizontala.
Inceperea montarii prefabricatelor se face de la treapta de sus spre baza rampei,
prin montarea succesiva a prefabricatelor pe un pat de mortar de ciment, cu respectarea
stricta a orizontalitatii si verticalitatii fiecarui element. De asemenea, dimensiunile se vor
respecta riguros si in special inaltimea treptelor.
Se curata mortarul de prindere refulat si se rostuiesc cu ciment, adus la culoarea
mozaicului, zonele de contact intre trepte si contratrepte, precum si la contactul cu
peretele sau vangul rampei.
Dupa intarirea mortarului, suprafata prefabricatelor de mozaic se va curata si slefui
cu piatra de slefuit cu granulatie fina. Suprafata se spala cu apa curata si se sterge cu
carpa, dupa care se ceruieste. Pentru circulatie, treptele astfel finisate se protejeaza cu
scanduri bine prinse si in special muchia cu profil a treptelor.
d. plinte la scari
Plintele la scari se executa obligatoriu, acestea putandu-se executa in linie continua
sau in trepte, asa cum prevedea proiectul.
Plintele se vor executa in conditiile tehnice indicate la imbracamintile treptelor din
ciment sclivisit, mozaic turnat si din placi de beton mozaicat. Plintele nu se vor executa
pe tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat de mortar de ciment. La
partea superioara, delimitarea se face cu sipci geluite si tampoane de ipsos.
Executarea pe loc sau montarea se va face astfel incat plintele sa nu depaseasca
fata tencuielii cu 5-8 mm la cele executate pe loc si max.10-12 mm la cele prefabricate.
(CS)/Pag.21/45
Conditii de calitate
Se va face o verificare prin examinare vizuala si masuratori locale.
Treptele trebuie sa fie de inaltime egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni si
mod de finisare, prevederilor proiectului.
Intre doua podeste consecutive, treptele trebuie sa fie identice, cu suprafata
orizontala, iar imbracamintea trebuie sa fie fixata de suport si sa corespunda conditiilor
de calitate cerute pardoselilor din acelasi material.
Orizontalitatea treptelor si verticalitatea se verifica la fiecare treapta cu dreptarul si
nivela. Abaterile limita sunt:
- la orizontalitatea treptelor 1 mm/m
- la verticalitatea contratreptelor 1 mm/m
- la inaltimea treptelor 1 mm/m
Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau
stirbituri; de asemenea treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte
reparatii locale ale unor stirbituri produse in timpul executiei.
Lucrarile care nu corespund la cele de mai sus, se corecteaza daca este posibil sau
se inlatura partile necorespunzatoare si se refac.
J) BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE:
STAS 395/88 - Otel laminat - Otel lat.
STAS 333/87 - Otel laminat cald - Otel rotund
STAS 334/88 - Otel laminat la cald - Otel patrat.
STAS 424/91 - Otel laminat - Cornier cu aripi egale
STAS 425/80 - Otel laminat - Otel cornier cu aripi neegale
STAS 564/86 - Otel laminat-Otel U
STAS 566/86 - Otel laminat. Otel T cu aripi egale si muchii rotunjite.
STAS 3097/80 - Grunduri anticorozive pe baza de miniu.
NI - Chituri de baza de ulei.
STAS grupa L23 - Vopsele de ulei
SR ISO 1125/94 - Electrozi sudura.
SR 9795/1/97 - Abrazivi pe suport. Foi si coli.
SR 9795/2/97 - Abrazivi pe suport. Discuri.
SR 9795/3/94 - Abrazivi pe suport. Rulouri.
SR 9795/4/97 - Abrazivi pe suport. Benzi fara sfarsit.
Materiale
Toate materialele vor avea Certificate de calitate si/sau Agrement Tehnic:
- balustrade metalice din otel laminat conf. N.I.producator.
- grile metalice din otel laminat conf. N.I. producator.
- alte confectii metalice conf. N.I. producator.
- electrozi sudura, conform SR ISO 1125/94.
- grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb conf. N.I. producator.
- vopsele de ulei grupa L23 STAS - lacuri si vopsele.
- hartie pentru slefuire SR 9795/1, 2, 3, 4/97
Conditii tehnice de calitate
Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie indeplinite de imbinarile pieselor,
precum si metodologia de verificare a calitatii acestora, sunt cele prevazute in
Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente,
indicativ C 56/85 capitolul I 5 punctul 2;
(CS)/Pag.22/45
Receptia la primirea pe santier a confectiilor din otel realizate in uzina se va efectua
conform Normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor C 56/85, capitolul 3.
Verificarea calitatii lucrarilor de montare:
a) Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare;
- executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier;
- verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remedieri;
- existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiei, in
vederea montajului, prevazute in desenele tehnice, inclusiv pozitionarea
elementelor de legatura, sustinere sau ancorare.
b) Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare:
- indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiecte;
- verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe in timpul
fazelor de montaj. Abaterile admise se vor inscrie in prevederile Norm. C 56/85 -
anexa 15.3.
- receptia partilor ce devin ascunse, se va consemna intr-un proces-verbal si
conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare.
- verificarea sudurilor ce se fac la montare conform indicatiilor din proiect.
c) La terminarea lucrarilor de montare se vor verifica:
- certificatele de calitate ale confectiilor metalice, Agrement tehnic
- procesele-verbale de lucrari ascunse, buletin de incercari, dispozitii de santier
etc.;
- procesele-verbale de receptia lucrarilor;
- piesele scrise si desenate ale proiectului, cu toate modificarile si completarile de
pe parcursul executiei.
Verificarea directa se refera la:
- terminarea completa a lucrarilor de montare;
- verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de
montare
- verificari cerute de Normativul C 56/85, care se vor consemna in procesele-
verbale.
Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sunt cele prevazute in
Normativul C 6/85. Toate procesele-verbale se incheie intre executant si investitor
(dirigintele lucrarii).
K) HIDROIZOLATII CU MATERIALE BITUMINOASE:
STAS 2355/2 87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de
constructii.
STAS 2355/3 87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si
acoperisuri.
C 112 86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din
materiale bituminoase.
SR 1046/97 - Panza bitumata PA 55, PA 45.
SR 7016/1 93 - Impaslitura din fibre de sticla bitumata IA 1100, IB 1200, IBP
1200.
SR 138/94 - Carton asfaltat CA 300, CA 400.
STAS 7064/78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.
STAS 1667/76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali.
STAS 663/89 si 491/70 - Plumb (sub forma de benzi).
(CS)/Pag.23/45
Cartoane bituminoase tip CA 300, CA 400, conform SR 138/94.
Impaslitura din fibre de sticla bituminate tip IA 1100, IB 1200, IBP 1200, conform
SR 7016/1-93.
Panza bitumata tip PA 55, PA 45, conform SR 1046/97.
Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78.
Filer de calcar, conform STAS 539-79.
White-spirit conform STAS 44-84.
Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491/70.
Tabla zincata, conform STAS 2028/80.
Placi prefabricate din beton conform NI de productie.
Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm) conform STAS 1667/76.
Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de
protectie conform normelor in vigoare.
Terase si acoperisuri
Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +5oC. Sub
aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C
16-84.
Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220
o
C, iar in momentul
lipirii straturilor va fi cuprinsa intre 160
o
si 220
o
C.
Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se
vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3-87 si conditiilor de la pct. 3.5 din
normativul C 112-86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire
si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a
elementelor din tabla si alte lucrari similare.
Bariera contra vaporilor, straturile de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe
suporturile din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de
bitum cu minimum 300 g/m2.
Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat,
numai in perioade de timp cu temperatura exterioara pina la +6
o
C, iar cu emulsie de
bitum pe suportul umed la temperatura peste +8
o
C.
Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP
1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai
mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate,
prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm
si asezate cu partea blinds pe suport.
Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca 25 cm in jurul gurilor de
scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele
aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime,
asezate la 1 m distanta.
Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie,
lipita si acoperita cu mastic de bitum, cu suprapuneri de -10 cm si trebuie sa acopere
complet partea inferioara a stratului de izolare termica.
Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va
executa in atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minium 1,5 kg/mp mastic de bitum
cald, intins cu peria pe foile bitumate.
Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de
max. 20% se va executa prin lipitea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din
bitum preparate cu maximum 30% filere minerale, cu punctele de inmuiere 1b in functie
de panta (pina la 20% bitum H 80/90).
(CS)/Pag.24/45
Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din
normativul C 112/86 art.3.20.1-3.20.6.
Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor
executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de
bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40-
50 cm.
La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite
aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia
bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si
continuitatea etansarii in aceste locuri.
La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea
orizontala a aticului, minium 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai
mare se va ridica pana la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante
de cca 50 cm.
Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se
va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea
de otel beton 6 mm la 25 cm.
Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarile
fizice si mecanice astfel:
- La strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse,
hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile in
suruburi.
- La strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse,
etansarea hidroizolatiei cu elementele verticale se va executa, dupa umplerea cu
mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau
tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisate pe element cu sarma sau
colier.
- Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform normativului C 112-86
punctele 3.24-3.24.2.
Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea
mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25,
3.26-3.26.7.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panza,
impaslitura, sape etc. se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.
Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor
din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie tabla etc.).
Elemente subterane
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune,
trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2-87, ale normativului C 112-86, cap.4.8
si ale detaliilor respective ale proiectului.
Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.
Protectia hidrozolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum
12,5 cm grosime. Elementele de beton pentru rigidizarea protectiei de zidarie se vor fixa
cu distantieri pentru a nu strapunge hidroizolatia.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizat prin
planurile de executie ale proiectului.
(CS)/Pag.25/45
L) ZUGRAVELI SI VOPSITORII:
C3 76 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
STAS 16 70 Ulei de in silicavat
STAS 18 70 Ulei tehnic de in
STAS 2078 70 Ulei tehnic de rapita
STAS 2710 70 Ulei tehnic de floarea soarelui
STAS 146 70 Var pentru constructii
STAS 790 73 Apa pentru mortare si betoane
STAS 1581 81 Hartie pentru slefuire uscata
STAS 4593 68 Corpuri abrazive cu ceramica
STAS 232 73 Caolin spalat de Arges
STAS 545 66 Ipsos de constructii si ipsos de modelat
STAS 4888 68 Caolin spalat de Harghita
STAS 88 73 Clei de oase
STAS 45 75 Benzina
STAS 3124 75 Diluant D 104 pentru produse pe baza de ulei
STAS 5192 75 Grund pentru astupat porii
STAS 6592 75 Chituri pe baza de ulei
NI 90 61 Vopsele, lacuri si emailuri pe baza de ulei, grund anticoroziv pe baza
de minium de plumb
STAS 44 67 White spirt rafinat agrementul tehnic pentru vopsele lavabile
instalatii aferente
Executia lucrarilor
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli, toate lucrarile de: tencuieli, glet,
placaje, pardoseli reci, exclusiv lustruirea lor, instalatii sanitare, electrice si de incalzire
trebuie sa fie terminate.
La incaperile cu parchet sau PVC, zugravelile se vor executa inaintea aplicarii
imbracamintii pardoselii si se vor lua masuri de protectie a stratului suport.
Tamplaria metalica si cea de lemn trebuie sa fie montata definitiv, cu toate
accesoriile montate corect, cu exceptia drucarelor si a sildurilor, care se vor monta dupa
vopsirea tamplariei. Inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor,
trebuie sa fie complet executate lucrarile la fatada constructiei, ca: jgheaburi, burlane,
streasini, cornise, glafuri, socluri, cofrete, etc.
Pregatirea suprafetelor
In vederea finisarii cu zugraveli se va avea in vedere ca suprafetele trebuie sa fie
cat mai fin finisate, astfel ca urmele de drisca sa fie cat mai putin vizibile. In cazul
suprafetelor tencuite sau din beton plane si netede, toti porii ramasi se vor umple cu
mortar de ciment var, dupa ce in prealabil, bavurile si dungile iesinde in relief au fost
indepartate. Urmele de control se vor freca cu hartie sau cu peria de sarma.
Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie
sa fie plane sau netede, fara desprinderi sau fisuri; varul folosit trebuie sa aiba o vechime
de cel putin 14 zile.
Toate fisurile, neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi
compozitie cu cea a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate se
prepara din doua parti de ipsos si o parte de apa. Pasta se va prepara in cantitati care sa
poata fi folosita inainte de sfarsitul prizei ipsosului. Pentru spacluirea suprafetelor mai
(CS)/Pag.26/45
mari se foloseste si pasta de ipsos var, in compozitie de o parte ipsos o parte lapte
de var (in volum). Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hartie de
slefuit, dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele curate si bine uscate.
Se verifica si corecteaza suprafetele de lemn ale tamplariei, asfel ca nodurile sa fie
taiate, cuiele ingropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate.
Accesoriile metalice ale tamplariei, care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie,
vor fi grunduite cu grund anticoroziv si apoi vopsite.
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar,
vopsea veche, noroi, gheata, etc. Rugina se indeparteaza prin frecarea cu perii de
sarma, spacluri de otel, etc. Petele de grasime se sterg cu tampoane muiate in solventi
(White spirt, terebentina). Tamplaria metalica se aprovizioneaza grunduita cu grund
anticoroziv.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor vor incepe la o temperatura de minimum
+ 5
0
C pentru zugraveli si cel putin + 15
0
C pentru vopsitorii. Se vor mentine aceste
temperaturi pe tot timpul executiei lucrarilor si cel putin inca 9 ore pentru zugraveli si 15
zile pentru vopsitorii. Finisajele cu zugraveli si vopsitorii la fatade nu se vor executa pe
timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii. De asemenea se
va evita lucrul la fatade in orele de insorire maxima sau la vant puternic.
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare expirat.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor executa panouri cu
mostre. Se va indica pe fiecare panou tipul de vopsea lavabila sau de ulei utilizat. Se vor
stabili si culori preferate. Beneficiarul va indica tipul de vopsea ce va fi folosit, iar panoul
respectiv va fi marcat si va constitui panoul mostra.
Aplicarea zugravelii
Se aplica un strat de sapun, dupa care se face repararea defectelor marunte la
tavane si pereti cu pasta de ipsos. Dupa uscarea si slefuirea reparatiilor se aplica un
strat de sapun pe portiunile reparate, dupa care se va aplica compozitia de zugraveala in
trei straturi succesive, pe intreaga suprafata.
Atat sapunul, cat si primul strat de zugraveala, se aplica cu bidineaua. Ultimele
doua straturi de zugraveala se aplica mecanizat, cu aparate de pulverizat.
Compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata cu solutia de clei, se va
intrebuinta in timp de 24 48 dore, deoarece se altereaza cu timpul, in special vara.
Vopsitoria de ulei se aplica cu glet de ipsos sau pe suprafete de lemn sau metal, dupa
terminarea lucrarilor pregatitoare.
In vederea realizarii vopsitoriilor pe suprafete gletuite se aplica un grund de
imbinare incolor.
Tamplaria de lemn si cea metalica se furnizeaza pe santier gata grunduite, cu
grundul de imbinare si respectiv grundul anticoroziv. In cazul unor elemente din lemn sau
metal, care au fost confectionate pe santier, acestea se vor grundui pe santier, in functie
de natura vopselei ce se executa. Grundurile se vor aplica intotdeauna manual, cu
pensula, pentru a se asigura o legatura mai buna a vopsitoriei cu suprafata suport.
Dupa grunduiri se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si
stergerea de praf dupa uscare, apoi, in cazul unor lucrari de calitate superioara, se
executa una sau doua spacluiri complete a suprafetelor, urmate de slefuiri dupa uscare
si stergere a prafului rezultat. Chituirea si spacluirea se fac cu chit de ulei pentru
aplicarea cu spaclul.
Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit, prin diluare cu un diluant
special D 101-3, cu clei sau vopsea la culoare. Diluantul se adauga la chit pana la
aplicarea consistentei de lucru necesare pentru spacluire.
(CS)/Pag.27/45
Slefuirile succesive se fac cu hartie swau, panza de slefuit sau cu piatra de slefuit
cu granulatii din ce in ce mai mici, pentru diferite straturi, in functie de rugozitatea
suprafetei suport si de calitatea ceruta.
Aplicarea vopselei se face in trei straturi. In cazul finisarii transparente se aplica un
strat de grund si 1-2 straturi lac de ulei. Inainte de aplicare, vopseaua se strecoara prin
site (900 ochiuri/cmp) si se potriveste la consistenta necesara de lucru, prin amestecarea
cu un diluant corespunzator cu natura vopselei respective, amestecul se face 5-10%
diluant.
Vopseaua se va aplica intr-un strat uniform, fara a se lasa urme mai groase sau mai
subtiri de vopsea si va fi intinsa pana la obtinerea unei bune adeziuni la stratul suport.
Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare unul fata de
celalalt.
Ultimul strat de vopsea se intinde, de preferinta, astfel:
- de sus in jos, la pereti;
- in lungul fibrelor la elementelor din lemn;
- pe linia de cea mai mare panta.
Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se netezeste cu pensule speciale
cu parul moale. Dupa uscare, suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit HS 80. Dupa
aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va netezi cu pensule moi.
In cazul ca este necesar, dupa fiecare strat de vopsea (cu exceptia ultimului), se
executa slefuiri sau eventual si chituiri slefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de
ulei. Dupa fiecare slefuire se sterge bine praful de pe suprafata cu pensule moi sau
carpe care nu lasa scame.
Slefuirea si aplicarea unui nou strat se face dupa minimum 24 ore de la aplicarea
stratului precedent, dupa uscarea acestuia.
Incaperea unde se vopseste trebuie sa lipsita de praf si bine aerisita, insa fara
curenti puternici de aer.
Foile de usi, cercevelele ferestrelor si alte elemente detasabile, pot fi vopsite inainte
de montarea lor, cu conditia ca efectuarea lucrarilor de vopsire si depozitarea
elementelor vopsite sa se faca intr-o incapere lipsita de praf si curent.
In cazul in care la terminarea lucrului, in vase ramane vopsea neconsumata, peste
aceasta se toarna putin solvent, pentru a se impiedica formarea unor pojghite tari, pana
la reluarea lucrarilor de vopsire.
Vopsitorii cu vopsele lavabile
Vopsitoria cu vopsele lavabile se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafete rectificate
dupa terminarea lucrarilor pregatitoare.
Vopsitoria cu vopsele lavabile se aplica in doua straturi succesive, aplicate unul
dupa altul, dupa uscarea primului strat. Primul strat se aplica dintr-o solutie de vopsea
lavabila diluata, respectiv o solutie de 80% consistenta, acest strat constituind un strat
amorsa a vopsitoriei.
Cel de al doilea strat se aplica numai dupa uscarea primului strat. Aplicarea celor
doua straturi de vopsea lavabila se poate face manual sau cu pompa, functie de dorinta
executantului.
Pentru realizarea de suprafete cu nuante diferite de culoare se pot folosi coloranti
tip tempera sau coloranti de apa, adaugati in vopseaua lavabila. Acesti coloranti se
adauga atat in solutia amorsa, cat si in solutia stratului final.
Se va urmari sa se creeze o suprafata de finisaj uniforma, fara discontinuitati de
culoare. Se recomanda ca in zonele de neacoperire totala sa se intervina cu un strat
suplimentar local.
Verificarea lucrarilor
Se va verifica in mod special:
(CS)/Pag.28/45
Indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport, in cazuri de importanta
deosebita consemnandu-se aceasta in procese verbale de lucrari ascunse ;
Calitatea principalelor materiale ;
Corespondenta dintre proiect, dispozitiile ulterioare si panourile mostra ;
Aspectul supafetelor zugravite sau vopsite ;
Aderenta zugravelilor o zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma;
Tonul de culoare la vopsele sa fie acelasi si cu acelasi aspect lucios, sa nu
prezinte straturi stravezii, pete desprinderi, cute basici, scurgeri ;
Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe tamplaria vopsita ;
Separatiile dintre vopsitorii si zugraveli sa fie distincte, fara suprapuneri.
Lucrarile gasite necorespunzatoare vor fi refacute pe cheltuiala executantului.
M) TAMPLARIE DIN LEMN
STAS 466 92 Usi din lemn pentru constructii civile
STAS 799 88 Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice de calitate
STAS 4670 74 Modularea constructiilor. Goluri pentru usi si ferestre la cladiri de
locuit si social culturale
STAS 5333 78 Ferestre, usi de balcon si usi interioare din lemn pentru
constructii civile. Formate si alcatuiri
instalatii aferente
Materiale
Constructorul va prezenta beneficiarului tipul de tamplarie, conform tablourilor de
tamplarie. Tamplaria va fi echipata cu accesorii functionale de calitate: balamale,
broaste, manere, cremoane, etc, zincate sau nichelate.
Tocurile din lemn ale usilor vor fi grunduite, foile de usi se vor livra dupa specificatia
tablourilor de tamplarie finisate sau nefinisate la producator.
Tamplaria finisata se va transporta ambalata si protejata.
Tamplaria nefinisata se poate transporta neambalata. Piesele marunte ale usilor se
vor livra separat si se vor ambala in colete.
Montarea tamplariei
Montarea tamplariei se va face dupa terminarea executiei lucrarilor cu tehnologii
umede si anume: finisaje interioare si placaje, izolatii terase si izolatii interioare.
Golul zidariei va fi executat la dimensiuni fixe, cu sabloane verificate inainte de
montarea tamplariei. Ghermelele se vor fixa la executia zidariei, iar pozitia lor va fi
aparenta sau mascata.
Inainte de montare se recomanda ca tamplaria sa fie chituita, slefuita si sa se aplice
in primul strat de vopsea pentru protectia la umezeala. Tocul usilor se va fixa in gol cu
ajutorul penelor si se va verifica orizontalitatea si verticalitatea cu nivela cu bula, dupa
care se va fixa inghermele cu suruburi. Tocurile din lemn se vor proteja pe cant cu carton
bitumat, lipit cu bitum. Rostul dintre toc si zidarie se va etansa cu un strat de spuma
poliuretanica repartizata uniform pe orizontala si verticala, dupa care se va aplica un
strat de chit plastic sau elastic la exterior si eventual la interior.
Inainte de vopsirea definitiva se va verifica umiditatea lemnului, care nu trebuie sa
depaseasca 15%.
(CS)/Pag.29/45
Verificarea montajului tamplariei
Dupa terminarea lucrarilor de montaj se va verifica :
- Functionarea cu usurinta a cercevelelor, foilor de usi si a accesoriilor metalice de
inchidere deschidere ;
- Fixarea tocului in zidarie cu ajutorul unui numar suficient de suruburi, executarea
izolatiei de etansare si acoperirea rosturilor ;
- Asezarea corecta a tocurilor pe aceeasi linie si in acelasi plan.
Remedierile vor fi suportate de executant la comanda beneficiarului.
N) TAMPLARIE DIN PVC
Tmplrie fono-termoizolant din profile PVC, pentacamerale, armate pe contur cu profile
din oel zincat, cu grosimea minim de 1,5 mm, culoarea i accesoriile vor fi alese de beneficiar
dup primirea mostrelor.
Ferestrele vor fi mobile, cu deschidere simpl , iar u ile vor fi de balcon, cu sau
f r fereastr , conform tablourilor de tmpl rie.
Produsele vor avea obligatoriu certificatele de conformitate a calit ii privind
realizarea exigenelor eseniale i mai ales legate de rezistena la variaiile de
temperatur , factorul de atenuare a vibraiilor, modul de rigiditate la flexiune.
Garania minim a feroneriei va fi de 15.000 cicluri de funcionare, iar durata
medie de via a profilelor va fi garantat pentru 25 ani.
Coeficientul de izolare minim asigurat va fi 2,6 w/mpk.
Aprovizionarea tmpl riei, respectiv confecionarea ei, se va face n conformitate
cu tablourile de tmpl rie i specificaiile din plan ele de arhitectur . nainte de
aprovizionare se vor prezenta beneficiarului mostre de tmpl rie i accesorii, dup care
vor fi livrate pe antier cu toate elementele complet asamblate i ajustate, cu geamurile
termopan i cu toate accesoriile metalice montate i protejate.
Transportul i depozitarea se vor face cu grij , pentru a se evita deteriorarea.
Folia de protecie se va scoate numai dup terminarea tuturor lucr rilor care pot s
deterioreze tmpl ria sau geamurile.
Montarea tmpl riei se va face n perei de c r mid sau beton, conform detaliilor
de montaj ale furnizorului. Se recomand ca rostul de montaj s fie ntre 10 i 25 mm. Se
va asigura o etan are perfect ntre tmpl rie i zid rie, de asemenea ntre tmpl rie i
geam. Se va acorda atenie la montare astfel nct g urile de drenare a apei s r mn
neobturate.
Tmpl ria de PVC va fi executat n strns concordan cu detaliile din proiect i
va fi racordat cu glafurile.
Montarea tocurilor la u i, dac exist u i, se va face nainte de turnarea apelor
de pardoseal i de executarea tencuielilor. Montarea cercevelelor se va face dup
terminarea finisajelor cu procedee umede.
Se va verifica:
- existena certificatelor de conformitate a calit ii produselor
- certificatele de garanie ale produselor
- corespondena ntre proiect i lucrare
- asamblarea corect a elementelor componente
- prinderea tmpl riei de zid rie sau stlpi de beton
- nu se admit defeciuni din punct de vedere al planeit ii, verticalit ii, orizontalit ii,
aspectului, dimensiunilor, al prinderii accesoriilor i al etan eit ii.
- nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m
(CS)/Pag.30/45
- remedierile sau nlocuirile determinate de proasta calitate a produselor sau a
montajului se vor face de c tre furnizor sau constructor, dup caz, f r solicit ri
suplimentare de plat .
N) GEAM TERMOPAN
Standarde de referin
- STAS 9249/73 Geam termoizolant sau agremente tehnice
- C47/86 Instruciuni tehnice pentru folosirea i montarea geamurilor n construcii
Materiale
- geamuri termopan formate din dou foi de 6 mm grosime, cu spaiu de 8 mm ntre
ele, nchis ermetic prin procedeul de metalizare (lipit cu cositor prin intermediul unor
distanieri de plumb sau alte procedee), montate pe tmpl ria exterioar de PVC i
garnituri speciale de etan are a geamului (pentru exterior), montate pe tmpl rie de
PVC. Geamurile vor fi de tipul LOW E.
Pachetul de geam termoizolant va asigura o reducie fonic de cel puin Rm=29
dB i coeficient de transfer termic 1,7 w/mpk.
Condiii de calitate i verificarea lucr rilor
Geamurile trebuie s aib dimensiunile corespunz toare tmpl riei din proiect,
f r abateri ca grosime, f r zgrieturi, ciobituri sau alte defecte; dup montare,
suprafaa geamurilor trebuie s fie curat , plan , f r pete sau alte defeciuni.
Decontarea lucr rilor
Costul geamului termopan va fi inclus n ofert , n preul tmpl riei de PVC, deci
se pl te te odat cu plata acesteia.
O) FERONERIE SI ACCESORII
STAS 1587 88 - Balamale semiingropate pentru usa.
STAS 1548 91 - Cremoane pentru usi si ferestre.
STAS 2419 88 - Minere, silduri si rozete obisnuite pentru ferestre si usi.
STAS 3778 87 - Zavoare aplicate pentru ferestre.
STAS 2676 87 - Zavoare pentru usi cu doua sau mai multe canaturi.
STAS 1547 86 - Balamale ingropate pentru ferestre si usi.
Articolele de feronerie vor fi identice din punct de vedere al calitatii constructiei,
stilului, aspectului si finisajului cu cele care apar in catalogul producatorului si vor avea o
constructie robusta. Fiecare broasca va fi prevazuta cu 3 chei. Feroneria se va fixa pe
tamplarie din lemn cu holsuruburi, etc.
Livrare, depozitare, manipulare
Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra in cutii bine ambalate pentru a nu se
deteriora. Piesele de feronerie se vor livra in seturi, pentru o mai usoara evidentiere la
montajul pe tamplarie.
(CS)/Pag.31/45
Tamplaria se va aduce la santier cu feroneria gata executata (balamale, cremoane,
foarfeci, olivere si zavoare). Se vor monta ulterior drucarele si sildurile la usile interioare.
Usile de la intrare in apartamente, se vor monta cu toata feroneria inclusiv broasca
Yalle.
Protectia feroneriei
Elementele de feronerie se vor proteja in timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si
zugraveli, prin invelirea lor in panza impermeabila sau folie de polietilena.
Se va avea grija deosebita la transportul elementelor de tamplarie, avind feroneria
montata, pentru a nu deteriora feroneria.
Verificarea in vederea receptiei
Feroneria trebuie sa fie curata, fara urme de vopsea, zgarieturi sau deformari.
Elementele de inchidere: zavoare, broaste, drucare, cremoane, trebuie sa
functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asigure inchiderea etansa a tamplariei.
Piesele de feronerie si accesoriile, care nu corespund vor fi inlocuite cu altele care
sa functioneze perfect.
Se vor unge balamalele cu vaselina pentru a se evita uzarea in timp.
3.2. REZISTENTA:
Scoala existenta Corp A, cladire parter, de forma dreptunghiulara aprox.26.00 m
se consolideaza conform expertizei tehnice din OCT.2007 elaborate de Expertul Tehnic
Ing. Cruceanu I.Nicolae si Expertul Tehnic Ing. Petrovici Gh.Radu. Pe latura din Vest se
extinde cu un Corp B, nou, regim Parter, de dimensiuni in plan aprox. 8.75 x 30.00 m
respectiv printr-un rost de 5 cm.
In acest fel, structura de rezistenta a cladirii regim P, care va rezulta in urma
lucrarilor de extindere existente, va putea raspunde solicitarilor unui viitor cutremur cu
intensitatea egala cu a aceluia de calcul, structura fiind conceputa conform normelor de
proiectare antiseismice prevazute de catre Normativul P100/06 si Normativului NP 112-
04-2005.
Pentru dimensionarea structurii din punct de vedere seismic, in conformitate cu
zonarea seismica din Normativ P100-1/2006, s-au luat in calcul urmatoarele valori:
- a
g
= 0,20 g
- perioada de colt Tc = 0.7 s
Conform studiului geotehnic s-au evidentiat urmatoarele stratificatii ale terenului din
aceasta zona:
- In suprafata, sol vegetal si umpluturi eterogene.
- Praf agrilos galben, loessoid, cu concretiuni calcaroase si zone ruginii, plastic
moale plastic consistent pana la 3.00 m. adancime.
- Praf argilos nisipos, galben cu zone ruginii, concretiuni de calcar si pete FeMn,
plastic consistent, pana la cota de oprir a forajelor (-4.50 m.).
Din investigatiile facute la cele 3 proprietati vecine din amonte (latura Vest peste
drumul satesc), rezulta ca nivelul apei in 3 puturi forate se afla la 78 m fata de cota
terenului natural CTN. Apa s-a gasit in stratul de roca dura sub orizontul 6.00 m de la
care incepe roca. Deoarece aceasta situatie din prezent nu prezinta pericol privind
efectul apelor de pe versant, masura respectiva va fi tratata cu ocazia canalizarii si
sistematizarii infrastructurii rutiere drumului Satesc Marginal Vest. Avand in vedere
posibilitatea producerii de alunecari ale straturilor de deasupra orizontului dur prin
ridicarea ascensionala a nivelului apelor de pe versant asa cum precizeaza expertiza
tehnica a d-lor experti ing Radu Petrovici si ing. Cruceanu Nicolae se impune ca masura
asiguratorie de catre beneficiar executarea unui dren in amonte, care sa preia apele si
sa le descarce in paraul din curtea scolii.
(CS)/Pag.32/45
In fundatii se vor prinde obligatoriu benzile zincate 40.4 si se vor suda de armatura
conform proiectului de instalatii.
Pentru realizarea acestei structuri se vor parcurge urmatoarele etape: se va
executa sapatura generala la cota din proiect si se vor respecta recomandarile privind
lucrarile de sapatura-terasamente.
Daca dupa realizarea sapaturii la cota prevazuta in proiect apar neconcordante fata
de prevederile proiectului,se va solicita obligatoriu prezenta proiectantului pe santier
pentru a certifica natura terenului de fundare, fara avizul acestuia neputandu-se trece la
turnarea betonului simplu in fundatii.
In prima faza se vor verifica pozitia, geometria si armarea elementelor considerate
existente din proiectul elaborat. In cazul neconcordantelor se va solicita prezenta pe
santier a proiectantului.
In general, nu exista alte conditionari tehnologice fata de cele mentionate in
proiectul de rezistenta, dar se recomanda sa nu se execute sapaturile pe ultimii 15 cm
pe timp ploios. Ultimul strat efectuandu-se imediat inainte de turnarea betonului de
egalizare.
La realizarea zidariei se va acorda o atentie deosebita ancorarii acesteia de
structura de rezistenta din beton armat prin agrafe din otel beton OB 37 cu diametrul de
8 mm si lungimea de 1,2 m,amplasate din 60 in 60 cm pe verticala (conf. detaliilor).
CORPUL A
Masurile de interventie propuse asupra cladirii existente Corp Stejarul, respecta
cu strictete Expertiza Tehnica, au fost aplicate in proiectul de rezistenta faza PT/ DDE:
- Refacerea continuitatii aparente a zidariei structurale din piatra naturala cioplita
acolo unde aceasta este deteriorata;
- Realizarea conlucrarii spatiale a peretilor structurali de pe cele doua directii
principale;
- Refacerea structurii sarpantei si a invelitorii, conform noului plan de invelitoare;
- Refacerea pardoselilor la parter;
- Consolidarea infrastructurii;
- Lucrari pentru indepartarea apelor din precipitatii;
- Consolidare prin camasuire cu mortar de ciment, armat, aplicata pe ambele fete
ale zidurilor interioare si exterioare:
Urmare a decopertarilor/desfacerilor ce se vor executa, lucrarile neprevazute ce pot
aparea, vor face obiectul unor modificari prin dispozitii de santier si detalii
corespunzatoare in timpul executiei. Toate aceste lucrari vor fi vor intra in pretul ferm,
licitat.
CORPUL B
Cladirea care va rezulta in urma extinderii, va avea urmatoarea alcatuire struturala:
- Fundatii continue sub siruri de stalpi;
- Inchideri din zidarie;
- Cadre formate din stalpi si grinzi din beton armat monolit
- Planseu din beton armat monolit ;
- Sarpanta din lemn de rasinoase
Realizarea fundatiilor la cota 1,53 (CTN var.= -0.45 -1.45), asigura atat
fundarea cladirii in terenul sanatos, cat si adancimea minima de inghet de 90 cm
conform STAS 6054-77. Fundarea s-a prevazut a se face cu talpa fundatiei in stratul de
argilos nisipos, galben cu zone ruginii, concretiuni de calcar si pete, la realizarea
sapaturii si atingerea cotei de fundare - se va solicita prezenta geotehnicianului.
Masura mandatarie: deoarece cladirea existenta prezinta tasari in decursul
timpului, se va trece la inceperea lucrarilor de executie numai dupa executarea (pe un
colt ,latura SUD) unui foraj geotehnic pe amplasamentului corpului B pana la
(CS)/Pag.33/45
adancimea de 9m de la CTN si prezentarea studiului geotehnic proiectantului de
specialitate si verificatorului atestat MDRC.
Dupa realizarea sapaturii la cota prevazuta in proiect, se va solicita obligatoriu
prezenta proiectantului pe santier pentru a certifica natura terenului de fundare, fara
avizul acestuia neputandu-se trece la turnarea betonului din fundatii.
La dimensionarea fundatiilor s-a tinut cont de realizarea unei presiuni de 120 kPa,
care se incadreaza in limita evidentiata de studiile geotehnice intocmite pentru lucrari
similare executate in aceasi zona, puse la dispozitie de catre beneficiar Primaria
Comunei Greci.
3.3. INSTALATII:
3.3.1. INSTALATII ELECTRICE:
Baza de proiectare
normativul I7/2002Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor cu
tensiuni pn la 1000V c.a. i 1500Vc.c.
normativul I20/2000Normativ privind protecia construciilor impotriva trasnetului
Reglementarea tehnica NP06102Normativ pentru proiectarea i execuia
sistemelor de iluminat artificial din cladiri
In baza celor de mai sus se propune urmatoarea soluie tehnica:
3.3.1.1. Alimentarea cu energie electrica
Instalaiile electrice aferente au o putere instalata totala de 116,8 kW pentru
consumatorii de iluminat, fora i prize. Puterea ceruta este de 70 kW i va fi preluata din
blocul de masura i protecie BMPT i distribuita la consumatori prin intermediul tabloului
TGD (ce va fi relocat) i a tablourilor locale.
Masura energiei electrice consumate se face n blocul de masura i protecie
trifazat BMPT.
Racordul va fi executat n baza documentaiei elaborate de S.C. ELECTRICA S.A.
Pentru circuitele de iluminat i fora se prevede protecia la scurtcircuit cu
ntreruptoare automate cu protecie magnetotermica.
3.3.1.2. Instalaii pentru iluminat general
Pentru iluminatul general al tuturor ncaperilor se utilizeaza corpuri pentru montaj
pe plafon sau n tavan fals dupa caz, Aceste corpuri de iluminat sunt cu tuburi
fluorescente si reflectoare oglindate. Exceptie fac corpurile de iluminat din grupurile
sanitare prevazute a fi cu lampi cu incendescenta si capace din policarbonat, etanse.
3.3.1.3. Instalaii electrice pentru climatizare i ventilaie
Echipamentele de ventilaie ale grupurilor sanitare vor fi alimentate din aceea i coloana
cu iluminatul respectiv, pornirea lor se va face la comanda iluminatului, iar oprirea se va
face temporizat dupa comanda de stingere a iluminatului respectiv.
In salile de clasa se instaleaza aparate de climatizare tip split.
3.3.1.4. Instalaie pentru iluminat de siguran
n conformitate cu normativul I7, s-a prevazut un iluminat de sigurana pentru
evacuare, la care alimentarea cu energie electrica se asigura prin coloana separata din
tabloul TGD. Iluminatul de sigurana pentru evacuare s-a prevazut pe caile de evacuare
i la ie irile din cladire. Corpurile de iluminat pentru evacuare sunt prev zute cu folie
indicatoare a sensului evacuarii.
(CS)/Pag.34/45
In toate salile de clasa, in grupurile sanitare, cancelarie si pe caile de acces, s-au
prevazut corpuri de iluminat fluorescente cu grup de emergenta pentru evitarea panicii la
intreruperea iluminatului normal. Acestea trebuie sa asigure o autonomie de min 1 ora in
cazul intreruperii alimentarii cu energie a instalatiei de iluminat.
3.3.1.5. Instalaii pentru alimentarea prizelor pentru uz general
Pentru alimentarea unor consumatori diver i a fost prevazuta o reea de prize
pentru uz general, racordate n tabloul TG, prin sigurane automate cu protectie
difereniala de 30mA. Prizele utilizate vor fi simple in centrala termica si duble in celelalte
zone, bipolare de 16A cu contact de protecie, montate ngropat in salile de clasa si
cancelarie. n spaiile tehnice se vor utiliza prize bipolare de 16A cu contact de protecie
montate aparent.
3.3.1.6. Paratrasnet, instalaii de protecie prin legare la pamant si priza de
pamant
Instalaia de protecie mpotriva trasnetului, constituie un ansamblu complet de
elemente care servesc la preluarea supratensiunilor de origine atmosferica i
transmiterea acestora la pamant.
Pentru aceasta cladire se ia n considerare un nivel normal de protecie mpotriva
trasnetului.
Instalaia se compune din:
- elementul de captare a trasnetului;
- conductoare de coborare i elemente de conectare la priza de pamant;
- priza de pamant.
3.3.1.7. Elementele de captare a trasnetului
Elementul de captare a trasnetului este de tip retea pe acoperis .
3.3.1.8. Conductoare de coborare i elemente de conectare la priza de pamant
Elementul de captare va fi legat la priza de pamant prin intermediul unor
conductoare de coborare formate din platbanda OLZN 25x4mm.
Coborarile vor fi situate direct pe pereii exteriori ai construciei i vor respecta
urm toarele reguli:
- parcursul va fi cel mai scurt pana la priza de pamant; traseul va fi pe cat
posibil rectiliniu i fara cotituri bru te, cu raze de curbura mai mari de 20cm.
- se va evita proximitatea conductoarelor electrice. Daca ncruci area nu poate
fi evitata, traseul de cabluri se va blinda metalic pe 1m de ambele p ri ale
coborarii i se va lega blindajul la coborare.
Fiecare coborare va fi prevazuta cu o piesa de separaie, amplasata la o naltime
de 0,5m de nivelul solului i va fi protejat cu profil U din OLZN pe nalimea de 1,5m de
la nivelul solului . Profilul de protecie va fi de asemenea, fixat de perete n cel puin 3
puncte.
3.3.1.9. Priza de pamant
Conductorul de coborare va fi legat la priza de pamant naturala, ce va fi utilizata
atat pentru protecia mpotriva trasnetului, cat i pentru protecia contra atingerilor
accidentale.
Priza de pamant se executa prin inglobarea in centura de fundatie a unei
platbande OlZn 40x4mm sudate la distante de cca 2,5m de armatura grinzii.
(CS)/Pag.35/45
3.3.1.10. Protecia contra atingerilor accidentale
S-a prevazut legarea la nulul de protecie a tuturor parilor metalice ale instalaiei,
care n mod normal nu sunt sub tensiune, dar pot ajunge accidental. Legarea se face
prin conductor format dintr-un fir de cupru al cablului de alimentare. Pentru toti
cosumatorii alimentai prin intermediul prizelor, vor fi prevazute suplimentar protecii
difereniale cu sensibilitatea de 30 mA.
Toate elementele conducatoare de curent ale instalaiei electrice (p ri active)
trebuie sa fie inaccesibile unei atingeri directe astfel:
- izolaia cablurilor i conductelor sa fie conform STAS 11388/3;
- carcasele aparatelor i tablourilor electrice sa respecte prevederile STAS
5325;
Toate elementele instalaiei electrice care n mod normal nu sunt sub tensiune
(carcase metalice, susineri metalice) dar care pot intra sub tensiune n mod accidental,
vor fi prevazute cu urmatoarele masuri de protecie la atingeri indirecte:
- legarea la nul de protecie conform STAS 12604/4,5
- legarea la pamant conform STAS 12604/4,5.
Suprafeele accesibile ale instalaiei electrice (cutii, panouri, muchii, suprafee
rugoase etc.) trebuie sa nu produca raniri cu nici o parte a lor i sa nu deterioreze izolaia
electrica a cablurilor sau echipamentelor.
Temperatura exterioara a suprafeelor accesibile ale instalaiei electrice nu trebuie
s depa easc valorile de 60
C pentru elementele nemetalice i 50
C pentru elementele
metalice.
3.3.1.11. Instalaia electrica pentru alimentarea iluminatului exterior
A fost prevazuta o instalaie simpla pentru iluminatul exterior. Astfel au fost
amplasate 2 corpuri de iluminat cu lampi cu incandescenta de 150 W pe peretii laterali ai
cladirii la jonctiunea dintre corpul existent si cel nou construit.Inaltimea de montaj a celor
2 corpuri de iluminat este de +3.00m de la cota teren amenajat (CTA). ntregul iluminat
exterior va funciona n regim automat prin programator orar montat in tabloul general.
3.3.1.12. Masuri pentru protecia la foc
n vecinataea tabloului general de distribuie se va amplasa un stingator cu praf i
bioxid de carbon.
Personalul de exploatare va fi instruit periodic cu privire la respectarea normelor
de P.S.I.
n caz de incendiu la instalaiile electrice, nainte de a se aciona pentru stingerea
acestora, se vor scoate de sub tensiune instalaiile electrice afectate i cele periclitate.
La instalaiile electrice, pentru stingerea incendiilor se vor folosi numai sting toare
cu praf i bioxid de carbon.
Mijloacele de prima intervenie n caz de incendiu trebuie sa fie n perfecta stare
de utilizare n permanena, amplasate n locuri vizibile, u or accesibile i ferite de nghe.
3.3.1.13. Amplasare echipamente, aparataj i pozare trasee de cabluri
ntrerupatoarele din sistemul de iluminat se vor amplasa la o n lime de 1,5m de
pardoseala, iar contactul se va conecta n mod obligatoriu pe conductorul de faza.
Prizele pentru alimentarea echipamentelor de cureni slabi se vor amplasa la o
nalime de 0,3m de podea, i vor fi duble cu contact de protecie.
Toi conductorii pentru alimentare vor fi pozai n tub PVC sub tencuiala.
Soluiile de prinderi, fixari, strapungeri prin pereti trebuie sa nu afecteaze
rezistena elementelor de construcii.
Se vor lua masuri constructive de protecie antiseismica n corelare cu gradul de
seismicitate al zonei n care este amplasata cladirea, dupa cum urmeaza:
(CS)/Pag.36/45
- asigurarea tablourilor electrice i a echipamentelor mpotriva r sturn rii sau
desprinderii, prin realizarea unor fix ri corespunz toare;
- bucle de cablu cu lungime minima de 0,5m la capetele cablurilor.
3.3.1.14. Reeaua de comunicaii date
Proiectul implementeaza o soluie care asigura o reea deschisa de transmisie
date, reconfigurabila hard i soft la dorina, reea ce permite circulaia datelor numerice la
un flux de 100 Mbps (categorie 5 ).
Traseele fizice sunt astfel gandite ncat sa se integreze in sistemul celorlalte
trasee de cureni slabi ai cl dirii.
inand cont de structura cladirii, s-a ales o structura cu un punct de concentrare,
amplasat n cancelarie.
Concret, au fost prevazute prize duble RJ45 categoria 5 n salile de clasa si
cancelarie. Prizele duble RJ 45 categoria 5 sunt legate cu cabluri UTP (Unshielded
twisted Pair) categoria 5, cu 4 perechi torsadate, avand o lungime maxima de 90 m
Cablurile utilizate sunt cu izolaie care respecta normele antifoc CMP si PCC FT-6.
Cablul este garantat la 100 MHz i cu parametri definii la 100 MHz.
Canalul de date este format din: calculator cu adaptor de reea Ethernet (sau Fast
Ethernet) TP, cablu de legatura flexibil UTP cat.5 cu mufe RJ45 cu lungimea maxima de
5 m, priza RJ45 cat.5, cablu UTP cat.5 (max. 90 m), iar ca echipament activ un router cu
8 porturi.
3.3.1.15. M suri de protecia muncii
a) Masuri comune
Este obligatorie legarea la pamant a aparatelor i utilajelor ce se pot afla n mod
accidental sub tensiune.
La montajul, punerea n funciune, exploatarea i ntreinerea instalaiei ce face
obiectul prezentului proiect, se vor respecta normele de tehnica securit ii muncii
specifice lucrarilor ce se executa.
Toate lucrarile se vor executa numai de personal calificat, special instruit pentru
aceste tipuri de operaii. Se verifica efectuarea, nsu irea i perioada de validitate a
instructajului general.
Alimentarea cu energie electrica a sculelor i utilajelor se va face numai de la
prize cu contact de protecie sau tablouri electrice legate la instalatia de mp mntare.
Pentru lucrul la nalimi mai mari de 2,5m se vor utiliza platforme montate rigid, schelete
metalice i centuri de sigurana. La fiecare loc de munca vor fi afi ate mijloace de
avertizare vizuala.
Pe timpul execuiei lucr rilor se vor aplica prevederile urm toarelor normative:
- Ordin nr.665/10.09.1997 al MMPS privind "Norme specifice de protecie a
muncii pentru transportul i distribuia energiei electrice", ed. 1997.
- STAS 12217 Protecia mpotriva electrocut rii la utilajele i echipamentele
electrice mobile. Prescripii.
- STAS 12604 Protecia mpotriva electrocut rii. Instalaii electrice fixe.
Prescripii
- STAS 2612 Protecia de separaie mpotriva electrocutarii. Limite admisibile.
Obiectivele proiectate nu se vor pune n funciune, parial sau total, nici macar pe
timp limitat, nainte de asigurarea tuturor masurilor de tehnica securit ii i igienei muncii.
Beneficiarul va asigura personalului de exploatare toate echipamentele i
mijloacele de protecia muncii prevazute n normativele n vigoare.
Se vor monta dispozitive de protecie cu chei speciale la u ile tablourilor electrice
i se prevad placue avertizoare i alte mijloace pentru interzicerea accesului neautorizat
la circuitele electrice.
(CS)/Pag.37/45
b) Masuri speciale
Beneficiarul i constructorul vor ntocmi instruciuni proprii, speciale i specifice
tuturor locurilor de munca ce considera ca au un caracter deosebit, sau pentru care
normele existente nu dau prescripii suficiente, care sa conduca la securitatea investiiei
i a personalului (NRPM art.6).
3.3.1.16. Masuri de prevenire i stingere a incendiilor
a) Masuri comune
Pentru prevenirea izbucnirii i dezvoltarii incendiilor n timpul executarii i
exploatarii echipamentelor i instalaiilor electrice se vor respecta prevederile din
normativele republicane i departamentale de prevenire i stingere a incendiilor.
Beneficiarul va lua masuri ca dotarile cu mijloace PSI i instalaiile de prevenire i
stingere a incendiilor sa fie n perfecta stare de funcionare.
n cazul n care beneficiarul sau constructorul considera ca masurile luate prin
proiect nu sunt suficiente, vor cere odata cu observaiile ce trebuie facute la proiect sa se
introduca n proiect masurile suplimentare de prevenire i stingere a incendiilor, pe care
le considera necesare.
Obligaia i raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de prevenire i
stingere a incendiilor, a instructajului i pregatirii personalului, potrivit atribuiilor ce le
revin, o au cei ce conduc, organizeaza i controleaz execuia.
b) Masuri speciale
n cazul n care normativele i instruciunile departamentale nu cuprind prevederi
pentru unele locuri de munca, sau daca prevederile existente nu pot fi aplicate n
condiiile specifice, comisia tehnic PSI a beneficiarului va dispune sarcinile i masurile
necesare specifice, aplicarea lor se va face dupa ce au fost aprobate de conducerea
societaii.
n mod expres, la executarea lucr rilor, pentru lucrul cu foc deschis se va cere
avizul beneficiarului, ntocmind permisul de lucru cu foc deschis.
3.3.1.17. Recepia i acceptarea lucrarilor
n conformitate cu standardele n vigoare n Romnia la punerea n funciune a
instalaiilor se va aplica urmatoarea procedura :
- Se va verifica existena buletinelor de verificare a prizelor de pamant i
conformitatea valorilor coninute cu normativele n vigoare;
- Se va verifica continuitatea conductoarelor i conectarea corect la
echipamente;
- Se va verifica legarea nulului de protecie i legarea la priza de p mnt (unde
este cazul) a echipamentelor electrice;
- Se va verifica tensiunea de alimentare a echipamentelor s fie
corespunz toare cu cea nscris pe eticheta aparatajului sau a echipamentului
electric;
- Se va verifica funcionarea corect a tuturor instalaiilor i echipamentelor
electrice.
Nota
Toate plansele desenate relative la noile amplasamente - in urma refacerii
institutiei scolare - ale componentelor electrice, atat de forta cat si de curenti slabi,
fac parte integranta din prezenta documentatie tehnica.
(CS)/Pag.38/45
Nimic din ceea ce este prevazut in proiect nu se va executa - pe santier sau in alta
parte inainte ca executantul sa verifice cotele din santier precum si posibilitatea
de executie / montare a elementului dorit. In caz contrar, proiectantul este absolvit
de orice responsabilitate.
In cazul descoperirii de catre executant a unor eventuale neconcordante intre
situatia din santier si proiect, acestea trebuiesc semnalate proiectantului.
3.3.2. INSTALATII SANITARE
3.3.2.1. Date generale
ntocmit n urma studierii cerinelor din tema de proiectare naintatade catre
beneficiar, proiectul de instalaii sanitare respecta normele i standardele n vigoare,
astfel ncat sa fie asigurate confortul utilizatorilor i nivelurile de performana necesare.
3.3.2.2. Obiectul documentatiei
La ntocmirea proiectului standard au fost respectate prevederile i recomand rile
Normativului privind proiectarea i executarea instalaiilor sanitare, indicativ I 9-1994 si a
Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor NPO 86-05.
Documentatia cuprinde:
- instalatiile de alimentare cu apa si canalizare aferente grupurilor sanitare;
- instalatiile de colectare si evacuare ape meteoricede pe acoperisul cladirii;
- instalatiile de canalizare exterioare.
3.3.2.3. Situatia proiectata
Instalatiile de alimentare cu apa si canalizare aferente grupurilor sanitare:
3.3.2.4. Alimentare cu apa
Alimentarea cu apa a instalatiilor interioare se realizeaza dupa urmatoarea schema:
- bransament de la reteaua exterioara de apa potabila
- instalatia de distributie a apei spre consumatorii din cladire prin conducte din
polipropilena reticulara PP-R, izolate anticondens conform celor specificate n
caietul de sarcini.
- instalatia de racordare a obiectelor sanitare realizata cu conducte de
polipropilena PP-R, mbinata prin termofuziune
Pregatirea apei calde se realizeaza printr-un schimbator de caldura (boiler electric)
amplasat n centrala termica si este prevazut n cadrul proiectului de instalatii termice.
Pentru evitarea racirii apei calde din conducte s-a prevazut o instalatie de
recircularea apei calde.
Instalatia cuprinde, de asemenea, robinete de nchidere cu ventil sferic montate pe
ramificatiile spre grupuri de obiecte sanitare si robinete coltar de nchidere si reglaj
montate pe legaturile cu obiectele sanitare.
(CS)/Pag.39/45
In cadrul grupurilor sanitare s-au prevazut robinete simplu serviciu montate pe
perete pentru serviciul de curatenie.
Echiparea cu obiecte sanitare se realizeaz conform planurilor de arhitectura.
Obiectele sanitare mpreuna cu bateriile i robineii de utilizare, precum i ventilele i
sifoanele de scurgere ale acestora au fost stabilite conform temei de arhitectura.
Distribuia pe orizontala si pe verticala a reelei de apa rece din incinta cladirii este
ramificata, montata ingropat in sapa si tencuiala, executata din eava de
polipropilenareticulara izolata cu armaflex de 13 mm grosime, conform STAS pentru apa
potabila, avand un traseu comun cu alte conducte conform planurilor desenate.
Instalaia cuprinde, de asemenea, robinei cu obturator sferic montai pe
ramificaiile spre grupurile sanitare i robinei colar de nchidere i reglaj montai pe
legaturile cu obiectele sanitare.
Conductele pentru apa calda se vor executa din eava de polipropilena reticulara
izolata cu armaflex de 9 mm grosime i vor avea un traseu comun, paralel cu conductele
de apa rece.
evile din polipropilena reticulara se vor mbina ntre ele cu fitinguri speciale prin
termofuziune, tehnologia de mbinare fiind obligatoriu omologata/agrementata.
La trecerea conductelor prin plan ee i perei se vor monta tuburi de protecie.
Dimensiunile conductelor au rezultat n urma calcului de dimensionare i echilibrare
hidraulic . Soluia de distribuie aleasa i configuraia geometrica a sistemului asigura
autocompensarea dilat rilor.
3.3.2.5. Canalizare menajera
Pe langa racordarea la instalaia de canalizare a tuturor obiectelor sanitare, s-a
prevazut montarea unor scurgeri de pardoseala. Toate racordurile obiectelor sanitare la
conductele de scurgere se vor face prin sifon. Racordurile obiectelor sanitare se fac
aparent, urmand a fi mascate dupa efectuarea probei de etan eitate i de eficacitate. Se
vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane, conform
prevederilor STAS 1795.
Soluia aleasa pentru canalizare este cu conducte din PP, special destinat
instalaiilor de canalizare pentru construcii, etan area mbinarilor facandu-se cu inelele
de cauciuc.
La fiecare coloana de canalizare se va monta o piesa de curaire. Instalaiile
exterioare se vor realiza din eav PVCKG, pentru instalaii exterioare. Schimbarile de
direcie vor fi realizate numai prin coturi la 45 i/sau c mine de vizitare. Racordarea la
sistemul exterior de canalizare se face prin 2 racorduri exterioare, in 2 bazine vidajabile
cu V = 21mc si V = 24 mc, amplasate pe partile laterale ale scolii.
3.3.2.6. Canalizare pluviala
Canalizarea apelor meteorice de pe acoperisul cladirii se face prin guri de
preluare a apelor meteorice prevazute pe jgheaburile situate de o parte si de alta a
acoperisului i coloane verticale din tabla 100, racordate la canalizarea exterioara a
imobilului prin conducte PVCKG si camine de vizitare. Deversarea apelor meteorice
curate de pe acoperisul cladirii se va face in raul din vecinatatea scolii prin doua
racorduri de PVCKG 160.
NOTA :
(CS)/Pag.40/45
3.3.3. INSTALATII TERMOTEHNICE
3.3.3.1. Generalitati
a) Obiectul proiectului
Obiectul prezentului proiect este consolidarea, extinderea, reparatii si dotari la
Scoala de arte si meserii din com. Greci-corp Stejarul.
Prezentul proiect are ca obiect instalatiile de: incalzire si ventilatie.
b) Baze de proiectare
Proiectul a fost elaborat avand la baza TEMA DE PROIECTARE precum i
proiectul de arhitectur .
Cladirea va fi dotata cu instalatii pentru asigurarea cerintelor de confort termic,
igiena, necesitati sanitare/tehnologice corespunzatoare cu prevederile cadru din TEMA
DE PROIECTARE si normele tehnice.
Conform legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii, in alegerea solutiilor
tehnice s-au respectat urmatoarele cerinte de calitate:
- rezistenta si stabilitatea cladirilor
- siguranta la foc
- siguranta in exploatare
- izolatie termica, hidrofuga si economie de energie
- atenuarea si protectia la zgomot
- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
Alimentarea cu energie termica este prevazuta din surse proprii, care asigura
independenta in exploatarea spatiului, respectiv centrale termice alimentate cu lemn.
Deservirea spatiului este prevazuta prin instalatii independente de clima separate
pe destinatii sau functiuni.
c) Legislatia de referinta
Prezentul proiect este ntocmit n conformitate cu legislaia romana n vigoare,
privind calitatea construciilor. S-au respectat normativele de proiectare, executare i
exploatare a instalaiilor, standardele naionale (SR), europene (EN), internaionale
(ISO), precum i alte ghiduri, regulamente i instruciuni.
- legea 10/1995, privind calitatea n construcii
- normativ I13/1994, privind proiectarea i execuia instalaiilor de nc lzire
central
- normativ I13/1-1996, privind exploatarea instalaiilor de nc lzire central
- normativ I5/1998, privind proiectarea i execuia instalaiilor de ventilare
- normativ P118/1999, privind sigurana la foc a construciilor
- Norme generale de protectia muncii MMPM 1996
- SR 1907/1-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii
de calcul
- SR 1907/2-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
Temperaturi interioare conventionale de calcul
(CS)/Pag.41/45
- Ord.9/N/15.03.93 MLPAT - Regulament privind protectia si igiena muncii in
constructii
- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente C.56-85
- HG 273/1994 Regulamentul de receptie al lucrarilor in constructii si instalatii
aferente acestora. Anexa: Cartea tehnica a constructiei
- HG 392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse,
procedee si echipamente noi in constructii
- STAS 6648/1,2
- STAS 9660
- STAS 4369
- SR 11573
- STAS 8974/1 Fiabilitate, mentenabilitate.
- SR ISO 7730 ambiane termice moderate, cu specificarea condiiilor de
confort.
Calitatea unei construcii este suma performanelor de comportare a acesteia n
exploatare. Exigena de calitate n cazul instalaiilor de ncalzire centrala este definita de:
- confortul termic
- adaptarea la utilizare
- izolarea termica i economia de energie
- igiena, sanatatea oamenilor i protecia mediului
- sigurana la foc
- rezistena i stabilitatea
- durabilitatea
- etan eitatea
- confortul acustic
- puritatea aerului
- economicitatea.
d) Baze de calcul
Spatiul este impartit dupa cum urmeaza:
- spatii sali de clasa si cancelarie;
- spatii conexe: holuri, grupuri sanitare, centrala termica
Conform standardelor romanesti, pentru calculul instalatiilor termice s-au avut in
vedere urmatorii parametrii:
IARNA: SR 1907/1,2-1997; temperatura exterioar de calcul t
ei
= -15
0
C si = 80%.
VARA: STAS 6648/1,2-1982; temperatura medie zilnic t
mz
=25,8C, = 39%,
conducnd la o temperatur exterioar de calcul t
ev
= t
mz
+c A
z
=32,8C
La interior
Denumire
Temperatura vara Temperatura iarna
(
0
C) (
0
C)
SPATIU LUCRU 221 221
ANEXE 221 221
Aporturile de c ldur considerate n bilanul de var sunt:
- iluminat 20 W/m
2
- echipamente 15 W/m
2
- persoane 9 W/m
2
sensibil i 6 W/m
2
latent
(CS)/Pag.42/45
3.3.3.2. Instalatii interioare
Conform cerintelor din tem , s-au prevazut urmatoarele tipuri de instalatii
interioare in raport cu destinatia fiecarui spatiu din cadrul cladirii:
- Instalatii de introducere aer proaspat pentru cancelarie. Sistemele de
introducere aer proaspat mentin in suprapresiune cancelaria fata de spatiile
inconjuratoare. Compensarea se face prin transfer controlat prin grile de
transfer n u i, cu aer evacuat in spatiile adiacente cu care comunica prin usile
de acces. Pe timp de iarna aerul introdus este incalzit de o baterie electrica.
- Instalatii de ventilare mecanica de evacuare a noxelor pentru grupurile
sanitare si spatiile conexe. Sistemele de evacuare mecanica mentin in
depresiune grupurile sanitare fata de spatiile inconjuratoare. Aerul evacuat este
compensat prin transfer controlat prin grile de transfer n u i, cu aer introdus in
spatiile adiacente cu care comunica prin usile de acces.
- Instalatii de incalzire cu corpuri statice. Incalzirea din incinta se va realiza cu
corpuri statice . Corpurile statice se vor amplasa in dreptul -pe cat posibil-
suprafetelor vitrate.
Alimentarea cu agent termic a instalatiilor se face din centrala termica.
S-au prevazut corpuri statice tip panou din otel, furnizate cu suporti si console de
sustinere, robineti de inchidere tur/retur si robinet manual de dezaerisire. Conductele de
distributie se vor amplasa ingropat in sapa. Nu se vor executa imbinari in sapa.
Aerisirea instalatiei se va realiza prin dezaeratoare manuale montate pe fiecare
corp de incalzire precum si prin intermediul ventilelor automate de aerisire amplasate in
punctele superioare ale instalatiei. Pentru golirea instalatiei se vor prevedea robineti de
golire in punctele cele mai joase ale instalatiei.
Pentru grupurile sanitare se foloseste extracia mecanic cu ajutorul
ventilatoarelor in-line de conducta.
Centrala termica
Pentru incalzire si prepararea apei calde de consum s-a prevazut doua cazane,
cu functionare pe lemne, cu tiraj natural avind Q=60 kW fiecare, tip VIGAS .
Functionarea centralei termice este automatizata, reglarea sarcinii termice fiind
comandata de un modul de comanda in cascada pentru cele doua cazane.
Schema contine:
- butelie de egalizare a presiunii
- supape de siguranta (montate in zone accesibile)
- pompe de protectie pentru fiecare cazan, montate pe retuturile din circuitul
primar al buteliei
- ventil cu trei cai montat pe aspiratia pompei de recirculare
- preparator apa calda menajera(bioler electric)cu capacitatea de 100 l
- doua vase de expansiune inchise cu membrana elastica cu capacitatea de 25 l
(montate pe pardoseala - pentru fiecare cazan cate unul)
- un vas de expansiune inchis cu membrana elastica cu capacitatea de 50 l
(montat pe perete - pentru instalatie)
- doua co uri de fum, 200.
Usa de la centrala termica care se deschide in exterior va fi prevazuta la partea
inferioara cu o priza de aer de dimensiunile 30x50 cm. De asemenea, la partea
superioara a peretelui exterior al camerei centralei termice, se va prevedea o priza de
ventilatie a gazelor reziduale, avand dimensiunile 30x50 cm.
Umplerea instalatiei se face prin intermediul unui racord la conducta de apa rece.
Instalatia de incalzire se va supune urmatoarelor probe: proba la rece, la cald si
proba de eficacitate.
(CS)/Pag.43/45
Inainte de probe toata instalatia va fi spalata cu apa. Tot in centrala termica pentru
prepararea apei calde menajere necesare cladirii va fi instalat un boiler electric avand
volumul de 100 litri.
Depozitarea combustibilului sdlid(lemn) se va face in magazia existenta in incinta
scolii.
3.3.3.3. Descrierea solutiei
Incalzirea spatiilor in timpul iernii va fi acoperita de centrala termica prin instalatia
cu corpuri statice.
Pentru grupurile sanitare: evacuarea din grupurile sanitare se va face cu ajutorul
unor ventilatoare axiale montate in-line pe tubulatura de evacuare si vor fi actionate de
intrerupatoare cu temporizare.
Temperaturile ce se vor realiza n aceste spaii sunt de 22C1C pentru spatiile
salilor de clasa si cancelarie, atat pe perioada de iarn , cat si pe perioada de vara, la fel
ca si pentru spatiile anexe.
Grupurile sanitare sunt mentinute in depresiune cu instalatia mecanica de
ventilare de evacuare. Compensarea debitelor evacuate se face prin transfer din spatiile
adiacente.
Cancelaria este mentinuta in suprapresiune cu instalatia mecanica de introducere
aer prospat. Compensarea debitelor evacuate se face prin transfer din spatiile adiacente.
3.3.3.4. Norme generale de p.s.i si protectia mediului
a) Masuri p.s.i.
Se va prevedea oprirea automata a cazanelor in caz de detectare de incendiu;
Se va prevedea in camera de montare a cazanelor fereastra suficienta pentru a
acoperi suprafata de explozie, precum si o grila pentru absorbtia aerului de ardere din
exterior. Aceasta grila se va pozitiona astfel incat sa fie impiedicata obturarea
accidentala a acesteia.
b) Masuri pentru protectia mediului
Protecia mediului (aerul atmosferic) este asigurata prin prevederea unor cazane
(centrale) moderne i a unor focare cu grad redus de poluare datorat optimizarii arderii
combustibililor (randament ridicat, timp redus al arderii la temperaturi ridicate).
Avnd n vedere tipul de combustibil utilizat, puterea cazanelor centralei,
tehnologia modern n care sunt realizate, se poate spune ca nu se produc noxe n
cantit i care s afecteze mediul nconjur tor.
NOTA :
(CS)/Pag.44/45
3.4 MASURI PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE CALITATE
CONFORM LEGII NR. 10 / 1995
3.4.1. Cerinta A rezistenta si stabilitatea structurii
Vezi memoriu de specialitate.
3.4.2. Cerinta B siguranta in exploatare
Masurile de siguranta in exploatare sunt conforme cu normativul CE 1-95
(geometrie, finisaje, sistem de alarmare).
Se prevede pardoseala antiderapanta in spatiile cu circulatii comune. In zonele de
cornisa ale acoperisurilor vor fi prevazute parazapezi pentru eviarea accidentelor.
3.4.3. Cerinta C siguranta la foc
a) Intreaga cladire se incadreaza intr-un singur compartiment de incendiu (Ac=
1091 mp < 2500mp).
b) Amplasament: constructia rezultata, cu regim de inaltime P, avand destinatia de
scoala nu se invecineaza cu alte cladiri;
c) Nivelul riscului de incendiu al constructiei: mic cf. art.2.1.2 si 2.1.3/P118-99.
Densitatea sarcinii termice (cf. STAS 10903/2-79) pentru intreaga cladire este <420
MJ/mp.
d) Gradul II de rezistenta la foc a imobilului cf. tabel 2.1.9/ P118-99.
e) Cladirea asigura trei cai de evacuare direct in exterior. Numarul persoanelor
aflate concomitent in cladire (in mod normal) nu va depasi 100 persoane.
f) Se utilizeaza numai materiale de constructie incombustibile, cu exceptia structurii
sarpantei; elementele din lemn vor fi tratate ignifug si insectofungicid.
3.4.4. Cerinta D igiena si sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
Se asigura microclimatul prescris in:
STAS 6472 / serie (temperatura si umiditate);
NP 008 (puritatea aerului);
STAS 6156 (nivele de zgomot);
STAS 6221 (iluminat natural);
STAS 6646 (iluminat artificial);
Prin solutia de arhitectura se asigura un confort corespunzator destinatiei constructiei.
Nu se utilizeaza materiale care sa emane mirosuri urate sau sa contina urme de
radioactivitate. Finisajele interioare permit o intretinere usoara si mentinerea curateniei:
parchet in clase, rasini epoxidice in grupuri sanitare si circulatii.
Grupurile sanitare sunt dimensionate cf. STAS 1478 91.
Deseurile menajere se colecteaza in europubele care se depoziteaza in spatiul
special amenajat, de unde se ridica periodic de serviciul de salubritate, pe baza de
contract.
Pe durata lucrarilor de constructie molozul rezultat din demolari se evacueaza de
catre serviciul de salubritate, pe baza de contract.
(CS)/Pag.45/45
3.4.5. Cerinta E izolare termica si hidrofuga si economie de energie
Peretii exteriori au grosimi totale de 35cm (30 cm zidarie GVP si 5 cm polistiren
extrudat). Se va reduce transferul termic si prin inlocuirea tamplariei exterioare cu
tamplarie metalica cu geam termopan.
Sarpanta va fi refacuta si va fi izolata termic conform normativ C107/2 97 pentru a
permite amenajarea spatiilor de locuit. Izolarea hidrofuga se va asigura cf. normativ
C112-86.
Economia de energie rezulta din izolarea termica a cladirii.
3.4.6. Protectia la zgomot
Protectia la zgomot se incadreaza in prevederile Normativului C 125 si P 122.
Izolarea fonica fata de zgomotul din exterior este asigurata de zidaria prevazuta a fi
consolidata si completata, de tamplaria cu geam termopan si de termoizolatia
acoperisului.
Natura destinatiei cladirii nu impune o izolare fonica speciala intre incaperi.
3.4.7. Categoria de importanta si clasa de importanta
Cladirea se incadreaza in
- categoria de importanta C normala cf. HGR 766/97.
- clasa de importanta a constructiei: III cf. Normativ antiseismic P 100-92.
- Conform HG 925 proiectul trebuie verificat pentru cerinta A - rezistenta si
stabilitate.
3.5 SISTEMATIZARE VERTICALA
Toata organizarea de santier se va realiza in incinta scolii fara afectarea spatiului
public (trotuar, drum).
Pamantul rezultat din excavatii pentru Extinderea Scolii va fi depus in spatiul
amenajat special in curtea interioara a scolii.
Accesul in santier se va face (dupa necesitati) prin drumul satesc aflat in spatele
scolii, accesul va avea in mod obligatoriu o zona de curatire a vehicolelor care ies din
santier(gratar, etc.)
Pentru deplasarea vehicolelor executantului in interiorul incintei se vor amenaja
(unde este cazul) drumuri din dale prefabricate pentru organizarea de santier.
Amplasarea diverselor obiecte de organizare de santier (birouri, vestiare, magazii,
platforme de lucru, etc.) s-a facut tinand seama de terenul disponibil si ponderea
lucrarilor in diverse zone, astfel incat sa permita functionarea unitatii scolare in timpul
lucrarilor.
Sunt prevazute toate obiectele necesare functionarii santierului, fara a recurge la
spatiile scolii, astfel ca activitatile acesteia sa poata continua partial pe baza de
conventie cu Antreprenorul General si in timpul lucrarilor.
Dupa terminarea lucrarilor executantul va retrage obiectele de santier si va lasa
terenul curat precum l-a gasit.
(CS)/Pag.46/45
3.6. CONSUMURI DE UTILITATI
Necesarul de energie electrica si apa folosit pentru organizarea de santier, va
fi asigurat prin bransamente provizorii de la reteaua de utilitati stradale existenta, pe
baza de contracte individuale.

Caiet de Sarcini Licitatie Scoala GRECI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Licitatie Scoala GRECI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

(CS)/Pag.

C pentru elementele nemetalice i 50

S-ar putea să vă placă și