DESPRE RUGCIUNEA MINTII SI A INIMII SI DESPRE CUM

ACEAST RUGCIUNE A MINTII SI A INIMII NIMICESTE DEMONII

SI-I ARDE NENTRZIAT.
Binecuvinteaz, printe!
Domnul nostru Iisus Hristos spune n sfnta si dumnezeiasca Sa Evan ghelie !"el care crede
n #ine, ruri de ap vie vor curge din pntecele lui$% &ricine doreste, asadar, s ias din
inima lui ca dintr'un izvor nesecat aceast ap vie a Sfntului Duh, s se nevoiasc s
do(ndeasc n inima sa rugciunea mintii si a inimii, adic aceasta !Doamne Iisuse
Hristoase, )iul lui Dumnezeu, miluieste'm$, pe care s o spun o dat cu fiecare respiratie%
"el care doreste s ai( totdeauna n inima sa aceast rugciune s asculte mai nti despre
pregtirea de care este nevoie nainte de a o spune, apoi s asculte si felul n care tre(uie s o
spun%
Deoarece mpratul ceresc, Domnul nostru Iisus Hristos, curat fiind si mai presus dect orice
curtenie, nu intr la ntmplare n inima murdar, nesocotit si nepregtit, pentru c se
spune !In inima nesocotit Dumnezeu nu va intra, iar de va intra, gra(nic va iesi$% "i intr n
inima socotit, pregtit si curat% *scultati pe proorocul David, care zice despre aceast
pregtire a inimii astfel !S'a pregtit inima mea$, apoi !+oi slvi si voi cnta n slava mea$,
ceea ce arat c mai nti tre(uie s ne pregtim inima curat pentru primirea lui Hristos si,
dup ce l primim n inim pe Hristos, putem s spunem rugciunea si s o avem fr ncetare
n inima noastr, (ucurndu'ne si veselindu'ne, dup cum spune *postolul !Strignd si
cntnd n inima noastr Domnului$%
Iar pregtirea inimii este aceasta postul permanent, chinuirea si ostenirea fr msur a
trupului, umilirea e,cesiv% -entru c, pe de o parte, postul nencetat curteste trupul
postitorului de lucrarea si de materia poftei celei rele, pe de alt parte ostenirea trupului
mordfic zvcnirile necuviincioase ale crnii, iar umilirea e,agerat aduce rugciunea si
devine, ntr'un anume fel, ca o prevestitoare a acesteia% -recum steaua de dimmeat ne arat
si ne vesteste c peste putin timp va rsri soarele strlucitor, care odat rsrit va lumina cu
razele sale lu mea ntreag, tot asa si umilinta (inevesteste celui ce se pregteste vestea cea
(un a mngierii si'i aduce la cunostint c din clip n clip rugciunea va sosi n inima lui%
&dat venit rugciunea, aceasta va lumina sufletul si inima si mintea cu razele luminoase si
strlucitoare, care izvorsc n chip sensi(il din numele lui Hristos%
Iar dac mintea este luminat, atunci omul distinge ceea ce este folositor pentru suflet de
ceea ce este vtmtor% Si precum cel care merge noaptea avnd cu sine o lumin vede
drumul si nu rtceste, tot asa si cel care si lumineaz mintea cu lumina adevrat a lui
Hristos distinge drumul adevrat si drept care'l duce la Hristos de drumul cel amgitor si
rtcitor care'l duce la pieire si la diavol%
*sadar, dup ce se pregteste cineva dup cum am spus sau chiar si mai mult dect att,
adic cu si mai mult osteneal, omorndu'si patimile prin nevoint, s'si adune mintea sa de
la risipirile spre lucrurile e,terioare si, aplecndu'si capul pn la nivelul pieptului, s ncerce
s gseasc locul care se afl la mi.locul pieptului si acolo, nluntru, cu toat atentia, ca un
pzitor sau ca o santinel, s nceap a spune rugciunea cu putin sfortare si cu putin
zdro(ire de inim, fr s o rosteasc si fr ssi miste lim(a, ci s o spun din adncul inimii,
dup cum se spune !Din adncuri am strigat ctre /ine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu$%
De asemenea, atunci cnd spune rugciunea n felul acesta s'si tin putin respiratia%
In plus, n acele momente, mintea lui tre(uie s nu se desprind nicidecum de locul unde se
spune rugciunea%
Si dac ncepe s se nclzeasc locul unde se spune rugciunea, atunci s spun rugciunea
din ce n ce mai tare, dup cum se spune !+or merge din putere n putere$% si, spunnd astfel
de multe ori rugciunea, ncepe s doar nluntrul pieptului, acolo unde se spune rugciunea
cu zdro(ire de inim, iar rugciunea ncepe de la sine s fiar( n inim, adic n adncul
fiintei, iar ntelesuri dumnezeiesti si duhovnicesti izvorsc ca dintr'un izvor nesecat0
Din acest moment este clar c Hristos a venit si a slsluit n acea inim, dup cum a spus
Hristos nsusi n dumnezeiasca si sfnta Sa Evanghelie !1nde sunt doi sau trei adunati n
numele #eu acolo voi fi si Eu n mi.locul lor$, adic acolo unde sunt inima, mintea si atentia
adu nate toate la un loc si cerceteaz n comun si cu evlavie numele #eu, acolo, voi fi si Eu% Si
iarsi spune #ntuitorul !Eu si /atl #eu vom veni la el si 2e vom face slas ntru el$% De
acum nainte rugciunea se va spune cu usurint deoarece, precum fierul nrosit (ine n foc
este prelucrat cu usurint, si precum un om care doreste s ard un cuptor nu poate s'3
aprind si s'l ard dintr'o dat, ci putin cte putin, pn cnd se va arde pe dinuntru, si
a(ia atunci, aseznd lemnele n gura cup torului, focul le cuprinde deodat si le nghite, tot asa
se ntmpl si n inima omului% Dup ce inima este aprins de focul Sfntului Duh, atunci
spune rugciunea cu mult cldur si cu mult usurint%
Dup ncetarea rugciunii silite si cu zdro(ire de inim, omul si vine n fire si si cunoaste
foarte (ine propria fiint, adic ia aminte si mediteaz la gndurile si amintirile pe care le avea
nainte de a'si zdro(i inima cu rugciunea si le afl pe toate ca fiind capcane, (uruieni, centre
si inventii ale diavolului% *cest lucru l ntelege si mai (ine din ceea ce urmeaz% Deoarece, de
ndat ce ncepe s'si zdro(easc inima sa cu rugciunea struitoare, dispar mprstiindu'se
ca fumul ntelesurile acelea necurate si ngmfate care l fceau mai nainte s se
ndreptteasc pe sine si s se cread mare si tare pentru nimic%
*tunci se mplineste n acesta cuvntul care spune !+zut'am pe cel necredincios flindu'se si
nltndu'se ca cedrii 4i(anului% Si am trecut si iat nu era si l'am cutat pe el si nu s'a aflat
la locul lui$% Si dac se va duce si va pieri definitiv din inima lui acea amgitoare ndrepttire
de sine, atunci se va vede pe sine nu numai gol de orice virtute, ci si pctos si srman ca un
vames%
*cest lucru este artat si de para(ola #ntuitorului Hristos despre fariseu si vames% *tta timp
ct inima o mului nu se zdro(este cu rugciunea, omul se ndrep tteste pe sine si se
socoteste drept si sfnt, precum fcea fariseul% Dar dac si va zdro(i inima nluntrul su cu
suspinul rugciunii, inima se smereste si se socoteste pe sine asemenea vamesului%
*tta timp ct omul are o inim netiat mpre.ur, care se ndreptteste pe sine necontenit,
dac intr n (iseric, nu'i va veni nici un fel de gnd pios, nici vreo evlavie adevrat pentru
Dumnezeu sau pentru cele sfinte, nici vreun dor ceresc, ci st n (iseric numai cu trupul, ca
un pom uscat, care fiind neroditor tre(uie s fie tiat si arun cat n foc, dup spusele !*cum
securea st la rdcina pomilor0 deci orice pom care nu face road (un se taie si se arunc n
foc$% -entru c rugciunea unui astfel de om nu are cldura inimii, ci se face numai cu
cuvntul uscat si cu gndul rece% 5ugciunea lui i va fi spre .udecat si spre osnd, cum s'a
ntmplat cu fariseul% -e cel care, ns, are inima lui smerit si zdro(it de struinta rugciunii,
de ndat ce vrea s intre n (iseric l cuprinde o adevrat si vie evlavie pentru Dumnezeu si
pentru cele sfinte% Si l cuprinde att de mult acea evlavie dumnezeiasc, nct si el nsusi
ntelege lucrarea ei, de oarece i se pare si este convins c nu se afl n aceast (iseric
pmnteasc, ci c se afl n Ierusalimul cel de sus, n slava aceea dumnezeiasc, unde
mpratul tuturor este slvit si prealudat de miriade si miriade de ngeri dumnezeiesti% *tunci,
de (ucurie si de evlavie, curg si alearg din ochii lui ruri de lacrimi calde, care l curtesc de
tot pcatul, dup cum se spune !Spla'm'voi si mai al( dect zpada m voi al(i$%
-e lng aceast evlavie l ncon.oar si l cerceteaz si un alt har, adic o dat cu lacrimile
vine la acesta si o alt mngiere dumnezeiasc, care nu se vede cu ochii trupesti, dar se
vede foarte clar cu ochii mintii cum co(oar lin din cer, ca roua peste capul lui, precum roua
profetului 6hedeon% Si de pe cap se revars peste tot trupul si rspndeste mireasm,
sfintindu'l% De aceea spune Scriptura !Binecuvntat este Dumnezeu "el ce vars Harul Su
peste preotii Si, ca mirul ce se co(oar pe cap, pe marginea vesmintelor lui$% Din pricina
aceasta trupul lui devine usor si se umple de toat mngierea si dulceata duhovniceasc%
-rin urmare, primeste o nstiintare de la acest har c s'a mpcat cu Dumnezeu si spune
mpreun cu profetul !*uzului meu vei da (ucurie, (ucura'se'vor oasele mele cele smerite$,
adic !multumesc, Doamne, c m'ai nstiintat si mi'ai dat s nteleg prin acest semn al Harului
/u c m'ai iertat pe deplin de toate pcatele mele si am fost mngiat eu, netre(nicul ro(ul
/u, pentru c att de mult m umilise pcatul meu, nct alergam ntotdeauna n
ascunztoare si oasele mele tremurau de frica iadului%$
Inc si alte multe cuvinte ale Sfintei Scripturi vin n gura lui n ceasul acela, care arat c
Dumnezeu a primit pocinta lui si rugciunea lui, precum se spune !Duhul umilit, inima
nfrnt si smerit, Dumnezeu nu o va urgisi$%
Dar nu numai acestea sunt cele de care se (ucur un astfel de credincios, ci nc si multe alte
ntelesuri ceresti si dumnezeiesti ies din inima lui% Deoarece a fost dezlegat si risipit norul
ntunecos al pcatului de ctre luminarea rugciunii mintii si cuget armonia cuvntului sfnt
care spune !4e'a deschis lor mintea ca s nteleag Scripturile$ si !"el ce crede n #ine, ruri
de ap vie vor curge din pntecele lui$ 7Ioan 8, 9:;0 deoarece inima omului clocoteste de
ntelesuri dumnezeiesti, iar gura lui vor(este n para(ole, precum se spune !Deschide'voi n
pilde gura mea, spune'voi cele ce au fost dintru nceput$ 7-salm 88, <;% In clipa aceea inima
este n ntregime foc, pentru c s'a aprins n inima lui focul, despre care spune Hristos !)oc
am venit s arunc pe pmnt, si ct as vrea s fie acum aprins!$ 74uca 3<, =>;% *tunci, n
ceasul acela, omul acesta ceresc, care este aprins de lucrarea Sfntului Duh, hotrste n sine
ca de acum nainte s pzeasc nestricate toate poruncile lui Hristos, dup cum spune si
profetul David !?uratu'm'am si m'am hotrt s pzesc .udectile drepttii /ale$ 7-salm 33:,
3@A;% *cest har fier(inte si izvortor de viat al iu(irii dumnezeiesti s'a dat acestuia pe
msura strdaniilor pe care le'a depus n timpul rugciunii%
"ci, dac se va ruga cineva dup cum am spus timp de o .umtate de or, si lucrarea harului
rugciunii inimii rmne aproape o .umtate de or n ziua aceea, sau cel mult o zi ntreag,
dar nu mai mult% Deoarece, precum fierul, cnd este scos de ctre fierar din foc, este nrosit si
arde asemenea focului, dar dac st mai mult timp n afara focului, ncepe putin cte putin s'
si piard puterea de ardere, a.ungnd iarsi la rceala si aspectul lui dinainte, tot asa si omul,
cnd spune rugciunea cu silint si zdro(ire de inim, se aprinde de lucrarea Duhului Sfnt si
face s izvorasc din inim apa cea vie a ntelesurilor dumnezeiesti0 dar de ndat ce nceteaz
rugciunea, nceteaz si izvorul ntelesurilor dumnezeiesti%
*ceasta se svrseste din iconomia lui Dumnezeu, pentru ca omul s nu negli.eze rugciunea,
gndind c, o dat a.uns acolo, nu mai tre(uie s se roage asa cum am spus la nceput, si
pentru ca s nu mai cad iarsi n patimile cele dinainte ale pcatului sau n altele mai mari si
mai rele% Deoarece spune !Si cnd duhul necurat a iesit din om, um(l prin locuri fr ap,
cutnd odihn si nu gseste% *tunci zice B# voi ntoarce la casa de unde am iesitC0 si
venind, o afl golit, mturat si mpodo(it% *tunci se duce si ia cu sine alte sapte duhuri mai
rele dect el si, intrnd, slsluiesc aici si se fac cele de pe urm ale omului aceluia mai rele
dect cele dintiC 7#atei 3<, =9'=D;%
De aceea este nevoie ca s se roage mereu omul si rugciunea lui s se fac nentrerupt, dup
cum ne porunceste si *postolul -avel, spunnd !5ugati'v nencetat$ 73 /es% D, 38;, !ca s
nu cdeti ntru ispit$ 7#atei <A, =3;% S se roage cineva nencetat, dar nu totdeauna cu silint
si zdro(ire de inim, dup felul n care am spus, deoarece acest lucru este aproape cu
neputint% S se roage ns nencetat, dar si n alt fel% *dic, dup ce se roag cu silire si cu
zdro(ire de inim si ncepe a'l durea pieptul nluntru, n locul unde s'a lucrat rugciunea
struitoare, si nu mai primeste locul acesta mai mult silire, atunci s se roage fr silire si
fr zdro(ire de inim, ci ntr'un fel mai linistit, msurat si odihnitor, pn cnd se va vindeca
si se va odihni locul acela rnit din piept%
Dup ce se va odihni si vindeca, s nceap din nou strdania rugciunii celei zdro(itoare de
inim ca mai nainte, cu silire% Iar mintea s fie treaz si s pzeasc nencetat inima de
atacurile diavolului% Si cnd diavolul vrea s nvleasc, de ndat mintea s trezeasc si s
zdro(easc inima cu rugciunea din ce n ce mai puternic, pn cnd l va durea inima0 atunci
fr ntrziere atacul diavolului va disprea ca norul purtat de vnt%
-entru om este lucru cu neputint s alunge si s nimiceasc atacurile diavoluiui n alt fel din
inima lui dect prin rugciunea aceasta struitoare a inimii, pe care, dac o negli.eaz, este n
pericol de a a.unge la moartea sufleteasc, dup cum am spus mai nainte% *cest lucru l arat
si cntarea sfintei Biserici a lui Hristos cnd spune !Dac dreptul cu greu se mntuieste,
pctosul unde se va artaE$ Deci, precum diavolul, vr.masul nostru cel fr de mil si
nempcat, lupt mpotriva noastr n multe chipuri pn n ceasul mortii, la fel si noi s'i
stm mpotriv cu numele lui Hristos, pn la ultima noastr suflare%
"um c acest fel de rugciune alung din inima noastr si nimiceste patimile si diavolii care ne
rz(oiesc prin mi.locirea patimilor noastre, ascult, o, frate, si o vedenie a -rintilor
1n frate oarecare, rugndu'se odat n chilia lui cu zdro(ire de inim si mult silint,
suspinnd la fiecare rugciune, a avut o vedenie si a vzut multimi nenumrate de demoni,
dintre care unii erau ca niste cini, altii ca ze(rele, altii ca niste capre, altii ca vulpile si ca alte
fiare 7spuneam c patimile oamenilor sunt numeroase si diferite;% *cesti demoni acopereau o
mare suprafat cu numrul lor, deoarece fiecare tagm era mare la numr% Iar fratele,
vzndu'i, nu s'a tul(urat, ci cu tot cura.ul si mult nde.de n Stpnul Hristos, deoarece n
ceasul acela clocotea nluntrul lui rugciunea si inima lui era ca para de foc, s'a npustit
asupra demonilor ca un leu furios, pentru a'i (irui nu cu arme sensi(ile si vzute, ci cu arme
nevzute si invinci(ile, cu numele lui Hristos adic% -entu c, a.uns n fata lor, a nceput s
spun din adncul inimii !Doamne Iisuse Hristoase, )iul lui Dumnezeu, miluieste'm$% Si att
de tare si silea si zdro(ea inima cu numele lui Hristos, nct cu putin inima nu a plesnit si nu a
iesit din locul ei% "um spunea o dat n felul acesta !Doamne Iisuse Hristoase, )iul lui
Dumnezeu, miluieste'm$, vedea cum prindea cte un diavol si'l arunca foarte departe de
locul unde era% Si iarsi spunnd rugciunea cu putere, arunca un altulF Si fcnd asa a reusit
s'i alunge pe cei mai multi cu numele lui Hristos0 7spunem c s'a eli(erat de cele mai multe
patimi prin Harul lui Hristos;% Ins, ctiva dintre acei diavoli, ndrtnici si ri, nu au plecat din
locul acela, ci privindu'l pe frate cu ur si sl(ticie i spuneau !2oi nu plecm nicidecum din
acest loc, deoarece acest loc este locuint a noastr veche$, adic sunt cteva patimi care,
pentru c s'au nvechit, cu mult greutate pot fi alungate%
*tunci fratele, auzind cuvntul acesta, s'a suprat tare si din multa lui suprare a aflat un fel
de rugciune a mintii mult mai nalt, foarte rar si nespus de grea% +oind s'si sileasc si mai
mult inima cu !Doamne Iisuse Hristoase, )iul lui Dumnezeu, miluieste'm$, ntr'un anume fel
inima lui se fcea n ntregime rugciune, una cu rugciunea0 dup aceast mai presus de
fiint nfrngere a inimii scotea din adncul su un fel de suspin greu, dup cum spunea
profetul David !Din suspinul inimii mele$ si din prea multa silint si din nemsurata suprare,
fratele era aproape s'si dea sufletul% Dar cnd sfrsea acel suspin adnc si greu, demonii care
mai nainte erau sl(atici si de ne(iruit fugeau de la fata fratelui, ca si cnd i'ar fi urmrit o
sa(ie de foc% Si, cum mi se pare, fratele voia s spun cuvntul acela al Scripturii, care spune
!Si cu suspinurile din adnc ai fcut s rodeasc nsutit durerile$% Deoarece cu ct mai din
adnc scotea suspinul din fiinta sa cu durerea inimii, cu att nimicea, pe acei demoni
stpnitori, si cu ct i nimicea, cu att rodea rod nsutit%
Dup ce a curtat fratele tot locul acela de demoni, si'a ridicat capul si a vzut la deprtare de
sine ca la o arunctur de piatr si chiar mai putin pe diavolii alungati, care stteau si se uitau
napoi cutnd s afle timp potrivit pentru a se ntoarce la locul de unde fuseser alungati%
7Spunem c atunci cnd patimile vor fi dezrdcinate din inim cu silirea cea mai presus de
fire a rugciunii inimii, atunci se va pstra numai n minte amintirea lor0 si dac se ntmpl s
lipseasc pentru o clip frica de Dumnezeu si rugciunea din om, atunci patimile nviaz din
nou si se nnoiesc;% Iar fratele, voind s'i alunge si de acolo, s'a asezat ca pe un scunel si,
aplecndu'si capul pn la genunchi, se ruga precum se ruga oarecnd vztorul'de'
Dumnezeu #oise, cnd 4'a auzit pe Dumnezeu spunndu'i !#oise, #oise, de ce strigi ctre
#ineE$ 5ugdu'se deci si fratele cu mintea n acelasi fel, iat c iesea din gura lui cnd foc, ce
a.ungea pn la locul unde erau demonii, cnd ca un fel de gloante, ce ieseau din gura fratelui
ca dintr'o pusc, cu atta vitez mpotriva demonilor, nct pe multi i'au nimicit% Iar cnd
fratele spunea rugciunea, si cu mai mult putere, se fcea c ies din gura lui ca niste ghiulele
de tun care ucideau dintr'o dat mai multi demoni, chiar pe cei mai puternici dintre ei% "nd
spunea rugciunea fr mult silint, ieseau si acestea mai mici, dar puternice, si loveau pe
demonii mai mici% +znd acestea, fratele si'a venit n fire si, iat, a nteles c rugciunea
clocotea n inima lui precum fier(e si clocoteste apa n cazanul pus pe foc%
4a fel si un alt frate, rugndu'se odat cu mintea, a a.uns la aceast vedere duhovniceasc a
vzut demoni multi ca nisipul mrii cu chip de soldati, care se npusteau asupra fratelui cu
mult ur, ca s'l nimiceasc de pe fata pmntului% *tunci acesta s'a nfricosat de asaltul
npraznic al demonilor si a fugit ntr'o (iseric, cernd a.utor #ntuitorului Hristos si #aicii
Domnului% Si cum a intrat n (iseric, iat, vede pe #ntuitorul si pe #aica Domnului ca vii n
icoanele mprtesti, seznd amndoi ca doi mprafi preaslviti pe tronurile slavei%
Si ndreptndu'si de ndat privirea spre Domnul Hristos, l vzu pe *cesta plin de (ucurie si
de frumusete, precum se spune !)rumos cu frumusetea cea de la fiii oamenilor$% -e lng
acea frumusete de negrit si minunat a fetei Sale dumnezeiesti preacurate, mai era m(rcat
si cu alt slav si de o lumin mai curat si mai strlucitoare dect lumina soarelui, precum
spune !Intru strlucire si n mare podoa( /e'ai m(rcat% "el ce /e m(raci cu lumina ca si
cu o hain$% 7-salmul 3@9, <;% )ratele nu putu s mai priveasc la Hristos, precum nu mai
poate cineva s priveasc a doua oar la soare, pentru c ochii lui erau or(iti, ci numai I se
nchina si sruta preacurata 4ui mn dreapt, cu cutremur si cu (ucurie, precum spune !Se
(ucur cu sufletul si se cutremur cu mna$% Se ndrept apoi fratele si spre -reasfnta
)ecioar, i se nchin, srut mna sa feciorelnic si preacurat, ndrznind s'si ridice ochii si
s priveasc preasfnta ei fat% 4umina si slava Domnului Hristos semnau cu lumina si slava
-reasfintei )ecioare ct seamn lumina fulgerului cu cea a soarelui% *dic slava -reasfintei
)ecioare era putin mai (lnd privirii, asa nct fratele, ndreptndu'si pentru a doua oar
privirea spre preacinstita ei fat, ochii lui nu au or(it, asa cum nu or(esc atunci cnd se uit
putin la un fulger%
Domnul nostru Iisus Hristos sttea ca pruncul odihnindu'Se pe (ratul sfnt al -reacuratei ca
pe un tron de heruvimi, iar -reasfnta )ecioar l privea pe fratele cu privire milostivitoare si
preadulce% -readulcele Iisus era att de frumos si plcut la vedere ntru toate, si atta slav
mprumuta -reasfintei )ecioare cu mprteasca 4ui asezare n (ratele ei, si att de mult se
potrivea "el preacurat cu cea preacurat, "el neptat cu cea neptat, Domnul si Stpnul cu
Doamna si Stpna, "el prealudat cu cea preludat, "el preacinstit cu cea preacinstit, "el
preafeciorelnic cu cea preafeciorelnic, adic Iisus cu )ecioara #aria, cum se potriveste
mireasma trandafirului cu frumusetea acestuia% Domnul Iisus privea la fratele cu mult
dulceat si cu negrit iu(ire% Si iarsi, asa cum este cu neputint ca cel care tine n mn un
trandafir si l miroase, s nu se (ucure de frumusetea lui si s nu se mprtseasc de
mireasma lui, tot asa si fratele, privind pe #ntuitorul Hristos si pe #aica Domnului si privit
fiind de *cestia, era cu neputint s nu se mprtseasc de Harul 4or si s nu se (ucure de
mngierea 4or% *tunci, lund cura. de la privirea cea (lnd a -reasfintei, fratele a strigat
ctre ea !-reasfnt )ecioar, -reacurat, #aica Domnului meu, Stpna mea preadulce,
cum s scap de demonii care m urmrescE$ Iar -reasfnta 2sctoare de Dumnezeu,
iz(vitoare celor ce scap ctre ea, rspunznd fratelui, i'a zis !"u numele )iului meu si cu
numele meu sunt (iruiti si nimiciti demonii cei ce s'au lepdat$% De ndat, fratele a fcut
nchinciune, a iesit din (iseric si a nceput s spun din inim !Doamne Iisuse Hristoase,
)iul lui Dumnezeu, miluieste'm$ si !-reasfnt 2sctoare de Dumnezeu, (ucur'te ceea ce
esti plin de har, #arie$% Iar demonii, fr ntrziere, au fugit neputinciosi si au pierit din fata
fratelui%
4a fel si alt frate, lucrtor si acesta al rugciunii mintii si a inimii, a a.uns la aceast vedere% I
s'a artat c s'ar fi aflat su( tartar, acolo unde este locuinta tuturor demonilor% *colo a vzut
o cetate foarte puternic% -e dinluntru acea cetate era plin de un ntuneric gros si aproape
pipi(il, despre care spune si #ntuitorul !*colo va fi ntunericul cel din afar$, deoarece nici
o raz de lumin nu ptrunde acolo, pentru c se afl n inima pmntului, unde Domnul
*tottiitorul a hotrt s locuiasc demonii n veacuri nesfrsite% De aceea si cuvntul profetului
spune !Intra'vor n cele mai de .os ale pmntului$% Iar portile cettii aceleia erau mari si
puternice, fiind pzite de ctiva demoni nfricostor de urti%
Inuntrul cettii locuiau demoni fr de numr, toti avnd aripi% 1nii dintre ei ieseau din cetate
z(urnd ca vr(iile, altii intrau n cetate ca al(inele n stup% )ratele sttea ntr'un loc, lng
drum% Era aplecat, fruntea lui spri.inindu'se pe genunchi, trupul lui fiind arcuit ca un pod, iar
pieptul lui adncit ca o (olt%
*sa fiind asezat, fratele spunea din inim cu durere si cu mult silint !Doamne Iisuse
Hristoase, )iul lui Dumnezeu, miluieste'm$% Si spunnd astfel rugciunea, la fiecare
rugciune iesea din gura lui ca o flacr aprins care se ndrepta ctre un demon si'i ardea
aripile, picioarele, minile si prul, nct demonul respectiv rmnea nemiscat ntr'un loc ca un
(ustean sau ca un purice prlit% Deoarece, atunci cnd este prlit, puricele nu se mai poate
misca% Spunnd nc o dat rugciunea fratele, un alt demon era ars, dintre cei care erau
a.unsi de flacra rugciunii, pentru c demonii ieseau si intrau cu mare vitez, precum vntul%
5ugndu'se fratele astfel mult timp, a reusit s ard multi demoni, care alctuiau n fata
portilor iadului o grmad mare% Demonii care erau nluntru vedeau c dispar demonii aceia,
vedeau si sa(ia de foc a rugciunii inimii care i nimicea, dar de unde venea aceasta nu puteau
vedea, pentru c numele lui Dumnezeu i ametea precum ameteste fumul al(inele% *tunci au
mers si au spus cele ntmplate diavolului care era mai mare peste ei, cel numit satana, care,
aflnd de nenorocire, s'a tul(urat foarte tare, dar se temea s ias din cetate pentru a nu pti
si el la fel% Si'a scos ns capul lui necurat pentru a vedea din ce loc vine sa(ia de foc%
*plecndu'se astfel, flacra de foc a rugciunii inimii l'a atins n fat, arzndu'l% *cesta s'a
tras repede nuntru, nchiznd si portile iadului%
Iar fratele, venindu'si n fire si cugetnd la cele ntmplate, se (ucura de nimicirea demonilor,
slvind si multumind Domnului nostru Iisus Hristos, "are a dat atta har si putere celor care l
iu(esc din tot sufletul si l cheam din adncul inimii% *cestuia se cuvine slava si puterea n
vecii vecilor% *min%