Cuvente der vatrun.

Limba romn
vorbit ntre 1550-1600. (Dir. gen. a
archivelor tatului ...!
PREFA^A
D. Dim. A. Sturdza procuraiidu-ml ocasiunea de
a da la liiaiiiui cele mai vechi c &y \i poporane
ale Romanilor, cela-ce m'a coiidus la un intiiis studitl
asupra acestei importante raiiiure a literaturel ncSstre
na|;ionale, am fost silit a modifica planul, pe care
mi-l propusesem in prefaj;ft la toraul I.
Excelentele observa|;ianI ale lul Schuchardt, re-
lative la primele doft pilrj;! diii tomul precedinte,
apar intr'un Suplement la acel torn, unde figur^za
de asemenea observa|;iuiiile analoge ale d-lul G.
Barit, impreuiift cu intimpiniiriU^ mele, cu uuele in-
dreptarl ^i adaosurl.
Mouografia cea promisft asupra genitivo-dativului
roniaii intr& in partea 111 din volumul de fa^k] cat
pentru monografiele , anunj^^ate tot atunci , despre
accentua|;iunea ^i vocalisa|;iunea irrafionalft in vechile
ndstre monuniente literare, le reserv pentru un Su-
plement la tomul II, unde volu publica in acela^I
timp ^Onomatologia romanft pinft la 1600^.
vni
Sintesa operei iutregl, conspectiil sistematic
consecin|elor sale peiitru istoria limbei i-omane di
tcite puncturilc de vcdere, va face obiectul tomul
in, prill care sper a iiiclieia lucrarea-
Ori-cum ar fi, voluniiil, pe care'l publicaui aciim
detji face parte dintri) vastA colec|^iiine, totusi 8*
pote considera ca ce-va mtreg:, coiiiplet, iinbn\|^isanc:
uu teren independiute ^i blue determinat: CarfUcz
poporane ale Romdnilov hi sccolul XVI hi legdturm
cu litei^atura poporand cea nescrisd.
C&tY& acest titlu special, iiol am mai adaos :
^Stiidia de filologia comparativft^.
Sa ne explicam.
Prin ^filologia comparativft^ nol nu in|;elegem,
ca Whitney, ca d. Hovelacque, ca revista parisiaiut
a d-liil de Rialle etc., compara|:iuiiea analiticA a mai
multor limbe. O asemeuea iio|iime ar fi fost la lo-
cid el numai d6ra atuiicl, cand filologia proprift
(^isa se mSrginla in analisa linguistic^ a clasicitafil.
De cand msa, dela Wolf pina la Bttckh, preocu-
pa^iunea filologica clasicA s'a intins asupra tuturor
elementelor cnlturale ale anticitil^ii , fie ele lin-
guistice sati numai etice, aceia^I accept iune l^rgita
se cuvine pe deplin termenulul corespun(j6tor de
* filologia comparative^. Unica deosebirc intre cele
doa sfere este, ca una din ele studiaza intr'un mod
isolat poporele antice in desvoltarea civilisatiunil lor,
pe cand cea-Falta lU'maresce intr'un mod compara-
tiv manifestaj;iunea naturala, statica ^i dinamica, a
spiritulul tuturor pop6relor.
Pentru noi dara ^filologia comparativa^ cuprinde
I.-
_ IX _
intrunite ambele doctrine, pe cari revista hiTlinezft
a lul Steintlml le iinprciiiul ca : * Ktim-psicolopA^
si ^Linguistics,. I^iiij^uistica, tic cca positiva safi
analiticii, He cea transceiiflentahl s-ui siuteticd, , No. 42),
de iVngelo dc Gubcrnatis {Xuova antologiay 1H78, ]).
723-4), dc Dr. Jarnik {iJer Osten, 187M, \o. 44) si
alfil. De asemcnea profcsorul Miklnsich la consul-
tat nu o data in noua sa cercetare Ueber die Wan-
dei^ungen cler Rumuuen. Ne place a adAuga insA, cA
in acclaiji timp d. (Jiliac a crecjut de euviin^A a ne
consacra in Convorbtrl litenirc dela lasl (lH7i>, No.
:i si 4) o lungA diatribA, pe care tot d-sa a re})ro-
dus'o aj>oi fran^usesce in liomanisvhe Studioi (t. 4,
p. 141 H4). Ca ton, lucrarea d-lul (.'iliac este ca-
raeterisatA cu pre-nmltA bunA-voin|:A: *d*un ton
r
quelque peu acerbe^ de cfttrfi. d. Gaston Paris, care
nu I-a dat ostendla de a o cerceta ^i 'n fond {Ro-
maniay 1879, No. 31, p. 466); ca sciinj:* ^i metddft,
ea a fost combfttuta cu o perfects independin|;a de
spirit de catrfi. Dr. M. Gaster in Zeitsclirift fur ro-
manische Philologie (t. 4, p. 468-76). In acest mod,
ne pntem scuti de a respunde nol inline la tonul,
sciin|;a ^i metdda d-lui Cihac, pinA ce nu ^i-le va
drege pe tdte.
^. ^. Ji.
Biccuresdt^ 5 Decemhre 1879.
ASUPRA
ajSiJJRrpTJLjaJR I=^OI=^OI5-A.iTE
nnltatea lor. Raportul cUtra literatura poporani in genere. Cartile
poporane ale Roinanilor.'
ClODEX 0TURDZANUS.
OCHIRE
ASUPBA
1 . Renomitul GOrres, spirit fantastic, dar profund, a fost
eel int4la, dac& nu ne tn^elam, c&rul i se datoresce, de pe la
tncepatol secolulul Dostru ^ Imp&r^irea literaturel popo-
r a n e in do& marl ramare : literatora poporan& nescris& i
literatara poporan& s c r i s &, dand tot-o-datA acestel din urm&
epitetul de cdrff poporane.^)
Vederile lul GOrres despre correla^iunea ambelor raniore,
silinda-se cu orl-ce pre^ a le da o origine comun&, pe cand
tn realitate ele curg ca do& rtale^e ce se Impreun^zft sosind
din direc^anl opuse, slnt nesce vederl strlmte ^i n parte false;
d&r ponctul de plecare era just ^i fecund, mal ales atunci c&nd
ipr6pe nimeni tn lumea cea cult& nu in^elegea inc& impor-
ting literaturel poporane in genere, c&cl pedantismul ^\ bon-
tonismul, fie-care in felul sefl, batjocoilatt d'o potrivi tot ce
e^ din popor ^i tot ce pl&cea poporulul.
l; (iorres. Die teuUchen VMsbnrher. Sahere W^irdigumj der sthonen
lUstorim-
Vttter- uMd ArzneifbtirhUiM, trelcht thn'h inunrr Wnlh, theifs ZufalK
Jahrhnn-
^ffit hindurch ha nu/ utuiere Zht frhnlt'u hit. il.'i*ltllMrg, lrt()7,
in-lG, pag*
XIV
A despre^ui spiritul plebel, *P6belwitz,, fiind-ci nu face
cum facem nol i ceKa- ce facem nol fni-ne, (Jicea cu du-
rere i cu iiidigna^iune Gorres este ca i c&nd ne-am su-
pfera pe vermele de metasa, pentru ca ne di numal inetas&,
lar nu ne ^ese nesce gal6ne gata sail nu ne c6se nesce halne
de purpura!
Cartea lul GOrres, pe linga o tntroducere iji un lung epi-
log, cuprinde analisa bine scrisa a 48 car^I poporane germane.
Se Incepe prin *Albertus Magnus,: despre puterea lerburilor, a
petrelor scumpe i alter minunate l^curl ; se incheia prin falmo-
sul apocrif despre copiiaria lu! Crist, respandit tn evul-meditt
tn trtta Europa occidentaia sub titlul de * Liber de infantia
Salvatoris,; intre aceste doa extremita^i, una quasi -medicaia i
cea-Falta quasi-teologica, figur^za tot felul de car^I poporane
In proza i 'n versuri, legetide, roman^uri, biografie, prorociri,
visurl, caiatorie etc. etc.
2. Mult timp dupa Gorres i pe o scara mult mal In-
tinsa, a descris Nisard in doa marl volume car^ile poporane
ale Fran^el.*)
Colec^iunea lul se imparte in 13 rubrice:
I. Almanacuri ;
n. Sciin^e i ar^I:
1. Magia n^gra, magia alba, cabbala;
2. Vrajirea;
3. Prorociri;
4. Gospodaiia;
III. Glume i jocuri de cuvinte ;
IV. Dialogurl i catechismurl ;
V. Discursurl, ora^iunl funebre i predice cornice ;
VI. Tipurl i caractere;
VII. Vie^ele personagelor falmose;
2) Nisard, Histoire des livres populaires ou de la litUrature du
colportage de*
puis le XV-me sikle jusquW V^tablisaemeni de la Commission d'examen des
livres
du colportage {30 novembre 1852), Paris, 1854, in-8, t. 1 pag, XVI-580,
t 2
pag. 599.
XV
VIII. Religianea ^i morala;
IX. Stihurl religi6se i legende versificate ale sfintilor;
X. Epistolare: scrisorl de afacerl, de complimente ^i de
dragoste ;
XI. Limba t&lharilor;
XII. Pedagogia;
XlII. Roman^uri i povetI.
F6rte bogat& ca adunare de material^ nu mal pu^in inte-
resant& prin frum6sa reproducere a gravurelor poporaoe, ope-
ra lul Nisard Ias& departe in urm& pe a lul GOrres sub ra-
portul quantitativ, dar remane departe in unn& ea-tns&^I
In privin^ q u a 1 i t a t i v &.
Criticul frances nu In^elege nici importan^a intrensec& a
cftr^ilor poporane, nid legitura lor cu literatura poporanS, cea
nescris&, nid micar caracterul lor intern de *poporanitate^,
pe care'l confundi merefl cu fmpreglurarea extemfi, de a fi
*colportate^. El le descrie, cid azardul Ta f&cut *secretar
al comisiunil insirdnate a le examina, ; le descrie, fiind-c&
acestS. munc& i s'a impus ca o sarcinii oficial& ; le descrie, tn
fine, dup& cum descrie un profan dup& forme din afar& un
buchet de flori, ftr& a ave o umbr& de no^iune despre vi6^,
organismul i^i rela^iunile plantelor.
3. Cea mal nou& publica^iune de ac6st& nature, sint cele
trel tomuri ap&rute de cur&nd, in caii s'aiS reprodus textual-
mente, cu ilustra^iunl in fac-simile, ba chlar cu frontispiciuri
separate i cu conservarea pagina^iunil originale, vr'o ^^se-cjed
de c&r\\ poporane englese ale Sco^iel, a^a numitele *^ chap-books,,
impSr^ite in trel rubrice:
I. Comice ^i umoristice;
II. Religi6se i biblice;
III. PovetI, roman^url i istoridre.^)
Ac^st& consciin^i6s& codifica^iune a c&r^ilor poporane ale
3) John Cheap, The Chapman's Library : the acottUch chap literature of
last
century^ classified. With li/e of Dougdl Graham. Glasgow, 1877-1878, in-
8.
XVI
Sco^iel, cu texturi tntregl, reproduse cu o exactitate docuraeii-
tal&, iar uu numal extracte ca in Nisard saii analise ca tn
Gorres, ar merita a fi imitat& in t6te terile Europe!, oferind
un teren complet i sigur ulteri6relor cercetiri critice.
Editorul, a ciru! individualitate abia apare intr'o prefa^
de vr'o patru pagine i intr'o scurti biografia a lul Dougal
Graham, celui mal poporan scriitor scotlandes din secolul tre-
cut, observi f6rte just, ca mult mal bune sint, in orl-ce cas,
c&r^ile poporane decit (Jiarele aija numite poporane, foi^e po-
lemice ce ati inceput a stribate pe la sate, cftcl : *cartea popo-
*rana este oglinda opiniunilor ^i obiceielor rurale, pe cand (parul
*pretins poporan vine din afarft pentru a desnatura adevgratul
*gust al poporulu!., ^Chlar cir^ile poporane de origine striinJl,
* adaugi el, se naturalis^zi astfel in limba ^i 'n caractere,
*incat nu le mal recundsce cine-va dintre cele nascute i cre-
^scute pe pamintul scotlandes.^
4. Scriind cele de mal sus, noi n'am avut cat de pu|in
inten^iunea de a da o bibliograiia a car^ilor poporane din Oc-
cidinte, ci am voit numal a constata insemnatatea, pe care a
Inceput ^i va fi silita din ce in ce raai mult a le recunosce
sciin^ modema in totalitatea lor, fie unele din ele cat de
insipide din punctul de vedere al claselor celor culte ale so-
cieta^il, precum sint, de exemplu, visurile, vrajile sati minunile
*marelul Albert,.
Unele categoric speciale ale car^ilor poporane, mal ales cea
religi6sa ^i cea romantica, aft atras mal de de-mult asupra-le,
intr'un mod isolat, aten^iunea inv6^a^ilor, ca i cand ele ar fi
de natura mal inalta decat cele-l'alte. Ne ajunge a cita nu-
merdsele colec^iunl de aa numite apocrifuri biblice, lncep6nd
dela Fabricius pina la Tischendorf, pe carl nu o data vom av6
a le consulta tn cursul studiulul de fa^a. ^i mai vestita este
opera Englesulul Dunlop despre cai*^ile poporane cele roraan-
tice, aparuta apr6pe in acela^i timp cu scrierea lul Gorres.*)
- ,
4) In traduc^iunca gorraauH adaiisfi a hit F. Lir']>rcclit : (ipschirhte
tfcr Prosa-
dicliiungen oder Oeschichte der liomane, Novelkn, Marcheu etc., Berlin,
1851, in-8,
pag. XXX, 560.
XVII
Nn mal men^onftm nesce lucr&rl de tot mouografice, precam
slut cele de Benfey, KOhler, Wesselofsky, d'Ancona ^i al^il,
fmpr&^ate mal ales tn diferite publica^iunY periodice.
Dar ce este o carte p o por an&? iji ce fel de loc o-
cop& eatnliteratura poporan&tn genere?
5. Literatura poporan& cea nescris&, c^ntece, basme etc.,
se p6te scrie, ^i totoijl, fie chlar tip&rit&, ea nu tncet6z& de
a fi nescrisft, c&cl se uasce ^i tr&esce tntr'un mod nescris.
Scrisul copiaz&; dar copia nu este originalul eel viQ, ori-
ginal ce coutinuft a se mi^ca ^i a se schimba dup& ce i s'a
scos portretul, tnc&t ajunge cu timpul, tn bine sail in rei), a
na mal semfiua unul cu altul. Dac& reproduc^iunea cea scris&
isbutesce a se resp&ndi in popor, numal atunci, sub forma'I cea
petrificatft, ea devine literature poporan& scris& saii, mal pre-
cis, carte poporan&.
Literatura poporan& cea scris&, chlar c&nd o tnva^& cine-
ya pe din afar&, nu tncetez& totu^I de a fi s c r i s &, c&cl
se nasce ;i tr&esce tntr'un mod scris. Ea este o statu^^ une-
orl plin& de plasticitate, de expresiune, de colorit^ dar f&r&
mi^carea cea real& a vie^el. Trectod tn gralul eel vitt, dac&
ea reu^sce a prinde r&d&ciu& tn popor, tncep^nd a cresce ca
ce-va nofl ^i adesea perc^^nd orl-ce urm& exteri6r& a fiin^el sale
de mal 'nainte, atunci devine literatur& poporan& ne-
scris &.
Ambele categorie se pot contopi; tns& originile lor, cea scris&
9! cea nescrisft, stnt diverse.
6. Literatura poporani cea nescris& este opera unul tn-
treg popor, sad chlar a unel gin^I tntregi, a umanit&^il. Acela
care a compus pentru prima 6t& doIn&, dolna nu este a lul,
c&cl ea a sburat slobod& in aer, lipsit& de vre-un semn indi-
vidual, ^i din aer, nepironit& prin nemic, a prins'o tn sbor
un altul, apol un al doilea, un al treilea i ai^a mal tncolo,
tn acelal ^^r& satl ptn& la marginile p&mtntulul; fie-care a-
d&ng&nd sati suprimdnd c&te ce-va^ f&r& a da s^m& nimfinul
_ ^YE _
de cela ce face, de vreme ce lucrul nu este al uimenul. Lipsal
de orl-ce tixitatc este atiit de pronuii^at&, tnc&t se tnt&iupli
adesea cSl acela^I iiulivid spune altfel bucata cea poporaD&
de cate orl o repetA, ca acea cftntfi-r^^ft italiani, care schimba
nierefi cuviiitele e&nteculnl, (Jicend cu naivitate ci a^al convine:
^cosi mi viene,.
Literatura poporan& cea scris&, lie cfit de anonimft, este o
opera individuals. Din insu^I momentiil nasceril sale, ea se fi-
x6z& prin scrisore. data tnculbata tn popor, ea va fi cititi
de mil de gure, dar numal citita, pote tnca abia silabisiti,
fara a se modifica, fara a ca^tiga safi a perde, far& a primi
la tot pasul cate o nuan^a noua, positiva sail negativ&, deli
fie-care dintre eel ce o propaga, eel pu^in tn acela^I ^6ra din
acela^I epoca.
Colectiva prin origine, nestatornica in traYul sett, ac^sta este
literatura poporana cea nescrisa ; individuaia prin nascere, fix4
In fond i 'n forma Intr'un moment dat, acesta este cartea
poporana.
Dar pentru ca ambele sa fie poporane: una filca de
sange, cea-l'alta filca de suflet a poporulul ; pentru ca ambele
sa se pota substitui una altela, sa se pota metamorfosa una
intr'alta, astfel ca une-orl este a-nevoe a trage Intre ele o
linia de demarca^iune ; trebul ca ambele de o potriva sa oglin-
d6sca poporul , ambele sa fie popor el-insui, cad poporul In
realitate lubesce numai pe sine-^K. Nici o data o carte nu va
deveni poporana, daca ea nu vorbesce In graiul eel necloplit
al poporulul; daca nu resfrange credin^ele poporulul, speran^ete
lul, slabiclunile lul; daca scie ce-va mal mult decat ce sci
poporul In patriarcala lul nesciin^a.
. 7. Literatura poporana cea scrisa, ca i cea nescris*
caiatoresc din limba in limba; dar ele nicairl nu se tradd-^
ci se transforma.
Orl-ce popor poseda o forma propria a sa, primind ca ^
seu numal cela-ce corespundc acelol foiine specifice, care ^
modifici i ea din epoc& in epocii, provoc4nd atuuci modific&il
correlative in tot ce este poporan.
Literatora poporanft cea nescris& sufere astfel o triple ro-
ta^une: 1 prin trecere din guri in gurft; 2^ prin trecere
din ^6r4 In ^^rft; 3 prin trecere din epoc& in epoc&. Ulti-
mele do& din aceste rota^iunl il sint comune cu cartea cea
poporan&. ^i ea se transform& de asemenea^ c&nd se impru-
nint& dintr'o alt& limb&, multe lucinirl ad&og&ndu-se, unele
8oprim6nda-se, o s^m& pref&c6ndu-se, ptn& ce planta cea exo-
tic& cap6t& on aer indigen. ^i ea, pe de alt& parte, se adap-
t^z& din timp in timp la vederile momentulul, prin copisti
dac& drcolft in manuscript, prin editori dac& este tip&rit&.
De aci result& mal^imea varianturilor ale orl-c&ril c&r^I a-
dev6rat poporane: varianturl exterae i^i varianturl interne, de^i
mal purine, negre^it, dec&t nenum^ratele varianturl ale lite-
ratorel poporane celel nescrise, carl se datoresc mal cu deo-
sebire treceril din gur& in gur&.
8. Literatara poporan& cea nescris& se nasce intr'un mod
spontanefl. Ea este efectul impresiunil, nici o dat& a premedi-
ta^nnil. Un sentiment involuntar ^i Iat& o doInS; o int&m-
plare, o catastr6f& i^i Iat& o balad& ; un fenomen, o credin^,
un joe de cuvinte ^i latft o legends, un basm ; o p&^61&
^ Iat& nn proverb ; o asocia^iune de idel, o analogic hea^tep-
tat& ^ Iat& ghicit6re.
Gaii;ea poporan&, din contra, nu este ^i nu p6te fi spon-
tanea. Ea presupune tot-d'a-una o inten^iune, o tendin^&, o
^tt preci8& din partea autorulul. Scriitorul vrea ca al^il s&
petr^, s& ri4&, B& cre4&, s& inve^e, s& imite satl s& se feresc&.
El V r e a. In casul eel mal bun, tot iuci este ce-va silit.
In literatura poporan& cea nescris& predomnescc elementul
liric; In cartea poporan& elementul didactic. Dintr'o parte,
^iispira^i une; de ceaFaltft, aspira^iune.
Generalmeute, cai*tea poporan& nicI nu afect^za m&car de
^fi tot ana cu literatura poporan& cea nescris&. Ea pretinde a da
poporalu! nu cela ce el are dcja, ci cela ce'i lipsesce, dar ca-
XX
re si-I coDvin&, siri placn, sS-! fi.^ p; Iiit^eles. Plnft la un
pnnct,
ea se crede a fi superidri operei pix)prie a poporulal. Ea are
aerul de a se pogori pin& la popor.
9. trisuri comunJl importantJl intre ambele ramure
ale literaturel poporane este auonimitatea lor.
carte poporanft cu numele autorulul, e ce-va exceptional ;
^\ chlar cand se iDtS.mpl& acesta, tn cele inal multe casurl unmele
este fictiv. Adesea un personaglu real ca *marele Albert, de
exemplu, ca papa Leone III, ca tmp&ratul Eraclii), ca Laensberg,
ca Nostradamus, ca apostolul cutare sail cutare, ca tnsu^ M&n-
tuitorul, devine un name t i p i c, c&rut i se atribue sute de
apocrifuri disparate.
Din auonimitate, fie pentru literatura poporani cea nescrisi,
fie pentru cfir^ile poporone, decurgc o eonsecin^ f6rte carac*
teristic&.
Produc^iunile poporane nescrise, sbur&nd fiirft control din
gurft in gura, se intainesc, se 'ncruci^^zft, se confundii. Dacft
do& sati mal multe buc&^I separate stnt omogene sail analdge,
dac& ele presinti unele puncturl de contact, dsLCh una ar pu-
t6 s& figureze ca tnceput sai) continua^iune orl epizod la o alti,
une-orl chlar prin antites&, ele se combine tmpreun&, form&nd
singur& bncat&.
C&te c4ntece nu s'aO combinat astfel din fragmente poetice
mal vecM! Cftte basmuri, deosebite prin sorgin^l, nu s*afl cu-
sut cu dibftcia tn cftte un singur basm ! Pin& ^i proverbele saii
ghicitorile, mal ap6rate de remaniare prin laconismul lor, stnt
expuse la o asemenea ^atrac^iune molecularii^.
Acela^I lucrare produce anonimitatea asupra cir^ilor popo-
rane. ^i ele se ainalgam6z&. Fie-care copist sail nofi editor are
dreptul ^i resimtc chlar un fel de ispitft de a amesteca do&
safi mal multe cftrtl poporane iiitr'una siugurii, dacS. crede c3k
va de^tepta prin acesta mal mult interes in cititoril sei, saCi
c&'^J va ajunge mal bine la scop.
In cartea poporanu. ca i'n hteratura pt)porani cea ne
scrisa, este forte auevoe, une- ori aprope peste putinta, a dis
XXI
tiiige printr'o ana]is& ininu(i6s& diversele p&rtt constitutive ale
uuul atare coiigloinerat.
Dificaltatea este i mal mare, caud se t]lt&mpl& un cas
destal de obiclnuit amestecul a^a <|ic6nd liibrid fntre ambele
ramure ale literaturel poporane, fie-care amestecati deja mal
de'naintea tn propriul sett cere. Bucata poporana nescrisi mixt&
A s'a combinat din buc&^l poporane separate A;, /, m ; cartea popo-
rau& miitft B s'a combinat tn acela^I mod din c&i*^I poporane
distinse r, s^ t, A ^i B fiind egalmente impersouale^ adecft
apar^iu6nd tatnrora de o potriv&, t&rft a fl a nimSnui tn parte,
se combine la rtndul lor intr'un al treile coi-p de doi oil mixt :
A {k+l^m)+B (r+54-0-
Este adevfirata torturi pentru uu critic!
. 1 0. Orl-cum ar fi, cartea poporana represinta deja un pas
&cut din sfera literaturel poporane in sfera literaturel culte:
are ^i ea un autor, are o tipografia, are un editor.
In literatura cea culta ea ocupa insa, retrasa departe la
margine, un fel de mahala, despre care nu scie mal nemic ^i
nu vrea s& scie centrul orauluI.
Autoril car^ilor poporane stnt cate o data ma!-mal 6meni
de geniti, dupa cum a fost Dougal Graham tn Scoria satt Anton
Pann la nol; i totuI pe terenul literature! culte el n'ar ti
fost tn stare de a scrie un articola^ cat de mediocru tntr o
foia de a doua mana.
Tipografil ^i editoril car^lor poporane pastreza forte adesea
incognito^ ca ^i autorii lor. Une-ori nu se arata pe frontispi-
db nici macar locul unde s'a publicat misteriosa bro^ura, ba
iiicl macar anul. Pentru culmea mistiiica^iunil, se pune cate
odata pe titlu ca ^s'a tradus^ dintr*o limba din care nu s'a
tradus. Poporul crede!
Unele lacalita^I tn diferite \eT\ i^i apropriasera monopolul
traditional de a tipari car^I poporane. A^a stnt Koln ^i Nu-
renberg tn Gennania, Troyes ^i Montbelliard tn Fran^, adev6-
^te ora^-vechiture ale Europel, pentru carl nu s'a sfti*^it
tad v^ul de mijloc.
xxn
Mai pe scurt, literatura cea culti, cWar c&nd da ce-va po-
poioilul, il arunc& pe fun? numal cela-ce l^pftdft ea-iBS&l !
11. ^i totui^, tnainte de a se desf&ura intr'o limb& o
literature cult&, cartea poporan&, in curs de secoll^ este uuica
literature a na^iunil iutregl, a tuturor claselor societ&^il, a
bolerulul ca i^i a ^eranulul^ nivela^I prin lips& de culture.
m
Tot aa se petrece atunci, c&nd literatura cea cult& a u-
nel na^iunl ^I-a ales ca mijloc de expresiune o limbe strftin&,
dup& cum a fost latina tn Occidinte. Apr6pe totalitatea scri-
erilor medievale tn limbe na^ionale, nu l&tinesce, sint nesce
adevfirate cftr^I poporane.
12. Alt-ceva nu mal pu^ caracteristic.
Gusturile intelectuale ale copilulul, fie chlar un fiifi de prin
cipe, nu se pr6-deosebesc, plnft la o vrtstft 6re-care, de gu-
sturile intelectuale ale poporulul.
Copilul din t6te straturile sociale lubesce literatura popo-
rane cea nescrise ; copUul din t6te straturile sociale citesce
cu pasiune cer^ile poporane, mat ales cele romautice,
13. Multe cer^I poporane, ca i uuele produc^iunl ne-
scrise ale poporulul, de^i sint forte respendite, meretl repetate
saii merett citite, par totu^I a fi dupe cum am mal spus*o
absurde sail chlar ridicole.
Stnt nesce nemicurl tn t6te puterea cuvtutulul, dar nemi-
curl importante.
Popularitatea lor facem aci o deosebire dittologice Intre
poporan ^i popular, termenul eel do'nteiu indic&nd cela
ce apar^ine poporulul, lar cel-Falt denotdnd cela-ce este luhit
de popor popularitatea lor nu difere tu fond de populari-
tatea unul Individ. Individul eel popular p5te se fieun smin-
tit saQ un ignorant ; el n'ar fi ajuns tnse la popularitate, dadk
nu era la nivelul societe^il sale, dace n'o represinta tntr'im
punct 6re-care mal fotograficesce decet eel cu minte safl eel
Invg^a^i.
s -
XXIIl
A$a este i cu popularitateu cca iimre u unor sec&ture scrise
sad nescrise Ie literaturel poporane.
Sub raportul istoric, ca oglind& social^, elc poscdii o iiespns&
Tilore.
Nn mat putin sub raportul linguistic, ca unele ce cuget&
^ vorbesc tntr'o cestiune datft tntocmal ca poporul.
. 14. De c&nd cu tiparul, c&r^ile po|K)rane apar general-
nente in bro^ur^le de format forte niic, intre 16-32 de pa-
gine, afar& numal d6r& de cele romantice, ce-va mal lungl.
Ele se vfnd at&t de efteu, inc&t nu e ^erau saa muncitor
ore s& nu-^I p6t& cumpCra ^i el o c&rtecic&. Cu tote astea.
editara c&tig& nepovestiU din causa immensulul numfir de
^lemplare c se !mpr&ti&| retip&rindu-se pe mal nemic in iie-
ctre an, sab chlar mal de multe orl pe an. C&nd cartea { o-
ponui& este pr^scurtft, cuprin(}dnd abia vr o 2-3 pagine, ea fe
piblici la on loc cu o alt& saA cu alte, cu carl se fnrudesce
prin materii safl prin tendin(&^ une-orl din capriciul edito-
mlal.
aseroenea grupare a c&i*til^^ poporane era i mal obiclnu-
iti inainte de introducerea sail resp&nnservat4 separat, dei forte
micft, ne pote servi o bucati
curiosa, do cam dat& inedit&: Istoria tutunulul.
K^posatul meQ p&rinte descoperise in biblioteca poetulal
basarabian Costache Stamate c&te-va fol scrise de man&, legate
la un loc cu Acatistul eel tip&rit de c&tr& Samuil Klain to
iSibilu la 1801 ^i copiate, pe la inceputui acestui seed, dopl
un exemplar mal vechlu.
lati bucata in cestiune^ transcris& tntocmal cu litere latine:
^Istorii pentru tlutlun. Aftcultafi iubifii mei blagoslovi^ o mk^-
'tur& foarte de folos pentru cre^tini, ins& mai ales pentru care vor
^fi c^ut intru a6ast& gre^I& r& ^* in^&liiclune diIavol68c&^ tos& divor
<^u s& te erte, pilrinte! far el incepu cu lacr&mi a spune
<z&c&nd :="" ="" minune="" ascultafi="" fra^ilor="" s="" v="" spulu=""
o="" int&mplare=""><^
*mare fi cu una mic& ^i cu nasul foarte mare, Yar el trecu pe l&ng& mine
<9i tftc6 ; !ar eu scfituTu ;i g&ndilu ^i cunosculu c& nu-i cre^tin {A-
^m&ntlan, ce poato sfi ticun dilavol; ;inu IftsaYu lucru slab, ce in-
dat& m& lualu dupa dansul ^\, iiind voYa lui Dumnez&u, !1 g&sUu
Mntr*un munto inalt al Cannilului, ^i face o gr&din& cu z&dlu de
'pilatr& ^\ Hi^ipa In gr&dina ;i silm&na; Yar eu m'am apropiYat de
^d&nsul 1^ am ziis : spune*mi, ce sapi ;i ce sameni? Yar el nu rts-
'puns& ni^? ca cum; Yar eu zisJlYu cS.: te voYu jura pe numele in-
<p&ratului vostru="" sft="" ai="" nu-m="" vei="" spunc="" ^c=""
sameni="" iwxao="" yar="" el="" mare="" greu="" im="" spu8="" a8=""
adicft="" printr*o="" ^trestie="" jungil="" di-m="" jjopti="" ureche=""
finsa="" zisi="" ="" pirinte="" ^sfjiate="" m="" sftnt="" tialaar=""
dimonul="" stint="" c&pitan="" preste="" toti="" dradi="" *|i="" sint=""
incredin(at="" imp&ratul="" satana="" pentru="" slujbele="" xxv="" carc-
i="" (kc="" credin="" mnlt="" a6a8ta="" socotit="" doi="" faceio=""
vre="" roirodenie="" ul-am="" str&tik="" to^i="" muntele="" acesta=""
carmilului="" socotind="" aoasta="" ndicil="" pus="" tidv="" n!-am=""
be^it="" fntr="" ftnsa="" io="" z&s="" oe="" dintr="" &nsa="" ne=""
spre="" miroenl="" noetru="" am="" pisat="" au="" f/i="" cat="" 8&m&d=""
noao="" miros="" traf="" oumcnii="" naauri="" pre="" guri="" &ntaiu="" ?
or="" tragi="" pftg&nii="" apolii="" figanii="" cre^tinii="" ya=""
inmui^h="" dcia="" r&afirit="" piin="" apus="" i="" indemna=""
boerii="" !nc="" bisftrice^ti="" c="" ii="" co="" prefu="" dec&t=""
t&mua="" fntftlu="" t!ut)un="" apolu="" mergi="" biseric="" ^i=""
miu^r="" nnii="" dar="" i^i="" dela="" biaeric="" dnp="" sf&nta=""
nafur="" indat="" fsucii="" tim&i="" pnt="" trfii="" f&rft="" tlutlun=""
nici="" o="" z="" ;="" ^="" gum="" tot="" pute="" cuibul="" pup&zai=""
din^i="" lor="" ave="" smoalft="" or="" be="" indigrab="" or-ce=""
voe="" noastrft="" inpftratul="" m&car="" trei="" ori="" trage=""
totnl="" la="" noi="" cinstit="" &1="" plata="" sa="" parte="" di\i=""
pir&^i="" &i="" vom="" deci="" s*ar="" int&mpla="" sil="" cad=""
acast="" gre^alft="" inf&l&clune="" diiavol68c="" blagoalovenila=""
ae="" rug&m="" la8="" p&r&sascil="" dilavo="" lesc="" lar="" cine=""
ar="" intampla="" cr^zft="" sau="" nu="" pilr&sascii="" acel="" lucru=""
inf&i&torlu="" unul="" ca="" fie="" icgat="" afuris&t="" do="" 15=""
p&rinfi="" lerusalimului="" di="" vrcmi="" cc="" face="" prieteu=""
prii="" mitorlu="" tocmelelor="" dilavolofti="" ce="" mai="" vftrtos=""
dc="" aclasta="" fo="" resee="" f="" i="" cu="" totul="" lepede=""
inc="" pc="" al="" love^e="" a="" siv="" lepiula="" pentni="" a6a8t=""
grefalft="" datortu="" este="" fief="" te-care="" din="" cei="" vor=""
dlzut="" intru="" pdcat="" t&m&e="" bisericci="" sii="" aduc="" toat=""
vremila="" care="" 8="" va="" lep&da="" de="" acest="" p&cat="" acela=""
s="" qi="" blagoalovit="" fi="" fe="" ridt="" in="" vecii="" vedlor=""
amin="" ="" 16="" textul="" nostru="" scris="" cum="" se=""
vorl="">csce in Basarabia,
^ c& s'a tradus din l&tinesce in moldovenesce *cu nevointa
marelal dascal al lerusalimulul kir-8itivestru^.
Prin urmare, acel *kir-Silivestni, era Roman, safl eel pu-
^ sciea rom&nesce.
Ne Indoim pre-mult sft fi existat vre-o dat& la lerusalim,
tt& pe alurl In Asia^ uu asemenea ^mare dasc&l.
$i apol, chlar 8& ti existat, tot iiic& el nu puta s& tra-
docl pe cele cftte-va pagine din ^limba letin^scft^, fi 'n a-
XXVI
cela^i timp s& le compileze ^din multe c&r(I a sfin^il p&rin(I
diu lerusalim^.
In fine, in Palestina fiind aprope necunoscu^I T^S^^^) ^^
cu des&vtr^ire neprobabil, ca un drac de acolo s& fi spas c&
tutunul ^Intftitt vor trage p&g&nil i pol 'figanll,, cela-ce,
din contra, se potrivesce f6rte bine in gura unul drac din
Rom&nia.
P&rintele meii i^I deduse osten^la de a urm&ri^ dac& nu
cnm-va Ru^il vor fi av^nd vr'o istori<$r& analog& asupra tu-
tunul ul^ $i a constatat, in adevgr, c& posed& iji el tn acest&
privin^ o carte poporan&, publicat& de c&tr& contele Ku^elev-
Bezborodko/) dar care difer& cu totul de cea rom&n&.
tn Rusia meridionalft se povestesce, c& tutunul a crescut
din cadavrul Herodiadel, fiind-c& t&iase capul lul Ion Botez&-
torul. -)
La Serbia tutunul s'a n&scut din intestinele ereticulul A-
ritt.')
Se scie c& la Spanioll, din contra, tutunul e considerat ca
*I6rbft sfant&,.)
In scurt, Isioria pentru tlatlun^ ai^a dup& cum o vedem nial
sus, este o inven^iune curat rom&nesc& a vre-unul c&lug&r ne-
fum&tor, carele s'a crec^ut dator, pentru a reu0 mal bine in
cruciata sa contra tutungiilor, de a inventa tot-odat& pe ^un
mare dasc&l al lerusalimulu! kir-Silivestru,.
Este sigur, in ori-ce cas, C& mal mul^I buni cre^tinl aft re-
nun^t la pip& din causa acestei c&rtecele, dec&t din indem-
nul celor mal savante tractaturi igienice!
17. D. S. F. Marian a cules in Bucovina doS. legends po*
porane rom= forte iuteresante, cari nu sint fir& legfituri
cu ^Istoria tutunulul^.
5) Kostomarov, OaMflTUiiKU cTapofi pyccsoil .iHTepaTypu, Petersburg,
I860, p.
427-34.
6) Dragomanov, MajiopyccKifl Hapo;iHUfl npeAaHii, Kiev, 1876, p. 18.
7) Karadzic, Xhbot k oCi^aju Hapo^a cpncKora, Beograd, 1867, p. 231.
8) De Chibematii. Tm mythologie. des planiea, t. 1, Paris, 1878, p. 109.
XXVII
Una, ao^iUi In satui Horodnic-de-sus, suii& tn urm&tonil mod:
*IM draci aft Yoit o dat& 8& lea de sofift l>e f6ta uuul boer. Ins&
'preotul din loc n'a roit 8&-I cunune cu dinsa. Sap^r&ndu-se dracul
'eel mal mare c& nu-^I p6te implini doriu^, se duse ^ se spin^u-
*r& de un plop. In8& acesta s'a cl&tinat o data bine, fi a SYirlit i>e
*dracal cine scie unde, de sa preftent in sftlitr& fi pulbere c&nd a
Epical la p&niint. Di*acul eel mal tin&r, care inc& era de fa^, ye-
*4^Dd acMa, 8e'n8pUmint& ^ alerg& in ruptul capulul la lad. Cum
<|end Ufa pe-
*oetluit& CU cruce, se intdrse repede la ferestre ; aid tnc& eraft crud,
*9e repe<|i dar in vlrful tumuluT, insft, ncput^nd i*^\ nid pe aci din
*caa8& c& fi tumul era pecetluit cu crucT, pic& de o dat& In mglo-
*cq1 bisericei ^i se pref&cu in delict. Ve(|end ac6sta St. Vasile, po-
*nmci celor-Fal^I cleric! 8& r&dice de grab:\ doliotul cu p6tra unde
*t c^^t diarolul, t&*l 8c6^ afar& ^ s&'l anmoe intr'o rfp& mare
x xvm
*care se afla io apropicn*:! biserioel. Qericil &ciir& com le-a po w\'
*runtni St. Vasiif", luara adecil dohotul ^i petni. ^i le amDcarik \nmzM
ii
<>. Dohtorii, pe 11 fol, cu recete ^i formule cabalistice
contra a tot felul de b.
Am ^\s c& unele titlurl de c&r^I poporane deveniserft la no!
stereotipe.
Rom&nul sciea f6rte bine, de exemplu, ce tnsemn^zft trepet-
niCy dar nu mal avea conseiin^ de slavismul sati m&car de
str&inismul aeestut cuvtnt.
VecMul ^Trepetnic, s'a publicat tntr'o mul^ime de edi^iunl
In timpil din uimS, dintre cari una, acum de'naintea ndstrft,
broi^urieft de 30 pagiue iu-C4^ se tnti.ulezft a^a:
XXXI
^ Trepetnicul eel mare, intra care se coprinde toate semnele
^ce se fac la oin, precum b&tala ochilor, a buzelor, ^i In scurt
^de toate mii^^cftrile ^i tncheeturile trapulul omenesc ce stnt date
^dela natnr&, t&lm&cite din limba Franfuzescd in limba Ro-
^m&n^sc& de nn Inbitor de al seti nem Roro&nesc. A ^^se-
'spre-ijecea tipftrire. Pre^ul 30 parale. BucurescI, Tipografia
National& a lul St. Rasidescn, 1863.^
Ni se spnne c& s'a tradus *din limba Franfuzescd^. Dar
atirncl cnm s'ar chi&ma ^Trepetnic^, dac& ac^st& vorb&, tie
ea venitft orl de onde, n'ar fi ajuns la Rom&nl ca nn fel de
termen tecnic?
Tot a^a Grromovnic satt Bojdantc s'ar fi putnt pune ca titlurl
stereotipe la o c&rtecic& poporan& localisatft din grecesce saO
din turcesce, ba ^i la o composi^iune curat rom&n^sc&.
23. carte poporanft p6te 8&-^I atribue ad-libitum orl-ce
provenin^ str&inft, aleg^nd'o dup& moda momentulul. Intr'o c^i
ea va apare ca tradns& din slavonesce^ tntr'o alt& ^i din
grecesce, apol din nem^esce etc., potrivit cu simpatiele Inter-
nationale ale poporulul intr'o epoc& ore-care. NeminI nu are
dreptol a o desmin^i, de vreme ce ea este impersonal &,
iar priu urmare i^i f&r& na^ionalitate precis&.
Am ve^ut deja mal sus, c& ^Istoria tutunului^ s*a tradus
din l&Unesce numal in imagina^iunea autorulu!.
Aci ni se presint& un al doilea cas de ac6st& tr&sur& in
caracteristica cftr^Ior poporane.
Trepetnicul dela 1863 ne asigur& c& s'a tradus ^din limba
l^ran^uz^sci^. Glumft! Francesil nu aft nemic analog, cftcl s'ar
afla indicat In bogatul repeiloriii al lui Nisard. Este absolu-
tamente acelaI *Trepetnic,, pe care la 1799 il copiase, ne-
apgrat dup& ce-va mal vechlu, logofetul loni^ Glurescu; i
probS latft inceputul ambelor;
1799:
De 8& Ya cl&ti vS.i'ful c&pului,
1863:
Virful capulul de se va cl&ti,
vel dobandi sad vadrirui Duni- | doband& spune, sail va d&rui
nezeu cocou, forte iuv&^t va fi ; ) Dumne^ett uu cocob;
^ \)(t nk fa diii incieteim a-
Iftilui, iw^ rtriwi M|lJB|j' Tor
vi*ni ifi i^or adaoe dofaftndi:
lie ffA rii dSUi diica. in OASte
vfi merffe fi bu- sdUttt ra vem:
1)C5 H& va d&li Umph capa-
liii d^!9(pre diifAa etc.
hithegiiua capulri de se ra
clati. ve^ itrnni ne^tin^ vor
T^iii ^ darvii ifi tot adaoe;
Cliica de se TiacIitL inoaste
7 aal T^ ^oiSTge si t^ Teni sli-
!ialo6 la casa ta:
Timpla capvhil de drpta cUL-
tmdii-se etc.
S'a achimbat eonstnif^iiiiem antartki si s a adaos ^pentra
c/mfomitate ca kgisla^unem momoitidiil 7 ani la s^riciul
militar; altfel este tot una.
K U^rte probabil, eft Glorescii a cf^iial Trepetnicol dopi un
exemplar r^iiiftiiesc tipirit la 1743. pe carel indica reposatol
larcD.**)
BedactiaDea rominesci no pote fi decit o transformare. mai
molt 8a6 mal po^ depirtati, a onel Techi redac^oni sla-
viee, prin care sa introdos la wA inso^I titlol. La vednil
SerU, de^i exist! on TpiniTHNK forte apropiat de al nostro,
toto^r prin fimomenol constatat mal sos in -foI 9* el s*a
amalgamat acolo co a$a nomitol Cahoihhk. adeci ^Explica^io-
ffiPA rinrikir ^^^
24. Tot dela Slav! ni-a venit Bojdattuml, lari^I ca o
transformare, co sopresionl, adaosori $i schimb&ri necontenite,
dopft com lesne se pote ccmvinge cinc-va prin comparationea
ormitorolol pasag^o rominesc co cd corespon^itor dintro re-
dae^one saiA:
PoAi ce A^Bima apacna ^u-
ueMK, njibTio poTMCBa, bucou
TjiaBODf Xie Oqu BMaTb, rt^OML
cpl^A^ua, nenaok ne oiuiTb, ad-
Ta, 3a HaiAa APi>3a u CBa^auBa,
iiapoMUTa Moyaca iioiimcti., ii oy-
De Ta na^ fat& iiitr'j
luna, va fi frumoas^ ^ co ochii
roii. ^ ra fi m&nioasa ^-^ Ta
certa Urbatol ; ^ de i&n^riL nn-i
Ta fi ro^ae de nimic, ;i de un
U&rbat Ta ave o gre^^ mare, ^i
10) larco, BAlwUea chrmtotogkH rumattfl^ Burun-scl, IS7:>, p. 4.
11) NoTftkoTi^. UpBxept E^BXeiBocTB M jesan, BeognuL 1877. p. 527-9.
xxxm
de iJBcfonil dint&iu ya etS o gri-
j^, lar de al^ 8& ya bucara,
^ ya boli de o m&D&, ya boli
9 de picere i^ de t6te !nc&e-
'fou-ile, ce 8& porte 72 de nume
^e Ini Hristos, adec& canonul
\vi Hristos, s& nn 8& apropie
^ohul necurat, ^ ya boli de

25. Cele ^72 de name ale lul Hristos adec& canonul lal
3Srist08^, men^onate In pasaglul de mal sns din Bojdanic, Iat&
Snc& carte poporan&, care se vede a fi fost pe atunci at&t
^e resp&ndit& tntre Rom&nl, inc&t Glurescu n'a cre^ut de cu-
^riin^ nici m&car de a o copia.
Nol' can6scem Intr'o mul^ime de redac^iunl str&ine, dintre
^dxi ne m&rginim a dta una slavic& ^i una frances&, ambele
din secolul XVI.
In capul lor figur6z& un fel de reclam& comercial& despre
eficacitatea ' doftoriel , care sun& fran^usesce aa : ^Yoici les
*noms de J6sus-Christ; quiconque les portera sur soi en voyage,
*tant sur la terre que sur la mer, sera pr68erv6 de toutes
^aortas de dangers et de p^rils^ qui les dira avec foi et d^-
* votion. ,
Iat& acum cele 72 de numi:
BaacTb. Ciiaa. Gjoeo. Su*
liOTi. MoaocTb. Aio6u. MyAPoexb.
OcoTupi. HaHAOKpaTop'b. Hapa-
12) Noyakoyi6, op. cit p. 619.
Trinit6 f, Agios f , Sother f ,
Messie f , Emmanuel f, Sabaoth
et Adonay f , Athanatosf , J^sus
841
XXXIV
i;.i.:ii.. Cnirii. Tpaiieaa. ILi-
I T.'JiiL. Or.Ha. l|,RhTii. IiaMoiir..
II. II.. ^1,0M7.. V[\'Aa, Ocuouaiiu'.
M jaua. Mnrni. liiuiinxii. B-iu-
AUKa. Ik'Tiii:a. Crjii^ Me^out-
secKu. EMMOilVlIa^. IlaMaTOKii.
-
IIpiiUOpouvAeiiiiiJ. Mecctia. 0-
Th\\u. Tuopeiu*. CaBaoTi). Ku-
ptiocb. Cbatu Ayxb. MujocepAii.
-JacTviniuKii. BoifiA^' Cai>iiAe.
Xpuc roci>. lIcnt-iuTCAii. Boroyi-
pOUiiU. Mu^OCTUBIJ. IIpiBeMiiu.
AraiiaTOci. CoaAaTe^>. ArueuL.
.leui. Te^bUb. OupasL. C^aaBa.
Aai> ecMb u:ic eCMb. IIpaBAa.
lIcTO'iHUK^. ycxa. lIcTUHiia. Pa-
AocTb. IlaHajiiiiRi). EjeoH^. lie-
ptu. UpOpOKb. ^Bepb. BtHHIJ.
OiipaBAauHe. Bori. Tpouua iie-
paa^^'bjBME. l(,a[)b wslatj oc^mu
UapbMU.")
t, Pontagna f, Agiagon fi Ischi-
ros t, Eloison f, o Thcos t, T^
tragrararaaton f? ^b' t Saday
t, A i;jle f, grand Homme t, Vue
t, Fleur t, Source f, Sauveui
t, Alpha t, et Om6ga ti prem*^
No t, Sagesse f, Vertu f, Coa-
solateur fi Chemin fi Verittft
ct Vie t, M^diateur f, Mfidedn
t, Salut t, Agneau ti Brebis f,
Veau i", Esp^rance f, B6lier ti
Lion t, Ver fi Bouche ti Pa-
role t^ ou Verbe f. Splendeur
t, Soleil t^ Gloire fi Lumifere
t, Image f, Pain fi P^^ tt
Piei i-e ti Epouse fr Pasteur f,
Propli' ti' ti Pr^tre ti Saint tt
ImmorUl ti J^sus-Christ ti P^
t; Fils t, Homme-Saint ti K
t, Agios ti Resurrection ti^i-
schios t, Charit6 ti Etemitti
Cr6ateur t, R6dempteur t, Unite
t, Souverain Bien ti Evam t")
Dup& acest& excentricitate. urm^z& pe acela^I calapod *les
noms de la sainte Vierge,. apol *les paroles que dit Adam,
^i cine mal scie ce!
Co e nial curios decit tote, este ck *n Occidiiite aceste ga-
liniatie se atribulad lul papa Leone III, amiculul lul Carol ci
Mare. Titlul edi^iunilor latino este: Enchir'uUon Lconis papo^
mrenissimo Impcratori Carolo Magna in numas pretiosuff^
datitm,^^)
26, Dupft cum la nol o mare parte din c&i-^ilc poporane
sint de origine slavicii, tot ai^a la Slavl cele mal multe sint
de fabric& hizantin&.
13) Tichonravuv, IlaMaTHUKU Ti>eiennott py(*4Kott jirrepaT.vpu,
Moicva, 18^;
t. 2, p. 339-44.
14) Ap. Nisard, op. cit. t 1, p. 187 b.
15) Ibid. p. 183.
f
XXXV
GromovnicuL ban& 6r&^ respftndil tntr*o multimo do redac-
(ianl sla\icc f6rte diferen^iate/*) de undo ol a trecut ^i la noI,
cari tl cun^tscem eel pu^iu tn do& manascripte, iinul din vo-
lamul Inl Glurescu ^\ un al doilea din colectiunea d-lul Cipar/')
xkiTk de edi^inne tip&rit& tn BucurescI la 1795^ identicft cu
textul Inl Glarescu, este pur ^i simplu grecul Brontoloqhi^ men-
tionat In scriitoril bizantini la un loc cu Selinodromhi^ cu
Calandologiii^ cu Apocalipsul apostolulul Paul, dkr\\ poporane
trecote de asemenea la SlavU parte ^i la llom&nl.
S* se observe, c& ^i la Grecl acestc *Tunetare,, ^Lunare,,
^Calendare^ etc. circulaft pintre popor In redac^iunl (liver^in^I,
fiind numite generalmente la plural: Ta \v;iti.ty% RpovTo/.oYia
Dac& nu tdte Gromovnicde, unul eel pu^in se atribula deja
in Bizan^O imp&ratolal Eraclifl.^*)
27. Cea mal celebri Insft din c&r^ile poporane, tntrate
tn colAr^onea lul Glurescu, este Alexandria.
In secolnl XYII ea se tnculbase tntrat&ta la UomanI, fn-
cit Miron Costin a cre<}ut de cuviin^ a o stigmatisa cu tot
din*adinsul tn Cronica sa:
^Scrie Plutarhy vestit istoric. la via^a lul Alexandru Ma-
^chedon, carele afi scris Alexandria cea adcv^ratft, nu basino,
*cam scrie o Alexandne, din grecie orl dintr'nlte limln* mtsA
^pre limba rumdniscA^ plind de hasne ^i scornituri,^^'^)
Intre cftr^ile tip&rite, pe carl le-a g&sit Italianul Del Chia-
ro in Rom&nia pe la tnceputnl secolulul trecut, figurez& $i
o edi^one a Alexandriel: ^Alexandrie, o sia Storia di Ales-
^sandro il Macedone* stampata in Lingua Valaca; ma detta
^Storia ^ veramente curiosa per Ic molte favole che in essa
I
16) NoTAkorid, op. dt p. 624-7. TiclionraTOv, op. cit. t. 2, p. 361
->74.
17) CipariiU Prmeipia, p. 114.
19) Da Gauge, GhttariwH medim graeHtatis, Lugdimit 1688, p. 227.
19) Ibid. Sapplem. p. 44.
^ Leiopitefi, ed. 1, t 1, p. 256,
XXXVI
^vedonsi frammischiate.^ *0 Nu numal acea edi^one, dar nicl una
p.tn& la cea sc6s& tn Sibila la 1794, identic& cu textul lal
GlurescUy nu se mal p6te g&si oicSirl, necunoscdndu-linse nid
m&car anul publica^iunil, t6te fiind de de-mult exterminate prio
d6s& intrebuintare.
In edi^ianile Alexandriel, pe c&te le can6scem nol, se adauge
tot-d'a-ona la sflr^it, ca an fel de apendice : Vrednica de tn^
semnare intimplare a patru cardbieri rusesdtj carl ad foA
strtnUorafi de ia/mA in ostrovul Spitzherg la anul 1743. Ind
un exemplu de acea grupare la on loc a c&rtecelelor poporana
despre care am vorbit mal sus tn -ful 14. Un om nedeprim
cu apuc&turele acestel ramure a literaturel poporane, s'ar in
treba neapSrat: ce are a face marinarul rusesc ^arapov cu
sublimul eroa al Alexandriel ? Apol de ! . .
28. Se scie, eft prototipul acestel *Alexaudrie,, sens grecesc^
tn secolul XI sub pseud onimul de Kallisthenes, s'a transformat
In prozft i'n versuri, la t6te pop6rele din Europa, devenmi
retutindeni una din cftr^ile poporane cele mal favorite. *')
Nu este fdrft interes de a observa, c& eel mal vechlu e
xemplar bulgaresc cunoscut al ^Alexandriel^ s'a scris tn Mol
dova la 1562.")
29. La Rom&nl, tn privin^ vechimil, dintre t6te c&r^ile popo
rane cele romantice, ^ Alexandria^ rivalis^zft numal d6r& ci
^Yarlaam ^i losafat^, o altft produc^iune bizantinft, de prove
nin^ indianft, dar atribuitft sftntulul loan Damascen, f6rte tm
pr&i^tiatft tn diferite limbe i^i pe care la nol, pe la tnceputul se
colulul XVI, citia cu desffitare ilustrul Domn al ferelRo
mftnesci N6goe Basarab ...**)
21) Del Ghiaro, htoria delU modenie rivoluzioni delta Valachia^ Venezia,
1718
p. 44.
22) Dunlop, op. cit p. 183, 482. Cfr. Snellaert, Alexanders geesten van
Jaco
van Maerlanty Brussd, 1861, I-II. Despre redacfiunt paleo-slavice,
Jugii
Historit knjizevnosti naroda hrvatskoga i srbakoga, Zagreb, 1867, t. 1,
p. 948 Q
una. veclie rcdac^iune bohem& versificat&, in Ilanka, Starobyld
Mdddnif^ 1
2, Praha, 1818, p. 151264.
23) Jirei^ek, Oeschichte der Buigaten, Prag, 1876, p. 440.
24J Invdfdturele lut N^goe Basarab, BacurescT, 1848, p. 118, 121, 184,
etc
XXXVII_
30. Tocmal atanci cftnd logof^tul loni^ Glarescu codifica
pe la 1799 vechile c&r^T poporane ale ferel-Rom&nescI, t(Ue
In prozft, nou& carte poporaiift. de asUl dat& In versurl, c&-
Qta a se Introdace la nol din Transilvania, ;i a ^i reu^it, tn
ader^r, a deveni astt(}I una din cele mal resp&ndite. Este
Istoria prS-frumosului Arghir i a pre-Jrunuisel Elena cea
mAiastrd ft cu pir de aur^ adecA o inchipuire sub care se
infelege luarea ferei Ardelulul prin Traian cesarnl Rt-
Prima edi^iune rom&n^scft este cea din Sibilu la 1800. In
prefa^, loan Barac, ^dascal normal in Bra^y,, m&rturisesce
A a tradas'o din unguresce: ^Mul^I citesc istoria lul Arghir
cea In limba angar^& scrisft^. Versifica^ianea In multe locnrl
se apr6pi& de a poesiel n6stre poporane^ cela-ce a concurs
utt pu^in la nuccesul c&r(il ; de exemplu :
-
Tin&nil dac& pornesce,
Departe c&l&toresce,
Singur numal cu o 8lug&
Merge d&nd Domnnlu! rug&.
Oj Arghire! lungft cale,
LuDgl necazurile tale!
lea d*a-luDgul d^lurile
^i numSrii jghlaburile ....
D. Cipar posed& un manuscript tn proz&, pe 13 fol, cu-
prin<|tod un fragment din Istoria lul Archirie^ despre care
<)i(e c& I-a remas dela str&mo^u-sefl, adec& cam de pe la tn-
ceputul secolulul XVII."*) Nu va fi fost cum-va o primft In-
cercare de a traduce romfinesce cartea cea poporanft ungur6sc&?
Orl-cum, pin& la prelucrarea cea versificat& a lul Barac, ea
n'a isbutit a se resp&ndi pintre Rom&nl.
Cludata ide& de a ved^ tn acest romant o alusiune la cu-
cerirea Daciel de c&tr& Traian nu este rom&nt^sc&, ci apar^ine
cblar Ungurilor. Pote tocmal ea va fi tndemnat pe ^dasc&lul
2S) apario, Prmeipia, p. IIG.
XXX vm
dela 6ra$0T,, din patiiotism, a traduce cartea rum&nesce. In
cat&Iogul Szechenian originalul niaghiar este indicat a^a:
*Arginis evu Kirdly-firul, es egij Hinder Sziiz-lennyrvt
'Historia. SiDe loco et aimo, in-8, fol. 16. Aactoreat Albertns
*Gergei, qui ex Italico sermone in hungaricum traduxit. Fa-
'bella vero hac expressa esse dicitur subjugatae a Rou^anist
*Daciae historia.,^*)
Pe la 1778, ^icftnd ie asemenea ci un Albert Gergej tra-
dusese istoria lul Arghm din italianesce ^i ca prin ea se repre-
sintft cucerirea roraana a Daciel^ renuniitu! Benko adaugft cS :
*la |eranil Ungurl din Transilvania acestfl carte este at4t de
'cftutatflr, ca ^i cand ar li ce-va sacru.,")
Cine va fi fost Albert Gergej i c^nd va fi trait, nu scim.
In ori-ce cas, traducerea lul Arghir *din italianesce, csie o
farsa, ca i maf sus traducerea Trepetuicului uostru *din fran-
(usesce, saQ a Istoriel tutunulul *din Utinesce,.
Intre cilr^ile poporane italiane, vecbl i none, In versuii i"n
proza, nici un Argliir uu se afla.
Misteriosul Albert Gergej a gisit originalul seii mal aprdpe.
Luand un basm romanesc, forte popular la fi-atii iio?tn de
peste CarpatI, el I'a transformat futr'o carte poporauii ungo-
r^sca versificata, clril pentru mal luulta ve^a I-a atribu-
it origine italianfi.
A sus^ine ca basmul eel romanesc I'ain fi tmprumutat 6re-
caud iioi dela Unguri, e peste putin^a; cacldaca Uuguril ar fi
avut la el a-casa ce-va asemenea fn gura poporului, ar fi
fost absurd din partea lul Albert Gergej de a ^\ct tocmal
poporului ca a tradus din italianesce ccia ce poporul cunoscea
niaH de'uainte unguresce; pe cand luand basmul deia RomanI
1 dindu-l Maglilarilur sub o alta forma, ca o uoutate in lini-
ba lor, mistiticatimica cea italiana se explica dela sine prin
natura cea generalmente mistificativa a car^ilor poporane.
2t)) Catatogiu BiblUdhecae lluiigui-kae Sarhtiiyi, i. 1, iiare I,
SoprooJi. 1709' p, 35,
27) Beuko, Traneilcmia, Vimloboime, 1779, I. 1, p, 16-17,
XXXIX
Basmal rom&nesc fn cestiane, Iat& cum este resuinat de c&tr&
fratil Schott : *Un b&iat, gonit de o mamft-vitrega, nimeresce
^tntr'o p&dure la un uria, cu ajutorul c&rula prinde o ^inii,
^ripindu-I cununa tn timpnl sc&ld9.t6ril. Fugend dinsa, el plecil
Map& ea, apuc& prin vicleni& trel darurl minunate dela trel
*drac!, carl se certaA pentru posesiunea lor, ^i prin acele da-
*rarl isbutesce a redob&ndi pe lubita sa ^i se cunun& a-
*mindoI.,")
Cele patru ti'&sure caracteristice : 1 ^prinderea dinet i
perderea el^; 2^ ^protec^iunea unul uria, ; 3^ ^surprinde-
rea a trel damrl minunate dela trel dracl In certft, ; 4^. *re-
gisirea final& a (^el^ ; acestn este fondul ^ Istoriel lul Ar*
giur^, c&tr& care transformatorul ungur a mal adaus, negre-
?it, unele particularity! specifice maghtare, de exemplu *N(5-
S^-cetsAey^=Fekete'V(iros^ apol gr&dina unde petrecea frumosa
M etc.")
Cq acest& carte poporan& s'a tnt&mplat dari ce-va, care se
^''t^mplft adesea tn Linguistic^. Englesil ad luat dela FrancesI
cuvintul hougette *pungii^, Taft preficut In budget cu sensul
^ ^punga regelul^:^=:*vistierift^, de unde cu timpul verba s'a
intors inapol in Fran^ cu modifica^iunea englesii cea materials
^ ideal&, ca ^i c&nd ar fi ce-va curat englesesc. Tot ai^a
UngurU transformft intr'o carte poporan& a lor propria un
basm rom&nesc, ^i acea carte poporani ungurescil, astfel trans-
formatli, revine de aci la RomanI ca un lucru unguresc, ne-
cesitand o nouft transformare.
f^a tip, compus din doi motive eseutiale : 1 ^. *prinderea
45nrf ?i perderea el,, 2^ ^regitsirea finalft a (JfncI,, motive
complicate in fie-care sub-tip cu nesce ingrediente secundare
*ferite, povestea nostri e cunoscuta, lie ca basm, fie ca carte
P^P*>rana, in mal tote limbele. Nu alt ce-va este falmosa rap-
^*4 Sanscrit^ despre regele Pururavas i (Jina Urvac;!. Nu
"**) Schott, WaUtchiiKhe Mahrchen, Stuttgart, 1^S15. p. :{o5.
^^) C !fr. Wolf-Mannhardt, ZuU^rhri/t far ^fettt^rhe Mythohyie. t. 3
(1805),
P- 312.
XL
ah ce-Ta balada german& medieyali despre dacele Frederic de
Svabia i 4u)& Angelbnrg. Xu alt ce-va vechla istoridr& per-
siani despre amorul vitezolul ca 4^a In roman^ul Bahar-
Duia. Nu alt ce-va poema francesi din secolul XI 11 despre
Partenopex de Blois i (JIna Melior. Nu alt ce-va, In sfir^t,
pfn& i la selbatecil din Australia, legenda despre regele
Tawbaki i ^msL Tango-tango...'^)
Originalitatea sub-tipnlol rominesc consists in caracteiisti-
col adaos la cele do& motive esen^iale a altor doi subordinate :
1^ ^siirprinderea a trel darorf minonate dela trel drad
in c^rti^: ;i mal ales 2^ ^ protect iunea nnul aria$^.*0
Despre t6te acestea nici na vis^zi micar d. Dr. At Ma-
rienescu din Gravida, scriind nn tractat intr^ pe 50 pagine
despre istoria In! Arj^iir ; nn tractat in care, de^ avea la
dispositinne interesante varianturl poporane ale basninlnl, totn^
prefer& a inventa ce-va propria al setk, adtag&nd la original
^ mal ales snprimfind din el tocmal p&r^e cele mal specifice,
pentru a ne spnne apol cu gravitate, c4 Argbir este ApoUo
Arffiratoxos I**)
Unicnl folos, pe carel tragem din monografia d-lnl Marie-
nescn, este de a pnte constata prin variantorile citate de d-sa,
CDm-c& basmui nostru poporan. dopA ce devenise carte poporan&
nngiiresc& $i s'a i*e'ntors astfel la RomanI scbimbat la fa^,
SOi Cfr. LiebrM-iu Amo*- Mn.i P^ryr*^, 5n K jIiti's ZfU^irkr. /. rtryf.
Spmrkfiir-
-dbpif, t. IS (^869). p. 57-66.-k&T]owrx I^ Ml* MtJwnnr er la *twte
VtmSa,
in Afrhir /. ttl^nriwhe /fcfWiytV, t 2 ilSTT*. p. -=9>. 0x, fhe
myjhohgy of
tht mfyan Kottons. 1-ondtm. ISTd. T. 1, p, ?97 k iirtn F sk. , Myths
ontl myth-
HKofarr*. Li^&d<*n, IST:^ p 95-*. 1> mlp op, -11 u. IT 4-7: rtr.
31 - Dtspiv cele trel dArurl din ^a-mul Tuin4:i, c.t. Cox, op. ciu, t.
1, p. 875
noit 3. Benff y, PafiUi hatantr^. L pi .c. lS->9. T, 3, p 269. ^\ o
mul^e d*'
p*ndt4aTl ftianjite de Cosqiii-., C^U:f port^lffffTf h-rrn^nt, in
AofPMuif'a, t 5^1876),
p. c^ 6, lou' \nji\ in alift'l de o<>mlMiiV-iui\ - Pfnrru
pxx>UH^^Qnea aria|iila1
B- Tie *ductm i-mijrt' ni-l partleU sirkiai, Ksie rn t 'lul alt cse-T&
aria^iil dia
ofha m^tic Od>s8Scs-rohpbem al lul Hahn. Grtrckturh^ ttnd aJboMenscJte
USr-
L^ipjcir. 1S<>4, p. 60.
!> Mirijcu, Argir fi lirna C<nndi4tn4i, p^^WitJI poporala^
prthteratH fi pro-^
-- is^h^-ttfUimi pr^imttrtttmt* ^^tn, pfrp,. fi ynttrm Snvefaff,
Pesta, 1873^^
wfani din 4^m^ AHima.
M?-^-.
XLI
de ad poponil ^In conformitate cu cele spuse tn -fuI 9 a
Incepot a confimda ambele forme, cea scrisi ;i cea nescrisft,
d&nd nascere annl al treilea tip, fiSrte amestecat.
Dar fiind vorba de d. Marienescu, ne inal aducem a-minte
inci ce-va.
31. Raritatea la Rom&nl a c&r^ilor poporane tn versurl
d& Istoriel M Arghir o deosebitA tDsemn&tate.
Nol b&nuim, c& tot carte poporanft de ac^t& natur&, tre-
catt apol tn poesia poporan& cea nescrisi, va fi tost o datft
balada bftn&^n&, publicatil de d. Marienescu sub titlul de:
Andranim ^ Filana sail petra dramiluly onde demonul pere prin
dragostea sa pentni o UVk de om, ca ^i 'n prima legend&
bacoyin^n& despre tutun...
32. Ca specimen rom&nesc de on codex miscellaneus o-
mogen, consacrat nnel singure categorie de c&r(I poporane, este
pre^osissimul manascript, pe care mi I'a pas la disposi(iune
mult-stimatul mefl amic d. Dim. A. Sturdza. De^i textoalmente
aeest codice ocup& un mic loc tn opera de fa(&, totu^I el fi
numal el este acela care I-a dat nascere.
In fundal Transit vaniel, mal sus de Turda, pe malul drept
al Mnr&fnlul^ se afl& nn sat rom*sc numit Mahadu^ ungu-
resce Mohdcs, tn vectiile docamente latino maghlare din evul-
media Muhich.
Intre anil 1580-1620^ tn curs de xro 40 de ani, a pre-
otit acolo un pop&, care nu avea multsl inv^^ilturft, dar cu
at&t mnl bine: sciind mal tot at&ta cat sciea $i poporul sed,
el scriea pentni popor. dup& gustul ^i'n gralul poporulul.
Pe la 1600, acest -'popA Grigorie, a^a se numla el
s'a apacat a face o colec^iune de c&r(I poporane religi6se tn
limba rom&n&, parte copi&nd pe cele vechi, parte traducfind
el-insufi din slavonesce, parte intercaland pe de'ntregul tn vo-
lomul seA o colec^iune analogi gata, compilati de c&tr& un
alt pop&, de tot anonim^ cam pe )a 1550.
Ac^sta este Codex Sturdzanus.
XLn
33. Manuscriptul, in-quarto, e legat tn lemn tmbr&cat
pele.
Dintr^o tnsemnare l&tiii^sc& din dosul leg&turel, se vede
la 1774 cartea apai^inea unul 6re-cine *in Alba Julia ^.
Hirtia este de calit&^ diverse, dar de o potrivft grdsi ;a
g&lbui&, f&r& semne de fabrici, afai*& de vr'o trel-patru locari^
unde insi ele slnt ascunse to mare parte prin tndoitara vo
lumulol. Numal pe foile 124-125 ^i 205-206 se recun6sce
bine semnul fabricel dela Sibilu: ^do& palo^e tocraci^ate^, lar
pe f6la 213-214 pare a ti *cor6na^, semnul fabricel dela
Braov.
Cu scrisdre cursiy& mal noui, dar din secolul XVII, pe
h&rti& mult mal sub^ire, sail pus pe ultimele do& fol 248-
-250 nesce rug&cluni slavonesce.
Cu alt& man&, cu caractere semi-unciale, tot to secolul
XVII, este scris pe pag. 20: ^ ipHpc c% b% (^\[b] wmenmawp.
K&NAh BOph i^H npA^NIIHE MApH. C% BENHL^H AA EErk[pE]K^ C'A AC-
KOYAhTAL^ti KSB%.fTOYAh AS A^Y^^^^^^ ^^^'] ^ui fndemn inspirat,
probabilmente, prin lectura textulul ce precede pe pag. 1-19
desprc p&zirea serb&torilor ^i mal ales a duminicel.
Afar& de aceste adausurl posteri6re ^i afar& de uu Tat&l-
uostru unguresce cu litere cirilice la pag. 153, restnl ma-
nuscriptulul cuprinde : pe de o parte, Texturl M&h&cene,
aprope t6te scrise de citri insul popa Grigorie; lar pe de
alta, codifica^iuiiea cea anteri6r4 a c&r^ilor poporane, pe care
din motivul aritat mal jos nol o vom numi Texturl
Bogomilice.
Este, ca si ^icem a^a, code.c miscellaneus ffeminatus, com-
pus din doi codices miscellaneu diferi^i prin epoce, prin loca-
lity!, pinfi ^i prin tendin^e, pe l!ng& deosebirea cronologici
i pdte chlar geogratica inti'e elementele constitutive ale fie-
carul vin parte.
34. Bucata cea mal veche din codicele Grigorian este de
pe la 1580. Bucata cea mai nou& din codicele ante-Gri-
xmi
gorian trebal 8& fie pe pa^n ca vr*o do&-4ecI de anl ante*
ridii.
Codicde Grigori&n s'a sens la nordul Transilvauiel; codicele
ante-Grigorian, f&r& a presinta o indica^iune literali a loca*
liU^il, pare a proveni din 7^ra-Roin&n^sc&, saa eel pu^in din
Braoy.
Codicele Grigorian adun& pe nealese e&r^I poporane religiose
in genere, orl-eare ar fi natura lor respeetiv& speeiali; pe
cand codicele ante-Grigorian, m&rginindu-se tntr'un cere inal
restrlns, colege namal c&rfile religi6se cele relative la via^
postumL) la migra^onile sufletulul, la Paradis ^i mal eu deo-
sebire la Infem.
In fine, codicele Grigorian se distinge pnntr'o nuan^
dialectic& f6rte pronun^t&; pe c&nd codicele ante-Grigo-
rian, din tdte monamentele literare roinAne pln& acum cuno-
scute, p6te fi considerat eu tot dreptul ca textul nostru eel mal
Techlu tn limba t i p i c &.
35. Unele din c&r(ile poporane, codificate In volumul lul
popa* Grigorie, aft remas la nol f6rte resp&ndite ptn& tn mo-
mentul de fa^.
^^a este: ^L^nda Duminieel^, Hsti(\\ BpistoUa Domnulul
Isus ffristas; ^C&l&toria Maleel Domntilul la lad^, astft(p A'-
pistoUa Maicel Donmuluf, ^esut^ la un loc eu Visul MaUccl
Damnului ; ^Ruga santuluT Sisinie^^ astft()I Minunile s/hitulu!
Sisife^ trecute i^'n desc&ntec.
Ac^8t& persisting a lor ne permite a urm&ri cu un pas
signr schimb&rile introduse, tn curs de trel secoll i mal bine,
in redac^unea unula ^i acelula-^fl text poporan, carele avusese
tot-o-dat&, printr'o cireulafiune at&t de Indelungat&, destul in*
tenral pentru a se furi^a ^i chlar a se ramitica tn literatura
poporanft cea nescrisi.
Am putut constata in acela^I timp, c& apocrifurile religi6se
U liOmanU ca ^i pe aluil, circule/& mill totd'a-una in c&te
d<, nu numal Texturile M&h&ceue, sense mal t6te
cu mana sa, dar ^i Texturile Bogomilicen publicate tn partea
II a operel de fa^&.
-
3. Dup& ce am l&murit) bine-rett, individualitatea lul po-
p& Grigorie, s& trecem acum la localitatea, unde el a tr&it
^ a scris in curs de at&(Ia anl.
P&rintele protopop Stefan Colcerlu, actualmente preat tn
A
M&haclu, nl-a transmis In ac^st& privin^, prin bine-voitdrea
mijlocire a protopopulul Beniamin Popp din U16ra, urm&t6rele
interesante noti^e^ cuprinse intr'o epistoli din 2 malu 1879:
^M&haclu este primul sat rom&nesc tn fostul Scaun al A-
^rie^ulul, at&t sub raportul situa^iunil, av6nd ap& buni, aer
* curat, piduri multe mai t6te de goron i pu(in mest^&n,
*precum i prin vinul sefl eel bun, graul eel mal grett i vite
^frumdse. Aid se produce cea mal bun& calitate de crumpe-
*ne (cartoft), pe cari Mahicenil le numesc piclolcl^ lar In
^satul tnvecinat Dumbrail se chlami cucide. M&hadul este
^aprope de calea cea veche a Transilvaniel, care ast&(j[I, ca
*i *n trecut, primind t6te ciile laterale, duce spre Urbea-
*Mare.
^Gomuna are acum de abia 185 case cu 876 suflete, pe
^cfind in anul 1864 avea 235 case cu aprope 1000 suflete.
*Num6rul locuitorilor a scftcjut: parte, printr'un morb difte-
^ritic, care a secerat la 1866 mal to^I pruncil la 5 anl;
*parte, printr'un teribil incendifl la 1867, ar^end la 61 fa-
^milie tot ce a putut arde; tn urma c&rul flagel, venind o
Umnfi amed& ^i afl&nd pe onieni ca casele negata, o mnlfi-
*me de tinerl s'aQ !DibolnS,vit de recelJl ;i inui(I aQ ;i miirit.
'Si mai adaug, c4 la 1868 uu pftritl, ce curge prin mijiocul
'sHtuIul, in urraa unel rumperl de nor a filcut daunii In co-
i 'n ^arini. T6te aceste loviture aO sca()ut atat nii-
familielor, c&t ^i buna lor stare materials.
'Satal este curat romfinesc. Afara de vre-o 3 Jiganl, nu
fM aci uicl un str&in. Uitimul Israelit a plecat dela iioi
'k 1869, i de atiincl InccSce n'aa avut loc de a se mal tn-
'cutba alfil.
'Originea satuluT e obscura. Stnt insii doi pftrerl, trecute
In traditiunea poporalft.
Prima pirere este, ca locuitoril eel de'nt&id s'ar fi retras
aid In secolul XIV din Bogata, comuna tn cimpia Turdel,
scum constituind o parte iusemnata din ora^ul Baginulul.
MoDgolil devastandu-le satele ^i rapindu-le averea, el ^1-aQ
^at aci uu adftpost sigur, tot local Hind tmbracat cu pa-
dnre ptna la drumul terei, lar esul fiind cuprins de un lac
"lare ce Impedeca Intrarea In interiorul vail.
*A doua parere este, ca re'ntorct^ndu-se oitemI (erel din
Natalia dela Mohacs (1526) ^i afl^d Xransilvania devastatA
'^^ Turd, 1 1 o^tenl s'ar fi a^eijat aid, Insa nu In satui ac-
toal, ci raal la vale; cicl atunci pe locul comunel de astatjl
era o manistire catollci, ale caril ruine se chlama B'iserkA
Ungurescd, pe imde arand, adesea scijte plugul capa^ine ^i
4ae de cm. Se crede ca acei 1 1 o^tenl ar fi fost : Mircea,
Mirea, Stanca, Cordo, Pocol, umaii, Ra(., Pirdu^., Barbos,
'Papa ^i Hegedu^. Cel diu urma Hegedu^ a murit la 1831;
'eel din urma Ptancft, Pocol i Cordo^, eil i-am Inmornilntat.
Aceste familie t6te 1^1 aO c&rtile lor nobilitare pe pergame-
a, castigate pentru virtual militare dela Mihalu Apafy ^i
'rancisc Rakoczy; ^i le place a se fftli prin diplomele lor de
nemefug cu slove de aur ^i pe pelea de cane.
*PortaI de a3ta4I al Mahacenilor pu^:iij difera de al locui-
*toriIor din satnl Invecinat Dumbnifl, diir se deosebesce mult
*de al celor-Falte sate din gior. EI se distiBg prin car&^m&
^^i elegan^. Samanul e cernit negru i cusut ca p&nar& fin&
^de.culorl deosebite; clored albl; peptar la cd b&trtnl de
^mlel, la eel tinerl de p&nar& vtn&t&. In timpU eel buni
^ptn& e&tr& 1840, M&h&eenil purtatl un eojoc frumos de pie-
^le de miel negri ptn& la gresne, en l&n& tn aiar&, i eu^-
^mk lung& ptn& i de 2 orme, n6gr&. Femeile t^I fac tnv&li-
^t6rea eea alb& eu molt alalu; pentru tnere^itul el dafi ptn&
^^i 2 fl., i ^^& pe eap eu mult& gra^&.
^Pln& la 1849 M&h&eenil servlatt ea gr&nieerl e&l&ri tn re-
^gimentul Szikely huszdr.
^In popor eireal& pin& ast&^I tradi^unl despre Mihalu Vi-
^t^zul, Hi e&rul eatastrof& s'a tnt&mplat a^a (jiie^nd sub oehil
^M&h&eenilor, la edstele lor, tn Mir&sl&fi. Exist& legende ^
* despre Tridan...^
4. Intr'o alt& serisdre, p&rintele Coleerla ne eomanic& do&
fragmente din poesia poporan& dela M&haelu.
Iat& despre Mibalu Yit^zol:
De-ar da bunul Dumne^etL
S& mal Y&4 la Mir&sl&tL,
Hel! pe Mihalu suvulcat
Pe hann&sariu-I turbat.
La strimt6rea riulul,
La gdrla Mur&ulul,
S& yS4 <^um il imbul^esce,
S& yS4 eum U pr&p&desce!
S& yS^ Bdsta 'ngenunchlat,
Care urit Ta 'nelat,
^i tab&ra lul ca*n ylnt
De Mihalu Yit6z fuggnd . . .
Ae^st& bucat& are ee-va pr6-artificial i tot-o-data pr6-istorie:
este o eomposi^iune a vre-nnul dasc&l.
Nu mal pu^in urm&torul fragment despre Tralan :
L!Dg& Turda, nu departe,
TraXan se lapt& pe moarte,
Face uli^l prin du^manl^
Cu-a lul zdravenl c&pitanY.
Las'si fac&, c'al lu! tXept
Hr&nesce an soflet drept:
pina bate ^ zdrobesce,
N6ptea r&Di^tt grijesce.
^i nu-I c6t& ca^np&rat,
Gi ca tat&-adeySrat :
t^ 8pintec& haXnele
De le ldg& ranele...
Fmmdse stihuri^ carl ar figora de minane tntr'o ^ carte
poporanft^ ; dar nu e cftt de pufin poesi& poporan&.
NicI dat& poporul nu cunosce at&t de bine am&nmtele isto-
Hce; ^i nici o dat&, mal cu s^mft, el nu le reproduce cu at&ta
exactitate, chlar atunci c&nd le-a ye4ut el-tnsui^I.
Ce-va mal pre^os, adevSrat poporan, este urm&tdrea comu-
lica^une a pSrinteluI Colcerlu:
^La nol ptn& ^i prunci! ati iin cantec de prim&y^r&, tn
are ^c:
VinO; s6re,
Pe r&z6re,
C& f/i'Oin da o cinget6re!
Una mie,
Una ^ie,
Una popel Irimie;
l^i un palu,
i un malu,
^i sabia lul Mihalu,
Capul Turculul s&-l ta! *>
Iat& popor tn t6t& puterea cuvtntulul!
Acest *c&ntec de primftv6ri^, atftt de interesant printr'o
"^en^iune autenticft despre Mihalu Vit^zul, nu este tnsft propria
^&h&cenilor. El se aude i pe alurl in Transilvania. Un va-
^nt de ltng& Sibilu sun& tn urm&torul mod :
Tree!, pl6e trecSt6re,
C& yine s6rele
Sr^t tai& pid6rele,
Cu un malu,
Cu un palu,
Cu mSduca lul MihaYu ;
Sus pe cap,
Dupd, cap,
Curge sftnge mohorit;
D&-mI c&clula
S& prind murga:
Murga a fugit,
Pl6!a s'a risipit!
In T^ra-Rom&n^sc& acest c4ntec a sc&4ut la un fel depa-
rodi&, in care pl6ia este amenin(at&:
Cu c&cYuIa lul Mihalu,
Plin& cu cojl de m&laXu...
5. P&rintele Colcerlu, din nefericire, nu nl-a procnrat nid
noti^ linguistic& asupra M&haclulnl. Judec&nd to-
tu^I dup& cele trel c&ntece, gralul de acolo pare a presinta
6re-cart particularit&^I : , cdW=:*cauti^, aspira-
^iunea ini^ial& fn MrmasaHu=lsA. admissaritis, suvulcat ca
sens de *urcat,...
Nicftiri insft n tntre vocale nu trece in r: ^ntU, ingenunchlat,
hainele^ una etc., nici o dat& burul sail ura, dup& cnm se
vorbia in M&haclu pe la 1600.
Constatftnd acest fenomen, l&s&m explicafiunea lul pentm
-fiI urm&tori.
6. M&haclul se men^on^z& pentru prima 6r& sub acest
nume in istoria Transilvaniel la anul 1291^ intr'o diplomft
a regelul m'aghiar Andrelu III, unde figur6z& tot-o-dat& cele-
Talte localitft^I invecinate: ^Felvinch scilicet, Eurmenns, Hy-
dusteluk, Medyes, Dumburou, Muhach...,*)
Acest sat, prin urmare, n'are a face cu Mohaclul din Un-
garia, nicI cu falmosa b&t&li& de acolo dela 1526.
1) Szab6 K., Sz^ly ckUviUdr^ KolozBV^tt, 187S|, p. 96-7.
In diploma din 1291, ca i 'n diferite documente transil-
Tane din secolol XIY, ca locuitorl al M&liadulul ni se pre-
sint& S&coil, numal S&cuil, f&r& a se pomeni m&car elemen-
tal rom&nesc.^)
Roinele a^a numitel ^Biserice Ungoresd;^ prob^zi^ c& S&-
coil tn adevfo at! fost 6re-c&nd pe acolo, de^i ast&(}I nu se
mat afl& nid unul.
Dupft ambele tradi^iunl locale, Rom&nil at! venit la M&-
liacla de pe alorl, cela-ce se mat confirm&, ptn& la un pnnct^
prin deosebirile lor tn port^ tn obicelurl, tn gralfn, de c&trft
cele-Falte sate tnvecinate.
Dnpft ana din cele do& legende, calbol anterior al M&h&-
cenilor ar fi fost tn satol Bogata din c&mpia Tardel.
Combin&nd tdte elementele, de carl patem dispane, immi-
gra^anea Rom&nilor tn M&hada cat& s& se fi tnt&mplat tn secolal
XV, mal sporind p6te printr'an noli continginte pe la
tocepatal secolalal XYI, adec& cam pe timpal b&t&liel dela
M^ohada, cela-ce va fi remas apol tn legend& ca un obscar
Pnnct cronologic, tnt&rit tn memoria poporan& prin asemena-
^a de azard a namilor.
De'nt&itl pa^inl la namSr, Romanil s'ab tmmul^t cu tnce-
tul, rea^nd a goni, sati a'^I asimila pe S&cul.
In secolal XYII se mal vorbla tn M&hadu ^i unguresce,
&Btfel c& chlar tn volamal lal popa Grigorie, la pag. 153, na
^im cine din aeela^l epoc&, p6te vre-un copil al preatulul,
s'a apucat a transcrie ca litere cirilice, tntr'un mod f6rte da-
&at, ca vocalismal eel tr&g&nat al S&cuilor, pe Tat&l-nostru
TUigaresc: mha papaka kh baph mehepeeehe ceteaeiuek u te he-
E^i loioHik TE wpikCAroAik etc.=mi atydnk ki vagy a'ynennyekben
^tuAeUessik [nieg] aHe neved . . .
7. Rom&nil, immigra^I tn M&hadu pe la tnceputul seco-
lolid XYI, se distingeaii, tntre cele-Falte, prin do& particala
2) Orbio B., A 8z4kely/5ld leirdw tdriimlmi^ rigiisteti^ termiszetrqjzi
s nipizmn
1Hwi(8, Pest, 1871, t 6 , p. 1 18-9.
nt&\\ conaonantice mal remarcabile ale fonetismulul lor;
ticularitati, cirora popa Grigorie le-a remas credincios
la mdrte ?i cart, intr'im grad ce-va mal sc^ut, caracteri
de asemenea pe cel-ral^I dol Mahftcenl contimpuranl de
NNo. n ?i VIII.
^i anume;
1*. El nu coiifundafl pe i,=s cu s^rf^;
2". Pe intre vocale U prefUceafl In r,
8. Despre deosebirea Intre 2i{=5) i d2(=e) in fonetisi
moldoveuesc, nol am vorbit mal pe larg In tomul I,
187-189.
Dintre vcchil scriitort Moldoveul. siiigurul iu care
JDteresant fenomen se pute urmari intr'un mod sistem^
este mitropolitul Dosoftelu.
Iat&, de exemplu, un pasagUi de pe la luceputul 'Parii
rulol, dela 1672;
(=rf^ice) A'''""^'^'' TOT flgTApHHKSAIi. HoCTtJAK Hi\h A (l-lTpA, |
nocTSHh A\ 1HHMA, mit nocrSiM. as uiahta, c|>ii-Boph kacIii \Sh \!t,Ai
KjcIA \SSi \\z,pAKh (=T^raila) i\t sSKSp'ie, lUii fi,t beceimie uih 1
itpA^HiHE (^pra^nice) b^he: UIh BEifh seceah-ba. Illii a^eb^p^^
TA, UIM n.\HA ex (OEHl(h. rt>IACTA ilf.Ht (=(Mce) TOTh nSTApHHW
K& BOph EEHM K-ApO,\E MIJATE, AKKtlllTWpr ^E HTSt| .Ut<,\TE,
Bop crp^Mii^E rzA>fHti,vii (=g^duind) h'lmi .]iTp.t.UAii 'ietxiiaae <
KAH,\ti(^(^:?Ic!nd), l&'A1SA.llt t MEpVEA^h C2 ME ptirSM lf>Allfri ,
N8aSH. uih tX HEpKXMh ^\HA f^0MHh',\8fl TOT [ISTApHHKSAStI Jf. l||
EAAKM. UIH BOp BEHH HZpWAt MSATE dill AMMBT mHatE,
4>i)l(A ^0MH8.\8A TOT nSTAJlHHKSASli Jfk ItpSCAAttM, Ullt CX AIHAM
BACKA <]lAMA ^OAlHXAt'H TOT llSTApilHKKASii. .^11 eJ.AEAE (=(^^(|
.fH A1AAA .n8KA-CX-B0pli eSiHi(=(h6ce) KapKAIt ,\E TOTE AMA\K|
nxrANHAop, m ex BOp npHH^E ,\e iioaa a expert Is^i^i, e.i^KAl4
(=irf^iclnd), MApy-BOA\ k thhe, ApEn k'am ASBAT(=aQ(i
Kx ^8.NEex8 (:=DamnerfAu) k8 thhe acte . . .
Intocmal a^a plali ast&()I Moldovenil pronun(&: dzice,
9
dnd, dMde^ daece^ audjM^ DumnedzAu etc., dar: Zdharie^
frasnic^ Izrail^ gaadd...
Sob acest punct de vedere, ^Textarile M&hftcene^ se tn-
tUnesc pe deplin ca consonantisinal moldovenesc.
Popa Grigorie scrie :
V. ca %-=dzi ^OMNf0E8, 0C8, 0HC(, 0H1E, KpE0^, K'A0OY, 0OYU%
0HAE, 4m0H, COTE0AltTH, COTC0AIO, AOY08, A80HltH, A80H, 0AHE, ^j|k0HM8
etc.
2^ ca S=i^: hjboape, Ha;apetoa8h, rikBoa^\E, hpiI^ahhieae,
fAPX^NHpc, ^E8A, H^S'AB'kCKIi, ^lAIIIITIipH, TpE:8MT8AS*H, C%KA^-
;nht8 etc.
Oii-ande scrie ca ^zndz popa Grigorie. tot a^a scrie ^i nii-
tropolitol Dosofteifi, tot aa se rostcsce ptn& ast&()I tn Moldova.
Aeda-^ perfectft identitate In privin^ lul ;=^.
Coinciding e ca at&t mal remarcabilil, cu c&t vechile c&r^I
tiptrite tn Transikania, In epoca Iiil popa Grigorie ^i mal in*
c6ce, precam ^\ t6te pnblica^iunile lul Corcsi, na observ& nici
dat&, dar n i c I d a t &, ac^st& distinc^iune foneticft.
Fir& compara^ione ;l mal remarcabilft este trccerea m&-
Iiieen& a lal n tntre vocale tn r.
9. Transi^anea and cons^ne 6re-carl in r se nnmesce
In Lingaistici rhatacismus. Generalmente ins& acest termen se
^^lic& la trecerea lal s in r, ca l&tinesce tn uro din uso (cfr.
t(9-tas) safl naris din nasis (cfr. tio^-us), ca la vecliil Spar-
tnl In Tip pentra t(;, In (xipYa^cup pentru (iLia^^nr;()^ etc.*)
Trecerea lal n tn r, at&t de legitinift sub raportul fisiolo-
fpc, de vreme ce ambele slot semi-vocale dentale, este totu^I
dec raritate extrem& tn limbele ario-europee, ^i chlar in to-
tilitatea limbelor. De accia linguistil aft ^i ultat'o aprdpe ca
tolTlr^e.
3) Cfr. Joret, DC Rhoiaeismo in Moturapatis ac poduimum in permaniai
iin-
f>^ Ptria, 1875, paatim.
10
Dup& Benfey ^i Donaldson, sufixol primar -ra s'ar fi ni-
scnt din snfixnl primar -na. Casurl ca sanscritul udhar- ltng&
MAan-^ ahar- ltng& ahan- satk yajvari ling& yajvani, latinnl
femur ltng& arcaicul femen, grecol xuSpo; ling& xu8v6(; sa&
pindaricul [xapir] ltng& lat. manm ^i altele, ar p&r^ a int&ri ac^st&
deriva^iune,^) care ar indica nn germene de rz=n tn epoca
cea maX primordiaI& a familiel lingoistice ario-europee ; orl-
cnm tns&, nn germene oprit tn crescere.
Exemplele de trecerea lul n In r, vr'o doft-trel peste tot,
adnse de Euhn in latina ^i 'n germana, sint nu numal f6rte
sporadice, dar tnc& mal mnlt dec&t nesigure.^) Sanscrita, eel-
tica, limbele slavice, nu cunosc de asemenea ac6st& transi-
^iune.
Din dialecte neo-latine, abia se cit6z&: vre-un specimen
portuges, ca sararmsanare^ unde este efectul asimila^unil re-
gresive; vre-un specimen Catalan, ca veremaz=venenum^ unde
este efectul disimila^unil regresive; vre-un specimen langue-
docian, ca tn caral=:canalis^ i alte c&te unul de pe aluri,
de acela^I natur& ultra-excep(ional&.
Bine constatat& este trecerea lul n tn r, la Frances! i^ la
SpanioU, atunci cand n urm^z& dup& o alt& cons6n&, sail mai
ales dup& do&, precum sp. sangre din sangne=:sanguinem^
hombre din hombnez=hominemj fr. diacre din di(Kme=diacofmSy
ordre din ordnezizordinem^ pampre din pampne=zpampinus^ tim-
bre din timbnemtympanum etc. Acest fenomen tns& ocurge ex-
clusivamente tn "Cn'^-gn-y -rdn-^ -ndn-, -mpw- i -^n- la Fran-
ces!, tn -ngn-^ -mbnr etc. la SpanioU ; nici o dat& dar& el nu
4) Donaldson, The New CratyluSy ed. 4, London, 1868, p. 24S, 475, 677,
^i
Varronianus^ ed. 3, London, 1860, p. 863. Benfey, Orient und Occident^
t 1
(18613), p. 191, 287 nota, 289. Cfr. totu^Y o a1t& explica^ane a
fenomennlal
de Hovelacque, in Berue de linguistique^ t 4 (1870), p. 1 14, precum
1 teoria
lu! Brugman In Ciirtius, Studien ztir griechischen und lateinischen
Gramwatikf
t. 7 (1875), p. 355-8, cnmc& in forme redaplicative r se disimil^z^ in
, Yar nu
vice-versa.
5) Kuhn, ZeiUchr, f. vergl Sprach/orschung, t 10 p. 291, t. 12 p. 396, t
15
p, 304.
tonstita& o trsnsi^iune individual& independinte a lul n tn r, ci
numal o acomoda^iune de grup consonantic.
Tot a^a In interesantul dialect grec tzaconic no! g&siin:
'py:=7rvi'YWi adeci iip:=Ttv. yp^^v, xp=3tv, Tp:=Tv, dar de r^in
no exists nicl on exemplu.*)
Singurele limbe ario-europee, unde r=:n ni se presintA ca
cfr-va regulat, normal, scatit de orl-ce influin(& a sonurilor In-
vecinate, aname lutre vocale, sint romAna ^i albanesa.
10. Din cele doft, dialecte albanese, toskic p gheghic,
ctl de'ntala f<5rte des, cel-l'alt muit mal rar, dar ambele fn
diverse gradurl, prefac pe n Intre Tocale In r.
Din cele trel dialecte rom=, daco-roman, macedo-ro-
mka ^i ifitriano-rom&n, primul mal pufm. al doilea mal o-
biclnnit, al treilea apr6pe tot-d'a-una, prefac pe n Intre vo-
c&Ie iu r.
Latinul venerium, de exemplu, devine vAner in gheghica.
nXr^r In toskica; virin In macedo-roraana , verin in daco-ro-
niana dinti-'o parte a Transilvaniel, verir In istriano-romana.
In privinta limbel albanese, fenomenul a fost de-mult ob-
ser\'at, de^i Intr'un mod astfel ca i cand in gbeghica n'ar
eiista de loc trecerea r=n, ci numal tn toskica.')
In privinta romanel, studiele luf Ascoli*) i Miklosich") a-
sapra dialectalul istriano-roman aa scos maX la iv^li, ac4st&
Iiarticularitate fonetica, care plnft atuuci se pirea a fi pr^
sporadic^.
Kl bine, In *Texturile Mahficene, ale lul popa Grigorie
L|g) Derille. Ettidt du diaUett tzaconiin, Paris, 1866, p. 79, Cfr.
Cortina, Slii-
Bm, L 4, p. 249.
M 7) Hohn, Albanesiarht Stiidien, Jena, 1651, (iramio, p, It!. --
MIklosicIi, Die
ramanuthm EtmienU im AUHinaehtn, WJeu, 1871. p. 86. Camarda, Sagp'o
rfi
jrammaletogia eomparata tulla lingua albantsr, Liiorno, 186i, p. 61-6.
B) Ascoli, Studj criliri I, Gorizift, 1961, p. 61.
9) Miklosicli, Di* tlaeitehen EUmtnU im Uiimmiltehfi, Wieii, 1661, p. 58
qi
12
dintre 1580-1619 transi^iunea lul n tntre vocale In r este
Intocmal ca la Istriano-rom&nl ; de exemplu:
BEpipt *vineri;>=istr. vireri]
ftOMEpEKik ^dnminic&^sistr. dumirecd;
ivwi^poY^ articolat ma^pa ^m&na^=istr. mdrd;
i\ i^Hpt, UHpEi^Hy HHpST *^in6^=a firS^ firefi^ firut;
A8pH *lunl^=istr. luri;
A8pA *luna^=istr. lura;
EHpE *bine;^=istr. 6tre;
oypSA *unul;>=:istr. wrwi;
^MpE ^cine^^^dstr. cire;
WAAAEpH ^6meolj=zomiri^ etc. etc.
Reposatul Ion Midorescn, tn importanta sa excursiune la
Istriano-rom&nl, obsei*v&: ^desa schimbare a lal n in r, ca
^Mo^il in Ard61, ca Moldovenil etc.;> ^^); !ar intr'un alt loc : *Mu-
^tarea lul n in r nu era pentru mine nemic noii, sciind ma-
^rea aplecare a bravilor no$tri MocanI saii Mo^I de a usa
^acest& permutare, care e usat& i in Moldova, d e i^ i n u
*a a de d e s.^^0
M&hacenil dar& din secolul XVI eraii nesce ^Mo^I^ sail
^Mocanl^ in t6t& puterea cuvintulul. Cum ins& de na mal
vorbesc el ast&(^I tot aa?
Ce-va mal mult. Malorescu exagerase de tot ^apleca-
carea bi;ayilor noi^tri MocanI sail Mo^l^ de a muta pe n tn r.
Nic&irl in Tr ansilvania, de^i se ^ice pe a-locurl in mun^ iremd
satt dumirecd, totu^I ce-va ca lurd nu se mal pomenesce ; 1 cu
atat mal pu^in ve^I afla unde-va o proposi^iune intr6g& ca cea
din ^Legenda M Avram^ a lul popa Grigorie: me-hh ba nope
.fipAHHTfc N^if^pifi.fKiYiZzzce-^iYB.^une Inaintc mftwdnci,.
Tot acolo citim: p'An8c8A=*m apusul,, cela-ce intrece chlar
pe Istriano-rom&ul !
U) I. M&ioresca, Ithurar In Istria, la^t, 1874, p. 1(>.
12) lb. p. 30.
18
11. Slnt conoficute exemplele daco-rom4De comane de
I, ca in mdruntzzminutus, cdru9U:=zcanutus^ ferestrdzz/e^
nestruj pdrinczzpanicutn^ nimdrui din nimdnuij fi alte cAte-va,
Da molte la nomer.
Se sde Iar&I, d& Moldovenil, pe carl Ion Maiorescu tl pa-
nea pr^apr6pe de Istriano-rom&nl, pronun^ tot-dVona pird
in loc de pind] i totu^I In tip&riturele moldovene din seco-
Inl XVn nol nn ne aducem a-minte 8& fi ve^at unde-va alt-
fel decit naHa saQ n^^a orl njhH^.
In Cazania moldoven^sc& a mitropolitolul Yarlamdela 1643
ne-a tntimpinat tns& de mal multe orl nn plural forte iutere-
sant dela n2/me= ^nomen^: niimere=:^nomina^y cu o adevi-
rati trecere a lul n In r; de exemplu:
In partea n la f6ia 111 verso : AKk 4 4>s'*^pH uih n 8 m e-
M A i AOpk CSMTk AHACTA . . . ;
in partea I la f . 197 verso: Noy-H hsthhi^ a ae cnoyNi
HoyMcpEAE T^rSpopb . . .
ConstatAndu-se o dat& ferula vechilor scriitorl romftnl de a
lntrebuin|a forma cu -r- atund c&nd le era cunoscnt& ^i
forma cu -n-, devin cu at&t mal pre^6se casurile, in carl Ic
8eap& de sub condelu, aa 4ic6nd f^r& voe, c&te un r pen-
tra n.
Astfel intre ^Texturl Bogomilice^^, scrise pretutindeni f&r&
rbotadsuL, ^i anume in *Cuget&rl in 6ra mor^il^, nol vedem
la pag. 107 de do& orl: AHp*HNTiz=:^dinainte^ ^ j|iPahhte=
^toainte^, lar la p. 86: nsps, pe care scriitorul se gr&besce
a Indrepta in hShe, f&r& ins& a fi putut ascunde pe p.
12. Exemplele rom&nesci documentale cele mal
vechl de r pentru n se atl& in glose moldovenesci din seco-
M XV.
Intr*un crisov inedit dela Petru-vod& din 22 august 1447,
aflitor in Archivele Statulul, m-rea Nem^ pach. XXI No. 6,
se men^on^z& satele: /eii//tC^d=KEMHH(i)iH, i FdntdneiC=^iaH'
TyiriuE.
14
Intr'an alt crisov inedit dela acelaijl Domn, dm 8 decem-
bre 1453, p&strat tot acolo, pach. XXI No. 7, tn loc de
Fdntdnele st& Fdntdreli: (phinrhip^sn ^ lar tn loc deJemenesd^
adec& Oemenesdj patronimic plural dela GSmdUj ne tntim-
pin&: r^E euaz Eapk& yaMbipx, adec&: ^onde a fost Barbti
Iat& dar& din /dnMnd=lB,t. fontana s'a f&cut fdntdrA^ ca
tn istriano-rom&na fantard ; ^i din ^^dn=:lat. gemintis gi-
mdr, probabilmente tot aija tn istriano-rom&na, de^i cuvtntul
lipsesce tn yocabolarul Inl Maiorescu.
In casul de'nt&In, este r=n tntre vocale; tn casul cel-Valt,
tntre o yocal& ^i o semi-vocal&.
Un al treilea exempla este ce-va mal nofi.
Pe timpul lol Stefan eel Mare, locnlati tn vecin&tate llng&
Prut dol ^eranl cu numele Bodea. Pentru a-I distinge, popo-
rul ^ceh unula Bodea Bumdnul^ celul-l'alt Bodea Sdrhul.
Intr'un crisov din 13 martitt 1489 nol vedemdarft: fifi t^
AH1|JE Eo/\'k CpREOyAA, WTTOA^ E1)JE HO EEpEP HpoyTA fOpH
Ao cEAHipE Eoftt P 8 M % p 8 A A=^ptn& la s&listea lol Bodea
S & r b a 1, apol tot pe malul Prutulul ptnft la s&li^tea lol Bodea
Rum&rul^.^)
BumSr pentru Bumdn^ aa (^ic ptn& ast&^I Istriano-rom4niI.
13. Din cele de mal sus result&, c& nic&irl r n'a reo^t
a usurpa tntr'un mod absolut locul lul n.
La AlbanesI, cUar tn dialectul toskic, n a remas intact
tntr'o mul^ime de casurl. De asemenea la Rom&nl, cblar tn.
dialectul istrian.
Deja Ascoli obsery& despre cele do& localit&^ principals
istriano-rom= : *I1 paroco Micetich mi assicurava d'aver no-
^tato, in pih esempj, che a Sejane si conserva la n origi-
*nale, fatta r in Valdarsa; come in pane *pane^, che in Val-
^darsa h pdra (feminile, dat. lu pdre), Anche Ireneo ha, colla
*w, puine^ ed ha vino^ mentre in Valdarsa oggidi si dice wr,
12) Hasdefi, Archtva istoriclf^ t. 1, part. 1, p. 156.
15
^ma ci da urra ov(i=zuna ovis^ e rifeiisce che: Chichi si ad-
^dimandino Humeri. Nel valdarsese vedemmo coUa n antica
^Ftm articolo indeterminato, ma il numerale b ur...j^*)
Popa Grigorie din M&hadu, orl-c&t de r h o t a c i s t, are
tota^ : ckaSnSa, hkoahe, mznTe, oynSa ling& oypSA, a8a/\hhat ling&
^HMHpaT etc.
Ac6st& persistin^ft a lol n tntre vocale a avut^ tntre al-
lele, consecin^ f6rte originalft.
LaB.t&ndn-se -n- i -r- In do& forme ale acelulal cuvtnt^
&r& a se mal scie de c&tr& popor care anume din doft este
cea mal corect&, s'a dat nascere prin confusiune unel a trela
forme cu -nr-, tntocmal precum tn Moldova, (Jic6ndu-se pen-
tm ^agnelluS;^ mid i niel tot-o-dat&, s'a n&scut al&turl i s'a
propagat apol a trela form& mnlel.
Exemple de -^r- pentra -w- slnt f6rte dese tn Texturi M&-
b&cene: ffiiA^ipiKk^ n;^pz, K8.|ip8pA, aBa/ih^i^pa, eS^i^p'atate, ben-
(^mtk etc.
Limba eranic& a Afganilor ne ofer& tn acest& privin^ o
^^asteptati analogi&. Ea trece une-orl pe cerebralul n tn ce-
i*e1)ralal r; dar atunci p6te s& se desvolte tn acela^I timp i
^xt nr. De exemplu^ din mangun s'a f&cut mangur^ dar iji
14. Alte do& consecin^e, nu mal pu^in tnsemnate, ale per-
^i^tin^el lul n tn lupt& cu r^ stnt:
P. Posibilitatea, pentru o limb& sail uu dialect, de a re-
cent cu timpul la sunetul eel organic, pe care se pftrea deja
^1 perduse. Moldovenil nu mal ^\c nicftirl JdrUdri^ ci /dfn-
^nA; nic&irf Bum&r^ ci Bumdn. In Mfthadu, din dat& ce pi-
dnrile din pregiur s'att rftrit, devenind astfel mal uor i mal
4es contacttil cu satele tnvecinate, afi desp&rut cu des&vtr-
?ire cire, hire, mdrd etc., re'ntorc6ndu-se gralul la ctn^j bine^
13) AbcoII, Studj I, p. 62-3.
14} Trompp, Die Vertpandtscha/tsverhdltnisse des Piuhtu^ tn Zeitsckr, d.
deut-
ichen morgeMnd. GfelUchaft, t 21 (1867), p. 29.
1
u
niAn4. EtsU; Muru fail Asto& dcspre iB&B&tcsArea st-
ueuikl. ^11 hbuuuDtttitoy. urii pe tart aft criiictto nil,
2^ Pobii^ilxuiteaL din daU ce sa perdot owyimt* priori-
tk\il relative liitK m fi r. de a treee me-oi r ia a, nal a-
les daci actsU trausiuiiDe mal esur ajvtati tatroB csvlnt
prin aBUoili^JiUM; &aa aeoioodatiiuie. A$a la noi ia cwtawt
lat. cc^OiUi. wmHT^bX. KtM:Hum. dffifN=IaL seroNtf. iijpffN=laL
suspirium eU:. Este feDomeniil namit de d. La Mardiant Douse
compensafiane Iiicraci^ati, ^Craas-oompoisatten^ 'V,
dar pe care pentni a are on termen teoric nol am preferi
mal bine a'l numi metadioxis, ^trans-reTendica|nine^, fiind in
adev6r un fel de Victoria par^iaU a sanetnlnl cdol gonit contra
asupritomlui sefi.
15. Trecerea lol n Intre vocale In r este nn rhotadsm
specific rom&no-albanes, de care s'ar g&a, pote, nesce slabe
arme numal d<ir& ici-colea="" tu="" gmpnl="" lingoistic="" eranic=""
ja="" dec&nd="" casnl="" afgan="" citat="" sos="" -fill="" 13=""
cuvtnt="" remarcabil="" fntrnn="" grad="" extrem="" resp&ndit=""
departe="" vecini="" sigur="" dintr="" epoc="" veche="" ocors=""
acest="" fenomen="" fonetic="" albanesce="" rossd="" unde="" apol=""
serbol="" slotennl="" reoay="" ma="" ghlarul="" rslze="" ba=""
dialectal="" friul6n="" ascoli="" intreba="" negrei^it="" forte=""
ipotetic="" cum-va="" vre-o="" leg&tur="" italianol="" razzci="" sp=""
razttj="" fr="" race="" ^n^my="" )="" miklosich="" il="" pune=""
str&ine="" f="" urinate="" alurl="" limbele="" slavice="" cela-ce=""
va="" impe="" deca="" ciliac="" remftim="" nainte="" crede="" ruptol=""
capulul="" nol="" am="" luat="" slavl="" etimologift="" decisiv=""
saii="" eel="" pu^in="" plausibil="" propus="" tncft="" ar="" putut=""
afirma="" cam="" dat="" natura="" rom&no-albanes="" vorbel="" 15=""
pezzi="" glottciogia="" aria="" recentiasima="" torino="" 1877="" 10=""
ig="" le="" marchant="" douse="" orimm="" laitr="" london="" 1876=""
38="" aicoli="" 8tu="" 67="" nota="" 3="" miklotichf="" du=""
fr$mdw6rurn="" ilavitchtn="" sprachen="" widn="" 1867="" 49="" 17=""
et="" ae="" afl="" dec&t="" peninsula="" balcanicft="" regiunile=""
immediat="" limitrofe="" noi="" !n="" gralol="" sl&nic="" c^ice=""
rafd="" ci="" nafd="" talpina="" namelul="" acestel="" p&serl=""
limbile="" ariane="" europa="" anatirj="" onde="" latinol="" anas=""
anatisj="" vechlul="" gcnnan="" mrf="" aoglo-saxonol="" ened=""
aferesft="" grecal="" vf^ftfta="mty^i." bafd="" iirc="" dar="" dela=""
sine-i^l="" la="" prototipal="" aralya="anatya^" perderea=""
ini^alolol="" gr="" perdere="" ins="" int="" plati="" deja="" dap=""
trecerea="" lol="" vrenie="" ce="" condi^iunea="" esenfiala="" nnel=""
asemeni="" trecerl="" posi^ionea="" do="" vo="" eile="" medialal=""
-e="" pluralul="" refe="" slovenul="" re="" maglarol="" ritze="" pot=""
at&t="" vechi="" singnlanil="" rom&n="" rafa="" serbul="" pai^a=""
friulanul="" razze="" latina="" atea="" timp="" formele="" apuua=""
aneta="" germanil="" anut="" fi="" anit="" cu="" carl="" al&tur=""
italiannl="" anitra="" vechia="" aneter="" 16="" elementnl="" comun=""
romftnilor="" albanesilor="" tntru="" cit="" na="" latin="" nid=""
slavic="" nici="" reprcsintft="" substratul="" adecft="" popora^unea=""
aatoctoni="" peninsulel="" balcanice="" trnpsr^tii="" din=""
anticitatea="" cea="" mal="" dep&rtat="" triburile="" omo="" gene=""
daci="" mesi="" odrisi="" triball="" frigl="" etc="" pa^inele=""
resturl="" ale="" diferitelor="" gralurl="" tracice="" numi=""
proprie="" safl="" cele="" c&te-va="" glosse="" nu="" pote=""
surprinde="" 6re="" leea="" propensiune="" schimba="" intre="" care=""
caracteris^z="" tntr="" un="" mod="" ajat="" idiosincrasic="" rom&nl=""
i="" albaned="" drept="" respuns="" vom="" m&rgini="" indica="" fug=""
c&teva="" fic&rirl="" ac^t="" pritin="" cind="" pre^iosul="" glosar=""
hesychius="" numele="" dialectic="" grec="" ^aurulul="" ne="" da="" tot-
o-dat="" bome="" frigian="" acelula-^l="" metal="" 7ao*jp6="" simpla=""
tri="" cert="" tal="" n="" tntre="" vocale="" r="" l&muresce=""
diferinta="" ainbelor="" cuvinte="" 19="" pott="" kohn="" bhtrffge=""
t="" 4="" (1805="" p="" 87="" 18="" c&nd="" dioscoride="" glossele=""
sale="" botanice="" pone="" name="" d="" c="" al="" plantel=""
^quinqnefolium="" prapeduuij="" lar="" ca="" nume="" celtic=""
pompedula="" forma="" dacic="" p6te="" explica="" numal="" printr=""
au="" tip="" intermediar="" ponopedula="" trecut="" poroped/uda=""
acela^i="" ora="" m="" e="" s="" a="" este="" numit="" laedenata="" ^=""
dignitatnm="" ^i="" laederata="" tabla="" peutingerian="" ;="" alt=""
io="" calitate="" tot="" de="" acolo="" chlam="" dinogetia=""
ptolemeq="" i^i="" di="" rigothia="" in="" *="" notitia="" dignitatum=""
="" leoo="" h="" MMfc="" M="" -="" i="" legenda="" duminicei=""
^ntroducerea="" ="" 1="" manuscriptul="" lul="" popa="" grigorie=""
se="" tncepe="" pag="" 1-19="" pnn="" ^legenda="" duminicel=""
asemenea="" prioritate="" tn="" adevsr="" o="" merita="" pe="" deplin=""
ac^st=""><^ poporan&9 dac& na de alt ce-va, eel pa^n prin acela c&
*^dmtre cele religiose ea a ajuns, nn se scie com, a fi cea
DMtl respinditft la to^l creijtinil de ori-ce rit, In Europa, in
^'a i chlar tn Africa^ sub fel de fel de redac^iunl, unele mal
'migi, allele mal scurte, fie-care adaptatft la tmpreglnr&rile
locale ale momentulal.
A scrie istori& complet& a ^Legendel Duminicel^^, s'ar
cere un volum, de^i ^esfitura'i e f6rte simpli. Printr'o scrisiJre
autograft, Crist amenin^ cu pedepsele cele mal energice pe
to^ cre^tinil, carl na vor p&zi duminica. In onele redac^unl,
1 8cris6rea sosesce din cer d'a-dreptul ; tn altele, tntre carl ^i
tn cea rom&n^sc& a lul popa Grigorie, ea este b&gat& tntr'o
pitti c&4at& din cer...
- I
22
2. Un text grecesc al acestuY norocos aprocrif a fost cu-
noscut lul Fabricius dup& un manuscript de 8 pagine in-S al
Bibliotecel Bodleyaiie, din care el a reprodus tns& noma!
urm&torul inceput :
'Emaxokri tou )wp{ou t^^[jiwv 'lr^ao\^
XpioToO.
Autt; 1^ *ErtTcoXr, Sttsjcv i^ ou-
pavou 8'.^ TepouaaXr]!/. ;jlt^vi ^eirce^i.-
^p{(> i^iJL^pa TCTpaBi.
ACJoc 6 rswbv [jiaxpb^ sv Byj^-
A6e(JL t?j riXsi, xal 5 XO'o^ ;^.a7ipb;
^Jv, TO 8^ 3po; ijv fopepdv oWel;
Yap si; X^^P*^ *^^^ xijXiae, e! 1*^^
i TrarpiipxiQ; IwowCxio? ffuva^iv 7coir<-
aifxevo; [xexa apxisp^(i)v xai lepdcov
T^IJL^paq Tpet? xal vuxxa;. Kai t6t
i^y.0Ja5r^ 9i ^ Xt&o?, xal eupwv T3t auri
YeYpapi.[i.^va. "Bere uiol to5 div^(t>-
xou, 5t'. i-jToCtjaa tbv oupavbv xai -rijv
Y^v, TYjv 5'fltXajffav xal irivra Ti 4v
oOrotc. 'EaT6iXip.r|V xpoftS^ai; xal a-
7:00x6X00? et? Tb IX^YX^^^ '^^? i[xap-
T{a? ufjLwv W. TTji; Y>S<;' oWafAw? i^-
xouffOTs OTi o'jik iixsTavoi^ffOTe, ouSi
Tou svJOYYsXfou [Jicu Ta X^Yia i^xoy-
caxe ToO X^yovto?* ol*pavb<; xal i^ y^
zapsXsuffovrai, ol Be X^yoi [xou ou
jA^ -jwapeX^wotv. "EoreiXa wpwTa ty;v
iTCiOToXtjv? xal oi> [xeTavoiJcaTe, ouS^
7:iaT66aaT* xal TciXiv BeuT^pav iw-
otoXyjv TcdXXci) zpb; i[/.a? tou; Av-
Spamou?, xal i^ ou jxeTavoiS^r^TS,
7:011^70) Iy*** X*^I^^*? icX6(aT0u?, xal
Epistola OomnuluY uostru Isus
Uristos.
Ac^stfi, epiBtoI& a c&^vit din
cer in lerusalim, !n luna lat sep-
tembre. intr'o miercurl.
Prologul ^i poTdstirea minunil
int&mplate !n templul Sf. Vit-
leem.
p6tr& luDg& a ck^ni in 0-
rai^ul Yitleem ; era lung& fi di
gr6znic& greutate. NimenYn^a
atins'o cu m&na, ci insu^! patri- ,
arcul loanniciii, f&cSnd sobor de
archierei ^i de preo^K in trel ^e
;i trel nop^, lat& c& s*a ao^it ,
un glas din cer 4^cend: *Iea,
patriar^e, p6tra cu m&nele tale!
l^i lu&nd'o patriarcul in mkAf
indat& s'a deschis p6tra ^ s'aft
g&sit Bcrise acestea: Vede^i ;
fiil omulu!, c& am f&cut ceral
^i p&mintul, marea ;i t6te cele
dintr'insele. Trimis'am prorod
^ apostol! pentru a mustra p&- *^
catele y6stre pe pSmtnt; dar
YOl nid decum n'a^ ascultat fi
nu v'a^l poc&it, nicY cuvintde
evangeliulul meii n'a(! ascultat,
c&nd 4i^ ' (^^ ^i p&mintul ae
Yor trece, !ar cuvintele mele nu
se vor trece. Am trimis prima
epistol^, ;i nu v^a^ poc&it, nid
2l\\ cre^ut. yg ma! trimit larii^
6menilor, a doua epistolft; ^ dar
c& nu v3 ve^Y poc&i, vS volu fa-
ce eii Yeme nenumSrate, fi ca-
23
5-jpavoO, y.aV xxpiBa^ y.ai ^po'jyo'j^^
tastrdfe, ^i foe clocotind din cer,
^i I^uste, i liurl desfuudate
etc.
3. Se vede eft la Grecl acest apocrif, a cftrul origine
precum ne vom incrediu^ mal jos se perde fn tntunerecu)
veculul de mijloc, se ulta din timp in timp i apol lar&^I se
aducea din cand !u c&nd la luminft; cftcl pe la 1578 el a-
pare d'o datft la Constantinopole ca ce-va cii totul noti, In
nesce condi^iunl cam dudate.
Stefan Gerlach, teolog i elenist, care inso^ise intre anil
1573 1578 ambasada austriacft la Stambul, Iftsand descrise
intr^un pre(ios memorial t6te evenimentele petrecute sub ochii
sel tn capitala imperiulul otoman, ne da, cu ocasiunea consa-
cr&ri! unul mitropolit de cfttrft patriarcnl constantinopolitan,
nrmfttdrea rela^iune:
'La acest^ ceremoni^, la 2 iuuiii 1578; era fa^ ^i un c&lugftr
*care, cu purine c^ile luainte, adusese vestea, cumcft nu departe do
*Ierusalim a ca4ut din cer o mare petr^ (ein grosser Stein vom
*Himmel gefallen), unde era scris. c^ la 15 ale acestel lune va fi
^peirea lumiK. El i^I fabricase ^i o scris6re dela patriarcul din A-
Mexandria, atest^nd adevSinil miracolului fi sfir^itul lumil scris pe
*acea petr&. Dec! fie-care cre^tin trebula s& fie gata pentru judecata
*cea de pe urmft. Se mal t^&dula acolo iertarea tuturor p^catelor
*0]1-cul va cump^ra cu pre( de uu galben o copiii de pe acea scri-
*86re. De aci, in ^ilelo de duminicii ^i de serb&torl, acel cMug^r
*8e a^a de'naintea biaericet, vindea 6menilor miraculosa istoriS ^i
*8tringea banl.>
(rerlack povestesce apol, ck patriarcul a cerut seiuft dela
acel c&lug&r, a constatat eft el n'are nici o serisdre dela vre-
on patriarcat, Ta desmin^it de'naintea poporulul, Ta silit sft
intdreft banil eel lua^l, lar exemplarele pretinsel epistole din
cer aa fost arse.*)
1) Fabrichis, Cod^j- apocnjphntf Xovi Testamentt, t. 3. Hamburg, 1748.
p.
511-12.
2) Gerlach, Toge-Buch, Frankfurt a. M., 1674, p. 5046.
24
4. Din cercet&rile lul Fabricius resultft, c4 prima men^i-
une positive a Legendel Duminicel este din secolul VI, de pe
la anul 584^ c&nd a stigmatisat'o intr'o epistol& Licinian, epi-
scopal Cartaginil in Africa, 4^c6nd: *epistola, care se tncepe
^prin indemnul de a serba (^ua Duminicel i se pretinde c&
*s'ar fi pogorit din cer peste altarul lul Crist in templul sAn-
^tulul apostol Petru, s& sci^I c& este o n&scocire a dracu-
*lul.,)
^Biserica s&ntulul apostol Petru^ indic& Roma in loc de
lerusalim.
In secolul VIII circula o altSl redac^iune, in care s'ati pus
deja ambele centrurl religi6se tot-o-dat& : lerusalimul i Roma.
Un episcop frances, Adalbert, acusat de eresi&, propaga pe la
anul 740 o Legends, a Duminicel^ unde se (jiicea c&: ^o scri-
^s6re a lul Isus Hristos a c&^^t tn lerusalim, a g&sit'o acolo
^arcangelul Mihail, a citit'o ^i a copiat'o preotul Leora, tri-
^mi^6nd'o apol tntr'un alt ora^ la preutul Talasifl etc.^^, ptn&
ce, la urma urmelor, ^un tnger al Domnulul a adus'o la Roma^
*depun6nd'o pe mormtntul S&ntulul Petru.^^*)
Fabricius publicft apol in-extenso o Legendft a Duminicel
numal cu lerusalim, care circula latinesce in Francia pe la
788 i'n care, dei lipsesce epizodul * petrel,, ca i'n cele-
Talte do& de mal sus, fondul tns& nu difer& mki tntru nemic
de al diferitelor redac^iunl posteri6re. *)
El mal men^ion6z& tn tr^c&t o veche redac^iune anglo-sa-
x6n& a acestel Legende, conservatS. in manuscript in Biblio-
teca Bodleyan&; ^i se tntr^b&, dac& nu cum-va deacela^Ina-
tur& ar fi broi^ur& nemt^scft in-8, ap&rut& la 1613 tn Gos-
lar sub titlul latino-greco-german : Epistolae (Tuix^puyeTi; oder
Klag- und Warnungsbriefe Jesu Christi des Heylandes der
Welt an seine allgemeine Christenheit etc.^)
3) Fabricius, op. cit., t. 1, Hamburg, 1719, p. 308 9.
4) Ibid. p. 309 nota. cfr. Collin de Plancy, Dictionnaire infernal,
Paris, 1863,
p. 6-a.
5) Fabricius, op. cit, p. 809-318.
6) Jh, t 8, p. 611, 612.
25
5. Intre manuscriptele Bibliotecel Imperi din Viena
se afl& patru exemplare latine medievale ale Legendel Dumi-
nicel :
l^'. ^Epistola Domini nostri Jhesu Christi, descendens de
celo^, In care se (jiice tntre altele: *Rogo vos omnes divites
et pauperes ut per omnes dies sanctos dominicos etc^.^)
2^ ^Incipit epistola in nomine Trinitatis Salnatoris Domini
nostri Jhesu Christi, que de celo in Jherusalem cecidit^.^)
3^ ^indpit epistola de die dominico, quia nescitis...^*)
4^ ^Epistola de Christo et de die dominica, quia nescitis
nee timetis...^^^)
6. Resp&ndirea cea mare a L^endel Duminicel se tncepe
tn secolul XIY. Secta Flagellan^ilor, n&scut& mal de'nainte, a
luat atunci un avtnt deosebit tn urma dumel din 1348, re-
Tera&ndu-se tn tote ^rile pentru a predica crei^tinilor l&sarea
picatelor ^i sfln^itul lumil, lar ca mijloc de expia^iune a tre-
cotolnl bicluirea tn public peste pele g61& ptn& la s&nge,
de onde tnsuI numele sectarilor. Cartea cea sacr& a acestor
nebonl era Legenda Duminicel.
Cronicaml medieval Albert Argentinensis, vorbind sub anul
1349 despre sosirea Flagellanfilor tn Bavaria, ne spune c&
d dtlatt poporulul o scrisdre, pe care un tnger o adusese
to templul s&ntulul Petru tn lerusalim i 'n care se ^icea :
^Oiristam offensum contra mundi pravitates. plurima expri-
^niens crimina, violationem diei Dominicae; et quod non jeju-
^netor feria sexta, blasphemias^ usuras^ adulteria ; Christumque
^rogatnm per Beatam Yirginem et Angelos pro misericordia,
^respondisse etc,.**)
^Templul s&ntnlul Petru tn lerusalim,, lar&i^I un aniestec al
7) Tabulae codieum manu scriptorum^ t 1, Vindobonae, 1864, p. 86 No.
510.
8) Ibid, p. 227 No. 1355.
^ lb, p. 297 No. 1878.
^1) Untisiiis, Oennaniae historici illtutres, Francofurti, 1670, t 1, f.
149.
26
lerusalimulul cu Roma, analog cu acela din Legen
nicel a lul Adalbert.
7. Fritsche Closener, cronicarul Strasburgulul
1384, ne-a conservat un text ncm^esc flagellantic
apocrif* care se Incepe !n ui inMornl mod ;
VoT. fil omeuescT,
Ir meuschenkinder, ir liant
gesehet unu gehoret, waz icb
vcrbotten habe, unn babent daz
ntit behuetet, darurabe daz ir
ungerecht unn ungploubig sint,
unn babent daz niU gebuszet
und gebeszert, unn ouch von u-
wern sunden nttt enwoltent Ion,
die ir begangeu bant, unn bant
wol gehoret in deme ewangelio:
himel unn eixle mus vergan, o
mine wort iemer vergant. Ich
ban Uch gesant von koine, von
wine unn olei genug, wol nocb
rebter mosze; unn daz bab icb
ucb alles genomon von uwern
ougen, umb? uwere hosbeitunn
urn uwere snnde unn umbe u-
were bocbfart, wand ir niit be-
buetet babent mineu beiligcn
sunnendag unn minen beiligen
fritag, mit vasten unn mit firen.
Darumbe gebnt icb den Sarra-
cenen unn aadern heidescben
Ittten etc.")
autjit cfle ce v'ara
face, si a^I nesocotit
sinte^! nedrep^i si ne
^i nu v'a^l pocS^it, n;
droptat. jji nic! pent
vostre n'a^l primit i
vi se cuventa; i a\)
in Evangel ift : ceml
tnl se vor trece. I,
nieil nu se va trece
dat gratt iji vin i
cu indestulare, ^i
luat Tara^t pe tote
YOStiS;, pentru rcutal
p&catele vostre si n
strii, cael n'att pazit
(luminicil i santa i
postind si odibnindi
cela am trimis eu
i alte neraurl piiga
Epizodul *petrel, lipsesce ^i de asti-datft; resti
incid&. de minune cu Legenda Duminicel cea grec?
bricius, cu a lul popa Grigorie ?i cu altele, pe ca
cerceta mal la vale.
8. Coincidinta este i mal remarcabila cu o \
^iune flagellantica, reprodusft Intregft de cUvk Sti
uu manuscript latin din secolul XIV, i pe care i
dem a fi sorgintea tuturor redactiunilor *cu petra^.
12) Closener, ap. Uahii, (ivsrJiiehtf ihv WnU/etusfr ami rertra/idter
gart, 1847, p. 54044.
27
a se tncepe aa:
*Hacc est Epistola Domini nostri Jhesu Christi descendens super
AItaro Sancti Petri in Jherusalem, scripta in tabulis maruio-
^Tablele de marmurft cu epistola c&^utft din cer^^, ani&itint
pe care nu'l g Dic&iil tn redac^iunile anteriore^ a dat a-
pol nasccre, pnntr'o transi^iune at&t de tmtural& ca marmu'
ri2)^rdj redac^iunilor posteri6re cu ^scrisorea c&4ut& din cer
Intr'o p6trft,...
9. Piinerea Itngft ^dumiuicft^ a ^vineril;^, care ne in-
timpin& tn ambele texturl flagellantice, dar nu se vede a fi
figorat tn redac^ianile dela 584, 740 ^i 788, nn e f&rft in-
teres; c&cl vinerea, ca ^iua patimel lul Crist, ca c^iua cea
predestinatft a suferin^el, era tocmal ^me^ cea mat sacr& a
Flagellan^ilor, aslfel c& intercalarea ef tn redac^iunea rom&-
n68C& i n cele-l'alte anal6ge, une-orl totu^I mat ad&ugan-
do-se ^ mfercurla, par a indica o provenin^ anumc flagel-
laiitic&.
10. Nu cunoscem Legenda Duminicel tn redac^iunile ger-
mane iiiodeme, niscute din cea veche, precura nici pe cele
englese, carl cat& s& se fi desf&urat din cea ang1o-sax6n&.
h Francia tns& ea este f6rte poporan& ptufl: ast&4^ repi-odu-
cfendu-se mereft tntr'o c&rtecic& de 46 pagine in -2 4, tntitu-
latll: Praiiqtte de devotion a Notre-Dame de Bon-Secours, a-
^^ des prihres de chaque jour de la semaine^ pour le soula-
O^inent des dnies du Piirgatoire^ nne protestation d' amour h la
^fe Vierge, et autre^ prieres,
lat'o tntregft:
*Le8 dimancheS; vous ne ferez aucun travail, sous peiue d^etre
*niaudit de moi. Vous irez k Feglise prier que Dieu vous pardoune
13) Stumpf, Uktoria FlagellafUium, In Forstcmann Zacher Opel, Ifeue
Mit-
^unffen am dem Oebiete hUt^-antiquarischer Forschungen. HaUe, t 2
(1885),
. p. 9-15.
'to9 pechfe. Jb Tons ai doiin^ six jours pour travailler et lo sep-
*tieino pour vomb reposer. Aprt's avoir entendu le senice de Dion,
-donnez do ros biens aux pauvres, vos champs seront remplia do*
*)ieDedtctioii5 du Seigseur ; bien au contraire, Bi Vous ne croyez pu
'h ma presente lettre, lea maledictions tomberoiit Eur voui et sur
*TOS enfants, et tos faestiaux seront maudita de moi. Je voos fln-
*verrai , pour marque de ma colere, un tremblement de terro,
t. II ECA lipErp'kutEHiA R.IUJA
CKATUApA^II IIEA'kAH. A1|IE Mil IIE
B'kpOyETE Mil a'CT.UIETECA ^AUX'A
A'kA% GdUlllXK. II IIECMk llor.tllh-
CKUXX Ift^UKX lipECTOynilAX H\
BU. II npO.MtAlilA KpCRh R.VIUIO
H.t ;CM,MI. TAKO Mil B'kpKI IIE
AtTE H EVArrEAIA MOEPO HE IIOCAK-
UIAETE rAAI'O.MOipA. HERO II ^EMA*
.\MiMoiiAoyTh etc. '")
Ascultap, til oraenesci,
v'ara dat legea ca sa o"
de\i ?i pacatele vdstre gi t
retftcirile vdstrc sa perfi I
santa Duminica: dacA iiu|
crede^I ?i nu ve lasa^I de I
tele vostre cele rele, efi t
pe vol limbe pag^ne ca sk vd
sangele vosti'u pe pamint, I
nu aveft credinia in mine 5'
ascultati evangeliul meft <
(jice: cerul $i pamtntull
vor trece etc.
IS) TichonrftTov, up. 1
31
O redac^une paIeo-slavic& fdrte veche a Legendel Dumini-
eel; p6te cea mal veche, c&cl men(ion^z& invasiunea Pecene-
gilor: *A1|JE EM BO;&EpAHHAH norVHIM ridENErOBE, TO MIA%
KUAO WCTABHTH BCE MMtNIE H ITM EUAO B& l|KpKOBK^, lar Se SCie
cii Pecenegil dispar din istorift deja !d secolal XII, s'a p&strat
din nenorocire numal tntr'un fragment inform intre ma-
nnscriptele Bibliotecel Sinodale din Moscva.^*) Din c&t a re-
mas, nn se pdte culege, dac& ea este din cele i e r u s a I i-
m i t a n e orl din cele r o m a n e, ^i'n ce mod anume se va
fi p(^ortt pe pftmtnt.
Orl-cnm ar fi, e sigur c& existft redac^nnl paleo-slavice ^i
cu epizodnl ^jJetrel^, bunft-6rft acea din secolul XVII In bi-
blioteca Societ&(iI Istorico-archeologice din Moscva, intitulatft:
^Epistola dela neve^utnl Dumne^ed i m&ntnitor al nostra I-
sus Hristos^, din care se cit^zft urm&toral pasaglu:
Eo^lMAA'A IIOBEA'klllEAIl'A pti;-
umt^ KaAAEHk ha netupe iacth
H WEp'kTOXOA/^% CH EoPOAA:^ fill-
CAHHyfi CBHTOK'A . . .*)
Din porunca lul Dumne-
(Jeti s'a spart p 6 1 r a in pa-
tru buc&(I, ^i am g&sit acest
sul, scris de Dumne^eti...
Popa Grigorie din M&haclu, in orl-ce cas, avea de'nainte'I
un text ore-care paleo-slavic, cftcl din totalitatea lucrftrilor
'sale se vede, c& el nu sciea grecesce.
12. Din dialectele slavice moderne, se ail& o redacfinne
bohcmft f6rte veche, pe care, sub titlui ListsNebe *hcris6re
din cer,, a reprodus'o Hanka intre monumente din secolil
XIII-XIV. Partea introductivft fl lipsesce de tot, incep6ndu-
secu:
Neyyerzyucy nechczete wye-
Ryly ze yaz sein pokoyny a cza-
l^yu aby sye obratyly kupoka-
nyu wszesty den boh uczynyl
Necredindo^ilor, nu voit! a
crede in mila mea ^i c& eft a-
tept pocainta v68tr&! In a ^e-
sea (|i Dumne^eft a ispr&vit tot
19) Gonki et Ncvostruev, OiiHcaHie (MaKHncKiixi, pjKoiiHcei, t. 2, part.
3,
Aloscta, 1862, p. 105, No. 211.
20) 6H5.ii(TeKa OCmeoTBa HcTopiH h ,(peBnocT tiitiil, pe miima :;! pe
mal niaril vOijtri ; ^i dacil du veil face
cam \& ponincesc eO, atunci vO volu pedopsi cu Wmete, cu cluma
^ CO rcsbolii greil, i volu scuLi impfirat pe Impftiat, cralu pe cralu,
boier pe boier, ora pe ora^, tatl pe fiiO, mum^ pe filcft, frate po
frate, TecJQ pe vccin, imul pc altul, $i va fi intre vot mult& vSrsare
de aungc; ^i a^a v vola smcri pe to^I, ^i nifindria v6str3, o volu
tdmid peotru p&catele v6strc. $i ikcft tot nu vi? vcti poci^ii, atunci
t6 TOlo pcdepsi cu ped^psfi ile foe : cu tunet grozav, cu fulgor ^i
griodin^; ^ pomil vo^tri nu vor da rndit; ^i volu r^pezi a3upr&-v6
aesc pftserl rele, cart sburAnd vii vor miUica de vil, de unde se va
iatjode o cumpUt^ pestilent^; ^i vC ve^I ispravi tralul cu o morte
sUaici, pentni ca sft cunuscetl uitLnia men ^i dreptatea. Incii tS mal
poTUiKeac de a nu m^rturisi striinb asupra cul-va, lar stmb&ta. de
ca TTcme s^ vC \Aia.\l de muncil, ^i u^esta anume in onorea mal-
te\ raele. cScl dadl raaica mea nu s'ar ii rugat pentru vol, de de-mult
Vaif fi perdnt pentru p^atele vostre. Id sfir^it, \C: mal pomnceBC,
a Bl cndetl ncestcl scrisorl ^i curintelor mele; ^i'n care ca6& se
n ada AC^t& scris^re, sfl se dea ^i altora s'o citcaca saQ s'o pre-
Ktic Chnol care va face a^a, dc ar ave el p^cate cat u&sip in marc,
iil4 frun^il pe copaclu, t6te i se vor ierta ^i va merge in imp&r&-
I (it Gemini in vcd, amis.
Hristos, niiscut din pr6-curata fccI6ra Maria, anun,."}
lAc&tft redactiune nu estc decat uii a! doilea variant al a-
a^I tip, din care s'a desvoltat redacliuiiea imgurc'scA.
iPrintr'o etimologiil pojtoraLii curi6s&, ora^ul Bethania in
fistina, conservat intact de catra Ungurl, s'a prefacut aci
'Breiania.
1 14, Acelagl tip ft,ra *p(^tra,, tot cu Muntele Maslinilor,
f chiar ca *Bretania>=;*Bethania, : *list ten jest znale-
!M)M w ziemi BriftaHshicjy^ se regftscsce ia PolonI, Intr'un
int tocmal din secolul XVI, rcprodus In cronicu^ lul loa-
I Jerlicz.")
rabele redac^iunl, pe llug4 apr6pe identitatea lor textuala,
bal Int&Iaesc inca tntr'o trfisura semniticativa.
' SS) DragomsnoT, MajtopjccicU HapiijiatiH nptjnnifl, p. 1G8 9.
23) Jerlicz, Lalopigiet albo kronkika, Waraz&wa, 1853, I. 2, p. 41 M.
]
ijca lol Jeilkz, c&. UnsdeQ, Arckiva iatoricH, t. 2 (186S), p. 11-17.
Redactiuiiea riitenfi sp cojiiaza tot-d'a-una la iin loc ca *W^
sill Maicel Dommitnlj. onpiiica amhclnr limd cxplicatii iii nr- |
rafttnral mod :
Til enaTii cjoim iiir^uid iia
reli I'BiT BlA i^aiioro ToctoaR
iiaiiuii'o iHcyca Xpiicra Ji.uoim
naTpiiapri (!|iyauiiMci.KOMy, A
-leo noCBflTllBiNil iior^an iloio
ilpaTOHi cDOiiy Kaiiojeiiii, mo fiyn
na iiiilui i tuh nowir floro no-
pora aadpaTii...")
Insu^I Uomiml iiostni Isnt J
Jlristoa !i tiiinis acpstc sfinttp
ciivinto pc astii lumo patriu4
culiil Looiie (Ida Ieru.satin3, 1
ncpsla, sfin^iDdu-lo, le-a trin
apol tVatelul sefl Regelul,
era atuncl in 'lesliolu ^i, on
jutnrul lor, a biruit pp vriljina)
Intocmal a^a redactiunca poluna. care ^i ea tigun^zil ir. Jo
licz linga "Visul Malcel Domnttlul,, spune eft:
Te s/owa Bo^e swirte na ten
nnnht zes^anc od samego Pana
Ho^a Ijwowi Papiezowi, a Lew
Papioj- pos/a' bratu swemu Krfi-
lowi naprzeciwkn nieprzyjacio-
lom nnego...
Aceste cuvinte dumne^
le-a trimis insu^I Dumne^ri
pel Leoiic. lai* papa Lcnni
trimis IVateluI set! Itegelifl
tra inamicilor...
TdU. deosebirea este, c& !ii redactiunea rutenJl falmosnl
],eone III, din considera^iiml de oitndosifi, s'a miitat din I
la lerusalini in calitate de patriarc! In anibele redac^
*Regele,, ratenesce KopoAk, polonesce krol^ este Impilratul (
rol eel Mare, din niimelt; c^i-iUa s'a ^i format cuTiiital Kpud
*rege, la totT Slavil. Am ve^iit niai sua In g-ful 11, ci Frn
cesil, mai Indriizneti decilt Uutetiil ^i Polonil. nu s'atl sliit ^
tiirna din cet dol amid lipone i Carol un singur *papil (
rol-Ivcnne,.,.
S ir. La Bulgai-1 Legenda Duiniiiicol a reuijit a tree
tr'un cantrc poporan forte ingenios, iinde *S!tJita Viuerl, i
^ti'ptil din soran pc *santa Duminica,. care H povestcsce ape
CccTpo MH culia H lleTKo! I Soiii meu, s'mti'i Vinertl
MsiKO MB A|)eMi;a taTH^a, rii^iii ni'a lurat somnul,
Aa lyABM cnnOK coimajia! | i}i minunat vis am visat.
'24) Drat^omiuiot
. ]). ica
rrjd ji.hp\io uiiiroKO,
iielio ,|i.piio Kjipiieiiic,
ifi. Al'l'ItO-tO ^llt! 4l1CKfl.
IDCTa duAa uiuiioicii,
a i ;ieM!i noKpnuaTi
e Giije ^im ^iicra.
cu 611JC AUG xiiiirii,
neeT iiouoiui
ifflipynaT Pncaiin :
I Ai'P^'l'-'r npAniiiiiuu
Ui IleTKa, IleAP-*!'-*'')
Iniiiijloculmarilcvpacuiiiiaiburfl.
Ci-pscu un ar}>ori> inillt,
Cu virful iilna la ccr,
ijir sub aibore dofi fol,
Doil fol envft lato
Do acoperliifl tot pitmintul;
Dar aceleji nu rraa doJl fol,
Ci eratt <\o& ct\,T\\.
Pc cart le ci'inta popil
Cft Bil ci-6(|5 cre^tinil:
S& serbeze Rerbiitorilc,
Pe s5ntelc Vinert ^i DiiminicS...
lirea atat dc intiiiiA a Duniiiiicel cu Vineria sk fie 6i-e
i un ecofl ilppfirtat al FlagcllantisinulHl?
ite fiJrte probaliil, c& i la cel-l'al^I Slavl, ba piite ?i'n \p-
d&i Occidiute, Legejida Diimiiticci va fi trecut iti poesia
rufi.
a binuini, cft ce-va cam de felul acesta trcbuT so, fie pocma
aoA medievaU, indicate iiitre nianuscriiJtele Ribliotecel
riale din Viena sub titiul: *Dc dicbus dominicis obser-
is,, cu atilt ma! mult ck ea se Iiicepe priii: Diz ist div vrone
\ajl *act?sta c solia cca aiintft,.**)
16. luainte dc a ajunge la IlomanI, stnteiii silitl a ue
li pe clipa tocuial in Africa ^i'li Asia,
igata Uteraturft ttologica a Etiopiel posedil i ea, sub tit-
"omar, adecil 'Frtiftj, redac(iimea Legendel Duminicel
:u cUderea epistolel la Roma In biserica santilor Petru ^\
Acest apocrif cste acolo at&t de bine locaiisat, Incit
Mul Kwald, descoperindu-1 ccl Intaiu, credea in primole
fflte ca a dat pestc ce-va original ttiopic.*') Mai tanjiii
cercetand Impreuna cu Larsow, cl a mal constatat;
L redactiune in iimba coptica ;
Mredactiune siriacti a bisericei nestorianc.
BadioovUti, EiJiraprBH napajniu ut.ciiK, Zagreb, 18G1, p. S4 5.
Vabulae codieum. t. 1, p. 304 No. 1953.
Swsld, AeihiopUeht Handachriften ia TUbingtn, \a ZtiUchr. it. it.
morgenl.
' - \ (1S47I, p. 16-22.
36
Ewald conchide apol, cam a-pi iori, c& patria priimt
Legendel Duminicel este Roma, de undo in secolal VI
va fi str&batut in Etiopia.^*)
Pe lingfi, redac^iunile etiopicft, copticJl i siriacsl, Praet
mal cun6sce in cinci manuscripte o redac^iune arabS,*')
cu Uoma ^i tote fira epizodul * petrel^.
17. Din cele de mal sus resultil, cil redac^iunile L^
Duminicel peste tot se pot reduce la cind tipuri, dup4
ri^a Iocalit&(iI unde a c&^ut miracnlosa scrisdre:
DR: tipul cu Roma;
DRJ: tipul cu Roma-Ierusalim ;
DJ: tipul cu lerusalim;
DO: tipul cu Muntele Maslinilor;
DG: tipul cu Galata.
Tipul cu lerusalim se tmparte apol in trel sub-tipuri:
DJ-P: sub-tipul ftri *petrft,;
DJ+M: sub-tipul cu *tabla de marmurii, ;
DJ+P: sub-tipul cu *p6tra cfttjuta din cer^.
Sub-tipul DJ+P se g&sesce numal la Grecl, la Slavl
Rom&nl, fiind cu desJivIrire necunoscut in Occidinte,
putem tnsfi, urm&ri sorgintea lul immediate in tipul DJ+1
Vom ved6 mat departe, c& Romanil posedft de asem
tipul DO.
T6te aceste tipuri i sub-tipurl sint absolutamente ide
prin fond, provenind dintr'un prototip comun, ale cftrul
runte s'afi conservat in derivatele lul intr'un mod aa ^
mpr&^tiat.
Un exemplu.
Nemic mal specific, ca prescrip^iunea de a nu plivi
de duminicft, prin care se distinge tipul DO in tote re<
unile sale : cea polon&, cea maghlara, cea ruteni, cea romai
28) Ibid. p. 337-8, unde se citezS Mai, Collectio scriptt, reterum t. 4,
312, 542. -- Catalogus codd. orient. Musei Brit. t. 1, p. 110 (ed.
1838). F
A residence of eight years in Persia, p. 15.
29) Ap. Stcinachneider, Apokaliipsen mit polemiscJier Tendenz^ In Z, d,
d
Ges., t 28 (1871) p. (i56, ^i t. 29 (1875) p. lOO-G.
37
Ef bine, acest ingredient, de^i lipsesce tn cele mal multe
ifdic^md ale tipulnl DJ, ne tntimpiu& toto^I in cea mal to-
eke din ele. acea din anul 788: ^nec ipsas oleras in horti-
hs Testris die Dominico colligatis.^
18. Nae en neputin^& de a stabiH, eel pu^n ptn& la
M ponct; genealo^a celor cinci tipnrl.
Nomal in tipnl DJ se men(ion^z& trimiterea mal de'nainte
t UDel alte epistx)le din cer : ItzuAol irpcuta tt^v iitiTroAY;v du-
ll redac^iimea gi-^& din Fabricius, ^quod prim mandavi vo-
Irs^ dupi redac^unea flagellantic& din Stumpf. In redactiunea
hi popa (Trigone se pomenesc clilar do& scrisorl anteridre :
^IIAfUH, i[)Th WOMCNIIAWp, K% AIIHTf TpfMfUl W KAprk AA BOH, lApA
^ISH h8 u* KpfeSTk; rpCMfiuS luii a a^^ Kiprk lapsi ii8 luii bx
*4iH0Kt k88%nt8aKh smS; rpfA^fui ujh a rpCA CKpMnTHpx...^
hmte de tipul DJ se vede dar& a fi existat tipul DK $1
elhr DM. tn carl ambele nu se vorbesce nic&irl despre exi-
stinta anor epistole precedin^I. In adever, redactiunea latin& dela
584, cea mal veche din cele cunoscute, este anume cu Roma:
^memoria S. Petri apostoli^. Pcntru redactoril scrisoril cu le-
nsalim, aceacu Roma era ^primft epistoli^. Apol ca ^a dona
!]iistoli^ in redactiunea lul popa Grigorie nu se p6te in^ele-
^ decit numal d6r& cea cu Muntele Maslinilor. C&t pentni
ipul DG, tiind pre-fragmentat 9i pre-isolat, cat& s&*l l_
fo cam data afar& din arborele genealogic. carele se resum&
Mm a^:
I DR
DIM
1)G
DO
DJ
IM-r DJ+M
DJf r
Id acest mod se veiiiici ipotesa lul Ewald, cumcft
Legendel Dnniinicel este Roma, probabilmente pe la juid
secolulul VI.
Din redac^inea cu Roma, priii intoniiediul celel ca '
i lerusalim tot-o-data, se iiasce pe de o parte redactni
Ilea cu Muntele Maslinilor, remasil fiiiii posteritatL', lar pe &
alta redactiuno numaT cu lerusalim. Din acostfi din urmij
piiii veriga flagellanticd a *amsoriI pe o taltla dc marniuriijJ
trec6nd apocriful din Occidinte in Oriiuto, se dcsEijuift in fiM
la Grecl, la Slavi iji la Uomaul redactiunea cea cu
c4i|ut4 din cer cu o scrisorc lutr'iusa,.
{{19. Venim acum la redactiunile romane in specia,!
Cu trti secolT ^i jum&tate in urma lul popa Grigorii
genda Duminicel a rea.piLi*ut tot in Ti'aiisilvania tn (|il4
stre, respandindu-se de acolo poste Intrt'ga liomanima
riipeijiclunc atftt de furiosi ?i cu o isbanda atftt. de com
re, Incat nu credem s& mai cxiste la not vre-uu alt spfl
analog.
Englesul Boner, ciiatorind pe ia 1863 piin satcle :
de lingil Mura^-Ooi'lielu, a aut]it cii preu|il anuntaO
tindeni poporulul cumcii: *a cidut din cer o petrS,
Mra incliisil o scrisore ciltra, nutiopolitul I^aguna, poruta
*de a indemua poporul ca sa postcsca niai exact, sft 1
*chine mal regulat, sil-?! Indvepteze traliil, cict altfel
*neiJeQ va trimite asupra holdelor nesce locuste cu clocurf
*gliiare de fer, etc. etc.,^")
Kste Invedorat Legtinda DuminiccI, trecuti piintr'o iiirt
redac^iune. Sil nu uttam totusfT cii vorhesce uu turist,
Ifttor forte superficial, cai'e credea fftra control, i une-ort i
fn^elegea destnl do bine cela-ce'I spunoafi amiciT sei SaI
Ungurl, cJici cu RomanI el nu avusese de IdC a face, itti
cest cliip ascrtiiiiii'a, cmiitii *scris(irea din cui'^ er
M%J Boner, Traj/tt<>. IceiiL-.
he sub titlul devenit stereotip dc; EpisioUv a JJimmuliif no-
fu Jsttii Hristos cc n fr/mi-'i'o DumiiefftQ. iHr cer, 1 aiiume :
it) i&rk an ^i loc, cu ciiilica, 53 pa^. iu-32 ;
e) 1873, farfi indica^iunea tipogratiel, 32 pap. iii-32 ;
/) 1876, tip. Carol Giibl, 33 pag. iii-i6;
ff) 1876' tip. Radulescu (Ka^idescu). -i^ pag, in-32:
h) t877, tip. V: Gftbl, 28 piig. in-:^2 ;
n)i
, OibHoffnifin. p. ',15, IU
i) 1877, tip. Tbpod. Mihaescu, 32 psg. in-32 ;
;') 1877, tip. D. P. Cucu, 32 pag. iii-32 :
k) 1878, fara indicatiauea tipografiel, 31 pag. in-32 ;
/) 1878, tip. Kadulescu, 32 pag. in-16
In tote edi(iunile, din dosul titlulul, este imaginea Mj>nti
torulul.
In edi^iunea dela Sibilu sint puse la sfir^it doft rugiclu
pentru 'scoterea dracilor^, carl lipsesc in edi^iuniie bacui
scene.
GatA sh. nm! adaugam, c& not sintcm departc de a cun<)i
((Jte editiunile acestel brourc. Unele tfebui sa se ti fAcut
in provinciii. Dm aceste din urmil, a ajuns pina la scirea J
stra iiumal cea dela Craiova, 1878, tip. Beuveniste, 32 JJI
in-32. -}
N'ar fi exageratiunc de a dice, ca 'n rurs de 16 II
dela 1862 pina la 1879, ca avusese pe putin 16 editiunl.
Aprdpe fie-care s'a scos in 50OO excmplare, ceia-ce ar fa
peste tot vr'o 80,000!
Doa editJuiil ill 1876, trel in 1877, Tara?i trel iu 187
probcza ca Legenda Duminicel, desi resadita din iiofl a$a M
curiud, a reu^it totu^I a prinde adind radaciiiu in '{it
Ilomanesca. NicI o data o carto seriosa n'a lost la nol a1
de citita !
21. In ti5te editiunile, pe carl le avem la mdna, *cpis
lia, propriQ (JisS, adeca revela^iunca cea gasita iiitro p6!
ca:
'Ao^t& carte este ar&tat& in fa^ b&trinilor, in mnn^l Maslinilor,
'ioaintea ic6nel sfintulal arhanghel Mihail. Ao^stft carte a fost ani-
'oatft in nifte m&slini, 91 dne vrea 8& dt^scft saA b& isvod68c&,
*ded singnr& s'a fost deschis, 91 aceste cuTinte erail scritte
tntrlnsa :
'bos Hristos, filul lul Dunme<)eil eel dela P&rintele eel din cerurl.
Toninoeac vonft inc& 6r& pentru pnterea damne4eiri1 mele eel sfinte,
'ca ace^tia c&r^ B&-I crede^ ; pomncesc yoo&, cre^tinilor, A nu lu-
umne<)eik, de r fi tacut pacatc cate stele pc cer, saA c&t nisip in
*iave, sai) c&Vk (vuiMJik in codru. sati cata iarba pe pAmint; hi cine
MMT A'^Y^^Mp^'*"- Pov6stIa sfliitee dnmireci
7 CKpHnrbpA ^\omh8a8ii iiocrpH | Scpiptura Domnalni nostra
A A8II Hie. Xc.*) I a lui Ds. Hs.
GKpllllTSpA AHN HifK A a[^^"*
NK]a8H NOCTpS A A8H Ic8C Xc.
Scriptura din cerlu a d| om -
nujlui iios^ru a lui Uus lis. Au
4dv a%cat8. a^n sepio. aa ipCAAAK. I I&satu den cerlu la IrusalimiX
KSSXHT8. uiH cn8iicp^. K8 4pHK*A i cuv&iitu i^i spunerc cu fricii
Mips. AA HATArk ipcAAA8A8ii. AA luare. Laeatatc Ira^sdiniuluf,
(KA8n8A C<|>NTk. KXeoy W IIUTpX.
AEN lEpiO. AAIIKA EpA UJH .f BE-
JitpE. .fCJf^ MHAU N8 W n8TA
la scaunu/ sfdfntO, c&(|u o pia-
tr& deu cerlu; mic& era ^i In
vedere. Idsh nime nu o putia
p^AMKA. AAONAp%-c'A. iiATplApujiH. | F&dica. Adonar&-8& patriar^ii
HiH K9(AKr;i^pTif. mil iipEOYHHH. A^ ^i cfilug&rii iji preu^i/ de sta-
crA^T8p;K .firpEii eMA'k uiiKfiTpEii . tura in trei (|ile ^i in ^rei
no/^^i
Honi(T. cnps poyrx. p8rAp'A a^'aa- i sprc iiig&. Rugar& I)unin&()&u,
mm:i8. uiii rp'AH FAAC ANN HipK. ! <; la VOK larA VOl
EPISTOLIA
Asculta^i, creiytini lilaROslovitl, cu fridl jjii cu cutrrmur.
Atli^v^rnt
** '^^-'itl. cu a ca<)ut o pintni din cer; mkk era la voilen\ dar ^rea
'^ ridicare. cat nu |)utca sa o lidice niniinea : atuuci pn'-8tin^itul
P&triarhul stintel ceta^I a lerusaliinulul si a lota l^alcstina a adunat
^-'^i raitropulitil ^i vliulici!, jji aD tacut rug&cluni ^i denil cu
cantArl
^te, trel ()ile rji trcl nop^l; atuncia veni glas din cor <|icend: lua^l
P*trH cu ))lagosIovitcIe mainilo vontre i o dcsfatT^l ; ^i dac\ o dcb-
KJprk SHCE AUIA. BE/\Eltll (JiTh Wi-
MIIIIIIAU'p, K% AIUITE Tf)EIMEU)
K.lpT'b. M EOll. lapX ROM US W
KpE8Th. TpEMEIUS. lUH A ^Wi
KAprk. rap'A ii8 uin ex .fkKpEeST.
K8B8IIT.\8H ME. TptlMEIU. Ultl A
MrpEA (KpuriTBp'A MOVATEASKpSpE.
mil ckMii-k AX(A cnpE koii. e eom.
MO llitt R& .>|lKpeC^T. UIM HO Bk
IIOKXHT, HEHE K^'EXHTOyA. ,]kVEp8-
AOyH ME8 HAI(I AtKOATATrt. lltHt
.fI|EA-t!CETb*. SepA lUlt nAMilMI-
T8A CE KA {KHA\EA. tftpX KS'R'AltTS'AK
A\Et< tic EA TpElE .ft E^Kt^, KX
,\EpEriTS l])AIITEAE BWACTpE. HEA"b
A\r:ATEA'k. E)t ROIO A-ACd. LUH BOlO
TpEMETE EpIIH. Tp'^AE. Illil Ifffl^-
pki. tun i|>8amete. ljiii axkScte,
tun wa^'i'ae. IIIH TSCE pA. I [,\l-
pEn]THE 11^ AREIlll. MIIAh, MIIUIEHH
iiAXiirS. nawA BOH. e rok ho H Alll-
ASHIIH. lIpE Ste. C'AMT8 AflMKhl
HAAA HE IIAOy Al;gE. A^ltAA .fKX
.V^ij mactehTe. e boh aahaoctehTe
Du cre^attt; treme^a ^i adoi
carte-, Ifli-a nu ?i va incre^m
cuv&ntutui meu ; treinie? 51 (
trefa scrlpturfi : iiiu/te lucru-
re i 9^mn6 Iftsaiu spre vol
e voi no i vft increijull f
no vft ^oc&U, Tiece cuvintiL
iugeruiui meu n'ati as(
tu, nece luteJesetu. Ci
p&mautu/ se va schii^bi
cuv&ntulQ meu no va ti
v6cu ; ca deie;)tu faptele
stre ceid rau/tel^, eO voli
i volii tremete emi gi
gerurl ?i fuaraato ^i lici
omide ^i tuse ria*)... [D(
ce nu ave^i miU? Mi^eii pi
dopft voi, e voi no-i
Pre (|eu! silmtu Iitb! clails CC
n'au l^ge, acclla iucA dau n*
Ifts'tenie, e voi iiiilostenie Bi
ave^i. Prefjeu! lemneloru-vi
*) Aci fiiud capGtuI primeT fe), ^
CKa iirml&t<3rc' inuL-piiodu-str ca o lun**
catli & lipsi o ltitreg& f6i& la ntjla'
iScur&, aflar& inti'^lnsa ocesto dumne^eescl cuvinto sense. ;i rjiccc*
6ta c3 v'aiti dat cpistolia mal iotilu, i tot nu v'ati maT lotors i"
nirft-dc-logilc vostrc, iiicl v'afl pocait precum v'am ponincit, nid M
ascultat cuvintele niele ccle sfinte ; pcntiu acela am trirais asuf^
vAstril limbl p&gaDescI dc v'afi robit ^r& As milfi. !^i tot nu v'afj f:
cftit de faptele vnstre cele rele i 3purcat. ^i nuveni^ la calea c*
drdpUl, i cuvintele sfintel scripturl nu lo ascultati : cS v'am ^is, -
ccnil ?i piimintul va trcce, dar cuvintele male nu vor trece ; taa
cola ce a tJlcut bine, acel om uu va peri! Aija ;i acuni, pcutru pi
cati'le voslrc' i^i puntni (}ioa duminece) cc nu (ini'^l ^ nu D dE
bli^t. trimia'am asupra v6str^ ierul grdc, geruil lu^ ;i ger6s(, I
I
45
Nij 4K(t|it. iipE dcS A-kiWiiEAops-Kx (lodu plo// (Ic roOoscu; deroptu
,UAK nAOA A^ P0AKK8. 4p8iiTS. faptele voastre dale rlalole
(^AUTiM KOACTpf ^AA* pAAEAE. lapft Ic volu scca. f}\ devepUx
ttpx \B BOlo CEKA. mil A8p6T8 Ri'e^alelc voastrc clalt' niultclo,
rpEujoAEAE BOACTpf HAA* mSatc- I rfturcic ^i izvoarcic volu se-
AE. pxoypEAE mil ii^soApEAc BOlo , ca, ^i pritn f&r&delegia voa-
(iKA. ujii npii^ i|)%p%ACA-kvA BOA- \ str& i ala multa ! In^eloge^i,
(Tpx. 1AA aaSata. 4Li(EAtvEt;H. ncmandriloru, c& no semteto
HfALi^NApiiAops Kx 110 ciA^TEt^E ! tn^elep^i ! Dedov& lege; no-
3. fi(aE|nt;H. A'kHET8 mH j i no Ic ^Inrotu ^i nu le a-
Ho AE itiu|kpoTS. mH 118 AC ackSa - i scwlUU. Nu ^ti^i, neln^clepti-
TAT. 118 1PH1411 NE^f i(EAEni(iiAop8. - loFu, c& in vercrd mare ainto
Kx 4^ BfcpEpt AiApE AiiNTE ct'EH8 . fecu oHiu tnt&e Adamu, de'l fe-
wxioy .fiT3iE ilAAM8. A^-A <|>Eiio clu tu cliipu/ uiicu? Nu ^ti'ti,
j|k KiinoyA aiTe8. n8 ipHifii ne^l- - neIn(elep(iloru c& sfdnta du-
itEAcnitHAop8. K'A c<|>NTA fi^suMjf^^ . nie!nrec& mei-se arhaggda (ia-
PEKii AtispcE ApxArrAk rApHA8 4L J vrilu In cetatd Naza[rc]tolui de
lETArk Ha^atoa8ii AEcn8cE HEMii'spuse ceii fete pre-(nirate r&
i|^E iip'kK8pATE K^ KA NAipc xc | va ua^tc IIs.? Sfduta domere-
ot^HTA A^AicpEKk A\K ROTE0AIO, j c& ni& bote()aIu la apa lorda-
u Ana Iu'paahoa8h. k8 oI'ntSa i nolui cu sfrlntu/ loanfi, ^i mi-
IwANii. mil AAiip8 c<|>nt8. b% a^A*^ I I'u sfdintu v& dedlu voao legi ;
coAw A-kgc. E boh cKpHiiT8pA HO ; 6 voi sciiptura no (itnrefi $i nu
^^oturt mar!, ^i triisnete, ^i ploe grOziiicu !;fi fllrA luruiurii. cat
tiQ
^ii apcle din matca lor afara, ^i lometc, si mOrto In dobitocele v6-
tre, fi cutremur maro pro priinint, ;i multe scmno v'am nn\tat ca
it cunoscetl cil este mania mea asupra vdstHl, pentru reut&^ilo
^istre si pentru a mea siintft duii)inic&, care vol nu o cinsti(I cu
irafiii ^i cu paza bisericoT, ci ve indrnm& diavolul dc vr atla(! la
te locuri, o ! reilor ^i huprilcstitilor sji pin;jlritilor ce sintc^I
vol !
ar nu cundsccfl, cTi v'am dat palne multri, ^i vin, i^i micre, intru sa-
il vostru ? iarii vol nu \v lilsa\l de faptele vusti-e celo rele ^i
spur-
ite! Pentru acela vrut'am sa pierd \>v to^l omenil de pe fa^ p&-
intulul. ci m'am intors pentru ruga lualcel mole, care pururea stft
42
va fi ac68t& carte ;i nu o va ar&ta, acela s& fie proclet. ^i p<
^niii do plU^te nu va avc ; dup& acela vS mal poruncesc vooi
^jur^mintul meti eel veclnia s& facefl aceste porunci ale mele,
'cum v5 poruQcesc. (A efl sint adevdratul Dumne<|etif care am
'aceste carte.
22. S& ne 'ntoreem acuma la redac^iunea nou& cea n
^s, numita ^Epistolii^. N*o vom analisa aice, de vremt
reproducem tntr^gi iiial la vale, in josul textuluf Inl
Grigorie. Nu numal in economia total& i 'n cele mal n
am&runte ele se potrivese f6rte bine^ dar inc& pe ak
*Epistolia, s'ar pute lua drept o simple copia modemi
Cu tote astea, divergin(ele nu sint purine, i et& anume
din cele mal interesante.
Popa Grigorie nu ne spune, cum se va fi numit feri
patriarc al lerusalimulul, cu care Divinitatea cre<][use de
viin^& a intra tn corespon^n^ epistolari^ ci meu^ionez&
mal pe ^c&lug&rul Melintie^. Redactiuuea cea modem&,
contra, nu scie nemic despre acesta din urmfi, dar pe pati
tl numesce forte limpede : ^efi loanichie patriarhul stintel
t&^l a lerusalimulu!^, adec& intocmal ca in redac^iunea g
din Fabricius.
Din ccle-ralte divergin^e in rudac^iunea cea moderns,
mal aminti uu indice sigur de provenin^ el curat transilv
este blastemul contra acelora *ce n'au creflut in Sfanta Trcii
adecii contra a^a mirni^ilor nnitari sau untitrinitarianL
form6za una din cole patru religiuni privilegiate ale elemcni
ne-roman din Ardel, pe cand in Rom&nia el nu exists i
prin urmare nu puteaii si fie anatematisa^I...
-j- (JoK-kcTA tl>HHTE ,\>>vw"f f""'- Povestta sftntfie dumireci
A ASii Hit. Xc.*)
OKpltllTSpA ,\m HEpK A |\[C.M-
ltK].\Sil llOtrpt! A A8H ICSC Xc.
jey azcatK. ^eh ntpio. nA ipCAMk.
ICSRllHTt''. IU)I tnSllEp'b. KK ijtpilKX
lUpE. AA HATATt ipCAMSftSll. AA
(Kdl^llKA C([lllTS. KXeoy W llTATpil,
AEH HEpKV MIIKA EpA IIIII If, RE-
X'bpf. -fC'Vi HHAU HS W nljTA
pXAHKA. AAOHApX-CX. IIATpltpllllH.
uiH KAASr-tiplii. mil iipfi^vitHH. AE
CTATrlp^ .]lTpEM eilA-k IUII.f TpEH
Ncnn*. ci'PE poyrx, psrApx .\^iA-
MXeXS. lilll rpAH TAAC ,\llll tEptO.
;^E eilCX AIUA: A8WI|M IIHATpA.
.\E1H W AWtt'llETpA IIATpiApjtSA 1EA
A\Ap-k. ,\S ' AECK-klE. .JlTpXHtX.
Jl<|>A;fV I cy K.lpT. KXSTAph. KApTI.
-) Aeeit Utiu e BiTia loymal In pg.
13li, dar tot uu niiJift liiT popa Grigorii'.
Scriptura Domnului no.stru
a lui lis. Hs.
Scriptura di ccriu a (l|oiii-
imjiiii iios/ru a lut Isu Hs. Au
iasatu den certii la Ine^aUmii
cuvSiitu ^i spuneru cu ft'icft
mare. LaOatatO Irt^fih'niulut,
la scauuuf sf^nti), cil<}u o pia-
tra dell ceriu; niicfl era ^i in
vedt-re, lusa nirae im o putia
r&dica. AdonarA-sa patiiai'^ii
^i cfiluyArii ^\ preuti/ dt' sta-
tuia In trei t|ik; 1 in (rui iio;i(i
sprc iTifl^. Rugarft Duniiia<)fiu,
iji griii glas din certu (ie (Jisii
asa: Uioti pirttra! Deci o luo
petra patriarhii^ ce^ inai'u de u
dusvOcu. liitr'ansft atla n t-artt-.
Ciiutaril cartel carte ijise a^a:
Vwlt^i, Hi oaniinilor! cii aiHte
trcinii!.s carte la voi, lari voi
EPISTOLIA
tiWfl, cretftiiil MngoBlovitl. cu inc& ^i cu cutrctnur. Adcv^i-Ht
I, cli a cfiijut I) piatiH din cer; mii-a era la vedcn'. dar grea
tare, cM nu |mtca sft o ridice riiiiiiuea ; atuud pn>-slintitul
^trinrliul slintel celii\\ a. Iciusalitnulul tji & lota I'ulestina a
adutiat
itl mitropoli^i) ^i vlildicil, ^i ati I'&eut rug&clun] iji dcuil cu
cfuitArl
htte , trel t)ilc iji tii'l nO)il1', ittuucia veni glos din cer
ijiceiid: luatl
iairn cu blagoslovitclc malntlt; vfigtrc (ji o dfsfacctl ; fji daift o
des-
46
, M>*-^P<' HI" 0S Api(iii. hs
gillllll K'A KE.fhpEpt U,\pE. E8
,\\X pXCTKnilB [Iplt^TpS BOH. KS
COyiMllfA MX ^IIOYItCEflh -l KWACTE.
k8 TpEtTl'E tA.f, OyiHA'k UpE KAtlS.
E .Ik iMi'Kpoy mil Jf. lliniOjpE. Ett
Mil KATBpii rhBi)A5/\E. E K8 OHhT
lltll K8 i|)TaPE MX dA^nAph. .^EpEIITU
CX .\JCIi SOAK' A'bl^E, mil MAi CAK
Jf, THK.\Ah. ,\EpEnTHE IIIJ AA-kgEI(ll,
Cl|>HTA AOMEpEKt.. mil CK AA-kgEqii
tijINTJ BE^HPEpH. HE A8KpAt(ll Cl})H-
TA A^'^^EpEKk. lip E est; AMh A'&-
CATH RWAW, IUACE eil|AE ,\E AS-
KpS. lAph Cl|lHTA A'^'^^P^'^'' ^'"^ "
AKpE. HE tX CX HAE AE II8KATE
K'ATE .\8 ([lailTIJ. 4P AA M-k
*IAA jppAATA. mil KS CKAHHOyA
nitS. HEAA CttlllTSA. HE ROM HO
** BEI|II tttlpt. UIII HO Re'||II NII^-
tTtl ClJtHTA A^MEpEKh, UIH Cl|lH-
HTh Ailt Ht.\ MJpUt. E EOy BOB
.\XC.t A^PEHTK HE KPEA">'U>V BOACTPS
ijllEpH Mt{H. UIH C'Apnit KS KKTE
AAtt' KANETE, UIH POpHAE AWp f^t
^K8 Eop <^H. \t tops CHlfl -rpS-
ntpEAE BOACTpE. (UI1 CX ((iTe EAK-
CTtMATS. WAWyi HE,\A HE H8'-I1I
t(t .VAtA AKKpKA CSS CHMK.HTh
AI .fP AA HOAWAE HAC. Il^px ASpH
,1EME.]kpEI|A. A^ C AUpPA AA BE-
rtpiKh. k8 toati. (|0M"kfli. c-fepA
UIH AEA1E.JkpAt|,l. i\l tVi MApPA
AA SEfkpEKk. K8 TOATh (flOWfe.V.
ctpA UIH AEMJ^PAIlA (sic). UIH AA
AETKpriE. AECACEpOAtJE. K8<|>pllKh
ciiriltic, jicphiln rp vb (Ja dul-
L-atn raliihii. .Si viiui spdt- !n
scnnini/ slavrei nielc ^i volii
blAstaina cu nuiva in6 clala inr-
a/tft ?i cu scaunu/ mien tcln
3f(Tiitu/. Ce voi no veti tii"''
?i no veti ciinsti Bfrtnta do-
merenJ ?i s{in\u niiei cela
mai-ii, e en vnlu l&sa dere/Hu
necredin^a voastra fieri Iiiii
^i sarpi cu cilte doao cape-
te: i gorile \or de focu vor
fi , de voru suge tvuporcle
Yoastre. .^i ah fie lilAsteiiiatu
oiiiu/ cela ce mi-5 va Ifisa
hicru/ sail sinibata de tiir a/
uoaole oa.s paiinii, liiri de-
meinreta de sil juIargA la lie-
s6rec(l cu tnata foinea sera
!ji demeinrlata , de sft mlar-
gi la beserecd cu toatil fo-
infill sera si demelnrlata, ^\
la letnrghie, de sa se roage
cu fricft ceinre-i cu gre^a-
Insericft nu o pftzitl. gi siDtetl rel 91 pigunl, ca Jngeh^! nnid pe
sitili ca eft v'nm dat lege sfilntfl, larii vol, leilor. nu o pfl/itT si
nu
'^'ultali pomncilo mclc cole afinte; si uu niii'jscpli tedni si Inipti-
'i^tilor. ca, 111 sfiiitii dumiiiicft mf odilinil de tOte lucninle mcle
?i iluminica a Irimis TatJlI pro nrhanglielul Onvril deadat vestebunii
pr^-curatol malcel raele pentru nascerea men : ?i duininica m'ain scu-
Ilt sil judec totft lumea, jire eel vil ^i pre cei mortl, i voTu da
fie-
cimia dupi). faptcle sale ; iar cine va fi f^cut bine ^i va fi fiicut
pDnmcile mele, pe aceP om II volu punn d'a-dr6pta mea inti-u impft-
r|{ia mea, ^il voTu trimite In ralu dp va nm^teni acoln in vecl; iarfi
5TJ
nlEIIH. 0\Hp,l tl^BOH AKCA
ti\' pOAW. nps nXA\ZHTK. BOH HO
KElt>l .Ul-U ME CEMEpA. Ulll fiEltll
MCpIl Tv>l|ll ,\E iftO.tME. CEK.\*BOH,
pHOVPfAE lUII ROM CEKA M&p-fc K(!
TO.iTlk AII.I. fi,c U' HCIO .(iTOApHE
K'ATpiA HtpK. Hi BEIIII l|lll. ,\E <|lXr.V.,\S'lll|ll. AJl
KACE,\E KWCTpE. A^-" pxnxoy-
C-.l|ll. IJUHEIVI llAMETb AKU ,^0M-
He8. IIIM C(|illltHAOpS. KK ^P-^-
roCTE UitI KSllKOCTE. Ulll Kli KECE-
aIE. ,\h'nA^ Al^ ^EpEIITl-'MOpitll-BI..
manta, voi no ve^i avo ce sa^^^^. ^j ^j^ ^^ flg o
ce.a 51 veti mori toti dc foam*. , ,^ ^^_^^^^ ,jj i,
seca-volu riurele ^i volu scw^.^.^, ^,.j i^pota/
marO cu toata apa, de voli^,^^^ ^^ ^^ ^^ ^ ,
intoarce catiil. cerlu; no vei , , M ^:.
* I tis vi lisati gr*;
sti dc spro niiiiiaDtil, iiidltrw
-. ' , f ' , n,.*^ *s-T< ilm, atonce
vcti scapa de fata mla. Mi- , ' . .i
M 11-1 , ,. ^.suttu-ibesfreci ?i M'
sedora, slaudoru! mu/traco-aJ ,.
f . , . , , , iii-iiTs, de de prcal^
la^tele voastrc de no le poclu "^ ^
ribda. Ce ..o cinsU(i sfW"^;'^'"'^^
domcred ?i praBlnicele mfle' " : "
,i postorele si Ic Vircji ,M" >" '^
.... ... 3)nn( iji'n' dnicfe^ """^
imlostenie ^1 cu lacnm
lacninu, Jnrii.B,.;sl.je^^
n.gacIur*S'""*-\ '^
CU fncA, i cu Y
Mi^cii, miluHi; flSniai
torati-i; 91 aetosii, adapa(i-^''* ^''**^-'
^i liliDgeiJii, tauta(i; i c4l4-****
torii, fagadiiiti la casele voft-^t
strc dc-i raiiilusa^i ; fact^i p*v'*'
melQ lui Dontnetjeu ^i sfiofi-'^
loru cu dragoste i cu ilioste,'*''-^
-( cu Ycsclie. DupA ace*, do-
reptu mor^i-vii i dereptu pSn,^!
iiii^i-v4, cura(i la bcsOreci,'^
luoatia-ineDteiif(lntascnptoi-&.)*'
ma) pDtcm rivbda rouncule, pedepsclc ce nc-a trimia Uumne^efi pest
ttu plcatolc uustrel Iiir cO iiiU volu intorce U\\,i\ de c'llr^ toI, eft
^,
i& nu vf: audi *}' v^ ^^'u piU'usi \a vecl, cil I'ltfl ficut K-I,
inosaTitt tg
tuincinoifl, uiul iin vD iubifl unul oi iiltui, fi sintetT cun-arl,
sodoifrt l|
leiil, do lua^ ban! cu camilUi i}i opri|.I 09tcD6bi s^acilor \i nu-I il|
i
bifl. Lcgca (! lUsat, bisrnca iiu p.1()ill cu rugilciuiil, cu Utai^ 4
giiil, uarile \i alnt dc sp&larea pilcatolor vAstrc. Oh, dar com
td eate fricA cA sc t doscliido pilmijitul fi vu vn inglutt ^ Apol
rosputui Trc^l s.1 dnfl in <)iu)i jiidecilt>^ i* ^^^ poa\iti-vC ^i vfi
iiitAp^
c^ dela niri\-de-b'f{ile vOstrc; nu lifl uiindri, liltaniici, ci 11^1
uM<
51
t|H AA EECfcpEKk. ASWill^H A MEN-
T C^A CKpNIITOpk. IIJII KAH f^t
Af VMOY\ '^^'^ "*< A^'*^ npECKSpA
12. A4 EECkpCICk. K8 OVpHTS | CIS H
fflOTAT K8 AAT8A. ANNTf A^'^'^C
AC TC npTk KS 4LCHA. UJH 8k A31-
uifM rpfciuAAf Af . oypoyA aa-aat8.
mN^S A8 npKKOpfc All BEtkpEKk.
MN AAZAIOmHA. UJH KAH A^ A<
I^Y^OAS MEAA he HO-H AOCTOIf-
Wk. uiH mm AETSprlE. KoyAi
-I CE nOKSAI|JE. IE ai AACk 4^0-
:.atfii AE rkics. npE 0eB cah^eckS
EA8 JI^VEpTH J|km K8 4^pHKk.
im 8AH AC A< WAIOyA 1EAA Hi fJL
m(fS. UJH ApVHHTS J|k MHTk. UJH
IM AC AC ^*MOYA ^EAA HEMIIAO-
.fnnKA^ UJH SAH AC | AC ksc&to-
PWL 1EAA IE NO-UJ KA ACipCnTA
frnkA AHJ|k KACS C<|>HTA A^^^""
pBk AC HOAHTE. t% MAprk AA
CfcipiXk. UJH KAH AC AC ^CAA Hi
i^UI 8A ASCA rpEUJAAEAE UAE.
BiH HO a lA nOKU. UIH BAH AC
^i vai de de oniu2 cela ce doce
prescuria la bes^recA cu uritu,
sau-i tnpota^ cu aitu/. Aiute
du-te de te laiti ca insu/, i
v& l&sa^i gr^alele nml al-
altu, atonce da prescor^ la
bes^rec& ! al&mojna. ^i vai
de de preutolu cela ce no-i
do^inicfi, ^i c&nt& leturghie;
cum no se pocUa^te, ce s&
las& focului de vecu? Pre <|eu,
slujescu CO elu tngerii tnc&
cu fric&! ^i vai de de omul
cela ce d& aura ^i argintu tn
mit& ; ^i vai de de omu^ cela
nemilortivu/ ; ^i vai de de c&-
s&torlul cela ce no-^ va de-
^tepta fom^a diln ca8& sfdnta
domerecA de noapte s& mlar-
g& la bes^recd ; ^i vai de de
cela ce no-^ va l&sa gre^-
lele sale ^i no s& va poc&i;
^i vai de de omu2 cela ce no-^
va da r&pausu sfdnta dome-
rec&: au arc d^torlu, sau sluj-
Ohf nd de ceia cc suduc pc prcufil ^i c&lug&ril ^i pe coia co
Uaericel, c& nu sudaesc pe dln^il, ci tocmal pe Dumne^efi,
eft ^ce c& ccl ce snduo pe sluga imp&ratulul , att nu pe
sodoe atund! Oh, vai de ceia ce n'afl cre^ut In sf&nta
i! Oh, mi de naul ce va face p&cat cu fina ^i finul ce va face
CD iia^-sa! Vai do cumDatol, ce face p&cat cu cumnat&-Ba I
de acela ce apuc& din viile ^\ uio^iile altora, ca sii se !inbog&-
bel! Vai de ceia ce vorbcsc in biseric& f i nu ascultft sfinta slajbil I
hi de preatul ce slujesco b6t safl invr&jbit cu alt cinc-va ! Oh, vai
b eel oe cominicft cu sfintele talne, cum nu i se aprinde gura, ca
62
AE WMOyA HEAA HE NO-lil BA A4
ps^nAoycS. C())nt<
^ase arepi de focu, i h(
viimii miei cela cu ve(
multS,, ^i sUntnl mieu Ion !
aeastS. carte e scrisi de
t&l mieu cela nev^utuZ (
ceriu. ^i iari omnl
nu este singur, ci cu sfin^! ingcrl impreuna! Vai de ciilug&ra
face curvia pe fa^a pilmintului ! i sS, scitt c^ ac6stil cpistolift nu
f&cut& din fire pamint^sca, ci este din ccr, ^i o am tr&mis pe la
cretinilor, ca s& v6 p&rasi^l de pacatele v6stre i si face^l voia
Dumnc^eii, ca sS, fi^l fil luminei. lar vai de preotul, sati c^ugS
sail dasc&lul, satt diaconul care nu o va citi Inaintea omenilor,
scrie sk o albs, tot omul in casa sa, ^i si o trimi^i ^i pre v
nu va fi, c& de mare folos este in casa omuhii ; iarH vai de cdi
va scri, i va lipsi vre-un cuvint dinti'insa; iari fence de ce
o va cump&ra acesti sfinta epistolii i o va da de poman&, ac
53
tiff HEpiO. lilH tapZ WiWOyA HAi\
Y C8 Ba d(|>AA A^ B<^ ^HIE. KZ
HS i f^i A^MHCeES c|)AnTK. IE
84 0MME. K&-H ^^ iVWI^pZ A^ ^''^
1^^ 4 cnpe n%M&NTii. aieaa c2 ({)Te
I
^ fiA/KCTEMATS AA dOyWA A^ V^^'"
|- AEi^^. ujii c'A CE cnAprA<^ ka co-
^ A^MBAh. UJIt KA rOAIlOpOYA. UJII
C& 4{>Te A^'^^ C0(t)AET8A A8M ^
' M&fpSAE aP^kSaSh. A^ ^^ B0p8
A^Y^^ f ())0K8A. HEAA HECTHNC8A.
J^ rOTOBlp'k APAKOASH. LUH ^gE-
16.piiAop8 a8h. ujh ie|aa he ho
: U ACKOATA. AHECTIi KSBKNTS. KB
4fNKk lUH KS ^AP^^NHpE. UJH
K8 rpH^KE AHAH KHpE, C% HO ({)IE
hmkSt aheaa waak : ujh hactk
KApTE d W HETtCKh. CZBA npESTK.
CUBA A>AKIi. ^TpE WJAlE^pH. UJH
C& .l^B'kltE. UJH C;^ W TpEAltl^K.
AEAA OyJI^pUH AA-AAl^H. UJH HpE
AA METkltH. UJH HpE AA A^A/^^"*
4>3lph <|)pHKK. UJH (})ZpK rpH?1\E.
UIH CS W TpEMAl^k. ^ TOATK
A8AAA. pOyXECBRW AHEA HE R0p8
ce sii va afla de va c^ice cS.
nu e de Dowmedeu fapta, ce
va dice cS.-i de mainri de om
de spre j^din&ntO, acela s& fie
blastematu la ^uoa deglude^u,
^i sd. se sparga ca Sodomula
i ca GomoruZ, ^i s& fie datu
sofletuJ lui in m&inrule dra-
cului de-lu voru duce in focu/
cela nestinsuZ, in gotovir^ dra-
colui 1 ingeriloru lui. i cela
ce no va ascoZta acesttl cu-
v&ntu cu frici i cu indriz-
nire i cu grije, mai hire s&
no fie nascuj acela omii. ^i
<3ast& carte s& o cet^sc&, s&va
preutO, s&va diacti, iutre oa-
meinri, i s& inv^^e, i si o
trem^^ dela uinrii al-al(i, i^i
pre la cet&^i, i pre la domni,
fir a, frici ^i fir a grije ; i si
trem^^ in toati lumla. Rute
su vo (?) acela ce voru asculta
i voru priimi clasti carte de
voru invi^a, eu le volu da
(men! 11 se vor ierta pacatcle i vor mo^teni impiri^ia ccruluT, dc
ra &co poruncile lui Dumnc(}cil, cu Avram i cu Isac i^i cu lacov;
ar& ferice dc acela, ciiio o va asculta cu tola iuima; ;i ferice dc
led ce ac bine la saracY ^i la calitod, i 'I vor aduco in casele lor,
iceia vor fi milui^l intru impiri^ia cerulu! ; iari va! de pirin^il
aceia
aoi nu '! dafi copiil si lave^e carte ^i si pacjesci biserica, ci vor
A dea 86ma pentru din^il inaintca jude^ulul cclul drcpt, cici ati murit
a dobitdcele. Pentru acesta alcrga^I la duhovnicil vo^tri de v6 mir-
orisitl picatele vdstrc, ca si v^ incrcdin^^l a v5 Quminica cu pr^
.ICK8.\TA. lUlt ROpS npIllMII. lltTk
K.l(TI. ,\f W KOPS' ^lKXll.>. EOy
17.A( BOM AJ ,\eAH*kn.l. pAWASll.
jf^ behTe a^ R'kKK:- K% aiactk
Kjprt w-oy TpEMEfS. HATpiitap-
XU'A. AEAA ipCAA\h. lipE ^H KX-
ASrXpS. >l AS KEMl A\e,\IIIITJe.
CKpklllTSph CtjlllTk. A ,\0A\II0ASII
NOCTph'. A ,\Sll it. X'- WapE KRp-
TOAAPK RA lj))t. WApE B.l lf>ll B,\/\Ka.
WApE SA if'M npEb'Ti, WAflE ,\<'lKh.
HEAA HE ll!!t BA HOB'ktTtl. UI11 110
BA tno^pE TOyTHll^llpE. AIEIVA CX
<|iT( fiA'ACT^lA^AT^. (i,t j\omiioya
HOCTpb' A"-f ''Epw- ui" AS "MMM "'M
18. Af ^'M" AE -fTpK Hekew. I iftpx
1EAA '4E BA Cfl<.\|tpE. IIIH lEAA HE
BA Kp't^E .\l BA liplimil .\A Cll.^pE.
gKfpTAT BA if" A^** TATS,\8
UIH lt,lM (f'WAt' " X<- -fTpS
beiJe A^ "*'*'' x** A^A^K^'P''-
llUt. AtCltA ,Mp. A\. A"l> e% ,V<>>'
B.\Tpk TKllKMWH KpAAIO. ErAA oy-
ETTh. Mhxak boa- w MmpcasS.
do/ct'ta ralului In vededeH
Cft ai'astil carte o-u )
[latrifarlio/ dela In-Msalmt j
un c&la^iru ce-ln cheiu|
liotie, scripture sfdnU
nolui nostra a lui Is. Hs. (
cartolarlii va ii, oare
vkrfico, nare va fi p
diacQ, cela re nu va ]
i no va spohire tuti
acela s;\ tie bl^t&maU ]
domnu/ nostrn ditn
de 318 de 0/(1 (parinfl)!
intra Nccheiii ; lari celtj
va spolnre i cela ce va
do va piiimi la sitnre,
ior&tate va ti dela tatUn \
dela tilulQ Is. Hs. Intra v
de vecfl cu dedevfirfl. (Si
In luna lal martiil a 19 |
in (lilele regelui Bator Sip
muud, caiid fu li&tut I
vod& la MirislaQ, auol d(l
Adam 7108, dela nascereah
curutle taliie ale lul Isus HiistoB, carcle vi5 cstc de foloeul
8utltcl(lt|
vdstre, ;i cu dragostc s& loa^I sf^nta anafurfl.
Pentni ac6ata eQ, loaiiicliie, patriarliul sfiiitel cctfi^i a
Icrusalunttlol, 1
cu ajutorul TatSlul ?i cu al Fiuliil gi cu al afintulul Dull, Troitel
cell
do fiin^Ft ^i nedespS 1*^1 til, m'aai inTrednicit de am deslegat
accstel
doQiQCcJeescl cuvinte, eail aft foat intru aci'Stu. Me rog luT
DumnCfloO, 1
cre^tinl blagoslovi^, ca s& ve descliiiji ochil sufietelor v6stre , ca
d I
puteU cuiupSra ac^til epistolii; iai' de nu vi se v& intimpla
cumpiLra, sa vindetl ce-va din caaele vOstre, ^i sS cumpai-att, ci de 1
00
8AtT. UT llftAM /5. pil. WT p02K-
fTBO X<|)EMIO (4), lJHJ^pOT8 (4), OMOy (4), Hp^XMS (4), ri\BpHA8 (4
A\Mp8 c<|)xht8 (4), Ki\n8 (5), Ai/Y^poy (5), Ai\c8 (5), kaxcteaaa'
(7,15), ka;rctMat8 (16), (|).\nT8 (6), Bop8 (6,7,9,10,17), (|>
(7,15), ltM^p8ptT8 (8), A/VOpi4MAOp8 (9), nZMZHTS T0T8 (9), J|kT
.fP'kpEK8 (10), AOV08 (10), nZr8RHT0pKlA0p8 (10), K8pBApHA^
(10), KAEBETNHHHA0p8 (10), A\HUJEHA0p8 (11), CAi\EMA0p8 (11
AtHELUHAOpS (11), ^n8l4Tl4HAOp8 (H), C())HNl^HA0p8 (12), OypN*
(12), npE0YT0A8 (13), npE8T8(18), BtK8 (13), ca82Keck8 (13
VI0AE118 (15,16), CA8 (13), A8 (14,16,18), aoyp8 (13), Apyiw
(13), pxnAovc8 (14), AAT8 (16), ^yEpHAop8 (16), rp
A/VEC8 (18), KaA8rap8 (18), TATbA8 (19), dar i cu u jum&t
^it : KAZCThMATK (18), k8bzht8ak (2) etc., afari de casuri
unde vocala final& c diibi6s&, cons6na din nrm& fiind scrii
d'asupra rindulul.
2. jfi tDtrebuin^t ca nasaUl vocald iD interiorul cuvtiitnla
BEUJM/Y;.fT8A (8), fW'AJfilfB (9), nAl^^fgEpHAE (10), ifKJfirk (10
NH^fCTh (7, dar 6 : hecth), MH^fcrimii (10, dar 11 : HiuiCTimM
({)AZA\;^j|keTH (12), A^j|kgEeTH (12):
57
AE^ (16), AM- (14,18), AAE^ [bom] (10), A^-f^pS (18), npH-
|LTp8 (5), npE^ME (10), dar i amh (1,10) .-^i a^h (1);
pentru grupul ^p, ve^l rnal jos No. 13.
3. -EH- = actualul -in-: mehte (12), f^^nnh (6), BEpapt (4)
zvenercj a^^^^P^kk (4,5,6,7 etc,)=donienecdy ,\ts\tjfip^\\A (7)=
imenefa^ Htjfipt (8) = cene, CE.fp (5, dar 19 : CHj|kpE)= sene,
i -;v;h = actualul -m- : m8pma^hteae (9).
4. confusiunea tntre o i te : *
^onx (3), ropHAE (7), Tp8nopEAE (7), atomme (9,13), k^hao
(11), BElfU AllOpH (11), IwpAANOASM (4), MIOYAL^ECKO-CK (11),
nOCTOpEAE -(11), CZTOpAllT (12), CKpHHTOpK (12), A^"*^ (12),
JjnOTAT (13), llpEOyTOAS (13), KO (13), K0BKHT8 (15), Ha-
Jfferom (4), npECKop-k (13, dar 12: npECKSp^s^), co())aet8a
(16), i{H.fpoT8 (4), APAKOABM (16, dar tot acolo : aP'^k8a8h),
AOWTAijM (5), ackoata (17, dar tot acolo ; ack8ata), a^'^'^'^Ha
(17), AAOiupz (1), nATpimpxwA (18), a^^moa8h (18), a^^^P^-
A (4,5 etc., dar i^i A^^^-fP^Kh, cf. mal jos No. 13), cncfpE
(18,19, dar 1: cnSHspt)^ a^aahe0e8 (12,16, dar 1: a^'aiih&0z8),
wpTOAApio (18), A^A^-Kh (4), HO (2 etc., dar forte des i h8,
dtH dat& anul ling& altul, de ex. 18: hS ba noBtcTH ujh ho ba..);
u pentru o : oy kapte (2, dar tot acolo : w KApr-k), AA8p-
*HTcAE (9);
^ pentru oa : i^Sanhtb (2, dar 11 : c|)oaa/ve) ;
^ pentru io dupS, h : hmhioape (5).
5- t pentru finalul e : eHAt (1), [hea] AAApt (1), [w] KApxt
^X [a AOWa] KApTt (2), ctA\Ht (2), HE At (2), A\8ATEAt (2) ;
M^ pentru medialul e : ra nostcTM (18), rptiuAAEAE (13);
^ pentru t sail rA : riETpA (1, dar tot acolo : hmatpa) ;
^ pentru finalul i : a^*^'^ (6), cea\tehe (3) ;
* pentru finalul e: tSthhamph (10, dar 13: t8thhahpe);
^ pentru finalul w : [wa\oy] JfTAE (4) ;
^ in silaba accentat&, urmat& de o silabii cu finalul -e :
^^^ (6, dar mat ades MtAE), tpehe (2), hea* (2, dar pe alurl
"^^^ MtAiA, HAAt), rpEMETE (2, dar 9 : rpEA/vtrE);
58
ei pentru e : tpeimelu (2 de 2 orY, ^i tot acolo : TpEMEim
6. coufusiunea lutre e, e, a dupii h : A^'^'^^^ (8), av'aw
(6), A^AN-klJA (17), MACTK Jji HACTk (17), AHMTh (18), MAA (3
MATATt (1, dar 4 : METArk) etc.
7. #t; pentru a : M;r (15), (f^^^^*^ (7 de 2 ori, dar l'
15 : ())OA/\-kA).
8. Ki pentru i: CKpunTSp;^ (2), CKpunTSpk (18), g^pSpu (S
AHMEU (3), AELUKUAE (8), HACZpU (9), nAfSKIITOpUAOpB (lO),
jfiphiH (17), i in slavicul nuc rmca;
i dup& r pentru i : oypMTS (12);
confusiunea intre i ^i i dup& r : pHoypaE (11) ^i pzoypE
i pentru i dup& r ; AAKp;f^MH (12);
e dup& r pentru i : pE^s (1^)-
9. i pentru d dup& s : chmc;ktk (7);
e pentru d dup& s ; cemtei^e (3).
10. contrac^iunea lul mTe8 (4, 6, 9 etc., dar 2 : me8) ]
mT8 : n8a\eae a\I8, beiijm;iu|it8a mT8 , KAn8A mT8 (8) ;
aferesa vocalel pentru a Inl&tura hiatul : w-o y tpemeC8 ( 1 ^
=1 au...
11. oa generalmente conservat : hoactpe, boactpe, haoaf, hkoam
j|^TOApHE, coApE, KWACTE ctc., afar& numal in : c% ce pwgs (II
dar 7 : c% CE pwAgE) ^i afar& de ())8amete, ve^I mal 8i
No. 4.
12. alte particularitft^ vocalice :
eoywA (15, 16);
A^TOpio, A'b'TOpiOA (14):
A8MH%ex8 (1) iji A^MNEeE8 (12, 16);
HEME (2);
[A8pA a8ii] npiEpE (9);
[aa] hoawae (7).
13. n Intre vocale trccut in r : BfpEpt (4). ,\0A\EpfKK (4.J)
6,7,10,11.14,15), A^V'^"P^'" (in titlu), M;*^pov (5), A\;f;pA (6]
mip* (6), l{HpEl(H (11), ASpll (7), A8pA (9), TOVTMMAHpM (10]
59 _
ToyiMHAMpE (13), A8MHp\ (10), ^ToyptpeKSA (10), poyr/RHWpE (12),
cypgA (13)), KHpc (17;;
H In acela^I posi^iane i cMar in acelea^I cuvinte trecut in
nr: f^Sm^ptKh (4), qH^pt (6), itH^j^pELtii (4,8), i{h^pSt8a (9),
UpOTS (4), l)H^p8pET8 (8), BEJ|lpEpt (5), B0J|^pEpH (5,8), J|kp-
jfuAE (6), J|^p AA NOAWAE (7), JjkpAATA (6), R^pZ (7), A^^^1^P^^^
IfT), AEAAEJ|ip'kt|A (7), HE^pE (8), CE^pE (15), CH^pE (19), K8^p8pA
|B), J|LT8J|kp'kpEK8 (10), A8AI\HJ^pA (10), MA^J|kp:& (16), Al^^p8AE
(16),
iMMEJiLpH (17), oy^puH (17), cnojppE (18,19), KSjfip^TxrB (19);
Intre vrocale conservat: A^oNApz (1), cn8HEp'k (I), cka8n8a
11,6), WAAAHHHAWp (2), IwpAAH0A8H (4), ntNEAE (9), HKOANE (9),
iMil (10), A-kNEUJHA0p8 (11).
14. 9 = dz: a8mnz0:&8 (1), aoai\he0e8 (12,16), 0E8 (3,5,13), 0hc%
[l,4),fMCE (2), MCK (4), 0HHE (9,16), KpEe8T (2), J|kKpE0OYT (2), KX-
(1), SMA-k (1), HAE (5,6), KOTE0.\IO (4) AOy08 (10), UJAHTA-
AME eH (9), (t^A:&Ai\zj|keTH (12), A%j|kgEeTH (12), eoywA (15,16),
yroyA (16);
l^s : H^BOApE (3), HAapET0A8H (4), rkBOA^A^ (5), npA^A^^'
(11), ^ApasHHpE (17).
15. predilec^ionea pentru v in loc de m : giopT^TopH (10),
iMi|g (15,16), ywAEKA (5), AywTE (15), yw^frk (10).
f 16. re'ntorcerea lul ^ la s prin trecerea lul e (=le) in d :
WflM (7) =:erpi (slerpi).
17. din vA: a8w (1), a8wi(h (1), a8wahh (12), .fiK^rpow
11).
18. alte particolarit&^I consonantice :
/lntre vocale trecut tn sv : A^cB-fciE (1);
M^ trecut In -mt^: cxmt8 (3), ceaiitei(e (3).
19. tripla articulare in construc^iunea substantivulul cu ad-
jecKml : ^Minst bwactpe hea^ Ai8ATEAt (2), tpeuiaaeae boactpe
Wt AI8ATEAE (3), (J)AnTEAE BOACTpE HAA* pAAEAE (3), (jlXpZAE-
llt^A BOACTpZ HAA AA8ATA (3), BIEpA/VIH 1EA NEAAOpAUHLtllt (6), 'M^V;-
f kVk HJklK <|)'kMET8 (4), ackSatat (4), iiHJfpOTS (4), Kp-
e9n (2), B& jfiKpeeSr ("2), bk hokzht (2), jfitEA-kcETg (2).
\ 29. tot aa forme arcaice ale condifionalulul : ca h8 ae
|p8pT8 (8), Ca HO W ACKHATApET (8).
30. organicul /apt pentru analogicul fdcut : a^ a^^*^^^^^
^ttnrii (16), KZTE A8 (J)AnT8 (6).
31. reduplicarea preposi^iunil de dupS. val: b.\ii a^ A^ oMoyA
(12, 13 de 2 orl, 14, 15 de 2 ori), bah a^ A^ npEoyTOA8 (13),
IAN AE A^ KZC^&TOplOA (14), BAM A^ A^ "^^^'^ "^^ (1^)) ^^^ A^ A^
MiAA WM (14), uude In redac^iunea cea noui vedem pretutindeni
ID singur de : val de omul etc.
32. cZ6rf6t;d[r=*de-de-verus^ : mwaehS k8 a^A^^^P*^ (15), benTe
AiitKb k8 A^A^Bi'pi^ (19)* *
33. condi^ionalul scl i reflexivul se nu tot-d'a-una distinI in
Kriere: ex ce poayE (7, 15), ce ba ckha\ka (2), ca ce cnApr^ii (16),
^ i: ex ex MAE (6), AAOHApx-cA (1) etc.;
aceia^i incertitudine in scrierea conjunc^iunil sd (z=lat. si):
tt HO w ACK8ATApET (8), dar pe acelal pagini: ce h8 ae ^h-
WET8;
totaa in privin(a flexionarulut -se: eiicE (2) i eiicx (1) etc.
34. nicl deosebire graficH Intre conjunc^iunea ci 1 pro-
Dumele relativ ce, ambele scrise tot-d'a-una d'o potrivft: me.
35. dissimila^iune sintactici : c e k a-b o lo pnoypEAE ujh b o io
^^KA MAp-k (11), W.\pE KXprOAApiO BA ())H, WApE B A (}) H
8AAAHK0 (18).
36. E cu sensiil de ^iaril^, enim: e bom bk axoya^h (11),
^ BOH NO-UJM B'A .f KpESOyT (2), E BOM MO-M A1MA8MI^H (3), BX A^A*^
BOAW A-kVf, E BOM CKpMIITSpA NO l{H.]^pEl{M (4) , E Jf AVA^pOy IIJM J^
"MMlOApE EM AAM KAVT8pK (5), E MEAA ME BA l^MJjkpt UJM BA MECTM
(6), EOy BOW AXCA (7).
37. ybme7a=lat. familia^ cu trecerea lul fam- In fom- In-
62
tocmal ca tn f6me=fame8 : ci Aiupr^ w sickpEick %s TOATk
i^oikiiik (7 de 2 orl), ^{aa he ho-ui ea (ifi\^inrx 4> o m Is a ^iqi
KJid C(|)kNTA AOMEpEKIi (14), KOy TOATIi ft^OMlSA C% CE pW^E (15).
Cavlotul pare a fi perit din limbi prin coufasione ca femeiiy
4cMtEy care tn Transilvania prin acela^I acomoda^iane intre
/-HI se pronun^ in nnele locurl Joniee, /omee^ dopi com se
i;i scrie tn gramatica lul Molnar (ed. din 1788 p. 10, 69).
38. c&sMoriuz=z^ om en familiii^: K&c%TopioA heaa he iio-uiBi|
etc. (14).
39. AA%Mo;nHA=Xer^[xoGX)vir], cf. sub raportul vocalismnlul pi-
leosl. AAAioy^Riiiio i vechlu-gcrm. alamuosan.
40. ^BS=deus in exclama^iunea : npE 0^8 ! repetat& de 4 or
(3, 5, 13).
41. dEi;a=^m&car, fie^: uba npEST^ czba f^lxKh (17), cf . t
1, p. 300, No. 157;
cu acelai}! sens oare : w.tpE Ki&pTOAApio ba ())h, wapE ea ^h j
BAAAHKO (18).
4t2.pre cu sensul latinulul per: w-oy tpemecB hatphiapxwa [kap-
Tt] ^EAA hpSCAAIIMK HpE SH KZA8rZp8 (18).
43. AMMTE (2, 4, 13).
44. a /agddui cu sensul de *a gizdui^, pe care'l are ma-
ghlarul fogadni: kza'atopTh (})'ArA^A^Mi(H aa kaceae boactpe (12).
45. a curd cu sensul latinulul currere: Koyp^HH aa SEck-
pEKk (12).
46. a ticide cu sens de ^a lovi^: oyHHA'k npE KAn8 (5).
47. aden t7oi=*fntre vol,: bx bei^m yw^rt a^e.^ bom (10).
48. prewce=* pentru ce,: npEjf he h8 HM^fCTMiiii (10).
49. rule sail rutesu sail riUesuvo^ ce s& fie? poyTE-cS (satt:
poyTECB) BWA, HEA (saft : BW AHEA) he B0p8 ACK8ATA (17). SeiiS
probabil: *ferice de....^
G3
50. MtAfO (satt: mi UIO) Jf, THKAAk (5)...?
51. s Kocfi|k A^ ApA AECOAfTHTii (9)...? s& fie 6re: ^o cosi^
ie iliiirdl despletiti^ ? adec& ApA= O^pa?
52. sUyisme mal insolite: roTosTpt (16), rksoA^A^ (^)) n.iMETh
12), MEOCTf (12).
53. Tocatival Slavic K\AAyKo laat drept nominativ: sa 4^h
o (18).
54. iiAOffih (9) cu sensul Slavic propria haoai ^froctus^ (Mik-
0.
55. md/uiru cu sensul Slavic propria aa^aP^ ^tn^elept^ ; hi-
lAOpS (3) = Slav. IIEMJfAPH.
16. accentele stnt insemnate rar, fkvk o distinc^iune strict&
eel acut i eel grav, de^i acesta din urm& mal ales pe
silab&;
aeeentna^nnea normali, ca cea de ast&(}I: a^sa (16), Acs'npA
spji'HEAE (8), ka'ceae (12), KSpKA'pHAopS (10), KoypaHH (12),
iWk (17), 4>o'k8 (7), 4>o'k8a8m (13), cjiiKaTo'pM (10), ^xHi^n
12), 4>'nio (4), ro>HAi (7), axc'a (U, 14), AiaVH (5), a*ca'hm
13), ASKp'a (G), A8Kpa'l|H (11), Nio'fUlU (5), AllVpi (5), HAIfit (4),
rfni^HAopS (4), n%pirNt;H (12), n';iu|ip& (7), p:iKA^^ (9), pAMSii
I, 8, 18), psn&OYUHii (12), coyAiiitA (5), cw'apea8h (10), cka'-
(6), c'HAAEiliTIi (7), UJA'cI (5), To'hM (11), HM^^pOTS (4), Kt\\H
I), MA't (9), Ko'p8 (17), JfKXTpow (11), mnt (9), sm'ae i e'liAc
s6);
accent sc&^ut pe o silab& posteri6r& : apa f (9), aieas'ia saa
fx (6, 8), K0TI6A W (4), HXt (=C5Vl, 5), MEAA (6, 14, 17),
lA plur. (6, 7), HA A saa na\a singul. (6, 8), HEj|^pi'ujH (=ci;j^f,
up to (10), ^i^O'Kk (4), A'iWKWA'i (8), A^^^iP-^^^ (7 de
orl), (|iahei4'h (10), ^ri (4), vtopATop'ii (10), askp'i (5), ASp'ii
f, 7), A\;i^pov' (=fwdnw, 5), a\Ti'ii (15), noaw'ae (7), w.\AAE.fp'H
17), map u (9), paoa^e (8), npiEp^E (8), rkp^A (7 de 2 orl), uiac'e
lMi4MipHA6p8 (16), ro'h (=raf, 8 etc.) eoijipNi (9), eoywa
);
r>4
accent urcat pe o silab& anteri6r& : k'ema (18), m'hhctmiii
(11), (})6iv\tA saa (})6MtA^ (14,15,7 de 2 orl), Mw'J^'^i (!)
[ba'J ax'ca (14), pa'nttoycS (14), poy'rA^HiopE (12), p&'cTnrMiio
(5),,]
po AECK8 (3), cKpn'nTopA (8), Lu'Eftt (B), [bow] c'eka i c'eka [-bo1
(3 de 2 ori, 11 de 2 orl);
doa accente : p^'k^'a (11), caa'kha6p8 (11), toy'thmamp'e
toy'thmahp'h (10,18), [BEmi] ii'Mp'-k (6), so'yw'a (15);
accent duplu pe acela^l silabS, : pA^oypEAE (3), p^'aaeae (!
p^'iioypEAE (11), p'^'AH (10), p^A^nAoycE (14), pe"ae (15), Koy'p&
(12), prin urmare tot pe silaba en r-, mal ales cu r inij
cela-ce pare a fi in legftturil cu cele constatate de c&tr&
in t. 1, p. 249:
accentua^iune diverginte : oyw'A (16) i e'oyw'a (15), asci
(11,14) ^i Az'cA (14), prka'a (9) i p^'r^'a (11), 4>a'hei;h (11
1 (})AMEit'M (10), uja'ce (5) iji luac'e (5);
forte des sint accentate monosilabele h8 satl no, Koy, aa,
i^i mal tot-d'a-una ujh , de^i mal adesea cuviutul mal long
ui*m6z& dupS. ele este l&sat tar^ accent, adec& an fenomen
nalog cu accentul uostru intentional in frasele: niC^l pi
vreait ,fi aceasta^ nu mS due decdt cu tiiie^ etc.
pOyTECSBW (17).
57. paiericul^ adeci semnul ca un apostrof cu col^ In
de a fi rotun^it in virf , care represinti in paleografia slavii
pe X i K*) i pe care din lipsft tipografic& nol 11 vom
locui aci prin apostroful ordinar, figurezft in interiorul cuvii
telor, ca vocali irra^ionali intre do& cons6ne, in urm&tdrele
suri : ack8a'ta (17), aaaa'iim (17), aaVii (8), atonNe (9), ip'
TOAApw (18), KAp'TE (16,17,18), kobehVs i kSbkh'tS (15,1'
KSp'BApMAop8 (10), AEpEnVs (5,12 de 2 orl), ^^yJEnVA (14), aciD'
KKl^E (8), <|)AirTE (3), AETSp'riE (13), A\*kp'CE (4), MApVfl^ i MA|
I*
TK (7,14,15), MAp'gE (9), l^Op\H (9,12), A\0p'l|HA0p8 (9), Mgp^MiRI
TEAE (9), MeahhVTe (18), NE^i|EAEn'i;HA0p8 (4 de 2 ori), MOAn'*
(14), HECTMH'CbA (16), RXpHiritH (12), n^^A^XHVb (16), pZK'ftA (9)^]
1) Cfr. KajiaftA^^BHUB, loanu'L SEcapi'L ^ojirapcKiil, Moscva, 1824, p.
72.
05
opMnVspA i CKpiinVopji (1, 4, 8, 12), czu'ifiSB (9), cap'nH
(7), cnap'vE (15), cnApV^i (16), uian'TA (9). ^t|E\En'i{H (4),
iiip'mTh (6);
paiericul la finea cuvtntalul tn loc de U : a^-^' ^^"^^ (4))
KHUj' BA (14 de 3 orl), m8-iii' ba (7), mo-a' ba (14, 15),
:iop'4>H (7, 9), prin urmare numal dup& monosilabe;
doa palericurl intr'un singur cavtnt: ap'vhmVs (13), CKxp'-
in'KA (6).
58. sub raportul curat ortogiafic, se confundft mereii:
"fc, lA i a;
59. Mai remane de l&murit o cestiune cronoIogic&.
Popa Grigorie i^I tennin& lucrarea ca o adnota^iune sla-
Tki, scris& in opt ^irurl, din carl cele de 'nt&id cinci sint:
SyC. AUt^A. MApT. aT ANK
n fi^Hk. EATpli IKHKMWH KpAAIO.
fr^A oycTETii. a\hxaio bo^. w mm-
pSCA%8. BA'kT. WT AAAA\. . pH.
WT poa;cTBo x^bo. a. x-
idec&:
^Scris In luna lul martiil 19 ^ile,
*ln (Jilele regelul Sigiamund Bath(5ri,
*cand fu bitut Mihaiu-vodi la Mi-
^rislafi, anul dela Adam 7108,
*dela nascerea lul Crist 1600.^
B&t&lia dela Mirislatt avusese loc la 18 septembre 1600,^)
nc&t popa Grigorie nu putea s'o cun6sc& la 19 martiti.
In luna lul martiil Mihalu-voda se afla in Braov, forte de
MUte de Mirislafl.^)
Cam (>re s& ne explicam acest& minune?
1) Kemeuy DeutsrJie Fundgnihen der Geschiclite Siebenburgens^
Klausenbnrg,
.839. p. 166.
2) TrauscheDfel3, Deutsche Fundgnthen zur Geschichte Siehenhiirge^is^
KronBtadt,
.860, p. 152.
5
66
Este tnvederat, c& in ^ntL cand 1^1 terminase manuscrisal, .
popa Origorie I'a adnotat numai cu irul eel de 'nt&ifl : ^s'a
scris tn luna lui martiti 19 (^e^.
Tot ^a,y dupi cum vom ved6 mal jos in textul No. V, Le-
genda s^tel Parasceve este adnotatS. numal cu ^iua lunel, a*
nume: ^2 august^, f&r& nici o indicafiune a anulul.
In septembre ins& se int4mpl& b&t&lia dela MirisUQ, tn cart]
Mihalu Yit^zul a fost tnvins prin dib&cia lul Basta.
Mirisl&a fiind la o dep&rtare numal de c&te-va c^surl del
M&hacIU; un asemenea eveniment. petrecut chlar in vecini
tate, putea <3re s& nu impresioneze adinc pe un Rom&n ?
Iat& de ce popa Grigorie s'a gr&bit a adJLuga c&tr& a<
ta^iunea cea din luna lul martiQ pe cele-Falte ^^pte ^iruil,
Cari ea pare a ti intr'o contradic^iune cronologici.
Prin ac6sta se explic& tot-o-dat& anomalia de a se fi
4iua lunel tn .^irul tnt&iii, lar anul abia in ^irul al patrulea.
*
II
DICEBCiBI DE TRABOCERE DIN SLATONESCE
CIRCA 1600
SA NE^TIRE BUKU CREJjJTIRlT...
Jntroducere.
(
1. Cele do& fragmente de mal jos traduc, dup& un text
gbtTic, omilia d tic; euo-e^i^c; xai ffCko^to^^ atribuitft generalmente
Ud loan Crisostom, dei uu se scie dac& 1 apar^ine in rea-
Htate.')
Bacata tn cestiane a fost tradas& f6rte adesea slavonesce,
dbd se obiclnala a o citi in biseric& la Pasd,^) din care caus&
. Tedem trecutft i^i 'n Omiliarnl eel dela 1580 al lul Coresi
'Mb tiUul de: ^^b%lia^t8p;vi j|kHTp8 c(|)amita ujh MApt a<>Y^^"^>^^
n.ii|iHAWp, CKpHC;vi E p^B c(f>;viNT8AK IwAN 3aatooyctk^.
Ae^t& tmpreglarare ne permite a face aci urm&t6rea com-
para^ane In tr^c&t tntre limba lul Coresi ^i limba manuscri-
soliil dela M&hadu:
Coresi:
KKI^H AEJ|l 1AC8AK fi^t Jf^ThH AOy-
KpAT'dlfH, npiHAAHIlH ACTR^H HE
lA CE KAAE haata;
KKlfH AOyn^^ AAh rpSHAt HACK
AI^H BENHTh, AHOYAlfEAAHHAI^ UJH
BECEAHNA8-BA^ C% np/Vi^NHHl^M ;
Khl^H AOyn/Vi AAh lUACEA-k HACK
AHH AH^OyHCK, HEA/\HKA\ th E?^
c4>Thi(h ;
Teitnl iM^ti :
C\\0Y HEl|JHpE AE JfiT!i^J\ HAC
A8KpATh\ CA A ACT;R5M HAATil^
AEpAHT/Vi ;
c'a8 HEl|JHpE f^Sim AA XpEHAE
HAC BEpHTS, CTi KAArOftApACKA^
iijM c?i npA^H8;i^CKA\ ;
C'aOY HEl|JHpE A^nA\ AA UJA-
CEAE HAC Am8HC8, HHA/\E C'A N8
CE CriA\A/\i^HTE, K'A Jj^Tp'o HEA/\H-
KK H8 CE BA A^llJEpTA;
1) lo. Chrysostomi Opera omnia^ ed. Moutfaucou, Paris, 1718 3b, t. 8,
p. 250.
2) Cfr. Intre allele : KajaftAOBiPit et OipoeBi*, OiiMcanic pyKonHCcfl
rpajja ioj-
CTOM, MoscYa, 1825, p. 51, No. 106, 8.
76
t^p^ KApEH AlfH nECTHTK HK- C& CE-S HEI|JH(^E A^Hif^ i
U!fk AA AAK HOAWAE NACh, AH- HOWAE HAC AA\CAT8, CA GK ARpO
ponTAitH-B;ii^ mil hea/\hka poyuiH- rTe, hea/ihk;^; c% hS ce TiAAUK
lUH KblfH lUH n%H;f^ AA AAh C%-Oy BEpHTS HEl^JHpE J|IH d
0VJfCnp;R5'kNEA'k mack AltH he- OyHCnpA^stHEAE HAC, CA H8 (
CTMTh lUH AmoyHCETh, ca Hoy b;r t^a/v^t; ^e nECT'kA;^...
xtA/lElfH Ka Hk^M nECTMTK...*) i
I
I
i
Inainte de a ne opri asupra acestel compara^iunl, s& obsa
v4m particularitate fdrte iraportantA.
2. Textul de inal la vale nu este scris de siDgurul poE
Grigorie, ci de dlnsul i de un alt 6re-cine tot din M&had:
gratul ambilor fiind caracterisat prin acelal trecere a lul
Intre vocale In r. ^'apol acel altul a fost anurae un co
timpur^n, ba chlar un elev al lul popa Grigorie, lucrand &"'
conducerea acestula, carele a scris cu mana sa fragmentul
doilea tntreg, dar !n fragmentul de 'utaiil a f&cut numal p
mul ^ir, l&s4nd ca restui s& fie continuat, firesce cu vola s
de alt& man&, mal pu^in sigurS. ^i ma! pu^in elegantft.
In acest mod cele do& fragmente de mal jos, prin conic
mitatea lor foneticS., eel pu^ sub raportul rotacismulul, pr
b^z& c& nol avem a face aci cu un adevarat dialect, cu i
grain comun localit&^il, de vreme ce ele provin nu dela una
ci dela dol indivi^I.
Deiji traduse, aceste fragmente slut forte remarcabile chlto
in privin^ sintactici. Ambil scriitori construesc frasele W
intr'un mod cu totul independinte de sintaxa originalulul sb*
vie, ^i une-orl chlar contra acesteia.
A^a, de exemplu :
a. Adjectivul este pus dupa substantiv, pe cand slavonesce
substantivul se pune dup& adjectiv :
3) Eoanghelk cu invi(f(ilur(}, Bra^ov, 158081, iu-t., quateruionul
Vlll, pag.l3
77
npABEAHii /\AKrK=: haat;!; ^ep/ARTiy;.
h. Conjunc^iunea et se omite acolo imde e pus3, slavonesce;
lar se pune, din contra, acolo unde ea lipsesce In textul
ilavic :
K^A^OMECTHB& H EOrOAIOEHB'AzrESpS KpEI|JHp8 f^t A^A/\HEES IOEHTK;
EAAPOJ^Ap ^A npA^HSETKzz: C7i GAArO/\ApACKiT\ UJM C'A npA^HSA^CKA^:
AKHk nOMHTTA= IIJH 5SA MMCTMltM etC.
c. Fosi^iunea verbulul difer& de acea din frasa slavicft, pu-
\ stedu-se la sfir^it dcolo unde slavonesce este la mijloc, sail la
ijloc unde slavonesce e la sftr^it :
AI|JE KTO OYCAHIUHTK A^B^TAPO HAC = C% CE*8 HEIpHpE (fitMfi AA
WVAE MAC A^^CATS ;
AljJE B& EAHHHHAAECETE HAC lipHMftE = CX-oy BEpHTH HEl|JHpE J|kN
M ffKcnp;iv0*kiEAE MAC.
d, Se adaug& cuvinte, car! nu exisUl in textul Slavic:
KOrAT/RCTBt KAArOCTM z= KKpi^TATA KKprT^TA^l^MEM ftE ACTAV5H, etC.
Departe de a fi suferit influin^ sintaxel slavice, popa Gri-
M gone ^1 elevul seO s'ar pute c^ice c& nlcl nu scieafi slavonesce,
cici textul pretins Slavic aa cum I'afi copiat el este
adevirata caricature, in care numal cu multa bunil voin^a
Tecundsce cine-va limba lul Ciril i MetodiO.
3. Revenim dar& asupra compara^iunil de mal sus.
Grjtful lul popa Grigorie i al elevulul seO este invederat
^al arcaic dec&t al lul Coresi ; mal arcaic chlar ca sintaxi
'Offidnft general^, firft a mal vorbi despre fonetismul lor eel
^alectic, care demonstri pin& la ultima evidin^a, c& el scri-
^0 aa cum pronun^ati, er nu aa cum se scriea tn manu-
Crisele i tipiriturele din epoca lor, cicI s& n'o ultam
lomanil aveaft deja o bruma de *limba literara^.
AI|JE KTW EAr01CTHB% H KPO- ^5^ HElJIMpE K8p8 KpglJIM
AWKMBX. f^mni^tS WKMTh:.
HtuiHAPo tkp;k;rctba. npA5HMK8 AC Acm5M:j
AI|JE KTO WT pAEh KATIiHA^- | ^X HElJJHpE A^ UJCpKH
PABHHX. I H^P^pABh:.
Aa BSHHA^TK p.^A^'^'TC'^ B^ i C^ l^'TpE BHKHpil^HA^-
B8[K8]pHA\ A^A/^N^*<^E^--
pAAOCTK TA CBOEfO.
AI|JE KTO WT llp'ABA HXt AA"
AAA gCT.
AA npHltA/\ETK A^HEC lipABEA"
127. NH p^SkVh.
AI|JE KTO no TpETHfA^ MAC
npMHAETK.
KAPOAAp A'^ npAH8TK.
C AOy HEl|JHpE A^ ^'^^^
a8kpat8:.
ex A ACT*1\5M RAATA^ A
t;r:. I
c'a8 NEl|JHpE A^ll'Y' '^^ '
AE MAC BEpilT8:.
CR BArOAAp.ACKA\ UJII C'A
h8<^cka\:.
Al|JE KTO no liJECTMEA\b MAC , c\\OY MEyiHpE A^'^'^' '^'^
AOCTna^E. jcEAE MAC ajk8hc8:.
I
HHMTOmE A^ OYA/\HMTC/A. ! NMA^E C% M8 CE CnA\AUi
HBO NMMMA^mE WTTil^lJIEBAETCA.
K& ^Tp'o HEA/\HKb m8
Aeujepta:.
I.
SS. ne^tire buru cre^tiini dc dumnozeu Iiibitil; sti sc in(lulc'>s
bunti praznicu de astazi. Sa no^tire do eibi cu bu na-ravu, sa
bucurandu-se in bucuria doranu-seu. S'au nefjtiro dc intala cos 1
tu, %h !a astazi plata derlapta. S'au nc^tire dupa al trci/e 6a5 v
sil blagodarlasca iji sa praznuasca. S'au ue^tire dupa al asel
ajunsu, nime sa nu sc sp&mantc, cSl intr'o nemicS; nu sc va de
'9
dl)lE KTO OyCAHUIHTh A^BETa-
ro HK.
AA npHCT;KnHT hhmto;re eo-
dljJE B% fAHHHH.^A^CfTC NAC
AA HE OYCTpAUJHTCA SKXCirk-
NHIO AIOMEOBCTBH BO CIH (?)
BAAKA.
npHNMA-kxE nocAtAHtro laKO
7Ri M np^BAPO.
0YTEUJ4HTE H;KE B'A eahhh-
NAAECETE roAHH;ii.
lAKO^RE A'^'^BiUAPO WT npTl-
M nocA'kA^'fcro a^haSIetk.
H np^BAPO OyTEUIAETK.
H WMOAlOy ;i^MTh.
H cms f^ApSlTk.
M At.\AHIE nOHMTA*Tli.
H nptAAOlKEHIE XBAAHTK.
TX\>2KE OySO B2HHAETK B'A
PAAWCTK PA CBOEPO.
H npSBIH II BTOpiH.
C& CE-8 NEI|JHpE A^'fl"^ ^^
HOWAE N.\C AACaT8:.
c& c;k AnponTE nemhka ol
n8 ce taa^:. I
CS-Oy BEPHTS HEipHpE J|kN AA
oYNcnpA0*kiEAE NAc:.
c& n8 ce rkAi^ A^ HEcrkA^
KA^-H E8p8 IHNCTHTOpiOA fi^iC"
nSETOpiOASH :.
npHHAa-kipE NEAA A^ Jj^TAH KA
uiH 1EAA AE ahoh:.
J^EA^^-kllJE 1EAA Hi A8 BE-
I
i pHT8 jpil AA oycnp^^'kHEAE HACl-
] KA UIH 1EAA NE AOy AKKpAT8
I
jAH ^i^t;via:-
iiiH ANEAA A^ ^noii aaha8ai|ie:.
mil AHEAA A^ Jf^Ti9iH JfiUM^i"
5ti}jE :.
UJII AHEAS'k A'^'*
mil AHEAA A^P^^il^s*.
mH A8KP8A8 NH.]icrki|JE :.
mil n8HEp'k AA^A^i^ :.
AipEnT8 AH-kA J|kTpAUH Jfi b8-
K8pTA A^^^M^^^ii B0CTp8:.
lUH ^EA Ai f T^H mH AH AOTh:.
i se-u ne^tire dap^ a/ noole 6a5 lusatu, 8& sa apropie, iiemioa sa
n se tianu. Sik-u vcritu ne^tire in a/ iin8pru()^cele oas, ha nu si?
Mra de pestelu, c4-i bum cinstitorlu/ despuetorlului: priime^te cela
k iotoi, ca ^i cela de apoi; inblmnz^^te ccia ce au veritu in a/ uspr^-
*cek 6as5 ca ^ cela ce au lucratu diiulAla; ^i acela de apoi
niilulaste.
| acela de inULi inblaz^^te, i acelu<' di, ^i acela d&rula^tc, si
lucrulu
^^Mlfe^te, i paner( lauda* Dcreptu acela intra^i in bucuiiTa
doninulu/
''^^'^cela de iotai, i ai doii, plata Sil lua^i; bogatii ssi inisoii
so{u cii
-^,. .-".-jyrrv.-.
I.
AI|JE KTW KArOHCTHBZL H BPO-
AIOEHBZ.
AA HACAA^HTCA ^OEpAPO HH-
NtUJNArO Thp;R;ViCTBA.
C& HEyiHpE BSpS KpEl)JHp8^
ASMHEE8 lOEHTh:*
npAHHK8 ^E act/i^h:.
AI|JE KTO WT pAEK KAPIiN/R- I ^X NEI|JHpE ftE lUEpEM Kg
PABNHX.
H^P^pABK:.
A^ BZLHH^ETb pAAB;t^TCA B% C& J^TpE S8K8p;i\HA^-C
E8[K8]pH;f^ A^a/\h8-ce8:-
pa^OCTIi PA CBOEPO.
AI|JE KTO WT np'ABA HAC (^.\-
AAA ECT.
^A npHHA/\ETK ^ZHEC llpABEA"
127. NH p^shrh.
AI|JE KTO no TpETMfA/\ MAC
npHHA^TK.
KArO^Ap (^i\ npAH8ETh.
C^AOy HEl|JHpE A^ J^TA^A Ml|
a8kpat8:.
c% A act;v;h haat^i^ (^tpA^
c'a8 HEIJIHpE (^^UiYi AA TpEH^
AE MAC BEpMT8:.
CR BAroA'\pACK;f\ mil ca npAi
H8;f^CK;ii^:.
AI|JE KTO no UJECTHEA/\h MAC | c\\OY HEIJIHpE {^^tMfi AA UIA
ftOCTHmE. JCEAE MAC Aa^8NC8:.
iniMTOmE fi^d OYA/\MMTC/A. ! HHA/\E C% N8 CE CnA\MA\HTE:
MGO HHMMA/\;nE WTTAMJIEBAETCA.
K^ JjkTp'o MEA/\MKK H8 CE I
ftEUJEpTA:.
I.
I
1
S5. netire buru cre^tiru dc dumnozeu lubitil; sa, se indulc^sci k
bunti praznicu dc astAzi. Sa no^tirc dc cibi cu bu naravti, s5r
bucurandu-se in bucuiiii doranu-seu. S'au ne^tirc dc intala 6as lu(
tu, sh !a astazi plata derlaptu. S'au ne^tire dupa al trei/e eas
vcrittj
8& blagodarlascA. i^i sa praznuasca. S^au ne^tirc dupa al ^asele
fgunsu, nime sa nu sc spamilntc, cSl mtr o nemica nu sc va d(
81
(lOBOAN CO NAC CnCBA CSMpTH.
oyr8 eatjrokSp^:.
^ ftlCT. _ I
npMATh TAAO E8 npH;HCE(?). ! UJH Tp8n8A a8h CE thrhha
, k8 a^mhe;e8:.
3. i^^AT ;emae. I a8w n%A\^HT8:-
H CTpETEHIE EO npHATIi En%E | lUH TliJ|knHp&HIO HEA8A Hi
KMAtAUIE. BEA^:.
H B&nAAE h^e he BHAtAUJE. ' UJH k:&;8 J|kTp8 H% h8 i|jha:.
r^E TH c:iAapTH mtxo.
TAE TH CE nOB^AA.
B^CKpEC XC.
H TH HH^AOmEHh BUCT.
B&CKpECE.
OyHAC l(T-H AftOpTA AKOAW:.
oyHAs IfT-H AEHp8Hp'b:.
JjkBHCE A^A\NE$E^**
UJH t8 noropHT8 (f>8CE.
UJH j|kBHCfi a^a^he;e8:.
) Inainte scrii : A({)8haA^, apol ^ten.
rte. Stiinse, ce era ^iru^ de diinsu mutnci Tada/, cela ce au pogo*
ft iQ ladu. Am&ri-se, c& inbucii de tnxpul lu, i adcc& a^tepift in
i^ de BtngJL, ^ ladu/ se amarise ;i c&zu g'osu, am&r^-se ^ se
^P% am&rise ^ fu batjocur&. ^i /rupu/ lui 8e tipin& cu dumnezeu,
pfanbita, ^i tkinpir&clu cclula ce ved6, i c&zu infra ce nu ftila,
W ^-i mortla acolo , unde (i-i abiroir^. Invisc dumnezeu, 1 tu
*P^ fuse; ;i invi^ dumnezeu, i c&zur& dracii ; invite dumnezeu,
BSCKpK Xt-
H XHBET XHBH.
H pAA^CE ArrAH.
134. BSCKpEC X'-
II MpTBI|h HII E{\HHk BX.
rpoR-k.
XC. EWr fiZCTA WT MpTRH.
IIA^ETOKEi OVMEplltllAI SUIT.
TWMS CAABA H AP'^i^ABd B&
135. B'kKH dMHHk,
UIH KKgSpA Af^-^^I^H^
UIH BHAita: bTe:.
UIH CE E8K8pApJR Jf^EpiK-
JflBHCE ffiMHl^lS:- I
HEM OVHSA MOpTS H8-tl .
rpoAniV.:-
,\b'MHEES .f BHCE AE'TTpS Mif
.^MERAT^pa MOpi)HAWp <
AHEAXA-M ItlipSTtJA UIH CUI
HIKE BK CTUX WlfA HUIEPO
IWAHHA ApX^EnCKnA KOCTAHTHHt-
rpAAA 5ACTAro.
AI)IE KTO BArOIHCTHR II CrO-
AHBIIG.
Ib8. ^A HACAAAIITCA AOEpA HJHH'kLU-
H"brO TpX!ffiCTB4,
AI^E KTO WT pAKh EArOMpAK-
WpE-HHpE EpA OyM n^pHM
AHOA\E IwHIi A"" AETATA .
KOCTAHTMII .!(LlIZpAT. K8 pOCT
AE Agpoy:.
CE-II HEl|IHpE E8ph KpE1^1l|
AE A^MXE^E^ KEUTb:-
CE CE .]LAA1ACKb AE Etjpk npAj'
iiitK n,t AtThen:-
CE-H HElflHpE AE UlEpSU
Gljpi. H.7.pABh:.
^i vila^a vie, i se bucurari ingerii; inviae dumnezou, oece waul motb
nii-i tn groap4; dumnezou invise demfru morti, Inc^p^tura mor^lQ
fa.; aceluKa-i (ifutu/ ;i slava in vecu adevfii-u.
n.
Ore-cire era um pfirinte aooine lonil din cetatia lui Costantin !n*
p&ra^, cu roBtu! de auni. Se-i ne^tire burJi cre^tirH de dcmme^ea In
b!ttt, se se Ii)diil6asc& de burll praznic de ast&^i. Se-i ne^tire de
^eA
83
J^OCTK FA CBOEPO.
AIJIE KTO WT npXBAPO HACA
;^'k^A^ gCT.
AA npiHMET AHEC npABEAHTH
AA^rii.
4I)IE KTO no TpETIEMb HACk
'' BplH4.
KAroAApE AA np.v^A^^^i'i^*
AE CE JjkTpE E8K8pZHA8-CE J|l
GSKSpiE A<^^H0-c&8:.
C^A8 HEIpHpE A^ JI^T'AIOA NAC
A8KPAT8:-
AE CE A ACTZ0U RAATh A^"
pEHTh:*
C^A8 HEI|JHpE AOn^^ AA TpEHAE
HXt BEHpHTh:*
C% SArOAApA[CKb]...*)
*) MiT departe lipsesce o f6i&.
I imrft n&ravti, de se intre bucurilndu-se in bucurie domno-s&u. S'au
Bftiie de inUlfuZ 6as lucratu, dc se ia astll(^ plat& derept&. S'au ne-
ke dop4 al treile 6a$ venritfl, s& blagodarasc&....
NOTANDA
i
1. finalul w intreg : npA5HMK8 (127), a8kpat8 (127,129,1!
BEpMTS (128,129), AJKgHcS (128), AA\UT8 (128), A^P^nxS (1
cwi;8 (131), nocTflT8 (131), rpAc8 (131), (|)A^?iMAMA8 (131
MAHT8MT8 (132), AMj|k$8 (132), noropMT8 (133, 134),
(133), M0C8 (133), nxM;RHT8 (133), M0pT8 (135), etna (1
AAEB;fip8 (135), A8poY (158).
2. jfi intrebuin|at ca nasal& vocala in interiorul cuvintul
jfKA;Uf5*ki|jg (129), cthj^ce (132), ^hj^cS (13?), A^8J^NM (1
TbjfnupaHio (134), A^-I^'^'P^ (135), ^ej^ (132, dar 158; A'
n desp&rut : ov-cnp;fi-5'kMEAE (129, dar tot acolo : oyH-CRpJ
d^MEAE), jpEA;ii^^'ki|jE (130, dar 129: j^EA;f).^'ki|jE) , HMcrvii
(131), THRMH/R (133);
N pus dup& jfi : .^H AA oYNcnp;i^0'kMEAE (129).
3. confusiunea intre o i w : ahoave (158), a<5a/\ho-c^8 (15
dar 127 : aoa/\m8-ce8), aoriy; (159), a^amieseS (158, dar 13
134,135 : a8a/\he58).
4. E pentru t : aepertk (159) = ftEptnTz;
confusiunea intre finalul e i t : hmave i MMAvt (132);
confusiunea intre t i a dupS, h : j^aSahackk (159) i
A8A^tcK;R (127) ;
medialul a\ pentru a : npAH8;f^cK;f; (128).
85
5. Yocala Iaiig& redaplicat& : taama^ (132)= teaamd.
6. u pentru i: lOEUTb (158), tiiipeu (159), ACT'Aeu (159),
dec& numai in por^iunea scrisi de c&tr& iusu^I popa Gri-
orie;
i pentru i dap& r : noropHTH (133, 134), ama^ph-ce (133
e 3 oil, dar tot acolo : a/vM^p^-cf).
7. aferesa vocalel pentru a inl&jtura hiatui : cx-oy bephtS
129), CE-8 A*CAT8 (128), mbmt8--8 (132);
hiatal I&sat : ce aS a8mhnat (132), he Aoy M4!knt8ht8 (132),
X a8 i^HpST (131);
hiatui inl&turat prin contrac^iune : rk8 nocTHT8 (131).
8. oa bine p^trat, afar& de : MopTE (132 de 2 orl), AftoprA
I), WpE-HHpE (158).
NE^E (135).
iO. H Intre vocale trecut fn r : iiEtpHpE (127,128,129,158,
>), KSpK (127, 129), KSp,f.TATA (132), RKp;^T,1^HMEM (132),
\f8 (127), BEPMT8 (128J29), niipT (131, 132), hmp8t8a
135), AEnpEoypiv; (132), TbjjkiiHpsiNio (134)^ wpE-iiipE (158);
foalol ntf trecut in rU : fi8pK KpEi|jHpb (158), B8pb [iipa^nhkk]
i&9), cspk [/lif^pABk] (159), dar tn por(iunea cea ne-grigorian&:
npA;HHK8 (127) ^i B8 HifipABii (127);
n Intre vocale trecut in nr : bemphtk (159), numal in por-
cea scrisft de popa Cfrigorie;
n Intre vocale conservat : iiHHEpt (130), a8a^mhat (132),
inMHA (133), 0VM8A (135), j^h aa (129);
finalul n acomodat cu ini^iala cuvintulul urm&tor : oyi^ n%-
(158).
11. confiisiune tntre e {=(h) i 5 {=2) in por^unea cea
)rian4, cu preferin^il pentru 5: oyMcnp^^e-kMEAE (129) ^i
icolo oycnpiR^tHEAf, xcv^i^h (127, 131, 132), 58A (131),
;ti|jE (129), .iiKA;^5ti}ic (130), KX58 (133,134), KX58p;R
1^), A8.\\M5E8 (133,134,135), afarft de 5 normal in iipa5mmk8
m);
III.
INTREBAREA CRESTINESCA'
Origjnalul: 1560. Copia: 1607.
INTREBAREX C^RESTINESC^A
Jntroducere.
1. Yenerabilul canonic CipariO, in fruntea tip&riturelor
laiie trausilvane din secolul XVI, ca pe cea mal veche din-
I'Ire tote, pune: ^Inv&^&tura crc^tinrsca^, tip&rit& tn Sibilu la
1546, fkrk lns& a ne da din ea \Te-un extract^ saii m&car o
Bmurire c&t de 8curt&.^)
La fntrebarea nostril asupra acestui punct de nedomerire,
eminentul filologdela Blaj^ fntr'o scrisorc din 26 ianuaria 1879,
ne respnnde nrm&tdrele:
*Tot ce scift este, c& la anul 1847, fiind tn Viena, un literat
^maghiar ml-a ar&tat o carte tn liniba latin^*sc&, tipilrit& la
^Bra^ov cu titlu: Ephemerides, tn care la anul 1546 scrie,
^cSl in acel an s'a tip&rit rom&nesce la Sibilu o carte numit&
^Doctrina Christiana, Acel literat In4 a murit tn 1849, i
^cir^ile lul afi trecut prin multe niauT, pinft la biblioteca A-
^cademiel UngurescI din Buda-Pesta, In care la 1874 am
^cercetat cu tot de adinsul dup4 area carte latin^scft, dar nu
^o am putut aila.^
Acea carte Ephemerides^ *tipftriti la Bra^ov,, este ea vechift
safi noui? D. CipariO, din nenorocire, nu nl-o spune. ^i totui
I) Ciparifi, Crestomatia sad analeclc^ Blaj, 1858, p. XIX.
92
ar fi trebuit s'o fac&. In adevir, numal in casiU de a pro\'
dela un scriitor tot din secoliU XVI, o asemenea carte p
fi considerate ca o f&ntin& in cestiunea de fa(&, ca o in
turi& seri6si in privin^a unul eveniment din 1546.
Un catechism rom&n dela Sibilu din 1546 remane dari i
mult decftt problematic. Insult d. Ciparifl nu'l mal mention
in ulteri6rele sale scrieri.*) Cu t6te astea, o ^invJl^turft c
ijtin^scij^ in limba n6str& a existat In Transilvania in secc
XVI, cu mult inainte de publica^iunile lul Coresi ; i este U
probabil, eft ea a fast anume cea de'nt&iti carte romanfi, ti]
rit&, dar nu la 1546 iji nu la SibUu.
2.,Pastorul sisesc Simon Massa, nascut In prima jun
tate a secolulul XVI i reposat la 1605, in crouica sa, ai
de important& pentru istoria roman&, ne spune sub aiml 1 5S
*Eodem anno die 11 Martii Johannes Benknerus, Jud
*Coronensis, cum reliquis Senatoribus, reformavit Valachori
^Ecclesiam, et praecepta 'Catecheseos discenda illis proi
Adecft :
*La 12 martiii acelulai an (1559), primarul Bra^ovu
*lon Benkner iji cel-Falt-l membri municipali ad imbunatS
*biserica Romanilor i I-ati pus pe el sS, inve^e precept
*catecliismulul^.
Cine era acel Ion Benkner?
In ce anume se cuprindea acea ^imbunatJl^ire, a biser
rom4ne din Transilvania?
lata primele doS, cestiuni, ce ni se presinta la citirea
saglulul de mal sus, inainte de a ajunge la punctul des
impunerea *de a invi^a preceptele catecliismulul^.
2) Cfr. Pnmipie de Ihnbif, Blaj, 1806, p. 101.
3) Chronicon FucImO'Lupino-Oltanlinum^ ed. Trausch, Corouae, 1847, p.
t3
93
3. Dela 1547 ptn& la 1562, Ion Bcnkner, pe care unele
erooice sisesci tl scriti Hanes Beuckner, fusese ales de 12
oii primar al Bra^ovulol.^)
1 a marit la 1565.')
Cele mnl mnlte am&runte despre dinsol, ni le procurft con-
timpimnvl sea Ostermayer, din care afl&m, ban& 6r&, ptn& i
^tibitoria lul Benkner, sad ce-va mal interesant tnt&lnirea
cea?iisese el cu Petra;cu-vod& din 76ra-Rom&n^c&. ^)
Ceia-ce ne preocup& !ns& mal mult tn casul de fa^, este c&
h 1546 el a concurs la fundarea primel fabrice de h&rti& tn
Briov,^ dand astfel negreit un mal mare avlnt activit&^il
tq)ografice de acolo.
Dar in ce mod Hanes Benckner, fiind luteran, amestecatu-
h el in afacerile bisericel rora=?
4. raritdte bibIiografic& incurc& ptn& acum nu pu^in
p filologil Sla\1.
In biblioteca episcopala oi-todoxi din Ungvar, !n biblioteca
imperiala dela Petersburg i 'n biblioteca d-lul Lukaszewicz
din Poltava in Rusia meridionaia, se aJiii cftte un exemplar
trel exemplare peste tot ! dintr'un Evangeliar, tip&rit slavo-
nesce. Urh iudica|iunea anulul, cu cheltulala unul Sas din
Tr&nsilvania , carele i^I dk numcle de: a^k ;KSnaN2L Xankujk
ftntEpk WT EpAUJEBy adec&: ^eD, jup&n Hanes Benckner din
Slavistil sint generahnente dispu^I a crede, eft este o tipft-
ritura incft din secolul XV. safl eel pu^in de pe la inceputul
secoluiulXVI.*)
*/ Morienburg, Die Obtrbeamten ztt K*onstadt^ !n Skbtnbiirgische
ProviHsial-
' o*, t. 2, 1B06, p. 35 <;.
^) Traaschenfels, Funfhjruheti^ p. 21.
^) Kem^ny, Fumlgruben^ p. 33 9e ^^
^B Biu cete doit pariigriifurl preccdiu^I resultil, cfl Kvanga ^^
^Hp cestiuiie n'a putut li tiparit inainte de 1559, ^i c^^^ ""^^s^c*:
**7ia(iTinea lul era de a servi auunie RoTnanilor din 'I'ran^ ^^_^
-^-^
*Valactioruni Ecclesiae,, peiitni ca el sa alba un text ,J|^*~*'i^
!ii loc de a iutrebuiiHa, ca pSui atmicl, nesce mauus ,
vAittire ^i uiie-ori discordante.
Dar Beiikner era luteran, lt usul limbei nationa!
ricil, nu a unci limbe straiue saft inurfe, cste unttT^"
ceptele cele luai elementare ale Ueformtl. Rorajtnu^^
se luchine romanesce. Traductiunea peiitru prima '
Scripture fntregl iufiHi^a niari diticuItAti ^i eerea '
indeluDgat ; se putea insfi, drept fnceput a se t
d"o cam datft mftcar un mic catechism, ^i act^sta
a ^i ftcut Benkiier: *praecepta Cattcheseos disce
posuit,.
Datul *12 martifl 1559,, pe eare'l citim In
indici dupa tutft probabilitatea immai (|iua L-^
de c&tr2l coosiliul numicipal sisesc al Bra^ovuli:^:.
pe Uomani cu o editiune slavic& a Evaiigelia^i^
catechism Id timba poporaii& ; cAt privesce 1:^h
lacrulul, ea cata sa se ti facut In anul lafiO
^^ 5. Cu doa-<;. Ilota^ 3pY)(j>ceia^ ei dcv^pcoire;
Auoxpicri^. XpioTiavo; l(xi....^*)
Acest catechism a fost eel tnt&ifl, pe care Tali ad(
rati tradus Slavil meridionali in urma cre^tinftril lor deli
i '1 conservi tntr'un pre^ios manuscris tocmai de pe
1100.^')
Dela Slavl, acela^I catechism, ca eel mal lesne de
^i eel mal u^or de inv&^t , a trecut in urm& la Ron
este mal mult dec&t probabil, c& el anume, ^r nu all
care, a fost eel tipftrit rom&nesce la 1560 in Braov (
Hanes Benckner, cu at&t mei virtos c& nu se deosebes
de catechismul eel mic al lul Luther.

7. EI bine, in manuscrisul lul popa Grigorie, pe p
216, nol g tocmai catechismul lul Ciril i Ai
pe care preutul din M&haclu Fa copiat la 1607 dup& un
scris in limba tipiriturelor rom= din secolul XVI.
Copia este mult mal elegants dec&t scris6rea cea o1
a lul popa Grigorie ; literele sint mal marl, mal Ingriji
^ialele, titlul general ^i cuvintele j^TpEsapE ^i ps^cnoyHCK sti
cu rou; t6te imit^zft, plni la un punct, caracterele(
i ar fi interesant de a le compara cine-va in ac6stft
anume cu Evangeliarul lul Benckner dela 1560.
Popa Grigorie tI da t6t& silin^ de a p&stra intac
grafia iji fonetica textulul copiat, astfel cJl de exem]
cairl nu figurfeft e, ci numal 5, i nicftiri n intre V(
trece tn r, afar& numal de cuvintul HHMEpHA'k=:ntmeni
12) Nessel, Catalogua Codicum MSS, Bibliotkecae Vindobommia, V
1690, pars I, p. 243, 355. Cfr. Fabricius, Bibliotheca graeca^ Hambur
10, p. 597.
13) Sreznevskii, In HsBi^CTia AKaaeiiiH llayKi, t. 1, p. 89 96.
Knjizemik^ t 3, Zagreb, 1866, 137. Cfr. Kalaidovicz et Stroev, Ohhc
nHceft rp. Tojcrosa, p. 542, No. 16.
97
prtea si fi fost sens a.^a i 'n prototip^ c&cl se tntrebniii^^z&
fipe alarl intre Romania ba ^i la uol se ^ice ninidrul=:nimenul;
\k propria adnotatiune tns&) pus& la sftri^it ^i unde el nu co-
si pe nimenl^ M&h&c6nul nostra revine la dialect^ scriind
^H=cine^ in&car-c& i aid, sub influinta originalulul^ tn care
se g&sesce de loc 0, pane ^haeae pentru shaeac.
8. Sft tragem conclusiunile din cele de mal sus.
[^ fiste sigur^ pe temelul unel m&rturie istorice contimpurane*
la 1560 s'a tip&rit tn Bra^v^ din ini^iativa aatorit&-
sisesd de acolo^ un catechism tn limba rom&n&.
Dupi tdte probabilit&^le. expuse mal sus tn -fiI 5 i 6
catechism era traducere dup& exposi^iunea cea scurt& a
Ba^ creijtine de s&n(il Ciril ^i Anastasifi.
e de cre^ut, c& tot tn secolul XVI i tot tn Transil-
iL cand exista deja un exemplar tip&rit<, se va mal fi {&-
alt& nou& traducere dup& acela^I catechism.
Besulti dar&, c& ^Intrebarea cretinesc&^ a luY popa Grigorie^
caprinde tocmal compendiul san^ilor Ciril i^i Anastasifi^ ^i
In acela^I timp, nu este dec&t simpl& copi&^ reproduce
catechismul rom&nesc eel dela 1560.
9. S'ar mal put6 nasce cestiunea secundar& : ce nevoe s&
aint ore preutul din M&haclu de a copia carte deja ti-
riti?
La 1607 edi^iunca din 1560 cat& su fi devenit de rari-
extremi.
Ac&t& s6rtil a avut'o do asemcnca catechismul eel dela Bel-
din 1642, care, dc^i deochlatprin calvinismul sefi, totu^I
88 mal g&sia pe la 1657^ abia pestc cincl-spre-(|ecl anK
It a trebuit s& se sc6\& a doua edi^iune: apol ast&(|I ambele
iunl stnt cu totul invisibile, mult mal rare dec&t Omiliarul
1580 ^i chlar decftt Psaltirea luj Coresi.
Ajunge a spune, c& d. Ciparlu n'a fost tn stare de a da
extract din acest catechism, c&cl tn desert Fa c&utat pre-
lenl, dup& ce perduse la* 1849 unicul exemplar cunoscut
dill A il*>i>i^ editiune, cr pe cea din 1642 nici a veijut'o ttv
iUtiV.")
Cii utM mal rar, firesce, trebola s& fi fost la 1607 catl
fhismul eel din 1560. dupil o trecere de pcste patru-^ed
mil, ?i pnii iirniare se in^elege dels sine cil popa Gri|
iipiicase cea de'ntaift ocasiune ce i s'a presintat pentrn ca
traRil fi'umosii copia dupS vre-uu exemplar strain.
i? 10. Daca cercetarile ce preeed shit corecte, atunci U
pubiicat niai la vale posedi marea valore de a nc oferi p
carte tiparita ronianesce, anterirtva cii 17 ant faim6sel Pa
a lul Coresi.
Degi vechlu de peste ti'el secoll, acest catechism este i
totugl intr'o limba. care ae aprdpie fiii-te mnlt, i s'ar patfi
chiar eft nu diferft de gi-alul actual al satemlor din T
Romani^sca 1 din regiunile Invecinatc ale Transit vaniel.
El ne presiiita ikrh compara^iune mal putlue diticultap
netice, morfologice, lexice ?i sintactice. decat limba propri
lul popa Grigorie, macar-ca preutui din Mahaciu trebnla
B fost tnca copil in unul cand acest text e^Ia la luinina
tfiscurile Bra^ovulul.
S'ar put^ dara afirma in cunoscinti de causS, ca pe la
matatea secolulul XVI limba romana tni^ti^a diverse stral
uncle mal inapolate. altele mal inaintate, intrc carl existA i
stratul eel devenit astai^I, aprdpe fUra nicl o scliimbare, lid
t i p i c a a Rominulul.
In catechismul din 15G0 pina iji finalul u nu se mal V)
nicairl, abia-abia persist3.nd in cumit gi nhiiin^ dar gi ad
tot-dVima.
>
4^TPgBflPB KPeipHH-BCKX.
W^TpEKilp'k. KpEl|IIIHb E1|IH.
PkcnoyNCK. Kpei|jhhi%.
d|L. KaPEAE WMWA KpEIJJHHK.
p. GdMOyAK KpEIJJHHK ACTE ANEAA WMK NHIIE ^ X^* Kp'kfi^t. lUM
KTa^^H KOYMK CS^HTK TOKAVkAEAE. Kpt^E EpTKNIOM'k ll/f^KATEAOph
AEAA TAT&Ah C(|)HTK ^OMHEi^EOY KX M CE BA ft-^ -t X^P^ "P^-t
ic xc-
^^. ^EAA MHHE TE KEAVM KpEl|IMHh.
P. A^AA xc
'1^6.4^. KoY HE I BEpH A^EBZpa K% E1|IM KpEl|IHIIb.
INTREBARE CREfJTIiVA^A.
Intrebar^. Gre^tintL e^ti?
B^punsti. Cre^tinfi.
1. Carele omol cre^tinii?
B. Omulii crei^tinti iasto acela omii cine in Hs. erode, ^i viazd.
nmii stotii tocm^lele ; cr6de ertuclun6 p&catelorii dela Tat&lfi
sfdntti
yomnezeH c& i se va da in haril prein Is. Hs.
L Dela cine te chemi cre^tinii?
B. Dela Hs.
L Cu ce yeri adev&ra c& e^ cretinii?
i|iiw,\OYH uiii AX-syMV" t"["Th. mil k^e^k. -^ ic jjc.
.^. Koy MAH MOyATh. KOV IE KEfiH .lAERXpA.
P. Koy Alii;^ K IllJOy pX.VY^HItlU KpEgtllMJT;T.YittTEtl.
.]<. Kate AoyKpaypE TpEi;oy.*i|i ca nim WMoyAK i
P. Ihiihh AoyKfjoypE.
198.^. K.llpEAE-CK AH-kA-k.
p. ^l -pTXM 5'b>( IICpAH>CkAI AA AOyil .\*'^"'t5t<'yJ
KpE,VIMI|A KpEIJIHirfeCK.*.. ll TfEA TATKAK IIOCTpOy.
KOTE50y,\K, i\ 'IMin'b K0yA\MHEKAT0yfl,l.
Jfi. Upt Hmt Ulh .^"k^E A<>'^^"E;EI>. X;ktl KOyRIIIITEAcI
ijlApA.
p. IlpE Mwvttt lipfiOKh lIpE ,\H. A TpCA dpE^k^M
AOyMENCKA. A HATpA TATK-TAOy lUH MOyAI^-TA 1HNCrkl|JC-l1
C& 8CpH CZ AHEH ^HAE MOyATC UIH KOyNC npC H^^AM^NTK. A
^Hirrk c% Noy oysH^H. A iuacc c% n8 <|>Th KoypsapH. il uiaii-
). T'k iioy <|>oyp4. | A wiit; c& Hoy ()>Th AAA^>Toyp7E crp^uMK^
BE^HHOyASH T:&Oy. Il NWA CA NOy II04>TEI)JH KACA BE^HNOyAOyH
Tzoy. A Zf'kH'k c% nK no({)TEi)jH bcmhn8a8h tii8 ncic MoyA-
PE-H. NC1E ()>ATA-H. NENE <|>EMOpOYA. NE1E KOHAIi. NE^E KAAOyAli.
NE^E HEMHKA ^E ACTE AA A8H.
J^. Ann a rp-AHMK f^tlipi X^^^^ lEAWp Z,iLHt KOyBHNTE AAE
AoyH a^mne;e8. fi^tpttiTh iE->iuH A^^A^ p^o^Hiiftii ;kiE Koy-
I. BNNTEAE CAAE A<|>ApA C% NE HpENTpoy AAE | HCn&CHMIi.
P. Hoy A^P^'^'TK AYkA K'A NHMEpHAt NOy AE nOATE JfiUS'k fti-
nAMNb.
|l. ^Apa^ A^P^""*^ ^"^^ A'^TIi A<|>ApA.
P. ^EpEnTK TpEH <|^0ACC8pE. ()>OAOCOyA A'^^^H KOyM NOH 11^-
lUTEAE NOACrpE. U AE IIOTEMK K8N0AI)JE AM^ ^^ "P^ **^" C*A
HE CA\EpHAIlK. UJH C% M^PVEMK AA BpAMIO AA IC X^ Ash AOHAE
<}>OA0Cb. K0YM8 HE A'^A^ i'^^^ KOyBHHTEAE CAAE C^ ^^BAIfliMk
larii s4 nu-lil !al prein gura ta, c& nevinovatil nu veri fi. A frela :
)eza dumeneca. A patra : tat&-t&u ^ mQm&-ta cinst^^te-i, s& veri
iibi zile multe ^i bune pre p&m&ntfi. A cinc6 : b& nu ucizi. A
r. 5^ nu fii curvari. A ^pt6 : nu fura. A opta : 8& nu fii m&r-
e strHmb& vecinului Uu. A noa : 8& nu pofte^ti casa vednului
. A zece : 8& nu pofte^ti vecinului t&u ncco mulai*e-i, nece fata-i,
e fecoro/, nece boulQ, nece calulil, nece nemica ce laste al lui.
L lani s& gr&imii depre liasna celor z6ce cuvinte ale lui Dom-
leo^ dereptft ce-^ d6de Domnezeu z6ce cuvintele sale afai*&, b& ne
tatru lale isp&simii.
1&. Nu dereptfi ac^Ia, oil nimeril6 nu le poate inpl6 deplintt.
1 Dara derep-ce leu dattl afara V
L ^ Berepttl trei folosure. FolosuZ dMntiii : cum noi p&catele noa-
P^ A k potemii cunoa^te, dein ei pre noi 8& ne smcrimil ^i 8&
PN^^ la vraclu la Is. lis. Alii doUe folosii : cumu ne d^e zece
202. ^Ami EoyHE KpEiiiHiiiiAwp. I mil EiiAiiA RoyHA. i\ rpcA
KOyM WAMEtlH l|>2KMT0pil ,\E \>!hO\' CS CE .fTOApKA; KXTflX
Jfi. /^"kKJ ll-kS ^,lTh .^OMIIE^EtJ K8BEHTEAE CAAE A<|lApA; CX III
tICIVACIIM IIE^TpS ME. ^Ap.Y. lipEM ^E tIE RZUk HCUXOI,
P. \\pt.f> Kpt^\m\\A AEptllTAi.
J^. *Ie HE ^BAI|.K npE KpE,\lltil|.t ^Ep'kllT.Ti.
P. gvPAtrt.
j|^. 'It E EVrALl.
203. P. GoyNA RECTIIfiE Mill RCE,\'lE ;\EA.\ TAT'Yi.lk C(|lHTti |
;V^'^^>*t^C
KOyM HOAW HE HA EpT.\ TOilTE IIAKATEAE ,\pEHTh IC X^'
^. lIpE HHIIE Ulk ^ilAE A'-^MItE^ES EVPAU t.( Al|up.l;.
P. lIpE ([iTlO-AS'H MEAh Cc|)HTh. CX lipE MHHE (?) nOp.t^ll^M 1I9AV
RoyKoyplE mil mhaa; iiiti EpT.v,Hion-k iia\k.t,\w'p.
.fi. Hi E ,\Ap.K KpE,\HllllA l-k^ IE llO.tW TpEEOVAI|IE CX HE 11^
nXCHA\.
304. P. II.TiA'baiAE .f MHAA TATkAyil C(|lllTh ,\0MIIEES ,\EpEnTK
Ai.\\p'
Ti (|'^Ab"l1 HEAh C<|>HTK,
cuvinteJe sale sa InvfUJLinH fapte bune, cre^tinilor, gi ^'ia^ biinA. j
trelEa iblosll : cut oameni lUc^tori de vSm e,& ec intoarc^ c5.trk I
nezeu.
t. D^ca n6u datli Doxmezeu cuventele aale afar4 sL ne iBp3Gi'
peintru lale, darA pren ce ne vilmil isp&si ? _
B. Prein credio^a derepta. M
I. Ce ne invala pre crcdia^ derepta V I
B. Evgbelia.
t. Ce e evfiKghcliaV
B. Buna, vestire ^i veselie dela Teitiilrt sfifiitD Voinnexeu, cum
utfW
ne va erta toate pacatcle dereptti la. Us.
I, I're cine-^il dede Downezeu evringhelia sa afai'S.y
R. Pre filii-lui cclfl sfJntti, sfi pre (?) cine por'inci noao biKM*^
^i mila ^i ertficlunc! piicatelor.
I. Ce dara crodin^a cela ce noao tiebuJa^te sa n
B. N&dejde in mila Tat^lui sfiintil Domn^'zeu dei'e/itii mot
lui celtl sl'fTutit.
103
805
207,
Jfi. 3tl KpE(\HHI(il l-ka i))2KSTk El. JinCAh.
Mp. K.U!h A"-fT ,\E ((liHTA AOyMiEll:- KptY,W ^Tp8 AOyWHE-
X,f^ .f TATKAK lloyT'kpHHKOYAh l|>KhTO|)nA HEpUA^II UK A\h.
nX.WKH'n'ASit B^K^O^TEAWph UIH IIEE'A^STEAWp, K.lll iS ^OHAE f^C
(KfiAiinfihT. IUh j^rpty oyiijyA ;\oaik ic. xt. (]iTioAh aSh aoa\-
heeS ME-oy HMKoyTk Ai'""^'(>'>>- I -Tt* A' -^ 'rjTkAh iiACKoyr
.MAHHTE AE TOATE R-kKHpE. AKMIIIIA ,\iSA ASMHIIA A''''^IU5E8
AEPEHTK ,\^ ,\OA\HES;eK ,\EpEIITh. H.^iCKOyT .fCA lltl()l^KSTh
oyiioyAh Koy tatk. iips^ >iiiiie toate (|)xkoyt cxHTh ,\EpEirrk
HOII WAiWEIllH. mil |\EpEllTh IICIIXtEllTE IIOACTp.T^ RE||
II|]tA1J !\f.l
HtpiO. UIH AOy MACKOyTh ,\ff AX^y^^l* C(|>HTIi. IUH Jf. MftpU
l(>ATh tt'Mh (fioy. pXCTHKiHHTOy-CkW ,\{pEnTh IIOH CoyUTh lltl-
AATK ,\{.|i IIClHTk, KIHIoyilTb Ulll ^rpOIIATh lilH .|K1ltE J TpEA
511. jVoyn* CKpiiuToypk uiii ca toyu ,f MEpto urn iiix.\*fe a ^\e-
p^UTA TATkASll. lUII IftpX HEHE-BA KOy CAABA A IKC!y,\EKA Rftlli
IUH MOpl^lH. KX .fnA;p,^ltiA ACyil HOy ACTE WGpViUIEMTE. KaMU
AA TpEIIAE |\E Cl})HI(iE. Ulu Jf. AX'^V-^'> t(|)ltTk A^'^X'^'^ ''^ g'"
^UNE. .|ICA^ ,^EAA TAThAh BUIIE Ulll ^ T&TltAk IUH | Jf. iJiTkA CX
HE ^KHiiJi^Mk IUH cx CAABKMh. Koyiwk Aoy rpXHTk npopwHiu
1 Zi credin(a ceu f^cutQ 12 apostoM.
R. CapO diiDt&i de fspta lumiei: crezQ Intra Dumnezeu in tat&lll
potOmiculQ ftcfttorlu/ cerTuIui ^i alft pftmantului, vazuteloril ^i ne-
vimtelor. Ca/i al doile de acumpara/ : ^i iiiti-u unul domiitl Is. Hs.
ffialil lui DojHneneu, ce-u niscutfl dinioril, iiisa dein tatiilil
niscut
tamie dc toate vecure, luniinji dela lumiuu, Do'inezeu dei'eptH dein
l*'imezeu dereptfl- nascn/, insa nei^cutfl, unultt cu Tata, prein cine
toate f^cute s&ntQ; dereptQ noi oameiiii ^i deroptii isp^aenie noastra,
*tut'au dein ccdu ^i au miscuttt dein Didiultl sf^Jntti, ^i in Mai'ila
DUa emO fu, laRticnitu-seu dereptQ noi suptCt PilatK deiu Poutfl,
wmitn ^ ingi'opatll, ^i InWse a trela zi dupfi scripturft, ^i sii uui
u ixfta ^i ^2^6 a-dcrepta TatAlui, ^i iarii vene-va cu elav^ a judeca
>iii fi mor^ii, cA mpHriXiia lui nu lastc obr^enie. CapQ al treile de
r^: t,i in Lliihultt stdntQ Domiiuf ce vii face, ins! dela Tataitt
^fs^Sii TaUla tji in Fiiultt, si nc inuhinamfl ^i sa sl&vimfl, cumll
I sriilt prorocii, ^i iutr'iiiia sl'ijiitii a silborului apoafulilorfl
Ijkb^-
104
lUH ^Tp'oyHA C(}>HTb A CZBOpHAOyH AHCAHAOpK BECkpEK^.
TOypMCkipE Oy^ KOTE^K CA CS^ r&pTE n;f^KATEAE. AipEHTS^
CKOyAATOyAK AAWpU^HAOpK lUH BEp (|)M BlOy J^ BEMIE AAAHNK.
^. He ACTE a TPEA HAPTE he TpEEOyAlJJE KpEI|JHH0yA8H.
ipiE.
P. ACTE TilTKAK HOCTpoy ME-Oy ^B^LfATb ^COyiUK IC. X^- "P<
208. AncAH. Maaeh. 01. ujh ilynb ne. |
J^L. 3h WME-HAUJK p8AAA\Htl|JE C& ^IftAtVEAIlb.
P. TaTKAK HOCTpoy HB EI)JH ^ MEpiO. C({)HlJl'kCK;;-CE NOyMBE
T%oy. c% bTe jfinikpifkHh ta (|)Te boa ta KoyAA ^ MEpto. auia
UJM npE n;f\AM^HTK. nHTA HOACTpA^ CZlfTwC/f^ A%-HE HOAW ACT^M.
UJH lApTK HOAW rpEUIAAEAE HOACTpE. KOyM EPTK[aAK] UJH NOI
rpEUJHUlHAWp HOippH. UJH HOy HE A^Y^^ -t H/f^HACTE ME HE N;<>^
B/f^B'klJJE npE HOH {^t X*^*^^'^N^V'^- 1^'^ ^ '^'^ ^ ^IVApKltlE Uli
1
nST'kp'k UJH CAABA ^ BEMTe AAAHHK.
209. J^L. K%TE I pZH^oypE A^ AoyKpoypE ca he KoynpiiHAEMh f
poyrA^MioHE.
P. /^OAW.
J^. KApEAE-Ch AM*kA*k.
reca, marturise^te uin boteztt, sa sS. iai*te pacatele, atept&mtt scu-
latultl mo^ilor, i ver fi viu in vecie, aminii.
I. Ce laste a tre!a paii;e ce trebuia^te cre^tinului sa tieV
R. iaste tataiii-nostni , ce-u inv&tatii insuii Is. Hs. pre s,fostolh
Mathei 16 i Luca 55.
1. Zi oce-naii rum=te sa fn^elegemii.
R. TatSIii nostra ce e^ti in cerlu, sf/n^esca-se numele tau, sS. viC
inpS,ra^ie ta, fie voia ta cum in cedu a^a i pre pamantii, pita uoa*
strS. s^iosA, da-ne noao astazi, i larta noao gre^alele noastre cttw
ert3.mii ^i noi gre^i^ilor no^tri, i nu ne duce in iiapaste, ce ne ^'
bive^te pre noi de hiclenuZ, ca a ta e inp^r^ie i putere i slavs
in vecie. aminii.
1. CS,te rilndure do lucrure sS. ne cupriiidemti in rugacluneV
R. Doao.
1. Cai-ele-sii aceleV
lOR
P. jWHAKovHTiSypa uiii fi,yn\'\ j^i xaP"*-
.J. Me acte mhakovhtcym uih A'ItoY'^ A^ X^P"*-
P. MHAKOVllTOYpa. *tTE AHtA KXIIAh NEpEMh HEKA A^'U A''""
HE;e8 uih ABEMk ppEoy UJII IIEBOIIJ^ IIOdCTpi^i. (l|ll(TK IIOyMEnf
AA AoyH npE agoyTopu cs-Ati kem.t^m.
9,^. Ie AflTOyAb I AE X^Pt*-
p. A'^TOyAh ,\E X-^pli At'''* '*''*feA KailA^Y "* ftA^V^M'' AMHIITE
AE TOATE l|liinTEAE RoytlE &\f ftOyn A^WHEgEOy UIH /\MK X-IP"*
Aoyii npE^ xc
,^. KSTE AOyKpOypE TpEKOyeCKh tX i| .f pcyrxiBHE.
p. 4ltHHH AOyKpoypE. ,\e;^T2II IIOp^Ht'k.VEAE. KX A^A\NEE0y.
ioy nop*HiHTh uiit Joy A'Acarn ex poyr^Mk. (1 ^o-iw <|>xr;i-
KSU.AOyilTOY-H'koy KX he BA npE IICll .\CKOyATd. H TpEA KpEA>l!lli|A
KK TOJTE <|xrsAoyiiT8pAt Aoyii i\^mhe5e8 Koy kpeahiim*. noyA\fln
ex AE rioyrcMh KoynpiiUAE aa iiox. i1 iiATpA i-kpEpE rpEh' uiii
M IIEHOHE COyiJ-AETOVAOyU UIH TpOyilOVAOyH. (1 IIIHH-b Jf AA KOyM
L HayME TpEEOyAIpE ex H'kpEMh CX BEpll tX l)lm UOyn^AH MOyMEAC
lAoyH tc. xc.
1^ KXTE N-bpEpil CXHTK jp TATbAK HUCTpoy.
1 Uilcuitura i datui de harti.
L Ce Ist milcuitura ^i datui de Imrtl'-'
It- Milcuitwa laste accTa, ciludLt coromil ce-va dola Dowuezett, tji
*'nnfl grefl si nevoiii noastr& si'dntfl niiniple al lui piv ag'iitorlu
hSlAH
1 Ce e dutulQ dc harfl '.'
H. DutulQ de hard laste acela, c&udu ne aduccmi^ aiauite de toate
'*plele biine ale lui Domnezeu ^i dfimfi liarO lui prcin Hs.
'M Cate lucrure trebuescQ sa tie in rugiicluneV
"M Ciuci lucrure. Deintii por^celele. ch Doinne/Au au poriiucitil
an iJtsatfl sS rugflmQ. A doao, fSgAduitu-neu ci ne va pre nui
'*wlts, A trela, crcdiiita cfl toate f^aduituiile lui DoHmczeu cu
oediDji nuinai sH le putemil cuprinde la noi, A patra, cercre greu
V Wvoic suHetnlui ?i tnipului. A cince, in al ciii numo trtbUifa^te sfi
veri sTi Htii, iiumai uumole lui Ib. Hs.
Ciite wren saiitil in taUUil-nostru ?
212. P. UljlflTE itplpll CXllTh. TpEH-Ch ftH^ ASE ,\f Bl.lllA |
nATpoy H-kpEpE ,\EIipE Rl'mllA AHEI|mi MyWM
JK. He A(TE .1 tlATpA lUpTE IE TpEEOyAlflE CK I)|Te
HOyA.
p. GoTE'OVAh KOVA\ M\ CKpltCh t<[lHTCV^. MA. EVr. Al|(
KAiih MAH Anoii. oyiiAE V'CE A^'W'iOY'^ ^vVWHESEOYamiocti
II-MAtlH .]! TOATA AOyMt ^IBHIIAIIH TOATE AllMKHAE I
Jf HiXIAe\f TATMOVH Cr|niTk. OIH mpS 5HHE .f tVTI
213. A\aPKO I KAnh MAH AnOII. HItHE RA Kp-k,\E Ulll BA <|>M I
IICnXCHTh BA cjni. HHHE lApA HOy KA Kp-fe^E HEpllTh 6.
.ft. He ACTE a 1111114! riApXE 1E TpfROyAlJIE KpEljIIIIIOI
iptE.
p. KoyWEHEKATOypA \i.\.\ rip-kCTOM,. HE ACTE CKpH(.>; AB
EVrAMCTtl. M*. pS. Mp. %\. AOyK. pA. lUH tljUITOyAh
J^. 3h l-kAE KOySHHTE.
214. P. ^OMKoyA I A^^wfE^toy ic. x^- Aoyii-v. inn,>\ aw w i
EArocAosii. mil |>P')^'^^CE mil \kfi,i oyHEiiiniiAwp ciaii.
AOyAltH mtl A\.tillKAI|>l. K& AHECTA J.CTE TpOyilCiyA AfTE
K. ^pte cereri sfintd: trei-sH diin lale de viafa
cerere depre vila^ ace^tii lumi,
I. Ce laste 0. patra {larte ce trcbula^te si^ ^ti(.> cre^tinu/?
U. Botezula , cum au sci-isil sfdCntuI Matlir'i GvafiglK^liBJ
mai apoi, uttde rXse I>omu/ DaiituezeulQ Dostru Is. Hs.:
tontt'i lume, iuvAlati toato limbile, botezafi in imraele Tatili
1^ Iar zice in cvaHgbli(i Itu Marco cap mat ajwi : cine
!fi va ti botczata ispflsitQ va fi, cino lara nu va crede -
va fl.
t. Ce laate a cinc6 parte ce trebula^tu cretjtinului s& ^Uq
R. Uiunetioc&tum dola pn'titolQ, ce lastc scrisiV de srin(ii
liHti MiUiW Mill, M'trco 6-1. t,uca lO'.l, ^i sf'Iiitultl Paveltl
I. 7a c^le cuviiitti.
K. Doinaul l>otue/eu h. \h. dup& cina to u piU yi I
frAmso ;i drxlc uounicilor s&i iji /mo: luati <"*^'^ ^" kapocaobh.
ON f;kf^t OY^EHHMHAWp C%H. lUH HCE stltH TOllH AE;^Tp';rkNCh.
IS.IMECTA ACTE CHn|vEAE AAlEOy A^ ^"^M^ NOAW. NE CE BA B%pCA
j^OITK BOH. A^P^HTb AI\OYAl(H C'A B'a CE ApTE n;i^KATEAE ANACTA
^itfitH noYpoypHA'k. kxhak bel^h ({)ahe noAii'kHA AA'k:-
CipHc'aM e8 noHA FpHropiE ^h^ M;i^X'^^i^- 4^ maeae a8h BAThpb
EoVAAOymApIO KpAIO. KAPTE HHpH C% 6A ^TpEEA KOy AATOyA CA
' l|liE pZCn8llAE. IAp% HOyAllAfipOYA AHAWp. AEAA fI/\AAI\. /;. p. El.
If. IN. A^A-^ NAIfJEp'k A8H XC /A. X- ^- A^**
me ; a^^ere i paharii luo dupa cina i blogoslovi ^i dede
or sai ^ zise: be^i deintr'ansii, acesta lastc singele mieu de
noao, ce se va vtoa dereptii voi dereptii mul^i sa v& se larte
; a6asta face^i pururile dindii ve^i face pomena me.
bis'am eu, popa Grigorie diin Maliactu, in zilele lui Bat(Srti Bui-
priQ crala, carte : ciri sa va intreba cu altu2, s^ ^tie rS^spunde;
larS,
iini/ aiior dela Ada/n 7115 ai, dela ua^^tere lui Hs. 1607 ai.
NOTANDA
1. finalul u intreg numai iii KoyMS (202) i KxnAoy
cite singura dati, er pe aiuii tot-d'a-una h=:^ri.
2. ^ tutrebuin^t ca nasalS. vocal& numal in un: o\ji
i 'n compusele cu in: ae^ (202, 206, 207), a^wT^txh
AM^TXM (205), AEJ^TXH (211), AEJfTp\\\NCh (215), npBJfiU
200, 203, 206, 211), nEjfTps (203), dar^i npEN (208),
Tpoy (201).
3. -EH- = actualul -iw-: kKbente (199, dar201, 214
bhnte), K8BENTEAE (203, dar 198, 201, 202: koybhnteae
MEHEKA\TOYpA' (214, dar 199: KoyMiiHEKivrSpA), ^ovmeheka
MEHE (200).
4. confusiuDea liitre o i^i ii: ^\oymhe5eS (205). ,\oya\mi
(213) i A^^^^NE^Eoy (196, 198 etc.). ,\'^u\he5m (200).
5E0VA0VH (200), WMU'Ah i VVA\OYAK (196), IIOTEA\K (202)
TEA\K (212).
5. 'A peiitru o: [me] b*aa\k [HCirAcii] (203).
6. -fe pentru -c-: .^ntA'byEA\K (209)~.]vntA*kyEANK. a\ov
(199);
e pentru --fe-: HEpEA\h (210, dar 212: YbpEA\b):
109
i ^i tY, pentru -iv sail -r\: heboh;^ [noactp;i^] (210)^ hebohe
[cy)v-^^CTOVAOYH] (212), iicn^CEMiE [noACTp,i;](206), jfnxp,Tii;TE [ta]
(209 > ;
e jcientru -i: kene-ba (207), [nATpoy] n-kpEpE (213, dar 212:
M-kpEF^ --M) ;
i '^p>entnx ^e: [cr] i^iTm [wMoyAh] (197), dar pe atnri: [ex]
l||l6 [[ M^ NE-oy J^BZ^ATh (208);
hiatul inlftturat prin contrac^iune : pRCTMKMMToy-ck8 (206),
11- alte particulariti^I vocalice:
.ME^c (201);
A^KA (203);
^PiHHM (200);
AiiocTOAb (205) la plural, dar ^i aooctoam (208);
, A^P^nTh (201, 202 etc.), AEptnm (203), ^EptnTA (207), ae-
f Ptn^e (202);
^ Ujace (200), dar tot acolo a ujAnrt etc.
12. in catechism n intre vocale nu trece nicl o dat&in r,
afarJS. ^^ hmaaepha* (202), cfr. mal sus p. 96;
^ adnota^iunea finaia a lul popa Grigorie; nhph (216)=c/^.
1^ - ^{=,dz) nu se intrebuin^6za nic&iri, ci numal (=^), a-
^^^^ de cifra e=6 (208, 213).
no
15. vocalisarea lul n prin urm&toriul i: ah, amawp (2:
16. nevocalisarea lut r in acela^I posi|iune : BEpn [vftf
(197), REpM [c|)m] (200) etc., 6v o data chiar dispari^iune
i: rep' (208).
17. alte particularit&^I consouantice :
.MUHiii^EpE (215);
JK0YAS> (207), dar AvoyTopio (210):
pACTHKMHToy-ck8 (20G) cu -en- = -//n-.
18. CAMTK la prima pers6na singulara : [Eoy] cantk
^i la a trela pluraia : [i|>xkovte] cahtk (206):
pluralul c)^HTK rcdus la ck : rpEii-cK (212), kapeae-ck
19. tbrmi tripla : A^-f''"^" (-H)-) A"'fTA" (205), a
(202).
20. nic&irt ^ ci numal tul : Aoyii a<^*^^"^5^' (1^^
etc.).
21. pluralul cu -ure : p^HAoypE ae AoyKpoypE (210). ac
pE (197 de 2 orl, 211 do 2 ori). etKSpE (206), c|>o.\ocspE
22. genitivo-dativul femcesc cu -tei : AoyA\TEH (205).
H4i;TAIwltTEN (198).
23. dupla articulare In constructiunea substantivului
nitivul : moyme-ae .u .xcyii (210).
24. tntrebuintarea corecti^ a articlulul aJ : aak aohae <
A Xi^ (201)^ 4^ILKkT0fftldA MEpi^ASlI Ulll AAK HIIALT^HTSaSh
KOytNIITE A.\i AOytl A'^^NEI.ES (201 ^ it^AHTEAE KON'NE AM
l211\ JL\ Koyw MoyMi (212) etc-;
artkhil porepodtiT al contopit cu substantivul ce pi
ca ^ dnd ar fi postpositiv : ;tME koykmnte-ae caae (19?
202) s=: cmrimte ale sate :
al cu sois neotnd : nemhka nt acte a.\ aSn <20iK
25. impfificmtiviil - lipsesce la ordinalul masculii
AciE v202,2t>5iL x\ THH.\E (207\ dar se adaugii la :
Hik%-k ta02, ?VKTiL\t 0-16)r M insA la autwuiAEpr i2
2G. ordinalul femiuin luat tii sens neutral : a tpea ^o\otk
21. a pentru ele : nx^KArt^t HoacrpE c% Af ii^emii koyiioai|ie
^VfL EN (sic) npE MOH C'A HE CMEpHMb (202).
2S. participial substantivat : aatoyai^ [a^ X*^P^J (210.211),
^An-TA [aoy/i^Teh] (205)^ ckoyaatoyaii [Mwpi(HAOpk] (208):
cKSMiupkT (205), prin errtre graficA pentru ckSaaiikpat?
29. perfect arcaic : j|ibhce (207). ^k^i (199. 204), dar
me&iri (f^tiE. ci namal aoy 4)xkoytk.
30. substantiv nearticulat dup& tot : toate k^kSpe (206).
31. constmc^iunea cu pronumele enclitic : hehe aiioyape-h,
[ini <|)ATA-M (201).
|, 32. propagina^iunea preposi^iunil : aa bpanio aa Icoyc (202).
33. propagina^iunea pronumelul : a'^-ne moaw (209), he hi;-
EAStl|JE npE NOH (209), HE RA MpE HOH .\CKOY\TA (2ll)i, HOAW
W EpTA (204).
34. KApEAE wAiwA (196) = carg e omuL
35. elipsa verbulul ajutiltor : KHHOYHTk ujh .^rpoiiATK uih j|i^
m (207).
36. condi^ionalul sd nu (^ tot-d'auna distins in scriere do
i^flexivul se : ck b5^ ce apte (216) Ifnga ca ca lapTE (208).
37. 9& cu sensul latinulul si: c& REpM (200,216)= dacA
frei.
38. pre cu sensul ^prin^ : npE iHHE-ujk a'^A^'^ "P^ Movch
QM A^AW TAKAE (199), npE HHHE-UJk A'^A^ A<>^N^%^^ EVArrEAlE
(204);
pre cu sensul ^pentru^ : npE A^oYTopio ca-ak KEAAi^Mik (210);
pre de'naintea acusativulul : he jfisAivf^ iipE KpEAHNitA (203);
pre cu preposi^unea d^: in sens ^despre^ : itpEpE a^^pe sT-
^ A1EI|UH AOYAIH (213), CZ fpZHAlk fi^i^pi X^CHA HEAWp ^tlE
(201).
39. tx npE HHHE =z? (204).
40. r.ian cu sensal *ca, : KoyM hojw me e.\ e
41. o=*ad, : iuxA"b a-Ae(*nTa (207).
42. cine cu sens *care, : acte ahsm wmk shhi
(196).
43. AAiRsip4=: *adevert, (197 de 2 ori).
44. MdHHTE = 'maS nainte, (206).
45. dativol pentru ablativ : [cs nk no<|>Ti(iH] g
ItElE MOYApC-H HEHE (|)ATA-ll] (201).
46. inversiunea sintactic& : cs he npEHTpoY
(201), HE BA npE HOK ACKOyATA (211).
47. A Td E .fnapbtflE uih nsrkpii (209).
48. i(mi:=: lat. en, gr. Yjvt : ahh cx rpKHMk (2
49. slaTisme mal insolite : npttroAK *tron,
nitTA *p&Ine, (209,215), WHE-Hjuih 'tatftl-nostro
50. Bpaxoy^ (199)= si. Bpxx* *vtrf,, dar deja
lul X In /' no4>TE()jii (201 de 2 ori) = si. noxo'
51. MHiVKOYHToypa (210 de 2 ori) explicat priB
NEpEMh HEBA f^e\.\ a^mhe^es, dela a milnui^ bohei
7Prt/t *a desmierda, caresser,.
52. ungurisme :
hasna *folos, = ung. haszna : x.\au\ lEAwp z
(201), cfr. torn. 1, p. 17;
fioYAACYSiapio (216)= ung, Bohiizsdr 'Baltasar
53. X".^*HOYA (209), cfr. t. 1, p. 436, No. S
54. marturia ca Roinanii nu Sn^elegeafi limba
sericel : h WHE-iuiub p8M.T.Htipe cs Ji^iitA-k^EMk (2
55. accentele sint puse rar. generalmente cit
teza ^i astiidl;
113
^cceotua^une scft^uti : ANt'A (198), TATkAoyH (198), <}>Tio<-
^y'M(198), niATp^Ai (199), A AOA (200), aomme^ioyaoy'h (200),
aiiH(201), movmeVe (212), MtpiM plur. (213);
Accentaa^one urcat&: KOTE^oyAk (199, dar 213 : soTE'^oyAk),
fofSENTE (199), k'oybhnte (201), KoyKOYpTE (204), j|ik'hh^^\k
^(208)j poyvMM^ (211), p'ovr^iioNE (210,211), k'oyaaenekatoypa
do& accente pe acela^I cuvtnt : kpeijj'hhoyaoy'h (214), no'c-
rp^oy (199), woya'atoyak (208);
accentarea monosilabelor denaintea altor cuvinte neaccen-
Ue : Kpt^E uj'h sTa^ (196), ;'h itAE ^tHE (199), hoy 4^tH
lAprSpiE (201), hoy' ae noATE (202), c*a a'e noTEMk (202),
N ^rfeAC KOYBHHTE (214) etc., cfr. mal sns p. 64, No. 56.
56. pater ic :
dupft r ^i I: aaoya'tk (198), aaoya'i(h (216), aaoyaVe (200),
1A8M (201, 210), aa'koym(212), aa'aoma^ (205), aaVoya (216),
ooya'ta (211), aama'koymtoypa (210 de 3 or!), EoyaVy^'^P'*
216), cxp'Rt5A^ (200), A^oAp'rk (204), aaop^him (207) aaop'hm-
ko^ (208), noYrkp'MMKOYAk (205), Ai^^pVoYpHctipE (208), mp-
n (208), ap'te (216), ipVkMk (209), bep'c|>m (208), rapVe
(208), Bxp'cA (216);'
dapi n: c&h'tk (196), mhhNii (198). a HHHNt (200), Koy-
jUin'te (199,201,202), iipehNe (203), kpeahh'ua (203), lIoHTk
(207), psH'AoypE (210), a\:ihVe (211), nop;KHN'feAEAC (211), akah-
U(H (215), kzh'ak (215), jjiTpiV^H^Ck (215), chh'meae (215), ^i
iipi m : <}>P<lap& c="" :="" pscthk*hht8="" (206="" ^7="" ort(^&fia=""
catechismalul="" generalmente="" este="" mal="" con="" *qate=""
decftt="" lul="" popa="" grigorie="" nolti="" predilec^iunc=""
pcntru="" oy="" !n="" loc="" de="" 8="" 114="" h="" se=""
tntrebaiii(6z="" o="" potriy="" pentru="" d="" i="" a="" ane-orl=""
eld="" tn="" acela^i="" cuvint="" rarh\h=":tAtd\il" (196="" etc=""><)
^B;i^LthMbz=iny&^
(202), Ai|iEnT(%Mk=:ateptdma (208); dar la mijloc numal ca
^i la cap&t numBi ca ii. afarft de ^M\Th (206), n^prn (20^
C({)&HTb [SECkpEKA] (208);
f6rte rar jf^ alternezft cu a, ca in tata^ak (203) lingi tati
(196 etc.) satt iAp;*i (214) lingft rapx (207, 213), in gem
ih fiind preferit la finea cuvintulul, unde z apare numal <
cep^onalmente, dar figur&nd adesea ^i la mijloc, bun&-dr& ti
d'a-una in cavintul n;KKATE etc. ;
lA i A sint de tot rare, eel de'ntaiii intrebuin^nda-se
stematic in iAp% i eel-alt in acte, er ambele altemand in 104
(208) satt rapTk (209) lingi apte (216).
58. compara^iune intre ortografia Catechismulul i^i ac
a lul Coresi, ve^I mal jos pag. 118 119.
IV.
O PREDICA
1619
O PREDICA.
^NTRODUCERE.
1 . Textul, pe care'l public&m mal la vale, ocup& la fiiiea
manuscrisulul pag. 232 46.
Este cea mal de pe urm& din scrierile lul popa Grigorie.
opera b&trfne^ilor sale, dup& apr6pe patru-^ecl de ani de pre-
Ca cupiindere, nu e ee-va nofi. Literatura teologicft grec&
^i cea slavic& stnt pline de fel de fel de predice, omilie ^i
eomentare asupra ora^unil dominicale. Chlar rom&nesce, d.
Qparia posed& doft fol de Tatxa MocTp8 k8 t*ak, Intr'un ma-
nuscris de pe la inceputul secolulul XVII. M De acela^I na-
tiir& e ^ lucrarea de fa^ a lul popa Grigorie.
Ca limb^ tns&, acest text este de o {nsemn&tate nespusft. E
mal important decftt chlar *Legenda Dnminicel^. Afarft de
particnlarit&^ile proprie gralulul dela M&haclu, el se distinge
prin . nesce arcaisme rom= generale, pe carl nu le p6te g&si
dne-va. grftm&dite intr'un spa^ifl at&t de restrfns, nici intr'un
alt monument din trecutul nostru literar.
1] CipariQ, Chnstomatia, p. 114. C&t pentru limba acestul manuscris,
cfr.
Arehiv pentru filologia fi istofio, Blaj, 1807, p. 4836.
118
De^i sci-isa la 1619, art-stft predicA tie presinta n 5
mult niai veclie decit acea (lin publicatumilc IqI Coresi|
Catechisinul dela 1560.
2. Dam aci pe *Tatal-uo8tru, ai lul popa Grigorie iii com
paraliuue cu cele trel texturl romane, pini acura cunoscute, i
oratiunii domiiiicale din secolul XVI:
1*. Diu Catecliismul dela 1560:
2". Din Omiliarul lul Cores!;
3". Sci'is cu litei-e latine de cMrft marule logofat moj
uesc Luca Stroici i cnmunicat la 1593 istnricului poloi
nicki.
Din acesta scurta compara^iune va resulta ci :
1". Coresi n'a iftcut decat a reproduce la 1580 pc |
nostra dela 1560, modificiindu-l numal In ortogi-afiS;
2". Textul lul Stroici este o rudac^iune moldoven^
dependinte, ce-va nial arcaica decit cea bra^nveni;
3". Textul lul popa Grigorie iutrece pe tote prin (
vatism linguistic, pAsti'And piuft si pe n din RJ^iE=tJini
venial, pe cai'e cele-l'alte texturi I'ati mulat deja in I
care pronuutat pina asttl(JI In Bauat ^\ w Ha^eg -
timpina, dintre vechile n6stre tipftriture, iiuniai in Palia c
Oristia din 1582.^)
CATECfflSM 1560 :
TATbNIi HOCTpOy HE EIJIH ^
HEpW. ((I)HlcbtK.li-E NOyM.\E
TXOy, CX KIE ^n-Ap,Vil(iE TiX IJME
BOA TA KCyA^ J[. MEptO. .1UIA Ulll
npE nAM,T.iiTi>. nuTA hoactp*
tKltlWCA A^-HE IIOAW ACTiT^H.
lUH tapTK HOAW rpEUIJAEKE HOA-
CTpE. KOyM EpTliA\K UIH HOII PpE-
UIHPAWP II01)IPM. UIH HOy ME
CORESI 1580 :
TAT,liAh HOCrpii >iE ,
ipiif({iiii|'kcK;t>-tE HoyMH
CK rTe ,]lllSp,Y.I|iA TA. I
TA KOyAll. -f lEpll XW1\ I
nXAf^NTh. nilTA HOACTpa
tApT^K IIOAW rpEUlAAE/VE I
KOyA^K EpTA\h UIH HOHI
IfllAWp IIOgipH. lUM K8 'j
) CipariQ, Prinapie, p, 144. dr. Chreitonialia, p. 79,
\e\"* M'^ MA^IIACTE WS ME ^K,f^-
rkqiE HftE iioii ,^E )(iiK,\-kiioyA.
Kt- M* I'A E f nKphi^E mil lis-
T-bpt Ultl CA.1R.I .f BEHTe A-
.p llnACT HE ME lt^G^R'|;i)|E ||pE
MOM ,\t X\irX'kli\h. K'A A TA t
.^nxp^Li'u mil n!>r^p'k mim caa-
EA ^ KEli'E .U\MHh,*)
SIKOICI ir,93 :
Parintele iiostru ce esti in ceriu, swincaske-se numele ten :
Tie iaperecia ta, se fie voia ta. liomii ie in cpru assa ssi
pre pemintu. Peuia noastre secioase de noai astedei. Ssi iarte
noae delorijle iioastre, cum ssi iioi leseni detoniiczilor nosstri.
S nu adiicze pre noi in ispite, ce ne mentuiaste de fitlanul.
Ke ie a ta iiiperecia ssi piitara ssi cinstia m veczij vecilor.
.Aiaeu.''t
I'OPA GRIGOHIE 161!) :
LxXAlk MOCTp^i MilX Hi EI|J)1 ^ WEpiOpE. CE C<|>EH1t'kCKi^-CE IISAU,\E
K CZ BLIkE .fniApXIt'lA T.I. UIM CE <|iTe BOA TA KA ^ HEpW IDM lIpE
Mli&MXTh\ nX.^P'k MOACTp'A CXI(MW.\CA ,yi-V MOAW ACT'ASH. Ulll AACX
KM rpEUIA.\EAE HOACTpE. KA UIH MOM A2CXMtf rpEUIlll4t1ASpK MOippH.
18 HE XS^e HOH Jf. HXPlICTH. [he he H^EXE'kipE i\(Y) XK\'knS.\. KA
1 Ti ACTE .]knpXl(iA UIM CItAA. UIM CAABA ^ BEHU EEiiKS.VHH AMHMb.
S 3, Dai- arcaismele cele mal pretiose, fonetice, morfolo-
giee, lexice ^i sintactice, sint cuprinae nu in cele c^te-va ^i-
rarl din Tatal-n^stru , iinde ele uu putead sit !ncap& , ci In
ex|)licatiHnile lul pnpa Grigorie.
Le vom vede mal jos in Notanda.
S) Mil ma p. IM.
*J ''ipariu, CltrtBto'i'diia, p. VJ.
^) Swiicki. Slntala %pK ^E XHKAEHIlJ8r8. LUH f^A-KA l^'lE .]^ 6
T8T8pOp8. EVPATe. pWAr%HJ\8-Bh. CA N8 rp&HL(H P&8 K^
233. AHAAEH RApE-AE AAA8 K& .^NTp8 M8ATE K8BEh|tE AAE
A80HLtH B0p8 H. N8 Bh ACEAA'ApApEL^H A0p8. ALUA eHME
HpEAAA C& K8VELtM AATE. E K8 AHAABA CE rpZEl|JM r&HAHi
Tp'AIOpE. KA HEA l* KOpH tC ^HI^E-
I K^ri, BH-fipEAE CX}^. HTaU. II1E. T4ThAk HOCTpK HEA IE EI)IH
^1 tEpMpE. A >(E IUH{?) .fllllEAEIMHp-fe CKiJIAITCaKH. IUH Jf, HpEMA
CE ^pA,\l(K iCSlipX ,\E lEpK. KA .\0Htft^. E.\S AK i|)A[ITS HEPKAS
Mid nijAllk]MTSA8. BRCSTEAE TiATE lUlt HIKXeSTEAE. EAS" ll"b({ ,\'^''"'
Tp>'i!S.,\H,fTp'0 l|mphHE,HKl.. EAJJ IcfcS ^ATK BXpTSTf. I,>8 4*8 A
ATS
ft-HKht. (UM M'ApK. IUH DHIOApE. CllfiE CHAA ,\S'M CTA II Jf
IlKpAIIMIITA
I CE JftMt .fH A-tt\|1t AMII. KX EA8 (|-fe)! AAT8 SUltA IUH SKAE
I. UIH lAC AE MOpTE. IUH .fRiEpE fi,lJf, AKOpTE. Ulll
rpE EA8 Ck CTAH K8 REAMIIA lUtl K8 tO({)AET8A CA A'H pXCPKNCS.
i VfcH AtJKpAT KS nEANItA. llf*IE k8 oy KIKIH' ItS 1)01(11 TpiiWE
l4.-ET(iRgheIio : ^'M' TatilO TOBtni m Vart treboi, aint Incft dp
IttfOtn/ TDstra,. l^ti Dornneijei] ilnrinia ta, ^i in^l^(![e toate
cugetelc
lUt, fi v6de toftt fi^Arilo talo ft plecatu/ tilu. aits incA <)o
cuvfiii-
- EvangheUe ijicp : *a^ amu si vil niKati voi., Voi, bote-
I s^ti ID Doiucle TatAlui fi Kilalui ^i Dxliului sI'diitQ, tA in-
I grii^i ^i cire chema^ intra agluUirluIa tilu, de nil cu i-
I an socotftfti ca txia intui'ecatii. coo cc au inturecatu dupA va-
! de^arta, de uu vora se la^U-g^ bilnrele au. EvaMj^hc-
*TaliU(l noatru eel ce o(ti in certuro,. Ace ^ fO Iiit*''''P-
i 91 in irema so lnral(i asupr& de ccrlu, cS Doinno4cu
I cerlolu ^ pAmSntulu, vatjiituli! toate t;i nPvfl< E CKXp'IKAp'k
i^llMllHAOpS. UIH RAZHIJEpE
AMdpb'. mil TOAT& M}!.fKa. KX t\$ KS IIXKATUA ^H1
rKMEOCkipE WMb'A. AIIHTE tl'^XA MKHApiA. Tp84>A. AKKOMl
pEBllHp'k. A-kll^. KCpBtE. i|>opTh'mAro. mil AOtIS X^iitk t<
HEAEpEHT^T'b. KX H8 rpXEI)lll TATA\ iVITeS HE TATXA H0(
237. AEpEIIIE I T01|H CiIdII^III ASII CE 1(11 <|iTe ijlpAllll lii,t\A
SH '
4)EH0pH MXAb'AApE a8h <(C. EAS h'i'-II KAIISA NOCTpS E AlJl
KAHSA i-E 8E8A8. EVrAIE. 3HHE. CE c4)eHll'kcKX-CE KSA^EAE
AM'b ellHt. (|)^ HStI C([>Hi|ll C% CASB'kcKX-CE KK HOH. Hi
CAABEEH TAAE. K&Wp}{ EA8 EOWTEeATS-m'AMS. CE Cl|>Hll'k(
Jf.H C8(jlAETEAE HOACTpE. UIH .fHTpK KOWrkyiOp-fe IIOACTpl
AAE IIOACTp-k GKpE A8Kpb'pE C'A llpOCA'/tH'kCKK-CE llSA^EAE CA
TAAE. HS A&CA ItOII CE <[lt1A\ plAII CE HS CE WKKp'kCKK CASI
iZHIJEpE
T&t&l 4icc: fii buini, cu ijise elu <>AW BfJfpETX K8 CAABh
. TbpEMl! CE bI^E ,\X^\ i\SH. IUII MIIASM ^Tp*XpEMIIAE tld.lCTpf
Itl fl8TE8 (|'-*''^ "P* "''* M^*'"- *^^ Ci]>*TS" RSpK. ,\( KS RSfK8|p?
t
rlE AlpEIITZMk RE^pETKA \Sn. UIH .jIBiEp'!: MU'ptlllAOpS. IUII ifS-
HXAXHII,\);-HE ClipE MII.U CUREfll ASll. IUII ClipE CA^ffiBA
hoAcrps. ivpaTe. IUII ce t\t koa ta ka |iii|it f lEpio mil npt
nwTi*: kSmS :|i ifpw .jLVEj/iti boa ta iIiakb. uih .fitpeovpx
CXirm AUIA IUII HCH AICnpE (IXM'AIIT8 boa ta ce (|)A^EMt).
^OMNEHti AUpE-ll IUII .JklipEOypX Kti T01|il Clt)ENI(lH TXIt CX
flflillMf!. EVrAlE. llA^pi: IIO.ltTpH C'AI|HU'ACA ,\*'V IIOJW atTXeM,
ftanftt rpXAgiE i-b ie acte. iliiip-b woAcrp'* he e whs a ()iii
r TXpHi .ICTK9II KtJBXIlT*;^ All A^M'"***"'- M* TA-ll KUtflHFA ,\t
tAV..fpl. TIEAHItA AtiH Xt, ACTE IIXfpE CTXTttTljAttll IIOCTp)<. Mill
>. TpE2;8IITli., lapft-
^taftc A doao veiiirrtA cu slavi moi'i^, Cf'-rnniu so viinc D-
kl lui, ^ milai (V) intr'&remile nonstm se putemn face pre vnia lui cii
!tvbaru,dc cu bucurie se uqtppUiina vdnrctut lui ^i iuriorf- morttturu
g'ndptuJ, n&diliiiclu-ne sprc niila slaveei hii hi spre slujha
noaatrft.-
Insglielic: *fi se fie vola ta ca iji in cerlu ^ prppilmftntu,. Cumu
cerla In^rii vola ta facu ^ iii)>reuri\ sJlntii, a^ ^ noi despre
TOla ta sL- faccmu; DoMinccfr^u iniirc-i, i;i iuprenrH en tDf,i
tlli sil fiimu. Evnngliflie : *p&tnW- noastrft s^tioaBa dil-0 noao
Safiu grJUoifto ci- ce lastd tirf- iiomtnl : ci3 e opu n & tArie
dlTtotu/ lui Domnetjeu, a ta-i cil^tigu 6e ni&inn>; ]>elita lui
p&inre st&tutului nostni ^i Irexvitului nORtni; ;i sf^ntul ;i
s&ogelo lui Us. pre Bpo^onic nooo ^ spro vila^ do i6ci;
asta^i i^^ osftodft sft ne cunierecamu cu ft/ilnXa. pelita lui
124
Llll KHpATMA C'AligEAE A8tl CE <|HI.Mt> T.ITA KX ,\0.\W(tX IIX.|;(I i
M'A^PE BriEA\S' Tp'klE ,^E A8ME KX SIICE i^OMIIOYA Jf TOATE Kfl'kMri
CK (t)Hltth TATA. EVrAIE. IIIll AACX lioaw TpEUI.lftEAE llOACTfll. U
UIM HOH AKt'AMM rpEUIIUtllAh'pS HOlJJpH. |\EpEI1HE UIH {ifiU^ ROWTE-
gnpE rpEuitiMh uiii p^oin i|>xrx[AX]iiTX he p8rxM ce aace hoh
MAN KXprOCS .IpATX HO.IW KA BpEA\8 pVttiA''^TOptl CX (jlllMt:. K1
'241.AIIIA BA AXCA EAS MOAW KA HOH i!pEA\b' { AXCd BIIIIOBdl^H.X^
HOlJipH. CE IICMEHH1JEM8 pEK Hb' KA AKCA HOAW. CE A'^A^P'"
pXlt A^PE"'''^* P^^- 1*)^ B-' i^^^-t- '^M"M^ *"-*^ ^"^''^ H^'^^' A^ A<"
MEEES. KA BpEMK (jlAHE HOH BEIHpHAOpS HOtppH. UU& UIH i
HA ({)A'IE HOAW tIETpEKKTt}. EVPAIE, HK HE A^'IE HOH .]l HSIUrT
HETApE CEMt< HOH IVAAIEpiH. .^EpEMTh Al'k HS NH <|l)UI
2-J'2. AE HXnACTH. IE K8 AgiOTOplOA ASh A^MHE|eE!!l pZGAApE CE AHl
Itltl AliKpb' AECECl|>'ApillHTS CE lip'lHA\HA>lt>. K'A HEAA SE-Ah .
HCnHTA KAftE -1^ HSHACTE. lUH JfrHllHTS BA (jM ^TpS li\S.
HEAA HE KA KKA"^ lUH-Ak BA Tp^liHE KS A^MTopiOA ASh ,\(lM\a
^ ciu'atu^ B&ngele lui, ae fimu gata, ck doaor^ p)ltnr& inquire J
U'tee de lume, eft ^ise Domnu^ in toate vremi sil limtl gata.-
ghelie: *i lasS, noao gre^lelc noastre, ca ^i noi I^sSjdu ,
QO^f^,. Derepce ^i dupil booteglure gre^imil ^i dopi i&g&i
rng&tn se lase uoao ; mai vflrtosu arat^ noao, ca vremu rftbc
tiinu, cA a^ va l&sa elu noao ca noi vremu Msa vinovatilaraB
se pomeniremu reu, nu va liisa noao; se dSderemu rftu dere^
nu va Iftaa ; a^a ni-i ^s& noao de Downetjeu, ca vremu :
vcciriloru, a^a ^i elu va face noao netrecutn. EvnHghlie :
duce noi in napastii- Netare aemu noi, oamerii; dereptjl ;
se cade sa ne d noi cu vola-ne In ispiti, cS. ispitele t
ei noasti'e credin^e ; %& avemu r^bdare de se ne rugfiniu c&ndlj
ciide, c& d^in ispite se nu ingliiti|i fimu de nfi,pasti, Cf
lui DomDe(}eu i-abdare se aveniu ^i lucru desesf&r^itu 8q j
ck ceta ce-lfl invencf ispita cade in niipaste ^i tnghi^ita va I
ladu, e cela ce va cM6 si-lil va trece cu aglutorlui lui ]
12^
K8 p^SA-IP^ M"" AE K.\ Tp-blE ;\CCT0MHI1Kt<-H. UH KSp8pS A^
CUB*. 1t- rXTHTX ,\t ,\0!AHtet^ 'ISAOpt! N \"a8 BKHTh' E^8.
EVTaHe. X"'*'^'^"*''^ I' A(>'*H'''\ ''E Kf )(AHIIllIrS,\ CXS KV^SS
A^-f
vepW. IIIH CKOACS l1,\A.W .fTAII WMS .\6^ pA. Illll IO,\A ^EA.!
n. \-C. Ulll .\M\}1 Mt>AIUI AS '"* V"''' I ft "S l15KXB'kcKk licit
,\t W^Mcfpil) yilKA'bltE KX EH IlK n'Ap'A (['M^^"'^ "C'^'*' ""^^ ^"
pS8. HE X'Oi^'^l'^'^^ Rp;it!liMAlllKAK |)X|\IIKX WAMEpill ClIpE HOII
111)1 ifldME IIEROE AOpS tlllt IIOAW. K.l p^AHKh IIIApiU.\E UIK ^TpX
.]L E.\S LIH llpllAXCTlt Sera. Illll QkRA Jf,\Ui\% >1,V\M. mil K-A-
sSpi. A' K>;.fp'ATArb ,\Hii |\iMv\nE?S. Illll (II mil 5ME8A. mil
PK^KKK ClIpE .pilC8mil \C. XttKA-kHriAK Illll .fTpK .f> ^ApllCEII.
.4. lUH .fiiiEAAph byAA I titpE iiEpHp-k (A. Illll .\M\m mkai(ii a*-
pEtlTAH-fe IIS AE WJAAEpH HE pSr'AMS CE HE H^KAB-kcKh, ME \t \H-
' KA-klll^A BpXfftAVimSAti IE TOi;il HE ^EMEHrkt|IH. ft,l CE Mh'-Ah
j' lj)ZrXAl'"MH f!^^ -fTpS HEAAHKh. CE HS IIEpHA^K k8 EAS. Hi CE
1^ OYPHMS EA; ;ftlTpS HEMHKk. mil HH CE KAAE CE A^ KA'ACTE-
MSM8 EAS KS KS[liKHT!^AK] ASH A^AfHE^E)J- ^^ ^ T'l ACTE ^-
rip&l|U lUH CMAA. mn CA.IBA Jf, BE1V.A stKlfASlI AAAMHh. .{ipAA-
ll& NOH dHlli'k ^H A^PHHPE C% ABEMS oytlOBZHHlttA TApE, K2 J|kA\-
i'r&bdare, ;ji de va trece doHtoinicu-i ^i cunir3. de shvrk cc-i
g&tili^
I Domnetjeu celoru ce I'au lubitu elu. Evfflghelie: 'hicleiiu/,
. ?) in dracti/ ce cu hlin^gu^ a&u d&4^ dein cerlu i scoase A-
l latfii omt) deiii ralu ^i tiida dela lis. !}i al^i mulfi ; de nu gice
ipe iabftvescS noi de oameri bicleue, ca ei nu n'ara face noao
till rau, ce hiclcuolu vi'&jma^ulu rfLdicfi oamorii spre noi fi face
! loru ifl noao, ca I'&dicfi ^rpcle ^i inti'fl in elu ^i pril^ti Ev-
E ^ Evva In^lfi Adarn, ^t cai}ur!l de buinr&tate lui Dotfine^eu ^i ci
al, ?i [sa] rMic apro insu^i Hs, hiclenuKl 51 intra in Farisei
t lada spre perire 8a ^i al^ii mal\i; derept ac6 nu de oa-
h rug&mii 86 lie izb&vescii, ce de hicl^nu' Ti-3,jnia;iilu ce tofi ne
fH, de 90 uu-lft fagaduimu elu intra neioica, ae nu perimu
ce se urimu elu intru iiemica , ri ni ae cade se-lu
tOuiQU elu cu cuvftiitulu hii Doirene(Jeu. [Evanghelie :] 'c5.
Ia&t imp&rfitilii ?i fiila. ^i slava in vecila vecului aminti,.
PItSi Doi acice in d&rnire, sil avemu upovilint^ tare, ca inipilratii/
126
245. nZpATSA A T0T8 n\CTE TAT&Ah N0CTp8 ^EJ^ HEpiO. UJH | H
rkpNHKS lUH CA'ABHTS. A^ C^ 8nOB'AMA/lh K8 KpE^HNlt^ T^pE I
r%NAHHA8-HE UJH U l|JHAI\ K'A X^KA^NHAS BpEA/l8 ^BENME I
BP&;RAI\AUJ8A K8 CHAA TAT&A8H NOCTpS. LUH HE 6EA/I8 UpOCAS
K8 EA8. arch K%NA8 BA BEJ^pH J^H CAABA CA EA8 BA ^A K8HI
ffill'A A8Kp8A8 A8H J^ BEHTa B'kK8A8H. AAUHNK : UHC nORK Tf
roplE AH M^XA^II^- RA-kT. ^5. p. K5. WT pO^KBO. ^A. X-
246. A/ICL^A. A/\AH. I. AHh. AAAHNh.
a totu laste tat&lii nostra dein cerYu, ^\ put6rnicu, iji sl&vitu, de
upov&imii cu credin^ tare, neg&ndindu-ne, iji se tim c& hiclSni
vremu invence ^i vrajma^2, cu sila Tat&Iui nostra, i ne vemu p)
sl&vi cu elu ; apoi c&ndu va veinri in slava sa, elu va da cui-^ dn
lucralu lui in vecila t^cului, amin. (Scris'a) popdl Grigorie di H
haclu (in anul) 7127, (dela Nascerea lul Crist) 1619, (luna xnif
10 (4ile>), aminfl.
^^
tlol M este iiitreg aprijpe tot-d'a-una. afarii
ultima consuniL e ai-uucatft d'asupra rindulul :
(233 de 2 orl). TSTSpops (233), totH (231), 245),
(2-14). x"K'*"feiSA (24G), X'lKAeHuisrS (233), -itpwAS
WMIXIITS (240). IIXMHHTS (240), riXMhHTSAS (235), A8
tm (235 de 4 orl, 236, 237 de 2 orl, 238 de
, 242, 243, 244, 245 de 4 orl, 246 de 2 orl),
1 de 2 orl). aats (235 de 3 oil, 236), asms (242)
(242), TpsiiS (235), BofS (234, 235), Rps8 (241
I, 242 do 2 ort, 24li), bims (246), raiiAiiHAS (234),
(235), {.IS] <|iiiTS (235), ({uiiiu)l(240), IJIAK8 a 3-a
W), cum (242), ciiT a 3-a pers. (240, 242), i|>>s
2 ort, 242), .(.iims (240), psyra" (233, 242, 245).
(232). pjiccwncs (236). miB (236), i|iIki.\8 (236),
(236), AiiBiiiiop8 (237, 244), .uups (237), beSjs (238),
(239), ijiipiiMTS (239), itps8 (23'J), ns-ruvB (239),
!31l), C8p8 (239), A\wpi|iiAop8 (239), <|>opT8uiArg (237).
% HA8 (242, 246), AtpinrB (242), BSxpimrr8 (243),
il|>ilHMHM (243), .]iriii|iiT;y (243), n,,vK (243), ME,\c>p8 (^iS),
(243), WM (243), WJitC (240), up-AiKMAUitiivtf (244), <|ixry,\t!HM
(245), lupiiMs- ('245), oyt)tiA\8 (245), gaxctemxms (245), iiHrkjj
HltK8 (246), C.\XHT8 (246), AKpKA8 (246), K0WTEiT8-M'AMS (23Q
une-orl frase intregl cu u Intreg ; eas aK (|i.\iits hepa8 tai
nxMXHTSAK (235), t\S H-bs fi,.\T6 TpUris (235), isAopH he \'*
bkiitS eaS (245), Hlii nepHMS ks eas, ne ce ovpiiMS eak (245), tt
AS eaxcteav&mk eaS (245), etc.;
nuniat iioa casurl peste tot. en finalul h=:il : rpEimiMh (24I|
(jiHMh (241), T.TXAii (234, 235), agwTOjtKiAii (234), .iijiin'
(239), xi"K'^*b"'\i' (244), [n8-jAh (245), SnoEXHMh (246), E (239 de 2
orl) ;
AEJf (236, 237, 243, 245), a'M* (242), ,^H-]iTp'o (235),
iji fl,tit (233), ba chlar cu vocalisarea totala: ,\it [M-AX-oiia] (241
i A* l-i'|>PKj (237);
OV iKiinK] (236, dar 238: 8m TATh, 244: sii pss), aiite
^i tot acolo : Minn) ;
pentru jf. ime-or! scris ^h: .^tiTpS (233), ^iikhae (233), fi
A'kgE (234), jf.uKv. (234) etc., ^r o dat^ pnn acoiiiodatiinie
.^MnzpiTSA (245);
peuU"u grupul -pp, veijl mai jos No. 12.
3. -EH- = actualul -in-: mehii^pocsa (237), Kb'MpKSA\8 (24;
K88EHTE (233, 234), AMiHTB (232), JffiEHIE (243. 246). C({>EHI
(240), c(|>EMn-kcKX (238), ^ewEHTtijiti (245) actualul
teece.
4. confusiuiiea iutre o i :
peatru u: .(CKoatauii (232), -rpEKOH (234), nepuiotSa (23i
HOME,\E (234), coiJuvETSA (236), aom"9e8 (232, 233
A0MHHE,\8p8 (232), KopBiE (237), (|)OpTSuiAro (237), ^011% (3Sj
241), x>i*<'^'^"'><^'^ (244). dar $i xx^'^''^'!^'^') (246),
a><|)hai\H).
7. t" pentru -c : sHM-k la presinte (238, dar 236 etc.:
jMni), [dAE] Hojcrpt (238), a* [^\^*] (236):
, t pentru -^- Kowrkvjcp'k (238) ;
f pentru -e : iicnHTu (242, dar tot acolo i hcrhte), hz-
(242 de 2 orl, dar 243; hxiiactb), 5EA\cHrkijiH la a
pers. (245);
e pentru -i : [h8] BEpE [aoks^hah] (234), [w.\a\eph] x">^'^'kH6
(44), HETApE [CEA\8 hoh] (242);
e pentru -i-: BE^ipETX (239), bej^petHa (239);
e pentra -a : hee [se] (235, dar 234, 235 etc. : hea);
e pentru -d : jf^HTpB [mn r'AMKockijic] (237);
^j nn t sail a, in silaba acccntata urmata de o silaba cu
Snalul t sail A : .^^Bupt (239), ahea (239), mea (234 etc).
8. -8m- pentru -'aa^- : k8a\epek8a\8 (241):
-Mr- pentru -Sr-: XAMHmHr8A (243)=xiikaehiiisys (233), cu
emarcabila contrac^iune : X'^""-^=X"*^'^^""M
9. i dupa r pentru i : oypwA/vS (245).
10. ^ Intre z ^i mz ^EA^aNTtiim {24tb)r:zsmintesce din slav.
1 1 . alte particularita^I vocalice :
utHt (236), (i,BHB (237);
I^BpBnrS (242), aeperne (237) etc.
12. n Intre vocale trecut In r : [j|imtp']'apeaaa (233), jjk-
P^]aPEa\iiae (239), npA\A (234, 235), upMAU (235), [bk] .\-
9
130
CEM^pApEi^H (234)^ NMpE (234), j|iHT8pK\T8 (235), j|Mrn|,
(235), j|kNi^EAEnNSpt (235V M&ps [uih rhno^e] (235) sMi
239), RSpE (238), EOtt*Tviopt (236, 238), Kou^cynfi^
MEHHSpOCSA (237), [jfOffTpS*] HTSptpERSA (237), J|knp0\'p& (K^
2 or!), ASMIIpATSA (240)^ Kp||lNplll (239), kSaiiepeicSmS (
BEHHpHAOpS (242), WAMEpH (245 U WAMCpiH (242, 244),
(243); *
n intre vocale trecut in nr : kk.^ pxtat* (244), i
(235), jf^pXM\E. (245\ ^pAA^H (235\ [ba] Cj|ipH (246), i|
(239), BEJ|kprrSA (239), n^j^pt (2401 n%jf,pi (240), M%j|4ii>
241), n&j|kp2. (241), 4PEMA (233). lifpNMA (234): '\
n intre vocale conservit : cn (2S2V wniiha (236).
(237), nOAIENHpEMS (242 , SNNC^BAl^llAt^pS t242).
13. fi=rfj: A-^A^^^ (232, 23S, 234, 235 etc),'
(236), SMNE (233. 234. 235, 236, 23Sl, SMnt (23^
(233, 241), eMC& (243^, km (24Sl K<5>>k (2444, sovi
(238), kotesauTh (2341 actt^h (240, 241 1, ArrkSH (24|
(236), bmSteac (235 do 2 ortu aSs^hh.: (234 1, jfkiiKimi (
5=^-: ^aieSa (244 U w^^cxirfccKk (245 1, XEMFirrt^iii |
TpE5BIIT8ASll (240).
14. ezr^/i- lreC4it in v=^' vw ^243 linffi
etf>^ (240^ ii5MiitJCt' :
CK'ApiKApt (237 1:
:;EMEHrki|jM (245 :
AECKcl^pujHTS (243i=l^^>rrvUsir.
18. dupla post-artknlire tD coibUJiiraiaK
ca adjectivul : XMLiti%< i^^waAnirW 244 l
MUJJKAK r245L n^+i* H^^Acna cwfwi^: l24fr>:
^'jilnal fenomen prin jJsiem |iw!i9Wisiona idHft
tiv a artidulai prep^i^sitiv *? Arft TmninK^
i
131
[ngM IUH] KBpATSA t%HiftM [aHh] (241), CAXHHTSA
HUE [tx8] (238)=fiEMmx A-, cxiiye a,\-, ll^MME AA-, cela-ce
. se IntlmplA [ns& atunci c&nd proDumele e preces de ad-
Itiv : nSmeae c(|)-ahtb' aa txs (239), nu : hSmeae ci|)Xht8a
19. adjectival pre-articulat i post-articulat tot-o-datii; hea
PTf-'peKJiii-ii (235), HA tl)iii.ipHiiHJ-H (234).
1(20. intrebuin^i'ea corectS, a articlulul al: hSmeae cc|)'ahtij
I TaS (239), KS8EMTE AAE AOfttf (234), A TA-H KilpHfA (240),
;E HOAtTp'k KIJpE A^'Kpb'pE (238) CtC.
''^1. sabstantiv nearticulat dupa tot: jf, toate HptMii (241).
L22. nearticulat: A^AiHoy Icsc XpiicToc (233).
M43. geoitivo-dativul femeesc cu -eei : caareeii (238 de 2 orli,
>^
1 'iei: a^mTeh (233) :
1 -ct deslipit ^i pus de'naiiitea cuvIntuluT: ikiihteae cxntS
in HOACTpC KPE,VIHIIE (242)=:.tAE ItCACTpE-EII KpE;\HHI(E^.\AE
!iAHI)<|E-EH H^ACTPE.
'24. pluralul cu -itrfi: ^EpiopE (235), .\KpspE (238).
25. tematicul -m- diii latinul manus coiiservat cMar ia plu-
[: AVApS [uiH nHHOdpE] (235).
26. .\BpE (234), filr& amplificativul -a.
27. foima pronominalS, encliticfL In loc de cea absolutfi,:
r-ii [e apakSa] (237), [kb] boa-ne (242) etc.
28. forma organicS, a peradne! a 3-a sing. .;jii=lat. scit, in
! de forma actuals analogica s,tie: ijni -lUTAAh (234), giii
HHEeEd (234).
29. lt.\s] dS (t)AiiT8 (235).
30. organicul .lentK, sefi, pentru analogical /sintem, site(i:
AS HOM W.lMEptH (242), BOH ROTf e tLt'lH fE CEt|ll (234).
132
31. forme arcaice ale condi^ionalulul : ce te pSncEp
TITZA TSS (237), a nOMENHpEM8 (242), CE A'^A^P^AlS
unde CE=lat. si.
32. imperatiy negativ en -re-: n8 bk ACEMZpapEif
(234).
33. reduplicarea nega^iunii (?) : h8 h'apr (J)ame (244'
nu cum-ya este pentra ii$ Htp^ ({>ame.
34. ard(=actaalal ar: \pz (t)AME (244), Apz TpEsoH
35. participle substantivate : [auja hT-h] shca [moaw]
HEpmoTSA (234), raekatHa (234), a aoaw be.^pet& (239), be
(239).
36. propagina^iunea pronumelul : a'a8 iorht8 ea8 (24
E'A p8rAltM BOH (234), EAS hT-H KAHSA HOCTpS (238), ASH ](
KinSA i E 0e8a8 (238), ca hS-al (j)'Ar/;ASHA^S ea8 (245), h
HOH (242), CE A8 KA'ACTEAI\%A/lS EA8 (245), H8 he fifiHB HOH
AUIA hT-H 0HC& HOAW (242);
pronume pleonastic: aoai\he0e8 ea8 as ^autS (235), aate
HApE-AE (233), n'A.^p'k HOACTp^ CV^L^HWACA A'A-W (240).
37. vremu^ vemu^ veri in formarea viitorului: a^he-t
(237), BEA\8 npOCARBH (246), BpEA/V8 J|^6EHNE (246), BpEM
(241), BpEA/\8 p^RA^TOpH C% (|)HAI\8 (241), BPEAA8 4>aHE
BpEA/l8 TptHE (241), BpEA^8 KAftt (242).
38. pentm preposi^iunea de:
AE=*daci^: a^ h8 vhhe (243);
AE=*caj^: AE CE (J)Th (236), ae ce j^rah (236), a^
ezhaei|jh (236), a^ ce he p8rzAi\8 (242) etc.;
BpEAA8 Tp-kHE A^ ^^^^ (241).
39. mal tot-d'a-nna se confand& in scriere condi^iona
reflexivul se i conjunc^iunea sd ^dacJl^^, scriindu-se de
triy& ce: ce h8 j^rHi^HitH (t)HA/\8 (242), ce k8mei^m (234),
pSnCEpE (237), CE TE Bp%7r;A/\AliJ8A J|^HUl/AAh (236), CE (f>HMS
acolo cz <()HAA8 (241), ce (J)ahe (240), ce chme (233) etc*
I 40. conjunctiunea ci ^i pronumeie relativ ce se scritt d'o
^OtriT& -tt.
41. ftccusativ filri pre : -fiiiEAX iI^am (244), .jiiiiEAdph Joy-
(244), oypiiMS t\S (245), .jipAAiix Hott (245), x'""\'kn^A
i8 j|iBEiiH (246), ii8 ftsca noh (238), a'a8 weiitB ea8 (243)
ilA&M (243), HE p,SHi HOH (242), TOI411 tIE ^EMEHT'tljIII
I, H-Ah (tisrXA^HMS EAt; (245).
dissimilatiunea siotactic^ : b .\ k e j\ -k .f <{iHpiiiiib' uni
|s a ifiE &ABE (233).
metatesa sintacticil : ex npocAxstcKK-cE (238), ce t<|iEH-
(E (238), CS (AXK'kcKX-(E (238), CE TE BpVl!RMAII18A ^H-
(236), AS*iE-TE-REpi! (237), ex poyrAMS-iiE (233), BptiwS
iTOpK C% ({)HMS (241).
specimen de fraseologii : ce te bpk;maii]Sa .fiiuiAAh, kh
HISpOCSA TrtTX-H E AP<>KSA, AEME CE TE p8nCEpE p,tM TA-
iS AE^ "itpK, fifi'it'Tt-BtpH KS EA8 Jf. <|)0KBA IIECTHHCS (236-
*de te Ingt'la vriljnia^ul, cftcl tatal lul e dracul c^
uiinclunos, dect, daci te va fi rupt dela tatil teu din
te vel duce. cu el in focul nestins.^
45. ij'^'I^P" MXA^AJPE A8H XpHCTOC (238).
46. Hef(W'e=*s]ab,, de imde priii augraentativul -4fl actu-
il ndt^rda *prost, : hetape cem8 mom (242).
47. sirt(Mi=:*existin(a,, lrezvU=*^sas\mere^ : ri-A.]ipE ctxt-
*AgH MOtTpS UIH TpE5EHT8ABll HOCTpS (240).
48. ()/)=: *trebiiin(a, : e wnsj a (jiii (240).
49. a ;NveMcc=*a bind, : ameaa .]ibemhe hciimta (243), RpEA\8
iiehne (246).
50. fericat pentra ferwit : (|)epiikat8 nxpiiMTE me Ape ijiEMopii
139).
51. pelifd cu sens de *corp, : kS neAMqA \u\\ k8 co<(iAETb\\
SS36), nEAIII(.\ Atfll XpHCTOC (240), flEA)tl4A ASlt mil Kb'pATtiA CXH-
fiAE .\Sll (241).
134
52. ce^arltt^'cimarfi, : ^rpi^ ^Tp8 ^E.upioMi tx8
53. in(r&=*de'namte, : J^rpi eaS ch (tjh (236).
54. cu cu sens de 'cam, : ka uim hoh azczms
Bp{M8 pZEA^lTOpH ex ^)tM (241), Kd MCll KptWS AXCA
SptNlS <|)AHE HOH {'241), Kit pZ^HKh III.\pnEKE (244), KA
(236).
55. I cu sens de *6r&^ : kS hpema ce kSi;ei|ii iy
AHMBA... (234), E SUA HE SA OA'^ i-^^), ^^'^ ">->< "
CrpK, E ASH XpHCTOC KAHt^A i E SESAS (238).
56. BE8A8 (238).
57. Itto.=*unde, ; bw e CKxptKsp-b ,v""l"^opS (237
58. A-iMtt (245)=*aice,.
59. omu CO sensul 'etiam, enira,: aate ahmkh nAp
KK .(kHTpS MDATE KHEEHTE (233), AUld AWS i%. Ei (iSnutt
60. iJ)zpiiNEMHKh (235)=*neinica,.
61. AHTE, AHMTE (234)=*iiiainte,.
62. A -tf uiH, safl: AHE UJH (235)=?
63. plecat:=*&p\im\iune, tendin^ii,, /d/rtrfi^'sinp
preftcfttoriil, : st^* toate iJ)xitxpHA taac uih raek
(234).
64. c&^tigd In loc de cdlig : a t.i-h KZi|iMrA a* M8-|
65. XHKA-bHSA (243, 244, 245), XMHS-bHOAS (244),
AS (246), x'"''^'^"^ (^'^'^)i X"'"^'>t'"^''8 (233), X'^'*>iu'X'1
cf. inal sua p 112 No. 53.
66. slavisme mal insolite : npHAZtrii (244), oYnoBSHHi
8noE-AHA\h (246), irA,vxHiiA8-HE (239), TA:KoeAHTE he cf
i|EAtvEpE (233), ciax-i (237)=8l. nuxi 'snperbia,.
67. a gimbosi: us hzkatsa j|lhtpe uih r%A\BorbijiE
68. ddmire : .fpAAifA hoh AHWH-k .j, .v^P^xp^ (245)=
135
69. accentna^unea e fdrte r&riSk, i generalmente cea nor-
ial& :M c8'<|>AeT8A8H (235), s'hhe (233, 236), xoV (240), Ve-
o (236) etc.;
accent nrcat : ps'rzMS (241);
accent sci^nt : he'a (235), ex cta'h (236), tx aa'm (236),
'h (241, 242, 244), keuTa (237);
dou& accente : t"* (233), bo"a (240);
> mal des sint accentate monosilabele : c'e <|)hm8 (241), c'e
IBAH (236), c'e A'^A^PEMS (242), iu'h ce ^it (239), bTaha ui'h
RAE (236) etc.
70. paierie: j|mEAEnN?pt (235), pxcnSn'tS (236) pSn'tEpE (237),
pH'TATx (238), AEpen'ME (241), AepenVs (242), AEpenVb (242,
145), cxh'tS (242), kpeamh'he (242), AXP'""PE (245), j|ih'ca4-
f (246).
r''7I. In privin^a ortografic&, cfr. sus p. 65 No. 58.
V.
LEGENDA SANTEI VINERI
CIRCA 1580
LEGINDA SAITSI TINIBL
Jntroducere.
1. Legenda s&ntel Vineil, pe care o d&m mal la vale,
este bucata cea mal lungi din t6te lacr&rile, originate i^ ne-
. viginale) ale neobositulul preut dela M&haclu.
I a ocnp& tn manuscris pag. 180 195, fiind scris& ca litere
narl i^ Ingrijite, In ^irurl drepte i tndesate, mal pa^in elegant
tiis& dec&t Catechismul eel dela 1560, de^i titlal i unele ini-
^iale stnt aci de asemenea f&cute cu ro^u.
2. Prototipal acestel l^ende e bizantin. Manoscrisul grec
al Biblioteeel Imperiale din Viena p6rt& titlal: Mopiupiov Tfj<;
dcyio^ MtyakoikOLpvjpo^ napa(nuuf](;, i se incepe Intocmal ca
tocrarea lol popa Grigorie :
Swv etc.*)
fTp'AH-k H6TAT5, KpElfJHHK A^Y'^"
Hf iiiM KSpAT, ujii poyra-C6 ,fTp8
.\CK8HC8 KATP'A ^OMHOyA, t HEAK
WM KEAIA-A dr^TOHK etC.
Cayintele: toO XXTQvicr[jLoO a^oSpw; xaxaxpaToOvro^, prin cari
pttaglal grec pare a se dep&rta dc eel rom&nesc, tn realitate
rarespimd tn acesta din arm& ^rugel intru ascunsu^^ adec&
& frica p&gftnismolal ce era la putere.
1) ^md, op. dt, pan V, p. 128.
Cu tote astea, tradur^iunea ronian^ nu s'a Hicnt din gr
cesce, ci diu slavouescc, ba inca anume dupi o redac(iu]
bulgara sad scrba, precuni resulta diu *msu! numele *iu
HetkiI,, carele se da s^ntef Vinerl nu numal in titln, ce!a-
ar 6 pu|in important, de vrenie ce un froutispicift slavic, t
causa model, putea sft tigiireze lutr'o opera curat rominfc, d
se mal repeta necontenit clitar In text.
Daca redactiunea serbo-bulgara s'a publicat nndc-va safl 1
a<^^sta nu scim, gi n'o cun6sr,em uicl In manuscris.
3. alta legends, a acelela^I sante Viuert, cu mult mal
scart, se gdsesce Jn Vietile San^ilor pe luna luT iujiu dup4
di^iunea bucuresci'na din I83G. unde ea se incepe in urn
torul mod :
'Sfanta cuviosa muceuiti a lul Hristos Paraskevi s'aaj
*BCut intru un sat diu cele ce era in hotaraie Hom^B
*vechl, din piirin(I hristiani, cu numele AgathoHj etc. H
Farft a urmftri proveninta acestui variant, tradus d'a-dn
tul din Meneele grece , precum dovedesce Paraskevi i ki
stianl, cata sa observS,m ca hagiografia numcra vr'o cincl s&i
diferite cu numele de napaaxE'jT,, slavonesce [lATXKa, dupa
netism serbo-bulgar Petka , romanesce Vineri : o sant& 1
ueri dela Iconia, serbatft la 28 octobre; o sftnta Vinerl (
timpul lul Nerone, serbata la 20 martlfl; santa Vinert *lil
lui Agaton,, aceta ce ne iuteresa aci i care se aerbeza la '
iuliil; apoi o santa Vinerl rusi^sca, serbatil in hina lul mal
gi'n fine, o s&nta Vinerl dela Tlrnova, serbata la 14 oc
bre.3)
Legenda celet dela Tirnova, care este forte populari pe
Milcov, ca patrdua a laijulul, s'a scris romanesce in sec*
XVn de cittra eel del eelebri mitropoli^l al MoMovel, Va^
^i Dosoftelu.
la eel de'ntaifl ea se Incepe aa :
141 _
ivxrx CB&HTiK lUH np^KSBIWAGVi l|>EHOapJK FlApACKCBA CpA ^E MO-
m fflJ^ SnHBAT, NACKSTiTk ftH^ n;f;pHHI(H KpEAHHHOUJH UJH KpElflH-
HII B8HH, JfrpS TOATA bTaHA CA K8 MHAOCTEHTE UJH K8 4)AnTE R8HE
etc.").
In mitropolitul Dosoftelu, acela^I legend& se termini cu ur-
BiiUrea anecdoti :
j^HNTp^O HAAAIWI^ a CBHNl(IMH CAAE ACTE AA CBAHTA EHHCKOnTE AA
PvMaKk w KSKRifA, lUH AA Eknioaei)J(% oyH A^M^*^*) ^A^C AH>^ U*^~-
FPM A^ ^SAIHTpAlUKO AOro4)'AT8AK, llpEK^'Mli AIIAS CIISC IwpAAKH
Cn&TApiOAk AA AAACA ^RH^RIH BO^^^ etC.^).
Ambele redac^iiml, a lul Dosoftelu ^i mal cu s6m& a lul
Tarlam, se intemelazH pe legenda cea buIgarH a s&ntel Vinerl
dda Tlrnova, scris& In secolul XIV de citri patriarcul Eu-
tiiDiQ ;i care se incepe prin :
Cl.\ KKO CBATAA np'knOAORHAA 1ITK\ WTHKCTBO IIA\'krAUlE SniRA-
TN, PO^HTEAE ;f;E R.^A^01kCTHBTH, X^A^><>*\^Mi;a rprCK PJioBo<'fr.
Ackner, Dff 7r,mHrhtH InMchrinen in D(in\n, Witn, 1^05, No. 3:^,227,
W ^ Bill alra 3r2 : Vrncri vii'lriri pro salnto iinpfrii...^
144
vintele din legenda ndstrft : *mai frurndsi fata de a6asta n'am
Inainte de a fi cunoscut hagiografia gr6c&, poporul roman
avea deja in povetile sale pe s&nta Vineri cea transformati
in prima epocft a cre^tinftril din (Jei^a Venere, dupJl cum avea
cu schimbarea sexulul pe sdnta Miercurl din (Jeul Mer- .
curiil satt pe sdnta Jol din (Jeul Jove.
Santa Vineri, de exemplu, din basmul *Fata moululj^, tncun-|
giurata de ^pui de balauri, erpl, nevistulcl, duhurel, opirie|l
nap&rcl i gu^terij, ^i pizitft de o ^c^elu^i cu din^I de fer ^u
cu m&sele de o^el, ), nu p6te fi negre^it nid santa Yinerfl
dela Iconia, nici acea dela Tirnova sail de pe aluri^ ci estae
curat antica (^ei\& Venere, nascutH printre monstril oceanulidp
caiat6re pe o brosca ^estdsa, arnica tuturor animalilor, priB
cipifl al procrea^iunil...
8) Tspiroscu, Legemle si hnsmc. t 1, Bucuresct, 1872, p. 95.
CTil nSTM.
.^Tp'ai'fci\A ;;HAE. tpX Oy WMb JfkTp'AH'k NETATE. KpElfJHHIi
AOyAlE UJH K8pAT. lUH p8rA-CE. J|kTp8 ACK8NC8. KSXpS AOMHOyA.
E Hi\k WM KEMA-A drATOHk. E KOEp^CA A8H KIAAA-W [Ioa4>TA.
tUH ({)8 BIALtA AWp. UJH AkKSHpb EH. AE. A^ <^" 4^^P>^ A^ 4>EHWpH.
UJH pOyrA-CE EH. JfiTpS ACKb*NC8. .f TOTb HACOyA. AlUA eH^t
A^ MIE XPCTOACE. J|knXpATE KAO\TA UJH CHpE HOH. UJH A& UJH
HWAW HAOA C& (t>TE UJH C'A HACKiK. ftE^f^TpS HOH. (t>nopEA. UH
(|)HwpHivk. HOH a<^-a'aa\. ci|>hi{Te-taae. K8 TOATK lUprk EH.
UIH BENHA Jfi\ftpyJ\ A^AIH8A8H. CRpE EH UJH ^HCE AOpk. AS^H
UJH ACK8ATA f^Oh\HtZ,tS. p8rkHI0HE BOACTpk. UJH E C& HACK^.
w (|)Mop'k. A^i-fTp^ BOH a i\m. hoyaaeae eh cc^hta Keheph.
80. UJH HAIflE-BA BEHEpH. UJH KRHftk W BElfH | ROTE^A AUJA Cl-H
(SANTA VlNERl)
Intr'ac^lXa zile era u omft intr'ac6 cetatc, cretin(i du/ce ^ cura/,
raga-se intra ascunsu cutr& Domnnl. E celtL om chema-/ Agatonii;
boer^sa loi chema-o Po/fila ; ;i fu via^ lor ;i l&cuir& ei 35 de ai
ti de fe6ori. ^i mga-se ei in^ru ascunsu In totii 6asu/, a^a (^ic6 :
i mie, Hn^toase impfirate! caut^ ^i spre noi, ^i d& ^i noao plod
ifie ^ 8& nasc& dein/m noi: fedoral sau fe6ori^; noi da-Pam
in^tale ca toat& part^ ei. I^i venila ingero/ Domnului spre ei i
M ]ortk : auzi ^i a8cu/t& Doz/tnezeu rug&clune Toastrft, ^i e 8& nasc&
k ft6or diintru Toi ; s& fie numele ei sfrJnta Voneri ; ^i na^te-va
veneri;
^ c^ft ve^ bi;teza, a^a sa-i iio nomele ei. A^ zise ingeru/ Dom-
ic
146
(t>TE NOMEAE EH. dUlA ^HCE .fV^P^Y^ A^^^^^^^**- ^^^
AEAA EH. lUH EH A'^AHIH p8ra-CE K8 (|>pHKK. K'ATpK
lUH HZCK8 (|>EHOApA C(|)HTA BEHEpH. .f AOyNA ASH G
Al. HAE LUH KOTE0Ap;f<; C(|)HTA fiSHEpH. UJH-H HOyC
MEAE CKMTA BEHfpH. UJH W A^HE .f TOATiY; Bp
W .fNKHNA KZTp;f<; RECkpEKA A^MHHaSH. UJH Hil^H:^
.flfEA'kCE .f TOATK AA^k A^MHOASH. UJH K%U^h EpA
HH ANH. r-ANAH-GI^. .fTpS CHut. UJH 0HCE N8 AHI
AE H8MAH ANHhI C% (|>TdY UJH C!& A^IKSECKH. ME Ml
CA S\% fifiKK. C% nponoBEA^ECKS A'k^'k. A^<'^'^HE6E8ASII
npH^^ TOATE CATEAE. UJH .f TOATE IKT'^lfHAE. UJH EUJI
AH,f KSpTA T'ATA\HECZ8. lUH CR ^^'^^ f'^'P^ ^ METAT
W KEA\A. flHTHWXIE. JfTp'ZHCX AZKSHA. 0\ 'A\nApAT A\.
181. KHMA iluJTHWX ^n:KpAT. IE EpA FpEK. UJH .fTpK C(})NT
.f HETATE. IE EpA .fHEUH A rp'AH K'ATpb WAAUIHM.
Kp'kAEl^H BOH .fTpS CBHTA TpOHL^A^. HE E A TATZ.A
(|)I0A8H. UJH AX^^^" C(|)NTb IC. X^* K'A A1EAA ACTE
AOA\HE0E8. A8A\HHhTOpiO. lUH C(})NltMTOpiO. UJH CMCHI
A0A\HE6E8AK AOMHE^EHAWp. UJH .fBAlfA UpE EH UJH NiO\M\
lUH Kp'kA'b. UJH AiMfH WAA\EMH Cn8H'k AATOpA. UJH AA
nului, i s& duse dela ei. i oi deacii ruga-se cu hicci cittr
li n&scu feeoara sftfnta Veneri in luna lui bmmarTu 15 z
te^ara sfP^*^^^^C1^ <^<^1'>^ \^ A1ACTA h'aAI B3(0ST. UIH
eHCE KXTph A HEAK .^lllXpAT. HE CAMk ,\i WA\K EljJtl llllf KOyM
TE KEAMk. lUH 0HCE A. K'ATp'A EAS. ES CKMTK W KpEI)lHflA^ RO-
TE0AT;f;. Jf, fIb'AIEAE AMI-E CTA IIeTKA. IIIII S^WCt HEAk J|kn^pAT.
KkTpK A lis rpS^H AUIA HE AUH KMIIE TE IIA'kKk ,\OA\IIE0ESA8lt
mS. UJH J|kKHH<^HE-TE-KOIO A^'''^^**'^^- UJII J|k-
nkparkck cnpE toate kaceae a\eae. e C(t>HTA (jenhpii. p'AcrioyHCi
UJH ^HCE A8H. ANATHAU... A\EAE AIEASa. IE :^HHE AlUA lUH
TE . . . UJH ATSNHH. A\:&MHE-Ck AHEA ,]lllXpAT . . . CAS^HAU'p a8H.
npEJ|kAEI4H-S AE W AErAl|H. UMI p'ACTHrMII-U*-RpEA\. .]k KpSlE KA
UJH AOMHE0E8AS EH. UJH KE^X^v-KEA^ HE KA ({^OAOCll . . . ATO.]l-
83. IH C4IITA fiEHEpH. pSfA-Ck UIH { dilCE ^'^'''^'^^"^ ,^OA\MEeESAS
ira nl\\ oameni spune la inparatulu si /ic<: doamno inparato! vo-
irun o boercsa in cotato ile jnopovcdin'^to si spunc il' iilulu Mantri
in rrucj*; si {leva au/.i acoltt
piratfl, tlA inriiiic-sa spro la, si zis** slnp'l(r liii sa iiu'trm sa
o
kca. inainU* lui, si cauta sj)n; la ci.lu para/, si inira-sa do
fra;//-
^ile ci, i zisc slii;(ilor salo : si\-ini a^^liit" do/z/no/iu/ miu,
ccla
' crei)a en lutm elQ, ca inal t'niinoasa fata il* arasta ira//f
va()ii/ !
itjise cftfr4 !a celil iupi\n/ : ce saina do omtl O'jti si cwin
toclioa-
IV i^i ()ise la dkirfi elu : cu saint fi o cnNtiiia liote/.ata in
ninnolc
k fsanta Vinorl). Si /isi; colft iii[)ara' ctl/ia la : iiii j^rai asa,
ce
ll Iiine tc plecu domnoi)oului iniou si inrliina-io lui, do faoo-to-
b dornna ^t inpar:\trs:1 spr* toafo oasdo incdo. K sff7nt'i Voniri
fOMse fi zise lui: anatiini inolo acv'IuTa oo /ico asa, ^\ t<>...
itDnei mAnip-sa ace/ in]>ara/ |si (lisr| slti^nlo/* lui : preinde^i-u
legafi, f i rustigni-o-vrew in cniro rn sj d>//nnM)('ulu ri, ^i vod6-
R ce T& Jblosi AtoiQci stWnta Voneri ruga-sa :;fi ()ise : Doamne
148
AlieJf. M$Th mil tnpE MfMt. Ca no AA^AE-th. ,\fAStll (iIpE I
UIH TPEMATE .fgEpoyA TSS. Kt> dp.V^TjpA CIIAEAWp TAKE.
MHASAgiE C)>(|iATS|\8 MJEili. A^-''""^ 1EA IE j|^KSgSph-Mli ifl
.lA-kl/E MEA HE Ab'IITK-Ck KH MEHE. UIH A^ CtjtpkUIHTSA. pSl^
HtftlEEH ifAAWAt. . . CK!JAJfl-Ch Utll SHCE AAXUIt. lUH Aph HI
AnOH. Ch AAtJ^E'CK lllll Elt K^ TIIHE ,\OMt. UIH JTSHIH ^
AHEAA lAC MBII-CE. Oy HOWpK ,V'-P lEpiO. lllll EUlll Oy^ S
XOplt MApE ^'M1' HOWph UIH A8a W IIIJTpb MApE {"'pTE .
EAb UIH W n^pTA B%HT8A. KA W ({)pS.fLek UIH CgpA. UIH
TS^HH. H8H-tE ^V^PSl* AOMHSASH ^IIAHHrfc EM. UIK fftl
AEr^TtipEAE. HHJfi WiHSM EH UIH TpXH KXTph A HCE M '
rkAie. He AAS^K CHAA ^'''^^''BASH. i\0A\HEfl(8A TXS, UIH atJ
HH A\i>yinHTOpTH HE W AEfA. K'ieSph yOCh AA nXMkllTS. I
CKb'AApS-Ch UJIt {Tpltraph TOIIH K8 TAAC MApE. UIH ^
184. CEph A\.kpE I ACTt KpEAHHl(A Kpf igtltHtCKJf^ UIH ATt>'^tH t^
EeHEPH. pX^HKb M-^HIjAE CAAE KZTpk HEP. UIH pt^FA-CE ATtW
WAAAEHTh M8MIH EH CTpHPA UIH 5HNe HS-M AATS fi,NTEEII tlEHI
UIH ;iMA TO[|H MHAtl^JllllE-HE Cl|>HT(i OEHEpH. UIH 110 t\t
Doiine(Jeiihi uiitu! cautfi ^i spre mene, sa no laude-sX tlracii ^
mene, ^i trnmlate ingerui tfiu cu ai-ataria silelor tale, ^i milulo^^
lletula mieu, Doamne ! [de | ccla co incug'ura-mft, i al^go cda.
lupta-si cu mene! ^i la sfJir^itui rug^ciunepi psalofw . . . sculA^
(}iae amifi; ^i Iar& i^se apoi : sS. laude-s^ ^i ei cu tine, Domne! $i
atn
in acela 6as ivi-se u nooril diin cerlu, ^i e^i iiin vihorQ mare i
DoorQ, ^i lua o piatr& mare forte in el3 i^i o purta vSntu^ ca
(ruin^^, ^i sura; i atuinci i-se ingemi domuului Inainle ei,
rupse leg&turole diin miliiiile ei, ^i gr^i dLlri la zise : bu te tOl
ce laud& sila Domnului Downc^eu/ td,u. ^i atuinci tnuncitorii oC
lega c^ui-& g'oBtl la p&mSntu, ^i scularg-s& ^ strigarfi tofi cu ^
mare 51 ztserft : mare laste credinta cregtine8C& I i atuinci t(A
\'eneri radicfi milnule sale cfi/ra ceri.i ^i ruga-ae. Atunci oanW
inul^, ei Btriga ^i zice : nu-i altu dcnriiiziu mai mare, fitrft doflj
zeuf sfinteei Vcneri! i toate slugile jvcelui inparaf cazura g'oeS I
ailnte adnteei Veneri, ^ zicia to^ : milula^te-no, affiotft Vencri, fl
140
(|SpkAyHAE NWACTpE... IE pUTk AEpS"TI HOM UIH 4pATIi lUH
NOUU cfciWHE CR 4'HM UJII HOH KpEI)JHIIII K\ lUH TS. UJH C%
HE wfKHNkM. TATKA8II. UJII |hIO.\S|I. IIJM ^WSX'^W CIITK UIH ^^MCEpK
TOqH 4MHK. UJH CK8.\7ApR;f; .f UJAIITE ^HAE. UJH
Jjfi UJAnTE HOriltH. UJH A UJAUTA l^H RAPAltH A1A[c]tA Jfk KAA^\ApE.
UIH AKOnEpHl(H K8 W UlATpA. li;fiH;f; BOlO REHH IUH e8 CA BA9S.
UJII AUIA ;;HCE AHEAk .fUApAT K8 MAHIE UJH CE fi^^Ci A^ AHHA.
UIH CA8VHAE A8H (t>'kNEpk AUJA. UJH A UJ mrk Oil RENE .f^rLYi-
pATSA UJH ;;HCE A^CKOnEpHtfH. KAAiXAp-k. IUH W ^ECKOHEpUpK.
UJH C(t>HTA fiENEpH CK8AA<;-CE. IUH CTAT8 ^ UHlOApE .f KAA,\ApE.
UJII :^HC A^.pE ACTE CUpE A\E.fpE. UJH AHEA8 .fUA^pAT BS0S. ANE
MIO;^'A MApE. IUH rpAII KATpk C(|)HTA fiEHEpH. UJH ^HCE... A8Kp8-H
\t THNE. HE H8 Ck UpH.f ^E A^ THHE. HH1E 4>^K8aS. HHME AHA.
UIH AT8HHH rp&H C(j)IITA fiEHEpH. KSTpk AIEAS ^fUApAT.
AHpOniE-TE A^ BE0H CHAA A'^A^B^P^'^'^*'* A^*^^*<^?^^- ^^ ^8 Ck
i &iLlegile noastre... cc rog& deropta noi, ^i arata ;i nooa sOmne
fiin ^i Doi cre^tini ca ^i tu, ^i sk no inchinrim Tat&Iai ^i Filului
Dtfhnlui sfi^ntfi ; ;i zisersl to^i am/'nti. ^i scuIa-8(% ^i botc^a ci,
^i
dnse. iji lA\ida Dowmu/ l)omuf'i]r\i. Jji dn va^i slugile lui fecon\
asa. I^i a i^apte
I venc inparatu? jji ziso : descoj>eri{i cilldan''. f^i o dcscopcriri.
i
Veneri scuU-sc si stritu in pi(''')are in cSldarc, i ziso : mare
pre meinre. Jji acelu inpAra/ vAila dedevilrului Do/>mezeu. ^i nu 8&
putia
, nSTA AfifionlA .\t ,\8ro(cfc,u (|iok8.\'-ii. iuh a^ "ss** c(|tKTaT!
fiEHEpll. K% lis CE nO^Tf AllpOnU llinE KSTAe.Yi ,A a8U' Jlld
llJtt CypSrt ANEAS' .^nxflAT. .^H A^EAA HAt. E CtJtHTJ flHfpll {IS!
All.|l K%Aj\>pE KKptTk UIH l[)|J>-'UWACIi. Illll AT8.]IHH uIEAS ^lia|
MEpCE. UIH tE .IIIIiOmTE f\E ''^ m" l^^^^ ^HAH^TA Ell.
r.t-CE MIIA^A1|IE-M% IIIApKA .\Sll X'- ^ J^^" A^^O^^ES. t
AEpEMTb MEME. ,\OAph A\ll C\\pK |\E<|)HTA FiEIIEpll. UIH KB
4IAIIA M IIKM:A.]ITH mil n\'A.]kCE. mil 6>UTk AE AAKp&MH
ijl^HE. mil CK8AK-CE UIH AWJ K!J A1XH4 A^P'^IITK. f^l AAKf
EH. mH S,|Ct WKhlH. >lA8ll ^n^pAT. lUII 2.HCE ^ ll9Md
ThAS'H mil ij)iio,\b'ii. mil aX^a8h ci|)iitk. cx ke?ii. uiii ,
AWEAKH .fllApAT K'^eS. UIII AM|H WAMEIHI. Mb'Att>l Hmi|
. BE^AEKh EH. mH A>IEAI^H ^nhpAT. Ab'MHII^f^ mH | tf),'k
EHHE IUH MAH EphTOCh. fi,tKViT MAHTE. UIH UAEKh-CE UIII a8W t
^EHEpit. At AAKpKiMHAE tAAE. IUH AKW AIIK mH EOTE^E AMEAttI
HpAT. mn TOATE CASgiiAE a8h. UIH TO(|H wameh'i'e ,\;f. nu
PK1|U A8II : Ullt tApk C(|>HTA tlEHEpU rb.]^^!) UIII eilCE j
apropila de dugor&la focului. 1 de \&c\\i sfi^nta Veiieri ciL nu 9
apropiTa, nice cullaijri, la luo apa ca ma.na dim c&ldare i t
in ohrsLinl celui inp^af. iji m'bl acelu inparaf iu acela fi$s. El
Veneri egi diin cMdare curatfl i frumonsa. i atuinci acelu 1
merse gi se apropie de la, gi cfizu inaJtnaa ei, ?i niga-se ; null
ni)l, arba lui Hs a lui Domnecjeu. 51 rogS. dereptQ tncne, d
s'arft dejciiide ocbii mie, si fiu'ure^tinu, tji en ^i toate slQf
gi tinwt"' InpJtratieei mfila, i miloativi-se sfflnta Veum, ^ I
fata la pftm&intu $i pl&tnse, qi hultS. de lacrilmJle se fcce; 1
8e, i loa cu inflna dcreptJi de lacnlmile ei, ^i uinae ochtJ 1
\Atat, ^ xise : In numele TatiUui ^i Fituliii iji Di'hului sfdfntti, a
i atnnci acelui inpara/ v^u, f}i aiti oameni multi nevt
dec8. ei. i acelui Inpftraf lumimi 51 vedere mai Ijine fi 1
toafi deciU maite. i pleca-se i luo sfAnta Veueri da
sale, fi luo ap& ^i T)ote4e acelu tnpili'at $i toatc slui
fo^ oamenie diin ptu'it^a lui. $i larS. sMnla, Veueii gftlocti I
piS-EON. laphtlllt ^Tp AATh NET.tTE. t& npcnORE^^ECKt*. KSBhH-
AVii xc. uiM a cn^a Aoph kx rixrsHH-cf. Kcyiu ca l
EprhNAS * npE KAAE. ThMnilH.^^ A\TW .fllVlpilT. ME-A KEMA.
Sth^mi .]iiihp4T. mii ^iicE KXTpn A SEAS ,fiixp.\T. yionhH-kch
Ht WMh EipE. Ultl KOyMiJ T KEA\h. ME llS TE ,]VKIIIIM ,\0M-
HEfll MEAE. A TpKH KATph AHEAA ^nSp.iT. UIM MMpA-Ch ,^E
|>phA\CEtlHAE Ell. Itlll .{iTpESk-W Ulll 1tCE ^E 0\H,\i El}l. Cl|>HTA
cMEflH pXcnOyilCE KATph EAh Ulll ^MCE. EOy C%MT!{ W KpE-
ilHHA K0TE5iTE. -f H8MEAE AlT-H CTA (IeTKA. Ullt 5IICE KX-
A HEA8 ^HXpAT. mCh fi,n% A\EHE. Ulll Kp-k.^E Jf. \0M-
||IEeEb*A Mlfri. lUll I giOpA-lfH-MK-KOK .^M.tllHrk A^i^HSEOyAl>M
CA c|)ill ;\^AMHK mIe Ulll .]in*pAT"bch TOyTti'pOpS IIOAATE-
^Wp M-kAE. E CA HOy A(KATApT A\HE. i\A-'P-EOIO CIlpE MrtpE
iDfKS. mil BUl|h 118' GEpE Aet. Ulll ATK^MII c4)HTd (lEHfpll.
"pZH KZTpb EAK. Ullt $HCE. aTaBOAE ^Tb'pEKATE Ulll lAA^AE CASfA
LAOAlJAb'H (sic). lUH ATI>.f1ll MXHIIE-Ch AlEAh ^nbpAT. UIH HCE
Ml>IJHAWp CUE. lipil.fA^IM'~^' '^ W A'^NEAMi. .^HA1I.^T.A MEASlI
^\Ie^. A"-1* IETATE. ,\ Ch W A\HII.V..]HII. E Ch SHpSlIpE CIlpE
^ ^AUES Ulll CX HO UEpltpE. ^^ EAh HAEKA-HE-BpEMh Ulll .^KK-
^Ke-m&'volu Kar&^i intr'alt^ cetate sS, propoveduescu ouTftntu/ lui
Bi. ;i ftfi spulu lorti c9, pflg&ni-su, cum sS. se bot^cje ^i sfi se
cu-
, de voi-il peri, ^i sA duse i, mergaudu la pre cale, tilwpinA
inp^nU ce-1 cheina Atizma-Inpflraf. ^i zise catri la celu in-
; g1upftn6s.1! ce niaQ e^te fi cumu te chemfi? ce du ti^ in-
ici domneai mele? la grfii ciyrA acela inpflraf, ^i mira'Si de friliK-
I ct, fi lotreba-o sji zise ; de undo e^te ? Sfdnta Veneri rJlspunse
Lehi ^me: cu s>Wtu o cro^tinfl liotezatQ in numele mi-i (sLtnta
eI). -^ ziso c&tr5. ia. colu inpa^A^ : pas9, dupa mane ^\ crede in
Jeu/ mien, 51 glura-^-ma-voIu ioainte domne4euiui miu sfi, fii
i mie fi inpHrJit^sfi tuturoni polatelor mfele; e sii nu ascultare*
, ila-tf-volu spre mare muinc^, ^i vila(il nu vere av^. $i atuinci
1 Veneri grli c&trS. elu i zise : diavole inturecate ?i ladule sluga
t^dBlni! ^t atoind manie-s!l acelQ inpiiraf ^i zise slugiior sale :
pmnde-
JK>'B& o duccmQ inaiintia celul zmieu diin cetate de s& m^niLinci; e
Iblnniire apre zmieu ^i sS no perirc do eltt, pleca-ne-Trei ^i
incliina-
152
IIJ-IIE-Bp'kMb UIM IIOII Ell. UIH AI^*'^'^>I ^tl. K2 Jf
1ETATE. Oy^ ;ME)i ((lOpTE MApE A^KKSH.I J^TpH EAb' ^IdSCl
UIH TOATE ^f^X'^'P^'^E HEKpAT<. UIH ANEAA AZKt^HA AA EH. Ill'
pSrA EEII KA lUH A^MHESES. UIH AHEAS j^nhpAT Kp-k^t .fl
E<\h. UIH TOATE CASI^HAE A!JH. UIH TOI|H WAMEHJE A8|I. UIU
189. T0H1H |\8Cpl> C(|lHT.J ReHEJPH Jf, HETATE. UIH ^E'UKMt^P''
TAA. UIH W .\Stlllh KSrph S,fAtii CXMTA (lEMEpll. BA^IJ ^ME8M
UIH-UIH (})ii>l K8 MXUA KpKHE. ^ H8ME.\E A8H IC ^i. UIH J
ToyxHH (|iSi;h ,vab^'^i>'^- A" ^'^^^ "^'^ toate ax^^P^ae HK8pr
UIH ATti^fHtl Cl|>MTA fiSHtpH AIipomE-CE A.J 5ME8. UJH KXl
KS f\HOpS\ CnpE r{)AAKA ^MElJAb'H. UIK ^ITpK .^ITpo EA8. 1
TpEK8 llpH 5ri.S,\ A8H All)4pli. UIH lApK CThTtf. jfMAHOT
ME!JA)JH. UIH ATlilMH CTpHHT. ^JABOAtfAh. UIH eHCE U' MHIH
AE HOK K^M HE pSUIIIHSM HOH. 'A. A^ EhpSAItlt 1A IE E^
f HETATE. AE W (|)ATh HE pSlUHHAM HOH. AK8M UIH <|)tiljf
AfflAph ftH.^ >IETATe. TOATE A**X*>P^'^S- ""< ATSHSM AMEAh J|UIi
pATk. UIH BS^S A1AAA. UIH KpE^8. UIH DAEKAph-CE TCl|tt fHI
HHTA C(|)HTEH tiEHEpH. UIH SHCE AHEAK .]initp IT. MHA'^AIJIf-H
CtJ)HTI. (lEHEpH. (S Kpt^EM UJH HOH Jf. \C. ^ ACA1HE5E8A TSS
UJH BOTE^h AlEAh .fiUXpAT, UIH TO.\TE CA8gHAE A8H, UIH T01]l
ne-rr6ina i noi, ei 1 domnezeului ei. Ca Intr'acfe cetaW uln zn
forte mare Ucuia, intni elu diavolulQ $i toatc duhurele necurate, \
acela lUcuila la ei, ^i-^ ruga eei ca ;i domne(][eu, ^ acelu ioj
crede tntru eltk, ^i toate slugile lui ^i Lofi aaiueuie lui. Si atom
serfl sfifnta Veneri in uetate, ^i de^cltiserS: portaa, ^i duserft
zmeii, Siirnta Veneri vSzu zmeulil ^i-i fece cu mftna cmce
raelc lui Is, Hs., ^i atunci fugi diavolu/ di zmeu ^i toate duhi
uecurate, qi atuinci sfduta Veneri aprnpie-se la zmeu, ^i cilcl
pifiomi spre fa/ca zmeului, ^i intra Sntro elu, ?i trecu ['ri zg\
loi afarJL, ^i lara statu inaiutla zmeului. i atunci strigu diavoli
|i 4ise : 0, mi^ei de noi! cum ne ru^iiiJlw* noi 1000 de bilrbati,
CG eram in cetate, de intd ne ru^inSm noi acum ! i fugir& \
diin cetate toate duhurele. ^i atunci acelfl !np&rat ^i yhzn aclalUt
crezn, ^i plecari-se to^i Inaintla sfmtei Veneri. i (Jiae acelii
inpAnl!
milula^te-ne, sfdntS, Veneii, s3, cr^de/n ^i noi in Hs. in Domnnnf^
t&u. ^i botez^ acelu Inpfiratii, ^i toate slugile lui, fi tofi o&m<
153
IO.VAMCIITN A8H. XHJk\A Jf TOATf. Kpf^Spk UJH CI EOTf^Apk :
lUH ATOyN^H c4>NT4l fiCNEpH. eHCE. lApk MH CC KAftC Mit CE
Mk AOfK. lUH CC A8CE J|lTp^8 1ETAT6 MApE HE AILKii^HA. OyJ^ fik-
pAT MApE 1 E-A KEAIIA dxAHT JflRKpAT. UJM JfTpk c4)NTA 6eNEPH.
J|L ^fTATE. UIN JflEnS A PplLH K%Tpk WAAIENH. Kp^A^H^ "^^ ^
NSMEAE TATkASH. UJH 4>NTA TpOHl)K. UJH ^HCE
MK fRkpAT. K&Tpk A. N8 0H1E K% EI|IH EOTE:^ATk. HE HACk
AE pork A0AANE;e8A A|T8. IEAA 1E KpS^S E8. UJH V^P'^^H*^"^^'
low. J|INAHNt4l A^AINE6E8A8H Ali8. KOyM AA81E-B0I0 UJH HONE-
1010 CAABA Alt. UJH 1HNCT*k . Alt CMpE KAn8A TA8. UJH CI 4^Th
m. AOMNA AITe UJH Jfn^pkrfeck. T0T8pCpk nOAATEAWp AIEAE. E C%
MS ACK^^ATApE AIENE*). E8 ^A-TE-BOIO. CnpE AlApE AI>^J|lKk. UJH pt
MOpTE WAIOpH-TE-BOIO. E C(|>NTA BENEpH ^HCE. AHH AHATHAIA
<|>1I0A8 AI-^B0A0YAA8H. Bplk^HTOpIO pZL8. UJH K*AME pA8. E8 KpE;8
*) Aci ea mAni po8teridr& adaas BEH d'asapra luY h8^ ^r pE dela ACK8a-
Ti^E ften fi Inlocnit ca ^E, adecA : c% h8 BEH ACK^ATA A< AIENE.
hi: adaa in toate crezur& ;i 8& botezar&. !^i atu/ici sfdnta Veneri
^ : Iar& mi se cade mie se m& due. ^i se duse intr'u cetate mare
M Ikuila uin p&ra/ marc ce-l chema Aclit-inplira/. ^^i InM sfdfnta
Veneri in cetate i inoepu a gr&i cil/n\ oameni : cr^deti voi in nu-
niele Tat&Iui ^i Filului ^i Dhului sffjfnta a lui Is. lis., c& acela
Taste
Weviril ? i auzi eel inp&ra/ de la. i chnma-o i zise dl/r& la: ce
0* e^ti i^i cum te chenutV la zise c&/r& ce/ inpftra/ : eu sllmttk o
cre-
ftin& botezatA, numele mi-i (Vinerl), ^i crezu mfrn sfduta troi^. $i
nse eel inp&ra/ c&/r& la : nu 4ice cH e^^ti botezat&, ce pas& de rog&
iomnezeul miu cela co crezu eu, ^i g'ura-ti-mi-volu inaint6 domne-
wlui mien, cum aduce-volu ^i pone-volu slava me ^i cinst6 me spro
cp/ t&u, ^i 8& fii domna mie i inparatOsil toturortt polatelor mele;
^ si nu ascultare mene, eft da-tc-volu spre mure muinc&, ^i r6 morte
onri-te-To!u. E sfifnta Veneri zise lui : anatima, filulu diavoluflui,
^f^ila r&u ^i c= r&u ! eu crezu in Domnezeo/ mieu^ de dereptu
154
Tp-n:y. iC ujh c;;v({l.\ETv^ a^-a-sok. cnpc M&fick. npouB|ij
C% 4*'^ M:V.fMHTOpiH TXII. UJH A^A\HE:^EMII TSH KCy TNHC
j;T-'inH .M%iiHE-ck AiE.\ .finspAT Kcy AAupK. mil AT84MH ;i
M^4*IHT:pH.\Wp ASM. C'A AASKK U' KRAA^pC. lUII C& niMCE0E flETpi.!
UJH CE^' UJH CE AA^'Kh EACVAtSS. UJH CA\0.\Ab UIH"^) KAffl
<{iATk. ^ K'AAA<%PE CK ()'TApKb -f TpEH ^HAE UJH J|k TpEH Ndni|LJ
UJH^) A^'CEpb C4>HTA BeHEPH. K'ATph (|OKk. UJH KSTpk KIU^AAH.]
UJH HE CTi .flHAHHTp'k. T^UH UJH EUJH U' HApb AHJf 4*GKk AIA|
lO'J. AH.fTp'A1EA ({0K j AA AUp. UJH .fKCH^SpK-H. AIEH JMSHMHT(
UJH ApCEpK TCI4H .fTpUHEA 1AC. UJH ClflNTa fifHEpil CT4 A
UJH pbTA-CE K8 fAU'A\ AHH CRATUpH. AUJA euiil MHA8AI)II
AOAtllE K-A CnpE THHE OVnOBKAl)IE C0y4|)AET{?A A\Te8. UJH AA C|>|
niHT8A p^-YhHtCHIEH fAWAVXSn. ^HCE AA\IHI. UJH B&^S AMEAk
IlkpAT. A\S.f1HTepTH A'^'H KK HEpHpk. UJH Cn%pHE-Clk. UJH ^\
AUpE (})S CnpE E\h. UJH KEA%& CAS^HAE ASH TOATE. UJH JflTpi
EH. UJH eUCE Cn0VHEItH-A\H IE BOM ^.\Ht IEI||TH AUrENHlfH.
eUCEpk K'ATpk EA8. C% HOy-H TkEpE KAHSA. KSpSHA^ A1EI|IH WAMEHl]
*) Cu mAii& posteriora adaus d'asupra: C'A
+*) Idem: W.
I>o//inezeu! mieu nu nuinai tiupa/, ce i suilctu/ da-1-voIu spre
muuic&;j
Procle^i sii fie muincitorii tai i domnezeii tii cu tine ! i atond^
iiianie-Sil ace? inparaf cu amarfl, ^i atuinci zisc muincitorilor lai
f&j
a(luc& c&ldare ^i sS. piisecje petri ^i seu, ^i se aduc& blumlm fij
smoalft, ?i bage acia fata ia caldare sil fiarba in trei zile ^i 10
tirf-
nop^i. i duser& sttnta Veneri ca^ra focti 91 ca^ra c&/dare ^i ve st^
inaintr6 toti, ^i ei para diin foctt mare diintr'aceZ foe al lor, fi.
iucong ura-i acei muncitori, iji ai-sera to^i intr'aceZ 6a. Si sfdfnta
Veneri
Bta acii si ruga-se cu psalo?/^ din saltiri ; a?a cjiice : iniluIa^te-
mlL, i
Downe, ca spitj tine upovaia^te sufletu^ raicu ! i la sfrS^ita/ nigft-
l
cluniei psalowndui zise : amiw. ^i vazu acelli inpai^/. muincitorii hii
1
ca pcrira, i sparie-sa, ^i frica mare fu spre clii, i chema slngifa M
lui toate ^i intreba el i cjise : spuneti-mi, ce volu face cetii ma-
ghenifi V i (Jisera ca^ra elu : sa nu-i taere capui, curuMdu ace^
155
[ RlTpk A^'MII^^EOYft Ell. <|l.\HE-E-ll.l A< nAEK.WCE-BWp. UIM
UTtiHHH eHCE Hk.MIT .fllli|l.\T. KATph CASljIIAE ASlt. TXAl|i-ll
WjnoyA***). mit c(|iitTA Reheph. pSr.i-t AiiMip MS-fiHTcpit iiiii
pma M>cai|ii-uk uih U'ri>AH[itii]-u)t va ())jk psrhiiOHti. c& mk
K^OrS KXTph XC. ,\^<^HE;ilOy,\ S\h$. uih eilCEph eh JIWDi-TE Kt^pSH^b',
. niit ATb'HMII C(l)IITA GeMEPII. p^-T ,-CE KS AAKphMM. IIIII
nVXIII^'k. |
IIIH SHM* ft^OKMi ,\Etn''"ETOpA. nSpllHTfUE U TO^T HHHOTOyA. l))8-
pKhTOpBA HSpBASll. UIIHA nhMhllTCASll. .\WCll-.h UIH ..(KSATK-Mh.
UpEd T& JfTp'aHECTA H.lC pOrh'-TE CA <|l..MII AlECEp-kp-fc TA. UIM C'A
tH. MXpiA TA. H!AOpi HE BOpk |})AHE. IIOA\'kl(i^ MTe. UIH npillli)-
UIH AETIJpriE. UIH ASAI^HAPE. UJII RWp 1HHtT[>l|. AHACTA ?H.
UlckltJE-E y\OMHE KACEAE AWp. UIH ({iPIOpTM .\U'p Ullt X^'^A^AE AWp.
[UIH A<'K""''OMEAE AWp TOATE. 1UH t()OYrK A' '" ''"OATE AXJ^'P"'^^
I^AE UIH (|):ipMhKKTOApEAE UIH C>'l|lAETEAE AWp C'A i|mE AKA\H-
I H-4TE. E *IEAA ME t(8 W EA MHHCTIl AMACTA 8H tjEHEp-fc A^ApE.
ISS A\K\OCTEttTE UIH KS pSPhlFflHE. AA EECkpEKb. lApb 1EAA IE
PjJ A8KPA ^Tp'KltCA AHEAA C% c])Te BAXCTEMAT, E HEAA HE W fiA
^MIINCTH UIH W RA noCTH UIAIITE ^HAE. CX 4*'^ '^^^ CKHkTATE.
on Remn, 41 apol adaos jog la margine cu aeelaql tdAhS.:
J\OCEph tiflHTd BCHEpH t'A-H TAE KAUOyA.
leni toti cft/rft dowinB4euf ei face-e-va de pleca-se-vor. i atunci
r^ie Adit inpftra/ c&tiJl slugile lui : t&lati-i capu/ cuiuwilo. i
doseri
Veneri sft-i tae capu^ i sffiota Veneri ruga-se acelor muin-
;i ^ise : t&sa^i-nid ^i ogoditi-mi bH fac rugilcluui, sll mil logu
i^M. Hs. Donmeziu/ mieu. $i ^i^'^i'^ ^i rogfl-te cuniiidu. $1 atuaci
Veneri rugase cu lacrSmi 51 p]S,wge ^i (Jicla; Domne despu-
irluf, pflrintefe a tat (inotul, filc^torlu/ cerlului ^i al
p&mSntolui !
i4i-ta ^i asculUl-md, ^arba ta, intr'acesta cas ; rogn-te aS, faci me-
ta ^ sil dai m&rila ta celora ce TOrft i'a-v. pomenfl. mie ^i pi-i-
'"Kd 51 leturgliie ^i Inm&nare, fi vor ciiiati aL'aBta ifi,
blayos/ov^^te-e,
Cftsele lor, ?i ficorii lo/-, fi lioldele lor f i dobitocele loj-
toate;
(bgft de ei toate duhurile rele, ^i filrmacatoarefe ; fi eufietele
lor
4 Bo luminate; e ceta ce iiu va cinti aviista ^i \euet(: mare cu
leoic ^i cu rugilcTune la bes6rec&, larfl cela ce va lucra intr'ftiisa,
ttlU aft fie blflst^ma/; e cela ce o va ciosti ^i va posti ^pte
^, s& fie lui s^ittate ^ erta<[une p&catelor ; ^i cine nu o va an-
156
~urH~EpThHBH nXKiTEAWp. Ulll HHIIt tl8 W B.\ MHKCTH '
fiEHEpH. HE W BJ CnBpKl ,\i BOE KS KApllt ClS KS Kf
194. 4.bpk At X'*Pll"- "" *'*' KKpElE. tA8 ||>TE KS >pE HETJpE. E
nApllllllTH ABH (i l8 CVph nOK-AH, J
tlCTSHAH. AVEAA PpSMASS Ulll KS MAHSAE Cft\E. ANEA* V
IIS TlipSACKk. KX t(|)HTA BEHEpll. pXCTrH!IT8-C*A8 X'- ^^\
}f. Kp8HE KOy tt'HIIT. UJH K8 ({'EP^ AfthlUpb-Mi. IDM KOy tSJ
^llS(EpA-A .^l KOCTE\E ASH. llpH^Tp8 CX AACE HO.IW \^[ft. f,M
Ho\.\ H0CTp8 ic. yt- "'" A"*"'^ M*''E rpai) ceiit.\ BHpM. luitl
5HCE M"-'^^IITOpAWp 4)AMltH KOyA\ B'aS 8ltC BOA ,%<>MH^\ 80-1
CTp8. UIH HAEKh KaflSA IfOt. lA^fmiT^. . . UIH TXE K8 CHaTA KJ-I
nSAK EH. lUH A8W AOMHOyA Kf^pATk C8l|)AET0yA EH, ^ AV4HS*|I
CAAE. UIII-A ffitt Jf. HEplO. IllH (jlOCT-AS TXAp-b KAllOA-JH fill
CBIITEH GEHEplt. Jf, .\SH.\ AKII KOyflTOpB. K6. ,\t StIAE IIIH HOy...
ftOMHOyA CX-II 4)Te npa5HKK0yA eh, ATCflE. .. AKth CE-ll iflll.l
KXHA '\8 HXCKST. Jf ASHA a8h KpBMApK fi,\. 8HAE. A^PEtlTIi i"U I
eil IE SACBH... ACTE KiCA. AHEA oy^A^'" ""ETE... tl]HTEiH Gf" 1
HEpH. CA BA 1ETH UIH CL . . . CHSHE WAMEIIHftWp : H lUK M J
195. rpnropTE WT JUxx^tW- Mti|* -iBroytT. b. ftHk. ]
sti Bfdfnta, veneri, ce o va spurca de voe cu carne sau cu
ftrS de har^i, sail cu curvie sail fie cu ce lucru rftu, si fore n^
re, e parijilii lui a&. nu s'ara pocSi. s5. fie istucan acola [cu ?J g
ma^u, ^i cu manuie sule acela omCk s& nu hirulasc^; c& BfTotS'^
neri riatigiiitu-B'ail lis. dc voe in cruce, cu o^if ^i cu fere i
rfi-lQ, ^i cu sulita inpuserS-/ In costele lui, priintru s& Use noftol
BomBvd nos/ni Is. Hs. 1 diipfl, ace grfii svtinta Veneri iji a
citorilor ; facefi cam v'au ijis voa domnu/ vostru. iji plecft capuiji
Mutucito ^i tae cu spata capulQ ei. ^i luo DofniiuJ cumtQ a
tal ei In m&nule sale ^i-l duse in cerlu. i fost-au t^arfi capolfl
8v/ntei Veneri, in luna lui cuptorlu 26 de (Jile, gi nu lis! Homd
aft-i fie praznicu? ei atoince, [ci] ISsEl se-i fie cftud au niscu/, in
lui* I
lui brumarlu 14 ijile; dereptQ a6a ^i ce hlayoslovi . . . taste casa
]
cela ulnde-i cete[^te] . - sfmtei Veneri, sH va ceti i si [\a] spune
la- 1
menilor. ($i a acria popa Grigoria din Maliaclu, in 2 ^^e ale 1
lui august).
NOTANDA
1. finalul u intreg: aheaS (186, 187 de 2 ori, 188, 189),
m (182, 188 de 2 ori), nponosEASECKS (181, 188), meppkhaS
[188), K0YM8, KgM8 (188, 190), craivtS 1-a pers. (188), Toy-
rtp^8 (189), EA8 (183, 189 de 2 ori, 190, 193), (|)iioa8 (192),
KpEjg, KpE08 1-a pers. (183, 192), ACpEnT8 (192), KAoyMK8,
nASMKS (186, 192), k8p8ha8, k8p8hao (193 de 3 ori), por8 (193),
4CK8HC8 (180 de 2 ori), A!&k8eck8 (181), ^nxpAT8A8 (182), aomhe-
8a8 (183, 184), c8(t)AET8A8 (184), n!&MhMT8, naM!&j|iT8 (184,
187), AAT8 (185), eiopea, (|>e
NopHitk), wijHT (195), waavhhh (182, i tot acolo: waaaenh), khaa
(181, ^i tot acolo: keaiva), Gehnph (183, ^i tot acolo : Beheph)M
A0AAHE5H8 (185), AOA(VHE5HoyA (193);
e pentru -t-; [te] keaai^ a 3-a pers. (188, dar 191: Kka^m
i^i 183: KEAAivh), A^KA (182):
e pentru -t la imperfect: a^"*^ (181)=zducea, 5mne (182 -
185)=^/cea;
e pentru -ie-: hetph (185), (j>EpE (195);
k pentru -c- Kp*kA'b (182, 189), [j^KHHA-HE-]Kp*kAAh (189, -s
tot acolo: haeka-he-bpeaa) ;
k pentru -e: [^Tp8] cHnt (181);
159
ea pentni t : KtMAh (183) ;
fi^k a^iTh (181)z=t26 oci;
e intr'o silab& accentat& urmat3. de o silab& cu -a : nponc-
lOBEA^Eipc (182), KAArocAOBEi|JE (194), MEAE (183 de 2 orl, 188,
L92), MEpcE (187), TKEpE (193), (t)EpE (195);
e pentru -d, probabilmente numal prin erore grafic& : [Kps-
Phh;^] eote^ate (188, dar 191: KpeifjiiNh kote^at;!^), [ujh] ko-
nSE (188)i=:KOTE0h.
6. confasiunea tntre e, "k. a dup& h : ahe [110^2^] (186),
lifinif.] AHB (195), AHA [0M] (195), AHA [(t)ATk] (192), HEA (184),
^ma (190) etc.
7. y pentru i numal in : wkkih (187, i tot acolo : wkmm);
i dup& r pentru I : wMopM (192);
- tntreg dupft ^ : lAphUJH (188), [ujh-Jiijh [(j>tHE] (190).
8. contrac^iunea lul mTe8 (183, 188, 191) In mT8 (183,
189, 191).
9. oa adesea redus la o : aomh;r (183, 191), ^omhe vocat.
j(193, 194, 184), pwPK (185, 187, 191, 193), MopTE (193),
^6 (189, 184), nopTAA (190), kocteae (195), aokiitoheae
(194);
HowA (185), HOAW (195), dar boa (195).
10. AA=lungul a : nopTAA (190);
EE=Iungul e : eem (189)=iWi, ctr. mal jos No. 24;
ifclungul i : [ex] nmcESE (192).
11. alte particularity! vocalice :
MHME (186).
CE8 (186, 192)=sebum\
K2NE (192) f&r& -i-;
ncAAWAi (193);
^iabS 1 5mTe8 (189);
HkT2i)HAE (181);
aferesa : [hea8] n^^pAT (182);
f^fptnrS, AEpEnTb (192, 195 etc.).
12. w tntre vocale trecut in r : .^t8pekate (189), c8pA (184);
160
trecut in nr : me^pe (186);
cfr. mal sus p. 141.
13. confusiune perpetu& tntre i ; :
scris cu : niMCME (192), bhhb (191, 195), bm*!* (II
193), 0MHA (194), dHCE (193 de 3 ori, 181, 183 de 2i
190, 184 de 3 orl, 191), maph (193 de 2 ori), 0hc (II
AOMHE0E8 (182, 185, 187, 189), aomhcseoya (188, 189, II
193), AOMNE0E8AS (183, 184), aomhe0E8a8h (181, 183, li|
AOMHE0E8Ah ^OAlHEBEHAWp (182), KOTE0E (188), KOTkdE (188),1
TE0Ap;R (181), kote0at;r (183), AoyeM (194), sh (186, l!
195), 0HAE (194, 195 de 2 orl), ^p^sh (194), rp8AiU08 (IS
KpE08 (183), b;i^08, BZ08 a 3-a pers. (185, 186 de 2 a
BX08 1- apers. (186. 187), bebh (186, 187), bxsSt (183), ^
0K (184), Ka08ph (184), k8ta0;r (187);
cu 5 : KpE58 1-a pers. (191, 192), KpE58 a 3-a pers. (19
KpE8ph (191), A0MHE5E8, A0MHE5M8 (180, 185, 186), AOM
;eoya, a<^mhehoya (190, 191, 192 etc.), a^mne^ehh (19
A0MME5E8A8M (189), 5HCE (180, 181, 182, 183 de 3 ori, 1
etc.), 5HHE (182, 183, 185), Hpb (184, 185), jm^a (18
5M (186), 5HAE (180, 181, 186, 192), 8 (190, 193),
TEJA (181), KOTEJK (190), KOTE5ATK, K0TE5AT;R, K0TE5ATE (11
191 de 2 orl), KOTEjApb (191), A85M (180, 182, 191), a
5MA (182), Ka58 (187 de 2 ori), KX58pb (185);
cfr. mal sus p. 141.
14. predilec^iunea pentru v ' V^pA (191), yiopA (189),
nzMtck (188), yocb (184, 195), a^iote (183).
15. din va : a8w (187, 188, 195), awa (^187, dar li
a8a).
16. vocalisarea lul n : ah (180), dar i anh (189);
vocalisarea lul r : [BEA*k]-BfM (183), dar tot acolo : [
CTHrHH-W]-BpEAI etC.
17. -m^- pentru -n<- :
[e8] cxmtk (183, 188, 191);
aMT.\ [6eneph] (181, 190).
f
161
18. aUtnrl ca c^iata (181, I90)=8ancla^ formele: c4>mta
(183, 187, 192) ^ CBZNTA (195), afar& de serbismol pnr
am (188 etc).
19. alte particalarit&(I consonantice :
/IIaioaoyaaSh (192);
iHjopb (184);
EAOYMKS (192), dar ^i haSmeS (186) ;
fNAHHTpt (192);
OATHpH {19 3)=p8dltire.
20. fdrte d^s& tntrebuin^re a demonstrativulul eel Intr'an mod
iat jde articlal prepositiv : AiEAb j|iniLpAT (183, 186, 189,
IN de 3 orl 192, 193), aiea8 J^^hpAT (186 de 2 oil, 187
2 oil, 188, 189), HisS jfnxpAT (188), HiSh j|inapAT (183
2 orl, 185, 191 de 3 orl), xntsx jf^fikpxr (182, 188 de 2
xHtsSH jfinkpAT (187 de 2 orl), hsaHh jfinikpAT (187 de 2
HthSH 5aaI8 (189) etc., cela-ce Insft negre^it prin in-
[iol Blavicnlal Tk safl ck pare a fi o reminiscing din
IqI grec, cfr. mal sos p. 139: jfTp' .i 1 1 a a ;HAe=2v tat;
21. sabstantiv articolat dup& adjectiv nearticnlat : K8p4Tk
^kmxh (195).
22. articolare anormal&r kastk a^ aakpraihas cf ^^hi
p87).
23. lipsa de articol : pSrkiioNC [boactpk] (180), eprkiioNE
OUUTEAWp] (194).
24. intrebnin^area corect& a articlolul al : 4>ok aa Awp
193), CA8VH AAE A8H (185), 4>^KkTOpiOA 1EpiOA8H lUH AA HkAlkN-
A8N (194) etc.
25. genitiYO-dativol femeesc cu -eei : p8rzHioNEEH (184),
HNTEEH (185 de 2 orl, 195), cbhnteeh (190), .^nzLpi i)Teeh
87), MapIeem (182);
ca -iei : pSpzliionTeh (193);
11
-e : C8HHTEH (195) etc.
nic&iil \8, ci numal \8n.
TXTJ1H-CX8
pluralul cu
! (181),
181).
Mure : f^S^spiM (189, 190, dar
29. conservatiimea tematiculul -u- din lat. tnantts
(184, 185, 195), Mi&HS\t (195).
30. forma absolut& tn loc de cea euclitic& : a^ m1
31. su pentru sint: nATMH-vS (IBS).
32. conditional arcaic : ex Hoy acksatapet (1^9), ts
Kk'ATApE (192), ex GllpSltpE tlIpE ^MUb' lUll C% HO HEpHp
cx hK-h TkEpE KAii^'n (193), C2 <}i!lp (194), imde CS=:
C' )llj C'dph IIOKKK (195).
33. perfect arcaic: tJi-kiE (181, 187, 190), ^i-fe^^
BENE {l8G)=venU.
34. imperfectul cu -tea dela infinitivul cu -, da
dela iniinitiTul ru -e : Aoy^iiA uiti Kp-k^t (182), ai
191) Hnga nSTA (18G), sehiia (180) Itnga awit (18'
35. ablativ fara preposi^iune : p t m o p t e WMop
(192). 1
36. geruDi^iil cu -und- : kKpShaS (193 de 2 on), tuii
(193). J
37. propaginatiunea promimeluT : npE,ji(\Ei(ii-S ^t vn
(183), npEH^Ei|if-w mil w AEr.\itM (185), mh c'.tpk ,\euikR)[I
K11H mTe (187), llpH-f,\E1"-W C'A W AliHEMi. (189), MH CE tt.l,\
CE Mil A^Y" (191-)) ^"8CEpX-,S .p KOtTEAE aSh (195);
pronume pleonastic: ifAb wm kema-a drjTOHk (ISflfl
p-kcA ASII t<|>aet8a (\A-A-B0I0 (192), jJ
^fph-ll ASEll MS'HHHTOpll (193), HS W H.\ HHIKTII A^I.VCTA BH (1
KAnOASH EM CBHIITtH BfiltEpll (195), WAA\EMTiI MSAIIII
(185), AMJAlfH HEB0AIIH1H BEJ|kAEKh EM (187), W A^h (191)=vef ^';
viitor pentru subjonctiv : hi boio 4>*^he (193)=cc sd fac.
40. pentru preposi^iunea de:
({e=z^dec&ty : mah (t)p8M0ACK (|)atk a^ aiacta (183);
de=:^ca^, ^s&^ ^ca si^ : a^ ^ AEraiiH (183), a< ch wm'a-
BftfMN (189);
(fe^z^a^a c&y : a^ nAK..-cE-Bwp (193), a^ a^P^^tS aomhe^coya
WM (192)=:*a9ac& pentru . . . .^, A^ cJ^a^i-te-boio (183), a^
^tnoBfAHEips (182);
fci^dacft^ : At b^5 (185, 186);
de cu sens partitiv : a8w a^ aakpxaahae cuae (188), aw.i ca
iiKpkMHAE EH (187);
eiclama^iunea : w aahujeh a^ noh! (190);
^^K A^ X'^PHM (194), (t)bp% A^ 4^EiwpM (180);
ns^HpE A^ s^i" (189);
(jwypk A^ fM (194);
A8;h MEA ^HKpAT AC A (191).
41. distinc^iunea intre condi^ionalul sd^ reflexivul se ^i con-
jw^nnea sd nu e strict p&zit& : ca soTE^Aph (191), ca ba ie-
TH (195), AAZMME-Ch (188, 189, 192), ASllTk-Ck (184), CK8-
*k-<>Y>^ (13 1)9 ^^ "^^A^i^i" IIi^g& c^ *^A^Kh etc.
42. conjuncfiunea ci ^i pronumele relativ ce se scritt d'o.
Prtrivi ME.
43. accusativ f&r& j>r^ : cz Hoy ackSatapet aiehe (189), oil
"8 ACKgATapE AICHE (192), EOTE^b AHEAK ^n%pAT (190), RA^E AHA
+*Tk (192), A^CEpK C4)KHTA BEHEpH (192), A^CCpl" C^^I'HTA (193),
^^WH^Spk-M AMEM AASMMHTOpM (193), JfTpEEk EH (193), ROTE0A EM
(185), RfJfkll^tKh III (187), UIH-A pSFA EEH KA UIH ^OMHI
ASCEph K-ATpb ME8 C%MTh ^EIIEpll (190).
44. s/jre cu sensul latinulul *super, : jftitphT-kch
(183), KSAKh K8 nHHOpSA CnpE (|)AAKa (190), HHHCTk iwfc
(I8A TZ(! (191), KHpfiHpe cnpE 5A\iE8 (189);
spre^'Ia,, *cfi.trij : aa-te-bob cnpE AWpE a\s.^kx (
l(>pllKk MApE <{>S tnpE EAh (193).
45. ce=*in care, safl *unde, : hetati aupe se axi
tlkpAT (191).
46. composi^iune incorporativfi : Aii-TE-Boto (1S9, 1
A*OpH-TE-B0lO (192), y8pA-llll-MX-B0K> (191), yW(i4-llM-
(189), (|>aHE-E-B.V (193), |\HE-A*X-BeiO (1H8), ll.\EK4-H-BpEI
.(IKHHA-HE-Bp-kMh (189), pxCTHrilll-W-RpEM (183), ftA-A-BW
etc., cfr. mat jos No. 50.
47. subjonctivul firi s^ : K.\yE aha (j)ATh (192), ^
EH TOATE A^Xi^Ptf^f (194).
48. coQstrucfiune de obsenat : eotesat;;. jf. ii^meae am
HeTK.! (183), KOTE^ATft HtiAUAE mT-H IIeTKA (191), BO'
M8MIAE A*i-ti CEETA IIetka (188), ctp. dc asenienea a
in: ^usA-kcE ^ toatx AAg-b (181).
49. dissimila|iune sintacticS: npEH|^Ei(ii-w uiii w AErAt^i
npj.ifA't"-*'' A^ ^ AEPAiin (183).
50. metatesa sintacticil: ex ho AiSAE-th (184), ca
(184), ^E A8llTh-CK (184), CKfA.\ph-CE (184), A\2HHE-eiv (IS
192) i a^a la lot pasul, fiira a mai vorbi de exeinpleli
sus la No. 46.
51. pleonasticul (ftse: pxcnoYwce uiii ^hce (183), ^*
UtH ^IICE (193), rp-AH KXTpk A I1CE (184), EH CTpHPA
(185), rpKH KKTph Cl|)bHTA BfHEpH UIH ^HCE (186),
BOAS.Vh UIH eitCE (190), rpZM CBhHTA BcHEpH UIH ^HCE (19S
CE AHEAWp A^tJ^fHIITOpH UIH SHCE (193).
52. construc^iunea iraperfectulul cu perfectul : kei
JHCE (191).
165
53. datiT pentra nominatiy: aheaSn j|in%pAT nffS (187).
54. fraseologi&:
f a KNI^Hpi CnpC ^mTc8 UIH t% no nCpHpC AC EAk, nAEKA-NC-
1^ UJH j|iKHHA-NE-BptAAk lUN HON CH (189)=^Iar daci va birai
zmefl 91 dac& na va peri de el, ne vom pleca 1 ne vom
lina ^ nol el^;
a N8-H TKEpC KAnKA, K8p8NA8 aHEI|JN WAMENH TOt^H KkTpk ^OAA-
EoyA EH 4^aHE-c-KA ^E HACKA-cE-Bwp (193)=^dac& nu-I vel
capol, tncar&nd pe to^ ace^tl 6menl tl va face 8& se piece
damne^eul d^;
nUH nApk AHJ|l c|>OKk AAApC, AHJflTp'AHfA c|>OK AA AWp (192).
55. i cu sens de ^Iar&^: s t% Hoy ackSatapet (189), t C&
ICRSATApE (192), C CS KHpSHpE (189), i C(t>&NTa (1 83, 187),
lipHHI^IH A8H (195), E HEAA HE h8 W BA HHHCTH (194), E
ME W BA HHNCTH (194), E HEAk WAA (180), E EOEptCA A8H
180).
56. ocar&: Bpz^HTOpio pA8 iuh k%ne p^8! (192).
57. A^cnSETopiOA (194)=:^st&ptn^.
58. AAAFENNi^ (193) = ^fermec&t6re^ , paleo-sl. AiArECkNHKZ
'migicQS^ (Miklosich).
59. HETATE (I8O3 181, 182, 188, 189) tot-d'a-ona cu sens
k *ora9^.
^ 60. pdatdj noAATEAwp (189, 192)=*curte princiar&^, din
palatium prin slav hoaata.
61. EOEptck (180, 182)=^mulere^, dela 6o{er=slav. soAiapz,
biQ. h^ar i bujarefd^ cfr. mal sus p. 142.
62. AHM^t (181)=*aice,.
63. RAOA (180)=:*posteritate,, cfr. mal sus p. 63, No. 54.
64. /ector=* copil In genere,: (t>kp% f^i ^mwpn (180), de
k deminative dup& sex: ({ieiopea ^1 c|>EiwpHi^k (180) sad
^ (180).
166
65. rfedet;d(r=:*adevftrat, ; ft-feAEBiipk aomme0e8 (182),
B&pgASH A0MNE;E8 (186), ANEAA ACTS A'^A^^'^P^ (^^l)-
66. numile lanelor: AoyNA a8h EpoyAAApio (181, 195)=
bre^, A8HA A8M Koynropw (195)=:*iuliti^.
67. we^ereVtez^mili, gra^i,: por8-TE ca c()ahm aaecep*
(194).
68. uJApKA (187, 194)=*sclava,.
69. HETApE (195), cfr. mal sus p.. 133, No. 43.
70. wfttcan=:*p6trft, bolovan, : ca c|)Te mct8kam ameaa i
(195), paleo-sl. hctoykahz "^statua, simulacram^.
71. spatd=z^s9\)iSL^: txe k8 chata (195).
72. Aar^e= *silft, violen^i,: (|)iipK ^e \Ap\\H (194), uiij
*luptft, resbolu,.
73. dfweid=*iniracol^: ane ^w^a AfiApE (186), slav. ho
74. (j)paAficEi|MAE (183, 188)=*beaut6,.
75. fintU cu sens de *spa^i(i, tntinderej^: i|hm8t8a jf^m
AfitAE (187), i chlar *lume, imivers^: nzpHHTHAE a Toyi
ToyA (194).
76. AAAMTE (187)=*mal 'nainte,.
77. n6t;oZmc= *bolnav^: fASM\\i heboahhhm bej|iaeki% (18
leo-sl. HEBOAta ^necessitas^, trecut la Slavil meridionall ]
nifica^iunea de ^morbus, (Miklosich).
78. alte slavisme mal insolite: oynoBkAiiJE (193), u
(193), A8roptAA (186), etc.
79. AflZHHE-Ch KOy AAHAph (192).
80. HE CAAAh A^ ^f^^ (183).
81. cuvintele slnt f6rte rar accentate, i mal tot-d'a-
accentol normal;
de observat doS, accente pe j\=ia: behh'a (180), i
(18^), "a (182, 183 de 3 oil, 188, 191), ahh'a (186), /
(189) pentru AiRK8M' a etc. ;
167
ucmiMtetL monosilabelor Intre cavinte neaccentate : Kpitf^tiA
VN MOM (190), AHMTA s\ BENipt (194), Ui'h ^HCI (185), IU'h
AAtff (184) etc.
82. paleriaU este indicat rar, ^i anome :
dDjA r 9i 2: nAp'rk (180), ap'AE^N (185), Ap'cspi. (193),
^p\n (187), nopVAA (190), Ekp'E4^H (190), inxp'KX (194),
^spMkKkTOApcAc (194), KSp'm (194), aaV8 (185), AAVk (188),
Ak'i(H (182 de 2 orl), aaVopa (182), AiSA't^H (185), k^aVp^
(185, 186, 192 de 2 orl), kxaVp* (186), kaaVk (187), KXA^Kk
(190), H-a' kcaia (188), a^-a-oio (192);
dop& nasal& : Hn'thwx (181), J|iTpkH'c& (181), kpeahhV (185),
itomNm (189), a'H'mNm (190), j|imamm'ta (190 de 2 orl), ahm'-
[OATNpH (193), cxmVa (190);
dap& p: HOAn'rk (181), Ho^'^H (192), uiAnVi (186 de 2
194), duian'rk (186), A^penVk (185, 187), A8n'Tk (184),
I'cf (184);
AEiu'KHCfpk (190);
5'Mig (190).
83. snb raportol ortografic, cfr. mal sus p. 65, No. 59.
84. ar fi important de a constata, daci partea finals a
L^endel s&ntel Vinerl este tot a^a tn prototipul grec sad tn
teital Slavic, c&cl ea presint&, tn orl-ce cas, o coinciding f6rte
iemmficatiy& cu Legenda Daminicel, 1 anume :
LEGENDA DUMINICEl (p. 46):
*Nu ^ti^i, eft vetnrer6 mare
^en ni& r&stignilu pritntru voi?
^cn soli^ m& inpanser& In
^eoaste, cu trestle m& ucid^
*pre capo, e In m&m i in
^pidnare ei mi b&tur& g&-
^Toazde, e cu o^t ^ cu filare
^m& ad&par&, dereptu s& lasu
S(mo 16ge...^
SANTA VINERI (p. 156):
^Sf&nta veneri r&stignita-
*s'au Hs. de voe In cruce,
^ca o^it ^i cu fere ad&par&-lfl,
^^ cu soli^ inpuser&-l tn
^costele lui, pritntru s& lase
*noao 16ge...>
168
de unde resultft dupft nol -c& Legenda Duminicel s'a serfs |
sub influin^a unel pr6spete lecture a Legendel santel Vinerl,
astfel c& s'a tntrodus in ea un pasaglu cu totul str&in ^du*
minicel^^ ba tiic& ^i un altul : ^Nu ^ti^i, netn^elep^iloru, c& tn
verer6 mare fe6u omu tntie Adamu...^ (pag. 45), carl pasage
lipsesc ambele tn ^EpistoM^, unde vineria nu e considerate
dec&t numal ca o (^ de post de o potriy& cu miercurla.
VI.
FRAGMENT DINTR'O GONJDBAfinNE
ANTEj 1583
ntiemr bintb'o coNJORiTiM
^NTRODUCERE.
1. A 8c6te pe dracul, safl chiar an num&r c&t de mare
de drad, din corpol bietolol om, prin nesce rag&clonl ad-hoc
fnso^te de Imponerea m&nelor, a fost tot-d'a-ana o specialitate
&Yorit& a preutolnl cre^tin. Tertollian, tn elocintea sa Apo-
logia, mostrft pe p&g&nl de a nu can6sce acest me^te^ng; constatii
ci el al^i^ la exorcistol cre^, de c&te -orl vine dracalol
gustiil s& se lege de dtn^; ^-I amenin^ c& cre^tinil eel per-
secnta^ lesne ^I-ar pat^ resbuna, dac& ar l&sa pe persecutor! tn
st&pinirea satanel. Pin& ^ muierfle creatine f&ceafl s& tremare in-
femnl. Despre s&nta Eufrasia ni se povestesce, de exempln^
CA ea scotea pe dracnl din om ca tolagal stare^el dela m&-
nfetirea nnde petrecea: ''Nam si sumo bacolam abbatissae,
^flagellabo te; caeterom resistente daemone et exire nolente,
^smnens Enphraxia abbatissae baculum, dixit ei : Exi!^^
Cat& s& m&rturim tnsS, c& nici o datft clericil occidental!,
nid chlar renami^ franciscanl, n'afl fost tn stare de a riva-
%8a In ac^t& privin^ cu preu^ din res&rit; ^i nid o dat&
1) Martigny, DicUannaire des antiquiU* ekr^itfines, Paris, 1865, p.
266.
Cfr. art DSnumigehe in Herzog, ReaUEnc^klopMU fUr proieHatUische
Thedofifi
t ai, PL 218 ttiq,
preu^I din resftrit, la rlndul lor. n'aa reuit de a se
atat de sus tu opiniuuea salaael, ca popil uo^tri de pd
Carpa^I. In Transit vania. cand i se nizare unuT Sas safl \
gur eft a inti'at dracul intr'insul, el mi trimite dupa preB
seti confesional, ci al^rgi in ruptul capulul la popa romftw
ultSrDd c&'este de altS, lege, !ntocniaI dupS, cumfftceati pfigl
din anticitate. Veuerabilul iiieii amic d. G. Bari^, Intr'o (
stola dela 13 aprile 1879, ne imparta^esce din SibiiQ urmatl^
cate-va fapte, forte instructive sub ra])ortul sociologies des
ac^sta necontestabiia autoritate a popeH ardel^n asupra i
culul :
*1. Pe la 1837, pe c^nd se t'uea Dieta aid tn Sibi
'preutul ortodox Climente Popoviclu din comuna vecinft.
'mano-saa^sca Hristiau, neni^esce Grossau, scosese dracl'
mal mul^I Sal, carl venlafl la el cu convic^iuuea ca n(
*ratul nu-1 lasa in pace, le lea puterile, nu-I sufere s& a
*propie de nevestele lor etc. etc. Popa sftsesc se pUna
*episcopul seft, carele din parte-I denun(acasal la gafl
*Guvemul trase la respundere d'a-dreptul pe episcopal :
*Btru Vasilie Moga, predecesorul mitropoJitulul agiina.
*piscopul chiania pe popa Climente i-I ^ise nficajit: Vi
*ticalosule, ce ml-al facut en sc6terea dracilor? sa
'Inscris, c& nu vel mal ruteza s& sco(I dracl din Sa^Il
'Bletul popa Climente se rugfi de iertare i declara Id a
*cu juramtnt, ca de ar sci el ca ail intrat o mie de drad
*Sa;!(, nu va mal scijte nici unul din el. Episcopal Moga !
*mise declara^iunea popel In original la guvern, unde se
*in consiliul de atuncl, conipus din 12 membri, Intre I
*trel eraH Sai. A fost un ris cu holiote, ?i guvernal hn
*tata minte ca sa puna declara^iunea ad acta.
*2. In Bragov era fntre anil 1833 1842 paroc in d
'Vasilie Grec^nu, socrul neultatulul nostra poet Andrela 1
M *re5(Snn. ^8e an!, cat am locuit eft cu acel venerabil preB
'acela^l casa, aveam destule ocasiunt de a ved6, cum vei
"a el Sa^I, ^i mat ales Sasolce, cblar din burgesift, ca i
lece prin rugftclunl, pe el saQ pe vre-un merabru al fa-
iel, cftcl Did UD medic nu le piite ajuta, b6Ia fiind dela
ffolal. Acela^I Sa^l sail S&solce da i liturgliil ; uiiil cereatl
,Ji se facft i maslu cu 5 saQ 7 popl; firesce pe ascuns,
s4 no atie preutil sisescl. Popa Vasilie se ap&ra, refuea,
an putea sd. scape.
3. Aci In Sibiia era iin advocat maghiar, ale c5.riil doS-
fete suferlajl de o hoik cumplitfi, Incut ii'o puturi \iiideca
nici chlar medicii din Viena. In fine p&rin^il, au^ind eft ex-
'orcismele popilor romani oldh popak vindecft, se du-
Wi pe ascuns la parocul greco-catolic Antonie Vesteraenu
'cs sS le ciWscS, ba dedera i liturgliil. Ambele domni^dre s'aH
'Tiadecat perfect; una e deja milntata, cea ralta. e volnica ca
n grenadir.
'4. Parocul dela biserica ora^enilor din Blaj, Alimpift Bla-
Vdu, ne spunea in august 1877, cu ocasiunea adunAril
'generale a Asnciafiunil Literare Transilvane cumc& Sa^il
'nici acuma nu'l lasa in pace cu rugimin^ile Inr pentm ex-
orcisirl. I)-sa vrea si-I sco^ pe u^i afarft, ^ict^ndu-le :
'Merge^l la popa vostni, ci e om cu iniute ^i de tri^bi,
*D-^eil 11 ascultfi. ?i pe el, numai vol s& ave|I credinta.,
Sa^il insa, n^caji^l sftrmanil de b61a lor cea dela diavol,
na-1 slabesc, ci-I replica cam asa: *Bun e popa al nost,
*doniniile porintle, da n'are ce-l trebul.y 'Bine, ce si
*alba ce-l irebui!' Vol si ave^l credinta!, *Nu aa, domnule
*porintie; popa al nost nu are cruce se sporie pe dracu,
*na are cu ce sa faca fum si fuga dracul, nu scie ruga-
*clamle potrivft de drac,.
*5. Casul mal prcispat a fost cu popa ortodox Moldovanu
'din comuna rurala romano-maghiara S^n-Mihalu de linga Turda.
'Acel preut a vindecat i mal vindeca pe m\}\\\ boluavl prin
'mgftclunile sale. Veiji^nd Unguril calvinl %i sociniani anti-
itari ata^l Romani vindeca|l, aix Snceput i dintre el a
[e la popa Moldovanu. In 1876 iSre-cine I'a dennn^at.
174
*l^iarele raaghiare din Clnj ail cerut coutra lul ac(iune cri-
'minaia prin procurer. Eo I'ain luat Iii aparare euergiciprin
* Gaeeta Transilvaniel. Intr'acela filul sefi, advocat la Abrud,
II alerga In ajutor. Proccsul eel proiectat nu s'a intcBUt.
'Ori-cum tnsa, efl cre4 ci de aci inainte popa Moldovanovi
*4icc ^i el, iinitaiid pe popa Climente dela Hristian de ^
'acurn 40 de anl, c& nii va mal sc6tc dracK din Ungurl
*Ungurdlcej.
D. Bari^ mai adaug^ c^trS aceal& iuteresanta notita:
*Ace3t exerci^ul al scoterii dradlor din omenl nu este U
*noI ce-va nofl. Clilar In legile Transilvaniel se afla urme n
*numaJ de exorcisare, dar i de sorocirea dracilor ca sa inl
*ln vrftjma^il Romanilor. Legea dietala din (Jilele lul Rako(
*opresce esordsmul prin cuvintele M as oldh popak ne ajm
^ssdljanok, adeci: popil romanescl sil nu afuris^sca. Boiei
*calvinl, veij^nd cil se gramidesc luulte nevol peste familie
*lor i ciind, pe de alt& parte, cum apfisail el pc preu(B
*rom&nl, incepuaeri a crede cA relele vin deia anatemele p>
*pilor,.
2. Neinultumirea, ba chiar lemerca, cu care ceT dela pu-
tere privlafl in Transilvania la exorcisrade preu^ilor roniAuIi
pare a fi singura causa, ca in a^a numitul MoHtdvnicH
blicat de catri popa loan din Vin^ In Balgrad la 1689, *snpt
crairia ^i biruinta pr^-luiuinatulul i milnstivulul DomnCl
*hailtl Apafi celfl mat mare, din mila lul Uumne^iu
*ArdeluIuI,, nu iij^ureza nici o rugftciune de scdt^rea
lor, de^i a'ar fi cuvenit milcar una safl doa iutre
la tote feliurite de trebly, cail sint ae(Jate la finea
mnlid.
Tocmal de acd[a tns&, conjura^iunile de ac^sta natui-a
lite a circula pe furig, numai in manuscris sad din memoi
cata sa fi fost mal nuraortise, Inmultindu-se ca or!-cc lui
oprit, 1 in acelasji timp cata sa fi fost mal cludate, mal
centrice, ca tot ce nu se teme de control.
175
In carteft lul popa Grigorie din Mahacia sint trel rugaclnnl
ferite de sciterea dracilor.
Una din ele, scrisfL de o altS. nianji^ dar tot ! prima ju~
Itate a secolulul XVII, e nuraal sIa%'onesce ?i ocnpS. ultiraele
igine 247-250. Ea este combinati de cklrk un *ierefl popa
meon,, pote tot din Mfihaclu, din fragnientele mal miUtor
injura(iuni separate, i are aerul de a fi servit la asigurarea
ffsouaia a acestul preat contra draculul, cr nicl decum pen-
B a apara de Sataiia pe ceM'al^f crestinl.
Despre acfeta rugA, in parte, vom nial vorbi mal Jos.
Nefiind scrisA romanesce, ea ne interesa intr'un mod indirect.
Ca proba cA popa Simeon, ca 1 popa Grigorie vetjl mal
bs p.77^i ca cei-raHl preu^I romani de pe atunci, scrieafl o
pren^sca imposibila, mal imposibila decat latin^sca preu^ilor
ndentall din evul media , f^ra a se ii tntarit bine^or ma-
lir la declinafiunea ^i cotijugafiunea limbel pe care o tortnraii,
U InceputuI rugel sale :
*3dKAMHiH (sic) Tf (slc) ^HMiM. T. HI. IIEKWM (sic) CTH
(^) wtih (sic).
Cinci gre^ell la ^se cuvinte!
Cele-I'alte douft ruge de scrtterea dracilor, cuprinse in ace-
41 mauuscris, ne privesc de aprOpe , fiind sense romanescc,
anume :
1. Ud scurt fragment^ pe pagina 152, e^it din mana lul
surf popa Grigorie;
2". longa biicata, pe paginele 114 126, scrisft de im
tonim in a doua jumatate a secolulul XVI.
Pe ac^sta din urma vom publica intr^ga mal la vale, in-
e roonumentele literaturel bogomilice in Romania.
3. Din lucrarea lul popa Grigorie a remas numal sfli--
nl, fiindca de 'naintel lipsesce fdia.
Cuprinsul partil celei perdute se p(te cun6s5ce, caci origina-
siavic. dupa care s'a tradus ruga, s'a conservat pe pag.
9 15!, lipsindu-I Insft, la rlndul seil, cate-va ^irurl finale,
176
cari se aflaii pe acela^I f6i& unde era tncepntol tradoc^
romane.
Este conjara^iune pentru gonirea una! demon special,
draculul din ape^ : wt ptxy boahux.
4. Afar& de limb&^ care posed& tote pre^6sele particalarit
ale vechiulul gralu dela M&hadu, acest fragment, at&t de so
din nenorocire^ ne mal presintft interesol cronologic de i
cea mal veche din scrierile cunoscute ale la! popa Grigorii
In josol rogel^ tradacgtorul adnot^zS. slavonesce : ^Si ]
*menesd, D6mne, sufletul robulul lul Dumne^eii Grigorie.
La 1583 dup& cum ne-am tncredin^t mal sos in inti
ducerea general^ autorul nostru era deja preut tn M&had
i de atanci inc6ce el nu ulta nirl o dat& de a precede i
mele seft cu epitetul de *pop&> sati de *presbiter^.
Fragmentul nostra, tn care ne tntimpini namal ^ Grigorii
&T& ^pop&^ i^i f&r& ^presbiter^, este dar& anterior ana
1583.
FRAGMENT
.... X^M. UIH MhCIXWM. UIH llBEAHAr. WnpCCK8-Tf A'^'^BOAC.
KS HtM AWA ASMHPH. HE-8 (|>%K8TS A^MHSA. CWApCAE 0HAECH.
UIH A8p.\ NOnitlEH. C% HaHEH ll8rkpE A CTpHKA NEMHKIk Jfi
KpEI|IHpH. WnpECK8-T A'^BOAE C'ATaHS. KS X^P^BIIMTh. UJII K8
ctpA^Hmn a8h iC. x^* ujh KAHrapt Nrr^KSTk. iijh k8 aa NocrpS
rAAC8. Ck NE ({>IE A^ (t>0A8C8. UJH A^ HCIIOBfA>^HTE. lUH AKOyM
UJH nSpHpt. UJH ^ BENIE A^ R'^KS AMHH.
nOAI'kHH PH AUJE pAKk KXilE TpHroplE B'A WCTABAEHIE Pp'k-
l2. X^M^. BX l^pCTBO HKChTh.
...[Sedra]hom ^i Misahom ^i XyednHff^ oprescu-te, diavole, cu cele
a Inmiri cc-n f&cntu Domnu^ : soarele ^il^^^i ^i lura nop^ici, s^
n'aibi
tere a strica ncrnic^ in cre^tiri ; oprcscu-tc, diavolo s&tanu, en
rofimii ^i en scrafimii lui Is. Hs. ^i c&ntar6 nettlcutii, ^i cu al
nostru
IBU, s& ne fie de folusu ^i de ispovedanie, ^i aeuin ^i purur6 ^i in
de de v6cn amin. (S& pomcnesci, D6mne, suilctul robulul lul D-^eil
igorie spre lertarea p&catelor in iraplirii^ia coruluT).
IS
NOTANDA
1. finalul u intreg: PiUCS, (|)oa8cS, K*kKS, (j):*K8Tt>, cata^
2. HtAt^ nu H'ksi.
ii. u pentru o: (|)oa8c8.
4. AW*i.
5. contrac^iunea : ^e-8 [(|)zk8t8].
6. n intre vocale trecut in r : Ah^Mnpii, A8p*i, KpcijjMpH
n Intre vocale conservat: cxtah8.
<
. 7. genitivo-dativ cu -eei: smaeem;
cu i^i: Norii^iEH.
8. %=z(lz: SHAEEH.
9, ablativul slavic remas intact : Ohapaxwaa, Mmcuxwax-
Sidrah^, *prin Misah^.
10. A A H0CTp8 rAc\C8.
11. paieric : NonXiE"^ aa'hoctp8.
?..,
^
VII.
E%A Wl M%R
ANTE leOO
LEGENDA LUI AVRAM
Jntroducere.
1. Bucata de mal jos este una din numcr6scle Icgendc
ilice apocrife de fabric& bizantin&.
Prototipul grec se afl& !n manuscris in Biblioteca Imperial&
iin Vienna, sub titlul de: Ahqyt^ti^ irepi r^; ^avfji; toO A-
^afi.. )
Traduc^unea rom4n& ins&, iiind de popa Grigorie, s'a f&cut
in din grecesce, ci din slavonesce.
Un exemplar slavon se gasesce in biblioteca Archivelor Sta-
tolnl, fntr un manuscris foite remarcabil, care fusese al miin&-
Idril MihaIu-vod& din BucurescI ^i asupra c&rula^ din causa
mportan^el sale, ne vom opri ce-va mal pe larg.
I
2. Este un volnm de 140 fol in- 16, pe hftrtift gr6sft, fSrft
licepnt ^i flir& sftr^it.
I Dnpft cuprins, apar^ine la acea interesantft categoriil de
hianoscrise. pe carl bibliografil slavl le nuinesc Shornik^ adecil
radonare^ de fel de fel de scrierl scurte, omogene saO eterogene,
uicronice salt din epoce diverse.
Sbomikul nostru se compune din vr'o 30 buc&^I, ^i anunie:
I) Nesel, op. cit pars V, p. 175, MS. No. CXXVI.
1. botaDic& medicaid, fUrft inceput, tnchelat& prut I
cantece;
2. PA50VMHHKX ClXt ECTh OpuTEM. KXCkMh CAORKiMh 1
HduiEro ic. X'^ (In^leptul saQ inv^fitorul tuturor cufl
Domimhii nostru Is. Hs.), in iutrebirl i respunsuri ;
3. Caobo w ft^AM'b WT ^AiAKA ^0 KOHitA (Cuvlnt despre Ad
dela inceput plnft la sfir^it);
4. Caobo ti^RpAiiiioE CBATAro FpHropu EorOCAOBA w KpEcrk Hid
H-kiAk H w ABOK) KpECT8 p.t^EoiiHHHK) (Cuviiit ates al s&iitulul GrigM
'I'eologul despre crucea lul Crist ^i despre cele doft cxucl i
talharilor); f
5. Q |^p8etMK AptB-k HA HEA\h iE pACHATCJi pA^EOIIIIIIKIi eIEM
(Despre al doilea lemii, pe care fu restiguit Ulliarul eel en
dinclos); i'
6. (0 TpETIEMh i^p-bB-k HA HEA\h mt pACHATCA pA^SOIIHHKh M
B-kpHUH (Despre al treilea lemn., pe care fu restignit t&lhar
eel necredinclos);
7. rioB-kcTt. w TAAB-fe {li^AA^oE-fe (Legenda despre capul 1
Adam);
8. lIcnpABAEHiE w j^BON pA^BOitiiHKoy (Adaus despre eel i
t&lbarl);
9. Gaoeo w np'kM,T.;\pocTii GoAOMCHWB-b II aiEiit EFo (Cull
despre in^elepclunea lul Salomon ^i despre nev^sta lul);
10. Alt& legend^ sub acela^I titlu;
11. CaOBO W ^AEH^-k ItApH H npOpOlfb rOCIIOAHII KAKO pOAHU
KAKo E2t|dpHCA (Cuvlnt despre David, tmparat i proroc al !
DumnetjeQ, cum s'a D&scut ^i cum a ajuns la domnii):
12. Caobo KAKO HCHHCA A'^^^'A^' t^KhTHpb (Cuvtut despre < .)|a|)emk
KECjpEUh
ivlnt despre cuni A parit Marta pe I'ilat de'Daiiitea Impii-
lul Cesar);
Gaobo w flEfUflM-fe WT ftidfta i Ao kohija (Cuviiit despro
dela inceput p!n^ la sfiri^it);
'. IIcnp.BAEiiiE w G.ipp'b (Iiidreptare dcspre Sarra);
Caoso K.tKo oy^iAiiiE C.ippA ilBp.\a,\u (Cuviut despre cum
Sana pe Avrani):
CaOEO KftKO roCTH ilEplAMh CB.AT/1\,\ TflOIIH* (GuVIIlt dCSprt
[peta Avram pe Sjinta Trcime);
Caoko w HcMAiiA-k (CuvSnt despre Ismail);
C.\oBo w HcAAiiit (Cuvlnt despre Isac);
O.\OB0 W IRlrrlH H W CXMpXTlt ^Kp.l.\MORt KAHi np'ltt,\E Ap-
B'A^ATH t\)>iu!f. Ero {Cuviut dcspre vit'ta ^i despre mortea
rani, cum a veiiit arcangelul sii lea sufletul lul);
I. Caobo w CiiEHA-k i w ^ABiiA'k i| tpii (Cuv!ut despre Sibilla
ire ImpiiratuI David);
Caoeo np-kA^AftpAro Iwtxrn kako KhitTh mWii epo {Cuvliitui
leptulul losif despre vieta sa);
^HrHHK HApK (ImpJiratul Diogeii) ;
t Caobo w betxoa\ llAtgaHApt, kmo oyBii Iwta HAp* ii GTwha
'LCtc. (Cnvint despre bfttrimil Alexandru, cum a ucis pe
5 i pe Imparatul Sion);
Caobo w iiApt (pwv.'k ti w kpatTh eho, kako noroyKH hxk
KpKHMKpiiqA -O-EOCJIAIIA BX EAHH.f. H01|IK (Cliv!ut deSpVC tm-
il Foca i h-a^il sel, cum 1-a omoilt cJlr^niftresa Teo-
la Iiitr'o ndpte);
28. Caobo w CRA'rkMK npcpoick Iaiii kako s-kfliA ut iiteMK) (Cu-
tDt despre santiU proroc llie, cum a fugit dela nevt^stft) ;
29. Caobo w C.incoH'b w ifiEH'k Ero (CuviDt d(>spre I
^i despre Devesta tul), f&r& sf!r^it;
30. legeiidil, fitra inceput. despre cum s'a M
luf Kladie, b&ibiitul Corasiel, i^i cum I'a sciipat s&vA
silie ;
31. CaoBO CBAT.\ro IWAlim 3AdT0SCT.l W At^UIEBKUXk p
(Ciivlntul santulul loan Crisostom despre grijile sufietea
mal cate-va i^irurl dela fnceput.
3. Manuscrisul e seris intreg de acela^l manS,
tirijill decat in prima jum&tate a secolulul XVI, dar p
sale sint copiatc dupti nesce originalurl mal vechi, din di
epocc i de diferite redac^iunl.
A^a bucata No. 1 , de exemplu, sc dep&rt6z& de
in limbil prin nnan^ele sale r u t e n e.
latil an specimen :
T.1KKE KTOMAETt pAMU^CTOA-
U,a KportHBHOE AHCTA M.tCi\OMK
CTApUMb, pAHbJ BUHttipAETh 8'A-
Cfe H 0y5A'5P0BftAETK ; TAKaiE
Koro oyKoytHTh cKiaiEtWA kotn-
TA, KponHBIIUH KOpEHh rpil^ll,
taktub oyBApHBUiit oy Bo^'k imi
lar&^l cine are i
piseze fruiii|& de ur^ii
vechin : mritfi- tdtfi :
insanJlto^ez&; 4t&^
va mu^ca un cine to)
ratlfl r)idiicin& de or^
s"0 b6 fertil in ap4,
sanfttos . . .
In acest pasagiu vom nbserva cuviiitul KOTwrA *cAnej
lipsesce atat in dic(ionarul paleo-slavic al lul Miklosid
cum i 'n eel paleo-serbic al lul Danichich, ?i care i
decftt al nostru cotelu, analisat deja In t. 1, p. 274, No.
Bucata No. 2 este una din cele niai vectil. Ea s'a
In secolul XII, sail cu pu^in msU tardiu. ^i cuprinde II
Intre allele, acea interesantil caracteristicii zoomorficft
rclor, pc care, dupa an alt manuscns, a cunoscuti
^^H 185 ^^H
I^^^U'e va & aci la locul seQ, de vreme ce ca n'a ^^^H
1 da un epitet ^i Roin&nilor: ^^H
,: K,lKO CATh 1KCTI1
Intrcbare: spuiiomK, carl ^^^H
nOK-bKAh. MH? T-
siut particulant&tile liiiibilor? ^^^|
ISH ECTh AEBh. t1,\A-
Respans: Italianule leCi, Ger- ^^^|
i;)wpEAb, CApAKIIHMHb
manul acuilft, Arabui Tier, ^^^H
fp^lHHh 5"iMT.l, llpflAE-
Tarcul balaai-, Armi^nul gu- ^^H
Epk, HHAiAHHHb ro-
^ter, ludul porunibel, Sirianul ^^H
[ahhhk puRj, Hbepe-
pesce, Georgianul berbec, Ta- ^^H
Ib, TaTJpHNK .IPAph
tarul ogar ^i cane, Cumanul ^^^H
MAHtlHh lljpAOtl., PK-
leopard, Rusul vidra, Litvanul ^^H
,, ilHTBA THph, MpX-
taur, Marca (?) urs, Grecul vul- ^^H
;^k^ Fp-bKh AIICHl^A^
pe, Balgarul boQ^ Bomdnul pi- ^^^H
EUKk, GWX" KOTKA,
ska, Sarbul iup, Ungurul pan- ^^H
BAXKk, OyrpiiHh piich.
tera, Germauul zimbru^ Ri- ^^^|
t5AKpii, PKiXaB"fe8EpH-
bul (?) veveri^a, Osetinul cerb, ^^^|
, EAEHh, CacHHK KOHK
Sasul armasar, Polonul so- ^^H
i-kXk HOpEllh, SspEA-
bol, Evreul vieijure, Albane- ^^H
Eim lIpE^tNACIIHh KE-
sdI castor, Egipteniil ^ap, ^^^H
rrbNiiHh K05EU, X8-
Himavul (?) icpure, Saculul ^^H
b, CAKoyAATIIItb KAIlt,
caia, Circasianul bivol, Per- ^^H
RHBOAb, nEpCIIHh ^A-
Bul cocor, Croatul aspida. ^^^|
MTHHh ACnilAJ.
^^1
larul lul Schaffarik presintiL ()rc-car'[ variaute. A^a ^^^H
rs, Hpsesce acolo ; in loc de Pwxk este XT^iiHh {?); ^^H
J'kxh este Hexk (Boliem) ; !]i toe dc llAAAuiiiiKb ^AEph ^^^|
ihifh cBpAKA (Nt^mfiil clorfi) ; ^i se mal adauge : ^^^H
Rk Cfaconul ariclu).") ^^|
ipfL ac^stil caracteristic^ a nemurilor, biefil Slavl meri- ^^H
'Bolgarul bofl, i 'Sarbul lup,, se aflft pii^l !a mij- ^^H
'Grectil vidpe, ^i 'Romainil pisicit,, adecii intre a- ^^^|
iele m^ deijteptc $i cele lual uorocose tn viclenia lor, ^^^|
ca credinta vulgara luiivcrsaU. ^^^^^H
CaracteristJca Romanulul prin 'piskA, este mal cu s
lemarcabiia, cacl pisica ne apare iu mctaforele poporsiie t
persoiiificarea abilita^il de:
a surprinde pe adversarul sefl pe nea^tepUte : 'gnctter
coninie un chat,, *qui gatta ci cova, *feles quidem quo i
lentio, quam levibus vestigiis obrepuiit avibus, (Plin.)-,
a se preface m6rtft, c^nd ac^sta il vine la socot^ii:
la gatta Diorta,;
a ati'age printr'o pftruta desmerdare: *des nianiores chattes,,
'pisicfi. blandi,;
a scilpa tot-da -una tefari diiitr'o caderc: *le chat retoinln
toujoui's sur ses pattes,, *cadere in pi& come il gatto,
Katze hat neun Leben,;
In fine, a sgSria refl, cAnd se superft: *buen anugo es a
gato, sino que rascuha,, *ne reveillez pas le chat qui dort,..,
Nu maf adaug&m cil piijica, adev^rat^ antites^ a canelnl)
lubesce casa, 'patria,, de undo anevoc pote cine-va s'u sci(l
saa s'o aluuge, dar nu devine nici odata sdava uuiil
pin.')
5. La parentesa de mal sus, mal deschidem aci o alii'
paventesa.
Romanil din Basarabia poseda 51 el caracteristici zoomffl^
fica a nemurilor, intr'un proverb ritniic, de^i nerimat, pe c
re'l au^isem in copiliria dela batrimil boier Vasilie Criste^
unul din cei mai de pe urma glubelil de peste Prnt;
*L6liu-I vulpea,
'Turcu-l lupul,
'Rusu-I ursul,
'Dai- s&racul
Moldovanul
*Candu-J 6ia,
MCAndu-I vacfi,,.
De acela^! categoria slut la no! epitetele de clord ^ i
tore, ce se dafl figanilor ?i Kvreilor.
3) Brinkmuiti, Die Mctaph(ni. Bonn,
rAracieristica cea analogs din manuscrisul Slavic nl se pare
Art a ti simpla ampliticare litcraiii a vie-uiicl vechi ^icft-
fef poporaiie serbe sau bulgare, lu care ]tegi-cit- se men-
M1 omnal pop6rele tnvecinate.
Tat B$a Sa?iT din Transilvania aQ iin proverb ritmic de-
ll Tfdnil lor, dar t&rft zoomorfia, iji tot-o-data firii
Der Eanger, Blodi ocU der Zeguu,
Da6t seny gor lastig legyt.
Der jantschi fleaclit den ga'ijnzeu da6g,
Der Moi da'ouzt miit dem botu noch,
*Der Kere der git ua^ktig.;
rieci:
TntQ nostri: Ungurul, Romiinul $i I'iganul, slot 6meiil
Ungaml Janci vagabundezi totfl, diua; Romanul
}6ci. cu bata lul; figanul kere umblii despoiat,.*)
frtTerbele zoomorfice de etnotipia sint generalmente
lot rare. Italianil, de exempla, ii'ail nicl unul, de^i posed& o
line de <}''^^'"i fiirte mu^catore, scurte ?i lungl, in ver-
R^ Ti prozft, despre U)t,i vecinil lor, externl ?i iuternl.*)
si ne 'Dt6rcem la Avram.
Isloria acestui patriarc ocupdr eel nial mult toe in
aatune NNo. 16 22, ^epte bucfttl egalmente apo-
I ra^iioilite pintre Slavil de peste Duniire, de'mpreunA cu
M de fafaule teologice, de c&trft falmdsa secta a Bogo-
, ciront vom consacra mal la vale o notify a-parte.
de h\& DC prencupa nunial No. 22, pe care a
t de cnxnin^a a'l tj-aducc romilnesce laboriosul preut de-
iiitru cat scini nol, fiind
1 fa^S. cu eel romS.-
188
Ambele difer& tn cftte-va puncturl secundare.
Popa Grigorie I-a permis ^i aci, dupi obiceiu, de a s(
i de a ad&uga, cela-ce ce da tuturor traducerilor sale
ochil unui linguist roman, o val6re cu atat mal mare su
portul sintactic.
In orl-ce cas lns&, textul Slavic e mai complet, c&ci fi
lul a remas netradus.
(CoTiBt iespre ri^ta $i mdrtea loi
ArraiL cim a renlt arcanselnl sa
lea snfletnl InD
XArr\k Mhxahak. katp<|)AE-
TOA. lOKHTOpiOASH AA WACHElfH
^BpAM. mil i^EipHNCE ApX^irPAh
coynTS KPApS. iuh <|)8 ka oy
K%A%TOpiO. mil ASt ilspAA^ 110-
nspt A'k^E c|i%pk wcriE. c% ho
M:KP%NME. mH JfkTp'AMtA sptMA.
^KHCE Bp;URAAAmoyA. TOATE KA-
HAE. C% N8 A^tprk WACHE. AA
KACa A8H ilBpAA\. mH (|>SpK. E.
^HAE j^E NO AlWfUfK;^. NEA^HK^I^.
IUH rp2H 4>iioa8h C918. a8h Icak8
IUH EIIJHAA8 A^Ap;i^ BpEAA BE^'t^.
lM.0yHA6BA I Bp'8 WM8. Ca-Ah A-
CaOBO W mHTIH H W OUApTH
ABpAAA^OB'k. KAKO HplHAE ApXrFAk
ilBpAAA^ mHB'kmE B& p^OIAO\
CBOEA^k. H ;REAAAmE BH^^kTH BSlck
CTpOA^ip^ACA NA CB'krk, H CTA
HA A^ATB'k K% KOy, H HOCAA Kl^
ApXArrAA AAHXAHAA /^A BTl^A^ET
EA/lOy Amne 8& la sofletoJ lubitorialui la oaspe^i Avram, ^i de^tinse
arhag-
ICAi SQptu codru, ^i fu ca u dU&torlu ; ;i av6 Avram porur6 l^e
(Vi ospe $!& no m&r&nce; i intr'ac6Ia vr^mla inchise vrajma^o/ toate
^) 8& na m^rgu oaspe la casa lui Avram, ^i fur& 5 4il6 ^^ "^
^''^ nemicft; 1 gr&i iiluliii s&u lui Isacu: 1 e^mu, doarft
^^ Tede onde-va vr'u omuy 8&-l(l aducemu elu la casa noo8tr&, c&
190
A^HEMti EAH \A KACa HOWCTpX.
Ki AMS ^nOllHH.Y,- tOc|)AiTOA
NiieS Jf. MEpE. mil Elllllp,>>. Uill
RxeSpiT^. AfiXArrAK MnX'^xm^ ka
8 KiMVATOpiO WCIIE. mil ^TpE-
KApA l\S. fi,f OyH^E EI|IE. Ap-
X.irrAh Slice A^ toc8 cxmts. il-
BpAM BIKE EA.^A1h' t& lipA^^SIIMIJ.
APXArrAk eilCE. MApE TpER/h AA\K.
lUH oytTEHIiTS tMT. BHCE ll-
BPAM C'A lOCEItlH AOMHOA Ttf. Ap-
XArrAh SMte caaks camti. nii-
>IOApEAE AU. A^pS. mil SHCE i1~
BpAM A8II IcAK8 ({lT)OAt!M CIAS'.
ftO-TE AK-lth. mil AA8 K.lAHAti.
r),ca ahem8 hectH wIche ko hoii.
ApXAPIAk ellCE HO OVCTEIIII (|lE-
HOpKA, IE EAAAA8 KSTHMipH. rpX-
HHJtfi Af-kpCEpb. K'ATpA; Oy^ Ap-
EKpE. Uill J^KIip'A-Cf IIZP'Yl AA IIAV-
Mff.HT8. mil rpsii e^iHTh. tiJuiTh,
CCjtItTh. rpXAI^e lipABEAIIIIK8,\b'll.
fIspAM ^H IIA'.p'k KA ftlillWrS
t^S CE ^Kllph AEAAIIb'A, mil TplAII
ll.%tlp.Y. AHIU 110 IJMA HIlpE M-kp-
pEH. ASpAAM pEI. SpATE n|llllJ\EUi
KK A'^ '^^X A-^ C'AH'kMII X^ttlL. ,
Wllh ; pEH EpX^A EC Ml<-k fJ-
ROTA. ABpAAAA MAJkljJECA S,iUVf*
ApXArrAii pEH njriHA"bAii> cxpiji-
CT1.V.. M nOCAA ABpAAMb OyrOTO-
BATltTpAnt^A, tl pEH. npHBEAifl
Mil KOHJk fi,A npIiiAEM. JpX'irrt
PEH, AErKo tntmii h npTtij^i
rp'^A'T'tflHAA !Rt WE-kMA.IipmA9llll
K% X^^^X AMBpiHCKOMOy. },!I.Vt\
AHCTBIe rAAAUIE. CTk. CTk. (TV
np.lBEAHIIKOM II B^IIE AACW
IIOKAOMIKA A ;EMAA. ABpUJl
MHtlUE ErO pAAH A^^'' ^"^
TBOpHTb. nOII;iiE IIEB'kA'klUE KTO
EC rp'kAhlll C'A HUM. It ,\iHXV-
CTA S'A AOM.II lipUTk CAppA BU',\.%
WMblTII HOe-k ETJ. lAKOKE fit
WSUSAII. fr^A U'CA0.l HOtpEH.
w be.\Te iioac h CEro haka txn
Uiffk.. lAKO^KE II T^X- M<<*>( 110-
royEHUi;*; coaom ii roMopk. a-
EpAAM BKCI)p'kl|IAAmE CAppt Ct
amu inpotin5,-3e 3oHeto/ mieu in mere; !fi e^ir& ^i vft^unl arhaggli^t
Mihaila ca u ctllfitorlu ospo, t^i intrebatu elii: de unde e^te? arlug-
ghelfl i]ise: de bosu sAintu; Avram dise: blAmu b& prHtn4uiia; u^
haggflQ 4isc : mai-e trebi arau, ^i ustenitu samtu ; ^iSQ Avraw : *
lube^ti domnol tu! aihaggliela <)ise: BlabusilmtEl, pi^oarele tak don;
fi ^ise AvraM lui hacu filului huu : do-te a-casS. ^i adu calulu, si
do-
cemu cestu ospe co noi ; arhaggli^lQ 4'se : no usteni fe6orui, ce bliiM
cAtiliru. Or&indu, mersei'^ c&iTii urn arbui'e, ^i iDchirS.-se p&t b
pftm&ntu gi grii : sfdntli-sfifDtil-sfdDta grftia^te; pritvet^niculiu
AnW
t) fkrk cit dereptu i^lu so lnchir& lemnu/ ^i grki ; pAjirti acilk ttB
j^fr. K8 HA-fCS. UIH ^TpapK Jf
K4C.1 ASH flap.lAV TptM-kCE *1-
siHE. UIK SHtE. mil eilCE Ca-
ptH. AAh' AXOyropiOA Ul)t AX
WCIIEAE a0KUA ApCE lllll KXIc
I' WCntAE. HE ACTE AEAA J^HAOa-
' T8A MEpWAtSH, IcAK8 (|)t>IE .W.^-
^K.ipE. ;|kp A1EAA NdC Ap)(AITAh
CE Aoci ^ gepoE p\in8cA coa-
pEASll. KKH^O C; A^OpA. ^I^Ep'lll
UIH (E .{LKIipit ,V^^"'''^^"- M'f'^l'
AOMIIE }1kPAA\ ISA CT. ^^ '^^i
KAptl A' EEpEt>IE. A^ CA hUt-
TH'kBOAAk PAA. nONTO rfpH'
rp'bllltlHKA KX CTtJMh. Er,\A ^0-
TAX'^ *ff". "5"A* ApxrrAk he-
BlIAIIMO. II KR5KIAE HA HGCA Oy
liptCTOAA II pEI rn KEAHUIH All MH
TAATII lip'k,\ t.\4B0.T.. Th pEH MH-
XAHAE PAH. H pEt MHX'*"'^''. i>-
GpAAM MH^ MACO np-k^^'* ''->'M'M. Pk
pEH, EHIE TOrO BHAHUIII A/\JT.I{1A
II TM AmAt. BA TOtI ml HAC
CXHHAE, H CkH,\Ut lAAWlUA. {r^A
BMC BX^AEipH ARpAAMOy CX POC-
TEAf. lAKO E.^ EMOy OKUHAII.
CAppA mt BX HHOH XP'^'^""''^-
tIC.lAKK CX pEEEKOiT.. EX llOAOy-
1101)111 IRE SXCTA iCAAKti BEAMH
IIAA>tAl|lll II pKJAA.^I|lE. llpHltAAE
iip'kA xpAMiiM* K'A wntf cfiotmoy
PAlAIUe.WI WH, WTBp'Ayi MH AA
CA TEEE HAKABAA. HOHiatE ME
|[ii:ka<^ teke no cem. npuiAE
CAppA H pEKEKA, H C&MHAWUIACA
(tila cire merge cu niifiisii. i intran'i In caaa lui Avram; tromfese
Avram Isacu sJl adocA. utn Lerbece; 91 ^i^e ^i 4is i"''') Sareei:
A^ laatorluj i la ospele acestoln, piooarele, cu laate nstenitu ; ^i
Ina l&utorluZ i-i sp&U pi6oai-ele, ^i viltfu ca filra pelitfi. Taste ;
^i 4'se
'IniArram: acfaste picoare no-su dc om, ce sUmtn de eel trei ce
peidoTil Sodomolu ^i Gomoru^. Atonce Isacu*) ^ise cu luanie: 0, c^ce
Mwfoca/ arse ! sfi c&ce gspele ce taste dcla Inpiiratui cerlului? Isacu
fece
ratiocare. Inr acela fiat arliagghelli se dose in geroe r'apusuJ soa-
pfiiri, c&ndo se artwa tngerii ; ^t se inchirS Domnolui, grfti : Domne!
Ivuam va sfi de itiie carne de berbece de sS. milrAiicu ; ce-mi ^ici?
*) lo textui alavic: Avrani.
ifl2
CE >\8tl tH:M>.
II I10CAAIIK ECMh WT E.\ llpiATH
AXIv TBOII. AEpAAAA OyROACA KEAHM.
II nOMAHCA KX EOy II ()E<<. H|
Domnu/ (fiao !ui : ce-^i va pore Inrainte, in4rilmcft. laru^ dcf
ingoni^ ^i all4 masa gata, ^i milincri Avraj^cu iDgeru/; ^i gfUi f
de oBpeti, i se colcar&. ^i In miatjfl-noapte 3colfi-se Isacu i
tal sun ^1 stiltu tnraintla u^iei caseei, grai cu glas mare:
parinte! ilegcliiile, aft sanitu friJmse^ile f&tiei tale, eft <3 volu
vede! Ainji mumi't-sa. curae ^i de^cliise; ^ I
vrani intift, ^i lu aflruta ^i pllijg. piseAvrajM: spure-mi, flfttoll
ce plangi? Isacu ^ise: pririnte! parinte! uin visu Tatjulu; avAtf
in capu ca sonrele, ?i mi o liia oaspele acpsta; vfi^n,
acesta laate Tngeru/ ^i e trt-mesu Hft te la. fji lu Btringe in I
193
1 Gp.UlE. lUH \S CXpOTA. UJH A-
M.ipt! n.w.HyE. i1ep.\,w ^k-a ii,\ff.H-
Ift. .f.]ftpV\ ^K-fi IIA.KHgE. (>A|)A
fKX n.\.KHVE. AAKp,Y,A\ttAE ^I^E-
pSS^H AAE CE t|l.>\HE MiETpll l|>xp2
npEl|S. :^BPAM SliCE |\OMHE. tllO-
4pE-,H MHpt 1^11 TS. ApX^rrAk
CSHCE E0Y(XMT8 ApXArrAlJ MMX-llXA-
HtXMTS TpEMECS. CX AS CO(|)l\E-
t TS!4. /lepAAl dllCE A<>AMHE CK
A^CS Kb' TptjntJA. AA A0A\H8a
MHE. ATOIIHE ^lyEpSA C8h ^ HE-
, (Utl KS <})pHKh rpSII K&TpA
MMHOV^- Ulll-H nOpif>N>lll iVMMOA.
Ea flepAM K6 TpSnUA. Ulll i^OCE
:. Jf,ljtpf\ ^ HEpM. tUH MtpCE
EfAAI. KZTpA; np'bCTOAtJ. UJtl C
Wlh AOMIIOAt^H. lUtt iflS A^^C A.\
IbCTOAKA X^P^BIlMIIAOp^. AKSAK
i MlipA'CE. TOATE tllAEAE SE-
blOAliH. {\t il&pAA\. lint eilCE
lOA. KXTp* JllfCpS iVO-TE KS
nOHMII ^tll.T. fAO^ Hill:, WtAAGll
Mtl BAA")<^ " A'^'<^At> '^^" BIIA'^TII
MTO TFOpHTC* IW CB'tTOy. TOrAA
WTfloyCTH EAWy Kb II pEM Ap-
X^rrAOy. i\A 6X^KI,\ET HA AEpii
CA AlipjAA\OMK fi,i IIOK.l^iET EMoy,
,V\ BIIAIIT GKck CTpo;^t|I.KACA HO
BXCEAEHII'klt. II ^.\Cr HAS RAACTk
\\ E^RE XOIJIET A* TBOpHT. II
noAT Ero ApxArrAii, ii rx5Uii,\e
IIA AEpii. II WTBP'AE Tb ABpAAMOy
CpA'lH'bll W^ll II BHA"b BZCfe II
pA^oyiwk. II EiiAii ha eahhom
M'kCT'k ha ^ETEpXT-kMh ItEttt
NAK4 BIAEA-kllHA, H HO MAAOy pA-
AOBALUACA A HO MHOroy MAA^AAUIE.
H BXIlpOCII ARpAAMh ApXAPrAA tl
pe>i. KTo KT can >i,\Kh, ito ah
ttl TOAIIKO TEOpllX. apX^rPAh PEM
Toil ECT npXRO^A't"!*!^!' Af^ifA. II
l1pOBAiA'^ETk npABEAHUA BX pAII
i la legat nrdiooa t'nilor.
amaru pIiLnge, Avram incU plange ; ingeru/ incfl, plftnge;
nT& Inca ph'ioge. Lacriunile ingeriilui lalo se fAce pietri l^irft
pretu.
^st&m r)iso: Downe, Bpoinre-rai, cire p^ti tu? Ai'bagglielfl <
BpAT. H NH BZ E^^HA B^
B&XOAAI|IH. H BZnpOCH ABpAl
EAAoy. aea-ak;k h roAi^BA hi
H BZ^AIOEH ABpAAAl CAPM
nplHAlET. H np'kAACT fiXh (
ROy. fM\X. fApr. KE Koy
lUEAlOy CAABA B BKhl.
Avram s& va^S. toate f&ptura; i}i fie lui ca va gr&i a^. I^i purees
l^i yd,(][u u omu intr'uin scaunu inraltu ^i()andu, intru bldin<][iria
lului; cu mul\A frams6^e; fntru u osls bucura-se; dop& acta m
pl&nge ; ^i intrebd. Avram ingeruJ, ^ise : Doamne, ceinre laste ac
omu, ce aaface? ArhaggheJii ^ise: acesta-i f&cotu^ intSi Adam; t
c&ndu vede sofletele der^pte trecSudo in ralu, atonce se veseU
c&ndu y6de sofletele gre^i^iloru trecfindu in mainc&, atond yrd
pl&nge. ^i ^se : o, fe^ie miei ! cumu v^a^i sd^bl^nitu ....
NOTANDA.
finalul u tntreg: kaaSaS (155), a^hemS (155), a^ShemS (155),
[161), [ivwR] Aops (155], CAAK8 (155), coynTS (154), Icak8
155, 156, 157, 160), huts (155),' kxtmampS (156),
IA8 (156), EU1HM8 (154), WAA8 (155, 161, 162), ea8 (155,
161), A8 (160 de 3 ori), aaa8 (155 de 2 oil, 158,
[), n;f^AAA^NT8 (156), p^BpinrS (156), N;f^c8 (156), Coaoaaoa8
56), cAfATS a 3-a pers. (156), c:iaat8 1-a pers. (155 de 2
i 160, 161), coy a 3-a pers. (156), kaavaa8 (155, 156),
iJ|k0HM8 (155), oycTEHMTS (155, 156), KXHA8 (158), KaHAO
i4, 157), rpEuiMitMAop8 (158), tpekxha8 (158), TpEKZH^o (158),
M^HHTS (158), X^P^BHAAHA0p8 (161), ^VEp8 (161), CKA0YH8
II), j|ipAAT8 (161), uim;rha8 (161), aaoyatS (162), BpxTocS
fe), K8AA8 (158), AK0AA8 (160), AA;RpXHK8 (157), nAT8 (157),
UrS (160), BHC8 (160), KAn8 (160), bx8 1-a pers. (160),
MCCS (160, 161), AAAAP8 (160), ^pE^8 (160), coc8 (155);
t U nomal in 5 casurl: ckaatk (155), ApXArrEAb (154, 155
.), [cx-]Ab (155), c(t)%HTb (156), afarft de rAp&uib (157),
le b=J.
I. jf. tntrebuin^at ca nasalfi. vocalfi. tn interiorul cuytntulul :
|LC8 (156), Ni^K^ (154, 157), AAif^KApE (157), IMif^K^
7), npAi (157)=:*ce-^I va punc inainte^ mdndncitj,
kcno^p-MM HiipE EijiH (160)^*sprte-ml cine etJ(,.
^B=rf^.M BHAE (154), eiKE (155, 156, 157, 160, 161),
|(157), BXB8 1-a i a 3-a pera. (156, 160, 161), bsb8io
: eaeb (161), sxeSp;^ (155), npjT^.f?iiA\S (155), EAiTkfBHpA
MIAS^HOAHTE (157), A8?II (160), UII!8,l\tlAS (161);
; CSE,\Ai5HHT8 (158).
ft. -f- pentru -Hi-; cxmtS 1-a pcrs. (155 de 2 orl),
I a 3-a pers. (156), cxaiti. (155),
S. propaginatiunea nasalel: ?^^ci (156)=:?m.5m, cfr. t. 1,
|1 No. 5-a.
K. genitivo-dativ femeesc cu -eei: kaceeii (157), Gapeeii
CU -iei : oyuiHEii (157J, ((fki(iEii (160).
13. coy (156)=8(?j(.
.14. wem la forraarea viitonilul: kpem uyk (154).
15. avea pentru aveam: JB'k K8p8p.i^ ^ K^n8 ka co.ipeae (160):=
textui Slavic : stHEifh tano ca'aniie sk ha rAAS'k moem.
16. perfect arcaic: i]i-bHt (157).
17. dissimila^iuue sintacticil: mtc -pyEp8.\ uin e TpEA\ECti
(160).
18. propaginatiuuea pronumelul : cx-imi .\a*''eS esS
(t><\CTO,\ mTe8 Jf, MEpE (155);
pronume pleonastic: a&kp^muae ^^Ept^At^H aae ce ([imi
19. reduplicarea conjunctiunil: ks ioehtopica mTes
(161).
20. pleoDasticul (lice: .^tpeka flRpaiw .^gspSA shce (
21. acusativ firfi pre: ex a ilBpAiw (161), ^o" '
d^SlEA^fi EA8 (155), .^TpEE'l^ H&p.\\\ .l^gEp^A (162), Tptl
Hoyiv ipxArrSAh (154), Kxeyp* ApyarrEAs (155), .^Tpi
(156), NO oyCTtHH (|)H0p8A (156), TpElwkcE flspAM 1
22. subjonctiv fSri sA: ^li a8ii ka &i rpzii (161)
23. omisiunea lol ^i: cti^ts .^^pahhta ovuiiieh
(157), ^TpEEA flepAM .f^EpSA eilCE (162).
24. pentni (le:
(fe^*ca^; A* t'-* MApxHKS (157);
de=.*ie c&nd,: (|>8pb 5 erne ae no ma^ika (154).
25. pentru la: iosiiTopio.\b*H m wacheiih (154),
26. ^ pentru sA: urn euiiimS (154).
27. concordarea acusati\TUuI cu dativul: ax wcrei
(156).
28. peKfdl=:*corp,: it>xp* ntAHit^, acte (156).
29. a (iescinde=*$, se pogori,: aei|iiiik .ipxarrE.\h (
lpH.fCE ^gEpSA (157).
30. a curA=z*$. alerga,: kKpce-<5wee-;
etimologia cea veche, propus& tn Lexiconul Budan (p. 106)
]m itaL catellon catellone^ cap&t& mal mult& probabilitate prin
forma cdtilin^ dar totui^I nu este f&r& o dificoltate 6re-care din
:aasa lul ''in=-on.
36. SA;f^^0HpA PAI0A8H (161).
37. ca pentru ^cum^: ^h aSh ka ba rp:iH (161).
38. amu: ak8a8 aai8 aahpa-ce (161), aaa8 k%na8 etAE (158),
AMS j|inoi|HN;f;-cE (155), ve^ t 1, p. 268 No. 9.
39. AB* AtyE (154)=*avea obicelu,, *era deprins,.
40. cdce=^pentru ce^: w, k&he k8 i})0K8A ApcE ium k'ahe wcheae
157).
200
41. exdama^anea : c% ioeei|ih a^mnoa ts! (155)=^s&
ac^ta, dac& lubescl pe Domnul^.
42. i})pzMCEitHAE (160), cf. mal sus p. 166 No. 74, di
la singular: [aaBat;i^] i})p;i^AActi|E (161).
43. AcpEnrS ea8 (156)=*pentni el,.
44. slavisme mal insolite: c&ea;vi;hht8 (158), nptcroAS (1(
npABEAHHK8A8H (156).
45. cfr. mal sus p. 61 No. 33, 34.
46. accentare anormal& sc&(][ut&: act'e (156), ahact'e (11
wc\ (155 de 3 oil, 157); '
accentarea monosilabelor : ui'h B&08 (156), uj'h (^s (154)
AOCE (157) etc.; ,
accentare duplft: ifi^JK (156), ca te "a (160), ca "a (iJ
ca '^aS (161).
47. paleric: t
dup& nasalfi.: aevjhh'ce (154), aakp^h'he (154), napHN'TE (B
TpEK&HV (158), CTpMH'vE (160), cxaa't8 (155), cxaa'tk (B
dup& licuid&: nEpVpi" (156), koa'kapk (157); i
dupft p: i|);Rn'T8pA (161).
48. cr. mal sus p. 65 No. 58.
I
EXCURS
LA 'Leobnba luI Avbah,.
GENUNE. GENOE. GEF^OE.
^ARADISUL LA ^OMANI-
Unn&t6rele cuvinte din Legenda lul Avram, aa dupft cum
[ref&cut'o popa Grigorie din M&haciu: ce aoce a v e p o e
iScSa cwApEASH, nu se pot explica prin originalul Slavic, in
e arcangelul se duce de asemenea, dar nu intr'o geroe oc-
adentali, ci se urc& drept la cer: Bs^bi^E ha neeeca.
^ Este dar& un adaus rom&nesc^ care merit& pe deplin de a
|B studiat de aprope.
Vom av6 aci trel intrebftrl de deslegat:
1^ Ce insemn6z& cuvlntul geroe'^
2^ Care este originea lul?
3^ Cum trebul si In^elegem intregimea pasaglulul, a cftrul
cr^one cat& s& fi avut un motiv in consciin^a lul popa
''^%rie?
I.
Dup& fonetismul dela M&haclu, care preface regularmente pe
Intre vocale in r, cuvintele: gEpoE p'amScSa trebuesc tran-
Srise prin: ^genoe in apusul^.
Dar ce s& fie genoe?
202
Textul nostra (jiice mal departe, c& acolo ce Affipx ^yEpiii
adec& 6r&l cu trecerea lol n tn r, local unde *se ado
nati Ingeril,.
Este, prin armare, an fel de paradis, *o gurS de ralu,
dup& expresianea c4nteculal poporan.^)
Ac6sta form^z& primal pas la constatarea semnifica^oii
cavlntalul.
Genoe diferft namal dori prin sufix de genune, o vor
desp&rat& ^i ea din gralal poporalul, dar care ne Intimpi
fdrte des in psaltirea cea versificati a mitropolitulal Dosotte
ande lesne putem arm&ri diferitele sale naan^e de semnifii
^ione.
^i aname:
1. lApji nH^^MAium Bop a<\'h g e h 8 n e,
acolo ande psaltii'ea cea in prozS, tot a mitropolitulal Dosoft
4ice : tS a^P'^, A^^^? n8rop;f;-VBEH npE ^mb ^ n 8 i; 8 a CT|
KxpTfi, adecft comparanda-se textarile grec i latin : genun
2. fiHB0p8Ab AHEH C'A N8 AA^f^ TpAr;f;,
Gz. AA% 'HrHl|;f; g E H 8 N A H'k AAprA\....^
ande psaltirea in proz^: czl n8 im^ ^name boae8pa ah eh nhmi
AA% coapE;^ A A 'V^ H K 8 A, adecS. : genu)ie=.^\i^bc,=profandum.
3. IIpECTe a8mT (^t g E N 8 N E
TpEK KopAEm k8 aamnSne^
IIkoao ae bhne toana\
^E ({>AK KHl^m gOK UIH POANA^...,
In psaltirea tn proz&: amacta aaape he-h AupE ujh \xT?h^ ai
AO-c jRHrzNTii K%popA n8 acte n8a\%p, bmte m\m mn k8 mj
ANOAW KopAslHAE NOAT;f;^ adccii : gemine=^6LkoL(7(7aiz=:mare,
i) Ataumdri, Poesii populare, ed. 2, p. h
L
203
4. KApIii JfMKS% ^N KOpASTA npE MApEy
^C-IU i})dK A8Kp8A npECTE V E H 8 H A TApE^
fliEA taS BZ08T A^ AflHHBHE
Mas aHkpat ^8mhe0&8 j|ih v e h 8 h e...,
to psaltirea cea tn proz&: KapTIi aei^hhai^ ^ mape ^ KopAsTA,
(|>SKANAIi ASKpApE J|lTp' ARE M8ATE^ AHEA BS08p;f; A8Kp8pHAE
A0MH8A8H lUH MHpATEAE ASfi jf. V E H 8 H E, adec& *. genunC=^i>^6^^
b ilSaai iroXXoTc=pr(j/i*firfwm, in aquis multis,
5. ^tS TpEKST npHH V E H 8 N E
H^PAHA K8 MHH8HE . . .,
nnde psaltirea tn proz& pune : ama pomiE ah a p e. *)
IDe aci resalti, c& sensul general al cuvtntulul f/enune este :
^in&re adincime^, ^r sensul specificat: ^vast& tntindere de
ipi,, * ocean,.
In primul din aceste doft sensurl tl cundsce incfi, chlar in
secolul nostru, dar p6te numal din cftr^I, falmosul Prale In
glosarul la comica sa psaltire: veh8he^ koaeoakk, a a ^ h k
H(|)8 H A C.')
In acela^I sens, un punct la Dun&re, unde se lua vama de-
^ pescuit, se numla Genune deja sub Mircea eel Mare, care
' Printr'an crisov din 28 martitt 1415 hftrftzesce venitul acelel
'<>calit&(l m&n&stiril Cozia: ,\a ect tomS cbatoa\8 xp^^^ bama
T r E H 8 H E.*)
Intr'un sens metaforic, Cantemir Intrebuin^ezft ac^st& vorbft
^ ^mare mul^ime, : ilACA;v;8 kpaioa 8Hr8pECK b'a^^^na, k2i k8 me
^'"^ Crk ^NHOTpHBA ATXTA g E N 8 H E ^^ TxTApfi H8 BA n8TE . . .*),
^^\a dupa cum Shakspeare, intr'un celebru vers din Haralet
'^tX, I), pune *o mare de griji, in loc de *o mul^ime, :
^. . . a sea of troubles.
^> Dowftetn, Pmltire pre rtrfurT, Uniew, 1G81, ps. LIV,LXVIII, CIIl,
CVI,
^tXXV. Pwittir^ de 'n{d/ Prale, Psaltire, Bra^ov, 1827, f. 90 r.
**) Archiva St&tulnT din BucurescT. Docum, CozU litt. A. Cf. ibid.
Condica MS
^e >^iilie DascU, 1757.
S) Cknmkul, I&9I, 1835, t, 1, p. 165.
204
Mai pe scurt, pasagTul : apxArrEAb ce /\oce j|i i^ e p o e i
cs\ co.ipEASii insemiit'zii : *arcangehil se duse In adtncd
ajiusul siirelul,, safi clilar mai d'a-dreptui : *a plecat to |
oceanulul atlantic,.
II.
Am spus mal sus, eft gero&=.genoe diferfi de genune nnfl
d6ri prin sufix.
Aetata diferinta prtte si nu fie decftt aparinte.
Lucrul s'ar limpe^i fdrte lesne, dacil nol am sci, cum i
nume pronun^ popa Grigorie un alt cuvlnt cu acela^I :
minune^ adecii dac&'I ^icea MtipoE, orl AMipKpf.
In casnl de "ntaiO, dacS. pronun^a m'lroe pentru min
tunc! finalul -oe, mal corect -o?e, ar fi i 'u geroe din g
genune un simplu resultat al mularii lui r, Insojit de i
rea lul k in o intocmal ca in ii,it.i=dme .^i aA'pa=o3i:pix.mi.
Ipotesa adansulul inorganic al lul to- este insa mai prohfca-
bila, nu nuinaT din causa iieresularita^il 7 <7A in loc de /^=
//A, dupa cum vedem clilar intr'un derivat al radicalel va^Af
fi/_o(;=8cr. vahas, dar mal cu stmk din causa cai-acterulul a^ ;
ijicfind exotic al lul co-j-evoi; la Greci. El nu ne intinipinft ni- |
cairl in raonunieute literare, sail inacar pintre arcaisine poeti- |
ce, ci abia In vr'o glossii safl doa. Daca am presupune darft, fl
ca Grecii I'an Imprumutat dela veciuT, bunft-Ora dela TracT, I
atunel nemic n'ar fi mal natural decat iiioditicarp dupft i
analogia indigenA, prccum se tntimpla mat tot-d'a-una In a-
semeni casuri.
Cuvlntui este el in adevir tracic?
In limba albanesa actuala, Intru cat cunoscem, el ua i
xista.
Ac^sta Insa, negre^it, nu este o proba decisiva contra ipl
tesel tracice, de (5ra ce asta-(j1 i la RomanI wavhti. genunet
perdut de-mult, degi in secolil trecu^l se intrebuin^a In '
provinciele Daciei lul Traian.
Este interesant, ca localitate dacicii, men^ionata de 1
CsssiQ i pusa tocniai linga Dunure, ca ?i Genuuea lul ]
eel Mare, se numia Genucla, FEvouxXa, ceia-ce ar put6 1
sa nu fie decat gcnmie, dar cu un alt sufix.
Orl-care ar fi aciuna neajunsul datelor de mal sus pea
ob^nerea uuel solu^iuul positive, totu^I iiitre rom&nul ,
8) Pott in linlm'8 Znlxchrifl J. vtrgl S,,raeI,J., I. 5 (185(i), |i.
262'. cfr.
l^ oTigin^s iwlo-fiirop-ifiiHe', Paria, 1H7B, t, 1, p. 1S8. t. H, p.
3S3.
207
'M|vo5 nn se p6te contesta o coincidin^A remarcabila,
tare W^ so pare a fi datorita numal azardiilul.
I Dac4 iasfi ar fi sa renuntam la etiraologia tracicii, mal a-
^es din causa lipsei cuvlntulul iu albanesa, atunci- ui s'ar pre-
inta aaalogia celtka fiirte seriosa.
Ori-nnde && locoit Celtii, gasim diii auticitate iiumirl locale
i: O&iabum^ Genua, Geneva etc.
Tdle aeeste localitiHI se a&& lingft ape marl sail chlar pe
n t^rm maritim.
Jjinguistil deriva cuvliitul dela celticul genu *gura,, ceia-
!M potrivesce de minune in privin^a unel adiucimt,.^)
Un ]ac, mare, un ocean, se Infati^^za naturalmente ima-
Bl[iunil poporaae ca o 'gura^ a pamlntului.
fiomauul ffetiune s& nu fie Ore un vestigifl al amestecnlul
iiolor cii Cel^il pe teritoriul Daciei':'
'fiitrebarea e forte legitim&.
;el gemme sta ^ovaind la respante iiitrc eleniciil iu','evo;
acul genu.
grabini a treco la un teren nial solid.
in.
Ivefjut mal sus, ca misteritisa *genoe in apusul siirelul,,
mde *ae adiiiia ingeril,, este un adaus propritl din partea
li'POpa Grigorie, fiira nici o legaturi cu origiiialul sla\ic.
Paradisul cregtin se afia la resarit, dupft care precuni se
Ide se orient^za insegi bisericele niistrc.
A^a ered top cre^tinil, tarfi deosebire de rit safl clilar de
fictft.
'Des rtgieraents (Jice abatele Martigny remontant, pense-
Uon, a Torigine meme de TEglise, et qui fnrent fixes par la
Saite dans les Constitutions apotitoliques (II. 57), prescrivaieut
9) Giack, Die bri Catsar rOTkommendfii keltkchen Nawen. Mdncben, 1667,
p.
to. Cfr. L Gonidec, Diet, bielan-frantain^ ed- Villcniariiu^, SaJnt-
Brieuc, 1850.
*que Ics eglises fusseut (lispos(;es de fa(;on ijue la
*gardat roccitleiit, et que I'abside pr^sentit sa roiivcvi
I'orient: ainsi les fideles, en priaiit, avaicnt le visage to
*Tera Torieiit; et la principale des nombreures raisons
*8tique3 qu'on a donnees de cette disposition, c'est que
'devons diriger nos yeux vers ie paradis terrestre, que
*avait plac6 a I'orient, afin d'entretenir en nous le regrt
*i'avoir perdu, ainsi que le desii' d'aiTiver au ciel, qui
*v^'ritab!e Eden.,*")
Cum dara popa din Mahaclu cutezft de a pune
la apus?
La apus era numal paradisul ptigan.
Acolo, ?i anume in oceanul atlantic, *genoe In api
relui,, era dupi vecliii Grecl lociunta fericitilor,
duna lugeril,, ni MixapEt;; acolo ne intimpini Hesperide
siul, Atlantida, (n Homer. In Hesiod, tn Platone.")
Este evidinte, cilpopa Grigone nu s'a luat dupft els
elenfl, ci dupfi o credUit^ poporanii curat roni&nesc&.
C'rc^tinismu], altoit abia pe d'asupra, n'a fost tiisti
i|ecimt de seed!, de a ^terge din niemoria striibunilQ
paradisul eel p&gan.
l^i aetata ^ observati bine nunial la Ilomanl din
popOrele ueo-latine.
lata de ce la nol, la not exclusivaniente, apusul t
fjinfit, adecil *consacrat,, cela-ce ar ti iuexplicabil
sagiul lut popa Grigorie.
In balada poporani 'Inelul i niframa,, ceJ ddi
sint ingropa^I in direc^iunl opuse :
*i 'n biaeiica i-afi dus,
Si 'n doS j-acle I-
10) Marti^y, Diet, des antliiuiUa rhri-litnne, Paris, 1865. p. 4f
1 Cfr, Vinot, Paradin profanes de VOvcidenl, lu Rtmu rlt Pari*,
Dit hmnrriaJmi Phnnilcen utul (fie Inseln tier SfUgmi. In Wdcker,
Bonn, 1815, I. 2. Th. Martin, Traiiitiom ur U atjour * mmi*, tn
taaaoelaClon pour Vencouraffemcnl desfyudesj/reeijHM.J'aiiB, I STB, t.
IS,
209
^Racle m&ndre 'mp&r&teBcl
^Purtund sciune letinescl,
*^i pe dinsul Fa zidit,
*In altar la res&rit,
Pe oa 'n tindA la /r/7w/i7 ...,)
QfodatA contradictiune ! Altarul, por^iuiiea cea nmi sacr& a
^seriexA. se afl& ^la resilrit^; ^i totu^I nu resaritui, ci toomal
ipusiiL partea contrari&, unde nu este decat modesta ^tinda^
I templulul, se numesce sfinfit.
Este eclecticft fusiune tntre paganism i^i crc^tinism tn con-
min^ poporulul . . .
i^i (^c6nd ac^sta^ nol nu avem tn vedere paganismul f^rec
ttfi latin, ci paganismul in genere, care a])r6pe pretutindeni,
^ r^onile cele mal diverse ^i la pop6rele cele mal etenigene
^^vtk tn divergint& cu tradi^iunea cre^tin& specificft asupra
jMri^ionil paradisulnl.
Selbatecul din Australia, intocmal ca b&trfnul Homer, crede
ci cdemul se afl& pe o insul& tn oceanul dela apus.
^i na este greft de a ghici originea cea antropologic& a a-
cestel credin^e pagane generale. Imaginatiunea poporelor pri-
mitive, In ori-ce epocft iji 'n orl-ce ^eri, vede un intim jiara-
lelism fntre m 6 r t e a s 6 r e 1 u I, cand se isprilvesce c^iuo,
fi fntre apusul omulul. cand se curm& vie^a. Ocliiul
privesce luminosul glob disp&r(*nd in undele oceanulul. Tot in-
tr'acolo dar&, spre o bine-cuvtntat& insul& din sinul dep&rta-
uJoI oceidinte, c&l&toresce ^i sufletul reposatulul:
TpXi sTEo; wOaXovts ^i^i^ !^{oo>&o; apoupo...
(Ilcsiod., Op. vt flies 165)
12) Alezandri, PoetiJ poptiiart, p. 21.
14
210
Tot aa la Roman!, paradisul ^tn genoe in apusul sdrelul^
este un product indigen, un rest paganic, pe care cre^tinismal
Ta g&sit tnpetrit pe p&mintul Daciel, ^i pe care nu numal n^a
putut S&-1 rest6me, dar a mal fost silit de a l&sa occidintelui
caracteristicul nume de sfinfit...
VIII.
?'!ElCMllf M=
fm
CIRCA 1600
FRAGMENT LITURGIC
Jntroducere.
1. Fragnientul, publicat mal la vale, nu este scris de popa
Grigorie, i uicl dc citra clevul sefl de sub No. II, ci de un
al treilea M&h&cen. safi eel pu^in an Ilom&n din vecin&tatea
M&haclulul, c&cl tn limba lul ne intimpin& acela^I fenomen
dialectic al treceril lul n fntre vocale in r.
pic: ^din vecin&tatea M&haclulul^, fiindc& rotacismul M=r
nu este aci at&t de consecinte ca in scrierile lul popa Grigorie:
ij'apol mal figurezA tn acest text o alt& particularitate fo-
neticJl de tot nouft, aa ^ic^^nd ne-firigorianfl^ anume trecerea
grapulul ft Intre vocale In ft.
2. La 1619 fragmentul apar(inuse deja lul popa Grigorie,
c&cl pe pagina 22 K unde el se termini, se incepe immediat o
altii bucat& ve^I-o mal jos sub No. IX , care se sflr^esce pe
pagina 233^ ^i apol din dosul acestel pagine urmt^zft predica
cea scrisft la 1619 i reprodusi mal sus sub No. IV. De aci
resalt& nu numal eft predica s'a scris mal tftrcjifl decftt frag-
mentnl, dar mal decurge incft consecin^ c& mal 'nainte de a
ti apar^inut lu! popa Grigorie, fragmentul In cestiune, tncepond
dela pagina 217, apar^inuse unul alt individ, acelula ce scri-
214
sese bucata cea intermediarS, i care nu era M&h&c^n,
vreme ce nu preface nic&irl pe n In r.
Este darft cu putin^, ca doxologia de mai jos, care da
ne-am informat bine face parte din serviciul de dimine^S.
duminicele piresimelor s& se fi scris cMar cu mult inainte
1600.
H. CAASA.
t TiTkASM mil (JilOAK|! Ulll ftX'''^'*" Cc|)HTh. oyuiA i\t
nomilll^K |\ECKHIIIE-NE. ^^E b!aA1(K |\STKTWiipE. MXpEKiYv .\MS COy-
i^lETOlS MIES. KXTJ,yi KEcfepEKA ClimTEtH V.Wt. KEcbpEKfl HW.\-
OTl*. TpSllopEpwpH KSpXIlMpt. AE TWriTE CnSpKAMWpilflE. JfCX
aTh Ktl[lHHii KSphtlHTWpB. Ulll (\8AHE UTWAHTWpB. Ulll IHII-
AUOIp,\S: I tun AKU'M Ulll HOypSpE .f BEViA ^E B-feKB. i\.\
aUCKHIE KKpapE AEp'kCX-IU. A KVII ,'\CMI(EeE8 llif;CKi^TWpE. .f,
nalj^KA^IOHE .U\t{ C(IOypK^.AlK-HE COy(|).VT0yA ^ [IXKATE. UIII .]k
lapkCHpC MAH AXKOIITh. TM'Th 1'bpEAl .\ T.\ pOYriiIBH'k CX HE
II5KA*{K* A' Ttt'AT'A HIKOypRltiA : TUC 9. MHASAI^E-IIE
AMINE A!*"* WApe MIIAOCT-k TA UJII A"'!'^ AloyATOyA ELpUHCoy-
rtiftt TXUy- MHiVSAyiE lion : AWy.VTOyA a AWpS m^ae aakp,ka\ii.
lSgtT.T-AM -HTpoy AlEHT'fc, TpEMOpAlO Jfi (|>pllK.I TA SI1 A^
IfKAEIf!^- .^t'^ HE IIAA^^A''"[At] AMIAOtTIIEII A^yANE MTWAEEIf TAAE.
U ^S\ CTplirK. A\IIAWA1JIE-H ,\0\\U A^"'^ MApE A\U,\8CTE
Tl UH fifittjf, MOyATOyA ElJlHH[tS]rHASH Tzoy. K0yp*llAI|IE MOyA-
M ?, ftlava. Slava TutSlui ^t Filului ^i Duhului sfifntit, uija de
l(& deachi^o-ne, dc vilaa^^ dfittltoai'G ; mArecit amu suHetolu mieu
Wifreca sfmlieei tale, besereca noas/r;'t, truporerorfl ciir4|if6
lh> ipurdiclnrile ; InaS, c&td ef^tinfl curafitorlu ^i ogoditorlu ^i
tin. fi acoin ;i purure in veciia de v6cu Ja spiis3.i!ie c&raro
ktt Ini Domne<}eu tiiigcutore ; in [iijpurc:1,clime amu spuicit-
t d!-tu/, ia pZlcato ^ in pfLrilsire amu l&coitti, totti cerem a.
s4 ne izhkv(!SK& de toatii necuritila. Gliw ij. Miiuiavfc-
diipA mSiTa miloste ta ;i dupa mu/tit^ e^tinsugului tilu ;
, muUu^ a loru mele iacrinii ; cugetat'aiH intni mcntO ;
(rica. ta, r)i do glude^; iasa ne nadfijdoi'/t milostici du^-
taiiv: ca Uiividii strigil : mihilii^te-ne, Domiie, dopa mare
fi dupA mattal e^tinsugului tilu; ciim^la^te multal gr^^aleloru
216
TOyA rptuJAAEAOpS NOACTpB : CAABA. PAAC. B. {^tptnrS AHCAU
pWr;fVA/\ MOyATOy A/\HAOCTHBb ^OMNOyA. KOypA^l^tyJE A^OyATt^A n^'
KATEA0p8 HOACTpE: HNNt. ^EpEnTH A A8H A^A/\HE0E8. H;ftCKA;*
TWApt pWr;RM MOyATOy MHAOCTHBb ftOHOyA. KOyplKLltyJE TWATE
rpeUJAAEAOpS HOACTpE. UJH A/\HA8AI|JE HOH : MHA8AI)JE nch aoaa-
HE. i\OnA\ A/\ApE A/\HAA TA UJH (^OUifi M0yAT0A8 EyJHtlC0yr8A8N
220. T&8 Koyp/fii^tyjE toate tpeujaaeae hoactpe. | ujh aaha8a[i)je]
hoh:. icoyc ^bhce*) ^e^ mopm/T\ht8. KoyA/\ 0hce aaahnte. iun.
221.A%p8H a8ME KOy MApE MECEptpE:
'*') Aci la margine adaus: rjiac.
noastre! Slava, glas 2. Dereptu a^ostoli rogaw muftu-milostivti Dont
nuZ, cur&^e^ multul pacateloru noastre niiirl'> (iji acumaV). Dereptu
lui Domne4eu nascAtoare, rogam muZtu-milostivii Dona/, c\xdk\
toate gre^aleloru noastre ^i miluta^to noi; miluYa^te noi, Domne, do]
mare mila ta i dopa mu/tolu e^tiwsugului t^u; curA^e^te toate
^lele noastre i miluia^te noi! Isiw invise dein moimantu, cum cjisen
mainte, ^i dSrui lume cu mare meserere ....
1
NOTANDA.
1. finalul u iutreg: mhawchpa^ (218), BtK8 (219), coyc^ASTOAS
HIS), vioAfuS (219), mH [AXKOMTh] (219), A^bmaS (220), rpt-
AMAOpS (220). rpEUJAAEAOpS (220), AEpEHTS (220), a\oyat8 (220),
MaAT^AOpS (220), AAOyATOAS (220), A\0pM;RHT8 (221), AWp8 (219).
2. confusiunea intre o ;i u:
pentru u: cox^mtosS (218), akwah (219), TpEAnopAio (219),
N^%^;^OHAi\ (219)^ A^v^^* (220, ^i tot acolo: A^"^)*) moyatoa8
(220), pwr;i;AA (220 de 2 orl), Tp8riopEpwpK (218), AXKOMXh
(219).
<< pentru o: ai\ha8cte (220).
3. e pentru -i: A^^'^MU'^-r"^] (218):
* pentru -e-: rptujAAEAop8 (220, ^i tot acolo: rpsiuAAS-
^ pentru d dupft 8: mh.\wchpa8 (218);
^ pentru i : anocTOAw ;
^ pentru -e-: craci&hTc.
^- oa redusla o: aomhe voc. (219. 220), h;kck4^twpe (219,
^^ 220: M*CK;RTWApt).
^- aa=Juugul a: riaai|k {2l8)=zviia(i((l,
^' ^Ite particularit&^l vocalice:
218
Af^ (221);
MEHTt (219);
AEpEHTS (220) :
AEptcx (219):
NdtS (218).
7. n intre vocale trecut in r: M%pEKiSL (218), cn^pKiKiioiMUf
(218);
n conservat: noYpK;ftNioNE (219), poyrKiioN'k (219).
8. 9=dz: A0MMEE8 (219, 220), 011 (219), sua (221):
5=ir: Hi^KiViB'kcK;!; (219).
9. -ft- trecut in-^f-: Ei|jHMC0Yr8AM (219, 220)=ze/tinf
luly unde in acela^l timp, prin dissimila^iune cu ^ din
^f, anteriorul f a trecut in 5;
-/i5- trecut in -fft-: e(|)1|jmhk (218) ;
cfr. trecerea Jul n in r i tot-o-datft ia /er, adec&:
n: r : nr : : f: f}: /;.
accste fenomene sint absolutameute de acela^I nature
trecerea, la Moldovenl i 'n unele graluri rom= din T
silvania, a lul 'pi in M ^i 'n ]^ki^ precum ^i a lul hi in g^
1 'n hgM^ de ex.:
C(>pil=zcokil=zcopkil^
stupind=stukind^stupkind^
hine=ighine=:hghine^
cerbtz=:cer(jMz=cerbffhi etc . ;
d. Lambrior s'a silit a petrunde, dar n'a reu.^it a in^el
acest interesant fenomen, pe care 'I explici nu seim cum !
prin trecerea lui i (j) in guturalS, i apoi dispari^iunea la-'
bialel;!)
causa tenomenulul este pur ^i simplu co-existin^a in localita^:
invecinate a formelor divergin^I copil i cokil^ hhie i ghi\
1) Lambrior, Du traitanent des tabiaktt p^ by t\ / dans le rotimain
populairt^ i
Romania,, 1877, p. 4456 cfr. Gaster, in Zeitschr. /. nnnanische
PhilologU^ \
2 (1876), p. 190.
219
tc.*, de unde prin incertitudinea de a sci, care din do& s&
e cea mal ban& poporul le tmpac& printr'o a trela form&
e compFomis : copkil=copil+cokil^ bghine=:bine^hine;
tntm^^nd dar& propor^iunea de mal sus, nol putem ^ce cu
certitudine matematic& :
n : r: fir:: f: ^: /: : p: k: pk:: b : g : bg....
este absolutamente onul i acelaI fenomen;')
ct mal jos p. 223 4.
;10. alte particalarit&^I cousonautice :
^T^nopEpwpb (218);
^IpiOAEHS (219);
>HoyA (220)=doinwZ, probabilmente printr'o sc&pare din
grafic&;
asemenea tn noypKiViNioHE {2\9)=.spurcdclune.
\h omisianea articlulol postpositiv femeesc: mhaScte [ta]
>), [A^ipSn] AgME [Koy] (221).
2. articalare de prisos: [a ta] poyrhiioHt (219), [a aSh
\iss\ N;KCK;KTWApt (220).
3. antipatia articlulul postpositiv peutru adjectiv: AHApc
TA (220), MMAOCTMBk AOMMoyA (220 de 2 or!).
4. genitivo-datiy femeesc cu eei-: c(|)hhi^Teeh (218), wpwaech
9);
-iee: ahhaoctheh (219).
5. peifect arcaic: ^bhce (221), a^<^khuje {2\&)=zdeschi^,
6. cuvinte compuse: AOYANE-wrwAECM (219), movatoy-mmao-
(220 de ori).
7. acosativ f&r& pre: mhaSai^je hoh (219, 221).
[8. genitiv dup& mult ^i tot: MoyAToyA Ei|jHHCoyr8A8H (219,
), AIOYAT0A8 El|JMHCOYr8A8M (220), M0YAT8A IIA\KATA0p8 (220),
\9pn acest ioteresant fenomen, pe care'l numesc syUexia^ efi vorbesc pe
EncidopedUt linguhtkdj actualmente sub presS.
o neEJ^ic-A-
Jntroducere-
Biicata de mai jos, tiind pusit hi iiiannscris iiitre Uoi
imahJlceno ?i tot-o-data dupii cum ne-am incredintat
1 la pug. 213 fiind scrisfl la mijinc iiifrc punctiirilo de
And s'ati scris ele insegl, adecil dupa fragmentui liturgic de
I 1600 i inaiiite de predica dela 1G19, este mal mult
I probabil eft s'a compus 1 ea In vre-un sat nu tocmal
I de Mfthaciu, cftcl altmintrea ar trcbui si presupuiiem
ttoriil pri^-lungi inaintc si 'ndftrit pentni bietul caiel. de
Is fol, pe care popa Grigorie, umplCmd paginele cele albe
iflr^it, I'a legat apol la un loc cu alte manuscrise ale
I de ce vom publica anume ad, intre *TexturI mfthftcene,,
[ bucatft, de?i prin limbil ea diferft de ele cu desJlvirire :
eface nicl n datft pe n Intre vocale in r ; nu cmiusce
rfi^, ci numal pe z,z=z ; nu are preferinti pentru g, ci
kralt pentru if^; nu confundit . pe o cu u etc.
t va Intreba cine-va, dac& nesce asemeni deosebirl fonetice
!lti exista Intre doft Iocalitft|l apropiate ? Nol credera cil
I puteaH, ci trchulail s& existe. In adevftr, nunial prin con-
Kd) MihArenilir cu sate roraanc f^ra r=^n sail fiira
In ce mal mult, cii cea-raltit Roraanimt' diiitre rlurile Arie?
Mure.
Ac^sta nivelare su pare a sc ti inceput abia pe la fini
secolulul XVI.
2. Orl-iinde si se fi scris, tcxtul de mal jos este
interesant.
Ca ^i Catechismul dcla laOO, el iiu cun6sce aprfipe
pe finalul h Intreg; dar aiaturl cu acfeta modcrnisare
timpina pc nea5teptate ni'caismele ccle mal remarcabile,
*unde, i altele.
Apol este de ajuns a aninca o ciltilturft asupva tex'
pentru a ne couviiige, ca aveni de'naiiitea ochiior iiu si
traducere. ci conipuncro originala, o pcpdica i m p r o v
In care autorul, nu indcstul de ciirturar, se repeta neconf
de^i pe icl-colea obser^'ft el-Insu^i i ^terge cela-ce scrisi
Literele sint furtc urite. Forma lui 1 st^mCni mal nil
francesul ^.') Pentru h se pune pretutindenl latinul N,
unele crisfive vechl din Moldova i din Tei'a-Itomant'-sci
une-orl ^i 'n paleogratia curat slavicft.
Despre altele veijl niai la vale Notanda.
1) Intucmal ck al dnika i ilclii 1143 In KpiscopiiB Salias . SprrimH
graphiea codiaim glaronieorvni, Uoscva, 1863, Supplem. tab- Vlll.
ZISE DOMNUL-
3hCE A^MHWyA. KbN^b BA BENH (|)TlOA WMEHECKb. AHJ|lTpOY
CAABA CA. UJH TOl^H C(|)H1|Th. ^If^phi KOy t^h. JfTpS l)JHp'k A
TOATE AHMKHAE. UJH A TOATiVi AOyA/^'k. J|lTp8 ;8A ^E mOYA^^I^
ATOyHNE KOy TpSnoyA. UJH KOy C0y(|)AET0yA CbNiViTOUJK CTA-
Boph. jiiHAHHrk Aoy x^. c:& a*^ p;f;cn8j|iCK. iHNEUJb a^ n;f;KA-
TEAE CAAE f^B itAA Hi A8 AOyKpATb KOy TpSnoyA Cb8. A^^H
MEA NE AS lOKHTh A^AHHEi^ES. ACSHpii; ^^ 'M'^I'l^ Kb nop;ftHMHTEAE
AOy A^yAAHE^ES TApE A'kS ItHHOyTK. UJH BOA KSVETEAOpb CAAE.
1. EHpSHTS I Jfi CHHE. UJH A8 Rbpif^CHTK TOATE p-kAEAE. UJH UO-
piViHNHTEAE AOy fifilAHi:S,t8 TApE A-koy ItHHOyTK Jfi BHAl^A CA
JfiTfiS TOATii; Atvt AS A^^NE^ES. UJH AS CKBphUJHTb KpEAHHl^K
KSpAT;ik. UJH HKA'kTRA^ A^P'^"'>''^ ^^ ^ HEOCTE A^^^^^P^^JHTK.
TPEKST^AS AHH AMACTA ASAAE. AMEA BWp CTA T014H A'^A^p'tnTA
Use DomnuZ : c&ndtt va veni filu/ omenescti diintru slava sa 1 to^i
^ ingcr! cu eld intni ^tir6 a toate limbile ^i a toat4 lum^, in-
zaa de jude^Q, atunce cu trupuZ ^i cu sufietuZ siinftto^ii sta-voiil
jit6 lu Hs. s^ d6 raspuiusii cine-^il de pd.catele sale de c^lla ce
lucratd cu trupuJ s&u. Deci ce!a ce au lubitti Dumnezeu asu-
de totd, di por&ncitele lu Dumnezeu tare l6u ^inutd, i^i Yo!a
eteloril sale biruitu in sine, ^i au parasitil toate relele, ;i po-
dtele lu Dumnezeu tare leu ^inut in vila^ sa intru toat& I6g6
[himnezeu, i au sS^vr^^itii credin^ curate ^i n3,d6jde der6pt&, fi
boste des&yr^it& trecuVau din acTasta lumc, ace!a vor sta to^
16
KAHH A'^T'* KS nOpfl^MMHT^fi Jf,TflS ftX"-- AHe.\Op,l BA X,H^t ^t.
BEIIHl|H KBHMJh TAT1W8II fMlS. ,\( A^KftHAHU" ^t^A 1f-<
rkTHTI BO,\W. ,f[lk()ff^HiA 1pWA!iH. ^Kk J\Hf TOKA\AiU AOV^'E"-
uin AHiiiiiiK ^vTpoy KSHiiHToyA wKBftoyH. TWiiH A^PEniilrt Koy
1. c8(|)AET0Y'\i.. lUH TpoY[noy]ni. CTa-uopt. ^iTpoy ^|nhpAiiiA ie-
pwnoY"' 'M'''''" ^*P^ '"''* M"'"S""' "^^V MttEp-kp-b ca. he actu
rxTHTh Awp jf. REHii BiKOVl"- I"" -^Mwy A'tif* KS KOYKSplli
HEC({ipblllHT,Yi, K8KKpA-C6-B0pK. Ulll iMS Atlia rptll* ftE
MEHIIAA 118 EOpb AB-b. IIE1 W MSXHIipt. NE IIOyMiH H^ftA +T|fcB
N-kAA GoyKSpiH UJH KECEAIH. ^Tpoy HETpEKSlllll Btnil l|)i>p* J
ftoyptpE. HEfE A'^"*'*'!?'^- *PA' TWIIH HE* HE ^Tp'.l>ckCTa ASli
f,t AUMHE8 HOy C-kS TIMOyTh. irnt nOpiRNHHTEAE Aoy A^yMH5i
h'a8 tOKWTHTb. oyp*TE AAh" (oypAT AE 48?) lI)tt'tT[i. UIH d]
ACKOyATd. IIIH A-kgt aH A0VMttl5ECiy h'aOY MKIlTIi ^H ittT"
ASAIE. 4bp;R KPEAHH4A KCypATA. Ullt (jixp* H^l.^-kniAE A^P*"""'
J. lUH TOATE noyTEAE TpoyilSAoyn H'aS nXp^CHTh. i AHEA TWH
Koy cs4>'*EToyA. mil Koy TpoynSAh cta-rwp A^^TA^rA a8 X"*
AHEA ^A^lt-EOph niWCh. ^Tpoy AOKOyA >IEAA ^l nA.Y..|l|;EpE.
(|)WKOYnk 1EAA MAPEAE HEAd NE RA ApAE AH-kCTA AOyA\E. KO
dMer^ptu lu Ha.; deci zice c^ vor sta cine cum an c&^tigatQ; cui
(V) data cu pordncita intru dhii, acelora va/ice Ha.: vem(i, blagvie
loyi\ii tat&lui micu, de dobandili c6lla ce-s gitite voao, iop^i^fiEl
cerlului, incil diiii tocmla-la liiniici. $i acii^il iDti'ii dipibif
ocblnla
to^i dereptii cii suHetulil ^i trupulfl Bta-vorfl, intru inpilr&(ila
cerit
lui toti vortt sta cine-^Q cu meaercre sa, ce laste gfititS lor in vedl
T^culni, ^i amu decia cu bucurie nesfrfu^ilA bucura-se-Tortl. ^ Koa
dScia gr^ta de nimenilla jiu vorfl av^, noce mtihnire. ce numai rf
Ua intre cella bucui-ii i venelii intru netrecu(ii v^ci, flLri de di
nece d&iifloara. laifl, to|i ceia ce intr'acfista lume de UumnPKcn I
aeu tetnulQ ^i poMncitele lu Dumnezeu u'au sOuotitG , uraU^ I'au (
T&i /e-auV) foata fi a le ascu/ta, ^i lego lu Dumnezeu I'au lubi
In cista lume, firi cvediu^ cui-atfl. ^ flira nfidejde dtTept/i. 51 tOf
po/itele trupului n'au pir^sitO, acela toti cu sulletui ^i cu trupolll
TOr d^-sUiuga lu Hs., acela zilc6-M)itt joatt intm locui cela de
tngere, In I'oculfl cela maxele, cela cu va arde acesta lume en
T01(H. lUH T^H ^n.\8TK n,\llllh f^t .\MAp!:!H rtAOYASH.
K A^yn^' Ai^K|>8pEI^E TJAE | n.\AiT'kl|IE-l|ll-CE. Uill GA
!eoY4**^'>y'^ KhTpA TpSnK r^tictemat;^ (|)Te Ep-kM'b s-b*
!' HOH J^rpS A lltMh J|knpESYH,(Th EA'TiCTEMAl^ll <- '^^Oyil'lE
^^ *ltHI Tp^>ynOYA KhTpft CB(|)AETOYA CkO\'. KAAITEMATk l})!!!
I TS CS([l,ViTE AEpEOTh HE TOY ^Te ^rAAt^HlUPI A (|lAHE phOY
HH\*. TOY '"''''' CTpkGh ^nOYItHTh UIH HOYTpE^iOYNE. EA.T;-
lATE (|)l TOJlTE ^IIAEAE >(tA.A HE HOII JUTpS AAE AMh BHCh
ttpE>YH;K. Kk iS (|)0CTi> ch hH-mh ^rbA>3YEi|i>i- "i^ '^^ t{>\t'CTh
A'tl^Y" K0YM8-1IIH i^fCnoyHE W ^OAMH.^ pOSA CA. K8
IHKA lUH AtUA MOH ^EnpEOYNif. H'aM[> epoyTK HEpll. ATI^'^HE
iAIIh jn8K1-H-BSph AHEA HE Atf ^BAATb pittS (1,"^^ HEpilTh KS
VTK MApE. mil K8 KUHOY^b HEAA ^ E CKplKb MAHIITE mil
RUHOYA AftSAOYH- "fi TOTb 5HKhHj^8-AE K8 MOyftTb dA\Apii
I E^TA lUH A'^HEA-II RCph rOIIII, CII.T;pr,^HAb'-ll KOy KHMOYAK
J AlApEAE. OyHHr,T,HAOY-H KS Oy^llAEpMAE H'tA-k HE II'aB
Mjn'E. Ulll Ap^JKHA^'-H Kt) KhpiiOyiItt RIH f,i I^OKh. HE'
Into plinfl ie amam! adului; ^i aU! bliistetuate fio toate /jk'le cele
ce uoi iiitru lale amtt
ranii ! Aluiice va /ice trupu2 c^itl sufii^tu/ a5,u : blastematii
miletc, der<-ptil ce tu luie iug^dui^i a face r&u, ^tiindii tu
ivfl Inpu^itQ ^i putrcjune! bl^tematc fie toate xilele c6lla
tm lale aniiS visit deprcuna! ch an fostCl a& nu-mi ing&du-
a fmtQ B& m& despiii, cumu-iji despune o doamiiil roba sa :
^ s^ noi depreuDil u'ama vruta peri ! Atuince dracii apu-
main ce aO inblatQ ria, den peritii cu kiottt mare ^i cu
b ce e BCrisfi mainte i cu kinu/ adului, cJi totfl zicandu-
IM amartt sfi-i batil, ^ d6cela-i vorfl goai, sp^g&ndu-i cu
oda mmreie, ucigflndu-i cu ucideiile cele ce n'au moarte, ^
CO cfirfaani tU de focQ neBtiu^i, mestec^da-i in ik^iuk cu
7-r-t AVi ji i:? N.. r^KTi-ASii. urn amu^Y A^"** "^ '
-T:..i t?ri:MMi Ull r.aMi. jl"icv MCTpEKSiim sto'
A:>^-na*- lls^s j.tJ.AU^I*A. ;a.A --UUII A SE^TpA^
Al At>A\Hif H7\ rK- -ifcX^^-^K. UMI W|AIWMT6.NE ^q
At t:M:v if-'t.. :niA"-t ^> r*-b*T ae AS?) iJwW'
aa.^'r.--^. . tUf r^rt > Arriy^HKKV h'aoy iokht
A>>Atf. ()ii4.A ;iiinLA. +;ri'i*-"'* ium <)^pXi H^A*'
-il. Ull "ij-^ riry7r\ "'^^^^M:^^:^! h"a> nxpMCllTb.
JMiJ l^ft-L?lit. JTwCh. Jf""l':V ^C^KCVX ^EAA A^
(^UT.lrNi sErj .VJL^E'vE *^EV- ^E &A APAE A^tCT
'j.y^^'.-^^ -L i:^ ->:: ::- cJi v: s::. :::.e cum au cif
' t:iivt -; X':L::.v:il li.'rr:: c :.:. ^-::r^ v^ ace Hs.:
urf-vii- -.'^ -: :. vy.::Llck\\ \^-\:. 5: ^c:i
:-a. iutrii in
^v vr v'-: --Vi Mir.^-^a cu :n^^rv:v sii. co !a>to g^titi
'/A. V, ^ :5!ra>ita Inicura-se
^*v.^ >^'"V; -:/: :,;.7..-;:.ilia i.u v-.i-a ;\vo. ni\o o malinire
.''i. .'.*'. '/;:;& rj-irini m YeN:lii iiitni luiivcntii veci,
-'.VA *,i.,U//i;.\ [luji loTi coia CO iniracesta linne do
|/';/*v;j':l/jj|yiij'ij ,aii pir^viitG, Qcela toti on sulktu/ ?i c
'//M '1/r *fAji*{/a ]ij Hm., acela zace-v..ia josii intra Lie
Jijf(<:, ill l>;i;ijjrj r;ArroYA Kkxp;^ rpSnk ka^ctemat;^ (|>Te Bp'kAnt
n^a
ME NON J|kTp8 A N'kAAk Jl^npESyNATk KAil^CTEAIAI^H Cb (|>TE lUH
n^pHNItlH NOtppH MEA NE N^S Nil^CKOYTk KHAAOy e[h] CHpE KSN^-
TArk ASH A^Y^^^^^^^ ^^ ^^"^^ JfBkl^ATk. EAil^CTEAIATE (|>Ie TOATE
^HAEAC N'fcAt NE NON JfiTfS AAE AAI\k BNCk AENpEOyN^. ATOyNME
KX I,HHt TpOynoyA KKXp;^ C8(|>AET0YA CkOy. SA^CTEAAATb (|>Tn
lUN T8 c8(|>AETE A^P^HTk NE Toy aiTe Jf ri^A^^u^H A ^xHi pboy
ipTNHAk TOY ^^^^ crpkBk Ji^noYHNTb ujn roytpe^royne. ea;i^-
CTEMATE (|>Ie TOATE ^NAEAE H*kAA HE NON JfTpS AAE AAAb BNCk
228. AEnpEJOYN^. Kk as (|>OCTk Ck NS-AIN Jf rkAOYEtpN. he A8 (|>WCTk
Ck AAA A^^n^Y** KOYAlS-UJN A^CnOYNE W f^OAIAHJfk pOEA CA. K8
<|)pNKA UJN AUJA NON A^HpEOyNA N^AAlk BpOyTk REpN. AT8JfHE
APAMTn An8KA-N-B0ph AHEA HE AS J|kEAATk p^S A'^^ HEpNTk KS
KUWTk AlApE. UJN KS KUNOyAk HEAA ME E CKpNCk AIUNNTE UJN
KOY KUNOYA AAHAOYN. Kk TOTk ^NKkNAH-AE K8 AlOyATk AAlApk
Ck-N KATA UJN A't^^A-H BOpk FONN. Cn^pr^NA^-N KOY KNNOyAk
MEAA AAApEAE. OYHNPANAOY-N K8 OyHNAEpNAE H'kxk Hi n'a8
MOApTE. UJN Ap;ANA8-N K8 KkpEOyNN BIN A^ (|>OKk. NE-
fi tti inplntft plinii de amarul adului; ^i adec& dupa lucrurele tale
piAt6fte-^-8e. ^i va zice BufletuI c&tr& truptl : bl&stemat& fie vr6m6
(&L ce noi fntru la n^mtl inpreunatft ! bl&stema^ 8& fie ^i p&rin^
ooftri ceUsk ce n6u n^cutd, cumu ei spre bun&tat^ lui Dumnezeu nu
o6a inT&^tft! blustemate fie toate zilele c^l6 ce uoi intru lale ami!
villi deprennil ! Atunce va zice trupu/ clltra sufletu/ s&u :
bl&stematii
iii ^ tU) Buflete, deroptd ce tu mie ing&dui^i a face r&u, ^tiindft tu
mine str&vti inpu^ttl ^i putrcjunc ! blilstemate fie toate zilele c^Ua
ce iioi intra lale ainil visil deprcuni ! c& au fostft s& nu-mi ing&du-
tjti, ce an fostti 8& m& despui, cumu-;i despune o doamn& roba sa :
en fricft; ^ ai^ noi depreun& n amft vrutil peri ! Atuince dracii apu-
^i-Torft acela ce ail inblattl ratk, deu peritil cu kiotii mare fp, cu
bonlft cela ce e scrisil mainte ^i cu kinu/ adului, c& totft zic&ndu-
k ca multii amarii s&-i bat4, i d6cela-i vorti goni, sptlrg&nda-i cu
<-t< -f pAUIHHA K8 n?AT()A^ nOyNwACK.
TOIIIIHj\S-ll Jf. dpI^IIHTh UIH Jf, AOyph UI1I ^ MIOaH. UIH Jf. A-
P&Mt. &fi,hl\!f.\lfl,i\-\t KOy AH^XSi Jf. AWKh fi^l EtpE Sf. KHHOyAb
HEM AUpEAE. ^kp^ MHAA MOYHSHH^Oy-H Kk nktIA JH ())WtTh
Jf. BOA CA ll'^tg EpOyTk Ch KtiHOCKA A'^V'^HE^E^- M"" A'kg'k ASH
(JiocToy-R'afi oyphT,^ Ch Hk ^to4pmei(h UIH (k dijH spoyTK sTe
f EEHU stKb'Ah'H npE MI'kCT^K ASME. .^KA H''al|H BpoyTh nkpACN
HA^pABOypHAE TpSnOyMJII. l-kAA p-kAEAE. KdpHAE CbHTk HhpABay-
pHAE Tp8n8A0y[ll] H'bA[A] p-kAEAE. AMiplHAE TpOyiJlEAE M.Y^NHtAt
OyMHJ\EpHAE. KoypeTHiVE. .fKOypEAE. tAATfl,TOypH,\. KbHTEHEAf.
230. KOy HH^nOH. rAAC8pHi\E. fiEi;[i]HAE. OypgTllAE. KAEGETEAE
TOATE EpECOypHAE. >)** p-feAEAE. ftECKAHTEHEAE. <)"pA'*EHEAE. SpA*
;i;HAE. AA[H]lHIOItlt^E. ItJII 4|>OYpTOyillJr8pHAE UIH ^UlhA^tvHIOHHAI,
UIH (|n.pTfl\HK>HHAE HEAEptnTE. AHEA KAAE-Ah-C. tb CE AWy-
.fH-kcKffL KOy MApE KUNK ^ BtHM METpEKOyifH. UIH HECAWSU'^HIIH.
HENE A"I '^^'^^ TWI(II KpElflHtim Ch CE npEN^
flA. KOyEhHTSASH AS XC "JEAA ^E {[ 5HHE ^TpS Ct|lHTA EVrAlE :.
231. AA ESA/\8pi> HeKOAA as AATh MA K A.
pilatrA pu6oas&, ^i topindu-i in arginttl ^i In aurtl ^ tn claai ^
arame, ad&p&ndu-i cu acel^a in loctt de here in chinuM cela mi
i&r& niil4 mimcindu-i, c& p&nfl. au fostti in vota sa a'au
cunosdV Dumnezeu, ^i legfi lui fostu-v'au urata. si \& !ntoarcef^'
B& a^i vnitt) vie in vecila T^cului pre cSstA lume, incA n'a^
par&si nilravurile trupului c6IIa r6lele, Carile santtt n&ravTirile In-
pului c^Jla r6lele? mariile, trufcle, mS,i]iile, uciderile, curviile,
inco-
rele, aaitSturile, cantec^le cu ciinpoi, glasurile, be^iile, nrgiUe,
cl(
tele ?i toate eresurile cella rfelele, descfl,ntecele, farmecele,
7Tijil'P<^V (221), p;f^cn8JfCK
21), CT^PA (228), npM.]kCETb (224), Moy^^^KA^ (227), Aioyj^-
;r(231), AToyjfME (229), hh^doh (230);
|fU|L (222, 227), dar ^i ahh (222).
4. y pentru i: ^VEpKi (221), kkiwtk (229), KUNh (231),
wyAK (229 de 2 orl, i totacolo: KMHoyAb).
5. -Te-, -u- din -e-: mTe8 (222), 5kTap;rteae (225), <
jeCtiVUl: EpECSpHAE M'kAA ptAEAE (231), (t)WKOYAb MEAA AlApEAE
225), ESN;f^TAT*k EH H*kA A^UJApTA (224), BECEAThAE itAA h
(227), cwi(Ia ta M-kA wkmta (227), KiiNOYAb neaa a/iapeae
230); N;ripABOYpHAE Tp8noYA8H m^aa p^aeae (230 de 2 oil
17. pentru articlul al: aae M-kAE MbpABoypE (225).
18. articularea lul ^nemO;^: nha\enhaa (223).
19. genitiyo-datiy femeesc cu -iei: aoymTem (222).
233
20. HOY AY^M5^S (221, 222 de 2 ori), Aoy XpMcroc (221,
i2<, 224), ^ numal odat& : a8h a^y^he^eS (228).
21. pluralul cu -wre; mkpaboype (225), Ai\Hi(OYpEAE (225),
SKpoypcAE (227).
I 22. dela infinijtivul arcaic a m (230)=*lat. vivere^^ per-
pctnl: AAAK BHCK (228 de 2 orl).
23. infinitivul cu -ere-: ftt hoy ^^ nSxtpt cngHE (227).
24. imperfectul compus cu vrut: ck ai^h bpoytk bTe j^ benU
iff^A^H npE 1*kCT;f\ A8A^E, J^KK n'aI(H BpOYTb nhp^CH N^pABOYpHAE
230)=*daca trdiafi (saQ: atl fi trdit) o eternitate In ac6st&
one, totu^I nu pdrdsiafi (sail: n'afi fi pdrasit) n&ravurile^,
ide tot o-dat& cK=*da^^;
N'AAUb BpoYTk REpH (229)=:*nu periam^ saii *n'am fi pe-
cf. t. 1, p. 428 No. 79.
25. perfect aixaic; npMfCETh (224)=*a^)[ prins,.
26. rxTMCE la 1-a pers. (224 de 3 otl)=gdtisem.
27. conjunctivul sd bine distins pretutindeni de reflexivul
: CK CE AlOYJ^'<'kcK;f^ (231), cb ce npEi*kn;i^ (231) etc.
28. cfr. mal p. 61 No. 38.
29. oniisiunea verbulul ajut&tor: boa KBvETEAoph caae ehp8ht8
21).
30. propagina^iunea pronumelul personal : te nbp;RCMp;R tmme
27), K0YA/i8-iiJH AEcnoYNE w aoaa/in;r poKA CA (229), iow-hk
iTOY HIE (227), cfr. mal jos No. 32;
mal remarcaba decat t6te: xpoYnSA ce8-iijk (227)=:*corpus
am-suum^, cu care cfr. cMHE-iub (227), lat. sese.
31. pronumele personal pleonastic: anecta K8B!&HTh A*kKA-A
5MME (225), An8KA-M-B0ph AMEA (229), (|)0K0YA ftOApK-AK Ph-
(224), AMEA KAAE-Ab-CE (231) etc, cfr. mal jos No. 35.
32. pronumele relativ pleonastic: <^^^ (228]
An8KA-H-B0pb AHEA (229), A8 lOEHTh A^A/INEES (221).
35. ce=Hn care^: Bp'kM'k ^fk^ he noh ATp8 a (228), ^haeai^
H-kA-k HE HOH .]^Tp8 AAE (228 de 2 ori) ;
cfr. H-kA HE TOY "^^Y m8uiTm (227)=*acela cu cari tu,, ^i:
T8H'kpEKh rpwch HE TE noi(M p;R5HA^A ftE EAh (226)=*intuni
ai^a de gros inc&t...^
36. construc^iunea incorporativ& : An8KA-M-Boph (229), ka-
AE-Ah-C (231), K8K8pA-CE-B0ph (223), AEObftA-CE-EWp (225), RAA-
TtyjE-i^M-CE (228), (t)0CT0Y-B'A8 (230) etc.
37. singularul seU pentni pluralul lor: bmai^a ca (222), boa
CA (230).
38. cele intre cele servind a exprime ideia de ce-va super-
lativ : H'kAA JfTpE H'kAA EOYKSplH (223) A^;f^.fkK/1\pHAE H'kAA .f^TpE
H-kAA (227).
39. construc^iunea nominativulul cu dativul : ahea kaae-ak-
CE (231).
40. dissimiJa^iune sintactici : oYP^^TOY-AtitM luh A-kijH aera-
AATb (225).
41. fraseologi&; rAACb mape a^ oypmTe (^bp;^ a^ Ni^cSp?^ (224),
KHHK KOYA/inAHTb LUH A^P'^P^ HECHHC;^ (226), AMApb (l)iEpEHNTE UJff
A8p'kpE (l)bp;f; ckMA^ (226), cwifh ujh pkhaoyck aP^vkoyaoyh (225),
.|iT8N'kpEKb rpWCK HE TE HOL^H p;f^HAU f^B EAb (226), aC^t& dlO
urm& frasS. cuprin^end o admirabilS. metafor&.
J
235
42. <|>kpTA^NioNHA6 NEAEptnTE (231)=^associa^un]( pernicidse^^
fUrtdaune dela firtat, cfr. t. 1, p. 280 No. 63.
43. A/UHNTE (229)=*inal nainte^.
44. e cu sens de ^^r&^: e thne nhp;f;cHp;i^ (227).
45. a despune=^9k st&ptni^: a a/wi; A^cnoyH (229), KoyMS-
n AEcnoyHE w a^amna^ poea ca (229), cfr. mal sus p. 87 No.
6 i p. 165 No. 57.
46. organicul apaaae (230)=lat. aeramen^ nu analogicul a-
47. WAM (230)=*bronz^, cfr. t. 1, p. 273 No. 36.
48. exclama^innea : a^ npE $i8! (227), cfr. mal sus p. 62
40.
49. AcSnp^ A^ TOTb (221)=^ma! pe sus de tot^.
50. AiECEptpt (223), cfr. mal sus p. 166 No. 67.
51. AAEKk am8 AKAioy (227)=literalmente: ^enim-yero nunc^^,
r: mal sus p. 134 No. 59 ^i p. 199 No. 38.
AM8 AtNlA (223 de 2 ori)=^^r& d'aci^;
[ j|iNN AAnoy (227 de 2 ori)=^Iat& dar&^, cfr. mal sus p. 112
fo. 48.
62. rfer6p<= *pentru,: f^Bptnrk Ht (228), A^pEnTk ah^a (231).
53. KAHRHTOYA WKIOAOyH (222) i KAHR'kAA wkioaHh (226).
; 54. /d^re=:^ipocrisi&^: mhhhionhae ujh (|)kl(a^phae (225).
55. NEcnSNEpHAE UJH HEMHAEAE (225)=^nesinceritate i^i cru-
56. ai^=interogatiyul ^6re^: a8 e8 (|>okoya a^ap^-^I" rkTHCE
14).
I
57. a prinde ndrav=^& contracta o deprindere^: ripHJfCETh
iMi^k APAKSASH (224);
( prinde=:^a, Incepe^: ba npHHAE a hhra (227).
236
58. ItHBAETE lUH l^HRETE (227).
59. lMOz=*unde^: low-i^k ckntoy \\it m;rhapTma6 (227),
i|T-E MhKONiU (227), cfr. mal sus p. 134 No. 57.
60. gUxs. cu sens de ^c4ntare din gur&^: kuhteheae
HHJI^nOH, PAACSpHAE, EElfTHAE (230).
61. incurd=z^ iatrecere la joc^: koypbTmae, .^koypeae, om
ToypMAE (230).
62. CTpkBk (228)=5<(lrt;, paleosl. crpasK *cadaver^.
63. . . ait /os<=trebuIa^: a8 <
forma mehedin^^ni cea derivata ptiatrd este un fapt posii
r e a 1 i t a t e. Tot a^a In elena t:t6- llngft r.o- nu
Ind^mnft ore de a recunosce perderea unuf to-^zo-?
1.
-)- Hcnnaxi^ nonA ct^hhioas wt HErpAiuk | c% ch ijjneh Kk c^a8
IpUCTKKHTIi npEWrkCA I AlApHA SX RkptCNMN. J|l XfiWAX ftf Kpk-
rrojnoKAONfNic. uih aw pkAiucs nonA CApAKS | uih ; kokohh caxm-
^ AE I 01 AANII lilH A^KpA fi^l \ PT AAHN UIH BOHKA fi^i A AAHH UIN
UTAk A< ^ *^A^I UIM A^BP^ A ^^ UIH MApHHA 9 AH UIH ^AXApHIH |
lli TpH AOHH AHHOrO HAAHHT HA CEFO | BpiUMt ^^pA^ | HCRHCAX UIH
i 4^0CTK f^OlAHO AAH^AHApS BOHB[o]aI UIH AS AHOpHTO UIH pA^OAO
lOmOAE ATOHi I ... 08 AAOCk AHOpTO fi^iSA AHOAAOBA U|[h] X^OCT . . .
P%SX 4^BEpK CAME.
II.
CKpHC-AAUK E8 IIOHA CTAHM[|0]a8 f^i pKAOyAH AMIipH KpKltH A^^HA
dpTA AH^XK CK XBH AS APPHAS C% X^*^^ HOAUH^ f^k-MH ACTE 4>BE-
<1
illHill
15501580
TEXTURI BOGOMILICE.
Jntroducerea qenli^ala.
1.0 mare parte din pre^iosul voluni, care apar^inuse lul
popa Grigorie, aniime iiitervalul dela pag. 21 piii& la pag.
126, cuprinde Inicft^I sense cu o altft in&nft i 'ntr'o alt& lo-
calitate.
La 160U acest iiiaimscris str&iii se atla deja in manile
prentulul din Mahaclu^ ckc\ pe ultimal pagiu& 126 el a tnscris
atuncl tn c6d& titlul propriel sale lucnirl; ^lloK*kCTA ct|HitTEi
Manuscnsul in crstiune date/& danl, in t<it& puterea="" cuvin=""
tolut="" secoliil="" xvi="" ba="" dupil="" cum="" ne="" voni=""
incredinta="" treptat="" vale="" pute="" considera="" ca="" vechlu=""
text="" canoscut="" iimlki="" romaniv="" cam="" 155u="" uu=""
denainte="" eel="" pu^in="" unele="" p4r^i="" sale="" adev&r=""
mauuscris="" omogen="" privin^a="" grafic="" tendin^el="" generale=""
ius="" raportul="" com="" poneril="" buca^i="" carl="" att=""
transcris="" intr="" insul="" c&tr="" unal="" acela^i="" individ=""
inainte="" igoo="" siut="" cupiate="" dupii="" nesce="" origiiialurl=""
compuse="" timpurl="" si="" probabilmente="" 8ui="" 6="" uot.i=""
248="" diverse="" locuri="" dei="" t6te="" provenind="" dela=""
singur="" direc^ioi="" religi6s="" intre="" lucririle="" proprie=""
lul="" popa="" grigorie="" am="" ve="" sus="" figurand="" frunte=""
^legenda="" duminicei="" carenues="" dec&t="" apocrif="" favorit=""
fel="" stindart="" al="" sect="" flagellan^ilor="" asta="" data=""
vom="" ave="" ereticil="" prib="" occidinte="" eres="" mai=""
apropiat="" nol="" engine="" cur="" orientals="" n&scut="" persia=""
ren&scut="" crescut="" rom&nia="" resp&ndit="" apol="" balcani=""
oarpa^i="" pdlele="" pireneilor="" manicheo-pavlicianismul=""
asiatic="" devei="" b="" g="" m="" ling="" dun&rea="" jos=""
transformat="" lunga="" c&l&torii="" spre="" proven="" atari="" pat=""
reni="" albigensi="" etc="" rom&nil="" avuseseri="" face="" numal=""
bogomilicd="" pi="" priii="" 4isi="" care="" insi="" diferia="" pu=""
formele="" cidentale="" incat="" episcopii="" eretici="" trimiteaft=""
c4="" dogmatice="" celor="" italia="" i="" ="" xiii="" to^t=""
sectarii="" neo-manicheici="" \sitxi="" europs="" era="" ft=""
cunoscu^i="" ^bulgari="" adunase="" acestft="" privin^i="" multe=""
turi="" decisive="" aija="" c&lug&rul="" matelu="" ^ice="" 1238=""
*ip="" *autem="" nomine="" vulgari="" bugaros="" appellavit=""
essent="" pa="" *rini="" sive="" joviniani="" vel="" aliis=""
haeresibus="" d="" *culatij="" un="" cronicar="" aceia^l="" epocs=""
1207="" ^pei="" *dem="" tempus="" bulgaroruin="" liaeresis=""
execranda="" errorum="" om="" *iim="" faex="" extrema="" multis=""
serpebat="" locis="" tanto="" nocenti="" general="" sectet=""
dualistice="" iu="" diferitele="" el="" gecte="" ve^t="" mat="" s^m=""
ilalm="" geschkhte="" der="" ncu-manielmischen="" ketzer="" sw=""
gart="" 1846="" in-8="" pe="" adversarul="" seu="" iltstoire=""
doctrine="" k="" ="" did="" catharesj="" paris="" 18489="" yoi="" iu-
8="" .="" 3="" schmidt="" op="" cit="" 2="" 275="" 49="" ^quanto=""
utentiusy="" sed="" invaluerat="" maxime="" terra="" comitis="" to=""
^losani="" et="" frincipuin="" vicinorum="" guilelm="" nangis=""
(}ice="" anul="" 1223="" despre="" regele="" kp-august="" ^envoia=""
son="" tils="" en="" albigeois="" pour="" destruire="" he="" ^resie=""
des="" bougres="" pays="" ud="" episcop="" catolic="" afirma=""
chlar="" atund="" albigensil="" erafl="" ;i="" anal="" pap="" quern=""
haeretici="" albigenses="" )am="" suum="" appellant="" habitantem=""
tinibus="" bulgarorum="" printr="" sc&dere="" semasiologicft=""
forte="" obiclnuiti="" tn="" istoria="" tu="" )r="" limbelor="" bui=""
gams="" *eretic="" ajuns="" occi="" ^dte="" sub="" forma=""
contrast="" bougre="" bougresse="" ilvenuia="" vi^iele="" cele=""
m^iu6se="" s5rt="" anal6g="" avut="" acolo="" numele="" vlachus=""
mtchus="" roman="" ="" spaniolesce="" incep^nd="" secolul="" xiv=""
vellaco="" vella="" ih="" bellaco="" insemnez="" maraud="" ccmiuin=""
fourbe="" francesi="" leda^i="" terraen="" blaischc="" blescluw=""
blrche="" *trompeur="" homme="" ie="" mauvaise="" foic="" deja=""
b&trinul="" huet="" recunoscuse="" acest="" rorb="" alt="" dec4t=""
o="" form="" medieval="" numelul="" fauiquej="" cela-ce="" constats=""
asemenea="" francisciue="" michel="" kd&ogind="" c="" n="" argotul=""
frances="" pin="" ast&(}i="" vrea="" ()i="" a="" ^vagabond=""
gueux="" )="" dac="" hugre^zbulganis="" datezi="" din="" epoca=""
albigensilor="" ce="" ire="" s="" nu="" tie="" tot="" atunci=""
bleche="" atat="" mal="" mult="" :="" cuvintui="" popular="" numai=""
hi="" francia="" ^i="" *n="" spania="" imbele="" laturi="" ale=""
proventei="" de="" aci="" ar="" resulta="" ci="" komanil="" secolil=""
xii="" ="" xllk="" vor="" fi="" luat="" parte="" apn)pe="" cgau=""
cu="" bulgaria="" la="" respkndirea="" bo="" gomilismulul="" in=""
europa="" r="" i="" dar="" mid="" este="" ce-va="" *="" du="" cange=""
gltm="" med="" imtin="" oil="" firmiu="" ditlot="" t="" 8(k="" 1=""
v="" bulg&ri="" cfr="" manh="" ltrturejf="" on="" the="" tnglish=""
hitnihuge="" new="" york="" 186u="" p="" 180="" 255="" ^="" cf=""
littre="" ]="">ktionn.. ad voc.
7) Fr. Michel, Etudes tie pfUUAotjic comjHin'e sur V argot ^ raris,
1866, p. 524.
2 no
4. Am spus lual sus, c& doctriua bogoniilic& este o tr
forma^iune a manicheo-pavlicianismulul.
Insu^I Schmidt, care se inc6rca din res-puterl a separa
alismul european de eel asiatic, este silit a nu ascande c
secolul IX Paulicianil din Armenia f&ceatl o actiy& propaj
d& in Bulgaria % c& manicheismul a exercitat de timpuri
durabil& influin^ asupra manastirilor grecesci ^}, i eft 'n 1
cia^ in fine, t&rimul bogomilismulul fusese bine preparat
cu s^m& printr'o colonic armenft pavlician&, pe care fmp&r
Ion Tzimisces Armen el-fnsul o stabilise pe la 970
prejmetele Filipopolil.^")
Teologul rus Golubinskil se rostesce fftri ov&ire, c4 i
sul bogomililor uu este decat o ^continuare modiiicat&> (npo)
seflie H BHAon3M liHeaie) a eresulul Armenilor pavliciani, a
ror a^e^are in Bulgaria se incepuse*, cu mult inainte de 1
misces, deja sub Imparatul Constantin Copronim Intra i
741775. 1*)
Istoricul eel mal recinte al vecinilor nostri de peste 1
nire, d. Jiredek, nu vede de asemenea in bogomilism di
eel mult *o reformi a acelul pavlicianism anndn,, care
pe la secolul X era deja atat de iuridacinat in Tracia,
cit poseda aeolo ese centrurl bisericescl in diferite di
tiunl. ^2)
Nu mal pu^in categoric se pronun^, in acelajjl sens, eel
noti istoric al bogomilismulul, d. Korolev.^^)
Mai pe scurt, acesta provenin^ armen6sc& ai
trinel bogomilicc ni se pare a fi mal pe sus de eontrove
resultand dintr'o inlan^uire tiresca a unor fapte istorice
eontestabile.
8) Schmidt, op. cit. t 1. p. 3.
9) Ibid. p. a
10) lb. p. 12. cfr. ib. p. 113.
11) Golubinskit, 0'ie;|Kb HcTdpiii n.^iJKBeJi i5o.irapcE')H, cep6cKoft
h pjxHt
Moflcra, 1871, p. 155.
12) Jire6ek, GenchUhte der Bulgaren^ Prag, 1876, p. 155, 174, l75.
IS) 3ft BoroMHJicTBOTo, in nrtpHO,xHiecEo cnHcanHe, Braila, 1871, t. i,
p.
61f 66.
251
Dar propaganda pavlician& m&rginitu-s'a ea uumal d'a-dr^pta
Doniril? Nu se g&sesc ore. dac& iiu probe, eel pu^in unele
iiidici, 6re-cari motive de b^l&, despre treccrea el in Da-
cu lul Traian?
Nq punem mult temelu pe faptul, cu pe la 1355 se men-
tfonizH tn Transilvania un ^episcopus A r m e n o r u m de
Tnhnacliy, "), cftcl el nu era erotic, ci catolic, vicar al ar-
duepiscopulal unguresc dela Strigonia.
xist& alt ce-va mal semnificativ.
Se scie c& pavlicianil aveafi o venei-a^ione specialft pentru
^ostolul Paul, consider&ndu-se ca urroaI direc^I al celul mat
fteral diutre discipolil lul Crist. El pretindeaA a fi ^cre^tinl
de al santulul Paul;^, de unde pcUe insu^I numele de P a-
1 i c i a n I. ")
El bine, tntocmal acela-i^I pretensiune avead llomanil pin& 'n
lul XVI ^i mal inc6ce, de^i altmintrea p&reaQ a ii forte
ewrec^ in credin^ele lor religi6se.
La 1527, venind In Moldova Sasul (leorfjiO lleicherstorffer,
ca ambasador din paitea regelul unguresc Ferdinand,^') a a-
ht aci ch Rom&nil se cred a fi conservat intact& religiunea
name a santulul Paul: *gens ista ^loldavica S. Pauli, ut
^ipsi volunt, religionem hactenus iain inde ab initio non sine
Smnma veneratione et pietate coluit,.'')
Tot aa un boier moldovenesc incrcdin^a pe la 153() pe
nn diplomat geiman. ca Petru-vodi Ilare^ estc creijtin de le-
gea ^Sancti Pauli,. ''*)
H) Eder, KrercUatfonc^ diplotmUicat, IlermanusUdt, 1802, MS. iu
Bibliotecu
Eniigclic& (lio Bra^ov, No. 26 6, iu I, copi& dup& uu documcDt
afl&tor in ori-
fpul in Archivul S&schC Na^ioual diu SibiTu, No. 12.
i5i Gies^'ltT. Vnttrt^uchungen ilber file (irttchichU tier Pauiifiamr,
iu ThtoU^ti-
^ Studien vnd Kritikm^ Hamburg, 182tK cfr. articlul VoniUuuur iu Htr-
wiJi Real'Enc*,'k'fopfldki /ilr proUstautiMthe Tfteolofft'e^ t. XI, p.
225 etc.
1^) Acttile oticialf alt* acostel ambasade, ve<|l iu Aretiu, HeitHigt
zur Gimhich-
' ^ i Liitratur, Miiuchfn, 1806, t. 6. p. 629 (W. Acesta lliutlu&,
din intftm-
P^i^i t remas nccuuoscut& tuturor istoricilor nostri.
^') Rtfichersdorf, Chnrographia MMaciav^ 1511, in PapiG, Teaaur tie
moiitt-
. M*'<, t. 3. p. 137.
I ^S) MoHumftUa llungariae huftorktt^ Diplomataria t 1, Pest, 1857, p.
868.
252
Ptn& pe la 1699 existati in Transilvania RomanI, carl j
Deati pe apostolul Paul mai pe sus de to^i sfiu^il,^^) er
proverb sisesc (Jice pin& asti^I ^ bitaia de joe: *er hat j
verlassen, wie Sanct-Paul die Bloch^ (el i-a pirftsit, ca si
tul Paul pe Bomdni).
Ac^sta extremi preferin|ft pentru marele apostol al giui
lor, preferin^ care la adeci s'ar pute explica in mul
felurl, s& nu fie ore o remimsci]4& a pavlicianismulul in Da(
lul Traian?
Ort-cum ar fi fost, sail ca ideele dualistice se vor fi inti
dus la Rom&nl deja in cursul evulul medift, orl nu, s& an
cam acum o privire asupra fondulul doctrinel bogomilice.
5. Aa numitele eresuri ne sint cunoscute, in gene;
numai dup& apreci&rile adversarilor lor^ cicl biserica doranitc
avea tot-d'a-una griji de a nimici ori-ce car^i eterodoxe, n
ales pe cele dogmatice.
Cam tot aa a pi^it'o i bogomilismul.
Principalele doi fa,ntine contimpurane despre fondul acesi
eres, a pute (Jice cblar unicele fintine, sint Grecul Eutini
Zygadenos, care trSise pe la Inceputul secolulul XIP^), i pr
utul bulgiresc Cosma de p6 la finea secolulul X.^^)
Dupa ace^tiia^ bogomilil credeaQ cS. Dumnecjeti avusese (
fil : pe eel mal mare, Satanail, carele s'a resculat contra 1
t&lul i a devenit astfel elementul eel reft, i pe un tilu mal ni
arcangelul Mihail, pe care din^ii il identiticau cu Crist. Satan^
in urma caderil sale, a zidit pilmintul i intrega uaturi ^
(Juta. Numal omul represinta in lume un fel de compromis lul
Dunniecjefi i Satanail, datorind celul de'ntaiu sutletul, er c
lui-Falt corpul.
19) niia, Ortiis et proyressua cananim in DacUt ycntiiim et religionum^
Kl3
senburg, 1764, p. 15.
20) Nar ratio tie Bogom'dis, ed. Gi^seler, Gottiiigao. 18 1 -J.
21) C.iOBo CBHTaro Ko3MM ua ejCTHKH, in Kukuljfvic Sakoiuski, Arkic
zai^j^
nicu juyoslavcmku^ t 4, Zagreb, 1657, p. 6997.
_^53
Predonmirea corpnlnl asnpra safletnlnl, adec& a lal Sata-
oail asupra lol DamDef^efi, a durat ptn& la tntruparea arcan-
gelolol Mihail sub nnmele de Crist. Cea mal mare parte a
Yechlnhil Testament nu e dec&t apoteosa lul Satanail. Satanail^
^r DQ Diimne()efl, este acela pe care'I adora Moise.
Prins de c&tr& Crist, Satanail a fost aruncat tn tartar ^i de-
q)iilat de finalul -?7, rem&nend de aci tnainte nomal Satani.
Poterea Satanel n'a tncetat tns& prin acest& \ictori& momen-
t&Di a fratelul sefi mal mic. lnsft$I restignirea lul Crist a fost
machina^iune a dracilor. Mal mult dec&t at&ta* tntr<*ga bi-
881C& ortodox&, cu iconele sale, cu m<5^tele sfin^ilor, cu sacra-
nentele, cu ierarchia, cu totalitatea institu^iunilor, este opera
Sttanel.
ProTOcand nesupunere contra orl-c&ril autorit&^^ eclesia-
pke saft civile, bogomilil se privlaft numal pe sine ca a-
fcriratl cre^tinl. Afarft de *Tat4l-nostrU;^, pe care'l ^ineaft In
wure on6re, el respingeaft cele-l'alte rug&cluni creatine, fnlo-
caindu-le prin ale lor proprie. NesocotlaO liturgia ^i serb&to-
rile ortodoxe, dar postlaO lunla. miercuria i vinerla. Fie-can*
lH8eric& se compunea dintr'un inv&^tor cu 12 ^apostoll^^ ^i
L
; tot-0-dati fie-care membru al sectel, chlar eel de sexul fcmeiesc.
I
se considerati ca prenyl satl diaconl.
Ca urmare moral& rigur6s& a dogmaticel lor, bogomilil con-
^mnati tot ce place corpulul sad serv& a tnt&ri accst clement
diabolic: c&sitorift, vin, came, avu^ii.
I Aprope to(I purtad halne c&lug&rescU ^i erait tn fapt mal
|PpI decftt papa.")
I
I Cela-ce deosebla mal cu s^^mft pe bogomill de c&trft fratil
lor din Occidinte, era dreptul de a min^i la trobuin(ft, po cand
nunura albigens&. din contra, era celebril prin ura minclunil.
Ef atribulati lul Crist monstruosa autorisa^iune de a in^ela i)o
^micl prin viclenift: ^TpoTrw (jwSirjTe, toutoti, fXTa [XYjyavf^;
^ Ca resamat
^ii Ra BoroMHJi
75^106.
f6rtc consciintios al doctriDel Bogomilice, ye(}t J^orMaTK^fCKo-To
ii-Tt, !n nepHo;(ifqe(*Ko cnacairae, Braila, 1873, t 78, p.
^A
~xai d-aTr;;,.**) AW'Stil maxima sc uiilft la dln?il en i
npstdinpilratu patimJl de propaganda, de proselitism, 1
bngomil voiiid cii nrl-ce pre( sit fie dascAl. predicator,
Sto],: *I1E RO COCTOI&TCX pilHIl ll)(A KSl|-k, HO pA^lldB.MKSl
*rHltAA CRIITA, APt^l*^ Af^'l*-^ lipEXMTpilTti TEOpAUlEU It CKOtlM!
jMSifiA" >>VA>Kmi.\EHT.ttii nAv TRopATx {IiiviHiltiirde lor nu s
pacil iniprcunil, ci so risipesc ca n liaiiiil putrodi, nmil |
till doriiid a Uitrece, iji fie-care sil-^I faca im nume prin |
prill sa nilscocire)**).
De aci a i/vorit acea niultime de cArfl bogomilice apM
diiitre carl uncle at&t de dibace, atflt de mascab>, incU
reu^it a sc^pii de nbiclnuita nemicire a literature! eretlq
a devoiii cliiar en tinipul. preciini vora vedO inal ,
favorita iectura a cre?tiiiulul.
n. .]irei5ek observa fiirte bine, ca bogoinilil se siliafl i
nerc a se aprnpia in aparintft de ortodosl. pentrii ca a^
sa-I potil atrafie mal cu iiilesnire. Unit dintre el primlafl d
Tcstanioiitul Vediiil intre^ safl fiiccail alte concosiunl. mal^
sail nial pii^in importante. *^)
)? G. Literatura apociifil a bogomililor im este tocm^ t
iiala.
El s'atl marginit, In cea mal niare parte, a preface i
cliipid lor din greccsce diferite apocrifiirl de fabricfi bizal
alegfind rnaJ de pi'cfcrintft pe aeelea. in cail pe de r
fignr^za arcangelul .Mihail, lubitul sectel, t'r pe de
cuprindc antagonisiiiul iiitre i^utlet ^i coi'p, sail lupta Intl!
ne iji rei1, sail coiiti-astul intre paradis ^\ infem, mal ml
^it cc-va In ypiritul doctriuei dualistice.
Pe unid din aseraeni apocrifurt bogomilice greco-slaviM
nume ^Legenda lul Avram,, nol am studiat deja mal !
sub No. VII intre *Te.\turl maiifieene,, unde am indicai W-l
o-data In Introducere, dupil Sbornikul paleo-slavic majmso
23) Zygadfnos. Nan: dt hugnniilia, p. !!0.
24) KoKmB. cd. cit \>. 86.
26) Jiroi^pk, np. cil, p, 214.
2r)5
\rchivelor Statulul din BucurescI, mal multe alte bucft^I
babilmente de acelal provenin^S.
3. Golubinskil, dfind o listft a scrierilor apocrife de niian^a
;oinilic&, a sc&pat din vederc o enumera^iune mult mal
iplet&, cuprinsa intr'un Sbornik din secolul XVI al Biblio-
Bl Sinodale dela Moscva, sub titlul do: ^Cartl de ale Ve-
alul i Noulul Testament, pe carl ortodoxil nu trebul s& le
?sci.>
lat'o intrega :
*Nu trebul sfi. le citescii ortodoxil, cici ereticil le-afi scris
in mintea lor, 6r nu din Duhul sfint, dupft cum stnt:
^Povestea despre Enos, cum a fost fn al eincilea cer ^i a
cris 300 de cirtl:
^C&r^ile lul Lamecli:
i^*Rug&cIuniIe lul Seth;
^Testamentul lul Moise:
^Psalmil lul Salomon:
*Povestea lul lacob;
^ImJdarea Malcei Domnului pe la mnnce :
* Despre finintea lul Adam cu cele 7 bisorice intr'lnsa;
*Despre liturgia* la care a Intan|iat prcutul ;
^Despre judecifile lul Salomon i enigme:
^Despre sorele, pe care'l fnv2,rtesc 300 de fngeri, i coco^ul
e sta in mare;
* Despre Chitovras (Centaur):
^ItuffUciuni fie frigurl {ji de buba cea rea (? w MEmMAEXx);
* Despre cele 7 frigurl;
*ApoI alte rugftcluni minclunose de frigurl, pe car! le scrift
te nafure i pe mere (ha iaraoi(e\"a). ca sfi scape de bdlii;
*^i fel de fel de niscocirl eretice de ale filosofilor, lecture.
aa5ne. rugadunl minclundse, pentru a seduce pe eel simpli.
intre carl mul^I, necunoscfend bine Santa Scripturfi, pier din
esciin^, p^str^nd in casele lor din paring! ^\ din mo^l nesce
crieri eretice, furii^ate fn cart! de predice ^i de nigaclun!,
256
^pe carl trebula s& le ar^i^ c&cl ele dep&rt^z& dela Damn
^i aduc victime dracilor, precum sint:
*Vr8jirI de noroc iji altele multe;
*Despre (Jilele lunel, i eft 'n ^iua de'nt&ia a lunel fu
*creat Adam ;
^Despre norocele ^i cesurile bune fji rele;
^Citirea in stele, in care cred omenil eel f&ri minte, i
*t&nd in ele (Jiua nasceril, 1 cftpfttarea slujbelor, si de
* train i m6rte, i despre semne de pe corp, i desprec
^pirature i vin^iri, i altele urite lui Dumne^eii i blfcten
*de sfin^il apostoll ^i sfin^il p&rin^I.
^Eresul este a dona idoIatri&, semenatft in danna snflete
*i acela ce ^e la sine scrierl eretice i crede in vrSjile
*s8. fie blftstemat cu to^I ereticii, 6r c&r^ile acelea s& se i
*pe fruntea lor.
^Fdptuitorii cdrfilor eretice aU fast in fera bulgdrescd f
^leremia ^i popa Bogomil^ i Isidor Italianul, i 6rftI Italia
^lacov Tzentzal (?) ^i aHi mul^I, insemna^I in marele Noi
* canon, carl afi falsificat regulele san^ilor p&rin^I ^i ail s
*lucrurl eretice, can6ne, lecture !?i rugadunl.^*^)
Din lunga list& de mal sus, cam confnsa. pe a-locurl,
buca^I, anume cele indicate prin cursivS,, se regftsesc mal
rom&nesce intre ^^Texturl bogomilice^.
alta enumera^iune analogft a scrierilor eretice, In n
parte bogomilice, sub titlul: *^ Despre car^I adev&rate i 1
i^i despre supersti^iunl^^, se afla intr'un codice Slavic, publ
deja in secolul XVIP'), unde se men^iont^za, mal pe d'asu
Visiunea lul Isaia, Intrebilrile Ini Ion Teologul, Dialog 1
s&ntul Bartolemeii ^i Matca Domnului. Nomenclatura inge
etc. etc., ^i se atribue personahnente lui *popa bulgftresc 1
mia^ (SpEMiA nonx BoArApKCKin) o legends a Crucil i mi
26) GorskiY et Nevostruev, Ontfcanie cjiaBancKHxi pyKomiceft, t 2, se
Moscva, 1862, p. 6401, No. 322, f. 266.
27) CpHiiKi mfenyeMuft sHHra KspHJiJiOBa, Moscva, 1644, in-f. cf. Kal
Tics, loaHHi exaapxi BojuapcKid, Moscva, 1824, in-f., p. 20812.
257
flenl acea rag&clune de frigurl, pe care o vom publica mal
la vale.")
7. imagine forte poetic&, dar nii mult exagerat&. a
totalit&^il literatUrel bogoroilice^ religidse ^i nereligi6se, nl-o da
d. Lombard tn cartea cea mal pr6sp&t& despre sectele dualiste
din eval-medifl :
^De ce mouvement religieux naquit toute une litt^rature.
*A rorigine elle rev6t un caracti^re religieux, naif et popu-
^Itire. Peu k peu ce qu'elle a de specialement bogomile s'efTace,
% couleurs riches et variees, les fantaisies merveilleuses et
%Uirres de I'Orient font irruption dans son sein; elle perd
^de plus en plus les contours precis et nettement termines des
.^ts bibliques. La litt^rature profane, ainsi graduellement
[V^par^e et annonc^e*, paralt finalement sous la forme de tra-
^Moctions des romans byzantins du moyen-age et d'oeuvres
tales telles que chroniques, lois expliqu^es par des exem-
^les, etc. C'est k ce moment que la litt^rature atteint Tapog^e
^de son d^veloppement ; elle s'^mancipe k la fois de I'ancienne
^laogue slovaque et de Tinfluence grecque ; par la Bosnie, elle
*se r^pand chez les Croates* par la Roumanie chez les Russes;
*eQe devient ainsi le canal par lequel I'antique culture de
M'Orient et le monde fabuleux de I'Arabie et de Tlnde pen^-
^trmt chez les Slaves du sud et du nord; et tandis que la
doctrine des Bulgares remuait toute TEurope occidentale, leurs
^iivres faisaient luire quelques rayons de lumitre dans FEurope
*orientale,.")
Vom constata mal jos, tn Apendice, c& una din cele mal
fromdse balade poporane ale Rom&niel a str&b&tut la nol tx)cmal
^ Persia pe calea bogomilismulul.
28) Cfr. despre literatura l>offomilic& : Jagio, Ilistorija
knjizethosii naroda hrrat-
^^8, Zagreb, 1867, t 1, p. b2 93: Jcrcmlja pop bugarski i tako zvane
lazne
29) Lombard, PauUcitns^ Bulgarta et Brnts-hommes^ Geneve, 1879, p. 78.
cfr.
^^^Jmi, tn Beilagt zur Allgtmeinen Zeitung, 1877, No. 297, 298, 299.
17
Ac^sta confirms ptnil la un panct entuziastiei
de i. Lombard.
Cela-ce se pdte ^ice fUr& cea mal micft exftj
cil nici sect&, nici an eres din t^uI de mijloi
atat de departe ca bogomilil fasiunea tn fond
teorielor teologice cu credin^le vnlgulul. De ac
gomiliciL f^e apropi& !n t6tt de literatura popori
punctnrl ambele se confund^ chlar, se identifti
iridissotuhil, astfel ci ar fi peste putintfi a deci
cutare sail cutare va fi trccut dela popor la bo
i.
Acuma tns&. mal tntAifl de t6te, stl ne iiitri
s& fi fost eel dol 'fiiptujtorl al cii-^ilor eretlce
r^^i '^^ A^ ^^ B-^ <|isul ^Sinodic al tzarulul Boris^, ne spune
anume,*c& popa
Bogomil ^a resp&ndit tn Bulgaria eresul manicheic^ (B^cnpicM-
fCfarO MANHXEHCKifiA Cl^<; EpCCK H B'A KAXPApCrkH ^CA\AII
pA^rkABUJiro),
$i ne nial da ^i numile primilor sei elevl safi ^apostoll^: Mi-
liail, Todur, Dobri, Stefan, Vasilie .^i Petru, carl vor fi Im-
DQltit ^ el^ neap&rat^ literatura cea apocrifk a sectel.
9. Intemelat tn secolul X^ bogomilismul a durat pcste
Dnn&re mal p!n& n (|ilele nostre. Clerul bulgar nu poseda nici
iih&cia grec&, nicI inquisi^iunea roman&, pentru a sci s& pun&
o^t eterodoxiel. Guvernul turc, mal cu deosebire, nu avea
lid o ratiune de a o persecuta. Abia pe la 1650 un mare
Ei&r de bogomill, carl ii^I dedeati el-tnsi$l numele de Pauli-
tl, ad fost converti^I la catolicism. El ocupafi Nicopolea i$i
sate de'mpreglur^ adec& loculafi tocmal la costele ndstre.'*)
Dela 950 pin& la 1650, tn curs de ^se secoll, bogomili-
imnl a putut s& exercite o influin^& 6re-care, mal mare satl
nal mic&, dar tot-d'a-una directs, asupra tnvecina^ilor Romunl.
Ihch ac^sta nu s'a resim^it la nol tntr'un mod sgomotos, causa
priiiCipal& este cunoscuta tolerant^ a clerulul roman* carele se
pref&cea eft nu vede abaterile cele mftninte. er tn parte i igno-
ranta dogmatologicft a acestui cler, carea nu-I permitea a stabili
distinc^une precisft tntre eres i ortodoxift, tntre ^credendum^
p *non credendum,.
Popa Grigorie din Mfthaclu, care totu^l nu era om prost
p nu era nid eretic, cftcl n'ar fi copiat cu atftta tngrijire un
Bitechism fdrte ortodox, propaga tot felul de apocrifurl oretlce.
nunal ;i nnmal din lipsa unel solide instruct iuni teologice.
Cu atit i mal lesne trebulaft sft se aluuece preu^il eel do
rind.
In acest mod, in cursul secohilul XVI, s'aft tradus romft-
aesce o mol^ime de scrierl bogomilice.
32) Jirec-ek, op. cit p. 4G4.
260
Pe la 1580 un amator de lucrurl miracul<5se, probabilment
cleric, s'a apucat a le aduna, a le transcrie i a le grap
tntr'o ainguri colec^iune, din care o parte a nimerit apol 1
m4nile lul popa Grigorie.
Nic! traducStoriir, nici colectorul, nici preutul din M&hadi
nici unul din el nu-^I tnchipula, de sigur, c& resp&ndesce c
tot dinadinsul pintre al sel afurisitul eres al lul Bogomil!
10, Dup& cum am fiicut in privin^ ^Texturilor m&h&cene,
de asemenea i^i aci vom indica la marginea textulul pagind
dup& manuscris, prevenind pe lectori c& la ele se refer& cifrdl
cele tntre parentesl din Notanda.
I.
RDGACIDNE DE SCOATESEA DRMDI
BnGAcnmi de scoiTEm dbacdldi
Jntroducere.
1. In ^Texturl m&h&cene^^, sub No. VI, am vorbit pe
despre exorcismul In genere^ ;i mal ales la Romanl.
Cela ce leg& fragmentul de conjnra^une, publicat acolo, cu
conjura^iune* pe care o d&m aice, este nu numal c&
>ambele de o potrivi sint menite a goni pe dracul, dar tnc&
[inume pe dracul eel mal periculos In Rom&nia, eel mal destru-
gitor: f r igu r i 1 e.
Acolo, bietul cre^tiu afurisesce pe ^dracul din ape^ (p.
176), adec& tn limbaglu mal prozaic alung& dela sine mt-
mmele palustre^ nesecata sorginte a frigiirilor i chlar dac&
ar fi s& credem pe d. dr. Obedenaru izvor apr<5pe al tutu-
ror bolelor din Kom&uia. Aice, vom ave a face <^r&I cu fri-
gurL, ba inc& cu vr'o do&-(|ecI de variet&fl febrile, demonisate
sub fel de fel de nurol, care de care mal fantastic.
Intr'iin studifi a-paite, nol ne-am tncercat a demonstra. c&
Rom^nil din Temeiana, deja in epoca Gepi^ilor, considerafi febra
ca cea mal teribil& ^dr&c6ic&^. pe care de atunci i$i piii& a-
8t&^ el personified cu gr6z& sub numele gotic de Filma.^)
CaDtemir ne spune, pe de alt& parte* c& dup& credin^ Mol-
dovemlor dracul locuesce tn b&l^I, safl eel pu^in o speci&
1) Yefl studiol mefi: Dina Filma, Go^ fi Gtpi^ in Dacia^ Bacarescl,
1877,
i
264
drftc^scfi.: *dracul in valle, daeinnnes appellAi
habitare credimt,*).
Canipia Bulgariel suferA insa de friguri tot a^a de mult ca
^i c&mpia Rom&niel. Este o prerogative, a ambetor latui'I ale
Danaril de jos. Sil nu ne mirani darft, ca niarele reformatHio'Karo
''^a^ecTia, 1859, t. XXVI, 8ec<. V, p. 155; r,Hr>.ii..Terai hah MTCHia.
1818. t. XC,
^ m, p. 512; OepMCKift cfiopHHK'B, t 2, apcnd. p. XXXVI etc.
26G
Nu este de niirare de a gilsi o deoaebire 5! mal pn
(atft iutre redactiunile cele slavicc ^i iiitre redacjiunea 1
n^scft safl ^mai bine redac^iunile romaiiesci.
Nu aveui ti-ebuin^ de a mal repcta aice cela-ce am
volt&t la Siiceputul voliiiuulul de t'a.\A: biblioteca poporau&J
modifies, ueconteiiit sub peiia tie-carul iiufi redactor,
dupfi cum literatui'a poporauti su inoditicft necontenit lu {
tie-cilrul nofl cautire^ sad povestitor, astftil tfl. uiie-ori,
uu ^ir de genera^.iunl, abia se mal pdte recuiiosce prototipul. ^
3. TestuJ, pe care'l dara raal la vale, conservil patru 1
ticularitatl caracteristice ale originalulul bogomilic :
1 . Pe santul Sisinie :
2. Stilpul de petra sail *de marmiire, pe iiialul marilj
3. Alungarea draculul :
i. Promissiunea draculul cl: 'orl-unde vom amji nol sd
*Il' ininil ale vostre i orl-unde sc ciustesco iiumele voj
*de acolo no! vom fugi....
Tote cele-l'alte elemente afi perit, pina yi nieiiliuiifa fed
iuiocuiiidu-se cu alte amiiruiite, frirte poetice.
Lunga nomeiiclaturil. a frigurilor : Tremurice, Foa'isA. tfJSj
iusH etc.. ii"a despinit Iiisii cu desavir^ire, ci nuuial 1
Upit de tulpiiia'T primitive pentru a forma un corp sepai
dupfi cum vom vede mal jos In -fi![ 10 12.
Aci lie vom mltrgiiii d"o cam data numai cu textui cd e
prius. pe pag. 114 126, in volumul lul popa Grigorie.
4. Am spus ca acesta rcdac^iune este romani^sca.
Cu t(ite acestea, ea s'a tradus din slavoncHct. ^i textol i
vie (igurOza in manuscris alaturi cu eel romancsc. dupS i
care frazil slavona urmand fraza romaiia corcspuiidintc, iutfl
mai ca in Psa'.tirea lul Coresi, aatl in bucata cca publicl
sub Nfi. [I intre *Te-\tui1 maliftcene,.
Va ijice dara cine-va, cu drept cu\Iut la prima veiien
redac^iunea nu este rom&ncsca.
267
[este, ^i iatjl cum.
ml slavoii, dupa care s'a filcut traducerea roinanJl, fu-
mpns ^\ el de catrft iin Roraau, ^i anunie do cAtrfi uu
care uu sciea slavonesce, de uiide a pro-
, numai vorbele stnt slaviiue, numal lexiologia, er iiicl
Imorfologia t^i sintaxa.
ita afl constatat de-mult existinta uuor textuil slavi-
: de catra Romiiil contra reguldor celor mal clemeii-
gramaticel alavice, dar in depliiiii conformitate cu
Umbel roiiiane.
Imai celebwi dia asemeul texturl uHte o parte din aa
*Texte du Sacre, dela Reims, cftniia uu ne desplace
[ consacra aci o notify a-parte.
Uu monument, a cftruJ istoria este uu i-oman^. intreg,
complicatiuni, de peripe^ie, de epiziide, de elemcitte
I ^i cornice, ^i prcsiut^nd, in Hue, un desuodilmint atat
^teptat lucat ar crede cine-va a citi pe Peter Scblemil
Chamisseau!
latedrala dela Reims ae g^sla uu evaugeliar. d'asupra
[ regil Franciel depuneafi juramiutul loi' la ceremonia
tI, !ji cai'e .de acela capatase numele de TextuI Sa-
T e X t e d u S a c r e. de^i neiuine nii sciea, nici de
Be proviue acea carte, nicI epoca aparitiunil sale, nici macar
lbs tn care este 8crisa.
Tzarul Petru eel Miire, calatoriiid priu Fiaucia, se (fice a
fleclarat eel de'ntaifi pe la 1717, cum-ca monumentul este
iTic. De atunci Inc6ce s'afi scris sute de diferite moiiotTatie
Ipra ceatiuiiil, diutre cail insft, tociual plna la 1836. nid
a nu era basata pe inspec^iunea nculari a manuscrisului, caeJ
turbm-arile revolutiunii francese el despftruse diu catedrala
la Reims, i ad trebuit apol (Jeciiul de aul pentru ca sa sc
descopere tot acolo iu fundul bibliotecei municipale.
La 1843 superba editiune in fac-simile, executatfl diu
toiea Cur^il Imperiale Ruse, permise filologilor a'l studia mal
aprope.
268
Kopitar, Berednikov, Hanka, Kunik, ^L'klosicb, Paplondd,
afari de Germanl, se aruncar^ cu aviditate asupra one! pnde
atat de seducatore, adresindu'^I fie-care o serift de intrd)lri:
cand, unde, in ce dialect s& tie sens pre^iosul evangeliar, pe|
care jiiraft BurbonU?....
Impregiurare mal cu deosebire servi a ingrenla ore-
perspicacitatea speciali^tilor.
Manuscrisul Intreg se compune din doi por^iunl diferite,
legate la un loc : o por^iune cu litere cii'ilice, i o alt& sci
cu alfabetul proprift dalraatin, cunoscut sub numele de gl
litic, pe care nu Tail intrebuin^t nic! odat& dec&t numal SUi
de rit catolic de pe litoralul Miril Adriatice.
In ac6stft ultima por^iuue, intre altele, se vede urmator
curiosa indica^iune, tot cu litere glagolitice, dar in diAi
boem :
*Anul Domnului 1390. Evangel iele i epistolele de
*(adeca partea glagolitica) , sense in limba slavica, sc
*^la serbatorl marl de peste an. cand egumenul servesce litui
*in mitra^ er cea-Falta parte a acestui volum (adeca por^ii
^cirilica) , scrisa dupa credin^a legii rutene, a scris'o sant
^Procopift egumen cu insa! mina sa, i pe acest manus
*ruten reposatul Carol IV, imparatul roman, il dede spre gloril
*^acestei manastiri i celebrarea fericitulul leronim ^i a santuli
*ProcopiQ. Domne, acorda-I o pace eternal Amin.^
In presin^a acestel inscrip^iunl, atat^de clare, slavistif s'J
desbinat in doa tabere antagoniste.
Unii, cu Hanka in frunte, il dederi increderea cea mal
soluta, afirmand ca por^iunea cirilica a raonumentulul este
de catra santul Procopiu. egumenul monastiiil de Sazawal*]
Boemia inainte de anul 1053, 6r la 1347 a fost diniiti
catra imparatul german Carol IV manastirii Emmaus In Prtftj
incat este o proprietate boenia in tota puterea cuvintulnl:
evangeliar sazawo-emmausian.
Al^il, sub conducerea lul Kopitar i a lul Kunik, respiiDS*|
prin mul^ime de obiec^iunl, i anume:
269
1. Adnotatoral din 1390 im este o autoritate pentru cele
petrecnte inainte de 1053^ adec& cu tre! secoll ?i jum&tate
Inainte;
2. El nu presint& iiici o prob& despre adev&rul asertiunil
sale, afar& numal de o g61& afirmare, care putea s& fi fost o
simpl& consecin^ft a patriotismulul seA local boem;
3. Imp&ratul Carol IV, d&niind In 1347 acest manuscris
iBinistiril dela Emmain, !n credin^ c& ar fi o reliqui& pro-
copiani, putea s& fi fost victima unul tn^el&tor;
4. Semnele paleografice ^i filologice ale evangeliarulul la
cestione nu stnt nici de cum din secolul XI, ci postcriore cu
trel safi eel pu^in cu dol secoll ;
5. Limbagiul por^iunil cirilice nu !nf&^i^^z& nicI o umbr&
ie dialectui boem<) in care este scris& numal ^i numal adnota-
lea cea din 1390, c&cl cMar por^iunea glagoliticii este

Lupta a remas nedecisii ptn& la 1848^ c&nd un filolog rus^
Petm Biliarski, scose la lumin& o diserta^iune specials de
300 pagine despre por^iunea cirilicft a evangeliarulul dela
Reims.
Academia din Petersburg o cre^u demn& de un premiQ^ er
ilnstrol Vostokov^ cea mal mare autoritate slavist& de atunci,
reconoscu juste^ conclusiunilor autorulul.^)
Confruntand cu am&nun^ime ortografia i stilul fragmentulul
drilic dela Reims cu ortografia ^i stilul tuturor monumentelor
anal6ge de prin alte regiuni, pe unde va fi tost vre-o dat& in
us oficial limba paleo-slavic&, ^r !n privin^ Rom&nilor con-
sultind mal In specift crisovele moldovene i muntene din co-
lec^onea lul Venelin., Biliarski a ajuns la conclusiunea c&
loaniiscrisal in cestiune este tndoit rom&nesc, adec& o copi&
ftcutl de citrft un Munten pe la Inceputul secolulul XIV dup&
un exemplar scris de citri un Moldovt^n.
Q CemaxiM^Toe npHcyAeHio y'rpemAenHni'i JexH^oBUMi narpa^i*,
Petersburg,
1818, p. 108106.
270
Nesciind rom&nesce, el n'a fost insil in stare de a irUa
d'a-dreptul romJlnisinele textulul Slavic.
Completand acestft lacuni, nol vom indica aci vr'o dol-trdj
mal remarcabile.
Biliarski cit^z& pasagele: n^xMATK ctma re^mk^anhkoma
hMU H AE^I^'^N'^ i naMATK CTMA Ol^MA A(|)AHACMA II KypHAA,
servand cS ele manifesti o invederatii nesciin^ft a scriitoi
de a distinge casurile dativ i geniti^ precum i de a Int
buin^ nuin&rul dual.
EI bine, confiisiunea dativulul cu genitivul este propriS ^.
iulul rom&n, in care ambele se finesc egalmente prin -M
prin -el: casa o m u 1 u I, da o ra u 1 u i, halna m a m e 1,
ne mam el... La Slavl genitivul ^i dativul nu se conl
nid o-dat&, av6nd nesce desinin^e cu totul diferite.
In c&t se atinge de num&rul dual, este lucrul i^i mal
c& Romanul, scriind slavonesce, nu'l putea in^elege, de 6r4-
nu'l are nid in limba sa propria, nici in limbele surori,
in limba latina...
Biliarski reproduce apoi urmat6rele pasage, nu mai p^j
^in curiose : ckhkmk ctxu appak Mhx ahay h Fabphay . . . CTpAcn
CTMOY MCTpATMA . , . CTXK P OTpOKK AHAKMA A5ApHA M MHCAHAf]
H AANHAY...i) in carl numile proprie Hctpatha, ^hahma, ^sapha,
Mmxahay, FARpHAY, Mmcamay, A'^^H'^Yj sint puse la nominati?
in loc de a fi la genitiv, insa nu la uominativ Slavic, ci cfl-
.>'at romanesce, adica -u i -i^. Mihail-u, Gavril-u, Misail-n,
Daniil-u, Azar-ie, Anan-ie, Istrat-ie, ceia-ce filologulul m-
sesc i se parea a fi o galimatia inexplicabiia^ iiindca m co-
noscea limba romana.
In dialectele slavice, ca i grecesce saft latinesce, t6te cu-
vintele concordate se declina de o potriva, 6r nu numal cb-
vintul eel de'ntaiti al fie-carii serie, ca in gralul nostru ?ito
cele-Falte romanice. Aa dara, frasele de mal sus tretelrf
sa fie slavonesce cam aa : chorus sanctorum angelo-
rum MichaelisetGabri el is... sanctorum tri-
211
oiD adolescentium Anan iae Azariae Misa-
elis et D a n i e 1 i s... passio sanctiustratii<, pe c&nd
mtmil por^onil cirilice a evangeliarulul dela Reims, st&ptnit
de spirital limbel sale na^ionale, ^ice : chorus sanctorum ange-
lorom Michael et Gabriel, passio s a n c t o (sic) E u s-
t r a t i n s , sanctorum trium adolescentium Ananias A-
zarias Misael et Daniel. fiindcft rom&nesce el nu
pntea s& ^icA dec&t numal : chorul s&n(ilor tngerl M i c h a i I
^ 6 a Y r i i 1<) patima s&ntulul Enstratifl, a s&n^ilor trel
adolescin^I Ananie, Azarie^ Misail i Danii I...
Biliarski observft, c& fragmentul cirilic dela Reims pune so\\
Mf, acolo unde regula cere : aio^ nio, tntreb&ndu-se apoI dac&
jicfeta n'ar fi cum-va un fonetism serb.
I lar&^I un pur rom&nism, ba tnc& anume din Moldova saii
iii 'C6ra-Rom&n^c& , ^r nu de peste Carpa^I saft de peste
pn&re!
I Romdnul de ambe laturile MilcovuluY nu p6te suferi sonurilo
I h i nlu^ pe carl le m6i& tot-d'a-una tn iu, at&t In cuvin-
tde de origine latin&, precum i In cele slavice : I u b i, m u ! e-
re, c u I u, lute, fi i &, aid, ! n t & i ii etc. din aioa, mulierj
cmuSj AioT, filit^^ allium i altele^ tn carl^ de pild&, B&n&-
fenil conserY& pe n : inidniu^ 6r Macedonenil pe / : hiliu.
Astfel nu este de mirare, dac& scriitorul por^iunil cirilice
& evangeliarulul dela Reims, n&scut tn Rom&nia dun&r^n&, nu
: potea admite nici m&car tntr'un text Slavic sonurile nelocale
*, Mio, preferind a le preface In Aoy ^i tn Moy, cela-ce se
Pirea at&t de curios lul Biliarski.
asemenea fonetic& este cu totul imposibil& la Slavic dup&
com a ar&tat'o deja Dobrowski.^
Pe ltng& cele de mal sus, am mal put^ indica tn Textul
Sj^rulul unele contrac^iunl, neobiclnuite In limbele slavice, pre-
^ m&rtnresce tnsu^Y Biliarski; de exemplu: Ai)iEAHNoro tn loc
^ Ai|if EAHNoro sad hhihaakhkium tn loc de NinHAAK aakhkium, ca
*) ^ittiiutioitt8 linguae alavicaej p. 30.
274
asemenea ipotes& ar simplifica succesiunea celortrdi
mente cronologice: compunere, traducere i copiare, rednc
du-le numal la do&.
inspec^iune atentiy& a ambelor texturl, celul Slavic
celul rom&n, prob^z& tns& imposibilitatea identific&ril aub
lul cu tradac&torul.
Vom da an singur exemplu.
Textul Slavic (Jice : hahet ero 8 k m t H=romftnesce: 4
A-A KATE (122). Slavonesce oyKiiTM insemn^zi numal ^
morij^, nici dat& *a bate^^. Unirea sensurilor *omori, i '
te^^ se g&sesce tns& in vechlul roman ucide==iBi. occk
Chlar in texturile cele publicate de cJltrft noI am veijut: '
AntcE bohhhhTh touh ujh KorApJM cz CE 8 H H r ;f; k8 T8piTH (I
p. 379), sati: k8 tpectTe a\;r y m m a t npE KAn8 (t. 2.
46). Autorul darft da cuvlntului Slavic oykmtm iin sens ne
vie, ci curat rom&nesc. Dar atunci este invederat ci \
traducerea rom&u6sc&, dac& ar fi f&cut'o tot dtnsul dup&
priul seii original Slavic, n'ar fi pus: sate, ci ar fi l&sat:
Trebul s& admitem, prin urmare, c& autorul ^i tradac
rul aii fost do& individuality^! distinse, rem&n^nd astfel
tacte cele trel momente cronologice de mal sus :
1. Pe la 1580 minimum^ s'a f&cut copia cea ajunsft,
inte de 1600, in manile lul popft Grigorie din Miliaciu;
2/ Pe la 1550, plus-mimes^ s'a fiicut traducerea rom
SC& din slavonesce;
3. Redac^unea, scris& slavonesce de c&tr& un Romans
care de acela nol numim rom&n6sc&, ar put^ s& fie (
de pe la 1500.
8. In prototipul lul Bogomil s&ntul Sisinie este un
nic, ba inc& *stylites,, petrecfind via^ pe un stilp de jx
ca s&ntui Simeon, cu care p6te Ta i confundat eresifi
bulgar din causa nasceril lui Simeon intr'o localitate numiti
$an. S&ntul Sisinie din redac^iunea roman^cfi, din contra,
M 275
OB To&iic, on anaa^ ca s&n^ Georgia safl Demetrifl, cela-ce se
petriresce mal bine cu datele hagiografice^ c&cl sintol Sisi-
m eel adev&rat, n&scut tn Armenia, fosese osta^ in armata
tepiratnlal Licinia la 320. ') Numele lol se serb^zft la 10
Btftifi. S& observ&m tnsa, c& mal existft tn calendaml cre-
pk al^ Tr'o cinci sad ^se sfin^I cu acela^I nume, afar& de
ce! dol sfin^I Sisoe, despre carl vom vorbi mal jos.
In redac^onea rom&n6sc& stllpul de p^tr& cap&t& o alt&
|iane. El serv& de locuin^ nu s&ntnlol Sisinie^ ci su-
sale Melantia, despre care prototipul lul Bogomil nu scie
ic. S&ntol Sisinie^ cavaler In t6t& puterea cuvtntalol: ka-
ASH BknXH AHXNIA lUH ABE Jf^ M%N^ W CSAHI^S fi^i ()>0K8,
a alunga pe dracul din casa suroril sale.
Nu este mal pu^in caracteristic tn redac^unea rom&n^sc&
ol celor trel arborl: salce^ rug i masUn^ eel de'nt&iA
aforisi^I, eel al treilea bine-cavtntat de c&tr& s&ntul Si-
Kistemurl $i bine-cavtnt&rl anal6ge se g&sesc la tot pa-
in legendaml paganic i^i eretic al tutoror pop6relor. Ne
m&rgini aci de a cita^ av6ndu-l mal la ind&m&n& in mo-
itol de fa^, nrm&torul pasagia din legenda medievalft a
A Barbare:
. duo pastores erant pascentes oves suas, et illi cou-
^sideraTerunt, quod beata Barbara a facie patris extra petram
^eret. Pater autem ejus quaeritando discurrens venit ad
praedictos pastores inquirendo, utrum vidissent Barbaram fi-
^iiam suam ; unus autem eorum cousiderans tram patris ju-
^rmt^ se nescire^ alter vera digito earn prodidit. Beata au-
tm Barbara proditori suo maledixit^ et subito ipse versus
erf w statuam marmoream etc.^^^).
9) P^tin, Didumnaire hagiographique, Paris, 1850, t 2, p. 1033, in
Migne, .EWy-
fifp^k tkMogique, t 41.
10) KdblfT In Wolf, ZeiUchri/t /Ur deutsche Mgtholoffie, i. 3,
Gattingen, 1856,
I 299.
276
Iiitr'un cAntec popnraii hulgai", Maica Domniilut i
plopul *ca sA n'aibil umbra,, Iiradul *ca sft lui iiiHor^
iedera *ca sft facl roduil negre,"); ev aniicul uieQ Ang<
(iiiberoatis nc spune, cil Intr'o legends poporanft italiand
cirtra Maria, din contra, bine-cuvint^za nial multe pli
*Pour souatraire sou Ills aus sicaires d'H(!'rode, la Vierfta
*caclie sous des planter et des arbrisseaux que. naturellemenl,^
elle b^nit. .., '")
9. Mai pe scui-t. i-edac^iuuea roniaiiesc& se aHii intil
legfttura uecontestabila cu prototipul lul Bogomil ve^i
SUB -ful 3 . dar in acela.?! timp este ftfrte independinte.
Dela aeea veclie redactiuiie din secolul XVI trebui si (
cem acuni o siritura, iieste trel v<;cui'I, piu& la n redactin
de tot uoua, care ram intre anit 1860-70 s'a tiparitp
tru prima or& iu la^I, i apol dela 1870 inc6ce s'j
produs in Bucuresi'] mai dp mult orl de catra tipografa
odor Miliaescu.
Nol posedani nuraal ultima editiuiie bucurescena, 1878,
pagine IB, sub titlul: Minunile s/intnltO Sisoe.
Afara de text, ea cuprinde la cap'it n grosolanft f
represintand pe 'Sft. Sisoe,, imbracat c&lug&resce,
de stanca ^i aratAnd cu maua drepta la *Satana,, sul
ma tradi^ionala de (ap, pe care *Arh. Miliail, il line!
mJina de chica, er cu cea-l'alta il implantft in git virftil )
curgf nd din gura dracului voluminiise pic&ture de s&ngeJ
Intre cele-l'aite paiticularita^i ale acestei uoue redac
sil coiistatam mai iutaia de tote scliimbarea iatimplatfti
in numele santuiui: din Stsinie s'a facut Sisoe.
Caiendaml cre^tin cun6sce dol sfinti Sisoes, ambil Kfl
de nascere ^i ambil serba^I in luna lul iulitl.
Despre eel dela fi iiiliO, Sisoe supranumit eel mare. '
11) Miladinovtzi, HsjiraptKu B&yofna nivHu, i^agreb, 1861, p. 96. No. !
12) Giiberoatis, La myiholugU ilen iilanles, Paris, 1868, U 1, p. aifl.
277
le spun ajiume c&: puti'mici era nigjclunea lul spre
iW dnicilor, . ")
bt& de ce, prill asemeuare de numl tji prin asocia^iune de
ijri tot-o-ttatft, santnlul Sisoe 'gonitorul de drac!, T-a tnst
dc a intocm !ii noiia redac^iune romani^sea pe s&ntul
*gonUorul de draci, din redactiunea cea vDche.
cele doii redactiuni raal exists, i alte diferinte se-
'. precum disparitiuiiea *sti]puliil de marmure, ^i ada-
palteuttlul^ pe lliiiiil *salce,. *riigj ^i *masliii,: in
insjl. identitatea ambelor est atat de iuvederatil, in-
nol nc-aiu creijut datorl a reproduce pe cea iioua in jo-
celcl vechl, Intocnial iliipft cum am facut iu *Texturi ma-
ne, la No. 1 in privinta celor dofi redactiunl roniane a-
Legendei Duminicel.
1*). Oar cftrtirica. iutltulata 'Miiiuuile sfintului Sisoe,,
inde lui niiuial textid eel miidemisat al vechil redac^Juui
iifticl. DupS acest lext urm^zft in ea : *Visul Malcel Dom-
,. asupra cai'ula vom reveiii mai jos la No. II : de aci
lauuitA a lul Poit(iQ Pilat contra MfLntuitorulul: ^i 'ii tiue,
faoUstica enumeratiiinL' a suspinelor, lacrimelor etc. etc. a-
hl Crist ; call U'tte ar merita de a ti studiate mal de a-
ife, ea. nosce apocrifurl forte populare in tota Europa, dacil
6 to vre-o leg&tura en textiirilt- ce lie pieocupfi.
Ii casiil dc fat&, fkrk comparatiuue uini important^ este
L cea pusii lu c4i*ticica clilar la iuceput, inaiute d cc-
nol am namit redac^iunea roniftn^Kc^ cea nou&.
hjo Intr^gft;
'Eft- robul liil DuinneijeQ sfintul ^isoe, pogormdu-m6 din muntele
iidvci din m^ura Eleonului, vei)ul pe Arhaugbelul Mi-
ll, foevod !Rger<.'sc, intimpinind pe Avesti^a, aripa t^atanol, ^i v-
ptrnl cupnliil cI luiig pu) 1h dllciie^ i^i ocliil erait ch focul, ^i
I gnrik-i e^Ia foe si din tot trupul cl, ^i meigea t'urte ati'fllucilu
m trupnl scbiinonosit. i^i o intiilni Aibanghelul Miliail ^i o iii-
I r^fe attnfOor dM Inna lui laUt. Uui^ui'l-scI, lb:
278
*trebii: de imde vil tu, Satano, dah necurat, ^i unde ta
i;um }(,! eate numeleV lar ea tjise: eft Bint duh necurat, aripa Sai
'tanel. Atunc! Arhanghelul o lua de p^r ^i o biitu cumplit ; ia e^
'striga cu glas mare, ^i ilicea. ca sfL mal incetexe ingerul de b&Us
ca i le va spune t6te pe rind; ^i incetiind ingerul de b&tae. 01
'incepu a i le spune: Audit'ain de o fecloiil Maria, fata lul loi^
*chini ffi a AneT, pe care a vcBtit'o Arhanghelul Mibail prin
'cetatiie, vrind Maria sft nasc& pe Isus Nazarin^nul ; i eO mi
*cu ale mele diavolesct rae^te^ugurl ca s'o smintesc pe dinsa.
* Arhanghelul a cjis: pinft 'n 4'U8' dc asta^I, aceste me^te^ugnrl
"tale aa mi ie spul. $i o lua de pSnil capulul, incepu a o bate n
*^\ o junghia; ^r ea ()ise ingemlul: lasA-m^ c& \i h volu spu
"tote pe rind: Ett m6 fac musca, eQ in6 lac palaujene, eit 1
'fac ogar, ^i tote n&lucirile vi}ute 51 nevetjute, iji merg dc sai
*tesc femeile, gi leail copil, 51 smiuteac letile (feteloV) lor p
'Homn greil dormind; ^ eil am 19 numl ale mele: Avestita, Nm
'dar, Salomnia, Zurina, Nicara, Aveziha, Scarhota, Miha, PuhK,fl
'pa, Zlia, Nevada, Pesia, Cilipina, Igra, Fosfor, Lutifer, Avie, fi
'zebuti; dar unde se vor gflsi numile mele scrise, ett acolu nu '
*volu apropia de 7 mile de luc de acea caai, nici de nimenl (
*vor fi inttu acea casit, pio^ va ti cerul ^i p&mintui, in Ted
Mmin.,
Nol scim ve^ pag, 254 ^ 6 ck bogomilit aveafl 01
osebit& venera^iune pentru arcangdul Mihail, i avem tnlH
data o in&i'tiiti& positivS niai sus 2 cumc4 acest *\
vod al Ingerilor, figura anume in rugflclunea lul Bogomil
ca santul Sisinie. Cu tote astea. iiicl iii redactiuiiile rusea
pe cite le cunoscem, nicI iii cele doa rom&uesd, despre d
am vorbit p!nfi, aci, arcangelul Mihail nu se all& ; $i lati M
pe nea?teptate nol il gisira acum alfl.turl cu saatui Sisiidl
devenit Sisoe, iji alMnri cu nonienclatura cea Ing:ft diu pt*
totipul lul Bogomil ^i din redac(iunile rusescl.
Bin ac^sta ar trebui sk conchidem una din Aok :
Sad cfl. Bogomil va fi scris diferite rugfLclunl contra
riJor, tdte cu bAutuI Sisinie , dar nunial una cu
Mihail;
Orl eft diu prototipul lul Bogomil s vor fi desfJ
279
tir^ft do& sad mal molte variantarl, din carl numal fntr'unul
s'l consenrat arcangelul Mihail.
Priioa ipotes& pare afi tnt&ritft prin acea tmpr^urare, c&
k lista scrierilor bogomUice mal sus pag. 255 figur^z& a-
tttnil: ^rQg&cIunl de frigarl^ ^i ^despre cele 7 frigarl^^ ca
doi safl mal multe buc&fl deosebite; cea-ralt& ipotesft este totu^I
m mal pu^in probabiI&, de 6r&-ce tn redac^unea rom&n6sc&
rcea veche nol nu vedem nomenclatura cea diabolic&, care ar ti
plrebnit s& figureze i^i acolo, dap& cum figurez& tn redac^onea cea
Yeche ras^8C&, ambele redac^iunl fiind legate prin punctul co^
snm al ^stllpalol de p^tr&;^.
Ori-cum ar fi, m&rginindu-ne tn sfera variantelor rom&nescl,
^Sisinie cu Mihail^, adec& redac^iunea cea scurtA^ este tot at&t
ie bogomilic ca i ^Sisinie cu sttlpul^^ adec& redac^iunea cea
11. Dop& cum tn Rusia opera lul Bogomil a ajuns la
ir^pta unul simplu descantec poporan, tot a^a i 'n Rom&nia,
1 pu^in unul din cele do& varianturl.
D. S. F. Marian a publicat de-mult urm&torul desc&ntec
im Bucovina:
^Pogorindu-se arhangbelul Mihail din muntele Eleonulul, a intim-
^pinat pe Avezuba, aripa Sataiiel, i era f6rte grozavft. P^rul capulul
1*^ era pm& 'n c&lcae, ^i ochil el eratl ca stelele, ^i m&nile de fer,
^^ onghiJe la m&nl ^i la pic!6re cratk ca secerea, ^i din gura el e^Ia
l*par& de foe. ^i I-a ^is arhangbelul Mihail, mal marele Toevod pu-
*terilor ceresci :
De unde vi! tu, dub necurat, ^i unde te ducIV
*tk merg in Vitleemul ludeel, ck am au^it c& are 8& b9 nascft
'bosHrisios din Maria fecI6r&, ^i merg ca s'o smintesc pe ea.
^Atonc! o lua arhangbelul Mihail de p^rul capulul, ^i o lega cu
*k^ari de fer, i^i 1 puse palo^ul in cOste, ^i incepu a o bate f6rte
*tare, ca s& sputi& t6te me^te^ugurile sale.
*W ea incepu a spune:
* Eft md fac ogar, m!^, muscA, p&ingHn^ cT6r&, fat& gr6znic&,
*i ^ intru In caselc omenilor de Ic smintesc femeile, ^i le smintesc
'ponci), ^ le aduc pripasil, ^i etk am 19 numi: I. Vesti^; II. No-
'^iaria; III. Valnomia; IV. Sina; V. Nicozda; VI. Avezuha; VII.
280
ScorcoUa; VUI. Tiha; IX. Miha; X. Grompa; XI. Slal6; XlLj
causa; XIII. Hatav; XIV, Hulila; XV. Huva; XVL Ghiajia;
'Gluviana; XVIII. Piava; XIX. Satnca. $i unde sliitaceste nuinis
eti acolo do casa acela nu m5 pot apmpia de aOOO de pa^.J
'AtuncI II (Jise arhanghelul Miliail, mal rnarele voevod pxA
ceresct:
* latfi '\\ 4'^ (i^ ^' ^^ J'^'*' ^^ ^^^ putere a te apropia AtM
*robuluI Inf Dumneijeil N. N., iiici de nverea lul, uid de dobtf
*lul, uicl de tote i.'ate eint ale lul, ci sd te duuf in mun^ii ix\ |
*unde nime nu locuesoe, acolo Bii '(I fie locuiu^a ta. Amui.i") }
Nu avem nevoe de a insista asupra perfecte! identit
acestu! desclutec cu bucata cea introductivfi )a 'Minunilej
tulul Sisoe,, CM acea deosebirt; fundameiitala iiisfL, c& ati
perdut deja orl-ce urma,, direcU sail iudirectS.. de
Sisiuie din prototipul luI Bogoniil.
12. Acela^T variant, era?! forte iiiodificat ^i erS
sAntuI Sisinie, se aflft slavoiiesco lutit; exorcisinele lul
Simeou, pe cele doi tbi adauHc la tiiici voluniulul lul
Grigoiie din Miliaclu. despre carl uol am vorbit in trOtit^
*Ta\tuil inahacenej ia paff. 175.
lata'l iiteralmente, cu lipsiirl din caiissi. ca bArtia e nisi |
la iiiargine:
no ropt EiMWHtT-kit h WKp-krox
BtipHitx ll.MEHll.^^ ^eh^ow ii pekox
EH TH ECU ^.VOnAEMEH H lipOKAfTCE
B'b.... WHA SO R^UIE lipOCTp'k.U
HA,)CH CBOII AO tlETr^. II fll^t Ell
ApX'tTAK MMXAllAh HE IIMAM lioy-
CTHTII. ,VI)IE MM CA HE KAXHEUIII
H niAH'feai,\H Mil pC,\S CGOf.Mh'. M
Et), arcangolul Mihail, Its'
blat'ani pe niuutele Eleonohlf
^i am atlat pe Vetita
mita Avizoe, i l-aiii ijis: ts
e!jH iiera reft 51 blftsttmat..^
cftc! ea i?t iiitiusese pletde
pinft la calcae. .^i-i *|ise ar-
tangelul Mihail : nu tc ti^
Iftsa, daca nu te vel jars 9
V2) Mwiau, Oti-fdnttct; dill Buiv
. 1WI, Nu. 67. p, 361
pi^E im mm poAMo
I (?). A Mopa. B B-k-
ftXoXA- A nAaftHHua.
[(A^H tBEBEAA. A ^t...
I HfpAAOCTIIA. &l
mirp,t p,i HE CtM GHA
APXArrAE MHXAIIAE.
OMT MATBH CIE BX
iiu-ml Tel spuae nemul ted
i mimile : ^rS diiisa a ijis :
itumile uemuhil mQ sint : 1 .
Mora; 2. Vetitii: 3. AUoha;
4. De-mIa(Ji-^i; 5. Lerta; 6.
A-omuluK... 7. De-inlaiji-n6pte;
8. Svevela; 9 10. Ne-
bncur6sa; 1 1 . Ni^a
arcaiigele Mihaile. uude !ti
casa va fi acesta rugaduiii'. ..
piitiiita (le a iiu vede. dela cea de'nfaifl aruncitura
Sntima itgatura a acestfi pietinse Jiigaumnl eu redac-
diu *Miniiuile sfintulul Sisoe, ^i cu descaiititcul ro-
Bucoviiia pe de o parte. tT pe de alta cu celc
inteoe i-usesci. tote acestea izvorlte, pe diverse pogo-
iinul !fi acela^I prototip al lul Bogonii!.
Eedactiimea cea scurta ^i cele doft I'usesd coiiserva
ia\& iionieDclatiu*a dracilor, ]Mt care a perdut'o redac-
. lungs, veche ?i iiouS.
esbiaare !ns& in nunil ^i clilar in uumeie !
iomil sint nuni!^ 7 dracf, in vedactiunile ruscaci 12;
I exemplarul slavic al lul popa Simeon; apol 19 in
. rom4uese;i cea scurUl iji n descantecnl diu Buco-
^ nuniilor se jwite cunstata ma) iiirif prin urmittornl
Descantec: Popa SimBoii:
Vestita
Avezuba
Valuonua
Navadaria
Scorcoila
titiiiHifA ! Tp;icca
iIsHjoiA ! OrflCfl
Mop.\ .loAOfl
IlAAAIIltHA FHOTCfl
no.>OHCi|iiiiiMA XpiayuiJi
282
Miha
Miha
ilEKTa
Fjiyxaji
Puha
Tiha
ilXoxA
Aouen
Cripa
Grompa
MpZHA
ynefl
Zlia
Slal6
MeATeR
Nicara
Nicozda
Cbebeaa
KopKyma
Zurina
Sina
VABffiK
Neva^
Necauza
HEpAAOCTHA
UeBOH.
Fosfor
Hatav
Lucifer
HoUIa
Berzebuti
Ghiana

Avie
Huva
Cilipina
Gluviana

Igra
Prava
Pesia
Samca
AfarS, de Avestipd (= Vestifd=h'k\iiw\\i) i AvezuM {=,A
zihd:=:Amlfi\^)^ carl figur^z& in trel liste; afar& de SaUm
ipuValnomia^)^ Miha^ Tiha {=Puha?)^ Scarbola {=:Scoro(A
Ndvodar {=zNavadaria) ^ Grompa (=Cripa) i 2!lia {=iSM
din cele do& liste rom&nesd; afarS. de o apropiare posibili
tre rom&nul Nevapd i rusul Heeefl ; t6te cele-Falte numi 8
In disarmonia cea mal infernal^, astfel c& nomenclatara d
c^sc& se urc& nu la 7^ nu la 12, nu la 19, ci la un mi
mum de 50 !
S& na ne inchipuim ins&, c& numal Romanil ^i Slavii ai
nesce na^I at&t de darnic! in privin^a Satanel.
In dosarele falmoselor procese de fermecJltorii din Germai
dracul porta mai multe (JecimI de numi: Bickelhut^ BreiWc
Bolanwlo^ Federbusch^ Frohlich^ Gerlach^ Grilnwald^ Hun
kopj^ Kehrams^ Limper^ Lucifer^ Moritz^ Pompernickel^ i.
tenfroh^ Strule etc. etc. Apr6pe fie-care fermecfttor6si cm
scea pe acest gentleman sub un altfel de nume, cand se
nijficativ, c4nd cabalistic, cand f4r& nid un c&pat4Iu *').
In Francia, o demonologii din secolul XVI ne spune de
semenea^ ci statul major al infernului se compune din: 1
cifer^ Bebebut^ Astarot^ Lucifuge^ Satanachia^ Fleuretty, I
13) Wolf, Zeitachr. f. deuUfdie Mythol, t. 2, p. 64.
hirvs, BaH, Affares, Marhns, Fnislas, Aamon, Barhatos, Bmr^
Qm^tifm, Botis, Balkim, Pitrsan, Abigar etc. etc.'*)
Idc& o probl. c& bogomili&mul cJiuta sfl se identifice !u tote
en pnmirile cele instinctive, aa fjic^nd antropologicc, fie bu-
e saQ rftle, ale poporulul.
14. Desvoltilrile de mal sus ne permit a stabili un pa-
nldisiu frirte instrnctiv Intre apocriful eretii;, cu care ince-
pasem MTexturile mahftceiie,, ^i apocriful cesta-ralt, tot a^a de
eretic, cu care Incepem acuina *Texturile bogoinilice,, adeci
'Legenda Duminicel^ i lutre ceia-ce am pute nunii:
liegenda Frigorilor,.
Aci, ca ^i acolo, un siugur prototip se bifurcfi diu capul
bcniul tu do& redacfiuui. diferite nu iiiuiial prin scurtimea
Inngimea lor relative, dar Inca prin punctui de plecare,
lire-carl amflrunte ^i piuS la uu punct- - chlar prin
Aci, ca i acolo, ambele redactiual, nascute priutr'o tim-
firiA hifurcare dintr'uua $i aceIa.^T sorginte, incep apol a se
femiri:^ la o-l'altft, a se amesteca, a se impleteci, dar f&rft
% % idcntifica, ferft a perde fie-care propria sa existitita se-
fmtA. a.stfel c& une-orl eie figur^za impreuui in aceia^l bro-
fbi, ca ^i cand ar fi doa legende deosebite.
Id line, aci ca $i acolo. dup^ secoll de adinca ultare, a-
piCTifbl rec4tif!a d'o data veclila'l populaiitate, re"iioindu-se
A ItmbA sub raportul loiinel, ^\ adaptandu-se - !n privin^
hadoinl la situapunea momentuluf. . . .
, 1846, i
MaTBA CTrO CiCHHA WT AHA-
BOAA npOKAETA:
kto bohhb khct rvkotr cth
Chcmnk.
HTRE MHOrHMZ 60EMZ W^O-
AEAT2.
np&BO Chphahoaa;^; H BTOpA
HCMAHATEHOM, M TpM TApTA-
pOMZ.
114. Cr^A AI\ATBS TBOpAUJE BS^^BpA-
THCb CTH GlCHHb WT BZCTOKA B'^
PabTw.
H np'fHAE K'A HEMS ArPAK,
nnp^WA BK CANE H pElE E1W8.
M^H CmCMNE K'A CECTpH CBOE
Meahhthio.
(Rngttea santnlnl Sisin coi-
tra aMtnlnl drao.
KApEAE BOHHHKh cf)8 KA CTN
CTchh:&.
IE MSATE 01}JH RHpHH.
.^TS^IO CTpHrAHIH. AH A^HN
TSpMTM, AH TpElH TzTApXH.
E A^KA-UJ (t)'kncE pSrK, j
.^TOApCECk CTH ChcThS^ fi^B p&
C&pHT AA PabTa.
UJH BHHE K&Tp;V% EA8 Jfiifi^
p8A a<^aahSa8h j^ bhc iiiH encE^
aSh.
A^-TE Chchhe KZTp;i^ cop8-
TA MeAHHTIE.
Carele voiu/ctl fu ca syeti Sisinii, ce muZte osti biru/? iatr/Iu Si-
riXanii, at doii Tu/*cii, ai treii Tiltarai. E decays fepse rugiV
intoar-
sese sreti Sisinu de nisdrit la Raviia; ^i vine ctitra elu ingerui Dom-
nului in wis i i]ise lui : Du-te, Sisine, catra soiii-ta Melintie, c^
^'au
MINUNILE SFlNTULUl SISOE.
Atuucea iu vrcinta Sfiiitulut Sisoe, plecara cii lui imparat la
vin&tore i ilish
preunJi cu Ira^iT mul\V, iar caud fu intr'o padiire mare, cu voia luT
DDiiiQe<|.
ill cotro a apiicat. Iar Sfmtul Sisoc, en voia lui Dumnerfcu, uemeri
drept la chiliA'j
sori-seT Meletia, iu margluca MariT. :^i staud la u^^, striga cu glas
mare ca s&*1 ^\\
8chi4& u^a. lara Melctia II iutrebu: cine e^tt tu^ ca cu uu to ounosc
pe tiac? Elvri^
cjise: deschide-mt u^u, soru-mea Meletia, ca u'am uudc ^^ scap de
furtuna Miril; u
nOHUK ECT pOAAit, E ^ETII,
Jis,EA Hx ecT aTaboax. II e X"-
b&!;eth.
Ht (XTBOpMTH AORItb' ,VIiXBOAS
TOMS.
Ij. nxo TiK-k I pitA'f wt;ehT ri.
aUsmS Tsro.
AIeMINTThA niE CECTpA KOA
P0\n CXTSOpH CTAIIh, MpdMO-
PEHI..
II VKOKAAa rKC^A'lEMK. II W-
AOSOMX ^IIAIllftHA [sic).
II nOET, B, WTpOKOBMt|E HA
USXKtt (EGE RpdlilNO A AfTk.
Is. It llp!llAE CTH CTefl[H%] K%
CTAkn^ II PEIEA8[ln|
ApAKa.
K'A HEIlTpS TIIHE rOMfl|lE fi,SM-
H8,\ lip-k AMEAA APAKh.
MeAIIIITTa COpA ASII. H'ACKS
AE (|)iY;kS CTAhnS AE MApA^ttpE.
UIM-A <|>EpEK.1^ K niipOAHE ^E
(|)TEpl^. tilll KOnspilT Kt! HASMRti.
Ultl aKw aow i|>ete CX-H CAS-
UIH A\EpC,A CTH ClICMH | KK-
TpX CTAMlS mil 5HCE.
copo A/VeaiiiitTe aeuikkhae-aaii
CTAKtlHA CX ^TpS.
A 5HtE H8 K8TI5 CS-mi AEUI-
KH, K MAi TEMt> AC AP^^^^^A
.fUIEAhTOplOA.
I ctoci coconi, ^i T-aa luatQ drandfi, ^i aid ^asele va se i-lfl In,
Iftei viaat acelula ilrac; c^ peiitru tine gnne^to Dumnu/ pre a-
Melintia. som lui, n&scu de ikcu stlftpu de inafmure, ^i-^
I piroaue di; fieru, ^i coperif cu plufnbu, ^i luo doo fete sA-i
I ItranA intru and. fji mersla sreti Sisi ciltril stUpu, m
I Melintie, de^chide-mt stlapu/ ai iiitru. la zise : nu cut*?
l^e^cliLz, c& m^ temu do drcau^ infjelatorlui. E/ zise: soro Me-
M MelFiia respiiDiS tj'c^nil: nu-U volu deschide a^.
</it&></lap&></ir&><;a ', npol <-'itiarii 91 sc i^aluara ; iar c4ad fii
MOp^fT, 11 scuii Uiavolul i furjl copilul diii legiu ?i fugi cu el.
Iar
286
WHh ;nE pElE WTBpK^H MH
CTA%nh p^A BhHHAS nvK beaTa ECT
BKHS HA\<\.
M BEAU BSAAHL^A (sic), HECT
FAABS nO/\KAOHMTH.
117. A^b ecm:& aobl^S a'iaboaa tom8,
MEHE pAA'i WT^nEHET Vh ^TABOAS
Toro.
TOr^A WAHA {sic) WBph?!!
(sic) ErO CTARh.
M BKHH^E AIABOA ^E HO^MH-
HECA npocENOio Aocnoio no^ ko-
HHTOM KOHIO ChCHHA.
H BhCXHTH WTpOK M nOKE^KE
K2 AHOplO.
WHA mi pElE, W KpATE AftOlO
E^ TH pEX CE A^H KUCT.
TOr^A CTH ChCHH BkCEAH HA
KOH CBOIO, It nOTElE Bh CAEft
A'iABOAS Toro.
EA HCE, COpO MeAHNTHE ACUi"
KHAE-MH CTAKHSA C& ^Tp8, Kiti
A^Afi!^ MApE ({)pHrS ACTE.
UJH AHApE BHXOp, h'aAA KARSA
OyHAE-MH ^KHHA.
E8 CHHTS BbH;f^T0p8A aheaSa
ApAK, nEHTp8 MEHE rOHElJJE A^MH
H8Ali npt A1EAA AP^K.
AT8H1E A AEUJKHCE A8H CTAk-j
n8A.
UJH JfiTf!^ (i^pAHSS nHT8ANa|
KA w rpii8Hi;E A^ ^EK> cSntS]
KOHHTA KAA8ASH A8 ChCHH.
UJH p:&nH K0K0H8A UJH ^l
K&Tp% A^ApE.
A 0HCE W ({)pATEAE AAE8,
L^H 0HUJ AUJA ({)8.
AT8H1E CTH ChCMN .flKiKAEKiJ
npt KAA8A A8H UJH AAEpr% Hpt]
8pMA AHEA8rA AP<^K.
lintie, de^chide-mi stlapuZ sa intru, cd afara mare frigu iaste ^ mare
vihor : n'am capu? unde-mi inchina ; eu smtu v3jiatoru? aceluYa drac
pewtru mene gone^te Domnulii pr^^ acela diac. Atunce la de^cliise
lui stlSpuZ. i intra dracuZ pitulij? ca o grSu7j^e de melu suptu co-
pita calului lu Sisi?}, ^i r^pi coconuZ, ^i fugi cMrS. mare. la 4^-
0, fratele raeu! cum ^i (Ji.y, a^a fu. Atunce sr^ti Sisin incfi,lec&
prt
calu/ lui i alergS, pr6 urma aceluTa drac. Calu/ lui v&p&i dihnila;
copilul ^ip^nd tare, Meletia il au(}i prin somn ^i se de^tept^ i pose
m&na li
l^gS^n, ^i g&sL l^g&nul gol ^i Incepu a plunge cu glas mare, ^i cu
malt& jale stii-
gk: SC61&, fratele meu Sfinte Sisoe, c& ^i pre acest copil mi Pa furat
Diavohilt'
far Sflntul se de^tept^ ^i ^se: ce este aetata? iar soru-sa 1-a spus
lot pridot-'l
DecT el iDdat& se scul^ ^i inc&lecA pe cal ^i'^l lu& palo^ul !d m&n&,
^i plec&dB--|
p9. Diavolul ca s^M g&s^sc&. ^i mergend pe drum, afl& pe marginea M&riT
o nK
ce, ^i st&tu in loc f i desc&Iec4 de pe cal jos, ^i se rug& lui
Dumne^eii ca lacrial
ca s&'l gr&6sc9. salcea, fi incepu a o intreba: sfint& salce a luY
Dumne^eik, M
287
> .
KOH mt ErO I nAAMEHOM AH-
XAUJA HMEEH Bb p8KAXb HAA-
MENO KOHTe.
H nOPNA K& BpZKE.
H pEHE AP^BO K^rTh Bp'ARO.
BHA'feAH BpAFA EETRAqJA H WTpOKS
NOCEipA.
H KEUIE BpZKA BHAEAA H pENE
HE BMAEX. _
H pElE CTH ChCHH, A<^ ^BE-
TELU A HAOA A*^ ^^ CZlTBOpHUJ.
HAKH nOTENE H BHAE HNOE
ApEBO K8nHN0.
H PE1E CTH ChCHH^ AP^^^
^SmiE K8nHN0, BHAEAH BpAFA KE-
XEipA H WTpOlE HOCEipA.
H KSnHHO KEIUE BHAEA H pESE
HE BMAEX.
H pEHE HMZ (sic) ChCHH, A^
kaaSa a8h BhnzH A^X^iA? ^^
ABE ^ AftZN/fi W CSAHL^S^ A^
(t)0K8.
IIJH-A rOHH npt AA W CAA1E.
mit 0HCE AEA\H8A A8 A^MHE0E8
CAANE<, Bli08llJ APAK8A ({)8vhha8
lUH ^8 K0K0N8 ASKZHA8.
UJH CAANE-A ({)8CECA Bl)je;8T lUH
0HCE H8 a'aA/1 Bb08T.
UJH 0HCE CTH ChCHH, C2 ^-
())A8pEl}JH RVpZ nOAME C2 H8())AHH.
rApJKUJH K8pCE lUH Bh08 AAT2;
AEMH8 p8rii.
UJH I 0HCE CTH CnCHNb, AEAI\-
h8a a8 a^aahee8 p8r8AE. Bb-
08UJ APAK8A ({)8vhha8, UJH 8^
KOKOH A^KbHA8.
UJH p8r8A ({)8CECA Bb08T UJH
0HCE H8 a'aA^ Bb08T.
UJH ;hce a8h c% ())Th sa;v;-
[mye in m&n& o suli^ de focu. ^i-l goni pr6 la o sa/ce, i 4i^^
in/ lu Dumne4eu sa/ce ! v&(|u^ dracuZ fugindu ^i inu coconu du-
lu? i safce-/ fiisesJa v&^u^, i ^ise: nu Taw v&(Ju^. ^i ^ise sveti
8& influrei^i, lar^ poame 8& nu faci. Iard(i curse, ^i v^u
lemnu, rugti ; 1 ^ise Sf ^i Si^'nii : lemnuZ lu Dumnezeu rugule !
dracu/ fugindu i^ uin cocon duc&ndu? $i ruguZ fusesla v&^ut,
P4Ue : nu V&m y&^uL $i zise l\xi : sS. fit blastema^ ! unde-^i e T&ik-
pe DiaTolnl fugind cu copil in bra^? iar salcea vS^use, 9! ^\ae c& n'a
vS-
dect Sfintal, conosc^nd viclei^ugul dintrlnsa, T-a (]is: s& fil
bleBtemat& de
lefi, ce Tel inflori s& nu legT; ^i fu a^a. ^i Sflntul tot alerg& dup&
Dia-
ip. YS(}6Dd tn cale an rug, H (|ise: rugule al luY Dumne4eu, n^aT v64ut
P^
rohd fiigind en un copil in bra^e? TarS. rugul v&^^se, ^i ^ise c& n^a
v^dut;
|i pe acesta, ca ^i pe salce, Pa blestemat ({ic^nd : unde '(t este
r&d&cina, s&'^T
Ttrfdly ^ 8& fiT Impedecarea 6menilor; i^i fu aa. Iar Sftntul tot
alerg& dup&
iol, ^ *S4a ^ marginea M&riY un paltin, 1 (]ise : sfinte paltine al
luT Dam-
I
M
Cll lltlOt{,\ET.k. TAEin ECT KOpEHX
TROH, t8 R;\ETh M RpX]( TROH.
KTO XOIJ'ET MHMO HTII K T-
E^, A TKI nOTkKHETI E. A CEKE
HA npOKAETifE.
H noTEHE II Rll^E MACAHIlS
npT MOpA CTOEipA.
120. H ptm CTH OlItHHX j APEEO
KXiu AUCAMtlO. BII^EMI KftATA
KEmAI|IA, H WTpONE IIOeEI)IA.
II pHE MACMIIIb', Bll,\'kx Eth
MOpH IIOpilHOUIACE.
II pEHE CTI1 ChCIIII. ,V^ ><<><
EACREKHO H WCItlEIIHO ^pEEO R?tm
AUCAIIHS.
II B8AEU1E BkCEM l|PKHdM HA
npOCtJIEtlTE, A M.\KOM HA CHACEhTE.
TAKO EUCT.
CTEMAT, Stl/\E Ili-E pXAJKHW
AKO,\e CZ-ltll lf>iE BpK](tiA .
SHHE EiA TpEME np-k
TIIHE. T^ ttl-ll ^nEA^EHIlJ
EH CX T RAACTEM'k.
UIH MAH AAEprh UIH
AUCMttIK CTltllAS AbNrk 1
UIH ma CTH GlKHH ^
H8A as /\HMHEeE}% MACMIHK
ssui APAKtJA 4>8vi8t(h,\KKAti-tE. '
UIH eHCE CTH ClKHH.
KACBHT8 M WtBETHT.
AKa\he^eij MACAHHZ.
UIH CK i|mH AA TOATeI
pE^HA-fc (\E AtiMHH*; UIH \
HHAWp ^E tnCEHII.
AUIA ^S.
cina ta, ac(le aa-(i fie vrfthu/ t&u! cine va trece pri? liingft
ti'ne, t
HA-i Inpeadpci, lar^t ei siL tc bLiBtcme. Si maV alci-gft, $i v54a i/i
maslintl stftuffii li^ngH Mnrc, si (jise siHi Sis'm : lemnu' lu Dumnc^B
inaalinu! v2l^u^' dracu/ fugindu ^i ii cocon ducfi.nduV ^ ^i^^ maJ
nil/ : vil(}uTu-/ in Marc nfunfidi^ndu'so. Si es6recil6 de luminO, ^i
oomenilor de spoaenie. A^a fu. ^ vin I
Dc4fi, n'al vEiji't P^ DiaTolal fugind cu im copil In \sra,\c 'f iar
el spnse
cJt I'a v^ut, dar& & fi au4it copilul fip&Qd pc cale ; dec! SfintuI II
^iae
litagoaloril de DniDar4eti, fi all aul InainUa biaericel cu p^&to^D U ,
cu dreptil la epligenie; ^i fu a;a. tar Sflntul tot aiergA dupU
Diavolnl.
In maiginea Mftril no maslia ;i 4'^e: sfiote mssline al lul Dumncileii.
n'l
pe DiaToluI fugind cti ua copil in bra(e? lar moalinul spitae drept:
I'l
B'a afundat in Mare, fi au ,juca cu jiescil M&rit 91 cu copilul
Impreunik:
[jige: sA GI I>la?OBlovit de Duraueilpu, diu lioe sa lie mirul, $i (bi
de tisoit
4{B CBOtO Bk A\0|)E, II^KAE^E
^HK% BpAfA lU Ci>\'0.
I n HAIET ErO SEKTH, we. HA-
ItH XEAE^HOK.
K PAA EMS A'^'^A'i '^"- ^- AE-
M'k.MINTUKII CECTpE MOII.
PEHE .VAEOA, HE HA\ 1EC0
H M^EAK H)[ ECMS.
[ H PSHE GlICHII. HSfi^ {sic) HX
^KAETE A'-^BOAE.
I ftTdBOA ?!E pElE, II5GAIO II Til
^EKe M.tTEpllO HA y\AAHJT>, E^
tKCAA MAA|\'
. TOPAA CTH GhchH CXTBOpH
KTb8 KS ES,
Ih ^EA^BA MAEKO MATEpHO HA
|UHU.
Tor^A ;\Iaeomi ii^kawba, c,
I MEAHHTHljVHm.
UJII BI1HE ^A MApE] Ula-tU A-
P81IKX SlIAHl)! AtJH ^ MApt, mil
CKOCE AP-^'f'^l^ '^^ I^CKAT.
UIH JfMtnii A-A KATE K8. Wfi A^
E)>A'^rAHE A^ <|)iEpt>'.
UIH rpbH AtiiH, ,\h-Mlt I^E-
HOpll All tUpOpH-ME A\'kAMHT'lEH.
UIH eUCE AP'^'^^'^1 M''^'^^ EHE pSrit, KhTpk [ AI^'^HESES'.
UIH BOpH AAHTEAE MXHII-tA
.f. HAAMA^.
ATljHHE UIH AP'^KSK BOpll^ lj>E-
HOPH AH MeaHHT'i'EH.
i-^ arancfi undi^ lui in mar^, ^i ^cose dracuZ la uscaf, ^i iq-
I bate cu 802 (82 ?) de bMzrfugane de fieru ; i gr&i lui :
I ietori ai surori-me M^liwtiei. fji ^se dracu/ : n'am ce-^i da,
a&nc&t, i-i (Jise lui Sisinll: borei^te-i, proclete draw! Dra-
; boro^te-ft ^i tu laptele m^ni-ta in pa/m&, cela ce-i suptu
Fe(e^. Atunce seeti Siaiw elu-^i feee rugA c^rii Duiiiiic<}eu, ^i
ele mH^'Sa in ptUmk. Atunce 51 dracuJ bori 6 fe6ori ai Me-
9 onal, ;i fn oqa. Atnncea sflntul S'une dcscMcc& de pe cal In marginea
|[ Ingenni) cilia en fafft la pRmInt ;i se rugA lat Bumaeijeii ca s&-t
dca pe
I. $i rugtLodu-si> snntui cu lacriml dc foe hit Duinnc4eG, a a-
Irtigitl In MarA, ^i lodaia a prins pe Diavolal. ;i apacOndu-l ile
cC'ft I'a
i dm Mare. 41 )'a lAttit cu biitST dr nsl.iirime qi ca palo^iil de loc
tn
I tmpuiuT. ^i dicea Diavolul anntnluT: cc ai cu mine, afinte SiBoe, de
mP
iar efintiil ijiac: sS daT, Diavole, cnpiil aoru-me Meletia carT i-at
luat; iar
it: n'atn de unde tA li-I daft, c& i-am Inghitit ; iar sfiutui ijise:
dac& i-al
; T&r Diavolu] iji^^ sflntiihif: borascc ;i ta laptele, care I'al
k malel-U. Iar aftntul se rug& lal Dumncijeil cu lacriml, qi iudati
vfr-
290
H pEHE HM ChCHN, 3;HBk Fh
Kb NaiU NBCU H NA EMAE^ HE
HMAMH nSCTMTH ($ic) A'UBOAE A^'
KAE AHH CSL HE KAhNHlUH.
H HAHETb A^nVBOA KAETH-
CE, Ti\KO AHH CHA CTpAliJNArO
123. npCTOAA.
H^EsnE A/\ABa cmra taetca haae
AHOE (?) BKCnOAUHNANIE TE T8
A'iaboa he nacthphet.
;RHBb Vh Kb HAlilb NBCNH H
NA ^EAAAE, HE HAHAAH TERE llSC-
THTH A<>^BOAE. AI)1E HE KAbHMUJ
AHH C%.
M HAHET AI^BOAIK C% C.\b0AAIlH
KAETHCA.
TAKO AHH CHA CTpAlUHAFO np'k-
124. CTCAA H AAHUJltA BHCOKAfO.
lijT-H 0HCE A8H ChCI
A8AIIHE0E8 A^MHSA HOT
HEpiOASH lUH ^^Z. n&AI2l
h'aA^ a TE AbCA AP^"*^
H8 TE BEpH V^PA-
ujh jfiHBnS aP^kSa a
C'A Ai\Z HAPAE A^ T&piA J|k
T8a8H CKA|0YHb.
low p8rA AH ACTA FpAM
UJH H8Ai\EAE TZ8 HOAAEHH
AKOAc APAK8A C'.& N8-A AKO
B'i8 A^^HE^ES A0AAH8A
AA HEPI0A8H HJH AA H^A^SN
h'AAH a TE AbCA AP^^^^ '
TE BEpH \fSpA.
liiH J|lHEn8 AP^K8A K8 AAI
A c;f^ v8pA.
C7, AAb HAPAE A^ T-AplA ^i
kat8a8{h cka8h8a ujh a^ K|
.^HAATE.
liwtiei. ^i-i (^ise lui Sism: viu Dumne^eu, DoinnuZ nostru a/ ci
i alii p&mantului! n'am a te lilsa, drace, pana nu te veri gu
incepu dracuZ a se g'ura : sh mS. parde de tana infricatului si
luo ruga aeasta grfi.i-se-va i nuniele t^u pomeni-se-va, acole <
sa nu-^ acopere. Viu Dumnezeu, DomnuZ nostru aZ ceriu/wi ?i
mS.ntului ! n'am a te l^sa, drace, s& nu te veri g'ura. li incep
cu/ cu lacr&mi a s4 g'ura : sj\ md parde de t&ria infriicatuZi/i sc
&k laptele care Pa supt dola maTc&-sa. AtuDcea Diavolul se spen'li
f<6r1
^i de fric& bori ^i el copii! soru-set pe c&te ^ese. fiind nev&tSLma^T.
Atimce
volul s'a rugat sfintulut Sisoe ca s&U lasp, iar sfintul it (}ise: ba,
DUtoIc
nu te vet jura ca s& nu mat aibt piitere asupra cre^tinilor, s& le fact
tk
utate. Attmcea Diavolul neputend sc&pa intr'alt chip din m&Tuele
sfintah
dat zapis la maoa, c& uode se vor g&si accste foi^e ort ia cc cas&, la
otU
9i tji orT-ce loc, s& nu se apropic Diavolul dc ^^ptc mile de loc
Atnncea i
tDC& tot il b&tea ^i '1 chinuia ^i '1 t&v&ITa, ^i Ta apucat cu c&rligal
de gi
9i ca ro&na de p2ir, ^i'l b&tea ^i'l c^nTa, ^i (}icoa sfintul: s& te
due! in moa
reel i^i In pusti&, undo e dat (ie ; ^i i-a t&iat capul, ^i i-a
spintecat piepti
291
P H ^iHtraro nop({iTpj w(XNEiit(iH
I n c\ T^Xt '^V nonoBK iimt
TOHTh GltUJHIIII UpOCAAIIM.
|fl MATS8 TSOpMT AH% H IIOI|l.
MhAUK MATB.V cJa rA^UE (S?c)
TBOE KkCnOMMHAHIE TE.
|'^^ "M ^>^''^ M"M<
HOAIITE.
W p8r,( AHAtTA rpZH-CK-RA
UJM H8MEAE Th8 nOA^EtlH-CE-BA.
CBAHTSA JHEAA lib' (OKOTH |
np-fe APAK8A IIHHE-A 4A\XN,11. HHHE
KXTp* KACA A8 ASMIIE^ES.
AHIIEIUM-A TpEMECE EA8 tSHTK
JfHTSHEpEK.
lAph HHHA CASBIIM H^MEAE TA-
TZASII CBHTHAKM /^x** ^x -"(aa);
UIH nSpUpE UIH J|k BEHHH BEK8-
ASH. A^ZRXpAT OMHH. |
loa/tc, ^i cisititu/ ve^ilmaHtuJ ce acopere cinstitu/ capu/
: tftriad celor 40 de popi celora ce linQ iaaltul leru^alimu-
, (a ^i (]aa ^i nonpte, iuo ruga aoasta gr^i-sEt-va i^i uume/e
]i-ft-va. Svintu/ acela nu Bocoti pre dracu?, nice-/ am3.na,
I cash lu Dumne7,eu, acie^i-/ tremeae elu suptu intiinerer;
L aU.viHi Qumele Tat&lui, Svifntul^ AuhQ ^i acmu ^i purure
i vecnlui adfiv&ra/, amin.
i !M bnrie. ^i BtimceB !'& iLruocat In Mire, fi t'n hl&atemal cb s&
9 leolo. AtuuccB sflninl Sisne a lual copiPI BOri-sel pn cite ;^se qi
ia iiado gcdek Mcletia. ^i ^ee sfintiil : (be. aora-mea Melelio, r.n-
1 hint Diavolnl ; iar ea cu mult& lm<;iiria ^i cu marc dragoste il
jiri-
e ae va s^i au^stA carte, frafilor, s& nu alb& putero Diavolnl ;i vrSq-
i a lia uapra cre(|tinilor acelora^ la carT sc ra g&ai ac^t^ r^rte, aii
nu
I rt *e apropie de caaa aceTa, nicT de femcia odiuImI ar.rU. nici de
nn apropie de nimica ale rreflinilar ocelara; ^i mila lul Duni'
n duiiiD^vdBiii iu vcci, amin
NOTANDA.
1. finalul u intreg: b\S (115), aemh8 (119), c|)8vmma8 (1
120, 121), AKi^HA8 (119, 120, 121), CTKHftS (120), sm
(121), KAAroaoBMTS (121), CTAknS (116, llV), cSnrS prq
(118, 126), c8nT8 particip. (122), (|)TEp8 (116, 122), [avr] t
(117), (|)pHr8 (117), [e81 CMHT8 (118), (|)ok8 (119), kokoh8 (i:
nA8A\K8 (116) ;
finalul u intreg, bJlgat in textul Slavic: aori(8 (115, 1
zzipaleo-sl. AORKi|b ^venator^ i aucahhs (120, 121 de 2 or
paleo-sl. Av\CAHHA *oliva^, cfr. mai sus p. 273, 6;
finalul u jum&t^it in z sail k: bohmhkk (114)^ A8ATh (1
ApAKZ (115, 116), aP<^k8ak, aP^^k8a'a (115, 122), aak [uja<
(115), [h-JaR [kv] (115), AHK (116), A0A\H8AK (118), 1
(119), AiNACAMHx (120, 121), cKAoyHK (124), i(HHb a 3 pers. i
(125).
2. -6w- pentru actualul -in-: a\ehe (118).
3. ^ ca Yocald. nasal& numal in S^ [kokon] (120), oyjf^l
AHHx] (120), tntr'uu loc prin metatesS, graficil ^z=8jii [koki
(119), iji ntr'un alt loc prin vocalisare totalft: 8 [kokom] (121
4. t i A pentru -c; np-k [8pa\a] (118), np-k [apak8a] (15
npt [aheaa] (116, 118). npt [kaaSaJ (118), np-k [aa w oi
293
119), npt [AKMr;^] (120), ^TOApcEct (115), MEpCA (116), [ca
C] EiUCTEMt (120), GECkpEHMAt (121), [.^] MApt (122), (j>8CECA
119, 120).
5. e pentru vechiul -t- acolo uude i ast&^I se pronun^
f-: roHEipE (116, 118), (|)ehe (122), thmepei(eae (122)=thme-
U^EAE, EOpElflE (122, ^l tOt aCOlO I KOpAlflE), (|)ETE (116), AHEpCA
16), TpEMECE (126), TpEHE (120), JfHTSMEpEK (126);
[c8popH-]AAE (122);
AEKA (114), BEK8A8H (126)=B'kK8A8H.
6. descompunerea lul t tn ea: ^heaaemh (120)z=^n'kAEMH,
'. mal sus p. 159 No. 65, i t. 1, p. 40.
7. -iM- pentru -i-: j|w()piMKAT8A8M (124, dar 123: .^(J>pmkat8a8m).
A pentru i dupi r: TaTApZM (114), dar i i pentru ;^
ir: KopH (123 de 2 oil);
%eutru e dup& r: kopai|je lingd, sopEipE (122).
g1?. Xzmtit pentru i dupa ^; (ujii]-mx [ap8hka] (122), dar i:
IsUfM (119), Bb08llJH (121).
10. i pentru a sati ;r dup& s; [e8] cmmt8 (118).
11. e pentru x dup& i: [w] rpb8Ni(E (118).
12. oa generalmente bine pizit : toate (121), waa^ehhawp
SSJl), JfTOApcEck (115), noAA\E (119), oMpoAHE (116) ctc, a-
1^ de: CKOCE (122);
oa pus pentru o In textul Slavic: waha (118)=wha, cfr. mal
B p. 273 6.
13. contrac^iunea : heaa he-h c8nT8(122)=*ce ai supt,.
14. alte particularit&^l vocalice:
,&KZpAT (126);
SNT8AZH (126), probabilmente numal prin sc&pare din ve-
grafic& pentru cbslht8a8h;
tmnSA (116)=a<>^n8a;
lips (116, 122), dar a\e8 (118), nu mTe8;
-n|if4A (125)=:TZpTA;
eU (125)=^ioffl.
15. predilec^une pentru v, nu jk: t}SpA{i
de 2 orl).
16. conhisiune perpetui Intre 5 {=z) ^i
eHui (115, 118 de 2 ori, 119 de 3 oil, V.
122 de 3 orl, 123) ^i 5MCE (117 de 2 oil
ASMHms (119, 121, 123 de 2 oil) ^i a^mi
124, 126), BbeSn, Rzet), Bks8mH, BheSr etc
120 de 3 ori, 121) gi BI.58T (120), adec&
preponderin^ a lul s ;
numal cu 5: fiiuiKn% (117), K8Te5 (117),
^i nnmal ca s: eSA (125), dar fie-care din
tntrebuin^A sii^r& dat&.
17. din -: A8W (116).
18. metatesa: cTAhnit (116, 117), epax^A
19. alte particularitiltl consonantice:
BHXop (117)=!;(/or ^i Bpxx8 (120)=nar/tti
BEpH (123, 124)=fel;
AEIiIKH? (117).
20. dupla post-articulare tu constnic^iuD
cu adjectivul; fi,f>AKS\ .f^uiEAhTopioA (117), .f(]>)
(125, dar 123: .f<}tpHKaT8A8M CKAoyHk), 8CECA thiSr] (119).
22. pentru articlul al: /\omhKa Hocrpij aa 11
MSHTHAUH (123, 124), AAh UlAtEAE (115), ([>E<
(123), l|>HOpH AH C8p0pK-ME (122), .\H }^ClHH
(114).
n
295
23. ordinalul firi amplificativul -a; [aak] iij*\ceae (115), ca
adverbul n8pspE (126).
24. A8 amm65e8 (120, 126), a8 a8a^mee8 (119, 121), a8
CMH (118).
25. genitivo-dativ femeiesc contras ^i apocopat : c8popM-Ai\E
22), AAaMM-TA (122), A^'ANM-CA (123);
cop8-TA (115), dar cop.\ a8m (126).
?26. duplul perfect dela a face: (})a\kS (116) i (|)ehe (122):
^mal-mult-ca-perfect : (()'kncE (114)=actualul /dce^se.
27. alte perfecturi arcaice: bmhe (115, 121)=:in textul
(Sric npTHMAE ^veni, ;
iwm (118).
i8. mjJ-mult-ca-perfect : (|>8cECiA Bh58T, (|)8ceca Bb8T (119,
29. -c pentru -t la imperfect: abe [^ aa'ah^'.] (119).
30. imperfectul cu -iea dela infinitivul cu -e: amxhTa (119).
31. viitorul cu *habeo, : h'aaa a te akca (123, 124)z=:*iiu
volu l&sa^.
32. BA CE M-Aa {^ (115)=*i-l va lua^.
33. propagina^iunea prouumelul personal : mi-ii shce a8h
!2, 123), AHHEIUH-A TpEMECE EA8 (126), C%-L(H (|)TE Bpi&X^^
g (120), 8HAE l(T-E paA/YiHiMA TA (120), LUH-ma Ap8HKX 8m-
4A ASH (122).
34. pronumele personal pleonastic: cbeth Chchh ea8-ujh (|)e-
(122).
35. propagina^iunea lul eel: heaop 40 ^ nonH heaopa he itHHz;
25).
36. acasativul flir& j^r^; ckoce aP'^k8a (122), p'^rm kokon8a
r
|37, infinitivul f4rft ^?: h'am kamka oymae-aam .^^khna (117)
MM ME-l^H AA (122).
298
aci fa^ 'n fa^& pasagele corespun^^tore din textul de mal sa
i^i din c&ntecul bulgar citat tn tr^c&t la pag. 276 8:
AA LtBETEUJ [Bp:&BO], A nAO^
A4 HE C&TBOpHLU...
Aa CH npoKAETA [ap^bo K8-
nHNo}, vfi^tm acT kopeha tboh,
T8 K;i^A6Tb H BpXX TBOM...
Tonka ebaa tonka aa ehaht^
Hm \\St aa i|8tht, nh poA A^ Poaht...
Tonka iACHKA tonka a^ khaht,
Tonka aa khaht, cenka aa HEiMAT...
3eAENH K/YkpiUAEN ^EAEH AA EHAHT,
3eaen aa khaht ;haae h aete,
I|8t aa A/\H t|8THT^ poA A*^ ^^ P^ft^i
POA A^ ^^1 pOAHT L(Jf;pHH ArAEHia.J
unde e fdrte caracteristic, din ambele p&r^l, c& nega^unea, adedj
bl&stemul propria ^^^9 ^^^e prec^s& de o tntroducere afirmatiTi,
care constats ^i confirm^ o calitate positive a arborelul k]
cestiune: ^sd inftoresd^ dar...^, ^sd fii verde^ dar...,, ^sd jt
suhfirCy dar...^ ; !
s& se observe^ c& un variant al c&nteculul bulgar blasteni
anume salcea, ca i 'n textul nostru al rug&ciunil santidtf
Sisinie :
KpHBA-NA B;KPBA KpHBA A*^ BHAHT...
j
297
56. a acoperi cu sensul *a ajunge, a apuca^: ca h8-a ako-
lEpE (124)=rtn textul Slavic: he NACTHrHET, diferit de coperi:
lonEpHT k8 haSmbS (116, dar 125: AKonspE ihncthtSa kahSa
8m).
57. slavism mal insolit: wcbetmt (121).
58. sd md parde=? ex ahz nap^E ^e TapiA (123, 124), unde
tt ambele locurl lul sd-md-parde ii corespunde in textul Slavic
dve^bu^ tako ^a^a^.
59. E cu sensul *era^: e aeka-ui (|>'kncE p8ra (114).
60. sub raportul acceutua^iunil, este de observat duplul
ccent:
pe diftong!: ^itx'io (114), "\ (115), "a (117, 118), "lapa
119, 120, 126), "wAMEMMAwp (121), Vw, (124);
pe vocale graficesce lungi: 'w caame (119), 'wcbetmt (121),
rw (125);
mal tot-d'a-una pe ^=lw, isolat sati In composi^iune ;
pe vocale finale: (t)"8 (114, 121), uj"m (123), Kop^l (123),
gp^A (124), a8a\mm";r (121), 8namh\\ (122), akomep'e (124).
61. paieric:
dupi n: 8M'AMitA (122), MeamhVTe (115, 116, 117), aSkkh'aH
120, 121), AhM>;R, AhM'rb (120), CTbM'A8 (120), .\t8mNe (122),
ixMaMV8A8M (123), hmh'ctmt8a (125);
dupi p: (()'kn'cE (114), aam'teae (123), HOAnVE (125);
f dup& r: AAEp'rK (120).
' 62. vocala irra^onal&:
dupi n: a(()8nkaxma8-ce (121);
dup& : beujkaii;i^ht8a (125), ^EmbKH^E (117, ^i tot acolo :
AilUKMAE).
63. fiind posibil, ca epizodul celor trel arbor! (patru In
'M^actiunea cea modern&) s& fi existat deja In vre-un variant
'H)gomilic bulgar al rug&ciunil s&ntulul Sisinie, firft a fi nea-
P^rat innova^iune curat romanesca, este interesant de a pune
CALAIORIA lAICEl DOIIULUI LA IAD
Jntroducere.
1. Yom indica aluri^ sab No. Ill, cu ocasiunea aa nu-
ntulul *ApocaKps al apostolulul Paul,, mul^imea legendelor
iiitice .^i medievale despre fel de fel de excursiuni in tmp&r&^ia
Malui, dintre cari cea mal falm6si, fJir& indo61i, este *In-
ieniul, lul Dante.
Aci ne vom mirgini strict la cela-ce se atribue S4ntel Fe-
2. *Cuvantu de inblare pre la munci, ocup& in volumul
fl popa Grigorie din Mahadu paginele 31 73.
Este serfs cu acela^I man& ca i cele-l'alte texturl bogomi-
^, adeca copiat tot pe la 1580 dupft un original mal vechlu,
' pe la 1550 sad i mal de'nainte.
3. Sorgintea acestui apocrif este bizantinJl.
Sint cunoscute pinft acum patru exemplare grece: unul la
^ford, al doilea in biblioteca imperiali din Viena, al treilea
biblioteca San-Marco la Venecia, al patrulea la Paris in
blioteca na^onala, fie-care difdrind mal mult sail mal pu(in
dc ceie-l'alte, astfel ca d. Gidel are tot dreptul de a
privin^a lor:
*11 fitait difficile que des ouvrages de cette tiatnre
'rassent dans une forme rigoureusemeiit la menie. L'idee
*foi3 trouvee, chacun s'eu servait a sou gre, selon rintentioi
*priJsente qui le dirigeait. C'^tait un cadre commode oil I'aDtM
*insinuait les conseils, les reproches, les paroles d'edifioto
*que lui inspirait la necessite du moment. C'est aiusi qi'M
*moyen-age toutes les nombreuses descentes aux eufersinvj
*tees par les inoines avaient toujoui*8 , au milieu d'incida
*forc^'ment semhlables, quelques traits particuHers qui s'ljip
*qiiaient d'une manifere plus precise. C'est ainsi que Daute,f
'resume et eclipse toutes ces (^lucubrations monacales, se
*vait de cette machine commode pour satisfaire sa col^
*c'eat ainsi que, de nos Jours mfime, Ijammenais, dansl
*Paroles tfnn Croi/atit, foudroyait le pape et les rois,. ')M
Ne-nm convins adesea, in cursul operel de fatfi, cA
indefinitft variabilitate a fondulul priraitiv est* propri
tuturor cAr^ilor poporane, carl se modified necontenit, din Wii
fn copift !ji mal ales din limbti In limbfi, intocmal ca $i pi*
ductiunile cele nescrise ale poporulul.
4. Afara de exemplarele bizantine, cunoscute d-lul GiM
^i al cSroi-a prototip se urcil cam pina la secolul VTU, m
existi redactiune gr^c4 de tot modei-ni, in privint* cot
1at& ce ne spune d. Polites:
*Acesta c&rticica este lectura cea mal favoritft a pojiorui
grec gi a exercitat o influinta nespusil asupra conceplioo
poporane despre viata dupii miirte. C&nd aud citindu-se c
tecica Malcel DomnuluT, mi se rumpe inima In patni,-
ijicea femee din popor. Nol nu cunoscem prima edUiO
a acestui apocalips al Santel Fecl<5ptea, desmierdandu-se pe 'n-
tnnerec amant fericit ])e sinul fraged al floril, ^i trobula s&
pera vrend-nevr{nd la cele de 'ntiiifl rade ale dimine^el.
Or!-cine a luat ostenela de a se faniiliariza cu noua sciin^&
a initologiei comparative, scie bine ca tot a^a, prin profusiu- j-
nea sensurilor unul singur cuvint safl a unul grup de sunete,
adec& prin homonymid ^i polyseiruisid^ s'aft desft^urat cele mal
multe i cele mal fnimose miturl poporane....
7. Ca .^i *Legenda Duminicel, ca ^i *RugacTiinea de
scoterea draculul, a Santulul Sisinie, tot aa ^CdlJltoria Malcel
Domnului la lad^ ni se presinti In doa exemplare romftnesci:
\
1
10) Be.ibTMaHT., TpoaH-E n Anre.inixa, Moscva, 1816.
11) Jirecck. Die Wlachm und MnurowIacJitn in Hen DtJikmiifern tH)it
FiflffU9a^
Prag. 187f>, p. 7-8.
30?
tchlu, din secnlnl XVI, cnprins tn volumul lut popa C.ri-
pwif din Malmclu ; eel-alt nnfl, cliiar din (Jilole ni'istre.
Aa^ta din ui-mii se puhlicfi tot-d'a-iina fn acela^l liro^urA en
rrdxciiiiiit^ moderna cea lunsA a LpKendeT Duminicei, fign-
Tind pc jilanul al doilea in Nite edititinile el , tncepi'nd dela
tcL ininsilvajia din 1862.
In acest chip, s'a Invrcdnicit ?i ol de a avo ])inil acuiii vr'n
iSi dp cditinni!
Id forma sa cea nnuA, CfdHtoria Maicet Duinnulul e^te m-
1 U un loc ca aa diccm a^a^^i cusuta aniline intr'iin
I forte stAnsacfn, cu redactiunea cea scurta a Legendoi
uiiccl. pe care nol am i-eprodus'o ^i am analisat'o pe lar^
Kturl Mfthficene, sub No. I, ^i cu *Visid Malcei Boninu-
; It voni consacra mal la vale un Excurs a-parte. Tote
. pdrtft iiiipreimii iiii singur titlu de *EpistoIia Malce!
Uul,, printr'nn fel de paralelism cu redac^iimea cea lunga
odel Dwininicel, care se intitulezft; *Epistolia a Dom-
jtni Isus Hristo.s,. Sint doa E p
(lela Filu.
-ndu-se (&Tk ni et aailltes,, a dfsparut cu desftvtrsirc
[ redactitint? romanit.
I Pen(ru ca repi'oduceiea du uml jus sa pota intruni
Mittiiiiiile iiiiel editiunl critice, no( publicam textui ro-
uideni dedesuptui celui vccliiu, dupa cum am mal ftl-
Ib privinla Legendei Duminicei ?i a UugSclunii
s t 1 i e: dela
:ele doa buciti ete-
noulul sell redac-
SAiitiiliil Sisinie; rfar tot-n-daU punpm fn fata lor te:ctti! s
vie eel dill secolul Xil, in care lipsiirile siiit coiiipIetaU' i
cfttra Sreznevskil dupA nii nmniiscris mal noft,'*) apo! textulbi
zarititi iliii recensinnea liil Destiinis, ^i'n fine pe eel npo-KW
dupa edUiunea lul Polit^s.
^ 9. Silnu neincliipnim Insa, ci ideia cilliWoricl Malcel Dob
iiiUu! la lad a tost |irelucratil niinial in prw.A ^i iiumftl &
enndelu. I
Prin intiina legilturil a Cilr^ilor pnporane en iiteratnrn m
pnranii, o legtltiirii asiipra curii nol am iiisistat iiu o d&ai
cursul acestor studic, pngorirea SAntel FecWre !ti Infern n
transformat la Serbl, piite i pe aUirl, iiitr'o curidsi halll
nnde arcangelul Miliaii, favoritiil bogomililor, este iiilocuitj
apostolul Petru.
lat'o intr^gil, dupu cutii o gfksim \u colec^iunea lul Kangl
*I'e DumnedeO rfigk ImninOsa Mai'iS.: ^ Da'ml, D6mne. cheile
iulul, Cit sS. deschid ale raliilul porj.l ^i prin rahi si\ ajung
*ind, Sil'rai v6i] pe butnna mea malcil, dt'irA volu put* I
acap sufletul. ^- Aga riigA po Dumned'^fl' '-' f" ascultatft ruga.'
*l-ft incliinat I)iimne<|e(l. clieilo raTuluI si a trimis pu dinsB i*
_
'postolid I'ctrii, ca sil-f deschii):! ale raluluf portl. Astfel p
*ralu el afl sosit la lad. In lad se plimbA tret tovari^l: m
"din el ai-dea piclond, cril celuM'alt mflna pinft bi umfr.
"celul al treilea ii ardua oapul. Si intrf'bil Maria pe aposlol
'Ca CO, Petro, p&ciltuit-atl eT lul Dumnoijeil do ae chinuesc cu HB
'ati'it de cumplite V Sii-(I apulu eJi, liimiiiAaa Maria ! Dact
'nula n aide bfUanul cap, estc cil n'a dflruit pe na^fi-sa,
ce-t dede pe sintul Ion, ~ lai' e! nu I-a dat iiici o para, aid
"ban; dac.1 colul-l'alt it aiile mrmii cea di'6pta, esto ca UH
ea oile de pripaa ; dacil colul al treilea il arde piclorul,
'eft a isbit cu el in tatil ^i'u mumri. Ad trocnt pe lingS
Mi a'afl dus loainte. latil ^pd dol mo^l batrinl, cfiroi
i bSrbile ^i capetele; lar Maria iatreba. i)e Pelru : ;
'Petre, cu ce afl pJLcfituit ace^tila? I(.I volu spuae, dnig&
Ace^tila fuaesera judccatorl pamintescl, el impftcaQ
ia) Necorapletat, acest text s'a piiblicat In Ticlinnravov, IUxitUexI
liofl pjccKftil jiHTepaTjpu, Moscva, 1863, t 2, p. 23 30. unde este r
Q-datft, p. 8039, redac(tune serbA diu secolul XV.
!ntni moi'(l ^i rinl, dar judecafi cuBtr&mhatate -- 51 luail blft-
3inatA mita, incftt tot tnca iiu sint pedepsi^l cum s'ai' cadt'
uiior
m&tari, surioro, ^i celor ce ae vind, ckcl siot, Dumneijeule,
H mart blflstema^I! Apol trecurft ce-va ioainte, acolo gSsirii
nevestici, cfiJit D ajdeaQ ^i m^nile 51 picl6rele, lar limba
era e?it& pintre RUcI 51 at&rnail ^erpl de \\^\b el. Cflnd
vE^u luminoaa Mari^, intreb^ cu iiecan pe apostol: Cu
a p^ciituit lul Dumnei}efl iicestilc9|ea de se chinuesce cu mull-
ah de ciimplite V !(! volu spune, dragA suriorfi ! Acesta
cfiMsil a fo3t car^raar^sii, - ^i tot amesteca apa in vin de lua
sH pentni apS; ea avea un biirbat cu cununift, dar tr&ia
al(il pe d'alflturi; ^t cfiiid dinsa cu d s'a cuiiuuat, fScuse
tapr&-^I feiinece ca sfi nu alba copiT, dar DumueijcQ T-a scris
( lkc3. ^epto feciort de-! \e^X, soro, ataina(I de tifrele siile,
tfi cu diiiifil are s^ niergS inaintea Doinnulul. ^ ApoT aQ mat
1 ee-\a itiainte de uti gasit o baba batriufi, cai-e era iiiu-
^.iDiuinusel Marie : sicesteTa D anleail ^i iniUnele ^i piclorele,
|i-l mal ardeu ^i perul in vliful capiiluT. ,\ stat Maiia lingJi
(fi iutrC-ba. pe bUtriiia sa iuunia:-7- Spuiie'mi, inalci,
B al pacfituit':* Ore n'a^ pute cQ sfi-fl eciip suHctuIV ll re-
! Mariei nialcfi-sa : Nu nic! uti I'olos, daca'tt volu spune !
I ajutisri eil fata do niii'itat, iutr'u ilimiiiet& tti (ji de pasci
^ nuiinil'mca a'a dus la btsericu, lilsaudu-m^ a~casa sa gStcec
ll^ul ; Ci'iTid muma-inea s'a iiitoin dela biseridi, m'a g&sit
g6lil
I lialne, iji niC lovi cu mana ^i cu inelul, Tar eil am isbit'u
P^dI turlei ! AtuncI m'a blastemat muma-mca de raSriti}
f.n'am parte. M'am mSritiit etl de trel-patru orl, dar n'am
.-I ciDstitJl de'uaintea lul Duniiieijea, i nicl de un barbat n'ltin
rttt parte; apol ci'iiid in'am mii-itat, la,, d'al patmlea, am ga-
t Ja b!Lrl)at do! i^pil vitregl, unul era ea de dol aiil, cel-
l'alt,
1 tmplinise pati'U ani. Ace^tl copil m5 luarii drept malca lor iu
|nnii4^''-^ Cand vcnira copiit dela joe, cAtra miue amiudol a'aH
Ids; plangend Kill mal marc, ml-u [{is = fil-ml, maico, cainai^it
!A, lai- eil 1-am eroit'u si nu ma! ereBci; eel mal mii; ml-a (Jis.'
da-ml,
lico, bueata de patne, lar cQ I -am dat bucata de pamint negru. ..
JjicA baba vola sa se mal plaug^, dar ii'a lasat'o apostolul
Iro, ci a apucat'o Petm de mini ^ tji a impins'o jtintre draci :
lat'o, diavole! (.ino^l-o, dracilor! A^a s-'a. intSmplat, ^i acum
mne^eil #a nc ajute!>'')
Ktngl*^ CpQCie uii|>iij,ri': itjui-u
310
10. Este invederat, c& balada de mal sus a confundat, nu fST^
dib&ciS,^ c&l&toria Malcel Domnulul la tad, remas& ca fond
nara^iunil, cu alte motive poporane, mal ales cu acela din ^^
linda *Loc in ralu^, unde dupft cum se cantfi, iu Ard^/_
apostolul Petru ^ice mumel sale:
"Loc in ratu,
"Malcu^, n'aT,
"G&cl s&racil ^-aii lucrat,
^'Sera plat& nu IT-aT dat,
"F&r* uegbina gr&ulut
"De pe fondul cTurulut;
"Birt&9it& c&nd eraT,
"Cupa mic& m&sural,
**Vin cu ap& at vindut,
"NicT un bine n'al f&cut, etc.")
Acestft colinda nu este necunoscutft Slavilor de peste Dfr
uftre. Intr'o redac^iune bulgar&, ce-va mai scurta decat cea ro-
manesca, apostolul Petru respunde niamel sale:
HaAsaA) HaAsaA, ciapa Ma.Te:
Tu He Moxemi. y pail a'ha^iub :
Tboh jkyma rpixoBHTa,
^e en GQjia MexaHASRiftKa,
Ekcre bhho iipoAaaa.ia
H Bo,iirna iipHAaBa.ia...'^)
Amestecul ^Cilatoriei Malcel Domnului^ cu *Local in ralu,,
pe tftrimul literature! poporane cele! nescrise, este paralel a-
mesteculul acelula^l apocrif cu *Legenda Duminicel^ i cu *Vi-
sul Maicel Domnulul,, in sfera car^ilor poporane: in tr'o parte
ca i'n cea-Palta, poporul procede pe acela^l cale a fusiunil
mai mult saft mal pu^in intime a elementelor eterogene, ingre-
uiud astfel peste misura sarciiia criticului, care daca nu*'
vor ajuta nesce cunoscin^e prealabile tot atat de eterugt?"^
este amenin^at a rataci fira scapai'e in complica^iuiii't?
abirintului.
Mj Marieuescu, (vUmic, Pesta; 1859, p. 74- H.
15) U(uaKOB, BiJirapcKua napoACH cOopHOK, Ujigrad, 1872, p. 341 Mo. IW.
311
Aci se aplic& pe deplin admirabila comparatiune a lul Oza-
uu:
*Comine des plantes' touffues no peuveiit croitre ensemble
aus se meler, s'envelopper, se nuire peut-etre : de nieuie, dau^
sette forte vegetation poetique^ chaqiie fable pousse des bran-
ches qui vont s'entrelacer avec les rameaux voisins^.^^j
11. Terminand, atragem tdtft aten^iunea asupra marel
liportau^e linguistice a veclilulul text romauesc al *CilatorieI
talcel Domnulul,.
Observam aci tot- o- data, ca copistul eel de pe la 1580
i transcris Intr'un mod mai ne'ngrijit decit pe Rngftclunea
Situlul Sisinie, omi^end une-orl, din grabii'e, litere Jji silabe
fl, pe carl noi le restabilim in reproducerea cirilica in-
mniele iY, ^i ^^ 'a jji k, siut scrise astfel, inc&t de multe
este a-nevoe de a le pute deosebi una de alta.
**) Ozaaaiii Lcd prjvtea /runcmuinn en ItaUt'f Paris, 1859, p. 370.
I*
AISNMH C())HTA MApU gpA C&
BA0;f KOyM CE AI18HMECK8 pW^SAb
KpEI|JHHECK8 W^E KACBIi. :
G())HTA UIH np-k-CAifiBHTilA
AWAAiHa poAHTOJip^ h8 ah AIH-
XpEME A A8 A^AANE;e8 AIAHKA A8
XpHCTOC UIH AAEpCE Ch BA^IK TOATE
AI8HMHAA. UIH AlEpCE Jfi AAZr8pA
EAEWH8A8H UIH CK p8rK AOy A^Y^'
HE0E8. ())T|0A8H CE8 A8 IC XC UIM
0HCE JfL H8AAEAE TaT;f;A8H Ull (})TlO-
A8H UIH AS C())HT8A8H AX^- C'^
AEipmrif; k'atp& aihhe ApXAPEAh
A^HXAHA'A C& MH Cn8E A^H HipS*)
UIH A^ npE n;f;M;viHT8. uiu EpA
AMEAA MAC A^ipHHCZi ApXAPPAE (sic)
31. A^HXAHA K8 nATpS c8ta A^ I
jjigEpT k8 ea8. w c8T;f; A^cnpE
pZCZpHT8. AAT2L C8T;f;**) A^^"P^
CuVAKTU DE IKBLARE PRE LA MUXCi:
SFdfNTA MaBIA VRLA SA VA^(
cum SB MUWCKSCU BOrfuLC CRE^TI-
NBSCiT. (Parixte bine-cu>tntzA !)
Sfdnta $i pre-sla\itaa doam-
na roditoare iiu-ai-inift*ece a
lu Dumnezeu- maica lu Hri-
stosu [se scula?] i merse s&
vaz& toate munciHa : i^i merse
in m&gura Eleonului ^i s&
rug& lu Dumne(|eu filului seu
lu Is. Hs. i disc : in numele
Tatalui i Filului i a/ Sfan-
tului duhu ! s& de^tinga catr&
mine arhaghelit MihailD, s&
mi spue diw ceru i de pre
pam&ntu. ^i era acela eas:
de^tins& arhaggliele Mihai/ cu
patru sutia de logeri cu elu:
suta despre rksdvitu. alt4/
suta de^pre apusu. alta sutA
de^pre amia(|adi , a/ta sut&
despre mea(|&noapte. ^i s&ru-
1
^) D'asupra luT 8 c pus 10, ca ^i cand scriitorul ar fi vrut sii arate,
cli se pute
()icc d'o potriv&: MEpS ^i MEplO.
"**) Dup& ac^sta a maT fost scris: AAbT'A c[8T;f^], dar s'a ^ters cu
acela^Y
mkafk.
Accsta carte arata muncile cresjtinilor, ce le-a aratat artuuiglielul
Mihail Pr6-8fint<! Nilsciltoret de Dumiiccjcft, ca sa vc(){l undo se
mun-
cesc cre^tiuil cu suHete. ^i cjise MaIca Doiimulu! : Spuue'ml, MihailCf
dzeHie upecBATbiiA ((i\a no
lOBoapecBATUH BoropoAMAu
Beji!M AymenojiesBO. o
lOKOi (flo&ai? noRaBBH?)
)ro Mipa. Ti 6atbm ome.
XoTt> CB. BoropoAHua uo-
UTicK Ki> FAy 6j Bame-
Ba ropli EUioBUThEi.
Bo iMii oua I cfla i cb. Axa.
uiAeTb apxaBrejii* Mixaiyni.
100 asrejii Cb BI!>l^. 100
BocTOKa. 100 OTii 3auaAa.
OTi nojiyABif. 100 ott>
IJBOXxlt.
B AliJiOBa ((jiaroAaTHyK) Mb-
Lii CO aerjiu. b peqe. Pa-
\cn (yne Bcnojiaeflie. paAye-
cuBOBBe npetfaaaBie. pa-
ieji CB. Ayxa (....) noxBajio.
ijacfl Xbb b yTBepsACBie.
J&eoTOxou Tcepi twv xoXaaecov
xal kW^ xai Siroi ^olicl)
xoXal^ovTai xal irepi jjLexavoiac*
SeoTTOTa euXoyiQO'ov.
"EfxeXXev y; ravayta J^eo-
Toxo^ 7:opUaJ&at tSetv toI^ xo-
Xaaei(; xai r^Xj^ev iv xw 5pei
T&v 'EXaifiiv irpoau5ao*3ai' irpo-
(T^\iyolLhr^^ oi auTf}^ irpi^ x6-
ptov Tov J^eiv Yjfxaiv gtuev :
h 6v6[xaTi ToO uaxpo^ xal
ToO uiou xal ToO ayiou irveufxa-
To;, xaTXJ&T(o 6 4pyrt(JTpaTir]-
Y^ MtyaYjX, Sirw^ iTroi [xoi
(fxi) i:pl Tcov xoXaa'(ov. xal
Sfxa xqi Xoyto aOxf^^ xa-rijX3v
6 apyicTTpa-nQYOc; Miy aiqX [XTa
Ttuv a'^'^^'iXwv TT^^ avaxoX-^;
ixaxov, xal rf^i; [XEcriQULPpia^ xa-
xal sloe zQq xoXa^c^rat ol a^JiapTWAO'!.
'm x2'^ X{v(o, ct IjjieXs va jxeTarra^f, f, 'VTspaYia Bsctcxcc,
ar^sfi/j
-": :ps^ Twv 'EXaiwv c'.a va 7:p5ffc'j/Y;5Y|, -/a* ilzev 'Ev cvc;;.ar.
toj Ilarpb;
isS )"bv xa: ts'j 'Ayiou IIvsOjaoto;, va rA^r; 5 ' Apyiirrparr^YC^
^Ii^aYjA, ciit va
liirr, Tx: -AoXa^s'.c 5zo5 xaXa'^c/rai ct a;jLapT(oXo' y.aTi.) ; tov
aorw&v 'Apxir:p3rn;70c Mi/aYjX ;xe TETpaxoyiou; rf^sXcu; xal
"^4
nniitff
t:iiniii pf-: ticiif i-tia fi
nM. 01 -BMKi a msmak us.. teimri-^3iiL ci li it^dm
i;ic lu isia a^ ajM^v tf Hf.. din irkflSEhifift
01 SMS wi c^h im;, iiDCBTi-if. iriift^ieie ]Qi
vBi flMH iATorft-ie. ariugglHle, dl
Y4iiii. a s KDBEuiiift B^wrrFA*^ liad*a tu cdm cite ^
o2. xxt.&KSm-'^j^fAmi^^MJiim ripL tu hennimii ^ ci
nxiUUTf cF wa cETi MMa Mm- n^Bii! bncnri-te, arlii^
n. c^ x^aanmr ani cf cz- dkitMla mimcOoni 9 [<>
jffiTEu siai iiii[te]. inaite de^
M (T^ mlioi Titilai stai! bacori
NAM .fiLurrs xHitSET^iKm Tjk- ariug^fle Mihaile. ci
rxMm trim. crtes^i-Ti Aff Airii pomr^ lamina nestinsa!
MNXANAi K& ci|ii fi^^s^ Aa^mNHJk coTa-tia, arhaghele* ca tu
NKTHNCA. E;!^KSpA-TA ip\^rixi. bucuia la g ude^u ;i veri
KTk T8 Bf^N E!^iNNi \A v^AiU""'- ^epta adumii^ii diii vi
uiN Bf^N AEipffiTJi aaS^niiih bucoTa-te . arhaghele, d
AMM BCKS. sHk>>K-TE ApxAPEAc. tuti e?ti tu iiiai susft la
KK A T01411 i}jH M!>' AUM o^k uuu/ lu Duiiiuecjieu ! A^
AA CKA8H8A AS A^MHb^ES. AiiJA lugeiii lludara pre mait:
TcijM .f VEpiN sh^x^px, iipt Auii- . Hs. Si se ruga inaica lu
cite munce sintV laia Mihail cjise: cc voiu spuue, iSi-i numSr
Atuncea dcscbiscni iugeril ladiiL !^i vo(luni iicolo multime desi
muncindu-8e, norodc multe, birba^l j^i muieri, :ji era plausuri ^ c
315
^auAOBO npope^ieBie.
CBflToe nouoHeiie.
npopOTeesoe npooo-
paAJocH npeBumoAA
npecTO^a 6owAn.
ze (SjiaroABTHan ko
y Mixauy. Pa,iyncn
LiCTpaTnae. pajiyiicn
I nepBUR BOIBCTBa.
Axa noBCAliflie. paAyii-
STpaiixe. mecTOspu.ib-
KBajia. PaAyncfl Mi-
pxicTpaiBxe. MyMHie-
onpaaie. a npecTOjiy
AocTonao ctobiob.
[ MaxaBJie (cBliTBJib-
pocBiimeBifl BBBaso ze
PaAyiiCH apxBCTparfl-
)bin BOflfle XOTA B'JC-
H ytiyAiTH 0T^ Bhsa
V. PaAyHCH MHxaHJie
)ci)>ii> B6cflbi:i CHJia:>ii
ze I Ao npecTo.m
CH aarjii upoc;iaB;ib-
Tov xai TTfi O'j^cw^ xTOv xal
ToO ^p? xTov i^xai tt^^ tu-
Tr;v xyafiTco{i.vr4V xi irov
zpc^ aOrfjV y^ xcyopiTto-
uivT^ ToO TTflrcpo^ TO flh:auY3ua,
yoioE ToO xupio'j if; xaToixr,^^,
/aip TOO OY^O'J ?:VUULTCO; TO
xiXvj'jtxou 7aip Tuiv $3nr:-
oO^wv 6 fraivo;, X*ps Twv
irri oOpavwv to v TO T:p07X'jvr,(xa, /,ips
irivTtov O'l^TjXoTipa Ci>^ twv
J&pOVWV TOO JS'OU.
i^ 0 xat -poc; Tov ap)rt-
TTpaTT^YOv y; uavayia* yatp
xat TJ, .MtyoYiX apyiflrTpaTTp;,
TCOV i$a7rrpuYcov 6 riraivo^,
/atp Mi/aY;X ipyi^ na-
piaTauLvo;, /aTp Mt/aVjX ap-
IV ty;v Ilavav'av /.al EiTrar. tsjtsj; to*j; Xr;5j;- \ap tcO llxrpb;
'.z\j.x. \xlpi '.z'j Y'.z\i r, 'AX'zi'Ar^zx;' y^xi^t twv :r:a sjpavwv
ts Tie-
rc Tfov s/.aTS7ap(.)v xz\j.i':byf ts r/jp(.);jLa- /aTps twv
s^aTTTcp'JY^**''
y^r.zi TWV -pojTjTwv Ts 'Ar,p'j\y,x- /aTpe twv tsj BssO Z5iYj|JLaTwv
/.a': -asr,; XTTfi?o)c T'.;Ai(oTpa' yx\pt xai (o; tsO ^pdvcj tcO
BssO
Ka: y; Ilavavia elz -pb; tov ' \p/'.r:piTT xai Bcsu [JLoy xai
314
atlSCfl J,\TA t^T/h AECIipE .\IM.\-
8*911. AATrti CSTff. A^OPE Mti-
e^KHOAII'lE. mil CkpSTApk iip'k-
CHMTdA MAHKA AK XC UJII mCtpA
K8Kb'pHTb'Ah'tt
, AX^- E!iK8p-A-T ApXAjrrAE K'& Agitt
AKS^ATX KS Hi1& KATt UiaCE Apil-
IIH. KS XEptiBHMIIH mH Kb' CE-
PA4)IIMHII. KSK^P'i^-TE APXAPEAE
KhAKXTOpW AlKHMHACipS. mil CT.Ut
IIAH ^IIAIITE |\Cll8ET0pt>AnM TA-
T.YiA8ll CTAH. K8K8pX-TE ApXArrAE
MIIXAHAE K^ ElflT Dljp^p'k A8Mtfl(A
HECTHIIMi. s8k8P^>-TA ApX'lTEAE.
KS TS BEpil Eb'IIIH) >A V>iA'1^?
mil sfpii ,\Ei)iEiiTa a^tipMitiiTii
,^HII BEKft'. BSKSp,>^-TE ApXATEAE.
Kb ;^E T0t(11 Egill TS AUI1 CtiCh
\.\ CKAt)ll}>A AS ,\b'MHES. AUIA
TCl^H .fl/Epill Ahb'AAp.>\ lip'k AUII-
tara [Jie-svdutaa inaica / '"M
^i (Jisera : bucura-tU, niisf''*
luniiei ! buciu-fi-tla. vial* ill"'
lui! bucui-a-tla, ci la purines
svdiilului dlin! bucurHls.
t&rie cerluliii, iji cerlal sa in-
china tie! bucHra-tla prore*
cestviei ce se-u prorotitfl!,
bucurft-tla, cA la descliwfl
p&na la scaunu/ hi (lumue(|eri
S?i (Jise pr('-sf(iuta maki Itt
Hs. cfttrfi. arlifigghelo Miliiit
bucura-te, arliaglieie Miliaiii;
ca f poveleuia st/Intu^Hi dabtf
bucura-te, arhaggliele, ciils
laudatu cu cela cfite ^s&ei
ripi, cu lieruvmiii ?( (
rafimii! bucura-te, arhaghel
calcatoriu luuuciloru i [cartit
stai iiai[tej, inaite desjiuetf-
rullui Tatalui stai! bucnr4-U,
arhagglide Mihaile, ca e?ti
piirur(5 luniina uestinsa! bn*
cura-tia, arliaghele, c4 lu rni
buciiia la gude^u i veri d
^tepta adiinnitii diu vtiail
bucura-te , arliagiiele , li it
toti e^ti tu iiiai susu la sot-
uuui lu DuimiL'(Ji:uI As-a I*^
lugerii liudara pre maii:* '*
H^. t;*! se ruga luaica lu lb-
c&te munce siiitV laxSt Miliail ^ise: ce volu apune, ^r& ttun^
-Stuuwa descliisci-a, iugenl liuliit, iji voiH. nme cjTb
H BCA^eCRaif.
qe fi-h Hen MexaHJii.
peqemi ((jiaroAaTBair.
recRaA Te6\\ McnoBliMii.
qe R7) Heniy cb. 6i\a.
5CTb MJK^ HAt Xe MJ-
lOA-b xpHCTiaHbCRiii.
qe RT Hen apxHcrpa-
mspesoMUH cyTb !\iyRu.
ze Ri HeMy ((jiaro-
HcnoBliZAb MH Ha h((-
k 3eMAfl.
a noBejili apxHCTpa-
iMTHCH anre^iOMTi ot^
. H oTBepsecA a4Ti. H
b BAli MyqamaiiCA h
f MHOSeCTBO MySb H
[ Bon^ib iviHorii ($Hme.
spocH d^iaroAaTHaa ap-
Mra. Kto ch cyrb.
)qe apxHCTpaTHri>. Gin
I T,
/iflrrpaTYJYe, 6 [xiXXtov caXirto'ai
xai i^Ttvicat tou^ dir' dicovcov
xxot[xrj(Xvou^* yoiXp^ Mij^fltyjX
dpyicrrpa-nQYE, 6 TcpfiiTO^ irav-
rcov Twv euoupavicov Suvafxecov
(0^ T(OV JS'pOVCOV TOO 3^0U.
dYyiXoui; 0^7itxYjo-aara (fiOyir;-
[XYjo-a^) Y) xyapiT(0(XVTrj, -
8T0 Old Tou^ a[xapT(oXou^ xal
iTrv irpi^ Tov dpytorpaTYiYOv.
dvdYYtX6v [xot Tcavxa xd m
xal tTrv 6 dpj^iarpaTYiYo^*
i'^fj) o-ot dvaYY^XXco irdvra.
xal lirV TQ X)^aplTCi>JJLVYl*
TToaat xoXdo'i^ (xoXaoral) loiv,
Siro'j xoXd^ovrai to yivo^ twv
d[xapT(oX(ov.
xal iirv 6 dpyioTpdTY)YO^'
dvapL&fjLTQTOi xoXdai^ (xoXdo-ai)
ta'iv, TravaYia.
xal i::v dvaYY^i^o'^ p-oi
TcdvTa xd v oOpavcu xal im
>.'.V f, Ilavr/'a zpc; Tbv 'Ap/iffTfoTJfJYCv wXatpci; Mt)ray;X,
'Ap/iarpa-
:p?P6(i)v irncp ToO yi^jjLCJ y,al -iraari; ri;; y.T{76i);* xat rapa
tbv 3'p6-
iscu T^idi^ 7:aptr:a[JLvc?, xa: eT-Tce* cT$a{ |jlou cXcu; tou?
a(JLapT(i>-
) xcAa^c'/ra'. y.aro) si^ tov a$r//')) xal 6 apxicrpinrp^o; eTze wMera
5a<; vr. [i.k spwni^E^ IlavoY^a [i.su, syw 3a coO Ta chzd cXa* xal
a eT[:: ((zijai; y^Xasai; elvat twv a[jLapT(i>Xd)v; 5 5e
'ApxiCTpflcnjY?
\Xal; xal a|jLiTpr|T; cTva'.* ajJiYj t< ttcTov t^zcv 5p{lit; va
u7:aYW[iLv;w
cvx/ia tvriv mlz 'z ovt'.xsv ;jLp3;')) xal toti (opt^cv 5
apxtorpflfctiQYO?
:Xojr, xal l^spav tt// FlavaYtav v.^ Tb cuttxbv [Ji^po^* y^l dfvot^ev
b
rrcjxa toj* xal l^avr^^av i[vBp; y.al Yuvatxs; TcXij^o? icoXu, ^
318
8X08 M8HKA AMACTA. lUII 9MCE Ap- ' CUlfl acesta SJt FCdiC^ SS
XAPPAk h8 noi^M BEA^ AA8MKA AHA- (Ju imiiica arastfl. ^i ij
CTA. luiieHCE-jiVEpSAHgAAMECTpE-iarhagghdfl: Nu poti y(
35, jKoyiu a\8hka ahea. wnpTr'AJS i mtincu, aoasta. ^i ^w Inj
TATXAk meb'A08t ca h8 ba0;r ml cela ce sfrejutKa mwi
AHAlfJE A^^MHHif;. IIKNh K%NA8 CE
B\ A8AAHHA ({)TlOA T'A8 ^fl HipK.
BPKT0C8 AAAH AHMHHOCS ^E lilAR-
TE Wpl fi,tH7iT^ COAPEAE. liJH
ffiEAHH npE-C(|)NTA AAAplE^ liJM p&-
AHKifi WKTh em K%Tp;i\ HEplO. UJM
eilCE Jfi N8AAEAE TAT;f;A8H lUH (})T-
lOAIOIt mil A C({)NT8ASn {^\h C%
B;f;08 AM ACTA A1\SNK^. Ill It CE ASW
4kT8NEpEK8A A^ '^P'^ M8NK;f; liiit i i a Hfdntnlui Deehft, si i
AKonEpii iiiAfiTE MEpiopE. liiH d'AiE | (lu aoasta m>/nca ! f^i se k
AMHH N/KpwA iv\8AT8 KhpKAifH liiit j tntuuevecvil de pr^' mundi
Al8EpH lilH nA&N^EpE MApE AlUHA
AII4I EM. lUH A&Kp;ftM& np'k-
acela : Oprit-au Tat&lfi ne^
^\\t sk nu va^a ac/ate
mina p&n& c&ndu se val
mina filui! tau in ceriu n
tosu. mai luminosu de ^
ori decitft soarele. i jd
pre-sfdnta Marie&, iji lifi
ochii ei cktrk ceriiu ?i ^
In nnmele Tatalui ,piiA
acoperi apte cerlure ; i ^
acii udrod multu, b&rbaf
mueri, ^i pl&ngere mare la?
diin ei. i Iftcrami pr^-sfdB
C<|)NTA AiaplA lilH eMCE HE Al^M
36. ASKpATh MMUJEMAWp | UJM EM H8
A80Mp;i\ rAAc8A EM. uiM 0MCE .^ | MaHla, ^i ^isc: Ce a|i
gEp8A HEAA ME CTPE7K8MA MoyH- J cratO, uii^eilor ? i^i ei nu J
KA. HJ^HB m8 rp;RMi^M K^Tp^ 1 dira glasu/ ei. Si dise inj
ml cela ce strejuila muii(
C(})HTA A1\AMKA A8 XC Kh ^H^ BEK8
CE M8NMMA EM. UJM H8 n8TE
BE^E A8MMHA UJM H8 n8T8pK Kh-
Cace nu grai^i c&tra sftd
maica lu Hs. ? Ci diin v(
jale mare. i ve^urS. in tartar intunerec mare, i (Jise maIca Domnul
Mihaile , ce le sint p&cateie acestora, do se muncesc intr'atat in
nercc? Mihail ^isc : ace^tia nu s'aii tenmt de Dumne^eO, i p&c
ail ficut, ^i trupul lui ati rastignit; si ()ise Mihail: nu e inva^ti
la acesta munca sa se ridico intunerccul sH, vefjT, ca sint de Ta
nevS^M^ (*'^)> ?^ ^^^ bagat aicea ca sa nu vc(Ja lumina luinil.
se milostivi maica Domnului, !^i cauta la cer, si se i*uga Filulai
Duhului sfint; atuucea se ridica intunerecul, i v6(Jur3, acolo multi'
319
He BhpoBama bii
H CTro AX a. H7
H BhpoBama. loze
pb 6i> Ha pa6o-
Ik to to OHI BCC
ma. CAEne e MUh
Aoy. 3BtpH I ra-
liie H qjiB^bCBa ivie-
iRv TporaHa Xipca
)oyHa. Ha (5u w-
5o:>n. 3;iuH!vn Bt-
ET Aocejit :>ipaK'bMb
)2;h:>ih coyib. Toro
Ko MoyqaxbCA.
a Apy3ti>ib Mt.CTh
)y. H pe^ie craia raia.
Ma CB H KTO coyTb
3H bi^ Hiei.
(HCTpaTHn>. MHorbt
BaiOTb B^ M'liCT'h
anv 6nA. Aa wth-
la CH. Aa ()bix7>
(T MoyKoy.
ma anryiH CTp lifoy-
oTpaTTQYOc; toT< AyT^^^^^ "^^^
ItzI Suo'fxa^ xal iyjxvey b i^r^
xat aSev tj -navaYia tou^ ^c-
xai Yipw-ojacv f| iravayia xov
apyiorparrjov xai eiirev xive;
icriv o&TOt xai Tt to auiapTr^fxa
aOxcov ;
xai eiTtev 6 dp^iaTpanQyo^-
ouTot eioriv oi ei^ Traxepa xai
uiov xai ayiov itveufxa [xy; irt-
areuovxe^ xai Sia touto o&Twg
xoXaJJovTai.
xai siSev eJg exepov tottov
vayta- ti to ctxoto^ toOto xai
Tiv^ siaiv oi xeifxevot zi^ xi
(jxoxo^ ;
xai etirsv 6 apyioTp4xY)YO^-
TToXXai ^jyai xaxaxeivxai h
xco oxoxet xo6xci>.
xai airev yj iravayta ap^Vjxw
XO (7x6x0^, OltWg ilSlO XTjV x6-
Xaaiv xauxYiv.
tl Ti TO ajjLapTr^[i.a tcj^;)) xal sTxev 5 'Apxi^P^^YO^; ueTOuroi
ecpuXacav tsv v^{jl5v tcj 6Cu xal Tac evToXa; aOrou, xat 8ta
ai.)) Kal lcv i^ HavaYta ; oXXcv t6zov ffx^roc; tcoXu xat jjl^y^
r.aTpaTT^Yo;' ((aurb 'vat to aiwviov ox^to;, xal roXXal<; tpuj^ai^
eupi-
'; auTC' xal i7:v y; IfavaYia ar^x(J)(raT to cxotc; awto
Bt3( vaSSo)
rjc z(o; /.oXaucvTai* t6t o 'ApxtffrpatTTjYo? eTze, t^j|J!.cT? 5^v
e-
va jr,y.to7(i)|Av to jxotc; auT^'w xal ol oyyeXo'. otou s^uXa-
70L\z t\r.y.r Tf;{ji.T; yoiJLv zapaYY&XCav orb Tbv 6ebv, Bi3( vi.
etoOtc' o'. xoXa7;xvo' iwc ; Tt;v oEurepav zapourlov toQ lf?e5
318
BlASri Mb'HKA .tIACTA. lUII 6IKE Ap-
X-trrAk ii8 ncifH re^e mSiika aia-
tTA. lllllSHte;|lVpj'"A>(e,\,V>JEtTp-
,_ aioyiu MSHKd .n.x. wnpTT*A8
TATXAh KEBXeK-r CA llS RAfiA
AH,]L1)IE A^MHILT.. Ilhllh KXII/^lj CE
Gl ASMIIIIA i|>!A TX>^ .]k HlfK.
KPKT0C8 AUH ABA\HII0CS ,\E UIAII-
TE Wp! ,\tK'ATh COApEAE. lilll |
aiA8H npE-CtjlHT-. MAplfA lUH px- |
,\HK;H U'KiH Ell K%Tp.T> HEpiO. lUlt I
ejKE J|k HSAVEAE T.tTAASll UIH ^i-
WABII lUII A OJIHTSA'^II HXk CA I
l!,V.0K .tlfltTA AlSMKAi. lUH CE ASW ;
.]kTKHEpEKS'A ,\E lip'k A^SltKA; Ulll j
AKOnEpll IIIAIITE HEpiOpE. UIH iAHt |
AHItll tl.'KpU'A MSAT8 RkpRAt|H lUlt
MSEpH mil nA'AligEpE A\ApE :AIII1U
.Vi-I^ EM. mil AaKp.Y..v\'A np-k-
CfJMITA A^ApJA mil eiiCE ME AltH
. A!HE HK rpiT^III(ll K2Tp.r.
Cl|)IITA MAIIKA Alj \C. Kb ^llf REKt!
CE A\IHIIA Ell, lUH lltf HSTE
BE,^E ASAMIHA mit HS ll!l!T8pK Kh-
' dilri acesti R.1 rprtiff
:^u niiinra ai-asta. $i iij
; ailiaggli^'lfl : Nu poti ve<*
iiumra ai^asta. ^i ^isc tngt^.
I'u/ cola ct> strejti/la inunea
acfia: Oprit-au Tatalfi iiera-
^iii sji nu va(Jji acfn^tp Iji-
minii pami ctlndii sc va lu>
inina fiiu/ tau (n cerlu nfe
tnsu. inai luminosu rlo ^p^'
m ilecato soarele. i jeld
prc-sf<)Ri>-
l&BITbCA CH1> TBOH 6a-
n& cstTb-
> trpBCKl>i>(ibua Cut crarA Cqa.
I rb aBrjo>ii> bi.3Dga6 o'll
B B1>3p^ Ba aeBDABMUB
rrcit. oqA csoiero h jieqe.
oua a cBa B ciro Axa.
t 0TiKnte]TbCA Tbnia cb. a^
4hjia [CBR) MK)!].
-TT.tacfl TbMa. B 5. bCci.
ten 1 [t8 npe()u]Bame >iBo-
BSpOAl MoyZL H XL>B1>
aiBurit due. b rjaci
. icxoxame.
\ M^liBimi n apTaia dqA.
HEMT.. B^iaqwniacA
[MUBMB. ^TO Cl>TBOpBCTe
iimi OBBBbRBB HeAOCTOH-
KBKO fb ceMb nocTHroc-
Sei?) TTjv xoXaotv TauTrjv.
xai di:expi3ir]CT3fv oi ^t^eXoi 01
^uXaiffovTE; a-jTO'j; xal siiiov
"apa-pj-EXtav yo[j,ev ixtoOio-
ouToi ywg ew; ou XajA^I^Y] 6 uio;
sou 6 E'jXoYYifXEvo; Tcpi JnTa-
rXacto-* Tofi T^Xiou XafiTCpfiTEpoi;.
X.9tl '.1 XlCnYj YEVOfJLEVT] il Tt-
VYt SvEtmiffE TO OfJLfJLa OUTTJ?
eE^ tov oupavov xai eitiev ev
ovofAKTi ToO TtaTpo? xai Tou uloij
xai -ou ayEo'j Trveijfj.aT!;;, dp-
-TjTW TO CXOTOi;, SiTw; tSw Ti?;v
xoXaffiv TauTTjv.
xal E'j-^Ui; iTri;p37j xi ffxoToc
exeTvo xat Tou; firra oOpovou;
fxaXu'|>v xal iSupjAo; [i^Ya?
lyevETo xal PoVi [iiYAXiq ivfip-
JfETO.
; t^; e; tji s'jjxvsv x zhzv ii'Ev svoswtTi tsO IlaTpb; y.ai tou Tlso
xal
B^ 'A^tEi n^rJjMrsfl. v4 9i;]UA3f, ts cy.iros aturiii xai xopauta [ji
-civ Xiyev
I -^ Dnrpo; esfpud^ to sx^rs; tutb msJiv Tif/Cfst xxl Isxi^ase 75v
cvipavbv,
t liul i:Af^; ovSpiTiv tj xoti ^M"W-w''' w' V/"' tisXI); i-yaTievsrf-
L fBt'BS Tw; j^apTb>).st>; xsl ^X^Trovri; tw; :^ llavotYfix Use a-d
TS'Avtt,
M n*; tyvrt, Taijiiswpw' xl xivi^aj oev xt;iY^&r,xv xal ot y~
r (fSMttfvr, :" xr. 7i?c shnjXcp'f^^^s'' s: i;j.xpTKiX9l xat
Ei;;aii-.y, ni^jJiEi; if
I ^Cc xa: x5>;J.iCsi ^iS^JpJW WK vOxiaii xa; A^Buoi Ttp'si M:i;v
lUvayfav
EaXSTi;j*:VS; i^XSE xai 3fcv [ta? IXv:n^3nixe cir: 'AJpaiji., ein
, ejti 5 'Ifdiwr^ 6 ^aimgr f. ;' cihe sIXXoi Tiveq anu's tw? iipofi^a;
822
^!^ ^T8MEpEK8Ab KA KA {sic) lUII
AEHHTE lUH Kkf8 npE AW lUH
38. 0MCE ApXAPPAb. ^K&TpSW BEpHJ C2
MEPVH npt-CCJlHTk MAHKA \S \C.
cnpe An8c aS cnps amea0;!<^0h.
UJH pZCn8HCE C(|)HTA M .p'lA UJH
0HCE. KMfiW^ Cnp'k AM'IA0Z0H.
UJH REHItpV^ riATpS C8TE ft^ 'f'-
VEp'l X^P^BHAViH mil CZpA())H.\VlH.
UJH A8AP2 np'k-C())HTA AWplA
UJT W A^CEp;i<|a intun***"
cul pre din^iT. ^i (Jise Mihail : D6mn&, merge-vom la resftrit wflb
m64&-n6pte, unde '{i este vo!a? ^i o luari\ ingerii i o daser& bjw
'a4i-4^. i ve(Ju e^ind riul de foe, i sta in el nor6de multe, W^
[ ^ muiert, unil pinSi la grumaz in foe, 6r& al^il p!n& la brilt
323
=:RaRO Bu cemo npn-
bi rjiaca wt hhxi>. hh

iKoma aHr;iH CTpfirymen
He TAieie.
Koina Moyqamenca*^*^
rbHara. wt B^Ra ni^CMb
H rop*.
8bp1)Bi>mH Ha Bra ctrrv
Bicn;iaKacA se^ibMH. h
ne 10 MoyqamaHCA pe-
!> HieH. KaRO Bbl lecH
[jia CTara 6ite. hi cbi>
roAaTbHbiH. Ba zquaio
I H Be BinpocH Baci>.
AfipaiMi) npaAhA^'* hh
iippRi>. BH Hwafli* Rpb-
. TO BU aiijii> naBejiii.
xat iSouo-a auTOu^ yj uava-
yia ^Soxpuaev xat etirev irp6^
auTOu^- Tt Troteire, d3Xtot, xal
Tifiii; ivxauJ&a eOpeJSnrjTe.
xal oux "^v ^(ovTQ xat oOx
y;v dxpoao-tg.
xat etTcov oi &yy{koi oi ^u-
XacaovTe^ auTou^' Tt oO XaXeiTe
TYjv xejr aptTWfjLsvTQv ;
xat etirov ol xoXaJ^ofJievot* Ar.b
ToO auovo^ oOx itSofxev u;jLa xal i'si'n Ssv (i)p!.oX6YY;aav 0eoT6xov,
-/.at xw*; eYevvK^Sr^ 6 Xpi-
i^sva, xal 3i3c tojto xoXi^ovTai))" xal 1% IlavxfCa size xpb? toI^ a-
; u$'.aT{ s^rXavKpTQTs TaXaizwpoi ; $sv TiXou^aTS tzw; syswh^^y) 6
K6pto;
:ou; Xf '.r:b; dnrb |xdva, xal 5Xo; 5 K67{i.o^ Tbv Ti|JLa xal Tbv
[jiaxa-
a: TuaX'.v hczit to cx6to? IxTvo xal iox^Tra^fi tou; dbjav xal xputra.
VpxtTrpxnr^Y^ sfcfi* 7:oii 6p(!^i;, ITavoYCa [jlsu, va 'J7:aY()|i.
v; xal
a Tzv ((5; u7:flr;(i)|Xv ; to 36p'.ov jxipc;' xal '::apu3u;
dx{vY^
TO )rpou3'.xbv, xal ot TTpax6^.oi ccf({koi xal :c^pav tyjv ITavoY^av
p'.ov [Jiipoi; XT czo'j UYatvv 6 TTjpvfoq 7:oTa[i.b?* xal y;tov
CXT xoXu
h^pCi"* xal Y^vaixwv, xal f^TOv exst jjidaa .(; tbv TTjpivov
xorajjibv
oXXoi w; Ta ydvora, oXXot w; Tb gt^S"?, dtXXoi io)^ tyjv [jLi(7V)v,
; Tbv Xai[i.bv xal a/.Xoi 0)^ tyjv xopu^tjv xal w^ tou? t$v ii ITa-
:aT^va5, xal T'j:* tt^colot lva'. toutoi 6i:ou tvai iw; Ta y^''^^
x^-
l Xoiiro^ xal t{ elvat to d{ji.ipn];jLi tou^^w xal i opxi^piTYjYo;
fifcsr
822
^!^ JfiTSWtpiKSXk KA KA {sic) UJII
AEHHTE mil Kb08 npE iAH lUlt
38. fiiCE ApxArrAb. j^K&TpSw beph| C2
MEPVH np'k-C(|)HTK A/VAHKA A8 X^-
cnpe An8C aS cnps aa\ea0;!<^0H.
UJH pZCnSHCE C(|)MTA A\ ;pT/A lUH
0HCE. KMfif^^ Cnp'k AAATa0&0II.
UJH RENlip^ HATpS C8TE A>^ -l^"-
VEpi X^P^BHA\Th mil C2pA())HMTH.
UJH ASApZ np'k-C(|)HTA AWpiA
UJT W fi^HifOfk CnpE AA\TA0ieH.
OyHAE EPA SWZ p^^*) AE ())OKh.
UJH EUJHA nAp;f; ^E (|)0K8 UJH EpA
.]lTp'ZMCb A/V8AT8 MlipO^\, EhpEAl^T
IUH Mb'EpH. OYMTh Ap^E U&N^ J^
EpK8. AAbl^lH Ap^E UZHiYi Jfi Ul-
EnT8. aauTh nzH;f; kpel)JEt8 aa-
I^Th EpA AKOnEpHl^H ^ (f^OK. UJH
39. C8CknHH;!<^ np'k-C())HTA MAHjKA A8
\'C. UJH JfTpEK;^ NHME CHNT8 A-
HEipE UJH ME UKKATE A8 (|);f^K8T.
HEA IE ApA8 nKti;^ Jfi EPkS. UJH
0HCE ApXAfPAb MHXAHA. AHEl)JE
CHHT8 KApiH n\\8 ACK8Ab[TATk ^e]
^i ^ise pre-svdnta Marila si
ca()a intunereculil ca i de'inte,
^i c.4u pre lai. ^i ^i^^ ft^hag-
ghelft : Incfttruo veri s& mergi,
pr^-sfelnta maica In Hs.: spre
apu5 au spre amea 6siH. H7> Tbl
spcraA 6w H sacToyobBHi^e.
TU leCH pOAOy KpbCTbl&HbCKOy
CTlbna. TU MOJiImH 6a. KaRo
leci, Haci npHCHTHJia C^Ah-
TiFAa peie ciam 6hjk. ri> ap-
xicrpaTHrs [MnxaH^iy]. mto
lecTb cirplimeHHie t^ti.
H [peqe MHxaHjii> :] ch coyTb
ue He BlspoBama bi [oTi^a
I cuHa h] ctfo A^a. to dh
Bi TA CTatadi^a. HHe xoTAiua
qKJflOBliAftTH iMesH TBoiero.
ttKoze u-T Tetfe poahca rb Hamb
IC X'b. 0Jll>Tb npHHMli OCTH
:euD KpbnieHHieMb. a^ tofo
JliiB TOMb mtCTls MOy^aTbCA.
M nasu npoC;ib3A^HCA CTaia
ftie. H peqe ki> HHM'b. nono
ciitjasHicTecA. He stcTe ae
6 'APpaijjL 6 irpoiraxcop, outs
6 fiieya^ McaOoTj^, ouxe 6 diro-
oToXo^ riauXoj;, xal '' 'ci'^^Q eio-lv
ouTOi xal Tt TO a[jLapTr^[JLa aO-
T(ov;
xal etirev 6 apyiorpaTr^Y^c;-
oi>TOi eto-lv oi {<; (eWv i;)
iraTEpa xal uibv ^i.r^ Tctcrc'j(Tav-
T^ xal di S'eoToxov [jL-rj 6[jlo-
XoYirjo-avTEc;, oti ix coO tciySrr^
6 xupto^ Y;u.t6v Ir^croOg Xpioro^
xal capxa upoaeXa^eTO, xal oia
TouTO oOtw^ xoXaJ^ovTat.
xal etirev yj iravaYta- xaTa
M
rfJPT^a tciv Ysviwv twv y.al tou; j^P'^*'' y-^' '^u; x/riXcYOJ^av -/.al
r/.itvo'.
=:;. :#2'. 6)1 .; tt;'/ [asct^v, sTvr. izoO y.XY;p5v5|jLr,7av tsv
^'cv twv vcviwv
lo;*. X2: Ti i^x.^av |jl zopveta; xai ajWTSia; xal c^v scw/.av
Xr/j.STJvr/; ?;
-:.; rr.iu'/z'j^ l\x T>;v '{/uxv twv Y5VG)v tcu;, o*jt tou;
;jL*/Y;;xfv'j7av -/.al $'.a
--t: >L;/i:;s'/Tr/ xa; h,v:K\ biiyj fiTvai (); to (rnj^cc, Elvr.
XTvc' czcj Ojiipi-
:2 Tc^; r^/rixvc-j; tsj; xai tcI>; a)V{$'.7av xal Xiv5'. c-cj Tva'
Imz tsv
'J=i5'. i'vr. 573t u^p'.sav TS'j; ot^aTxaXour tcj;, xal tsu; $'.pav.
6zo0 toj;
^z:^\x:xt, A7w Ta 5'ia xa; i-^a Ypa;j!.;xaTa, xal c;j.5'.a!Jc'jv tsv
-jrpccfT-^v
1:;^#. xa's sti tsjts xcXalJcvra'/ xal JxTvo'. szsj e'vai io); ty;v
xspjsr/;, sTvai
aiEac'. Tzz\0 Tpor^sy/ iASTa dbrfTTCov |xaYapi7;x^va ^xpr;Ta, xal ojc.
i^x.'aj'.v av-
hw::^ y^ixz'yi %v. 5 'ApxiTrpirr^Yc; fcv ((axcu^ov HavaY^a- ixsTvs'.
Sttoj
acijEHops. iiiM | te pre frate, ^i p&riote pre
cou8 npE C0H8A ce8 a^"'^* R*^" j feooru, ^i so^u pre so^u/ seu,
AeckS ^hamte ;\0A\Mii.\wp. ujii ! de-ltl vMescu fiiaite domni-
41. NAHTE TRSiA^M^Awp. AHEA AA2N- lor i^i iiaite jude^elor , acdi
[hJ.fKK KApHE A^ ^^'^'^- A^P^htS m&udtDC& camc de ofii^ de-
AHE CE a\8hheckS. lUH eiicE HpE- ; re/>tu ace se muncescu. ^
c(|>MTA AuplE. A'^PK HEA ME cahtS | ^i^e pre-sfduta Marie: Dari
.]irp8nAiiM \yM\iYi ,\t toat ^ (t)0->cela ce s&utu iugrupa^i pini
k8 hiihe CMNT8 AHE/A. lu'i 0IICE > de toat ($/c) !n focu, cine
ApxAPEA AHEA c8 HEA HE-8 ^8- 1 siotu acela ? S^i ^i^e arhsgheli
pATS npt HHHCTiiTA KpoyHE. UJII i Acela su cela ce-u guratn
9IIKS AuiA-Mit AV8TE A^^^HE9z8 ! prd ciiistita cruc6 , ;i (fico:
lUH ciiAA Kp8HMEit. at8nhe .f-^ai^a-mi ag'ute Duinne^^ ^
VEpiit TpEAa8pi\ .fNAiiTE Kp8MlEii. i sila cruciei^ * atunce ingerii
Ap'A u'a\enTh w i^iiH^ A AA\;v^H<% ! jreiuura tnaite ciiiciei, art
mil [f^fXi ript A CTpz.\\R8. A^- i omenii o finU a-niana $i gun
pEnT8 AHEcz M8N1ECK8. UJII R%98 j pre la str&wbt, dereptn ace
iipt-ccliNTA MAiiKA a8 )^c, 8.f s& muiicescu. f^i y&4u pt^
WM. cnbN!98pAT AC nHHOApE. iiJH-jsf(lnta maica lu Hs. uln o
42. AZ I AVAHKA BEpMiH. uii! 6IICE > sp&n^ura^ de pi(3oare, ^i
np'k-c(|)HTA HMNE A AHECTA UJH i m&iica vermii, i ^ise pr^sfdfl-
HE rixKATt APE. lUM 9MCE Ap- ' ta: Cine !a acesta ^i ce picst^
XArrAk" AHEAA a8 KoyAMixpAT A- i are? i ^se arhagghdd: A-
8p CTpzA\E8. i^iptuTS \Htif, c% > cela au cui/2p&ra auf str&bL
a\8hhei|je. mil lApzL B%98 npt- ! dereptu acea s&mQnce$te.$
C((>HTA. w a\8epe cnzHe8pAT;i\ a^
8pEKH. mil .fTpEER np'k-c(t)N-
lara vacju pre-sfdnta o moe-
re sp&n^urata de urechi. 9
TA IE nzKATE a8 (t)bKST. mil j iotrebft pre-sfdnta : Ce picab
diicE ApxAPEA. AHACTA ACTE HEA au f&c\xt? f^t ^sc arhsghei:
HE HE(sic)-8 ACK8ATAT8 (f)8pnm8 Acasta laste cela ce-u *
acefa a^ se vor munci in vccl. i 6ra ve^u ma!ca Domnului o vor
iere sp&n^uratS, de iinghi), s^i 4ise maYca DomnuluY : acest& ce a fr
cut? AcSsta a ascultat pe la ferestrele altora, ^i a invrdjbit p<
al^ de s'aii omorit, ^i aa se va munci in yedf. I^i planse miM
327
BLIH lAEO Se MOie HMA MTBTb
Bce Gi>abAaBHi6.
TO peRiiOiH CTarA Cii^rA. u
nasu Tbi>ia na^c ea hhxi>.
M pe^e Ri> H16H apxiCTpa-
THr:b. sojAt xoiuefflH tfjiroAaib-
BBta. Aa EZBAem). Ha nojioyA-
ee H^ la no^ioyHoiub.
H peqe (^jiroAaibHaiA. ^a ash-
4eMi> Ha no^oyAHO.
H Ti>rAa otfpaTHmacA xtpo-
BH31H H Cepa({)HMH. H J. ^.nVA^
M'dBOAOHia 6nio Ha no;ioyAH6.
HAe xe plisa Hcxosame or-
HbHa. H Toy dAiue (=<$Aoie)
MHOXbCTBO MOySb H S0H1>. H
tf Axoy HorpoysoHH. obh ao no-
mca. OBfl AO nasoyxoy. obh ao
BiHrA. a ApoysHH ao sbpxa.
H BMAtBimH CTaA 6HA. Bli-
a'iTOt^. xal etirev upi; aOxou;-
Staxt oiiTcoi; i7:XavYjJ&rjT, la-
Xai'TTcopot, oOx Tjxo'jo-aTe, oti to
l[jLOV Svofjia iirixaXeiTai Tcaca
XTio-t^ ;
xal Toc'JTa elTToOo'a yj Tcava-
Y''a, d'Tieo'e to axoTO^ ^Travw
a'jTot^ (Jj^ iQv dir' ip^^fi-
xal etirev Trpoc; aOnqv 6
dtpyio-TpaTTjYO:;* uoO J&iXet^ y;
x/apiT(o(jLvr, ^$cX5'iv, It^i 8u-
Tfjia; YJ ^i:l (ji7r,(jL[3ptav;
xal clTIfiV Y) X"/apiT(0[JLVT)'
^7:1 (jLfiTTjjJLppia^ Stioo 6 uoTa-
[a6^ 6 ToO Tvjpb^ $p*/Taf xal
j3'ca^ irapTrrjCrav Ta /,po'-^-
ptfx )al Ta 7papl(;. xal ot t-
Tpaxoaioi dfyyEXoi xal ^$if;Y^Y^''
TYiv xr/apiTOJ[jivrjV iizi (ji07](ji-
e?3cv V; Uvf7r(ioL tl^ iXXo jiipoc avS"p(o7cov SzcO Cxp6[jLT5 dcirb Ta
'/ep'.a y.xi
arb Ta xoBipia, xal tcv ^Tpw^ov Ta TxwXr^y.'.a ty;(; xoXajeoj;' za*
s^zev y) II a-
YTT^ix 7:oto; slvai toihs;, xal t{ xb a;xapTr,[ji.a tcu;)) Kai c
Wpyf'-^p^'^^Y-?
^.Tzvr auT3; Etvai cizyj 6'.0 ra a77:pa toj ;x toxcv r^YCjv jjie
i'.a^opov y.ai
8i3( TO'JTO xsXa?CTa'.))" xal TraX'.v sicsv f| IIava*;{a Y^vaTxa sroj |
y.p|;.aT3 dtzb
ti jwrfa, xal Ta 3T|p{a STpwyav Ta {i-j^ix rr^i;, xal V; navayia dize'
tiizzh ?va'.
to'jtt;, xal ti to a!xapTY;iJ.a ttj;; Kal ?zv 6 ' Vpy'TrpaTY;Yo;,
odTOJTY; eiva'
izoj izapa^yvi-'i'xpaCfiTO !; Ta JTriTia twv ys'.tsvcov tt^;, y,al
e::pve X6v.a a^b
^va ^raJTi xal r/|Ya'.vv '!; a/xXo xal PaXX sxavcaXa, xal $'a
tsjtc xoXa-
JJeTai*)) xal t^ IlavaY^a eI-, wxaXXisv va ;/.r; yS-^"*^- Yvvyj3S3-
xal izv 5
'ApXtTrpaTTiYs;, udcy^jxTj ih l5j;, IlavaY'la ;ji.cj, Tal;
;jLe7a7va'.; xoXaiai;-)) xal
1^ UxfT^.x t7:v ((3; jzx/wsxfiv va TaTc 'SojjjLfiv))- xal ::apj5i>;
ol TTpax6-
5toi aTYcXo'. tt;v u^yav xal eToev dxCi Txajji-via Trjpw^jidva xal
dxaL&cvTav ::avo)
d^^pe^ xal Y'^''*^'^s; xal ^^Xo^'i'^s'/Tav, xal oaxp'j3v f^ Ilavayia
xal sxTze' (irixpa
xiXosi; elvat o&nj, xal t{ fiTva*. Tb i\Kiprf^\td tcu;; xal sTtcev 6
'Apx'.^pa-
328
V**
AA BENHH8A CE8 IUH AH nSpTAT KAE-
KETEAE EH0pSA8H C&8. A^pSHTS
ANE CE AAShS1E1|JE. UJH ARKpSlAVA
np'k-CHTA. IUH 6HCE KHHE AS
Bp8T T C'A H8 TE H'ACK8T8 A-
43. NECTA WAA. I IUH 0HCE ApXAPEA
np'k-C({)NTA^. J|^NK% H^AH B&8T
M8NHHAE HAAE AAApT lUT fHCE Ap-
XAPEA np'k-CNT4f<; .f K/F^TpSU' BEpH
Ch AUJHAA8. IUH 0HCE npt-nHN-
CTHTA. C& EUJHA\ CnpE AHSC. IUH
c% AnponHi&p% X^P^Bi*^^^" UJH
CZpAHAAHH nATp8 CSTE ftE J^VEP>
UJH A8AP% np'k-NHHCTHTA A\AHKA
A8 XC UJH W A8CEP2 CnpE An8C. UJH
B&08 np'k-C({)HTA. oyjfi HSWpk
AE ({)0K8 THNC8. UJH fipt AAH^-
A0K8A NSwp8A8H EpA nAT8pE .f
RApA^ f^t (|)0K8 UIH Cnpt AA^
0&HE NKpWA AA8AT8 K'ApRAl^H UJH
44. MSEpT. UJH BZf8 I npt-CHTA
UJH CSCnUNA^ UJH .^TpEE/K npE
ApX^PEA AAHXAHA. NHHE CHNT8 A-
HEI|JE UJH HE niKKATE A8 (t)liK8T.
UJT 0HCE ApXAfEA. A1E1|JE CkHTS
HiJK HB N8 CE-8 CK8AAT C(j)M-
TA A^MHHEK;!^ A^ f^HNiHm\\'l, A^
scuZtatu furiu la vednol
seu ^i au purtat clevetele fe-
eorului s&u ^ dereptu ace se
immucete. ^i l&cr&m& pr^
sfdnta ^i (^ise: Bine au wti
fi s& nu fie n&scutQ acesU
om. ^i ^e arhaghel: pi^
sfdEnta! tnc& n'at y&za/mim-
cile dale marl, j^i ^se ar-
haghe/: pre-sfdnt&! fncaAmo
veri s& Iaitu? ^i (}ise pre-
cinstita: S& eim spre apn^.
^i s& apropiIar& hera?iiiDii
iji s&rafemii palb. H Bli-
B apXHCTpaiHTa. KOTOpiH
37Ti> Hse AO noraca bi
norpoysoHH.
peqe K^ hioh apxHcxpa-
. CH COJTB flSe OAK) H
(hk)) KyiATBoy npfli&ma.
a TO CA6 MoyqaibCA rvko
^OIMATHH.
naRu pe^e 6a,JK. Hse
b noAi nasoycli bi* ornH.
pHH C8Tb.
)eqe Ri Hien apxHCTpaTHri>.
3yTb HSe npHCHUIA KHMbl
KopAme ra. a (S^ioyAi* Apoy-
TBOpiSOCOy. A* 38- TO TH
MoynaTbCA.
pe^e upcTam 6aa. a Hse
> AO mflia. Bii u^aMeHH
KOTOpH coyTb.
Ppta^, xcfxet xaxexstTO TcXf^J&og
dvSpwv xat Y^vatxtov, ot [xiv
2(0^ ^wvr^^, 01 Si Iwi; odqJ&ouj;,
dUXXot 8i ?(o^ TpayrjXoo, Exepot
xat tSoucra ifj Tiavayia Yjpco-
TTQce Tov apyioTpaTYJYOv Ttve<;
sto-tv 01 xkifxevot ew^ ^wvr^?;
xat etirev 6 dtp)(^t(rrpaTir)Y^?*
ot xaxapav uaxpoc; xat fxiQTpo^
xXr^povofjuQcravTS^ xat 8ia touto
oOtcoc; xoXaJ^ovxai.
xai airev y) uavaYta* Ttvec;
elo-iv ot Xt(JLVOt Ew^ (JTYiS'OU^
t^ TO TiOp;
xat tuv 6 apy^tffTpaTTQYO^'
oi ToO^ tStouc; (TuvTxvou(; u^pi-
o-avT; xai ic; 7ropvtav i^kize-
xat iTCv Y] TcavaYta* Tivc;
ixuTol elvai 6i:ou iBspvayi to-j; IspHq acixa^ xat X^P'? ::Ta{r.[i.ov,
xai
iTO xoXa^O'^at')) xol TiaXiv etSev 1% navovia etc oXXov t67:ov
xpsPoria
i>(Ava xai exotTOUvrav eTuavo) -juoXu ^rXf^S'c; avcpwv tc xa*
Y^vaixdiv xai
ffsv T% novoY^a ttXoToi eTvat xai tt to (i|JLapn;{Aa tcu;;)) xai 5
'kpyj-o^pi-
efeev, udTOUTCi eTvat ircou exoiixouvrav ty;v oYiav f|[jipav ty;;
Kupiaxrjc
tv Ir/jfatvov el? tvjv ^xxXr^jiavw xai i^ FlavoYta ?7:ev (cajAYj 5v
Ssv t^-
t vi gt;x(i>3v) Tire xw? vi xaixtjj)) xai 5 Wpx'.^TpaTTjYo; sItwEV
uaxouaov,
'{a* iov eTvat 6 dtvSpow:; TuoXXa aaS'evYj^ cti va dvi'^Y) to
to;t{ toj
e xoiSTai onzh Tai^ Tisaaps; Ywvta'.;, xai va [/.y] OJvaTai va jt^xw^t^
va
'rijv 9(i>t{av, l^et (TJjJLTUdLJstav)) xai i^ navayia sTzs xaXa
TraS'aivo'J^iv
^jLeXoufft Tr)v il^fji^pav tyj? ayta; KupiaxY;c. Kai iiaXiv ?ov v.q
a>sXov
S^vSpa ffiSepivta afA^TprjTa, xai eXyjxT, xXaota atSsplvta xai
sxpdixouvrav
etva "iroXXcl 5v5'p(i)TC0t aTub Tai; yX<*><^l^HTA. lltH eiKE KHME AS
BpST ijlT ZA lit; (|riE HACK8TB A-
43. iECTA WAV I mil iKE apx^PEA
np'k-Clt)HTA. Jf,HK'A h\u B'A^ST
MSHtHftE HAflE MApJ lllT eiKE Ap-
XarEA np'k-CtJ'HTff. JfK..TI)8W BEpIl
Cb AUIHM8. tllll QHCE Op'k-IMII-
CTItTA. CA ElUMM tnpE AriHC. Ulll
c% Anpoimrftp'A x^P^'^^''<'^'''" ^'<
C*pA([)HMll(t llATpS tST^^ ^yEpT.
UIH A8Ap'A np'k-HllllCTIITA MAIIKA
A8 XC. lUII W AIJCEpX CnpE Ailb't. lUII
s0)j npt-cilniTA. oyjf iisu-ph
At >\''0KS THHC8. lUlt np'b AMUR-
A0K8A tlSWpBASlI EpA ilATpE .f
ilAp.V. fit (|)0K8 Uln Cllp'k X\i
eXHE KbpW|^ MIJATS RXf>RAItll Ulll
44. A^HEpi. mil BXeS [ np-b-C(|iHTa
tllH Clj(l)IIM.f. UJII .fTp(G.Yi npE
ApX^rEA MHXAItA. MllttE OIIITS A-
lEipE Ulll ^f IIXKATE A^ l[>hKST.
UlT SHCE APXAPEA. A1EI|IE ChllTb'
<(EA HI Il8 CE-H CK8AAT C<(>H-
TA A^I^"HEKA ^* AHMHKEltX A^
scu/tatu furi^u la veciiiul
seu 51 au purta/ clevctele te-
L-oruliii silu , dereptu aee se
mifnuce^te. ^i Iftcramji prfr
sfdiita i ijise: Bine au vni(
fi s& nu 6e ti^cutu acesti
o(. Sji 4^se arliaglie!: prtf-
sf^nta ! iDcit ii'at vftzu^ muu-
cile ciale marl, ^i (Jise ar-
haglie/ : pre-sfdnta ! inciLfnio
veri sa ia^imu? Sji "Jise prt'-
cinstita: S& e^im Kpie apus.
i sfi. apropilarft hei-uviimii
^i silrafiiDii pa/ru-sute de in-
geri, ^i luarfi prc-cinstita maics
lu Hs. ^i dusera spre apm.
Si vfl^u pr^-sfdnta uin nuorft
de focu tinsu, 51 pr-' mijlo'
ml luioi'ului era patui'e lu
para de focu, ^i s^t6 lale
ijace nai'orf mu/tu, barba^i si
mueri. ^i va(Ju pre-sfdnU,
fji suspiuA, ^i lah-ebtt pre ar-
liaglie^ Mihai/: Cine sintua-
ce^te 51 ce pftcate au ftcu/?
fji ^ise arliaghe^ : ace^te sintn
ceia ce nu se-u sculai sfdnta
Domnulul tfi ^iae : mal bine de nu s'ar h niLscut s& ve4^ a^ M $
dise Mibail: inc^ iiu at v^tjut umnccle cele raarT ;i amare ! 1 ft
daser& la apus; ;i ve^u malca Domoulut uu nor sib gi luminai ^ '
mare, ^i in mijloc ^i pre laturi zicea multime de dmeni ?i muieii,
^i umbla ^erpl peste el, ^i focul ardea peste el ; qi intrebft malat ,
Domnulul : dar ocestoiu ce le sint pftcatele ? pise Mihail : acftii
n'att vrut s& se sc6le duminica sh ae duc.^ la biseric^, ^i a^ se m
mimci in vecl. ^i 4'8e maica Domnulul : dar de 'vor fi 1)oIii*y1 ^
331
H pe^e B'b HeH aHrjiii ce
cojTb Hxe MAca i&ma q;iBqa.
4a 3a TO TH CAO iMoyqaibGA
TSEO.
H pe^ie ciara a cm ao Bbpxa
coyTb BiBbpseHi B^ njiaMeni
OFBbHUH. KOTOpHH COJTb CC.
M peqe apxMCTpaTHr:b. coyib
CH rse Mse RpbCTi qenuM (=
qbCTbHUH) Abpsante ka bHojib-
CA jlMiaOIH. TaSO NE CBAhi
qcTbBaro Rpbcia. lerose an-
r;iH sbp^me ipeneimoTb. h ct>
cTpaxmb noiuaHiAK)TbCH leMoy.
Toro so qjiBi^i Ai^psaqe lUb-
HoyibCA Bb flb. HO B^Aoyoic
KSKOBa MoysaosiAaieTb Hx^.
Toro. pa^i TaKO MSqaTbCA.
H oyBHAib CTaiA 6a,JK Moy-
xa BHCAiia. sa eoai. i qbpBbic
la^AXoy lero.
tWw ot xe([jLvoi (0^ Tpayr^Xo^j
ct^ TO TcOp;
xat etirev 6 ap/i(TTpaTr,70^-
ouTOi eiciv oi xpea ivS'pwTriov
yayovTEc;.
xal eiuev if) TtavaYia* xat irco^
(ttIv Sovaxov ivJ&pioTTo^ avJ&pco-
Tco'j xpea (paysTv;
xal iirv 6 ap/tarTpaTr,YO^*
axo'jdov, Trava^ia^ xavw dol
^ I'll
ava^p,'XX(o 7:pl toOto'j* oOtoi
t7lv oVtiv^ xaxfi^fipov (xanr;-
^pov n"^ Ta tSta Txva iiro
rr^^ xoiAia^ aOxwv xal t^pi'j'av
aOxa [5pci)(JLaTa lot^ xuvapioi;,
xal oiTiv^ Tiapi^caxav dlSixco^
Tou^ aOfiX^oui; auToW [JLTcpoo'5'v
PaaiXiwv xal apyovTwv, outoi
^^ayov xpia avJ&pcoTiwv xal 8ia
TOUTo ovixwi; xoXacGVTat.
xal t'jrv iQ TcavaYca* t(v^
j^Ci3s{iLapTup^* xal ixeivci srcu x^P^^'*^'' avSpd^jva, xal ::ai${a
a^b tou; 70-
veTr Twv, xai a^sX^ia ozb tsjc dtJeX^cjc* xa; cact xa^Avcjr.v aj^apTiav
[A tc'j;
ffir/^evsi^ auTu>v xal o'.i toOto xoXai^o*/Ta'.,)) xal zaX'.v sTosv y;
Ilavx^Ca avS'po)-
rov xpeii^pievcv xrb Ta sixsji 5rjy;.a xal ^to csjAr/ir; 1^ YXw^^a tou
wtts csv
T^S'^/xro va ?W3 to K6pt iXIr^Jov. xal Baxpj7v i^ IlavaYia xal
xapxaXCj
Tov 0bv, xal iJX5v 5 "Ay';Xo; ozo-j ijrv ty;v YAw^sav tsj c[i.
*/r/; xal tyjv
I>hU5 xal fc TpfiT^ ^spal;. tb K6p'. EAirjWv xal T7:v 1%
IlavaYia* 7:oTcr
cTvai Tsihc;;, xal v, to a;jiaTri;xa tou;)) xal 5 \\p//.rrpaTY;Yc;
T'j:v aautb^ ^tcv
&ixcv6ii.o^ tc Ta ::paYiJtiaTa Tij^ IxxXr^jiac, xal Bsv Ta IsxaTrrev,
gut Ta xaX-
AtipYSS iiiivov Tit ?Tp(i>Y, xal Ta ixaXvojSc, xal oia tojto xcXa?
Ta'/ xal r^
natvaY^a eirzv n%XF^q SoOXcc xal xaxw; xpwV|jTa'/) xal -iXiv CJv
x;-
YjeXo^ tijv Y^wwiv tou* xal lov -f^ IlavaYia avS'p^o-ov 6zo5
xplji.aTC azb Ta
sucoffiv oro/ia xal 3yVv TTjp dbb ty;v xcsaXr// toj, xal xaTaxaiv
a'jTov xal
i(p(dTrjff ti'Roioq ehoLi Tovho^ xal t{ to aiJ.apTrpAl{H A^ <|)pAltH.
UJH
0HCE np'k-C(|)HTA. HHHE HOA-
TE A^CnR[p]lPATE. f^BpiWrS AHE C&
dereptu ace se muncescu. i
v&^u pre-sfdnta an copadu
de fieru ^i stl&purele loi de
fieru. ^i de sti&purile lara
sp&n^ura^ii n&rod multu, bir-
baf i ^i muerii^ de limbi : $i li-
cram& pre-sf^2uta, ^i fntreba
pre arhagheZ IVIihai/: Cine sintti
ace^te ^i ce pftcate aa ? i ()i-
se arhaghe^: Ace^te sintoo-
c&r^torii ^i bl&stem&torii ;i
cleve/nicii $i menclono^i ^
tl&liarii ^i cela ce despartu
fra^i de fra(i. li (jise prc-
sfrlnta: Cine poate de^&r^i
frate de frat^? 1^1 ^isearhir
ghe?: Ascu^ta, pre-sfdnta ! de
va veni unil om^i nebotezatu si
spurcatu, i va veni citii
cre^tini ^i ar& yyC s& s^ botede,
!ara cre^tiiiulil va ^ice c& e^ti
spurcatu, deci eel nebote^a/*
nu va priimi bote(}u/, ce-/ va
iutortrce i nu-/ va bote(ja,
acela desparftte frate de fra-
te^ dereptu ace s& muncescu.
mare, ^i avea din^Y dc ficr, ^i de diu^Y crail b&i*bafi ;i muietl spin-
4ura^! de limbY; ^i lacrama malca DomuuluY si intreba pre Mihail:
acestora ce le sint pricatclc V Acc^tia atl fost volnici dc s'aft
sfftdit
frate cu frate i vecin cu vecin, ^i aija se vor munci in ved. i
vc^u malca DomnuluY intr'alt loc omenT span^ura^ de unglii! si de
limbl, ^i eratt tott lega^!, ^i h e^ta foe din gure i^i nu putead ^ice:
^I)6mne, miluesce-ne,; ^i c^isc male? Domnulu) : ce le sint piicatele
acestora? ^i ^ise Mihail : Ace^tia nu s'ati inchinat ic6neIor, d a&
ris de ele, ^i de biseric& n^atL g&ndit; ^i cum aA f&cut, a^ ^ platft
ifl
333
I B-bnpoci aHFjsa bto cb
lecTb. HTo AM rptxi ClTBOpH^n>
lecTb.
H peqe BHieH apxHCTpaTfl^^.
Cb lecTb Hse npHRjiaAu HMame
la 3.iaT0 CBOie h na cpedpo. Aa
3a TO Ha bIsKU MOfWTbCA.
H BHAi( zeHoy BHCAimo no
20j6u. I pasJii^bHUta 8>i!ra
icxosaxoy B3 ojcti len^ h
ojuxoy Tf*AO eiA.
B BlAfiBlinH npCTHIA B^Qpo.
CI aarjia hto lecTb siBHa ch
1T0 jiH rplixi leia.
H WTBtma apXHCTpaTHFT) H
pe^e. la lecTb rxe leze xo-
sane no (iJiiSbBiAia CBOta h
no coycliAOMTi nocjioymaiomH
< III
r:r*s; tsj 0ci> ejaXsisTO, xat to C>::cz6c'.ov xjtsD Tj:[i. y.ai
$ia tojto xc-
/i^rravi* xx't ziXiv eI^sv f, FIr;r,-'{a o/.Xcv av5"p(07:cv ; [i.
YaXa fasava,
xx isw-niTSv iF, Hx/OYta, uttoTo; Tva'. xai ti ts ajji.apTr,;Aa tcu;
xai c \\p-
>r!r:piTY;YO^ eIxsv x>rb; J^to c'.axcvc; xai o{ca7Xv o/xXoj; xai Tbv
iauTcv
t:^ 5v $5a7Xv, 5tal flr;arc'j5 ty;v ^jXap^A^iav xai c'.a tcjto
xcXaijTa'/ xai
T2>.: sISsv r, navr,'{a xai SfXy^^ ?; ifXXa ^a^ava xai po)Tr^j
ttsTc; Tva.,
xxi r' Tb i^ipTTf^jia tsu* xai c \\pxtT:paTY;Yo; T7:' auTb; Tva'.
ovxf/wTrr;; xa;
ir s-3z7xs t;v^ av^pwzsj;, cjC xa;/.vv XTva czsj sAcvav a'.
Ypa^aT; xai
:a T^jTo x9Xi(^Tat. Kal 6 \\p-/'.T:paTT,Yo; trV ((5; '\yzT{w},vi xai
'!; a>.-
c> Tsrsvo xa: 5tx/ imJY^t^.v XT lo zOpYsv ;;.r;av y.al 7xcT'.vbv
TzoXXd,
la: ^5v M Xi ^X^5o; dev2pTY;7v if OavoY'-^t w'ttcTsi Tva' tsjtc xai
t( Tb a{j.apTr<;j.a
ts*;::. atal z 'ApxtTTpoTYiYO^ eI^s* touts' ehoLi o\ YS/.i\'i^z\ czsj
Cv T(;i.r,7av
"z %-;Y^>.*.xbv T/fg*/^^ xai $'.a tcjto xsXii^ovTa'.*)) xai ttoXXsI
IlaTp'.apya' xai
TrpozoXrTK cTvat xjtoO ja*^*? ^*- ^^oXXol ao'.xoi ^a^.XsT^ xr^l
xcXa^IcvTai, xai
i
334
M8llHECKb\ lUlt K'A08 lipE-KSpATtl
lUH AXTiTB MSATC MSIIMM WMEHH
cn'AN08pAi{'i f\E oyNrM mii m
KSpA CAN^EAE (i^WJfi OyHrH. UJH
AHMKA A0p8 EpA AEPATif^ ^ HAp'A
AE (t)0K8. UJH h8 nSTE rp-AM
^OAAAIU A\HA0VA1|JE-HE. UJM HpE-
C())MTA c^ p8rb A8 A^A\ME&E8 CZ
c;y A^^'^^M^ ahaxrhae Awp. mit
Cb A^^'^EI^'^P'^ AHA\[Kn]A.A AWp.
UJM .f'rpEK'A HMIIE CHHT8 i\HEL)JE
UJH ME n'AKATE A0\. UIM eilCE
ApXarEA AHEt|IE CHMT8 1EA HE
h'aS 4''^k8t8 boe a8 a^^^hE0e8.
uiii a\s:at i\8 x^'^"t8 npt ca8-
;RHTopm R'kcEpEiMAWp8. rap'A AHH-
49. tp|x|hce ck8 aAr'RnAT8 ca8vhae
a8 a^^^he^eS. UJH eucE. npE-
CHTA K8A\ A8 (t)bK8T8 AIUA CW
AE ({)IIE. lUH ApZ C'A AEPA'^ AtlAX-
RA AWp. UIM 0HCE ApXAPEA RAR-
AA8 llpE-C(|)MTA\ C'A-HM Ap/T\T8
low CE AA8HHCK8 lipEWl^lM. UIM
B'AfS npE-C<|)MTA npEWl^TM CIKAH-
08pAltTM A^ OYNPH. UJM ([)0K8 EUJ'i/A
AMH KpEI|JET8A'A A0p8 lUI-M ApAE
Si vi(][u pre-curata i altte
multe munci: omeni sp&n^a-
ra(i de unghi^ i le cui^ s&n-
gele ditn uughi, i liniba lorn
era legata in par& de foc^i
^i nu pute gr&i: ^Doamnfa,
milula^te-ne!^ ^i pre-sfdEnta sa
rugft lu Dunme^eu s& sa dez-
lege liwbile lor, i s6 dezle-
garJl Ii;w6/'lla lor; ^i Intrebi:
(*iiio sintu ace^te ^i ce pftcate
au? ^i (}iv^ arhagheZ : ace^t^
siiitu ceta cc ii'au f&cntn
voe lu Dumne4eu^ ^i mutt
au liulitu pre slujitorii bese-
recilon^, lari din^'clnse seu
adapatu slugile lu Dumnezea.
i^i i^ise pre-sfflnta: com au
fficutu, a^a sa le fie ! ^i ari
sJl lega li?wba lor. i ^ise
arhaghe/: Bl, pre-sfrfnta,
sh'\\ aratu luo se muncesca
preo^ii. ^i vjI^u pre-sWiita pre-
o^ii sp&ii(][ura^ii de unghi, ^
focu eiia din cre^tetulft lorn
i-i arde. i intreba pre'-sfrfn-
ieail. ^i ^isc Miliail c&tril maica Domaulul: Sk mergem S2\ yedem ande
se muncesc preo^i!. ^i merserii, ;i ve^ura preo^U spiui^urat! de limbl
^i de degete, ^i dedesupt il ardea focul. 8i c}ise malca Damnulal:
ce aii &cut ace^tl prco^l? Miliail (}ise: ace^tia ati spurcat
liturghia,
fi le-aii c^ut f&rjimiturl priiitre dogete pe p&mint, ^i a^ se vor
munci to yecY. Si ve(}u malca Domnulul intr^alt loc un oni de-1 miUi-
ca. gadm& mai*e, cu aripl ^i cu nori capete ; cu do& capete era pre
ochi! lul, 6r& cu pati*u era pre gura luT, ;i cu trel capete il sugea
de (i^.
^i tntreb& maIca Domnulul: lar acestula ce stnt p&catele ? Mihail
(}ise:
cupi. Aa Toro piiAB ciqe
I pe^e ctan tfuA. Ao6pT,
(=AO(fp%) fibl (JbLflO lABKOy
Tovoj AA CA dbi He paaajii.
I peiie G Biei MHxaBJl^.
I leoie CTflia tfiie bHcr bhaI:-
.11 Be;iiRuxi> MoyK7>.
I pe^e CTau ki> nHfjioy
laiAbV-b A\ OOXOAIMT'. Ail Bl-
um BCA Ho;Kbi. B pe^ie Mr-
ui,ii.. RojAli xoDtemB (!.iiro-
^TkHfln. AA KSiAeMi-. H peie
naa hb noJioyBODib.
I o(!paTiniacA xepoyBHMH
I C^pa^iaMI. B. J. ftBTJIli H3-
KAoiDA CiroAaTkBoyH) bb no-
.1-iJB0DU>.
H tiuc o(!;iRKi> nrflbfli.. pnc-
ij-jtTtpTii no cptA* "^f**- "
'*jip>Be nEo I ajiaMeBb h opbl
virjv ^K Tbiv Syu diTiuv aOTfj^
xai Mi)pQ)Tf,(jv Tj xEyaptTW-
foTiv auTT,;
Xi tVKlV fltUTTi ^ffTlV M/] dita-
xpoaijLv; Ttov T!XTf]Ttwv (tiv
TtXTiffitijv n) xai (TUfApiXXouff*
[jiaya? ^pi? to TTstiTv TxavSaXa
xt 5ta T&UT9 O'iTw? xoXat|Tai.
xi iaoOffa yj zavayta ?xXa'j-
ffev TTtxpw; xi etirev xaXiv
fxaX. k) Tj'j T5V dfvS'paHrov i'va
xai XE-j-et 4 apy_iTTpiTr,Y5;-
axfjL-fjV , Trava-'la , o'jy ibiov-
xa? T; [jtsy*^*? xoXa^ei;.
xat stTTEv :?; -navai-ia" 4? eSfX-
s:r< T, Ilx'^rfia --jvaixa sssp EXp;jiT3 a::b Ta y.s^w xai sbti ti
TtcSapia, /at
ft;r.'; ;wr!a xai xatjxaiev rVrijv, /.ci Ipci^ssv i^ nava-;?a, ::s{a
sTvai -zxirr,,
m: r! TS x;jifTp;jii '^;: xai i 'Ap/isTp irr,-;; s'sev, naW; eTvat
-araJia
u: isv isi/.aTTS T15V -nn^v Ti;;, d>.Aa IsopvEJETs xai sti Tsiko
xsXaJIJfiTa'.-
u: ra).!v eT?ev ^ Oar^aYta JaXtjv 'j-jvaTxa Z'^'j r,T5v ; jj.e--''''"
^aiava xai
MZivrT.^i. 'i-i-a sTvai xai -d t; i|tipTi;i*a ti;;;" xai i
'Apy_iJTpiTi;Yo; emsw
M ii.-:; T-5K S'.axiv'.sz, xai !ev W^a tbv i-iipx ti;;, ajJ-i;
ETropvsJeTC xai >,i-
~t: zzTi -;tif, 5 ivSpa^ ijlsj Kara; tote d).6) Tbv M:t;j.'/,JE'., xa!
S'.a ts'jto xt-
tj;r:a'.ii Kai 3 'Af/;.Trp*r(JYs; e'ke, h::*; ipi^E'.;, IlavaYta ^w vi
i.::a-;w;Av;
* -:rTj jj JlriTfia, iicE? tb virtsv ;jipo;. Ka: irafsuS'ji;
Ixtvi^ss rb agia^t
" /ejsjS'-*':^ xai 5? TErpax^ne; a-f/EXXc. xai l^pav Ti;v Ilavavtav M;
Tb
"T-t* ;*ep;; EXEt Sks-j I3t*'*^ * Hipivs; rsTaftb; xai ixsyXa^sv itskt
?(inii,
i hr/'' xijiaTa wsiv i-^pta ^a-^awa, xai liEjiS'.^s tj'j; a;jJipTwXsb;
!xa
T'^Sii ifTi''-^' *i 3ixpu3v i^ Havavfa xa'. shi mrsici slvai tovtc!
xa! ti
- iiipj^i T5-j;; xa! i 'ApxiTTpiniYo; e'ttem- aytoi Eivat stisj
Kafa!*i-
<*'. 5::^ jsapa^l^fial^av, xai si xim;).;i isau e^"-^*^ ^^?'^ ^-i '>
V-"''
336
UJM j|^TpEE;!<^ np'k-c({)HTa iHHE|ta: cine sintu ace^te ^ ee
ciihts ANEipg mil IE rrAKATE AS p&cate auf&cuf? ^i ^se ir-
(|)hK8T. mil 0IICE ApX^r^A A1E-
ipe CAWT^ nonm he.a me-S ct;r-
tS[t] .^^HAiiMT'k .]^(|>pTkatSaSh
haghei!: Ace^te s&nta popii
cela ce-n stktnt tnaint^ In-
fricatului scaunulut lu Hs., in-
ckaSmsaoym [asj xc .^MAiiTA TA-iaitIa Tatalui nev&^uf, cindn
50. T'AASII MEK'AdST. [ K'AII^S ^pORE- ZFObeSCU tllipuZ lui Hs. ^ \
CK:>*) TpSnSA A8II X^- <"NTA tIEgiE WAMEMM A\%HK^-
^S-ll HEI|IE (|)EpT KS ApEnil mil
TpEH KAHETE mil KS i\OAW KA-
lUTE. mi-ll A\%HKA ,\E WKII, KS
AA TpEHAE ^\B r8>T; KS nAp;f\ A^
(|)U'kS. mil eiiCE apx'apea. aie-
ili-kj crhtS meteh'ih hea me-S
hethtS mil h'aS j|vi(EAEcS. mil
h'aS <|)'AKST Kh'A\ eiHE C(j>HTA
cinstita! singele lui, ^ nt
p&4itu, ce-u c&^ut fibime
g'osii ca stelele luminate; ^
de frica ace& cerlu^ s& tnil-
^4 suptu piicoorele loi Hs. $i
8a cutremura, Iar& ei n'oK is-
^elesu^ dereptu ace& se mim-
cescu a^a. j^i v&^n pre-sfMi
ne^te oameni m&nc&du-i ne^e
feri cu arepi ^i trei capete, fi
CH doao capete ^i-i mihici
de ochi, cu al trei\e de gs-
ra cu para de focu. $i (}ue
arhaglieZ: Ace^te s&ntncete-
^ii cela ce-u cetita ^i n'au itt-
^elesu, ^i n'au f&cuf cum ^
ce sfdbita evanghdie. J^iv^n
pr(J sfdnta nete oameni spin-
'^) Iimiulo ti'ii sci'is din gr^birC; ^pOEHTS.
ace^tia sint curturaril, car! slU cctit la evanghelic, ^ cuvintele Id!
Hii-
stos n'aii ascultat cum ii spus lacSr^T, si-I va m&nca gadina acdaio
vecT. i Yuri verju maica DomnuluX iin c&rturar muncindu-se, ^ $se:
dar acesta ce a gre^it V Acesta n'a spus cum esto scris in cirft
ci a spus alte mincluiiY, i asja se va munci in vedf. i .
M BiAtBimi CTaia h bi3-
Aiae. M pe^e ki apxHcipa-
Tiroy. KTO cl coyii (= coyib)
1T0 eojTB nrpliiiiijiH.
M pe^e apxicTpanri. ce
COJT& rme ize bi> ctojr) ho-
AtjK) M aaoTTpbHR) Be bi^ctb-
l)n HI AtBAOieCA JieSBTb.
uo M vbpTBi. Aa sa to th
M peve CTaia (taA. aa Amo
ITO 16 HbSeTb BICTBTB. qiO
ja CTBoprjii.
M pe^e Miizaijii. nocioy-
Mav HpcTBia. aqe bomoj sa-
ropBTUA XpaMBBB BB q6TB6pO.
I otfXAeTb M OTflb. 1 CbTOpBTIi
Be Mora BMTan. to throbu bo
natb rplixa.
B BBAt BB Apoysbuii UtClli
CTOJU OFHbBU. B BB BBXl MflO->
BkCTBO HapOAB. B UOJSb B
BBBi. Bsrapaxoy aa bbxi. b bii-
^0Ci apxBCTpBTBra Bpciaia....
^ Bse BOflOBi Be ^bioyrh
n BI BbCTBIOTb BMl. lerAB
^flXOAATb WT apKBO tfZBt. A'*^
roro paAi Moy^aTbCA.
B ojBBAi ciata apgbo ze-
itaBO. MaitE)oib OTpacjiB b
BkiBBie mejAmo (^sejitdBUB).
xal euJ&u^ Trapeonrj Ta )^e-
po'jfUpi xal xa crepa(pi(jL xal i^^-
yayov ttqv xeyaptT(0(JLevr,v W.
O'jTtxa^.
xal iSv ve^iXTQv Trjpo^ xal
v {jLo-ct> aurfj^ xXivapia (xXr^-
v4pta) wal ^Xoya Trjpi^ xal
xT xaTXtTO TrXf^^o^ dv-
tp&'j T xal yuvatxfiiv xal ttj-
ptvoi 8p4xovT^ iravw aOxwv
xal f Xo^ TTupo^ xaTiTp(OYv aO-
zo\)^ Tou; dtpiapTwXou; auavo)
Toiv xXivaptcov (tov xXtvaptov).
xal tSoucra aOtou^ /; rava-
yta S-EOTOxo; dvjTva5v xal
9 M
i7:v t( t*^ auLapTT^pia auxtov;
xal tT:V 6 dpytJTpatTQYo;-
o'jTOt {jIv ol t6v op^pov T?i(;
iyta^ xuptaxf.^ xoitxwvTai cIxjeI
vExpol xal Sia toOto o'jt(o^ xo-
Xa^ovtai.
xal t7:v /) Travayta* ^av ti^;
yj 2'jvaTat ^j'cpJ&f^vai ti rotr^Tfit;
xal t7:v* axo'jaov, zavayta,
T:pl lo^JiCf'j. av Tivo^ ^$atj;t
6 01X04 ^x Teaaapwv yovicov
a'jToO xal oO SOvaTat EyEpS^r^vat,
yi (rjyywpr^aiv;
xal iOV i(; exEpov to^ov
'r ir> SiJsyv eXeT;{A97Jva4 ?; Tob; Trrw/cb;, xXXi Tpwycuv xal tzivsjv
wcav
a iij^ Jwr xa: cl oSixc'. 3*5iX^, xal xp'.Tx^s;, xa! oAC. cl a^c.SeT^
8jo'
**?>cjnr i|uip?{r/ Jill rrTzaivr,^ xal xaXovpta??, xal 5'a tovto xcXa!
^o*/Ta'.- xal
336
UJM J|^TpEE;!<^ np'k-C(()HTa 1HHE
ciihtS a^ei|je mil he hzkate aS
(|)hK8T. mil 0HCE ApXAFfA A1E-
i(jE cxhtS noniH hea me-S ct;r-
t8[t] ^hahmtIs J|V(()PTKATSa8H
CKASM8A0Yr [as] xc ^hahta ta-
50. T2A8H M6%0ST. [ K%IIA8 ^pORE-
cKo*) rpSnSA a8h x'c. mi ^mh-
cthtSa cimgEAE ASM mH iraS
nacTrS me-S kxsSt (j^aphME
goes KA CTEAEAE ASMIIMATE. mil
AE <|)pHK A ANET HEpiOA Cifx JjVHAA-
i(;!<^ csnrs nmioApEAE asm x^
mM C;!<^ KSTpEMSpA. tAp^ EH H^a[S]
JIVL^EAECS. AEPEHTS A1E;!>^ CE A^SH-
ieckS AmA. mn R208 npE-
C(t>NTA IIEIJIE WAMEHM M%HK%-
^S-M ME1|JE (|)E|)T K8 ApEMM mH
TpEM KAHETE mH K8 fi^OXVC KA-
HETE. mi-H MZHKA /\E WKM, KS
AA rpEHAE AE rh>T; K8 HApiYx ^E
(()WK8. mn 0HCE ApXAPEA. A1E-
HJ-k] CXHTS HETEl|IH ^EA ^E-8
NETHT8 mH h'a8 JjVljEAECS. mU
m'aS (|)XK8T KSA\ eHME C(j)HTA
ta : cine sintu ace^te i ee
pJlcate au f^cu^ ? ^i ^e ar-
hagheZ: Ace^te s&nta popii
cela ce-u status tnaint6 tn-
fricatului scaunului la Hs.,tn-
aitla Tatalui neva^uf, c&ndo
zrobescu trupuZ lui Hs. ^
ci;estitaZ singele lai, ^i n'ati
p&^itu, ce-u c&^nt ftr&me
g'osu ca stelele laminate; ^
de frica ace& cevbil s& tnal-
\k suptu piidoarele lai Hs. ^
8d cutremura, tar& e> vlou in-
^elesu, dereptu ace& se mim-
cesca aa. I^i v&^u pre-sfiinte
ne^te oameni m&nc&da-i ne^te
feri cu arepi ^i firei capete, ^
cu doao capete i-i minca
de ochi, cu al ft-eile de gu-
ra cu pari de focu. i ^
arhaghei : Ace^te sintu cete-
^ii cela ce-u cetitu iji n'au In-
^elesu, i n'au f&cui cum ^
ce sfdnta evanghdie. ^ivi^u
pr6 sfdEnta ne^te oameni spin-
') luaiute era scris din gr^bire.- ^pOEHTS.
ace^tia sint carturaril, cari ati cetit la evanghclic, i cuvintele lu!
Hri-
stos n'ati ascultat cum a spus lac^r^t, si-i va m^ncagadina acelain
vecl. i Ifari vecju malca Domnulul iin ciirturar muncindu-se, i 4^^-
dar acesta ce a gre^it? Acesta n'a spus cum esto scris in c^l
ci a spus alte minclunY, ^i a^a se va munci in vect. i cjise Miliail:
sit mergom, malca Domnului, unde se .muncesc frazil apostolilor. i
e^i intr alt loc, i vS^ii maica Domnulu! mul^ime de omenl, ^i-i man-
33C
U BBpnUllC BtTBHIA TOFO. HMii-
lAme ojAu se^i-bsBbi. h 6/\mo
Toy BICAmHX'B NHOSbCTBO.
Moysb K nem 3a lasuRU.
fl BHA^BmH CTaiA flpoub-
3C^. r Bi>npocH MflxaEyia kto
CH cojTb. HTO ;iH cirpfiuie-
HHie HXl.
H peqe apxHCTpaTHrii. ce
cojTii imeBeTbflHnH cbBay^bBH-
HE. fl leze pas^iojqHma 6paTa
WT ($pa[Ta] fl Moyzt* wt seHT
CBOHXT>.
H peve Mflxafljii. nocjioy-
man npcTaiA. a^ th asb CKa-
JCIO CHXb. aiUC RTO XOTA-
me SpCTHTHCA. i;iH nOROIATflCA
rp'IiXb CBOHXb. TO Tfl pasrjiaxs
(:=pa3rjiarojiax8) h ho uooyqa-
xoy cnceBnro. a^* tofo pa^fl
TEKO Ci9^ MOyiaTb CA (rzCbA*)
na BtBu.
H bhaI) cTBtA Ba Apoy-
sisiMb M-tiCTii BiCA^a Moysa
8a MeTBepo. sa bca BpatA ho-
ThTEE lero. icxosame spbBb
B6JUiufl s-h^o. H lasbiKb lero
BAsamecA wt n;iaMei!6 OTHbHa-
TO. K He Mosame Bb3Ai>xHoy-
TH HH peiuH. rfl noMH^ioyfl ma.
fl BflA^iBbmH lero npcTaia
tfi(A H BbCHiiaKacA. fl peqe rfl
BOitffljioyfl .r. fl CTBopfl M;iTBoy.
Txauvta 7:6piva xal in tjzol
Yuvaixwv xal ^xatovio. xatY;pa)-
' X t
vr^fjv* r, TTavayta tov ap/iorp a-
Tr^'fov Tiv^ elo-lv outoi xal t(
TO auLapTT^fxa aOxcov;
xal 17:V OUTOt fitaiV, OtTlV(;
Toi 7:pe [ji*rj 7rYip6-
U.VOl (^'irrjip6(JLV0l) St t-
a-lsvGVTai Iv Tr. ixxXro-ia toO
r^ '
^00 xal cia toOto oOtw:; xg-
AaJ^ovxai. ,
xal iOv /) ravayta 6r/-
opov Ttor^pov xal ^xp(jL0VT0 ::*
auTtu ^{kf^^o(; dvSpcov xal y'-^-
1
^ f
vaixcov x T^^^ y^^^^^i^-
xal iSoOo-a rj iravayta 6a-
xyjdtv xal i7:v ti to aaao-
rr^aa auTtov;
* <
xal shzzv apyioTpaTT^YO;;'
oJiToi icrlv jiXac-^r^uLot, xaTa-
AaAoi, ^TTtopxoi xal oiTiv^ ^7/^"
^r^GOLV aOX^ov diio d6X^oO.
xal i'i:v y; Travayta* xal irco;
tv ouvaTov dOX(pi(; airo a-
0X^oO y wpia"3Y)vai ;
xal i7:v 6 dpyiorpaTT^yo^;*
axoudov, -iiavayta, 7:pl toutou*
ioLV Ti^ aito ISvou; t^XJS'ev ^aTrrt-
jSvot tcvty; xal v. to a[;-apTY;;jLi ty;;, xal b Wp/'.TTsiT^Yo; eirsv
uauTY; v;tc
xaXcYptJc xal 8v e^uXaJs ty;v i:ap3'v{av rr<; aXXa srcpvs'jcTC
y.pj^io); y.al c'.a
^WTO xsXiJsTa'/n xal tto/^iv jTcr^Yev i^ Ilr^aYia ei; aAAcv tczsv, xal
r,Tov exeT
OTa{*fc; ^AS'j'x; xal r/.STeivc; 'tcau, 6 Ay6;jlvc; Tap-rape; xal
y;tov iv.v. TzAijirs;
338
EvrAiE. luii BX8 iipE-c({>HT.\ ME- 1 r^ura^ii, ^i tn^i'eba pre arha-
i|iE WAMEMM cnRH^SpALtTii. luii gheli Cine sintii acete? Si
.^iTpEEM npi; ApX^rEA NiiiiECMHT8idi.se arhaglie^: Ace^te sinata
AHEIJJE. IIIH 01ICC ApXAPEA A^EIJJE CCia CC-U tnV&^A< piV? alft^l,
chh%t8 NEiA 1E-8 jjVBAMjAT iipis larH in^i^i por&uca la Hs-
Aiv:&i^TH, rAp'A ^uiMiuT riop'AHKA n'aw pa()itA, dereptu ac^asa^
a8 x^ "'^^^' M-AeHTA. A^P^"T^' inuiicescu. f^i ^\se arhaghef -
InbWmu, pre-sf(nt&, de yerti
tun s& muiicescu c&lug&rii. ^i
merse, ^i \&^\\ m&ncftndu'i
verniii neadurmi^, i intrebft
pre- sf ant a: Ce pftcate aufii-
^TpEM npE-C(()HTA HE RKKATE CWt? ^l (^ISC QThSighel I S&ntQ
a8 (();rk8t. mil eiicE apxapea. i ce!a ce-ii purtatu pre p&m&Dtu
C'ANT8 MEIA HE-S n8pTAT8 lipE
\^B^ CJh .V\8H1ECK8. UJM eHCE
ApXAFEA j|vba;v;a/\8 np'k-Ci|)HT;; p^B
RE0M low C'A A\8N1ECK8 KRAHP^-
52. P'lH. niM A/\Ep
CE UJM B&08 m;^h-
k;y;ha8-h repmTm heaaSpmhl^m. ujm
n%A/\%HTS WEPA08 J^^EpECKS llIM
obra(|u ingerescn ^i aptwto-
loscu, pa^riiar^ii slavitii ?i
AncAtcK8. PATpMrnpiuiM. CA/RBM- j slujitorii ceriului, s'au au^i
t(IM, UIH CA8;KMT0pTM HEpiOASM,
C\\8 A80MT8. Mill n'a8 (|)hKST8
K8A/\8-M J|VVEpEl)IE lUM AnCAEl}lE.
i n'au ficutu ciimu-i inge-
re^tc i apostole^te. dereptn
ace sa muncescu. l^i y&^n pre-
ca vermi! eel neadormi^T, tji (Jise maica Domnulul : dar ace!a ce ri
greitV i fjise Miliail : acetia sint patriarliiT, cai-i s'aii purtat
ca a-
postoliT, ^i in cinul lor nu s'aG cliemat prcott pc primint, i naU
purtat cinurilc lor al caiugario! |V|, j^i att fiicut cum n'a fost la
legea
lor, pcntru acela atja so vor inunci in vcci. i era \^\i inaTca Doffl-
nulul intr'alt loc muicr! niulte, 5^1 lo manca vicrmi! ce! neadormi^i
ffi le e^Ia vapae din gurt, jji strigaii: milucsce-ne, maYca DomnuluV
ca ne muncim ma! reil decat tote sufletele! i plause matca Dom-
nnlut c^tn\ Mihail i'l intreM: dar acestora ce le sint p&cateleV B
341
M npiAO Kb Hiei aHTJii>.
use o^jiEAame uoyicaiiiE. ot-
MoyseBi TOMoy.
1 BinpocH npcTam rto ci
^iiAM C110 Moysoy.
I pene EBr^ii eh iecTi> h-
ROflaTtt'b H I^pBBI uoysBTe.ib.
H Be TBppA BO^IA tfoZBm. H^
AE npoABiame CfiCoyAbi HMf>>
HHie upsBBoie H r;ime use
iipsBB patfoTaiexb. to wr iipsBe
mraieTbCA. h tofo pa^B Moy-
liiTbCA e^e.
u peqe upcTatA n\Ko se lecxb
eiiTBopEJii raKo a npBieM;iieTb.
M naKu lOMoy aarjiTi chB^Asn
leaioy msuKTi.
I peqe apxierpaTBn.. uo-
MAH rcse. Aa th noxaxro. KivVh
Moynatb BiepcB.
H RBAt HOIlbl BBCAma. WT
Kpav floriiTBB Bcxosame ufbl
urr TiiMeve BXb h ona^iieiue ia.
I BiAftBimi npecTaia k pe^e.
KTO CI coy[Tb] qto jib cirpli-
menie ixti.
M peqe MBxaBji'ii. ce coyib
jiHToyprBi C;ioyjuiTleJiB. b npe-
GTOiame upecTo;ioy tfsBio. b
AOCtOIBB CA TBOpATIie. A& ICF-
oiav.
^>
irpcoTTOv )cp(xa{jivov ^x Twv 7:0-
dwv, xai ix twv 6vjytov auTOu
l&rjpyfiTO alua cr^oSpto:; xal ix
rr;; y^*^^^^ auToO Tnip xal
oux r^SuvaTo sJirfiTv xupt, Iki-
TTOV U..
\
xai Ttoir^^ja; u/r,v y, 7:a-
vayta.
xal fhjfjvt rh^i YAcoo-Tav arjToO.
xai rjccoTr^a-tv y; Travayia tov
apyG-TpaTr,Y^''* *'-^ ^'^'^^'' outo;
xai T ri iaacrraa aO-roO;
iAivo; c'JTo; i ycov Taurr^v
TTV TiuLtoctav:
xai cIt:v apyiTTpaTr^YOC*
OUTO; STTIV 01X0VG[J10^ TPj^ X-
xXr^fftac;, xai STpcoyfi xa rpay-
aaTa rrjc ^xxXr^ata^ xai ihtyev.
6 oouX'jcov vaiv x toO vaoO
Tpa^'iQ(jTaf xai 6ia toOto oOtcoc
xoXa^Tai.
xai siTTEv r^ TzavaYia- w;
3^-^ 'w; aptapTWAou; japa'/ra /iX'.a^ac spYial;. xal oCv ijwvar. v3e
ei::ciiv
ti x;6pte iXcTiTCv xal 0'. drf/eXo'. 5::o'j e^jXa^/av T3t; xcXajsic.
'iiav s'^sv -niv
flavaytr/ icv, wXaipe xeyr.r.T(ii;x; Bsotcxc ::apirvt. /a^p^i;
xal tj Mi/aYjX
'-^PX*^P*^1f^ xal TcopaaTOTa toO BeoO yjiJLcoro %al i, llavafia si'?:C*
w/aipcTS
'1
342
HECK8. ujH ^\\u ApxAPEA iiAc/v^ ; Pas&, pre-sfdfiitir}^ de ve^i nnde
m8h^ECk8 i|)zp A^ H8M%p8 h;!<^-
POA^E n%K;!<^TOmH. UJH MEpC% UJH
B%e8 NhpOA^E Er>^pKAl(ll lllll M8*
EpH. IIJM P'AS A^ ^^'^^l^^ UIM riA
PA^ CUIMA ,\M.f EH. UIH Ap^E lUH
npE (|k\i^a n:&A\%NTSA8H. iuh a:&-
Kp;^A\A<; npE-C(pMTA. UIH dHCE
MHHE CHHT8 AHECrk IIJH ^E ri'A-
KATE A8. UIH eUCE ApXAPEA. A-
55. HEijJE ch!chht8 (sic) cbethhmTh
UJH X^'^>*1*^P***- >^l< WK'Ap;f^TOpiH.
UIH KAEBETHTOp'lH. UJH CB'AAHTO-
piH. IUH K8 KAEBETEAE CAAE A8
CnApT8 KACE. UJH COI^H ^^ ^^H"
A8 A""'^P^"'^^ ^^^^ CUAPT8
riOCT8pHAE. UJH REI(HBTh. UIH CK8A\-
niH. IUH MEA\HA0CTHB'IH. UIH gio-
Sil munccscu f&r de num&ru
n&roade p&clito^i. ^i mersk,
^i v&(|u n&roade^ b^rba^i ^
mum, ^i r&u de focu ^i pa-
ra e^ila diiir ei, e ai-de ^i
pre fa^a p&miiutului ; ^i li-
crama pre-sfanta ^i ^ise : Cine
sintu acest6 i ce p&cate an?
^i ^ise arliaghe2 : Acete sintu
sveAiicii i liulitorii i ocirii-
torii i clevetrtorii ^i svidi-
torii, i^i cu clevetele sale
ail spartu case, i sofi de
sot-i au desp&r^itUy ^'au spaitn
posturile; i be^i\ii, ^ scompii
i iiemilostivii ; ^i gtudecii.
jji epescupii, i patnar^ii: ^
iup5.ra(ii cela ce ifaii facul
AEHiH. UJH EnHCK8mH. mil MA- voea lu Hs.; i curvarii, i
car! n^aii vrut s& faca vola lul Dumne^eti, sail sS.racul sail bogatul
sail Kubitorul de argint i care n'a vrut sa facS. rails. i tpi r^a-
Bu. leAHfla se 6h rMsa kt>
o[= Oy. KTO] CL leCTL
dtAbHUH ^jIBK'b. laKO H6 IVIO-
XeTb WTAltXHOyTH WT 3MHIA CCFO.
H peqe apxHcipaTHri. cl
lectb Tse h[s6] ctum rniru
(=KHHrbi) npoiiHTame h eya-
r;iiia caMii ne ^oe;ioymniiie.
MOAfL oyqame a caMii ho tbo-
pAine BOJiiA (>sHtA. (>;ioyAiMb
H BCliMb (>03aK0HllC:>IL.
I peqe apxHeTpaTHn* ch;im
FHil. noHAH iipecTaA a^* th
nOKESR) KAO CA MOyqHTL
qsHi anrjibCKUH i anc;ibGKuiH.
H oyBHAli CTaA i&i>[a1) ^e-
xaxoy Ha n;iaM6HH orneHeML.
H HAnme hxi> qepBb neycbiiiaii.
n peqe CTaiA. Kto cir cyib.
H OTBtma MHxaE7i7>. Ch
7roir^(jv, ytYf^^f^TM (yt'^Y^^^r^^'
xai zaXtv ocraVTv 6 i'v-
YAo; tt;v yAcoo-^av auToO.
xal Ai-^ti a'jTYi 6 ioyiTzpoL-
rr^yoc 00fo. TiavaYta, xal 0-
ipTj;.
xal i^f/^i''^ xal i5v Xl
upEO-puTEpo'jj; xp(jia[j(.vou;, xal
x Tcov iixoaiv ivuy wv aOToO
TTjp ^^ipyTO xal xaTxatv aO-
xal iioOo-a /; iiavaYta r^po)-
Tc^^v^ Tov ipyifr:piTr{^{0''j xal
AYi' Tty; lo'lv o'jToi, xal t(
TO iixizzraoi aOTcov;
xal ci7:v i acyiTTparrvo;'
oOtOI ItIv 01 iCt^ 01 TCO OO-
3ooj iroovtu 7:ao'.'7TauLvoi toO
1 I
iopa-ro'j rrarcoc, xal ot iixi-
?
t
T
Aii,ov TO Tcofjia xat to aifxa
ToO x'jpto'j YjjjLwv Ir^aoO \pi-
7ToO H'r:'jTOv ol aaT0c xdcTco
xal oo3po; ^povo:: toO 0-
a-TTOTO'j c(7aAUT0 xal TO 'ji:o-
/ >
TTOitov TO'j Tcorripo^ TptjL xai
a'jTol oOx TJvr;xo*jo"av xal oia
toOto o'jt(o; xoAatovTai.
xjtl 7U 5"r*-5'. ".Vf^iXc. xi AS'.Tw'jpYcl TSJ JioO /.al t)sj
y;jJL(ov /.a* s: a'v-
YcAOt svKsv uTiiJLSi^ 0v 95)o'a;i.iV. Ilavavia ;jlsj. zpb; ij, xal
irj zw; y;X5c
rpbc '^,JUt;; xal eT-^tsv ct 5"f;A5'. -b K6p' i>.iY;7sv Tpic
^spai; xal 7:apjrl;
:mk>5v -^ ^cuprcuva tsj zoTay.oO, xal ippa^nr^jav Ta xJjxaTa xal
s^avr^jav z\
i^AopnoXdl' xal ipto'. xal t{ to i\i.0LpTf,\J.x
Hi
m *
tpHApUIIH. lUH J|Vn2pj^l^TH HEIA HE
KSpBAplH. Ulll lOEHTOpTH ^l Ap-
VHHT8. UJH 1EA 1E-8 K^MH^-
pAT8 MApX<r&in&b&, necura^ii="" au4i="" pre-cu="" rata="" l&cr&md=""
o="" yai="" voi="" p&c&to^ilor="" (jii^e="" arhagbe="" ascu/t=""
sc^ntd="" tnc="" n="" a^v&^u="" mun="" ca="" cela="" mare="" ^\se=""
sfduta="" bl="" mihaile="" glu="" dec&torlu="" s="" vedemu=""
muncile="" cele="" marile="" i="" sosirft="" herovi="" mix="" ^=""
s&rafimii="" pa^u="" sute="" de="" ingerii="" ^i="" r&dicar="" pre=""
prc="" cinstita="" a="" lu="" hs="" ma/ca="" 91="" dus&r4="" in-a-
st&nga="" ;="" i^i="" t=""><}u acolo und r&u de focu ^i
tntunerec mare, i vter&mii
neadarmi^f i^^i smoaU cloco-
tindu ca focuZ spr'iii^ii, ^i ca
mare sfr&r&ila. ^i era acii
n&roade i s^rigare, ^i se a-
)up'.3V T^iAwv lt;70Jv Xp'.rrbv, y,al 3Xa Ta s^^/r^ Ta dtztcra- xai
exsTvc. Sroi
^ap^xaxs'jojv av3puw:5j; y.r. azoi'atvcjv, xr. y-jvar/.s; 5-5u
Z'/fYcur.v tx ::aiStx
Tou? xr. ?3t ^{/vouv xal [/.avTiJS'jJi xal j;.xy6cj71- > y.xl f,
llavxyia eIttc uxx^iiK
exa(iLVCv r|3p5V y.r. rriXiv ^p/'.5v 5 rjpivs; ::cTa|j.:; xai exa|
j.v Tit yj;xr;i
Tou w? xal i:pd>Ta' xal o 'Ap/'.rrpi-nQYc; 6i7:v kcttsic; J^a/wSf^ ei;
tcStt^v t^v
xfXaoiv, Jlv '^'^%vit\ ttXscv aXX5{;j.5V5, aX/.:vAcvcv ei; tsu;
ijj.apT(i)X5-j;, cTi
TTflivTOTe fx^uffi TTjV y.6Xa7iv. Ka? i^ navay^a sIttcv ((3;
u::aY()iXv xai ; aX-
345
CTih. mme otfpasi aHTJiCKi so-
cflTi II aaocTOjii>ciui ea 30m*
,11, BftmaiDmH(c^) naxpiapxi
I eiUOH CiaBBUI IMBHU. g MO-
MIOLJ (^MrOCJlOBKTH OTI^bl CBfl-
rii. BO fla B6($6CB Be SBamacH
aBTiM. Be coTBopBma 60 iako
(to aiFJibCBia b anCjuCBia 0-
6paai HOCHma. Aa Toro pa^B
TBBo siyqaTbCB.
H BHAt npciaB zeBU bb-
cama aa bcb rfbriB. b n^a-
aeiB Bcxosame bsi yen Bx-b
B oBBjiinne bob. b suIb bc-
XOSaffle B3l B^BMeBB TOTO.
I nputnaxoy ki> bbmii. b
MnUxy. r4arojui(Bi)me. bomb-
jyare hbc^. bko mu e^BBU
iiyqiMCX Baqe Bc1^x^ Myxi.
H peqe CBflTaa npociiesBB-
MBCB. ?To ecTb corptmeaie
TtXl.
H pe^e apxBCTpaiBrT*. To
cjTb oona^bB Bxe booor'b cbo^
Bxi Be no9bToma. b bo ciuepTB
Bxi BAoma a >iysk. ^a Toro
pajui MyqaTbCB.
H VMAii APF^^ seBbj BO
era .lezama. b pas^B^BUJi
H pe^e CBBTaB. %o corpt-
KBie Hxi.
H oTBtoia MBxaB;iT>. To
cyn M0HacTi4pA qepBBi\u. Bse
Tcjtca CBOB opoAama aa 6AJA^.
ia Toro paAB saIj ^lyqaioi.
H pe^e apxBCTpaTBTii. IIo-
iB BpecBBTajr. u BOKasy tb
at (Ctl) MyUTl MBOSeCTBO
rptBbBin.
H BBAt CBBTBH p^By OF-
Xal t?V l^ ^TCpOV TOTTOV
av^pwTTov xal J^rjpiov irrepwriv
^yovtd TpT^ x9aXac; w; ^Xo^a
-nupo;- al [kh 660 x^aXai i:pi^
Tou; i^S'aXjxou; aOtov xal f^
TpiTT, xfi^aX/; irpi^ ti rcoua
auTOu.
xal Tipwrrio-Ev r; itavayia t6v
ipy iTcparr^yov. Tt toOto, Sti ob
SuvaTai Ti; l$XTJ5'ai aOtiv
OLT.b ToO ^paxovTo;;
xal Xsyei 6 apytaTparr^yo;*
o'JTO^ iorlv avaYvcooTT^?, Sort;
tiv Xaov ^8(8a^
TO ay^fiXixiv (ly/jpia ^opoOvT^,
xal Ota toOto oOtco^ xoXalJov-
xal i6v Y'-'"'*^''-*^ xp(JLa-
alva^ x TOiv ovOycov aOxoiv.
xal J&Tjpta xaxETpcoyav aOTa^.
xal o-Tr^a^^o'jo-ai i^co^jv eXcy;-
7aT v;u.a^, 2ti t,jjlTj; aovai
; 0(JLii; fxovr, '1 xoXa^6u.^a 'J7:^p
TiavTa; TOU(; y^tjxriavo'j;.
346
kH.\ cnp'HNUJiM. lUH KA .wApE, fuiida p&c&to^ii 1 nu pute a-
57. c(|)ph^pxiu. uiH EpA A^im Hx- ce *milue.^te-iie Doamne. gu-
pWA^E lijit cTp'irApE. UJH CE A- dcc&torlu (1ircptu^,9i-f miiica
M
<ngar& ka="" riepmlm="" heaa8paiimm="" i="" (]\scv="" doamne=""
milostive="" ckpxujka="" ^="" bhss="" tiliilu="" tatilui="" ii=""
vi^ntu="" pr="" nhkmtouutm="" ahh="" msmka="" uim="" \="" lumiiui=""
deiii="" vecu="" ,="" ce="" acun="" ctphpap="" taac="" uih=""
eiicepa="" j="" vecieiiiu="" tine="" roc^etoare="" awaa\he=""
a\haoctmbc="" (|)iioaa="" ta="" uului="" !="" ^i="" s^rigar="" to^i=""
inge="" taa8ii="" h="" am="" ba08t8="" aoymmhiy="" hi="" cu="" glas=""
i="" 13ucui*a-te="" pre="" ae="" bek8="" he="" ak8a="" beaea\8="" tm=""
blrtr/05/ovita="" roditoare="" dom="" nepoattoapeaomh8a8h.iijiictpu=""
nulu="" pui="" ure="" fecluri^e="" bic="" papx="" touh="" .i^yepm=""
paac="" k8="" ciira-tc="" lumiiia="" nestinsa="" b="" k8p;\^-te=""
iipe-kacaobiim="" poam="" cunvte="" ^i="" tu="" arhaghele="" mi=""
toape="" a=""><5'^^m8aovh. n8p8pE (|)e- liaile. r^gJltoiIulft dereptu
su-
HwpimE. K8K8p;R-TE ASMHMrY^ M- tietcle tutiiroru! l^i v4(|ari
58. CTHHc;^\. K8jK8p'A-TE iJJM t8 Ap- pacato^li ^i jaliiir&; sji vdifu
XAPEAE MHXAHAE. p8rATopioAK AE- 1 pr^i-cinstita jelanila fngenloru
pERTS c8(j>AETEAE TST8pop8. tiiM pri/itru pacatojjii, ^i l&crimi;
Aov t5::ov /.at CTav 'jzf^^'xf r/.il y;tsv 5X(.) Xiyz/a'. TrJ^cva*.;*
y^ stX^*' k?*"
;Aav |j(.YaXrT. Ti; i^'sJ^'
347
K). H BHAl^Bie pi[)KH TOH
orHb TOKymE. fl noff^a
3eM4IO. H nOCpOAls BO^Hbl
MHOSeCTBO rp-bmbEHKii.
BHAliBinH 6u,f[ npocjiesHCH
iqe. %o ecTb corptmeBie
Qqe apxHCTpaTHn>. To cyib
HHsiu H A]D6oAiEJH!bi Taxio.
noc;iyina(ma) h o lai. qxo
LHin TTb. CBaABBI^H. H BJIO-
EUfi. Hse qysie BHBbi y-
kxy h;ih ypoHxy. Hse dpean
3eTaflH AOSHAaEOTb. Hse
b TpyAM qyKH H Ma(ji)-
1 H pa3;iyqaioTb ^bHHH^bI.
UOCTEBH KBilSH. eDHCKOBH
TpiapcE. E iiapE. EBce se
3pflnia Bo;i tfoxiff. cpe6-
)6niii. flxe jiflxBy ei>u[OTb.
LKOHbflEI^E.
ibimaBine to npcxaa 6iia
AesBCJi H peqe. ;ih)tI
IBEROM^.
peqe Ko apxECTpaTEry.
Ko corptmaiDniEDi:b (Atnh
ihiAo) A2L6hL CH se paxajiii.
peqe K^ Befi Msxa-
IIoqTO CR nyiaqeniE. cb;i-
fltCE JIE BEAi^^a Be;iEKi>
peqe npecBaxaJK^. eoboae
Aa BESIO bca MOyKU.
peqe kii eioe MExaE.4^.
^ xoiueniE tf;iAaTbflaKi a^
OMli fla Bl^CTOK'b AE. EAE
anaA^. e;ie b^ paE. aa
AE EAE fla ;ihBO. EAC
loyTb Be;iEKbirA MoyKbi.
peqe npciaK^ ESEAf^M-b
itBoy cipafloy....
xpuaev xal ciTrev Tt t6 atxap-
t _ M
TY](JLa auTiov;
xal AYt 6 dpy lOTparriYo^' au-
Tai eJaiv Trpea^uTepto'o'ai (Tcpea-
PuTepr^o-aai;), aiTivcc; tou^ Trpeo--
puTspouc; auTwv oux Ti[Jt.r|(Tav,
dXXa xal (/.exa 5avaT0v Xa-
^ov dvSpa^, xal 8td toOto oOtco^;
xoXa^ovxai.
xal elSev tov auTOv Tpoirov
apy tStaxovto-o-av, xal J&Yipiov 8t-
x^aXov xaTTpojYv Tou:; (xaa-
j&ou^ auT^^.
xal I8V TpOV TOTCOV y^"
vaTxa^ xp[Jia(jLva!; 1^ Ti Tcup,
xal 3'Yipta xaTlTpioyav auiac.
xal r^p(s)T^^ok8. ujh toti cela ce n'an cre^nt in
CE M8HHECK8 ^Tp'j|(cs ^RHAOBiH. , Tuta/ ^i III Filii^ ^i Dtfim/
59. MEiA ^E-8 pacTHPHiT I npt i\os\' , sfrTiitu ; Jji s'au lepadi^ de
H8AK HOCTpH ic x^* ^^ 'v^^H^i ciiistita vnice ^i de sfdEntn/
^EA ME H'A8 KpE68T. .^ TAT,YA botedu/, ^\ ail f&cu/ curtvib
ujh j|v 4)Tioa iuh ax^'^ c(|)nt8. cu cun)ati*a-sa ^i vecinn se
UJH c'a8 aera^^aat ,\b hhhcthta i^i cu apropele seu, ^i oiri*
Kp8iE mil AE c(|)ht8a KOTeeSA. vitorii, ^i tiil&harii , ^i-u ne-
uiH a8 4)xs"v; y.al Ta: x>5pa;. /,al c^s*. i;::oS'a{vojv
dcfxetocviifcst i
$kv aYaTn;5av Ty;v $'.y.3tt57>/r,v, y.al 27c oev IXewv tcj; Trrw/cu^
xal TOi;?!-
vo'j; y.al c'.a touts y.cXa^ovTa-.. Kxi r, llavav'a ?:: uvi s-
jvic</ngar&></r&in&b&,> vtal ei^rev r^ llavaYa -zxj-zx Tcjab; t^v AflP*
rrpinQYCV 6 ^^ 'ApxtTrpirr^Yo; ?'::v v/T;. llavrf^a ;xy^, srav Tbv
^4px*^
' V iC9toO[iiev t)|i.vov avo(^^po;/.v xa^. $ta tou; ap.apT(dXou^ ina
90pak ^
S49
1 cju)BO peKin HpecTibi i
<>($paTimac4^ xhpoBiMH h ce-
pa^IMI. H .y. MVA-h. H3Be-
Aoma npcToyio. wt btiCtoki na
Ai^BOjio CTpaaoy.
.... 6MZh pbBu Toia 6jKme
Tbva Mpa^bfla. h Toy yiesame
BdOSbCTBO MOySb I SOfll. H
uoRoraxoy iako bi KOibJiii. u
laKO HOpbCBUIA BMBU I o6-
pajuiR)TbCA HaAi rpliiakflBBU.
Aa eTAa Bi;iflbi Bicxozaxoy
M norpoyxaxs rphmbfliKu tu-
CAQB) ;iaKMi>. H Be MoxaxSTb
penifl. BOMBjioyK bu upaBbAb-
BUK coyABH. lAAAme se ia
HbpBb fleoycunaiA b CRpbacbTi
H BiAbBime npcToyio aar^in
cTp^r^mai [Bx-b] BisbUBBia bcb
leAHflibMi oycTbi r;iK)n(e cib
CTb CTb 16CB6e. I TbI 6^6
6A^otAOBU^^ ta b cna 6xbia
poAiBimaro ta (=ca) wt tc-
6e. laKo 60 WT BliKa ae bbaI>-
XOVb CBliTR. B A^Bb BBABMb
* CBtrb Tetfe paAB 6iie. b na-
BU Biainama bcb eABBbMb
rjiacbaib riiEDQe. paAoyacA 6aT'
Aanaaia iiifl. paAoyacA npo-
esiiQeHiie Bt^bBaro catTa. pa-
AOyiCA B Thl apxflCTpaTBSO
- Hixas^e. mojiaca BAjwli aa
= ibCb Mipi. MU tfo BBAIM-b
- ipliiDUiuia MoyMama iac a . b at jio
- - X BiAtoi^mi (ti^A aarjiu
enptfuu oyaujiu rpibmbBBKi
^tLf^. I BMnjiasacA npciaia.
f '
xal etuev f| iravaYia' ti to
aixapTT^tjLa aOxwv.;.
xal it:v apyta^TpaTT^Y^;.
o&TOi ciTtv ropvot, U'Otyroi, [xa-
yifjLot, x^eirrat, rapaxpoarai,
rapoJ&eptTrat, xanQyopot. xa-
TaXaXrjai, pXaor^Tifjioi xal oi
TrpcoTT^v wpav xaTaXuovrc^; ty;;
vr^oreta^ xal oi TpcoyovTe? aX-
XoTptou^ xafxaxou^, oi ycopKov-
Tsc; avop6'^,'!jva ^'dvopwyiva), [jl-
S^joral. TiapaxaiJL-avtoTat (ro-
oaxauLTTavtTTaiX 01 aveXer.aove;
ipyovzt^ xal cTrtTxoTroi 4{jLTa-
SoTOi I cTriTxoroi, auETaSoTOi;,
xal 01 raTpiipj^^at xal ot pa-
^iXeT; oi ar; 7:oi*r;7avt(; to ^i-
Xr^ua Tov) i'foO, aXXa xaTa-
^povouvT? 1^ auTOv, 01 ^iXip-
yupoi, ot Toxov Xajji^avovT(; x
TO'j ycuo-io'j aOToO.
xal axouTaTa t) iravayfa i-
^iLTLp^jWJ xal tT:v oOal to'j;
auiapTwXo'j; !
xal \iyii 6* ipyiTCpaTTjYO^
Tt xXaUi;, 5TiT0iva, ixuy; oOx
(opaxa; Tai; tizyoLXa^ xoXajtc.
xal XYi y; iravaYta* Ofiupo,
Miyar;X 6 aY*^ ^pyj^^-^ 'i''^*-
YCO[jLv t; Ta; uLYaXa(; xoXa-
ari^- (xal Xcy^'*' i^avayta, SfOpo,
Mi*/ar;X 4 aeya^ ^?XW'^ 'i'^i-
Ycufxev 1^ Ta^ {XfiY^Xa; xo-
XaaTj^).
xal XYt Trpo^ ttqv xyapt-
Tco(XVT^v 6 dpytcTTpotTrjYo?' 7:00
350
A^MTpAv-u. lUH BEHHiiHM cH. iiiH'sfanta: Dup& credin^ Ion
k8 i\nponEAE as. uih wtpa^bm-Js& le iila aa; ^ se acoperi
TOpTll WH T'AA'AX^P'"- ^^^^"^ H^-
KATc{)NOplH A'VHNM. lUH 0HCE np'k-
C(|)HTA. A^n'A KpEAHNljA A0p8 C'A
intunereculii Iar&^. ^i ^ise
arhaghe/ c&tr& sfdfntam Maria:
Cine tntvk in a<3asta mtmciu
n^are acela a vede lomtni
AE HT;f;A\ (.s/cyl A\A- 1 Q, vat de voi, p&cato^iloni,
PMa;. mhiie jfTp;?; f n ahacta aa8h- ! eft fara de s&vrftire ve ve(l
k;^ h'ape ameaa a be<\e aSmhh'a ^' mnci. i (jif^e arhaghe/: Bli-
60. BEK8, I iiiit 0HCE np-k-CBTHA (sic) mu, pre-ci5tit& , si-ti aritu
W BA[h] ^E boh n!&K;f^T0liJHA0p8
unfi lazeru de focu, undo se
K'A (|);f^pA^ A^ c'^BpKuiHpE BE BEL^T j muncescu gintulA omioescQ
AA8HNH. lUM 0HCE ApxAPEA KA%A/\8 ! cre^tinescu. !^i ^ise pre-sfiinU:
npE-MMCTHT;?; ca-i|ii AprY;T8. oyna ; Inblamw amu sft vedemo. $i
A5Ep8.AE<|>oK8.ovHAECEA\8'HMECK8lv&4^i unde arde i 5^ mnn-
i
gntiTSA'A WAMIHECK8. KpEi|iMHECK8. : clla favft sama m\xl\\y i ^
UJH 8HCE iipE-c(j>HTA. .^KA'AA\8 [ pr^-sfrtnta : Can gre^itn ^ .
AA\8 ca BEAEA\S. UJH Bxeoy oyH- ; cete ? Si (jiise arhaghe/: A-
i
AE ApAE lun CE a\8hhh/A ^iYip'A | cei^te sintii cela ce s'au ko-
CAA\A^ a\8ai|h. UJH dHCE upt)- teda^ ^i seu f^ftduitu cmch
;i.v evcoztov to5 0oj*)) xal zapeu^^j^ rV; 7:r^pav y.al eJzev
iXeTjv, Ai:S*i
Tou; dt[Aapt(i)X5u^, 2'iT' z5/xXa tsu; Xu:rr,irY;xa i; ra 3^'^*^^ ^^u
kJ**
teu; eXCi^|C(i>, 5i6Ti 0v 5y,a;jLcv y.aXbv ?; 5Xy;v tcj; ty;v i^wrjv,
Jsv cripi;!*'
xbu; iSsX^oi; twv, rrw/s-j; cv i}sir,zxr aXXi ci>T si; ^svsj; X3qu
*"
1 I
I
i^
351
M B-baiiniffla bch lOAinbi^ib
Muxk rjiiome. Ao6pii lecTe
ipnUM Bl TbMOy CXR). A9L Hbl
HAITb UBO HU ieCTb M8Ka.
M noMOJiiCA npcTatA ci ap-
uirjii^MB. H c;iuina njia^b
rptsbHuix-b.
M iUBiroma rjiaci> cboh BTnH-
nue I rjiiome. ra noMHjLoyH hu.
4a i&Ko onpocTima mjitboj.
ojenvMCA doypA ptiqbHatA x
iioHU orHbHuia. H laBHmacA
rpiiBbBiiiBr. laKO H sbpna ro-
piDBI^I^Ba.
i BBAliBiiiui CTaia npoc^b-
3iCA B peqe. ^to lectb pitRa
CB B B-bJiHbi leia.
B pe^e K-b HieB apxHCTpa-
TXn. CB ptKa BCA CMOJlbHa.
a BixJiBbi leia bca ornbHu. a
ne CA Moynatb. to to coyTb
SsAoBe. Bse Moyqima ra na-
flero le^ Xa cea dsiia. h bch
Bwipi. Bse KpbCTHmacA bi>
ivA oKa B Cfla h ctfo Axa.
ue spkCTBiaHe coyoieTH Bt-
poyDTk Bl AliMOBUl. H WTBCp-
roBiCA 6a T ciro KpiueBHtft.
I lese tf^oyAi* ciTBopima
crtM BpbmeaiH. ci> KoyMu
CBOBMB B CI :>ITepbMH CBOHIMU
I CI AmepbMH CBOHMH. H 0-
ipaBbBBiv (b)sc nvAi'ino oy-
lOpAIOTb HABKhl. M OpOyZUOMl
Oj((BBBfD(Tb). BBC A^BATb aI^-
TB CBOia. B Toro paAH Moyn>.
B pe^e CTBia. no AhM'yi^
Wk 6ojAm TBRO.
^iv, iri dvaxoAa; r. 7:1 ou-
/ /
Tfjia^, y; ^ Ta apiTTpa, orou
xal t7:v r^ Travayta iipo^
ULV, oro'j ai [jLYaXa xoXao'ii;
tTtV.
xal ajjia tco Xoy^;^ fiiTroOo-a
c'jS-ew^ 7:apTTr, xa /poupitj.
xal Ta 7pa^i|jL xai o( TTpa-
xocjioi i^ikoK xal aTrrp^'ayGv
TTiv xyapiT(0(jLvr,v 1:1 ta a-
pi(rrpa, gt:oj ai (jiYaXai xo-
Xao'ii; Eio-tv.
xal i8v ixT roTajjiov 7:u-
pc; xai r;y r, {oa (i6a) tou
TtOTaUOO ixtVO'J (7X0TlV0T0a
rl^jTrfi xal u* aOxoi xaTXiTO
TrXf^S'o^ ivSptov T xal y^vai-
xcov, x6/Xa^v yap to 7:0p w^
yoik'Aiov xal toe aypia raXaaa-a
cp'j2"tJ^v Tou; iaapTtoXoOi; jjl'j-
pta^ (,S7c) "^'(^i/yA '^^i ^'^''^ "^r
O'jvavTo t7:iv ikir^rirjv Y;(jLa^,
Oixaio; xoiTTC* TpwYv vao
auTO'jc (be; txojXt^^ 6 ixotuir,-
TO^ xal 6 ^p'JYULOC twv i^6v-
T(OV.
xal t?6vT; Tf^^^ uavaytav oi
%^[^iCkok oi ^'jXaTTOVT,; aOTo6<;,
4v^6r,a'av uiav ooivr^v, kh^'ov-
T;- 6 77:XaYyvt^O[jLvo^ (d):;
7:Xa^,yviJ^6[jLvo;^ oia r?;^ 3'0-
Toxo'j.... ekir^^ov '^i[^^^ '^'^^ i^.o
ToO aiwvo; oOx ^toouifiv ocor.
352
c(t)HTA MA8 rpEujiT8 AMEi|i6. ujM | ^j ^ari ci Hu ftcatu lucrol
0HCE ApxArcA. AMiifjE CMHT8 ^EA j diavolului ^i , 'au pierdatn
ME c'as KOTI0AT ujH ctK (|)A- j vremc de poc&in^A, derepta
raA8MT8 KpSHU)u rap^i eii ASjacela sft muncescff. i 4^^
(|)mk8t8 A8Kp8A aabo.\8a8h. tuii j pre-cinstita maica la Hs. c4-
m\\S nTEpAST8 BpEA\E A^ noK- j frft arhaghe? : Face-vofa o
61. HJHNitA^ (.9/(?). A^pcnT8 AMEA cx ! cereFf' dela tine, s& ml $i
M8N1ECKS. UJH encE fipE-HiiHCTMTA ' eu muHcescK cu cre^tiiiiii, d
MAMKA AS x^ K^TpXx ApxAPEA. sc-u gre^tu fiii lu Duitt*
I
())AMC-Boio w MEpcp-k AEAA THHE C& De^eu. ffi Iar& gr&i pr^-sfAh
A^% UJH E8 M8H1ECKS k8 KpEipT- ta c&tr& arhagheZ: roagi-te
i
hhTh kx ce-8 rpEUJHT8 (j)iHH AS | ^i te tna/^& in a2 ^aptele ce-
A8mhe0e8 UJH rApA^ rp;f;H npt-jrlu^ i^i cu to^i voinicii tnge-
c4>iiTA. KXTpiTi ApxAPEA. poAr;R- ! I'e^ti, dc te roag& da^ptu
Tc UJH Tc ;|iHAAL)'A ^H AA ujAU- 1 pilc&to^i ; doar& lie va asco/*
TEAE lEpio. UJH k8 'roi|H ROH- ta Domou/ nostra Is. Hs. si
HH1HH .i^vcpEijJH. A^ TE poAPR inilulasca pac&to^ii. I^i ^
AepehtS n;f;K'ATOuiH. A<><^P'^ ^' ti
7:kvi efcev i^ lirfyr^ix ((Xy;j3v, AeTTrsTa, tg-j; ifxapTwXw? Tb
:rXir^ t?;
XCtp5^ wu, ei xal a;ji.2pT(i>Xsl ei^:, xj^f/wpTj^e tsj; 5'.3t Xiy^'J
jjlsu 5r. Bev 5"i-
Vfl^MK vi Tou? ffkiztii vi ^aK^aviJJwrrai, $'5-:'. zi; /piTTiOvb; Tb
Svc^i ^ cr-
xoXifnR K2 X<.ibi>i.
I TbMft noKpu t&.
M peie MttxanjiL ei> C^i ante
USTO BaiBOpBTb Bl> TtMli Cel.
Mten uasiATi Bieuii wt (?a.
'V pe<)e upciam o jitoTl'
rpfcmsBKOM'b. r&KO He oycu-
aiiAMui iecTE> n^auu otbia cero.
I pe.
BSAlt H ofuuma iijiaqi. H
niub WT Eixi. a oHlsxi> He
K pete. KOTOpHB ce cojTb
no M cbrp-HmeaBie iixi iecTi>.
I pete Ki mefl Muxuhai.
ce coyTb Hxe EpbCTBnmcA. h
spCTV c^oBi>b HapHQAXoy a
UttBoja Ati^a TBopjinte. u
Moroytivna Bp-hMA uokbhhk). h
Toro pAAi 'TAKo cAe uuj'iaTbCA.
I pose DpcTflrj UL ap-
urrpaTiroj. tipB icahhoij nt^tr-
Mk K0.1IU Tl CA. 4a Bi>BHAoy
M *-h A C* MOyiW CT. KpC-
naiu. uoBieze qaAa aapeso-
mca CBii !>ioicro.
I pe*]e apxKCTpaTin. no-
vm n. paa.
I pete ttivcTaiA hoaio th
UIOJlBirSR BOBBbCTBa. ; Hdei*
M BCA BUIBbCTBa auM. Aa CA
HI 3a rpl.nibHbira. ue (Ju
,cv oyMumajii ri. 6i>. B
lOB&SI* 1X1. .
iYY^^'-'5 TETa7ttV(i)fJtEVSU; XKl
oryyvoy; ioixpvtrEv, nai ^^07]-
Tav oi v tntoTEi, Xe-j-o^teS' ^'^-
X(i>? M^X^'axe St' T?ijxa5 tou? 4-
[xapTwXoui' xi tSoQ^a i] ita-
vayJa Toui; oifAapTuXou; Spav
(itpav) fAti ^(uvii XEyovTe?-
xupLE eXetjo-ov xal |JLT^ t4
Mnoifjri'Xi TTjV ixTEVTjV , MJ]pw-
TTjO-EV -^ TTCCVSYia TOV dp-
/iTipivi\fOY Tl? i TtOTafioi; ou-
To? xai Tt TO x6[j:aTa TaOxa;
xal TtvEi; xTxtvTai ^v aOxtji;
xai eItiev 6 ip/iffrpaTTiY^?"
xoDt& itru xo oxoxo; xi l^ui-
TEpov xai ci paffavti^ofiEvoi h
aCiT^ ttotv 01 oxaitpwffavxei; xov
xyptov :?jfjLwv 'ItjffoOv Xpiorov
xiv uiov xoii SeoO xou ^mvxo?
xiv x cjiO TT^; ay^TJi; Seoxoxou
TapxcoS'Evxa xal iravxa xa [jlt;
TTio-TE'jaa'/Ta eE; auxiv xat oi
iy, xtuv yptoTtavciiv oi (sic) i-
^aycpaaofjievot loi? oaipiova^
X!ii (ipv&yjjiEvoi xov Xptoriv xai
xi Sytov ^iTTxto-fjLa xai oi Tiop-
vE'Jovxe; t^ xo (SfyS-exxov XTJ;
(TuvxEXvia; xat oixivE? d^ [/.7]x-
pa xt ^j-^-axEpa ^itipaivovre?
xcti ot iitaxxEvovxE? (sic) xou^
ivS-pwTio'^; [AExi ^i^cj; xai ot
!fap[jiaxoi xai oi teviyovte; tA
flp^-rj.
352
c((>HT4 M48 rptaiirs AHtmi. uih | > tari ei aa f&ciitu laernl
6HCE ApXAFEA. A^Ei^E CMHT8 ^EA j diavolului ? . 'au pierdtttii
Hi c'as KOT60AT UIH cts (|)A- j vfeme de poc&in^, dereptu
rAA8HT8 Kp8MiEM. rAp;H eh A8|ace!a sft muncescff. i ^
(t)MK8T8 A8Kp8A AtABo.\8A8H. lUH I prc-ciiistita maica la Hs. ci-
uj'48 nTEpAST8 BpEA\E A^ noKX- j frft arhaghe/ : Face-volu
61. HJMHiiA^ {sic). AipEnT8 AHEA cx ! cererf dela tine, s& ml 51*
M8NIECKS. iiJH encE npE-HHHCTHTA ; eu muncesc2 cu cre^tiinii, d
i
MAHKA AS X^ KXTp^ ApXAPEA. j SC-U gre^tU fiu lu DUBH-
())AME-Boio w ^EpEp-k AEAA THHE c% | DC^eu. ^i Iar& gT&i pr^sfAi*
A^z iiJH e8 M8H1ECKS k8 KpEipT- { ta c&tr& arhagheZ: roagA-te
1
hhTh k'a ce-8 rpEiiJHT8 (J)Thh a8 i ^i te tna/^ in aZ ^aptele ce-
A8mhe0e8 iuh rApA^ rp;f;H npt-jrlu^ ^i cu to^ voinicii tnge-
t
ci^HTA. KRTp;^ ApxAPEA. poAr;R- 1 1'e^ti, de te roag& da^ptu
TE ujH TE ;|iHAAL)'A .^H AA uiAH- 1 pilc&to^i ; doar& 116 VA ascii/*
I
TEAE HEpio. UJH k8 toi|h roh- ! ta Domou/ nostra Is. Hs. si
HH1HH .i^vEpEyiH. A^ '1'^ poAPR | milulasca pac&toii. I^i #ff
AEpEnT8 n^K^TouiH. A^<^P'^ HE arhaghe2: vilu Dtimne^eu Hs.
BA ACK8ATA A^^^**^'^ H0CTp8 IC
XC c% MHA8rACK;t\ n;KK&Toujm.
UIH 0HCE ApXAPEA BTIO A^A^NE0ES
a/ lumiei mare nnmeie lui,
^i l^ndu de ^lapte ori tn ^
^i de ^epte ori in nopt^;
TYjv oc^It* Kupioy.Tjv, CSV eT'ixsjjav Tit; copta; twv oyicov |jlo'j
dXXa Htj^ex^
2t<; ty;v exxXri^iav ;i5'j oev sTrt^Ya'.vav, ;ifv3v ei? Ta xxrr/.eTa,
y.al el; W
yopo'j; xal ::a'/,'^;{c'.a Tp/3v, /.a: siic tsjts ^sv 3iX(D vi toli?
iXei^^Tco')) ti
::aX'.v elzsv i^ Flxyr/ia X/;73v, AeirsTa, tsj; afxapTwXou; Tb
rXisju t^
;(ipi; wj, et xa: a;xapT(i>Xol '.?:, Tj*,7a)pT;7 tsj; $i3t Xs^cj
jjlsu 2r. Ih !*>
va;jLai va tw; 3a--<*> ''i 3a7av{-;()VTa'., $'.6-:'. zi; yp'.TTiovb;
Tb cvs^i jjlw fa"-
:355
xai i7rv Y] TiavaYta- xaxa
TYjv irtGTiv auTwv YVTr)3nQTco
aOxoT;.
* / >
Xal 02r(O; 0(OXV 6 xAuocov
xai 7:a'av xa x'jjjiaTa 7:avco
auTwv.
xai i7:v apyiorpaTrjo;
zpoj; Tr;v zavaytav lav ti^ pAr,-
JMi V TCO CJx6Tt TOUTCO OUXTt
[jivta aOToO ytvExai Ivwiriov toO
xal iirv Y) Travayta, oTt d-
itupo^.
xai eiirev iipo^ aOnriv 6 dp-
y^iTcpaTirJYO^* SfiOpo TcavaYia ,
OlCd)^ VTIO
TOO WJpO^.
Ml
CO o-ot Tr,v
XiuLvr^v
xai i^jXS'fiv xai tjxguo-ev tov
iSupjjLGv xai TOV Si (sic) oOx
r^xouev.
^
XOl T^pCOTTjafi TOV 0LG'/ifJXp7.-
r^yOY Ttve^ Eioiv O'JTOl xal Tl
i(iidipTir][jLa auTcov;
ai aitev outoi fiJatv, irava-
ol (tq) PaTrrto'J&VT; xat
oyco ffuvTa^a(JLvot, Ta ?
oO 8tap6Xo> TTOiYia'avTE;,
oAeaav tov xatpov rr,;
1- 0'.
354
;c .A .smieh \uae riSME- c&nda-i adocn c&ntee^ dam-
.6 ?M. UH ..13AS \t iiunTB nwjda^ti, roga-m& ^i derqita
voH .\ H. UH .e iiaxE wpi picato^i, ^ no m& ascoitt
.V cT^. .xHAr^- as^KS M- Duiniie<|eu. i ^ise prt-sfto-
nlora s& ma la s& mi pve
inaite Totailui nevi^ata. ^
i%3e arliagghel Ingerilor, ^
aosir& una hx>vi]nii fi se-
'M .\H4irf"S TrK\WII '+ttXJHJTtJ.
ratimii, si Iaar& pri pre-sfdnti
Maria de o puserft tsiMktt
, w .* .,* Tatallui neviduta ; a-si ttih
..!.*... *... ^ i^^i^iL - sa m&inile salecUrft scubbI
uu.N t^ vvf^.xKM +Maw^-r?. uiih infric**, ^^i riA'cA ochii sli
u:. %r4i.N lA iHHAt iu - ^4*^4 fiilolu seu Domirai tt
vh ...M.:i*>'. .xutMiiiwi-** 'iiH-tUH rfului i alft p&mftntaliii, i
"i.-.-it^;i iMiH .:mi ^^-nih Di- sa rogi i gr&i: Milsi^k;
iM.\^ .> ..^Nc^^ i)ic.\e^i tuH Doamne de^piilatoare, cre(th
.../, i.^.A^ii '-^ASi. uii :.N J{>r.i^ nii ! c4 v&^olu miuie& de n
uii "Lii.i. ^\if.\sifcui VW.UMHE pocu r&bda, ^ ea Hii fA
- - . M - M , ' j_
^ Jl^.Jk A.a^s .' I 1 ^MM.A. ^ . . * M.. Jk.V. ' M Aril M
M*--*^--|-'*^^*-g K-^ aLT b^ "^
'/iiZ2^ 't,i: ".ziiz iz rz' rri.::*, 7.x. ix-.Trri:-. ;jl :^ Tr#
Tr/.r^i^ jis -
I
355
... MMWb rb C^ HMA lero Be-
MEMO. $ m^hl Ha fifih. H s*
M Honib. lerAa XBa;ioy npHHO-
CHx-b BJiAitt. M sa rptniJbHH-
Ku rxe FBH noKJiaHiaieM:bCA.
Aft HM xoyAii iac:b noc^oyma-
lerb B3iAKa.
M peqe npcTaia 6ujk. mo-
aiaiii n ca. noBejui boxelctboj
aiTJibcsoMoy. i BiiSfleceTb ma
n BucoToy eCcwojio. n no-
craBETe ma. TLyijfb hobhah-
I noBejit apxicTpaiHrb. h
ipeA^bCTama xtpoBHMi h ce-
pa^mix (= xepyBHMH h ce-
pa^niM). H Bunecoma 6^ro-
AiTUioyK) Ha BucoToy h($hc]>-
loyH). (=Htfei>HoyR)). i nocia-
HBft D nptAl HeBHAHMUMb
ovxb oy nptCTOM.
I B-bSBeAO ^ B-bBA*) poy-
tt CBOS. &*& 6 JiFAaTbHOMoy CHoy
ooieBioy. M pene. noMHJioyH
BiABO rpliinbHUia. r&bo BiA'l^x'b
a H Be Moroy TbpnitTH. a&
U XOyqR) M aSl Cb RpbCTbtAHU.
B npiAe Fjiacb si hibh rjiia.
DBO xomio TUia noMi^OBaiB.
1 BBZK) FBOSAHia. Bl A^aHbXb
cBoy Moienioy. aa He HMaMi
mo Ok TtXb HOMB^OBaTB.
B pe^e. BAAKO Be mo^ioca
n BCBlbpflbiia JEbau. bi sa
^bCTblABU MOJIK) TBOie MJlCp-
jne. __
B HpBAe Ki BeH rjiacL r;itA
m BBZK) mKO (^paxBtA Moiera
xal eiTiev tq iravaYta* xaxa
xal eO^ecix; eScaxev 6 xXuScav
xai sTTEo-av Ta xupiaTa iiravo)
auTwv.
\ Tf
xai emev o apy^ioTpaTTQyo^
TTpi^ TTQv TiavaYtav av ti^ pXr^
37] ev TCO CJXOTEt TOUTCO OUXTt
[xv(a a'jToO YtvTat ^vwmov toO
xal eiirev y) iiavaYtot, Sti d-
teXeuttjo^ otIv y) (pXi^ toO
impog.
xal eiirev iipig aOn^v 6 dp-
y torpaTTjYo^* SeOpo iiavaYta ,
Siro)^ OiioSei^w aoi ttqv Xt[xvY)v
Tou TTjpo;;.
xal l^jX3'v xal Y]xouo'v tov
iSuppiov xal TOV 8l (sic) oOx
y5xOUV.
\ /
X 1
xai r^pcoTY)cj tov ap'/^torpa-
TT^Y^V TtV^ lO'lv OUTOl Xal Tt
TO ifxapTT^jjia auTWv;
xal i7rv ouTOi Jo'iv, irava-
Yia, 01 (y;) PaTmo'J&VT{; xal
Tco XoYW o^jvTaSa(jLvoi, Ta ?
Yap ToO ^iap6Xo'> 7:oir^o'avT(;,
xal a7:6X(Tav tov xatpov rr^;
i
1
356
AECnSATOApE KpEl|JHHTH. K& BiK-
0810 m8hk;i^ a^ **^' ^* noM8 ps&s-
AA. IIJH E8 M% BOIO M8NMH K8
EM. mil BEHM TAAC UIH PphH.
K8M8-H BOIO MHA8H. UIH 0HCE
npt-cctiHTA. A8 H8 CE-8 KOTE-
0AT8 J|l N8Ar\EAE Th8. H8 AA!I
por8 A^cn8.ATopio A^P^nT8 he-
KpEAHH^OUim TRHAOBTiI. UIH p%-
Cn8HG1\ X^ ^M 0HCE. K8AA CE
G4. AHK8 E8 A-H AAHA8H. KSN^S 4>Pa|
())pAltm (sic) t^H UIH AAHUJEH
AAEH h'a8 mha8ht8. ujh iap!i
0HCE np:-c4>HTA MApiE. AAHA8-
E1|JE A^AMHE KpEipHHIH. UJH KA-
8T;f; np-k 4>AnT8A aa/khhhawp
TAAE. K% Jfi TOATM BpEAAE c'a8
iW2pHT8 N8MEAE Tb8 npis UZ-
M'aht8. auia tftpz rp%H np-k-
MHHCTHTAA. M)ST^-fA\\ AOAA^NE.
UIH 0HCE A^^N^^^^ HlkTp^ A.
munci ca ei! ^i veni^^
gr&i : Cnmu-f volu nuliii? $
^e pre-sfdnta : An nn se-v
bote^atn in nnmele ttu? mi
m& rogu, despniatorlu, dereptii
necredindo^ii Jidovii. ^i ris-
puns& Hs. ^i ^e: Gam se
aibu eu a-i milui, cftndo tnr
\n s&i i^i mii^i mei n^an nd-
laitn ? ^i Iar& ^e pre-sfdtata
Marie: Miiue^te, Doamne, ere-
tfmi, ^i cant4 pr^ fi^tol
m&inilor tale, c& tn UaA
vreme s'au m&ritu nnmele tii
pr6 p&mUntu. A^ lari grii
pr^-cinstitaa: ag'utA-nu,DoaiB-
ne! ^i ^se Dumne^eu cUri
la : Nu laste om pre pintfits
cela ce ma va chema^ s& no-I
eu ascu?tu ; Iar& ei n'aii Trnti
1*6 ei; ibv ta^cv, %ol\ iziXvf st; TpeT; r,|i.pa; avaTn^^Yjxa xai
ivacmjn xi
dt>^Xou; vsxpou^ xat utTTSpcv TTflcXiv axb capx/ra r,;jLipa^ aviPrjV
st^ t^; dp-
v6u? xal %a{JLa r/o) c, t. tcu; Ta;a* y.ai auTOt oiv sy.a;xav Ix^Tva
Ssw^a?
ETCOpi^stAa y,al Sia toOtc $v touc Aurjujjiat va tcu; sXst^^cw.m Kat
ifraw ^-
xouae TOUTCU? toI>; X6ygu; t% navaY{a slzs ;ji [xsYaXtjv ^oviqv ullyj
?wi^
357
16 DOMJUOBaffla. Aft ntcTb mh
KIKO TliXTi nOMHJlOBaTH.
I peqe naKU npciaia. no-
Bauoji BJiAK. rpimbBuia. no-
hijIOJb fh TBapb poysoy cbo-
leH). nSO DO BC6H 3eMM. TBOie
i>iA HapaitAioTb. fl B-b MoyKaxi
I la BCASOMb MtCTt. H UO
Bcei 86MJUI r;iH)nie. npciaia
ne 6ufi QOMarai HaMi. i ler-
Aft pasaieTbCA q;iBKi i r;ieTb.
eriA 6ne noMoai mm. _
TbTAZ pe^e Ki BieH rb.
nouoymai npciaia 6ne UA'i^e.
HkTb Toro uhK Hse He mo-
OTb HMeae TBoiero. asi* se
B6 aeraBJiiaK) Thxi>. to bh aa
itfci fli Ha sesuH.
1 peqe npcTaia 6iia. rac
lecTb Moici nppai. rab jib
eoyib Bci nppigi. b bu oiui
HB6 rptaa Be TBopHcte bh-
UMi se. R^A6 JiM TLmqa^
Bwiotf^ieBHR-b 6mmi. RAe JiT
lecTb BeAtjiia. noxaa^a apcib-
aiuuia. RAe ^i lecTb c&Aa
^MTbBaro Rpeia BMbxe AAaoia
H leBbroy wt rjiatbu hs^bbi.
TiFAB MixBH^i apxHoTpa-
nri. M BOB MTAE peRoma.
toiiuofi BJiARO rptmbflbiia.
nrAB HoBCH bisihh rjiia.
HOMuoyH BJiARO. laRO aa-b sa-
KOII TBOI ABX-b HMIi. _
nrAB HwBi> bis^hb va^,
iroHBJioyi BJIARO. asii eyaaMHie
noie npoooBliAAXi bmti.
nrAB B naaejii B^3l>^B
-N
^ "^
Tov dp/ lOTpaTTjYov Seotxat tou
(jLtav aiTT^Tiv alToO(jLat irapi
(xoO, a:; e^eXS-w xayw xal 4;;
xoXa^cajjiai [XTa tg'j; /jDicma-
% X
^ <* # >
xai etrev auTTj o op/iorpa-
Tfjj; c6$r^^ ToO J&oO, xtvr^o-ov
Ta SexaTeacapa orepecouaTa xai
Tou; iirri oOpavou^, Sizw; ra-
xoxjTTi xOpio^ 6 3i^ xai I'kir^iti
(sic) aOTOu^.
xai t7:ev 6 dp/iorpaTr^Yo;*
!Jf^ x'jpto; 6 ^eo;, TO ovopia xi
|XYa eirroxt; tt^; ''If^^p*^ *^*t
iTTcaxi; t^; vjxtg; tov Tpi-
TaYiov u(jLvov TrpoTaoofXCv t(o
ScTnoTTQ dlXX' i; oOSev XoYt-
g-Tai ir;(xa; 6 x6pio^.
00(jLat cjo'j, xeX^jcov Ta
-TTpaTu(JLaTa twv d-^'^^eXcov xai
ipaT U TO O'|o; ToO oOpavoO
xai pi'j'aTi UL (X7:poa'J&v toO
4opaTOj iraTpo^.
xai t\)^i(si^ i%i7ii\jMT8A AHOCTOAh HA-'
BEA. I0BHT8A A8 A^AI\HEIE8. OyH-
^E A C4>HTA A^A^EHEKZ AA8AA
KpEipHHHAWp. OyHAE A n8TEp'k
HHMCTHTEEH Kp8HH. HEA HE AftA-
M8 UJH EBA HB;f^BH A^^ ^AK-
CTEA^8. AT8HHE ApXAPEA AAHXAHA
UJH TOl^H C(|)H14'IH Jf^\fip\\ CTpH-
PAp'A UJH rp:&Hp;ii\. A^HA8EI|JE ^OAA/V-
H KpE[|JHH'lH. UJH 0HCE ^^A/V-
HE0E8. H^A8 J^BAAT8 Hpt AEI/E
66. a8 A^OHcyH npopoKb UJH np'k |
EVrAHA A^A. UJH HpE J^B'A14ZT8-
pA A8 habeas AHOCTOAb. UJH
AHEA I/I0/^EKA-CE-B0p8. EH N8
AB8p% HE A\AH pZCnBH^C C(|)Hl4m.
H8A/VAH HE HCEpb A\HA8EI|JE KpE-
[|jhhTh n%K;f\ToujTH j\oaa/vne kzi
AEVE TA w-8 nzHT8 HE naK;R-
se cheme numele mieu! i
se intoarsia pre-cinstita i (|ise:
Unrfe este proroces^via lu Mu-
isii prorocu? unde su proro-
cii ^i p&rin^ii dae ce n'ao
gre^itu nece dinorS. nemica?
ande la sfdninl apo^tolfl Pa-
ve?, lubituZ lu Dumne^eu?
unde Ka sfd!nta DumeuecH, la*
uda cre^tinilor ? unde la pu-
ter6 cinstiteei cruci, cela ce
Adamu i Eva izb4yi dein
bl&steme^ ? Atunce arhaghel
Mihai? ^i to^i sfm^ii ingeri
strigara i grJdra: Milue^te,
Doamne, cre^tinii! fji ^se
Dumnedeu : N'au inblatw pre
lege lu Moisyi prorocu i pre
evawghdila mia i pre inva-
^JLtura lu Paveltt apo^tolii. ?i
acela gtudeca-se-voru. Ei nu
avura ce mai r&spunde sf/n-
^ii, numai ce ziser&: Milue-
te cre^tinii pftcato^ii, Doamne,
ca lege ta o-up&^itu, cepi-
cato^i sintu. i ^se Dumne-
deu : Ascufta, pre-cinstitil
359
r;iia. noMUoyH bjiako. khko
(= laso) aa-b lemiCTOJiHia iBoia
npiHecox-b itpRBaMi.
M pe^o Th tf-b nocjioffflaHTO
BCM Bu. ame [lecTb] no eyi-
TAhJQ MoieMoy. mae no saRo-
Hoy M016M8. H anie i6Cti> no
leyBFJibCKOiMoy nponoBibAanHio.
leze nponoBtAa HoaHi> [h no]
lenECTO^HiAMi. laxe upHnece
naBMi. TO rasi coyAi npi-
. I oymtmb (= ne oyMi^ma)
qeo paAH peon anr^iH. to;ih-
BO. noMT^oyn npanbAbHb lecn rn.
B peqe npcTaA tfi^A. noMi-
AOJM BJUBo rpibmbHUia. laRO
Ti eyH.Aiie tboio npniama. i
gasofli TBOM cbxpanHma.
rbFAa peqe ki> men rb. no-
Cjioymai npcTaia. ame kto
T%zii ciTBopn 3J10 ne noKar&-
CA. Hi WT patfoTbi A& Ao((p1$
rjuemn. ako xe sasoHS tbo-
leMoy nooyqHmacA. h naicu
ciTBopima 340 lerAa ne wt-
Aftma Maro. asi ^to a& pe-
Koy MRO lecTb pe^oHo. Aftcib
r6Hb npoTHBoy s^otft Hx:b.
rbFAa H BCH CTHH c^uma-
/pou^i[x xal oi TexpaxoTtoi ay-
yeXoi xal Y)pav rriv x/apiT(o-
[Xvr|V i; TO ii'j'o; toO oOpavoO
xal crrrja-av aOT/jv [jn:poo'5'v
ToO aopaxo'j uaxpo^.
>?!'.
xai CTivv Ta? /ipa; a'j-
Zffi 1^ TOV oOpaVOV xal luV
cXir^^Tov, oiTuOia, tou; aaap-
TcoXoO;, otTtv; nriv o-^paytoa
Xa^ov ToO ayto'j ^aTrctTuiaTo;
xai 7:iO (^7rr^0 I 7:1 Tac xo-
Xaa't^,
GTi zao-a XTiTi; dvouLawTai
oia TO'J ovofxaxo^ uiou, oti CTav
avrpwTro; Y^'^''^'^^^ XiY^f ^a-
vayta SiTrroiva, ^or;3't [jloi* xal
7:1 TiavTO^ 7:paY[i.aT0^ }d^^'yrJ
{sic) yJjpit ^o*/;^i [jloi.
xal XVi aOrr. 6 xupioc:- a-
xo'jo-ov, Tiavavta, ooric to ovoaa
TO'j ci:txaXiTai ;^ 7:ixaXf,Tai ^ ,
hf(j) aOxov o'jx 'j'xaTaXt"ii(o
0'JT V TO) oOoaVCO, 0'JT 7:1
'U^
TQv
& '[ftixyvrj^ 5 ^anrnary;^ xal 6 lIpoSpcixo;; -sCi eivai oi
cwSsxa \\7:5t:oas'., xal
51 iXXsi e^oikifyiLorzx; tigj sTvai oi Trpo^^Tai xat s'. ixipTups;, xal
cXoi z\ T;iZ'.
3w- Sx^yji zappr^fff'av ei; tsv 6c0v; 'EXiTS va TrpocTCScco'/sv y.ai va
7:apaxa-
Xio|&ev Tov 0607 (xi^co; swoxo-jty; ttj; osk^ssw; [xa; oia ts'j; a|
xapT(o/vO'j;,
xai 53 3n:o2u)Tj ourot; xxri Ta^ a;xapTia; auiwv, aXXa xarit Ta easy;
tcj
IXei^cnu av>TCj;* xal r,X5U5av ictr/r// ozoj Taeysv stti* start \xk
rapaxaXstTe;))
\ acKtKXffiSr^Mirt xal sTttsv, wSta ts-j; aixapTwXob; va tcI;
eXsiJ^;*)) xal 5
r
L
]
360
TOUJH CHHTK. UJII eHCE ASAI\HE0E8.
acKHAT;^ npE-iifNCTHTS^. rk8 4>a^-
K8tS PA\S pj^H CIINT8. H8 am CC'p^K
AA A^'l^ npOTHBa A0p8. HE npE
AHpEnT8 AE ACTE KR n'AK'ATOUJH
CIIHT8. KA rp'AMlt? K% J|l AE^E
A8 MOyHCT CA8 Jf^Ba^l^AT. UJH K8-
BbHT8A EVPATe-MEAA m'aOY H'A-
67. 9HT8. HE CA AH Ch fi^B pA8 A^{-
PEIIT8 p'A8. AlUA t!^ rp%ACK8 KS
MAKA^TOUIH CHMT8. aKAA8 AH CVL
f^^ pfif^^^ A8Kp8A% Aop8. ujh
c4>HltTH ACK8AKTAp;K K8BKHT8A
a8 xc. iuh hmmhk;k h8 k8te-
0Ap:& rpA^H. IUH BA0S npt-
C^HTA A\AplE KATA\ pSrA^HIONE
J
s^u f&catu rku^ rii stiiU:
nu li se'ra da dup& protiTa
ioru, ce pre direpta lelaste,
c& p&c&to^i sinta ; c& grti|i
c& tn lege lu Muisi sl-an in-
M
yktflt i cav&ntuZ evangh^-
lie-mella n'au p&4ito, ce si
li s& de r&u dereptu lia,
aa sa gr&Iasca, cil p&ctofi
sinto; acmu li s& d& dapi
lucruia loru. ^i sftn^ ascuUr
tar& cay&ntu2 la Hs. ^ ni-
mica nu cute^ard gr&i. $
v&^n pre-sf(d(nta Marie, citi
rugaclune fu a sfm^iiloru, fi
(]ise: lata v&(}il, despuetoriu,
(t>s A c(|>HHTHAop8. LUH eHCE tt\T;t^;c& se opri rug&clun^! i se
B'A08 A^("^'^'^^PI^ KA CE WnpH
pSrbHIOH'k. UIH CE J^TOpCA KA-
TpA C(t)Ml|TH. IIIM eMCE OyMAE
ACTE ApXAPEA FABpHHA. HEAA HE-AAH
Cn8CE R8K8p'lE UJH A^AHE BECTE.
KA CE Bi\ HA1|JE ^\K\S TATa^A8H.
AKAA8 H8 ce pOAra^ A^pEnT8 MA-
KA^TOUJH. UIM eUCE BEHHl^H TOl^T
68. I ^M^P<^*^ ^^^ ^^ ^^^^ 4^ "i^"
plOpE. UJH TOltH (i^BpiUHhi HEA
HE c8 ASpsniJ|TH a8 xc J^nAp#i\-
intorsYa c&tr& sfm^i ^i ^i
Unde laste arhaghe2 GaviiiA
cela ce-mi spuse bucnrie ^
du^ce veste, c& se va na^te
filulu TaUlue? acmu na se
roaga dereptu p&cato^. Si
^se: Yeni^, to^i tngerii, cell
M
ce Vila In cerlure, ^i toti de-
rep^ii, cela ce su dereptifln
Hs. [tn] tnp&ra^ia lui ^ an
indr&znire a se ruga dereptn
361
BTiHe UAKoy. He ciMlima ^to
H UA'bB^mM npcTaia. laKo
Bcm H6 oyenlfiDa nqco xe. h
rj GTux-b He noGJioyma. hi oy-
A&^AieTb MJiCTb CBOK) WT rpt-
iDLbHiKi. M pe^e npcTaia sAe
lecu apxiCTpaTiri. TaBpui
&e (z=: HXe) BliaiBhCTH MHfi.
pa^oyHCA. laKO se np'hxe BCbxB
ft%n BueMAiame oi^a. h.hu-
At Ha rpliHIbHIKU He UpB3H-
paieTb. RAe lecTb BeAHKui.
ise rpaAi* HOCHib na Bbpct
CBoieoib. I fla leABHOH seMAB.
sa HenpiiaaHiHa Ai^Aa MABqa
ClKBAMia tfbiC seMAia. H nOCAB
Th C-b [euBa] CBOiero. i oy-
nbpAi HAOA'b seMbflui. KAe
coytb CAoysireAi npecTOAoy.
Me lecTb HwaRii tfocAoBbitb.
^wto He laBHCTecA ci bbmm.
^QAb((oy BAAItl} Ba XpbCTHia-
Buia rpibnbHHBu. Be BHAHTe
-^ Mene HAa^ffiiuiocA aa rpb-
ttbauia. npiA^iTe bch aarAH
^oyiiuui ga HtfcbXi. opHAliTe
^i HpaBbAbBHH: lase rb o-
^paBbAI. BBMl A&HO leCTb
^04iTicA 3a rptmbHum. npH-
Ai H Tu HnxaiAe. tu leci
t
xai ciirev rj iravayta* irou r,
Trpo^r^Tia McoOo'eco^ iroO elciv
Tcavre^ oi irpo^'^Tai, iroO 6 a-
3eoO, iroO iq iyia. xupioxiQ, to
Tty 0^ Twv yjstonavcov, uoO r^
S'jvafxt^ ToO ti(Jl{ou oraupoO, 6
Tov 'ASifjL xal TT^jV F)uav Xu-
Tp(oaa(jLvo^ x tyJ^ dpyaia^
xaTopoc^
t6t Mi/ar/^i dpyiorpaTr,-
yo; xal TiavTCc; oi dtY^^eXot Tjpav
[xiav ^(ovTQv XcyovTe^' Aerjcov,
8(j7:oTot, Tou^ a|xapT(oXou^.
TOTC iXaXr^aev xat 6 irpo-
TTOTa, TOu< 4{xapT(oXou^ , w^
iyw Ta^ 7:ioToX4^ aou -
yepov Toi^ ayiat^ cou ixxXr^
atat^.
xat eiTTCv xOpto; 6 J&eo^- (J&eo^*
av) xaxa tov v6[xov, 8v eSco-
xv McoOtFjc; xal xaTa to eOay-
HavivaJo^ 96c<; efee* ujii ty;v ayrpavrcv jwj Mr|Tpa, xal cti ta
7:Xi45Tf; twv
PX*TT^^^^ xat 5X(i)v jjtcu twv dr^wv, BiBw av3b:avciv st; tou;
a(AapT(i>X&u;
Wpo; -revn^yra firra* MfST^uv oltzo Tr;v Aa;i.zpav sw; tiov ivwov
navrwvM. Kal
'^ {xsuoav ot aY'.ci "aurr^v tyjv ^wvyjv, u/ap{T:/;5av xai eirov
e'Jxaptff?oj-
iv 001 lis xat X6y tsj BssCi tsj s<>''^S4 ^t^sj jjia; iy^ipizt^
t^tsiov ^TTiiJia,
**i B(i>xs^ avaTTauTtv ; tou; a^JiapTwXo'j;* xat ::aAiv i^xoOjaTi
9(i)vv;v ciwj
Rsiftv o5t(i^ f(2i;apsTS t^v FlavaY^av, xai -jizi^vci t;v i<; tov
llapaist^ov,
362
CE pSrA AEpEHTS n%KATOIllH. lUrt
0HCE BItHO lUH TS ApX<%rEAE MH-
XANAC. 1EAA IE CI|JH MA[h] C8C8
AC TOATE CHAEAE MEp8A8H. UIH 6H
T8T8pOp8 CE K;f;A^^^ JjlNAHTE A8
XC UIH CE N8 me CK8AMM n!INM N8
CE BA MHAOCTHBH A^MNE0E8. UIH CE
ACK8ATE np-k HOH. UIH ApXAfEAb
0HC;i^ T8T8p0p8. UIH K!I08 J|IC8UIH
lipt ((>AI|ACA. UIH K8 TOlJ|T JI^VEplH.
UJH K8 TOATE 1HH8pEAE c4>HI|HAOp8
C4>HTE UIH K8MHAS MApE. UIH 0HCE
np'k-A8MTHATA 4>hioa8h ce8. 4>hioioa
69. ME8 1e|aA npl-IOBHT8A. A^IPHNVE
UIH BE0T pSYKHIOHE fi^tpiflTS H'AKA-
TOIUH. UIH AEl)IHHC;f\ ((lliOAb TATM-
AIOH A0MM8a:& X^' A^'^*^ C())HT8Ab
(sic) npECTOAR. UIH Bh08pb UIH
M8HHHltHH AHJ^ M8HK;f;. UIH CTpH-
rAp% k8 taac UIH rp%Hp&. mh-
A8E1|IE-HE (|>T|0AK A8 A^MHE0E8 mh-
A8AI|IE-HE Jf^UA^pATh BEMHHHHK8
(sic). UIH 0HCE A8MHE0E8 AUIA. A-
CK8[A]TAltT TOltH WAMEHTh. K% ())E-
Mio AAAM J|i KHn8A me8 uih-a n8ui
J|^ PAIO. UIH-H p^tpfi BHiai|A Ai BSK8.
I&P& EAk K!IAbKA nOpZHKA ME^ J|l
p&c&to^i ! $i ^ise : Vino ^ ta
arhaghele Mihaile, cda ce
e^ti mat susa de toate s3de
cerolui, ^i ^ ttftnrora se di^
demu tnaite lu Hs. ^i se im
ne scnl&m p nu se n
milostivi Dumne^eu i se t-
scuZte pr^ noi. ^i arhagfaeM
4i8& tutorora, ! cft^n tosiifi.
pr^ fa^ sa ^ cu toti tngeri
^i cu toate dnurele sfoitilon,
sftnte ^i cu milft mare. $
^se pre-lnminata fflalifi sec
Fflolo/ meu cela pre-Inbiti/!
de^nge ^i ve^i nigldiiae
dereptu p&c&to^i. $i de^tiiBl
filulfi Tat&Uoi Domnulfl Hi
dela sfdntal prestolfl. ^ vi-
(}ar& ^i munci^ii ditn mndi|
^i s{rigar& cu glas ^ griiii
Miluete-ne, filulft la Dvtr
ne^eu! milula^te-ne, tttfkiH
ye<5nica! ^i ^9e Dnmne^
aa: Ascu^^, to^ oameflii!
c& feclu Adam tn chipn/ ntf
?i-Z pu? tn ralu, p-i **
vila^ de vecu, lart eU d
1&C& por&nca me tn picttci
/
363
mpBUI tfeCDJl'bTblUBM'b. 40
optcTOJia tfjuiia. nosejiH i bcIimi
4a opinaAeMi apeAi hcbhah-
NUMB 01U>Mi>. X HO HOABHSHMb
ce(^. AOHAese nouoymaieTb
laei 61. I noMHjioyieTb rpli-
nrAa naAecA MHxaui hbul
.iiilbaib CBOBMb npeAi npecio-
Jiiaib I BCA jiuu (= cb;iu)
HdcbHUia. H BCX qHHH tfOCILlli-
TbHUIXl.
I BlAt BJlAKa M0Ah60J CTU-
lu. I oymT^ocbpAHCA cna pa^H
CBoiero leAiHOHaAaro. i peMe.
cinAi CHOf 2M0I BidJiiotf^ie-
BUI. I BIJU> M0Ah6S CTfaUXl.
I ABi juiite CB016 na rpli-
BkUBU.
I GimbA'b rb. WT BIOBHAH-
xaro opecTOJia. h ojBHAlma
I B1> TbMt COyiAHl. fl B-bSl-
flnsa Bci leABHtMb rjiaciMb.
rjiioaie. noMiAoyH bu cae tfxHB
noMEAoyi Hu Abcapio Bctx^
I peqe BJiAsa. cjiumBie bci.
pu HacaAix-b H qjiBKa cvn-
tHh no otfpasoy CBOieMoy. b
ooeraBix-b i raa paiOBH. a
ATA xaxi Ta^ cTriiToXa; , a;
\ *
epepov o'JTOi, o'jtoj; xai a^ xpi-
JJoxxtv.
[jir/ oixato^ i rrj, xOpi.
t6t W(ov 6 '$Tn6Trj; *Tr;v
> /

0r^Tiv TOiv a^icov xai rr;^ Jj0-
TOXO'J AYl* XaTAr Ol ULO'J
iyaTrr^Ti xai tO TYiv oir^Tiv tcov
f '
< ^
aytcov xa c-rrt^avov to izpoaw-
TTOv TC'j ui TO'j^ ajxapTcoXoO;.
TOT xaTf;/Jrv 6 0Tnorr,;
x ToO a/pavTO'j avTO'j ^povo'J
xai i7:V' ixoOo-aTf i:avT; rrjc
^covy;^' zapaOiTOv e^'muaa
xai av^pcoTTOv fizXao-a xaT* t-
xova Y;uLTpav, aOxo^ zapijir,
xai TOt; 10(01; auLaprf^txao-i S'a-
vaTco uapo6rrp 710 0 oOx
"^^ Ihpic3'3cv y.al cTc-v i/.cT llaTpiapyar y.r Mr,Tpc7:c*A{Ta:.
'.cpxT; y.jti s'.a-
*3v:'j;, xx/.cvips'j; y.ai y.aXr;c'i$i; , '{/xATa: y.al ivr,'*;i')T:a^
Izz'j /a;/.T:av
t: :oi;- y.ai spw-nj^-v r< Ilavr;'!r nzz\z\ ivtx\, v.x\ -J. 7.zizx\z
:y.a;/.av zzz'j v/Z'jz\
'tz'.Xf yipv'K^i xai b ap'/'.r:paTr/;5; sTrsv wajTcl i'vai izsj
xa;i.aT. Ta xaXa
361
HKKATfAE CAM. lUII MOpi^lH tX.
\tjt,'kp!t, ia,^lJANii. rapA Et< Ebesu
uili h8 nt!T8io p2KA4 iflAnTtJA
Mil^llllHAWp MAE C% H Mt!ir~
*0- H.li(KA AIJB0A8A8. H BtlHIO, Ulll
ASan HEAlllth A" np'k-^HHCTHTA
<|t(<
UIH-MH A'A^P^ Wt|ETIj. Ktf if^P*
MECTEKATIi. K8 MAIM MA ^H^TlO
WAt8. E EOM .f rpOAMAs fM. IlK-
hMdlUR\ KkAKAK. UIH
AAEUIKH MEM ^8HUI8. ^EA^-AE
th iJf^ E0TE8E. UIH Jf, KtfBXHTS
71. Clf^ ^tkm^ffiMKXx HSfAMi I (apt.
Ab'Kpt! IfK t|)AK8. A1EA C'A TOp%HA
^ MSHKA d^lACTA. AEPEIIT8 AHEA
h'aM a Bt> A\HAIOH. HE ,\tpE"'<'>^
MIIAA M.IHHEH M'kAE. Ulll ,\EpEIIT)j
A .|tVEpH,\OpS pSn^llOIIE Kk MtfATS
MJh ptirAp.T. llHHTpb' IIXK^KTOIUII.
I&T* AA-ROW KCAW mil .VATOpV
i MSAItll. l\tM ^RltEpf Afb. f^HJf,
eKA ,\f IIAljIH IIXH.'K AA f,mH-
salc, ^i nior^i sa ded^ra la-
dullui; Iar4 eu vft^ulu ;i nu
putulu r&bda faptu/ niaiiiilor
mele s&-i muni!-asc& diavolulu,
ce venilu ^i lualu pell^fl di
pre-cinstita feCurite Maiila,
i la lordanu ma bolcd^u,
^i izbavilu Adai difii mtmci,
^i m& rftstigiiilu pre crucia:
vrnlu sft va slobozescu dc
biastemulQ din intalu. ApA
cerulQ, ^i-mi dederd o^tu ca
fere mestecatu ; cu mkna mla
zidiiu omu, e voi tn groeipd
ma pusetu; lar&^i cu mer^
la ladu^, vi-aj!Lma^u2 c&lcalu ^
ale^ii mei invigu i dcdu-le sft
8& bote(}e, ?i !a cuvantu si
f^adulasca Dumnt, larjl lacni
nu facu. Accia sk torkak to
muiica ai5asta. Bcrepta acda
D'am a v& millui; ce dercpta
mila uiaicei mi^le ^i dereptu a
lagciiloru rug&clunc, c& mattn
mk rugai*& pmtvu pftcAto^i,
da-volii voo ^i altera a mi
delatnviero mi' diln (}ua de
^ti pftnala diiiiiineca mnrt!, da*
9
365
00 3Le oejioyxoy CTBopima.
1 B^ CBoieMb xortHii cirpi^-
Mim. M npe/iainacA ciMbpTi.
uh xe He tfuxi xoT-b^n o($-
oyupl&TK Afija poysoy cbo-
leD Moy^SMa wt jmtxBOAVL. i
CUIAOX-b Ha 3eMJl(lD) H Bl-
UITHXICA ABQH. BlBHOeOXieA
U KpCTli. Aft CBO<(OSK) A WT
pa((OTU. M WT HbpBUA KfUTBU.
BOJIUM npocHxi. H Aama mh
nju^T (=li^bA^HE) pasMime-
lU n OllbTlMb. poyitt MOH
cubAHCTa iiiiBE(a). H Bi rpotfi
luoxMHia MA. Aa H Bi a^-b
cbiiAox('b) H Bpara CBoiero
BOHbpaxi. H3(>paBuia cboia Bie-
iptcHx-b. M lepAaai tf^roejio-
nxb. Aa Bu nponiK) wt nbp-
Bitt bjiatbu. h bu He tfpero-
cre ca nosaiaTi cbohxi rpliXb.
n BpcTbiaHe ca TBopAme cjio-
nub TiUK). a sanoBliAHH mo-
lib HO ($jiK)AoeTe. Aa loro
paAi odp^TocTeeA Bb ofbT ae-
ncH^tafb. Aa He HMaMb Baeb
lO^IHJiOBaTH. HUHti Se 3a MJl-
cpiiie onA Moiero. iaro noe^a
lA B BftMii. H 3a m;itbu MTpe
Mien. i&BO HJiaKacA mhofo 3a
Spcpov (T?59Cpov) 6pav TO TtXSo'p.a
Twv /^Cip(uv piGu Tupavvoupicvov
UTO Tou Sia^oXou, xatfjXJ&ov
im TTfi yffi xai cxapxa i(f6pt(T0L
ix TTj<; uapJ&evGu Mapia^; xal
iPaTrcidST^v xai itrcaupwSnriv,
8^0^ ^uotictStiv xai ^Ta^TQv xai
dveoDQv, Tzavta ToOxa ftro^ov
8ia T^^ Twv &v3p(i)irci)v o-co-
TTjpia^, dXXa xai oi PaTmaJ&ev-
T<; piovcj) Xoycj) (JuvcTa^ocvro,
Ta Se ^pya toO Sia^oXou i:oiy)-
cxav xai oux iyta tcw^ auTOu^
iXcYjcai, vuv Se Sia tyjv xaxa-
xXaucTCv uoXXa xai Sta Miy airiX
TGv dpyiTTpa'njYGv tyji; SiaSiQ-
xr,^ [JLG'J, OTl ^SucTcoinjO'ev [jie
TcoXXa xai Sta tt^^ tcov irpo-
^TQTciiv [JLOU SeTjo-eco^, iSou SiS(o;jLi
0[jlTv Toi^ xoXaZ^opLevot^ ^Z.^^'^
avauauatv tt?;v aytav piou rcvxr^-
xooTT^v eco^ TO So^aZ^etv ira-
TCpa, uiGv aytov irveOfJia.
s^2 e:^ "^v x^3]iv, xal e|ji{or|7av ts ^sjBo; xal Ty;v aSixiav xal cXa
Ta xaxa
ssS Yr/S'rrar. e?^ tsv xsq&sv xal ji-s X6yov xal ji-s epYOv xal
aXXot'ixcvo Ct?
'^^4^ i;u[fTGiXsl>^ xal tlq tou< rcpvcu;, CTt T.{JL(i>p5i3r:a'.
aicovio);* dXXot(xdvs '!;
9^vftj; 5^5*j Ih Ti|Xb>ai TTjV oYiav f^iJi^pav t^c Kupiax^; xal Ta^
iopra; twv
r-Wr x>.)^i;asv5 6t? exeivou; 5i:oO uPp{vIcuv tou; YSvsT;, cti
aicovio); dsXcuv
;c>rTar xal jjlstx Taura l^spcv tJjv nava*,aav c'. "A^^^eaci ::pb;
tc'j; W-
tt://:>^. crr.vs^ s-jvsYpa'J^av 53a i5xcjjav xal Ta a^r^^av st; tsv
xfajxsv r^po^
13. *'?*M'
367
ttA. M sa li^Hxaua apxH-
npaTira. saR-bTOj. i sa imho-
nCTBO
NOIXtb.. AKO
vioro TpoyAKmacA sa Baei.
1 ce Aam sbiMi (=BaMi).
loj^ammmM'BCA ahi> h iow^.
wT KJimsaro ^enbpMia ao
CniA DAHTHILOCTlm llrttl BM
npocjMun oi^A i
en I CTaro A^**
1 wTsfn^ana bci. cjiCBa mT-
loapA^D TBOieiMoy. c^iana o-
W I CHOy H CTOMOy AX8.
ana H npacHO i bi b*:-
ToTC oi ocYioi iravTe<; r)pav
e *
TCi> iraTpi xai t(j) utcjj xai t(j>
aytcj) irveujJLaTi, vOv xai del xai
eU Tou^ aicova^ Toiv aicovcov.
'fSu^TESucv iStx.'^ (iioi^ xdd xoXiruxot exeivot 6ico(i xa dbcououot
xai fuXoYOvrat
IX Vsy xi|A.v9uaiv i(AapT{a^ xai dbuxCa^ v.q zrp* H^ta-fy* tou^, dXX3c
xat exeXvot
sspj Sx^'^^'^ oirriiv TT^v ^y^ov ^A^coxocXikI/iv, xai t^v
ovaYtvcooxouot [xexa ^d^cu
us TpdiAAu, J^^Xouv icd^t dE^tov [xia^bv ev tv] Beuripa xai 9ptxTf]
xapoua{a tou
K:ifi5'^ ^H^"^ ^Iv^ffoD XptOTOu, co xp^ei xaera 86^a tijxt; xai
xpocrxuwjcn^, ouv
si xvipxco arVccu IIoTf I, xai tw navaY^co xai oYaJjw xai !^b)0X9tcj)
aurou Ilveo-
;ur^ y^v xat deel xai et^ Toi)^ a{(dva^ tojv aicavcov. *A[jlii^v.
1
NOTANDA
1. finalal u tntreg: xnStS (32), aBshtB (38, 53), ahe8 (64), a^a^
(40 de 3 ori), ackSatB (65), ack8atat8 (43), aa^ratS (50), Ap*T8(50
61), ARocTOAtcKS (53), ApvHHTg (56), Aaams (66), AA8K8 (63), ffbo-
pEHHAOpS (49), KA&MS, KAbMS, KA^MS (50, 57, 61),J|IEAAM8 (52, 61),
J|IEAAT8 (66), EAkCTEAA8(66), EOTE0AT8 (64), HEE0TE;AT8, NEEOrk0AT(
(48 de 2 orl), a^X^ (31) 32 de 2 ori), A^P^n'^^Sy ^^P^^'^, A^H^
adv. i adj. (33, 35, 40, 41 etc.) A^cn^pTS (48), f^BcnkpumS (56)
AAT8 (55), aTaboa8a8 (71), ea8 (32, 59), Aop8 (49, 50, 54, 60, 67,
68), AiUHAaS (44), (t)0K8, ct)WK8 (39, 40 de 2 orl^ 44, 46 de S
ori etc.), <|)ok8a8 (45), (|)EHop8 (41), (|)8pHiij8 (43) <|>oct8 (45)
(t)iEp8 (47 de 2 ori), (t)AK8 (72), (|);rk8t8, (|)bK8T8 (49, 50,5S,
61, 67), (|)Tioa8, (|)Tmioa8 (64, 68), (t)xrxA8HT8 (61), rpEUiW,
rpEiiJHT8 (38, 62, 66), rp&ACK8 (68), rp;ivHT8 (40), v^A^H^ (33))
gHHT8 (34), g8pAT8 (42), goc8 (51), XpHCToc8 (31), xaht8 (49)
IAA8 (34), IwpAAH8 (71), A;Ep8 (61), hbht8 (37), jfiToyufptf
(35 de 2 ori), j^heaec8 (51, 52), J|^c8 (59), jjigEpECKS (53), f
VEpHA0p8 (59, 63, 72), k8b&ht8, koybs^ht8 (31, 71), ksna8 (3S^
47, 51, 64), KpEl)JHHECK8 (31, 61); KpE08T8 (38), K8iM8 (37)
KpEl)JET8 (39, 40), K8A/\IIZpAT8 (56), KA0K0THHA8 (57) K^EM8 (6^
HETMT8 (52), AA8A8 (63), A'A8AAT8 (33), A8AaMM0C8 (36), **
(46), AaMA8MT8 (65), AaapMT8 (65), MECTEKAT8 (71), AlSlwrf
(31, 34, 35, 40 de 2 ori, 41, 42 de 2 ori etc.), W
AdpS (33), M8AT8 {36, 39, 44, 72), MZpHT^TS (54), HSwpS
(39), HSAwps (34, 55), hsckStS (43), wm8 (41 de 2 ort,
44, 48, 71), WMEHKK8, WMHHECK8 (34 dc 2 ori, 61),
W(|ETS (71), WK|)a88 (53), noiS (64), nxMXHTS, (ixmahtS,
n*MAHT8 (31, 34, 53, 65 de 2 orl), npopoKS (66), nxsTrS,
na2HT8 (51, 67 de 2 ori), nxKflVTotiiiiAops (59, 61), nJepASTg
(61), iiisfiTS (39, 40), npTHMiiTS (40), nzpHimHAops (40), nSpTATB
(53), pors (64), pxcspHTS (32), cxhtS, CdiiTS, chhtS, ciihstS (34 de
3 ori, 41 de 3 ori, 42 de 2 oil, 67 de 3 ori etc.), C([)aHTS
(60, 73), c<|)HHMii.vop8 (69), Cl|nlH^TllAOpB (68), caoki>5kk8 (71),
I tsa (37, 69), tons (41), tTpSMBS (42, 43), cshts (46, 51),
I CKBAAT8 (47), cnspKATS (48 de 2 orl), cnipTS (56 de 2 ori),
\ TOT (38, 41), T8T8pop (59, 69 de 2 ori), THHt8 (44), Bop8
, (40, 67), Bp8T8(65), BK8(58, 59, 60, 70), behhhkS (70), bsjS,
, BxeU (35, 36), BxaOTg (58), hekxsSts (63 de 2 ori), eeae8 (57,
I 58, 61), BXftKKS (41), KpXTOW, BPKT0C8 (36, 54), KXHA8 (41),
t UKS (55), eHKd (42), ;poKECK8 (51), ?.\k8 (35), mmStS (45),
9EtUhHp,S (54);
adesea finalul u e privit ca atit de esential, Incfit scriitorul
U adaage d'asupra ^irulut, anume In : gakctm8 (66), ^lkaats
(66), cnitT8 (67), ^GAXAi8(6I), AA8AB (63), m8hhCK8 (62 de 2
orl), (jtoKS (39), AU1IIM8 (44), c-kcEpHKAwp8 (49), WAUj (48) etc.,
Wide dupa pronunciatiunea actualft ajunge coiis(5na finali:
aaSAi .fiEAKM etc. ;
une-orl o Trasii tntr^^g& presintfl mal de multe ori pe finalot
M intreg, de ex. : gaxm-s npE->JHCTHTffL Ch-itii apt-8 oyHa
A5Ep-S fi,l ^tW"^ OyHftE tC MSIIIECK-8 VHHT8AX WA\HHECK-8 UtH
itpdfiMHECK-S (61), sail ; ii8pT4T-8 npi riaMXiiT-8 wKpAs-S jfgEpECK-8
uiH dnofTOA'kcK-8 (53) etc. ;
! ne intimpina totu^I i u juniati^it, expres prin h i : aA
k(64), IhBEAX AHOCTOAh (67), ASKpSA?! (68), c(iioAx, ^imi^ (35,
SB, 70), a^aH8as, A<>AMi8Ab (59, 70), npECrcAX (70), .fin^KpATk
_|70), EAh (70), KA,T,tTtA*8Ah (71), oyiix (39, 48, 57, 61), yHH-
LS (61), pwASAh ("31), ApXArcAh (31,32 etc.), npopoiHTk (32),
Ik (33), 4WKS (39), TATa,\h (36), f^EHT^rz (36), a^X"* (36),
370
Ab'KpATb (36), J|lTSHEpEK8A2, ^TSNEpEK^Ab (35, 38, 60), JjlTp^&NOi
(39), C({)2LNTk (35), mShneckk (35), l^hhs (42), a^-ax (41), iuh-a2
(42), MSwpii (44), CMHTZ (47), Kp6l)IMM0yAb (48), KpEI)IET8A& (50).
nz0HTZ (52), pSrzTopioAk (59), aftEBiipx (73), cela-ceinsft revine
la fdrte pu^in fa^ cu profusiunea finalulul u tntreg, care n^
apare, bun& 6r&, de 19 orl in ({)ok8 ling& an singor <))wk^
de 22 de orl in aaShmeck8 ltng& un singur mShmeckk, de 41 d
orl in CHHT8 sati c%ht8 ling& un singur chhtz, de unde resolU
ptn& la ultima evidin^, c& scriitorul nu pronun^a tntreg sad
chtar de loc pe finalul u numal intr'un mod exceptional;
finalul u perit, f&ra ca ultima cons6n& s& fie scris& d'Asn-
pra irului : k}?aa [a8 (f)kK8T8] (50).
2. jfi tntrebuin^at ca vocals nasals : mrhh^k;!^ (41, 42), Sf
[waa] (42), oy^ [H8wpk] (44), dar ^i oyH (47), oynx (48) ;
AEJT (58, 59, 66), (^^Jf. (36, 37, 49, 54, 55, 70, 71, 72),
dar i ahm (31, 37, 50, 58, 71);
AMHTp8 (38), npHMTpS (38), npTHTp8 (59 de 2 ori), oMMTpS (72);
vocalisarea totali anasalel: j^hamt* (63, itot acolo: j|ih>
HHTe), ^HAHTA (50, i tot acolo: ^HaHNT'k), ^NAHTE (33, 41,
42, 69), HAMTE (41), AAXHK?iA^-M (51, dar 53 : aa;rmk;rhaMj
AA8HECK8 (34, pe aluri: aa8hmeck8), ^Tp'amiM (46), nmctht;r (61),
AH (71);
dupi ^, de'naintea vocalel i de'naintea consdnel tenue, ada-
os h: ^h as [ujarteaeI (62), ^HACT'ANrA (57), ^h ahacta (60),
jfHK;v;, ^HKX (44, 57), ^ht8hepek (57)...
3.-EH-zi:actualul -in-: (i^Si^tntK'A (66, dar 72: a^^m^^'^j
45; A^^HHEK#T\, ^i tot acolo: aha/^hnel;^), a/vehiiohoujTh (48).
4. nicS^iri nu se confund& o cu t/, afar& de EnHCK8nTH (56),
XEpoBiAAiH (63)=xhp8bThaa'im (44) i numcle propriO M8hCih (66),
MoMcyM (66), MbyMcl(67);
oa e pretutindeni bine p&zit, afar& de: Honrk (63), measxt
HonTE (32), [ce] j^TOpcA (68), Awp/T^ (41), wmehTh (42), wiim
(49), MOpTE (54) ;
t8te (45)=toat[EBrATA] (66), np'k[MOHl (69), npt [(^^^^] (69),
np'k[Kp8HA](71),
Ms [cAHmHTopm] (49), npt [iisai&htS] (65, ^i tot acolo: npE nsi-
MANT8), npt npE-C(t)2iHTA (63), Hpt [aasi^Th] (52), npt [(t>AnT8A]
(65),
lyt [ai8nk] (36), iipt [ApXAPEAb] (34), cnpt [aaaTaszsh] (39),
cn>t [aae] (44), [jfi] Nonrk (63), KSHTEi-k (68), [w] lEpEpt
(62), AEUiKHCA (34), [aeiukhc] hTa (32), meaa (67, dar 70 : aaeae,
72: MtAE), E8K8P&-TA (32 do 5 orl, 33 i tot acolo: e8k8-
W-Tl), [tOATE] AA8HHHAA (31), [OATpS] C8TA (31), naKAT* (43, 47),
[lEA he] BHA (69), AHAAKHAA (49), A^^^^^^^^ VOCat. (49), [({>pATE
Hk] (|)pArk (48, dar 49 : <{>Pate a^ (t)pATE, cu do& accente
jraye pe -e), [t% \t\ cjiha (60), [ce] jfxopCA (68, dar 65: j|i-
roApcA), [AASEpH] cnKH08pArk (53), [neia ne] bha [j|i NEpiopE] (69);
1
372
mi^ rar t sail a pentru-e-: A^A'^P^ (70, dar 71: A^A^I^))
AEptnTS (45, pe alarl f^iptnTSj (i^HpBnTS)^ ffitAHtuBikifiH (63,
ande tiis& se p6te citi i : a^^^^^^^M^")? E-kcEpEiHAwps (49),
AEcnSATopic, A^c"^^'>*^AP^ i^^y d&^ 37; A^cnSHTOApE, 68: A^
nSETOpio, 33 : a^ciiBetopSaioh), rp&ACKS (67), heeotasatS (48, ^
tot acolo: heeoteat8), AnocroAtcKS (53);
A pentra 6-: aiuha (36^ dar 53, 55: eujTa, eujha), AuiHinS
(44^ i tot acolo: eiuhai), ai|jh [azSaatS] (33, i tot acolo:
ei|jT, ei|jh), [npE] ah (38), ApA [cnbHsSpAi^iH] (47, pe alurl : EpA);
A=e din este: a [aeujkhc] (32), a [nopsiNKAJ (32), [nhns] a
[ahhcta] (43), [oyHAE] a [c(|)%nt8a] (66), [oyHAf] a [cc|>&NTa]
(66), [oyMAO A [nSTEpt] (66);
ckz=:se : c& ck kotebe (48), iuh ck A^S^^rApz (49), pe aliiil
pretutindeni : ce, ck, cz^ c;i^, cfr. mal jos No. 45;
HAE IE (66) pe acela-i^I pagin& cu: hea he;
AA [ahaihhei^z] (45).
7. niEHTS (39), (t)TEp8 (47 de 2 orl, o dat& cuTadaosdV
supra), mTe8 (65), niEpASrS (61), AAiue/^eH, aahTasesh (32, 39
de 2 orl), (t>TEpTH (54), BiEpAalH, BHEp&AaHH (57, 58), dar ;i:
AIE8 (38, 69, 70), AaEM(65, 71), KEA^E (65), <|)EpE=lat./^ (71),
(|)EpH=lat. ferae (51), bepaaTm (43, 53, 54).
8. reduplicarea vocalelor:
a) -aa:caabhtaa (31), cb'ahtaa (32), nhhcthtaa (65);
6) -IM-:
niHNOApEAE (51), unde numal prin acest -Th- se p6te eipUci
forma poporanft kidorelezuplidorele ^ cfr. mal sus p. 15J
No. 10;
kpei|jThhTh (62), unde -TH-=zia din christianuSj dar i contni 1
KpEipHNm (67), KpEipHHOYAb (48);
eemTha (73), ({)Thioa8 (64, cfr. 69: cjihioioa), xep8bTha/iih
(44),cfr.^
a/\ha8hei|je (64);
c) -Th la pluralul nearticulat: [nATp8 c8te a^] ^VSP^h(57)|J
[hei|je waaehh] cnzH08pAitTH (51), [Apa] Cn%H08pAitTH [NSipwA mSatSJj
(47), [EZpKAitT iuh] M8Epm (47), hei)je ^lEplH (54), [npEWiiiN]:
cn%H08pAitiH (50);
373
cfr. luBgirea vocalel finale f^& redaplicare : MapTae (34),
AlUpiiA (36), BOEiR (56)^ cfr. mal sus p. 293 No. 14;
pentm -ee- ve^I mal jos No. 29.
9. plundul mascalin ace^ti sail ace^tiia sens tot-d'a-una cu
-i: AMEi|ic (34 de 2 orl, 38 de 2 ort, 40 de 2 orl, 45 de
2 ori, 46, 47 de 2 ori, 48, 49 de 2 ori, 50 de 2 ori, 52
de 2 ori, 55, 61), ahai|je (35)^ afar& de AiEipt (51, 55),
cdftp-ce pare ^ proba c& finalul i din acefti se pronan^ tn-
treg, nu ca {.
10. a trecat in i dap& s :
CNHT8, CHHTX, CHN21T8 (34, 38, 40 do 2 orl, 41 de 3 ori,
42, 45, 47 de 2 ori, 48, 49 de 2 ori, 50, 52 de 2 ori,
51 de 2 ori, 55 de 2 ori, 61, 67 de 3 ori, 68), dar ^i:
CMT8, ckHT8 (34 de 2 ori, 42, 45, 46, 50, 52, 53, 54);
CNNVCAE (51), dar ^ cshveae (49).
11. a trecat tn e dap& ^: rpoHt\t (38), cjienSphhe (71) sail
^f|ii(f (58), onde este de observat tot-o-dat& -m^,-iio-
peBtrn -dk>-, cfr. mal sus p. 293 No. 11.
12. % trecat tn e dap& a: sekzh^s (54), amia0E0h (39, i
M acolo: amiiI0A0h).
13. ea pentra ta: MEAe^KHonTS (32), , i|)lBMOti (36), ,\fcnETop8Moii
(33), [h'aai a uk] mh-
^P^-Aie pratra -a8 : BOTEexTopSAto (37);
fenomen curios, anormal in funetica romaii^ cfr. mal sus
p. '271 dar prin care se explicS. forma enctiticft -i peiitru
imt prUi intermtHliul liui=iui=i.
1 9. distmctionea Intre 9 (^da) i ^ {=3) du este tot-d'a-ima
5 pentra s: Kpi^Hr (35, 38, ^i tot acolo de 2 ori: KfiEsSTS),
cs*eT (44), 6A^x (31, ^i tot acolo: ba0.t^), hhe (58), ^iitEph '
(67). cnxM^Spaiilii (49), aSmheeS (50), hekote5at8 (48, ?! tot acnlo
tiOM-feiTS), KOT5Topb'Aio (37), 111 colc-l'alte locurl pretutiii-
dtfiil se iiitrebuiii(ez& corect e;
s peiitru 5: OKpABS (53), ivasiitS (51, 67);
Intrfhiuntat corect uumal 5: -^ApA^Hiipe (69), ii^K-niRM (66^,
UKAKitO (71), CAOSO^eCKS (71), ^IIA*l (71), ^pSEECKb' (51), A-
^ (61), At5AEVE (49), AE^AErapx (49).
20. predflec^nne pentm v=:lat. j : aygT,?. (65), ngSTE (42),
fBAEX&Topu, v>^AEKXTOpn (57, 58), gHpaT8 (42), tfSpik (42),
iMt(S (33), vKAt'*!)) (56), goes (51), vK>A')i<* (C7), dar tntr'un
htc: x8aei(eau'p (41).
21. metfttesa licuklel: TAaxAP"" (48, cfr. 60: TSAax-^P'")!
tnUmptKl, CTAXIlHpilAE (47), RphTOACE (34), Bp'ATOCtJ (36, 54).
32. alt4> particularit&tl cousouaiitice:
Mq^ [Emniia] (33), REpii \,\tifitnTA (3^), EtEpii [ca MEpgii] (38);
I .fK&TpSw, ^ncxTpSw (38, 44), A8W (36), cfr. mai sasp. 59 No. 1 7;
a^ruirxM MapTa^ (60);
! (64).
376
23. sti=lat. sunt: amea c8 hea he-8 v^P^i*^ (^2), mea me
c8 AspEni^TH (69), oyHAi c8 nf^poilH (66).
24. pentru articlnl cU : a^mhSa hepioaSh uih aa& niyMSiHTS&HN
(64), A .Ik^EpHAOpS p8r;^N|0NE (72), pO^HTOAp'k H8-AH-MHTPEME A
A8 A^MHE0E8 (31), KlkTifi p8r;^1IOHE (t>8 A CctlNNl^lHAOpS (68), A
a8 xPHC'toc mahk^iv (57)...
cfr. mal jos No. 54.
25. ordinalele aa tpehae (51), aa ujarteae (62), f&r& ampU-
ficativul -a;
de asemenea n8p8pE (58, dar 73: noYp8pA).
26. adjectival post- i pre-articulat tn constracttune cu snb-
stantivul post-articulat : a^shnhae meae aaaphae (57, dar pe ar
cela^I pagin& la singular: ai8hka hea mape, 6r 44: aa8nihae
1AAE AAApT), (t)TlOA8H T%S MEAA KAArOCAOBHT8A (37), (|>T|OA AAE8 lEiU
npE-IOEHT8A (70).
27. dupla post-articulare in constmc^iunea substantivald
cu adjectivul: c(t>%HT8A eote08a (60), hekpeahnmoujTh jrhaobTh (64),
.fk(|)pTKAT8A8H CKA8H8A0YH (50), KpEipHHIH n&KilVTOUjTH (67), cfr. mal
sus p. 130 No. 18, p. 294 No. 20;
tn A^MHNEKA MApt (72) ^i ^WAMHA poAHTOApt (3 1), finalol -t
ar put^ s& nu fie datorit articluluf, cfr. mal sus No. 6;
pentru mmhcthtSa cHHgEAE a8h (41), ve^I p. 131 No. 18.
28. a8 xpMCTOc (31 de 2 orl, 32, 33 etc.), a8 a8mhe08
(31 de 2 ori, 32, 33 etc.), a8 M8mci (66 de 2 ori, 67), dar
i a8m xpMfToc (32, 51 de 2 ori).
29. genitivo-dativul femeesc cu -eei: nmhcthteeh (66), cu
unul din eel dol e pus d'asupra ^irulul ;
cu 4ei: kp8mTeh (^42, 61), a8miem (32, 63).
30. pluralulcu-*r^: iiAT8pE(44), hmhSpeae (69), iohpiopeae (45),
HEpwpE (36), cTAxn8pEAE (47, i tot acolo: cTA%n8pHAE), dar
nOCT8pHAE (56).
31. nearticulare :
-^ I
li^ cu sens partitiv: ck MtitECKh' giuiT)) wiueiieck8 (34)=:*se
icesc mvl\l din ut'-mul omenesc,, dar iritr'un alt loc: ce
niEOCS t>WA><'^2 KpEipHHECKti (31), CE MHllSECKb' gilNTSVA WMEHECKtl
CM);
6) dup& tot'. TOATA KftEME (65), cfr. mal sus p. Ill No.
30, p. 131 No. 21.
c) !n coastnic^iuDea substantivuliil cu genitivul, prin aiialo-
ffk cu datinil: tk^he HipioAtJii (31), aei/e i\b' MoyHu (67), iwopTE
nonlAU-p (54);
(f) to construct! unea siibstantivulul cu posesivul : J^wipt
mk (72), AfUE Ta (67), miiiueii meh (65), prin analogi& cu
wuS-wocrpS (37), k8m*tpa-c.> (60);
c) ia coustruc|iuiiea genitivulul cu poseshul : EBarrEATe-MESA
(67), prin aaalogiil cu; *doimiie-tale, etc.;
sA obscrv&m tnsft c&'n trel casurl de nial sus : i^iiiitK, mmuieii ^i
fUrrE&TE. ar put^ sS, fie o simple ultai'e curat materials din
parte* copistulul de a pune uii a ^i uq ti d'asupra ulUmelor
latere.
32. propaginatiunea pronmnelul personal: ce-8 asts iipE
MS (55).
33. pronume personal pleonastic : HE.\-k he f^i^tvA m^pte no-
dVp A A E C^dS MXpHTdTIJ (54), E II KS JSh'pK ^E MAH pi^Cn^H^E
ti^mmiiH (67).
34. perfectal siiupln arcaic :
0/ prima pers. sing.: ((ie^k (70), nSui (70), a'A** (70)i A^"
At-u (71), .fRiiiuH (71), MEpiuS (71);
h) a doua pers. plitr. ; nSitrS (71);
e^ a trela pers. plur, : a^A'^P* (70j, a^AeK* (71).
perfectnl compus arcaic : a risrractualul *a vie(uit, :
rA^MI|EAE Ht-S RMH ^ MKirACTIipE (50J, cfr. HERt HE RHA Jfi
(69);
pcrfectul compus arcaic a /apt, ci : .\8 (JiakSts, as
(49, 50 etc.), /apt fiind consprvat numal In partici-
Bofictaiitivat: (jiAriTHA A\.iMuiHAtvp (65, 70).
378
36. la imperfect se p&zesce o strictft deosebire tntre -tia h
rerbele cu -ire ^i -e din- tzr-^a la verbele cu -ere:
imperfectul cu -ila: eiuTa, aiuha, eiuha (36, 39, 50 etc.),
mShnha (37), CTpEffvoyHA (35, 37), C(|)pbp2LHA (58);
imperfectul cu -e: nSTC (37, 49, 58 etc.), apak (39 de 2
ori, 50 etc.), BXHE (36, 44, dar 37: ban*), uje^c (46), intoc-
mal dup& cum se pronun^ ast&^I tn Moldova;
ambele forme fa^'u fa^&: p^t-n Ap^E ujh m8h^ha (46), Aftf
UJH CE M8HMHA (61).
37. imperfectul compus cu vnU: khhe aH spsr ^1 a h8 <)Nf
N2CKST8 A1ECTA WM (43), cfr. mal sus p. 233 No. 24.
38. infinitivul verbelor cu -ere, ca i imperfectul lor, are
-e tn loc de -t: n8 hol^h be^e (35), h8 n8TE beae(37), a beae
(60);
N^ApSi n8TE ElUH (45), N^ApSI ABE R&KAT (46).
39. infinitivul f&r& a: n8 k8te0ap& rp;ivH (68), eh n8 ab8p&
IE MAH pZCn8HAE (67).
40. acusativ f&rii pre: H;R;t^BHio ilf^AM (71), hea he dj^
UIM 6bA H5KA\RH (66), (J)EHIO ilj\AM (70), REAEAa8 TMME (58), 5H-
Aiio wm8 (71), (|)pAi{TH CXM mH mhiueh a/\eh n^a8 M\ha8ht8 (64-5).
41. organicul 5emz=actualul analogic ^Intern : cem j|it8nepekSa
(59), cfr. mal sus p. 131 No. 30.
42. ard=actualul ar: Ap% n8TE (45), Ap% Ap/^E (45), Af^
ARE (46), CEpA^ AA (67), CEp;^ ARpiHAE (45), c-bp^^ TpAgE (46)
etc., unde ortografia cu -;k nu las& nici o tndo^lft asnpra ti-
loril fonetice -dS, cfr, mal sus p. 132 No. 34.
43. CE AMK8 (64)=actualul *s8. am^.
44. a==lat. ad: boaw mii aatopa a M8Ami (72), w \\mi^
^\if^H^^ (42).
45. condi^ionalul sdf, reflexivul se i conjunc^iunea sd *dacl,
se confundi tot-d'a-una graficesce, fie-care scriindu-se in tto
379
modurile posibile, astfel, de exemplu, c& se vede al&tuil: ce
M8HNECK8 (40y 42 etc.), c& mShmeckS (40, 42 etc.) i c;i^ m8h-
fECK8 (41, 52 etc.), CE p8r<>^ ^^ XP"<^^^ j|kn&p^ki(HA a8h
(69)=^drep(il
Inl Hristos In Inp&r&^a lul^ , mSate 0ak8 j|kT8HEpEK8A anecta (35)
=^inalte ^ac in Intunerecul acesta^.
47. pleonasticul (}ise : p^^crShce c(|)%hta MApu iuh shce (39),
CTpHFApZ n&K^kTOlUIH IUH SHCEp^k (59), CTpHPAp^ K8 FAAC IUH 0HCE-
p#i^ (58, lar 70 : CTpnrAp^i k8 taac ujh rp&Hp&), cr. mal sus p.
164 No. 51, p. 198 No. 20,
48. sA cu sensol ^dac&^: c'a8 aSshtS ujh h'a8 (|)bK8T8 ^53),
ckS <));I^K8T8 pifkS, f^H CHHT8 (67), CE-8 rpEUJHT8 (J)ThH A8 A8MHE-
0e8 (62), cz ctfifk AupTNAE KACA (45) etc.
49. C=^Iar&^ : e boh j|k rpoan^k Ni^ n8cET8 (71).
50. verbal la plural concordat cu numele colectiv la sin-
gular: ce m8nneck8 pwa8a% kpei|jhheck8 (31), va m8hneck8 gHHT8
WAaEHECK8 (34), CE M8HNECK8 gUHTSA^ WiV\ENECK8 (61),. H8 n8T8lO
pa^K^A <))AnT8A M;KHNH.\Wp MEAE C%-H M8HMACKZ AI*^B0A8a8 (70).
51. ndrode cu sensul de ^mul^^ : h;v^poaae n&Kii^ToujH (55),
HhpOAAE E^kpKAl(H UJH M8EpH (55).
52. mare tntrebuin^t ca adverb? nA^NgEpn MApE rp^toace (34).
53. dissimila^unea sintactic&: poAr;i^-TE ujh te .^naaii^ (62),
AEpEnT8 MHAA A^AHIEH M^LAE UJH f^tftUTS A J|kgEpHA0p8 p8r;i^MI0HE
(72), IE P&8 E A1ECTA UJH NHNE ECTE Jf^TpS EA8 (59), cfr. mal
BUS p. 197 No. 17.
54. construc^iune eliptic&: ce-8 rpEUJHT8 (|)Thh a8 a^mne0e8
(62)=*9i dacft aii greit, totuiji stnt fiH lul Dumne^efi, (=:in
contextul Slavic: noniEntE ia^a napEKoujACA cuha moiefo), unde
totu^i mai curtnd s'ar put^ admite omisiunea curat material&
a vre-unul cuvtnt la mijloc, ca i^i '0 frasa nu mal pu^in ob-
380
scurft pe aceia^ paginft: bTio p^mm^BS xpHcroc aa a8mTeh Nupe
H8MEAE iV8H=Slay. TKHB'A rOCnOA^ ^On^ HMA lErO BEAHKO=lgr. It]
xupio^ 6 S'eo^, xi 8vo(xa xi (xcya...
55. pentrn fraseologi& :
c% cEp^f; (= dac& s'ar) ahpTnae kaca aneaopa ae t8te fixvfS
lOHriOpEAE lUH C% W .fKSNgSpE <()0K8A8 lUH H^ApIL HSTE EUIH A<()apS,
NE Ap% APAE ANNA, ANEIA HSMAH NE H^ApS ABE ll&KAT, Uipil KSM
ckp^ (=s'ar) TpAVE A^ c8nT8 (|>ok8 Ch mc^ A<))Ap;K, aiua t% ca
Tparb lUH AA EECApEKtA (45 6);
k8 a^na AAA haTio waa8, e (=](ar&) boh j|k rpoAn;^ AUk n8cETS
(=rpaser&(l)y lApsiuH e8 aaepuj8 (=merse)) aa iaa8a, BpsaRkAAAUiSA
KbAKAjo lUH AAEiuHH AAEH .fBHUJ8 (r=am tnvilat), f^ttfi-M (=le
dedul) cb cXi bpte^e (71);
<()niO (=f&CUl) (pe) fl^AAA .f KHn8A AAE8 lUH-A HSUI (=p!lSd)
j|k pAio lUH-H A^A^ (=dedul) bhiai^a (70);
0^:8 (z=dac& atl) <();i^k8t8 p;f;8, p^H chht8, hH ah up^ (=8'tf)
AA A^n;v^ iipoTHBA (=tn contra) Aop8, hb npE AHpEnT8 ae acti,
Kz nsK&ToujH CHHT8 (67);
K8AA CE AHE8 (=am) e8 a-h aaha8h , raHA8 (pe) <|)pAltTH C&N
(=lor) UJM (pe) AAHUJEH AAEH h'a8 aaha8ht8? (64 5);
H8 ACTE WAA npE n&AA;VkHT8 HEAA me AAif^ BA KEAAA Ck H8-A EK
ACK8AT8 (65);
k^^Sk AA8NK;f\ A^ "^ ^ ^^^^ p^KAA (64);
iuc;Vk^ npE-c(|)ZHT;f\, A^ besh (55);
6208 npE-Cit)&HTA HEl|JE WAAAEHH AAZHKZA^~H HEI|JE <|)EpH (51);
a8 h'ai4m KpE08T? (38) a8 Awp* roate aaznka? (41);
AOApx a8 (J)oct8 KETEyT (45) A^'^^P* "^ ^^ ackSata (62) ;
AlUA-AAH AV8TE (fiMm^tS UJH CHAA Kp8MHEH ! (42).
56. construc^iunea incorporativS, : yioAEKA-CE-Bop8 (67)^ hx-
CK8T8-CE-8 (38).
57. coraposi^iuDc lexicft forte remarcabil& : poAHTOApt Mif-
-A H-AA H T p E M E A a8 a^mhee8 (31), care la prima vedere s^ir
p&r6 a fi literalmente : *genitrix non-habes-matricem^^ nirfe
AAHTpEME=lat. niatricemz=it. matrice * uterus^.
SSI
, se observe tnsfi, ci mhtpehi presupane accentui pe prima
[sM, c&cl altfel ar ii mxtpihe, dup& cum se ^i g&sesce in
hile n6stre tipftriture, de exempiu in Psaltirea cea yersifl-
, a mitropolitului Dosoftelu, ps. XXI:
^IIH MXTpHHE UIH f^HH CKKAASTOapE
UIh ahh ^Aiiit m'ak nSc npE niHoapE...
Jin Wte limbele romanice de asemenea, ca ^i 'n prototipul
. matricem^ accentui cade tot pe a doua silabfi,;
kdacft dara, in adevfir, mhtpehe e&te=LmiUricem, atunci scbim-
intonafiunii ^i chlar a vocalismulul (ivM=7na) nu s'ar
datori decat nnmal dtiri infiuin^el sinonimulul mitra=gr.
irpa, adeca mhtpehe MXTpiiiE+MiiTpa.
58. gintu=\aA. gentem: (/hiitB wmeheckS (34), ^iikt8aSh w-
ENEtKS (34), yHHTSAx WMHHECKS (6 1), adccA din puHCt tn pUDCt
huntana^, in contextui Slavic: po^x xP"*i''-*'"'"*'"=T"5
I ifAapToiXcov;
[ gintii nu ne intimpina nicairl in vecbile tipSriture romftiie,
[ a despSrut cu desivlr^ire din graiul poponilui ;
[ d. Cihac (Diet. p. 109) aduce ghintd, gintd, fftra a ne spune
: unde a scos aceste do& forme, din carl ghintd este un ma-
cedo-roififtnism, 6r gintd un neologism din ijilele n6stre, datorit
pare-ni-se^reposatulul Asaky, nicT una din araindoa nefiind
vorba poporana in Dacia lull Traian ;
arcaicul giniu, pe care '1 ^'om mal g^si mal jos cu o alt&
nuaii^a de semnifica^iune in textul No. IV, nu derivft insS di-
rect din lat. gentem, de unde nol am ave femininul //m(e, ci
trebul sM presupunem vTe-an intermedia, buni-i5rft:
1 0. sau mascnIJnisarea latin& rustic^ a lul getitem sub in-
flain^a sinonimulul genusr=-^i^oc,, trecut ca masculin In t6te
limbile romanice, adeca eiintu:=gente}'-\-genus ;
2**. sad existinta aiitc-roman5, la Trad a unul sinonim ma-
sculin, prin reac^iunea carula se va fi masculinisat tennenul
latlOf cela-ce convergesce, ptna la un punct, cu acea impre-
382
glnrare eft albanesol ghiind ^ginte^ este de asemenea nui-
sculin;
3^. saO, tn fine, tnriarirea posteri6r& specific^ daco-rom&Di
a sinonimilor latinl ^i ne-latinl ca: popor^ norod^ rod, nem etc,
cela-ce ni se pare a fi ma! probabil dec&t t6te.
59. itio=^unde^: k&te mShnh cs^ntS iow c% m8meck8 vhhtS
WMENECK8 (34), CX-I4H 4p;V^T8 IOW C M8HNECK8 npEWl^lH (50)^ BE0H
low c% A/i8HMECK8 K&A8r%pTH (52), cfr. mal sus p: 296 No. 50
60. a descindezzldkt descendere: cs ^EipTHr^ K^rp^ mhhe
(31), AE1|IHHC% ApX^rrEAE (31^) AEI|JHHV6 tUtl BE6I (70), A^I|JHHCA
(j)TiOMi TaT;RMOH (70), cfr. ma! sus p. 198 No 29.
61. pelifd=^ cor^^ : a8aio reahuk (71), a hpThaaht nEAHi|4k (38),
cfr. mal sus p. 198 No. 28.
62. <|)EM8pimE (71), (|>?HiopHi;E (58)=*virgo>,cfr.p. 165 No. 64.
63. a s/rdrdi^ expresiune onomatopoeticft peutru *<))pi&psHA 57 ;
b&trtnul Aristia care, tn traducerile sale homerice, a Intre-
buin^t dacft ne aducem bine a-minte grecismul *marea
flisvdindd^^ ar fi spus curat rom&nesce i mult mal eneipc:
*marea sfrdrdindd^.
64. KMhiAS (39, 57), KAbAA8 (61), KAXM8 (50)=:imperativul
*sft mergem^, dar i fJlri aferesa lul in-: .^ca&a/^S (61), jfiKsxM
(52).
65. uiH EpA AMEAA MAC C31)=*iji cliiar in acel moment^.
66. ia tn loc de ianl: a .^T8HEpEK8Ab amecta peahie (35).
67. despuetoriUz=z^si&]^knj : AEcn8ETOpio (68), A^cnSiATopio (64),
ftOAAANE AECIl8AT0ApE (64), A8cn8ET0ApE (37), A^^'^^^'^'^P^A*^** (33)i
cfr. mal sus p. 235 No. 45.
68. K8MHHA (3 3)z=:actualul Imdumd,
69. AAA8 (61, 63), vecjl mat sus p. 220 No. 21.
383
70. AKM8 (68 de 2 od, 73), dar i ak8m (58).
71. mdguril=^m\mtej : MsrSpA @aewhHa8h (31).
72. 5poK6CK8 (51)=zsdrobe8Cu? cfr. Miklosich v. cxapokmtm:
73. K^Ht (37)=*pentru ce^, cfr. mal sus p. 199 No. 40.
74. marA^A^i*" N" EnHCKBniH], unde in contextul Slavic: KHn^ii,
EnMCKonM=gr. ipj^ovT(; xai liricrxoTroi, adici (/lM(fece=*principe,.
76. jiidef=z\9Lt. judicium en sens de * tribunal^: ^mamtc aom-
HHAwp lUH NAHTE TKS/^Ei^EAwp (41), cfr. mal SQS p. 236 No. 64.
77. . : CK8A\nTM uih hea\maoctmbTh (56),
Slav. CKSf,u^ (Miklosich).
78. slavisme mal insolite: npopoMECTBiA (65), hobeaehTa (32),
locu^iunea tntr^&: wtie eaafocaobh (31)zz:^p&rinte bine-cuvin-
79. sab raportul accentua^iunil, mal en s6m& se observ&
daplnl accent:
pediftongl: a'V<^mna (31), ''wkmtopTm (56), HEp^'io (36 de 2
ori), MEp' wpE (69), hep'waSh (32), Hi\ Ht\ ame'a (33, 35, 41
etc.), m6nh''iomoujTm (48), krakxtop^'w (33), bote5Xtop8a''io (37),
Eiuir A (39), "A5Ep8 (61), (|>rioAiOM (36), y'wAEKXTop'K) (57), y"io-
AEKA (67,) ex AIWR "'a (63), KXTp;R ''a (65), AECn8AT'0ApE (64),
AEcn8ATop''io (64, 68) etc.;
pe vocale graficesce Inngl: 'wc8t';r (32), M8''wpb (44), 'V-
itiM (36, 64), ^pE"w^TH (50), npE' wt8a8ii (47), ' wm8 (48), w^w
(50), ''wKhpATopiM (56) etc.;
pe J^: >VEpi (32), >gEpTH (42), ^> HEpw (34), > c|)ok8 (4^^
AM> (36), >KXTp8"w (38), Vpeba; (50), >TOApHi (4P^
pe vocala finalii, mat ales neaccentat&: ba0''a (37
1
384
(31 de 2 ori), ASMHese^g (31, 62, 66), Aii|iTMr" (31), n*iM-
t"8 (31), k8k8p*-t"a, K8K8ph-T"E(32, 33de2ori), nsM'*(32),
meiji"e (45, 46, 50), ahact"* (35), 6tT"E, act"e, (35, 43), 8-
MHh"a (36), MXHbJJkK * (41), KhpUAH^H (36), MStp^H (36), ntM-
H A (38), M8pr" (45), ^A^'t (45), <|)PAt"e (49), mShmbck ^ (49),
oymp'h (49), K&neTE (51), p8r"K (49), TpeHA^E (51), uoe"* (56),
A8cKp" (5 7) etc. ;
c&te doi accente duple pe acelai cuvint : 6ae"wh8*8"m (31),
"ahe"* (35), Map"h"* (60); -
c&te doil accente duple ^i unul simpla: ''j|ib^hep"e Mt (72);
cftte un accent duplu ^i unul simplu : amTab a6"m (3 2), aieV"*
(34), ah'm"e (35), t"at;ra H (63), co'dpEA^e (36) ;
cftte doft accente simple: tat*a8'h (31), a8mmVa (61), -
ie'cta (35), 4iTpEV (40), a-m *h>i (42), 4>em'iop'hhe (58), iq>'t-
i|i'hnhawp (66) etc.
80. paieric:
dnp& licuid&: aaep'ce, mep'ck (31, 55), aaepVk (72), Apy-
TEAX (31, 32, 33 etc.), ksp'kaum (34, 39, 44, 47, 55), *p>
(39 de 2 ori, 46, 50, 55), ap'a8 (40 de 3 ori), k8p'bh (40),
kVbhe (40), bep'mTh, BiEp'AAiH (43, 53, 58), niEp'A8T8 (61),ni-
Tpiii&p'uiiH (53, 56), jfLT9Ap\ifi (65), MAp'x^ (56), AA8p'MHi)T (57),
KhA'KAK) (71), KXA'KXTOpK) (33), AA'tE (54), AAVopA (72), U'l|i"
(39 de 2 ori), a\8a'te (49), .fHAA'ifA (51), aaVpehae (51);
dupft nasal&: cuh'tx (47), cmh't8 (34, 38, 40, 41,45,49,
61, 68), iohVpeae (45), m8m'k* (36, 71), aa8h'ka (57, 72),
mSmNma (37, 46), A\8HNEtK8 (40 de 2 ori, 49, 52, 61, 62),
a\8hNei|ie (43), mShhh (64), aaehNiohoujTh (48), cnsH'^SpAui {i%.
cmHiSpATs, (43), cnzH'dSpAi^Tit (52), csh'^eae (49), ahh'kpeiihtJU
(50), amm'bekS (33), AMMM8MK* (37, 58), AMH'jjiTkio (71), msh"
(43, 51, 54, 58), auvmkam'aS (53), aeiiiIhV* (31), Af'P'"''''
(70), nopxM'KA (32, 52, 70), hecthh'c* (33, 58), vmh'tS (34),
gnHT8Ax (61), nAXH'vcpE (36), nzpHH'TE (41), nspHH'iiTH (66), !
piiN'ijHAopS (40), thm'c8 (44), ThiN'c* (63), oyhVh (53), skxhV
(54), .\pvHH t8 (56), .fH"K* (57), ctxhVa (57), cnpHH'iuiH (57l)
nplHTps (59 de 2 ori), kpeahm'ua (60), oyn'ae (61, 66), i^w^^
85
61), n&M%HV8A8H (64), atShNe (66), hhh'ctmtx (67), hhn'ctmta
42, 44, 57, 60, 62, 65, 71), ahhVim (58), ac^ShV (58);
dap& |>: iuar'teae (62), a^pehVs (54);
dap& s: nocVSpHAE (56); .
dap& f: AEiu^KMC (32), a^u^'khca (34).
81. tn loc de paleric:
vocala irra^ionaI& z sati h: ACK8AhTApi; (68), ACKBAkXATZ (^0),
ibKifk (70), TopzN;?; (72), ep'/mbM.ujSA (71, cfr. t. 1, p. 17:
ISRHMAIUTh), KSpZBU (60), TAA'AX'ApTH (60), AAbT% (32), AShTS
(pXaiiHMAUJIHj, K5P&BIA \y^)^ TAA'AXApiH (^OU;, AAbT% \0^)j Ai\bT
^35), AA^Tc (49), AA^qiM, AAkqiH, (39^ 52), mzn'aka (54), cxpx-
ME<5za pe Pecenegl; nu ma! pup'n redac^iunea cea din
HUioteca SocieUl^il Archeologice dela Moscva; ba pini i
rantecal bulgar eel cu *doii fol din cer^.
Ori-cum ar fi tns4, d. Wcsselofsky complet^zi Intru cJit va
Jatele nostre prin unele puncturi secundare, ma! ales printr'o
^emk de rcdac^iun! germane, intre carl prin vechime ocupa
primul loc cele anglo-saxone. *)
Jlal multe am putut Invftta din monografia d-lu! Wessclofsky
Jesprc *Visul Maicel Domnulul^)^; o alta mistifica^iune reli-
6'isa forte resp&ndiU, c&ri! sintem dator! cu tot dinadinsul
is a-! consacra aci o notion a parte, cicl :
1. Forte scurt prin sine^!, acest apocrif figur^zil tot-d'a-una
h un loc cu alte bucS^I omogene, ma! cu semil cu *Legenda
iNQDinicel^ i mal mult inci cu ^CillMoria Ma!ee! Donniului
lIad,;
2. Uare-orl se arata pe alur! ma! la lumina intima legiltu-
ri intre ciir(ile poporane ^i literatura cea nescrisii a poporu-
It Ii*giltiiri\ une-orl ftra nici o stricta liniil dc demarca^i-
ai', o h-gaturil aa dicend indissolubila, care ne-a preocupat
Mwed ^i nu va inceta de a no preocupa in cursul volumulul
Sintem \esell dara dc a prolita, eel putin acuni, de ccrce-
lirfle d-lul Wessclofsky, completaiidu-le la riudul nostiu prin
tthro: le lipsesce.
2. *Visul Malcel Domnulu!,, aa diipa cum este inter-
oibt In redac^iunea romantl cea moderni a *CriliUorie! Malce!
;Ihifflu1uI>, sun& in urmfitorul mod :
; Xj Wr^i^Iofeky, 3nHCT(>jiiH o u piiaj r, miihii t. U:i|) :;inar.
ITpoCB*-
iflnij, 1^76 martin, |i. 50 - lir.
2iUfm, t*'H'b ]'iMp"Ani('( H CB0AH'4fl p'vxaKiOii oJiii'TMiii; ibid.
1S76 aprile,
_ 388
*Visiil pr^-curatel Nfiscat6iei, cfind a adormit in muntcle Masli-
nilor i cand veni catrSl diosa Doranul Hristos in vedeiii& i ^ise:
Oh, maica mea lubitS. ! Dorml? i dacS. s'a deteptat sfinta,a
+respuns luT Isus Ilristos iji a (Jig: Adormil, filul meil lubite, i
erit me do^tepta! ; ^i pe tine te-am ve^ut insult leg(it i vindut
*i la stilp legat, bMut si pc cruco ristignit, i din pr6-curat ^
*sfintul tett trup ca un lemn cojit, i sangele curgend. Respunse
*Isus Hristos i (|isc : Oh, maTca mea Yubita! Adevarat di visul,
"^caro Yiii visat, voTu sii'l pa( ett pontru nemul omenesc si pentrn
*pilcatch noroduluT acestuta . . . Cine o va ariibx sail o va scrip
ac6til carto, acel om va ave mila dela Dumnecjeti i privin^il dela
*^to^l[ omenil, ^i la cesul raor^i! lul me volu arata eft singurjl ^i
me
voiu ruga cu to^T ingeri! catrri filul mefj, pentru sufletul acelu! om
*care va scrie sail o va ar5,ta 51 altera, sail o va purta la sine a-
*cesta sfinta cai*to, i-l voYu duce intru impar&^ia ceruluY, amin ,
Prin *mui]t(^le Maslinilor^, acest apocrif se apr6pi& de tn-
ceputiil redac^iunil celel sciirte a Legendel Duminicel; prin
^rugJldujica pentru pSlcito^l a Sante! Feclore cu to^I ingeril,,
se apropia, pe de alta parte, de por^iunea finalJl a Cilitoriel
Maicc^I Doninulul. Dacil Legenda Duminicel este A+B; dad
Cillilioria Malce! Domnulu! este C4-I) ; atunct Visul s'ar pnte
fornuila prin A4-.r4-I). Astfel se explicit de ce poporul, wre
iiu face nemic fanl, a ave un pretext ore-care, un fel de ra-
tinne a sa obscuril pentru not cfite data, ciicl este a .^
er nu a noslrd a lasat sa se lege pe tote Intr'un singor
manuchlfu.
3. Am observat pinil acum adesea, ca cilrtile poporaw
circuleza mal tot-d'a-una in cate doa redac^iunl: una lungi :
^i una scurta. 1
Redac^iunea de mal sus a Visulul IMaKcel Domnulu! esticrt ^
scurta.
Pe cea lunga aflam:
1 ^. In bro^urica ce se publica chiar sub titlul de Tm^ \
Ndsrdlorel <51 b<5vcn v6rt vertok s folyattak ki, s iszoDya
halalra iteltek ; hogy szent v^Uadra nehez keresztfi&t adtak, a
v&rosbdl
egy nagy magas hegyre kis^rtek; hogy a te szent testedet a keregstf&n
8zornyQk6pen kctfelS htizt4k, Tas Bzegekkel hozz& szegezt^k, ^ hogj
szent szddat epevel, eczettel s mereggel itatt^, szent oldaladat ai-
talvertek, hogy abb6l szornyii es iszonyu ver 6s viz csurgott, es te-
rolad mind ^nream cseppegett; annakutaua hogy t^ged koporsdU
tettek 6s az 6n kczeimbol kivettek, a min az en szivem igen meg-
szomorodott, 6s szeg6ny lelkem, testem cllankadott. A mi Urunk J6ztt
S/^\z Marianak igy felele, moudvan : Kcdvcs szerelmcs Any&m, iga-
zan valo almot latUil ; mert valaki arrol az alomrol gondolkozik,
vagy mag^val hordozza, vagy hazanal taiija, megszabadul minden
gonosztol, es valamire tegedet vagy engemet ker, mindenben meg-
hallgattatik, hirtelen hal^al meg nem hal, es semmi fogyatkozas
liazanal nem l6szen, szent gyonas 6s dldozat nclkiil meg nem ball
es en es te, szerelmes Aiiyam! keszek leszHnk a lelket hal4hi 6rajaJi
lucnnyorszagba viuni, hcgy luvendezzcn az augyalokkal s megdicsonit
8/entekkel mindorokun orokke. Ameu^.
Adicfi, :
Visul biue-cuvintatel Fedore Nasci^tore: Nemilo^il Jidovl te-a cBoero
cuna :
Oxe Tu, Cuin>,
H BOA't^Att npo Tfl coui>,
CrpauieHi, y^&aceub;
noBCAyTi Ta Kb Bory, ri bh-
nepaTopy,
CraHyTi pyia h uoph pacnauaTfl,
FodOBy xpecTOH-b ytfuBaxn,
DoTeqeTi Tboh Kpoob, uto 6u-
cxpaH ptsa^
3aiie*ieTCH Tboc xtao, uto e^o-
BaH Kapa.
-^-Ojie Tu, MaTby
lata ill biserica, in catedralft,
La niuna drept^, pe altar,
Sta FecYora Maiia,
Sc'nchinii luY L)umne4e'iin foite songiiio clio \6 songniato :
In sul nionte Cbalvano cbe io ti vedoa a luonare,
Le mani e i piedi ti vcdca indiiavellare,
(^orone di spino ti vodea incoronaro,
D'acieto c di lielc ti vodca abevcrare,
II tuo bel fianco vodieti landnrc,
Latte e sangue vcdie versare.
Madro mia, eotesto nonn'e songnio-
Anzi e ben vcrita.
*I)i Toggi c di lo sonipre. (lie sappia tutta gicnte^ ebi per loniio
*aniore trc volto il die il dira, lo pone duUo'nforno giamai non vedra,
"lo sodoria del paradiso niocho lo riompiora, no in ucqua cborrcuie,
*no in fuoco arozonte, no in podosta potente nonperira. Amen, aineo.
.
anicn, amcU; amen..
()) Maykov, op. fit. p. 510, No. 210.
395
E mult mal poetica urmitdrea redactiuue portugesi de pe
isulele Agore, undo Maica Domiiulul ne apare *cu per de aur^
uiide ea ^iiicl veghiazi, nici d6rme, ci spera In venirca
i Crista, dupJL ce visase despre el un vis *cum mal bine
, nu'I fi visat, :
Senhora Santa Maria,
Seu cabello de ouro iiuo !
Pcrguntou seu bento fiUio,
Se velava on dormiaV
Respondeu Nossa Senhora :
Fillio, perguntas se velo V
Eu ndo velo e nab durmo,
Pela vossa vinda espero !
Souhei esta noite um sonho,
Mais valera nao sonharo :
Que meu filho era moiio,
N'mna cruz crucificado !
Sens sagrados pes e maos
N'uraa ciiiz cstao prcgados !
A sua sagrada bocca
Cheia de fel c vinagre !
Calae vos, oh minha niao,
Senhora Santa Maria,
Nao valera nao sonhar,
Que isso verdade seria !
Quern esta oragao souber,
Quando este mundo largar,
As portas de c6o aberbis
De par em par achara,
Pelas portas do inferno
Nunca por la passara.
lata, In fine, iji redac^iunea proven^li, tn care coiiversa^iunea
lire Crist i Santa Fectdrii se face prin intermediul arcan-
3lulul Gabriele i unde nu sint firJl frumse^a ^suspinele stc-
lor, i ^piciturele de sange ale sdrelul,, puse in locul pro-
dcei rela^iunl despre crucificarea Mantuitorulul:
Au bouesc doou mount des Ouliviers
Ounte Jesus a fach soun liech.
396
Jesus un tant grand cris a gitat,
Que Gabriel s'est reveillat.
- Gabriel, veilletz ou dourmetz V
lou ni n'cn douei*me ni n'en veille.
Anetz au bouesc do Jerusio
LI trouvarc-tz ma Mcro Mario,
Li din^tz: Diou vous douno lou boueu jour.
Mero, boucno Mero, n'en siatz tristo,
Que niarri pantai u'avetz vous fachV
Ai lacli uu paiitai quo Ics estellos
S'en anauavoun en souspiraut,
Que lou soureou doou cul sautiavo
Et n'on dogoulavo do sang.
Ah! Mero, boueno Mero,
N'es pas un pantai qu'avetz fach,
Es la puro realiU.
Qu aquest ouresoun saura
Tous les divendi-cs lou dira,
Jamai soun amo perira,
Diou do rinfer la tirara . . .')
8. Ceia-ce ni se pare a ti semuificativ in redactionet
proveiitalft, este prescriptiunea de a se recita ^Visul Malcel
Doninuhil^ nu in tote dilele. ci anuine *Iii tote vineiile^.
Sa mi tie (ire acesta, in reniiniscin^a Latinilor diu Proveiit*r
o vv\\\k^\\ii a cultulul piigani\: al Vcucnl^ confundat cu adora^iunea
ere^tini a Santel Fedore?
Te linri cele ce am spus deja intr'un alt loc vecjl mai sus
pag. 1 13 JJ 7 asupi-a pei-sistintei Venerel in panteonul cre^tin.
vom mal adi\oga urmatorea observa^iune geueralil a unul cu-
pti^tor engles:
*l'restinisniul a devenit in lunie o pntere iutelectualil ten-
*trab\ nu atat prin invingerea si inlocuirea religiunilor rivals
*t\^t prin absorbirea ^i transformarea lor. Vechile sisteme. ve-
*cbile rituii, virhile imagini s'aft altoit cfttrft noul cred, re-
*pnend mult din anticul lor caracter. dar luand alte uuffll
) Ailvtiul^ (*hj'j.V i^'/inAfiVr^ df h Prvrfticf, Aix, 1862 t 1, p. 13-
14.
39^ .
*safl altft nuan^&. lii Santa FecWn\ se mal recun6sce ce-va
*i din simbolismul gnosticilor, i din Isis a Egiptenilor, i
*din Cibela . ., ).
De ce nu i din Venere?
D. Wesselofsky, cilrula I-a sc&pat din vedere redac^iunea
proven^ali 5 ar fi in asti privin^il - credem not de o altS.
opiniune. Vinerea era o ()i de predilec^inne a fatmosel secte
a Flagellan^ilor , cirora din ac6sU causi savanlul Rus
Je atribue intercalarea el in Legenda DuminiceT. De aci Ins8.
ar resnlta, pe acela^I teinelu, aniestocul Flagellantilor i in re-
dac^iunea proven^ia a Visulut Make! Domnulul.
Anibele ipotese sfnt de o potrivi ademenit6re. E mal pro-
babil totu^T , ch Proven^alil aveatt in vedere nu atit pe
antica Venere, dar nicl calendarul flagellantic, pe cht pur
i siniplu acea fmpreglurare c& ristignirea lul Crist s'a tntam-
plat tntr'o (|i de vinerl, de unde consecin^ naturalii ch nicl
o altil (}i nu se potrivesce mal bine cu aducerea aininte a
Patimel Mintuitorulul la cre^tin! de or!-ce rit ^i de orl-ce ginte.
AcMa nu exclude Insi cu desivir^ire pe cele-l'alte doa
ipotese. T6te impreunil afl putut concurge fn casul de fatil,
mal mult saii mat pu|in, la preferin^ Proven^alilor pentru
<}iua de vinert. In privin^ credin^elor poporane tn genere,
trebut s& ne ferim cu stSruin^ft de a le atribui intr'un mod
exclusiv c&te unot singure cause, c&cl studiul mat profund ni
le arat&, aprdpe tot-d a-una, desf&i^urandu-se dintr'o causalitate
fdrte multiple, din tmpletecirea influin^elor celor mat eterogene
i adesea anacronistice.
9. T5te redac^iunile de mat sus se apr6pi& mat mult de
redac^iunea roman^sci cea scurta, cu care unele din ele se
chlar identific&. Redac^iunea romiln^sc& cea lung& remane 6re-
cum singuratec&, cuprin^^nd in sine c&te ce-va din alte
apocrifurt, bun&-6r& men^unea lut Petru la Roma ^i Pavel la
Pamasc.
8) liCcky, Iliston/ of the rise am? in/iuevce of th^ fph it of
rationalifmi^ London,
1865, t 1, p. 231.
398
Care din doJl sii fie cea mal veche?
Ne mirginim a pune iuainte acdstA fntrebare, fSiri ^ ne
incerc4m a o resolve.
Dei nu avem )a niana din cele doi redac^iunl rom= nid
un text anterior secolulul XIX, totu^K nu ne indoim, ci strf-
bunil no^tri aii cunoscut Visul Malcci Domnulul'lntre anil
1500-1600, pote chiar mat de'nainte.
Este nu mal pu(in probabil, ca Romanil, Slavii, Unguril,
Italiauil, Portugcsil ^i Proventali! nu sint singurele popore in
Kuropa la carl a eirculat vre-o dati sail maT circulezil acest
apocrif; ba fnca cine scie daca, asemenea Legendel Dumiiiicel,
el nu va fi strabatut cum-va pini i la cretinil din Asia ^
din Africa.
Este curios totu.^I, in orl-ce cas, ci nici d. Wesselofsky,
nicl nol ini-ne, n'am putut gasi o redac^iuno greci, dei mal
tote cilr^ile poporane religiose ale Slavilor ^i ale Roniiinilor,
dupfl cum am constatat'o adesoa In cui-sul acostui volum. se
datorcsc fabricel bizantine.
N'ar trebui ore sa binuim de aci, cli Visul Matcel Dom-
nulul, printr'o cxcep^iune din regulfl, va fi fost un a-a^ h-
YOfxsvov nascut In Occiclintc?
lata Inca o Intrebare, pe care 6vii^\ o lasam ffira solu^iune.
10. Ort-care ar fi originea primitiva jji respandirea rela-
tivJl a misteriosului Vis, el a reu^it a prinde cde mai adiincl
ridScine In consciin^a poporului ronian ; radacine mal adanci
pote decit ori-unde aiurl, cad numal la nol Intru cut
am putut afla pina acum acest apocrif a isbutit din sfera
^crir^ilor poporane, a trcce cu desrivirire, printr'o transfigu-
ra^iune totali. In sfera ^literature! poporane nescrise,.
T6te redac^iunile, menfionate safi reproduse mai sus, cele
In prozil ca i cele versificate, sint de provenin^il c il r t n-
r a r a, sau mat bine p o p e s c a. Tote an fost compuse pentru
popor, dar nu dc cfitril popor, inacar-cri dupa gustul jx)-
porulul.
399
Unica prelucrare pe jumfttate poporani a Visulul, pe cai*e
adnce d. Wesselofsky, este urmitorul frumos cantec serbese:
Pe santul munte st& o s&nt& bisericil; ingr&ditii cu mir, afuraata
-ca tiimie. In 8&nta bisercc^ silntui Hie ^i Siintul Penteleil caiitii
li*
^tnrgia, chYam& pe fec!6ra Maria: Veghezt tu 6re, saii dorml? sail
*pe Domnul Hristos il ^il pe bra^e ? Nid veghcz eti, nid dorm,
*i:i ^n in bra^ pe Domnul Hristos. Aii n&v&lit Jidovi!, 1-aii
ripit pe Hristos, Fail ristignit pe cnice, sub ungh! If-aii bJltut
cute,
*ande ail b^tat cute acolo a ^i^nit sangele, undo a ^i^nit sange-
*le acolo ad resarit florl: sburati ingeri!, culegeaii florilo, Ic
le-
*ffiik iQ m&nuchTuumne<)e& a f)is: cine va ceti ac6st:1 rugacKunc do
Iroi ori dimi
neta i s6ra, etl it volu ft in njntor i-l votu iorta pjlcatelt*.^
Acest c&ntec InsJl, dupi cum am spus, este abia pe jumJl-
tatc poporan, nu numal din causa adaosnlu! celul prozaic dela
sflr^itC dar pina si prin amftruntele sale pre-bisericesei, carl
pared nu se tmpaci po dcplin cu admirabila metamorfosa a
san<;elul in floil.
Mai poporan este urmiUoruI descantec spaniol, pe care nu
la cunoscut d. Wossolofskv:
A la pucrta del Ciolo
Polonia cstaba;
Y la Viigen Maria
Alii pasaba:
Diz, Polonia, quo liaces ?
Ducrmcs o velas V
Sc7?ora mia, ni duenno ni volo.
Que de uu dolor de muelas
Me estoy muriendo.
Por la cstrella do Venus
Y el sol poniente,
Por el santisimo sacraraento
Que tuve en mi vicntre,
Que no tc duela mas ni mufla ni dient\)
!i) Xi>arJ, Jii^. ties lincft ifOpuhn'ri-A^ t. 2, p. 05.
400
Aci totul s'a schimbat. Crist s^a pref&cat tn JPolonia^ aded
s&nta Apollonia^ care se pl&nge de durerea de mftsele. S'aA
p&strat nnmal tonul genenal^ forma dialogulnl i tiidca expre-
siuiie :
Duerines o velas. . ,,
pe care nol am ve()ut'o deja mal sus In redac^iunile portagest
^i provei^ala ale Visulul Malcel Domnulul ^ chlar tn c&ntecDl
serbesc.
Nil e faril in teres tot o dati de a ved^ pe S&nta Feclorl
jur&nd pe ^steiia Venus^^ cela-ce confirni& pfu& la nn pnnct
observa^iunile nostre de mal sus pag. 143 ^\ 390 despred^
amalgamare a crediii^elor creatine cu cele paganice.
Nn se p6te indoi cine-va^ c& desc&ntecnl spaniol precede
directamente din Visul Malcel DomnuluU") Ca desc&ntec, el este
tot ce p6te fi mat poporan. In privinfa estetic& tns&, nu sa
f&cut nici un pas tnainte, nu s';i adaos nemic roditor c&tri
original ul eel arid. Kste curat poporan^ ^i totu^I mult mal pe
jos de cantecul serbesc eel pe jum&tate poporan.
Nnmal Romani! an isbntit a plasmni din prozaicul Vis o
crea^iune pe deplin poporanil, t&rk nicI un amestec c&rturar,
^i forte poetica in acelast timp, dei ea a remas mal credinclosi
ideel prototipnlnl decSt descAntecul spaniol i dec&t cantecul
serbesc.
Iat& ba^ada romana din Ollenia:
- - Tudor, Tudor, Tudorel,
Dragul mamel volnicel!
Decand mama ^I-al lasat
i Oltenl ^1-al adunat
Pe clocol sa-l prin(|l In ghlarA.
i s'alungt (rrecil din ^erS,,
Mult la fa^ te-al schimbat
10) Indirectameiite so K'ga cu accla^T a])ocrif un dosc&ntec B&sear din
Tmosil-
vania, citat de d. Wessclofsky dup& Schuster, SUheixburyisch'sQchsische
VMsliedfr,
p. n07- B, und** (-list ^ede po o *pe(rri de marmur!l,, ca MaYca
Domnnlnl ui
redac^iunea italiaua, ^r nigricTunea tn*bnT cititi iu t6te vinorile^,
ca Id rU^
(iunoa proven(a1&; dar ideTa visulut ^i dialogul au desp&rut acolo cu
des^Lvir^iiv.
401
M i
i mi-te-aX intunecat!
Spune, malc&, ce te d6re?
C& m'o!u face vr&jit6re,
De al^D s& te desc&nt:
S& calcY yesel pe p&mint !
Alel, malc&i aleJ, drag&!
Cur&nd visul mi-I desl6g&!
C& sciY, ma][c&? am viaat
Buzduganu-ml f&rtmat,
Sabia-mY cca bunil nou&
Am yisat'o rupt& 'n dou&,
Pu^ mea cea ghintuitH
Am visat'o ruginit& ;
Malc&! pi8t6lelc mele
Le-am visat f&r' de o^le ;
Apol Inc'am ma! vS^ut
^6rpe galben pref&cut,
Ce purta corne de tap
$i cr6st& ro;i& 'p cap;
El avea ochYu yin43.tor,
AvAa gralu lingu^itor,
^i mg tot ruga mereii
S& mSduc la culbul seii!
Ba, fer6sc& Dumne^ett!
S& nu te ducY, f&tul meti,
C'acel ij6rpe yeninos
E yr'un du^man tic&Ios,
Vre-un ho^ yolintira^
^i la inim& yr&jma;.
Malc&, m&iculita mea!
Cum sk scap de.curs& rea;^
C&c! un glas preyestitor
iml tot spune c^am s& mor...
D'al 8& mori, dr&gu^ul mett,
Fac^ ce-a yrea Dumne^eti!
Dar s& sciY tu dela mine,
Cun Romftn yolnic ca tine,
Pin'ce cade, pln'ce more
Cb]:c& ijerpil in picture,
26
4oa
C&d d'un ^rpe *ii?6niaat
I se I6rt& an p&catl^O
Crist| ^m&ntaitoni]^ omeninX a devenit ad Tador Vladi-
mirescu, ^m&ntoitorul^ Rom&niel. Dialogal tntre miiin& ^i fila,
idela visulal profetic^ fatala Inl reaUsare, t6te astea aft remas
intacte. S'a conservat la sfir^it ptnft i^ caracteristica ^iertare
a p&catelor^. Deosebirea esen^alft este nmiial c& visdzft fflnl.
lar nn mama. Imita^ianea saft mal bine localisarei
^Visalal Malcel Domnalal^ e tnvederat&; fi toto^ c&t& distant,
sab raportal poetic, dela sarbedal original ptn& la striUndte
lal resfr&ngere!
Se scie c& Augast ComtOi p&rintele a^a nomitulul Positivism,
propanea tntrodacerea anal noii calendar, tn care numile ode
obscare din. Menee s& fie tnlocaite prin illostra^unile ome-
niril, prin Dante, prin Shakspeare, prin Gottemberg, prin Gear
etc., remanSnd tns& neatin^I gigan(ft cre^tinismulal : on Paul
sail an Aagustin.^*) Rom&nal, in acest sens, a fost mal de molt
p s i t i V i s t, f&r& a tnceta tota;I an singor moment de a
respecta religianea. EI n'a renegat pe Crist, dar I-a ftcat en
propriele sale mijI6ce o ic6n&, o imagine, o representa^inne
locals, un tip mal familiar din r&stignital eroil national. Na
Crist s'a ppgortt pinft la Tador Vladimirescu, ci Tudor Vladi-
mirescu s'a rftdicat pM la Crist...
11) Aloxaiulri, Poefiii jutpulnre, ed. 2, p. 21Q.Rerifita Bom/lfiH^
186S, p. ^
unde stnt varianturY.
12) Caro, La religm\ pottitiriste, iu Etudes moraleB sur fe temps
pr^tent, I^
1855, p. 83.
in.
APOCALIPSUL
^
&WL
HPIICIILIPSIIL UPOSTOLOLUI PIIUl
Jntroduc?re.
1. Neultatul Ozanam^ intr'an studit^ ^Despre f&ntlnele
poetice ale Comediel Divine,, a analisat an lang ir de ^c&l&-
tone la lad,, antice ^i medievale, incepSnd dela un pasagYu
din Mah&bh&rata ptn& la Infernul lul Dante. ^)
Lista, de^i fdrte lung&, este toto^I departe de a fi f&r& la-
ciine; ^ nu not vom laa asupr&-ne sarcina de a o completa,
ba nici m&car de a o reproduce.
Cele mal celebre visiuni antice de acest& natur& stnt a lul
Dlisse tn Homer ^i a lul Enea tn Virgilid, pe ltng& cari ar fi
p&cat de a ulta parodia muc&toruluI Lucian, unde ne -aratft
pe marele rege Filip redus in lad la modestul rol de a-^I c&rpi
nesce vechl papucl.
Ijb, RomanI imaginile muncelor din Infern eraii at&t de co-
mune, at&t de resp&ndite in popor, tnc&t Plant ^ce unde-va:
Vidi ego multo saepe qmte Achertu^U fierept
Cruciamenta.... ;
lar la Grecl Aristotele ne spune c&, din cele patru felurl de
tragedie^ unul este anume acela in care ac^iunea se petrece tn
Tartar.
1) Oxanam, Des sources poftiques de la Dmn$ Com^die, in Les poiUa
francit-
trnku^ p. 951 469 Cfr. Alfred Maury, Enfer^ lo EncyclopidU modtrM^
t. 14
.1861), p. 76116.
Cu tote astea. uicl o data capitala Sataiiei n'a lost nmi
frecuentata ca in cursul vficulul dc mijioc. In literature eel
pu^in, acea epocfl iie-a l&sat mal multe pelei-liiagluri la lad
decit la lerusaliiu ; Spi 'n orl-ce cas, nesce pelennagiurl cu mult
mal citite. Si Tea cine-va Vietele Sanlilor, cele grece sau cele
latine, ?i o s& se spcrie de mul^imea visiiinilor infernale. Allele,
lot pe alftt de numerose, iiu s'aO cuprins in Hagiografift. Cele
inal renumite sint : a lul Patrick, a lul Guerino Meschino, a
M Tindal, a lul Wetlin, a lul liernold, a lul Alberic, a lul
Owen, a lul Winfred, a sfi,ntulul Ansgar, a santel Tei-ese, a
regelul Carol Ple^uvul, a marcliesulul Hugo de Brandcburg,
a landgrafiUiii Ludovic de Turingia elc.^), far la BizantinI: a
lul TimarioD ^i a lul Mazari. Se g&sesc printre ele pin& i
buca^I cornice, ca: * Jongleur qui va en eufer, ^i allele, carl
lie amiutesc, prin lipsa de respect pentr^ cele ne-sfinte, pogorirea
In Infern a lul Bacchus !u Aristofan.
Nu mal nientionam driciele ne-creline, buuii-iira caUturia
la lad a poetulul evreesc Immanuel ben Salomo pe la 1330,
pe care'l calAuzIa profetul Daniele, intocmal ca Virgllift pe
Danle.")
2. Multe ^i diferite cause, unele generale, allele proprie g
evulul medio, ail concurs la producerea acestiil reiiomen.
Pe de parte, don-tiuicliotismul era la ordinea (jilel. To\i,
pinft i sfin^ii, dorlaft a ti cavalerl. Pe apostolul Paul vetjl
mal jos -fuI 4 trubaduril II numlafl 'baronul Paul,: l^t
le her; lar pictoril i sculptoril bisericesci II inarmail ca pe un
vJUz mei'gtod la baialia.*) Era spiritul timpulul. Pe cand unil
provocati la duel pe falnicil paladinl, alfil chiamad la triut& 1
phQiMOiiiilque el hutoriiiiie twr Ut Ifytmira A J
t poUmifirher Tendtra, Id Zfittehr. d, rf. i
2) Cfr. Delepieire, UB/tr. w.
la rk future, Londres, 1ST6, pan
3) StcinsclmeiilLT, Apocali/ptfn
gtitl GiMlltthti/t. L 29 (I^Tij, p.
4> Si, Lsarent, ieon<}I
mat sus p. 256 , anume tn a^a numitele ^Intreb&rl alea-
postolulul Bartoleraeii c&tr& Maica Domnulul^, de care existl
manascrise slavice f6rte vecM.*)
Despre pogortrea Malcel Domnulul, de tot lang&, plini en
fel de fel de ^quae Acherunti fierent cruciamenta^ , ^i tocmal
de acela forte poporan& tn t5te ^erele creatine medievale, do!
am Yorbit pe larg tn tntrodacerea la textul precedinte.
Dintre ApostoU^ pogortrea tn lad a fost reservatft celul mal
de frnnte, celul mal vorbitor i mal ambl&tor tot-o-dat& : Paul,
a c&rula c&l&tori&, tn adev&r, dac& n'a intrecut tn populari-
tate pe a Malcel Domnulul, dar eel pu^in n'a remas nid de-
cum tn urm&.
Este remarcabil, c& tnsu^I Dante o cit^zft tntr'un mod in-
direct tn c4ntul II din ^ Infern^ :
Anddvvi poi lo vas d'elezioae . . .,
unde gloss& adaage: ^ Paolo apostolo^ lo quale fu vase dV
lettione, and5 al inferno ^.^)
4. Textul grec al acestul apocrif, publicat tntreg de c4trt
Tischendorf, de'mpreunft cu variante dintr'o redac^iune siriaci,
iji a c&rula compunere nu este cu mult posteriorfi, epocel lul
Teodosiii eel Mare, portft titlul de: 'A7roxaXu'|i; tou irfio-t
riauXou.'^)
El a fost prelucrat tn evul medifi, in prozfi, i'n versuri,in
mal t6te limbele europeane, incepend dela cea Iatin&.
Reproducend un fragment dintr'o rcdac^iune versificati fran-
cesft, d. Paul Meyer tl precede de urmit6rea noti^:
5) Tichonravov, op. cit, t. 2, p. 1822.
6) OzanaiiL, op. cit. p. 375.
7) Tischendon, Apocalypses, p. 3469.
409
*Je ne m'eteudrai pas sur ce po^me, ayaut riutention de
^r^tudier, avec d'autres sur le meme sujet, dans un inemoire
*sur les legeudes pieuses dans la littc^nature franqaise, dont
*je rassemble les mat^riaux depuis bieu des ' annees. Je me
*bornerai k dire qull est fond6 sur un apocryphe dont nous
^possedons deux redactions lalines. . .^
^i apol adauge:
*Je connais en /ran^ais cinq redactions rimees de cette
l^ende . . . >)
^i ac^sta nu e tnc& tot.
O a ^esea redacpiune francesft rimatd^ compus& in 334 ver-
suri de c&trft cftlugftiod anglo-normand Adam de Ros in seco-
lul Xni, a publicat'o intregi Ozanani:
Seignors freres, ore ecout^z,
Vos qui estes k Deu nummez.
Et aidez-moi ii translator
La visiun saint Pol le ber . . . *)
Tot in versuri, mal este cunoscutft o veche traductiune en-
glesft/") 6r in prozft una proven^la^*) i una italianft.^^)
N'am avut ocasiunea de a da peste redac^iunile medievale
spaiii61& safi portugesi i peste cele germane; dar nt-ar fi
grefi a ne indoui despre existin^a lor ; ba incS, nu ne sfiim
a Mnui, eft fericitul apocrif va fi fost tradus 6re-c&nd pina
i unguresce.
Din cele orientale, afaril de redac^iunea siriacft, Du Pin citezft
una coptici, er Assemani una araba.")
Pe nol Insft, dup& ce am indicat resp&ndirea aa numitului
Apocalips al'lul Paul, in cursul evulul medio, plnft la margi-
nile extreme ale cre^tinftta^il spre apus i spre resftrit, ne
8) P. Meyer, Descente de St, Paul en Enfer, in Uomaniu, t. 6 (1S77), p.
11-16.
9) Ozanam, Dante et la philosophie cathoU'que, Paris, 1859, p. dl.-J
423.
10) Warton, Hhtory of poetry^ I, 19, ap. Ozanam, IjCS poetes
franciscaina^ p.
375.
11) Gidel, Apocalypse de Marie^ iu Annuain ffes itudeif grecquea^ t. 5
(1871),
p. 102.
12 \ Villari, Antiche Ugende e tradiziot i che iUustrano ht Divina
Comedia^ ap.
Wf sselofsky, Bepra, AnacTacifl h HHTHifi^a, in ^ypna.ii Mnu. Hap.
IIpocBin^eniir.
1877 februarifi, p. 188.
13) Tischendorf, op. cit. Proleg. p. XVI.
ilO
interest mal cu s^mft, tu casal de &(&, aniime redac^iomk
cele slAvice.
Apostolul Gin^ilor bucnr&ndu-se, de'mpretiiiii cu arcug^
Mihail, de cea mal deosebitft favdrie din partea Bogomililor,
este tnvederat c& ace^tila, mal mult ca ort-dne altnl, nu pa-
teaa s& nu-^I tnsu^^scft en grab& un apocrif care, din ttte
puncturile de vedere, se potrivia de minate ca propria kr
doctriii&.
S& observ&m c& Apocalipsul lol Paul, chlar In evnl medii,
era considerat de c&tr& ortodoxil cd rignro^ ca o operft ere-
tick a Paulicianilor, ^^) lar prin nrmare ca ce-va fdrte bogoai-
liC) din causa intimtif leg&ture Intre ambde aceste seete de
nuan^ manicheic&.
Dela Bogomill apol, el a- trecnt la RomAnl.
5. Apocalipsul lul Paul a avut stfrtea tuturor dkr\fkf[
poporane: redac(iunile sale, une-orl cblar copiele acddi^
redac^iunl) difer& una de alta.
Un exemidu.
Biblioteca Imperial& din Viena posed& trd redac^unl ladne
manuscrise ale acestui apocrif (NNo. Rec. 3129, Theol. 745
i;i Lunael F. 11 ), dintre carl:
eea de'ntalu se tncepe cu : ^Paulus vero cum erat in came^;
cea a doua: ^Dies dominicus dies est electqs^;
cea a trela: ^Oportet nos timere^...")
Generalmente tQS&, l&s&ndu-se la o parte deosebirile sped-
fice din limb& in limb& i^i din timp tn timp^ prototipul s*ft
diferen^iat tntr'o redac(iune lung& ^i o redac(iune scurtii.
Vechla redac^iune slavic& cea lung&, cu variante dup& dol
copie^ s'a reprodus de c&tr& profesorul Tichonravov dela Moscn
14) Bekker, Anecdota graeca^ t 3, p. 1165, ap. Tischeudorf, opt. dt pi
XV:
ITauXou' ou Y*? ^^^ '^^ i'^lo'J ITauXou, aXX* hipo'j, xlpeiixou, tou
2a*xb>9arr^;, 55d ^
IlauXtxiaevoi xotTdeYOVTaet^.
15) Tabulae eadieum MS-nm in Bibliotfteca Vitutobonerwi
it98erva$anim,tltf
147, 265, t S, p. 110. .
411
glib titlul de : (Iaobo o Kii^HUhK CBATAro rtnoexoM Haka.v (Cuvint
desprc visiuuea saiitulul apostui Paul).'^)
Ea cliferA pie-pu(iu du textul grec publicat de Tischen-
dorf ;
GuCTK CAOBO rOCMO,\HE KO MH'k
rA.>rOA. pill ,MO,\EIWA CUMX. ftO-
KOA'b COrptuiAtTE )l ripitA.tr,) ETE
rp'kxu MA rp-k^u. ii nporifkBAETE
rnoAA KoPA cTBopuiAro iiebo n
5(M,\B. II BU HAp-blAWTHA KO-
Whlft *IA,\A. A A'^A* A't'ftBOAb-
CKARl A'^^AIOIjlE....
'EYEveto Xoyo; xupio'j itpo;
[At Xe-'IOV ilTIE T({i Xatf) TOUTtj).
?(05 TCSTE aftapT4vT Xt TUpOT-
Ti5eT- T^ ifAapTiqt xai Kap-
55tvTa jaa^, XtyovTE; aval tex-
va T(o 'Appaa|X, Ta Se epYSt
ToO TSTava npiTTOvTE;,...
De ad irisa nu urm^za ca redac^iuuea slavicS cea lungft este
nal veche. ^i la Bizantiiil putca s& Ii existat o redac^iuiie scurtJi,
, al&turl cu cca luiig^, diiitr'o epoc& medieval^ cat de dep&rtat&.
I Slavil^ dupfi tutfi probabilitatea. aft tradus aiabele din gre-
cesce.
Redac\iunea slavicft cea scurta, lepiodusi de curind de pro-
fesorul Stolan Novakovie dela Bielgiad, dupfl, ce fusese publi-
catii peotni prima urA deja la 1520 in Venecia de cJltri Bu-
jidar Vukovic, se iiitituleza: G\m cRETJro IIabaa aiioctoaa w
HCxoA^fe AoyuiEBH-bMs (Cuviiitul saiitulul apustol Paul despre e-
^irea siifietelor). ")
S 6, Deosebirea intre ambele redactiunl este mare.
Redactiimea cea luuga cupriudc iiitiega istorift p o 8 t u m ft
t% Bufletului umao, cousistand din trel momeute:
1" Judecarea sufletiilui de cMra Dunine^efl:
2" RespUtirea sufletulul celui buu in Paradis ;
3* Pedepsa sufletulul celul reQ in Infeni.
Sectiunea Paradisulul este mal micA decftt a Infernnlul, nu
numal pentru eft 'n ralu nemeresc mal putinT, dar mal cu se-
16) TiclioDTftTOT, op. cit., t 2 p 4068.
17) KoTaknrii!. npuepn EBjaxeBQirTD h jesDEa CTSpora h cjincEo-
ciOBfEiEora,
Bielgrad, 1877, p. 48740.
1
412
in& ra^une retoric& pentni c& feridrea se descrie mil en a-
nevoe dec&t durerea.
Din cele trel momentei, in redac^ionea cea^scurtA g y
bia pe eel de'nt&itl. Paradisul i mat ales Inferaiil, at&t de
volumiuos priu natura sa, stnt l&sate la o parte. Totul se
reduce la por^iunea cea introductiv&, la ^judecarea sufletald
de c&tr& Dumnecjefl^ sad dup& tidul pu^ ciprect ce ^i-Pa ;
ales ac^st& redac^iune la ^e^irea sufletelor^.
Nu mal este dar& o c&l&tori& la *Iad, ci numal, ca si ;
4icem aa, strtngerea ^aAiantanaluI, a^e^area sacnlul en care
sufletul se preg&tesce a pleca tn Inmea cea-ralt&.
Dac& redac^iunea cea scurt& ar fi cronologicesce posteriiSrl
C&I&toriel Mated Domuulul la lad, atnnd ea s*ar pnti con-
sidera ca resultatul nnel dissocia^innl de idel, tnpB-
terea c&rila din Apocalipsul lul Panl 8*a ^ters tot oe s6m&A
pr^-mult cu cuprinsnl celuW'alt apocrif.
7. Redac^iunea cea lung& a fost canoscut& i ea strimo-
i^ilor no^tri tn secolul XVI,
traducere romftn& nu s'a descoperit !nc&; dar tn textrii
pe care'l vom publica mal la vale gub No. IV, se afli o n-
dica^iune forte precis& tn ast& privin^, i anume :
. . . CnSCE J|^VEp8.\ A8 Hx^BX iMIOCTOAX, K'A-Ab nopXA^ A^*>> ap&Tk
TOiTf
mSiihmae, k:& Ap% (|>H oywh boiinmk8 ^e tpeh-iehm f^e anii ^e '^P%
np^*
b;v;aii w n'lATpb inii w Ap;i^ caocosh j|^ goc c% ^EOApE *f TpEii aim
CA Ki\efA\ AKOAO, AKOAO ECTE AA8NKA n%K;V^T0UJIfA0p8.
Acest pasaglu corespunde celul unn&tor din redac|ianei
Slavic^ cea lung&:

A1|JE KTO K^^METK KA^
A\EIIK M BREpinETh B KAA^A^b
paSkoka 0'bAO, M no A\H05'k AO-
Wf^tTh ^HA , TAKO ECTK PAS-
RIINA...
. . . dac& va lua dne-n
p(5trft i va svlrli intr*Bi
pu^ fdirte adtnc, Incit si i-
junga la fund dup& mult tiisp^
a^a este ac6st& adtncime...
413
Intre redac^iunea $Iavic&cea lung& i redac^iunea corespun-
^6t6ve rom&n^sc&^ pe care nl-o indic& pasaglul de mal sus,
exista, prin urmare, o insemnata diferin(i in amirunte; fon-
diil tns& era identic, tn rcdac^ianea cea scarti, fie slavic&, fie
roinftii4sc&, pe care o dam intr^gii mal jos, nu ne intimpiii&
nic&irl, din contra, *o piatr& pr&vJlIitJl^ sati ce-va analog.
8. NicI redac^iunea rom&nesc& cea scurtil n'a ajuns ptuil
la nol complete.
In volumul lul popa Grigorie din M&haclu, ea cuprinde pa-
ginele 21-30; dar intre paginele 24-25 lipsesceofdia tntr^gi,
adec& Ve ^^^ totalitate.
Gratia contextalul Slavic, pe care, dupil edi^iunea d-lul No-
vakovi6, nol il reproducem In josul textului rom&nesc, am putut
completa, sub raportul sensuliil, aetata regretabiia lacuna.
9. Textul de fa^& ne procur& o indica^iune cronologicfi
forte pre^idsa, dei indirect&.
Ca i contextul slavic, el cuprinde inceputul lul Tatal-nostru
pinft la: *i pe pftmint,.
Nol cun6scem deja acesta rugactune ve(|i mal sus pag.
118-19 -^ dupa patru cxemplarc dintre anil 1560-1619, in
carl pasaglul tn cestiune sunft tn urmatorul mod :
1560:
TATbAK HOCTpOy
ME E1)JH Jfi NE-
plO, CCt)lfHLl'kCKTe B0i9^
TA KOyAA Jf HE-
plO AUJA UJH npE
n;fiM;i^NTb. . .
1580:
Ti\T;RAh HOCTpS
NE E1|JM J|l HE-
piO, C(})HN14'kCKA\-
C HOyAAEAE TRS,
cz KiE J|^rizp;f\-
\\h\ TA, ({>Te boa
T.\ KOyAAb Jf HE-
pH AUJA mil npE
1593:
parintele nos-
tru ce esti in ce-
riu, swincaske-
se numele teu,
se vie inperccia
ta, se fie voia
ta, komu ie in
ceru assa ssi
pre pemintu . . .
1619:
TAT'/AK HOCTpS
HEA NE E1|JM Jfk
MEplOpE, CEC())EN-
ll*kCK'A-CE HSAAE-
AE T&8, CZ bTJ|^E
J^M'Ap'Alf'U TA UJH
CE (|)IE BO;^ TA
KA Jfk NEpIO mil
npE iii;avant8. .
Prin urmare, intre texturile din 1560 i 1580 nu este nicl
o deosebire, lar texturile din 1593 i 1619 sedepart^za pre-
.'i
Hi
pn^n de acela^I tip comun al lul Tat&l-nostru, tip ce se *.
a se fi rest)&Ddit la to^I Rom&nil tn a doua jum&tate a s
lulul XVI.
Cu total altfel, mult mal imperfect, mal rudimentar,
dibaitor, mal primitiv, este pasaglul Corespun^etor tn textii
mal jos, i^i annme:
TATkA HOCTpS HEAA HI A1|JH ^ HCpiO, CB&HTS HSA/IEAE TZlS, I
A^ BCpH BEHH AHHtpS ^HRpKI^HE TA, ^U BOAA TA KSM Jf '
AIUA Hp^ npE nKM%NT8. .
De aci este legitim de a conclude, c& traducerea romi
SC& a Apocalipsulul lul Paul s'a f&cut fn prima jum&tate a
colulul XVI, pinft a nu se fi n&scut tipul eel cu ^sfin^^s
se^ ^i ^s& vie^^ pe care'l g ai^a ^ic^nd stereotipat c
1560 tnc6ce.
Sft se al&ture cu ac^sta cele spuse deja de nol la pag. 2
despre epoca general& a ^Texturilor bogomilice^ din volm
lul popa Grigorie.
K8g%NT8A CST8A8N IlAgfA
AflCAk A'b CIDNpt CScflAETCAWp.
^p% A< CTAp(. n pSrAlfN
(|>pA14HAWp KSTpR X^- -1^ TO Ark
HACSpHAf. IDN 08a IDN NWARTf.
lUH BAaNt(N A^MNE0E8. H% J|k
TWTE 0TAE ASKA An8NE CWApfAS
T0[ltH] JfVEplM WMENHAWp8. A
ESpSAl^NAWp UiH A M8CpHAWp.
MEpr8 AA ABMNf0E8 C2l CE J|kKHNI.
lUH ffiKS A8Kp8pfAI TWUTI Jf-
HAHNrk A8 X. A^'^A TOllM WA-
mknTh. e aX^^ cbhtS ace a^a
XC. ^ TXM&nHNAp'k A0p8. UJH
CvYknrvl nvUpiTVhm PaviU
F&r& de stare v& ruga^,/f a-
filor^ c&fr& Hs. tn toat^ 6ma*
rile, i (}ua ^ noapte, ^i bla-
^05/oviti Dumue^eu. C& tn tote
(|ilei, deca apiine soarele, to^i
tngerii omenilom, a b&rba^i-
lor i a muerilor, mergu la
Damne^eu s& se tnchine, ^i
ducu lucrurele toate Inaint^
lu Hs. dela to^i oamenii; e
Duhnl svdntQ lase dela Hs.
GiioBo CB8T/iro n/iB;ifl flnocTo;i/i hcxoa*
A0YUI8BH'BA\h.
CyNOBE HAOrtHkCl^lH , SAArOCAOBHTE PoCHOAA fil^bRptCTANN NA
fl
^a MACN f^kHk H NOIflk; NA SkCE SO A^^HN ^AXOAEIflOy CAkNl^OY H
K(N ArriAy AioAkCifTN, MOYmkCifH mi h mEH'cifTH, SkCXOAETk Kk fiors
nOKAAHiaiOTk CE N npHNOCETk KOrOIKAO A'^AA EmE CkA'bBAIOTk iAO-
blfH WTk lOTpA N A<^ BEiEpA, AlOKd A^^pAA, AIOKO ^AAA. dCTk SO
TEAk A^CP^rO iAOSitKA, N NAITk pAAOylE Cf Kk EofS ; fCTk mi
nSk ^AAro SAOrtKA, N NAETk HAAIE Cf Kk fiorS; H BkCN CXOAiTk
416
rpsAyiE A^ ^Y^AE rehhi(T j|^gE-
pIM MEM AE AftSHEl^H A^tiXE CAp-
1HHE lOUIOApE lilM pSPAMIONH K8
AATE AApSpE ftSAHII lilH MHMCTMTE
21. rA|pTe boa a TA K8M J|^
HpiO AlilA npt npE nKM&NT8.
^E CK M8NMCK8 J|l n8CTTE, UIH
J|^ MZr8pH LUH J|^ HEyiEpM. UJM Cb
A8K8J|^WpAlil'klilHJ^HETblfH. /^E-H
roHECK8 mT-H x^^^^*^^* uim-h 8-
HHr8. mh CK8EnCK8 cnpE ah. em
J|l TOATE HAC8pHAE l1AKNr8, lilM
CK (|)AKM'AN^ECK8. UJM C& J^CE-
TOliIA0A\. nvpA^ EM J^KA;ykNA8 Jfk
HETbllM. ,\Ep'knT8 C(j)HT8 K8BhH-
T8A Ta8. UJM CaNT8 SHHUJM, UJM
d8A UJM HOAnTE. JApK MHMMA
tn t&miipiuare loru ^i gr&Ia;t
De iinde veni^i, tngerii mi
de aduce^i ac^le sarcine >
f^oare i rugaduni cu alte d^
rure du/ci i cinstite? lara e
r&spuudu a^a: Noi veiii//
dela cela ce s'au l&satu d(
duZda^a lumiei dereptu svdw
tu/ numele t&u ^i s& roagi
a^a : ^tat&/ nosfru cela ce
^Iati in ceriu, svdfiitu nuine-
^le tftu, c&ndu veri veni din-
^trn inp&rJl^ie ta, fie voalata
^ cum in cerlu aa pre pre pi-
^m&ntu^, de s& rauncescu in
pustie ^i tn ni&guri ^i in pe^teri,
i sil ducu in orai^' i in cetiti?
de-i gonescn i-i hulescu ^i-i u-
cigu i scuepescu spre lai: ei in
toate c'asurile plilwgu i si flii-
miinzescu ^i s& Insetoa(][&; lara
ei inblandu in ceti^i dereptu
sfriSntu cuvilntu? t&u i sintu
WTB^Tb <\AJOljJE Bor8 W A'^^'^X*^ MAOBtHKCKWX*^. Hgw^^ ^^ A^^VP
MA Cp^kTENIE MA\b WTb KoFA M pEME M.WK : WTK KOyA^ npTHAO(TI,
ArrEAM MOM, HOCEI^JE Rp'kiWENA RAAfKIXb X^Mx M iWOAMTBKI MbCTHKIlE*
Qhm me wTB*kijJAiiJE: a\ki wtk wh^xk npiiiAoxwAXb wtpekujmx'
CAACTIM MMp'CKbiXK HA\EMM pAftM CBETAPO TBOEPO M rAArOAIOI}jiM)[k.*
^WME NAUJb^ MfnE lECM MA HEEECKI, (i^A CBTKITK CE MA\E TBOIE H 1^
llplMA*kTb l M^rOHMAXIM l X^S"
AMA/\1M, KMIEAIVKI M W'IIAKBAEAViM MO BbCE HACM, nAAHI01|JE CE M
aiE#T,\OVI|lt
417
2. AW|> ACT! MNAWACA. NOH CCM |
JjiyCpT ^NK& NC MIfpiViMS AE
p'AEA^ipE Aop. mil rp%H rAAC8
KkXpk Elf. UJH SHCk AHEA
(&-H IfJNl^H. Wk BOH AHHE CC1(11
KS AAHNE. mp'A ASAiALlA ME ACTE
AKOAO KS eh. Kk C&HTS AHEA
(|)Th MEH HEA npE-IOfiTltlH. CTAI^H
J^ TOATE HACSpHAE A^ CA8mHI|H,
AWp. NEHE AHNHWpR H8 ASlCApE
npE EH. K& AWK AE BECEATE A-
HHA ACTE AiEAOpA XSTSpOpH."^)
I&P&CE A^^KS^V^PHH. UJH CA8mECK8
AWp8, UJH iapkJ|kVEpHH WMEHH-
AOp HEAWpA HI h'a8 (})AnTE E8HE.
MEprS Ok Ck ^KHH'b AA CKA8h8A
tat%a8h. eh AAEpr8 T&Hr8HHA8-
CE Kk A^K8 H8AAAH, CTpZME&T%l|H
AEAA WMEHTH C&H. AX^A CBHT8
ACE J|k THMRRHHApE AWp8. UjT
rp&H TAAC KSLTp^ EH. UJH 0HCE
ucii^i i^i 4ua 1 noapte, lard ini-
ma lor lastc miloasft ; noi sem
tiigeri, tnc& nc niir&ma de riib-
dare lor! ^\ gr&i glasti cUrh
ei i (}is6: Acela s&-i ^ti^i,
c& voi aice se^i cu mine, Iar&
dulca(a me laste acolo cu ei,
c& s&ntu acela fii mei cela
pre-Iubi^ii ; sta^i tn toate da-
surile de slu;i^i lor; nece di-
nior& DU l&sarepreei, c&loc
de ve^die aicia laste acelora
tuturoru. Iar& se ducu tngerii
1 slujescu loru. ^i Iar& tn-
gerii omenilor celorace n'au
fapte bune mergu s& 8& in-
ching la scaunaZ Tat&lui; ei
mergu tfinguindu-se, c&ducu
numai sh'&mb&t&^i dela ome*
nii s&i. DuhuZ svdntu lase in
tim&pinare loru, ^i gr&i glas
*] Era icris: T8T8p8p8, apoT I'a adaas de aceTa^Y m&a& un o d'asupra
luY p.
)txoAEifiE h;' rpAAA Bh rpAAk ;a caobo tboe cbetoie h np'knoiacAHH
iNk H H01)Jk; Bk pOyKAXk HMOyipE AIHAOCTHHIO ; A\U mE^ AffEAU HXb,
9ANM' CE, SpEI)JE TpknilHIA HXb. H CE KUCTh TAACk Kk HHAlk TAA-
AlC : CE lECTE lAKO A^ BMkA^Y^'^^ ^^^ SA"^ BAM% CTOEipiHAAk MOIA
kArOA'bTk Ck HUAAH lECTk, lAKO CUHh A\OH BH^AIOKAIEH'hUH np^ACTOHTk
* BkCE iACH CAOyJI^E HAAh, HHKOfAA mS WCTABAIAIO HXk, lAKO AltCTO
BECEATe HXk ^A"^ ^^^"^^ BCkx^* H UAKkl HAOUJE AffEAkl CAOymHTH
Ik. H CE AP^Y^*^ ArrEAki npmAouiE.uTk UN'kxk npi^A^ iip^CTOAk
KIN. Ty }RE nOKAAHIAXOy CE H pklAAX^Y, H A^VX*^ K^fM^ H^klAE
87
1
418
AE 8HAf BkHNIfN JfilfiplH MfH
23. A^ AASMEI^H AHtAt I CAplNtrfc rpE-
AE. iUH BfNNIfN nOHOCHl^N. EH
p2LCn8NAB HON BENNM A^AA W-
MEHN EOTEJAIfN ^ NSMEAE T%8.
lApR EH (|>AK8 BOE TpSngASH CE8.
AE rpiRM&AECKS nsKATE npE n&*
KATE. A^ ^ CnSpK^ KS pEAE A8-
KpSpE. npt-IOEHpE. UIH KAEBE-
TECKd. UIH M&NT8 OyHHH KSTpb
AAKl(T. K8 cflSpTSllJArSpE. IUH K8
kSpbTe. ujh k8 ;abhctTh. uih-
Ulk BApCSL C&HVEAE. UJH-CX Ppk-
RHTOpH Jfi (|>lip&-A<-AEVH. UIH
KAAKK nopBHKA TA. UIH TOATE
A8Kp8pEAA C& CnSpKifV. KpHNE W
IfHHK Jfi M&HHAE CAAE lApX A^*^
PWCT8A A0p8 rpKEIfIA AfAB0A8A.
laps CBHT8A EOTE08A H8-A US-
;ECK8. UIH npA^MHHEAE CBHTE AAE
TAAE. UIH A UIAUTE 0T CBMTA A8-
24. MHHAKK EH HS W n%;ECK8. IUH |
c&tr& ei ^i^ise: De undeTe-
ni^, tngeru mei, de adnee^i
acele sardn^ grele ^ tou^
ponosi^? Ei r&spandu: Nd
venim dda omeni botenfi la
numele t&u, Iar& ei fiftctiToe
^pului seu de grftmidesci
p&cate pre p&cate, de si ^v-
c4 cu re]e lacmre: pr^Inbi-
re, ^\ cleretesca, ^i mftnta mm
dUrik aUi^, ca f urtu^agore ^
cu curvie i ca zavistii, ^
vars& s&ngele^ ^i-sfl grUntoii
tn f&r&-de-legi, ^i ea2c& ponma
ta, 9i toate lucmrella aft spoiti;
cruce ^a in mftiule sik^
Iar& din rostui lorn grte^
diavolut, Iar& svdhitiiJ bete^il
na-2 p&zesco ^i praznicelesra-
tc ale tale^ ^i a ^pte ^i srdnta
Dnmiiilacii ei nil o p^escn. ^
HA Cp'kTENTE HMh, M CUCTK TAACb K^ HUMb TAAfOAlE .* WTK KOyA^f
npiHAOCTE, ArrCAU MOH, H0CE1|IE TEUI'kA Cp'kMENA? GDhH mE TAAT^
AAUIE : MU npTHAOXOMK WTK Wll'kXb NApHl(AIOyiTHXb HAfVE TBOIE, RAkTM
OyrOAHIA TBOpEipE H npHKAAAAI01|JE Pp^XK KK fp'kx^ M HHEANNOf
MOAMTBU HIICTIIMK CphAl^EMb HE CKTBOp'uiE ; HTO GO MOTp'kEA HMtt
CAOy^HTb TAKOBbIMb rptuiUMKOMb ? H pEME PoCnOAb ! HAtTr, MC J
np'kCTAtOlflE, CAOyj^HTII HMb, A^>*'A'^'^^ WKpATETb CI H ROKAWTIi ,
M npTHAoyTb k'a MH'k, h A^b topaa coysnA^ MMb.
ShAHTE OyEO, CblNOBE HAOB'kHbClfUl, tAKO BbCA A'^AA NAOBtMkClAi
HA EMAH Arre.\y Bb^HOCETb HA HEEECA np^Ab EofA, AiOfiO A^^P^
I
419
Wise Dumne^efl: Duce^i-vft, ftrft Incetare, de le sluji(! lor
plni ce se vor intdrcc i se vor pocfti iji vor veni la mine,
?i atnncl eti il volu jndeca. Vede^l darii, fit omenesci, eft t6te
faptele dmenilor de pe piimint tngcril Ic dac in cer de'naintca
IqI Da]nne4ei1, fie cele bune, fie cele rele; ^i sciind ac^sta,
nu tnceta^^ de a l&ada pe DumQe4efi. C&cl Iat& eQ, Pavel,
am fost in Dulml sf&nt ^i am ve4ut acestea. ^i la intrebarea
me&, tngerul ce me purta imi (Jise: Urm(^z& dup& mine, Pa-
vele, de'^I volu ar&ta locaul sfin^ilor ^i vel cun6sce loca^ul
celor drep^I, unde stnt duse safletele celor drep|I. ^i ve(}ul
acolo bun&t&^ nepovestite. ^i apol ne-am pogorit sub p&mint,
unde este tntunerecul ^i ladul, ^\ aci ml-a ar&tat sufletele pil-
citoilor ^i Iocaal unde ele stnt duse. ^^i larii^I am mers sus
la t&ril, unde \e(}ur&m pe Satana cu ingeril lul, cu puterile
;i cu mal roaril lul ; iji eraft aci lupte ^i resc61e, vr^nd reft
nnid altula; ^i eraA sufletele cele pizma^e, clevetit5re, dcs-
Ainate ^i m&ni5se; i'n fiiintea lor eraft sufletele cele \iclene,
carl !ntr& tn inimele puternicilor del a(!(& la mortea unul al-
tola. ^i am intrebat efi pe tnger: Cine sint ace^tila?
^i-ml ^ise ingerul: Sfnt st&pinil pamlntesci i^i domnil lumil
ftce^Ia; stnt eel ce se trimit asupra sufletelor omenilor nc-
crediDcIoi^I tn clasul mor^il , c&cT n'ail avut eredint& !n
Dninne4efl, n'afl avut nidejde in Dumnecjeft , nic! in numelo
hi. i e&utal spre cer, iji vC8
KA W NHAI\HKA. UJH 0HCE J^VEp8A
MEAA HE AAh n8pTA. AKOAO ECTE
AAZipiAE. UJH lORHp'k WA/VEHHAOp
H^t^ A^ujApTA. uiH Bh08io oyjf^
H8wp8 A^ 4^^k8 npEcnp'k tot8
nKAA;i^HT8A. UIH 0Tui8 HE ACTE
^OAA/VNE AMEAa. UIH | UIH(6'ic)-AAH
dllCE J|lVEp8A. A1EAA HSWp ^E
(|)0K8 ACT'k A WAAEHHAWp NEE8HH.
la Hs. pre ei, ^i era tn toati
framse^^ i^i milo^i. f^i intrebnln
ingerui: ce Ingeri sintu aceste?
^i-mz riispuns& tngeruZ i ^ise:
Ace^te sintu tngerir oameni-
lor direp^i. ^i ^f c&A-li tn-
geru: To^i derep^ i paci-
toii tiu-se c&ndu moru? i-
mi 4ise ingeru^: Caut& pre
p&miiniitu. ^i c&ntalu, i vi-
^ulu toat& lame, ^i fa ca o
nimica. ^i ^ise ingeraJ ceil
ce mrtpurta: Acolo estemi-
riae ^i labir^ omenUor cdi
de^arta. ^i v&(j[ulu uin nuoro
de foca prespre tota p&man-
tulj 1 ^^\x : Ce laste, Doam-
ne, acela? ^e-mi ^ise Inge-
n\l : Acela nuor de focu laste
CE. H HAKM H^OXOR'k Bb nW/^NEEECNAA HA TSpb/^h, H TO^ Oy^ptX^st
C0T0H8, H ArrEAKI ErO, H BAACTM H CTAptHUtHHy EPO. H K-krAXOy SpAHU
H WnAbMEHiA, AP^V*^ AP^^V^ 5ABMAEIJIE, H R'^\S Toy A^Y^" 5*^****
TAHBH, KAEBETAHBIH H EAOyAHU M HAnpACHHBlH, H TOy K^XS AP^
^nATEAlE AOyKABIH fi,OyC[i^ BhAAEl|JE Bb CphAU'^ BAACTEA/\b, A^ OyEHim
Apoyrb AP^Y''^' ^^ BznpocnxK afpeaa : kto cTm cayTh ? H pehe im
AFFEAb : CE COyrb BAACTEAIE EA\AbNKI M KNE^M A\HpA CEPO, CHI (0^1%
nOCAAIEAVUH HO A^Y^^ HEB'kpHyMX'A HAOR^Kb Bb Bp'kA\E ClKMpkn,
HE lEUIE GO Btpy Eor8, HH oyOOBAUJE HA BoFA, IIH HA HA\E 1K*
H Ba5P'kXb HA HEKO, H BHA'^X^ ""'" APrEAW, HX' JKE AHl^A CEhTbfi
CE lAKO CAKHI|E, H IIOtACAHM IIOrACH ^AATIIA\M, HA\Oyi|IE IIOMbCTK
BEAHKdf
HA pH^AXb CROMXb, M HAHHCAHO BiiUJE MA\E KOH\Te HA HblXb, NCnAkNk
m
n|ic>!ii.v. .f, piirh^ioii'k iiE|iii[|ii.\wp.
tS nA.r.iiiiiS iiJii eiiiuH KhT|>i>>
IVEP'>Y'- "'^'^ *^'*' ^^^"^ t8<|lAETEAE
MIIIII.SWP, ,\llpEllhllllAOpS lUH
[ nXKJKTOUlHAOpS. ^ SE KlllltJ
,\Htt ,\>)ACT.i ^ml. mV-Mii
aicnKHt.v. ^V'r>><'^ iiiit-Mii eiicE.
itAsr% jfi goes iim kkHt^m jf.
gOCX IIpE tl(.MXIIT}>. Illll RhE>ti
K.WMS MItpilllAh'. Utll-MII BIICE
^lyfpSi. .\H(^.^ act* .vi ,^EpnT8.
lUM KkliT.lK dill R-A68U i|)anTEAE
>lt "tt-S (["^*'**"''K .f II8MEAE ,\8
,\SM>lteE8*) ^ TOATA HIAltA C4
^EA HE-8 B)K}{ npE MAAIAHTti,
ml TOATE l|AlnTEAE CTJ .ItllAIIH-
Atill ^11 .llEn.l H.\t. UIH tlh-
. oint'uilor nebuni, cela ce se
iiiestt'cii ^i sil ijipreutia In
^MmeP^Y- 010C'AKhi>S C8t|.AETEAE ^j (Jj^u ^54,.^ iugeru : Volu
^ftlMiNirswp, AHPEiihUMAops UIH ^^ ^^^^ ^.y^^j^.,^ oamenilor,
^^Ht nXKJKTOUlHAOpS. A SE KlllltJ 1- ..-, >: -i -1
^^K ' '^ tni'f^p^iloi-ti ^i a p&ca.to^ilaru.
^^BcK ,\n AiACT.i \mi. mi-Mii I . ,.
^^v I 111 Gti cliipu lasu (liii aeasta
MMpCnKHt.V. AgEpUA mn-Mii eiicE. I, ^,. .
!M ., Iluiiie. 51-iin rispunsa Ingeiul
l^i-ini ijiso: Cantfl. in g'osu.
, 1 l^i Cilutalii III g'nsii pre pft-
linilntu, ^i vadiitu ii oiiiu imi-
liiida, ISi-mi disc iiigeiu/ ; A-
ccla lasto di dereptu. JJi cil-
iitaUi, 91 vilfjuiu faptele lui
ce- n faciitu in numele lu Dum-
k, - , neileu. In toata via^a sa cela
aSii ^11 AH(^.\ MAC. UIH h- ce-u visu pre paniantu; !;i
K.* ^ iIiAiiTE KHi kH tx-jtoate faptelu sta inaiiite lui
iiMiTS. iu>i in'.is .{.hKtiT*! w-,i,i acda .'Ma*, ?i ViVlwlu ca iu
AHXHiAE ci-<|iAET8A8ii ci,8. luit K8 1 fapte buiie cit s&vr)i:?itu, ^i
iDcipi uiii ks asamai)a>. ^ifAiiH- 1 ^'aii fflcutu odihnlale sufletu-
*] Aa BMl era icria i> tlati : 4})jnTE, ;i npol qters.
I'aii KpACOTH II A\IIAOCTM. II BhUpOCHXtt .IPrEAA! KOTOp'lH CM COyTti?
H wTrt:i|URh ptsE Mil : cm toyrh appeam npaEEAHuxh NAos'kKh. H
ftfk rMoy : BhCM ah l1pA8EAHIIl|ll II Pp*kuillVtltll ^IIAIOTK CE, EP^A
(dWTIk? H pEME MM ArrE,\h; pl1 HA EMMO ! H SMA'kXh e'CK
L.H rbiaiUE llp'k^K AMIOH HII Bh 1T0 IKE. 11 p'k\k Al'PEAOy RO-
Oy ME : CE Ml ECTEk IIE.MMkCri!>3 lAOG'k^lE RkCOyiE AtETSlflE CE?
JGAlKh UTHhUh, pACnpOCTphTh HA,\h BhCljAlb AMipoMh
I,: 1T0 CE ECTh, I'iJCnOA"? H PEIE aim: ce ECTI. Kt5AK0H'iE
CK AVOAIITKAAMI rp'klUHblXh >IAOE-kKh. l1^' mt RhCHAAKAXh
'W W SKJ1('' '*'' APPEAS: XOT*b:\' Khl\'k fill.^tTII (^OytUE ll|
lABEA'"Klj[k
422
TE-H CTA J^gipSA^ AS A^MHE0E8.
lilH A^'1PS^>*'^ K8 Jj^VEpHH AP^*
HEIjJM. mil Kh8Ti\pA\ TOATE 4>An-
TEAE WAI\8aSI1. UJM A^ ^^^^ P^**
A/g^ H8 A(|)AAp;^ HEA\HKA\ AA EA8.
UJM Blke8lO WA\8A K% KS TOA-
Ti9k A^'AHALIA .^gEpTll COKOTHA
UJM nZ^IE C8(|)AET8A A8M llTiUJ^
k'ana8-a A8Ap;iv f^w Tp8n8. ujm
AE xpEM wpT rpA\Mp;i\ a8m. c8-
<}ulu oinnl c& cu toaU
du/6a^a iiigcrii socotiia ;i pi*
zie sutletu^ lui, p&ua caiidu-/
luara di ^iiipu ; ^i de Im on
graira lui: SutlWc, ciiUote-(i
trupu/ t&u de ai e^if, iostjo-
iiicft eti i lara te veri in-
torce ill trnpnl tau la <}ua
de inviere, de sll priimefti .
ce ^i e g&titQ cu to(ii direp
^ii. f^i luara sufletu/ di /rupa,
^i'l sarutara ^i sfi cunoscari,
^i ()isei*a suHetului : Kugatu-
ne-i, dup'acela ai f^lcutu \oia
lu J)uniiie(|eu pir- paiu^iitu,
i veiiiila ingeiu/ i picjila pre
M rp'kuiNMXK HAOB'kKK, KKIA\K WKpA^OAVK MCXO^ETb WTK A\MpA UrO ?
H UTBtllJABb ArrEAh, M pEHE AAM : Bb^pM A^AOy! H BK^p'kX'' tVM*
H BM^'feX'^ HAOB'kKA OyMMpAIOIjJA. H pElE AAM APfEAb : CE npABEAHHtt
G'k. H BK^p'kBb, M BMA'kxi^ A*^^"^ ^rO, E;KE ChTBOpM A MME EOXIf
KK B'ckAAh ^nHTIM CBOEA\b; lE^E nO^nMTK, M BbCA np'kACTAUJc npt^l^
MMAAb BK Tb HACK. H BMA'kx^ lO^E CKOmNab'uIA CE M WSp'kTE flOKCN
M API^^HOBEHTe. H llptACTAUJE BAA^M ArPEAU KOynNO ^E M ^Abl, N
BMA^UIE M tAKO\E M BbCE HAOB'kKKI : AKI TRE HE WSp'kTOUJE MtCTi
Bb HIEAAK. H BMA'kuiE IE NAOBiiKK BhCE. Baa^M SKE AFPEAU Bk^CWI
AoyujoY tro, m K-kxoY XP*^"^1^^ ^^ a^^^'A*^^^ "S^A^ wtk rkAECJ,
' Kit, fH MX KKKSpK ,\t T>tHE K.Ti
All 4>;^(HT ROA Mf ^\VMMEeES MX-
[ HA 4**] '"^ "C^ rix[MX]HTt).
CS .1MK ,\KHE ([).\nTE R8IIE .]l
TOtt'TE bTaE KhTpiK X'' M*'"M* "^~
f)A tluT ,\XS'A tl|mTH Jf, TXMIIH-
HApE CHl^AET){A}>'ll lllll SIICE Ab'tl
I CI<<|lAETE C MK TE >IIOAfl|Jlt HE-
^ SE tX Tt (KHElilH. KA REpi MEp-
Ift f AOtiKAk HEAA ME It'.VII M.\ll
RXetfTh HEHE ,\>HTX MEpV^
^IMIITE C0Ylf)KET!:tA8ll. ^ HEpS.
rflpA jfTpy |\X8.\ C-^ih ni CT.\
,\pA (X Thll-
r8H4 mil rpviiiji. w ks" kata
CAAB* TE-M cno,\OKPITH tSlflUfTE
KX AAEHXpS Kk lt''V'<'AII A^ 'M"'MM
111! AEKA .fTp/lt CKt^ALTSA lIpE
MOpTA HEpKABII. ^ AhKTpS k8
p&iiiiiittu in toati! (jile. .^i i^ise
Uiyicnd : Bucurft-te, suttete, c&
eu ma bncunt de tine, m
ai facut vola lu Dumiiuijeu
pfiiia ai vis pre ptiHifiiitu : eu
aiiiu duee i^?) faptc bune tn
toute <}ile cfltra Hs. A^a larA,
v^'i Uuhu/ sffintu iu tanipi-
iiai'c suHetuliii iji ij''^'^ ^^i =
Suflete, sfl uu to cludc^ti, nece
sa t(! svie^ti, ca veri merge
iu locidfl a;la cv n'ai niai
vjiijuttl ufcte dinioara a^a, sji
fi-^i-v(ilii eu in/r'ag'utoriu, t;ft
auiil iiflaj cu ilUru tine ndi-
lia)i<-'la cfitil aniQ fostu iufru
tiuu. Duhul sfrliitti merge iua-
ite sufletului in cru, lara hitm
Duhixt susft L-i sta dracii de de-
parts, :;ii sil tftnguia ?i gi'ftila:
( i, cu cata slava tp-i sporfubitu,
sudete ! cu adevflrii c& fugilai
de iioi. !^i deca \utvk sutletu/
pie porta cerullui In lautru,
tVpH Kp.tTllI PEKOUJE lEII : A^V"'^-! nO^tiail T^AO CROE, WTII0y^8 !KE
UAE, A'''"'0"TK KO TH IIAKkl RX TtvO TROIE Rk^KpATHTII CE Rh
Mh. RhtKpktEtlTA, A* GhCllpi'llMEUlM OYrOTOBAtl'tlAA CX RhC-faMtl llpA-
^HbiMii. H fihtnpniEA*"iu6 Aoyius Toy WTh rbAJ, h heaorauie io iako
EaEMA CoyipA II p-kUIE Elt : MOAIIM' TM CE, HOHIEIKE IECII CkTROpllAA
KaxlK coyi^iTii ha ^eavmi. H npJHAE .trrEAk xpaxhbT io ka ^ea\ah
b'ce A"*""' " P"f IE": P-^oyH ce, n,i>\aii, .15" eo pAAoyw ce w
n't, FAKO CkTBOpill HOAK ROniTn, nVISOyipill NA ^EMAII, AX,'' BO HO
^E A"*"" RkS.iioiiii\xk A*''* TfiiJia Kl^'^^.^ kk Rors. Takosiae sie m
h\Xh II^UAE MA cp-kTEIllE lEE II TAArOAA Ell : AOyiUE. tIE CklUOyifJAH
424
TSpIl SHCf lUH K8 TKU MUpi
fthCnttHCi AOpS UIH SHCE AUIA. ft!
WKkpAAE BOACTpC ^H'VHH E8. LUH
KH nb*TEpE UIH CHAJ K8 X^ MX
^rpkAtin. dUiA AHA nspTk j|ki/A-
pSh UIH-MII ApbTX. At CH 4IHl(H
TOHH KX Ht) AACS A^MHESES UlEp-
EHH, UIH caSvhae caae jf, no-
HMAHA IIEK8pAl4HAWp. HEAA HI
CASlKAtllE AS Al^AAAE^fS (wc) ^E-
. pljnTS C8lt)AET8A CE8 f TOATE
8HAEAE h1e(|IeH CdAE. AHIA CHSH
HOJW (fP^MHX f*^** np^-IOEHI4H.
AUJA UJI BOH fZ ApXTAItl ASKpSpi
E8HE. AiCTOHHHIH Ch ((*'"*>' V
nxpsiflE ^Ep8A8H*) nSHEqH f-
Tp*SHHMHAE BOACTpl l|tpHXA AS
ABMHE^ES. Hi fit HErXHAXPE UIH
AE AEHE SOACTpA CS HEpA^IIH
ASAIAUA HE-8 rkTHT BOAW A^M-
' cu ttrie ziw 9! ca ^u mm
r&spunsc ,Ioni fp ^se a^:
De ocfttile votatre fu^u
fi cu putere ^ sila lu Us.
in& togr&dilu. A^ mi pur^
tii0ani2 ^i-mi ar&ti, de ai
^tit,i to(i eft ua lasd DamiK-
(}eu ^bii ^i slogilc sale Id
pouoslul necora^or, cdt ce
sliga^te lu Damlezeu draepta
sufletui sea In toate 4i^
vie^ei aale. Accfb spnla vmo,
fra^ mei pr^-Inbift; a^a ^
voi B& aiita^i lucroFe bnne,
destotiiici sft Up. Inp&ri^e ce-
ruluL Pane^ Inti^&nimile voa-
sfre frica lu QamnezeH, no
de neg&ndire i de leoe vu-
str& Bft perde^ dal(X*^ HAtuiE Up^Ak HIEH Hi HE-
EECA. fiasA^YUiHH Kf E'fccki, A^^^'^' CTdiEi|iE, puA>tX<>V TAArOAKipi:
W KAKOB-kn CAAB-k CROAOEHAA CE lEtH, AOY*"'? " HCTHH'fe HZ^'eba
WTk H.1Ckl IepaA iE EUCTb SkHOyrpk BpATk HESECHUXh Kpiui'lAtt-
UIIIAKk TAACOMh WT[i'kl|lAEII pE^E : KhHkl BJUIE H^'S'krAk ICMk, XpW-
CTA MOiro tHAOH WrpAIKAAEMA.
ClE CKA^A Mil ArrEAk BOAEH ME. ^A S^kCTE , IftKO H WCTAIHTl
FoCnOAk pABk CBOHXk Sk ROHOUIEMTe HENbtTHBOMOIf, HKE HtKpkHO pi-
425
nSa H0CTp8 K. xc aheaSa e | g&tif voao 1 )omiiuZ nostra Is.
CAABA UIH J|lfl^p%i;TE lUH I^HIlH-
t8a8 K8 TATkAH lUH K8 AX^^
c4>nt8 A^ AK8M. lUH ii^pSpt J|i
30. bikH : AAEB%p8 :
Hs., acelula e slava i /npa-
r&^ie ^i ^inutulu cu Tat&lu
i cu Duhul stVSfntu de acu/u
i purure in vecu, adev&ru.
COTAIOI|lillXK EM8 BKCE AI^NII IBMBOTA CBOEFO. CiA CKAi\XK BAMb^ HE^A
MOn BIi^AIOSAIEN'nAA, AA It BU nOKA?BETE HAOAH A^^TOHHU MEEECIIArO
MApCTBia, M BkAOXCHTb RoFK CTpAX^ Bh CpK^llA IIAIIJA, fi^A HE HEEpt-
XEMMIEAIS II A'kNOCTIIO ilOrOYKHMK OyrOTOBAN^NAA UAWh EAAPAA WTh
rooioA-i HAiiiiro lyc. Xphcta, iemoy^be caaba ii aP^^^aba ch wi^emk
M CBETUAlk A^YX^^I^ ^ HUNia M npHCIIO H B% B^KU B'kKWMh A-
m
NOTANDA
1. fiualul ttttitreg: MKMHKK8 (22), roHECKK (22), x^a^^ckH (22),
hNHrH (22), ckKciieckH (22), iiAhiirS (22), ()>AiiMsiH$ECK8 (22), f-
KA*HA>? (22), MCprH (21, 23 de 2 oil), a^'k (21, 22, 23 de 2 wl),
c(()aMT8, cbs^htS, (21, 22, 23, 30), Aop8, Awp8(21, 23 de 2 ori,
24, 29), PACII8MA8 (22, 24), axcatS |fe), A^P^nvH (22, 30),
K7VMA8, KKMA8 (22, 25), AUip#>;A^s (23), tot8 (25), T8Tt?pop8 (23),
CAh*;t;ccK8 (23), rp.TAVAA^c*^^' (24), KAEBExecKH (24), n%^ECKS (24 de
2 ort), .i^M^P^ (25, 26), Au>ps (25), Hp8 (29), A\8piiHA (26), mi\^
(26), A^P^"**H<*^<>P^' (26), irAK#i\T0iUMA0p8 (26), BbeK (26), <|>ott!
(25, 26), H8\vp8 (25), cmoaokhth (29), yocS (26 de 2 ori), A^f-
Bap8 (29, 30), WM8 (26), waaehhawpS (21), (()kK8T8, c|>&kKti!
(26, 27, 28), BHCS (26), cbBpKiUHT8 (27), eaS (27), eiiurt?
(25, 26), nA;Rnui8 (26), bek8 (30;, Tp8n8 (27, 28), ct>ocT8 (29),
a\:mit8 (24), TATbA8 (30), hmmSt8a8 (30), nbA^XHTS, rxahxhtK,
ha^mirhtS, nA^A/\A^NT8, niiA\aHbT8 (22, 25, 26 de 2 ori, 28 de
2 ori), AC8 (26), caMT8, chmts (22, 23, 25 de 2 ori);
finalul u scris d'asupra irulul: (J)ak8 (24), (|)zk8t8 (26),
rAAc8 (23), K8K8p8 (28), behma/\8 (22), cfr. mal sus p. 369 No 1;
frasa cu u intreg mal de multe ori: e8 nA;^HUJ8 ujh 0uui^
KKTpA<; v'^M^P^Y ^^^ ^^ ^^^^ (26), KK8TAI0 ^ IfOiS fipE HhAAIlKTN
iJiH BK98I0 8 u'aaS A\8pitNA8 (26) etc. ;
427
dur ^ u jam&t&(it In 2l sail h : b%68tk (28), xokSsk (28), c8cb
(29), KA-ra (29)=cdK*, C(t>5iMTa (29)=s/dMfol, aM?i (29 de 2
ori), HNNk (24), a^ctonhkk (27).
2. :|k intrebain^t ca vocaI& nasal&: oy^f [NSwp8] (25);
yocalisat cu des&vtnjire: 8 [wmh] (26)^ ^^mahte (29), skHrps
(29), AH [Tp8n8] (27, 28);
trecat in m: ahm [a^ACTA] (26), .i^m [aheaaJ (27), a"" [P^'-
CTHx] (24)...
3. confusiimea iiitre o ^i li: T8T8p8p8 i T8T8pop8 (23);
o pentru oa: AHNHwpb (23, dar 28: ahhmuap:^), nopTA (29)^
R8N0I|IC (27), TWTJ (21), WMEHMAWpS, WMIMIIAOp (21, 23, 25, 26,
dar 25, 26: wameniiawp), wauhTh (23), j^Topic (27);
oa pentni o: boaa (22, dar 28 de 2 oil: boa);
ao pentru oa: towte (28).
4. fCTi (25, i tot acolo: acte), ^^P^^^cei^e (24), hjae (27),
4iiiii (23, dar 21: AitAE), rpbEifjA (24, dar 21: rp^AifjE),
rpAt (24), pEAE (24), pEAA (27), AENE (30), .fBIEpE (27), A^EpVE
(28, 29), nSTEpE (29);
wfilx%Hts% (29, dar 27: waTxmaai), bek8 (30), a^a (21, 29);
[AK;iMAi|A] ME (23);
cfr. pentru tP^^^^*U^ (25), clV. p-
373 No. 11, p. 200 No. 42.
i.
428
7. CE-8 CbBpbUJHTS (27), HE-8 ()>XK8T8 (26), ME-8 HITHT (30).
HI-8 BIIC8 (26), TE-M CnO,\OKIIT8 (29), p8r<}re grafici;
M0C8 (26 de 2 orl), AySTopio (28), cfr. p. 375 No. 20;
BEpH [beHM] (22), REpT [MEp^s] (28), BEpH [jj^TOp^EJ (27):
bNMr8 (22).
12. S2;^=:lat. sunt: ium-cv^ rphSMTOpH (24).
13. articolul al: npA^HHiEAE cbhhte aae taae (24), dar nunui
a pentru ai: [J^M^PH ^ rkpbal(hawp ufH a M8ipHAwp (21), pentn
429
al: H8wp A^ 4^ok8 Acrk a wmehhawp (26), pentru ale: [c8(}>aE'
TEAe] AMpEflKLlHAOpS lUH A n&KA^T0IUMA0p8 (26);
A lUAiiTE [ei] (24), firfi, amplificativul -a.
14. adjectivul post- ^i pre-articulat In constructiune cu
substantivul post-articulat : tosiip'k waaemhaop nerA ^eujapta (25);
pentru (j>Tii mem h^a npEWKinTn (23), cfr. mat jos No. 20.
15. dupla post-articulare in construc^iunea substantivulut cu
adjectivul: cbrhtSa rotesKa (24), rouiiw ^\ip^n\\iu (28), cfr. nial
sus p. 376 No. 27;
pentru cbxhtSa m8a/\eae tzS, cfr. p. 131 No. 18, p. 376
No. 27.
16. adjectiv nearticulat de'naintea substantivulul articulat:
c4>'ahtS kSbkmtSa [Tb8] (22), unde Insft scriitorul a putut s&
ulte de a pune un a d'asupra lui s.
17. genitivo-dativ femeesc cu -iei: a8aaieh (22), bTei^Tem (30).
18. A8 xpHCToc (25, 29), a8 a8mhe0e8 (26, 27, 38 etc).
19. pluralul cu -wre : (()8pT8ujAr8pE (24), ftApSpE (21), a8-
KpSpE (24, 30), A8Kp8pEAE (21), A8Kp8pEAA (24), dar : hac8phae
(21, 22, 23).
20. nearticulare :
dupft tot: toat;r a8aae (25), toata ([)pA^MCEitE (25), twte sTae,
TowTE sTae, toate smae (21, 28 de 2 ori), dar : toate hac8pmae
(21, 22, 23), TOATE MAEAE bTeiiiem (30) etc.;
in construc^iunea substantivulul cu genitivul ^i cu posesivul:
pii^f^AfB AOp (23), ({>Th AAEH (23), THA/lT^nilHApE AWp8 (23), TZAA-
RHHApE C8(t)AET8A8H (28), BOE Tp8n8A8H (24), J^n&pbL(ME TA (22),
ACNE BOACTp;R (30), cfr. mail sus p. 377 No. 31;
[AECTOHNHHH CK ({U(I|] Jfif\^p'6\\U HEp8A8M (30);
08a ujh hwahte (21, 22).
21. pronume personal pleonastic: em cta apamTii (29), kp8me
W IVAp% A^^ApE (2l)=*ne'ncetat,, literalmente dup& con-
textnl Slavic: ee;k nptcTANii.
45. pentru accentua^iunea, cfr. mal sus p. 383 No. 79,
nefiind de adaus ce-va nofi.
46. pateric:
dnp& nasal&: p'achSh'aS (22, 24)^ p'achSn'c;!^ (26), kkii'a^ (22),
AMNTpb* (22), (|>AKMZir;ECK8 (22), c&m'tK, cmh't8 (22, 23, 25),
4M*KX (23), nkAA^^ii'TSA (25, 26, 28), nA;f^H^m8 (26), Ai\8pHirA8
r26), ^maiihVe (27), tkmVhiia (29), rAn'A"pE (30), T/M'ni-
n.ft (28):
dap& licuid&: cn^p'K^; (24), ([)Sp'TsujAr8pE (24), Aup'gE (28),
HcpxA (29), nEp^A^H'* (30);
dapA labial&: uiahVe (24). AHp^^'^H (25), A^pcnVs (26,30),
^^n'Tf (26).
n
132
47. vocals irra^ional& z sati k : waTx^ncax (29), A^>V'~
Aop8 (26), rkm^nktS (25), aaki^T (24), TXAA:iniiHA|>^ (21) ^ th<
A/\%nMHApE (23), numal tntr'an loc din trel simplul paleric:
TZAA'niUiApE (28).
48. ca specimen de ortografift, un singur cavtnt din trd
silabe scris In cinci modurl: rkm'antS, r^aa^^ntS, hamshts,
nA\M;f^NT8 ^i nbA\%NKT8 (22, 25, 26, 28).
j
IV.
mm In ^ra mor
28
CugeUri in lira mortii.
Jntroducere.
1. Textul, pe care'l public&m mal la vale, ocup& lii vo-
aul lu! popa Grigorie paginele 73 114, tcrmin&ndu-se pe
^na unde se Incepe Rug&clunea S&ntulul Sisinic ^i tncep^ii<
se pe pagina unde se termin& C&l&toria Malcel Domnulul
lad.
NeavSnd nid mi titln separate el pare, la prima vedere, ca
cand ar fi simple continuare a celora ce'I preced.
Ac^ta este cu at&t mal semnificatiVy cu c&t t6te cele-l'alte
extarl Bogomilice^ stnt i n t i t u 1 a t e.
E ce-va neispr&vit, nerevfeijut, la care iiu s'a pus la dernibre
in.
2. Unele buc&|I din acest text pot fi copiate, altele stnt
tamente jtraduse ; unele i^i altele tns&, de'mpreun& cu pasa-
e proprie ale autorulul, form^z& o compila^iune 6re-cum
pnal&; originals negre^it nu prin t6te pftr^ile sale
stitutive, ci prin distribuirea lor, prin combinarea elemen-
r celor disparate, a c&rora grupare, dac& s'ar mal fi nete-
tntra cftt-va puncturile unde ele sint intrecusute, ar presinta
zorp compact ^i armonios.
1
436
Sc riitorul se pare a fi cuiioscut el-Insu^I imperfectiunea operel
sale. Une-oil el iI indreptezft stilul. Aa la pag. 75 al ma-
imscriptiilni, dupJl ce scrisese: ra tp..., adecft inceputul din:
EpT.\, il sterge si pune sinonimul: mhaSii. La pag. 76 supriini \
pe: KSNiS \iYi , puuend in loc: kSm hetpek wamehTii KSpsmS
A8MHC0E8. La pag. 78, diipa ce puseso: cnSpKATc chmtS, alters
aceste cuvinte, inlocuindii-le d'asupra prin: TpK8p#i^ ka u\^\^
din cart apoi a ters: ka SMKpA, remanend iiumat: rptKSp*. !ji
aa mal incolo. Aceste corec^iunl totu^t iiu s'aft atins de cuso-
tura diverselor fragmente, din carl se compime Intregul.
tnsu^I compilatorul indic& pin& la un punct, p6te numal
pinS, la redac^iune ulteriori definitive, independin^a diferitelor
sale materialuri, punend dupS, fie -care din ele nesce stelute
i incepend pe fie-care cu cate o literii majusculi scrisS en
rou. tntr'un loc, la pag. 90, noua bucat& portft chlaruiife!
de titlu deosebit : ^ApspiiAE mn (|)pi
dibace, a uuor rapsodie eterogene.
Este adeverata fericire pentru not, ca autorul n'a reu?^
pe deplin in acesta dorin^a, pacatuind nu numat prin lip*]
de jciment intre par^ilc constitutive ale intregulut, dar iuci
cu sema prin c i t a ^. i u n t. carte ajunsa a fi poporani i*|
citeza mat nict o datii. Tocmai do aceta este mat aneToiw
descurcarea fantinelor sale. Textul nostru, din contra, ue spi
p
437
<-l-f]isu^l, de uiide a luat cutare sail cutare pasaglu, de^^i nu
M-da-una.
S 4. Ca i genei*alitatea literature! bogomilice, luerarea ce
we preocup& are lu vedere, iiial pe sus de tote, eternul an-
t^onism iiitre principiul biiieiu! si priiici])iul reulu!, ititre Pa-
ndis ^i Infem, iiitre Dumiiedett sji Sataiia. Dar sovSirile su-
drtulul oinenesc tntrc acestc doa extreme nu se desfa^ura aci
b i e c t i V a m e n t e, ca in Apocalipsul lu! Paul sau in Ck-
ktoria Malcel Domnulut, unde drama se jocil de'naintea unu!
spectator pus in afarii, ci intr'un mod s u b i e c t i v : sufletul
in agoniil cugetil cu ingnjire la cela-ce i se pote int&mpla lu!
Literatiu*a medievalft numfira o mul^ime de opere i opuscolc
inaluge. oi'todoxe i oretice, in prozft 1 'n versur!, dintrc carl
a mal frumosi, pote, cste o pocma franccsa din secolul XIV,
ftmpnssl. dill 60 strofe, terminate tote prin desperatul: *Je
PAIS moriF;^ :
Je vois morir. Vencz avant
Tuit oil qu'eucore estcz vivant.
*Et jeune ct viel et feblo ct fort,
* Vous cstez tous jugez a luort.
S'en poves dire sanz meiitir
+Chascun de vous: jc vois morir . . .')
Stratmiiil nostri a& cunoscut doS, lucriirl de acest fel, asu-
Iira rarora catft si ne oprim un moment.
S 5. Homilia santulul Ciril do Alexandria *despre e.sirea
>!Btl-tuluI^: "s^epi l^owj '|'jy/i;,^) a fost adesea tradusa
slavonesce
vQh titlul de: Caobo o \ic\o,\k a^iiih wt t^aa (Cu\int despre
eirea sufletulul din corp).^)
Cirecesce, afara de editiuu! separate, ea s'a intercalat in
iipsAGYiov, publicat in Vonetia la 1535 Jji 1553,^) unde s'a
pus la sfir^it, ca un fel de apendice la rugridun!.
1) Vamhagcn, in Zritwhr, ./. romntiisthv Philolofjffe, t. 1 (1H77). p.
510.
2) S- ^MyriUus, OjK-rii omnh, Liitotiao, H>:iH, t i, part. 2, j). 101.
3) Cfr. kalaydovirz-Strofv, Oiiin*. pyRnnHc^'ii rp. T.nT"Ba. p.
107, :JJM).
4' Fabricias.' Bibh'oth, graeca, cd. Ilarlos, t. 9, p. 485.
438
Tot aa nol o gftsim romftnesce tn MoUtvennicul episcopu-
lul Mitrofan dela Buzftfl din 1701 sub lungul titlu de:
KHBXHTK nEHTpS EUJUpt C8(J>AET8a8M AEM TpSnK UJH REHTpS Jf(j*pM-
KOUJATA i\ ^OAU'A BENIfpt A8M X^- ^^ ^B\Sfi fi^BUTpS C<|>HHL(M li;^pHH
TEAE NOCTpS KvpHAb apX^EnHCKOnSA flAESAH^plEH, (|)OApTE ^ ({>OAOC
C8({>AET8a8H, KApEAE a^SHE AA OYAAHAIINl^^ lUH A<\ nOK7iHNL|% ; CKOAC%
J|iT;!^H A^*^ EAAUITe npE AMMBA CAOBEHtCKZ, UJH fAp^ HpE AHAAKA H^
npOACT'A pSckCKZ, UJH AK8AA RpE AHAAEA p8AA'AH'kCK%.^)
Iat& inceputul:
^TeAA8-AAZ AE AAOApTE, K% AAAApS^ AATe ^AAH ACTE. J^rpO^ECK8-M&
^A^ (|)0K8AK tA^8A8H, K% (t)S&p' AE C(});f;pUJHTh ACTE. Cu^^HAAi^NTEgS-
^AA% A^ CK'ApUJNHp'k AHNL|HAOp^ K'AHll N8 ACTE ^ll'ApT'AUJHT'A
KZAASpiH.
^^rpOECK8-AA'A A^ J^T8H'kpEKK, K*A N8 ApE UApTE K8 A8AAHHA. TeAA8-
^A\*A A^ BUpAAEAE HEA BEHHNATb^ etC.
Se p6te ca anonimul nostra sS. & cunoscut acest opuscol al
santulul Ciril ; dar uol unil nu sintem !n stare de a da vre-o
prob& in ast& privin^, c&cl al&turarea ambelor texturl nu ne
presinta nicl un indice sigur, nici un paralelism destul de cou-
vinggtor.
Nu se p6te contesta, negreit, o mare asemenare in urm&-
torul ^ir de tntreb&rl:
Anonimul :
OyilAE-llI A AT8HMM AB8i;Ta
UJH Bor;fL|TrA ujh ckSaaiiia?
OyHAE-itT A VHHT8A t;r8 ujh
4)pAi;iH r?^H UJH n2^pHHL|TH T'AH
UJH CWI^IH TXH?...
OyHAE UH-Cli AAECAAt K8
B'k8T8pHAE UJH K8 AAA^HKa^pH-
AE . . . ?
Ciril :
JJ^rpS AHEAh HACK OyHAE B4
<|>H AA8AA ASAATh AHEJjilA?
OyHAE AAApHpt AEUJApTX ?
oyuAE f^Bz^N(iipfi^'AHKm\B? ^Y**A<
WBHHH8HHL(EAE ptAE?
OyHAE WCn-kl^EAE itAE ^1L-
CTSAHTE ? OyHAE N&A8HHpNAi? M
OyHAE WAHXHEAE? OyH^E HOftOA- j
EEAE? oyuAE ab8i;Thae? oyH^f
H^AAHA HEA MApE...?
6) Eticholoffh'onti adtcH nwUtvcimicii arum tipdritil al doiU rdndHy
Buz&u, 1701,
in-4, foile 245-262. Regrctam de a nu cuu6sce prima edi^ione, care
caU 8& fi
fo8t din secolul XVH.
J
439
Ac^t& aseni^nare fiisfi, tie cut de isbitore iu aparin^ft, pole
sa uu tie resultatul unel cunosciii^e directe cu Hoinilia lul Ciril,
de vreme ce pasage aiiahige iie iiitiinpiii& adesea pe alurl,
^i mal ales iiitro altii scriere despre ^eijirea sutietulul,, pe
care dupa cum voin vede indatii este aprope sigur ci
citise anoniniul nostru.
6. Nu e aci locul de a Schick biogratia lui Negoe Basarab,
acest Marc-AureliO al X^''^^I^^'"^"^^^'^ principe artist iji tilo-
sof, care ne face a privi cu ulinire. ca o epoc& exceptionalA de
pace ^i de cultur& in inijiocul uuel intunecose furtune de mal
multl secoll, scurtul interval diiitre anil 1512-1521.
Se (Jice, eft el InsuijI ijl-ar fi descris vieta; dar manuscrisul
acestel pre^iose auto-biografie, depus in vechia mitropolift din
Tirgovisce, cine mal scie de c&nd nu se mal pomenesce/)
S'a conservat totu^I tntr'o copift cu mult posteriorft, lar
prin urmare forte destiguratft, o altft operft a lul Negoe Ba-
sarab, asupra cftiil atrftsese ore-cand aten^iunea d. Ck)g&lniceuu,
pe care o citase In trecftt reposatul Bftlcescu, i care s'a ^\
reprodus in BucurescI la 1843 sub titlul de: tnvdftUurile
hunulul ^ credincloaulul Domn al 'feril-Romdnescl Negoe
Hasarab Vv. c&tre fiul seil Teodosie Vi\. pagine IL 336 in-8,
cu portretul autorulul.
Acestft edi^iune s'a executat dupft uu manuscris din 1654,
care Intre 1714-1716 fusese in posesiunea lul Stefan- vodft
Cantacuzino ^i pe care !n (^ilele nostre sp&tarul Antonie Sion
fa d&ruit Bibliotecel Centralc din BucurescI, unde Tam ve-
^ut nol in?i-ne ^i'n parte Tarn i utiiisat la 1865.^) Edi^iunea
B*a ftcut sub ingrijirea *Stin(ieI sale Pftrintelul loan Eclisiar-
tul Cur^il;^, care se laudft in prefa^ eft: *a indreptat'o^. In
fealitate tnsft. acest pretins ^indreptfttor^ ^I-a dat totft siliu^a
posibilft de a strica edi^iunea, scliimband fftrft milft limba o-
6) Eogel. 0f9ch, d. Wnhu'hij, p. 100.
7) Ve<}1 a mea ArchivH Istorkd a HomdnicH^ t. 1 part. 2, p. HI sqq.
440
riginalulul ; un vandalism cu atit mal de regretat, cu dt
manuscrisul a perit de vr'o c^I-va aiil, iiu se scie cum, din
Biblioteca Centrali.
Ultimiil capitol din aceste ^Invii^ftture;^ este intitulat: Ru-
gAclunea lul loan Negoe Basarah care a fdcut la e fir ea s u-
yietulul s eU. In edi^iunea din 1843, dupJl care Tarn con-
sultat nol, el ocupa paginele 320-336.
i aci lar&jl ne Intirnpina un fel de c e s t i o n a r,
ca acela pe care Tani ve(Jut mal sus in opuscolul saiitului
Ciril.
Bun8,-(Srft :
*Spiine-in! Jicinn, ticaloso suHete, undo este domnia nostri^l'' Unde
*este muma ndstrilV Undo sint fedorii i fetelo nostrcV Unde este
slava cea deartil a lumi! ace^tila ^i bucuria elV etc. etc.>
Pe ac6stft coinciding lns&, dacS, ea ar fi singur&, nol n'am
pune mult pre^, nefiind ce-va caracteristic, dei nu trebue si-1
refusam o insemnJltate ore-care.
Dup& tota probabilitatea, Negoe Basarab va fi cuiioscut
opuscolul Trepl s^oScu '\f^yric;^ la care pare a face allusiune in doS
pasage, unde vorbesce despre treccrea sufietulul *prin vaniile
cele infrico^ate^^ i *prin vftmile cele nefJl^arnice^, cela-ce se
explici din Homilia santuhu Ciril :
*.. . L^MMK C8(|)AETSAK C(|>IUmiH JfiifBpw TpEKA\ll<\b AA K 'A A\ M A E
MWOpA
*ME irA5ECKK KXHAE UIM VVnpECKK UJM MS AaC'A C8(|)AETEAE CA CA CSJ.
*K'A (|)iEl|JE-KApE K A AA 5^ ./ffi A^\8ME ASM .^MAMHTE TOATE
(llliAWpHA^
*<\E M'AKATE OYCMKHTE;^ etC.
In acest cas, cestionarul de ma! sus, imitat de Negoe dupi
Ciril, va fi*fost imitat apol dupS, Negoe de catra auonimol
rom&n de pe la 1550.
Este mult ma! semnificativ, ca insu?! inceputul textulul nostm,
sail ma! bine dicend intregul fntjiiu fragment are aerul de ;
ti i n s p i r a t d'adreptul din ultima invatatura a lul M
Negoe Basarab; i anume:
441
Anonimul :
eti-mA. fer^ glas i fS,-
fjac^ndu. Pl^nge^i du-
fra|:ilor ^i so^ii miei
i ciinoscu^ii mei, (6) c^
ra al-alta sera cu
, ^i de iiaprasna-mi
sosi casul de moi*t!a.
iii^i sa no ertamu, c&
c voastr^. S^ruta^i-ma
e apoi, ck cu voi de
^o!u mai inbla. (d) C&
eu unde acolo ft-
ste : slugile amu ^i cu
)reuna stau; inp^ra^ii
, mi^eii cu boga^ii ;
?inene vor stii, cine-i
e pacate vor sta : unii
islS.vi, al(ii s^ vor ru-
jO vS. ruga^i dercptu
;a^i-va c&tr^ Domnul
, (/) sA. nu ma jude-
va lucrului meu in lo-
c raunca, ce se ma
'/ este luminatd. via^a
Nigoe :
(n). lat& acum mi se apropie
c^sul niMr^it; ci pSsa^l de che-
raa^l pre lubi^ii mel coconi i
pre dragde mele coc6ue iji pre
dragil mel boKeri ^i slug). larS,
ei vouirii to^Y la mine i st^tur^
inaintca ochilor mel, ^i le ^hel:
Veni^T, Kubi^il mei . . .
b), . Asta^t limba mea, cii
care d'a-purure va indulclam i
de'npreuna cu vol petrcceam 1
no vesclYam, acum se am&ri i
se incui&, ^i de acum nicl o
vorbS, dulce nu v& p6te respun-
de i sa v& gr&esc& . . .
{c) , . , ^i de acum nu mal pot
lungi cuvinte c&trS, voT, c& s'a
apropiat c^sul ^i vremea sfir^i-
tulul meii, ci nuroa) vcni^t de
v& ierta^l cu iertarea cea de
apoY . . .
d) . . , Merg la judec&torul
eel nefi^iTiic, unde vor stA to^l
intr'o y)Qtriv& i intocmal : Smp^-
ra^ii i domni!, boierii ^i slugile,
boga^it i s&racil, to^lvor fi in-
tr'un chip ; ^i sail so vor osindi,
saii se vor prosl&vi, fiesce-care
dup& lucrul sell . . .
e) ,, . Bucura^i-vi i vol, bo-
ieril mel i slugile mele cele
credinclose , carl ml-a^ slujit
bine ; bucurati-Vt^ to^l ^i riiga^l
pre Duranedetl pentru mine . . .
/) . . . DupS, pilcatele mele nu
m6 volu pute izb^vi, ci acum
t6t& n&dejdea mea spre tine pun,
Dumnecjeul meii . . .
in un asemenea paralelisni, mai ales la litera rf, ar
n nol, mai cutc^&tor de a tigidui leg&tura intre am-
uri, decat de a recunosce ci compilatorul de pe la
msultase ^invS^&tura la e^irea sufletulul, cea curat
i
442
rom&nescft, scrisS, numal cu vr'o 30 de ani tnainte. Si nuse
uUe mal pe d'asupra, c& opera liil Negoe aajuns pin& lanoi
Intr'un manuscris abia de pe la 1654 i iutr'o edi^iune forte
coruptA. Un text al el diii secolul XVI s'ar apropia i mal
mult de textul nostru aiioiiim.
Yom mal ad&oga, ck fragmentul al doilea, mal lung dec&t
eel de mal sus, aduce i el a Negoe, dac& nu in tr&s4turele
isolate, eel pu^in in iisionomia sa totals.
Mai pe scurt, cunoscin^a anonimulul nostru cu ^InvitM^-
rele^ lul Negoe trece peste marginile und simple probabili-
Pentru nol in parte, ea este mal pe sus de iudoeli.
7. Ultima inv&^turft a lul N^goe Basarab, ca i cele-
Talte ale sale, ne oferJL unele tr&sure de cea mal !nalt& poe-
si&, pe carl nu putem a nu le atinge aci m&car tu trecit.
Ce p6te fi mal frumos, buna,-6ra, ca urm&t6rea compara|iune:
* . . . astScjY, fiil meX, vS, depSrta^ do mine iji sdrifi dda inin^
*mea ca o scintee cdnd sare pre fafa apei tn adincurile cele iniufte-
^cate fi in valurile cele cumplite.T^
^i mal remarcabil este pasaglul:
... *ca turturcua cela cc se desparte i-i pere so^ia ; inulU jalf
*^i dor are pentru dinsa, ^i7iicl o data pre copaclu verde nn se p^fifi
*ci tot pre uscat; si cdnd va S(t M apd^ tntdiu oturhurdcn piciordt
*.y/ atunci hea\ tji nid o datH inima c! nu dobaiidcscc veselia..i
Este invederat, ci N^goe Basarab nu face aci decat a re-
duce in prozi vechiul nostru cantec poporan:
AmS.ritj\ turturica,
est remane singuric^,
Sboril trista pin pustie,
Mal mult mortil dec&t vie!
cat trS-esce, tot jelesce;
Cu alta nu se 'nso^esce!
Trece pin pSdm^ea verde,
Dar ea pare ca n'o vede.
Sb6r3,, sbor^, pin' ce cade,
^i pe lemn verde nu .^6de^
443
lar cdnd sid ciUe o datd, /
8td pe ramurd uscatd^
Orl se pune pe o stinc&,
^i nid bea, nid nu m^ninc&!
Unde vede apd rece,
Ea o turburd ^i irecef
Unde vede-un vin&tor,
C&trii el se duce 'n sbor...)
Acest c&ntec, prin urmare, cati sft fi fost la no! f6rte iubit
>e la tnceputul secolului XVI.
C&t despre filia^iunile sale externa, m6 volu m&rgini de a
eprodacp cela-ce'ml scriea neultatul mefi p&rinte, sint acum
20 de an!, Intr'o epistoli din 10 februarifi 1859 :
^Bag& bine de s^mS., c& dolna n6str& ^er&n6sc& despre
^Turturica iiji are surorl gemene in multe alte ^eri. latft ce
^(Jice, de pildi, s&rmana turturici intr'o roman^ spani61& din
^v6cul al XIV -lea, pe care veiJI-o in Canoionero de Boinances,
^Antverpia, 1550, p. 245:
Que ni poso en ramo verde,
Ni en prado que teoga flor.
Que si hallo cl agua clara
Turbia la bevio yo...
^Apoi balad& danes& cu acela^I in^eles a pus'o vestitul
*Oelenschlager In tragedia sa Axel und Walbor^ dupi cum
*nI-o spune iji Ampere in Litterature et voyages. In sflr^it,
^iml aduc aminte c& Serbil ati ^i el o doIn& forte asein6nat&
*cu a nostra. ^
In secolul trecut, pe timpul Banulul lan^chi^ V&cftrescu,
cest c&ntec poporan se canta ce-va altfel, cu 6re-carl va-
ianturi ce'l aprdpie ^i mal mult de roman^a spani61& ^i de
extol lul N^goe Basarab:
Am&rfta turturea
C&nd rem= singurea,
8) Alexandri, Poesii populare, ed. 2, p 364.
444
C&ci so^ia ^t-a repus,
Jalea el nu e de spus.
Cftt trfiesce, tot jelesce
^\ uu se mat inso^sce!
Trere prin flori, prin iivedC\
iVtt se uitd^ nici nu vede,
Hj^i cdnd ^Me cdte-o datd^
7ht pe raiHurd usraUl,
Urnbl& prin dunibrav'adinc&;
Nict nu bea, nicl nu in^nancA..
Unde vede apa rece,
I*ii o turbuia ^i trece;
Unde e apa uial rea,
mat turburd i lea.
Trece prin pUdurca verde
i se duce de se perde;
Sb6r& p!n& de tot cade,
Dar po lemn verde nu ede.
Undo vede vin&torul,
Acolo duce dorul,
Ca s'o v6fjil, s'o lovesdi,
S^ uu se mal pedepsesca...
Remftnend vftduv, Vacftrescu iijl aplicase acest fnimos
tec poi)oi-aTi, nial adiogand dela sine urniitorele doa stn
Ciind biettl pas&ricil
Atilt inima i! stricri,
Indit dorescc sjI m6nl
Pentni a sa so^iora ;
Dar cQ, om de nalta iin*,
DecAt ea raa! cu simtiro,
Cum p6te sam! fie bine?
Oh ! amar ^i val de mine !
Din causa acestui adaus, cantecul nostra poporan, unu
cele ma! vecht, a ajuns mai t&i(}ifi a fi atribuit lu! VacSreJ
dei cele doft strofe e^ite in adevir din pena lul se decs
9) BitUta Ronidnd, 1861, p. 510-11.
en des&Tlr^re prin artificialitate, prin 'a sa sotidrft,, prin
*nalt& fire, etc., de mersnl neme?te?ugit a1 operel poporulul,
t-are la rindal sett diferft 6r&^\ tot pe at&ta de felul celor-i'alte
poesic ale nemuritonilul Ban IanAchit&...
S 8. Primal fragment din textul de maT la vale, ba ^i frag-
mental al doilea, se par a fi dat nasccre compilatiunil intregl
prill adaosul succesiv al unul ir de altc buc&(1 omogene.
Dac& (lar& acest fnceput cste imitat dupa Negoe Basarab,
atuiicl totalitatea p6te fi privitu ra un refiex prelungit al
scrieril nemnritorulnl principe rom&n, pe care totu^I compila-
toml nu-l cit^z&.
Cita^iunile sale, afar& de Noul Testament ^i afarft de Cri-
sostom , se reduc la do& apocrifurl bognmilice : Apocalipsul
apostolulul Paul !n redactinnea cea luiigft ^i Pseudo-a^wca-
lipsul evangelistulul loan.
Iat& pasaglul !n cestiune:
. . . KX c[iSc;t^ xP""'oc \^ lEV.irrtniitToy Hwht. RorocAOBx uiii
CllliCE JH^fpi'^ AS n^EEft .UlOtTOAX, KX-Ak nopTA f^C- apXTh TOATE
M'jH^IMAE, KZ &pZ ((tH OYHh RalllltlKtJ f^l TpESEHII ^E .tlltl fi,t ApX
MpXRAiAII W niATph lUH W ApAl CAOEOeil Jf, IfOt CA ^ROitpE Jf, TpEH
AHII CX KAS'K AKOAO, AKOAO ECTE MSHKA . . .
Ac6stft nara^inne, a^a cum este sciisl: 'spuse tngerul lu
Pavel apostolQ cti..,, so referft malmult, daciL nu unicamente,
la Apocalipsul lul Paul, In care tnsa, vrccum ne-am incrcdin^at
mal sus la pag. 412 7, exista numaT 'svirlirea petrel Intr'un
put forte adtnc, Incftt s& ajungft la fund dup& mult timp,,
dar nici o vorba despre eel *voInic do trel-(jecl de ani, ^i
despre intervalul de 'trel anl,.
Nemic de acestft natura, ba nicl mftcar *svtrlirea petrel,,
nu se gfisesce tn numerosele redactiunl slavice ale Pseudo-apo-
calipsulul lul loan, din care Ticbonravov a publicat un text din
irolal XV ^i unul din secolul XVI, cA do'ntaiil Intitulat :
Cuao caATAto Iwahha EarocAOBHA w iiphuiectbih rotnoANX, kako
446
XoifjETz npiHTH HA ^EMAio (CuvtiituI s&ntulul loan Teologul de-
spre venirea Domnalul, c&nd va veni pe pimint).^)
Ce se tnt&inpl& ins&? Tischendorf a dat la lumini teitul
grecesc al acestui apocrif : 'AicoxaXu'^i^ toO ayiou 'Iwawo'j toO
^tokoyou dupi vr'o opt manuscrise, cari la un loc ne procurl
din puuct tn puqct pasaglal rom&nesc de mal sas, c&cl onele
din ele 4*^:
...c& ar& fi unii voiuicti de
tre-ijeci de ani, de ar& pri-
v&li piatr& i^i o ar& slobo^i
in gos...
...So-ov Suvaxai dviQp Tpioosv-
lar altele adaug&:
...sft zboare in trei ani s& ...iva xpia ettq 9.
417
care ne-u* face deja ea singnrft a bftnui per
oMtrnrium, eft pe cele citate iiu le copiase.
tiiial iiitrcbiim darft !iic& u datft : de ce iiu le-a copiat?
ac^uiiea cea lung^ a Apocalipsuliil lul Paul nu puteu
ireze ifugd. cea scurtfi, pe care c ciiprinde tn slue tn-
sstfel c& ar ti fost o repetifiuiic. Cat dcsprc Pseudo-
ipocalipsul lal loan, el se dep&rtezil pi'^-iiiult de caracterul
ipectfic al eelor-l'alte *Texturl bogomilice, din volumut lul
pop& Grigorie, carl tute ail in vedere exclusivamente sufletul
oownesc la e^irea din corp ^i dupfl ac^stft e^ire. Colectorul a
toit 5ft codifice, ca 6& (Jicetii a;a, ac(^st& ^i numaj ac^st^ pre-
,eipafiane. hi Pseudo-apocalipsul lul loan, din contra, snfle-
^B6c& an rol de tot secundar. Kvaiigelistul se urc& pe miin-
^^nabor, ^i de aci apol se iucepe intre el ^i Mtotuitorul
|^%alog asupra celor ^epte pecetl, carl se vor deschide la
tfnfttul laiiiil, ca ^i 'n Apocalipsul eel admis de Biserica. Este
4arfi ce-va cu totui In afarft de iirograraa cea p s i c li i c a a
I nlecflamf intregi.
j 10. Dupi Tischendorf,^") prima menliune a Pseudo-apo-
ofipBolul lul luan ar fi din secolul IX, In cursul veculuT de
Mqluc. el sc respindiso clilar afarft din Kuropa, prccum pro-
Vii t\istiiita unor redactiuni arabe.
La Bogomill acest apocrif era atfit dc poporan, incftt anu-
din Bulgaria, nu de aiurl, I'afl cApatat Albigensil din Oc-
iSile. Uedacfiunea latinit manuscrisil din archivul inquisitiunil
Cwcassoue porta notita: *Hoc est secretum Haereticorum
Ht Concorezio, portatum de Bulgaria Nazario suo Episcopo,
'{tonm erroribus.,")
1. Ultimul fragment din textui de mal job, in care se
c&lug&rii cela ce se-au pocaitii^. Hind amenintati tot-
dio *cinulfl cftlugilrescu, eel *Ci"uJiitl in piicate,, pe
nu se vorbesce despre preutil- dc mil', pare a ne
ci fnsu^I autorul era c&lug&r.
. Prokg. p. kviiL
-, BUl. dt la Mfte du Culliarn, I. 2, p. 21b.
448
Ac^sta result& nu ma! pu^in din descrierea paradisnlnl, n
sint pu^l numa! *cftlugiri plftcure alaturc cu tngerii Inprtfur
f&r& nici uii alt amestec.
S& nu ult&m tnsii, c& Bogomilil in genere^ dap& neine
expresiunc a profesorulul Golubinsky, formaii: ^o tagmii ci
g&r6sdl cretin& cu o doctrin& dogmaticH necre^tini, J^) D
cum am mal spus'o tntr un alt loc, el mat to(I se tmbrS
c&lug&resce, nu bead vin, nu m&ncafi carne i condamnafi
dicalmente c&s&toria.
In ac6st& din urm& privin^, maY este de observat, ci
primul fragment, unde N^goe Basarab pune ^cocon) ^ cocdr
adec& copil de ambele sexe, anonimul nostra nu are dec&t ^fra
^so^^, ^gintul ^i cunoscu^il^; lar tn fragmentul al doi
mentionind de asemenea numaY ^gintul^, ^fra^il^, ^pirio
i^i ^so^I^, vorbesce cu mustrare despre sufletul care se
grijesce in vi^^ de *fecIori, ^i de *muere,...
Mai pe scurt, autorul era Bogomil in t6t& paterea cnv
tulul ; Bogomil plni ^i prin aceta ci nu-I place a dta Vech
Testament, pentru care ac(^st& sect& manifesto o pronnnti
aversiune.
Despre tote astea, aliitur^ cele spuse mal sus la pK
252-4 5.
12. Tcrmin&m.
Dac& textul nostra n'ar ave alt merit decJit acela de a w
aduce indirectamente la Negoe Basarab ^i de a consUbAfT8*) S&K&HAS.
nAhN-
^t^H fifinih MHNf ({^pAltHAOp IIIH
COI^H MTeN. UJH VHHT8A UJII K8N0-
c0i(Th ai\eh. kz mnih A-CEp;fi aa-
AATA rkp;ik. kS boh rp^^HA uih a^
IISn|IACN^-AI\H BHNE UJH-AHH 40CH
^lACM A^ AaOpTi^^. Mf BENHltT CE
Nf EpThAHS. K% 0AKS ^NAHTE
I04CTph. CZpSTai^H-M^ C%p8TApE
ff AnoH. Kz k8 boh a^ '^KAHS
Ml BOlO A/iAH J|kBAA. K2 AVA^ A^'K8
I. fS 8NAE I AKOAO (|>bl4EpTE HS ECTE.
CASVHAE AAI\8 UJH K8 a<>^nhh ^-
npfSNiK CTA8 ^n'ApAI^IH K8 BO-
MHimTH. A^HUJEHH K8 BOrAllTH. RZ-
Tp&HlH K8 THHEplH. UJH TOI^H
ACEMENI BOp CTA MHHE-UJll K8 AAE
CAAf nZKATE ROp CTA. oyilTH CE
BOp fipECAbBH. AAltTll C2 BOp p8-
UJHNil. ME BK p8rAllT A^P^"***^
yede^ini&, f&r&glas i f&-
r& sufletu ^&c&ndu! Pl&nge^i
dapa mine, fra^lor ^i so-
\ii miei , ^i gintu/ i cuno-
scu^ii mei! c& p&ii& a-ser&
al-alta sera cu voi gr&ila, i
de n&prasnfi-mi vine i-mi
sosi 6asu2 de mortla. Ce ve-
ni^i se ne ert, c& i^acu
inatte voas^&. S&rata^i-mfi
s&rtitare de apoi, c& cu voi
de acm2e nu volu mai Inbla,
cS. m& ducu eu unde acolo
fa^erie nu este : slugile amu
^i cu domnii tnpreunfi stau,
iup&ra^ii cu voinici^\ mi^eii
cu boga^ii, b&tr&nii cu tine-
rii; i to(i asemene vor sta,
cine-i cu ale sale p&cate vor
sta: unii se vor presZ&vi, al^ii
sft vor ni^ina. Ce v4 ruga^
lotAXa era scris: ({)kpk C8 . . ., apot s'a Qters. Se vede c& autoral
se o-
^ c&atAnd, pentru ideia de ^respira^iuoe,, un alt cuvtnt dec&t su/fet^
care este
tiigail; dar nef^sindu-l, a scris t^r&^Y: ({>Kpk C8c|>AET8.
29
450
MHHE, p8ri\14H-6A\ K'ATpZ. ^OMHSA
A8MHE0ES. CZ. N8 MZ. m^l^t ^-
npOTHBA A8Kp8A8H MBS Jf^ A0K8A
HEAA f^B AI\8NK;f\. ME CE NilL A8K;f\
OyHAE ECTE A8MHHAT;f^ E\M\I^ ^E
BEKb.
II.
dereptu mine, niga^i-va c
Domiiu/ Dumnedeu si nu
iudece inprotiva lucrului
In locuZ cela de munca, c
mi duca iinde este lumi
via^a de vecti.
H\n\ CE pOArZ. C8(f)AET8A8 kH
AAApE p8rbMI0HE. AZCAl^H-AAA^ JfilfB-
74. plH*) A8 A8A\NE0E8 CE nOK2^|ECK8.
AAHA8H14H-M;f^ AKCAi;H-AI\;f\ ^Tp8
AH8. Cb nAZHr8 ^E nbKATEAE A\EAE
1EAE pEA^AE HE AN^T^ ([)bK8T ^OAp^
A\2 Ba ai\ha8h**) aHa\he0e8. a^ha
AHE IMfi BEl^H A8A K8A\ b'a8 MC8
A8A\HE0E8. AT8N1E rpA\ECK8 .^-
VEpiH ([)bpZ. MHAA\. lUH 0HK8 AliJA
ANTh TZH Ck8 c4)pKllJHT8. EIUM
AHM Tp8n Kb HE-8 0HC8 A\ApE-
S'k VI0AElt8. HEAA ./f(f)pHKATi?A CX
TE Ai\8TZA\X A"M AHACTA A8A/VE.
K2 TOl^H AHHH T%M AM BHC8 ./^
HErS^HP^ '<'^* A^ ?f;EA8MAH C%
EEH UJH CE AAl^Hif^.^1M. tApK (^B
A\OpTE H8 TE TEAAEH. AKAA8 fi^BKX
BE0H KX TE A8WA/\X T8 ROAAE-
NEl^JH AE nOKA\HNltE. A80HAH TOA-
T;^ ^B;RltXT8pA CKpHHT^pMEH.
UJH K8AA l^H BA ([)H (^BK\ BEpH
75. AA8pM. KEMHCNHME WAAE I K'A Jfi
Aa se roaga sufletuli
mare rugadune : Lasa^i
ingerii lu Dumnedeu, se p
escu ! Milui^i-ma ! lasa^i
intra anu si plangu de
catele mele cele relele ce >
f&cut , doara ma va n
Dumnedeu ; dup^i ace raa
lua, cum v'au zisu Dudq
deu. Atunce graescu iog
f&ra mila i dicu ^^.: J
tai seu sMijitu ; e?-, su
te, din tru/?, ca ne-u (j
marele giude^u, cela infr.'
twlj sa te m?ftamu diu g
sta lume ; ca tofi anii t^i
visa in negadire ta, de je
lai sa bei fji se manainci.
ra de morte nu te ten
acnui, deca vedi ca te luoi
tu pomeneti de pocainte! .'
diiai toata inv4tatura Sir
turiei ^i cum \i va li dt
*) Aci era scris: A/VEM, apot s'a ters.
+*) Inaintc scriitonil incopuse : Ep . . . aileca: EpTA, apoT Va stei-s
8i a ^<'f
a\ha8m.
451
veri muri, becisnice ome, ci
in toate c^ile vedei cum pc-
tree oamenii cu ruga lu Dum-
nefjeu^ ^i b&tr&iiii ^i tinerii;
cu/H nu te poc&i^i in vrem6
ta ? Acmu bl&mn cUrk Dum-
nnl t&u i DomnuZ nostra.
Atunce se va trage sufletu/
dein toate incheeturile, ^i4
atKnmh h8 REpM rpHTRH MMHM { voFU lua iufrica^ii ingeri. Su-
ae 4>EMopM MH1M ,\E MSEpE. HE fletc! atuuci nu verigrijinici
TOATE 0HAE BE^\EH KKM HETpEK
wamehTh kS p8rA a8. ,\, *) luii
E&TpZNm mil TIINEplH. KSS\ H8
TE nOKZHUJH Jf, BpEM'k TA. AK--
MS BAXM8 k;rtp#t; a8ajim8a *+)
rz8 UJH a^a\n8a H0CTp8. atSh-
HE CE BA TpA^E C8(|)AET8A fi^tJfi
TOATE .^KEET8pHAE. UIH-A R0p8
A8A .^(|>pHKAl|llll JfilftpW. C8(t>AETE
H8MAH ME TE REpT TEA^E ^\E .^-
<|)pHKAT8AS V^'A^H^'- UJII TE REpH
KSTpEA\8pA K8A\8-I(II RA IIA'ATH
A8MNE0E8 llpiv (|>AIITEA'k TAAE.
oyMAE hT-.a AT81HI1 arSi(Ta iiiii
de feeori, nici de mwere^ ce
numai ce te veri teme de
infricatulu g'udetu, i te veri
cutremura cumu-t' va plftti
Dumnecjeu pr<^' faptele tale.
coTAitTiA. uiii Ck8a\iiu. ^\\\\t Uiide ti'^^ atanci avu^ia ^i
ip-A V11NT8A TA^s uiH (j>pAi{iii . boga^ila ^i scuwpila? Unde
TM UIH n%pHiii('iM TKH. UJM i ^l-Ia giutuZ tau ^i fra^ii tai
CVt(TH T'AM. COY({)AETE WA\E HMAVt ; ^1 p&ri//(ii t&l 1 80(1] t&l ?
'^ A^ '^w^ M8-HH noT8 AysTA. Suflete-ome! nime de cela
o^NAE ifH-Cb AAECAAt k8 RtS- nu-^l potu ag'uta ! UnrZe (i-sti
TSpHAE. UJH k8 A\A^HKA;pHAE. UJM incslalc cu beuturlle ^i cu
MOCTE TA. UJH ^^SAHAI{A TA lUH
lOEHpE Tp8nSA8H T^8. AHEAE TOA-
niawcarile, ?i luboste ta, i
du/oa^a ta, iji lub/re trupului
TE cnSpKATE chntS.***) ka SRpA tuu? Acclc toate sp^nxate sin-
A8 TpEK8T8. KA (()8a\sa 0*8 | tu: ca ubra au trecutu, ca
oiApTB. KA npAx8A f^i r'aht8 ! funiu/ si'U si)artu, ca prahu/
48 REpHT. c8AETE WA\E ME <()o- \ dc vaiitu au pori^ Suflcte-omc!
0(8 i^T-E AE aSama[ha| Tp8iiSASii. jce folosu ti-e de du/eafa trw-
iu ME TA .^MHM\EH lUH 98a iuh \ pului, cela ce tla incindei ^i
^I* BE^E era scris: kKa\S \hx E, apot s'a ^tors.
DWpra 111! ^ pus i*u aci'Tasl nirma pontru a iiidropta pe a8a^m8A,
^ a ti ^rs S.
) Cfr. mat hub p. \'M\ ^ li.
452
HdwnTE. 4 KSpelE mil .f w^iix-
iu.\x. luii -rk Mxiiiuii. itiit kK
AHMRA e.l^i;OKoptl.;kll. IIIFI AOCX-
AHEii, mil ackSktaii. mil kkh^h
XHTAAHitisrKpE. ks m.i^hiiae oyMii-
AEH CXpAIHII, IIIH CApAIEA'k. tApX
KK IIHNOAptAA Ktfpeil lUII tXpHAH.
lltfl i;tdK.\ll .f. rAACb'pE (\t MHIt-
T8*)nOH I tV KAII J\E TlltlE CtJlt'AETE.
MSATE IOEII.AK .J. ^EUlEpTtt AKMt!
l1,\%ltVM mH TE KKTpEMtfpil. KK
Tp8n8A IIH-A (top MhllKA B'iEph-
AMIII ^ rpOAflK. UK AWH Cti(|>AET'k.
^IIIIE ApZ nSTE CnlJHE l^pttKA
lUII Kb'TpEMtipgA mil XVSHM HA-
CtfAlill AE AWApTE. KK MOApTE
tflkp^i ,\l BECTE BIIIIE. Ka Kll AE8
piirxHAii mil KS tsjate apmeaa.
K8 CnATiV.. lUVI Klj Kljl|HT'. UIH k8
CEHEpE. UIH KS n>IA.r<. mil Kb' C'AKS-
pE. mil KS t|dll.l^. mil KS Ch^ETE.
mil Kb' TECA.T.. Illlt Kb' BApA^ >MM"
(BpEAEA. mil KS rpo^;!*. hte .j.
TOATE KHIIh'pHAE. UIH K8 TOATE-At.
MUHHEgiE (i,t~.\% ifSnrt ujii-a tae.
T'J. SE CE nOATE CnSJHE MtftlKA MOp-
ItlHEH. ilU)A KtfM ApX B^ME rOA)i
4 UApA \f i|>0K8 CE CE iJtpurA.
AT8Hli-H A,\Kli AE BE IIXXAp^A
1EA4A* AOApTE AMApX. ATKHSH-II
ACE (Oy4''^''''>)'^ Al|).ipK. ATIJHHII
ApA^llH CE AA^"^ AllpOAIIE A<
THHf.**) A CTA8 IUH AAb'Kfi
ijua ^i noopte, tn curvie*
ill odi/tiilalii? $i It' iiianilai,
^i cH litnba barfg'ncorilai , ^i
(losadiei, ^i ascn/tai, 51 fubi-
Tai liitna?ugwre ! Cu maniie
ucidei sS,racJt ^l s&racelO, larA
IcH picoarella curei ?i sii'ilai
^i gTucai 111 glasure de ciii-
|poi! 0, vai de tine, sufleto!
I Mu/te iubilai Iii de^ei-tii : ac-
I mil pIuHgi ^i tc cutremuri,
ck trupu? \\-f \or miHca vie-
I raniij iu groapa. Ni arnn,
; sufleto, cine arii pute spune
) frica ^i cutremuni; i munca j
i;asulu( de moarte ? C4 monr- 1
te ffira de veste vine,
un leu rSgandu ^i cu
annella: cu spata, $i cu j
^itu, i cu secere, ^i cu
^i cu sicure, ?i cu tap*
cu sagete, i cu tesla,
hardfi i svredc/, $i cu j
za lute in toate chipoi
;i cu toate-tfl niunce^te da
g'uughe ^i-l tae. Ce se |
spMue mufica raor|ici ?
cum aril ijace goUi In
dc focu se se friga. Atii
aduci) de be pabaru/ cela i
moai'to ainara; atunci-i
suHetu/ afai'A,; atunci del
sc adiina aproapc dc tiiii
*) PsgiuntiiiiK'n (iiitS In mtmnacris liiii grif ^U : 76
) Seri : TIIHA, "poI E pHt d'asiipra liil H.
451
ToATf 0HAE BEAEH kHm RfTpEK veH muri^ becisnice ome, c&
wamenTh kS p8ra a8. a- *) uih tn toatc (^ile vedei cum pe-
E'ATp'i&NTH IIIH TIINEpTH. K8M N8
T nOKZHUJH Jf, BpEM'k TA. aK-
m8 eam8 k;rtp;r /\8mm8a **)
TM UJH A0A\M8A H0CTp8. ATSH-
ME CE BA TpA^E C8(|)AET8A ^^-1^
TOATE ^KEET8pHAE. UJH-A B0p8
A8A ^(|)pHKJll|HH JfilftpW. C8(f)AETE
AT8H1H H8 BEpH fpHTRH NM1H
AE (t)EMOpH MHHH ^^ A\8EpE. HE
N8AAAH ME TE BEpT TEA\E ^^ ^*~
(t)pHKAT8AS V^A^U^- UJM TE BEpH
K8TPEAA8PA K8AI\8-1(M BA IIA^TH
A8MNE0E8 npiv ({^AIITEA'k TAAE.
OyHAE 1(1-/^ AT8HHH ABSIITA lUH
ROr;i^t)TtA. IIIH CK8A^nU. oyNAE
Hl-A VHNT8A TXiS UIH (jlpAl^TM
TAH UJH n%pMMI(IM TKH. UJH
CWl(IH TZH. COYAETE WME NHA^'k
AE MEIA M8-ltH nOjT8 A^STA.
OyNAE UH-CK AAEC/^At K8 ^8-
T8pHAE UJH K8 A\;^HK;f^pHAE. UJH
lOBOCTE TA. UJH A^^HAI^A TA UJH
lOBHpE Tp8n8A8H T^8. AMEAE TOA-
trco oameoii cu ruga lu Dum-
nerjeu^ ^i b&tr&nii ^i tinerii;
cum nu te poc&i^i fn vrem6
ta ? Acmu bl cktrk Dum-
nnl t&u ^i DomnuZ nostra.
Atunce se va trage sufletu2
dein toate tnclieeturile, ^i-2
voru lua infrica^ii tngeri. Su-
flete ! atunci nu veri griji nici
de fe(5ori, nict de mtiere, ce
numai ce te veri teme de
infricatulu g'udetu, i te veri
cutremura cumu-ti va pliti
Dumne^eu pr^' faptele tale.
Unde \\Aa atunci avu^ia ^i
boga^ita i scumpila? Unde
|i-Ia gintuZ tau ^i fra^ii t&i
^i p&ri/^ii t&i i sofu t&i?
Suflete-ome! nim6 de cela
nu-^i potu ag uta ! Unrfe ^i-sfl
mesial^ cu beuturile ^i cu
nia)2carile, ^i luboste ta, ^i
du/(;a^a ta^ i^i lubire trupului
TE cn8pKATE CHHT8.***) KA 8RpA tdu? Acclc toatc spwTcate sin-
*a8 TPEK8T8. KA (|)8a/\8a C^8 ! tu: ca ubra au trecutu, ca
CI1APT8. KA npAx8A ^B r'aht8 fumu/ seu spartu, ca prahu/
318 PEpHT. c8(f>AETE WA\E ME (()o- de vantu au perf^ Suflctc -oinc!
A0C8 nT-E AE a8ama[ha] Tp8ll8ASH.
^EA ME TA .^MHHAEH lUH 08A UJH
ce folosu ^i-e de du/ea^a ti'w-
pului, cela ce tia tncindei ^i
X)iip& BEAE era scris: kKA\8 AA^ E, apot s'a ^iovs.
^ D'asupra lul a ^ P"8 cu aceta^I mun& o pentni a iudropta pe A^^U^A?
Ins^ a ti Qters 8.
'^^) Cfr. mat sus p. 4:m 2.
452
HownTE. ^ KSpB'iE riiii .f w,\iix-
1MAX. IIJI1 T*^ MKM1UM. Illll \i^
MIMBA i;.lAV0KCpll,9Lll. Illll ,^0C%-
AMEtU lint ACKt^ATJII. Illll ldEH.AIt
XHTAAHUiSrSpE. kh ma^hhae oysii-
AEII CXpAMIIH, lUII C'ApAHEA'b. (ApX
Kit IIHHOdpEAA K^pEII lU H (XpHAIf,
Ulll \}\iK.\ll J^ TAJCSpE fi,l lllll-
VfCjnOH I W BAH AE M'MIIIIE C8|lAETE.
AISATE lORILIlll .]l ;\ElllEp'rS AKMli
ll.\%HVlt mil TE KSTpCMtilpll. KK
TpSntJA l(H~i\ GOp MtillKA ElEph-
AMIII Jf, rpOAII-A. III! AiUS Ctf({>AET'k.
1IIIIE Ap!l nKTE CngHE lt>pllKA
mil XtfTpEMKp^A mil MiJNKA MA-
CtfAtJII AE AVOAPTE. KUl MOApTE
l|>kpA^ AC SECTE SItllE. KA Kll AEl}
pSrXNAtJ Ulll Kt! TSATE ApMEAA.
k8 cnAT.T.. mil Kt! K^tiiiTb'. mu K8
cEMEpE. mil k8 niiAiY.. mil ki:: c'&ks-
pE. mil KS l|AIIJf^. mil Kit CKI^ETE.
mil Kb' TECA-T.. Illll KK EApA^ mil
CBPEAEA. mil K8 rpOgA BTE ,f
TOATE KHntipH,VE. mit KH TOATE-Ah
M8HSEI|IE AE-AZ gSllFE Illll-A TAE,
70. HE CE noATE tn;HE MtttlKA MOp-
llTllEII. AlUA KSM ApX 6*>IE POAH
^ HAp^r; A^ (f^K8 CE CE i|>pKr.>>.
&Tt<>p)f^
HEAAAE MOApTE AMApX. ATb'IMll-11
ACE C6Y(j)AET8A Afjiaph. ATSHIII
APAHJH CE i^SH/H AnpOAME ,\f
THHE.**} A* CTAH IUH AASKS
ijua iji noopte, in curvie 1
in odi/mlalii? ^i t*^ iiiiiailai,
^i cu Hmba bEu^'ocorilai , ^i
(losadiei, ^i ascn/tai, 51 tiibi-l
! tai liitltaH^iigurc ! Cu nianile
' ucidei silracti ^i s&r&celp, \fui
cu piconrella curei i sftrilai
>ii gTucai ill giasurc tie cin-
poi! O, vai de tine, suflete!
Mu/te iubilai in de^ertii ; ac-
mu plungi ^i te ciitremuri,
ck ti'upu^ ti-' vor ro&Jtca xh-
rimi* in groapii. Ni amn,
siifletO, cine arA pute spuriuj
frica fii cutrenmrn/ ^i munca 1
i5asulu( de moarte ? Cft nior- !
te filra de veste vine, a
\in leu r&g^ndu $i cu inaie
armelia: cu spatii. 51 cu co-
^itu, :ji cu secere, ^i cu pilA,
?i cu s&cure, 51 cu (apa, ^i
cu sagete, i cu t#slii, iji cu j
bardfi 91 svi-cde/, i cu pth
za lute in toate cbiponle:
^i cu toate-Ifi muNcete de-W
g'unglie ^i-l tae, Ce se post* i
sptme munca mortiri? x$i|
cum ai' ;1^K8T. A^IN THNEpEHE HA-
u?f, ^^ AAOpTC. A^ ^^ fi^Ni" 4^
KHM%nkN^. A8 A^Apft AH WRH-
AHTS Bp'&|k WM MHIlllAk. CA8
AH Oy^HCK. CA8 ah (|>8pAT%. CA8
AOAp;^ AH BkHA8T npil 1HHC-BA.
CA8 h'aH AkK8HT% KHHC K8 BE-
MHH8A T%8. CA8 ah c|)^K8T RpE-
loSHpE Tp8n8A8H. ca[8] A^Aps
AH rpXHT& AAEHIIOH^. CA8 n'aH
lOEHT'A npE TOt)l*) WMEHTh 8-
K n8A KA AAT8A | TOATE KATE-H
rpEuiHTX. A^ k'AHa8 ah h;kck8t.
UIH Bk0HNA8 UIH HEBK0HNA8. UIH
K8 BOE UJH (|>Kp% BOE. TOATE
CSHT8 CKpHCE UJH AE AA8k8 A^
W AATKpH AA8AltH AP'^''*^ HEBS-
;8ltH. UJH 0HKK AUJA HH CZ-AK
P^RHAA CK-AZ A8WM. A^ AA'AT'A
AAT8pH B0p8 CTA AOH f V^P** ^^"
a8 xc a^ b^P*^ aijjeiita a^^a
THHE. UIH B0p8 AA8ME TOATE
c|)AnTEAE R8HE A^ ^^ ^^P '1^*^^
4^ K8Mn;f^H;v;. fi;k*\T% aat8ph
B0p8 K%8TA ^VEplH A8 X^- A^
AOAP& AH A\HA8lfTK Bp^8H CEpAK8
CA8 ah A'^*** M'AHKApE t|)AZAASH
eHAWp. CA8 ah AAKnAT8 Bp'KN
CET0C8. CA8 ah ^RpiiKAT BpV
WAA AAHUIEA8 CA8 AH AAHA8HT8
stau ^i aducu seme toate
p&catele ta/^ ce ai ficut dm
tinere^e p&n& la morte^ de
le puntt tn cumftp&na : au
doar& ai obiditQ vr'ulti om
mi^elfl, sau ai ucisQ, sau ai
fttratft, sau doara ai v&ndu<
pre cine-va, sau u'ai Iftcuittt
bine cu vecinu/ tftu, sau ai
f&cnt pre-Iubire trapului. mu
doar& ai gr&ita inenclun&, sau
n'ai lubita pre to^ omenii unu/
ca aZtu^. Toate c&te-i greijitfl
de cftndu at n&scu<, ^i v&-
(^ndu ^i nev&(|indu, ^i cu voe
i t&r& voe, toate s&nti sense,
^i le aducu de o laturi mvil\i
draci nev&zuti, ^i (}ictt a^a:
Ni s&-la r&pim s&-lfi Iuoim!
De al&t& laturi voru sta doi
fngeri ai hi Hs. de vorii a-
ijtepta dela tiue ^i voru a-
duce toate faptele bune de le
vor puue in cump&D&. Deltft
laturi voru c&uta tngerii lu
Hs.: au doar& ai miluitfi vr'uu
seracu, sau ai da/ m&Hcare
fl&m&n^ilor , sau aiad&patu
vr'un setosu, sau ai tnbr&ca^
vr'u om mi^elu, sau ai mi-
luitu vr'otn omu fn priiosoare.
") Scris: npEWHl, adcc& scriitorul citisc de'nt&iu iu origiual : [h'ah
IOKHTS]
ipEWlil, 9^ '^P^^ vc(]end din urmftrca frasel c& a gre^it, a adaus im t
d'asupra
'^^ W ; prob&, !n orl-ce cas, c& acest pasagTu este o copi& dup& un
exemplar
^iQlnew maT vechTu.
454
81. B^OJ|^ WMS f llpM^COApE Ca\S
Bp'8^ KETErS. as AH ^ATS C'A-
AAUJK BP^8h8H K&AA^TOpS. CA8
AH rp&HT& EHHE A^P^nTS Bp'8^
WM WEHAHTK^ ^^'^ AgiOTATS K8
K8BKHT8A. CA8 MHAOCTEHIE. A^""
pEnT8 Bp^8^ A/lHIiJEA. TOATE AE
BOp K&8TA ^gEplH A8 X^ A^ ^^
B0p8 n8HE Jfi K8AI\n&HA^. CR-AK
B0p8 A8A ^VEpiH A8 a^^n^^^^'-
EH-A'A B0p8 (^SHB ^ BHRVLIA BE-
k8a8h. ^hahnte a8 a^'^^^^i^^-
liJH HAHTE ^VEplAOpS. ^ BECA-
Mj\ HEC(|>pzujHT'A. rap;)^ c%-a
B0p8A8A^gEpTri AIAB^^^^^'^S ^^'^^
BOp A^^E Jf" ai\8hka bek8aSh.
sau w'lxhi betegu, sau ai datu
salau vr'uiiui cftlatoriu sau
ai gi-aittl bine dereptu vr uin
om obiditft de-i agiwtatu cu
cuvintuZ, sau milostenie de-
reptu YT^xxin mi^el. Toate le
vor c&uta tngerii lu Hs. de
16 voru pune in cu/npliDa.
SS.-lu voru lua ingerii lu Duni-
ne(|eu, ei-lil voru duce in viia-
^a vecului, inainte lu Duni-
ne(Jeu i naite ingerilorw, iu
veslalila nesfra^jita ; lari sa-l
voru lua ingerii diavolului,
ei-lu vor duce in mu/M:a ve-
cului.
III.
Illp8pATX. CAS
ApA .lit Blkll|\b'T lip'b HIIME-BA.
U II^UI AhKb'IITK RIIIIE KS GE-
IHKA TXlt. CJS All ([lAiK^T npE-
IHflE TpSnSASH. Ca[K] ,\S*P*
rpXItTK A\EIMI0IIA, CAS h'aiI
(irra npE touT*) wmehTh 8-
AATKA I TOATE KXTE-II '
EUIIITX. ,\t KXII,\a All M.1VCKST.
I BhdllM,VS lUII llBheilll,\S. UIH
BOf mil (|lhpX Bit. TOATE
,|IT8 (KpiKE lilH AE A,\fiKS fi,C
^MTKpil MSAI|II ,\pA'* HEEX-
h|N. UIH 0HKk AtHA HH CX-Ak
UMAX Ch-A7, AttWAV. ,\E AAXTX
rSpH EOpe CTA /\0ll M^IJEpM All
JC, |\E KOpX AIJIEIITA |\EAA
|HC. UIH BOpS A^SHE TOATE
'EAE KSHE fi,t M ROp DSHE
KSMnffiH*. \-k\TZ ftATSpH
gps KiSTA .fyEpTii At; X'- '^**
MpZ AH MIIAI^IITb Bp'SlI CEpAKt)
I All .V^''' 'VV.HKApE t|)A%MZ)l-
HAWp. Ca8 ah A^hllATlj Bp'^ll
nroCt). C<\S AH .{lEpfaKAT Bp'S
M MHUlEAti CAS AH MltA^IITS
stau ^i aducu scrlse toate
pacatt'le ta/e ce ai facui (Um
tmereje panft la morte, do
le puna in cuwftpftna : au
doarft ai oldditfl vi'ulii om
nii^elD, sau ai iicisil, sau ai
fftratft, sau donni ai vandui
pre cine-va, sau n'ai lilcuitfl
bine cu vecinu/ tiu , sau ni
facuf pre-Tubire trupiiJui. Kf(
doariL ai gr&ittl niericluna, sau
n'ai lubitfl pre to\i omeuii uuu^
ca 'dltnl. Toatc ckte-t gre^itfl
de ciindu a/ n^scuf, 1 v&-
ijindu ?i nevatjiwdu, (ji cu voe
i tara voe, toate sfiiit scj-iso,
i le aducu de o laturi iiiu?(i
draci iievazuti, i dicfl aa ;
Ni sil-la i-ftpiBi sil-lA luowt
l)e aiatft iaturi voru sta doi
iiigeri ai In Hs. de voi-i\ a-
ijtepta deb tint; ^i voru a-
ducc toate tiiptele bune de lo
vor puue in cumpaiia. Dt-ltA
laturi voru cauta ingerii lu
Hs.: au doari ai iniluitft vr'uu
seracu, sau ai da/ mancoi'e
flam&ui)ilor , sau ai- adapatu
vr'uB setosu, sau ai inbrftcai
vr'u om nii^chi, sau ai mi-
luitu vr'oSii omu In prilnsoare,
Hs: llpEWlfT, ulniA scriitorul dtit>e (Ic'ut&iti iu origiii&I ; [k'aii
KRIIT'a]
I ;j tpol veili-nd ilin urinaron frasel ci a greflil, a wlaiis un t
d'asupni
prold, in orl-ce cas, cu accat pasagTu eate o copiS tlupS un oifmplar
le mal vecMo.
45
~HM\t no,ipaTA stpBASH ,\im^t
ftX<.V.rjllTX. IJIII CE RA IIRH .fn<|>ii
.fll|^ECAT8 A^ WMEIln IIAIIMb'. A-
T8H<: PX'*f''*^" X^Y
(|lOKt{ lUII TpECIIETS mtl <|>8AI/Ep.
mil KS IIATpS axilTSpE. ,\i fiijpS
AAEye TOi;n AEpEiiiini. AE-m BopS
nSHE*) AE A'tpEH'TA ASH Xt.
t&pA CTpXAMlSTll A^ CTAItl-A.
KOyiW AAEUE oyHh liaCTOpB W-
tlAE A''-^**) *HpE. ATtfM^IE IIX-
K.i;T01llill K0p8 IIAhlll/E mil CE
sop TXtirSii. mil Bi)[pl eiiME. w
KSM h8 IIE-M8 IIOKAiHTS. W KOyM
tiE-Ana iiTepaSt Ep-kME AE fia-
KAHHI|E. ^t~^\M^ SAAV0|KSpilTb.
Ulll A.Vt g8K,lT8, mH-MX ChpHTH.
ritn, $i su TA ivi tup&ratiil
Hs.. citM f^rAe^ti- prorocii/, !*i
va bueina i va aprintle fo*
at cu mare biiri ^i cu mare 1
tresiietii. Atunci voru CauU -
de-l voru vede 10(1 oamcnii '
^i toate fellurile. Atu/ice, cot
griifA^te Hs. eft va edO spre
scaunu/ slar'ei salt'. Atunci
vonl sta desupra In sAiiinu
pliiifi de iugeri, i paiaantui
va ti Uidesatu de nmeni pl/nu.
Atunci-ifi vorfi vede to^i oa- ,
iiienii faptella sale, au buiie, j
au relC', i toate ausruwsori/i'
tnaiute fefGei saUa. Ataod
va treinite Hs. arhagghdi cu
focu ?t' tresnetu ;i fulgur, f
leu pati'ii vftnture, de voru i
lalege toti dHreptii. de-i voru
Ipuiie dedOrepfa lu/Hs.. \m
strainftbii de .staiiga, cuiR i*
I lege uiiii piistoriu oik iWn
capre. Atuwte pftcatogii tchti
plftDge i se vor tftngui;?
vor (|ice: o, cum i
pocititu! 0, cuJM ne-rnfl ]
d\it vTeuie de pocAiu(e, (
badgocuritil i amfl g'W
si-nifi sfti-itu In betllu
M) De'al&iu ern scris: ll8pE, apul s'a adaus l(E, scriitOTul nlliiul I
(teise pt.
**) De'at&iti h'h scris: A"">^i ^P^ ^^ ^'^^"^ tl'asupra .f.
pdnfiAE cjA-k*). mil (\E eH
,\E HOJIlTe. lUH ,\E-f TOiVTe j
>II.\E Ullt TOATE ACKHlK^pltAE
KOp llfiH. HEME SJf, nhpS AH-f
?A A0p8 H8 BA (])II HEpllTK.
IH Bp l|)ll A^M)IN>\l|>i. 'lAllitI
MAH A8MIIIIAI|II, AAI|Ut ROp
.flTSriEKAI^M. JT8HHE EOp HE,\e|
i\tt nXK.1\T011IMII. MAp'k^E ||)0K8
)K0THH8,\K. IIIH C(|l|JXHtl,^^. lUll
ihTha as a8mhebe}< ({ih-ba a-
MHH. lUH Bd .mptlHAE AKME
BA ApAE TOTH nXMA^NTIilA. UIK
i)ll Mt-'HllTlt UIM TO.VrE MAirSptlAE.
I TOATA CnSpKA-lWHt. IE CE-8
WliT lIpE n.%MAHTtt. ATSHHE
tk ^t AHA BA CEKA. UIH
ATE px8pEAE. Illtt TOATE 11^-
AT8IME. KSM 5IHE \C
EVr,\TE. CTEA'kHE K0p8 Kk-
. mil CU'ApEAE Bd ^TSHEKA. <
iHA A Boptj JikiihAii ApxArrAiH
S Cl]ITOKti. lUH CE BA IIBH
K\ COApEAE. dT8HMH
RA tIBII ;^HII HEpK) pJiCTKKIIM-
AS Xf- 1HHCTHTA Kp8HE |
KA aBmiiha iipEcnp-k toate
HETEAE l1*A\ftHT!<^rrAkl Ultl XEpOBIuTll.
. CPA4>^MMII mil TOAT,K llD-
(IHAE, mil BOph TATA CKASHSA
VBAEIlS. ATSHMII CE BA ^Em-
i de noapte, 1 detii toate
f;asrUe ?i toatc ascunsurile
se voj- ivi : nere uln pAru diin
capiii loru uu va /i peritu.
Unii vor fi luminati, altii sji
ma?- luminati, ai^ii vor fi iii-
tunecati. Atunce vor vede toji
I).1cato?i( mart; de focu clo-
cotinfidtl ^isfraindu, ^i rnaiiiila
lu Dumiit'tjieu fi-va atunri, ?/
va aprirtdo lume de va arde
totu pamautui 51 toti muntii
^i toate magurile, i toata
spurciicluii^ ce se-u fac.u( pre
pfimantu. Atonce mare de apa
va scca, i toate riliirele, ^i
toate izvonrele atimce; cam
zice Hs. In evanghelie : sto-
l^Ie voru cadia, i soarelc va
intuneca, cerlu? I voru iiivilli
arhagghelii ca ii sfitocu, ifi se
va ivi cerlu nou ca soarelc.
Atu/(ci se va ivi din cerlu
rasticnitu/ iu Hs. cinstita crii-
ce de va lumina prespr6 toate
capetele pamaiitului, i vor
ctiiita preglurti la cinure du
Ingeri, arhagghcli ^i herovimii
^i sarafimit ^i toatia puterile,
^i vorfl gata scaunu? de giu-
dc^u. Atunci se va de^chide
poarata ceriului despre rasa-
460
P8H Rtm-WHHTI aSAIHIIATE. lUtt
KHUVim ,flUpt>TE(|lll. ATh'lIHE KOpS
.fSfllf A KMITA .ftffft'iu Ulll jp-
prrAhiH. iirH xep^shmTh uih ck-
pA(|lllA\iH UIH Rp \;kS,\A llp^ )(t.
mil sop ,\EiUKHAE iioprj hxts-
l|ill. Ulll E0p8 IIBII KAt4.lp.iaE.
IIIIIAJipS'pEAE ,fll.T.pZltiElf HEpnAIJH.
XC BJ mE,VE Clip*!: ckaKiiSa caa-
BEII iA\f. iUII BA KEAU X^ TiM|ll
t(]>HI(iH. A' K<>P^ nplttlMII ,\E.|k
MXHA AIS X^ REUIhMEITTEAE, Ulll
.lApt^pllAE Tltlll-
(TE Ulll KS' ,V\pb'A C'Atl. IUII MA-
J'2. IHITE B4 A>EpgE np-k-^HHCTIf TA
MAKKA ,\8 X'- ""' Atf TAAXn-t
EH UApA AE (IiOKK BA AZCA. IUII
AlIUTpS A (AABA HEtllSCh (jlll-B.l
UIH l|)At|.l EH Ch BA AlfMHHJ KA
COpEAE Ulll BA A\Epi/E ,V^ CE EA
.^Kllll.l ,\0MH8AhH XC. ,r'" '!(*
lUH-BA IIAEKA*) XC KJHSA KkTpA
A1\HKA CA. IUII BA AKA Ct^llTA
K8H8HA A^ W BA lltfHC ^ HHC-
THTKA KAIIKA eh. UJH BA Sllflf]
llpmA\Et|IE MtHKA ME AH.ICTA (AA-
B,T., IE* IE A\f-H AI^P^XTI^ TA-
TJhVA Ml8. KX Kl> (sic) K A1ACTA
AMX KKAKATH Hp-k AI("X>S0A8AI{. K
e8 A"'<'''f>' ''''M"E chhts mil m'aa\
IIXtKBTX, IUH am aS.ITV^ HEAHllE.
Uii-H BA ,\i oyii beuirmehtH mo-
os. X^PATS .jnApATECKS. [ a8"* 4-
;i cuiiuni Iiip&rftte^ti. Atuittv
voni irtceiR' a cnta iugi-rii
51 arliaggh'^ii ffi Iieroi'imii ?i
silratiniii, ;i vor Inuda prr lis..* 1
^i vor de^hitle porta I'-Atft- ^
\\ei !fi voni ivi comoflralc $1
ilanircle iiip/ira^iei cerlnlai.
Hs. va oile spre scaumU sla-
vfi sale, ^i va tlieiua Hs. to(i
sfmtii lie voni [iriimi tlefu
mina lu Hs. vesftmentole 91
(laniri/*!, t(Hi cine-^i cu cin-
(ite ^i cu (iani/ sau. Si ma-
iute va mei^e prc-<;i?istit ,
raaica lu Hs. : $i deia talAp^ I
ei para ile fucii va l&sa, ;i
cJnitru la sla\'a nesposi ti-va,
^i fa^a ei s& va luuiina ca
soreie: ?i va mergt; dc sc
va incliina Donmuhit lis.; |
'hijiu ju't'ia iji-va pleca Hs. '
capii/ eatni iiiafca sa, !ji va
lua sfduta cimana de va
pune ill ctstita/ capu^ ci. ^i va
(|itv: priiiiie^tc, iiiaica Die, a-
I'-asta slavii, ceTa ce niL'-n
diU-uitu tatala miu, eft ca
aC-asta amtt c&lcatu piv- ilila-
voliiUi. i:ii eu dinfrH titie fiia-
tu ^i m'&m ti&scnt6 91 am
liiatfl pelite. JJi-i va da itn
vesanu'iitu niohoratu InpSrA-
tesi^u. Dupii accia va grfti
*) AdaatcriB de'iitUu: kaiiVa, apoi ^'' lt^ cu ncciBfT mini.
F^pXTpEA>?{p?>A MJpE. .^I^EpTll
I citiirS iiErpEiittii(ii -fKK CE Kopi;
I KtjrpEAIb'pA ,\l (|)pHKA giOAELlttAt^tl.
AT8MHE RA K,T^8TA ^HApjTSAh
lUH SA BEAE C(|)Hltltl A8MHH.iqH
, UJH CE SA BECEAII \t Alt. | Ullt BA
I rpAH K8 TAAC .\g\'iC. UEIIiailt
KMBHItltl ,\t 'l'AT,V.A aVieK. ,\E
J^OKXHAXU'I Mfll'ApXIt'lA UIH KII-UIA
Ai 8EK8. eEitiiiiii nocTiiiniii meii
RtHIII(ll l|lUI A^MIIHTEIt. iJEHIIl^T
MHAOCTHBIK A\EII. UEHHlfll ASMII-
HiVfi TATAAt!ll AVJEtf. BEIIIII|H
' <(EA VE .M|H AkCAT ASA\E IUH
dl|ll BEIIHT ^'''MMli AMIIIf, KEIIIIltH
^EA HE 1I|H pKRA'^TI^ -^ II^MEAE
I MTfS. EEllltltlt AE .}lll.T.p.r.t|lll|ll K8
MNHE llp-b-BKHHill MIH. ATSHHE
KA KXSTA ^IIZpATKA XC KXlTp^h]
HEA A'fe CTflilirA CA. UIII KA 61tH
AUJA. AAK^CI("~B'^'> A^XpS'V
iC), caet' n'am imstitfl ? a, cJlce
In'atn niiluitil tiiii^eii;-' u, cd,cu
I nu iie-wi pocilittt, rfe se ue tie
' scuw ertflte pilcatella? ce amu
ji'ilsu, si AtnQ beiitii, si amti
iiitiiicatu filra de /ege, ^i ne-JM
veselitu fiirA direptu, i ace(a
! vreme au trecutu ! O, aniar
1100 ^i lute! Atunce va esi
marK Ue focit inainte gliidc-
I ^ului, iji \or vede piiciitosii
I ce-u lucraf. 0, frica i cutre-
muru! mare ! lugevii sliitu
I uegieijiti, iiica se voru cutre-
' muva de frica gludetului ! A-
tuiice va cauta itiparattilfi
f^'ude^u Hs. spnf direpta, s'
va vede sim\u lumiiiafi, ^i
jse va veseli delai, ^i va grai
I fii gla.s dii/cf : Veiiiti, h\apSKAl|H O^IEHH'IHM A\IEN..| glldie 1
SCri/^tUni,
HiHB ES BOlo ackSa[ta] harh- i fereca|i ucenicii mi
ykpE tun TAHPSHpE BOACTp;^. , eu voitt ascu/to pi
IE A\\H ai%hkat8 ujh Ai|H ke8t t&iiguire Yoastra: C(
ujH b'ai^h beceahtS ^ A^'^'IA^A ; ^^t;u i hti heut ^
BOACTp;Vk ct>A^P'A ,\B A^^E. A^"!^ ' ^^^^tu tn duZca^ T
i(h-ba^ fi^B^\ a\mhe n&K;f;ToiiJH* { de lege! duce^i-yii
Aop8. K8pBApHAwp lUH HEK8pA I p&cato^iloini, curvttj
1
HHAwp. KK ^Tpoy A8CKSHC X"" ! cura^ilor, ci Intra
TAEHH AifH ct>ocT8. UJH p%8 j liitleui a^i fostu i
M\H ok8. oyHAE Rop I uiide vor fi tipetek
(|>H LIHRETEAE UJM MA'AHgEpMAE. geiile 1 SCrft^aCATe'
UJH cKp'AUJKKApli A"MU"'^*^P^- *^" Atu/^CG Hs. va ISfi
T8HHE X'C B'^ 5BpRAH K8 TOtAPSA
iaii^ii^ de focu de-i
AE (j)0K8 A^-" ^^ 8NMAE mii-M RA ^i-?* va ruwpe, i >
p8AI\nc. UJH BA TpHMMTt J|^l^EpTM
iiifferii de-i voru
+) Aci s'aii mat repetat ultimele do& silabe : l^H BK.
459
i Kop8 .ipijHKd ^ KA0KOTEJV% I ctoc()te/fJ in mticc de focu.
ui. A <|ioks*). .\tS(he j\e- 1 Atuwce dereptU, ei se voni
I EH Bopt) A^MiiNa KA copEAi'lumiua ctt soi'clc Intro p&ra-
[< nxpAifHA TATAAttit. lapK 1(11)1 Ttit((lui ; Iai'& pacato^ii
b'oiuiii .]> MiiKA BEKt^AHH. I ill iiiuiica vecului.
llltE UIH 4iP'^MC'kllE A^fE'l-
Hpii A.\ SA f^t gO,\E|l|!j.
HfHA-BA ^M[\ AOpU K.\ CTE-
lEpio. oymii Bop!{ (jiii
XM\i\\ lUH AWtl AS-
K8M rpKEIJIE AIKAA8A
WOp^ AE BA (|>H l|)AI|A KA
^tlHEH, AAqlll KA AiJMHtIA
H KA <|>TEptHTEHAE,\>IHTpKEAtI.
IpUSH. A^^iH BOpS 4i
V X^pVlt. AAt|Ill KA A'AIU.
Bt 4)11 pSAlEIIII. AAll'l'lt GOp
, KSIA BA 4>" 4*^^^^
' np-fc TonH [ba] ((>M
, HHKE KJ{ HE AS CA8-
Itf A'^MIIEBEh'. CTA-BOpU
IHHSpE AlJMIItlATE ,\E ,\'b-
IMT X't M^Aipi 4*''P'^ AE
. j AHEAOpA Tb'T8[po]pk AE
IHA' X< KOAAClp',&AE ^IIX-
[ *UEpeA)?H. lUH AE BA fi,\~
Dai'Urilc !ji fi'amst'(e derepli-
loi'Q la ijltia dc g'ode^.
Lumina-va fa^a loru ca ste-
leie ill cerlu. Unii voru fi
liimiiiati, altii ?! nia; iumiua^l,
cum grae?te apasiollul: miora
le va fi fa^a ca lumiiia iu-
iiiei, al(ii ca tumiiia <,h'leoi, d.l\n
ca Heru^ apriosu c&iidu sar
scantcilG dintru elu, al^ii ca
[ra(,iele?j sorelu?', al^ii voru fi
a/bi ca o liiirtie, al^ii ca I&iia,
a^^ii voru fi ruineui, alfii vor
fi ciiif cum va fi fostu iji elil.
Pit toli va fi scriptucfl: ci-
ue cu Cii au slujitu In Dum-
noijeu. Sta-voru alesia ciiiuie
luiuinate de dOrvpta lu lis.
mu\\x fars'i de iiumara. Acelora
tutur'n-Q ie va dechidc Hs.
coitiorille Inp&riitiel cerwlui, gi
I Ie va dru'ui vesjuiiute laminate
i. i^atiXu prio aaimilaf imie graficfi r t\n^S '. npi'I oliaerr&nd
gri^-
t friiginenie IV ;i V, scparaie lu mitiiiiacris {inn e1tlu(e qi priu
iuiflala
litm legate unnl cu altui, D'am cre^iit de caviiD(& & le isola.
~ PSH RilllAIIIIITt ASMIIIIATC. Illll [ ?! CUIIUDI Iripftli
KKlltJtlll ,fllKphTEI|ltl. AT8IME iopa
.]k1tllE A KKPITA .},ifip\H lUII jp- '
XdrrAkiii. mil XEpoflHA^ill u>h ex- .
pA(IlllA\ill UIH GOp AfttiAA lip^ X<-
iiiii ROp ,\EiuKHAt nopra tXTX-
l|illl. mil Kopb' IIEII KO\\OAp,-h,\t.
tllll ,\ApKpEAE .]kM.V.p%l|tEII HEpNASll.
XC KA mE,\E Cllp-b CKASII8A CAA-
ttCII CAAE. lUli RA KEMa Xt TCI|tl
Cl|>llllltl. t\t RopK liptlllMll ,^E^
MXIIA \ XC REUIhMEIITE.\E, lUtl
AApSpllAf T^N|II MMIIE-UIII K8 HHH-
(TE tun KS ,\Ap8A CAS. lUII MA-
9:2. IIMTE EA MEpi^E llp'k-HIIHCTII TA
AfAIIKA AS X<- M">< AM^ TAAXnt
Ell iupif. \i <|>okK ba a%ca. mil
J\IIIITpX A CAABA HfCllSCk <|>li-BA
mH ((lAllA Ell CK BA A^MItllA KA
COPEAE mil RA A\Ep|^E ,\f CE KA
,|IKIIIIA ,\C<?IIMEI|IE MtllKA A\E AHACTA CAA-
BA. SEA Ht Alf-8 A''Pf''"'''S TA-
TAAX MTS. KS Kh (S/c) KS AIACTA
A1H2 KKAKATS np-k AltlABOA)>AS. K:(
E8 AMMTp8 TIIHE CIIIITS lUH A^'AM
IIXCK8TX, UIH AM AtJ.lTX IIAII1|E.
ml-ll BA AA OV" BEmaMEIITK MO-
93. XOPATS .JIIXp-TVTECKS;. I Atfn.Y. A-
rni-ii iiicepc a ciiiita fi
51 ailiagghflii 51 hero^i
sjirafimii^ ;i vor laada pn
?i vor degchide porta
^iei :;i roni ivi comoarJ
ilniurele itip((ra(iei cxf.
Hs. va 5e(Ie spr scaunn
vci sale, i va cUemaH)
sffiitii J voni priimi
rnana lu Hs. ve^&meiiti
daviiri/c, to\i cioe-?! cu
lite !^i cu (larii^ sfln. $
inte va merge pre-d
inaifft lu Hs. 1 ^i deln I
; ei paiii ile focu va 1
; diiitva la slava ne^nd
j ^i fata ei sft va '.
] sorele : ?i va merge (
vn, iiicliiiia Doinuuhii
(hipii acela !ji-va plC*
capu/ catra iiiaica sa,
lua sfduta cimuna dl
pune ill cistitu/ capulfr
(Jiec: pnime5te, maiftl
i^asta slava, cela t
(Iflruitii tatalfl miD,
aijasta amQ c&lcatu pff
voIhIu. cfi eu tWnlTu t
tu :ji m'ai n&scutfl
liiata petite. $i-i n
ve^iinieutu ntoliorAtn *
tescu. Diipa acela
) A erascris de'ntilu; kahSA, Hpol a'a ijtera
461
i rpxtl AWA. I1A(,V. ClIniTA
WKd m JJ. KSKpiA (\OMIlKAStl
rt. Ullf KS" TOUV IEA If T-K
iSTilTB Ulir .\ C.\Si',TillTh HI1E llfl'fe
HmshtS. tun AECTOiiiiiiMiiii Aoy-
MIHAltHII <)'E''^^P*" f^'l- '^ B-^
ipb'TA np-fc-HiiMCTirmt aae aSh
ISHHH. KS ^}p!htACi\Hl fA.\pt RA
TpA^t^tHTA lETATf. [Illl ROpS
UITA ^I^Epill -fTpO CAABA W-
l][irbAEtll CAAE*** % j\nAl
IM BA KEMA yc. ^OIICnpX^'k'lE
ICAU 111)1 AE BA ^\A BEIIJXMEIITE
l*pT(i|iii. liiH ,\wAwcnp.T,6-b'(e
dStlE ,\E .tSpS. K)i nlETpil CKttAlRE.
ctipoct. imi k8 A\xprbpTTApio.
In^AlEA AE BA H,A KSH))|II( ^ KA|niJ,\
r^S. MAII A^'AVHIIATE ^E CilJpEAE.
llU ASEA GA KEMA AI^J^IHEeEIJ.
*nTBnn ,\E AnocTOAii. tuii npo-
iiH. luti MANEHinii. mil ripl:'
^H A8H 1EA WfA (S/C) Hi
p-ATS ^EAA AA'IM HKH^Ii
IUHT8A REKI^ASM. UIK-II RA
i Xt J^ nOAlETEAE pAWASH.
( IIMItIK ECTE ,^E pO^i^'pE
|(})AOpit .]t<|ipAAUAI4ATE J|k
hnSptlAE. lUH HETATE A^ X^
MSpMAE Hti KOpiltipE ^n,\'
iMsprxpHTApM, mil KH BI(-
InAITWTE. UIH KS VHHCTIITE
UTE niETpil CKt^AinE. ECr2-
lE, J|lllSp.KI4TEII BEKttAh'H HAIIIIA;.
yiABIU .]inXp.VI'E{K.^. 111)1
XASrxpT I .ftTpKiicT. ha'a-
a^a : Pasa, sfclfntu maica tne,
ill bucnria Dniniilui t^ii, ^i
t'u fo^i cela ce te-ii rugatu
51 an slujitfl (ie pr^^ pSmau-
' tu, ^i dcstoinici? luniinatii fe-
covii tfti. la va sRruta pr/'-
cinstitelr ale liii inilini ; cu
frAjHsIatc mare va intra in
sMnta cetate : .?i voru ciinta
ingerii Intro slava odi/(nt''leei
sale. Dupa aceia va cliema
Hs. iloispraz^ce ApostoW, tji le
va da ^e^ftmciite inparate^ti i
doaospra(Jt'ee scauiie de auni
cu pietri scu/wpe, cu birosu gi
cu margftritariu : dnp'acela le
va da cuuiiiii En capu/ lorn,
ma/ luminate de soarelc ;
dupa rtceia va chema Dum-
ne(Jeu IapteIIIMli>-'ASll
^E KEKS W ifA.\p RCAU' Kh'()<{.W
M llllAOpS. 1 a- .\M\p8MEA.\ IE X"-'
,\Ei;lE KApT'k. nil CKpilllTSpA. U'
ilMAp HEAA HE rhll,'yEI|IE K!!m8-1UII
KA .fi-pXIJU Tpb'llSA (X.K. W A-
AUP lEAA HE-IIIM mEpAE EpiwE A'
II0[K2]|||I11E. Jf,U .ISACTA ASME. K'A
f NE,A AKME H){ (E RA MAM (I0K2II.
HE Vi BA AM9H1II ^ EtENII /\'k BE1II.
W AMAp EEl|HI|HAOp. W AMApK SEA
IE (loy A\*kprov, .^ c(|>hta ,\''~
AMtllEKS AA EECEpitKK*) AA KACA
At> X'- ^ '^M-^P ^{''^-^ *<^ "^ l'*^'
;EI)IE llpA^IHHEAE lUll nXT!>pH.\E.
M K!>p.f^4HA. K8M rp'AEI(JE HpA-
lillAA C<|)HI|IIAOp. KX ANEA tXII-
tJ-TS MEHHBHOUIII KCI;TE58[aS]H W
AMAp HE ^l.k(sic)Ht l C(jl*AECK8
llJIt AtOpi> IIEEpltTAIIII. W AIMApS
HEAA HE-lllll I10,\OGEI)IL TpoynSA
UIH CA AASA -T^Tpa tHIIE. M8
IISAVIM WAMEIIItll llicpb' KK AHEJl
KtJ TpSl])A IIIH KS AAb'AA. ^E Ultl
^V^piH A'-r "ICP^ A>^ KbeSTtI
Ullt AS nEpllT'A. U' AA\Ap HEA NE
lit) CE noK%{K8 t\t h'akateae
C4lii KH AIIA T01|H CI A^Kt! J^
toriloc! O. amar cela cc be
^i niituaiiica cu cin^poi $i cu
ceter* ^i lu aiftute! 0, amar
jircotu/ cela ce im e destoi-
iiicfl ^i cjiiita Icliirjiliie: cum M
nil -se iiociic^U', ce sA lagft
friculiii de vecu ! f), amaru
vnao, ciirvariloni ! O, anmru
cela ce huleijte cartt'' i scrip-
tiira! 0, amar cela ce gftn-
de^te cinu-i va tngri^a tni-
pu/ situ! 0, amar tela ce-?!
jiiei'de virme de pncdinte In '
at-asta Iiitnc! cil in cela liime
nit se va inai poc&i, ce s& va.l
inunci in veci (It* veci. *), amar -
beti^ilor! O. ainarfl ceia co nu
iiiergu in sfdnta duminecd la
bcseivcrt lacasa lu Hs.! 0, a-
niar cela ce nu pazcste prazni- .
celo i postuiile cii cun^ilt.J
cum grfie^te piavila sfiniilor, '
cA aceT.i saiitn inencluuo^i bo-
tezu/ui! O, amar celace sisOI-
dcscM 1 mom neeratati ' 0, a-
mani cela cc-^i porfobe^te tni-
Xial ^i GJi Iaud& Intru sine ! na j
numni oanieiiii pieru cu &c3a i
cu trufa^i ca laudn. ce ;i Inge-
I'ii delu ecru a.H citjutu ^i ami
pei'itft. 0, amar cela ce nu sfl
pociicscu de ]iiicatele sate, c&
accia tofi se ducu In
M RECEp'kKA, ajml -iB |'il il
465
<|)0K8AS( HECTMNC8. UJM ^ BEp-
mTh HEAA8pMMt)H. UJlf ^ TApTApS.
W M8HKA lUH AMAp8A MApE. liJH
WAMENTh HH flpEIERS.
nestinsu i in vermii neadur-
mi^i i In tartaru ! 0, mun-
ca i amaru/ mare! ^ioame-
nii nu precepu.
VII.
K% cnSCA xc a8h ievpamctoy
IWAN& ErOCAOB%. IIIH Cn8CE ^-
gEp8A A8 flABEA AnCA'A K&-AK
Ol. nopXiR ^E-H ApZTK TOATE M8|h-
^HAS. K% Ap& (|>H OyHK B0MNHK8
/^E TPE0E1H A^ ANH ^E ApA np%-
BAAH W niATpK tlJH W ApA^ CAO-
KO0II Jfi yOC C% EOApE ^ TpEII
ANN Clft KA0AI AKOAO. AKOAO ECTE
aiiShka n%K;iiToiiJHAop8. AEpEiiToy
ANEA TOI^H KpEI|JHNIU UJM KZ-
Tp&NllI^ tlJH THHEpiH CA C^ HCIIO-
BCAECKA ^E TOATE RSKATEAE CAAE.
ca CA nOK;i%ACK;i% K8 AAKpAf^MIIAE
CAAE uiH k8 nocT8A. ujif k8 poy-
FAMIOHE.*) nOATE CRAp^V^ CKplf-
ll&TSpA n%KATEA0p8 CAAE.
Ci spusla Hs. lui ievaw-
ghdistu loantt bogoslovQ, ^i
spuse tngenxl lu Pave/ apos-
^olQ, c&-lti porta de-i ar&tS.
toate muncile, c& ar& fi unii
voinicu de trecjeci de aui de
ar& pr&vali o piatrS. ^i o ara
slobo^i in g'os s& zboare tn
trei ani s& ca^4 acolo^ acolo
este mttnca p&c4toiloru. De-
reptu acela to^i cret/uii, i
b&ti*&nii i tinerii, s& sk is-
povedesc& de toate pficatele
sale, s& sa poc&Iasc&: cu la-
cr&mile sale i^i cu po^tuZ ^i
cu rug&clune poate sparige
scrip&tura p&cateloru sale.
VIII.
K8M rp;KEi|JE x^ -^ Cct>HTA
CVFATE. c|)EpEKAt)H f^t NEA NE
nAAHroy. KK AMEA M'AHrKEI^M
102.BOP& I <|)tl. <|)EpEKAItM AE 1EA NE
nA3iHr8 uJH a TkHrSECKoy amis.
Cum gr4e^te Hs. in sfofnta
evawghclie: Fereca^i de ceia
ce plangu, c& acela m&nga-
e^i vortt fi! Fereca^i de cela
ce pl&ngu ^i s& t&nguescu
*) De'ntidii era sens : poYr;iL|NlOHE, apol s'a ^ters L|, dar ca alt&
cern61&.
80
466
KX AKOAO BOpTL p'A^^ UlH C7L B0p8
BECEAH. W ({>EpHKAL(H MMUJEHH K8
C8ct>AET8A UJH K8 HNMMA A''^-
pEnt)H.*) UJH nAEKAl)?. K2L A-
NEAOpA ACTE ^nzp;VkLiTA A8 xc
W ct>EpHKAI^H A^ EA;i%0m. K% ANEA
B0p8 A^ERNAH A^ANAl^A BEK8A8|I.
W ct>EpHKAL|H f^i MEA IE C% ct>AAl-
MZH0ECK8 UJH CA J|kCETOUJA0;f%. K%
ANEAOpA CC BA A<^ CAt)H8A8 J|k
BEK8. W (|>EpHKAt)H (^B WMEHTh
iWHAOCTHBH KZ ANEA MHA8HLIH
B0p8 (|>H ^ BEK8. K% MHAOCTEHTEA
W ffiKOX JfiififilM Jfi NEpIO nZN'A
AA C({>HT8A np-kCT0A8 ^HAHTE A8
XC W (|>EpEKALlH A^ ^^^ ^^
103.noApTK riiHA8 KoyHS KaTp;f***)|
XC KZ AMEA K8 AS^HE0E8 CE
B&A8. W (|>EpHKAl^H AE WAMEHTh
NEA IE ({>AKK nANHAE UJH ^nAK;f;
C(|)kahliTm k% aiea coy (|)Thh a8
A8MHE0E8. W (|>EpHKALlH A^ HpH-
ARA'^I** "'^^ ^^~>* CK0T8 aal^Th
AE npE A0K8pEAE A0p8 npHHTp8 A^"
pEHTATE. KTl ANEAOpA ECTE ^HZ-
p?M\\i\ NEplOA8H. W ({>EpHKALlH
AE MEA NE-H KAT8VOK8pECK8 AA-
Ll'lH npHHTp8 MHUJEAHA A^~"
n0pEKAECK8. A^ ^^ rp:&ECK8 ^
SAAV0K8pK. KZ AHEA A/\ApH-C J|l-
HAHNTE A8 X^* ^ (|)EpHKALlH A^
HEA HB C& C(t)/Y^A^CI^^ ^" K8p8HA8
+; Inainte so scrisese
8\a nicnt: A'feorni;^.
n.\cKAtjM , de
aice, c& acolo vorfi r&dia ^
s& vora veseli! O, fericati
mi^eii cu sufletu2 ^ ca innna
darep^ i pleca^, c& acdon
laste tnp&r&^a la Hs.! 0,
ferica^i de bl&(^ c& acdt
Yoru dob&ndi daZ6a^ Yecolui!
0, fericati de cea ce s& fli-
m&n^escu 1 sla tnseto^a^
eft acelora se va da safialB
In vecu! 0, ferica^de oim-
nii milostivi, c& acela mihii-
^i voru fi tn vecu! c& milo-
steniela o duca tDgerii In ce-
riu p&nft la sfdntuZ pr&toh
tnaite lu Hs. 0, fereca^ de
cela ce poartft g&nda boni
c&^& Hs., c& acda en Diub-
ne^eu se v&da! 0, ierici)i
de oamenii cela ce &cfl pi-
cile i tnpac& sf&di^i, ci i-
cela su fiii lu Dumne^en ! 0,
fericati de prid&di^i cefit ce-i
scotu al^ii de pre locnrele Ion
printru dereptate, cdacelort
este tnpftra^a cerlolm! 0,
fericati de cela ce-i batug'o-
curescu al^ii printru mi?e!ift
de-i poreclescu, delegriescJ
in ba^g'ocur&; c& acela ntf-
ri-5 inainte lu Hs.! 0, feri-
cati de cela ce sd sflidesd
ac*. prin schimbarea primelor liw*
>*
J ^fciih act'vv i:iivl/. ::.-^ ijcrib: \i
U A.V/U
v*i:2 ^\J';.
li^"
.^ MiV.'.b V w>
467
t ^nAKA. tlltl H8 i^h A0K8 MX-
CAAE. KX .JMEA KAAKT.
ME njBEA AlKAk UIH aiHE dUIA.
TE Ee[pH] C<|lh,\H Slid (S ll
\B,-h COApEAE .fL MKmU T.\ IIEHE
, pXCAE. W (|)pllKAItH ftE [lOC-
pllH tUM AgKM-ATOplH k8 K8ph-
AHEA Ct!E ^ HEpiO KA
I w cK.ips. uiii iCaS KEA AA
^pTA PA PABA8M (stc) HE ^H-
^Tp ^ pAB. W ([lE-
hAI(H A^ ' 'MEA ME CX CKOA-
. ^ CljlHTA /\SMtlllEK.ti lUII Jf.
i,f^Hmt\e A8 X^ A^ ^^ CKOAAS
t KOAItTE p,t CE pOArk A8 X^-
I n poAr.'K t<|>EtHHI|IIAOp!; (sic)
[ CE pOAI^E AS \t ^EpERTh EAK.
I MEpr8 AA EECbpEKI.. UIII C2
fcBEj\EgiE fl^l TOATE ll'AKATEAE
|i-8 rpEliuiiTt! npEcnpE cznT,i<.-
KH.1i. AHEA nt!p^pE CK CnAAk
[ nSKATEAE AOpS UIH C% AOy-
'feeA'i ^IIAtlTE AS XC lUH IIA-
E ^IIVEpll>\OpS. W l|)EplIKAI|ll ^E
>''">' ^'^Y A8MIIE6E8
I ACAMEHE KB ^HgEplll. W l[)E-
Ui;h ae toi;Tti EXpbEAi|iii uiii
IflHHEAE. 1EA IE KSpSllA^ CE
AkCA UIH CS BopS EpTA fl,t
tJlA CA ^E-UIK E0p8 npillMlf KS
^i curundu se tnpacfi. ^i nu
d& locu mSniiei sale, cil a-
ceia ca/cA pre capu? diavo-
lulni! cam graete Pave? a-
pos(olu ^i (Jice a?a: sii te
veri sfadi dua, sil nu a(J4
soarele in in&ma ta, nece sa
risae. 0, ferica^i de posnicii
?! ag'unatorii cu carft^ie, cS.
acela sue iu ceriu ca pre o
scar&, ^i n*au chela ia poar-
ta r^ului, ce in^i^i iiitr& in
ralu! Oj ferecafi de cela ce
sa scoaia in sf(?nta duniineca
^i in prazfinicele lu Hs. de
s& scoaia de noapte de se
roaga lu Hs. i sft roagfi
sfviu^tlom sa sc roage lu Hs.
dereptfl elQ, ^i mergn la be-
st^reca ?i sa spovede^te de
toate pacatele ce-u gre^itu
prespre saptftmanfi, : aceia pu-
rure sa spaia de pacatele
lorM i sa lumineija iiiaite lu
Hs. i naite ingeriloru. 0,
ferica^i de cela ce-^i lasa pi-
rin^ii i fra^ii ^i sororile ^i
brata^ii sai, iji toati du/i^a^a
de pre pamantu derepta Dum-
neijen, ca acela-s fill lu Dum-
nedeu i asiamene cu ingerii !
0, fericati de sotii, bftraba^ii
i cre^tinele, cela ce curundu
se voru Usa i sft voru erta
de voala sa de-i voru prii-
468
K8pA\l)IE. lUII (})EHOpTH /\E 4IHT&M
106. I K'A AHEA ASMHE0E8 llplUlMECK8
JfiTpS EH. W (|)EpHKA14H ^E WAME-
hTH HEA NE CR pOAFR lUH 08A UJM
NORTE. Kb AHEA FOHECKS A^pA-
MNTE CA /\8X8pHAE lUH HAC8pEAE
pEAt. H8 H8MAH ^IpAHHTE A8H.
HE UJM nptcnpE E^8 j^TpS /\x8.
W ({)EpHKAT AE*) NEAA HE-UJM
tApTiiPi BMN0BAT8Ab CE8 UJH HH-
M^KiYi H8 a P^BXA EA8 K& AHEAA
M8-A BA V8AEKA X^ ^'^ V>^A^^^
K8M rpbEljJE HABEA AHOCTOA. CR
A (})AbMbHA8 Bpb;RMAUJ8A Tb8
E T8-AZ MH^8E^JE lUT-H ^^
n^MNE AE-AZ CATSpA^. (i^B'HH CE
BEpT ({)AHE AlUA K&pK8NH AHpHN-
107. UJH A^ 4^ok8 AnpHMsT | 41 ka-
n8A A8H. W (})EpHKAT A^ ^^^^
1E-UJH nOpTA\ Tp8n8A ,f K8pKL(HE.
tApZ K8 MHHMA pOAPK A^A^NE0E8.
K'A AX^'^ C([)HT8 CHE AHEAA W-
AHXHEgiE UJH CKA8H8A A8 X^
J^Tp';^HHA/\A AHEA8E ACTE. K% A-
1EAA Tp8n8 kem;^-c'a gecepeka^.
W (|>EpHKAL(H A^ WMENIH lEIA
HE (|)p;fkMr8 BOA CA Jfi toat;r
BMAl)A CA. lUH HOAHTE A8Kp8pEAE
CAAE. K% A1EA (f>AK8 BOE A8
A8a/\ue0e8. auja rpzEgiE x^ ^
C(])HTA EVPAIE AHEAOpA. K8K8pA-
LfH-BA^ UJH EiiPi BECEAHL(H KZ
M8AT8 np'kLt8 ACTE BOAW J^HK-
108.P%LtHEH HEplOA8H. | K& J^TpS Hh-
mi cu cnr&^ie, ^i fedorii de
int&i, c& acela Dnmne^eo
priimescu Intru e! 0, feri-
ca^i de oamenii cela ce sA
roag& i ^ua ;i nopte, ci
acela gone^cu dirainte sa du-
hurile ^i 6BSurele reW. no
numai tnrainte Ini^ ce ^ pre-
spre elu intru dtihn. 0, fe-
rica^ de cela ce-i lartft yi-
novatulii sen i nimic&nola
dela elu, c& acela uu-/ n
gudeca Hs. la giudefu! cm
gr&ei^te Pave2 aposto/: s&b
flSm&ndu vr&jman2 t&u, e
tu-Iti milue^te iji-i d& piine
de-lti . satur& ; deci, se veri
face aa, c&rbuni aprin^ de
focu aprfn^i in capuJ lui. 0,
fericaf de cela ce-i porta
trupu? in cur&^ie, larS cu i-
nima roag& Dumne^ea, ci
Dwhul sfdfntu M spe acela o-
di^ne^te ^i scaunu/ lu Hs.
intr'&nima acelue laste! &
acela trupu chem&-si besere-
ca. 0, ferica^i de omenii ce-
la ce Mngu vola sa in toati
via^a sa, i noapte lucrurelc
sale^ c& acela facu Toe ia
Dumne^eu ! Aa gr&e^ Hs.
in sfanta evanghdie acdon
Bucwra^i-va ^i \k vesditi, ci
muftu pr^u laste voao topi-
') MaY era sens dat& A ^9 ^^ ^'^ 9^^^*
469
pZlflE TATiKASH mT8 MApE Em\\^
ACTE IIJH MEprS E8 MA[h] M8A-
TOy C2 r&TE08. C(|)HT8A habea
AnCAKA8A (sic) a8 x^ <^uja rp;i^-
AI|JE. WKH A^ V^AAOy h8 B^A^ J)k
hnhm;k a^ ^'^^ h8 noATE rzH-
AM. IE r;f^TEIE A^MHEIE8 wa-
AAENHA0p8 CEH NEA IE (|)AK8
BOE A8H.
r&^ici cerlului, c& intru p&-
r&(ie tatalui miu mare via^a
laste, i mergu eu mai multu
s& g&te^u. Sf^ntuZ Pave/ a-
po^toliilu/ lu Hs. aa gr&Ia^te:
ochi de omu nu v&du, in i-
nima de omu du poate g&ndi,
ce gatecje Dumnecjeu oameiii-
loru sei cela cefacuvoe lui.
IX.
Iflpz SA 08t\ A^ Vl^AE^^ A^>^^
EA V^A^KA R'AKbTOlUIH. IIJH-H
BA Ap8NKA Jf^ IAA8. IIJH BA II8NE
oyH M8NTE AE HEATp;!^ npii: r8-
pA IAA8A8H A^-A BA ACT8nA.
Iar& la (|ua de glude^u,
deca va g udeca p&c&to^ii i-i
va arunca fn ladu, ^i va pu-
ne uii munte de peatra pre
gura laduluide-^vaastupa....
X.
OaMENTh ROTE0AL(H ^ea he-8
BHC Jfk n^KATE. lUH N8 CE-8
9.CnOBEAHT8 I lUH n8 c^Aoy noK%-
MT8. CK8AA-C%-B0p A A 98A A^
giOAEHH. roAH mil HErpH 41TH-
NSKAI|H. CTpkMBH lUH PpOdABH
NfK8pAltH. mil lOL^H. mH AAllApZ
MBH-CE-BA (t>Al(A AU'p. XHTAEN^f^.
k8m n8 Ce no ate Cn8HE Cn8pb-
K;KMI0HE A0p8. OyNOpA AE BA (})H
<|^AIVk KA l^kp^NA n2MbHT8AI0H.
AAXttlH KA THNA Cn8pKAT;f^ A^^-l^
OYAHI^K. AAHTh KA royHOIOA. AA-
lilTH Ai BA (f^H Tp8n8A n8-
Oamenii botecjla^i, cela ce-u
\is In p&cate i?i nu se-u spo-
veditu i nu s'au poc&itu,
scula-s&-vor la ^ua de giu-
d^tu goli i negri, fntune-
ca(i, strftmbi i groc^avi, ne-
cura^i i lu^i, i amarS. ivi-
se-va fa^ lor hitlena, cum
nu so poate spunc spur&ca-
dune loni. Unora le \a fi
fa(a ca (&r&na p&m&ntuUui,
al&(ii ca tina spurcat& ditn
uli^^ al(ii ca gunolu/^ al^ii
le va fi trupui putredu ca
470
TpEA^. KA 8HK K:^HH MOpTH
K^H^S-H CAp8 BIEpMIH ^HNTpS
EA8. AATOp<\ AE BA Kb'pb A**-1^'^P^
WKH CMpAA K8 n8pOH. lUH BOp
110.4>H J^rbH(})AL(H. Aa{l(TH B0p8 (f>H
NErpH KA J^c^m aTaboa8a. AALfm
BOp (})H KA nEHAE ACHIAEEH. AAL^IH
KA IITeAAE ACEH8a8H. AAL^Th KA
(})8A/\8A BEpeil. AALtlH BOpb (f>H
C%NVEpAL(H. AAL^IH KA niEHAE HO-
p8HHA0p8. AAL^Th ACIlSAIVALtH. AA-
\\1h B0p8 (}>H r8H0HLtH. AAL(Th KS
TOATA^ Cn8p8KbNI0HE. ftHJ^ TAA-
HE n'AH;f^ 41 KAII8. rpO0ABH lUH
4in8LtHL(H 41 TOATE KHn8pHAE.
AHEA TOL^H BOp rp;f^H oyNTH k:^-
Tp;f; AAAAhL(H. W AMAp HOW lUH
lOTE. K'A AN ACTA ECTE 08 A ^E
nOH BEHHpE A8 XC K8M A80HAA/\%
111. I nRNK tl8 EpAAI\8 A/lOpl^H.
unti c&ine mortn c&ndn-i saru
viermii dintru elu, altora le
va cur& diintro ochi smnul
cu puroi i^i vor fi tng&nfa^
a.l\ii Yoru fi negri ca insu^
diavoluZ, al^ii vor fica peile
aspideei^ al^ii ca pielale asenu-
lui, al^ii ca fumul ver^i^ alt^
vorti fi s&ngerat^i.) al^ii ca pieile
porucilorU; al^ii aspuma^, a]|ii
Yoru fi gunoi^i, al^ii ca toata
spuruc&clune diin talpe p&na
tu capu, gro^avi ^i tDpu|i^
in toate cliipurile. Acela to|i
vor grae uuii e&tr4 alaUfi:
0, amar noo ^i lute! ci a-
6asta este ^^a de poi, venire
lu Hs., cum au4ilam& pini
nu eramu mor^i.
XL
Mp;^ K'AAOYrKp'iH aa gio^EiiS
KEA/\A-H-BA A8A/\HE0E8. ftE ftEptnTA
CA. Oy NHNb /^E CER0p8 A/\ApE ^E
B0p8 (f>H KZASrA^pTll 1EA IE C'k8
nOK;^l1T8. K8 llOK;^HNLtE A^\EBA\pA-
TZ. lUM KOp J^HTpA J^ C(()HTA HE-
TATE K8 AI\8AT/T\ K8K8p'f/A UJH K8
MSAT;^ CAAB;^. em UJM-BOp pZ/\HKA
AVAMNHAE CAAE UJH B0p8 CAZBM Jfi
CC^HTA Tp0mE J^TpS TAT;RAa
lUM (|)TlOAb mil Jf ^X^^ C(()HTS.
UJH BOph (f>H A\8Al|H nEpHL^H ^EJ^
lara c&lugirii la gludeju
chema-i-va Dumnec^eu de de
r^pta sa, u cinii de seboru
mare, de voru fi cilugarii
ceta ce seu pocaitu cu po-
cain^e adevaratA ; i vor In-
tra in sfrintu cetate cu mu:-
ti bucurila 1 cu mu/ta sla-
va. Ei i-vor rftdica uiainOe
sale ?i voru slAvi in sftlnta
troite intru TaUlu ?i Fiiula
i in Diihiil sfd^ntu. i vorft
471
NHH8A& KSASrbpECKS K&08L(H Jf^
2. nZKATE UIH I B0p8 CTA ^E CT&H-
ra A8 X^- BE/\E-B0p8 UJH B0p8
ACK8ATA. UIH K8 MApE IREAANTe
B0p8 CTpHfA UJH B0p8 UAKHgE
KS AAlApb MApE. ^lUJHUJb C% B0p8
oy^H^E npii: chne 8nae Bop be^e
CAABA C(t)HltHA0p8. UJH /\Ap8pEAE
UJH MHH8NATA-UJH (|)p&MCAL(E ^E-
T&L(HEH. UJH /\8ANAL(A UIH SSH^fk-
TATE AOy X^- ^^^ B^P^ BE/\E
k'a8 nEpHT8. UJH CE-8 ^kU^pA-
IIHT8 /\E BIHAl^A J|kn&p&l^HEH 1E-
plOA8H. UIH K8 AAHAp MApE B0p8
nA&HVE. UIH npii: chhe ce Bop8
8NHAE. UJH 60p8 HHE W BAH
fi mnl^ peri^i dein cinulii
c&lug&rescu, c&^u^ tu p&cate,
i voru sta de st&nga lu Hs.
Vede-voru i voru asculta ,
iji cu mare jelanie voru stri-
ga i^i voru pl&nge cu amarii
mare. lni^ti s& voru ucide
pre sine, unde vor vede sla-
va sfin^oru i darurele i
minunata-^i fr&msla^ cet&-
^iei, ^i d\il6vL\fiL ;i bunatate
lu Hs. Aa voru vede c'au
peritu i se-u inp&ri^itu de
viia^ inpiri^iei ceilului. i
cu amar mare voru pl&nge i
pre sine se voru ucide ^i voru
A^ ^'0^ KoVi^A sOiv\ 6^^ A^c'^s- ' 7'ce : ^. v9i c e ^o:. cv.^. vo*;*.
';":; a^ "^ "' M'.'^ "^^ '- ^
I * n '
.4' '\/ ' '-
\ f C
'7 V
# -
lo. V-' '\v^-'^
y*-. - -.w ,'-> I I
%>'. A
1
NOTANDA.
1. finalul u intreg f6rte des: a8p8 (94), am \f%ci\ (87),
M\p\wcs (91), A^EBbps (96), AH8 (75, 96), A/WAp8 (98 de 2 od,
99 de 3 oil, 100, 101), aa8k8 (80, 81), AA^nAT8 (81), *-
giOTAT8 (82), KE8T8 (87), KMpOC8 (94), K0YM8 (103), RAT8V0K8pKllS
(104), KA'AM8 (76), KETEr8 (81), K8nT0p8AI0 (90), KhAKATS (93)
K8pBApMA0p8 (99), K8M8 (76 dc 2 Ori, 100), Kb8T8 (101), tf-
p8NA8 (104, 106), KimoY (96), KAn8 (111), K&A8rkpECK8 (112),
K8itHT8 (79), KaHA8 (81, 82, 91, 96), kxa;rtop8 (82), Mifi
(101), A"ptnT8, AEpEnT8 (82, 87, 102, 106), ahhhhaop8 (90),
Abp8MT8 (93), AHrAB0A8A8 (93), ^^"6 (73, 101, 103), A^JS
(107), AEUJEpT8 (79), AAT8 (82), EpAA\8 (112), EpTKAa*-
MXHECK8 (103), ((lAhMbHAH (107), (}>p;RHr8 (108), AK8 (108, 109),
(t)0A0C8 (78), (t>0K8 (80, 84, 85, 86, 87, 90 de 3 ori, 93, 107),
raTAT8 (95), raTE8 (109), rxHA8 (103), rpxecKg, rp;vkECK8 (78,
104), rpEiJJMT8 (106), roMECKS (107), roA8 (80), vioaeh8, m^A^**
(75, 85, 87, 107, 109, 110, 112), g8KAT8 (87), txffi, wAof
(90, 109), J^irApA\TECK8 (93), lEVArrEAMCTOy (101), JJlNVEpHAO^
^VEpTA0p8 (82, 106), j|inxpxi4HT8 (113), ,ii(t>pHKAT8A8 (76), +-
A6CAT8 (86), AENHT8 (90), A0K8 (104), MKHKATS, A\ZHKAT8, AUUH
KAT8 (83, 87, 89), aioxop;rt8 (93), aiemmmhoqimaop8 (98), mirK,
MtKY (100, 105, 109), Moptj (101), MSvrK, mSatov (108, 109),
MOJITJ} (UO), MH^IErt'^ (81), MHASMTS (81), IIEBhSHHAS (81), IIE-
CEpXtUMT* (96), H8MXp8 (96), HKTHHC8 (101), HI-M8 (86)=
w om, WM8, wMoy (81, 109 de 2 ori), wamehhaops (109),
IUHH8 (86), IIOKftECKS (75, 101), nOKXHTS, nOKff.HT8 (86, 110,
U2), nXKATewpS (102), tlXKATOIUHAOpS (89, 102), n*M*HT8,
TOMKHTS (84, 94, 106), niEps (101), tiepHTS (83, 113), npE-
iin8 (101), riAAHroy, iiAxiirs (102, 103), iip-kcTOAS (103), no-
KKAccKtj (104), npiHA\EtKS(107), n8TpEA8(nO), nopSiitAops (111),
flftTS (78), nhps (83), np-kuS (108), pxt8 (87), p8rAT (94),
pxniii.\8 (79), apS(llO), ci>pht8 (87), ((|>8Ht8 (96, 108, 112),
c4>HHI(IIACip8 (113), tXHTS, CMHT8 (78, 81, 87, 93, 100), C(|)*-
AKkS (101, 104), CAMHSAS (103), ckot8(104), cnoBEAHTS (109),
OKtpS fll2), C84)AET8A8 (74), tS(|)AET8 (73), C<|>phlllHT8 (75),
au.T (78), CEp/iK8 (81), CETOCS (81), C(|ipXHiiA8 (84), c(()htok8
(84), csMiimi (85), tpechit8 (85, 86), tot8 (84), tpek8t8 (78,
(87), TpSriS (97, 108), TApTjp8 (101), TMtr8EtKoy (103), be-
tuarn (87, 89), beui'amehtH (93), B0HHtiK8 (102), ss^)) (104,
109), BhSHHAS (81), KIIC8 (75), B-AtiT8 (78), BEK8 (88, 96 de
3 ort, 97, 99, 103 de 2 ori), sops la viitor de vr'o 60 de
orl, JMf (73), eSKXtiA<^ (73), bhkS (75), eHC8, tic8 (75 de
2 ort);
tmC'Orl tinalul u e scris d'asupra ^iralul, ca tn 4t^0K8 (85),
l4M.ASCKit (101) etc.;
destul de des ?i fiualul u jumilt^it, expres prin % $i b :
>p4.. (Sft), Ropk, Bop-A la viitor {81, 83, 45 de 2 oi'I, 86,
'02, lilt 112), ^nAp,\T8Ah (85, 87;, nAHHh (85, 95), BtKa
(74K AMJTXMS (75), Atftt'MX (75), .V|\HKh (80), WKHAHTb, WKH^HT-A
(80. 82), MIIIUAK (80), Oy^IKh (80), (flSpATX (80), AhK8HTX (80),
rrurr% (80, 82), wkiitx (80), rpEiiiiiT% (81), eHKh (81), mh-
iCMTIt (81, 87), CRAAIUfc (82), KAOKOTHriAA'' (84), KHh, oyHh (86,
102, 110), A""'' (86), .mx, amk (75, 87 de 3 ori, 93), noc-
TWTk (87). IIOKhKTS (87), paK^ATh (88), KAAU0K8pMTK, RAAgOKS- M
*IT CS7 90), KAEBETHT'A (90), \fftl\TK (105), ,\epS"M"AOpk
(90), BAfc, SAA (91, 105), tA8a!HTh (91, 94), HSMXpa (91),
1
474
TOTK (97), TSrKpopk (92), tat;iiA%^ xATiikAk (93, 112), mvOn
(93), AHAT'A (93), PAI0A2 (95)., 4lBKlf&TOp8Ab (98), AJVUp%^ iJklfk
(98 de 5 orl, 100), aectohhhkz (99), nEpHTX (101), ^tim
(101), (|)AKh (104), BHHOBATSAk (107), a80haai:& (HI)} ^^
(112), iHNSA% (112), tTk^\%, c%-AK (81 de 2 orl, 82), en-ax,
H-Ah (82 de 2 ori), k8 toatc-ak (79), ac-a& (79, 107), la-u
(101), T8-A& (107), A^-Ans (86)=(ie am, ne-m% (86)=m
am, UJH-M'A (87)z={ft am;
finalul ti tulocuit prin paieric: sop' [cta] (74), 8n' [cepaks]
(81), oyh' [beimrmehtS] (93), 8m' [KMnoy] (96), oyH' [aii8hte] (109).
[C2-]a' [R0p8 A8a] (82), BOp' [bEAE] (83), [lEplOA] a' [u0
fBhAH] (84), BOp' [K2HTA] (85), K8AII' (86), J|kNVEpHAOp' (90),
Bop' [aeujkhae] (92), Bop' [beceah] (97), BOp' [4)m] (110);
nu cun6scem nici un text rom&nesc, tn care finalul u intif
;i finalal u jam&t&^it satt chlar sapres s& se contrabalaii^
at&t de bine, cela-ce concarge mult la eafonia stilalul, de o:
A8 Kb08T8 UIH A8 nEpHT%, (}>0K8A& NECTHNC8, 8Nlk KTIHUE MC^
OyNk B0HNHK8, A80HAAI191 n%Nk N8 EpAM8 etC.
2. -EN- pentru actaalul -tV: beiii2ment8 (93), BEUiMon
(94), BEiubMENTEAE (92, 1 tot acolo: beuimhnte), aaenmiona (80),
A\EH1I0H0UJH (100), MEN1HH011JHA0p8 (98).
3. 4^ fntrebuin^at ca vocal& nasal&: am^ha^ih (75), MSHSfU
(99), npH^icoApE (81);
AE^i (76, 92, 93, 112), ah^i (83 de 2 ori, 110, 111),
AMNb cu J^ pus d'asupra lul h (86), dar ^i ahn (75 de2oil,
83, 84), AH (83), amhtp8 (93 de 2 ori);
npiHTps, npMHTp8 (98, 104 de 2 orl) 1 nENTp8 (99);
Bp'841 [KETEr8] (82), Bp'841 [mmujea] (82), Bp'ojji [waa8] (81);
vocalisarea completS. a nasalel : 8 [c(|)htok8] (84), oy [^^]
(112), [bp']8 [wm] (81), 8KPA (78), HEraAHpE (75), ka;r0Tm (103),
JI^NAHTE (73, 103, 106), NAHTE (82, ^1 tot acolo: jjinahnte).
4. aprdpe tot-d'a-una -e- in grupul -e-f- cons, -j-c saft -^
cons. -Ht, acolo unde vechile tip&rilure rom4ne pun r^aW
"b safi a: acemene (74, dar 106: acamene), aceaaeneae (83)i
475
A^KAE (78), ^EAE (75), BECTE (79), CENEpE (79), ChyETE (79),
MgN1EI|JE (79), MEAE (75), TIINEpEl^E (80), rp;f^EI)IE, rp&E||JE, Ppb-
Ei|iE (85, 91, 98, 100, 102, 105, 107, 108, dar 85 ^i 109:
rpiRAi|jE), AAEVE (86 de 2 oil), aeve (87, dar 89: a^ve), bpeai\e
(87, 96, dar 86 ^i 100: BptAna), BpEAnt (76, 96), cteaeae
(91), AAECA (91), JI^^EHE (92), A/\EpVE (92, 93), npTHMEIfJE (93),
KCTE (74 de 2 ori, 95, 102, 104, 111, dar 103, 108, 109:
acte), wehaei|JE (98), mhnctei|je (98), kaebeteijje (98), \S\t\\iB
(98, 100), TEAAE (76), TEAAt (99, iji tot acolo: taa/\e), hokzeiije
(99), rKNAEifJE (100), iHEpAE (100), eecepeka (108, dar 105:
BECkpEKh), BECEptKb (100), n&EljJE (100), nO/\OEEI|JE (100), KEA
(105), MECAAt (78), pEAtAE (75), pEAt (86, 107), CnOBEAEI|JE
(105), AAnA8EI|JE (107), WAHXNEIjJE (108), fi^SpBpii (97), (|)EHEEH
(86), lETEpH (99), llSTEpHAE (85), lUEAE (92)*,
anormalul e pentru t saii a in grupul -e+cons. +di: ACEpiik
(73, ^ tot acolo: ctpii^), kem^i (108), x^taeh;?; (110) ^in'Ap^^-
TfiCK;^ (95), HcnoBEAECK^ (102), a^ka (75 de 2 orl, 109 etc.,
nic&irl A'^ka), r;i^TE0 {I09)=zgdtezd , unde toto-dat& finalul
-etssd (cfr. mal jos No. 16) ;
alte casori de e pentru "k sail a: beks, bek8, bek8a8h (74,
82, 89 etc., nic&iri stKS), Ai\ZNrhEHii (102), ketepS, (82), eeh
(75), EE (80, 99), 1EA8E (98 de 2 ori, ;i tot acolo: iea8a),
AMCA8E (108), [aaahka] a\e (93, 94);
cfr. mal sus p. 427 No. 4.
5. fdrte des t sail a pentru -e: aaecaa^ (78), caaa sati cAAt
(83, 85), TA [^i^mhaem] (78), rk [aa-ahhah] (78), czpahea* (78),
MApEA-k (75), [e8p;r] AAApt (82), (|>AnTEAt (76), (|>AnTEAA (86),
nHio.\pEAA (78), c8c|)AErk (79), apaaeaa (79), thha (80), aahh*
(89), KAHETEAt (83, dar 85 : KAriETSAE), ^a^nkSpiiaa (83), At
M=[eop8 nSME] (82), npEcnpt (85), cnpt (87, 92), pEAt (86, 107),
TOATA (85), f\%KATiMk (87), WT* (87), TpHA/lMTt (90), KAOKO-
TiA* (90), AAECA (91), TEAA* (99), [behm] A* [b^^m] (100), Cn8CA
(101, ^i tot acolo: chSce), [bop] p^^A'S^ (103), ca [j^CEToiuAe;)^]
(103), A=c, este (76 de 2 oil, 107), [haca a^] aaopta (73),
NHM'k (76), [ai8at;r] eSkSpTa (112), npt [n%Ai\:KNT8] (94), iipt
476
[ihhe-ba] (80), npt AHiaB0A8A8 (93), npt [rSpa] (109), iifi
[chne] (113 de 2 orl), npt [(t)AnTEAt] (76), npt [mhuieh] (98),
npt [aahIh] (98), npt [kpS^e] [98);
mal rar t satt a pentru -e-: EtSrSpHAC (78), kecaaia (82),
cTEAtAE (84), A^ECAAt (78), A'^pEHTA (86, 91), ^tpm^H (103),n^
(108), nptHSA (88), nA&NvtpE (89), j|knpt8N;K (96 de 2 oil), rnkpr^
(100), EECEptKh (100), nptcnpE (107), pea^ae (75);
A pentru e- numal tn: [ce ba beceah a^] ah (87);
cfr. mal sus p. 427 No. 5.
6. finalol % trecut tn e dap& \\ : nEAHtts (93), 4M^siMCAi|i,
(}>p^UVirkHE, ^p;MhCJKt\t (90, 94, 113), TpOHl^E (112), TNHIpflp
(80), noKiKHNHE (75, 86, 100, 112), cfr. mal sus p. 437
No. 6;
tn ((x'HEpiE medialul -e- = -d- pdte s& fie datorit aoomodi-
^iunil ca -te.
7. oa bine p&zit, afar& de: AnopxE (75, 80, 83), aaopta (7S),
MOpXTE (97), nopTA (92, 105), nAOE (96), nopT;R(108), WAEHM(8J)t
wmehTm (80), vocativul wme (75, 76, 78), morte (107), ifoa
(79), copEAE (90, 93), CwpEA8ii (91), KOAnopXAE (92, ^totaMb
KOMOAp;f^AE ca A scris d'asnpra lul o, ca ^ la 95 tn coApEAi);
00 pentru oa: towt;r (98), nowhte (78) ;
wa pentru oa: t8.\te (79);
oa pentru o: boaa (106, dar 108: boa).
8. confusiunca hitre o i u: 8.f (82) i oj|i (81), ;vKaah8a ^ a^'mio^a
(76), ifOfi^mS (90, pe aturl: vi^A^H^?i VWA^H^)^ copopMAf (106), kA!P"
KopHAH (78) ]ing& BA^voKSpHTK (86, 90), nopTiik (101)=perfectii
purtd^ ^i mal sistematic in: j^rpo [caaba] (94), A^-I^Tpo [wkh] (110),
^rpo [n:KpA\i^iiA] (90, dar 109: Jf^rps f^hph\\U),
9. MKHNHAE (112), A\%HHH (94), ilZMNE (107), K&HNE [U^l
dar dat& i a^a^hhae (78) (&T& -i-.
10. (j>TEp8A (91), iiiATpb (102), nTETpM(94, 95), oTepae (100).
niEpA^T (86), imps (101), niEHAE (111, cu i scris d'asajn?
dar tot acolo i: hehae), biepaVih, BiEpbAnTM (79, 110, dar 101:
BEpAAlN), (t>^EpH (83, cu T scris d'asupra), mTe8 (88 de 3 (4*
I
477
lat& CO T d'asopra) ^i mih (73, 89), redose apol la mT8 (93,
109) ^ MlH (88), dar i f&r& -i-: me8 (74), mch (73, 74,
B8 de 2 orl);
nlEAAE (111) pentni nifAC safl hTaac;
niATiwR (109), cfr. mal sas p. 293 No. 6, p. 373 No, 13.
1 1 . Inngirea accentatulul i prin redaplicare : mrnTha (84) ^i
a genitivo-dativ: m&nTheh (104), bopsiiiThe (95), npTHAUHHi^H (88);
redaplicarea neaccentatolal i: mopi^Theh (80), bihaha (113).
12. -Tea- pentru -Ta-: hTeaae (111), ahhaoctenTea (103), cfr.
nal sas No. 10.
13. aferesa Inl a pentni a tnlfttnra hiatul : k%te-h [rpE-
JIHT&] (81)=cdfe aij f^t^H [AVI0TAT8] {82)=de at, ne-m8
noiUKHTS] (86) =ne amu^ ne-ah [noKbHTk] (87)=n6 a$n, ne-
MS [nTfpABr] (86), a^"^^ [EAAM^K8pHTk] (86)=(26 amU, iuh-
Ms [ckpHTS] (67)=fi ama, ne-8 [shcS] (75)=:n6 au, a/ie-8
[A^p8MT8] (93)=ine aw, te-8 [p8rAT8] (94)=te au, ^e-8 [rpE-
tUHTS] (105)=CC OU, ^E-8 [A8KpAT] (87), ^E-8 [bmc] (109),
CE-8 [(t>aiic8T] (84)=sc aw, ce-8 [cnoBEAHT8] (109), ce-8 [j^nx-
^-AitHT8] (113), rare-ori 1 contrac^uDea f&r& aferes&: cfcK
[nOK^NT8] (112), cfcpK [4mi] (83), cfcK [Cit>pkUJHT8] (75), ct8
[cnApT8] (78) etc., safl prin apocopft: c'Aoy [n8KxiiT8] (110);
de acdaijl natur&: a^h^h (111)=ae ahoh (73);
MAHNTE (92)=z:maf ainte;
w MAp8 (99)=w AMAp8 (ibid.).
14. [jfTp8] nhp%nU (109), [j^Tpo] nxp^M^MA (90), aferesa lul
!n- explicat& mal sus p. 379 No. 46, cfr. t. 1, p. 412 No. 8.
15. dnpft 8:
d trecot tn e: CfpAK8 (81, dar 78: c%pamhh), CEBop8 (112);
, , , i: CHMT8 (78, 87, 93, dar 81, 100: c*mt8);
e * c*K8pE (79), CXHMH8 (85).
16. dup z trecerea vocalel obscure fn t: Bk0HHA8 (81),
HESkBNNAS (81);
ra^TESE il09)=gatizd.
478
1
17. alte particularit&^I vocalice:
iWR e (76)=te e, cfr. p. 232 No. 9;
nANHAE (104), AAATSpE (96);
(})p;vwwcAL(E (113 etc.), 4k(t^p;f^CAi;ATE, 4i(|)pzM&CEi;ATE (95, 96);
8A (78, 90, 105, 107, 109, 110, ni)=<}iua;
h]i=:i: APXAFFEAU (85), ApXArfEAUH (92), AnOCTOAU (94);
4INUJHUJH (105):r:4lUJHllJb (113);
KE8T (89), KE8T8 (87), KtST8pMAE (78), iiicftir! cu M-, cfr.
t. 1 p. 418 No. 31;
AEcnEpzi^Hi^H (114:)=zdespdrfifi]
h%t%i;Teh (92, dar 113: MET^itHEH), cfr. p. 159 No. 11;
metatesa licuidel : tai^xaphawp (98), ep&na (98), ^bp&ah (90).
18. ijov&irea intre u ^i lu dup& g: vi^A^H^ (?& otc.) ^ v^A^H^
(76), AV8TA (78) i AVI0TAT8 (82), V8KAT8 (87) i v>^KAH (78);
ijov&irea fntre i i iu dup& i: aaehhionoiiih (100) i menir-
N011JHA0p8 (98).
19. -AW, -AWM pentru -a8, -a8h: K8nTop8Aio (90), nxMkimf-
AWH (110), cfr. mal sus p. 375 No. 18, p. 428 No. 9.
20. trel casuri de trecerea lul n In r intocmal ca In Tex-
turile M&h&cene: n8pE (86) tndreptat apol in n8NE, i pe not
i acela^t pagin&: ahpamhte i j^pahhte (107).
21.0 predilec^iune f6rte pronun^at&, apr6pe exclasiy&, pen-
tru V contra lul n;: gioAEit, vioael|8, V8AE148, g^A^H^ i^^i "^^^
85, 87, 90, 97, 107, 109, 110, 112), glOAE^A8ll (87 de 2
orl), g8AEKA (107, 109), gwAEMn (83), Ag8TA (78), a^wtatS
(82), gwKAH (78), g8KAT8 (87), g8HrE (79), AgHMT^TopiM (105),
giop;^ (98), RAAgoK8pK (104), KAT8goK8pECK8 (104), baamokophan
(78), KAAgoK8pMTh (86, 90);
numal tn primul fragment, eel imitat dup& N^oe Basarab:
JK8AEHE (74).
22. acomoda^iunea :
progresivi: ^-c din t-\^g: pactmkhmt8a (84), cfr. mal sus p.
110 No 17;
479
regresivft: d^ din t^': eaamok^i^ (^04), SAAVOKo^Mft (78),
sAAM^KgpHTK (86, 90) din sat8vok8pccic8 (104).
23. nn se observft nid o deosebire fntre ; (=5) i {=dz):
;mks ^ pe acelaijl paging 0hk8 (75), ^hmc (113), mvkifiu/^ ^\
tot acolo Bk0NNA8, NEBk0NNA8 (81), A^Hcnps^tiE ^\ tot acolo
\wAwcnp^uitif (94) etc.
24. conseryftrea slaviculul h devenit la Rom&nl actaalmente
^i noxT;R (97), noxTfAi (97), npAx^A (78), cfr. p. 112 No. 50.
25. aHe particalarit&^I consonantice :
din t;a: a8wm (81), aSwmt^ (75);
oil (108)=cnpg (92);
ES^HHA (82), Eoy^HHA (85)=actaalal iudfumd;
iHMnoH (99) ^i iHNnoH (78);
vdr&=zf&r& (cfr. mal sos p. 240 5), tns& p6te nomal prin
illitera^one en cnvintele ce-I preced: Bop8 bcceah Bkp;^ [ae
TTApc] (96);
c(t>BHNifHA0p8 (105), compromis tntre forma C(t)3(NT8 iji forma
CB2INT8, cfr. mal SOS p. 218 No. 9.
26. tntrebnin^rea corect& a articlulal al\ aac caae i\%^xti
(74), AOH JI^V^PH AH A8 XPHCTOC (81):
a pentra ale: KopN8pE a n;KMKHT8A8H (82);
AAAAkl^H (111), AAAATA [ckpilk] (73);
cfr. mal jos No. 27.
27. tripla ftrticulare tn constmc^ianea adjectivulul en sub-
stantival : nkKATEAE [mEAE] MfAE pfA*kAE (75);
tn constmc^anea sobstantivulnl intre do& adjective : MApEAt
VI0AEH8 1EAA J|k4H^rtKAT8A (75);
tn constmc^onea adjectivulul cu genitivul: npt^iHNCTHTEAE
lAE a8h [msihnn] (94).
28. dnpla post-articulare tn construc^innea snbstantivulul cu
idjectivul: mapeae nATpHApx8A (98);
pentru mnhcthtSa KAn8A eh (93), cfr. mal sus p. 429 No. 15;
480
AECTOHHH*iHH ABMHHAt(HH ENO)?H TXH (94).
29. nearticularea:
a) a substantivulul de'naintea genitivulul: nhpbi^TE tjitaasm
(109), niCAAE ACENSaSH (lll),.BfNHpE as XPHCTOC (111), 4^p3UMai|E
lETSlltHEII (113), K8N;f^TATE AOy XP)^CTOC (113), lOEHpE TpSllSASM
(78), npEioEHpE TpSnSASH (80), (|)Th aSmunieh (88), boe a8h(90,
108, 109);
b) a substaDtivuluI de'naintea posesivulul : Htnf^Hpi ta (75),
WKOCTE TA (78), TZHr8npE BOACTp;^ (89);
C) dup& tot: TOWT^^ A8AAE (98), T0AT;K CnSpSKkMIONE (111),
Jf^ TOATE 0HAE (76);
d) kaark;!; KpSME (99), ba AnpiiHAE a8me (84), ai^h ai^cat a^
(88);
e) 8a ujh HonTE (107), 08A uih howote (78);
J) A/lOApTE i^hp^ /\E BECTE BHHE (79).
30. nnmal tntr'un loc: a8ii xp^ctoc (86), pe alorl pretotiD-
deni: a8 a8mhee8 (74, 76, 82 de ori etc.), a8 xP"ctoc (81
de 2 ori, 82 etc.)...
a8h lEVArrEAMCToy (101).
31. genitivo-dativul femeesc cu -eei: ^buhh (86), msm
(91), WAHXHtAEEH (94), C(|>HHTEEH (96), ACHM/^EEH (111, CO DD
E scris d'asupra ^irulul);
cu 'iei: CKpiinTSpnEM (75), a8a/imh*ieh (88), a8hmeh (91), sm-
i-
H8pE (82, 95), A8Kp8pEAE (108), HAZKHpE (96), pAKpFAE (84),
MMH8pE (85, 91), B'AHTKpE (86), ftApspEAE (113,92 1 tot acok
AApSpHAE), pO^SpE (95), A0K8pEAE (104), EHC0p8pE;
cu -rd: komop&ae (92), koaivoapa^ae (92).
33. ard pentru actualul ar: Apx^ caoeosh (102), Ap% npv
Eih\H (102)^ Ap& (|)M (102), Ap& ei^Ht (80), Ap% n8TE (79) etc.,
cfr. mal sus p. 378 No. 42.
481
34. BEpI AME (107), BEpll M8pll (75)^ BEpH rpH^H (76), BEpH
TEMC (76), BEpH KSTpEM8pA (76)^
35. su, sUj 8^ pentru ^sant^: ahea coy ^im (104), aiea-c
^IhH (106), MApH-C JI^NAHNTE A8 (104), OyHf^t IJM-Cb (78);
36. {^erandiul cu -undu: KSpSH^s (104), dela forma arcaic&
a cura=z\9X. currere: ae ba k S p b A"-1^'^P^ ^*kii (110), de unde
tot-o-dat& a doua pers6n& a imperfectulul curei: k sp eh ujh
npHAH, cfr. mal jos No. 38.
37. de trel orl vocativul wme (75^ 76, 77), dintre carl de
do& orl In composi^iune cu suflet : coy4>aete-u'me, c8(})aete-wme
(76, 78).
38. imperfectul cu -ila dela verbele cii -ire: mEA8HAH (75),
ASSHAII (75), A80HAM& (111), lOEHAH (78, 79), CSpHAH (78)^
dar i cu -ie: a^c&aheh (76);
imperfectul cu -6 dela verbele cu -ere: temeh (75), be/\eH
(76), J|iiHNAEH (78), oY^MftEM (78), K8pEH (78);
prima pers6D& a imperfectulul f&r& -?n : [eti] k8 boh r p ;i^ h a
1 7 3 )=actualul grilam^ ctr. mal sus p. 197 No. 15.
39. infinitivul cu -e pentru -t: [ba] be^e (87, 88), [Bop8]
AE (83, 86, 113 de 2 ori), beae[-bop8] (113), [Bop8] abe
(97 de 2 orl), [ba] iue^e (92, dar 85 : ba lUE^t)^ [apr] iiSte
(79), [Apa] 0*^E (80);
la imperativ : [n8] be^e (98).
40. trecerea din conjuga^iunea -ire fn conjuga^iunea -are*.
jericaJt sslH ferecat pentru /ericit: (J>ephkat (107, 108), (j>EpM-
uvi (103 de 3 oil, 104 de 4 orl, 105, 106 de 2 orl,
107, 108), ct>ipEKAitTH (97), (t)EpEKAitM (102, 103 de 3 ort^
lOd), unde s& se observe tot-o-datSi re'nt6rccrea anaIogic& a
lul M la K, cfr. mal sos p. 133 No. 50;
rsTHT (89) dela a giUi al&turl cu rATAT8(95) delaa^dCto,
TATA (85), ftrft vre-o diferen^iare semasiologies.
41. trecerea din conjuga^iunea -fre (-epe) In conjuga^iunea
81
482
^ere (-tpE): [Bop8] jj^bTa (83 de 2 orl) lingS. organicul: [go|>8]
bTe (97), dela care perfectul compus a vis: ahmm txm ah bhc8
(75), MEA ME-8 BMC Jfi flXKATE (109).
42. din acemehe (74) o fonn& amplificatA cu -te prin ana-
Iogi& cu doile^ treile etc.: Bopr cta toi^m acemeheae, cfr. 1. 1
p. 90 nota 3.
43. pronumele pleonastic: aatopa ae ba K8pa (110), tStS-
pOpK AE BA f^tUimf^B (92), OyNOpA AE BA (f)!! (HO), Tp8n8A l|H
BOp A\hNKA (79), ANHH T'AH AM BMC8 (75)^ AAI^IM AE BA (|)H T|l8-
II8A (110), lEplOA A B0p8 Jj^BhAM (84)^ KRNA8-M CAp8 BIEpAUH i^HHT^
ea8 (110) etc., dar i f&r& pleonasm, de ex.: nzKATCAE ntf
ME AM (|);f;K8T (80), AMEAOpA ECTE J^nZp^f^l^U (104).
44. acusativ f&r& pre: boio A\MAbM bom (89), poArs ffimtt^
(108), A^^HE0E8 npMMAAECK8 J|^Tp8 EM (107), AMEAA H8-A BA VS^W
XpMCTOC (107).
45. metatesa sintactic&: 6eae-bop8 (113), keaa;i;-cs (108),
(|)M-BA (84, 93), CTA-Bop8 (91);
Niifi /\8k8 E8 HH^E AKOAO (73), i\iV\Ap'/ MBM-CE-BA ((>AltA Awp (llOl
46. construc^iunea incorporativi, mbm-ce-ba (110), kea^a-h-u
(112), CKSAA-CX-BOp (110).
47. specimen de ne'ngrijire stilistici: ca ckoaax jf c(|>xhti
J^SAMIMEKA^ mM Jfi npA^ANMMEAE A8 XP^BMNL)MA0p8 CZ CE fOXp
A8 XPHCTOC fi^ip^nrh EAK UJM A\Epr8 AA EECkpEKh UJM C'A CnOSEA(i|l<
(105), cu do& *sc61&^, trel *se roag&, saft *sa r6ge,, tri
*Iu Hristos,, i coufusiunea intre singular i plural;
A\8AT8 np*kl|8 ACTE BOAW Jfnhpai^MEH MEplOA8H (108)=?
PACTMKNMT8A A8 XP"CT0C (84)= ?
48. casuri interesaute de dissimila(iune sintactic&:
forma viitorului dissimilatS, in directs i metatetici: bea^-
B0p8 UJM B0p8 ACKKATA (113), i\iH^EX AT8NMM mM BA AnpMH,\E (Blii
BA A'ACA IIIH ,\MHTpS A CAARA\ MECnSC'A c|>H-KA (93);
483
pronumele dissimilat prin post-punere i pre-punere : sSKSpA-*
UH-SA lUII BAk BECEAHltll (108), dASMEL(H-B;f^ ASKpSA UJH Eifi RplH-
MH14H np'ki^SA (88);
KS AliipE mEAAHIE BOpS CTpHPA UJH B0p8 RAhMVE K8 A A1\ Ap h
AlApE (113);
CkpK 4>H AE (|)TePH MbHKAL)H, CA8 f^i RACEpM A/\hNKAT8, CA8
AE nEi|jii 4\\&nkai(Th (83);
cfr. mal sus p. 61 No. 35, p. 133 No. 42, p. 164 No.
49, p. 197 No. 17, p. 234 No. 40, p. 379 No. 53;
acest fel de chiasmus este cu at&t inal remarcabil, cu c&t
in vechile texturl rom= el nu este nid decum resultatul
anel preocupa|iunI stilistice, ca bun&-6r& la Cesar in: ^pro
vita liominis nisi ho minis vita reddatur^ (D. B. 6.
VI. 16), ci se produce inti-'un mod instinctiv, involuntar, i
lesne se pote observa ptn& ast&^I in gralul ^eranului ;
c&tr& exemplele de dissimila^iune sintactic& din volumul lul
popa Grigorie, Iat& tot din secolul XVI altele cite-va din
Omiliaml lid Coresi: (|)OAOctL|JE-HE ujii he c.\0R0'kL|jE (YIII 6),
ATpji; a^Wine^eeckSak UJH (|)phAi\CEL)AT8A8M AiECT8H(=c&tr& Mmse-
tatul acesta) AA^nocrb (XYII^ 9), K&Tp;f; j|^iiEAEr;i\TopTM ujh npE-
^EfiATopHAWp ( precepitoril) (XXVI, 12), n8 hoya\ah nponoBEA8nA
UH c& jfB'kiiE (=tnv&^a) A'^a\h8ak (XXIII, 14), spt HEnpESEnSi^m
UH nii^AUium ioYA^iiH a WK'^p^^ mil cz <\ckovha\ (z=a ascunde)
iXXV, 3), WnpECKU-ME lUH ME JfUApTK (XXV, 9), Ap-ITA^-HE UJM
WE aioVNE (XXVI, 3), TontijiE-CE ujh ce novTpE,\*yiE (XXIX, 4),
Mpmrbipc-CE uiu ce heboaijje (ib.), tp'aeckk k% a^aieae e aa\apk ium
AiMp8\^H (=cS amarul e) fi^S\HB (XXIX, 12)^ ca ce A\'kcTEME
AfpcnuMAU'pk xti'TAtmH unt koypai^Tm cnoypKAi^MAwpK (=spurca^ilor
cunXil) (XXX, 15), caoko5h-he ujm he a\haSh (XXXV, 4), pxc-
TnrM:CKS-CE UJH CE CKOAAii; (XXXVI, 15), ,\C HCnHTA AOyH UJH A^
XWTAiiiMA-H (=hitlenia lulf) (XXXVII, 8), c% ba (|)h (}>octk ujh
SrXTh CA UJH C2PAKK, WApE A\ApE WApE A\HKh, BApE G&TpA^HK BApE
TkNpk, c% E f^oswih ck E BWApH (XXXVIII, 11) etc;
In Psaltirea sa, CJoresi dissimil6zft mereii, dei originalul
Slavic nu-I oferia nici un fenomen sintactic analog, de ex.:
484
gECEAECK8-M;i\ ujH s\ifi E8K8pb, unde slavonesce pronumele nn-^
scliimb& nici decum posi^iunea: b&;beceaa-ca h b2&;paa&k-(4
(Ps. IX).
49. expresiuni caracteristice :
hS a^ aokS a/\&nTheh (104);
(|>AME ^A\\ifi Ail A^'AllHH (99);
AKCAitM-A\;R jfrps AH8 (75), cfr. p. 296 No. 54;
rioApTh rRHftS KoyHS KXTp;^... (103);
AM rp'AMT'A EHHE A^pS"T8 Bp'KJf U'A^ (82) ;
AEH Jf TOATE (83):
ME h8a/\ah me (76)...
50. frasa: w aa\ap npEUTb^A MeA.\ me \\S e aectohhhk% uih kim-
t;v; AEToypriE, k^'ai\ Hoy ce rok^eijie, me c% aacz ({)ck8a8h ^e bhS
(99), a fost apr6pe literalmente reprodusi de popa Grigorie
in Legenda Duininicel: bah ae a^. npEoyroAS meaa me ho-maoctoh-
HHKb UJH K&HT'A AETSpHE, KOyA/V H8 Cf nOK&AL|JE, ME Ck AACk (}>dl^
A8H AE BtKS (13).
51. gintu: (|>pAL)HAop ujh coi^hh a\Teh ujh g mh t 8a ujm Kf-
M0CK8ltlH (73), yHNT8A TA\8 UJH (t)pAlt*IH T/TiH UJH R'ApHMljlH n
lUH coi^iH (76), prill urmare cu o altft nuan^ de sens decil
niai sus la p. 381 No. 58, ^i anume cu o accep^iune mal specific!
latinil de (/ens ^colectivitatea consfl.ngenilorj^ : *les deux mots
^gcns et familia^ pris au point de vue politique, sont eutre eux
*commc le tout est k la partie ; gens est la souche qui con-
^tient ordinairement plusieures families: familiae en sont te
* branches..., :*)
sa nc mai aducem aminte, ci Romanil ail conservat tot din
latina i terinenul eel subordinat fameid=familia^ ve<)l h
Texturl Mahacene p. 61 No. 37, pe linga care sa se alitflre
urmatorele pasage din Noul Testament tiparit !n Alba-Jnli*
la 1648:
KApEAE A^ '^AE AbH UJH A/\AH Bp&TOCK A^ (() & A/vt A CA HS nOA|>T&
rpH7KE=si quis autem suorum et maxirae domesticorum curan
1) Barrault, Traits (ha sijufnuimts df la hmgue hitine^ Paris, 1853, p.
t'34.
485
non habet=zsei 8e xi^ tcov loicov xai (ji.a)aa'Ta o i x e ( to v oO
-sovoeT (Paul, ad Timoth. I. V. 8);
A^HTp'AHEA C&HT8 AMElJJ'k ME NZBZAECK8 J|^ (() R M E H UJH ^SKK
npe A\8EpH K8npHNCE=ex his enim sunt qui peuetrant domos
et captivas ducunt mulierculas=ix toutcov ya? eJo'tv oi ^vSuvovTe^
t^ Ta^ G ixia^ xai al/jjiaXcoTiJ^ovTe^; '^,'uvaixapia (Paul, ad Ti-
moth. II, III, 6);
EOTE^AT'dMb A^pEnTK AM'kA UJH (|) K M t /A CTE(|)ANEMz=:baptizaYi
aiitem et Stephanae rfomwm=-^3airctcra 0 xai tov Sre^ava i-
xsv (Paul, ad Corinth. I, I, 16)....
el bine, ambele aceste venerabile resturl juridice ale Romel,
f^ens ^i familia^ ail perit ast&^I cu des&yiri^ire din gralul po-
pomlul rom&n, re'ntroduc6ndu-se in ^ilele ndstre ca neologisme.
52. AKM8 (73, 75, 76, 79), cfr. p. 296 No. 51 etc.
53. AM8 (74, 79), cfr. p. 382 No. 69.
54. w=i*etft^ prin aferesi din iani (cfr. p. 112 No. 48):
HH xskS c8i|>AErk HHiiE ap'A n8TE (79)-- *fam darft. suflete, cine
etc.,, Hii CR-Ab pRnHA\ (81):z=*l(w/ sil'l ripiui^.
55. )i%%t\tm (89), x"''''^^"'^ (HO), x^''''^'^""^^r (87), x"!'^'^"-
uiSr>>E (78) etc., cfr. mat sus p. 112 No. 53.
56. ingdnfatj care aconservat astiic)! nurnal semnifica^iunea
iiioral& de ^vaniteux,, *orgueilIeux^, are aci literalmente sensul
fisic al francesulul yonfle=M. (/anfiato=:hdt. conflatus: aatopa
AC BA KSpK P^liJf^TpO WKH CMpA^\ K8 ll8pOH UJII BOp (|>H J^ T K H (|) A
!( M
aiO):
cu tote astea, o legituri etimologica Intre al nostra gdnfat
9i latinnl conflalus este f6rte anevoia de stabilit, nefiind in
fonetica rom&n& nici un cas de f/an'z=con- i ^fc(r=fla';
unica ipotes& plausibil& pentru a apropia pe rjdpifat de
comfla/ns ar fi o forma intermediary metatetica clan/at (cf.
ehlofl^zdag din caglu^-rcoagulum)^ de unde fflon/at cu (/ din
c de'nainteajicuidel (cfr. gras-- crassus), apol ghin/at (cfr.
gkinda =^fflandem).
486
57. a pridddi: npHA'AAHi^Tii hea me-h ckotS aai^Th ae
KSpEAE Aop8 (104), ve(j! t. 1, p. 442 No. 147.
5&. spatd: kS cnAT;R ujh k8 KSmirS (79), cfr. nial sus
No. 71.
59. au3cun(l=zohiclmxitii\ ascund: toate a 8 c k 8 h c
(86), jfTpoy A 8 c K 8 N c (89), adeci de doft ori, cela-ce (
s'ar put6 atribui unel eroil grafice, dar tntr'un loc i:
c8pHAE (83);
au" s& nu iie ore aci=a&- din lat. abscondo?
60. cdce=^j}entru ce, satt *de ce,: w K;ikHE h'aa\ n
W KbME n'aM MHA8lfT'A MHUJEHH? W KME N8 NE-AA nOKhHTii
cfr. mal sus p. 383 No. 73, p. 199 No. 40.
61. mifel pretntindeni cu sensul de ^sSrac^, misellu
UJEA8 (81, 82), A\HIUEH (98). MMUJEMH (74, 83, 89, 99,
MHUJEAHA (104).
62. KAXM8 (76), cfr. p. 199 No. 33, p. 382 No. 64
63. nEAHHE (93), cfr. p. 133 No. 51 etc.
64. bisor=-^nn fel de petrft scumpi^ : hS A\?pr7pMTA|ii
k8 KHCop8pE (95), invederat paleo-slav. khckp'a *mai^
(Miklosicli) ;
cu pagiu& maK sus : hirosu^ erft^i o *petril scunipi;
mETpH CK^'A\riE kS KHpocS UJH kS A^zprhpiTApK) (94), dsfi
este metatesa, din i?*5orw=KHCKpa, atunci catll si fie i
({HpH)3a=turc. ptruze=:iieogr, TzepoiiCi ^turquoise^^.
65. prins6re=Hemni\&, inchisdre;^: ah a\ha8ht8 Bp'o^fW
npHJ^COApE (81).
66. a m/ereca=? nhsh a\\\\ ack8atat lEVArrEAlE ujh ckphiit
HEME f(|)EpEKAL)H OyiEHHSHH AATeH (89).
67. asen=iat asinus: aai^'ih ka hKeaae aceh8aSh(1
cu conservarea ix)m4na specifica a latinulul s intre vrt
Intocmal ca in casdzucasa^ BusaliizuRosalm^ ^a5=wfl-^'
487
unde to^I ce1-ral(I Neo-latinl 11 pronui^a ca z. cela-ce probez&
c& o^eii. actualmente de tot perdut prin concur en^& cu mdgar,
na era o vorbi trnprumutatft, ci adus& din Italia.
68. numirl de instrumente musicale: viokah j^ paacSpe a^
H N N n H (78), K8 H H M n H mil K8 M E T E p H UJM K8 A A Z-
S T E (99);
alauta ve(JI t. 1, p. 267 No. 5;
ceterd=\fit. cUhara^ dar prin intermediul maghlanilul cite-
ra-=genn. zither^ cfr. Ciliac, Diet. I, p. 52 ;
dnipciu sail cinpolu-- Ai, zampo(/nd^^=\Bi. symphonia^ cfr.
francesul dialectic chinfounio ^i sampogna ^comemuse^.^)
69. cretind cu sens de *n6vest&,, *uxor,: w ()>EpitKAitH a^
ccuiif, cspbEAi^tH UJH KpEipiiNEAE (lOB). cfr. in t. 1, p. 125 uota,
sensal pejorativ dat cuvintulul oreftin.
70. a incinde==ht. incendere: j|imhhaeh (78).
71. i/(/r/ca<>=aetualul tn/rico^at: j^(t)pMKAi(Hit .^gEpit (76),
^pHKJiTHA M>^AH (76), cfr. p. 296 No. 53.
72. EEUHi|MAop (100) actualul hdivilor,
73. a sfr&i: [^^Apk| ccj^p'ahhas (84), pentru reduplicatul a
sfrardij despre care vecjl mal sus p. 383 No. 63.
74. TApT*ip8 (101)z=*Iad,, gr. TaoTapo; lat. tartarus^ tre-
cut ^ la Slavl: tap'atap'a (Miklosicli).
75. V 10 A f HH CTpbA\RH ujH .fiixpAi^TH (83), ctV. p. 383 No. 75.
7 6 . ffludef se Intrebuin^ezft cu doi in^elesurl :
a) ca ^judecatft^: sopb r;RTA ckaShSa ,\t gwAci^^ (85 ) (|)okS
4N.iMtiTE yioAEHSA8ii (87), c|)piiKa gwA^M^AKii (87), ba mSaeka xpn-
CTX AA MWA^H^^ (1*>7), USA AC MWAe^v'^ (90, 109, 110), aa yio-
AE14S KiA\A-H-BA (112) etc.;
b) ca *judec&tor, sa& ^tribunal: ,A\ApEAt gwAfHH meaa .f-
ll Rttue des languC$ rotnanes. t. 6 (1874). p. 178.
488
4^PHK(\t8a (75), J|in;f^pAT8Ab v^'A^H^ XP^^*^^^ (^7), j|^(|)pMKaT8A8
gH-
m^ (76);
cfr. mal sus p. 236 No. 64, p. 383 No. 76.
77. 5(1, sCy cu sensul *dacftj^ ; cz-a eops a8a (82 de 2 or!),
Ckpb (|)H (83), U BEpf 4^AHE (107), C% A (t>AhAAKNAS (107), C& TE
BEpH C^hfi^W (105).
78. E=*Iarft, : e ts-az aaha8ei)je (107), cfr. p. 61 No. 36,
p. 134 No. 55 etc.
79. spre cu sensul ktinulul super: ujeae cnpE ckaShSa (92).
80. npEcnpt (85), npEcnpb (106), nptciipE (107)zzactualul j76$^
a: ma kum v6r tu ke vo bavu fara ken nigdar n a fakut burluirBr
491
ke nav (n a) nigdar fakut Icmozina, i^i ni de bire en lume. Zis a
sveti Petru: ma pur avut a de fa6e karle bur lukruV n a fakut
nanka ur, jo kmoce voj tuma kavta en melj libri. Si kolae (kolo)
kavtat a pre ur mare libru^ si vaede; ka 6astata maja lu sv. Petru
en tota vraema (pir a vije fost) n a ato fakut de bire, si ke n a
nicora Icmozina fakut, far de kav (ke av) o ^bula lu ur (un) briz^
nu dat (poveretu). Zis a gospodinu sijoru: bon din casta ^bula elj
voj akordej, ke pot^ veri sus netezondo se pre 6asta ^bula; ma
vor veda^, ke ^i an6 va avao sae invidia. ^i gospod. (sij.) kalejt a
casta ;bula, si ja se rempigae (potezae). Atomu de ja sa kacat kita
ate sutlete e ja trupae ku... tica ur, cela atu, (ura ca ata) si treile
si toe zicendo : emnac tja ke voj alje nu klaema. Zis a gosp. (sijor)
lu sv. Petru: vezut aj tu, aj tu vezut, ke am jo pi-avo ra6un, ke j
sempi-ovavik iste^a, e ke ara iste^a kativeria. Si tunce gosp. (sijor)
mulejt a sbula ku ja, si mes a en fundu do pke. Pre kavtata pak
(riguardu) de svet Petru Ij a lasat ke untrat de saki anj kenje zija
lu sveti Petru, neka vire fara e ko stejo opt (oscm) zile 06 si kolo
si se remena pre lume. Infati vire fara toe anj, si en ceste opt zile,
ke staje fara, face de tote soiiile, si no face aketa si aketa pati.^)
Acest text a fost comunicat lul Miklosicli de c&trii Antonio
Ive, carele la rtndul seii il cd.p&tase dela preotal Anto Mice-
tic, Istriano-roman din Valdarsa, cunoscut de-mult prin rela-
tionile sale cu reposatul Ion Maiorescu^) ^i cu Ascoli^).
Miklosicli no asigurft, ch a roprodus tcxtul de mal sus In-
tocmal dupa original, in care insa el m&rturisesce cil n'a in-
teles multe lucrurl: *Der Abdruck halt sicli genau an das
Driginal, von dem mir gar vieles dankel ist.^^
N'am fi in stare uid nol de a traduce literalmente intrega
bacat&, in care, pe ling& dificult^ile sale intrensece, s'aii mal
furiijat unele erori de transcrip^iune. lata insi, aprope in extenso^
sensul narafiunil:
Santul Petru avusese muma f6rte rea, sgarcita, grosolana
la Torb&, pizm&tare^a, care avea tote cele epte pacate de
morte. Ea nu fScuse nid un bine nimenul^ nu I-a fost mila
1/ Miklosich, Vher die Wanderumjeu ihr Ritmimen^ Wien, 1879, p. 9.
2) L Maiorescu, lUnerar in Istria, la^t, 1874 p. 8, 10 etc.
3) Aacoli, Studj critici, t. 1 (Gorizia, 18G1), p. 62.
I
492
de nemiuY, ii'a dat nimenul nemic: singura poman&, ce fkuse
iu tot timpul vie^el sale, a fost o c^p&, pe care a dafo unul
ceritor. Murind ea, Dumne^etl a pus'o in Ifad-. Dar fifal el,
carele era in cer, sim^Ia o mare durere c& maYc&-sa se afli
in lad^ i mereti se tot ruga lul Dumne^eti: S&-I fac& gratia
de a-I da i el vre-un locuijor in cer. Cum vrel tu- il (^cea
Dumnedefi s'o scot efl din lad, cS.nd ea n'a f&cut nici o dat&
vre-un bine in lume ? Dec! s&ntul Petru s'a apncat s& caute
intr'o mare carte a sa, ^i a g&sit acolo c& mum&-sa, c&t a
tr&it, n'a fitcut alt bine i altil poman&, dec3.t numal c& a dat
cep& unul ceritor. Dumnecjefi a spus insS, c& o i6rt& ^i pentru
atata, dandu-I voe sii se suKe in cer pe acca cep& ; dar a adaus :
vel vede totu^T, ch ea nici acuma nu se va lasa de pizmi.
Apol Dumnecjett a intins acea c6p& din cer pini'n lad, ^ in-
dati mul^ime de suflete afi fhceput a se ci^ilra pe ea, ca
si se urce i ele in cer; insft muma s&ntulul Petru le gonia pe tdte,
(Jicfind cSl ele nu sint chiamate. Vecjfind aeesta, Dumne^efl a
(Jis santulut Petru : latil daril ca ou am avut droptate, cM ea
tot a remas cu reutatea ei. Atunci Dumneclefl a slobozit tn
jos acea cepc% i ea a mers pina 'n fundul ladulul. Ori-cum
insa, pentru hatirul lui Petru, Dumncdefi a lertat pe mal-
ca sfantulu! sil les& din lad in fie-care an cute pe opt #
i si petr(5c{l atunci pe id pe colt? in lume. Tocmal in cursiil
acestor opt (Jile omenil sufer de reutatea el . . .
Acest text, eel mal lung din cite ne sint pina acum cn-
noscute in dialectul istriano-roman, nu pote a nu ne interesa
sub tote puncturile de vedere. Pe de o parte, el este de o
mare insemnatate in privin^a curat linguistica; pe de alta
ceta-ce ne preocupa mal in specia in casul de fa(A el se
afla intr'o intima legatura cu Caiatoria Malcel Domnulul
la lad iji chlar cu cele-ralte apocrifuri a^a dicend infer naif
ale Bogomililor.
2. In introducerea generaia la ^Texturl Mahacene^, noi
am aratat identitatea intre r h o t a c i s m u 1 istriano ronian
i acela al lu! popa Grigorie. Textul de mat sus ne da un sir de
493
cavinte cu n=r, pe carl le g Intocraal aa in manuscri-
sul preutulul dela Mahaclu ; de exemplu: bire=^-KHpt (17),
hur=RSph, K8p8 (127, 129, 158, 159), ^/r=nap;R (156),
cire=^Hpt (158, 156, 160, 234), etc. Insi cela-ce'I cu mult
mal remarcabil, este c& aci, ca i^i'n gi*alul dela M&haclu, n nu
namal se conseiTft excep^ionalmente, dar inc& forma cu n se
lntrebuin(^z& une-orl aliturl cu forma cu r, bunJl-6r&: un
[pekljar], gospodinu, pa^ion^ lemosina^ reniena^ dup& cum iji
la popa Grigorie nol g: m2;hTe(10), AtHEmnAopS (11), wa-
MEHHAWp (2), oyHHA (135), a8a/\hnat (132) i altele. Dintr'o parte
ca ^i din cea-Falti, ne intimpind. dar& un fel de lupt& intre cele
do& tending antagoniste, o lupt& in care n nu perde nici o
dat& speran^a de a-i^I recft^tiga posi^iunea usurpat& asupr&-I
de c&trft r.
Sub raportul morfologic, este interesant de a ved6 in tex-
tul de mal sus doS, tipurl aoristice : a facaveit liugi a faaU
iji a davett ling& a dat^ tipul eel lung fiiud format cu acela^
element -v- prin care se distinge la Slavl verbul frecuentativ,
de ex. (^^^^\!h ling& a^'^^) ^^^ ^'^s^ & fi acesta la Istriano-romanI
un Imprumut Slavic, c&cl la AlbanesI coincidin^ft mal apro-
piat& acest -v- caracterisS. chlar aoristul unel clase verbale:
kerko-v-ay pago-v-a etc.
Important linguistic^ a acestui text s^ar ar&ta i mal la lu-
minft, dac& nl-ar fi cu pu^iu^ de a-1 analisa iutr'un mod in-
terlinear. bun& parte dintr'insul nu se p6te explica prin
cela-ce scim nol despre dialectul istnano-romS.n dup& cercetS.-
rile lol Ascoli, Miklosich ^i Ion Maiorescu. Od c& acest text
represinti un sub-dialect nestudiat inc&, sail c& el ne d& di-
alectul tntr'o fas& a sa mal arcaicS,, mal invechitil, una din
do&. Reservand altera, mal apropia^I de fa^a loculul, limpe-
^irea acestet dilemme, nol din parte-ne trecem la un alt punct
de vedere.
$ 3. ^Muma s&ntulul PetrU;>, ca bucata literarft, se corn-
pone din acelea-^I do& elemente din carl s'a combinat balada
494
poporan& serb& despre ^Lumindsa Mari&^, reprodas& mal sua
la pag. 308-9, i anume din:
1 ^. C&l&toria Malcei ^Domnulul la lad ;
2. Cantecul rominesc i sudo-slavic despre *Locul inraiu, r
pe care nol I'am atins in tr6c&t la pag. 310.
Prin urniare, dac& C&l&toria Malcel Domnulul este A, dac&^
Locul in raKu este B, Muraa s^ntulul Petru ^\ Lumindsa Ma
ria, I&sandu-se la o parte ingredientele lor secondare, se for
niul6z& ambde de o potrivi prin A+B.
^i totu^I intre ele exists, la prima vedere, o diferin^& ex
trem&, c&cl fie- care a luat din cele dofi, elemente constitutive
cite un alt ce-va. DacS, vora ^ice ci A cuprinde in sine e 51
d, pe cand B se compune din e i /, va resulta c& Muma sia
tulul Petru este c+e, lar Luminosa Mari& rf-f/, ca i caiwl
n'ar av^ a face una cu alta.
In Lumindsa Mari& ail intrat:
1 Din Cftlfttoria Malcel Domnulul, idela pogor&ril S&ntel
FecWre in lad;
2 . Din Locul in ralu, tipul unel femel at&t de pfec&tose ,
incdt nu vrea s'o sc6^ din infern nid chlar filul sefi, dei are
la disposi^iune clieile paradisuluK.
In Muma santului Petru ati intrat:
1 ^. Din Caiatoria Malcel Domnulul, idela lertiril par^iale *
p6c&toilor ;
2. Din Locul in ralu, rela(iunile de familii ale aposto^
lulul.
4. *Locul in ralu^, cu care coincide *Muma santulirf
Petru ^, nu este tocmal colinda cea scurta, despre care nol
am vorbit la pag. 310, ci baladJl poporanft bulgarS, . destal
de lungil, publicati in trel exemplare diferite de c&tri fratU
Miladinovtzi i unde, dupS, ce apostolul refasa* malcel sale
intrarea paradisuluu nmstrand'o pe larg ca i 11 acea colin-
da pentru tote cS-te p^cMuise, apol i se face mili de dins,
i latit ci 'n curs de trel an! el se r6g& lul Dumne(][ei1, pn-
mind in fine drept respuns:
495
4a CH nofiAum ao Bpatl nope,
Ag Tcyqam trhke Bftp^ua,
M liK nyn^Qin y neKOA-OT,
4ft ct aTn TBOfl uatlKa,
Tboa MaflBa rpcuiHa ^yina*
Tano BMaT APyi^n rp^iuui^)
TpcfflBH ce^yBAeceT Ayinn,
4a ct ;i%pxaT ot HeB asbhu no-iu,
HefiA3BHfl noao a psiBaBU,
4ft Dues^T ea 6iaH cbct....
Mu oTB^e cbItb IleTep,
Mu oTBAe no spaD Bope.
My cb aTn sa ^ecna iioaa,
Hy cb aTfl me oohcmo, .
To ycysa TffiBBa BAp^ua^

Ha ro nyn^u y neso^-OT.
B&pi(a-Ta Be AOCTDriiaaa;
CflrfcTn Ilerep ch BBame,
Co Buauie pyco nep^e,
TIa na^AftAe T^nsa BiVip^ua.
Taac cfl AftA^ CBi.Tu IleTep:
O Tfl MaflKa, rpeuiiia aJu^o!
Te B3oaox OT rocnoAa.
El' qyexe ceAyBAecei Ajuiul
4&P''BeTe cb 3a iroaa-Te,
ia uoJH-Te^ sa pxiBaBii!...
A m,o (itiBe 3aBUA-&0Ba,
ToB* mo BBAe 61^4u CBtxa:
AS OT Tysa cbducbb sepsn,
Cbbucku KepBu, Ticcbu KepEu!
& cyx Aofiaa cBtTu IleTpa,
H c>M iiyjaaa catTu IleTpa,
Bie ue cxe ro AOfliAe,
Ilfl na cxe ro ayaaae !...
Toraff rocnoA nas en A^'iy.
Du-te la marginea mSriT,
Resucesce o ijY6r& sub^ire,
Slobozesce-o In lad:
Ca s'o apuce malc&-ta,
MaXc&-ta suflet p^catos.
Mai sint acolo i al^l p^cito^l,
P6c&tol ^^pte-cjed de suflelo:
S& se ^ini i din^fl de p6lele oY,
De p61ele el i de manecele,
Ca sk csa la luraea cea allxl...
S'a dus santul Petru,
S'a dus la marginea milril:
Acolo s'a aca^t de pola lul
dr^pta,
S'a ac&^t un mSnunchlu de in;
Kesuci el dintr'insul o ^v6r&
sub^ire
i slobozi in lad;
Dar ^v6ra nu era de ajuns,
i santul Petru a mal la at,
A mal luat ^i din p6rul seti balan
De a innfidit v6ra cea sub^iro.
Apol a strigat santul Petru :
0, tu malca, suflet pficlltos!
Am milostivit ett pentru tine po
Dumne^eti !
Dar asculta^l i vol, 70 de suflete:
fine^i-ve de polele ol,
Dc poltjle, de manecele!...
Ea ins&, fiind pizmatare^^,
Le striga^ dac& a \^}\xt lumea
cea albil :
Fugi^l de aci, purcele!
Purcele, c&tele!
VA sint care am dat lapte
santulul Petru,
Etl sint care am leg&nat pe
santul Petru ;
Nu vol 1-a^l dat lapte,
Nu vol Ta^l legJlnat! . .
Acesta Dumnec)eil a au^it'o.
49G
CTpe^e fiii;pua mh ct CBUHa,
Ha fl,uo neKoa mh npouaAua....
S'aii desf&cut firele ^y6ret:
S'a pr&y&lit in fondol ladnluL
5. Prin idela lertiril par^iale a pgc&to^ilor, nara^iun
istriano-romaD& se tnl&n^uesce nu numal cu C&l&toria Mai(
DomnuluL dar tnc& cu redac^iunea cea Iung& a Apocalipsn!
lul Paul .^i cu mal multe alte apocrifuri medievale, de exei
plu cu legenda lul Brendan, unde Crist d& c4te-va (Jile (
lertare lul luda.
Asupra acestel trSsure caracteristice, Ozanam observi:
*Rien de plus toucliant que ce pardon partiel, le seul que Dw
^puisse accorder aux r^prouves. On y reconnatt les habitudes d
^douceur que la religion introduisait dans la soci^t6 modeme.,')
6. Nu este f&r& interes in redac^unea istriano-romani J
Mumel s&ntuluK Petru comicul epizod al cepel, pe care bq-I
vedem in redac^iunile cele slavice.
*A da cul-va cep&^y este la Rom o expresiune prorcr-
bial& pentru a (Jice: ^a nu da mkl nemic^. N'ar fi de min-
re, ca ac^sUl metafor& sil se g&s6sc& i pe alurl. Departe deh
nol, in dialectul sardinez dela Logudoro, se tntrebuin^ezi de
asemenea proverbialmente : mi faghes un azu ^iml fad o cepi,
sail : mi'mportat un azu ^iml aduce o cepJl,, pentru a ^ice'
*mi fai niente^, *m'importa un frullo^.^)
Aci insi cepa j6ci un rol niitologic: ea procurft ierttfei
pficatelor i servil a scote sufletele din lad. Acesta ne adoce
a-minte, ci'n India i la SerW : *on attribuait i Tail ^
vertu particulifere contre les mauvais esprits,.')
SJi nu ultam, ci i falmosa ^rbS omericS. ftfiiXu, care scSp**
pe Ulisse^ era tot un fel de c^pi.)
4) Miladinovtzi, BurapcKU naioAUH JitcHH, Zagreb, 1861, p. 47 51, dr.
il"i
p. 56.
6) Ozanam, Poetes franciscains, p. 374.- Cfr. Wesselosfky in Xvpna-T*
Miai^'
Hap. npocBtiueuiff, 1877 februariu, p. 188 nota.
6) Spano, Voc(ibulariu sardu-itnlianu^ Kalaris, 1851, p. 104.
7) Pictet, Lea origines indo-turop^ennes, ed. 2 (1878), t. 1 p. 374
8) Dierbach, Flora mythoJogka, Frankfurt a. M., 1833, p. 192.
APENDICE
LA
,f KTOM mm
M
I. BALADA .
I. Varianturl interne.
3. Dr. Gaster a grupat f6rte bine t(Jte varianturile interne
cunoscute ale baladel poporane ce ne preocapft, adecS. t6te
varianturile r o m & n e s cl.
El le nnmer& patru, din carl unul s'a slavisat in Moravia
lmpreun& en Rom&nil de acolo, cela-ce nu-I r9,pesce totu^I in-
Bu^irea de a ii un variant intern, de vreme ce n'a trecut la
nn alt popor, ci numal s'a tradus mat t&r(^ia de cStr& acel
ce-1 avuseserft mal de'nainte el-lnil romftnesce.
Gaster n'a cunoscut un al doilea variant moravorom&n,
prin care numeral total se rtidicii la cincl.
Pentru mal mult& claritate, vom incepe prin a examina:
a) Vamaxtubile daco-romAnb.
4. Variantul cu titlul proprifl de *Cucul iji turturica^^ s'a
cules in Moldova de c&tr& d. Alexandri.
Dup& a doua edi^iune, el sun& in urm&torul mod:
Cnenl.
Dolce turturicft,
Dalb& p&8&ric& !
Hat 8& ne lubim,
S& ne dr&gostim
5. La nouil^ la s6re,
In fnm^l la rec6re,
La stele, la lun&
C&ntftnd impreuD&! Dc te-olu pr6-Iubi,
Tnrturlea.
Pentru dumn^-ta
10. Etl n'a^ 4^^1^^i
Dar ^ic ^i ^ic ba
Pentru maXc5,-ta.
Cil-1 b5.nuit6re
i f&nnec&t6re:
15. E&'ml va b&nui
^ m'a f&nneca
De te-oln deamlerda.
Cncnl.
Orag& turturicft,
20. Pasere d&lbica.,
Nn-ml fil du^mlU)ic&!
Vara c& ne'nd^mBft
$i fnin4a ne chlam&
S& DO dr&gostim
25. $i B& ne lubim.
Tnrtnriea.
Ba, cucule, ba,
Nu te-olu asculta.
D&'tnl tu bmi& paca,
Cft, (JeO, m'otu preface
30. Azi[nI6r&'a vatril
Cu lacr&ml ndatft
^1 de foe uscatfi,
De tofl Iep&dat&.
Cucni.
Orl-cum te'I pi-oface,
35. Tot nu |I-olu da pace,
C& ^ eil m'olu face
Un mic vfttrftrel,
Fnimos, suptirel,
i'u foe vola intra
40. De te-oIu aiiruta,
$i teK)Ia coperi,
De foe te-olu fori;
Inc&t chlar de silft.
DacS no de mtl&,
45. Tu met indrftgi
i oe Tom lubi.
Tsrtorlca.
Ett n'tf ^ce ba
^Btni diimn6-ta,
Dar camplit ml>C \i
50. De complita'^ mam
Ck-i b&niut6re
^i i^rmecftt6re.
Dec&t m'a iniistis
C& te-olu desmlerda
05. $i ml-a b&nai
C& f-ola pr6-ittbi,
M'oln face mal bine
Ca s& acap de tine,
Tresti6r&'n baltfi,
60. Sub^ire ^ naltA.
Cucnl.
Ori-cum te-t preface
Tot nu ^-olu da pa
Cil ^i ct m'oln face
Un mic clobSna;
Din fluer dolua;,
65. $'oIu cftta prin baJU
tresti& naltfi,
9i cit tK>Iu vede
Pe loc te-olu t&ia,
i'n tioe-olu cfinU
70. ^i te-olu silnita.
TnrloriM.
Ba, cucule, ba!
Nu te-olu asculta,
Porumbacule'
Frumu^clule
75. restri^nilel
DrSga^orule I
Scia c& inl-ar fi bine
S& fia tot cu tine:
Dar malc^-tal rea,
S'^. $i dec&t cu ea
M'olu face m^ bine.
Cu g^dnl la t<^na^
Din finer dolna^,
^i tot mY-o!a e&ta
105. Unde ml-olu afla
Ml&di^ de soc
La cap&t de pod;
^i mi-te-olu tftia,
Finer mX-oIu forma,
110. Fluera de soc
Cu rostul de foe,
On g&url de zele,
S& c&nte cu jele
Liimidrel mde:
115. l^i vel fi a mea,
Nu a altula!
Urite, urite!
Du-te la ol, du-t^,
Cil dec&t cu tine
120. M'oXu face maX bine
Fl6re galben&
In cea ^rinli!
Fa-te CO tel face.
Tot nu ^I-o!u da pace
125. CU i etl m'olu face
Dar un coslifel,
Mindm^ vo!nicel.
Tare bUrnicel ;
C6sa ml-o!u lua
130. Ii tot m!-o!u c&ta
Unde ml-oiu afla
Flore galbenSl
In cea ^arin&;
i eii te-o!u g&si
135. i mi-te-oyu cosi,
La s6r' te-olu usca,
In pillml te-oTu freca,
In vint te-oJu sufla:
l^i nu-! fi a mea,
140. NicI a altu!a!)
8) Marian, Poesff poporale rorndne^ Cern&mt, 1873, t. 1, p. 96-101.
509
6. In fine, in satul Stelu de ling& Criul*negru, la p61ele a-
asene ale Transilvaniel, d. Miron Pompiliii a cules un al
eilea variant al baladel In cestiune; un variant care, ca i eel
icovin^n, se distinge prin originalitatea ^esetarel sale.
El p6riA titlul: ^Tudori^a i mo^n^gul,.
ll dkm aci lar&^I fntreg:
Pe ^rmuil de Dun&ri^&
Merge dalba Tadori^,
Olnrele zuruind,
Cisme ro^tropotind,
5. Ca rochi^ viatur&nd,
Pe norocu-^t blMem&nd.
Bl&stema ^i blastema,
^i nime n'o au<^a,
NnmaX un mo^n^g b&trin
). Ce edea in s&ld pS,ndind.
Feti96r&, pulul meii!
Ce blasteml norocul tetl?
Vino, draga, la mo^ii,
C& etl siat ce blastemX tu!
5. EtL am cas&,
EtL am mas^
i prin curte
Vite multe,
Eii am coijuil de bucate
). ^i am car& ferecate. ..
Dec&t mo^, fie g&zdac,
Mai bine feeler s&rac!
C& moful imb&trinit
Ca p&catui do urit:
>. Es^afari tot tu^ind,
tntr&'n cas& m&r&ind;
lar fedorul eel sSxac
E pl&cut ca ^'un colac:
E8'aar& fluer&nd,
). tntr&'n cas& tot c&nt&nd,
Ca dragoste'n vecl tr&ind
$i pe mine^ntinerind !
i omal care^ b&trin
Merge^n c&mp ^i stringe fin,
35. Vinc-a cas^l tot gemSnd,
F&r'a ^ice un cuvint;
^i de ciD& vrind a-1 da,
El 4ice c& n^a cina
PidS. nu s^a mal culca;
40. Dar tin&rul, s&racul,
Dup& ce-a g&tat finul,
Vine- a cas^ tot horind,
La mindnita lul g&ndind;
^i do cin& vrind a-1 da,
45. El 4ice c& n^a cina
Pin^ nu m^a s&ruta !
Decdt un mo^n^g bogat
S&'ml fie mie b&rbat,
Mai bine etL face*m'olu
50. Bat&r ling^un moinolu
Floric6ua c&mpilor,
i pe mine pasce-m'or
Bou^il bouarilor.
lar etl, fat&, face-m'a
55. tn finale un cosa^,
pi de var&
Pina'n 86r&
T6te florile-a cosi,
Pre tine te-af mirosi,
60. ^i la sinu-ml te-af lua
i cu drag te-a^ s&ruta,
De mine tot n^al sc&pa!
510
Dec&t, moj^ulo; cu tine,
Mai bine va fi de mine
G5. Sd, m fac o mindr& mr^nii,
Mindr& mr6n& mure6n&.
^NicX aa n'a! av6 pace,
C& etl un pescar m'a^ face,
Mreja^n Mure a^ intinde,
70. T6te mrenele le-a prinde,
i pre tinete-a^ g&si:
De mine nu po^! fugi!
Decilt tie nevestu!c&
Mai bine o p&seruM,
75. C'a sbura din crengi'n cr6ng&
G&tu-I p&dorea de larg&,
^'a; sbura din fag in fag,
^a tr&i'n firun^i; cu drag!
De te-X face p&serea,
80. Tot cat& 8& fix a mea,
G& m'af face-nn vin&tor
Ce Xea paserea din sbor;
^i prin codri m^a lua
Pin&, drag&, te-a afia,
85. Arcul Xute-a incorda,
Aripa ^-a^ s&geta,
i in bra^ mX-aX c&d:
Tot cats. s& fix a mea!^)
7. Pentiii a scurta, vom numl A^ sub-variantul din Ale-
xandri dela 1852, A* sub-variantul din a doua edi^iune, P
variantul din Pompilifi, M yariantui din Marian.
In variantul P, versurile 21-46, adec& aprope a treXa parte
din totalitate, represint& un alt cantec poporan de tot inde-
pendinte, o satirS* intercalate aci tntr'un mod st&ngacin, care
ea-ins&X poseda urmS-torul variant bucovinen:
Frun^a verde pS,nuica,
Draga mameX frumu^icS.!
Spusu-^X-am ^ie de micS.
De bXtrin sit nu te-apucX,
DupS. tin3,r si te ducX?
CS, bStrinul cand sc sc6l&,
Pe obraz d'abXa se spalS,,
i prin cas3. mocoesce,
1 pricini i^X tot gasesce ;
i de merge la lucrat;
Vine s^ra supS^rat ;
^i de-X puX luX de mSucat,
1 4ice ca n'a m^nca
La cap pin' nu le-1 lega.
w
lar eel tin&r cand se sc61i
Intr'o clipfi. mi se spalS,
Te cuprinde 'n calde bra^ii,
Te sS-rutii cu dulc6^i,
l^i numaX d'abXa te lasfi,
^i se duce 'n camp la c6sa,
i lucrezS. pina 'n serS,
i se 'ntorce-a casa laii;
i de-X puX ce-va pe masa,
Nu se uXti, nu te las^,
i (Jice c& n'a manca
Pini nu te-a s&i-uta....^
4) Pompiliii, Balade popularc ronidne, la^t, 1870, p.^ 16-19.
6) Marian, op. cit. t 2. p. 90-91.
511
Tot a^ In cde-l'alte do& variantarl par a se fi furi^at
ingrediente secandare de pe din afar&, carl aii concurs
a le diferen^ia anal de altal, a le desbina at&t de mult pe
c&te-trele. Unele din acestea ati putut s& '^I p^r^i la nol cu
timpnl existin^a lor individuals,; dar i ele se mal g&sesc inc&
In literatura poporan& str&in&. A^a tn variantul A motivul :
1^1 le-olu s&ruta
Db lurA care pied
Ptni duminicA,..,
care tn sub-variantul A^ se mal repet& inc& de do& ori, sub
forma 9! maX bine caracerisat& de:
Fi-ml tu iboYnic&
Pin& daminic&...,
ne {ntimpinft adesea tn c&ntecele poporane italiane, de exemplu:
Amime^ bela^ per sta seHmana^
Che ai do de st'altra parto e vago via.
E me ne parto im pezzo a la lontana,
Amime^ bela^ per sta setimana,..^
aafi:
Voglimi bene questa settimana^
Che di quest'altra me ne vo' andare...*)
F&rft a nrm&ri mal departe aceste interpola^iunl
poporane ) constatate sati posibile. dar pu^in importante in
casnl de fa^, bunii-orii motivul s 6 c r e I tn variantul A, despre
ewe vei}! mal jos -ful 11, s& ne m&rginim asupra fondulul.
8. Cde trel varianturl de mal sus ne oferS. aceleai^I pe-
ripe^ie de lupt& tntre fat& ^i un seducStor. Ac^sta este
Blmbarele comun, omogen, carele tns&, rodind de trel orl, a
prodos trd fructe de c&te alt& nuan^ :
Q Ap. Sehneiuurdt, BUornett und Terzine^ Halle, 1874 p. 2L
512
In variantal A, seducfitorol e ttn&r ^ fromos;
In variantal P, el este b&trin;
In variantul M, e urit.
In Tariautal A, femela fl lubesce, de^i fuge de sedac^nne;
In variantul P, un I'a Inbit, nu-1 tubesce ^ nn-I va IqIh;
In variantul M, Fa lubit, dar na-1 mal Inbesce.
Care 6re din aceste trel nuan^ s& fie cea mal veche?
Varianturile P ^i M se int&lnesc in punctol : ^nn-1 Inbesce^.
Acest& intilnire intre variantul din Cri^ana i eel din Bu-
covina, la do& extremit&^I ale p&mtntulul rom&nesc, probezi
negre^it c& punctul in cestiune e vechlu la nol ; dar et
nu dovedesce c& el este mal vechlu dec&t variantul A.
Numal trel tenneni de compara^iune, e pr^pn^n pentni
ca s& ne pripim a trage din ele o consedn^.
Din fericire mal avem inc& do& variantorl interne, aniune;
b) Vabiaxtcrilb mo&ayo-bomAne.
9. Vom l&sa mal tnt&iti s& vorb^sc& d. Gaster:
*Wenzig (W^estslawischer Marchenschatz, Leipzig, 1857,
^p. 220) comunic^ o balad& poporanil din Bohemia, care m
*se pare a sta in relatiune intinii cu versiunile lul Pompiliil
*i Marian, i care cred ca este de origine romSndsc&, cutote
^c& editorul uu specific^ c& ar fi cules'o din gura Romanilor
^slavisatt, dela carl ins& ne d& o gr&mad& insemnatft de basme,
^pe carl le C4iracterisez& ca originare rom&nesci, aUtmind
*pretutindeni vorba : \v a 1 a c h i s c h. Cu tdte acestea, ^
^c& se pare a fi de acela^I origine, cum lesne se p6te cob-
*vinge tie-care alaturand traducerea n<istr& ce="" urm^z="" cdc=""
*rom&nesci="" ^hal="" iubito="" draga="" l^i="" p&dure="" sbura=""
curind="" nc-om="" cununa="" du="" votu="" cftd="" mca="" vet="" vo!
a="" mell="" iubi="" eti="" pu="" (inti="" mmb="" alb="" rn="" olu=""
="" g^ou="" te-olu="" nemeri="" 513="" yel="" rhiar="" mel="" pesce=""
o!a="" schimba="" fiindal="" ape="" m^olu="" b&ga="" csud="" eh=""
toln="" inbi="" ett="" yoiu="" mr^j="" ban="" yoln="" intinde=""
g&cl="" vel="" yubi="" !="" atoncl="" xepure="" o!u="" statl=""
cring="" pace="" c&cl="" eil="" te="" voxu="" nicy="" ogari="" te-
oin="" goni="" i="" nu-1="" c&d="" tot="" ve="" x="" lubi="" =""
spas="" iu="" -ful="" 3="" mal="" exist="" nn="" doilea="" riant=""
rom&no-morav="" i="" comimicat="" profesorul="" u="" viena="" aa=""
dap="" cum="" tl="" an^ise="" 6re-c&nd="" c&ntat="" la="" praga="" d-
na="" stodnicka="" lat="" l="" tn="" n="" traducere="" prevenind=""
tns="" c="" neajunsul="" tipografic="" ne-a="" impedecat=""
reproduce="" ortografia="" bohem="" iji="" ei="" nicl="" efi="" nid=""
d="" jarnik="" tn^elegem="" exclamativul="" ^boja="" tncep=""
primele="" strofe="" i^i="" cea="" din="" urm="" :="" 0="" moai=""
bjrt="" bys="" chtsla="" 8ko6it="" moja="" ty="" mn="" musi=""
nebadu="" tych="" m^la="" nebudu="" 10="" ne="" pudu="" ndelam=""
maloa="" rybicou="" uteka="" chladnou="" vodicou="" ^a="" zlatou=""
udicu="" is="" tu="" cbytnu="" tuto="" rybicu="" trebu="" fiy=""
chxar="" ax="" mea="" trebut="" 8="" mine="" mergl="" mare="" totu^x=""
fi="" nu="" merge="" vo!u="" pesci^or="" vo!n="" riule^ul="" rece=""
eti="" a-cas="" undi="" aur="" cu="" acel="" pesci="" or="" 8s=""
514="" malym="" zajuokem="" ute6u="" ti="" liustym="" lesu6keid=""
20="" mam="" doma="" mal6ho="" psucka="" ten="" me="" chyti=""
zaju6ka="" sa="" udelam="" hvezdou="" nebi="" budu="" svitit=""
ludem="" zemi="" 25="" si="" vyhledam="" toho="" hv&sdarze="" on=""
mne="" onu="" hvezdu="" ukaze="" boja="" 30="" treba="" bych="" msla=""
sko6it="" do="" mora="" tvoja="" byt="" ,="" prece="" ja="" za="" t=""
musim="" jit="" .="" totul="" eul="" yolu="" face="" lepora=""
voyu="" fugi="" d68a="" p&dnie="" totux="" lar="" am="" a-ca8=""
mic="" dufk="" acela="" m="" prinde="" fepon="" totu^y="" mi=""
yolufaceosteapecer="" voxa="" lamina="" dmenilor="" p&midt="" toto=""
="" ea="" iwl="" volu="" g&si="" eel="" zodia="" ^i="" el="" iml=""
va="" ar&ta="" acea="" stea="" totu^l="" etc="" trebuy="" fitl=""
chlar="" dac="" s&ri="" maie="" totufl="" ta="" trebul="" fil=""
totuijl="" eii="" dup="" tine="" trebuxs&meig="" dialectal="" slavic=""
al="" acestal="" text="" trauscris="" c&tr="" dr="" jamik="" ca=""
malt="" grab="" intr="" un="" moment="" conversa^iune="" care="" 1=""
conservam="" aci="" tntocmat="" cam="" ni="" s="" dat="" era=""
pentn="" nol="" f6rte="" problematic="" crecjarim="" dar="" de=""
caviin="" consnlu="" asuprs-i="" pe="" profesoinil="" miklosich=""
marele="" slavist="" nl-a="" respuns="" ci="" nemic="" analog="" na=""
se="" gftsesce="" colecfiunea="" cantecelor="" poporane="" boheme=""
lul="" erben="" njcl="" in="" celor="" morave="" a="" lu="" sail=""
9=""><*
dialectal na pote fi bohem, ci apar^ine mal mult Monyiei
orientale, adeci regiunil unde locaesc a^a numi^I Valahl 4i*
Moravia.
De-mult dcja frafil Jirecek aft constatat originea romin^
a acestor * Valahl din Moravia,.') Ultimele cercetftrl akW
Miklosich aft pus faptul mal pe sus de orl-ce indo^L!)
7) Ve4t t. 1, p. 288 nota .
8) Ueber die Wanderungefi der Runmuetiy p. 6-7, 22-25.
515
Tot ce no se scie tnc& d'o cam data, estenumal epoca apro-
xi]iiatiY& a a^e(}&ril Rom&nilor in mun^I res&riteni al Moraviel;
on ponct fdrte important, pe care p6te il va lumina intra
c&t-Ta stodiul de fa^.
11. Cele doS varianturl rom&no-morave , pe carl le vom
formola prin V^ 1 V*, diferft uuul de altul intr'un mod
destnl de sim^t. Ele se int&luesc totu^I prin acea impreglu-
rare, g& tn ambele seducStorui nu se metamorfos^z& el-in-
su^l, ci se mnl(umesce de a intrebuin^ numal mijl6ce exter-
na pentru a dejaca metamorfosele fetel: el nu se face undi(&,
ci ^are nndi^^, nu se face c=, ci ^are c&^el^ etc. Elementul
miraculos este astfel redus, ba chtar sc&^ut pe jum&tate ; ins&
compara^onea tuturor celor-I'alte varianturl interne de mal
sas, ca ^i a c^lor exteme de mal la vale, lesne ne conviuge^
A ac^st& sc&dere a miraculosulul, ac^st& naturalisare
a dramel, este o modificare posteri(3r& a temel primitive, o
ytria^iune specificft moravo-roman&.
In ambele varianturl rom&no-morave fata ^nu lubesce^ i
m se vede a fi lubit vre-o data pe scducfitorul el. De aci
results, eft ^lubirea^^ in variantul A, carele In acest punct
remine singur-singurel contra varianturilor M, P, V* i
V*. este nuan^ mal nou&, necunoscutft prototipulul rom&n
eoman.
E f6rte probabil, c& ura fetel contra acelula ce o urm&resce
a desp&rnt in A numal gra^ift tntroduceril acolo a motivulul
itrftin al ^sdcrel^, asupra cftril antipatia s'a concentrat tradi-
tioDalmente, s6cra fiind uritft tn literatura poporanft din tote
(ereie.
*Lc snocere observft Angelo de Gubernatis hanno
^ndropinione popolare quel posto medesimo che le matrigne:
^soDO tristi. Qnindi nel Pesarese, chiamano bacio di Giuda
*qiiello che la suocera dk alia nuora ; neir Umbria dicono :
^Huocera e nuora^ teinpesta e gragnuola-^ nella F i e r a del
^Buonarroti, on tale volendo far sacramento per qualcosa di
516
^spiacevole, grida: orhcy suocera mial nella novella S
^Franco Sacchetti, il piacevole motto di tma nuora d
*proverbio: Btion per te^ passera^ che nan avesti suocer
s6cr&, Iat& spalma i a p&s&rolcel n6stre din Cu
turtunca. Ura reversaudu-se asupra acestal motiy introd
pe atuil, seducetornl s'a desc&rcat pe neateptate de i
^i a putut s& capete cu incetul o nnan^ simpatic&, pe
mal repet&m incft o dat& el n'o avea de loc in v
prototip rom&n al baladel.
In totalitatea varianturilor interne, metamorfosele corre
ale celor do& elemente stnt:
Elementul pasiv: EtiKmkntuij aenv:
Azimft (A 30); V&trar (A 37);
Trestift (A 59, M 97); C&ntAre^ din finer (A 6^
M 102);
Ic6nft (A 84); Pop& (A 89);
Pesce (M 48, P 65, V^ 13, Pescar (M 52, P 68, V
V2 11); 17, V 14);
Arbure (M 71); Cirftu (M 75);
Flore (M 122, P 51): Cosa (M 127, P 55);
Pasere (P 74, V^ 5); Vinfttor (P 81, V 9);
lepure (V^ 21, V^ 17); Ogar (V^ 25, V 20);
Stea (V 23); Zodia? (V 26).
A^a dar&; varianturile daco-rom= i cele moravo-roiBiB
8e tnt&lnesc numal in metamorfosa pesce pesei^
i^i p a s e r e v 1 n ft t o r. De aci s'ar pnt^ afintt*
pr6pe cu certitudine, c& aceste do& metamorfose figaral^
In prototipul rom&n comun. S& mal adaog&m c&'n yariatttili
ambele elemente stnt p ft s e r I chiar tnainte de tntepf^
metamorfoselor , adecft printr'o primft metamorfosft^ hutt (*
panct de plecare pentru cele-ralte.
9) Ghibematis, StoHa cotnparata degli usi nuziali^ Milano, 1878, p. 1^
517
Ac^ta este tot ce ne pdte procura compara^unea variaii-
tnrilor interne : un prototip represint&nd lapta intre uu per-
secutor ^ yictimft, en nesce metamorfose bi-Iaterale, purine
la nnmfir ^ f6rte simple.
De altmintrea, ori-cnm s& fi fost acel prototip, derivatele
Inl represint& pentm nol cea mal veche balad& rom&n& po-
ponn& existinte, c&cl ea este, cu o perfects sigiiran^&, anteri<ir&
desp&r(iril="" moravo-rom&nilor="" c&tr="" daco-romani="" cela-ce=""
cat="" fi="" int&mplat="" f6rte="" de-mult="" vreme="" ce=""
ast&(j[i="" eel="" nt&ift="" deja="" deplin="" slavisa="" ba="" tnc=""
slavisa(i="" sde="" c&nd="" 12="" s="" trecem="" acum="" variantnrl=""
extern="" ^="" int&ifl="" t6te="" vabiantubilb="" nso-latinb=""
dintre="" carl="" msl="" numer6se="" stnt="" vabiantubile=""
pbovenjale="" isbntite="" resp&ndi="" ptn="" ="" 13="" scie=""
immensul="" succes="" pe="" care="" c&tigat="" opera="" narelnl=""
poet="" proven^l="" contimpurau="" frederic="" mistral="" mirho=""
ymemo="" prauvengduj="" ajans="" ca(i-va="" ani="" ^esea="" edi=""
tinne="" unol="" din="" epiz6dele="" cele="" mal="" admirate="" ale=""
acestel="" poeme="" este="" onn&toml="" c&ntec="" frum6sel="" :=""
^agi^li="" ma="" tant="" amado="" |="" mea="" pre-lubith="" hete=""
tmo="" au="" fenestroun="" ,="" scote="" capul="" fer68tr="" eiooato=""
nn="" pan="" aquesto="" anbado="" j="" ascult="" pu^in="" accst=""
concert="" tambonrin="" vidolomi="" dc="" tambure="" vi6ro="" pleo=""
aperamount="" lauo="" es="" toambado="" lis="" estello="" paliran=""
stelele="" p&li="" qibikd="" teiran="" cand="" vor="" ved6="" plin=""
stele="" sus="" vintul="" trecut="" 518="" d6u="" murmur="" di=""
broundo="" toun="" aubado="" ieu="" fau="" cas="" i6a="" m^envau=""
bloundo="" faire="" anguielo="" roucas="" p^is="" toundo="" pescarai=""
oh="" pescaire="" vertoulet="" quand="" jitaras="" tauc^u=""
voulaire="" envoularai="" campas="" auc^u="" taire="" cassaire=""
cassarai="" perdigau="" bouscarido="" y^nes="" cala="" ti="" leu=""
terbo="" fiourido="" ="" escoundrai="" li="" pradas="" margarido=""
aigo="" arrousarai="" taigueto="" undo="" nivoulas="" l^u=""
m^enanarai="" ansindo="" a="" tamerico="" perabas="" t="" envas=""
aun="" is="" indo="" l="" auro="" mar="" pourtarai="" marinado=""
fugirai="" autre="" las="" tescandihado="" nu="" mult="" ca=""
fremstul="" crengelor="" concertul="" teti="" iml="" pas="" bine=""
marea="" cea="" b&lan="" ss="" fac="" ^ipar="" stincs="" pesce=""
undel="" mfi="" pescui="" 0="" dar="" pescar="" c4nd="" arunca=""
mrejelc="" vo!u="" sbur&t6re="" sbura="" c&mpi="" faci="" pasere=""
al="" v&zduhulu="" vin&tor="" m8="" voiu="" vina="" p&s&rulcelor=""
c&mpulul="" ve="" tinde="" cursele="" tale="" ea="" i^rb="" nflorit=""
voku="" ascunde="" luncl="" magau="" fadt="" flore="" c&mp="" etl=""
ap="" oyu="" stropi="" daxa="" fad="" und="" umpede="" ett="" nor=""
^i="" astfel="" m6="" duce="" lute="" in="" america="" colo="" 0=""
daci="" dud="" departe="" n="" india="" m^oyu="" eft="" purta="" dac=""
facl="" vint="" mare="" eii="" fugi="" cea-ralt="" parte="" ms=""
volu="" face="" scintei="" dan="" soal6a="" found="" glas="" magftli=""
!="" soaleiado="" lon="" rerd="" limbert="" iarai="" e="" b^orai=""
ta="" r^ndee="" atabreno="" rescoond="" lou="" bertae="" i^u=""
rendrai="" inno="" pleno="" que="" nine="" fai="" lame="" masc=""
lono="" sereno="" l^n="" n^blo="" tacatarai="" mai="" n6blo=""
enmantello="" tn="" p6r="" acd="" nonn="" tendras="" uu=""
vierginello="" itespandirai="" dins="" i="" espinasi="" o="" magali=""
se="" tu="" fas="" roso="" bello="" loa="" parpaioun="" i6u="" me=""
farai="" te="" beisarai="" ="" vai="" calignaire="" conrre=""
courre="" jamai="" m="" agantaras="" ite="" de="" la="" rosco="" d=""
un="" grand="" roure="" si=""><> restirai dins lou bouscas.
O Magali! se tu te fas
L'aobre di moure,
In lou clot d'^urre me farai:
T'embiasserai !
Se me tos prene &. la braaseto,
Bin qa'nn vi^i chaine arra-
paras...
tea me &rai bianco moungeto
Din marete sdre ce topesce
gblat&!
0, Magali! dacft tu te fad
Ua4& dt) a6re.
Etl saIamaDdr& m6 volu face:
Te Tolu Ul
Dac& ta te fac! salamandrft
I Ce se ascunde 'n desi^,
' Et) me volu face luti& plinil.
I Care ndptea lumin^& fermec&-
! torilor !
' 0, Magali! dac& tu te faci
LutiS, selling,
Fruradsii bruma m'ulu face eQ;
Tc volu acoperi!
' Dar dacjl bruma mt^ 'nvS,le8ce,
' Tu totu^I nu m6 vel av6:
I Efl, ca trandafir fedoresc,
I M6 volu desf^ura intre spini !
0, Magali! dacfl, tu te fact
Trandafir frumos,
Fluture efl mS volu face:
Te volu s&ruta!
Uu-te, gonaclule! fuga! fnga!
i Mid datit, nici o dat& nu mel
: ajungc !
I Efl cu sc6r^ unul mare stejar
{ Ms volu imbrfica in codru!
j
- 0, Magali ! dac& tn te fad
Arborele mBgurcIor.
I U(ier& me volu face efl :
Te volu imbrilti^ !
Del vre a& m6 stringl la pept,
Vel apura numal un bfttrin
stejar!
Etl mC volu face alb& cAlug&ritil
1
520
D6u mounasti^ d6u grand Sant
Bias!
Magali! se tu te fas
MouDJo blanqueto,
I6u, capelan, counfessarai,
E t'ausirai!
Se d6u couv^nt passes li porto,
T6uti li mounjo trouvaras
Qu'A moun entour saran p^r orto,
Car* en sus4ri me veiras!
Magali ! se tu te fas
La pauro morto,
Adounc la terro me farai:
Aqui t^aurai!
Aro coumence enfin de cr^ire
Que noun me paries en ris^nt:
Vaqui moun aneloun de v^ire
P^r souven^ngo, o b^u jouv^nt!
Magali! me las de b6n!..
Mai, tre te veire,
Ve lis estello, o Magali,
Coume an pall!..
In loca^ul marelul S&n*Bla&iil.
0, Magali ! dac& tu te fad
CSIug&ri^ alb&.
Eti, ca duhovnic, te voYu spovedi:
Te volu au^i!
Dac& tu treed p6rta m&n^tiri!.
Ve! g&si t6te, c&lug&ri^le
Umbl&nd in glurul meil,
C&cl mS ye! ved^ in g!ulg!u!
0, Magali ! dac& tu te facl
S&rman& m6rt&,
AtuncY et mS volu face p&mint:
Acolo te voKu av^!
Acum eti incep dar a crede
C& tu nu glumesci;
lat& inelul metL de sticlS.
Fentru amintire, frumosule fl&cuil!
0, Magali! tu'ml fad bine!..
Dar din datS, ce te-ail v^^ut,
Privesce stelele, o Magali!
Cum ele ati pS,lit ...")
Nu scim, pfnfi, la ce punct anume d. Mistral a adaus dela sine,
In fond i 'n formft, la c&ntecul poporan proven^al. El-insu^i
mftrturisesce , c& poesia de mal sus a fost compusS, de cStri
dinsul dupa o aria luata din popor : ^Tair populaire sur lequel
a 6t6 c m p s ^ e la Chanson de Magali.,^*) Ori-cum ar
fi, ea a avut meritul, mal cu sc^mi, de a atrage atentiunea
generals, asupra originalului celul poporan, siugurul important
din punctul de vedere istoric ; i astfel, peste pu^iu, s'afl cules
mul^ime de varianturt ale acestei balade in t(5ta Francia, carl
mult tirap incS. ar fi remas necunoscute, si nu le fi sgindirit
in ascunseturele lor acest fericit indemn.
10) Mistral, Mireille, pofhne jyrovengal, Paris, 1878, p. 116126
11) Ibid. p. 129.
521
14. Mai tnt&Iu, lata variantul aucjit de d. Dr. Guibaud
tn regiunea Narbonnesii a Proven^el:
>.
Catarino, m^aimio,
Rebelho-te siupl^t;
Segardo & ta finestro
Loa mai et lou bouquet.
Regardo a.ta finestro
Las guirlandos de flous,
Per celebr& ta festo,
Que planto Tamourous.
Per celebr& ta festo,
10. Mas prumi^ros amours,
Te jougarei d'aubados,
D^aubados de tambours.
M'enchaute pla d^aubados,
ITes pas 50 que me cal :
Qo que sustout me presso,
Es de me marid^.
Qo que sustout me presso
Es de me marid^,
Car, s'aco duro gaire,
I6u m'anirei neg^
0.
).
S'aco te duro gaire,
Que te borgues neg^,
I6u me fare! nadaire
t n^anirei pescd..
Se tu te fas nadaire
Per me veni pesc^,
I6u me farei andialo,
Te glissarei en ma.
Se tu te fas andialo
Per me glissa k la ma^
Me farei la fioureto
Que brilho dins lou prat.
Se tu te fas fioureto
Que brilho dins lou prat,
- Caterino !ubit&!
De^tept&-te, m6 rog;
Privesce din fer^strS,
La matu i la buchet!
Privesce din fer^strS
Cununele de flor!,
Pentru a '^1 serba ^ub,
G&tite de amant!
Pentru a '^t serba (Jiua,
tnt^tul meii amor,
1\\ votu face concerte,
Concerte din tambure.
Nu'ml pas& de concerte:
Nu*! asta grija mea ;
GeXa-ce mS zoresce
Estc s^ mS m&rit ;
Cela-ce mS zoresce,
Este s& m6 m^t,
C^ci d*a mal sta tot astfel,
M'olu duce s& m6 'nnec !
D'ar fi s& stal tot astfel,
D'ar fi ca sS, te 'nnecl,
Etl not&tor m'olu face
Ca s& te pescuesc.
De te fad not&tor
Ca s3. mS pcscuesci.
Me votu face ^ipar
Sa-^t alunec pintre m&nl,
De te fac! ^ipar
S&-mt alunecl pintre- mani,
M6 voTu face floricea
Stralucind pe c&mp.
De te fact floricea
Sti'Uucind pe cd.mp.
522
35. Me farci margarideto
Per estre k toun coustat.
Se te fas margarideto
Per estre k moun coustat,
I6u me farei rous^lo
40. Que mirgalho lou prat.
Se tu te fas rouselo
Per mergalh^ lou prat,
leu me farei segaire,
Te prendrai am'el blat.
45. Se tu te fas segaire
Per me prene am'el blat,
leu me farei la bicho
Que sauto sul serrat.
Se tu te fas la bicho
50. Que sauto su'l serrat.
I6u me farei cassaire,
T'aui*ei am^un fialat.
Se tu te fas cassaire
Per me prene au fialat,
55. leu me farei la roso
Del jardin de papa.
Se tu te fas la roso
Del jardin de papa,
leu me farei i'aigueto
^0. Per te pli\ arrousa.
Se tu te fas Taigueto
Per me phi arrousa,
I6u me farei Tabelho
Per te poude baisi.
65. Se tu te fas Tabelho
Per me poud^ bais^,
I6u me farei la luno
Que brilho al eel ta grand.
Se tu te fas la luno
70. Que brilho al eel ta grand.
M^olu face i^i eii o fl6re
Ling& tine crescend.
De te facl ^I tu fldre
Ling& mine crescSnd,
M'olu face mac selbatec
Ascuns pintre gr&tl.
De tc faci mac selbatec
Ascuns pintre gr&tl,
M3 voln face cosa^:
Gu gr&ul te-oYu loa.
De te facI oosa^
Cu grftul 8& mS lei,
M'oKu face c&pridrft
Pe munte s&rind.
De te fac! c&pri6r&
Pe munte s&rind,
M'olu face vin&tor:
Te-oYu prinde in la(.
-De te fad vin&tor
S& me prin^ in la(,
M'olu face trandafir
In gr&dina tatei.
De te fact trandafir
\ In gr&dina tatel,
MS volu fac3 rou&
Ca s& te stropesc
De te faci rou&
Ca s& mS stropesci.
M'oiu face albin&
^i te-olu s&ruta.
De te fad albinX
Ca s& m6 s&ruti,
MS vo!u face lun&
Lumin&nd pe cer.
De te fad lun&
Luminfmd po cer,
523
I^u me farei nuage,
r'anirei al dabant.
Se tu te fas nuage
Per m'an^ al dabant.
leu me farei Test^lo
Que brilho al eel ta grand.
Se tu te fas Test^lo
Que brilho al c^l ta grand,
leu me farei Taubeto,
T'aurei en me lebant.
Se tu te fas I'aubeto,
Per m'abe'n te lebant,
leu me farei moungeto
Dins un coubant.
Se tu te fas moungeto
Dins un coubant,
leu me farei lou prestre,
T'aurei en counfessan.
Se tu te fas lou prestre
Per m'abe'n counfessan,
leu farei de la morto,
Las surs me plouraran.
Se tu fas de la morto.
Las surs te plouraran;
Me farei terro sauto,
De ieu te coubriran.
Se te fas terro santo,
De que me coubriran,
Tant bol dounc que tu m'ages,
Coum^un autre galant.
Tant bol dounc que tu m'ages
Coum'un autre galant,
Beni dounc que t'embrasse,
Sarro-me lendrement !
Ms YoTu face nor
De'naintea ta.
De te fad nor
De'naintea mea.
M5 volu face stea
Lumin&nd pe cer.
De te faci stea
Lumin&nd pe cer,
M'olu face auror&i^
Te-olu prinde in zorl.
De te fad auror&
S& m6 primal !n zorl,
Ms volu face maldl
Intr'un sfint loca^.
De te fad malc&
Intr'un sfint loca;,
M'olu face preut
S& te spovedesc.
De te fad preut
S& m5 spovedcsd,
j M'olu preface m6i-tii :
Malcele m'or boci.
De to prefad m6rti\,
Malcele bocind,
M'olu face tftrinft.
i te-olu coperi.
De te fad ^&rin&
j Ca s^ mS acoper!,
Mai bine lea-mS tu
Decat un alt volnic !
Mai bine lea-m6 tu
Decftt un alt volnic:
Vino de m6 silnita,
Imbrft^i^ndu-mfi dulce !'-*)
) MoQtel et Lambert, Chants popuJaires (fu Lnugnedoc^ tu Rerue dt
latiffn^
uetf, U 4 (1877), p. 264-7.
524
Din t6te varianturile proven^Ie; am ales mal cu preferin^
pe eel de mal sus din mal multe puncturl de vedere. Pe de
parte, el se apr6pi& mal mult de falm6sa imita^une a d-lu!
Mistral; pe de alta, el este eel mal lung iji ^tot-o-dati eel
mal neartifieial, adee& eel mal poporan ptn& i prin imper-
fec^unile sale, dintre carl ne vom m&rgini de a indica aci
numal vr'o doft.
La versul 31 c&nt&reful ult&, eare anume din ce! dol ac-
ted al baladet este eel perseeutat ^i care este persecutornl,
sehimbandu-le de o datS. rolurile^ astfel c& tocmal pe persecu-
tor 11 vedem pe nea^teptate metamorfos&ndu-se Intr'o floricici
pentru e& s& se ascun^i de eel perseeutat.
La versurile 63-4, vice-versa, persecutatul este acela care
se apuc& a nu l&sa tn pace pe persecutornl sett, voind cu
ori-ce pre( si'l sftrute.
Versurile 67-8 i 75-6 earacteris6zft cu acelaI cuvint *luna,
i *st6ua, :
Que brilho al c^l ta grand...,
eela-ee nu mat este o repeti^iune poeticft , at&t de lubitJ de
popor, ci constitua pur i simplu o scftpare din vedere, popo-
ranS, ^i ea, dar cu mult mal rarft.
Acest variant fl vom formula prin PR\
15. Cel mat apropiat de PR' este variantul PR', po-
blicat de d. Arbaud sub nemeritul titlu de *Les transfuor-
matieus^.
El cuprinde 80. versurt i se adres^zft la o ^Margaretil,.
care inlocuesce pe ^Caterina, din PR* :
Margarido, ma mie,
Mes premieres amours,
Te fau toucar d'aubados,
D'aubados de tambours . . .
Ar fi de prisos a-1 reproduce aci fntreg, de vreme ce el
se intainesce cu PR* tn t6te metamorfoseie, ba plni i'n or-
525
lor, tnceptod dela amenin^area fetel de a se tnneca i
sfir^d en finala hot&rtre de a se tmp&ca :
Tant yau dounc que tu m'agues
Gonm'un autre galant!
desbinare abia pe jumState consist& numal in acela c&
Tin&torol din PR* al^rg& dupft *Iepure, in locul *cftpri6rel,
din PR\ ^i c& *albina, s&nit& *fl6rea,, lar nu ideii mal
dudat& *roua de pe flore,.
D. Arband observ&:
^Cette chanson este fort connue dans toute la Provence,
^aussi en existe-t-il de nombreuses variantes, mais elles portent
^exclasivement sor la forme, le fonds et les details restent
^les m^mes.^
El-tnsu^ cit^z& trel sub-varianturl proven^le, afar& de un
al patrulea care, de^i este fran(usesce , dar se c&ntS. tot tn
ProTcn^a.
Intr'onul din aceste sub-varianturi persecutorul repeti me-
reti fetel:
Fagues que que fagues,
Belo, i6u t'aurai. . . '),
adec& literalmente ca tn varianturile rom=:
Fft ce-1 face...;
coinciding fdrte interesant& chlar sub raportul curat lin-
guistic.
16. Vom formula prin PR^ urmitorul variant, culcs uu-
mal !n fragment la Carcassonne:
S^ tu ib m6t6s daillair^^
Qa6 m^aj^s en daillan,
Jten m6 mettr^i escarpo
An aqu^l riou tan gran.
De te fad secerfttor
Ca 6& mk aibt cosind,
M6 vo!u face crap
In eel mare ritl!
13) Arbaody Ckant8 jyopulairea de la Provence, Aiz, 1864, t. 2, p. 128-
134.
526
5. S6 tu t6 metes escarpo
An a*qu6l riou tan gran,
J^ou m6 mettrei pescaire
t'aourei en pescan.
S6 tu te met^s pescaire
10. E qu6 m'ajes en pescan,
J6ou me mettrei mounj6to
An aqu6l couben tan gran.
Se tu te m6t^s mounj6to
An aquel couben tan gran,
15. Jeou m6 mettrei 6rmito
T'aourei en coufessan.
S6 tu 16 m^tes 6rmito
Que m'aj6s en coufessan,
J6ou me mettrei est^lo
20. An aqu6l c6l tan gran.
S6 tu t6 m6t6s estt^lo
An aqu6l c6l tan gran,
J6ou m6 mettrei brum6to,
T6 passarei daban.
25. Se tu t6 met6s brum6to,
Que me passes daban,
Jeou me faroi la morto,
Atal m'enterraran.
S6 tu fas de la morto,
30. Qu'atal t'enterraran,
Jeou m6 mettrei ten6to,
E de i6ou te coubriran.
De te fadl tu crap
In eel mare rift
M^6 YOlu face pcscar
De te-o!u pescui!
De te facl pescar
S&.m3 pescu'=-s:l,
MS volu face maldk
In eel mare schit!
De te fad maXc^
In eel mare schit,
M^olu face s&hastru:
Te-olu av6 spovedind!
De te fact s&hastm
S& mS albl spovedind,
Eti m'oTu face stea
Pe eel mare cer!
De te fact tu stea
Pe eel mare cer,
Me volu face nor
De'naintea ta!
De te fact tu nor
De'naintea mea,
M6 voiu face m6rt&
i sa. m6 'ngrdpe!
De te facl mort&
Ca sa te'ngrope,
M'olu face ^rina:
De mine te-or coperi!^*j
1 7 . Cel mal scurt din variauturile proven^le este eel cults
de d. Dr. Cavani la Montferrier in departamentul Hirault i
care se adres6z& la o * Janata,:
Adiu, Janetoun m'amiga,
Mas pus cheras amours.
lute, dragii Janet&,
Scumpul meii amor,
14) Gaidoz et Rolland, M^lusine, revue de mythologie, Paris, 1877, p.
34M
HTT^' .-i-ifgrw:r ..-
527
Beni entendre une cansouneta Vino s^ ascul^I cg,ntecul
Que n'es facha per bous. Pentru d-ta!
5. Se i6u Fentende dire
Ou Tentende cantd.,
Dedins la ribieireta,
I6u, m'anarai gitA.
Se dins la ribieireta
). Bous, bous anas gita,
I6u me mettrai pescaire^
En pesquen bous aurai.
Se bous mett^s pescaire,
Qu^en pesquen bous m^ages,
>. I6u me mettrai erbeta
Dins lou pradet tant grand.
Se bous mett^s erbeta
Dins lou pradet tant grand,
I^u me mettrai dalhaire,
^* En dalhen bous aurai.
Se bous mett^s dalhaire,
Qu*en dalhen boi}s m'ages
I^u me mettrai sureta
Dins lou convent tant grand.
5. Se bous mett^s sureta
Dins lou couvent tent grand,
I6u me mettrai frereta,
En counfessen bous aurai.
Se bous mett^s frereta,
9. Qu'en counfessen m'ages,
I6u me mettrai esteleta
Dins lou ciel qu^es tant grand.
Se bous mett^s esteletta
Dins lou ciel qu'es tant grand,
). I6u me mettrai nibetta.
En niben bous aurai!
De mi'l vel (Jice
Sail mi'l ve! c&nta,
MaK bine 'n riule^
Ea s^ m^arunc!
DacS. 'n riule^
Va ft sS te aruncL
M6 voiu face pescar:
Te-oTu ave pcscuind!
De te facl pescar
SS. m^ peseuescY.
M8 voXu face ^rbS.
Pe c&mpul eel mare!
De te fact 6rb&
Pe c&mpul eel mare,
Secer&tor m'olu face:
Te-oKu av6 secerftnd!
De'I fi secer&tor
S& mg sXhl secer&nd,
EQ m'oYu face 86r&
In schitul eel mare !
De te fac! b6t&
In schitul eel mare,
Etl m'otu face popft:
Te-otu av6 spovedind!
De te fac! pop.
S3, mg spovedescl,
Eti m'oYu face stelu(&
Pe cerul eel mare!
De te fad stelu^
Pe cerul eel mare,
Noura m'olu face:
In negur& te-otu av6!*)
15) Bevue deg languea rmnanes^ 2e s^rie t. 4, p. 2634.
528
Acest variant 11 vom formula prin PR* este f6rte im-
portant.
Cel mat scurt dintre t6te, dei complet, el se pare a fi
conservat f&r& adaosurl, ba p6te chlar cu suprimerli) tr&surele
esen^iale ale prototipulul proven^al, pe care Tatt a m p 11 f i c a t
cele-l'alte varianturl.
El ne da numal patru ^irurl de metamorfose :
pesce pescar;
6rb& cosa;
c&lug&ri^ preut;
stea nor.
Finalul eel sentimental din PR^ ^i PR' lipsesce aci, ca ^n
PR'. Fata nu sftr^esce prin a se tndupleca. Ea p6te si ca^
de nevoe, dar nu (Jice c& lubesce.
18. Public&nd varianturile PR^ 1 PR*, dd. Montd ^
Lambert observe :
*Ces chants repr^sentent le c h e f-d'o e u v r e du gemt
^la Chanson des Metamorphoses, illustr^e par la Magdi de
Mistral, i)
19. Dupi cum Romanil din Moravia, slavis&ndu-se, jl-ri
tradus ^cSntecul metamorfoselor, din'romanesce in slavonesce,
tot aa par^iala f r a n ( u s i r e a Proven^el a f&cut ca i-
cest& baladd. s^ se cante acolo i fran^usesce, f&r& a tnc^
totuI de a fi curat proven^aia.
Varianturile franceso-proven^ale sint numerose.
La Lodeve, tot in departamentul H^rault, adec& aliturifl
PR, d. Rouis a cules urmatorul variant, pe care'l formalin
prin F*:
J'ai fait une maitresse,
Trois jours, n'yapas longtems.
J'irai la voir dimanche,
Sans plus tarder.
5. J'irai re voir la belle.
Par amiti6.
16) Ibid. t. 1, p. 325.
529
S ta me yiens voir di-
manche,
Sans plus tarder,
Je me mettrai rosette
10. Snr on rosier,
Et tn n'auras de moi
Ancon agr6meiit.
Si ta te mets rosette
Sur un rosier,
15 Je me mettrai fleuriste,
Fieuriste jardinier:
Je caeillerai la rose,
Par amiti^.
--Si ta te mets fleuriste,
20. Fieuriste jardinier,
Je me mettrai bichette,
Courant dans les champs,
Et tu n'auras de moi
Ancun agr^ment.
25. Si ta te mets bichette,
Courant par les champs,
Je me mettrai chasseur,
Pour te chasser:
Je chasserai la biche
30. Par amiti6.
Si tu te mets chasseur
Pour me chasser,
Je me mettrai ^toile
Du firmament,
35. Et tu n'auras de moi
Aucun agr6ment.
Si tu te mets 6toile
Du firmament,
Je me mettrai nuage,
40. Nuage blanc:
Je couvrirai T^toile
Du firmament.
Si tu te mets nuage,
Nuage Uanc,
45. Je ferai la malade
Dans un lit blanc,
Et tu n^auras de moi
Aucun agr^ment.
Si tu, te fais malade
50. Dans un lit blanc,
Je me mettrai docteur
Pour te doctor:
Je docterai la belle
Par amiti6.
55 Si tu te mets docteur
Pour me doctor,
Je ferai bien la morte
Pour un moment,
Et tu n'auras de moi
60. Aucun agr^ment.
Si tu fais bien la morte
Pour un moment,
Je me mettrai saint Pierre
Du paradis,
65. Et j'ouvrirai la porte
A ma bonne amie.*')
17) nrid. t 4, p. 261-3.
81
o3Q
tn acest variant^ diutre cele cinci ^imri de met&morfose,
una : bolnav medic, este noa&; precum i ingmosol
final de a se preface persecutorul in s & n-P e t r a pentrn
a primi pe m 6 r t a tn Paradis.
Prin touul seil p&c&litor, acest variant se deosebesce mult
de cele curat proven^e, tn carl dialogul nu se pog6r& nid o
dat& ptu& la glum&.
De altmintrea, tn F^ ca ^fn PR^, f^ta nu se tmpiet cb
persecutorul sefl.
20. Vom formula prin F' un alt variant fraiice80-proveD|aI,
cules de d. Y. Smith in Yelay i pe care nol tl vom reproduce
aci lar&^I tntreg, fiind-c& el prin formft ^i prin onde ir
m&runte se dep&rt^zft de F^ ^i de t6te variantorile pro-
ven^ale.
Iatft-1 :
0, petite brunette que j'aime tant,
Je te donnerai le livre de mon argent,
Si tu Youlais me rendre mon coeiur content.
Je ne veux point du livre de ton argent,
5. Je veux me mettre en dame dans un couvent:
Jamais tu en auras le coeur content.
Si tu te mets en dame dans un convent^ I
Je me mettrai en pretrc, gaillard chantant:
Confesserai les dames de ton couvent.
10. Si tu te mets en pretre, gaillard chantant,
Je me mettrai en lievre, courant les champs:
t jamais tu en auras le coeur content,
Si tu te mets en li^vre, courant les champs,
Je me mettrai en forme d'un chien courant :
15. J'attraperai le li^vre, courant les champs.
Si tu te mets en forme d'un chien courant,
Je me mettrai en grive, volant en Tair:
t jamais tu en auras nies amities.
531
Si tu te mets en grive, volant en Pair,
20. Je me metti*ai en forme d^un bon chasseur:
'Je tirerai la grive, volant en Pair.
Si tu te mets en forme d'un bon chasseur,
Je me mettrai en caille, volant au bl6:
Et jamais tu en auras mes amities.
25. Si tu te mets en caille, volant au bl6,
Je me mettrai en forme d'un moissonier:
J'attraperai la caille, volant au hU.
Si tu te mets en forme d'un moissonnier,
Je me mettrai en truite dans la rivier:
30. Et jamais tu en auras mes amities.
Si tu te mets en truite dans la rivier,
Je me mettrai en forme d'un esparvier;
J'attraperai la truite dans la rivier.
Si tu te mets en forme d'un esparvier,
35. Je me mettrai en rose sur un rosier:
Bt jamais tu en auras mes amities.
Si tu te mets en rose sur un rosier,
Je me mettrai en forme d'un jardinier:
Je cueillerai la rose sur le rosier.
40. Si tu te mets en forme d'un jardinier,
Je me mettrai en pomme sur le pommier:
Et jamais tu en auras mes amiti6s.
Si tu te mets en pomme sur le pommier,
Je me mettrai en forme d'un grand panier:
45. Je cueillerai la pomme dans le panier.
Si tu te mets en forme d'un grand panier,
Je me mettrai 6toile au firmament,
Et jamais tu en auras ton coeur content.
Si tu te mets 6toile au firmament,
50. Je me mettrai nuage, nuage blanc:
Je couvrirai I'etoile du firmament.
532
Si tu te mets nuage, nuage blanc,
Tu m'as suivi partout jusqu'au firmament:
Prends-moi en mai-iage, brave galant!^^)
D. Smith observ& In privin^a colec^iunil sale intregl: ^mam-
^tes fois nous nous bornons k rev^tir d'an fran^ais anssi lit-
*teral que possible des chants proven^aux de la rive droite
*ou de la rive gauche du Rhone ^.^^) In casul de fa^i Ins4, tra-
duc^iunea frances& cste departe de a fi ^literal&^. OrigiDalol
proyen^al, ori-care ar fi fost, ne apare In F* sl&bit ca d4-
vii-ire, mulat, sftrbetjit prin uesce adaosurl red brodite. Unde
era suc^ s'a tumat ap&^ fnc&t sucul a desp&rut, dar nu mil
este nici mftcar apft. Dintr'o singur& ^pasere de Ttnat, sW
bifurcat ^pitlrniche, i *stur(J,. Pe ling& *rose sar un rosier^
s'a mal aci^at *pomme sur un pommier^. ^Vlnfttorul, fiiirf
deja fntrebuin^at pentru ^p&ttmiche^^ nevola a silit de a pime
pentru *stur(J, nepotrivitul correlativ de ^secerfttor^. Totiji
^gridinarul, fiind opus ^trandafirulul^,' s'a n&scocit en ft-
sila *conit&, pentru a se opune ^m&rulul^.
2 1 . dat& tntorsii fran^sesce chiar tn Provenfa, ba tnci
in mal multe felurl, balada metamorfoselor, trectod mal in-
taitt in regiunile invecinate, bun&-6ri in Bourbonnais ^Tb
Berry, 20) a reu^it cu timpul a se respindi in toti Francit
diferen^iandu-se treptat intr'o gramad& de varianturl, dintw
carl abia o mic& parte s'afi putut da la luminS., tote gra^
ssomotulut produs prin norocosa Magali a lul Mistral.
Astfel departe la nord, d. Garcin a gisit'o tocmal in Pi-
cardia intr'un frumos variant, din care ne pare reii de a cu-
noscc numal urmJltorul fragment:
Je me rendrai rose
Sur un rosier:
Tu n'auras ni de moi
Ni d'amitie !
5. Ah ! si tu te rends rose
Sur un rosier,
Je me rendrai jardinier
Pour t'y cueilier:
18) Bomania. t. 7 (1878), p. 62-3.
19) Ibid. p. 53.
20) II). p. 63 nota 2.
{
533
Je t'y caeillerai, la belle,
10. Par amiti6!
Si tu te rends jardinier
Pour m'y cneiller,
Je me rendrai carpe
Dans on Tivier:
15. Tu n'auras ni de moi
Ni d'amiti6!
-Ah ! si tu te rends carpe
Dans un vivier,
Je me rendrai pecheur
20. Pom* t'y pecher:
Je t'y pecherai, la belle,
Par amiti6!
Si tu te rends pecheur
Pour m'y pecher,
25. Je me rendrai biche
C!ourant les champs:
Tu n'auras ni de moi
Ni d'agr^ment! . . . *V
Acest variant, pe care'l vom formula prin F^, cu tote c&
gtH^aficesce s'a dep&rtat atftt de mult de Proven^a, este insS,
firi alMurare ma! pu^in Incircat decat F^, mal aprope de
fnimse^ea cea nesilitft a varianturilor curat proven^ale.
22. Cu migra^iunile Francesilor In America, c&ntecul no-
stra a isbutit a trece i el dincolo de Oceanul Pacific.
Colonil francesi, originarl din Proven^a i de pe aturl, 11
c4nt& ast&(}I tn selbateca ^i frigur6sa Canada.
D. Gagnon a publicat doS. varianturl canadianc, dintre car!
onul fie F* nu este decit sub-variant la F*, presintand
totu^I la sfir^it o alti intorseturi forte interesanti, i anume :
Si tu te mets prccheure pour me precher,
Je me mettrai soleille au firmament:
De moi tu n'auras pas de contentement.
Si tu te mets soleille au firmament,
Jo me mettrai nuage pour te cachcr:
Je cacherai la belle, ma bien-aimce.
21) OarciD, Ua Francais du Nord H du Midi. Paris, 1868, citat de
Cliavee iu
Rerut de Unffw'stique, t. 1 (1868), p. 487.
534
-Si tu te mets nuage pour me cacber,
Je me mettrai Saint Pierre au paradis:
Je n'ouvrirai la porte qu'4 mes bons amis!**)
Aci dar& f^ta^ lar nu persecutor ul ca in F^, se preface in San-
Petru^ ce!a-ce este mat logic ^i se pare a fi mal primitiv. In
adev6r, ne mal sciind incotro s& scape de g6n&, victima i;I afli
un ad&post sigur, un Ioca bine ingr&dit contra ispitel, nnmal
d(5r& devenind portar al Paradisulul, de.unde:
Je n'ouvrirai la porte qn'k mes bons amis!
23. CeM'alt variant Canadian fie F*^ trebul reprodas
intreg :
Par denier chez ma tante
II lui ya-t-un 6tang,
Je me mettrai anguille,
Anguille dans P^tang.
5. Si tu te mets anguille
Anguille dans T^tang,
Je me mettrai pccheur:
Je t'aurai en pechant.
Si tu te mets pecheur
10. Pour m'avoir en pechant
Je me mettrai allouette^
AUouette dans les champs.
Si tu te mets allouette,
AUouette dans les champs^
15. Je me mettrai chasseur:
Je t'aurai en chassant
Si tu te mets chasseu^
Pour m'avoir en chassao-'^i
Je me mettrai nonnette,
20. Nonnett' dans un couve^"*'
Si tu te mets nonuet"*^
Nonnett' dans un couv(
Je me mettrai precheur
Je t'aurai en prechant.
25. Si tu te mets precheur
Pour m'avoir en prechant,
Je me donn'rai a toi
Puisque tu m'aimes tant!
D. Gagnon observ&:
*Le dernier vers : Je me donn^rai a toi puisque tu niatf^r^
^tantl devrait 6tre s6par6 des vers qui pr^cfedent par plc^^'
*eurs couplets. C*est simplement parce que ces couplets on^
22) Gagnon, Chansotis populairea du Canada, Quebec, 1865, p. 140.
535
^et^ oubli^s que cette chanson, i poeti(|ue d'ailleui*s, se ter-
^mine si sottement. II ne fut jamais venu k I'esprit dc nos
^ ^braves habitants, qui n'ont, gr4ce a Dieu, jamais mis le pied
*aii theatre, et qui n'ont jamais, non plus, nourri leur esprit
^des romans de Mms et Mme Dumas, Sue, Sand, Kock et
*C-ie, de fabriquer ce denouement a la Favorite. ^^^)
Orl-ce s'ar put^ 4'^^ despre ac6st& observa^iune cam u^o-
' rateci, adevSrul este c&, dac& vom suprime finalul eel senti-
mental prin care ballada *se termine si sottement,, restul va
semena, prin simpUcitatea cea primitiv& i pa^in&tatea meta-
morfoselor, mal cu sdm& cu VB,*.
24. Posed^nd patrn varianturl proven^ale i cinci francese,
safl msi bine franceso-proven^le, c&cl tote direct satk indi-
rect I9I aii l^gftnul tot !n Proven^, avem dreptul de a
"^ trage din alMurarea lor conclusiune destul de siguri, pe
care sper&m n'o vor desmin^i varianturile ce nu le-ani
pntnt cundsce.
Mai tnt&iO, Iat& statistica metamorfoselor :
Elxmkntul PAsrv:
1. bolnavft (F* 44. F*);
2. c4lugftri^& (PR* 83. PR*.
PR 11. PR* 23. F'5.
F*. F* 19);
3. cftpridrft (PR* 47. F* 21.
F 25. F*);
4. fl6re(PR* 55. PR');
5. fl6re (PR);
6. fldre (PR* 31);
7. fldre (F' 9. F* 35. FH);
8. fldre (PR* 39) ;
9. terbft (PR. PR* 15);
Elbmentul Acrrv:
medic (F* 50. F*);
duhovnic (PR* 87. PR*. PR
15. PR* 27. F 8. *.
F' 23):
vlnator (PR* 51. [F*]. F* 26.
F*);
rouft (PR* 59. PR*);
albinii (PR*);
flore (PR* 35);
gradinar(F' 15. F*38. F" 7);
cosa? (PR* 43);
cosa^ (PR*. PR* 19);
33) Gagnon, op. cit. p. 76-9.
586
10. fepure (F* 11);
11. fepore (PR*);
12. lnn& (PR' 67);
13. mAr (F* 41);
14. mdrt& (F' 56);
16. mdrtft (PR* 91. PR'. PR*
27);
16. pwere (F* 17. F* 11);
17. pasere (F* 23);
18. pesce(PR*27.PR*.PR*3.
PR* 7. F*13.P. P3);
19. pesce (F* 29);
20. St. Petru (P);
21. sdre (F*);
22. stea (PR* 75. PR*);
23. stea (F 32. F* 47. PR*
19. PR* 31);
24. *
Ogw (F* 14);
vmfttor (PB^;
nor (PR* 71);
009Dit& (F* 44);
St. Petra (F* 62);
^tln&(PR* 95. PR*. PR* 31);
J
v!nor (F* 20. F* 15);
cosa^ (F* 26); i
pesur (PR* 23.PR'.Pff7.
PR* 11. F* 19. r.
F 7);
90lm (F* 32);
nor(Ff);
aurora (PR* 97. PR^ .
nor (P 38. F* 50. PBf
PR* 36);
albint (PR* 63).
Diu acest tabel resalt&, c& pi-ototipul comun^ de andesU
desf&^urat cu timpul at&tea varianturl, cuprindea tn sme (S
certitudine metamorfosele : c&lugftri^& duhovnie
(No. 2), pesce pescar (No. 18) i stea nor
(No. 12, 21, 22, 23), carl ne tntimpin& apr 6pe in totalitetei
derivatelor proven^ale ^i francese.
Este nu mal pu^in sigur, c& acel prototip mal avea meU*
morfosele v i n & t o r (No. 3, 11, 16) ^i c o s a (No. ^
9^ 17) pentru elementul activ, dei correlativele acestoraii
stut tot at&t de certe, varianturile desbin&ndu-se pentm ei^
mentul pasiv tntre c&pri6r&, lepure 91 pasere '
parte, intre fldre^il^rbft de alta.
Este mal mult dec&t probabil, tn fine, c& prototipal mal cotf-
scea inc& metamorfosa mdrtft ^rtn& (No. 14, 15), peoff
ail c&utat s*o fnl&ture varianturile francese, ferindu-se de iaaffi
lugubre, dar care persjst& in majoritatea color proTentak.
j
537
Mai pe scurt, metamorfosele cele primitive ale baladel pro-
ven^e stnt :
Element fasiy:
1. c&lug&ri^&
2. pesce
3. stea
4. p6rbft?]
5. [pasere?]
6. in6rt&
Element activ :
duhovnic ;
pescar ;
nor;
cosa^ ;
vln&tor ;
^&rtn&.
Nol am b&nuit deja mal sus in -ful 17, c& variantal PR^
este eel mal vechlu, eel mal apropiat de prototipul proven^l
comun. In adevfir, din eele ^^se ^irurl de metamorfose origi-
nare, el a eonservat primele patru.
25. Din varianturile proven^le, in doi PR^ i PR* f^ta
Jitiunge a lubi pe persecutorul sefl; in altele doi PR* i PR*
nu'l lubesee. Greutatea relative a variantulul PR* ne face
a crede e& ^i'n prototipul proven^l eomuu feta n\x I u b I a.
Galanteria final& din PR^ i PR* pare a fi un ingredient
posterior, datorit probabilmente influin^el franeese, dupfi,
earn a ghieit'o in parte d. Gagnon.
26. Orl pe unde a stribfttut in Francia i'n eoloniele fran-
eese c&uteeul metamorfosclor, el a devenit f6rte resp&ndit.
*Cette douee eantil5ne (J^ce d. Gagnon est connue de
*tout le monde en Canada^.**)
*Cette ehanson ne spune d. Smith est Tune des plus
^populaires de la France, Tune de celles qui plaisent le plus
^h Tesprit par la forme de la lutte qu'elle rev6t, par Ting^-
^niense invention de ressources que chaeun des deux interlo-
cuteurs est contraint de d^ployer. Nos dentelieres ont plai-
* sir it la chanter aux veill^es, et en juin, quand les jeunes
^hommes de la montagne descendent dans nos collines ou dans
S4) Gagnon, op cit. p. 76.
538
^nos plaines pour prater leurs bras aux fauchaisons et am
*moissons, le Jeu des transformations est, aux heures de re-
^pos, Tune de ces chansons avec lesquelles ils aiment k me-
asurer la puissance de leur voix.^*^)
i totu^I acest cantec, tn totalitatea sa, difer& radicalmente
de totalitatea poesiel poporane francese ^i chlar proven^ale.
Insu^I d. Smith milrturesce eft:
^Quand cette chanson fut envoy^e de Farrondissement d\\ix
*k la section du Comite de la langue charg^e de r^unir les
^chansons dignes de voir le jour dans un recueil national,
^certains membres du Comity ne crurent pas a la popularity
*de cet chant, ils craignirent m6me une supercherie . . . , ")
Dd. Montel i Lambert, in frum6sa lor colec^iune de cintece
languedociane, nu scieaft unde anume s& a^e^e ac^st& baladi,
care tn ori-ce rubrica era : *un pen d^plac^e, k cause mtee
*de sa forme de composition, qui est toute particuliere.y*^}
Cu alte cuvinte, to^I cunoscfitoril constat& tn acest ciotec
ce-va ne-franfusesc : un 6re-care aer a c 1 i m a t a t, lar du
i n d i g e n.
Inainte Insi de a ne pute rosti intr'un mod general asupra
varianturilor neo -latine, se'ntelege a celor occidentale, mai a-
vem de examinat:
^) Variantul reto-roman.
27. In Engadin, la Reto-romanil din Elve^ia, o ramurineo-
latinft atit de pu^in studiatft pina ast^I, d. de P'lugi a des-
coperit urmatorea baladft poporanll:
Chi me ais que famailg Cine sS. fie acel flacatl
Chi's leiva usche manvailg
Cun la staila dal sulailgP
Chi me lio'l per raarusa?
Ce SB scoia a^a de diminefA
De data, cu zorileV
Cine sa fie a lu! dragufii^'
25) V. Smith, loco cit, p. 62.
26) lb. p. 61.
27) Rertie des langnes romanes, 2-e ser. t. 1, p. 325.
539
L'ho zuond Una bella matta;
Ma da scis bap ho ella arid
Bain una pitschna dota:
Sulet tin er chi i-Ssas ho
porto.
bella matta, voust
am der
t)na bella rosa da tieu er?
O madinji cha nu far6,
Gha mieu bap m'ho sca-
maudo.
Nu voust tU ma marusa
gnir?
Aunt cu quella eu dvanter,
. In An graunet am voelg
cunvertir,
Ed in la terra am voelg
zuper.
Scha tii voust gnir tin bel
graunet,
Ed in la terra at voust zuper,
Voelg eau gnir fin utscheet.
I. Ed our dalla terra at voelg
picler.
Un utscheet scha tfi voust gnir,
Ed our dalla terra am voust
picler,
Voe'm convertirin chiamuotschet
Ed in la cripla am voelg ria^her.
5. Ffissast tU fin chiamuotschet^
Per in la cripla at ris^her,
Voelg esser eu fin chatschedret;
Ed our dalla sassa at voelg
claper.
Este o f6t& pr^-frumu^icS. ;
Dur dela tat^i-seii ea are
zestre cam mic&:
Un c&mp cu trandafirl.
Frum68& f6t&! ml-aX da
tu 6re
Un frumos trandafir din
c&mpul teii?
0, nicT dat& n'o vo!u
face,
C&cl tatal metl m^a oprit!
Nu vrel tu dar& s&^ml
fil dr&gu^?
Dec&t 8& ajung eil acolo,
Mai bine m'olu preface in
gr&unte
i m^oKu ascunde in p&mlnt!
De te'l preface mal bine in
gr&unte,
Ascun^endu-te^n p&mint,
Ett pasere m6 volu face
i din p&mint te-olu ciuguli.
Pasere de te ve! face
Din pSinint 8& m^ ctugulescY,
Mg vo!u face c&pri6rft,
Avint&ndu-m6 pe stAnct.
De ve! fi tu c&pri6r&,
Avint&ndute pe st&nc!,
Ett vin&tor m voKu face
De pe stancY ca s& te-apuc.
540
In chatschedret t'voust con- ! Un yin&tor de te vel I
vertir,
30. Ed our d'la sassa am voost
claper,
Schi voelg eu gnir una bella
rosa,
Ed in la piazza am voelg plazzen
Scha tt\ ftissast Una rosa
Ed in la piazza at voust plazzer,
De^ fi tu trandafir min
Scos de vin^are in tiii^,
35. (Jn cumpredar voelg eu gnir, CumpSr&tor m volu face
Ca de pe 8t&nc& bSl m'^
M'oiu faoe eH trandafir n
Scos de vin^are in tirg.
Gio dalla piazza t'acquister.
Scu cumpredar voust tfi gnir
Gio dalla piazza am voust cum-
prer,
Voelg in aunglet am convertir
40. Ed aint in tschel am voelg retrer.
In tin aunglet tVoust convertir
Ed aint in tschel voust at plazer,
Schi voelg (in otr'aunglet en guir,
E svess in tschel at voe brancler.
^i dia tirg te-oTa c&p^ta.
CumpSr&tor de teK &ce
Ca 8& mS cape^ din Urg,
Ed m'oia preface in iDger
i m'oTu ascunde tn cer.
In inger de teTf preface
Ca in cer s& te ascuo^
Etl m'o!u face irn alt iiigr:
Chlar in cer te-ola s&rata!")
Nol nu lie indoim, c3, Reto-romanil trebul sft fi poseft
mal multe variauturl ale acestui cantec, a cirora cul^rei
ti, negre^it, de cea mat mare important in cestiunea ce i
preocup&.
Judecand, cu ore-care sfiaia, dupi un singur exemplar^
se pare c& balada metamorfoselor a str&bitut in valea EngJ
dinulut din Proven(a, pote chlar intr'o versiune francesa, ci
inceputul despre *driigu(a, amintesce pe ^maitresse, din
rianturile F^ i F*.
Metamorfosele reto-roraane sint:
1. griunte
2. c&priora
3. flore
4. inger
pasere ;
vin&tor ;
cumpgritor ;
inger ;
28) Flugi, Die Volkslieder (lea Kngadin, Strassburg, 1873, p. 82-4.-Cf.
C^
In Romania, t. 3 (1874), p. 114.
541
dint re carl p&rechia 2, lb i^i 3 a se reg&sesc tn variantu-
rile proven^e i franceso-proveii^ale, de^i 16 este aci activ,
lar na pasiv; dar p&rechla 4 e de tot original&, m&car-c&
aduce a-minte piii& la un punct pe S & n-P e t r u din F^
^i F^. Tot at&t de originale mat sint apol la ^i 36.
Este f6rte remarcabil, tn sflr^it, c& variantul reto-roman,
pe care'i vom formula priu E^ nu cun6sce finalul eel senti-
mental : feta n u lubesce.
28. La Slav!, la Greet, tn Germania ^i'n Italia, intru eit
ne este pennis a ne tntemela pe tndelungate eereet&ri, c4nteeul
metamorfoselor nu exist&.
Pe Peninsula Pireneicfi^ el este cunoseut numal aeolo unde
se vorbesce limba proven^alft: tn Catalonia.*^)
In acest mod, tn Europa intreg& ae^stSl frumosH balad& tl
are do& culburl sigure, de unde a putut s& se resp&nd^se&
pn parte s'a ^i resp&ndit: la res&rit Rom&nia ^i la apus
Proven^.
Am eonstatat tns& mal sus in -ful 25, e& Proven^a nu p6te
fi, in orl-ce cas^ dec&t o patriii adoptive a aeestui e&ntec,
tfribitut acolo dintr'o alt& (^r&.
De unde dar&?
Invederat din Rom&nia, de vreme ee nu avem in t6t& Eu-
nq[Mi vre-nn al treilea punet de pleeare.
29. Metamorfosele comunc varianturilor romane i color
froven^le, adec& tuturor varianturilor europcane^ stnt :
EuocxHTUL PASIV : Elementul Acnv ;
1. pesce (M 48. P 65. V pescar (M 52. P G8. V^ 17.
13. VMl.PIl^27.PR^ V' 14. VIV 23. PR^
PR* 3. PR* 7. F' 13. PR* 7. PR* 11. F* 19.
F*. F* 3); F*. F^7);
29> Briz, CanU populam Catalans^ I. 125, ap. V. Smith, loco cit. p. 6B,
nota 2.
S42
I a) pasere (P 74. V 5. vln&tor (P 81. V 9. F* 20.
F' 17. F** 11. cfr. F' 15. cfr. PR' 51. F
2^ F* 23); 26. F*. PR^ K 29);
b) lepure (V' 21. V* 17. ogar (V' 25. V 20. FM4);
FMl. cfr. PR');
3. fl6re (M 122. P 51. PR' cosa (M 127. P 55. PB'
39. cfr. PR' 55. PR^ 43. cfr. PR*. PR* 19
PR' 31. F' 9. F* 35. F 26).
F* 1. PR* 15. E 31);
4. stea(V' 23. PR' 75. PR^ *
PR 19. PR* 31. F' 32.
F' 47).
In fine, dac& vora ilni i c 6 n a iji c i 1 u g ft r i ^ a ^tfo
singur& ide& de sacrum^ vom mal av^:
5. res sacra (A 84. PR' 83. sacerdos (A 89. PR' 87.
PR^ PR^ 11. PR* 23. PR*. PR' 15. PR* 27.
F* 5. F\ F' 19); F* 8. F*. F* 23).
Prototipul comun rom&no-proven^l poseda, prin urmare,
eel mult cinci ^irurl de metamorfose, consistand din imagM
de tot patriarcale, proprie tralulul c&mpenesc, cu o nuan|il
religi6s&.
Nuan^a cea religi6s& se mal resfringe In S & n-P e t r u l
unora din varianturile francese i n celdol Ingerldin
variantul reto-roman.
30. Daeft ne-ara intreba acuma d'a-dreptul: in ce ffloi
Rora! transrais-aft el Proven^alilor cantecul metamorfose-
lor ? un respuns temelnic la o asemenea cestiune, pusS in**
inte de timp, ar fi peste putin^.
Pentru a dob&ndi o solu^iune metodicft, care si resulte dels
sine dintr'o inlin^uire treptatS, a faptelor, catft si cewtim
mal intilu de tote, daci nu existi cura-va varianturl ale a-
ceste! balade afari din Europa, de pe unde so fi cipita^
Rominil, dupi cum dela Romini ad luat'o Proven^lii.
S43
Numal prill al&turarea tutiiror varianturilor, eel pu^in a tu-
tnror celor accesibile in momentul de fa^, voni put6 petrunde
fn adevrata n a t u r 9. a canteculul nostru ; lar adev^rata lui
natar&, o dat9. descoperit&, ne va tnlesni apol in^elegerea mo-
tivulul ^i modulul dc transinisiune a acestel aventur6se C&1&-
t6re, care ne apare s&rind din Cai'pa^I la Pirenei.
S& trecem dar& la:
&)YariauturI asiatice,
^ mal intaifi :
a) Vabiantul pkbsian.
31. D. Alexandra Chodzko, mal bun persianist dec&t sla-
Tist, a publicat din uefericire numal In traducere nrmatorul
G&ntec poporan, cules in dialectul ghilani intre triburile per-
atne de pe ^ermul sudic al M&ril-caspice :
EL
Tu te preumbli sus pe movil&,
Anincand in mine cu petricele.
O. dac& a fi eii ^olm,
Cum te-a ma! prinde in gh!a-
rele male!
Ea.
5. Dac& al fi ta ^olm
Ca s& mS prin^Y in gh!arele tale,
Eft m^a^ face pcsce
1 m^af cufonda in Mare.
EL
Dac& al fi tu peace
10. V% A te cofunr)! in Mare,
Eft m'af face pescar
^a^ veni sa te pescuesc.
Ea.
Dac& tu al fi pescar
Ca sft m x^^cuesc!
15. Eft m'a face nor
^\ a^ sbura c&ti*& cer.
EL
Dac& tu al fi nor
Ca 8& sbod cMr& cer,
Eft m'ai^ face pl6i&
20. i t6-a str&bate.
Ea.
Dacii tu al fi pl6iil
Ca s& me str&ba^l,
Eft in p^mint
A; incol^i ca I6rb&.
EL
25. I)ac& tu in p&mint
Al incol^i ca !6rb&.
Eft m'a^ face o\\^
i te-a^ m&nca.
544
Ea
Daca tu al fi oi^
30. Ca s& mS mS-nancl^
Eii m'a^ face ac
In pr&Y&Iia unul croitor.
El.
Dac& tu at fi ac
35. In pi&Y&Iia unul croitor,
Eii m^a^ face a^4
^'a^ intra in urechia aculol
32. Variantul persian, pe care'l vom formula prin G, c
de important extremS. in studiul de fa^ nn nnma! p
tru c& servicitt negativ el ne str&mut& d*o-dat& In As
impedecandu-ne astfel, piin l&rgirea cerculul de obseira^n
de a ne pronun^ f&r& timp asupra originii posibile a pro(
tipulul romano-proven^al, dar inc& servicitt positiv pentt
cil stabilesce intr*un mod categoric t6te tr&surele fandameotil
ale prototipulul general a^a (jiicdnd asiatico-european^^i
anume:
1. C&ntec, lar nu proz&;
2. Metamorfose bi-laterale, nu uni-laterale ;
3^ Lupta. tntre un bftrbat, care lubesce satt pretindeiftii,
i Intre o fet&;
4 ^. Nu lubire, ci mal mult uri din partea elementulul p-
siv, care in variantul persian debuti prin a arunca desi
cu petre in persecutorul sett.
Trecend la amarunte, ne Intimpini in G pe prima W'
metamorfosa pesce pescar, de cai'e ne-am isbit aprop*
in tote varianturile europeane: apol metamorfosa I^rbS, ii^
respJlnditft in varianturile proven^le, unde am ve(Jut de ase-
menea metamorfosa nor, care insi acolo j6ci un rol actir.
Metamorfosa perseciitorulul in olm, cu care, se \sfff
G i care ne apare intr'un mod sporadic i'n variantwk'
francese, de^tepttl in nol o binu^li, forte legitime cMar W^
ar lipsi ac^sti impreglurare.
30) Chodzko, Specwmtfi of the popular poetry of Persiay London, IS^^
487-8.
545
Unal din cele mal frumdse c&ntece poporane rom= pe
care d. Alexandri 11 a64^ intre balade, este ^^olmul i^i fl6-
rea fragolol^.
Iat&*l :
Sus in Yirf de br&dale(,
S*a oprit un ^olmule^.
El se oIt& drept in sdre,
Tot mifc&nd din aripldre.
Jos la tmnchlul bradulul
Cresce fl6rea fragulul:
Ea de 86re se feresce.
i^i de umbr& se lipesce.
Floricic& dela muote,
q sint ^Im, ^Ymuf de munte!
Efl din umbr&, din tulpin&,
SSl\1 v^ fafa la lumin&,
Ca venit ptn& la mine
Miros dnlce dela tine,
Cat am pas in g&ndul meti
Pe-o arip& sS. te let,
^i sS. mi te port prin s6re
Pin'te'! face roditdre.
olmule^, dulos la grain !
Fie-care cu-al seii train.
Tu al aript sbur&tore
Ca s& te inal^Y la sdre;
Eii la umbr&, la rec6re,
Am menire 'nflorit6re.
Tu to legini sus, pe vint;
Eii me Ug&a pe pS^mint.
Du-te'n cale'^K, mergt cu bine,
Ffir'a te g&ndi la mine,
C& e lume'nc&p&tore
Pentr'o pasere 'o fl6re.^)
Acest admirabil c&ntec, uiide ne tntimpin& acela^ violu dia-
log intre on seducStor i o fet&, cu acela^I nepregetat& resi-
stint& ^^ partea elementulul pasiv, ni se pare a nu fi dec&t
on fragment amplificat dintr'un vechtu variant rom&nesc al
baladel metamorfoselor, in care persecutata se pref&cea in
f 1 6 r e ^i persecutatul in ^ o I m.
Vom formula acest semi-variant prin K.

33. C&ntecul ghilani nu p6te fi singurul variant pei-sian
al baladel nostre. E mal mult dec&t probabil, c& o posedil
de asemeiiea, in varianturl mat mult saii mal pu^in difereu-
tiite, cele-lalte dialecte persiane, pote clilar Curcjil i Afga-
Dil. Prob& este c&, intr'un alt variant, ea a trecut la triburile
tarce a^ate in Persia.
31; Alexandri, Poesit popular e, ed. 2, p. 31.
S5
546
^) Variantul tubco-pbbsian.
34. Textul tore al canteculu! de mal jos nu s'a publicat.
Nol cun6scem, prin urmare, numal traducerea engles&, cain
obscurft, filcuti de d. Chodzko sub titlul de: ''C6rt& tntreuD
amant ^i o Ut&^ :
She.
I am the grass on the top of a
mountain.
I am a sharp diamond-dagger.
Be silent, aushik, or else V\\
sting you.
I, turned into a snake, into a
dragon.
He.
5. I'll walk safe on the green turf
of the mountain's top.
I can throw a spell upon a snake.
I know how to get possession
of you.
I, tuined into a strong magic
word.
She.
Do not talk to me, impious
aushik.
10. I become a saint; I; turned
into a dragon.
Take the benedictions which I
have deserved from
heaven, but give me
an answer.
I, transformed into Nakir and
Munkir.
He.
Do not talk to mo, impious goat.
Ea.
Ea sint erb& p'un virf de mimte.
Ea sint un ascu^it pumnar de
diamant.
TacK, amantule, c&c! te volu
strSpimge.
Iat&-mS pref&cut& in ^rpe! lat^-
m6 zmeti!
El.
Ett volu cklca far& grijS e
de pe virful muntdul
Etl pot fermeca pe ^^rpe.
Sciil eii; cum sa te apuc.
latii-me pref&cut inti-'un desciin
tec puternicl
Ea.
Nu 'm! vorbi, nelegluitule a-
mant!
iata-me sfinta! Iat&-m6 pi-efacutn
in zinefl!
lea bine-cuvint&rile ce le-ain
cStigat in cer, to
da-m! un respuns.
iata-m6 schimbatS, in ce! dol
inger! ce judeci pf
eel mor^I!
El.
Nu 'mi vorbi, nelegluitil capii
547
t become a saint; I turn myself
into Khyber.
5. Take the merits which I have
before heiaven:,
Giye me an answer.
She.
I put an arrow to my bow;
A cow^ard will not withstand me.
I rejoin a group of beauties.
) I, turned into a ruby of the
purest water.
He.
m be a slave to my sweetheart's
brow
And to her auburn tresses of hair
that fall gracefully
on her shoulders.
I rubbed myself upon a touch-.
stone.
I became a coin of the purest
gold.
Site.
The bosom of a sweetheart is the
garden of paradise.
. How niany aushiks sigh after it !
latJl-raS devenitsfint! MSprefac
in cetatea Khyber I
lea meritele mele de'naintea
cerulul,
Dar dft-ml un respuns.
Ea.
Eli pun s&g^t& la arcul med:
Un mi^el nu vaput^ sS.'mI resiste.
Eii me 'ntorc la o cetil de frumse^K.
iat&-mS pref&cut& in eel mal
curat rubin!
^ EL
EH vo!u fi robul sprincene! lubitel
mele
^i al pletelor blonde ce-! cad
gra^ios pe umer!.
Eii mS 'ncerc insuml pe p6tra
de prob&:
w
Iat&-mS devenit o monetS. de eel
ma! curat aur!
Ea.
Sinul iubitel este o grS.dinS, de
paradis.
Mul^I aman^K suspinS. dupli el;
But it is not accessible to every Dar uu orl-cine il p6te dobludi.
latH-mS schimbatS. in cetatea
Khyber !
one.
I, turned into the fortress Khyber.
He.
As I put my head on your path,
ril call the aid of my patron
Heider,
And will take the fortress of
Khyber.
I, turned into AUahu-akber !
El.
C&nd m'olu pune eii in calea ta,
Vo!u chema in ajutor pe patronul
met! Ali
i vo!u lua cetatea Khyber.
Iat&-mS pref&cut in strig&t de
nS.val&!
1
550
I-ar fi Inchipuit obtria baladel metamorfoselor In oda lulA-
nacreonte el; y,6pr{^:
*\l TavTdcXou WOT* ^ott)
A(^o? ^Jpuywv Iv oy.S'ai;...;
od& imitate tn secolul trecut de c&tr& falmosul cavaler do
Bouflers :
Que ne suis-je la foug^re
OCi^ sur le soir d'on beau jour,
Se repose ma berg^re, etc.**)
Tot aa, balada metamorfoselor ii'are nemic a face cuacele
basmurl, in carl amantul i^i amanta se metamorfos^zi amtndot
pentini a fugi deun al treile.
Este mult mal seri5s&, dar f6rte dep&rtat&, o alt& ana-
logi&.
37. D. Gaster pune mare pre^, in cestiunea cenepreo-
cup&, pe un ciclu metamorfic, de-mult indicat de veneratul meii
amic profesorul Benfey in clasica'I introducere la Pancatantra^
i anume lupta de transforma^iunl reciproce intre un dascal
i un discipol safi intre un persecutor i un persecutat, lupti
povestita in 6re-carl legende de provenin^fi, sanscrita buddlii-
sticS..
lata cuvintele d-lul Gaster, carl merits, de a fi reproduse
tn intregul loj:
Incepem cu un basm rom&nesc din Schott No. 18 pag. 193-
199: Dracul ^i ucenicul seii. Filul uiiul ^eran, care inv&^ase carte,
dar nu se procopsise, se duce s& caute pe dracul ca s& mal inveje
dela dinsuL Dracul se invoesce cu tatii-seti, sS, nu-1 platescft nimica
dacil-l va recun6sce dupS un an de (|ile. iar de nu biWatul sS re-
mfin& al draculul. B^Iatul (Jise tatSHuJ cfl va incovo!a degetul arat^
tor dela mS^na stilngS., ?i aa o sa-1 recim6sc&. Dupil un an rineta-
t&l, il recun6sce, i vrea sal sc6|a, din ^cola draculul Dracul insi il
rug& s^'l mal lase un an la dinsul, i apol s& i-l lea indirit
Tot aa n merge i la anul, dar in sfir^it plecS. dela dracul. VenioJ
36) Saint- Victor, Odes d'Anacreon, Paris, 1813, p. 190.
561
a-cas&, b&littui spusu tat&lul scQ c& a^se fuc& boti, pe care silnu-1
\m^i mal jos de Ao& baoite de banT, dar 3& nu cuin-va s& vin^A ;t
bingbia de careH ducca. Dupil ce'I vindu, b&Iatul Tar se IScu om,
^ se luUrse a-cas&. Apol sc schimbA intr'un cal, nig^d tnsii pe
Ut-seQ sH nu vtoi}& friu], cS, acum are s& vinft dracul singur S3.-1
cumpei-e. ^i iiidati ce ai-e ;i friul, cl e perdut. 'feranul iosft,
ve4Siid
gr&mada de baol, c&cl cfLpiltase ;68e bani^ de galbenl, it dede ^i
MdI. Dracul plecil veBcl a-casR. Odat& merse feclorul droculul cu
altl pul de draci la o Dunt&. TatSrseH ft dede calul fennecat ;i-I
porund s& nu-I dea ap& de beut, nici ce-va de iniliicat. Pe drum !os!l
il LudemnaQ cel-ralfl tinei'I, ijicSnd c& are sA. ajungIL acolo cu o
mar-
\b^ dc cal, slJlbftnogitft, de ru^ine. Dar cum beu calul pu^inft ap&,
se srbimbu intr'o svilrlugii ^i o tuli )a fugS. Dracul bfitrin o sim^i
indfttil qi SB apuciV dupft dinsul, fftcGnclu-se ^tlucfl: dar cflnd ora
aft-I
apace, sc f^u biUatuI incl ;i silii in dcgetul fetel de inipili'at ce
sta
tocmal la malul apel, ^i o rugA 3il nu-1 dea in milna draculul. Dra-
col, y$4ad c& nu p6te s&'l 8c6^ dcia dtnsa, se duse la itnp&rat de
ceni
inelul sen. Inelul ^ise atunci fetcl dc impilrat sit c6rri dela di-acul
ti-I fac& un pod dc aur cu un pu( in mijloc ^i cu pami ver^I la
amiadoU pftrfile; ^i dacH va face, fata de !inp&rat sfl nu-I dea ine-
lul ID m&utl, ci sil-1 lasc 3& ca()it jos. Cum dl4Ui ^(^ i^i preHlcu
Intro
grimndSL dc semiu^, care so iuiprii^ticaii in tute pHi-^ile; dracul ce
sA facii V se face cnco^ fi incopo sil le mSntnce; una insil siiri in
jMDtnful fctel dc impost ^i se fitcu nngilf, care sc inel. futa
impilrntiilnl il aiiindl jos, undo se transform^, intr'o grft-
-nntla de melu; dracul, ca vrabiil, incepu sii'l m&nance; un grftunte
:iis& s4rind in papucul fetel de iniparat, so lace cotolu ^i oin6rJl
vra-
bia sc&pAnd astfel de dracul.
"In literatura Europel mitl dim, afarii de Stiopai-ola : Piacevoli
uotti
\-|II, 5 (C). de (iriram, Kindermiii-cbon No. (iS, ^i Grimm vol. Ill,
p.
117 lift, undo e citato totA litcratuia europea, pe care trccem
nol aid. ne TOind a ne depJlrta pi-e-mult de obiectiil cercci^rit
n6atre:
arl basmc ainindo& se asi-m3.nA fui-te mult cu ccle do!t sus amintite,
adici CO eel romflneac i ru eel sorbose; mal di'ira inoil de altS
ponleia in Hahn No. fiS, care ne rapfirtd la celc ori'^ntale prin tra-
552
sJltura caracteristic& ck tiu&rul remane orb, dup& ce inviDge pedo-
cul tot in accla mod ca ^i in cele-Falte basme.
^Treceud in Orient, uise presint& cacea mal modems recensimn
din Ccl patru-(}ecl vezirl, N6ptea XVIII, p. 195 ^i urm&t. Un tialr
\u\s.\& necroman^ia, este urm^t de me^terul setL, se transfontf
In bal&, apol in porumb; me^terul intr^on corolu; el Intr'un tnndi-
dafir, cai*e cade la piclorele imp&ratulul ; me^terul f&cendu-se
l&utar,
cere pcnti'u cdntecele sale namal trandafir; dar cum se aprtpi;
trandafirul dcvine gr&untc dc melu; me^terul coco^; dar un grbmte
se face om ^i-I rumpe capul. O form& ma! antidi are ac^t4 lopd
in 1001 Nop^T(n6ptea 5455). Un fector de impilrat este t^ansfo^
mat de ciltr& un demon intr'o malmu^, p&str&ndu-i^ ins& t^te fitcal-
tH^ile omenescl. Condus inaintea unul Sultan, acest din unn& se niii
de sagacitatea iji fiaim6sa scris6re a unel malmu^, ;i chlami pe
fiKcH-sa B&-\ arate o malmu^& a^ de minunatft. Dar filca era o ni-
jit6re, ^i indatfi. ce !ntr& in odai&, unde se afla prin^ul-malmutS, e&
recunosce c& e om, i rugatS. de tat&-sett se induplec& a'l face
iarij
om; se apucS. dar la lupt& cu demonul care 1 schimbase, ^ trans-
formfi* un fir de pSr intr'o sabi& cu care vrea sSl tale leul, fonid
sub care acest din urm& i se presint&; el se schimbiL dar intr o soor-
piii, pe cfind ea inti*'un ;6rpe; el intr'un vultur, ea intr'un suitor
negn;
cl intr'o pisic& tSrcatii, ea intr^un lup; el mal int&Iu verme in lodii
apo! simbure de rodia , ea coco; ; cl intr^un pesce , ca intr*o
stincii; in sfir^it se transforms, amindo! in doS fiadlrY. Sflrind o
scin-
toe in oclilul malmu^el, o orbi de un ocliXu, precum am veijut mai
sus in basmul albanes; dar ca il birui cu acest mod. Ac^std ishandi
insii a fost forte scump&, cilcl ^i ea iI perdu via^, fiind arsi )^^
bittlanl; el se face apot
ponimb, ct ^pte corol; porumbul fuge ^i sc ascunde in sinul lul
Kftgaseoa. VrSjitoril se traQaform^ iu cer^itorl (adic& in Bliikslius
:=preo^ ccr^itorl) ^ rdg& pe NSgaseua s& le doa metauiile sale; po-
rnmbnl se pref&cuse iatr'un globule^ de metanil ^i sf&tui im N^a-
sona s& le dea tofi globule^I, dar pe eel mal mare s&-\ (iiiit iu
^nrii. AnuLC&nc) dar metanicle, se fac veiml, ^ vn\jitoriI gikine, carl
H pnn de-I m&n&nclL. Acuni N&gasena lusil ai cai^Ji globnieful eel
mal mare, care Be face indatA om ^i omur& pe celc ^pte gSine,
cail murind se prefac in trupurl omeDescI,."^
38. In ciclul, urm&rit de A. Gaster, ne hitirapiiia :
l^ Un persecutor ^ o victim&;
2". Metamorfose bi-laterale active ^i pasive.
Aci se milrginesce tns& t6t& asemCnaroa cu cicIuI celal'alt.
DiferiiHele intre .arnbele slnt :
1". Ciclul d-lul Gaster nu e caiitec. d poveste:
2". Nu e dialog, ci actiune;
3". Victima nu este o f6t& fugiiid de scductiune;
4". Chlar uude aparc o fi5ta pc scena, nu ea cste victinift,
ci din contra;
5". Peisecutorul nu lubesee ^i nu prctinde a lubi pe victinia.
Ambele cicluri, s& ^iceni r 1 si, s'aft p u t u t nasce dintr'un
prototip cdmun y; dar bifurcarea aceliil prototip s'ar urea
Intro auticitate immemorial^ ^i, u datil bifurcandu-sc, tie-care
din cele doi exemplare emancipate va fi npucat o cale caracte-
risticS independinte, unui producend ./', .r", x" etc., eel-l'alt pe
.'', s", /",.., firi a se confunda vre-o data unul cu altul tn
iaitresantcle lor migra^iunl prin Asia ^i priu Europa, unde
s'afi intjilnit adesea la acclea-^l popiirc.
Dacft originile exemplaruhU j, adecft, ale cichilul d-lul Gas-
la. se perd tn India, tot atat dc antic pote sii tie tji e.x'ein-
plaml X, a cftrula strilbaterc In Carpati ^i'n Pireuel trcbul sft
37. fimer, In CtmrorbirJ li/fmrr, ISTii, |>, 2.'!2-
I
Ar hazrahou
Eim ban aim Tad hoU-galloudek,
Ar Mab bag ar Spercd-Meulet,
Pefitortil,
In nuiiiele Tat&lul pre-puternic,
Al fitulut ?i sftntuhi! Duh,
554
fie forte veche, lar farft coinpara|iuiie i nial vechlu catft 1 1,
negre^it, culbul seil primordial !n Pema.
S& nu ultAm totu^T) incil o dat&, c& tnrudirea iutre ambek
ciclurl, asemenate abia prin do& puucturl contra a cinci di-
vergin^e, nu este o resultant &, ci o simpl& p o s i b ili-
t a t e, ^i inc& de o natur& fdi-te ecuivoc&. lu adevSr, !n lool
bifurcdril^ nemic nu ue-ar impedeca de a admite ipotesa s-
malgamdri} : doil ciclurl, cu totul diferite prin origine, sii
putut amesteca ptn^l la un puuct intr'o epoc& primordiaI&^ oniil
din ele primind ce-va dela cel-l'alt, saO cli(ar tmprumutando-
se ambcle unul pc altul. Ipotesa bifurcftril ar corespunde *di-
bletulul^ in Linguisticil : ipotesa amalgam rtril ar fi un fd de
*etimologia poporani,, Vol kset f/mologie] tn orl ce casins&, este
i p t e s &, nemic mal mult, de^i o ipotes& instracti^iL
39. D. Gaster a scipat din vedere nn alt cicla, caw
^este mult mal apropiat de *Cucul ^i turturica^, dar tot ind
afarft din sfera une! inrudirl sigure, a unel filia^anl necon-
testabile.
Batrinul Cantemir, descriind usurile nup^iale la RomanT, (pee
ca trimijfil mirelul cer dela pilrin^il fetel sS le dea cipri-
6 r a, pe care o vinezft. Socril respund cil nu e la din^^il, ci
pote sS. fie la vecin!. Vcdend insi eft cu ac(?sta nu scapi, ^
scot b a b a. Nu-I asta ! strigi pe^itoril : cApridra nostii
avea pfr de aur, ocbt de oIm, diii^l de niarg&ritar, pept de
gisca, git de lebeda etc., i dacjt nu nl-o vetl da, aveni ogsrL
carl s'o gisescil. Lucriil ajunge astfel la certft, la amenin|iri,
si numal atunci parintii arata de nevoe pe f^ta.^)
Intocmai astfel se petrece iji la casitoria unul Celt din
Bretania. Intre pefitor i aa numitul aperitor al fetel se in-
cinge urmatorul viii dialog in v e r s u r K :
38) Cantemir, Dem*iptio Moldariae^ p. 1312.
Bennoz ha joa barz ann time
Moioc'b evit zo gao-i-me.
Na petra 'tenz'ta, ma roignoD,
Pa ue d-eo joauz da galouV
Ar bazvalan.
Eur goulming em boa cm c'lioul-
dri,
Ilag eui' gudon cm boa ^at hi,
H;i setu digouet ar sparfel,
Ker prim hag eur barrud avcl.
Ha ma c'houhnig en denz spoil'
tet,
Vonier doare pclcc'h ma ost.
Ar bntilaer.
Mrtiibed da ga\'anii kcmjicnnct
Evit bea ker gUic'hartt ;
Kribet e teuz da vlco raelcii, .
Tvl ma iefez d'aan abaden.
Ar bazvalan.
JIa mignon, n'em godisot kut;
Ma c'houlffiik wean p'euz kct
gfl-elct ?
X't.m bo, a vad, plijadur 'bud,
K'.n n'em bo ma c'houlmik
kavet.
Ar hreiitaer.
Da goulmik, n'em euz ket gwc-
Ift,
Na da gudon wcnn kea-neubed.
Ar haztalan.
\i a iaonang, eur gaon a leroz,
Gvelet e bet gand re oa mcz,
Fie bine-cuTintare in Kst& cas^
^i mal mu]t& bucurift dec&t a
Apir&torul.
DarS, ce al tu, amico,
De nu-U Gste inima voI6s&?
Pe^itorul.
Avoam eft o porumbi^ft
Triind in cotet cu porumbul,
Dar laUl c'a n&v&lit un ;oIm,
lute ca ^i vintul :
\il-a speriat porumbi|a
De a fugit nu se mal scie unde!
ApSralorul.
fji totuifl eft tc VL'd pr6-gatit
I'eiitru un um oMii de iutristut:
I'l-al pcptenat pend ix'l bAhiu,
Ca ^i cund al merge la o hor^.
Nu'tl biite joe de mine, nmicu !
N'a\l veijut vol alba'mi poruiii-
bitft ?
ti nu volu fi furicit iu lume,
Piii5 nu'ml volu gftsi porumbi^a.
ApirStorul.
Ki1 n'am vo(Jiit pnnimbi^a ta,
NicI allml toft poruiubnl.
Pei'donth
I ml sput minciunl, tinere!
TrocCtoril din afarft aa ve^ut'o
556
Hag nijal trezek da bors,
Hag o tiskenn barz da liors.
Ar breutaer.
Da goulmik n'em euz ket gwe-
let,
Na da gudon wenn ken -neubed.
Jr baztalan.
Ma c'Ludoii vo kavct maro,
Ma na- zeu ked he far endro ;
Mei-vcl a rei ma c'hudon baour:
Me ia da welet dro ann nour.
Ar breutaer.
Harz ! ma mignon, na iaffcc'h
ket,
Me ia ma unan da welet.
Sburand spre curtea ta
^i l^s&ndu-se in gr&din&.
Ap^rdtond.
En n'am ve4ut porumbita u
Nicl albul tetl porumbel.
Pefitond.
Albul meii porumbel va mur
De nu-Y vag^si so^ia;
Va muii bletul poruraba . .
Las'sft caut oil prin u^2L
Ap^rdtm^d.
St&i, amice ! Nu e voe a Ire
YoXu merge 8& v6d ett singu
(Intr& in cas&, de unde apot se'ut6rcc dup& o clip&).
D'jim liorz, ma mignon, onn bet
Na koulmik 'bed n'em euz kavet
Nemed eur frapad boukedou,
Bleuniou lila ha rozennou,
Ha dreist-holl eur rozennik gaer,
Savct e kornig ar voger.
Me la d'he c'hlask d'hoc'h mar
keret,
Da lakat laouen ho spered.
M'am dus, amice, in graJiiii
Dar n'am gisit porumbifii.
Ci mul^ime de florl.
Tot crinl i trandafiri,
i mal ales un b o b o c e 1
Inflorind in col^ pintre tufe.
M due sil ^i-1 gisesc,
Ca SiV^i fie inima vo!Osa.
(Intr& era^t in cas5, i revine cu o mic& feti|&)
Ar hazvahm,
Braoik fe ! koant hag a feson
Da lakat laouen eur galon!
Ma ve ma c'hudon ar c'hlizin,
Teufe da gouea war-n-ezhiu.
Pe(iforuL
l^)eii, frumosi flore,
Tocmal sii'nveselescil inima 1
Dacfl porumbelul meil arfi roi
S'ar h^sa pe dinsa . . .
Me ia da bignat d'ar c'lireunial;
Marse ma eet di, o nijal.
Cbomet, migDUD'kaer, gortoet,
Me ia ma Tinan da welet.
MS volu sui eft iu pod :
DdrJl a nimerit acolo porumbifa.
AplrMoruf.
Mai staTj drag& amice,
Me due etl-insuml.
(Se re'uWrce cii aocra)
D'ar c'breunial d'allae onabet,
Na koulm e-bed n'em euz kavct,
Nemed ann damoezcDnik-man,
Hi chomet warlec'li he unan:
L^-bi denz da dok mar korez,
Da gaont frealzidigez.
Ar baznalan.
Kemeod a c'brean zo euD da-
moen,
KeilJez evn gand ma c'houlm
wcnn,
DindaQ he eskel, enn he neiz,
Hag hi ker goastadik e ki-eiz.
Am fost in pod,
Dar n'am gfiait porumbi^ft,
Ci iiumuT acest s'pic:
FuDe-ti-l in p^l^rift,
Ca sil tc mal mAngikl.
Pedtotul.
Gate grfiunte are spicul,
AU^Ia puf va purta porumbi^'inl
Cca albk sub aripldrelel,
Stiind ea ia mijloc duIusU.
(DupH paus&)
Mout a rauD d'ar park da n'elct, ' MS due s'o caut la camp.
Ar breiitaer. \ A^irStond.
Harz, ma mignon, na
iaffcc'h
kct,
Sntra refec'h ho potou ler ;
Me ia, ma unan enn )io Icc'li.
Stai, amice! opre8ce-te!
1(11 vcl mitnji frumo^il pnpucl.
Las'sil m due eft peiiti'u tine.
(Sc
'uUint cu buDJcai
Ne gftTaan koulmik mod e-be4
Xemed eimn aval 'meuz kavet,
'Nn aval-ma, krizet a bell-zo,
Dindan ar ween, 'touez ann dclio.
Eon Lo jakotik likit bi,
S'am gasit nic&irl poniTnbitri,
Ci numa! acest mar.
Mil' ebJircit de vcthime
Sub arboro pintrc friinije:
Pune-fi-l in l)iizimar.
&5fi
Da rci d'ho kudon da zibri,
Ha neuzc na oelo ket mui.
Ar bazmlan.
Ma mignon. ho trugarekat:
Tit ma krizet, eunn aval mad
No d-eo ket kollet he c'houez-
vad:
Met if em euz clioant deuz aval'
bed,
Deuz bleun na deuz taraoen e-bed,
Ma c'houlmik renkann da gaouet,
Me ia ma unan d'he c'herc'het.
Ar breutaer.
Trou Doue! he-man zo potr fin!
Deiiz'ta, ma mignon, deuz gan-in;
Da goulmik wenn ne ket kollet,
Me ma un em euz hi miret,
Em c'hambr, enn eur gaoud
olifant,
Ar biri a aour hag arc hant.
Hag hi drcoig enn hi meurbed,
Ker probik, ker brao, ker fichet.
D& 8&U m^ndiice porumbol tcfi,
i nu ya maX pl&nge.
Pefiiorul.
Mulfumesc, amice!
r6d& buii&, fie ^ sbirdtif
Nu'^ perde pfofiimal;
Dar mie nu-mX trebul mind
TOstni|
Nid fldrea, nidf apical
Ci vr6tt a mea porambi|&,
i volu g&si-o eii iDsnml.
Ap^rdtonU.
0, Damne(}eule! Ce ;iret maleste!
Vino dar&, amice, vino ca misr.
Porumbi^a la nu s*a perdot:
Eii insuml am p&zit'o
In odai& intr^o colivi& de sedd^
Cu gratie de aur ^i de argiot;
Ea este acolo, f6rte voldsi,
F6rte dr&g&la^, m&udr& ^ g&-
tita.")
40. Identitatea intre formula de pe^ire celticft i intre cw
romanescS, este evidintc.
In opera niea despre Cdsdtoria la Romania la care lucre/
de mal mul^I ani, yoiu da varianturile romaiie ^i volu indies
alte paraleluri europeane i asiatice ale acestel formnle. Ari
lie ajung cele doa specimeiie de mat sus, dela doi capete ex-
treme ale Europel, pentru a ne couvinge pe deplin, ci avem
a face cu un ciclu separat, bine definit, cu total independinte.
care p6te sS. se asemene cu alte ciclurl, dar nu s& confundi
cu ele.
39} Ilersart de la VillemarJiuc, Barzaz breiz^ Chants popuJaires dr h
Bfttn^>*'
Paris, 1867, p. 413-16.
559
III exemplaral Celtic, ca s& scape de persecutorul sefi, feta
se metamorfos^zJl succesivamente In:
copil fl 6 r e,
s6crft spic,
bunicS, mar,
afar& de prima metamorfosi : porumbi^;pe c4ad elementul
activ este porumbel, dar tot-o-datJi ne apare ca rou&, ^i
se pare c& tot diiisul este otm.
Acest ciclu, afar& de antagonism, bi-]ateralitatea metamor-
foselor ^i nuan^ cca rcligiosi, pe cart le aflam de asemenea
In ciclul d-lul Gaster, se mal aprdpii de Cucul i turturica prin
alte do& puncturl:
1^ Dialog in versuri, nu narra^iune in prozi, i anume
c & n t e c, lar nu b a s m ;
2\ Lupti intre un bftrbat i o feta, pe care el o lubesce
^ voesce s'o princjia.
Exists insa, tot-o-data, o mare diferin^a. Cel dol luptatori
nu sfnt aci puI fa^a 'n fa^a, ci despar^i^i printr'un al treilea,
carele nu se metamorfos^za. F6ta nu apare de loc pe scena.
Nu mal vdrbim de deosebirl secundare.
Daca am admite ca ciclurile x ^i ^ s'afi desfa^urat dintr'un
singUF archetip y^ apol ar trebui sa derivam tot de acolo ciclul
IT, represintat prin cantecul eel nuptial. Ba ce-va mal mult.
Am fi conduijl a presupune un sub-arclietip v pentru cele doa
tipari poetice, Cu alte cuvinte, dintr'un archetip comun, caracte-
risat prin : ^persecutor ^i victima+metamorfose bi-laterale+
noan^ religi6sa^, s'aii nfiscut: P un tip prozaic, fkra dialog,
ca lupta intre dol barba^T, excep^ionalmente intre un barbat
fi feta mal tare decat dinsul ; ^i 2 un tip poetic, in dia-
log, en lupta intre un barbat ^i o feta gonita de el; din a-
cesta din urma s'aii bifurcat apol *^ Cucul i turturica^ pe
d'o parte, pe de alta cantecul eel nuptial. Adeca:
y
z V
-*MM
560
Mai repet&m insa ^i de ast& dat&: tu priviD^a inrudirildi-
recte chlar a canteculul uup^ial cu balada metamorfoselor, tot
inc& este uumal o posibilitate, nu o resultant 1
Peutru a asigura acea iilia^iune, orl-c&t de ademjpnitdre ar
fi ea, se cer nesce probe mal decisive, pe carl nu le avem.
A trece sub t&cere asemeni interesante coincidin^e, carl
In ori-ce cas descliid un nofi camp cercetftril, ar fi fdrte ne-
metodic ; dar nu e tocmal corect de a intemela pe ele cu grabi
alt ce-va decit o probabilitate.
41. Ciclul eel prozaic, in care d. Gaster se inc^rci a
g&si sorgintea baladel Cucul ^i turturica, este, dup& Benfey,
de naturS. eminamente religi6s&: el represint& lupta cea
originar& tntre partisanil Buddhismulul i partisan!! Brahma-
nismulul.^o) ^i mal religios este c&ntecul eel nuptial, prin insi^
natura sa rituals, f&cSnd parte integrants din ceremonialnl
c&satoriet.
Fie cele trel ciclurl inrudite sail nu, cela-ce este indiferinte
in casul de fa^, de ce 6re n'ar fi de o natur& analdgi ;i
balada metamorfoselor, unde s'a constatat la tot pasul presin^
unul element religios ?
Respunsul la ac^stft intrebare noi nu'l vom c&uta insi In
Buddhism, ci intr'o alti direc^iuue ma! apropiat&, pe care nl-o
indic& extremul variant oriental al baladel nostre : in Persia.
42. Paganismul persian a concurs, mediat sati immediat,
la nascerea tuturor sectelor creatine dualistice.
Do& din acestea, manic lieismul ^i paulicia-
n i s m u 1, s'ail nJlscut cele de'ntaiu, chlar in Persia caii la
hotarele el, in intervalul dintre secolil III-VII.
Manicheismul i paulicianismul combinate aii produs, ce-va
Inainte de secolul X, secta b o g o m i 1 i c &, cirila un popi
40) Benfey, Pantschatantra, /un/ Biicher indischer Fabeln, MSrchen und
Enoi-
lungen^ Leipzig, 1859, t. 1, p. 411 : ^Dieser Kampf des Zaaberlehrlings
mit iJ
Meistorn scheint iirsprilnglich sich aus den vielfachen Zauberkampfen
zwischeo
buddhistisclKm und brahmaniachen lleiligen, von denen die Legcnden der
Bnddlii*
8ten berichten, gestaltet zu habon., Cfr. Orient und Occident, t 3
(lvS64), p. 37*.
S6i
; n'a fflcut dec^t a-l da o forma definifiva ?! care
">^ ma! sus p. 249 era apr6pe egalmente Inculbata tn
nlgaria ^i'n Itomaiiia.
In fine, ce-va inainte de secolul XI, bogoniilismul, respjln-
Eada-se spre Occidinte, a contribuit la nascerea puternicel
Hcte a Albigensilor ia Proven^a, cart recnnosceatl eT-
"9^ de a fi ramurfL a Bogoinililor.
"- Mai pe scurt, cele trel stadium ale cre^tinismulul dualistic
4t: Persia Dunirea de jos Provenja.
Cum ore se intlmpla^ c& anume aceste trel regiuni sint
jt-o-data ccle trei sta^iunl ale baladel poporane Cucul i tar-
orica, in care este atat de manifest elementul religios ^i care,
4 ACela^I timp, ne depinge iiitr'un mod at&t de poetic tocmat
ipta intre un principiQ refl i un principiQ bun, adec& Insu^I
ndnl doctrine! dualistice, Insu^i simburele Parsismulul?
43. Cea mal bine cuuoscuta din sectele neo-manicheice, sInt
Ubigensil.
D. C. Sclimidt, prima autoritate in ac^sta materia, dupa
:e vorbesce despre cSr^ile cele favorite ale acestor ereticl.
tdftuge:
t *Oatre ces livres, qui paraissent avoir m composes de pr6-
*i65reuce pour les hommes plus iiistruits, la secte avait aussi
fdea Merits et mfime das chants populaires dans les idiomes
^tationau.r. et qui n'ont dfi fitre les moins curieuses de ses
J|(roductions. Tous ces mivrages, qui seraient aujourd'hui pour
^*historien d'un si grand prix, I'inqaisition les a dotruits.. .,*'*)
I Inquisi^iunea putea sa distruga i a i reu^it a distruge
ejfa^ile; dar 'cS,nteceIe poporane^ se distrug ele Ore vre-o
jatft prin jandarinl sau prin decrete?
' Acele cantece poporane ale Albigensilor trobulau sa fi fost
pline de imaginl poetice, jadec4nd dupa puternica fantasia
41) Schmidt, Hiatoire tt doctrine de la secle dea CaOixtres ou Albigeo,
e^, t 2, p. 2. ~ cr. ibiil. p, 163.
562
carel facea s&-l[ lnchipu6scft, de exemplu, eft: *Le principe
^mauvais est le soleil ; la lone est son Spouse, et par une
*^ rencontre mensuelle ils prodoisent la ros6e qui tombe sur la
*^terre^,*^) cela-ce ne amintesce, fie ^is in tr^&t, ci 'n sub-
variantul rbraiuesc K principiul eel reft este legat cu si-
re 1 e : -
Pe-o arip& s& te Yefi
^i 8& mi < port prin adre,,.
In sfir^it, metamorfosele catft sft fi jucat ^i ele un rolin-
semnat in poesia poporani a Albigensilor, de yreme ce el
credeaft tn metempsicosi.**)
T6te aeestea se apliei d'o potrivft bine la eele-l'alte secte
creatine dualistice. Intre AlbigensI ^i BogomiM nu era apr6pe
nici diferin^ pronnn^t&. C&t pentru Paolicianl ^i mal eo
sem& ManicheY, ne ajunge a aduee a-minte imagiiia^iunea orien-
tal& i^i eontaetul lor direct cu zoroastrismul.
44. Din cele de mal sus results, cft'n balada metamorfoselor
seduc6torul. principiul eel refl, nu p6te fi decftt Satan. Cine
insJl este victima, principiul eel bun, frum6sa f6tft pe care de-
monul, dupft o lunga resisting, reu^esce a o tnvinge, dei ea'l
uresce ?
Mitul, pe care'l cautam, exista la sectele dualistice din v^cul
de mijloc; i nemic nu ne fmpedieft de al erede imprumutatj
ca ^i fondul doctrinel lor^ dela anticul paganism .persian.
Iat& legenda tn cestiune:
Satan, dupJl ce zidise lumea cea materials, vr(JIa cu ori-ce
pre^ sJl faeS. pe om. Corpul a eit cum a e^it, dar nu se rai^ca,
lipsind sufletul. Atund demonul s'a decis a fura din car on
Inger, pentru ca si'l bage in corpul eel ne nsufle^it al omulal.
Insa cum si'l fure? Trebula sa'l in^ele, sJll sedue& pentru ca
si'l princja, trebula sh recurga eHnsuI la fel de fel de tra-
vestirl pentru ca si nu se ghic^seft cine este...
42) Schmidt, op. cit. t. 2, p. 14.
43) lb. p. 46-7.
Tegenda trecca la dualitl prin diferite varia^iunl,
i cftrturare, altole poporane, diiitre carl numal o parte
Diis pins, la nol.
*Les dualistes absoliis dice d. Schmidt croient se tirer
*d'embarras en attribiiaiit la cause de la chute au Dieii
'manvais par le mj-the suivant: le Dieu mauvais, jaloux devoir
*lc Died lion r^gner sur un peuple saint et heureux. et euviant a
*re peuple sa lV!icit6 iualterable, s'introduisit dans le del, prit la
^figure d'ttn anye resplendissant de heaute el d lumihre, et parvint
'4 se Jaire aimer des ames celestes qui ne soup^onnnient pns
*sa rnse; aprl'S les avoir, par mills seductions, altackees a
*aa PoteiUi?, U leur persuadade le suivrc sur la terre etc.,**)
DomiaicoDul Moncta din secolnl XIII resuma ac^stft doctrinft
bi nrmSttirele ciivinte: 'Diabolus, qui et Satanas dicitur, in-
*Tidens Altissimo, caute ascendit in caelum Dei sancti, et ibi
*^c { I q tt i fraud u lento praedicias ani7nas dece-
*pit, et ad terram istam et caliginosum aerera duxit...,**)
Balada metamorfoselor nu este darS decat acel 'colloquium
frsodulentiiiii,, prin care demonul voesce nA in^ele pe inger,
Ul atragi la sine, pentru ca sa'l !uclii()a apol in corpul lul
Adsm: *qoemdam Aiigelum lucis in eo summa \i inclusisse,,
ijipA expreaiunea unel alte fantine din vt^cul de mijloc.*")
Ac^t& legends circula atunci pintru sectelc dualistice, dup&
-am mat spus, cu diferite variatiuni,*'} carl insft tote avead
de a lamuri, iti ce mod Satan, priu perfidii, a
ia corpulul uman, fabricat de citra dinsul , sutletnl
[el, emanat dela Dumnei|eO.
I In variaHtul pcrsian modem G, deshrilcat dcja de ort-cc
Baan^ religi6sh, inceputul nial pUstreza ce-va din tcndin^a cea
Mrigbntrft : ingerul stil sus, arunciind cu petre in Satan, carele
: jvs 11 amenint^ ca gblarele sale.
44) Schmidt, op. cit.. t. 2. p. 35.
U) Av. llaJm. Q*chiehu ihr ntii-iiii
4d, Ibid. p. 451.
C7> SebnuI^ I. 2, p. 68.
l-r*rAn Kelzei; Stuttgart, 1845, p. 08.
1
564
In variantul TP, Satan se preface i^i el tn ^sflnt^ pentn
ca s& p6t& apuca pe ^sfftnta^^, dap& cum ^Vn variantul d
se transfigur6z8, tn *lnger^ ltng& cel-Falt "Inger,..,
Odat& nemeritft adevfirata natar& a baladel metamoifoflHor,
nu mal este grea de a tntreved^ ormele archetipnlid jM
^i'n varianturile cele mal degenerate.
45. Numal prin leg&tura Albigensilor cu Bogomilismnl 8e
limpe^esce trecerea c4nteculul nostra din Rom&nia tn Proventi;
numal prin leg&tura Bogomilismnlnl cu Paulicianismul ^ Mir
nicheismul, se explic&, pe de alt& parte, migra^unea acertd
cantec din Persia tn Rom&nia.
Un singur fapt mal rem= obscor.
Cum de nu se g&sesce nid un variant al baladel metiBMr-
foselor tocmal la Bulgari, dei acolo, mal mult ca ori-ioide,
prinsese r&d&cinS. secta bogomilic&?
Perduto-afi el, orl n'aft avut'o nici o dat&?
Este mal probabilS. perderea, de 6r&^e tntroduceret ut
stui cantec din Persia tn Rom&nia, tmpreun& cu Bogomilismil,
trebuta s& se fi int&mplat prin Bulgaria.
Ipotesa, ca Rom&nil ar fi putut s&'l capete in evul medin
dela Pecenegt, dela CumanI sail dela vre-un alt popor tuninie,
care'l va fi adus din Persia ; ipotes& plausibil& la prima ve-
dere i care n'ar fi nicI ea cu mult tn desacord cu resulUtde
dobandite in -fiI precedin^I, cicl tot Bogomilil din Rominii
ar fi comunicat apoi cantecul In cestiune Albigensilor; actsti
ipotesfi, nu este admisibiia din causa variantulul TP. In ad^
ver, balada ario-europei s'a desfigurat din datii ce a trecit
Ja Turant, ba chlar la Turanil din Pereia, a Jortiori la cd
mal de departe : i dec! daci printr'un canal turanic ea sir
fi re'ntors niai tarcjiti Ario-europeilor, am ved<-o la acejtfii
deja desfigurata, ceia-ce nu este. Varianturile romane i cefc
proven^ale sint fdril alMurare mal apr6pe de G decit de IP.
Cum dara s'ar pute admite, ca ele s& derive dintr'un prot^
analog cu TP?
Irftbunil nostri n'aO priniit acest cantec din Bulgaria,
stimcl este raal mult decit sigur ca nici dela Turaiii nu I'afl
luat, ci vom fi sili^I a binui, intr'uii aseraenea cas, o veche
propnganda pauliciaua saa manichcica In Romania, anteridia
Bogomilismului propria tjis. Lucrul nu e tocmat cu iiepu-
XiD\i, Dial ales daca ne vom aduce a-miute cele dise la pag.
250-52 4.
46. Nol am presupus In -ful precedinte, oa Bulgarii an
patat s& pt^r<|a oi'I sa nu ti avut de loc balada metaniori'o-
At ti nil nial pu^in legitima o a trcia presupunere, ?i anume:
ciotecul in cestiune exista la Bulgarl. dar nu s'a scos inca
U liuninS..
CoIec(iiiuile poesielor poporane bulgarc, publicate de Bezso-
nov, fratii Miladinovtzi, Clolakov, Dozen etc. sint departe de
I ae da ce-va complet.
Se i)ice ca Academia croata din Agram ar av6 In momentul
de I%\& la d!sposi(iune o colosaia colec^iune inedita de ciintece
Mdgare din Macedonia, consistAnd din vr'o 250,000 versurl,
aul slnt mal cu sema de iin caracter m i t o 1 o g i c.
Kstfe adevf-rat cA colectorul lor, d. Vercovio, falmosul desco-
|eri(or al pretinsel *Vede a Slavilor_, nu este tocmal o buna
fnran(ia de autenticitate ; sk nu ultAm insa, in acela^I timp,
Lpln& si acolo unde el ^1-a pemiis de a falsifica in forma
bin am4ninte, totu^I fondul este poporan, i critica filolo-
-*ja cum a ajuus ea In starea actuala a sciin^ei lesne
^"t* pntti sa alega negliina din graft. ***)
A ^ice dara Intr'un mod categoric, ca Bulgarii nu cunosc
Uda Dietamoi'foselor, ar ti d'o cam data pripit.
47. Ori-cam ar ti, cu tote lacunele ce mat sint in argunieii-
* b^tmes de mal ms ^i pe carl in parte nol in^i-ne ne-am ^i
AcBt datoria de a le indica, crcdem a fi dcmonsti'at c&:
} Cfr. GeUler, /Wtchf irece poruncl Dnmne^eeBcI,
"SiA cete ingeresci,
Opt sint fericirile,
g 3, Un alt variant s'a cules de d. S. F. Marian in Bu-
covina i s'a reprodus acum ca bio^ura No. 6, sub titlul de
*Originea cimiliturelor, , hi ititcresaiita colec^iune de *BasmeIe
Roniiiiilor, ce se public^ intr'un mod periodic de cAtrii librftria
Drtssnandt din Brafjov.
laiiL-1 fntieg:
'Ve cilnd umbla Dumne^eii ^i cu Sf. Fctru pe p^mmt, B'a int^nit
btr'o 4> <}ii; Dumueijotl insii, nefiind incS a-
donnit, 1 aciiiiil priVbinc c:1 acesta e dracul euro a venit sJl
mom^BcJt
{le om prin cimiliturele sale, 11 reapufise :
La u n put bun
Multl voInicT s'adun!
'Dracul cimili ual departe:
Cimel-cimel : uc c dolr"
Omul cu d 1 ocM bine vede !
'i ednteer: tie !fti
'iflrim, Ducuresci, 1877. p.
~v
I
570
Oimel-cimel : ce e trel ?
Case! cu t r e 1 ferestre bine-I 6de !
Cimel-cimel : ce e patru?
Carul cu patru r6te bine fuge!
Cimel-cimel : ce e cincl ?
M&na cu cine! degete, bine prinde !
Cimel-cimel: ce e 68e?
Plugul cu ^a^e bo!, bine ar&.
Cimel-cimel : ce e 6pte ?
Unde-8 e p t e fete intr'o ^e^fitdre, ^e^fitdrea e plinS.
Cimel-cimel: ce e opt?
Unde sint opt fec!ori In cas&,
Nu b&ga m&na'n fer6str&,
C& nu-! sc6te-o s&n&t6sS,!
Cimel-cimel: ce e no&?
S& cr&p!. drace, drept in doa !
Cimel-cimel : ce e ^ece ?
S& pie!, drace, 'n api rece!
Vg^end dracul, c& t6te cimiHturele i le-a ghicit i iiesciind ci era
Dumne^eti, a fiuit ^i s'a f&cut nevS^ut.
De atunc! incdce dracul n'a ma! cercat sa inele pe niminea cu
cimilitureJc sale, ^i omeni! aii r6mas to^I a! lu! Dumne^etl.,
4. Un al treilea variant, cules de d. P. Ispirescu in
Muntenia, face parte dintr'un basm destul de lung, intitulat:
*^MJlzfi,rel impirat^.
Un trengar, care nu avea alt& stare decftt *tre! b6be de
mazare^, de unde'! eise i porecla de Mdzdrel^ in61i pe un
impirat de-1 face s8,-! dea pe f(5ta in cS.s&torifi, trecend de
'naintea tuturor de un cm *^putred de bogat^ . Dup& un timp
ore-care, trebu!a sa arate "avu^ia ce are, i nu sciea de unde
s'o tea. Atunc! intra la invoieia cu 9 dract, *^(5menl roii,,cn
tocmeia ca t6ta boga^ia lor sa fie a lu!, daca le va ghici 9
ghicitor! ; lar de nu, sa le dea lor pe eel de'ntaifl copil ce i
se va uasce. Dumnedeti insa, sub chip de *uncli!a batrin ^i
neputincios,, de care lu! Mazarel i! fusese mila, se decise al
scapa, i la uopte s'a culcat in ace!a! odaia, ca sa respuD(jii
el *6meuilor celor roi!;> la ghicitorele lor.
571
De aci, reproducem textualmente :
*Dap& ce se culcar& ^i se stinse luminarea, an sgomot surd, ca de
) Tijeli& ce se apr6pi&, se au^i. ApoY o voce r&gu^it& i aspr& 4^se:
M&zirel imp&rat! M&zirel imparat!
Ce poftescl? respunse unchia^ul.
-7- Nu te chem pe tine, (Jise; pe M&z&rel imparat il strig.
Tot una este, respunse unchia^ul; stSpanu-metl d6rme; este
obosit
^Atund on sgomot de mul^ime de glasur! sc au^i, ca cum se gal-
oevia cine-va. ApoY lar&^Y se au^i vocea de'ntsiiti strig&nd:
M&z&rel imp^at! Mdz&rel imp,rat!
Ce esteV respunse iar&l unchia^ul.
Ce a fi una?
Una este luna, respunse bsltrinul.
Tu e^ti, Domne?
CrSpY, drace!
*Dup& acela se f&cu un yuet de socotM c& este Ifadul afar&. ApoY
alt& voce 4ise:
. Ce a fi do&?
DoY ochY in capul omuluY bine vede.
Tu e^tt, D6mne?
Gr&pY, drace!
Ce a fi treY?
Unde sint treY fete mai*Y in casS, coda s& nu-^Y bagY.
Tu e^tY, D6mne?
Cr&pYy drace!
Ceafipatru?
Carul cu patru r6te bine urabla.
Tu ctY, D6mneV
Cr&pY, drace!
Ce a fi cincY?
Palma cu cincY degete bine te isbesce.
Tu eijtY, Domne?
Cr&pY; drace!
^AtuncY se au^i din noii nesce sgomote ca de tunete i;i de tr^sncte;
le cutremuraii casclc i par'cS. sta s3. se cufunde p&mintul. Se au^i
ar&^Y strigilnd pe M&zSrel imparat, care se filcuse mititel i nicY nu
(ufla. TScea milcil. Batrinul respunse i de astii data. ApoY alt^
race ^ise :
Ceafi^cseV
JTl
1#
- k - - T M -
~-.iie oz: nte Tari, 'i^ la ni une^sUfd In or^bile lor.
ZAul. iru
I-* I i 1 :
Ti -^tL -Mnme
.'"ini. iru!*
Irt^) i 1 1 i
Viiitr iinr i&)4 dete nail casi rem&ae neni^tiuut^
Ti *uunil.
'Aiicna ii :i2i se scnld. Dea pe ondiia^ de ande no e. E^ t&A
:;l:iiL ji^ ^ 7->4{d - Xou Jesnrl crip^kfie de omenl ro^il. pe caii k M
::r!>Llijr ie Le aiiL2:arL..,*'
; 5. E!n compan(iimea celor trei Tariantiirl romiiie I^
I . Prir.::! vihAn:, pe care'l vom formula prin AR, ifen
r'-Lt.: r,ji:i .:^: Or [^-I ilte -Ivd, BR^ ?i BR'', nu atat prin fomi
Vf-r-inijar.-i. pr care o intrevedem de aseuienea in BR^^ichitf
in BR-:
C** a li iinaV
Una este luna....
d niHl ales prin:
u) Natura sa eniinameute religiose dogmatica^ ca i eaud arfi
nu ratcchisrn. pus in vei-surl pentru iulesnirea niemoriel;
'O Preocupatiunea sa didactici satt ^dasciilesca,, care! fac^)
7. Iat& acnm compara^iunea intre BK^, BR^ 1 6RS tii
priTin^ fie-c&ril eifre a-parte:
1 put (BRS BRS) luna (BR);
2=ocM (BRS BRS BRg);
3=fere8tre (BR') fete (BR') furci tric6rn& (BRS);
4=j6te (BRS BR", BRS), pe llngil carl in BRS *cal,;
5=degete (BRS BR') bol (BRS);
6=boI (BR') fluer cu 6se giuri (BR*) pogone de c4mp
(BRS);
7=fete (BR') fra^I (BRS BRS);
8=fratl (BR') boi (BR') fete (BRS);
9=fete (BR') pord (BRS).
In BR' 1 BRS siut de potrivft 9 cifre; In BR' sint 10,
in realitate tns& la tntreb&rile a noua ^1 a (|ecea nu se res-
poode acolo nemic.
C&te-trele varianturile se nnesc pe deplin numal asupra
cifrelor 2 i 4, cela-ce prob^zi eft *dol ocM^ i *patru r6tej^
existafi en perfectfi certitudine in prototipul roman.
*BoI,, *fete^ 1 ^fra^I^ se aflft de asemenea in t6te varian-
turile, dar en nesce ecuivalin^e cifrice diferite.
De tot isolate sint: *fnrca=3,, *pog6ne de camp=6^ i
4) HaltriclL, Deutsche Volkamdrchen aus dent Sachsmlafide in
SieherhUrgen^ Her-
L 1877, p. 163-7 Prima edHiime: Berlin, 1866.
*porcI=9, In BRS; apol '*ferestre=r3 tn BR'; f 'd
Mima=l 1 *flaer=s6^ tn BR*.
Ferindu-ne de a trage din tdte aoestea de o cam dati
conclosione general&, sft trecem la :
n. Variant url extern e,
Intre carl primal loc, eel pa^ prin mnlfime, ocnp&:
a) Vabuvtubiu zBDyxvirAUB.
8. Mai Int&ifl, Iat& variantul, pabKcat de d. Arbtud
titlal de ^Les noumbres^:
U n, fai Ion pichot fiou de la vieigi Marip,
Que benid^ sie la ben lAosado!

D a 8f es lea tawos de. Mose;
Un fai loii pichot fioii de la Yiergi Mario,
Que benid* sie la ben lansadol
T r c 8, es la patrio ;
Dous les tauros. ....
Q u a t r c, es les quatre evangelistos de Diou
Que soun Jacques, Matliiou^ Tean et Marc d'abrion ;
Tres la patrio
Cinq, 68 les dnq pianos dc Jesus-Christ;
Quatre les quatre evangelistos
S i e i; es les siei lampis que vclhoun dins Jerusalem;
Cinq les cinq plagos
Sept, es les sept joyos de la mero de Diou;
Sici les siei lampis
H u e c h, es- les huech armetos
Que descendoun doou del en terro ;
Sept les sept joyos
Noou, es les noou offros de sant Jause;
Huech les huech armetos
' ...Jk
Dez, ea les dez conmandaments de Diou,
Noou leB noou o&os ....
n n z e, es les ouDze rayouns de la Inno,
Dez les dez coumaDdaments ....
D n z e, es lea douze rayomiB doou soureon,
Onoze les oonze rayonns de la luno,
Dez, es les dez ... .
T r e z e, ea les treze millo viergis,
Dooze, les donze rsyouns doou soureoa,
Onnze, les oiinze rayouos de la Inno,
Dez, lea dez coumandaments de Dioa,
Noou, les noon offros de sant Jause,
Haech, lee huech armetos descendudos doou ciel en terro.
Sept, les sept joyos de la mero de Diou,
Siei, les siei lampis que Telhoun dins Jerusalem,
Cinq, les cinq plagos de JesuB-Christ,
Quatre, leB qo&tre evangelistos de Diou,
Tres, es la patrio,
DouB, les tauroB de Mose,
Un fiu lou pichat fiou de la viergi Mario
Que benid' sie la ben lausado!*)
AdecA:
l=
7
s
!
10
11
12
1
2
1
4
.')
<;
1
8
\)
10
11
12
1
')
4
.')
(i
1
8
10
11
12
1
J
4
.')
12
1
8
9
10
11
asemen(\a i\ eitatiune dureza, negre.?it, c^surl fntre^,
cuniiul Catalaiiilor o petrecero, pe care o pote aprecia d
(lora un pasionat uiatematic.
^5 11. Cea nial ingeniosft parodii populari proveutaJA a
vestei Numerelor, este urmatorul cS,ntec, Intitulat *Luna
Main y :
1 . Le prumie del mes de mai,
Querabouiarei a mai mio?
U II perdic que bolo, que bolo,
Uno perdic que bolo.
La intaiti Malu
Ce s& trimit eii driguiel^
Una patimiche ce sb6ii,sb<
Una p&timiche ce sborS!
681
2.Le segoiin del m6s de mai,
Qu'embouiarei k mai mio?
Dob tourtour^Ios,
Uno perdic que bolo...
I 3.Le ires del m68 de mai,
Qn'embouiarei k mai mio?
Tres pijotins blancs,
Dos tonrtour^los,
. Uno perdic que bolo...
La do& MaYu
Ce bS, trimit oil dr&gu^d V
D a turturele,
Una p^tirniche cc sb6r&...!
La trel Malu
Ce 8& trimit eil dr&gu^el?
T r e 1 porumbel albl,
Do& turturele,
Una p&t!miche ce sb^rS, etc.
A^a arm^zft tot tnainte, repet&ndu-se merea cifrele prece-
dinfl de jos In sus, ptn& la 15 Malu, cslnd damicul amant
trimite dr&gn(el sale *c i n c I-s p r e-4 e c I bu^I cu vin^!)
Yom formula ac6st& imita^iune prin A/^P.
D. Montel ne mai d&, ca o alt& parodi& a acelula^l cantec,
ui joe copil&resc, ^une sorte de cheval fondu^, unde unul din
jac&torl spune cifra, lar al^il trebul lute s&-I g&sesc& o rim&^
de exemplu:
Un? lou lum;
DouB? d'amellous ;
Tres? lou bres etc.*)
In acest joe, care merg^ ptn& la 1 2, dar probabilmente n'are
a face cu Povestea Numerelor. cifrele preceding! nu se mai
repet& tote in ordinea invers&, desp&rend cu des&vir^ire tr&sura
didactic& cea mai caracteristici a tipulul A, dus& pin&
li non-plos-ultra tn variantul AP^
12. Tot ca proven^ale de origine, trebuesc considerate :
0) Vabiantubile francese,
dintre cail eel mai dep&rtat geograficesce, dar diferind in fond
pre-pu^in de AP^, este variantul AF*, conservat in Canada:
8| Moatd et Lambert, op. cit. p. 856.
9) Montely Contra poptilaires^ ii Htcae den Uukjius romanCs^ 1-e sme,
t. 3 (1872),
211.
582
[ Dis-moi poorquoi un?}
n n'ya qu'un senl Dieu.
Dis-moi poarqiioi deux?
II y a deux Testaments;
11 n'ya qu'un seul Dieu.
Dis-moi pourquoi trois?
II ya trois grands patriarches,
II y a deux Testaments,
II n'ya qu'un seul Dieu.
Dis-moi pourquoi q u a t r' ?
II y a quatre 6vangelistes.
II ya trois grands patriarches etc.
Apol urm6z&:
5= * cinq livr's de Molse^ ;
6=*six urn's de vin rempli's h Cana en GalUee, ;
7= * sept sacrements^ ;
8=*huit beatitudes ^ ;
9=*neuf choeurs des anges, ;
1 0=z * dix commandements ^ ;
11 *onz' cents miir vierges, ;
12=*douze apotres^.i)
Prin cifrele 4 i 10 AF' coincide cu AP% AP* ji
tot-o-dat&; prin 8 cu AP^ i AP*: prin 9 i 12 cu AF
AP^; prin 1 i 2 cu AP^; prin 3 cu AP'; prin 11 cu .
Puncturile de diverging de c&te-trele varianturile prorei
sint:
5=Pentateucul;
6i=:c6fe de vin dela Cana;
7-rSacramentele.
D. Gagnon insotesce acest variant Canadian de urmatc
important^ noti^i\:
*Je connais depuis bien longtemps cette ancienne ro
*que Ton pourrait parfaitement appeler une ronde r el iff let
*L'execution en est tres-simple. Les dansenrs se compt
hA
583
*d'abord h, haute voix, de fagon que chacun d'eux se trouve
^d^ga6 par un nombre pair ou impair. Le chant commence
^ensuite et la chaine se met k tourner. On toume ainsi con-
^stamment, tantdt k droite^ tantot k gauche; mais quand les
^Chanteurs en sont au sixi^me couplet^ et chaque fois que
*ce sixi^me couplet se r^pfete, tout le monde s'arrfete, et,
^pendant que Ton chante: Six urnes de vin remplies^ les
^danseurs d^sign^s par un nombre pair se toument, d'abord
^k droite, puis k gauche, et font k leurs voisins de profonds
^saints. Ceux que designe un nombre impair font la meme
*c6r6monie en sens inverse: le tout avec la gravity d'une
*c6r6monie religieuse. Puis, lorsque Ton chante: A Cana en
^OalUee^ les danseurs recommencent.^^^)
lata dari Povestea Numerelor prefftc6ndu-se lntr*un dan^!
13. Dela acel respect religios, pe care'I constats, mal
SOS d. Gagnon, Fraucesulul nu I-a fost greO de a s&ri la
glom&.
Parodiele francese ale canteculul ce ne preocupi sint de o
varietate extrem&, dar nu sint sigure: asemSnarea lor cu Po-
vestea Numerelor dupi tipul A ar put6 sft fie fictiva.
Iat& una in dialectul de l!ng& Metz :
1-2. lug et dousse,
L^ dyes so boussent;
3-4. Trefthh et quou^tte,
L^ dyes so b^ttent;
5-6. Cinq et hhihh,
L^ dyes so bihhent . .
Unul i doY,
Gfl^cele se imping:
Trei ^i patru,
G&scele se bat;
Cind ^i 6se,
Gascele se legan&, etc.")
Ac6sti parodiJl fie A/iF merge aa pln& la 12, dar
cifrele nu se repet&^ dup& cum nu se repet& nici in cele doS.
arm&t6re.
Parodia A/gF, din departamentul Yonne, este tot pe atftt
de trivialft, pe cftt de nesJU'ata este cea precedinte.
10) GagnoD, op. cit p. 298304; cfr. ib. p. 369-71.
11) La MHu9ine, 1877, p. 171.
584
lat'o :
1-3. Un, deux, trois,
La culotte en bas;
4 6. Quatre, cinq, six,
Levez la chemise;
7-9. Sept, huit, neuf,
Tapez fiur le boeuf ;
10-12. Dix, onze, douze,
J'ai les fesses toutes rouges/*)
Dac& nu inal iDgem6s&, eel pu^ mal practic&^ este par
A/gF, din departamentul Jura. Lucr&toril dela drumul
far, c&nd bat paril tn p&mtnt, tnso^esc loviturele in tad
urm&torul c&ntec:
1. En Yoilk une,
La jolie une;
Une s'en va,
Qa ira;
Deux s^en yient,
Qa va bien!
2. En ToiI& deux,
La jolie deux;
Deux s'en ra,
ga ira;
Trois s'en vient,
Qa Ta bien!
3. En Yoiljk trois,
La jolie trois, etc.)
T6te astea, mal repet&m tnc& o dat&, ar puti s& fie
tot strftine tipulul A, ^i chlar Povestii Numerelor in gen
parodia bine asigurati, necontestabilft, nu este decSt
riantul proven^al A/jP.
14. P4rftsind pe un moment Franca, unde ne vom
tdrce mal la vale, sJl trecem acum peste Pirenel la:
y) VakiantubI pobtugesk,
cari, dei^i forte originale, ni se par totu?I a fi stribitnt
Portugalia anume din Proven^a.
12) niici. p. 78.
18) lb. p. 218.
585
Se scie c& 'n evul-mediil, anume tntre secolil XI-XIII, li-
teratim proyeii^I&, calt& i poporan&, cea religi6s& ca ^i cea
profanft, a exerdtat o inflain^ sim^it& asupra mii^c&ril intelec-
tiiale Portugese. ^^)
Ori-cam ar fi, Povestea Numerelor a reu^it a se localisa
In Portngalia atftt de bine, Inc&t a c&pStat acolo un aer sui
gen&ris^ o individaalitate propri& in compara^inne cu exempla-
rele proven^le, ^ chlar cu cele-Falte exemplare europene.
Ce-va mal mult; varianturile Portugese, dup& cum ue vom iu-
credin^ tndat&, nu pot proveni diu cele proven^le cunoscute,
d ne fac a b&nui un variant rctS,cit, un variant mixt, in
care se contopla tipul A cu tipul B, pe cand actualmente nol
nam g&sit In Proven^ nici o urm& de tipul B, at&t de res-
ptndit la Bom&nl.
15. D. Coelho cun ghm gauloh, Paris, 180)8, p. 3G0 G2.
19} Cfr. maT cu s^mi Lnzel, /V VauieiUicHf des chants du liarzaz-Brdz^
St.
Brieoc, 1872.
592
Intre cele-l'alte, s'aii g&sit tn Bretania, tn vr'o 50 de ti-
rianturl care de care mat oludate, o galimati& tn limba cdtick^
tntitulat& Gousperou ar Band ^Vesperele br6scelor^.
Iat& un specimen tn traducere frances&:
*l=Denii-soleil k Marie: passe le soleil k Marie.
* 2=Deux propri6taires qui parient : passe aa large, ta fens laca.
*3=iTroi8 bagues d'argent pour jouer. Passant, dis-moi, otjad
*le8 trois fils du logis?
*4=Quatre vaches d'un noir de mAre; traversant des ierres, da
+terres...
*5=Ginq canards chantant VExaudi.
*6=Six fr^res, sept soeurs.
*7=Sept soleils, sept lunes.
*8=Huit petits batteurs sur Taire: battant des puis, battantdei
^pampres; ils battent sur Taire en se tenant par la main.
*9=Meuf prStres ann6s reyenant de Nantes, avec tears ^p^eslri-
*s6e8, leurs chemises sanglantes: le plus rude gars qui teve IitJk
tremble en les voyant.
*10=Dix chariots tout neufs, qui ne cessent de g^mir, en pad
danger de p6rir.
*ll==Grognant et regrognant, onze tniies toutes semblables tOut
i\ Taccouplement.
1 2=Douze p6es amies demolissent le bout du pignon menu comae
*8on.,
D. de la Villemarqu^ nu ascundea nici de cum, ba Indi
spus'o pote el eel de'ntaiO, ca o asemenea galimatiii existt
la Bretoul; criticil sel Insft aft pretins eft numal ea exist* h
realitate, iar ^cantul mitologic^ nu este dec&t o niscodre,*
falsificare, o contra-facere artistica a acelel galimatie.
Unul din el, d. Lejean, cjice :
*0n pent se demander comment on a pu tirer de cettefofc
*en douze couplets le chant r^ellement beau des SSries. Eki
*de plus simple: on a conserve la charpente, le ryth*
*quelques vers du texte ; sur le reste, on a plaqu^ i& wfl
*nouveaux dont Pensemble forme un r6sum6 complet de k
^mythologie celtique.,*)
20) L^'eao, La poiait populaire en Bretagne^ In Bevu$ celttque, t 2
(1878), p.*
f
593
In mersul fircsc al lucmrilor, parodia sc nasce din serios,
Da vice- versa. Nimennl n'a venit \n minte de a sus^ino, bunft
orA, c& Povestea Numerelor la Proven^all s'a n&scut din pa-
rodia proven(al& A/i?, aprdpe tot at&t de absurd& ca ^i pa-
rodia celtic& de mat sus.
Explica^iunile cele druidice ale d-lul de la Villemarqu^ pot
R false, &r& ca totu^I s& fie fals insu^I cantui, eel pu^in f&r&
a fi fals tn totalitatea lul.
Criticil nu I-aa dat cea mal mic& osten61& de a stadia
cestiunea tntr'un mod comparativ pe o scarS, vast&.
Ne vom m&rgini d'o cam dat& de a atrage aten^iunea asu-
pra onul singar punct.
D. Villemarqu^ n'a cunoscut ^i n'a putut s& cunoscft
variantal transilvan BRS.
Cum de se tnttmpl& dar&, c& ^cel 9 parcel^ din variantal
Celtic se reg&sesc tocmal in Ardel; ^i-I vom mal revede mal
la vale in -ful 28, de^i impu^ina^I la numgr, inti*'an variant
Slavic tot al tipolul B?
Xoi credem, eft varianturile celtice, fie cele seri6se, fie cele
barlesce, provin t6te din amcstecul tipalul A cu tipal B: an
amestec insft de o altft naturft, ncgre^it, decftt acela al varian-
tmilor Portugese.
Vom formula dar& c&ntal eel pretins draidic al d-lal Ville-
marquc prin ABG, lar parodia prin AB/iG.
Insft Cel^it din Brctania mal poseda i tipul curat A, eel
pa^in tntr'un:
e) Variant latin.
21. D. Villemarque cunosce accst variant AGL In
doft exemplare apropc identice: eel intatu, publicat de prcutul
Tanguy Gueguen la 1C50; ccl-ralt, comunicat de abbatele
Ueary.
latft fnceputal dupft ambele;
Gufgen : | Henrtj :
Die mihi quid unus?
I
6d4
Unus est Dous Unus est Christus
Qui regnat in coelis. j Qui regnat Deus.
Die mihi quid duo ?
Duo sunt Testamenta,
Unus est Deus, etc.
Apol respunsurilc comune ambclor:
3=Patriarchii ;
4=Evangelitil[ ;
5=Pentateucul ;
6=urnele in Cana Galileel;
8=fericirile ;
9=coruri de fngeii
1 O=ponincele ;
ll=stelele lul losif.
Puncturile in divergin^a:
7=Sacramentele lumin&rile ;
12=apostoliI articolil credin^el.")
Este de observat coincidin^a acestui variant cu eel fr
din Canada sub raportul lul 5=:*Pentateucul, i 7=r-i
In Cana Galileel^: doi ecuivalin^e, pe carl nu le gSsi
loc In varianturile proven^le.
r<) VakianturI italiane.
22. Din Italia noi nu cunoscem nici un represeiil
direct, sail eel pu^in sigur, al vre-unuia din celo trei tipui
B i AB.
Se afia insS. o mul|ime de cfi^ntece poporane enumerati
forte asemenate cu presupusele parodie proven^ale i fraci
ale tipulul A, carl totuI, ca i acelea mai tote, ar pute si
In realitate fira nicT o inrudire genetica cu Povestea Noi
relor.
La Neapole, buni or&j se aude :
UnO; doje e tre!
Lu papa nun ^ re,
Lu re nun o papa,
Una, doa, trei!
Papa nu e rege,
Regele nu e pap&,
21) De la Villomarquc, op. cit. p. 16-17.
595
La Tespa nxm h ape,
L'ape nun e Tcspa etc
Vespca Du e albinS.,
Albina nu e vespe etc.,
^ a^ inainte pin& la infinit,'') ca ^i cand s'ar apuca cinc-va
a c&nta: 1 nu e 2, 2 nu e 3, 3 nu e 4, 4 nu e 5 etc.
Nu ne este cunoscut, de asemenea, nicl un variant spaniol.
Inainte de a trece la cele germane ^i slavice, s& nu ultani
on variant imitat dela GcrmanI, saii mal cui*and dela Slavl,
intr o limb& orientals, dar ri^t&citil in P^uropa, astfel cS. nu
scim cum s&-I g vre-un loc mal potrivit in studiul de fa^&,
;i aname :
3) VARIANTUTi BVREK8C.
23. In acest variant AE fie-carc strofi se incepc prin:
* Cine scie ce este [cifra cutare]?^ ; urmezi respuusul :
* Eft scitt ce este [cifra cutarej...^; apol se repeti mereft ca
Si'o cele-Falte varianturi ale tipului A, tote cifrele precedin^l.
Iat& tnccputul: ^
...ni2x r\^hu .ninsx j;2ik .ynr ^j j?2nx .v"iv 'tj ya'iN. 4
Peste tot sint 13 cifre:
IrrDumne^efi; I 8 (Jilele inainte de circum-
2=tablele lul Molse : < cisiune ;
3=patriarchil ; i fl--lunele de sarcinil la fe-
4=nevestele patriarchilor (Sara,j meia;
liachela, Rebecca i Lia): 10-poruncele;
5=Pentateucul ;
6=:C&r(ile Mischnel;
7=(|ilele s6pt6m4nel;
11 stelele lul losif;
12=triburile ovreesci;
1 3=atributele lul Dumne4eft.
22) Casetti e Imbriani, Canti popolari delU protincie meri<^:
Drei ein Di^eifuss;
Vier ein Wagen ;
Fiinf die Finger an der Haud ; 5:=degete ;
Sechs die Werkeltagc in der Woche; i G=r:(}ile de lucru :
Sieben das Siebengestim. \ 7=:rPleIade/*)
3=tripod ;
4=carata ;
Mullenhoff cit^za numal in tr^cat un alt variant gemian
vom formula ambele prin BH^ i BH^ au()it In partoa
nordica a Sclileswigulul. Acolo dracul este inlocuit printrun
bogat "om din munte,. La cas de a nu ghici cele epte mimeFo,
^eranul va perde pe filul sefl eel mai mare.")
AcelaI tip B neintimpina In:
23) Darmestetter, in Romania, t. 1 (1872), p. 223.
24) MiUlenlioff, Saf^rn, March fn titt^ Licler, Kiel, 184^, p. 303-6.
25) Ibid. p. 3or..
597
x) Variaihul nko-greo.
25. Acest variant BN sar piite iiunii greco-albaiies ,
cad cii*culi pintre Grecil din Epir, de unde a trecut apo!
pe insula Tinos.
Aa cum il reproduce Ilahn in doil exemplare, cart se com-
pletez& unul pe altul, el se deosebesce pre-pu^in. aprope priu
nemic* eel pu^in In lntrig&. de variantul roman BR*^ fji chiar
lie variantul BRS, afari dori ck ^gisitorul mazarii^ se chia-
lah aci Pcnteklimas In loc de Mdzdricd. In epizodul dela stir-
it. care ne interes& mal in specift, figurezfi la Gred o babii
care desleg& enigmele. lar nu un mo^neg. ca in basmul ro-
nianesc.
Iat& acum i^i caractensarea cifrelor, carl merg pinil la lU.
dai- uumal In aparin^a, ca ^i'n BR^, c&cl in fapt la cifra 10
nu se constats dec&t victoria omulu! asupra dracului:
l^=Dumne(Jeti; I 6=6se stele in Pleiade;
2^=cel drep^I (die Gerechten); 7 jocul celor epto (Jine ;
3 :^ tripod : I S^nsectul octopod ;
4 - titele vacel ;
r>^degete ;
9=^luneie sarcinei la fenieia :
1 0 enigmele dracului. ^^)
a) VaRIANTUK! SLAVICE.
55 26. Profesorul A. Wesselofsky dela Petersburg, atat de
c^nipetinte in tot ce se refenl la literatura poporanu in ge-
nere. a bine-voit a-nil inipartajji intr'o epistoifi, cfi toti Shivii
cunosc cantece poporane analoge cu *I)ic niihi (|uid unus^,
adica dupi tipul A.
Jati propriele sale cuvinte :
II y en ii en Hulgarie, chcz ks Kussus, Ics Pnlonaiii et Icti
TcIrIvl's.
lis commeneent ordinairemeiit par hi fjui'stioii ly[)i4Uc: bis-nioi:
"Ls questions et reponscs variant dt- 7 a l ct Ii*. .Ic voii^ iloiiiu'
1'"* rcponscs jivoc les variaiitc^s :
ilr. ibid. t. 1, p. 14-51.
598
"l=le fils de Marie ^Dieu;
''2=deux tables de Moise ;
3=la Trinite les trois patriarches;
''4=les quatre evang^listcs ;
5=le8 cinq coupoles de Teglise les cinq plaies du Sauveur-
les cinq vierges folles et les cinq vierges sages de TEvangile.
6=les six ailes des cherubins les six vases a la noce de Ca-
na;
7r=:les sept Conciles les sept hierarchies des anges les sept
Sacrements ;
8^es huit cercles du soleil (les 8 cieux?) les huit chants de
I'Eglise;
9=rles neuf joies de Tannee ^les neuf hierarchies des anges;
*10=les Dix Commandements les dix lepreux de TEvangile-les
*dix (?) Sacrements;
*ll=les onze apotres (sans Judas V) les onze patriarches les
onze etoiles niineures=les fr^res de Joseph;
*12=les douze mois les douze apotres.
Ac^st& interesautS. noti^& ne scutesce de a ue mai intinde
asupra tipului A la Slavl, mul^.umiiidu-ue a formula tote va-
rianturilc slavice priii AS*.
Vora mal adiuga Insi, c& la Ru^I acest tip p6i*t& caracte-
risticul nume de *cantec evangelic,: CBanre^iHCTan ukcHb;^
ci variantul, pe care'l cunoscem nol ini-ne, se incepe acolo
aprope intocmal ca AR :
TaCiJ noyieHue,
Ha/\b uiKOjaMii liuOiiaHU !
IIoB'h^aiiTe, 'ito cct?, cahhiiV/')
VoJ, omeni! acela,
Ilobi inv^ta^!,
Ale^l peste jjcole,
Spune^l: cc este unulV...
27. E forte interesant, ca h\ Bulgari se afli o parodii
necontestabiia a acestul *cantec evangelic, ; necontestabili
cicl In fond ea nu ditera de parodia proveu^ala A/jT, a d-
ril origine din tipul A j)recum am vCdut mai sus in -ful 11-
este asigurata prin repetitiiinea cifrelor.
27) Kirlcovskif, PyccKie Hai)o;iHMe othxh. p. l;M -3, in 'Ironirt Ma'K.
Oft'i-^TF*
HOTopiH, 1848, No. 9.
699
lat'o;
l]i>pa Benep ueuepa^MC 1-a ser& am cinat [u n] pulu m&-
%GHO niidie repe6i!ua ;
Xhropa Be>, i tot 9, iar nul'.
cata si fi fost i 'n BS; cu atJlt ma! mult, daci Ruteuii vor
fi impruniutat tipul B del a Roman!.
Reman dari in divcrgiu^a nunia! varianturile BIP ?i 15H-.
car! uu se radicii ma! sus do 7 cifre.
29) Dragomanov, op. cit., p. 567.
601
In acest mod, majoritatea varianturilor ue da 9 cifre, dar
cu tendin(& de a le urea la 10 sail dc a p&stra pc 10. A
urea, dac& in prototipul comun vor fi fost numal 9 ; a pa-
Btra^ dac& el avea 10, diutre carl ultima cifr& tncepuse a se
perde.
Este remarcabil ca, dupii d. Wesselofsky ve(|l nuiK sus
26 la Slavl cxisti i variaiiturl ale tipulul A nuiiial cit
9 cifre, ba cMar cu 7.
Di ori-ce cas, numeral cifrelor in tipul B nu trcce nicairl
peste 10 :
30. In tote cele epte varianturl, cifrele sint caracteri-
sate in urm&torul mod :
lj=put (BRS BIIS; hma (BIl^) roba (BH ) Duuinecjeft
(BN, BS?);
2=ochJ (BRS BR2, BUS) - cariola (BIP ) eel drep^l (BN)
imbl&titori (BS) ;
3=fercstre (BR) fete (BR) furcil tricomri (BUS) tripod
[BH' >, BN) c&latoi-l (BS) ;
4=caruta (BR\ BRa, BRS, BH' ^ BS) tHele vacel (BN) ;
5=degete (BR\ BR, BH -% BN) boi (BRS) fete (BS) ;
6=bol[ (BR*) fluer cu ese gauro (BR*) pogone do camp
[BRS) (Jilc tlo lucru (BH ) Tlelade (BN) pore! (BS) ;
7=fete (BRO frat! (BR^ BUS) Plelade (BH^ ) - diuc
CBN);
8=fratl (BRO bo! (BR*) fete (BRS) insectul octopod (BN) ;
9=fete (BR) pore! (BRS) luiiele de sarciiia (BN).
De aci urmezil, c& prototipul coniuu europeau al tipulul U
Jivea ecuivalin^ele :
4=r6te de caru^a,
5=degete,
^rl se afl& in mai'ea niajoritate a varianturilor ; probabil-
J^^nte i :
2=ocM,
- care ecuivaliu^i atat de firOsca o gasini in tote va-
nturile roinane.
Cea ma! curiosa ecuivalin^a uste ^fcti*^, care rcs[)iiii'lti la
(IJRV, la 5 (BS), la 8 (BUS), ba ciiiar iiitr'unul !ji actl.ijji
602
variant BR' la 3 ^i la 9 tot-oHlat&. Kste tuvederat, di pn
totipul comun avea *fete, ; dar sub care cifrft anume?
La 7 in variantul roman BR* respund ^fete^. In variai
till neo-grec *4^iie>) adeca tot *fete^. Numal la cifra
so intJllnesc *fete, in doft varianturi, cela-ce ue face acred
ca i 'n prototip acest& ecuivalin^ figura la 7, dLslocanda-
apol in varianturile cele derivate.
Accep^iunea de *(|ine^, ca mal mitoIogic&, iii se pare a
niai propria in tipul B.
Vom ave dara ca primitive^ eel pu^iu in Europa :
2z=:0Clll,
4z=r6te de caru^ ;
r)=degete ;
7=cjine.
Ecuivalin^elc isolate i pre artificiale, ca *r6ba,, *cari6li,
*iinblatitorI,, *fiirca tricorna^, *tripod^, *cillatoi1^, *0Glc
pod^ etc.. trebul inlaturate, ca de tot posteridre.
In privin^a celor-l'alte, orl-ce solu^iune ar fi pripita.
31. Tote varianturile tipului B se afl& in (erile lomm
sail in vecinatate, afara numal de cele do& varianturi ger
mane, carl prin lipsa deosebirilor intre cifre fomiezSii
realitate un singur variant.
Dela Dunare pina la Sclileswig-Holstein e departe !
(^i tote astoa, provonin^a aa clicend daiiubiana a variaD
turilor BIP ^ se probeza nu numai prin completa lor i^^l
lare in Oerniania si prin extrenia asenienare in peripetie t
1)S, (lar mal pc sus de t(')te ])rintr'o niilrtiiria niodicvah\ an
teiiticri, cumca tipul B exista la llomanl deja pe la Imepu
tul secoluhii XIII.
In variantul roman BK'^, dracul este represintat priii ^i
moni ro^i^^. In variantul german BlI^, donionul este un *oi
'I in miinti',^ (Bergmann). lar in BH^ un om de o statura./"/*
inicd (gan/ kleines Mannchen).
Sa ascultam acuma. ce ne spiine croiiicarul contimpunii
603
Albericos Triam-Fontiam, niort pe la 1246, carele c&l&torisc
el tDSQi^ tn Oriinte, ba tr&ise i 'n Ungaria. ^^)
Sub anal 1235, el ^ice :
Eodem anno extra sylvas juxta
Kerte apparuit quaedam, utdi-
citur, daemonum ludificatio, ap-
parnerunt rubei homines, qui
de montana quadam cxierunt
in rubeis cqois, minoris tamen
staturae quam sint nosti'i, ho-
mines fere ducenti, qui discur-
SOS varies spectante populo la-
cicbaut, illis de oppido contra
iUos irruentibus, caveam suam
iutraverunt, nee postea compa-
ruerunt, unus tamen aliquantum
ab uno de oppido retentus fecit
ejus manum omnino esse ru-
beam, et sic effugit, qui quam-
(liu vixit, rubea permunsit. Fere
omnes illi, qui eos vidci*unt, a-
liquod infortunium codem anno
iucurrenint...**)
In acela^l an, in Trausilva-
nia linga Kertz, s'a ivit, dupc^
cum se povestesce, un fel do
jucarUi draciscd : s'atl ar^tat
nesce oniem roii^ c^i\\ dintr^nn
munte^ c^lar! pe caX tot it)sjil,
dar inai micl decat at nc^tri,
peste tot vr'o 200 oment, cart
fdceau vorhe de'naintea poporu-
luY. NS.v&lind asuprSrle o sem&
de orJien!, el s'aii inters in
pescera lor ;i nu s'aii mat ai'&-
tat; unul insS. dintr'in^it. fiind
re^inut cat-va timp de c&trtl un
or^;6n, a ro^it de tot mAna a-
ccstula ^i a sdipat, lar mana a
remas roiil pentru tot-d'a-una.
Apropo to^T, cS,^! ve(Ju3erS, acea
ar^tare, a p&^it c&te ce-va in
cursul anulul...
Fondul acestel nara^iunl cste: nesce draci, sub formS. de
onieul roiI forte mid, ei^i dintr^un munte, vrcnd si iiujelc
pe cre^tinl prin vorbe, *discursus variij^, In casul nostra e-
uigine eifrice, aft fost luvin^i ) gonial.
Fie acei draci namai anal ca in BH^ \ fie 9 ca in BR^
fie 200 ca In Albericas, este o ccstiuue iudiforinte.
Vechial oriijel Kertz, astidl un Met sat ca ruine, se atia
aiiume in (era Fagaiajjulul, partea alta data cea mal ronii-
iufscfi a Transilvauiel, uude era reuuniiUl insa in cvul niedifl
o inilnastire noni^escil.
Fie prin Gernianii din ArdeL fie prin ctllatori ca AlbiMi-
cus, tipal B a strabitat dari pina la Schleswig-Uolstein.
K)) lUi|in; via^ii luT, ctr. lla.s(ltui, (hiffiiule ('raiuiti,
lUiciirt'SiT, IS77, p. 10-14.
:}1) Alborituis. VhroHiam^ cd. Lnlmitz, Lipsiao, 101)8, t. *J, p.
rK<).
604
32. Decl in Europa, i anume In Rom&nia, PovesteaNn
merelor diipft tipul B durezft, cu o cei'titndine documentali
eel pu^in de epte secoll ; pe c&nd nemic, din contra, nu d<
vedesce o mare vcchime a tipului A.
Cum-cil tipul A s'a n&scut in adevfir din tipul B, dand a
pol anibelc nascore tipulu! amestecat AB, o demonstra intra
mod definitiv, daca vom trece din Europa fii Asia:
ft) VaBIANTUL PEB8IAN.
33. De'ntaift Perles,") apol mal cu semft Reinhold Kob
ler,^3j afi semnalat importan^a cnigmelor cifrice dintruu vcclili
text Persian scris in dialectul pehlevic, care dateza din pii
mil secoll al erel creatine, inainte de ui*carea pe tronul per
sian a dinastiel Sassani(Jilor. ^*)
Cuprinsul acelul text consists in lupta de enigme intre fer
mecatorul Akht ^i piosul G6slit-i Fiyano. Acela care nu vi
deslega ghicitorile, trebul sft p^rft din mana adversarulul sefi
Klementul eel bun invinge. Fntre enigmele , propuse do f
lementul eel refl, figureza i cele 10 cifre : * Spune-mi ce feii
1 ^i nu siut 2? gliici gandul mett!, ^Spune-ml ce ^int:
si nu sint 3 ? etc.^
Mai pe scurt, sintem aci cliiar la sorgintea tipului B,
sorginte veclie do vr'o doil mil de anl. verificandu-se asttt
cu desavir^ire pateniitatea acestul tip in privint^i celor-ialt
doji B i AB.
In vai'iantul persian citVcle sInt caractcrisate a^a ;
Izusorele ; | 6^ epoccle lumii :
2 suriu si resuHu : ! 7:^ingeril ;
3 giiudul, cuvintul si I'apta; ; 8--eelebrita^ilt lumil;
4 apa, pdiiiiiit. plaiite ^i a- ' O^^giurele in corpul n.mi-
nimale : lul ;
T) bunii regi Kaiaiiidi ; i 1 0^=^degete.
'V,\) Koliltr, Oft l*t hlcii- l',i z-.hht'hi ton fiiUlit-i i''rfhin*'t
Mi /f. //.>'///M. r- ;/. M' M
M) Ap. JliUig, Th'- hook nf ArJit-l'ini.j, Bombay, ld72. i>. 20b i'y.
005
Respunsuril(^ h 5. (I i 8 slnt specitico porsiaiio, rarl nu pntonii
a nu so modifica prin trecero in ort-ce alta sferfi. etnica.
*I)egete^ ne intimpinil i 'n prototipiil curopeaii, dar mi
la cifra 10, ci la 5, cela-ce se pare a ti ma! priinitiv.
*7 Ingeri, coincidft de minune cu *7 cjino, din variantul
rom&n BR^ i din eel neo-grec.
In fine, *l=^s6rele^ amintesce pe *1- luna^ in variantul
BR.
Orl-cum ar fi, antica origine persianil a tipnlul B, lar prin
urmare a Povestil Numerelor in genei-e, se ridicil niai pe siis
de orl-ce indo^lft :
1^ Acela^I duel pe morte intre cele doa elemente antago-
niste ale cosmogoniel eranice ;
2**. AceleaI enigme cifrice, i anume pina la 10.
9 34. KOhler constata, c& din Persia Povestea Numerolor
a petruns tot in Asia la Turani. citand :
r) VARIANTUIi KIEGinS,
cuprins Intr'un cantec intitulat *^Ciocarlia,.
111 acest variant caracterisarea cifrelor oste :
1 ==Dumne(|efi ; i 6 cuvintele lul Dunmoden;
^==s6rele i luna ; 7=:infernurile ;
3=0turashyp (?) ;
4=KalifiI ;
8: paradisurile ;
9^^fii! profetiilul Ibrahim ;
5=nig&clunl ; i 1 O^rhmele de sarcina la fe-
I meia.
Cela-ce distinge variantul kirghis, ca i variantul turcoman
al baladel Cucul ^i turturica, ve(Jl mal sus p. 548 esto
confusiuuea i misticismul respunsurilor. lata, de exempln, in-
tr*o traducere germana literaia, respunsul la 3 :
Ich will sagen, was icli weiss, viele siud versammelt;
Wird es richtig sein, wenn ich so sage?
Was sollen es vier sein, du feindliclicr Ungliiubigcr,
Auf das Nachtgobet folgt das Oturashyp...
606
Un feiiomcn conalog in variantal ABG nu indic& ore un lA
(le t u r a n i s m, de-mult b&nuit, !n logica Cel^ilor?")
35. In migra^iunea sa din Asia tn Eui-opa, PovesteaNu-
merclor ne presint& din punct in punct acelea-^I trei sta^innl
principale, pe carl nol le-am urm&rit deja tn c&I&toria bait
del Cuciil iji turturica :
Prima sta(iune : Persia, patria sectelor creatine dnalis-
tice a Manicheilor i a Paulicianilor ;
A doa sta^iune : R o m & u i a, ad&post medieval al B<^
mililor, n&scu(I in Bulgaria din Pauliciano-manichel ;
A trela sta^iune ; P r o v e n ^ a, culbul Albigensilor, sedi
omogen& cu Bogomilil i chlar patronatft de Bogomill.
30. A pnne doctrinele religi6se tn dialog, batnc&annoie
sub forma de euigme, une-ori chlar cifrice, era tn spiritnl ^
resiclor medievale in genere, dar ma! ales la Bogomill.
Astfel sint, intre apocrifurile favorite ale acestel sectc: Con-
versa^iunca Malcel Domnulul cu apostolul Bartx>lomefi^ a loi
loan Teologul cu Mftntuitoral, a acelula-^l cu patriarcul A-
vram^ a M&ntuitorulul cu Satana etc., lar mat cu s^^mn a^
numita *Convorbirc atrel ierarchl,.*^)
Povestea Numerclor^ religiosJi chlar in archetipul poi"sian.
oferind cea mal propria stofa pentru un asemenea catochkm.
P>of]fOiiiiliI s'ail grftbit a transforma basmul B in excrcitiul ca-
techetic A, urcand scara cifrelor dcla 10 la 12, pote cliiar
la 13, i introducend, ca un mijloc mnemonic forte dibaclu.
rcpcti^iunea la tie-care stroft, a cifrelor precedintl.
Cait privesce cifrele in pocsia poporanS, in genere, tiechiar
cu scop didactic, dar In alt fel de combina^iunY, adec% naci
enigme lutr'un dialog, ele pot fi inrudite cu Povestea Nuine-
relor i pot a nu fi, dupS, cum am observat'o deja ma! it .T.-TcraTvpu.
Moscva, i>^
t. 2, p. 135. ^ *
>^>,
607
fi italiane, de carl s'ar gftsi multe alte exemple la diferite
>op6re. Sail din Trausilvania, bunft-orft, se exercita in tabla
le maltiplicare prin urm&tonil c&ntec :
Einmal eins'ist eins
geld habn mer kcins, etc.>*)
37. Ca ce fel s& fi fost In amilnintele sale cestionarul
:el bogomilic al tipulul A, este gi-eft a decide; i acesta niai
Jes din causa gr&mildiril modific&rilor posteridre, dupJl cum
e p6te ved6 din urmitorul tabel statistic :
l=Crist (AR, APS ABPS AGL, AS*) Dumne(Jeti (A^^ AV\
ABP*, AGL, AE, AS*) Santa Fedor^ (AP^);
2=Tablele lul Moise (^AR, APS APS ABPS ABPS AE, AS'*)
Testamentele (AP*, AFS AGL);
8=Trinitatea (AR, APS APs AFPs ABPS AS*^ patriar-
chil (APS AFS ABPS AGL, AE, AS*);
4=eYangeli9ti! (AR, APS AP^ AP, AFS ABPS ABPS ABP,
AGL, AS*) nevestele patriarchilor (AE);
5=:ranele lul Crist (AR, APS AP-, APS ABPS ABPS ABP^^.
AS*) Pentateucul (^AFS AGL, AE) cupolele bisericel (AS%
fetele nebune i fetele cu minte din Evangelitt (AS*) ;
G=crinil S-tel FecI6re (AR) lampele in lerusalim (APS AP^;
ABPS ABPS ABPs), 6rele ristigniril (AP^) umele in Cana
(AFi, AGL, AS*) cftr^ile Mischnd (AE) aripele cherubi-
nilor (AS*) ;
7=Sacramentele (AR, AFS ABP\ aBP^ AGL. AS*) bucuriclo
S-tel Feclore (APs APS ABP*) bucuriele S-tulut losif (AP'')
racjele sorelu! (ABP*) ra4ele lunel (ABP') luminarilo
(AGL) (Jilele septemfinel (AE) Conciliele (AS*) coruri
de ingeii (AS*);
8=fericirile (AR, APS APS AF'. ABPS AGL) iniraele drop-
te (AP) coruri de ingeri (ABP>) mo?tiI (ABP*) (lilo
inainte de circumcisiune (AE) cercurile sorelul (AS*)
canturile bisericel (AS*);
9=corurl de ingeri (AR. APS APS AF, ABPS AGL, AS*)
darurile St-lul losif (AP^) frazil lul St. losif (AP*) tem-
plurl (ABP*) lunele de sarcin& (ABPS AE) bucuriele pestc
an (AS*);
10=porunce (AR, APS APS APS AFS ABPS ABP3, ABPS AGL,
Ae, as*) leproil din Evangeliil (AS*) Sacramentele
(AS*);
87) Schuster, SiebenbHrgisch-aaclisische Volkslieihr, IlermanDStadt,
1865, p. 401.
Tot acolo, p. 284, este textal sftsesc dialectic al onigmelor din
BBS, cu care
Bfr. 9! la p. 476 nota 103.
608
ll-~voscrosnele (AR) ra^ele luncl (AP*) stololo St-lul Irvsit
(AP^ A(iL, AE, AS^) mit do focloro (AP^ AF', ABP', ABP".
ABP^) apostolil (AS*) patriarcliil (AS*);
12 apc.stoli! (AR, AP*, AP^ AF, ABP\ ABP^ AGL, AS') -
ra()ele sorelul (APS ABP^) racjele lunel (ABP) ailicolii
credin^! (AGL) triburile evreesci (AE) ;
13r=mi! de fed6re (AP^ ra^ele s6relul (ABPV atributcle
lut Dumne^eii (AE).
38. A explica tote ecuivalin^ele dc mal sus, ar fi a fa-
ce un lung tractat teologico-mitologic.
Vom atrage aten^iunea niima! asupra *evangelijjtiIor, in
doa varianturl de provenin(il pro veil (ali. In AP\ evangeli?til
sint : *Iacob, Matelu, loan iji Marcu, ; in ABP* : *Marcu
Luca ^i Matelu^, f&r& a se men^iona numele celul de al pa-
tnilea. Se scie, ca pretinsul evangelifl al lu! lacob este on
apocrif, pe carc'l recunosceatt numai ereticH, ba inci ca *pro-
to-evangelift^ ; i se scie in acela^I timp, c& din^il aveaft mal
multe alte evangelic pseudepigrafice,^*) astfel cS, iiu scicau
bine el-inil numCrul evangelitilor.
39. Povestea Numerelor este dar&, ca i balada Cucul ji
turturica, un fel de carte p o p o r a n 2. de originc per-
siana, cunoscutjl Roiiianilor din sccolul XII ^i care, pnte tit
de pe atuncl, s'a propagat din regiunea dunarena peste mai in-
trega Europe.
In Portugalia ea a ajuns a ti un simplu descantec contra
draculul ; in America a scadut la trepta unui dan^ de o mo-
notonia superlativa ; in fine, printr'o intHrdiata silrituru, a no-
merit pina i 'n Talmud !
Tipul B, care este eel primitiv, s'a pftstrat mai cu dcos^
bire la Romaiil. E forte cludat, c& nol nu-1 gJlsim la Bul-
garl, primii adep^I ai Bogomilismulul, dupa cum el se par a
nu ave nici balada Cucul i turturica. Asupra accstul fono-
men, vedl ccle (Jise mai sus la pag. 564-5 45...
38) Fabricius, Codex apocryphiis NoH TestamenU\ t 1, Ilambourg, 1719. p
40 ^i arm. Cfr. Ticlionravov, op. oit. t. 1, p. IV.
PAHTEA.III
SPECIMEN
DE
GBAMATICA COMPARATIVi ISTORICi
LIMBEi ROMANE.
as
O PAGINA
DIN
SIHTii^^ mDI!I^HDii]LSiiHl^&
REDUPUCAREIl SI TRIPLICllllEll AllTICLULUI DEFINIT.
1.0 schi(& f6rte pe scurt a primelor patru capitole ale
stDdiuIuI de fa^& s'a publicat in Revista Liuguistic9. Italian^.. ^)
Mai pe larg, aceia^l paite ^i capitolul Y s'ati reprodus in Bo-
mAnul^ 1879, febroariii-martiii. Aci ins& este locul eel mal
liroprifl de a se da la luminS. lucrarea intreg^, c&cl t6te fe-
nomenele, pe carl le coustaUm mal jos in privinta limbeT
Siistre, ba tocma! cele mal rare ^i mal instructive, se g&sesc
in pre^iosnl volum al lui popa Grigorie din MUhacTu, mal mult
decit tn orl-ce alt text rom&nesc, veelilu sail noii, tipilrit sau
nannscris.
2. Illustnil meil amic profesorul G. I. Ascoli, tn ultima
sa publica^iune, vorbind despre cd.te-ya tr&sure comune intre
limba rom&D& i limba albanesa, face intre cele-l'alte urm:V
torea obseira^ione :
li llAsdeii, Le type eyniacUque homo-ille ille-honus et sa parentHe^ In
Archivio
ffhttologico iitdiam, t 3 (1879), p. 420-41.
6ri
^Pentru a exprime cela-ce se (|ice italianesce il icffttowo.
^limba romftnii pote i obidnuesce a intrebuin^a o construe-
^^iune strftina tuturor dialectelor neo-latine, anume: omihld
jbu7i^ literalmente : honto ille ilh bonus. El bine, limba alba-
^nesi, la iliidul sefl, trebu! si traduca pe il heW umm prin
^nyeri-u i mirct, cela ce insemnoza de asemenea: honwHk
^ille bonus, y^)
Ascoli n'a fecut aci, cu cunoscuta sa petrundere, decJit i
atinge in tr(5cit, a destainui printr'o ripede ra^ii de lumini,
un punct f<5rte important, care meriti de a fi studiat cu tot
din-adinsul ; c&d el presinta, In diferitele sale manifestafiuni,
una din particularita^ile cele mal caracteristice, cele mai res-
pandite, cele raal inradacinate 'ile limbel romane.
Vom examina fenomenul de'ntaiil la RomanI, apol la Alba-
nesl, de aci la cele-lalte pop6re balcanice, i'nfine pecit
se va put6 fara a ne abate dela met6da tu afara de ac^
sfera.
I. Limba romana.
3. Pentru (licerea franccsa Vhomme bon=ille homo hom^^
romanesce se pote (|ice de o potriva eorect: omu-l bunzJwmo
ille bonus, i : omu-l eel bun=:.homo ille iUe bonus,
Intre ambelc moduri de a se exprime exista o diferinti
generala i o diferin^a par^iaia.
Diferin^a generala cousista In mai marea energia a expre-
siunil omu4 eel bun, adeca a formel cu duplul articol ; energii
resultand din Insat natura procesului de reduplicare, la care
tote limbele, mal mult sail ma! pu^in, iutr'un cas sail intr'al-
tul, recurg atunci cand voesc a intari saft a radica la erafad
ideia cuprinsa intr'o silaba considerata ca cea mal semnifiw-
tiva.^) Schleicher, intr'o noti^a intitulata *CuriositatI liugfli-
stice,, ne da exemple analoge de reduplica^iune, de triplicatiune.
2) Ascoli, Stwlj nntici, t. 2, Roma, 1S77, p. G7.
3) Of. Sayce, The principhs of comparative philology^ London, 1874, p.
-'^^'
347.
_ 613
ba chlar de quadruplica^iunc i de ((uiutuplica^iune tii unele
gralarl polinesiane i africaiie; buna-ori: lo-a ^lung,, io^lo-a
*mal lung^, lo-lo-lo-a *f6rte lung, etc.*) Maije scurt, omu-l
eel bun presintft ce-va mai mult dec&t omul hurt; ce-va care,
dap& cum constats. Ascoli , lipsesce celor-lalte limbe neo-
latine.
Mjd este alti diferin^a, o diferin^fi, par^iali, pe care a sur-
priiis'o deja Bucovin^nul Blazcwicz. In omu-l bun aten^iunea este
atras& asupi a ideel din prima ])arte a construc^iunil : om; in omu-l
tet bun^ din contra, inten^iunea vorbitorului apasil nu asupra
sahstan^el, ci mal ales asupra calit^il: hun.^) Limba rom^nii
posed& In aceste dod. forme un fin mijloc de uuan^re, pe care
fratil notri din Occidinte sint sili|I a-1 fnlocui prin accent,
prin inversiune satl prin perifrasil.
Vom %'edi5 mat la vale, cJl bog&^ia de colorit in acesta pri-
\\Ti\k merge la Romaul ^i mal departe, fara a se margini
mamal cu cele doa nuance; dar mal 'nainte sa spunem
cuvfnt despre numerosele varianturi alo lul cd^ care joca
rol atat de interesant in studiul de fa^a.
4. Vistierul lenaclie din gloriosa vi^a a Vacarescilor, eel
max vechlu autor de gramatica tipirita din Jera-Romancsca,
Indira in urmatorul mod diverscle forme ecuivalin^t lul cel^ fie
ca articol, fie ca pronume demonstrativ :
^[ascalin singular:
9celn^ ccla^ cel^ dla ;
Masculiii plural :
icef ca. All
Feminin singular:
Feminin plural :
9eele, eel"*, ale^)
4' Kohn's Btitraeffe, t. 2, p. 392. Ca cxplicatiune psicologici a
fonomoualul,
d. W. Humboldt, Oesammeltc Wet-ke^ t. 7, p 384.
V) BlAZtfwicz. Orammatik (At romanischen Spnuhej LcmluTg, 1850, p. 4(K
b fjh$tfca{il sail hdffffri (ft* t^'-ml asupm reyitUlor si orhuhtcfdor
graimtUel
riMrl. Kimnic, 17b7, p. 40. Dupi pd^iunea din Vicna, 1787, p. 38.
616
afelu biinu. Aa eel pu^ am citit tn t6te texturile macedo-
romaue cunoscute, dei sub-dialectele de acolo, necercetate tnci,
pot fnfa^i^a diverginte.
In fine in Transilvania, dup& reposatul Ion Maiorescu, ar
exista i forma celd in loc de cela, pe care el o au^se de a-
semenea la Rom&nit din Istria.*') Orl-cum ar fi, la plural Is-
triano-rora^nii die celi^ judecand mal cu s^mS, dupi pre^iosele
texturl adunate de Miklosich: *^eeli vii i eeli mor^i^.")
Results. dar& eii^ dup9. provineiS, sail loealit&tl, Rom&niil
^iee: 07nu-l acel bun, eel bun, dl bun^ cela bun. Ha hun
ete., la plural : omeni-i acel buni^ eel bunl^ dl buni etc.; dop4
cum la feminin se (Jice : mutere-a aceia frumoHA^ acea fin-
mosdj celafrumosd^ ala frumosd, a frumosd, la plural: muferiU
acelc fruniose^ cele f ramose i aa mal ineolo; divefgind unfl
de al^il prin forme, dar posedftnd to^I fftr& excep^iune pe ctl
eu functiune de a r t i e ol.
Aci este loeul de a stabili o distine^iune.
5. Pe c4nd feminiuul a pentru cea ca piuraiul seii ok
pentru cele pote fi pus de o potrivi de 'naintea a tot felul
de adjectivl, eel pu^in in gralul din f era-Romftn^sei , care
prefers de asemenea pe dl lul eel i pe dl in loc de ce/,
corespondintele sett masculin al i al, adeci forma cea bir-
bftt^sca eu a elar, nu cu obscurul d^ se intrebuin^ezJl la toll
Romanil din Dacia luK Tralan exclusivamente de 'naintea uu-
merelor ordinale, a prouumelui posesiv i a genitivulul, nicl o
data de 'naintea adjeetivulul in sensul strict al euvlntulal.
Aa se dice:
al doile^ linga a doua^ eu care comparft pe a frumosUzz
cea frumosd ;
17) Itinerar in htria, la^t, 1874, p. 91.
18] Die slavischen Elemenle im RnmunUchen^ Wicn, 1861, p. 5S. Dup&
sp-'ci-
menele publicate de Ascoli, Stwlj a-itici t. 1, Gorizia. 1861, p. 55,
s'ar pcio
crede c& Istro-Rom&ait intrcbuin^ezri forte rar artioolul ccl. Cfr.
i texturile ia
Miklosich, Veber die Wandtrungcn dcr Bumuucn, Wien, 1879, p. 810.
617
al metf, at mel^ liDg& a mea, ale niele^ cu cail coinparii
pe ale frum6se=zccle frumose ;
al omulul^ al omenilor^ a muleril^ ale mulerilor^ etc.
Dacft ne aducem bine a-mmte, uumal In al-alt Unga dUalt^
eel-alt ^\ baua^enul hdl-alt^ formele a/, Hi i eel alternezJi firi
deosebire.
Afar& de al-all^ Macedo-roni&nil nu cunosc pe a/, a?, aZe,
dec&t sub unica formi redusi a; adeci aplici pe femininul
singular dc&tr4 t6te genurile i numerele: a doilei^ a rnleU^
a yteaolli^ a domnulul, a ealUlor etc.
AceTa^I reducere a tuturor formelor la femininul singular a
ne intfmpin& tn unele regiuni ale Transilvaniel, de exemplu
in prejma Blajulul.
In gramatica de Klain ^i incal nol citim: a doillea^ a
ireillea^ /drtafl a lul^ a nieil tatd^ a mel ^Jdriw^lf etc.**)
La MoldovenI aceia^i formil redusft a pentru a/, a, d/, ale
este apriipe tot a^a de predonmitore in gralul poporan, nial
cu deosebire in privin^a gonitivulu!, de 'naintea cftrula se pu-
na numal a, fie el concordat cu un feminin satl cu un mas-
culin, cu un singular sail cu un plural.
Se f cie ca poe^il noijtri utiliseza une-orl pentru metru, pote
?i pentru armoniS, pe accst , mal comod decsU formele cele
lungl: bun&-6r& BoUiac in ^Schitul^:
E verJe ca tulpiiia a alru craa pd/lKc
Se 'ncarcit 'n mte(|ul icnid...,
fu loc de: *ale c&ril crftcl,.
Inti'ebuiu^area cea corectii a lui aL dup& gen ^i num6r,
deosebesce mal cu preferin^i pe Muntenl.
Ca model pote servi urm&torea bueat& din poesia lul Bo-
lintjn^nu ^La o rtndunicil^ :
Iar& uo! pnn ^crY str&ine
PlAngem t^ra ta cu dor.
19) Ed. din 1780, p. 26-9, 34.
618
Tri^tit de ale A suspine^
Inseta^I d'ol A amor.
C&nd tn t6ra 'nstrfiinatft
tnc& te vel inturna;
Vino, drag&, inc'o dat&
Pe a) tn 2l< cerceta.
In8& la a ta privire etc.
Dintre texturile publicate de nol in colec^iunea de fa^,
vedem :
Intr'un scui*t zapis mehedin^^n, sens la 1599: ^a nosUi
scripturft,, ^al lor cuvint^, ^p&rin^i ai notri,.*)
In interesanta cronic& olt^n& a lul Moxa de la 1620 con-
cordarea lul al este f6rte corect& in : *r61e lucrure ale lui,,
*fe(5or alU mieu,, *a lui maic&,, ^nepo^ii lui lacov i ai ludei,
etc., dar totu^I in mal multe alte pasage femininul singular a
usurp& locul tuturor celor-Talte forme. '0
In volumul lul popa Grigorie:
1^ Flexiuuea regulat& a lul al:
Texturl M&biceue: *Legenda Duminicel, 4 : o (jisi
de-a/c mele; ^Incercari de traducere, 130: ai doii, 128, 159:
al treile etc.; *Iutrebarea cretin6sca> 205: alU doile, 201:
a zt^ce, 205: ficatoriul ceriului i alii pim^ntului, 201: cuvinte
ale lui, 211: faptele bune ale lui, 212: ai cui nume etc.:
*Predica I^ 239 : numele sfeutu al tiu, 234 : cuveute ale loru,
238: ale noastre bure lucrure etc.; *Legeuda santel Yiiierl,
193: foe al lor, 185: slugi ale lui etc.; *Predica 11^ 225:
ale m^le niiravure ;
Texturi Bogoniilice: *RugicIunea de scoterea dra-
culul, 114: ai doii, ai treii, 115: al& asele, 123:fecorifli
Melintiei, 122: fe(jori ai surori-me etc.; *Caiatoria Malcel
Domnululj 72: a ingeriloru rugaclune, 68: rug&clune f u fl
sfin^iiloru, 57 : a lu Hristos maica etc. ; *Apocalipsul lui Paul,
20) T. 1, p. 88.
21) Ibid. p. 424, No. 60.
619
24: praznicele svinte ale tale; *Cuget4ri In 6ra mor^i!, 74:
ale sale p&cate, 8 1 : tngeri at lu Hristos. . .
2^^ Flexianea lul al redas& numal la a:
Texturl Bogomilice: *Apocalipsul lu! Paul, 2 1 :
ingerii a bftrba^ilor ^i a muerilor, 2 6 : nuor de focu laste a
omenilor^ 26: sufletele direp&^iloru ^i a p&c&to^iloru ; ^Caget&rl
tn 6ra mor^, 82: cornure a p&m&ntului.
6. Numal tntr'un singur idiotism, masculinul al s'a pe-
trificat, rem&n6nd neschinibat, orl-care ar fi gennl sad nume-
ral in concordant, i nereduc6ndu-se uici o dat& la a; anume
atunci c&nd este legat cu preposi|iunea de^ form&nd (^cerea
al'de^ bun&-6r& tn ^Sbur&torul, lulHeliade:
*0r aide Val-de baba Comana...
apol mal departe:
^Tot smeii a fost^ surato. Ve4u!}t impelifatul!
*C& (inta Val'de Fldrea iu clip^ str^bHtu...,,
sa& in ^Ocna, lul BoUiac:
*Ajung cu ea a-ca8& ^'o bag la al-de tata.. ..;
pasage in carl al-de se rap6rt& la o fiin^ cunoscut&, bine
dcterminatft, fie b&rbat saA femeial ; de unde tns&, tntocmal ca
in francesul certain^ s'a putut dcsvolta in urmc^ acccp^iunea^
ast&(|l aprdpe unicamente admisft, de "ore-cine. In expresiu-
nea poporan& al-de t?oJ, al-dc el, adeci * ore-cine de felul
cutare,.
Tot cu sensul de *cine-va bine cunoscut,, dei cu o nuan^
propri&, ^gwrezk al-de in gramatica basarabianii alul Doncev,
care ne spune: ^Pentru a ar&ta numirile familice in numfirul
* plural, se intrebuin(^z& preposi^ia al-de sail finalele -esci!,
^-ulescil: aUde Cazimir=CazimiresciI, al-de Catargi=Catargi-
*escil, al-de Ghica=GhiculesciI etc. De ex: Pre al-de Cazimir
*i al'de Alexandri, ca i pre Donicescil i Bal^escil....,'*)
22) Doncev, Curml prhnitic da Imba romdnd^ Ki^inefi, 18G5, part 2, p.
23.
G20
E cindat c& nici tntr'o gramatic& rom&n^scft, afar& de a
lul Doncev, iiu se vorbesce nemic despre nefericitul al-^e-, i
este ^i mal dudat, c& el nu se g&sesce nic&irl tn yechile mo-
iiumente ale Umbel romane.
Limbile romanice occidentale, de nu m6 am&gesc^ oa ne
presint& nici o analogic in ast& privm(&, afar& namal dadi n
privi cine-va pe al-t/e ca o metatesi a articlulol partitir fran-
cos ^i italian, compus in ordiuea inverse din acelea^I p&rti con-
stitutive de i iV/t', insi cu un In^eles de tot dep&rtat. Fran-
cesul "j ai trouv6 des amis^ sail italianul ^parlare a d^gU
sciocchi^ nu s'ar put6 exprime rom&nesce nicI fntr'an cas en
ajutorul lul al-de. Noi preferim, prin urmare, de a-1 conside-
ra, pin& la probii contrari&j ca un ce specific rom&nesc.
Cela-ce ne confirm& tn acest& opiniane, este existing in
limba ronijinil a idiotismulul : s&racu-2 de mine, p&e&tosu-/ de
el, amJlritu-/ ^e om"') etc., unde -Z de corespuiide lu! al-de^
astfel Cc\ (if ni se pare a tnlocui un adjectiv articulat on?-
care, ce-va cum s'ar (Jice: *cunoscutu-Z de cutare,. Dar de
ce atunci iiol nu avem ^i a-de^ care s4 corespun(|& cu: *cu-
noscut-a de cutare,?
De astil datil, orl-eum ar fi, mi este hi cestiune idiotisniul
(7l'd(\ tie cut de interesant, ci elementul al lu genere.
;:5 7. Alfttiul cu articlul crl exists darS, in limba romana, diipu
toto dialectde. articlul al, care se declini de asemenea dupa
gen si numi^r- putond insi a ti inlocuit la tote genurilc e rr/, ri-v,
<.
Sub raportul etimologic. al se referi cStri eel din punct in
punct ca ast cJltri rvsL
Sa examinam acuma mal de aprope, in ce anume consisti
2iU Ct'. Corcsi, Eiiwtjhdk cu incuUt'w::, Bra^ov, 15m), iuaturn, IJ,
p. 2; *imi-
ralulii de omu s& se sature,--*amjiriiul om,^.
62i
intre ambele diferin^ cea func^ionali, adecJi in modul de in-
trcbuin^are al fie-carula.
8. Natura adjectivaia a numerelor ordiiiale i a pronumilor
posesivl n'a fost nici o dati i nu ij6te fi contestati. Doile,
doua, meity mea^ sint rude f6rtc de aprdpe cu bun^ hunCi^
foi*m&ud eel mult o varletate din clasa adjectivilor qualifica-
tivl, dar nicI de cum o rubricil separata. Nemic mal corect
ca (Jicerea *adjectiv ordinal, sau ^adjectiv posesiv,. De aci
resulta ca func^iunea lul al in al meU este acela^I cu func^i-
unea lul eel in cd bun. in ambele casuri de o potrivi este
un articol pus de 'naintea unui adjectiv. De asemenea in pri-
vin^a lul al doile^ de^i acesta construc^iune se pote explica
mal bine intr'un alt mod, dupa cum vom ved(5 mal jos, cand
vom ave a vorbi despre limba armena.
mal mare dificultate se pare a presinta la prima vedere
rolul lul al in al omulul^ al omenilor. Omulul^ omenilar, sa
fie (ire adjectivl? Indotela in acesta privin^a ar fi fost legiti-
in& numal d6ra Inainte de frumosele cercetarl ale lul Garnett,
carele a demonstrat definitivamente, ca orl-ce genitiv in orl-
ce limba nu este decat un adjectiv, patrts in domus patris
fiind tot una cu paternus in domus paterna.'^^) Chtar inainte
de Garnett insa, adjectivitatea genitivulul fusese preve^uta forte
bine de catra Schlegel, Becker i al^il, dei nu ajunsese inca
a deveni o dogma linguistica.^*)
Ded: limba romana are un articol pre-positiv adjectival,
diferen^iat in doa forme primare: eel .^i al^ lasandu-se la o
parte varianturile cele secundare ale fie-carila.
24) Garnett, On the origin and import of the genitive case. In
Proceedings of
the Philological swittg, t 2 (1846), p. 1G5, rcprodns apol cu alte
studie alo Iiil
Garnett In ll^e philological essays, London, 1859, p. 214. Eate o er6re
dc a atii-
bai paternitatea accstel demonstratinnt lul Ilofer, a c&rut excelintea
Incrare Zuv
Lautlehre, Berlin, 1839, p. 9097, abia atinge ccBtiunGa adjectivit&^it
geni-
tivuluY. Cf. Max Mailer, Ltctures ed. 5, p. 114, ^i HllbsclimanD, Zur
CasusUhre,
MOnchcu, 1875, p. lOi.
25) Cf. Charma, E'Hiii sur h hutgoge^ Paris, 1810, p. 217.
9. Ill amu4 ed hum, iq^
eonstracfiiuiea snlMUiitifvlal a aijedrnd crte ie ill
articiilaa: Aoim Ofe iUe tmm$.
In al dai^le^ erte de doft oil vtiadat
din eele nmnite cirauiistaDtiile.'^ .
Tot de da& oil erte articaht b mgv adfeelir li
tivnl al Mhtrlu-i, eda-ee frantnena ar tnbn li m
^rhomme-fe-de,.
In fine, Itrl^I arUcolftt de doft od ^ brifl
jectiv, ne tntimpini In ed^&U^ litenilpente : tDb-db
De aci nrm^zft ck In amuhl d dM^e eoautxmel^
sUntivolnl cu adjectival este de trd oil artkokti:
ille-^uo^Ue.
De asemenea tn, amurl cdrol-^^ care mi este dectt:
iUe ilMUe^Uer.
Na mal pn^ la Maeedo-romlnl In JralUe iff] v^nmhtt
cda-ce ar fi fran^nsesce: ^fr6re4e fe-voiaiii-le-^^.
In expresionea omurl eel d dai4e^ care na pr eaiiit i
anormal In limba rom&n&, arem ehlar patra mrticoB la
struc^iuuea unul singar sabstantir en nn aingar a^j^^^*^^
-Vie ille ille-diUhiUe ! Dar poporul obiclnnesce a Intrepane Intri
asemenea construc^iune preposi^iunea de : ^oma-! cd k al
doi-le^.
S& se mal observe c& la nol, ca ^i la Macedo-rominl, or
dinalele al doile^ al treile etc. se pronnn^ generalmente ^
doi'le-a^ al trei-lc-a^ primind la c6d& acela^ apendice pe cml
g In acest-a^ acel-a, acum-a^ atufuH-a^ dZ-a, oi-n, db^
i care, orl-cum ar vol cine-va s&-l boteze sad s&-I cemente-
zc, serv& a tnt&ri sensul cuvtntttlul^ a-l maX afirma, ce-n a
la Elinl -i tn oiToo'-t, auTiQ-t, toutov-(, 2xCivoa-c, saik ci h
FrancesI -la, astfel c& omu-l cd al doi-le-a ar snna frtt-
^usesce: ^homme-le le le deoxi^me-le-la^ ! I
24) Termin tntrodaa dc Silveatrc de Sacy, Priiieipta de Orammairt fhhk
]MU*t. I, ch. 7.
S& ad&Qg&m lns&, c& amplificativul -a in c6da ordinalelor
,e fdrte rar In texturile rom4ne din secolul XYI. In volumul
hil popa Grigori'e, mal, tn specift, nol vedem : ^al doi-le^ (202,
.206), al trei-le, (51, 128, 159, 207), *al ase-le, (115,
128), ^al ^apte-le^ (62) etc., pretutindenl filrft -a.
10. Dac& Ascoli credea cu tot dreptul a fi at&t de im-
portant& dupla articulare roin4n& in omu-l eel bun, cu c&t
^ mal important I-ar fi ap&rut acest fenomen, s& fi voit a
Impinge analisa ce-va mal adtnc, constat&nd c& el face abia
o micft parte dintr'o sistem^ hitr^g&, forte complicate, dep&r-
. tatt ca des&vlr^ire de mecanismul linibelor neo-latine occi-
^dtntale ^i dup& cum ne vom tncredin^a maljos coincidand
tn t6te particularit&^ile sale, pin& ^i 'u cele mal m&runte,
namal ca sistema albanesft.
Dar de o cam dat& mal avem de urm&rit tnc& o construe-
^une anal6g&, pe care n'am atins'o in desvolt&rile de mal sus,
reserv&ndu-I un loc a-parte.
11. Pe llng& formele omu-l bun i omurl eel bun, mal
existft construc^iunea otnu-l eel bunu-l.
Poporol din unele regiuni ale Munteniel ^i de peste Olt o
Intrebuin^zft pin& ast&-(^, dei^i in c&r^I nol am vgc^ut'o de
o cam dat& numal intr'o mic& comedi&, represintat& 6re-c4nd
pe scena din BucurescI ;i undeun^eran dinllfov (}ice: ^vor-
be-le ale dulci-le^.*')
Acest tip, care ne d& un al treilea grad de intensitate, de
energi&, de emfasft, in comparafiune cu primul grad mu-l bun,
este f6rte familiar Macedo-rom4nilor, dap& cum ne-a incre-
din^t d. Apostol Margarit ^i al^il. Cu tdte astea, in renu-
mita gramatic& a lul Boiadji, resfoind'o cu destul& utenfiune,
nol am dat peste un singur specimen de acest fel, anume:
Jifar4ii afe/ii nlif^lii, adecft ^fectori-I eel mici-I>, aliituri cu:
fifar-lii afdli wif^i=*fectori-I eel micl^.*^
37) Domitresca, Zm^rdndifa snU fata pSndarulut^ BucnreacY, 1855, p. 28.
28) Boiadljl. Macedoirlachfsehe SprachUhre, BucurescY, 1863, p. 166 ^i
208.
Diip& prima editione, Viona, 1818, p. 166 ^i 228.
624
Mai pe scurt, de 'nc6ce i de 'ncolo de Dnn&re. este de o
potrivii cunoscutil gralalul rom&n, in&car-c& de o potrivi ne-
socotit& in grainatic& 1 'n literatarft, construc^iunea omu-i ti
bunul.
Kic&irl ins& ea nu ni se presint& pe o scar& mH intiitsi
^i cu nesce tr&sure mal pronun^te, ca in eel mal volammos
moimment al Umbel rom&nc din secolul XYI, asupra tiLraU
ne Yom opri aci un moment mal cu din-adinsul.
12. In anal 1580 1581, sub ingrijirea diaconalal Cores!
^i a dol popl din Braijov, s'a tipdiit romauesee an Omiliar
in folio, cuprincjiend 320 fol in 39 Vj qnatemionurl.
In acest& carte nol am g&sit peste trel-sute de casorl ale
formalel omu4 eel bunu4^ pe carl le vom clasifica in urmi-
tdrelc patru-sprc-(^ed modalit&^I de aplica^iune:
a) Masculin singular: omu-1 cela rftu-1 (X. 11), locn-l c^la
frumosu-1 (XII, 15), soare-le cela derepta-1 (XIV. 9), omuJ
cela vecMu-1 (VIII. 1, XIV. 13, XXXVI. 14), glasu-1 cell
dulce-Ie (XVIII. 3), lucru-1 cela bunu-l (L 6, UI. 7, IV. li
XII. 14, XXIX. 5) etc.
b) Feminiu singular : min-a c6Ia tare-a (VIII. 7), ^ar-a ce!4
figaduit-a (X. 12), gur-a c6ia miucinoas-a (XII. 2. 3), via^-a
cela bun-a (XIV. 3), parte-a c6Ia stang-a (III. 5, XXiVlI.
13), caloa cela larg-a (VIII. 3, XXVI. 15) etc.
c) Masculin plural : sfiin\i-l cela alei-I (II. 5), oameni-I
cela buni-I (III. 16), muguri-I cela mari-I (VII. 16) etc.
d) Feminiu plural: pilcate-le cele rele-le (II. 2, III. 11'.
cugete-le cele bune-le (IX. 4), cuvinte-lc cele mincinoa>e-le
(XIV. 5), fieri-le cele salbateci-le (XXIV. 10) etc.
e) Casul de sub a i &, cand insi mat urm^zi im alt ad-
jectiv numai post-aiticulat: via^-a cela dulce-a i infrimse|At-4
(IX. 5) , inem-a ct^Ia bun-a i dechis-a (XVI. 8), vintu-1
cela neopritu-1 i greu-1 (III. 7) etc.
/) Casul de sub &, ciind Insii mal urmfei un alt adjectiv
post-articulat i pre-articulat : munc-a c6Ia lute-a i cela a-
mar-a(XI. 1), via^-a cola nesfrilit-a icela bun-a (V. 12j ete.
625
g) Casol de sob c ^ d^ cand iDS& mal urnifei un alt ad-
jcctiv numal post-articulat : preu^i-i cela derepti-i i buni-i
(Vin. 4), slugi-le c^l6 bune-le i Intelepte-le O'lU. 4), lucra-
re-Ie c616 bune-le i dulci-le (X. 5) etc.
h) Casol de sub ^ CO dol adjectivi numal post-articula^I:
pa^-le c616 cinstite-le ^i lubite-le (IX. 4).
i) Sobstantiyul la genitivo-dativ, articlul prepositiv i ad-
jectiTol la nonunativ: m&ndri-ei c6Ia bun-a (1. 16), vie^i-ei cfla
dolce-a (XII. 3), dumnezeu-lui cela viu-1 (XII. 16), pftcate-lor
ca6 marile (XIV. 4) etc.
j) Sobstantiyul i articolul prepositiv la genitivo-dativ, ad-
jectiToI la nominativ: sufletu-lui celula necuviosu-1 (V. 8),
lucrorilor celora bune-le (XXVI. 15) etc., ba cMar cu un
adjectiv suplementar numal post-articulat : oameni-lor celora
dolci-i ^ blftnzi-i (XX. 11).
h) Substantivol i adjectivul la genitivo-dativ, articlul pre-
positiv la nominativ: lucruri-lor c616 nevizute-lor (IX. 15).
I) T6te la genitivo-dativ: vraclu-lui celula mare-lui (X. 11),
mielo-loi celula nevinovatu-lui (XXXII. 8), oameni-lor celora
rii-lor (XIII. 10) etc.
m) Casul de sub Z, cu un alt adjectiv numal post-articulat
la nominativ: vradu-lui celula milosti vu-lui ^i dulce-le (V. 15).
n) C&nd substantivul este separat de adjectiv printr'o altJl
parte a cuvlntulul: draci-i notri ceia neadormi^i-i (XIII. 13),
tmpori-le picito^ilor c616 Intunecate-le (VII, 8), frams<5^e-a
loi c^Ia neputred-a (XII. 14) etc.
Cela ce e de observat In exemplele din Coresi, este ci ar-
ticlul pre-positiv al adjectivulul post-articolat e tot-d'a-una am-
pUficat CO a: cd-a^ cel-a, celor-a^ pe cand ac6st& emfatic&
anex& lipsesce acolo unde adjectivul nu este post-articulat, do
exemplo : vrdjmaUrl eel lute (XVII. 2), minte-a ce bund (XXXI.
12), rdbdare-a ce lungd (XXXIV. 10), coconi-lor eel nezlo-
bivl (XVII. 4). Pe acela-l paging figurezi; tdrie-a cela mare-a
alfttori co: tdrie-a ce muHd (XXX. 4). Cu alte cuvinte, omuA
40
ceUa humi'l *homnic-le le-la bon-lc, se distinge in CoresI i
prill amplificativul -a de omu-l ccl hun *hommc-le le boii^.
13. Afaril de Omiliarul dela 1580, formula omu4 vd
hunU'l no intimpinil mal cu deosebiro des tn pre^ioselc tcxturl
dintre 1550 1600, cuprinse In volumul lul popa Grigorie, i
anume :
Texturl Mahftcene: *Legenda Durainicel, 2: faptc-le
voastrc cele muJtele, 3 : gre^alc-lc voastrc dale multe-lo,
faptc-le voastrc dale riale-le, firJldolegl-a voastrS eala mult-a,
6: viermi-i cela neadormi^i-i, mar-a me dala inralt-a, scaunu-1
micu cela sfintu-l, 7: sfin^i-i miei cda mari-i, 8: cuinnir-a
eala sf&nt-a, capu-1 miu cela pr^curatu-1, 13: omu-1 cela ne-
milostivu-1, 15: maic-a mla cek precurat-a, 16: tati-lil mien
cela nevicjutu-l, focu-1 cela^ nestinsu-1; *Predica II, 231: ere-
suri-le cella rele-le, 224, 225: focu-lti cela mare-le, 224:
bunatate-a ei c^Ia deart-a, 227: veselii-le celia mari-le, so-
^i-a ta cela lubit-a, 229, 230: chinu-lfi cela mare-le, 230:
n&ravuri-le trupului c6lia r^le-le.
Texturl Bogomilice: *C?ll2.toria Mated DomnnluU
i)7: munci-le cele mari-le, 37: fiiu-hii tjiu cela blagoslovitu-I.
70; fiIu-1 men cela prelubitul; *Apocalipsul lui Paul, 25:111-
bire-a omenilor ceia deart-a, 23: fii[i] mei ceia prelubili-i:
*CugetarI in ora mor(ii, 75: pacatc-le mele cele rele-le. mare-
-le glude^u cela infricatu-1.
In aceste exemple, ca i 'n cele din Coresi, articlul pre-
positiv ccl^ afarfi de vro doa excep^iuni, estc tot-d'a una ani-
plificat cu '(L
14. Articlul ccl sail al apar^ine, in modul eel mai nccon-
testabil, adjectivulul i uumai adjectivulul.
El este atiit de adjectival, incat Germanul Clemens no s'a
sfiit de a indesa intr'un dic^ionar romano-german to^I adjectnil
nostri supt singura rubrica ccl :
ccl ascuns^ der lieimliclie,
ccl h^itrhi^ der alte,
G27
eel crcdhictoSy der treuc,
eel legate der gebundene ctc.^^)
Ac6st& cxcentricitate se justified pinS, la un punct printr o
particolaritate a limbel rom&ne. La nol apropc to^I adjectivii
sint in acela^I timp adverW; astfel frumos Insemnezjl de o
potriv& *pulcher^ i *pulclire^, reH ^malus^^ i ^male,, drept
^rectus^ i *recte^, credinclos *fidelis, i ^fideliter^ etc.;
dar nomal adjectival pdte si priin6scll articlul eel. Un adverb,
ba chlar o preposi^iune, devine adjcctiv din data ce i se pre-
pune acest articol ; de exemplu: eel dela ferdy eel din ora^y o-
hiceiele eele de atunel rtc, intocmal ca grecesce in : oi v toT;
In Omiliarul din 1580 ne intimpiqii la tot pasul adjectivl
pre-articola^I, intrebuin^^I f&rk nici un substantiv, de^i sint
5i post-articula^l tot-o-dat&, precum: cela bunu4 (II. 1), cc-
lara buni-lor (V. 2), eelora dragi-lor (XIV. 4), eela dragi-i
(X. 6), eeia seto^-i (XV. 3), eele miei-Ie(XVL 11, XIX. 8),
CfiJe bunC'le (II. 1) etc.
De asemenea in volumul lul popa Grigorie: eela rnU(rCcafi4
(235), eela f(lfarniei-i (234) etc.
De acelal natur& este locufiunea poporan^, care ocurge nu
dat& in basmele muntene adunate de d. P. Ispirescu, pre-
cum: *o nunt& (Tale hnjxlrdtesci-le^y *o masi Azalea hifrko-
ytfr-le li se pregiti in pripa, i luar& c&te ni^el vin d'alea
nemuritore-ley etc.,^) unde adjectivul pre- i post-articulat
annez& dup& an substantiv neaii;iculat.
Xu mal pa^in adjectival este acelaI articol sub forma al
in al doile sati al meU ; lar cu atat mai mult in eel-al-altj
pronon^at generalmente eda-Valt, unde t6te elementele sint le-
gate, unite, cimentate in modul eel mal intim.
Este evidinte c& articlul eel satl al se conc6rd& la gen i
uum^r cu adjectivul setl, carele i el se concordii de aseme-
20) Clemens, Kleines ivalachisch-deutsch Woerterbuch, Ofen, 1823, p.
157169.
30) lapiresca, Legende ^i basmeic Roman ilor^ port. 1, p. 50, 53, 59
etc.
G28
nca cu substantivul ce '1 tnsofesce sati carele se presupane.
Ar fi de prisos de a mal (]dce chlar ac^sta, dac& n'am av^ a
face dcc4t cu cd hun^ cea bund, eel hunt, cele bune^ s&fl en
al doile, a doua, al mel, ale inde etc. Stntem datorl fns& a
spune, fiindc& exist& o excepfiune din ac6st& regul& gene-
rals.: excep^iune fundamental&, f6i*te remarcabila, prin care
limba roin4n& se separ& lar&^I cu totul de suratele sale din
Occidinte.
Este un fenomen, care merit& pe deplin de a fi studiat mai
de apr6pe.
15. Dei articlul al, construit cu genitivul, apar^ine acesta^a
din urmft, adeci adjectivulul, ca i 'n al imU, a mea etc., to-
tu^I el se pune in acord la gen ^i la numgr cu substantiyul
ce-I precede. Se (Jice, de exemplu : acestd casd a boeruM, li-
teralmente: *cette maison ?a-boyard-le-de^, dar: acd cat d
coc6nelz=^ce cheval ?6-dame-la-de^ .
Dac& vom tnlocui pe al printr'uu simplu pronume demon-
strative sail fie i relativ, adec& prin accep^iunea cea primiti-
ve a orl-cSruI articol definit, feuomenul va inceta de a fi cu-
rios, ni se va explica de sine, ba iiicil va apare ca singorul
logic. In adevfir: *acestS casi dcesM boierulul, safl: *acel
cal acel coc6neI, cuprind un pleonasm, dar slnt fdrte nata-
rale. Nelogicil ar fi numai dorft construc^iunea coutrarii:
*ac6sta Cass acest boierului, sail *acel cal acea cocdnei,.
i totu^I un asemenea mod de a articula pe genitiv, fie
c4t de firesc, distinge numal pe RomanI intre tote popir
rele neo-latine. Din acest punct de vedere, chlar dad
n'ar fi altele cela ce vom cerceta mai departe con-
struc^iunea nostrS. geuitivali merita deja o deosebita atenji-
une, Citcl altmintrelea adeci de 'naintea ordinalelor i posesi-
vilor, c&nd ace^tila nu sint Inso^i^t de substantiv intrebuinfarea
M al coincide cu cea neo-latinft: al meU.^le mien,, a wefl
=*la mienne,, al doilezizHe deuxifeme, etc.
16. Articlul prepositiv al genitivulul se perde la nolina-
parin^a, cand urmeza dupa un substantiv articulat, de exempte
629
casa baiendui satl cahcl cocond^ nu casa a boierulul sati
calul al coconel; dup& cum el se perde, de asemenea; tn/ra-
tele men tn loc de fratele al meU. Ac^st& dispari^iune tns&
nu este tn realitate dec&t o contracfiune a do& elemente
omofone: cas^-a boierulul ^enim casora...^ calu'l cocdwel pentru
calul-al... i probe despre ac6sta, ^lA-le:
l*'. La Macedo-rom&nl, dup& cum am vficjiut'o mal sus, o
asemenea contrac^iune nu s*a introdus. 1 (}ic : ^frati/e aniO^^
*jacure/e a mele^, *casa a vi^inulul,, *6ra a mor(i/h' a mei,
etc. Fiind tnvederat, c& forma cea necontras& e mal veche
decdt cea contrast, resulti c& trebula s'o fi avut 6re-c4nd
i RomaHil din Dacia lul Traian. Aci^sta se confirm^, tntre
altele, prin urm&t6rele fapte :
2. In Omiliarul din 1580 ne fntimpin& de multe ori arti-
dul genitival al dup& un substantiv post-articulat, precum:
*milosr&die-a a dulcelui, (XI, 9), *locu-/ al muncilor, (XVI,
13), *tftrie-a a domnului, (XVII, 4), *m&racini-i at lubireei,
(XXI, 1), Mn^eleptie-a a lor, (XXXII, 13), *cuvinte-/e ale
ce^tii evanghelii^ (I, 4) etc.
3. Tot acolo pronumele posesiv se vede pre-articolat In
urma unul substantiv post-articalat, precum: ,mil-a a sa,
(VII, 13), ^dulce-/^t al tftu pftrinte^ (XI, 9) etc.
4*^. In Texturl Bogomilice nol citim: *prc^cinstite-te iL'
-?
630
ex; ^z6ee cuyinte-2e sale^ (198, 201, 202)=^4^^ ^"`'^
ale sale^, ^sf&nta peli^'a Ini ^ cnratnl s&nge4e Ini^ (241)
=^sfilnta peli(4f a lal ^i caratul s&nge (d lul^, ^sUYitiil nh
me-le t&a^ (238)=^sl&vitiil name al iMxL^, ^dnstitol tMfki
lui^ (125)=^cin8tital capu a2 lol^ etc., ctilA ce ne expfiel
facilitatea ca care, prin acda^ procedarft, 8*a11 contopit aifr
dal prepositiv al genitiyaliil ca artidal postpositiv al sabstai*
tivulul.
Mai pe scort, t r i p 1 a articolare In constrac^ianea snlietaih
tivolul ca adjectival genitival : ^eqaas-t22e ille dominae-film,,
an fenomen sintactic at&t de interesant sub t5te rapdrtoift;
na este propri& dialectalal macedo-roAAn, dap& cam so cnii
generalmente, ci apar(ine Umbel rom= Intre^. Nomal de fii-
c6ce de Dan&re a remas tota^I intactft, darnu pretatiBdeBi%
fina lal concordare ca substantiyal ce precede, pe cftnd $ffk]
ande cele patra forme: al^ a, ol, ale s*att redns tdtek^j
singaral feminin a, s'a sters ca desiVtr^ire elemental logic d
constrac^anil.
17. Din cele de mal sas resaltft, eft artidal prepootir e*^
tr&sura cea mal caracteristicft a adjectiyalal rom&n.
Substantival p6te fi numal post-articnlat : amu-l^ pHrinttk
femee-a^ feclori-l^ fete-le.
Un eel, un Al, uu a de 'naintea substantivulul nn sint md
data articoU, ci tot-d a-una pronuml demonstrativl netociti-
I)ic *netoci^I,, cicl tocmal tocirea ideologic^ a unnl promnoe,
generalmente demonstrativ, une-orl relativ, este cela- eel schfasU
iu articol, f&c^ndu-l s& tnceteze de a mal servi la indki-
^iunea realists a lucrulul sati a posi^innil tntre lucmri. Ar-
ticlul nu este dec&t uu pronume tocit, micarat, deslipit de de
mentul seil material; uuprouume ^ attenuated^ ^ dap&exprea-
unea lul Whitney. ^^)
32) Uinguaffe and the stmhj of huiguage^ ed. ?5, p. 27-4.
Definifianca artkfaW
in Heyse, Si/nUm der Sprachirissenschd/tj Berlin, 1 336, p. 407-8, este
obscnri pi
de parte, uuilateralli pe de alta.
631
Astfel eel sail Al este numal articol in casa cea mare
^la grande maison^ ; dar e numal pronume demonstrativ in
cea casd mare *cette grande maison-lk^. Din data ce ar vre
cune-va s& indice un edificitt materialmente, pe lingi casa
cea mare trebul a se mal adaoga: *pe care o ve^I, o scil
etc.^, pe c4nd un asemeuea corolar este deja iniplicat in: cea
casd mare. Negreijit ca i aci el se pote adioga dupa placul
vorbitorulul: insa nu ca o necesitate, ci ca un fel de gest in-
so^nd intr'un mod suplementar o indica^iune oral a destul de
clar&.
D. Ciparitt ne asigura, ca poporul probabilmente in Tran-
sQvania (Jice une-orl eel damn htm in loc de domnul eel hun^
Intrebuin^ud pe ce/ ca articol prepositiv al substantivulul.^^)
Venerabilul canonic, mi^cat prin cnnoscuta sa antipatia
pentru articlul postpositiv, fiindca ar dori ca Romanil sa nu
a]b& nemic afara de cela-ce se gasesce deja in ccle-ralte linibe
neO'latine, lesne a putut sa fie indus intr'o erore ore-cum
sentimentaia asupra adevSratel accep^innl a construc^iunil eel
damn htm in gura poporulul, luand pe eel drept articol acolo
unde el nu este decat un demonstrativ.
In vechile monumente literare romane ni s'a intamplat a
da nol ini-ne peste tipul sintactic eel domn him intr'un sens
iiprdpe de articol.
In Omiliarul din 1580 gasim urmatdrele ese casurl :
a) *arpele cand trece prentru o gaura strimta i se des-
poae de ce inele veche^ (XIV, 13);
b) *Sa purcedem spre lucrare celor lucrure bune^ (XVIII, 3);
c) ^Ce lene multd sa o lepadam, (XVIIL, 12);
d) ^Cele cuvintele cu nebunie cine le-ara spune, (XX, 14):
ej *Sa-ijI ude eel deyet mai mic alluiin apa, (XXVI, 9);
f) *Sa rasipim cele p&eate ce-s bagate intru suflete-ne^
(XXIX 5).
Apol in Cronica lul ^loxa alte patru :
33) Cipariu, FruKipia dc limha^ p. 71.
632
g) ^Gonila pre cei cre^ini derepfi',^^)
h) ^T&e atunci 35 de mii de cei vrAjmofi hiUeniy;^^)
i) *Se ivi atanci ce ste corait ca o sabie^^;^*)
j) ^Cei holari buni...^^'^
In volumul lul popll Grigorie:
Dintre Texturl M&h&cene^ un singar cas sigor ne
intimpin& numal in Legenda Duminicel 4: ^spose ceii fete pre-
curate^, cSd in Legenda s&ntel Vineri vecjl mal sus p. 161
No. 20 intrebuinfarea anaI6g& a lul eel pare a se datori
influin^el originalulul grec.
In Texturl Bogomil ice nu g nici un cas, onde
eel de'naintea substantivulul s& na fie pronume demonstntir
in t6t& puterea cuvintulul.
La un numSr de vr'o 1500 de casurl de tntrebuin^rea U
eel ca articol prepositiv adjectival, carl se afl& in Omiliar, ta
Moxa ^i'n volumul lul popa Grigorie, ^t& dar& peste tot 10,
s& (Jicem chlar 15 sati 20 de excep^iunlde o fanc^ione qoasi-
substantival^. Dar nicI acestea nu sint dec&t quasi.
DacH articlul eel ar put^ in adevSr s& fie substantival, sol
I'am g&si unde-va de 'naintea unul substantiv neconstroit cs
adjectival. S& luam frasa: ^ edne-k mx se 'mpaci cu pisic-^y
Se p6te 6re ^ice, filrft a se trece pe dat& in sfera demonstrt-
tivului pur: ^eel edne nu se 'mpaci cu cea pisicd^?
D. Cipar ne aduce exemplul: *cel domn bun^. In Cons
i 'u Moxa citim: *cea piele vdche^, *celor lucrure bune,,
*eea lene multa^ *cel cre^tini derep^i^, *ce! vrajmaI hitlenl,.
*cel boiari buui^, adecS. pretutindeni construc^iunea substo-
tivului cu adjectival, iar nu un substantiv isolat.
In *cele cuvinte-le, eel este un demonstrativ intocmal o
grecesce in outoi oi Xoyoi.
34) T. 1, p. 3Gy.
35) Ibid, p, 371.
36) lb. p. 374.
87) lb. p. 388.
^G35
De asemenea In adjectivil eel dof^ cele treL^^) In ceUaUalt sint
dol articoU prepositivl iji nicl unul postpositiv. Nuraal ad-
jectivul inzestrat deja cu articlul prepositiv p6te si mal fie
i post-articulat; pe cand adjectivul pre-articulat, din contra,
nu are nid o trebuin^i neapCrati de a fi post-articulat. lle-
sulti darii ca articlul prepositiv este eel adjectival per excel-
lentiam^ articlul postpositiv fuuc^ionand numal intr'un mod su-
plementar.
Un adjectiv care nu este decilt post-articulat fncet(5z& prin
ins&^I acesta de a fi adjectiv, trecend in categoria substantivilor.
Bunii'I^ reu'l^ frumosu'l, sint tot a.^a de substantivl ca grecesce
TO xaXov sa^i to xaxov.
pic^nd acesta, nol facem abstrac^iune, negre^it, de tipul
sintactic hunu'l om, unde adjectivul usurpa ore-cum locul
substantivulul. asemenea construc^iune, patronati din ce in
ce mal mult de c&tra scriitoril no^tri i pe care Alexandri a
fmpins'o pin& la ultima margine in :
Latina yinta e rcginJl....,
este fiSrte poetici a-nume prin aceta eft nu e obiclnuiti
In gralul poporulul. La singular ea este de tot rari, astfel ci
Romanul nu intrebuin^ezft mal nicl o datit, de exemplu, dtil-
cele pom, all/ a pAnurdj locij^iunl citate totu^I ca poporane
de citri romani^til str&inl."*=*) La plural, acesta este \ mal
rar, 1 mal n e r o m ft n e s c. In cautecele poporane romane,
aduuate de cfttrft insust Alexandri, eft ii'am gisit, pe patru-
sute de pagiue, un singur adjectiv articolat denaintea unut
substantiv ; i dacft ml-a scapat clilar ce-va din vedere, apol
numal dorft vr'un cas sail doft, nu ma! mult. intorseturft
ca in poesia poporanft italianft :
Vaglie le tnonfanine pastonlle^
Donde venite etc.
42) Forma maoedo-romanii ihti-lH, trei-W^ nu este o excii)(iune.
adjectivul liinJ
aci sulnstautivaL Ca aiycctiv, Maccdo-romduil (|ic ^i cl: utelii doi^
ofele tni etc.
43) Dice, Grammatik, ed. 3, t. 3, p. 39.
636
MI Mia ^ MM!M M W^B^B^^M
ar fi pr^-artificial& in limba rom&nS. cea vorbiU, ba ^ 'n cea
c&ntatd,. Pln& ^i adjectivil nearticula^l de 'naintea substan-
tivulul form^zj in literatura nostrJi poporani abia o treime,
in compara^iune cu numfirul adjectivilor puI dupii substantiv,
cela-ce este construc^iunea cea n o r m a 1 &.
Ce-va mal mult. Ayersiunea limbel rom4ne adevfirat popo-
rane pentru tipul hunu4 om e at&t de pronun^t&, tnc&t la
cventuala puncre a adjectivulul de'naintea substantivnlul Ro-
manul resirate tenta^iunea diametralmente opusi de a articula
pe substantivul eel din c6dft, lisand nearticulat pe adjectivul
eel din frunte, cela-ce dac& n'ar fi un cas forte rar s'ar
pute formula prin bun omu4.
lata vr'o doJl exemple din volumul lul pop& Grigorie:
Legenda s&ntel Vinerl 195: curatn siifletu4\
Fragment liturgic 220: mare miV-a^ viilosHvA domnu-L..
20. Sa recapitulam principalele puncturl de mal sus:
1. Romftnesce substantivul se pune generalmente Inainte de
adjectiv: om hun^ femee frumosd.
2. Substantivul pote fi numal post-articulat : amu-l^ feniec-a.
3. Adjectivul, cand urmezi dupJl substantivul articulat, se
pote construi in urmStdrele cinci modurl:
a) adjectiv nearticulat: oma-l bnn:
b) cu un singur articol prepositiv: omu-l ccl bun:
c) cu dol articoli prepositiv! : omu4 ccl al-alt ;
(/) cu un articol prepositiv ^i un articol postpositiv : oma-^
o'l biniH'L omu-l al-doi-le;
c) cu dol articoli prepositiv! i un articol postpositiv: omul
ccl (d-doi'lc,
4. Coniplemontul gcuitival face parte din tipul M,
Sa trecem la :
II. L i m b a a 1 b a n e s a.
21. Ca i ronianewsce, limba albanesa posedi dol articoli
(letini^i, mat pu^in diferen^ia^t in forma, dar tot aa de deose-
bi|I priu func^iune: un articol postpositiv i un articol pre-
positiv.
Ca ^i rom&nesce, substantivul albanes pote fi numal post-
articulat, anume:
La masculin singular: -^ sail -^;
La feminin singular i la plural pentru ambele gcnurlf: -td.
Ga i romftnesce, adjectivul albanes p6te sa aiba doi arti-
coll: un articol postpositiv, care nu se deosebesce prin formS,
de eel substantival, ^i un articol prepositiv anume:
La masculin singular: ?'-, nici o dat& u-;
La feminin singular: 6-, nicI o dati a-;
La neutru singular**) i la plural pentru t6te genurile : td-.
Ca i rominesce, articlul prepositiv albanes caracterisezJl esen-
^almente pe adjectiv. Dup& cum Clemens am spus'o mal sus
tncepea to^I adjectivii rom&nl prin cel-^ In acelal mod Lecce,
autorul celel mal veclil gramatice albanese, incepe to^l adjec-
tivii prin articlil prepositivl i- i e-. El nu ^^c^ ^^^cl o datl.
math (mare) sati wwV (bun), ci numal imath=i-math *le grand,
saii efinath:=ie'math *la grande,, hnh^Tzni'mir *le bon, sail
emirzzze-mir *la bonne ^^ etc. **) Articlii prepositivl i- i e-,
stnt at&t de strlns lega^I cu adjectivii lor, inc&t mul^i In tre-
cut nu-1 considerafi ca nesce elemente separate, cretjendu-le
c& fac parte integrants, a cuvintulu!.*^) Reposatul lord Strang-
ford, cunoscfitor adfnc al tuturor limbilor balcanice, iI inchi-
pula c& a ficut o adev6rat& descoperii-e, cand a cute^at a
descompune pe imirA i emird In i-mird i c-mirdE!*'j
44) Gencralmente se contests genul neutru la Albancst. Studiul
texturilor ne-a
coDTins InsS, c& el exista In realitate. Cfr. intrc ccT-l'aUT: De
liada, GramnmUca
deUa lingua aJbanese^ Fircnze, 1871, p. 27.
46) Lecce, Oaservazioni sulla lingua albanese, Roma, 1716, dapH
editiunea luT
Boasi, Roma, 18G6, p. 20 etc.
46) A^a Blancbus, Diciionarium laiinO'epiroiicum^ Romae, 1635,
PouqueviUe,
Voyage dans la Grhe, Paris, 1820, t 2, p. 617, Kaballiotes,
Prdtopeiria, Vc-
netia, 1770, etc. obictnuesc a scrie ^rde (alb), in sau try (nou),
ibegaU (bogat),
^kukie (ro^u) etc. Cfr. Vater, VergUichungslafehi d, i-urop, Stamm-
Sprachen, Halle,
1822, p. 176 etc.
47> Original kttera and papem^ London, 1878, p. 115.
!L..
^ ~^ Wl-k .' *M.", M
688
S& obscrv&m c& la Albaned^ Intocmal ca la Roibiid, k^
mal mult dec&t la noI, adjectivnl neaiticoIiBit se ptfte faia dnft
adverb. BuciirA=frumo8 tiiseiii]i&E& ^polcher^ fi ^puldne,,
dreUit=drept tnsemndz& ^rectas^ 9! ^recte^ etc.; fenomen cae
ne tntimpinft comparativamente fdrte nr In limfaOe ow-
latine.*)
Ca ^\ rom&nesce^ posi^unea nomiaUL a a^jectmdid It At
bancHi este dupft sabstantiv, de 'naiotea cftmXa el na se pne
dcc&t numal tn unele casnrl excep^nale, maX ales stoBd
c&nd vorbitonil vrea s& atragft aten^anea tntr'un mod mfatk
asupra calit&^il lacrulal^ ca la nol, bunk tfri, tn JhrniMfi-
meiH to loc de femeiA /irumdaA^^
In fine^ artidal prepositiv t ^ ca 9! <^ la RornAnl, preoatl
pronan^t& nuan^ relativalft, astfel eft De Rada II tnte.;
prin *qui est^^, ^qnae est^^ ^quod est^,)
22. Dnp& aceste considera^iud generale, eft d&m
tntre limbile rom&n& 9! albanes& un^far de corespondinte
fologice, carl convergesc tdte c&trft tipul ^homo-ille ille-bQVB|.
1. Rom&nalul omu-l ^homme-le^ conspande albanesnl aferki
*homme-le,.
2. Rom&nul omu4 bun ^homme-Ie bon^^ diferft de albuMSsl
nieri i-mircl ^homme le-bon, numal prin alipirea artidnlri
cS.tr& substantiv, cela-ce ar pat^ s& fie nn simplu efect dei*
trac^iune in loc de : om U-bun^ de vreme ce se scie c& elementil
relatival, dup& cum e i^i articlul nostra prepositiv, esteexpe
In genere de a fi atras prin cuvintul ce precede.**) coirfff-
ma^iune a acestel b&nuell ni se va presinta mal jos, dind vm
av6 a vorbi de limbile eranice.
48) Diez, t. 3, p. 9.
49; Cfr. Dozon, Grammaire albanatse^ to Seme de phUolaffie H d'eOmegf^i
t. 3 (1878), p. 231.
50; Op. cit p. 42.
51) Cfr. Sieinthsi}, Assiwiladon und AtiractUm^ !n ZeiUchr,/,
VbeOkerpteAd^
t. 1, p. 94 etc.
3. Romanulul omn-l eel hun *homme-le le-bon^ corespiinde
perfoctamente albaiicsul vleri-u i-mird *homme-lc le-bon^.
4. Romanulut al-doi-le *le-deux-le, corespunde albanesul
i'dW4 *le deuxitmc-le,, cu acea difcrin^a ins&, ca forma no-
stra deriva d a-dreptul din cardinalul dol^ pe cjind cca albanc-
sft nu vine din di *deux^, ci din ordinalul nearticulat ditd
^deuxifeme,.
5. Romanulul ceUalalt ^le-l'autre^ corespunde albanesul
Unt(l)% contras din fd-i-afdrd^ care inscmneza de asemenea
literalmente ^le-lautre^.'^^) Asupra acestel corespondin^e, care
este forte rejnarcabiia, no! voni mal reveni mal la vale.
6. Romanulul omu-l al-doi-Ie *homme-le le-deux-le^^ cores-
punde albanesul nlerl^u i-dW-i *homme-le le-deuxieme-le^,
ncgre^it cu reserva facuta la punctul 4.
7. Romanulut al omH-lul *le-homme-du^ corespunde genitivo-
dativul albanes Miicri-ut *le-homme du^.
8. In sfirit, articlul genitival se concorda albanesce, Intoc-
mal ca romanesce, cu substantivul ce precede : vaiz'-a e-haha-
'itzzzfat'a a-tatd'lui *filia-illa illa-pater-illius,, dar: haha-i
i'Vaizd'Sd sail haha-i i-^vaiz -etz=tatd4 aUfet^-el *pater-ille ille
-filia-illius^.
Ac^sta din urma particularitate, Lecce o resuma in privin-
^a Umbel albanese in urmatorul mod:
*Quando due nomi sostantivi s'incontrano assieme, il secondo
*sara sempre genitivb; e se il prime sara di genere masco-
^lino, al genitive precedera la vocale i ; se poi sark di ^enere
^femminino, al genitive precederk la vocale e etc.,^^)
Sa puna cine-va in acest pasaglu pe al In loc de t i pe
52) Cfr. explicatiunra cam aDaI6g& a luT Cnmarda, Saggio di
grammatologia sulla
lingua albanese, Livorno, 1864, t. 1, p. 215. Teoria hit Bopp, Ueber
das Alba-
nesischfi Berlin, 1855, p. 31-2, e cu totul inadmisibilJi.
63) Lecce, op. cit. p. 800. Cf. Xylander, Die Spracht der Albanesm^
Frank-
furt, 1835, p. 74.-~IIaliu, Albanesisrhe Studteif, Gramm. p. 42 etc.
640
a in loc de e^ nemic mal mult dec&t atita, i^i dt& c& vom ave
reguia specificft a limbel romdne.
23. Recurgfind la formule algebraice, dac& vom expriraepe
substantiv prin S i articlul substantival prin s, pe adjectiv
prill A i articlul adjectival prin a, apoi prin x articlul geni-
tival ^\ prin d desinin^a genitivulul, adec& -I la Rom&nl ^i-/
la Albanest, atunci vom c&p6ta urm4t6rele tipurl:
1 . S+5 : horao-ille ;
2. S-H A: homO'ille bonus;
3. S o-f-A: homo ille-bonus;
4. S+5 a+A: homo-ille ille-bonus, homo-ille iUe-alter;
5. S+s o-f-A-f-a: homo-ille ille-bonus-ille, homo-ille ille-se-
cundus [duo]-ille;
6. S-+-S a-|-a-|-A: homo-ille ille-ille-alter ;
7. S-f-5 a;+S-|-5-Hif : filia-illa illa+pater-ill-ius.
Casurile 2 i^i 3 put^nd a se reduce In ultima analisa la
unul singur, avem darJl, pe terenul strict al articlulul definit,
6se formule mortologice, sati mal bine sintactice dintre cele
mai caracteristice, cari t6te se aplicS, intocmaT, se adaptezi
aa 4icend geometricesce numal i numal c&tri limbele romani
i albanesS,, fiind cu dcsS-vir^ire strSine 1 chlar contrare fa-
miliel linguistice neo-latine, nu mal pu^in celei germane, 51
mal cu s6ma celei slavice.
Dar formulele exprima regule generale, pe c4ud Albanesil
i Romanil se intainesc pina i 'n neregularitil^i, pinS i n
acele excep^iunK, acele fenomene anormale, carl nu se pot for-
mula i dintre cari vom arita aci pe cele mal interesante.
24. Pronumele neo-latin lul^ frances i italian lui^ a fost
comentat in multe felurl, fara totuI a se fi ajuns pini acum
la vre-o solu^iune definitiva. Se admite generalment^, cS el se
compune din doa elemente constitutive, dintre carl in eel de
'ntaiii intra /-, adeca ?7/-, lar in eel-alt -?'; dar remane cesti-
unea deschisa, daca descompunerea trebul sa fie iU-ui saQ
illu-i.
641
Un resultat serios, credem no!, so pote dobandi nuroal atuncl,
dac& vom studia pe lui in leg&tur& cu corespondintele seil fe-
iTiinin: italian, proven^al ^i veclihi fmnces lei^ macedo-rom&n
/fei. Nic! lui ftrft /e, nid lei ftri lui^ nu so pot explica.
In lei se afl& -i ca i 'n lid, dar lipsesce ?/-. Prin urmare,
ainbele forme se descompiin tn lu-i, le-i, nici o dat& in f-iii
fapk en le-ij de ^Teme ce finalul -i in anibcle forme fiind un
clement identic, na p6te fi tractat tn fie-care din ele tntr'un
alt mod.
Ilustml Pott a b&nuit o dat&, c& femininul lei se urc& la
un prototip illa-i.^*) AtuncI inascnlinul lui revine necesarmente
la illu'i. Dac& vom aUtnra ac^stil descompunere cu francesul
auUrU'i^ italianul allru-i^ romanul altu-l, in carl tema repre-
sint& acusativul latin alteram^ precum ^i miu- din U7ium tn
al nostru wn?i-/, va trebui s& conchidem ci illu' In illa-i este
de asemenea pentru ilhon, lar ilia- In illa-i pentru illam\ cu
alte cuvinte, singurul -/ represint& aci pe dativ saii pe genitiv.
In nimenu'l din nintene^ in cAru-l din care, cutdru-i din cu-
tare etc. tematicul -e- a trecut la nol tn -u- prin analogic
cu cele-l'alte masculine. La Macedo-rom&nl ac^iunea analogiel
s'a Iniins i mal departe, pref&cend nu numal pe al ten ^ille
-taus^ in a kiri, dar i pe al w?eft=^ille-meuS;> In a niu-i.
Limba rom4n&, pe care linguistil str&in! att pr6 l&sat'o la
o parte In cercetfi-rile lor pe terenul filologiel romanice, posedft
ad an avantagiii immens asupra surorilor sale din Occidinte.
Pe cAnd acolo numal /e/, costei i colei tnf&\i^6z& anume la
ItalianI o form& femininft, lar pentru altrul ea nu se gisesce,
la nol llng& alttihi avem alte-l, llngH unu-l iine-f, ling& cutd-
. m-f cutdre-i^ lingft cdru-l cdre-f, llngfi. cestu-l ceste-i
etc. i
mal remarcabile sint formele macedo-rom= ; nostrU'i=z^ no-
Stnim-i^, t;(w I
la ^ a
la Albanesi I ^
I rd >^ a.
Dar 6ti un alt ce-va nu maK pu|in interesant.
25. Am v6(][ut mal sus, cS. Macedo-romanil, Moldovenii
i in parte Ardelenil obiclnuesc a inlocui pe cele patru fonne
bine caracterisate : a/, , i, ale, prin singura fomii (?, care
nu este decat femininul singular. A^n se 4^^^ a-meit, literal-
mente : * la-mieu ^ ; a-mele=i * /a -miennes ^ ; a-rfo2-/ez= * /a-deux-
le, ; acest cat a boierii-lu-l=^ ce cheval Za-boyard-le-de, etc.
Ei bine, limba albanesi ne presintS. un fenomen f6rte ana-
log cu acesta remarcabili neregularitate.
In construe^ iunea substantivulul cu genitivul, Albanesii In-
trebuin^^za articlul prepositiv feminin la singular, adeci f-.
dupS. tot felul de pluraluri, fie feminin, fie masculin, fie ne-
utru. De exemplu : kuai-td e-huiar-i-t *les chevaux du boyard,.
literalmente: *chevaux-les /a-seigneur-le-de^^, curat ca in limba
la RomanI
645
ndstr& din secolul XVI sail dupa modul macedo-romaii : tai-l
a hcHam-Ui'l in loc de: rai'i at. .. Alt exemplu : O^mpretdr-d
e-deriirt *les rois de la torre^, literalmente : *rois-les /a-pa-
ys-le-de,, ca romanesce in: hupHripi-l a pctmintu-lu-i in loc
de : impdrctfi'l at , . ,
Propagina^iunea femininului e- pe socotela tuturor celor-l'alte
forme ale articlulul prepositiv, fie ca acusativ singular i plu-
ral, fie ca nominativ plural pentru t6te genurile, este la Al-
banesl at&t de pronun^t&, tnc&t d. Dozon, nein(eleg6nd natura
locmlul, s'a crecjut dator a imagina pentru acest e- o pa-
radigmft a-parte, separate de paradigma articlulul prepositiv i
pe care o calificil, numal dord. ca s3, scape de incurc&tura :
^un petit mot que j'appellerai, fante de mmix^ le conjonc-
tif.,*)
Dac& ar fi consultat limba rom&n&, d. Dozon lesne s'ar fi
conyins, eft albanesul e- nu este dec&t femininul singular al
articlulul prepositiv, propaginat intr'un mod anormal, din punct
tn punct ca al nostru a-.
latft tn fine, un al treilea specimen, nu mat pu^in instruc-
tiv, de asement tnt&lnirl pinft ^i intre anomaliele articlulul
definit la Rom&nl i^i la AlbanesT.
26. Rom&nesce pluralul dela cd-al-alt este cel-Valti contras
din cet-al-alftj cela-ce insemnezft literalmente: *les-le-autres,
printr cludatft asocia^iunc intre articlul la singular cu arti-
clal la plural. Apol la feminin se cjice : cm-Valtd^ contras din
ceoral-altA^ adecft *la-le-autre^, printro asociatiune tot atitt
de cludatft intre masculin ^\ feminin.
Albanesce *cel-al-alt^ este tii'Mitdrily pronun^at t^-f-atdrd.
Acestft construcfiune p(3te fi privita in doS. modurl din causa
duplel func^iunl a luf td.
De'nt&iti, td fiind articol prepositiv neuti'u la singular, td-
^i'-atdrd p6te fi tradus prin *illud-ille-alter^, inso^indu-se doji
58) DoxoD, op. cit. p. 353.- Cf. Ilahn, Alb. Stud, Gramm. p. 28.
G46
genurl diferite, tot a^a ca romdnesce in cea-a7-a/^({=^illa-ille'
-alter ^ . Mai mult dec&t at&ta. Femininul la Romani represinU
nu immal pe feminin, dar tot-o-dat& i^i pe neutru din cle-
I'alte limbe; de exemplu: o sclU acestaz= ^scio hoc ipsum^,
acesta este=. *hoc est^, aceia ff-am spus'o=: *illud dixi tibi^
etc. In acest chip albanesul td-i-atdrd i rom^nul cea-dl-alU
se pot traduce ambele de o potriva prin *illud-ille-alter,.
Ins& td este tn acela^I tinp pluralul articlulul prepositiv
pentru t6te genurile, ast-fel c3, td-i-atdrd ar mal put6 s& fie
i *les-le-autre^, prin iuso^irea pluralului cu singularul, tot
aa ca rom&nesce in c;ii-aZ-a/^l=*les-le-autres^.
Mai pe scurt, orl-cum ar fi s& ue dam s6m& de auomalia
tipulul albanes, ne vom isbi vr6nd-nevrend de o analogic ro-
m4n&.
La adec&, este o analogi& pin& ^i 'n acea fmpreglurare, (A
locu^iunea albanes& td-i-atdrd intruuesce ambele forme ale ai-
ticlulul prepositiv: td- i /-, dup& cum romanul cel-al-aU in-
trunesce de asemenea pe eel i al-l
27. Sc&derea lul -da- la -e- in genitivo-dativul feminin
singular ; respftndirea neregulatS, a feminiuulul singular a- si *M-
in locul formelor eterogeue la singular si la plural ; in sfir^it.
construc^iunea lul * alter, cu cele doi varianturi iutrunite ale
articlulul prepositiv, discordate la gen jjii la num6r ; tote a-
cestoa sint nesce coincidin^e cu totul de o alta natur&, decit
cele ese formule normale, aa ^i^^iid algebraice, comuue Ro-
manilor jji Albanesilor in intrebuin^area articlulul definit.
In Linguistica insft, daca nu ?i 'n cele-ralte, anomalia este
tot at&t de important^ ca i regula ; ba pote chlar ^i mai
importantSr une-orl, atunci anume cand este vorba de a con-
stata filia^iunea limbelor.
*Vom stabili ca uii principitt general, fjice marele Pott in
*studiul sett despre criteriele inrudiril linguistice, vom stabili
*ca un principitt general, cit constatarea puncturilor normale
*sau regulate, in cari se intilnesc uiiele limbi, cap{^ta o ti-
*ria. i nial demoustrativa in favorea originii comuue, dart
647
'aceste limbl se inal tnt&lnesc ptn& ^i'n anomaliele lor, ptii&
*! 'n abaterile lor specifice dela norm& ^i dela regulft.,*^)
28. N'am cre^ut necesar de a semnala mal sns Intr'uii
mod expres coinciding formal& perpetu& a genitivulul cu da-
bivul la Rom ^i la Albanes!.
Omurlu-hzznleri'ttrt insemn^z& d'o potriv& *hominis, i *lio-
DQini^.
In ambele limbe, dup& t6te dialectele sail sub-dialectele lor.
nu ex)st& singur& excep^ione dela ac^st& coincidin^Jl.
Terminaud ius& aci despre limbele ronian& ^i albanes& in
parte, sintem datorl a indica m&car in trec&t acest fenomeu,
sisnpra c&mla vom ma! reveni mal jos pe larg cu ocasiunea
[imbel armene. Pe d'o parte, el se aflft, prin -/w-? -w-#, intr'o
3trtns& leg&tur& cu cestiunea articlulul postpositiv; pe de alta,
aol il g de asemenea in a trela limb& balcanic&^ la care
rem trece acuma, i anume:
III. Limba bulgar&.
29. Cel int&ifl Thunmann in secolul trecut,^^) apol in (Jilele
ndstre Kopitar,^*) Miklosich^*) i Schucliardt,*^) a& indicat suc-
cesivamente modul eel adevgrat sciiu^ific de a urm&ri in lim-
bele actuale de pe peninsula balcanica resturile gi-aiulul auto-
cton, primordial, anterior cuceririi romane ^i invasiunil slavi-
ce, Uxk a mai vorbi despre domina^iunea cu mult mal t&r(|iil
a Otomanilor.
Punendu-se pe acela^i t&rim, Iat& ce (}ice Ascoli in ultima
sa publica^une :
59) Pott, DU Kennzeichen der Sprochcericandtschafly !q ZeUschr, d,
dtutschen
morgtnldiid. Gesellscha/t^ t. 9, p. 443.
60) Thunmaun, Ufitersttchuttffen ucber die GtschichU d. cestlicJten
europ. Voelker^
Leipaig, 1774, p. 175, 246.
61) Wiener Jahrb, d. Littcmtur^ t. 40, p. 85 etc. Kopit^r, Kleimre
Schnytvti,
Wien, 1857, p. 238.
62) Die slavischen Elemvnlt im Rumuni^chen^ p. 5 etc.
63) Dh* VoedlismiM dett YtilfjUrlaUim^ t. 3, p. 49 etc.
1
648
^Fenomenele cele caracteristice ale liinbel albauese trdd
^al&turate cu inult& fine(& cu fenomenele analdge, prin cut
^celc-l'alte do& limb! tnvecinatc manifestft, la rtndul lor, ^e^
^^iunea unul graiti aborigen contra jugulul invasorilor poste*
^ riorl ^i represint& ore-cum pe acel gralu ; adec&. trebal ali-
^turate cu acele fenomene, prin carl liraba romani se sepiit
^de cele-l'alte dialecte neo-latine i^i limba balgaii se sqMii
*de cele-Falte dialecte slavice.,**)
Nol din parte-ne ne-am unit de-molt cu acest& programi
dar cu o reservA 6re-care forte substan^ialft. Recunoscem pe
deplin nccesitatea unel compara^iunl metodice intre cele tra
limb! balcanice invecinate: rom&na, albanesa ^i bulgara; ms-
gem chlar ma! departe, cer^nd tntinderea specola^innil compa-
rative, pe un plan secundar, asupra limbel grece rechi ^
noue , ba Incft asupra cele! serbe i celel Slovene. i totajl
credem c& este o mare ret&cire, o erdre capitals, de a poK
pe ace!a^! lini& leg&tura intre KomanI ^i AlbanesI pe de o
I)ai*te, ^i raportul Bulgarilor c&tr& RomanI i AlbanesI pe de
alta. Rom&nil ^i Albanesi! sint rude iutre el, dar nu siiit mi
decum rude cu Bulgari!.
Pe cand morfologia romanS i cea albauessi sint aprope ideu-
tice in tote puncturile, pin& i 'n trisurele lor cele mal ascmw
^i ma! complicate; limba bulgaril, din contra, nu este de*
o raricaturd a morfologie! comune da co-epi rote, mainiB-
^and ncsce plecftrl aseraeuate , exprimend nesce veleitSfl F
cale de a se manifesta, nesce teudin^e pe jum&tate realisatfr
adesca gre^itc ch!ar in acesta jumfttJ^ire.
Asenieiiarea intro romana i aJbanesa este o aseni^nare con-
genital a, o ascmf nare din nascere, din tulpinil. Divergint*
intre ele se datorcsc unor agin^! posteriori, unor condi(iDB'
mcsologice diferit% unor impreglur&rl car! aii reuit sA nhxii-
tice exteriorul. dar n'ail putut si schimbe fondul, esenta, sclie
letul. Cu totul alt ce-va c limba luili^rS. Ea este cu desi-
64) ABColi, Siff'iJ aiticf, II, p. 64.
649
rlr^re de un alt u^m. Fenomeuele, carl ll sint comune cu
"om&na i cu albanesa, nu siut nici o dati, dar nid o dat&
>rganice, ci I-afi fost numal altoite pe din afar& intr'un mod
ittngadu tntr'o epoc& nu pr^-dep&rtatii, ^i ac^sta mai cu s6m&
mb influin^a elementulul romdn.
S& le examin4m mal de aprope, negre^it tns& tntru c&t se
fttinge nomal de articlul definit, singurul punct ce ne intere-
3& In studiul de fa^.
30. Bulgari! posed& ;i el formula romano-albauesa S+s, a-
3ec& post-articularea substantivului : cel(mk'dtz=xoxa. (wuM-?=alb.
nteri'U; niama-td=zYom. mum'-azizfiXb. niAmm^'a; .s/Yo-<)5) Alexandri.
Poeail ijoinilart, cd. 2, p. 3.
6(0 Camarda, op. cit. t. 2, p. 24. S& so observe, c^ noT considerin ci
pos(-articiihitc rasurilc de a^a uumitul gcuitivo-dativ albanes
nedetfrnioA^
pra o^iiVa vom revt'iii cu o alt& orasiuue. Albaiiesce ^t'oitivo-
datiTul *J
sc rxpriniii priu uouiinalivul "omu-1;,: nicri-u. Cfr. vcchlul roman:
*/ Tel:
4> Pierre,.
651
Usta mu ce^ srebSma
Oci mu ceiTii cere^i,
tazik mu sladka smokina...^)
In pasaglul rom&n^ articlul postpositiv se g&sesce de trel-
q^re-^ed orl ; tn pasaglul albanes, eel ma! scurt din tote, de
noae oil, f&r& a se mal numfira articlul prepositiv; in pasa-
^ul bnlgar nici una singur& datil !
Nu ne-ar fi a-nevoe de a tmmul^i pinS. la iufinit asemen!
example, carl demonstrS, pin& la ultima evidin^&^ c& articlul
postpositiv n'a tntrat, ca s& dicem a^a, in insui^l sucul limbel
bolgare, ci abia plutesce oviitor pe d'o supra. Bulgarul se ser-
vesce de acest ai*ticol in modul eel mal capricios, eel mal
fantastic, une-orl omi^endu-1 unde ar trebui s& iie, alte or!
gr&m&dinda-l rococo dupS adjectivi, dup& prouum!^ pin& i
dup& adverb!!
31. Acest articol postpositiv bulgar, atat de nestatornic
sab raportul iunc^iuui!, se bucuril el eel pu^iu de vreo form&
tix&, precisft, dup& cum este -l ^i -a la Rom4n!, -/, -ti^ -a la
AlbanesI?
Nu. Nic! m&car atita. Sint unele graKuri bulgare, unde In
luc de -ta tigurezS. articlul postpositiv -nil. Astfel in distric-
tal Akhi-celebij de exemplu, se (Jice viera-na pentru vUra-Ul
*credin^.'-a^, kandtli-ne pentru kandili4c *lampe-le^, ka/paka-nU
pentru kalpak'dt ^caclul'-a, etc. Ilare-ori se ma! intrebuin^ezft
tcolo -tU al&turl cu -nit^ lar d. Ciolakov ue asigur& c& a ma!
tucjit i a trela formft: -sA.^*)
Acesta nu este tot. Bulgari! din Macedonia mai cunosc o
a patra form& a aiiiclulu! postpositiv: -vii. E! (|ic, bun&-6r&:
s^rte-vo *inim'-a,, voda-va *ap'-a, etc.**^)
Ma! pe scurt, un articol postpositiv sigur i unitorm nu
exist& in limba bulgar&.
Ii7) BezsonOT, BolffairskHa plesni^ Moscva, 1855. t. 2. p. 71.
tW) Ciolakov, lialtjanfktil uaroiint shornik^ UoJgrad. 172. p. 323
uola 5.
69) Mildosicll, Vtrylekhemk Grammatik, t. 3 (1876), p. 185.
fi52
Forma -sft este tiivederat paleo-slavicul s! *Iiic,: foniia -liiri
pare a fi paleo-slavicul omi *ille, ; forma -va catA a ti paleo-s!avi-
cnl ovil *hic,, cu acela^l aferesii a luT o- ca In -Hrt=oHS,'')
de^i n'ar fi peste putintii de a vedu in ea prototipul va al arti-
clulul postpositiv albanes, despre care mal aus In -ful 24; tn
fine, fonna -fn. articlul definit eel mal resp&ndit la Bnlgarf,
este fftra iiidoit'la paleo-slavicul til *ille, saft *ipse,.
32. Articlul postpositiv tiiiid darft in limba bulgara o adev6-
ratfi. superfetatiune, uu element ffira consistintl i^i fftrft
radftciDi,
n evidinte importatiunc de putinft duratil, este mat mult decftt
probabil c& el s'a format anume dupft modelul articlulut post-
positiv roman, cAcI rela,^iunile Bulgarilor cu Albanesil afi fost
tot-d'a-una mai restriuse ?i mal uuilaterale. Traducfind literal-
mente pe al nostru -l=:ilh ]irm -tit=tii *ille,, Slavii din Bal-
canl n'afi ficut alt ce-va decftt ceTa-ce ftcurii Slovenil din
Resia llngfl. Udino, cari, Imprumutand dela vecinil lor ItalianI
articlul definit //, Tad tradus 51 el de asemenea tot prin de-
moiistrativul paleo-slavic tji,'") cu acea numal fir^seft deosebire
c& articlul resian este prepositiv ca ^) eel italian, pe c&nd
articlul bulgar a trebnit sa fie postpositiv ca ce! roman.
Pentru a demousti'a ^i mal limpede. dac4 se pole, natiu"ft
eminamento exoticft a articlului postpositiv la Biilgarl, sa mal
adAogam ca el n'are casurl oblice. In tesi generalfl, cu nesce
cxcepliuni cam equivuce ^i de tot sporadice, acest artieol
se intrebuin^i^za num^ la nominativ. Formele daco-epirote
oiiiu-lu-t.-=nien-u-t safl (Me/-e-'i=(lit'-r-t,fi.dec& * homo- ill
-ins, saO
*terra-ill-ius,, sint absoiutamente necunoscute Umbel bulgare,
care le inlocuesce prin nn ceknk-St sati nn zemte-Ui^ ce)a-ce
insemnezll literalmente : *sur homme-k, sail *sur terre-la,.
Kste forte semnificativ, negre^it, ca Bulgaril, ca ^i KomAnil
saO Albanesil, contra totalit^il limbelor slavico, aD identiticat
70) Au^iiS cxplicatiiinc, qoI am dat'o pontru prima (trft In ppJstoU
cilrk AkoU
(liu<^tr&, tot
it]n a'a proaiintal Archip /vtr ulatiachr PhilobKfit, t. 3, p. b'U.
71) BauUouia ile C'ourloaay, ltrsianakil katihiaU, Leipzig, Wb, p. 23.
653
tn form& genitivul cu dativul. La dtn^il ua celeak-it inscnnu^zft
dc opotrivi: ^homiuis^ ^i ^homini^. NicI aci insli coincidin^a
cu morfologia daco-epiroti uu e pcrfect&. Pe de o parte, s'aft
conservat urmele unul dativ separat, dup& cum vom ved6 chlar
tndat& tn -ful 34 ; pe de alta, genitivo-dativul bulgar iiu se
fonuezft priu sufixa^iuue, ca eel roniilno- albanes, ci prin pre-
posi^une....
33. Articlul prepositiv, at&t de esen^ial iii gralul romfin ^\
tn eel albanes, at&t de caracteristic in aceste do& limbe prin
lq;fttura sa exclusivii cu adjectivul, lipsesce cu des&vinjire Bui-
garilor, la cail mal pe d'asupra rela^iunea tntre substantiv
^i adjectiv este inversH de cela ce se petrece In sfera daco-
epirot&.
Pe c&nd la nol ^i la AlbanesI adjectivul, tn regula general^,
nnn^z& dup& substantiv: bulg&resce. din conti-a, adjectivul^
^rft^I tn regula generalft, precede substantivulul. Bulgarul nu
^ce celeahrAt dobdr *homo-ille bonus,, ci numal dobril-M celeak
*boiius*ille homo,. 7*)
Ghlar atunci cand, printr'o rar& excep^iune, uu adjectiv ar-
ticolat se pune dup& substantiv^ construc^iunea bulgarft sun&:
JPetdr pArvii'dl^ literalmente * Pierre premier-le,, adecft o for-
Bmlft S A-H, radicalmente str&in& sintaxel romano-albanese,
care cere formula S a-+-A.
Bom&nul ceUhun safi albanesul i'lnird fiind imposibile la Bul-
garia tn desert am cauta la dtn^il formula complete S-H a+A,
la noi tn omu-l eel-bun, la AlbanesI In nlcrt-u i-mird.
34. i^i totu^I reduplicarea articlulul definit este cunoscut&
ptn& la un punct Bulgarilor.
De'ntfiifl, tn locul formulel rom&no-albanese S-H a-t-A, Bul-
garil T-afi tnchipuit o formul& S+6' A-h ; de exemplu : bulkd-
4& hubavA'M *frum6sft femeift,,'*) literalmente: *femme-la
72) Caokof, Orammatik dcr hulgarischen Sprache, Wien, 1852, p. 48.
73) Bezsonov, op. cit. t. 2, p 78.
654
belle-la^ y safi : drehUte sanwdivski-te ^halnele de(|tn&,, liter
mente: ^habits-les fi6eriques-les^.^<) Ac^st& construc^oBe f
in<5z& una din licen^ele poesiel poporane bulgare.
Al doilea, In districtul Akht-celebi se msl aude, tot in]
csia poporan&^ o alt-fel de reduplicafiune nu mH po^iu m
litfi a aiticlulul definit, aimme dup& formula A-f-^-f-^ ; bnni-^r
Utide malka ta nabra
Ut devetl'tu-nu grading
Pilinl....'*).
undc devetl'tu-nUj numerul ^noue,, se traduce litenloMfej
prin: *neuf-le-le,.
In fine, tn acela^I district, dupft d. ClolakoT, c&triditmlj
articolat se aca^& dativul de a trela persdnft, de eieofhl
konUi^tu-mu. iat& ce 'ml scrie tn ac^st& privin(& intr'o ^iikl]
profesorul Miklosich: ^ Koniu-tu-mu est difficile a expliqH^j
^ Je crois que les Bulgares peuvent dire : dadoh oves Mt\
^-ta-mu^ litteralement : dedi avenam equo-xqi-ei, phnsedii]
^laquelle au datif konlu-tu t^ ithko este ajout^ le d&tif i
^aOTcj). La langue bulgare contient encore beaucoap d'^nigflMSi.
35. Formula reduplicati vft S-f s A-f^, pe care I-a apt*-
priat'o articlul detiuit in poesia poporani bulgarS, nu edet*
striina limbel romane. ^i pote ci s'ar afla unde-va 1 la Al-
banesl.
Dar rela^iunea fenomenelor, precum ne vom incredin|a ti-
datil, este diametralmentc opusil.
In volumul lul popa Grigorie ne intimpini urm4t<)rele M
marcabile specimene de aeif^sta formula :
Text u r I M a h il c e n e : *Predica I^ 244: \\\t\iy^
vrajmau-lu, 245: liiclenu-1 vrftjmau-lu, 240: pilnre-auoasri
s^ioas*-a.
74) Dozon, Chunsom populaires ^M/p^arM, Paris, 1875, p. 7, 17 etc
75) CTolakoY, op. cit. p. 323. No. 66.
gS5
Texturl Bogomilice: *RugBiclimea tie sc6terea '
dracUor, 117; dracu-l in^eiatorlu-!, 125: mfriicatu-lu-i sea-
ima-1, cinstiiu-l ve^amantu-l ; *C&l5tria Malcel Domuulul, 60:
sfikntu-1 bote(Ju-l, G4 : necredint^o^i-i Jidovi-i, 50: iufricatu-
lo-i scauno-lu-i, 67: cretiui-i p&catogi-i ; *ApocaIipsul lul
Paul, 24: svantii-l bote(Ju-l, 28: toti-i (lirepti-i ; *CugetilrI
fa fim. mortif, 98: mare-le patriarhu-!.
Din accste 13 specimene, nunial iu 3 adjectivul e pus dupll
substantiv : *pA!m"e-a iioastrfi Sfi^iofw'-a,, *draai-l in^cldtorhi-l^
fi *cre5tini-i pactUo^i-i ^. tn cele-l'alte II specimene, adjectivul
precede, usurpind astfel locul stereotip al substantivulul, lar
prin acesta c&pOt&nd i pust-articularea cea substantiralft. A
dooa post-artiealare iii se presiut^ daril ca un fel de reven-
care din partea substantivulul celul gonit ; o reveudicare
oaIagft cit cea constatatH hi -ful l!>. Acolo, in exemplele
'curat sufletu-I,, *niarc niil'-a,, 'nnlostivti doiunu-l,, substan-
tirul, per<5re locul ad-
M .! ill), acesta diu urmft, pen)6ndu-l positiunea, nu vrea
1 perde ^i articlul, de unde apol, prin rivalitatea am-
uneute, se uasce o dupU post-articulare. lata de ce esem-
tnal BUS do reduplicarea articlului la Bulgarl, exempte
tie altinintrea forte rare, aimrtiMend imiiial [loesifl poporane,
ne prcainti tdtc coustiuctiiiiit'a : stiltstaiitiv+adjcctiv. iiid o
data adjectiv+substantiv.
Diferinla eseiitialS, Intre feiiomenul rom&n eel exceptional
^i ienoiiieuul eel biilgar m\ mal pulin excep(ionftl coiisisti
darft in diferuita fornmlelor : S-i-v A-h " A+s S-f----.' Uaca m
asemenea fenomeii exceplional s'ar gflsi cnuiva i la Albanest,
se p(te pre(Jice cii o depliiia certitudinp. eft el va prosiiitii
tbriimla romana, uu pe cea bulgari.
36. Conehidem:
Particularit&^ile cele ne-slavice ale raorfologiel ^i sintAxeJ
bulgare se explicfl tiUc, eel putJn tn sfera immediate, ^i me-
diatft a articluluT detinit, prin vecinatatea cu Albanesil .^i iiial
ales cu Romanil ; dar prin v e c i n ft t a t e, nu prin' t n r u-
d i r e.
La Bulgar! sint multe liicrurl dela Roni&nl, unele dela Al-
banesl, nemic insft dela Daco-epiro(l, dela substratuPantfictfln,
din care s'afi desfa^urat pe cal diverse Romiinil i Albanesil,
iiidi\idualisaiidu-se uiiil ^i alfil cu secnll Inaintc de prima a-
^c^are a elementulul bulgar in Balcanl.
SiL trecem la :
IV. L i m b a gr 6ci..
37. Vorba fiiiid despre Klenl, nu despre Nco-grecl. uu pote &
ccstiune de un imprumut posterior dela Romanl saO dela Alba-
uesl, dupft cuDi am veijut mal sus in casul Bulgarilor.
Grecul 6 avr^p c d-;a^i;=*I'liomrae le boUj corenpunde prin
dupla articulare albauesulul n(c<-/-i( i-mira i roraanulul omu-l
cel-hun; dar numal ca principifl, nu ca lip sintactic, cftcl
formula daco-epirota este S+s 4-A, pe c&ud cea greci e:
8+8 rt+A, sad mal bine: s-f-S s-j-A.
articulare triplft iutr'o construc^iune ftri genitiv, ca ro-
mftnesce in omu-l ai-bunu-l saQ albauesce In nieri^ i-mir'~i^
*hmme-le le-bon-lc,, este necunoscntft Grecilor chlar ca prin-
JJ57__
cipitk, fiind-csi in o avY;p 6 ip/alo; 6 ayoujo;, de cxcmplu, coi
trel articoll nii so aplici la doi, ci la trel niombn al pro-
posi^iunil.
corespundin^& perfects, pe care o indict Camarda, ar fi
greeul 6 iyoL^i^ avr^c fa^ eu albanosul i-m'trd nieri sail cu roma-
iiul rel'bim om;'*^) dar pc do o parte aci articlul iiu c reduplicat,
lar pe de alta cotace'I .^i iiiai important o asemenea con-
struc(iune cste o simpla niotatcsii sintactici, forte rarii la Romanl
^i la AlbanesT.
Camarda comite o scdpare din vedere, comparand tipul
specific albanes ^pi'-a C't(triat'i't= *cas'-a a-lu-tatft-lu-I, cu
greeul: 6 oixoi; 6 toO zaToo;,") cilcl fn construc^iunea alba-
nes&y rare-orl intrebuin^til. stnt patru articoll, pe caud tn cea
gr^& numal trel. corespundin^A mal corect& \6g& pe o oi-
xo; i ToO TzoL-zpic; cu tipul comun romano-albanes ^pi^-a eAat-
-i't^zzcas^-a rt-frtM-/<-?=*maison-la la-pore-le-de,. Dar ^i aci tre-
buesc stabilite unele reserve. De 'ntalu ^pi'-ct-^ cas^-a^ represinti
formula S4-5, nu s+S ca in 6 oixo;. Al doilea, tat-i-t^ taM-ln-l^
dopft cum am constatafo mal sus, se analisezi In ^pere-le-de^,
pe c4nd sufixul genitival as tn TraTpo; nu se descompune !n
do& elemente.''*) Orl-cum ar fi, este in adevCr coinciding! f6rte
remarcabilft, eft in tipul genitival grec oixo; 6 toO- sint trel
articoll pentru dol niembri al propositiunil, tntocmal ca in tipul
genitival daco-epirot ; coiucidin^ii instl nu morfologica, ci laril^l
numal de principitt, de vreme co formula romano-albanesii este:
S-H +S-H-H', cea grcVA: .s+S a+5-fS+rf.
Limba grec& nu cunosce un articol adjectival special ca eel
rom&no-albanes, diferit prin positiune ^i diferentiat prin forniil.
In 6 flb^jp 6 iyaJJo;, ca ^\ 'n 6 oixo; 6 to\; iraTpo;, articlul de
*iiauitea adjectivulul este absolutamente unul i acela^i articol
ca i eel de'naintea substantivuluT, i^ov&ind numal sub raportul
func^iunil tntre natur& demonstrative i nature relatiyal&.
76) Camarda, op. cit. I, p. 207-8.
T7) Ibid. p. 201).
78) Cf. Sdiloii-li'.r, <'>mtitrnfh'; ,, imI. n, j). r,rj7
12
i
658
Adjectivul elcn nu avea vre-o trcbuin^a deosebitS. de a fi ai-
ticulat, de 6ra cc el nu sc coiifunda nici o data cu ad ver-
bid, dupit cum se confundfi, la RomanI i la Albanesl. Adjec-
tivul xaXo; (=rom. frumos=zBXb. hukurd) i adverbul xiAw;
(=rom, ./)v/;05=alb. bukur&\ xaxo; (=rom. rea=alb. kcikl)
^i xaxco(; (=rom. rcfl=alb. keikl) se pot lua unul drept altul
numai d6r& la Neo-gred.
In fine; articlul elen este f&r& compara^une mal liber, mA
independinte dec&t eel dol articoW defini^I la Rom&nt iji la Al-
banesl, l&s&nd departe tn urm&, in ac^st& privin^, nu numai
articlul romano-albanes postpositiv, desbriicat de ori-ce indi-
vidualitate propria prin strinsa 'i alipire cu substantivul sefl,
dar pina ^i pe eel prepositiv. Un paralelism ca & t?;; toO
7:a7nrou jjlo'j dcSeX^pf^^ mo^^ unde articlil i numile corespundin^I
form6z& dofi, tabere separate, este ce-va cu totul peste putin^
tn sintaxa daco-epirot&.
La Grecl singurele desinin^e casuale, f&r& ajatoml artidn-
lul, de exemplu : iraTnrou tjiou dcSeX^pfj^ ulo^;, sint de ajons pen-
tru sensul frasei, cela-ce permitea lul Omer de a tntrebuin^
de potrivi 6 yipio^^ i ysptov, ol oCKkoi i a}^Xoi, Ta ttcwti
i TipcoTa, *ca eel mat comod mijloc metric,, dupi expresiunea
lui Duntzer.'^)
Cu tote aceste ciatinari formale i func^ionale, ar fi a mergt*
cine-va pre-departe, dacJl s'ar apuca a contesta natura or-
gan i c a a articlului definit in liinba grecS,, unde el ne apare
in tote dialectele, fie eat de corupte, pinS, i 'n dialectal a$a
numitelor inscrip^iuni cipriote.
38. Nu este fara interes, cfi confusiunea formali, dad
nu coinciding perfecta, intre genitiv i dativ, pe care o
gasim la Grecii moderni, se intrevede deja la Eleni,**^) cela-ce
Inl&tura ipotesa unui imprumut medieval dela AlbanesI sail dela
RomanI.
79) Homer ifiche Ahha>uUum/en^ Leipzig, 1872, p. 530.
80) Mullaoli, Grammatik t/cr gncchmhm ViOyrrffprache. Berlin, 1856. p.
->!.
659
Ce-vax mal mult. La numenil dual, limba greca, iiiccpend din
timpit eel mal vochi, n'a cunoscut nici o data decftt o singuril
desinin^A pcntru gchitiv ^i dativ. Sa nu ult.am tot-o-data, ca
genitivo-dativul dual elen, eel pu^in omericul -oiv saft -^1=6//-,
indieu un dativ primitiv, intocnial ca genitivo-dativul plural
albanes -rrz=hh'i pe cand genitivo-dativul ronian, abat6ndu-se
dela acesta particularitate greco-albanesa, den6ta, din contra,
prior itatea gonitivulul: 'lovzuiUorum.
39. Conformitatea de pi-incipift In reduplicarea i tripli-
carea artielulul, daca nu ^\ intainiroa par^iaia in coincidin^a
genitivuliil ca dativul^ stabilesce ne'ndolosa legatura intrc
sfera grecS 1 sfera daco-epirota.
Articlul genitival mal cu sema ni se pare a fi de ex-
tremSi important, cad romano-albanesa ^i gi*^ca sint singu-
rele limbe ariane din Europa, cart prin formula a+S-j-rZ
afi reu^it a indica lamurit natura adjectivaia a genitivulul,
fiLr& a-1 identifica totu^l cu adjectivul ordinar, dupa cum tl
identific&, buna-ora, limbele ariane modeme din India. In 6
soLO^ 6 iraTpo^, in ^pV-a e-Iatit, in cas^-a a-tdtalu}^ iraTpo;
latit tutMul sint genitivl in tota puterea cuvintulul, tot ai^a
de specialisa^I ca latinul imtris ; dar in construc^iunea do-
mus patris genitivul masculin patns este in divor^iil cu femi-
ninal domns^ i ambele nu se pot concorda decat numat in-
locnindu-se jPrt67.9 printr un adjectiv ordinar : *domus pater na/^
|ie c&nd al doilea 6 in greca, o- in albanesa ^i a- in rom^na
eiHicdrd& pe genitiv cu numolc rector la gen i la numCr,
caracterul special al genitivulul cu caracterul ge-
al adjectivulul.
Inmdirea de aprope intre greca i albanesa, sus^inuta cu
aUta c&ldnra de catra Camarda mal cu deosebire, este dara
m fapt necontestabil. Acesta inrudire insa, resultand din co-
TCspondin^a p r i n c i p i e 1 r, este cu mult mal departata
dcc&t Inrudirea intre albanesa ^\ romana, care se manifesta
printr'o corespondin^a nu numal principiaia^ dar si a a p 1 i-
ca^ianilor.
660
Kr6rea cca capitals a lul Camarda, p&catul seu c
t6(lel cclcl rigur6se, prin care se distinge Linguistica
cstc (le a fi comparat d'a-dreptal albanesa cu greca
ra^iunca sciin^ific& cere de a se restabili mal tnUln
daco-epirot, aliturandu-se apol gi-eca adeC& elen
albanesa in deosebl ^i nici en romana, ci cu romano
Numal elementul coman rom&no-albanes este adev^n
ca element balcanic, vechlu mal pe sas de oil-ce in
numal acest element vechlu p6te fi pus tntr'an mod
al&turl cu limba cea veche a Eladel.
40. Nu putem termina ac^st& lung& ^i st&ruitdre
a reduplic&ril articlulul definit pe peninsula balcanic^
atinge, m&car in tr^c&t, inc& una din manifesta^'nnile
fenomen, anume in:
V. Limba ^igan&.
Dup& cum Bulgaril ati tmprumutat articlul dela E
tot aa figanii Tail luat dela Gred; i s'att fncmrat?!
aa ca Bulgaril, nesciind cum S&-1 intrebuin^eze, cSci
strain eel pu^in in gramaticft incurcft, pe semne, pini
Tigan.
Luminosele ccrcctilri ale lul Miklosich ati demonstrs
Tiganil, intr'o periodil ore-care din evul-mediu, ail pet
mai mult tiinp in provinciele imperiului bizantin, mai d
de a se fi respftndit spre Occidinte.^')
Comparand gi-aiul 'figanilor din Europa cu al celor n
in Asia, eminentul ^iganist Paspati constats c&: ^Les ^
*dcs aussi bien que les Sedentaires ont emprunte leur s^
*des Grecs ; parmi les Tcliingliianc^s de I'Asie Tartide'
*ste pas.^^2j
Acest articol ^igitnesc este o la masculin singular, *
la feminin , o la plural pentru ambele genuri, e la tot
81) Miklosich, Ueber die Wandeningm der Zigevner^ III, W'ien. 18'S.
82) Paspati, Etudes sur /t'.y TchwghianeSf Coustantinople, 1S70, p. o9.
r>Gi
snrile oblice. Ca ;i la Bu'garl ins&, el u'are o form& stator-
nicft. In Rom&nia I'igaiiil pun la tote casurile oblice mascu-
line le^ la cele feminine din singular la, la noniinativ plural
ol safi fZ, cu un / imitat jn'obabilmente dupi articlul romiui.
AHil 6rftI lntrebuin((?zft uu articol do sati dol, de exemplu in
nrm&tonil c&ntec :
Pe kou plai do zeleno,
Kerdol abcnu romano;
Te kidean-j^e del ceaya,
Dol ceaya dol tiknorea....
adec& : ^pe acest& moyil& verde se j6c& nunta (igiinescil ; sii
alerge Intr'acolo fetele, .fetele cele mid,.*)
In acest c&ntec ne intimpin& o reduplicare a articlulul de-
finit Intocmal dupft tipul grec 6 avY;p 6 dtYoJ&o;, anume dol
ceaya dol tiknorea, literalmente *les fiUes les petites,=aix6pat
ol |jLucpal.
Alt exemplu:
Ta si lake plicncaki,
lie pheneaki lo bareaki...^*)
adec&: ^dar este a suroril sale, a suroril sale mal marl,, unde
genitivnl le pheneaki h harmki fnsemnezft literalmente : *de la
soeor de la grande,=T?;^ aocA^fj; rr^^ ikv;rCKrfi.
Tot a^a fn: e piri c sastnmiz=^\^ marmite la ferroe,,**^) H
raija U 6area= *les dames les gi'audes,/*) o Bamitr o balamo
=*Ie Dcmetre le marcband,"') etc.
Jiganil n'aii Imprumutat dela Grecl articlul genitival, filnd-cS,
aft adus din India sistemul forte apropiat, comun tuturor dia-
83) Barbu Coustantiuescu, Vqus'm fyoftontm^ a Jiganilvr, iu Coiuinna
Itu Traiim
1877, p. 616.
84) Ibid. p. Bia
85) Ibid. p. <-o
PuoTOTir
_^ H
dH
Tir Daco-kpiuot
3
BULfiAR
RimAn Albanks
XuiAN.
Intre Komanl i Albanes! este rela^iune genetica
inimediata: intre el i Greet rola^iunoa e de asemenea geuetici
dar mediata ; intre diuil to^I i Intre Bulgarl de parte, kit
Jiganl de cea-ralta, este rela^iune de i m p r u m u t. si '^^
88) Bcamcs, Contparatirc f/rmtimar of Uic modern tirijati latiyimyiS vj
/"'<(. t.
2, London, 1875, p. 171. Fr. MuolltT, Reht chr Frnjatte Norara.
Liiieuist. T?;
p. 1413.
81)J Ascoli, Zifji tnwn.^rhi's, llallt', 18(55, p. Ml.
9(0 Paspati, op. rit. p. 53-1.
f
C63
muDe raportul Bulgai*iIor c&tr& Roiu&dI corespunde raportulul
llgaiiilor cfttr& Grecl.
Tipnl daco-epirot, subst ratal comun ante-latin al limbelor
n>m&n& ^i albanesi, cat& s& fi avut, pe ling& alte particula-
riti^I linguistice, urm&torele ^epte tr&sure sintactice.) relative
- mal mult sati mal pu^in la intrebuin^area articlulul de-
finit :
1^ Sabstantiyul pus generalmente de'naintea adjectivuluT,
dap& formula S A ;
2^ Un articol definit post-positiv substantival: S+s;
3. Un articol definit pre-positiv adjectival: a+A;
4. Posibilitatea unul articol post-positiv pentru adjectivul
deja pre-articulat : (^-A-4-a;
5'. Posibilitatea duplel i chlar triple! articula^iunl in cou-
strnc^unea substantivulul cu adjectivul: S-k ^H-A sail 8+*^
6**. Un articol propositi v genitival, concordat la gen i la
numfir cu substantivul eel precede : o-f-S safi a-f-.s-f-S ;
7. Formarea genitiA'o-dativulul prin adausul unel desinin^e
speciale cfttrft nominatival post-articalat : S-H-f-rf;
8^. Coincidinta formala permaninte a genitivuhil ca dativul;
9**. Coinciding formali predomnitore a adjectivulal ca ad-
verbul.
T6te aceste particularity!, mai ales primele opt, sint radi-
talmente contrare sintaxei romanice, celtice, letto-slavice si
germane.
i ) unicft excep^iune dintre gi'alurile aiiane ne-balcanice ale
Kuropel presint&, pfnil la un punct:
VII. Limbile scandinave.
?5 12. Grupul linguistic scandinav^ compus din veclila islan-
desa, svecjiana, norA^egianft ^i danesfi, dintre cail nol din parte-
!ie cunoscem niai bine primele doft^ posedi in tott' dialectele
sale un articol substantival post-positiv dapft formula S+if,
uprit de a se aca^a vre-o data la adjectiv.
GG4
lu limba sve(|iau&, de exemplu, ande acest articol este -a
sad 'U la masculin i feminin, -et sail -t la neutra, fnsi:
*var-e kommen, fugl-e;e quittrar, skog-e/ lOfvas^ sol-eji ler,
este sintacticesce identic& cu romanul: *ver'-a vine, paseiM
c&nt&, p&dure-a infrun^esce, s6re*/0 lacesce^^ safi ca albu^
sul: *ver'-a vian, zog- k&ndoD, pIulW le^ilon, dieW Ide?,,
cela-ce fran^usesce ar fi literalmente : *priiitemps-/e vient, M
scau-/e gazouille^ bois-/e verditf soleiWe sonrit^.
\
I
Limbile scandinave ne ofer& In acelal timp on articol ^ ;
positiv adjectival dup& formula o+A, care tn fonn& pdte si
fie mal mult saa mal pu^in diferen|iat dc eel snbstantiTal, hi
chlar identic, ca bun& 6r& tn vechia islandesft, dar nn se con-
fund& cu el nici o dat& tn func^iune.
In sve^iana acest articol adjectival san& den la mascnlin i
I
feminin, det la neutru^ fiind prin urmare, ca ^\ la RoDial,
mal plin sail mal lung dec&t eel substantival.
Am ve(}ut deja mal sus, In -ful 24 pag. 642, c& 'n limbek
scandinave, intocmal ca rom&nesce i albanesce, genitiToI se
forme/u prin adausul unel desiiiin^e la iiominativul eel artioh
lat : man'Cn-szizomU'hi'tzzinien'U't.
In fine ce-va i mal semnificativ acest gi-up linguistic
cuinisce reduplicarea articlulul in construc^iunea adjectivnlui
cu substantivul, punend S+6' liugi ^r-f-A, dupi cum fac Romanil
^i Albanosit.
In vechia islandesil fenomenul este mal rar, darnu insiJii. i
Wiinmer observil: *Hie und da steht dcr Artikel sowol jw
dem Adjcctiv als 7iach dem Substantiv,, i aduce ca exeiuph:
^en yiigri kona-^e,, literalmente: ^illa-juuior focmina-illa,.-')
In svediana acestii construc^iune este de tot normala: *''^
gamle konung-6ve>>=*r('/-bfttrin rege-/eJ^, den rmla blonima-V>=
*f;m-roJjiS, ri6re-((^, ^dct lilla brefv-e;^ ji:=*cca-inic4 scrisoit*-
^,
etc.
01) Wimmer, Al/ooniibcfu? avammHttk^ HaUe, 1871, p. 78.
665
Singora diferin^ este, eft reduplicarea scandinavft se for-
mnl^zft prin o-f-A S-K, Kar cea daco-epirotft prin S-f^ a+A;
diferin^ de principiti, resulUnd diu acela c& la Rom4nI
^ la AlbanesI substantivul, tn regulft general^, precede adjec-
tiTQlal, pe cfind la Scandinavl, lar&^I iu regulft generalft, il
saceede.
Limbele scandinave se tnt&Inesc dar& cugrupul daco-epirot
in patru formnle f6rte caracteristice :
S+s: *homo-aie> ;
o-f-A: *ille-bonus, ;
S-HH-^: *homo-ill-ius, ;
a-f-A S+5=S-f-s a+A: *ille-bonus homo-iIle,=*homo-ille
iUe-bonas^.
43. In deert se tnc^rcft unit a contesta vechimea acestor
particalarit&^I morfologice sad mal bine sintactice, lar mal a-
les a post-articulftril, tn limbele scandinave. ^^)
Impreglararea, eft sub-dialectul din Sclileswig intrebuin^ezft
m man tn loc de mand-en se datoresce tnvederat ac^iunil teu-
tonice saii germane propria ^ise.
Ilaritatea articlulul post-positiv tn Edda insemnezft intocmal
at&ta ca raritatea articlulul pre-positiv In Oraer. Scandinavil
;i Grecil posedend o declina^iune nearticulatft pe lingft cea
articulatft, antica poesift, in Islandia ca i 'n Elada, preferia
pe cea de ntaift din causa mal niultol energie i niai pu^inel
vulgarit&^I, dacft nu clilar din considera^iunl curat metrice.
Este insft ma! mult decftt sigur, ca nu tot aija vorbia pe a-
tanci poporul.
In sccolul IX, mult iuainte do compunerea Eddel, influin^a
scandinavft, prin cuccritoril Varegl, se reversase asupra Ilu-
siei nordice, ducond acolo cu sine articlul substantival post-
pjsitiv, ale cftrul urme s'aft conservat pina astfujl, iiitr'un mod
s]K)radic i reft altoit, cxclusivamentc in poesia poporanft, in
unele sul)-dialecte ruse. Astfel lingft Olonet/, de exemplu, se
*X) Latham, A fMnd-book- o/ the tutjlish lanymuje^ LoudoD, l^jGt<. p.
17(i.
_ _C66
p6te au(Ji krestO'tii=^CYoixAsi^ tzerkvi-tt/^z* eglisesAos^ etc.
Rui^il dela nord ail imprumutat dela Scandinavl, intr'o dosH
mal inic&; cela-ce Bulgaril ai1 imprumutat dela Rom&nl pe o
scar& mal tntins&, datorit& unel ac^iunl mal indelungate ^i ma!
compacte. Profesorul Leskien !n z&dar caut& o inrudire intre
post-articularea dialecticft ruso-nordic& i intre cea bulgarS.")
Filia^iunea intre ambele fenomene este mal slab&, in orl-ce
cas, dec&t inrudirea intre Daco-epiro^I i Scandinavl.
44. Particularit&^ile de mal sus ale grupulul linguistic scan-
dinav sint cu at&t mal fenomenale, cu c&t pe d'o part
el este f6rte dep&rtat geograficesce de sfera cea compacts, a
limbelor balcanice, lar pe de alta, dei german prin totalitar
tea materialultvl sett, diferi astfel radicalmente prin /ormdide
intr^ga familift germanici, *) i de intr^ga familii letto-slavici,
pe care linguistic bine sati reft s'aft deprins a o considers
ca cea mal inrudit& cu Germanil, ca un element constitutiv
al aa numitel -*unitft(I slavo-letto-germane,.
Slavil, Litvanil i Germanil poseda i el uu articol postpo-
sitiv, dar care nici intr'un cas nu p6te fi substantival,
ci apar^ine numai adjectivului. Prin post-articulare, germaiml
gut devine riiit-er^ slavicul dohril dohrfi-i^ litvanul ymis
givaS'is^ ac^andu-se la adjectiv un articol format dinti'UD
pronurae personal de a trela persona. ^^) In grupul daco-epii'ot,
cu totul din contra, numal articlul prepositiv, nu eel postpo-
sitiv, este propriii adjectivului ; i tot aa se petrece la Scan-
dinavl. Scandinavii insa, ca ^i ceW'al^l GermanI, ca Litvanii
si ca Slavil, obicinuesc in acela^l timp a pune adjectival de
'naintea substautivulul, pe cand norma daco-epirota cere ordi-
93) Leskien, Vehcr den Dkdekt (hr ruifni^ihen VolkalUder. iu Kulm's
BtUracn,
t. fi, p. 157. Cfr. Miklosich, Veryleich, Gramm. d, slachchen
Sprarhin, t.
(187G), p. 305.
04) Cfr. Garnett, PhUoloyUul cif.saf/Sj'i). ii).
95) Loo Meyer, Cchcr die Flexion dcr Jdjectira im Dcutsvhui, Uerliii.
H'-
^i Miklosicb, Ueber die ztiaainmeinjesitztc Dtklinidion in d^n
.^lariH/int >y/r?' '''".
iu Siiztni(/iiO. d. U'iiH. Akad.^ phil.-liist. CI., t. (iS, p. 133 etc.
GG7
nea mvers&. De unde 6re acest& curi6s& amalgam& de siu-
t&xa specific& slayo-le1;to-germanic& cu sintaxa specific& daco*
epirot&?
In starea actuals, a sciin^e!, din nenorocire, mal stnt inc&
multe cestiuni, in carl Linguistica iuv6c& cu st&ruin^ ajutorul
Istoriel, dar nu-1 capfita. Grupul scandinav s'ar put6 Intre-
ba Linguistica nu este cura-va produsul unul amestec etnic,
safl eel pu^in al unul indelungat contact intr'o epoc& 6re-care,
intre o ramur& germauic& ^i intre substratul autocton al po-
pdrelor de pe peninsula balcanicJl? La ac^stS, intrebare, Isto-
ria st& pe gandurl.
Orl-cum ar fi, articlul postpositiv substantival al Scandinavi-
lor este ce-va atit de ne-gerraanic, f&r& ca si mai vorbim de
Slavi ^i de LitvanI, incat marele Grimm, nesciind cum s&-l
tnl&ture, a imaginat a-1 trage din articlul prepositiv adjecti-
val ; teorift forte asemfinatft cu falmosul lucus a non lucendo.
Scandinavil cjice el lutrebuin^aft de'ntaiti niadhr h'mn godhi
^homo ille-bonus,, de unde apol madhr-inn godhi *liomo-ille
bonos^, i 'n fine simplul moeiAr-mw *homo-ille^.^^)
Genesea, propusJl de Grimm, este imposibil&, c&d:
P. Ea ar implica perderea la Scandinavl a articlulul pre-
positiv adjectival, de vreme ce madhrinn results, din uUarea
lul htnn-godhi^ pe cand no! am constatat, din contra, vh. arti-
clul prepositiv adjectival este tot atat de scandinav ca i ar-
ticlul postpositiv substantival, ba inca ambil concur6z& in tipul
reduplicat hinn-godki madhr-inn.
2**. Madhrinn din madhr hinn godhi ar fi cu putin^, in
casul eel mat favorabil, numal intr'o limba cu formula siutac-
tici normaia S a-+-A, de unde ^-\-a A, rcdus la S+^(=S-f.5;
pe cand limbele scandinave^ ca ^i iutroga familia linguistica
slavo-letto-germanica, se caracteriseza priu tipul invers a+A
S, de unde nici o data mi vum ajunge la S-H.
Sa mal adaugam, ca prosupusa forma^iune a lul madhrinn
'Hi) Giiiiiin. f'lmhiihU '^ei tltulmht)* Sfntih^, Leipzig. 1848, p.
7.'5.
]
008
priu u It a r e, cu grefii putea s& se tnUmple fn tdte dialedde
scandinave, tdte f&r& excep^iune.
S& mal observam, tu sftr^it, c& articlul postpositiv sobsUn-
tival cat& a fi fdrte vechlu la Scandinavl, de dr&-Ce este
anterior separa^iunil lor tn dialecte.
Ar fi de preferit, sub orl-ce panct de vedere, explica^oDfit
printr'an antic amestec etnic tntre an trib germauic ^i itrt-
carl elemente balcanice ; i^i acdsta tns&, tn lips& de demonstn-
^iune, rem= de o cam dat& o par& ipotes&.
45. Afar& de Scandinavl, familia lingaistic& ario-eoropdi
nu ne ofer& nemic analog cu tipul daco-epirot ^homo-ille ille
-bonus ^ decftt numal d6r& trec^nd tn Asia la :
VIII. Limbele eranice.
Sub limbele eranice not tn^legem, tmprennft cu Frideric
Miiller, patru grupurl de dialecte : arm^n, osetic, persian ^
afgan sail pu^tu^ f&r& a intra tn cercetare, dac& gmpnl ar-
mdn este saii nu intermediar tntre familia eranic& ^ liiB-
bele res&ritene ale Europe!, dup& cum sus^ine Hubschmamt
^i dacS. grupul pu^tu este saa nu intermediar tntre familit
eranictt ^i gralurile modeme ale Indiel, dupft cum pretinde
Trunipp. In orl-ce cas, aceste patru grupuri sint fiirte inru-
dite unul cu altul, mal inrudite intrc ele dec&t cu ori-care
grup din afaril, ^i atata ne ajunge, cu atat nial mult ci de-
spre dialcctul afgan nici nu vom av6 a vorbi.
Mai adaog, ril limbele eranice imi sint cunoscute personal-
mente intr^un mod forte neperfect. De aci nu resultA ci voiu
gi'(?i in cela-ce voIu avc a spune, ciici am aviit griji de a
consulta numal fdntinele cele mal sigure, cele nial autorisate:
results, insa, cS, multe lucrurl att putut si'ml scape din vedere
^i cil, priu urmare, filia^iunile eranice ale ginipulul daco-epirot
fiind data indicate, un eranist special, mergend in acela^i
direc(iune, lesno va pute immul^i nuraerul trasurelor comune
t r a c o-e r a n i c e, ba va mal intra i 'n dialect ul afgan, in
care etl-uuul n'am cutedat a stribate.
G69
46. Mai intalfi:
u) LiMBA ABlAt^ky
pe care deja Erodot o tnrudla cu limbilc tracice din Asia-mica
^i mal ales cu frigiana.^0
Armenil posed& un articol postpositiv curat substantival : ne-
articnlatul martz=Tom. o)n=eAh. nieri devine prin post-articu-
lare : mari-M=omw-/=nter/-?i. ^)
Acest articol substantival postpositiv, care suna -5, -rf, -w,
dialecticesce -rl, gramaticil armeni il numesc *pronume deter-
minative, f&r& a sci s&-I preciseze bine funcfiunea. Astfel d.
Patkanoff ne spune, ci din nearticulatul ter ^domn, se face
ter-esj pe care'l traduce apol in trelmodurl: ^moi seigneur^,
*wow seigneur^ iji ^ce seigneur-ci^^,^) dei ar fi fost mal pro-
pritt credem nol de a-1 fi tradus pur iji simplu prin ^le
seigneur e. Romanul domnu4 sati albanesul zot4 insemn6z& de
asemenea, dupft impreglurirl : *moi seigneur j>, ^nwn seigneur j>,
i *ce seigneur-ci^, cela-ce nu ripesce totu^I lu! 4 safl lul -/
caracterul lor general, permaninte, singurul precis, de a li
articoU postpositivl.
S& m&rturim tns&, in adevgr^ c& fixitatea fonetic& i cea
ideoIogic& a articlulul postpositiv armen este mult mal slab&,
i^y&ind cam in felul articlulul postpositiv bulgar.
Daci exista la Armeni vre-o urmft de articol propositi v ad-
jectival iji de reduplicarea articlulul in genere, nu scim. Este
97) Gkische, De ariana linguae annetiiacae indole^ Berolini, 184G, p.
19 etc.
efr. De Lagarde, Oesammelte AhMndlungen^ Leipzig, 1866, p. 27695.
98) Pott, Etymol, Forachungen^ ed. 2, t 1, p. 69, 301. Cf. Petermann,
Uebet* den
DkUed der Armenier von Tiflis, Berlin, 1867, p. 67: ''Zwar pflegt man
ihm
(dem Accnsatiy) ein Pronominalaffix , t oder n, oder noch h&ufiger d,
welches
in iex Volgftrspraclie die Stelle derselben vertritt, anzotilgen ;
allein dies ist kein
Erkenonogszeiclien dieses Casus, sondern steht ein/ach filr den
besUmmten Arti-
kd wie etwa im DUnischen-^imd icird auf dieselbe Weise an (die Casus
obltqut
gtseUt, Manehe Armenier miaahrauchen auch dieses H so sehr^ dass sie
kein Sub'
stantip ohne dasselbe aussprechtn.^
99) Patkanoff et Diilaurier, Recherrhes aur la formation de la langue
armMetitie,
Paris, 1871, p. 117.
670
f6rte interesant insa ca limba arm(nli seiTi a ne explica tipul
aZ-rfo-/c=*illc-duo-ille^ sail f(-r/oa-r/=*illa-(luo-ilJa^, priD care
Romanil diferi de albanesul /-rf?y-?=*ille-56c?fW(itt-^-ille, saf:
e-dif-a *illa-.s6cww(?a-illa,.
AI-, a-, fiind articol prepositiv genitival, concordat cu nii-
mele rector, pe acesta din urmil il represinti in casul de h\i
postpositiviil 'le, -a, astfel ca al-trei-le^ a-trel-a^ sint litcrnl-
mente: ToO-Tfa^-6, Tf^^-Tpi(;-ri. Substantivul presupus prin -/',
-a, nu p6te insemna alt ce-va dec&t *niscut,, *produs,, *co-
pil,, c&d ordinalul derivi din cardinal. AUtrei-le^ a-tret-a
sInt darJi: *fiUi al trel^, *filc& a trel^.
El bine, intocmal aa sub raportul ideologic se formt^zu
ordinalul din cardinal in limba armenft: erkr-ord *al-doi-le,=i
literalmente *24-fiIu,, err-ord *al-trei-le^=*3+fiiUj>j adeca:
*filu al doi,, *filu al trel, etc^^o)
Mai adaug&m eft la Arment, ca i la Daco-epirofI, de unde
prin imprumut i la Bulgari, iar la Grecl numal in parte,
gcnitivul se identificft tot-d'a-ima in formft cu dativu); dar a-
cest punct mcritil de a i se consacra mal jos un capitol
scparat.
Trccem la:
ji) Limba ossetA.
47. Acesta ramuril atat de indopcndiiito i atfit de ihtm-
santa a familici cranice poseda ^i ea un articol postpositiv
substantival: din nearticulatul fad *tata^ sail t'i^^g *feta, se
fiice prin post-articulare : fiid-di *^ptTe-le;>=rom. frtW-/=alb.
lat'i^ sail t'isg-ai *fille-la^=rom. /6'<'-a^=alb. hu-a.^^^)
Dar coincidin^ele cele mai numcrose ne oferJl difcritele
y) GraiurI persiane.
48. D. Lerch a constatat in dialectul kurniangi al limbel
curdice un articol postpositiv substantival, care suna a, c, i
100) Petermann, Grammatica linguae armeniacae, Berolini, 1837, p. 162.
CiV.
diferitele ipoteso ale luT Bopp, Grammaire cottqmrve, trad. Breal, t.
2. p. i?''\
101) Sjoijron, (hsrtisrhv Sprarhh'hre, Pctcrsb. 1811, p. 4C>, 50.
_671
la singular, (Jp. fli safi M la plural, adecft apropo ca articlul
albanes.
In acela^I dialect exista un articol adjectival prepositiv de
'naintea numerelor ordinale : e-j/ekvom. rel-intdlu^i-pard^
e'(Jududn=9lh. i-ditd etc.^*)
Urmftt6rele exemple din excelintele dic^ionar curdic al lul
Jaba, sa& mal bine al lul Justi, probez& ca acel articol ad-
jectival prepositiv este tot-o-dat& genitivaU intrebuin^andu-se
fntocmal ca ^el- i a/- la IlomanI:
ia-te^=/-tefl ;
ia-t;i=a/-sefi ;
ia-m^::=a/-nostni ;
m.t;e=aZ-vostru ;
ia'Van=al'\oT ;
ia-mezin^-cea mal mare;
iarbicuk=cea mal mici;
io-^off e=ocZ-dumne(Jeesc ;
yA lira 6fna=a-ta ad'o ;
hyrc[ ?*a-6rwsA:e=strftlucire a-fulgerulut ;
hyqqe icMnri^k=^ oH al g&inel^...
In frasa: b&b-c ma ya 6'asma-r,^^*) cu care se tncepe Ora-
^nnea Dominicalft, este un articol post-positiv ^i un articol
pre-positiv tot-o-data: hdh-e^^^i^ii,A^ i ya he asmA==^^ cd in
ceruri;^ ; in hab-it Insa, adec& hab-e ma^ pote s& fie numal un
cas de atrac^iune regresivi, ca la nol in tatd4 nostru pentru
tatd aUnostru^ revenind astfel tot la articol pre-positiv.
4fi. Orl-unde substantivul nu este isolat, cil urm6z& vre-un
a^jectiv, articlul dela mijloc, dei legat post-positiv in pronun-
da^one safi graficesce cu substantivul, apar^ine totu^I in re*
102) Lerch, Ueber fias Pbtrnl-m/fix im fhsetmhen, in Milanges
a$ia(iqiie$ de
PAead. de Peterthout-ff. t. 5, p. 207 etc.
103) Jaba-Justi, Divtiontmire hudc-francnis^ Petersb. 1879, p. 459.
672
alitate mal mult adjectivulul, ca pre-positiv. Este a^a numi-
tul ^i izafct^, comun tuturor dialectelor persice, ba i limbel
ossete, daca nu i celel armene. Deja Bopp a dis: ^Limba
*persiana pune tot-d'a-una un?'de 'naintea adjectivilor i ge-
^nitivilor sel, care insS. in scris6re se aca^ la -substantivul cc
* precede ^.^^)
D. Leon Feer, intr'o lucrare *asupra raportulul genitivnlul
i Jidjectivulul cu substantivul^ , vorbesce pe larg despre con-
struc^iunea persianft S+s A=S r/(a)+A, pe care n'o intC-
lege deplin namal din causa necundsceril constrac^iunilor ana-
16ge roin&n& i albanes&.
Reproducem aci textualmente urm&torlul pasagYu din acel
studiii :
*Le persan est une des langues qui offrent le plus d'inte-
*r6t pour I'expressiou du rapport que le substantif soutient
*avec son genitif ou son adjectif. Comme en anglais, I'adjec-
^tif y est invariable ; il se place h c6t6 du substantif, mais
*ordinairement aprfes lui. Lorsqu'il le pr^cfede, c'est pour for-
*mer un compost dont nous n'avons pas k nous occuper ici:
*il y a cependaut des exemples d'adjectifs 6pithetes precodant
*le substantif; mais on peut considerer ces cas comme des
* exceptions. Actuellement fious n\(vons a considerer que la rhjh?
^(/cmerale: or elle veut que V adjectif sulve immediatemcnt h
^sudsUmtif. Toutefois, I'expression du rapport ne coiisiste pas
*dans cette seule regie de position; entre les deux mote on
*intercale un i qui s'attache au premier des deux. Ainsi pour
*joindre I'adjectif huzurg *grand^ au substantif .?rf/i *roi, on
^'pU *61ephant;>, on dira:
^^dh'i hiuurg. rex magnus;
^PH'i buzurg^ elephas magnus.
*0r cet i, qu'on place ainsi entre le substantif et Tadjoc-
*tif, est egalement le signe du genitif. Lorsqu'un noni est
104) Bopp, Vergleich. Groiimatik, cd. 2, t. 1, p. 476.- -Cfr. Chodzko,
Grati^miff
pcrsane^ Paris, 1852; p. 155.
673
^cotnpl^ment d'un aatre^ il le suit tout comme Tadjectif, et
^Vi appel^ iz&fet s^pare les deux en s^attachant au premier
^des deux, et Ton dit:
*jRW fdh^ elephas regis ;
^Ptl-i huzurg^ elephas magnus.
^Ains) le persan assimile de la mani^re la plus complete le
^g^nitif ou I'adjectif au g^nitif ; il a une seule et m^me con-
^struction, une seule et m^me forme grammaticale pour expri-
^mer le rapport du substantif avec un autre substantif ou un
^adjectif lui servant de d6terminatif.^*^
Caracterul relatival al iz&fetulul persian este tot at&t de pro-
nun^t ca 9i al articlulul adjectival rom&no-albanes. Prin a-
c^ta, mal mult chlar dec&t prin etimologi& propria (^s&, el se
nrcft directamente la pronumele relativ zendic ya ^i la pro-
numele relativ hya safi tya de pe inscrip^iunile persiane cu-
neiforme ale Achemenit^ilor, carl pronumi aveaii i ele dup&
com s'a observat deja nu o dat& func^unea de articoU pre-
positivl adjectivall.^*)
Iat& vr'o do& specimene zendice, inso^ite de traducfiunea
Q6str& ^i de modul cum le traduce Bopp pe de o parte, lar
d. Feer pe de alta:
I dans cette maison la mazdayasnieime (B.)
dana cette maison qui mazdayasDienne (F.)
In ac^gt& ca8& eta mazdaya8nian& (IL)
Idomini puritatis t^c sanctiisimae (B.)
domini poritatis ^uocf Banctiisimae (F.)
domnuluY piirit&^it ctlti mat s&nte (H.)
de ce corps le frapp^ (B.)
Ha6a avaiih&4 tanva^ ya4 daiTdg:'atay&o= { de ce corps qui frapp4 (F.)
acestuY corp ctluX loTit (H.)
106) Feer, Du rapport de Vadjeetif et du giniiif avec le euhetantif, !n
Betue de
Hn^ifUgue, t 2 (1868), p. U0>1.
106) TollerB, Institutionee linguae pereicae^ ed. 2, p. 165.
' 41
674
Iat& i specimene achemenidice :
Gomates o Magus (B.)
GaumktA hya maghup^ Gomates o; Ma gas (F.)
Gomata eel po])& (H.)
Gomatem rbv Magum (B.)
Gaum&tam ii/a>n maghum{ Gomatem ov Magum (F.)
pe Gomata eel pop& (H.),
Exercitus o Nadhitabiri (B.)
Kdra/iiya Nadhitabirahy&{ Exercitas o^ Nadhitabiri (F.j
Oaste a Nadhitabirulul (H.)
Bopp 1 d. Feer aft amtndol dreptate, dar nu de o potriTi
Zeiidicul ya^ achemenidicul hya safl tya, sint 6 i sint 5; tot
data, dar nu in acela! grad. Natura articlului predom-
nesce asupra nature! pronumelul. Nesocotind acesti pre-
domnire, d. Feer ar put6 traduce pe albanesul ^tdpi c-har^
*maisou la-hlBJUclie^ prin: ^maison qui blanchej^, intocmal
precum traduce pe zendicul ahjni nmcine yad M(Uduyar.n6is
prin: *dans cette maison qui mazdayasnienne^^ .
50. Limbele eranice, Mate in totalitatea lor, posedidari
dol articoll defini^lf:
1. Un articol substantival postpositlv, dup& formula S-hS'^^')
2^. Un articol adjectival prepositiv, dupa formula a+A-
carele func^ionezi in acela^I timp ca:
3. Articol genitival dupS formula a-+-S sati o-f-S+rf.
Posi^iunea normaia a substantivului in aceste limbe. ca si la
Daco-epiro^I, este de'naintea adjectivului, dupa formula S A.
Mai remane cestiunea: Eranil cunosc el ore reduplicarea
articlului definit?
51. Cu t6tti insuficiin^a mea personala marturisiti, mi se
pare a fi surprins formula daco-epirotS, Jiamo-ille ille-bomisiii
renumita i-etorica pei-sianil *Heft Qolzum,, unde se dice:
107) Tnimpp, Die StammhUdung des Sindhl^ in Zeitschr d. d. morfjenL
Oe$.. t
16, p. 163, crcdc a rocunosce un fel dc articol postposiiiv si'n limba
sindhl ^
Icctul neo-iudiau ccl mat apropiat dc limbilc eranice, tar mat ales de
cea afgao*
675
*Lia PersI nu exist& nid o diferin^i formali Intre construc-
^tiiinea sobstantivalul cu geiiitivul ^i tntrc acea cu adjectivul.
* Ghulum-i guvan tiisemn^zi d'o potrivi *robu-l tin&r, i *rob
^al-tln&rulul^. La eel vechl insi, In coustruc^iunea cu ad-
*jectivul se scriea uu i, pe cand in acea cu genitivul un simplu
*f, de exemplu ghulamA guvCin *robu-l tinilr, Mng^ ghidam-i
^g'uvan *rob al-tln&rulut^.^)
Lungal t represint&nd dol i, v e c li I u 1 persian gulam4 gu-
rdn^ffulam-i i-guvan reyine literalmente la romanul rohu-l
eel-tuidr, 1 mal bine inci la albanesul sUav-i i-ri^ unde Intre
ambil articoll neiiind nirl o deosebire fonetic^, nemic n ar tm-
pedeca contrac^iunea lor In sUav-t W.sau sklav i-ri.
Cfit privesce Intrebuin^area lul i la PersianI ca articol sub-
stantival post-positiv, ea se Inveder(^za mat cu S(5mft In aa
nmnitul *izafet de respect^. frasi ca: *G'an&b-i Mohammed
kh4n-i emir nizam-/ etc.;> nu s'ar pute traduce literalmente dec&t
prin: *excellence-/a Mohammed prince-Ze g6neralissime-/c^.^^)
Jfard-i:=*orau-l^, {&r& nid un adjectiv, Insemnezi: *liomme
par excellence ^...^^0)
52. reduplicare necontestabili aarticlulul In constiuc-
^anea substantivulul cu adjectivul, dupi formula S4-.9 a+A
saQ S-K M-S9 ^ se presintS, In dialectul curdic.
Exemple din texturile \u1 Justi:
djil-/ rfi-khou:=^haIne-/e a/c-sale;
dijmin-t rf-khou-.du^mani-/ r/Z-sel;
ach-f rf-v^ -m6r'-a a-v6stri;
br&-e ^-waurtrfra^i-^ (/?-lor;
p6z-e rf-jazmana^i\1rfuri-/c aZe-papucilor ;
kon-c f7-m6rana-=iCOrtu-/ aZ-vitejilor ;
lyng-c rfe-myn -"picl6re-/e ale-mole-,
ling-e d-hasba pid6re-/e a/e-cailor . . . ' *
103) Kilckert, Orammatik. Poetik und Rhetorik dfr Ptraer^ Gotlia, 1874,
p. 44.
109) Chodzko, Gramitiaire persane, p. 160.
110) Cfr. Ruckert, op. cit. p. 37
111) Jaba-Justi, op. cit p. 103.
Tot a^a in cita^iunile lul Lerch : gund-i-d khtida, td'tfe-i-d
hid'i'd Vdn-i etc., unde el post-pune ambil articoll primulul
membru al construc^iunil, nol vedcm:
gund-i d[-khuda=sate-fc aZe-sale ;
t&'ife-i rf-Izid-i d!-Van-e=tribiiri-Z6 aZe-Izidi-Zor aJ-Vanu-Zw/
etc.^^)
In Wife-i rf-Z?irf-e=*triburi-Ze ah Izidi-/or^ ne intimpinl
chtar triplicare a articlulul In construc^iunea bi-niem-
bral& a substantivulul cu genitivul, tntocmal ca tn sintaxa daco-
epirotfi.
T6te acestea !ns& ar trebui studiate mal de apr6pe i ur-
mJlrite mal departe, ceia-ce trece peste competing ndstri per-
sonal.
Inainte de a termina, ne mal a^t^pt& capitolal eel promis
mal sus despre :
IX. G e n i t i V o-d a t i V.
53. ?& declin&m pronumele personal *eii^ la dativ iU
genitiv din ambil numerl in limbele sanscritJl, elenJU latini,
germana moderna, litvana i paleo-slavic& pe de o partC, iar
pe de alta in limbele romana i albanesi.
Sii observ^am iiisSl mal de'nainte, ci romSnesce genitivnl sin-
gular al primelor doJi persone s'a inlocuit in us prin pronumil
posesivi mcU (mens) i tea (tuus), la plural prin nostra (noster)
i vostrn (vester), ast-fel ci formele genitivo-dative s'aft pistrat
numai In genitivii encliticl: din parte'w?/, din parteV)^, din parte-
n(\ din parte-r6', carl sint f6rte dese mai cu sema in cirtile
veclii, fie dupa substautiv articulat, fie dupi eel nearticulat:
bunatatea-Ze, braulu-f?, tolagulu-f?, fr^ioru-t'dE, frate-rd, muleri-
loru-t?, parii^itiloi'u-ysv etc.-/^^) in volumul lul popa Grigorie:
mor-
\\'va (12), pariuti-i^(? (13), 16mneloru-M (3), yoU-ne (242)...
latri acum declina^iunea in cestiune :
112) Lcrch, loco cit. p. 212-3.
nn) Cipariu, Prwcipia, p. 136.
677
Singular :
Elen. Latin. Gotic. Genn. mod. Litvan. Slavic. Rom&n. All>.
ja. mama ejutb
mei meina meiner
mauss
<
mene
m^ ifjioO
mein
(LoO
. 'm!
mua
Dat. maliyam l(i(v
mihi mis mir
man
mdnd
m
Plural :
i
8. asm&kam a(i{i^v
nostri unsara imser
musu
nasi! ^
naa ^^Ita^
nostrum
{pi(ov
. ne
nere
{(ACOV
D. asmabhyam S\^kvi
nobis unsis uus
mums
namu
nas iF|{Atv
4
Acest tabel ue spune c&:
l-o. Grupul daco-epirot diferi in astS, privin^a de t6te lim-
bele gi-eco-italice, germanice i letto-slavice ;
2-0. In limba sanscrita se pote fnsi intrevede rudimentul fe-
Bomenulul in cestiunc, c&cl aiaturl cu nesce termina^iuu! di-
stmse, mama ^i asm&kam pentru genitiv, mahf/am ^i asmabhyam
pentm dativ, ni apare pentru genitiv ?i dativ la singular o
fDnn& comun& me, pentru genitiv ^i dativ la plural o forma
coman& tuts.
Tot ai^a pentru pers(^na a doua a pronumelul personal lim-
ba sanscrita are pe tc pentru genitiv ^i dativ la singular, lar
pe ras la plural ; ^i Bopp profita de acesta oeasiune spre a
obsena, ca dativul in sintaxa sanscrita se intrebuin^eza ade-
sea in loc de genitiv chlar in declina^iunea nominaia.^^^)
Sa se mal noteze ca n dialectele pracrite si 'n limba pali,
tote derivate din acela^l tulpina cu sanscrita clilar pe teritoriul
Indiei printr o desvoltare ulteriora, genitivul i dativul formeza
114) Bopp, Vergl Gramm., ^ 329, nota. Cfr. Kuhn, Zeitschri/t /.
verffl, Symch
tt^r9chui9y, t 15, p. 420 91 urm.
678
regularmente unul i acela^I cas, adecS. in loc de dAtiv se tn-
trebuin^^zi genitivul. ^ ^^)
latH deja un inceput de luminS.
54. In tabelul de mat sus nl-a fost peste putinta a declina
pronumele personal la Cel^l, de 6rft-ce el att perdut desinintele
casuale pronoininaie ; cum-ci insi la dlntt genitivul nicl o d&U
nu se confunda cii dativul, probi cste decliua^iunea celtici a
substantivilor, bunft-ori :
Athir tatft :
Singular: Plural:
Gen. athrtr athre
Dat. ath?> athra/A."*)
Did creaturi :
Gen. dulo, dui^e dula, du/e, dai/
Dat. duh', dui^, dul/6.^^')
55. PIn8, aci, sub raportul identiti^il genitivulul cu di-
tivul in grupul daco-epirot, noi am constatat o asemfinare nu-
mal in limba sanscritJl, i ma! cu semil in dialectele pracrit
i pali, mal importaute decSt chlar sauscrita prin acela de i
fi fost adev6rate!e limbe poporane, lar nu numal lite-
r a r e, ale Indiei aiitice.
Fenomenul devine i mal pronun^at la Eranl,
In veclila limba persicS,, descifrati de pe lespedile dela Mor-
ghab, Behistan, Alvend, Susa i Persepolea, nu existi decit
un singur cas dativ-genitiv, o singurS, terminatiune, i ac^sU
iu tote pftr(ile declinabile ale cuvintului i 'n to^l nunierii, l
singular ca i la plural, in numi ca i 'n pronumt.
Acea desiuiu^a genitivo-dativa la singular variazS. dupi teme,
i anume:
115) Burnout rt Labseu, Esii(.u sur le VaU, Paris, 182ti, p. lG."!i.
clr. A->^\
Institutioues linguar pntcrifiau\ Bonn, 1837, p. 299.
IIG) Ebel, Die ctlthche Dcdlnatiou, iu Kubn, Beitn't/c^ t. 1, p. 155
ST.
117) Stokes, DtB irische Declination^ ibid. p. 333 55.
_C79^_
1. lu temele b&rb&tescl finite cu a, termiua^iunea casual&
este hya^ precum: Khsayarsa-hya {Xerxis i Xerxi) saft Del-
rayavKsa-hyd {Darii i Diirio)\
2. In temele b&rhitescl finite cu i saft w, acestea din ur-
ma cresc la ai saft au^ adii-gandu-se .s, precum: din Kur-u
Kur-au-s (Cyri f^i Cyro)^ din Fravart-i Fravart-ai-s {Phra-
artis i Fhraorti) ;
3. In temele fenieiesci finite cu /, termina(iunea dativo-ge-
uitiv& este ya^ precum: din cViin cripi-yd (scripti i scripto)^
din htni^i hum^i-yd (tellvrh ^\ telluri).
La plural desinin^ dativo-genitivi este dm i mim.
Pronumele personal do prima personft luiam are la genitiv
^i la dativ singular niand, in forma enclitici maiy {mei ^i mihi)^
la plural amdkham (nostrum ^i nobis). ^^^)
Intr*un cuvint, antica decliua^iune persic& prin identitatea
dativulul cu genitivul nu diferJl intra nemic de declina^iunea
t]pic& daco-epirota.
Gralul neo-persian. de^i derive mal directamente decilt de
alurl din persica inscrip^iunilor cuneiforme, totu^I a perdut
identitatea genitivulu! cu dativul.
De assemonea limba ossctil.
In ambele acesto dialccte eranice desinin^ele casuale slnt
tns& de origine relativament modemft.")
In a^a numitele dialccte medio-persice, ca liuzvare i peh-
levi, confusiunea intre dativ iji genitiv este incH f6rte obicl-
56. Identitatea genitivulul cu dativul reapare pe deplin in
limba armen&.
118) Spiegel, DA? altpersische KtiUnachri/ten^ Uehtraetziuuj^ Grammatik
nnd Glos-
far, Leipzig, 1862, p. 153161.
119) Fr. Milller, fJif LhclhuUion dei< Neupentischftt und OnsfUschat^
iu Kulio's
Btitnit/e, t. 5, p. 00: I>ic Flexions-clemciito, sowohl Zuhl- als
CasuszeichoD; siud
als solchc spiiteron Ui-spnings. ,
120) IlUbschmauu, Zur Casualthie^ p. 32030.
680
8l armenesce:
Air
-bftrbat :
Singular :
Plural :
Gen. arm
aran^
Dat. arm
Aranf
Khoir-
sor& :
Gen. kh6rr
kh6r^
Dat. khferr
khftr^
Mair-
mumft :
Gen. maur
maur^
Dat. maur
maur^
In pronuml. limba arm6n& are undativ separat de genitiT;
nu tus& intr'un mod sistematic, ci numal la singular, pe ckd
la plural ambele casurl se identific& ca ^i 'n declina^unea no-
minali, afar& de primil doi din pronumit personall.^*^)
Vorbind despre acest fenomen, d. Fr. Muller observi en
drept cuvint c&: *prin coincidin^a absoluti a genitivulul cu
*dativul limba arm^ni se intilnesce intocmal cu persicii a-
*chemenidic&, terenul pentru ambele fiind preg&tit tn acesti
*privin(8, de c&tri sanscrita^.^*')
57. In limba zeudic& genitivul nu se confundft cu da-
tivul.
Totul declina^iunea pronominalft ni ofer& chlar aci urmi-
t6rele exemple de identitatea ambelor casurl:
AjsSm etl:
Singular :
Gen. me i moi
Dat. me i moi
Plural :
121) Petermano, Gramm,, p. 166 i urm.
122) Fr. Milller, Beitrdge zur Declination des armenischen NomenSj
Wien, 1864)
p. 4.
681
Tiim tu:
(ren.
t6ij U v6 ^i ve
Dat.
t6iy U v6 ^i ve
ProDumele reflexiv;
Gen.
hi, m
Dat.
hi^ h6%.
Aceste exemple din limba zendic& slnt ca at&t mal remar-
cabile, ca c&t In acelai^I pronumi fllr& a mal vorbi de Cel^I
Elenil, Latinil, Germanil, Slavil i Litvanil separ& pe genitiv
de dativ, i anome:
Singular :
m
Plural:
Dativ:
Genitiv :
Dativ:
Genitiv :
Grec. [iiv
[AOO
Lat mihi
mei
Got. mis
meina
Slav, mflnd
mene
Litv. manes
Tu:
Grec. Tiv
T0T0
{i[MV
0(X(xi()v
Lat. tibi
tui
vobis
vestri, vestnim
Got. thus
theina
izvis
izvara
Slav, tebfe
tebe
varnd
vast!
Litv. taw
tawes
jums
jusu
Pronumele reflexiv:
Grec. iiv
elc oh
Lat. sibi
sui
Got. sis
seina
Slav. seb6
sebe
Litv. saw
sawes
682
Sft mal adaugam, eft 'n zendica nu rare-orl se confundi ge-
nitivul cu dativul cMar in declina^iunea nominali, de^i existi
ambele casurl.^*^)
57. Cu modul acesta, numal in limbele indo-eranice nol
am putut regJlsi, mal mult safi mal pu^in, caracteristica iden-
titate a genitivulul cu dativul la singular 1 la plural.
singuril excep^iuue seriosi in asta privin^A, dar par^iali,
ne presintS. identitatea genitivulul cu dativul la dual in limba
elen&, despre care ve^i mal sus -ful 38 ; excep^iune cu atit
raal interesantJl, cu cat ea coincide cu alte particularitftp co-
mune aa r)ic6nd traco-greco-eranice.
La prima vedere, tot intr'un mod partial, s*ar pir6 ci fe-
nomenul va fi existat i 'n limba paleo-slavici.
Dobrowsky diice fdrte categoric : *Dativo utuntur f r e-
*quentissime Slavi veteres pro Genitivis, qui a
*Substantivo reguntur^^, i aduce cftte-va exemple ca; cstn
HfAOB-kKWMz, MAEKO CTAftS, BEpcH popAMZ etc, unde ar fi trebuit:
HEAOBtKZ, CTA^A, popx.***) Dcja mal de'nainte, Alter adunase
sute de specimene analdge, din carl insa resultJl, ca paleo-
slavica Imparta^ia acesta intrebiiintare a dativuIuT pentru ge-
nitiv cu grcca/25) ij^r pnn urmare lipsind ce-va asemenoa in
t6te dialectele slavice fara deosebirc o datoria annme influintel
1 i t e r a r e satt, mal bine, imitaf iunil b i s e r i c e s c i
a modelurilor grece. 1^'apol, ca limba balcanica, ea nu putea
sa nu indure, pe linga ac^iunea greca, pe acea romana 1 al-
banesa.
58. Pentru a completa observatiunilc de mai sus, sintem
datorl a stabili aci o distiuc^inne forte oportuna intre coinci-
din^a sintactica a genitivulul cu dativul ."ji intre
coincidin^a morfologica propria disa. '
128) Hiibschmaim, op. cit. p. 220, 27iJ-.J.
124) Dobrowsky. Instiliitiones linguae shricae, Vindobonao, LS22, p.
6211.
125) Alter, PhiloJogisch-kntitivhe MisecUaueen., Wien, 170l, j). :
{5->0: -IM'^i l
den Gebrauch des Dativs austatt Geuitivs iu der Gricl;i3cluu uiid
Slawiscl.'.u j
Spracho., '
G83
In coinddin^a sintactic&, ambele casail exist& tn acela^l timp,
dar se confuud& une-orl tn us, tntrebuiu(audu-se unul tn loc
de ceH'alt.
In coinciding morfologici, unul din cele doi casurl reu^esce
a tnghi^i pe cel-Falt, devenind ambele In formft un singur cas,
dac& nu tn totalitatea declina^iunil, eel pu^in tntr'o sfevh de-
clinatiy& 6re-care.
CJoincidin(a morfologic& presupune ueapfirat o fas& anteri6rft
sintactic&, dar uu este tot una cu dinsa, de vreme ce coinci-
ding sintactic& pote s& se opresca pe loc, s& rem&n& tntr'o
stare a^a ^ic^nd fluids, f&r& a se consolida tntr'o fonn& gra-
maticali precis&.
Din acest punct de vedere, coinciding morfologicft perfect&
total& existi tn grupul daco-epirot, arm^n, vechtu persian iji'n
limbele pracrita i p&li; coincidinta morfologici perfectft par-
^ial&, pe ltng& cea sintactici, se observi tn sauscrita, tn zen-
dica ^i 'n greca ; tn paleo-slavica, ch!ar dacJl n am admite in-
fluin^ gr^c&, totu^I nu este dec&t o coiucidin^i curat sintac-
tic&.
59. In limba sanscriti, dei tn pronumil personall genitivo-
dativil nas 1 vas pot s& fi fost originarmente nu dativl, ci
genitivl, de 6rft ce atl trecut numal ca genitivl la Slavl, tn
genere tnsi dativul este acela care se lea drept genitiv.
Din contra, tn limbele pracrit&, p&li^ persici antici i ar-
m^nft, ca i 'n casurilc citato ma! sus din declina^iunea pro-
Dominalft zendici, genitivul este acela care se lea drept
dativ.
Cum ore sii fi fost tn prototipul daco-epirot: a^a ca tn
sanscrita? ori aa ca in cele-Falte dialecte indo-persice ?
Un indice de Iumin& s'ar p&re a ni da limba roman&, al
c&rila genitivo-dativ plural -or este e^idameute genitivul latin
-arum ; din nenorocire ins&, val(5rea acestut indice so paralisA
prin termina^iunea genitivo-dativa pluralft -re al Albanesilor,
care este un iuvederat dativ, dup& cum am veijut mat sus in
-ful 38.
684
Cestionea se complic& ^i mal molt din causa unnl text fdrta
pre^ios, chlar In limba cea autocton& a peninsolel balcanicej
acela pe care nol pentru a ne feri de controversft nomiiudi
am numit'o daco-epirot&, dar al c&rila numele mal proprill
este t r a c i c &.
Actele s&ntulul Filip, episcopulal de Eraclea in secolol IV,
ne spun c& un sat tn Tracia, apr6pe de Adrianopole, se nmnla
Gestistyrum^ ce!a-ce in limba locuitorilor tusemna locus posm-
sorum : ^villa quae sermoue patrio Gestistyrm^
interpretatione vero latinae linguae locus possessorum voca-
tur.,1")
Fiind-c& latinesce se putea ^^ce d'o potriy& bine ^locos
possessorum;^ i ^possessorum locus ^, traducStoruI latin na
era Impedecat de a tntrebuin^a inversiunea cea mal corespnn-
(jetore vorbel compuse tracice, ast-fel c& 'n cuvintul *gesti-
styrum^ prima jnm&tate se refer& la ^locus^, lar a doua It
^possessorum^.
Not descompunem totalitatea in gest4-styrum.
Pe gest'i' il Ifis&m pentru -ful urm&tor.
iSuxiia
und Rosalia, in Sitznngaher, d, Wien, Akad., phil.-hist. CI., t. II
(1868), p. SSI
685
Dar ce s& facem atunci cu albanesal -ve=gv. -91?
Plec&nd dela coincidin^a sintactic&, constatat& mal sus in
-fiil 58 ca fas& anteri6r& coincidin^el morfologice propria ^ise,
noI ajnngem la conclusiunea c& 'n diversele dialecte ale ace-
lela-l limbe a putut s& se 'ntS^mple fixare diversi a ecuivo*
cit&^il primitive comune, astfel c& 'n unele genitivo-dativul s*a
format din genitiv, in allele din dativ. Ce-va mal mult. Nu e
ca neputin^ chlar diversitate intre singular ^i plural, sail
intre plural i dual. Pe cand genitivo-dativul plural albanes
-t;6 indic& prioritatea dativulul, genitivo-dativul albanes singu-
lar Hg pare afi, din contra, un genitiv.
60, Locu^iunea tracic& gestistyr uvt=i^locus possessorum,,
nn adevSrat tesaur prin aceia c& ne ofer& u n i c u 1 rest
gramatical, lar^nu numal lexic, al limbel autoctone a peuin-
sulel balcanice, no! Tarn descompus in -ful precedinte in gest-
-^rstyrum.
*Locus possessorum^ ar fi albanesce *vS-nd /-zotJlrinlevet,, ro-
m&nesce: *loc aZ-stap4nilor^. In *gest-/-stjTum^, adecft *gest
i-styrum,, ne intimpinJL darJl articlul prepositiv genitival al gru-
pulul daco-epirot, ^\ anume albanesul /-, pertectamente identic
cu eranicul i-.
X. A doua conclusiune.
61. Lupta intre teoria linguistico-genealogici a lul Fick
^i teoria linguistico-geograficS. a lul Johannes Schmidt nu s'a
terminat incft.^*') Rela^iunile diferitelor grupurl ale familiel a-
rio-europee unul c&tr& altul mat remd^u d'o cam dat& tot in
stare de problem^. A^anumitele ^unitate indoeranica,, *uni-
tate greco-italicft,, *unitate slavo-letto-germanic&,, lar cu a-
t&t mal mult tnc& ^unitatea arian& asiatic&^ i ^unitatea a-
rian& europe&^, carl se p&reaii ai^ec^ate pe temeliS. de gra-
nit, aii primit succesivamente atatea loviri, .^i nesce loviri a-
t&t de seriiJse, incat sentin^S, intre eel dol antagonitI tre-
bnl suspensi pln& la revisiune prealabilft fdrte scrupuWsi
127) Cfr. Pezzi, Glottologia aria rcccutissima^ Roma, 1877, p. 172-185.
41
686
a procesalul tntreg. In a^teptare, fie-care linguist este dator
a completa dosarul; i^i cine scie, dacft nu cum-va resoltatd
eel definitiv va fi an fel de compromis intre ambele teorie.
Studiul de fa^ ar face a se b&nui existing unul grup lin-
guistic primar e r a n i c o-t r a c o-g r e c, din care Erano-trad
^i Grecil s'ar fi desf&^urat ca do& grupurl secundare, de ande
apol Erano-tracil s*aa mal imp&r^it tn alte do& grupurt teiti-
are; adec&:
Erano-t&aco -obkciI
Erano-tbaciI la
^ ~ . ,
KraxiI TraciI
c
ouXkiI AlbanbsiX ^
Ac^sti genealogift a-la-Fick n'ar respinge lns& tnt&lnirl inal
mult saft mal pu^in caracteristice tntre EranI ^i Indl, tntre
Grecl i Itall, Intre Trad ^i Slavl, din considera^unl geogra-
fice a-la^ Schmidt, Mai mult decftt atftta. Grupul primar era-
nico-traco-grec intreg a putut, prin vecinfttate, s& sufere dintfo
epoc& immemorial^ o iiifluin^ fdite pronun^t& a familiel lin-
guistice semitice, in care nol gSlsim, de asemenea, i^i post-ar-
ticulare substantivali, i pre-articulare adjectival^, i redupli-
carea articlulul, ^i articlul genitival, ba pini i constructiunea
normals. *substantiv-|-.adjectiv,. afari numal de coincidin^a lor-
maia tntre genitiv i dativ, nascutil probabilmente In India.
ipic: *piui i construc^iunea normals substantiv-f-adjectiv,,
cici acest fenomen ar cap6ta o mare insemnitate in casul ce
ne preocupa, daci s'ar admite definitivamente arguraenta^ianea
d-lul Bergaigne, cumci spiritul general al limbelor ario-europee
cere construc^iunea contrarii: ^adjectiv-f-substantiv^: *le terme
qualifiant pr^cMe le terme qualifi^,.^*^)
Pe cftt timp linguistil n'aft studiat Intr'un mod comparativ
gi'upurile daco-epirot, eranic i grec, lar mal cu s^mi primele
128) Bergaigne, Essai sur la construction grammatical^ la Mim(nres de
la Fociete
de Unguistique, t. 3 (1875), p. 24.
V
687
iokf Ewald c&uta la Semi^I originea articlulul postpositiv ar-
m^D,**') Steinthal urm&ria tot acolo articlul prepositiv zendic
Bafl iz&fetul persian/^^) dup& cum o mal face clilar ast&^I d.
Sayce,*'^) pe c&nd d. Justi explicS. erfi^I prin semitism articlul
genitival curdic.'") In adev6r, t6tC aceste fenomene sint semi-
tice din tulpinS., c&cl ele se reg&sesc pin& la un punct i'n
fomilia linguisticii liamitic&, cea-ralt& ramuril a proto-familiel
Bemitico-hamitice. ^ ") Remane insi constatat, ck nu Eranil in
parte, nici Tracil saii Grecil, ci numal d6r& grupul primar
eranico-traco-grec este acela care, printr'un primordial contact
geografic, a putut s& prim6sc& acest altolu Semitic.
Orl-cum ar fi, in sinul familial linguistice ario-europee, Daco-
epiro^il, Grecil i Eranil, mat ales insa Eranil ^i Daco-epiro-
^, ni se ln{SL\\^6z& tntfo legiitur^ reciproci at&t de strins^^
at&t de iutima, incit trisurele lor comune, studiate cu tot
din-adiusul, parte pe tcrenul morfologic i sintactic, parte pe
eel fonetic iji lexic, pe care uol Tarn inl&turat din cercetarile
de mal sus, dup& ce I-am consacrat alt& datii un studio se-
parate ^'^) ar arunca o yiu& lumin& tocmal asupra punctulul
aa 4ictod asiatico-european, unde in regiunile Pontulu! Aril
din Asia se clocnesc cu Aril din Europa.
129) Ewald, Sprachuiaaenaclia/tUche Abhandhtngeii, 65ttingcn, 1861,
part 1 p.
3, part. 2 p. 66.
130) Steinthal, De pronomine relativo, BerliD, 1847, p. 66, 67, 81.
131) Sayce, Principles, ed. 1, p. 176, 180.
132) Jaba-Josti, op. cit. p. 168.
183) Cfr. Hal^yy !n litviie de Unguistique, t. 3 (1869), p. 178-80.
134) Hasdeu, Fragmente pentrn isioria Umbel rontdne, I-II, BocurescT,
1876.
Vorbiud depic primul din acele Fragmcnte, d. N. Calx, iu Giot^iale di
filologia
romanza^ t. 1, p. 55, o^sorvii: ''O^ni romauista leggerli con grande
interesse le
'sue dimostrazioui com'6 per questa di ghUtJ clie, anche prescindendo
daU'origine
Hracia, pn6 dirsi una dotta ed acuta illustrazLone basata sopra dati e
testimo-
*niaozc di cui i1 lessicologo dovra in ogni modo tcner couto.,
POST-SCKIPTA
I. Spicimshs palxooraficb.
IL VaRIANTUBILB SLAVICK ^ rrALLLKB AUB BALADBI *CnCUL 91 TUBTUnCA,.
III. YaBIAHTUL CATALAN AL ACELBU^I BALADB.
rV. MlOBAfinNILB P08TUMB ALB SUFLBTULUl DUPl CRBDIBJA POPOBULUl BOMIb
DOT BaNAT.
Y. DbscIbtxcul sImtuluI Ioif.
YI. CIlItORIBLB *Yl8t7LnI LUI TuDOB YLADIXIRBSCUy.
Yn. IbcI UN CATBCHISlff BOmInBBC NBCUN08CUT.
YIIL GIntbcul *S1bmana TOBTURicly IN Italia.
44
SPECIMENE PALEOGRAFICE
, 1. Vom da priniul loc paginel pe jumitate romane ^i pe
Ate slav6ne, Id care popa Grigorie, teiinin^d Legenda
licel, vorbesce despre miirtea lui Michafu Vit^zul:
If Y/'f ^ (K^IVt 'f *jf^BA.
NB. Ve
2^ Id Gali^ia ea se afifl numal la Poloiti, lar nicl |
in regiunea de jos a (erel, unde se vorbesce rutenet
3". Nord-vestul Gali^iel se invecini^zft tocmal cu pa^
rieQtal& a Moraviel, unde s'a adfipostit de secoll, slavisJ
elementul roiu&nesc;
Conclusiunea fir^scA, ba cblar necesarS.,
Polonl acest c&ntec a strJib&tut d'a-dreptul dela RomlJ
ravl, CO trSsura specificft posteri(ir& a metamorfoselor I
rale, semnalatft mai sus pe pag. 515 11.
4. Junele meQ amic Dr. Gaster, tntr'o uoti^ft In ^
biri literaiii pe Novembre 1879, publicati ca suplem
studiui aeil anterior, despre cari ve(Jl mal sus pag. 550J
uu variant serbesc din KaradziO, dupa traducerea ger
Talvj, Volkslieder der Serbm, ed. 1835 t. 2 p. 7-
1853 t. 2 p. 100101.
In colecfiunea lul Karadzic se aflft iusa nu un sind
riaut serbesc, ci deft, din carl tocmal eel mal pre^os J
tradus nera^esce.
VariantuI S', eel cltat de d. Gaster, lati'l textualm^
Oj ^eBOJKO, AyiDO sioja! I 0, fetici, sufletul mefll
Orjeu ju UB jjytia Gutu? Vrel tu B&'ml fil draguf&'J
5) W. z OleBka, Piemi pohhie J ruiAie liidu s/alifyjekiego, LvnJ*.
1S3!. f
V 699 ^1
^Lfie 67AaJH. HJaA jyHa'ie!
-!Nu te prosti, tin&nile volnic,
^B; Tor Be Tje HHinTa Ciith ;
Una ca asta n'are s& fie!
^Hahu BTJa ja y sp-iuy,
Mai bine mS volu duce la c&FcImiL
^H ce CTBopHi' sjaxHOM gamou,
i m'olu face pahar de aur,
^Hro TBDja JJyCa Obto.
Decat sa fiil a ta dragutil!
^K&. ja jyuBK HjaAB Kpiuap,
lar ett, votoicul. ttnir c(UxImar,
^Hi Tjem OBei Hoja 6btb.
i totufi vel fi a mea !
^^tee CyAajB, ujaA jyuaie!
Nu te proBti, tinarule volaic,
^K Tor ae Tje HUUiTa Obtu;
Una ca asta n'are s& fie !
^HkiBu BTJa y Kaiiaiiy,
Mai bine m'olu duce la cafeaea
^B ce CTBOpuT' 3jaTau BjVaH,
i m'olu face ce^c& de aur,
^^ko TBOJa jjfCia 6hth.
Dec&t sA fiO a ta drftgutil
^Bl jajynaK BaBeAXBJa,
lar eft, volnicul, cafegifi,
^Mft Tjein oner Hoja 6btb.
i totu^I vel fi a mea!
^Ule iSyAazH, sjaA jyaane!
Nn te prosti, tin4rule volnic,
^^k Tor ue TJe uuuiTa 6htb ;
Una ca asta n'are a& fie!
^^KlBH BTJB ja y BOJje,
Mai bine m'olu duce la c&mp
^^K ce CTBOpOT' BpeBejBltOM,
i m'olu face pfttimiche.
^^bo TBOJa jjy6a 6btb-
Decdt si fiO a ta drBguia!
^ftA ja jyHas btpb ^osan,
lar efi, volnicul, ager vinStor.
^^m Tjetu onex uoja Cbtb.
^i totn^I vel fi a mea!
^^fee 6yAa.i0, uJ^a jyuaiel
Nu te prosti, tinarule volnic,
^K Tor ue TJe BBQira Outb ;
Una ca asta n'are sh. fie!
^Hahh BTJB ja y MOpe,
Mai bine m'olu duco la Mare
^^ft ce cTBopnT' Oeion puOosi,
[ji m'olu face pescc alb.
^^Mro TBoja jjytia Outb.
Decat && fia a ta dragu^ftt
^H& ja jyuBK TuitKa LpeAJa,
Tar eO, volnicul, mr^jl subtire,
^^m Tjeni oner uoja Cbth.
iji totu^I vel fi a mea;
^Hl* th TaKO. Dj" uBaKo,
Orl a^, ori altfel,
^^p cu uoja CBaKOjaKo ;
Tu eH a mea in tot cMpul !
^^mf TH Tauo, B^' OBauo,
Ori incotro te vel duce,
^^K CB Moja, oa' OBauo...*)
Tot e^U a mea, vino'ncoce!
^^r~Ca form&, acest variant e
de tot modem: 'circlumft^ ^i
^bid ales *cafeiiea,, ba nicl *
pihar, cu *c6?ca,, n'afl figu-
^^n Kuadiit, Cpncse HapujiDe ujeciie,
Viena, 1841, L I, p, 434-6.
700
rat, de sigar, In iorma cea veche, care diotre varianturili
romane se apropifi mal mult de A.
Este fiir& corapara^iune mai important variantul serbesc S'
Ciapa cje^iH aa opaoje,
IIorjieArie Ba jijeBOJKy:
AjeBoJKO) 6HTjem Moja.
Maj^e Be TjeiD, ciapii Ajejie!
HpoBpTJ'TJy ce jarHJa'iHUOM.
\ ja cxapaii wpau Byie,
Ha Tjv AOTju y ABBa^y.
yaTHTJy jarHJBiuuy,
IIpocyTJy joj japoHuiiy.
Maj^e He TJeui, crapii jje^e!
ilpoBpij'TJy ce npenejuiioH.
^A ja cTapaii cypau opae,
y*aTUTjy upenejimy,
CjOMBTJy joj KOfiDJHOy.
Maj^e He Tjeui, cxapn AJe^e!
Upoupxj'TJy ce pyauiHitOM.
A ja cxapau poHu japau,
KjAeuaTJy ya yjaty*,
Tep Tjy orpucT' pyatHiaiiy..."^
Mo^ul ;6de pe ar^turA
$i se ult& la o fotic&.
0, fetico, al sS fil a mea!
Ba ^eH nu va fi, mo^n^guli
CicI mC volu face mlelui}ea
lar eD, mo^ul, lup cena^iO^
Volu merge la livede,
Vo!u priude mlelu^fiua
Del volu stirmina lana!
Ba ^eO nu va fi, mo^negule,
C&cl m6 volu face p&ttniicho!
I
lar eil, mo^ul, vultur sur,J
Volu priiide piVtIrnichea,
l-olu ai&^ia, peptu^orul!
Ba dsfl 11 va fi, mo^n^gule,
CfLcI me volu face traodafir! ^
^lar ea, mo^ul, un ^p
Volu beliai pe ulitil
^i volu rode trandafinil !
Din cele vr'o 20 de varianturl cunoscute ale baladel
tamorfoselor, acesta se IntflJnesce pe deplin cu variantul ro-
man F, ptnjl la un pnnct ^i cu variantul de asemenea rom&o
M, dar cu n i c 1 u n u 1 din cele-l'alte varianturl, at&t
numerrise i atit de ramificate lu sfera proven^ala.
Uriclunea iji reutatea eiemtntulcl activ=demon, e.vtrcma i
sistintft a celul pasiv=Snger, nicairl nu sint atat de prouun-
(ate ca in aceste trel varianturl P, M i S^, pistrate tocinal
pe peninsula balcanica, In legiUiul Bogotcilismulul, a cftrul tea
tile,
i
' ro-
m&o J
7) KdnAzi6, op. cit. p. 43G ti.
toi
m^ dualisticii este aci tnal bine caracterisatii dec&t to t6te
s-l'aUe variaiiturl. In S^ elementul activ nicl ca-^l da ina-
' ostuela de a-$i ascuude natura-l cea diabolica.: el este
, este vultur, este pap schtop : el scarmind, el i/&^d, el
\ de observat, c& 'n ambele varianturi serbescl resistiuta
mentalol pasiv im se de&minte nn singnr momeDt, persi-
ind plnft la sfir^it.
i.KaradziO ne spune, ci S' este dela R^usa. Ultimele cer-
Lrl ale d-lul C. Jiret^ek coustat& deBnitivamente existin(a
; v^cul de mijioc a unor colonie curat rom= In regiunea
[osauA..") In pncsia poporanA serb^i de acolo, pe de alt&
, ne intimpini ftirte des alusiunl directe, chlar topogra-
la f iSra-Romanesci ; de exeiiiplu :
Ka^a HH ce PiiAocuite uojeno^a oAUJJauie
Oa CBOjera rpa^a ^iiBuora C e b e p u ii a,
^lecTo Mu ce PaAocao na Ceoepu ii oCsiipaiue,
Tepe TO ua oaaKo 6eA\ ipa^y 6eciijjamo ;
Obo MB Tc ocTaujjay, Oe^n rpa^e Ceuepuue,
Moj A^Ktii rpa;ie,
He 3HaH BCTJe en^ijy jib re, etc.
V^Cftnd Radu-vodfl se dep^rta dels minimatul sett oraf Severin,
t adesea Radu-vod& i^I intorcea ochil cfLtra Severin vorbind a-
) cUTinte ora^ulul celul alb : lata ca to las, ora^ule eel alb
rine, minunatul mefl ora^! Nu sciti, dac4 te votu ma!
i etc.)
[Este pennis dara de a credc, ca Serbil, pini i eel dela
vor fi imprumiitat ambele varianturi S* i S* dela
mini, la carl acesta baladii este mal a-casft, mal In fami-
I decit orl-unde, tipul S" fiind represintat prin doa sub-ti-
M A ?i V, precam i tipul S' lara^I prin doa: P ?i M, pe
ad V ^i M nu se constata tn poesia poporan& serbft.
Fftntliia comona, directa saQ indirecta, a tuturor variantu-
} Jire^k, Dit Wla^.hen iitid itawro-irlaehtn in den DtnhmaierH boh
Saguta,
f, 1679.
)Bop^6, HapojiBe ujecae ma cTapijn aanaca, Biogrkd, 1878, p. 12fi 9.
ijior enropeane, o datt constetat bogomiliBmiil kr, ar
8i fie tn Bnlgttia; pe dt Ump tnA idd on ezemplai
gtf nn 8*a d e ae op eri t nil mi ae *& daaeoperi, dopi c
a'a giait de aaemenea nicl un exemplar bolgftr al P
Nnmerdor diqpi tipnl B, atntem sQi^ a admite, eel pv
tr^ mod proTiaorifl, ei Ptiveatea Nomerdor, ca ^
MetamiKrfbaelor, rtnt o operi a BogomOismidiil anmne t
mftnia, de mide, In t pi
tarile de vedere, slntem fdrte departe de mitologia grtdl |
romanH.
*ArboreIe in gr6pi cu cele tref Rare ne este conosal
^i'ntr'o redactiune curat b g mi lie &, conseiratA
manuscript de pe ia inceputul secotulul XVI, sub tittul: npHfV
w EorATuxs WT EOArApKCKKJxs KHiiTs (ParaboU despre eel bogl^
din ciir^ile bulgilrescl). Aci insd, !n loc de an siugur uM
slut deja dol: unul cu ramure de ai'giut i cel-l'alt cu n
re de aur. Dc asemenea !n loc de un singor imicorn
3) Danlop-Liebrccht, Geai-Mchte dtr Proaaiiictiiutigen, Berlin, 1661.
p. SMI
4) Nigoe Bftsarah, hvafaiurch, p. 181.2. Cfr. mal aaB p. XXXTI S
6) Benfey, Pantschatantra, Leipzig, 1859, I. 1, p. 80-3.
animale: camilil i lert.*) Cu alte cuvinte, bocetul bini-
\en e mal apriipe de *Varlain i losaf,.
Mai este ce-va.
Atragem atentiunea asupra sublirael atitudini, atribuite tu
acest bocet Mftlcel Domnulul in versurile 238-43:
Acolo-I S&nta Maria,
Cu nol mila el s& fie!
C&Iiltoil caf.1 mal trecea,
Ka spre to^l Be iudura,
Ea pre to^I il adilpa,
Drumurile le-arlta... ;
titodme, pe care Santa Fecl(}r& o are nu mal pu^La In mal
M Cftrtile poporane religiose din v^cul de mijioc, iar m&I cu
dintre cele publicate de nol, tn ^Legenda Duminicel,
*Ca!4toria la lad,.
Observa^iunile d-lul Mangluca nu perd totu^I valyrea lor.
IRft fondul bocettilu) bAu&^^n se datoresce roman(uluT Indian
ihistic *Vailam ^i iosaf,; dac.1 parlicularitatea mitologic&
SBfi cutare deniit^ inHuitifa unor alte cHr^I poporane
eTal-medifl : de aci insil nu results, lipsa totaU a ur-
lor clasice saU mal bine (J'cend a mo^teniril antice
iopeane, fie in intregul ^esetui-ei, fie in ore- carl amirunte,
Ichlar in nuaularea impiumutulul celui posterior. *Arborele
fgrdpft,, de exemplu, nu e vechlu; dar pote fi ftiite veche
nol adoratiunea *Bradulu[ ^tuelor,, care a venit B& se
iinde cu acel arbore. Sub raportul credintelor poporane In
nre, orl-ce unilateralitate e pericul6sS,. pecinil de secoU 51
ml de uOniurl concurg adesea, mal mult sad mal pulin,
oaliuoea unci singure asemeiil credin^e. In^acest mod,
;pUca(iune este metodictt numal atuncl, c4nd las& cu re-
, c&te porti^A deschis& pentru alte explicaliuul ulteridre
bbordonate.
I Qiki fi NeTostrnlev, OnBi'aaie c.tbbhhcikix pjEOtncel, Mmcvi, 1862,
^^^^^^^^^^^ ^710^^^^^^^^^^
^^^^^F PETREC&REA. MORTULUI.
^^^H TratidaSre,') fire.
Vine'u tulburare.
^^^V Rett mal e^tl la fire !
40. Grcfl url&ud
Ce te-i.1 zebovit
i urducind.
De n'al inflorit
T6UL lumea spfiiniinUm)
5. De Icrt diminfiia
Unda sa aduce.
PIn'84l-dimineta?
Lnmea s'o imbuce.
LasA cludel c'am privit
45. Tot milinl.
Pinft ce s'a dGspflrtit
Calinl.
SuHet dela 6sA
Bra4'[ din rfld^ciia.
10. Din lume frurafisfl,
lai- In ripa Mftrilor,
Din lume cu sftre.
Uade'l Bradul i;ioelor,')
Din Vint cu recOre
50. TrecEt6rea apelor,
'apS curg6t6re!
Sufletul statea -
Trandtifire, fire,
i Bii-se ruga:
15. Rett mal egU la fire!
Brade, brade !
Ce mi te-al grSbit
Sa'ml fil frate :
De al inflorit ?
55. Intinde'tl, intbide
Eq s& le pot prindi
M'am grtLbit
Viifiirile tele.
De-am inflorit,
S& tree preste ele
20. Cficl vremea ral-a veuit,
Marea !n cea p&rtfl
Ca ^i \is de pomit
GO. Ce lumea-tnl despa
De pornit cfttrA apne.*)
Unde 86rele-I aacuna,
Efl nu pot Sntini
Unde-8 t6teflorilo
Tu aa le poti priu<
25. Cu t6te 8Uforile,
Virfiirile mele
'unde Fl6rea-B6relul
S4 trecl preste ele,
ede'n p6rta ralulul
65. C&'n mine-a pulat
S& judeue florile
D'ininiA spurcat
Unde li-s mirfiaele;
Ro^ul ^olmule^
30. Cu de B6ra a plolat.
Cu ocblul seme^
Cu de n6pte-a'n8enina,t,
C4nd nicl vel gAodii
In 4ort bruma a cScJut,
70. Puii te-or simj.!
Hirdsele s'or perdutl
i vor ?uem
De te-I speria.
Suflet deapar^it,
In Marel cSdft
35. De raulte mflJinit,
^ tel inneca!
Pl6ca ^i ae duoe,
75. Las'sa fie 'a^!
Marea o ajunge.*)
Vine Marea mare,
Vine Marea mare.
^ 711 ^
^^KViiie'i) tiilburai-e,
Unda sa aduce,
^^ftCreO ui-lAiid
Lumea s'o imbuce,
^^P^i urduciVnd
120. Tot niftiinl,
^u. Tota luiaea spliiiiimtiiid :
CMinl.
Umk sa aduce,
Bra4l din r&dacinl! I
Lumea s'o iuibuce.
lar in rlpa Mirilor,
Tot mftlinl,
Unde'I Bradul pioelor ,
Caiinl.
125. Trecetdrea apelor,
^M. Bra4l din rJldacioll
Suiletul st&tea
^L lar in ripa Marilor,
i^i mi-se ruga:
^P TJtide-I Bradul pinelor.
Brade, brade!
^H^ TrecCWrea apolor,
SJl'ml fil frate;
P SuHetul statea
130. IndDde-mnntinde
L90. i mi ae ruga :
Ca s& le pot prinde
Brade, biade!
B&d&cio] a tele.
: Sa'ml fis frate:
Si tree preste ele
iDtiade'ml intinde
Marea !d cea parte
Sft le pot e& prindc
135. Ce lumea'ml desparte!
Tnipinele tele,
Ett nu pot Intinde '
S& tree prestc cIo
Ca sH le pofl prinde
Marea Su cea parte
Ilftd&cinI a mele,
Ce lumea'ml desparte!
Sa trecl preste ele;
Etl pu\I pot intinde
140. Ca'n mine-a'nculbat ^M
& le po|I cuprinde
^'apol a pulat ^H
Trupinele melo,
Galbena ^erpAiie ^^|
& trecl preste ele,
Ce plere de f6me: ^^^^|
Xn mine-a pulat
Nicl nu ^^^^^H
?idra ISti-atore
145. Puil te-or sim^ ^^^^H
)e-6menl pilnditdro;
i or ^uera, ^^^^^H
lid nu vel gindi,
Tu tel apiliminta, ^H
luil t-or Biin^i:
In Marel cU^ ^M
El mi-te-or Utra
^i tel inneca ^1
)e tel BpJWminta.
B Msre'I cAd6
150. Las' B& e ^'a^ja! ^|
Hal, brade, hal, ^M
B tel iuneca !
-Laa'8& fie ^'a^a!
Mult tc mal nigal ^^M
rugare mare ^H
'Vine Marea mare,
Cu multa rUbdarel ^M
1 Vine'n tulburare,
155. Brade, brade! ^M
yii-Grell url&Dd
Am ^i etk un frate, ^H
^hS urduc&nd,
tin fmmoB pQcur&rel, ^H
^^B6tt lomea Bp&imliiUuid :
^i are un toporel, ^H
^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^
^^^^^r ii'&re veri^orl
20O. S!nt cimpurl urlt anfl
160, Dol volnicl feclorl ;
i cu spinl rel aemeaati'.
El te vor tAia
AcoloT Diua bfttrini.
i te-sr restuma ;
^i'fl lea pasoi^ul din mm:
Malstort vor veni
Ci sandal In partea dr^pti,
i te vor clopli ;
205. Precum firea i^l arafi,
165. Din tine vor face
C'acolo tn vel afla
Ca sa fie pace
Spre Jndestulirea ta
PuDte preste Mare:
GAmpnri fnimdse
S'alba trccCtfire
Cu flort alese,
Suflete-ostenite
210. Campurl d'ale-arate
170. Catrft ralu pornite!
Cu flort semenate.')
Bradul atunc! se gftndla
i trupinele "ntindea,
Flort ftt vet culege
i dom'tt va trcce.
Iar5 mortul iml trecea
ij'apol lar a& stal
215. $i 86ma sa leal;
Unde dorul il ducea :
175. Marea ikr& nume
Gh 'n doa ihxbve
L'aia-l'alta lume.
Va fi cate-o flore.
Pasr Buflete, pas !
Fldi% la pamint
Du-t far' nacnz,
N'ajunsa de vint.
Ptn' vet trece tu cu dare
220. Fl6re
180. Cele grele ?epte vame.")
La rec6re
fine, draga euflete,
N'ajunea de s6re.
Drumnl 'nainte
Tu sa mi le leal,
Pina vel ajunge
C& siut tiort din ra
Unde Be Infringe
185. Drumul jumatate
225. Apol lar b& lai.te 4
Ce locurl deaparte.
Pina cind vel sft 1
Acolo sft stal
L'al mar mare de
i s6ma aa leaJ;
Petru*)
ca 'I ved6 aalca*)
Cu-ajutorul lul SAn-Medni
190. Mare gi inalta,
Maru-I mare'^i rotat
Sales, aptecatfi
230- Si de'pole aplecat,
i cu frun4a lata.
Cu virful ajunge "n ceriD
S6raft aci lar sSl leal
Cu p6lele pin' la M&ri;
$i spre sta,ngiL sa nu-ml dal,
i Bpre virf e iuBorit,
195. cad in partea 8t4nga
lar pre p6le inpupitj^
E calea cea strambft,
235. Job la tftdadna -M
Strflmba ^'astupata,
E Una M
Cu lacriml udalft.
Fanttna:*) H
Apol tot Iq ala parte
Acolo-1 S&Qts^MarilH
713
Cu nol mila el s& fie !
40. C&l&torl c&(l mal trecea,
a spre to^ se indura,
Ea pre tofl H ad&pa,
Drumuriio le-ar&ta :
Siifletul din ap& bea,
45. I^i el lumea o ulta!
Iar&I calea sk*\l apucl
Pin& c&nd vel 8& ajung!
La m&ndr& r&chit&,
Rficliit& 'iipupit&.
50. Nu-1 m&ndr& r&chit&,
R&chit& 'npupit&,
Ci mil& sk'l fie !
Tot S^nta Mari&,
In ha!n& al6s&,
55. Haln& de m&tasd..
La m6s& chitit&,
M6s& inilorit&;
^ede iji scrie
Maica Mari&
60. Pre eel vil i pre eel morfl
l^i-^l in86mn& a lor sor^l.
R6g&-nii-te tu de ea
C61a viilor s'o lea,
D6r& c& 8*a indura
65. i 'ntre vil te-o insemna;
Dar ea nu se va 'ndura
I ntre vil a te 8cri4,
G&cl c6la i s'a implut,
Condelul iji-Pa perdut ;
270. Dai* tu r6g&-mi-te bine
S& te lea in ralu cu sine,
D6c& nu mi-te-al rugat
C&nd a 'ntrat
Scrisorea 'n sat.
275. Apol lar du-mi-te du-te
Pre c&r&rl b&tute
Pinfi, vel petrunde
i tu vel ajunge
Tocma *n p6rta ralulul,
280. Unde-1 Florea-s6relul.
Acolo s& te opresd,
Acolo B^ad&postesd,
i a;t6pt& cu r&bdare
Clasul de reintumarO;
285. C& el va sosi,
l^i tu vel veni :
D6c& cerbil vor ara,
Clutele vor semena!
P&minte, p&minte!
290. De a4l inaiute
Ian 8& 'ml fil p&rinte !
S& nu te gr&bescl
S& md putre^escl,
C& acum ifl datL
295. ^i nu le mal lead
Spatele mele
In bra^le tele,
$r^ datL fa^ mea
Sub paji^tea ta!^^)
NOTELE D-LUI S. MANGlUCA.
1) Trandafirul in mitologi& (Nork, Mythologisches Worterbuch, t.
/, p. 185) iD86mn&: a) un simbol de am6re, consacrat Vinerel, re-
inel naturel, care este ur^itdrea vie^l inflorit6re; b) un simbol tot-
dat& al mor^il, de acela se ;i afl& s&pat pe crucile de p^trfi. ale
lormintelor (Winkelmann, U, p. 561). G&ntecul nostra poporan in-
*ebuint^z& aci invoca^unea la trandafir in ambele sale accep^unl
mbolice.
2) Scmnificativa esto ciilfttoria sufletului spre apus. Otipii cTcdca(l
vechilor Giecl ^1 Roinaiil, lu apua pt'su- Ocean spre Cadix saQ fa- ^
lt\ptt siDt . Spct
apus, in par^ile Spaniel, dujiil credin^a color vechi, este cap^tul ic
rail acestpla, gi tot acolo face gi s6rele in ciirBal sefl capStul
antlid
(Nork, Biblische Mytholugie I, p. 287). Acolo slut tttaui] (^nri,
uria^l) cii titanidele lor celia in^ndre (:=(jiue), a cftrora putere o
rtr-
niae insu^l Jupiter (Hartung, Rel. und. Mylhol. d, Griechen, t lip.
42). Acolo trivace Uran sa^ Saturn in c^inpul ffrici(ilQr. Acolo nt
etatea de aur, miJe 6menil l&v& a lucra ^i fii-S. p6cat triesc in ft
ricire. !^i 'n povii^tile nostre rom&nescl, smoil ^i una^il, carl
locueac
in lum^a cea-l'alta ^i r^peac din ac6sta lume pe fctele celo mi-
dre de impSrH^I, le due la apus; pe de alt& parto, feclonl de Iid>
pSrafI cfllfltoresc spre apus pentru a elibera din tumea c^ii-l'alU pi
filcele de imp6ratl r5pite ^i duse acolo.')
'd) Marea, la care ajunge sutietul raortulul c^l&.toi'iD
p&mintulul, care formSza hotarintre cele do5. luini, cele doll*-
rimurl dup!l cum le ^\ce poporul, pesto care hotar trebul S]\M&'
omul de pre un tSrIm pe cel-l'alt tSrim. Sorhul-pdmintuUi^.
nol, ca ^i Oceanul la Grecl, este i personifirat. Arghir, fdtui-&iisM
din poveste, c&nd trece peste muntf^le de eticli din ucestS lum* h
ce-raitfi, diicfindu-ae dupi Il6na Cosdugfina, ?i cAnd se IntorceiBt-
pol cu dinsa, sburftnd cu calnl ia aer, Sorbul-pAmtntuluI sthgi, ir
menintandu-I 51 vrend sft-I opr^sca, cicT tree firA vola lul dintr^
lume in cea-ralt^. Sorbul pSmintuluI, ca ^i Oceanul irrecilor ^ a
Stix, filca cea mal bittrinik, a Oceanuluf, se absdrbe sub pt
mint, de unde 'I vine ^i nuinele. D. Marienescu a gre^it in atudiDl
8efl despre Argir i Elena, publicat iu ,Albina*.*) c&nd confantli
Sorbul p&miutulul cu arborele ,sorb'=lat. sorbus, pi'ecum constatft|t
d. I. M. MoldDvan in polemica sa contra d-lul Marienescu, id in
colccfiunea lul Fundescu
si *Omul de p^tra, in a lul P. Ispireaou. Acest brad de trecere in
lumea ca-l'alUi corespunde lunti'il lul Charon din mitologia cla>
. Bradul, pe de altfl parte, esto congener cti *cipresul>, cuno-
jut in mitologifi ca simbol al lul Ptuto, ^eul lumil celeM'alte, cela-
) face ;i mal potrivita, a^^ijarea bradulul la marginea acelel luinl.
t acest brad afl puiat, dupa cAntecul de fa^il, trel flare vrJljma^e
I omultil: a) in vivf un ro^u yoJm'), dupa uiifle varianturl un vul-
Htgru; b) in tmpiue o nidrd W-rdtore (fiber, castor); c) la
- f/idhend ^erpdne.
Bfi) L& GrecT ^i Romani eraQ de asemenea mal multe v a m e prin
I trebula si tr6c8. mortal tn cillatoria sa spre lumea cea-I'altit.
I Tain&, peete riul Stix sail Acheron, se pl&tla cu obolul dat
I Charon ; altil vamU, pe care a dafo Orl'eJl cAnd s'a dus la lad,
E plfttla ctLneluI Cerberus,*)
M6) Saica saQ salcea, la caro ajunge sutietul in lumea cea-ralt&,
) simbolul JunoneT, reginel naturel, pe caro o inlocuesca S&ota
kri& in cre^tin5tate; dar tot-o-dati este 91 simbolul intristSril,*)
apol
I cur&t<^niel sufletesci (Dierbach, Flora mythologica p. 32). In t6te
pile unde nu crescc fenicele, il substttuesce salca. La Floriile n6-
} se intrebuinfezft ramure de sulc& in loc di? fenice. Fenicele este
kbolul Tictoriel, al drept^fil, al libert&^il, precum ^i ol c&liltoi-
iel
fcicite (Dierbach, op. cit. p. 87).
IT) Sufletul ajunge pe t&rimul cela-l'alt la do& ciimpurl arate, se-
mate unul cu spini, altul cu florl. C&mpul cu ilorl din cea-i'alt&
e este m^sSeas; al lul Omer, Odyss. 24. 13; veijl^i Bichter, Phantasien
1 Alterthums oder Sammlung niythologischer Sagen t. II. p. 329. Cele
cAmpmi slnt ralul=elisiil ^\ Iudul=hades, carl la eel vechi
1 tnTeciniite, ptn& c&nd mal tilr4ifl ladul s'a desp&rfit in hades
) Dnpro rofu cu oul6re diaboticK, v. mal bus p. 603; \u p. 644-a despre
t a repreBenuthiDe a elt^eotulul celal nt.B. P. U.
ii'i Deapre ramt jmatume, T. mal sua p. 440. B. P. H.
Ib) Detpre sake eft simbol diabolic, v. mal sua p. 2'^5, 2ST. B. P. H.
716
^i iartiirug, acest dm urmil puD^ndu-sc sub pikmint. *1^iaa Ultrioi,
din c4mpul eel cu spin! este tot Santa Mari&, dar cea n e g r &, ft
c&ril icdnjl ^i ast&fjl se aM. pe'n miilte monfistiri. Inlocuind la po-
por pe antica Juno in diferitele el fete, SSnta Mari& donmesce jTo
ralu ^i'n lad, numal in ralu iiisa sub propriul sefl name.
8) 'Marul mare de stLn-Petru, e de o insemD&tate extretoA in i-
ceBt cftntec. EsIr arbor ele lumil, der Weltbaum al mitolopeL
Tot a?a sint: !. garnita sail goruni(A lul Jupiter dela Dodona ia
Epir; 2". gorunul (Jeului Ares dela rMftrit din Colchie, pe care sti
intinsa ptdea de berbece cea cu mituri de aur, pJlzit la rSd&cioi
do un balaur; 3* frasinul "Iggdrasil* dinmitologia Bcandinav&, car*
ItigA la o-ralt9, prin r&dHcinele sale cerul, pS,mintul ^i ladul,
Intin-
<}endu-ft crengele peste t6ti lumea (Grimm, Deutsclie MytJi. ed. *,
t. 2. p. 664); ^i 4* pomul cu mere de aur din Grfidina Hesperidicl, U
a ciiru! tnipinA Tar^I ve^liTa ua balaur, diipii nnil cu 100 de capote
Crei^tinil din evul de mijloc afi aplicat idela . Dar sB, revcnim la
*m3,rul, Ut*-
peiidelor. Gr^dina Hesperidici, 'lup& credin^a celor veclil, ae ib
spre apus peste riul *Oceau ,, adecft peste S o r b u 1-p & m i d t nil
clUar in acele pftr^l unde r/tutecul nostvu pune 'cftmpurile frui
Pomul eel cu mere de aur din Grtldina Hesporidici coresj
dari pe depliu 'M a r u 1 u I mare de sin-Petru,.
9) *Lina iSiitinii.
antics.
10) Acesta 'petrecL-re a mortulul, rais'a comunicat din main
pJlrtl: de Antonie Mustet, docinte in FSget; de Paul Cimpt
notar cercual din Cacova; de Stejan Vaulovidlu, paroc din Gh<
vet; ^^ Marina ^rpe din Bozoviclu ^ de 0pm Cicelu din Bro
Varianturile sint mal lungl orl mal scurte, dar fondul este idcfl
riul Lethe, adecil ' al_^uitiri] , , din mito
IV
DESCAIITECyL SJIUyLil lOSIF.
In Introducerea ndstri la *Rug&dunea de sc6terea dracu-
lul,, sub No. I Jin ^Texturl Bogomilice,, nol n'am sciut s&
ne dumerim asupra Impregluriril, care va fi Indemnat pe ereti-
cul Bogomil s&-l al^i din at&^Ia sfin^I, ce-I steteati la disposi-
^une, tocmal pe ^sf. Sisinie^, unul din eel mal pu^in cuno-
scu^I In HagiograM^ pentru a face din el un fe^ de zid contra
Infemulul.
Acea Impreglurare se explici prin originea sectel bogomi-
lice din secta manicheici. Manicheismul fusese fundat In se-
colul III de c&tr& Manes, dup& m<3rtea c&rula a unnat eel
tnt&iti tn capul sectel un 6re-cine numit S i s i n i e: ta(vto(;
6 TouTou SiaSoj^oi;, dup4 expresiunea lul Petru Siculus.*) In
vechia anatem& ortodox& contra Manicheilor, acest Sisinie fi-
gur^zi pe primul loc, ca mo^tenitor direct al ^nebuniel, lul
Manes: i a i w i o v xov SiaSoy ov t?)^ toutou [xavta^, cjafxav
Tiv oT>VTa$a[Xvov xi xaT* aOxiv Xeyofxcvov EuaYyiXtov, BouSav,
'Epfxav, "ASav etc *)
1) Petrus Siculus, Historia de vana et stolida Manichaeorum haereai^
ed. Rader,
iDgolstadt, 1604, p. 30.
2) Ap. Fabricius, Codex apocryphus N. Testamenti^ 1. 1, Hambarg. 1719,
p. 854.
acest chip, inToca|iuDea la *af. Sisinie, ! Dnic&
personals recunoscutft a lul Bogomil este ca un fel de
.siune de credintS m au ichei cfl.
ImpruiDUt&ud rugficiuilea cea bogomilicA, cretiiiil
nu aveafl nicT o ratiune de a conserva pe Sisinte. Pi
ineiiare fonicli, ei TaO transforniat in *8f. Sisoe, , ^i
acela^l asemenare, din causa caracteristicel si'abe -
pref&cut apol in *sf. losif,.
Sub ac6stfl. din urma forma, opera lul Bogomil tigarez* to-
tr'o cftrtecica poporanft de 32 pagine in-64, intitulati: Tn-
petniat celu mare pentru tote semnele ce . se fac& la om, ff
care sitnt'a date dela natura. TUm&cit din limba /rancesd A
un lubitor de nemul sM. fi cu adaos la finit de Ave^tift fr
ripa Satanel. Craiova, tip. Pli, Lasar, 1878.
*Trepetnicu, este aeela^I, despre care nol am vorbil mK'
sus ia pag. XXXI-II. Cat despre *adaos la fine,, el ni e
alt ce-ra decat rugadunea lul Bogomil, ajunsii insil In umt
tOrea forma :
*AVESTITA ARIPA SATAWEI.
Efl sfintul losif pogorlndu-mB din muntele Sioiiulul,
pe Avestita aripa Satanel, care avea p6rul capulul el pioi 1
c&ie ^i ociiil ca de toe, ^i din gura el e^Ia pari^ tie foe, ^i i
el era ca secerile ^i forte grozavS la chip, ^i d'^part^ndu-mJ 3
dtnsa vS^uI unde o intilni Arhanghelul Mihail, ijiccndu'l : stiU,|
Tole! ^i indata statu; ^i lara^I il ijisc acela: de unde vil,
rato ? ?i unde mergl ? ^i cum 1(1 este numele tefl ? iar ea r
^ic^nd: efl Bint Avesti^ aripa Satanel, aifi audit de prt
Fedora, care e fata lul Achim sji Anel. cunica nasce pre
Meaia, ^i merg cu ale tnt-le me^te^ugurl marl ca sil smintesOl
acerea eT; iar Ariiangelul aucjind, o apuci depJSnil capulul ^i o d
peate tot trupul el cu bS,tae de foe ^i o impuiiso cu paloful tl I
c6sti, ^i iara a 4'sp M' Spune, DiaToIe, cum te fad tn gi inlri ! I
casele 6menilor de le smintescl femeile i le omorl copiif? iar t
respunse cu glas mare ca si mal inceteze d'a o mal bate. c4 le * I
spune tfite anume, iji incepu aa ^c^: Efl m6 fac pitunil. mnaei, |
piaica, ogar, gaiua, caprfL, femeia, graunte de meifl, ^ Intru ia s*
sele Omenilor de le emintesc fcmeile ^i te omor copiil; ^ tnal t
719
[
*m6 apropitt de care este fat& de c&petem& din cele-Falte femel,
*^i am nou6-8pre-<}ece numl: eel d^int&ii) Avesti^, al 2-16 Avani^a)
al 3-16 Brano, al 4-lea Pabirano^ al 5-lea Zaea, al 6-lea Liba, al
7-lea Muza, al 8-lea Dezano^ al 9-lea Nazarana, al 10-16 Petia, al
11-16 Srobina, al 12-16 Frango, al 13-16 Labra, al 14-16 Cadachia,
al 15-16 N&fruta, al 16-16 Necorinda, al 17-16 Gr&bina, al 18-16
*Zuza, al 19-16 Zira de Zano ; ^i iat& ^\\ dad acest zapis, inuncito-
rale, carele muncesci numele me% ca 8& fid lep&dat& de trel mile
de loc ^i s& nu mS pociti apropia de puterea acestu! zapis. il
dete in mAna marelul Arhanghel Mihail. Arhanghelul <}i8e : i\\ po-
'runcesc ca de acuro inainte 8& nu te mal apropil de robul lu! Dam-
'ne^eti in y6cul v6culul; ci s& te dud in ghena foculul neatins. c&
*acolo e locul ieii in vec!, Amin.,
Diferin^a cea mal de observat Ir>tre ac6sti redac^iune i
Intre acea din ^Minunile sfintulul Sisoe^, ba i tntre des-
c4ntecul eel bucovin6n. despre care am vorbit la pag. 279-80,
afari de Iosif=:Sisoe=:zSisiniej consista In cele 19 numl ale
draculul, ^i adec&:
Sisoe :
losif :
Descantec :
Avesti^
Avesti^
*
Vesti^
Aveziha
Avaruza
Avezuha
Salomnia
Brano
Yalnomia
Navodar
Pabirano
Navadaria
Scarbola
Liba
Scorcoila
Miha
Muza
Miha
Puha
Grobina
Tiha
Cripa
Zala
Gromi'a
Zlia
Necorinda
Slal6
>iicara
Frango
Nicozda
Zurina

Lgbra
Sina
Nevada
'^azaraiia
Necauza
Eosfor
Cadachia
Hatav
Lucifer
N&fruta
Hulila
Berzebuti
Dezano
Ghiana
Avie
Zuza
Huva
Cilipina
Grobina
Gluviana
Igra
Zira de Zano
Prava
Pesia
Petia
Samoa.
120
Lfts&m 8& le comenteze d. CoUiu de Plancjr tn marele sdl
^Dic^ioiiar infernal^, unde ne spone, bim&-tfr&, c& ladul 8e
compime: ^d'un empereor, qui est Beb&mth; de 7 rois, qn
^r^ent aux 4 points cardinaQx, et qui sont : BaSl, Furdon^
^Sjfleth, iteyffiofi, Belial^ Asmoday^ Zaptm ; de 23 doc^
^sayoir; Agarhs^ Busas^ Ousoyn^ Bathym^ Eligar^ VdUfm^
^Zepar^ Sytry^ Bune, Berith^ Astan^^ Vqpar^ Chax^Fricd^
^MurmuTj Focalar^ Cfomory, Amdusdas^ Aym, Orobas^ 7i-
^pula^ Hauros^ Alacer; de 13 marquis: AamoHy Laray, JVi-
^berus, Forneus^ Bonive, Marchociaa, Sahnac, Gamigyn^ A
^rias^ AndraSj Androalphua, dmeries^ Phoenix ; de 10 om-^
^tes: Barhatos, Botis, Morax^ Ipis^ Furfur^ Baym^ Halphtt^
^ Vine J Decarabia^ Zaldbs; de 10 presidents: Marbas^ Bner^
^ GUmdlabolas, Farcas^ Malphas^ Oaap^ Caym, Vdac, Oie;
^Amy^ Haagenti^ et de plasienrs chevaliers, comme Fmm,
^Bifirona etc.j^*)
Atragem spedala aten^iune a d-lol Collin de Plancy asopt
fenomenolul, c& unol dintre dradl rom&nl din catastihiil rii-
tolol losif pare a se fi bucarat de onoble^ feudal& ocdto*
tal&: Zira de Zano !
8) Collin de Plancy, Dktwtmaire in/emal, 6-e 6d., Paris, 1863, p. 471.
i
V.
lliA^'DMl
VISULUl LUl TUDOR VLADIMIRESCU
^OST-SCPIPTUM LA PAC 402.
11. Dup& ce cartca poporani *Visul Malcel Domnulul,
s'a transformat la OltenI In balada poporan& nescrisJi *Visiil
lul Tudor Vladimirescu,, ac^sti din unn& s'a supus apol in
gura poporului la transforma^iunl ulteriore f<5rte interesante,
dint re carl vom constata aci doS,.
In Bucovina, dela o "figaneft din satul Stupea, d. S. F.
Marian a cules o balad&, care so tnccpe aa:
FruncJS, verde p&r uscat!
As\& n6pte ml-am visat
Busduganul sfirticat
D'asupra mea 8p!n4urat;
Paca mea cea bun& nou&,
Am yisat^o rupt&'n doa&;
Puca mea cea ^intuit&
MK-am visat'o ruginit&;
Pistdlele spSl&^le,
Gele luugl iji sup^irele,
Lc-am visat ffir'do o^ole:
Sfinjirea vie^cX melc!
Pctrea astfel cuvinta,
NicK cuvintul nu sfir^Ya,
$6pte poteri c& sosXa,
Poterile'l coprindea,
Petrea din gralu c& gr&!a:
CSpitane potira,
46
^M ^^^^1
^H C^pitAno T u i1 n I- a ?,
CW volnic cu coniiiuSS^H
^H Kfi-te'niiflrit In orn^
Scin pniciii ofl 8ft-i fAc;^H
^H ^i'tl nifti ttdi'i potira^I,
ii<\'e voTnic de peste Ol^H
^H Oft nu's temee de cArpii
( 'u opt poterl staQ la qol^H
^H Sti iiort dc poterit fricil,
^1
^H In acest moil, sceiia se pet
recc tot in Oltenia, dar no m
^^K vist^zil Tudor Vkdiniirescii, ci visezil an buiidit Pf-ln-a, p
^H ciliid !iisuT Tudor so iiietaniorfnsi'ziV pe npa^teptaic Ifltdi
^H capitaii (le potera. Sub act'sti\
iioiiii furma, balatla st^|
^H tocmal tn Bucovina.
^
^H 12. MaT aprupe de (era
Oltulnl, la Ronifinit din Cri^iaM
^H 'Visul lul Tudor Y)adimire!>cii, a prJmit o transrin-nmlJoa
^H !ji maf originala. Dinlogul nu
iial csto aci intre muma ^i fiil
^H ci !ntre aiiiant ^i amantti. lata bncata Intrc'ga, dupA un n
^H riant cules de d. M. Pompilif
,
^H La f&utina lul i^ujor
Cu marama mandii nod
^H Pasce calul hil Tudor;
Rupt^ ruptil chlai- in do
^H Calul pasce ;i rencb^zS.
Isidore, feclor frumosl
^H Tudor dOrme ^i viseztt.
Lasi^ visu-l mincinos!
^H Ce folos dc visul luT,
Nu mi-I rupta marama.
^B, Dac& Qu-i cu dumn^hil
Ci mi-I ruptii irima!
^B' Mitutica lul CatifA,
Rcfl t temi ca te-olu U
^H Cu stn ftlb de porumliitA.
De ce te temI nu-1 sc&pa
^H i cu miere pe gun^&!
Ca fu calul polvftnit.
M Catita, p61e cturate,
Tu la umbr'fti adormit,
^M Itefl te-am visat asUt ndptel
Ea m'am dat la driigostil
^H SpuDo'int, bade, spuno'ml hinc,
Tudor diu guri grftia:
^H Cum m'al visat tu pe miucy
^lubeace-te, miindra me
^H C6. etl ib-agA, te-am viaat
Vei lubi c&t vel lubi.
^H Cu marama ta dtu cap,
La mine larft-l veni 1^
H 13. ^i ambeie aceate tr&)
sforma|iiuiI, atat de divei
H at&t de caracteristice, at^t de
indrilzne^e, nllsceudu-sc i res
^1 pftQdindii-se !n curs abia de v
-'o c&te-va decenuie, dela IS^
^H tac6ce !
rnautl, 187^, t. I, p. 47-53. ^|
1 (1869), p. lie. -fiolwfe pAp^H
^H I) Mariiin, Poesii poporah t-omdue. C
^M mdnr, lajT, 1970, y,. T4-5,
72a
E pestc putin^ a nu admira geniul poetic creator al uiuiT
popor care, In secolul nostru eel eminamente prozaic chlar
peDtru ^er&nime, scie a varia un singur motiv cu at&ta verv&
tiitr'un interval de timp at&t de scurt!
14. Daca variantul bucovinen, eel mal depilrtat dela Olt,
n'ar conserva indicele precis, ba clitar nominal, al originil sale
o 1 1 e n e, ar put6 cine-va s& se Indoescii despre prioritatea
^Visulul lul Tudor Vladimirescu,.
Dac& *Visul lul Tudor Vladimirescu, s'ar fi perdut, remft-
n^nd numal cele-l'alte doa varianturl, ar fi aprope cu nepu-
tin^& de a recunosce treptata lor desf^i^urare din cartea cea
poporan& a ^Visulul Malcel Domnulul^.
Nic&irl nu se arati mal la luminft: pe de o parte, Iroplete-
cirea cea migaiosi a literaturel poporane scrise cu cea ne-
scris&; pe de alta, imposibilitatea de a le despleteci pe fie -care
!n specia ;i pe ambele in genere, daca nu recurgem la met<3da
a^a (Jictod naturalista dea culege meretl, a aiatura ^i a
grupa varianturile...
vr-
KCli on CATECIISH nOMJilESC NECVNOSCyT
^OST-SCRIPTUM LA PAG. 97 9.
Catechismul rom&nesc aa numit rakotzian s'a reg&sit, ta
fine, dac& nu tocmal tn prima^I edi^iune din 1642^ eel pat^o
in acea din 1657, ^i dup& tnsarcinarea Academiel Roma-
ne d. G. Bari^ I'a i reprodus , din nefericire numal !n-
tr'o transcrip^iune latinft, sub titlul de: Catechismulu cahhusQi
impusii clerului si popomlni rmianescu sub domnTa principi-
loru Georgiu Rdkoczy I. i II, Sibilu, 1879.
Intre noti^ele, de carl d. Bari| inso^esce textul , este mil
de sensa^iune, la pag. 98, particularitatea comunicatA de d. E.
von Trauschenfels dup& registrele municipale de compt^biliUte
ale Bra^ovulul, cumcft: *tn anul 1569 s'a cumpftrat pentrn
solul moldov^n un Calendar cu6 denarl^. La prima T^
dere, ar rcsulta c& era un calendar rom&nesc. Mai cage
t&nd tns& pu^in, vine tntrebarea cea dubitatiy&: de ce ore si
nu fi fost slavonesce, adec& tn limba cea obicInuitS. de pe at and
a boerimil ^\ a cleralul din intr^ga Rom&? A afirma fibr& nici
prob&, c& acel ^ Calendar^ era tn limba roman&, ar fi a
se expune la gre^ela comisa de d. Dr. G. D. Teutsch, care
ut drept rom&ii^scti diu aiiul 1562 editiunea bra^u-
& cea slav i c Ji a EvaiiL,'eiiaruluI de JotiauD Benkner. De-
eac^st& edi^une nol am vorbit deja mal sus la pag. 93, ;i
acum dela insu^I d. Rari( c&cl nu avem la ni&u&
isertatia despre tipografiile roraanescl, a lul V. Popp {Si-
1838), citata de d-sa in ast4 privin^a eft ea se a-
i Intr'un exemplar, cu data precisa de 1562, *la biserica
\ Kicolae din Bra^ov,. Kste <)re probabil, ca Johann Ben-
' sfl fi tipftrit iuacela^I aoun Evaiigeliai- slavic ^i
t Evangeliar romiiuesc? E cam greO de cre<1 Omidui{^
*A doea: Parte. Deprce szlobozitura omidui (pag. 11);
*A Trea Parle. D&ietura de liar krtre Dnmnedzeu 4 omHh^M
*bodzii den nevoja (pag. 31).
MCa specimen do limM ^i ortografiS., am copiat simbolul c
*Cred mtritn Dumrndseu, en Tatel I'l tot Puternik, roditond^
'ruliij si rt p(e)neHtulu/, si en lesm Chrtstus, entriinul Ftul i
*nl sell, Doinnul nosztru, kare sze prinsze de Duhttl ssrvnt,
*den Maria Vergvre, p<ial& ^^^^nd="" ^la="" derivation="" du=""
latin="" ne="" nous="" pa="" rait="" plus="" aussi="" probable="" ^=""
incape="" probabilitatea="" pdcurd="" nu="" pote="" fi="" hekao=""
care="" semu6z="" ^p&cur="" i^i="" ^lad="" tot-o-dat="" unde=""
nii^ksp="" punct="" prin="" acela^i="" transi^iune="" fonetic=""
rom&nul="" aiwrysp="" din="" slavicul="" mctiu="" propor^iunea=""
n;^k8p*a="" nekao="" ma^tspsi="" iwetaa="" forte="" remarcabil=""
excrescen^a="" intre="" consona="" tenue="" sufixalul="" -rd="-A." 2=""
cihac="" diet="" 186="" 8="" lb="" il="" 236="" 4="" ibid="" p=""
190="" vii="" jlm^miltil="" tootl^eum="" m="" w^l="" 3?^ost-scriptum=""
pag="" 442-444="" vechiul="" nostra="" caiitec="" ^amilrita=""
turturicji="" est="" tat="" respaudit="" rcgiunile="" italiel=""
incat="" pub="" deja="" i)inji="" acum="" varianturl="" toscaue=""
trel="" siciliane="" neapolitane="" marcliigian="" venetian="" i=""
unul="" isti="" dintre="" carl="" vom="" reproduce="" aci="" numai=""
vr="" o="" trcl-patru="" niai="" racteristice="" faril="" avem=""
trebuin^a="" le="" mai="" traduce="" aprope="" identice=""
varianturile="" romane="" un="" adrairabil="" variant="" toscan=""
tortora="" che="" ha="" perso="" compagna="" dice="" clie="" non=""
sa="" pifi="" ritrovare="" trova="" deiracqua="" lei="" bagna="" te=""
cliiara="" fa="" intorbidare="" ;="" poi="" con="" tale="" si=""
batte="" iicl="" potto="" ra="" dicendo="" *amor="" sia="" mal:deuo=""
e="" cu="" ale="" la="" se="" bato="" el="" core="" puovera="" chi=""
i6="" pierso="" lu="" me="" ainore="" !="" iuteresant="" regisi=""
in="" variantul="" istriau="" piuii="" ?i="" pitetui="" de=""
amaritii="" :="" *ia="" mischidielaj="" *puovera="" mei="" dar="" cela-
ce="" i="" mat="" dudat="" dec&t="" tote="" este="" c="" u="" italia=""
ca="" ^i="" n="" rominia="" sciiitorl="" culft="" att="" iiicercat=""
pune="" m&na="" pe="" acest="" mic="" diamaiit="" poporan="" ^i-1=""
atribui="" a="" ifisa="" s="" 8e="" cr="">tU va per boscbi e per
campagna,
P'Dggendo ijnaiito puii i'umaaa viata ;
Ni- mai si aimida ove floriBce arista.
Nu d'aci|Tia chiara mai ai lava o bagiia,
Ma acmpre nmaudo piii, si duoie e lugua e
*Aiiiiliitii turturiea!, De do4 orl ainiir'M! UupA
tea p-a fnrat so^idra, apol pe tiue fnsa-^I s'aQ apucat sft tc f
poe(iI....
*) lt. Cam: jiopolari iihiani. Torbu, 1877, ji, 1
i) Cueul e Imbriaui, C'nu/i impolari litltt pmvin
6) Ap. D'Ancoua, oii. cit. p. 192 doU D.
rhliauali, Turiuo, 1S1
ADDENDA ET CORRIGENDA
Pag. XVI, dupft rindul 16. Publica^iunea cea mal apropi-
it& de sco^ianul ^John Cheap ^ este edi(iunea cea codificati a
3ftr(ilor poporane germane de renumitul Simrock: Die deiitschen
Volkshiicher^ gesammelt und in ihrer ursprungliclien Echtheit
wiederliergestellt^ Frankfurt, 1844-67, in 13 tomurl in-16,
Se-care de peste 400 de pagine. a doua edifiune, tot la
Frankfurt, s'a Inceput la 1876.
Pag. 11, rtnd 16. Dialectul rom&n din Moravia, de de-
mult davisat, cat& s& fi fost ^\ el rhotacistic, judecand dup&
putyra:=zputin(l; v. Miklosich, Ueber die Wanderungen der Bu-
munen p. 24. Acela^I cuvint, tot cu r pentru n intre vocale,
a strftbatut la RutenI i la PolonI, cfr. ibid. p. 18 i 22. Este
ji mai remarcabil c&, dupft Miklosich (ib. p. 11), latinul ju-
mpenis a trecut la RutenI prin Roman! sub forma juvep
z=ijufiep^ adecft iar&l cu r=zn.
Pag. 16, rind 28. Am fost profe^I! Tomul II din Dictio-
uarul did Cihac a ap&rut in fine, ^i rapa innota acolo
Intre elemente slavice. Ac^sta insi este abia o imperceptibila
pic&tur& in nolanul celor-l'alte monstruosita^I contra sciin^el,
contra metodel i contra bunulul sim^, furmic&nd pe fie-care
732
paging dio ccle 800 ale nouel opere a d-lul Cihac. Estef
rios c& ea ese la lumiuSl aprdpc in acela^l tioip cu mom
fia lul Miklosich Uehcr die Wa)ideninyen der Rumunen^{
primul slavist al secoliilul nostru recunosce c& SlaN*A \
dela Ilomanl miil tote cAte d-liil Cihac i se pare c&
vor fi primit dela Slavl. Si mal vorbim ore despre atatus \
atatea pretiiise turcisme ^i maghlarisine ale d-lul Cih
causa carora devin indoitJse pina i turcismele saQ :
smele cele fdrte adev^rate?... Nu ne putem st&pinideatf
ducc in asta privinta un singur exemplu, care s'ar paU
sidera ca microcosm al operei tutregl. Komanesce la i
*voliiic,, t mai ales 'violent,, se cj'ce leil-pnraleO. SfrJ
ca la Neo-gi-ecl, ba deja la BizantinI (Du Cange, Glostjf
diae graecU. p. 1102), preposHiuuea ~pa a cSpCtat s
*pr^-,, 'extra-,. Astfel paraleH^^Ti'x^-if.iwi insemn^zJi I
mente *mal mult decitleQ,. Alexandri, fn'P&cal&^il
{Teatru, t. 1. p. 162 ed. Socec), (Jice:
Ciae ('M liirburat firea? Spune mk, dragul meil,
Ciue diu mlel cu bl&udefe ti3-a iUuut I e fl-p a r a 1 e ii?
Antitesa lul Icil-pamlcii este dara 'mlel cu bl^de^j
bine, isoiand pe led ^i lasand numal paraleU, d. Cihac {
H p. 603) ne spune cS. paralcA vine din paraliil 'qui I
I'argeut, richard,, dela para 'petite monnaie turque,. 01
pornit pe acfeta cale, d-sa se isbesce de cuviutal .-jWoiftflii,!
in poesia nostra poporana insemn^za 'frunta^,, 'om
dc ox. ill balada 'Balaurul, :
Vii vilOz Ae o r t (> m a u
I'e-uu cal negi'u dobrug^u...
iji mal departe tot acolo:
lii'tamone '.
de uude se vcde ca partoa radicala in orto-man este <
In hofo-man /wi.') Acest ort iiu piite fi dec&t
1) Sii ob^crvflm iu tti^uat, eii i)c /'"{ d. Cilim (i. II p. Ul) i]
dcrifk i
viuul t&ia *reQ,, adci:& z a treuut iu h ;i t in f.
733
: arta *fruntAij,: apTaioc ot "/jpcos.; Kapi flipijai; (He-
liius), cu sc&derca lul deja la A]banesl in wri *prudento,
, (Rossi, Vocabolario epirotiro 1875, p. 1300). Ag! D.
(Diet. II p. 230) ne asigara c& ortoman Insemnfizii *qui
jeaacoup d'argent, riche, richard, dela art *Ie quart d'une
, adacfind ca uuicA probA pe paraleii dela ;?ar((. Do
j-va s'ar apuca de etimologia gemmnft, d. Cihac ar trage
^ sigur pe Held *erofi, din Geld 'monetft,!
Pag. 35, i-Iiid 15. La RuI, Jn atlevGr, Legenda Dnminiccl,
. o'a trecut in poesia poporanft propria <^h& ca la Bulgarl,
i?I s'a versificat !ii gustul poporulol. I). A. Wesseiofsky, 9uH-
UiH BeAl'-i'' p. 1 12 15, citezfi inai raulte specimene dnpa
mnov, Ka.`iiKH uepexoatie, fast-. Vi NNo. 5G4-571. In tOtc
cu scris<5reaj cade din cer En lerusalim, lar intr'ana
I ele patriarcul se cblamii *Ioan,. Regretam de a ou cu-
; uol-Ingine cartca lul Bezsouov, din care d. Wesseiofsky
reproduce uici o bucatft Sntr^gft.
iPag. 168, rind 1-7. D. A. Wesseiofsky, EnBCio/in o nc-
||$ p. Ill, aduce dupft Pypin, nanaTHHUH crapcii pjccKuii
tepatypbi, t. 3, p. 150-3, redac^iune rust^scil destul do
ldem& a Legendel Duminicel, nnde petra cade tn lenisaliin
Mnude figariz& de asemenea:
h nmosi coTBOpu Hon iiep-
*0 ie.]otrliHa A^aiiii i:a :ie)uit..
. Tinerl a crent D- KoiiiKa,. Apol hitr'uii manuscript slavic din
secohl
XVllI, descris de d. Slaveykov In BiarapcKu SHOXBmi, Ccb-
stantiuopole, 1859, p. 266, uu alt variant, pHn de ei'orl tipfr
grafice, astfel c& portiuuea finals presiuUi o perfects galimUiL
In fine, d. Stoyan Novakovit', eminontiU mefl coleg din Sode-
tatea AcademicA Serbfl, !ml coinunicil c& d. Daui6ii3 a puUictt
variantui eel mal corcct lu Stanrte, t. IV, p. 81, pe cue,
din uefericire, uol uu avem la disposi^iune tn monientnl it
Pag. 187, rind 31. In Tichonravov, op. cit. t. 2 p. 7!t-M,
s'a rcprodus, dupii nn mauuscript din secolul XVI, o J(^;hiA-
paleo-slavic^ dcspru nit)rtea lul Avram: G^ ukaehTii kki aivt-
UlSCIi WTI|S IHUIE.W8 lInpA-lMS MllX^HAWMX ApXHCTpATHrWAlX W U-
B-brk ero ii w cMKp-rn (Kevela^iunea ce s'a revelat pirinlelii
nostra Avram priu arcangelul Miltail despre testanicnlul lul
iji miirtea). Fondul este acela^I, dar redac^iunea difer& cu it-
s&vir^ire.
Pag. 204, rind 26 8. Forma ascultol=ascuiUltorI fip-
r^za la miti'opolitul Varlam de trel orl pe acelal f6i4 311
retro, tot-d'a-una iusfi dupft verbul *a sta,; npE 5h **
^35
rATHp;^ .\ C K H A T M... ex CTif^M A C K 8 A T M... npg ^MCA ftO.WIlK-
\8 CTXT8p;R A C K 8 A T M.
Pag. 298; la fine. Un bl&stem serbesc al Malcel Domnulu!
imtn plopulul, ve^I tn Karadzic, JKhrot h o($HqajH napoAa
pncKora, Viena, 1867, p. 2301.
Pag. 387, rfnd 1 2. D. Wesselofsky a men^ionat redac^i-
inile orientale ale Legendel Daminicel mal t&r^iQ, hi 9AioncKan
miCToyiij! HeAfi^l?, 3K. M. H. lip. t. 191, sec(, 2, p. 121-3;
m articol care ml-a fost necunoscut, ptn& ce a bine-voit a
iii-1 comnnica tnsu^I d. Wesselofsky, cand volumul de fa^ era
teja apr6pe de sfiri^it.
Pag. 407, rfnd 28. Despre Evangeliul lul Nicodem, ve(jl
yfred Maury : Histoire (Pun Evanyile apocryphe^ in Croyances
t Ugendes de Vantiquite^ Paris, 1863, p. 289-332, i mal
kles p. 297-323.
wmm %mMm%Mm
FiiiliE ;i uniiiE cinTE li miivi hjL
NB. Cifrele dela margine indic& paginele.
L Mannscripte.
Ck>dex Sturdzanus. Sec. XVI. Passim.
Coresi, Psaltire. Sec. XVI. 615.
Crisov dela Mircea 1415. 203.
Crisov dela Petru-w. 1447. 13.
, , 1453. 14.
Eder, Exercitationes diplomati-
cae. 251.
GXurescu, C&rp poporane 1799.
XXVIII fi unn.
Istoria ttutYunulu!. Sec. XVIII.
XXIV.
r6opiiBKi. Sec. XVI. 181 ^i
urm.
II. C 111 n II i c a t i n n I.
Bari^. 172 ;i unn.
Bianu. 239.
Bologa. 39.
Cipar. 91.
Ck>lcerla. 2 ^i urm.
Densu^ianu. 725 tji urm.
Hasdefi A. 443.
Jamik. 513.
Mangiuci. 707. 710-716.
Miklosich. 514. 654.
Novakovi6. 734.
Potebnia. 386.
Wesselofsky. 597. 735.
Ill- Tipftritnre-
Ackner, Inschriften in Dacien.
143.
Albericus, Chronicon. 603.
Alexandri, PoesiY populare. 202.
209. 402. 443. 505. 506. 545.
650. 732.
47
738
Alexandri, Poesi!. 63r,. 642.
, Teatru. 732.
Alexandria. XXXVI.
Alexi, Grammatica daco-roinana,
614.
Alishan, Armenian songs. 540.
AUgemeine Zeitung. IX. 257.
Alter, Miscellaneen. 682.
Annuaire des etudes grecques.
208. 302. 409.
Arbaud, Chants de la Provence.
396. 525. 549. 577.
Archiv fttr slavische Philologie.
XL. 652.
Archivio glottologico italiano.
611. 652.
Archiv pentru filologi^ ^i istori&.
117.
Aretin, BeitrMge zui* Geschichte.
251.
Arghir ^i Elena. XXXVII.
A$coli, Studj critici. 11. 15. 16.
491. 612. 648. 696.
Ascoli, Zigeunerisches. 662.
^ V. Archivio glottologico.
Bari(, Catechismul calvinesc. 724,
Harrault, Synonymes latins. 484.
Baudouin de Courtenay, l\':<
642.
Bi'aga, Litteratura poi-tugii
585.
Brinkmann, Die Metapheni. J
Briz, Cants Catalans. 541. '
703-5.
Brugman, v. Studien.
Burada, v. Convorbiri.
Burnouf, v. Lassen.
BT>wirapcKU KHiiavirun. li'A.
Caesar. 483.
Caix, V. Giornale.
Camarda, Grammatologia al
nese. 11. 630. 650. 6:T.
Cankof, Bulgarische Gnuuin:*
653.
739
Cantemir, Descriptio Moldaviae.
264. 554. 615.
Cantemir, Chronictil. 203.
Caro, Etudes morales. 402.
Casetti et Imbriani, Canti meri-
dionali. 595. 695. 696. 730.
Cihac, Etymologie daco-romane.
374. 381. 487. 727. 731.
Cihac, V. Romanische Studien.
Cipar, Crestomatia. 91. 98. 117.
118. 119.
Cipar, Principia de limba. XXXV.
XXXVn. 92. 118. 631. 676.
Cipar, Acte i^i fragmente. 95.
, V. Archiv pentru filologift.
Charma, Sur le langage. 621.
Chodzko, Poetry of Persia. 544.
548.
Chodzko, Grammaire persane.
672. 675.
Clemens, Walachisches Wfirter-
buch. 627.
Coelho, V. Romania.
Colakov; Bi>.arapcKMn c6opHUK.
310. 651. 654.
Collin de Plancy, Dictionnaire
infernal. 24. 720.
Columna lui Tra!an. 501. 661.
Constantinescu B., v. Columna
luK Tralan.
Convorbirit literare. IX. 501. 553.
698. 706r.
Coresi, Omiliar 1580. 76. 118.
198-9. 483-4. 620. 624-5.
627. 629. 631.
Coresi, Psaltire 1577. 483.
Comu, v. Romania.
Cosquin, v. Romania.
Costin M., Cronica. XXXV.
Cox, Aryan mythology. XL.
Curtius, Griech. Etymologie. 241.
Curtius, V. Studien.
Cyrillus St., Opera. 437.
D'Ancona, Poesia popolare ita-
liana. 729. 730.
Dani6i6, PjeHHBK. 184.
V. Novakovi6.
Darmestetter, v. Romania.
De Gubematis, Usi nuziali. 516.
M}'thologie des
plantes. XXVI. 276.
De Gubematis, Zoological my-
thology. 695.
De Gubematis, v. Nuova anto-
logia.
De Lagarde, Abhandlungen. 669.
Del Chiaro, Rivoluziuni della Va-
lachia. XXXVI.
Delepierre, L'Enfer. 406.
De Rada, Grammatica albanese.
637. 638.
Deville, Dialecte tzaconien. 11.
Diaconovid Loga, Gramatica ro-
m&n68cft. 615.
Didron ain^, Annales arch^ologi-
ques. 406.
Diez, Romanisclie Grammatik.
635. 638.
Dio Cassius. 206.
Dioscoride. 18.
Dobrowsky, Lingua slavica. 271.
682.
Donaldson, New Cratylus. 10.
Varronianus. 10.
Doncev, Limba rom&n&. 619.
DosofteKu mitrop., Trebnic 1679.
633.
Dosoftelu mitrop., Synaxar 1683.
141.
Dosoftelu mitrop. , Parimier
1672. 8.
Doaoftelu mitrop., Psaltire IG81,
202-3. 381.
I)osof(lu mitrop., Psaltire iC88.
203. 634.
DozOQ, ChanuoDs bulgaies. C54.
, V. Revue de philologie.
Dragomanov, MajopyecKia iipc-
Aaiiis. XXVI. 29. 33. 34. 391.
600.
Du Cange, Glossarium graecita-
tis. XXXV. 732.
Dq Cange, Glossarium latioita-
tis. 248-9.
Dulaurier. v. Patkanoff.
Dumitrescu, Zm&r&Ddita. 623,
Dunlop et Liebrecht, Prosa-dlch-
tungen. XVI. XXXVI. XL.708
Dilnlzer, Abhatidliuigei]. 658.
Ebel, V. Beitrage.
Kgger , Graramaire comparee.
633.
Engel, Gescliichte der Walacliei.
439.
Epistolia. 39-41.
Euchologhior 1701. 438.
Kwald, Abbandlungen. C87.
, V. %. d. d. m. G.
FabriciuB, Bibliotbuca graeca. 96.
437.
Fabriciufi, Codex apocryphus N.
T. 23. 24. 608. 717.
Feer, V. Revue de linguisUq^ue.
Fiske, Myths. XL.
Flugi, Volkslieder des Engadin.
540.
Franzos, v. AUgemeine Zeituug.
Fnchs, Romanischen Sprachen.
634.
Oagnon, ChanBons du Canada.
B34. 536. 537. 583,
Gai'ciii, V. Revue de liDgniBti^
Gamett, Plnlological essays. 633
666.
Gaster, v. Convorbirt i Z. C
rom. Pliil-
Geitler, Tradice BuUiaruo. 5C5.
Gerlach, Tage-Buch. 23.
Gianandrea, Canti Marcbigiani.
595.
Gidel, V. Annuairc.
Gieseler, Theologische Studioi
251.
Giornale di filologia romai
687.
GiuBti, Proverbi. 187.
['.lacQUK cpDcKora ApyiuTBa. I4&
Glnck, Keltischen Namen.
Golubinski, HcTopin itepKaelUl
250. 448.
Gorres, Teutschen VolksbtlcJ
XIII.
Gorski et NevoBtruev. Oonci
pyKoiiHcelS. 31. 256. '
GoBche, Lingua armeniaca, 681
Grand grimoire. 283.
Grimm, Geecli. (I, d. Spra
C67.
Gromovnic. XXXV.
Haho Ch., Geschichte der Wa!
denser. 26.
Haha Ch., Geschtclited.neii-ni
nicliiliscben Ketzer. 248. G64l
Hahn J., AlbanesiscLe
XL. 573. 597.
Hahn J., AlbaDeBisclie Studi
Jl. 639. 645,
Halevy, v. Kevue de linguistiqi
Haltrich, S^hsiche Volk
cheu. 575.
Hanka, StarobiU sklftdAnie. .
XXXVL 32.
741
Hasdefi B., Fragmente. 687.
, Originile Cmovel.
603.
Hasdett B., i;>ina Filiiia. 263.
, Via^a lul Stroid. 119.
Archiva istoricli. 14.
33. 439.
Hasdett B., v. TraYan, Columna
lul TraKan i Archivio.
Haug, Arda-Viraf. 604.
Havet, V. M^moires.
Heliade, Gramatica roman68c&.
614.
Heliade, PoesiT. 619.
Herzog, Theologische Encyklo-
padie. 171. 251.
Hesiodas. 209.
HesychiuB. 17. 205.
Heyse, System der Sprachwis-
senschafb. 630.
Hofer, Lautlehre. 621.
Hovelacqae, v. Revue do lin-
guistique.
HtlbschmaDn, Casuslehre. 621.
679. 682.
Humboldt W., Werke. 613.
HsBicTiH AEaAeMiii HavKb. 96.
303. .
niia, Religioues in Dacia. 252.
Imbriani, v. Casetti.
Ispirescu, Legeude. 144. 572.
627.
Ive, Ganti istriani. 730.
Jaba, V. Justi.
Jagi6, Historia knjizevnosti.
XXXVI. 257. 265.
Jagi6, V. Kujizevnik i Archiv f.
si. Phil,
larca, Bibliogratia romuu^.
XXXII. 38. 389.
Jarnik, v. Osten.
Jerlicz, Kroniczka. 33. 391.
Jire6ek C, Die Maui'owlachen.
306. 701.
Jire6ek C, Geschichte der Bul-
garen. XXXVI. 250. 254. 259.
Jire6ek J., Osterreichisches Kai-
serstaat. 514.
Joannes Chrysostomus, Opera. 75.
John Cheap. XV. 731.
Joret, De Rhotacismo. 9.
SHyfueLJib MaHiicTepcTBa HapoA-
Haro HpocBln^eHiH. 387 ^i
urm., 400. 409. 496. 733-5.
Justi, Dictionnaire kurde. 671.
675. 687.
KaballiotSs, IIpdoroTcetpCa. 637.
Kalaydoyi6, loaHHii aicapxii. 64.
256. 264.
Kalaydovi6 et Stroev, Onucaiiie
pyKonuceft. 75. 96. 437.
Kalilah va Dimnah. 706.
Karadzi6, Lexicon serbicum. 305*
, }KnB0T iiapoAft cpncKO-
ra. XXVL 305. 735.
Karadzi6, CpncKe njecMe. 309.
698-700.
Karataev, Pocaacb cjaBflucKDxi
KHHri). 93.
Karlowicz, v. Arch. f. si. Phil.
Kem^ny, Fundgruben. 65. 93.
KirYeevski , HapoABue ctoxu.
598.
Klain, v. incai.
Kiiina Kiipu.aoBa. 257.
Knjizevnik. 96.
Kohler, v. Z. d. d. m. G. i Z.
f. d. Myth.
Kopitar, Kleinere Schriftcn. 647.
Korolev, v. IlepiiOAii'iecKo cnn-
caune.
Kotllarevski , ApxeoJoiU'iecKifl
cjoBapb. 304-
Kozma, v. Kukuljevi6.
Kubu, V, Z. f, vergl. Spr. ^i
BeitrSge,
Kukiiljevi6 Sakcioaki, Arkiv.
252. 254. 258.
Lambert, v. Revue d. Ungues
Lambrior, v. Bomania.
Larsow, v. Z. d. d. m. G.
Lassen, Lingua praciitica. 678.
, et Burnouf, Le Pali. 678.
Latham, English language. 665.
Laurian, TentameDcriticum. 614.
Lecce, Lingua albanese. 637. 639.
Lccby, Spirit of rationalism. 307.
Le Gonidec, Dictionnaire breton.
207.
Lejean, v. Revue celtiqne.
Le Marchant Douse, Grimna's
law. IG.
Lercli, V. Melanges.
Leskien, v. Beitriige.
liiebrecbt, Amoi-und Paycbe.XL.
M V. Dunlop.
Littr6, Diet. 249.
Lombard, Pauliciens. 257.
Lucian. 405.
Lufei, Bai'2az-Brei2. 591.
Maiorescu L, Itinernr in Istria.
12. 491. 616.
Mannhardt, v. Wolf.
Marian, Botanicaromduil. XXVII.
XXVIII.
Marian, Poeail populure. 508.
510. 722.
Marian, v. Trulan.
Marienburg, Oberbeamten zu
Kroastadt. 93.
Marieueaou, Colinde. 310.
, Argir iji BSna.
Marsh, Lectures. 249.
Martigny, Antiquitds cbrMient
171. 208.
Martin Th., v. Annuaire.
Martinov, Annus gracco-Blavi
140.
Massa, Chroucon. 92.
Maury, Enfer. 405.
( Legendes de I'acitiquitu.
735.
Maykov, v. IJaiiucBa.
gen asiatiques de I'Aca
Petersbourg. 071. 6T6.
, 520. 583. 584.
Mfemoires de la Soci*t6 de ]
guistiquc. 643. 636.
Meonyei sz. ziU'ak. 29.
Meunier, v. Memoires.
Meyer G., B. P. Hasdeu. IX.
Ml7. G'i
^H 487. 523. 527-9. 538. 579. 581.
Sitzungsberichte d. wiena
^H Romama.X. XL. 218.409. 501.
demie. 684.
^H 632. 538.540.549 585. 587.
Sjogren, Ossetische Sprab
^H
C70.
Slaveykov, v. Bi,jrapcKB
^H RomiUul. GU.
IKHUH.
^^M Rossi, Vocabolario epirotico. 7:H3.
Smilb, V. Romania.
^^M Rubieri. Poesia popolaie italia-
Snellaert, Alexanders g
^H
XXXVI.
^^M Rilckert, Grammatik der Peiser.
Spauo, Vocabulai-iu sardi
^H
Spiegel, Altpersische Keilii
^H Sabas , Specimhm palaeogra-
ten. 679.
Sreznevski, v. UsBtcTui.
^H pMca. 224.
St. Laurent, v. Didron.
^H Sacharov, CKa^iaiiiii pyccKaro iia-
^H poAa- 303.
St. Victor, Odea d'Anacreon. isa
Steiusclineider, Apokalypsen- SS.
^1 Saniicki, Statute y Metrica. 1 11),
406.
^H Sayce, Comparative pbilology.
^K 612. 687.
Steintba], De pronomine rebOa^
687.
Steinthal, v. Z. f. V. a.
^H Schaffarik, Slowanek6 eturozit-
^M noBti. 185.
^H V. Beitrage.
Stokes, v. BeitrSgc.
Strangford, Letters and
637.
Stroov, V. KaIaydov!6.
Studieu zur griecl]. ii.
^H Schmidt, Histoire des Catliares.
^1 248. 250. 447. 561-63.
^1 Schott, Walacbiscbe MRrcben.
^1 Scbucbardt, Ritornell. 511.
acben Gi-ammatik. 10.
Stumpf, Historia FlageUj
27.
Szab6, Szekely okleveltAj
Sz6czenyi, Catalogas. XX
^H Vokalismus. 647.
^M , Ueber Hasdeu's Tex-
M to. VII.
^B Scbuster, Sacbsiacbe Volkslieder.
Tabula Pentingeriana. 18
^M 400. 607.
Tabulae Codd. MS8. U
^1 Sioulus (PetruB), Historia Mani-
410.
^H cbaeorum. 717.
Tempea, Gramatica ran
^H Silvestre de Sacy, Grammairc
(114.
^1 gto^rale. 622.
Teutscb, V. Barit.
745
Thai Josaphat. XLV.
Thunmann, Oestlichen Volker.
647.
TichonrayOY; IlaMHTHHKB JiaTe-
paiypu. XXXIV. 29. 30. 308.
408. 411.446.606.608.734
Tigri, y. D'Ancona.
Tischendorf, Apocalypses. 302.
408-10. 446. 447.
Tocilescu, Schitul Verbilft. 615.
Tomaschek, v. Sitzungsberichte.
Tommaseo, Canti toscani. 729.
TraJan. 280. 722.
Trauschenfels, Fuudgruben. 65.
93. cfr. 724.
Trepetnic. XXXI. 718.
Trnmpp, Pushtu. 15.
Sindhi. 674.
Ureche, Cronica. 258.
Urstisius, Germaniaehistorici. 25
Yarlam mitrop., Inv&(&tur& 1643.
13. 141. 199. 204. 734.
Varlam ^i losaf. XXXVI. 707
1 urm.
Yarnhagen, v. Z. f. rom. Phil.
Vater, Vergleichungstafeln. 637.
Vie^ele sfin^ilor. 140. 277.
Vigo, V. D'Ancona.
Villemarqu6, Chants de la Bre-
tague. 558. 591 i urm.
Vinet, Paradis profanes. 208.
YostokoY, JifiUBfifiucBisi oarpaAu.
269.
VostokoY , CjiOBapB i^epsoBHO-
CJiaBHHCKiB. 304.
Vullers, Lingua persica. 673.
Waclaw z Oleska, Piesni polskie.
698.
Warion, v. Ozanam.
Welcker, Kleine Schriften. 208.
Weltmann, TpoHui> h AuredBi^a.
306.
Wesselofsky, v. SKypoajiii.
Whitney, Study of language.
630.
Wimmer^ Altnordische Gramma-
tik. 664.
Witwicki, Huculach. 734.
Wolf; V. Z. f. d. Myth.
SauBCRn reorpa^aqecRai'o 06-
u^ecTBS. 265. 394.
Zeitschrift ftir deutsche Mytho-
logie. XXXIX. 275. 282.
Zeitschrift ftir romanische Phi-
lologie. X. 218. 437.
Zeitschrift ftlr Volkerpsycholo-
gie und Sprachwissenschaft.
IX. 638.
Zeitschrift der deutschen morgen-
l&ndischen Gesellschaft. 15.
35. 36. 406. 604. 647. 674.
Zeitschrift fttr vergleichenden
Sprachforschung. XL. 10. 206.
641. 642. 677.
ZygadenoS; De Bogomilis. 252.
254.
Xylander, Sprache der Albane-
sen. 639.
lY. Textnrile poporane stritine reprodiise.
albanesa. 650.
bohema. 31-2.
bulgara. 34-5. 310. 495-6. 599.
650-1. 654.
746
catalana. 703-5.
celtica. 554-8. 589.
evre^sca. 595.
francesa. XXXIIHV. XLV. 27-8.
437. 528-34. 582-4.
gerinana. 26. 187. 596.
greca. 22-3. 139. 313-67. 411.
446.
istxiano-rom&na. 490-1.
italiana. 394. 594-5. 695. 696.
728-30.
latina. 275. 593-4.
maghYai'a. 392.
moravo-rom&na. 513-4.
paleo-slayica. XXXII-IV. 30-:
78-83. 184-5. 189-94.280-]
284-91. 313-67. 411. Hi
415-25.
polona. 34. 697.
portugesa. 395. 585-8.
proven^la. 395-6. 517-23.525
7. 576-81.
reto-romana. 538-40.
ruga. 393-4. 598.
rutena. 600.
serba. 698-701.
spanidla. 399. 443.
^igana. 661.
INDICE METODIC
UmiSil SI MCOiUTII
NB. Cifrele fntre ( ) indic& pagiuele.
Prefa^a (VII-X).
Planul opere! (VII). Ce este filologia comparative]? (VIII-IX).
Presa strSinft despre tomul I (IX). D. Cihac (X, cfr. p. 731).
Oehire asnpra cXr^ilor poporaue: InsemuXtatea lor. Ba-
portal cttrS Uteratnra poporani In genere. CSr^le poporane
ale Romftnilor. Codex Stnrdzauns (XI-XLVI).
Gorres (XIII). - l^isard (XIV). The Chapman's Librarif (XVI,
cfr. p. 731). Colec^un! speciale de c&rt! poporane ^i lucrfir! mo-
nografice (XVI). Diferin^a intre literatura poporan& scrisft ^i in-
tre cea nescrisft (XVII). Transforma^iunile literature! poporane
scrise ^i nescrise prin trecere din ^6r& in ^^r&, din epoc& in epoc&
^i din om in om (XVIII). Natui-a liric& a literature! poporane
nescrise i natura didactic^ a c&r^ilor poporane (XIX). Anonimi-
tatea literature! poporane in genere (XX). Amalgamarea ambelor
ramure ale literature! poporane dup& formula A (fc-h^+)+-B (H-
s+0 (XXI, cfr. ma! ales p. 387-402 i 721-3). Raportul c&rtilor
poporane ditr& literatura cea cult& (XXI). Important lor social&
dup& epoca nationals, i dup& vrista individuals (XXII). Interesul
lor linguistic (XXIII). Cum se editezfi. ele prin tipar sad f&r&
tipar
(XX lip. Specimene rom= de c&r^! poporane manuscripte (XXIV).
Istoria itUuntUul (XXIV). Legende poporane nescrise despre
748
tutun la Romfliii 51 la strftini (XXVI). Manuscriptul logoff
lonitft CiTurescu {XXyUIjTrepetmc (XXX, cfr. p. 718). flo^
(XXXII). Canonul lul Hrislos (XXXIII). Rolul lul papa I
III in cir^ile poporane (XXJCIV, cir. p. 'Jfl, 34 fi 391). Groi
(XXXV). ~ Alexandria (XXXVj in legftturft cu Ostravul i
fXXXVl). Varliim ji losa/ fXXXVl, cfr. p. 707-8).
Elena (XXXVII, cfr. p. 714). Andronim ji FHana fXLI). Co^
Sturdzanus (XLl). Impftrtirea lul In Tpxturl Mfihi
Texturl Bogomilice, (XLII). Cfii-tile poporune iiifernalcf
cfr. p. 406). Conclusiunea fXLV),
Partea I: TextnrI MfihSceiie, i5S0-l(;i (1-23G).
InTKODDGEEA geneb&lI (1-18).
Autoril Textorilor MAhficene, (1). Co ae scif dcspro popa Of^
ilin Mfthaclu (2, cfr. p. 17ti, 0!)l-2). Situa^iunea actualft ^i trai
MSli^cenilor (2). CAiitecele mahilcene despre Tralan |i Mihaln Ij
(4). Sabia, milcliica ^i cMula lul Mihalii (5). Oralul ,
al Mahftcenilor : nept-=pispt etc. (6, cfr. p. 241) Originei
cumentalii a Mahaclulul (6). Fonetismul veclilulul gralu n
(8). Diferinta intre z 51 dz la Mftliacenl ^i la Moldovenl (6ij
p. 726). Rhoiaciamus in genere (9). Trecerea lul fa!]
dialecte latine ^i grece (10). La AlbanesI ^i la Hom&al (\U
p. 731). Compara^iunea intre gralul lui popa Grigorie ^ \
dialectnl istriano-romAn (12, cfr. p. 490-1). Ti-ecerea lul I
la MoldovenI (13). In texturile moldovene din Eecolol XV (l4
llesistinta lu( n de a nu trece m r (14, cfr. p. 493). SylU
/M=^ ca wi=^ (15, cfr. p. 218, 240). Trecerea lul rlnn'
m e tad io X j s (16). Originea cuvintulul *M/(* (10, cfr. p. 711
Cusurl de trecerea lul n in r in vecliile gloase tracice (17).
I. Legends Dnmliilcrf, 1600 (19-66, cfr. p. 167, 691,733,f
, {21-4-2).
Importanta Legendel Duminieel (21). Redac(iunea grtci *>
Fabricius (22). Acea din Gerlach (23). Redactiuniie Utinefi*-
tre Becolil VI-VIII (24). Cele din biblioteca imperialA din ViW
(25). Flagellantil propagand In specia Legenda Duniinicel (25).
Redac^iunea flagellantica germanfl (26, cfr- p. 24). Acea latinU (ITV
Redactiunea francesi (27). 'Le pape Charles-L&on, (25, cfr. ^
XXXIV, 34 ?i 391). Redactiunea ungur^Bcft (2'J). AmalgsnuR*
Legendel Duminicel cu apocriful despte 12 Yintt^ (29, cfr. p. 7a3).-
749
cfiunile palco-slavice (SO, cfr. p. 733). redac^iune cu 1
negl (31). Redac^unea bohemft (31). Acea rutenB. (32,
i p. 391). Etimologia paporan& Bretama diji Bellmma (33),
^tinea poloiiiL (33). Carol eel Mare In car^ile poporane (34).
iCgenda Duminicel trecuta la Butgart tn ciiitec poporan (34, cfr. p.
B). Veraificart'a Legendel Duminicel la GermanI (35). Rfldacti-
B etiopicft, copticfi, BiriacJi ^i arabi (35, cfr. p. 735).
Clasificaroa
ror redac^iiiuilor dupi cine! tipurl (36), Tipurile cunoecute Ro-
DJ+P ^i DO (36). Filiatiimea genealogica a tuturor
cfiunilor din prototipul DR (37), Noua redactiune rom3,n&
B+P din Transilvania (38). Trecerea'T ^i respfLndirea'l in Ro-
i (39). Impletecireal cu CSlSioria Maicel Domnulul ^i cu
I Maiee^ Domnulu'i (40). redacfiune romSn^scA dup& Upul
r(4i).
(40-55).
(56-66).
Vocalism (56). Consonantism (58). Morfologia (59). Sintaxa
[M(61). LexioIogia:_/';?(*i(J=:/amtV(aGtc. (GI) Acccntua^innea
(GH).
Vocala irra^ionala (64). Oi-tngra6a (G5J. Popa Grignrie fa^A
ca b&Ulia dela Minsl&tl (65, cfr. p. 691).
II. Incercfirl de tradncerc din slaronesee. drca ItiOO (7387).
iKTBOrucsRK (75 -77).
Acela^l fragment din loan Crisostom dupft Coresi ^i dupfi popa
Grigorie (75, cfr. p. 118). Un elev al lui popa Grigorie (76). --
Independiu^ Bintactic^ a traduceril romflm? din alavonesce (76, cfr.
p. 188). Gralul luI popa (Jrigorie mal arcaic decat al lu! (-'-oreBi
(77).
Tkstul (78-83).
NOTAHDA (84-87).
fcVocalism (84). Consonantism (85). Morfologia (86). Sintaxa,
t, Lexiologia (87). Accentua(iunea (87). Vocala irrational^
Jitrebarea Cre^tin^scA. Copift din ItiOi dupS originalul din
I (89-114, cfr. p, 724-727).
I Thtbodoceee (91-98).
750
Knev
<^'iitecfaisQiul I'omilnosc iIoIh Sibilu dJn l^ilj rnal mult decftt
blematic (91). probS. autenticil despre un cutechism romftnesc
dek Brn?ov ilin 15G0 (92, cfr. p. 94), Biogiafia luV Hanes Beuknev
;i rolul i>cQ in istoria culturel loinikne din Transilvania pe la 1561
(S2). Un evangeliar Slavic dela Bra^ov din 1562 (93, cfr. p. 7!
Difei'inta Intro amestecul Sa?ilor ^i intre acel si l.Tngiirilor
biaerica roinilnll din Transilvania (94). Pi'ototipul greco-slnvic
catecbiamulul romilnesc du'la 15G0 (95). - Cum i pentru ce 1*4
copiat popa Cirigorie (OG), Impoi-tanta lul linguistic^ (98).
Tbstul (99-107). ^H
NOTANDA (108-114). ^1
Vocalism (108). Consonantism (109). Morfologia (110).
Sintftxa (111). Lexiologia (112). Koiniliiil intrebuin^D limlia
8lavic& In bisericil lUia a n intelege (112, cfr. p. 175). A
tuatiuuea (II.*!). Vocala irra^ionalJl (113), Ortografia (113, <
p. 118-9).
IV. pr6dipa,1619 (115-135).
Intboduckek (117-119).
Extrema importan^Jl linguisticil ii acestul text (117). Coi
ratiunea lul cu Catechismul din 1500, cu Coresi din 1580 ^i ca
din 1593 (118, cfr. p, 77).
TiXTUL (120-126).
NoTAtTOA (127-1.15).
Vocalism C127). Conaonantisni (129^. Morfologia (I30fl
Sintaxa (133). Lexiologia; netare, op, 'luo etc. (133) Aot
tUH^iunea (135). Vocala iri'a^ionaltt (135). Ortogra6a (13Sj|
V. Legeiida 8AntI VliierT, circa I5S0 (137-1G8, cfr. p. 731^
iNTRoniTCKHK (139-144).
I'rototipul grec (139). Intcrmedianil alavic (140). Aot
legendJl preacurtata (140). Mul^imea liagiograGca a JSJllitelor Vii
(140), Legendii sAntel Vinerl dela Tirnova (141). Popa (
gone a copiat dupa nn original romfiiiesc mal vechlii scris la Bm-
gov (141). Cuvintul hor^s4 *nev63ta ^i gralul dela Braijov (142i.
Caractenil linguiatic al aceatul text (143). Caracterul lul j
tologic (143). Leg&tura lul cu basmurile romAne (H4).
MOTASDA (157-168).
Bocalism (157). Consonantiam (15!)). - Morfologia : !ntrc-
Jlltflrea carscteristica a lul cef etc. (161) Sintaxa (104).
paologia: aW, ml-tre, isfuran, meserfre etc. (165) Accentua(i-
X (166), Vocala irratioimlfl, (167). Legfttura cu L^'genda
isinicel (167, cfr. p. 733).
VJ. Fragment dintr'o (-uJDratiuiii>, ant 15S3 (169-178^).
rouoBRE (171-176).
ropukntatea exorcismului la cre^tiiil in genere (171). Chlai-
Bile gODlaO pe drad (171). Popil romaul ardeleni colebii piin
witatea lor asupra Satanel (172). Guvernul ungtireec din Tran-
inia teinendu-se de exorcisuiul romflneBC (174). Diferitele con-
n^nnl contra dracnlul in volumul lul popa Grigorie (17,5). Ce
fede slavon^c& Bcieaft preu^ii vomiLnl din trecut (175, cfr. p. 118).
Ttmportan^ cronologic4 a acestul fragment (17fi, cfr. p. 692).
, (177).
ROTANDA (178).
ftU. Legeudii Inl ATi-am, ante 1000 (170-200, di: \,. 734).
TODUCBBE (181-188).
Mototipnl grec (181), Intermediarul alavic intr'un Sliomilc al
hivelor Statulul' (181). Descriereft acelul Sboniik (182).
f tractat poporan de raedicinU in limba rutenfl (184, cfr. p. 734),
^ O caracteriHticft zoomorfici a diferitelor popOre, inti-e carl : Ro-
pisicS, (185, cfr. p. 734). In ca consists, natura de "pisicS*
tom&nulul (186). caractoristic& zoomorticil analAgfl la Ilomfinl
16). caracteriaticft ne-zoomoi-fidl a pop6relor la Sa^t (187).
i Independinta lul popa trrigorie iu prelucrarea originalnlul slavic
, cfr, p. 76).
1^X171, (189-194).
NOTAOTIA (195-200)
Vocalism (195). ConBonantism (197). Morfologia (197),
SintAxa (197), Lesiologia: codru *munt, cSliUrH 'incet, etc.
(198) Accentuatiunea (200), Vocala irrationalft (200),
752
Exours la Legenda Inl Avrami. Genune-genoe-geroe. Pari-
Dtec sera d*
voncBcc in Transilvania in aecolul XVTI (280). Numeral $i m- J]
mile dracilnr in dit'critde rcdactiuni (281, cfr. p. 71!l).
Xomencl&tiB*
dn'tci-sca in literatura poporani strflinJl (282, cfr. p. 720).^p!uiK
lismul tntre istoria nccstul desciintcc ^i iiitre istorin [<(>g<>n'lel
minicei (283).
Tkxtul (284-291).
NoTABPA (292-298).
Vocalism (2it2). ConBonaiitism (294), Morfotogia (29fl
Sintaxa (295). Lesiologia: '"lo, rkln, sH mS pnrtfe pIc. (31
Accentua^Tinea (297>. Vocala irralionala (297). Arbnril j
lilSstematl in poesia poporani bulgari (297, cfr. p. 27.> $i 7S5)
II. CiflKtoria KaYcet DomnnlTit la lail (299-3S5).
Intboddceeb (301-311).
Prototipul bizantin (301). Redac(.iunea gr6c& moderua (303).
Redactiunea slavica din secolul XII, in care se dirinJsfizft TnW
(303). Adorafiunea lul Tratan la Slav] lU alte monumento fi 1^
gende (304). Tr^an i Diocletian la Serb! (S05). TrEwto-
755
maroa lut Tratan la Olten! in *Domniil-de-rou& (305). Homo-
nymia ^i polysemasia in mitologia comparativii (306). Redac^iu-
nea romilnesdi cea modernS, amalgamate cu Epistolia ^i Viml Malcef
Domnului (307, cfr. p. 388). Diferintele e! de rcdacfiunea cea veche
din popa (irigorie (307). Trecerea la Serb! a C&liltorieX Matce!
Domnulut \n poesiil poporantl (308). Amalgamarea el cu colinda
romanil ^i sudo-slayic:1. dospre Muma santulul Petni, (310, cfr. p.
495). Caracteristica unor ascmeni amalgame poporano (311).
Textul (312-307).
NoTANDA (368-385).
Vocalism (368). Consonanlism (37.5). Morfologia (376).
Sintaxa (379). Lexiologia : r/m/wrrrlat. gens,, gtudecu=lBt. judl-
ce
IV. Cagetiirl In ora niorttl, circa 1550 (433-489, cfr. p. miy
Intboddceki! (435-448).
Caractenil ne isprii,vit al accatul text (435). Estc o Inoin
romflneacft originalfi (43.')). Autorul eato colfictorui Texturilor
lifr
gomilicn din volumul lul yopa Grigorie (436). Diierinta iu [M
cipitt Intre acest text Sji cele-l'alte (437). Lucrart anaRige ooei-
dentale (Ail). ilomilia St-Iul Ciril de Alexandria (437). NijjM
Basarab (439, cfr. p. 730). Rugfkclunea lul (442, cfr. p. 726-30),-
Titil
de fata pare a fi un reflex al operel lul N^goe Basarab (445), -
Autorul a utilisat insi ^i alte fonttne (445). Redactiunea reoi-
nescii cea lung& a Apocalipsulul lul Paul (445, cfr. p. 4 1 2).
Pseodfr
apocalipsul evangelistului loan intr'o redac^,iune roman6&cii (44H-
Comparatiunea ambelor acestor apocrifui-I cu redacfiuaile sUvici i
grfica (44G). De ce nu le-a copiat colectorul Textorilor Bogoni-
lice din volumul lul popa Grigorie ? (446) PopularitaUia speoift *
Pseudo-apocalipsulul lul loan la Bogomill (447). Automl textri' |
- Impor-
I fiita ora calugilr ^i aparfinea secte! bogomilice (<47).
ilia acestui test (448).
:, (449-471).
froiAJiBA. (472-489).
RTocalism (472>. Conaonantism (478). Morfologia (479).
I (482). Diasimilatiunea sintacticfi (482).
kiologia: ^iiUu=^l&i. gens, f: 8&n-
l Fetrn i mninil-sa (490-496).
Jel mal lung text istriano-rom&n (490). Intereaul lul linguistic
t ntunal pna rhotacismus^ dar inc^ priu amplificarea aoristulul cu
( ca la Albanesl (493). Intereaul Itil etno-psicologic (493).
mbina^iunea acestui apocrif din 'Calatoria Milcel Domnului la lad,
tjdin 'Locul in ralu, (494, cfr. 310). *Locul in ralu, !n va-
Intul bulgar (495). lertarea pai-^ial^ a pficatelor in c&r^ile popo-
! din evul-medifi (496). Caractenil simbolic al cepel (496).
(Dt^lnire intre Rom^nl ^i Sar<}l (49C).
^pendlee la *TextiirI BogomiUce, (497-6US).
WDDCBBI! (499-500).
Literatura poporanu, a ereticilor in vtcul de mijloc (499). Im-
tecirile el cu literatura poporanS, in genei-e (499), Incercarea
f a distinge in liteiatuia poporana cea nescrisft a Rom^ilor urmele
[Omilismalul (500).
%. BaUila *CucqI i tnrtoi-icn, In lIoiiiAuI, In Horavl, la Pro-
V^ir, la Reto-roiiiaui, la Poi-^t, la Turcomani etc. (501-56. Rondaii
^i FroYcn^ ca principalele do& culburl alo accstol balade in Earopi
(541). Siatesa variaoturiJor europeane (541). Prototipul enntpoi
(54'2). Nuanta lul religiSsfi (542), ^Trecerea acestel b^do din R*
mftnia in Provenla (542, cfr. p. 564). Corn insS? (.543) ft) V-
riantiul asiatice : a) eel persian (543). Trilsurele eson^iale al
it-
ciietipulul general (544). C&ntccul romA:tiesc *^liaul !^i fldrea
fii^
lul, (545, cfr. p, 7 1 5). 0) Variantul turco-persian (54*i).
Dit'eriDtaa-
tre logica aricft ^i logica tiu-anica (548, cfr. \>. GOG). Carat-
tenil it-
ligioB al archetipulul general (548). Cele trol centrurl succeaw
ale acestel balade : Persia. Romjinia ?i Proventa (54!*). ExcluiUm
ciclurilor anal6ge, dar eterogene (541)). Posibilitatea inrudiiil a
ciclul prozaic narrativ *dracn] ^i ucenicul setl, (550).
Posibilitatea
qi mt^ mare a inrudirii cu ciclul poetic dialogic I'e^iiva ouivail, I
(554). Posibila liliatiuuo geneticB. a celor treJ cicloii (559),. \
Natura lor religiosH a tuturora (560), ~ Desvoltaroft ramuanl*
paganic in Manicheo-paulicianiam cre^tiii, dc uude upol Bogomtli
^i 'n fine Albigcnsism, tote caractei-isatc prin cosmogonii^ dualstl
(560). Cclc trel staliuul principale ale acestel doctrine sint Ptm*
Romiinia^Proventa, ca ^i cele ti-el sta(iunl principale ale balwM
'Cucul %i turturicB, (561, cfr. p. 606) Act'sta baladfi ae explidi pw
legenda dualistii deapre ingerul am&git i furat do Sataoa (5*11
In ce mod a sti'3bfi,tut acestil baladfi din Persia In Romiiuia.
ivs[ft-
dindu-se de aci pini la PiienelV (564) Cum de n'o ftO Bi
(565, cfr. p. 608) Conclusiuuea (566).
. PoTe8ta Numerelor )a RomftuT, In SIatI, la FrancsT, la
fel etc. (567-608;.
Keccsitatca acelela-^I met6de, care s'a aplicat la baJada *Cucul i
tur-
(.567, cfr. p. 502 ^i 723). I. Varianturl interne;
^elo romflne (567). Cactecul de stea cu Povestea Nume-
(567). .\celat Poveste in baemul 'Originea cimilitm-eloi",
-Id basuiul *Maziirel-impiirat, (570). Constatarea a doil tipurl
srginft ale Povestil Numerelor: tipul A ^i tipul B (572). Carac-
utica tipulul A (572) ^i a tipulul B (573), }.) Variaiitol sflsesc
^puIulB{574, cfr. p. 607nota). Sintesatipuliil BlaRorailnl (575).
Varianturl externo: a) Cele proventale (576). Cele
i Arbaud (57G), Cel languedocian (678). Cel catalau (579).
kTdte varianturile provontale sint dupil tipul A (580). Origi-
Jitatea aritmetica a celul Catalan (580, cfr. p. 57H). Parodiele pro-
ventale ale tipulul A (530, cfr. p. 59'J). 3) Variantuil iraucese
(581).
Deriva din cele pvoventale (5Sl), Cel din Canada (582), Trans-
forma^iuoea liii intr'un dan^ religios (582). Pai-odiele francese
(583). M,') Varianturl purtugese (584). Originea lor provenfali
(585). Ele coiistitui o importanta amalgama a tipulul A cu ti-
pul B (585, cfr. p. .589). Priinul variant portuges, cu uu final
snti- demoniac (585). Al doilea variant, iatrebuio^t la
gonirea dracului (586). Al treilea variant, cu dialog intre 'dia-
vol, ?i 'iogerul-pazitor, (588). i) Variantuil celtice (589).
Le tU-uide et I'enfant, (589). Pretinsa antioitate a aceetul cint
(591). El provdca o sgomotdsa polemica (591), Paiodia *Ve-
speri.>le brdscelor* (592). Adeverul asupra vaiianturilor celtice, in
cai-I s'ail amalgamat intr'un mod original tipurile A ^i B (593).
e) Variant latin (593). Coincidin^a lul cu cel frances din Ca-
nada (594:), r,) Variantui'I italiane (594). Sint uumal paitidie
dubiosc ale tipulul A (595). i) Variant evreesc (595J. Este
dupa tipul A (595). Moderuitatea lui la Evrel (596). t) Va-
rianturl germane (596). Uoa dupA tipul B (696). v.). Variant
lico-grec (597) safl mal curind greco-albanes (597) Mai-ea
lal asemenai'e cu tipul romiu B (597). >.) Varianturl slavice
(597). Sintesa tipulul A la Slav! (597), *Cfintec evangelic,
la Itu!jl (598). Parodia bulgara a tipulul A (599). Ideutitatea
el cu parodia provent^ila (699), Tipul B la KutenI, probabil-
uiento prin imprumut dela Komanl (599), Sintesa generala a ti-
nulul B In Europa (6UU). Prototipul curopean B (601). Ko-
lo&uia ca punctul dn respriudii-e al tipulul B in Europa (602).
xi6tio(a acestul tip la Koniaiil in secolul XII (603). Pateiitita-
tea tipulul B ofitri tipiil A (604). i>.) Variant persian (604). M
Este dupa tipul B (604). Dat6za din primil secoB al errt en-
^tine (604). Eate de nature religiisfi, (605). v) Variant kirghs
(605). Impmmutat dela Peral (605). Miaticismul Inl (605).
Diferin(a Intre logica andl ^i logica turauicd, (606, cfr. p. 548).
Povestea Numerelor,, ca ^i 'Cuctil^i turturica,, se succed prin ceb
Irel ata^iunl principale ale respandiril aectelor religiose iloftltsie:
Persia Romf^uia Proveota (GOG). Tipul A esle o creatiow
a Bogomitilor (606). Ferirea de a uu'l confunda cu Bpecunene
etei-Dgene de poesia poporan^ enumerativll (60C). Einteu
generals a tipulul A (607). ConcluBiunea (608).
Fartea ni: Specimen de gramatlca comparatfTfl fstortcia
limbel romftne (609-687).
FAGIHl DIN SINTAXA BOmAHO-ALBANESA : KeDUPUCABKA ^ niFUU-
BEA ASTICLULni DEFINIT (611-687).
Raportul acestut studiti c&trfl volumul lul popa Giigorie (611).
Obaerva^unea lul Ascoli ca punct de plecare (611). Stadiulcon-
parativ al fenomeualul in tdte limbele balcanice (612). 1. Limba
rom&nJl (612). Reduplicarea ca un procea linguistic tn genert
(612). DJferin^a ideologic^, intre omu-l bun ^i omu-l cd-hun (6\i).
Cum a fost tractat pin9, acum articlul defiuit cff iogramaticeler*-
mflne? (613) Meritele lul lenichita VacSjescu (613, cfr. p. 44W).
Klain-^iucai, Molnar, Tempea, Alexi, Laurian, Heliade (614). V*
rianturile bfinJitene ale lul eel (615). Cele macedo-romftne (615V
Cele istriano-romine (616). Sintesa varianturilor (616). Bft-
lul specific al lul al fa^S cu eel (616^. Intninirea lor in rtt-i^-
-alt (617). Generalisarca formel feminine a In gralul poporan ta
la poe^l (617). Exemple textuale de mo^iuaea regulatJL ^dana
neregulatfi, a lul al (618). Idiotismul al-de (619). Origiwt
lul (620). Raportul functional ^i etimologic intre al ^ eel (620).
Al ^i eel s!nt d'o potrivil articoll defiDi|I prepositivl adjectint
fa(a cu -/ ca articol definit postpositiv substarrtival (621). Re-
duplicarea articlulul definit : omii-l eel-bun, al-doi-le, al-omu-lui,
(-
-al-alt (622). - Triplicarea: omu-l al-doi-le, omu-l ed-ai-aU, Jnt-
Ml aj}] vi^inu-lui (622). Quadruplicarea: omu-l crl-af-doi'le (621).
Intensivul -a in acel-a etc. (622). Conntruc^unea rodnplinitnl
ultatJi de gramaticii romanl ; omu-l cel-bunu-l (623). Intnbut-
(area el actuals in Romflnta ^ la Macedo-rom&Rl (623). Ena>
le textuale din secolnl XTI (624). Adjcctivitatea exclosiTi t
articlutul eel satt al (626). Coiscidiu^a formallL a adTerbDlnl ro-
TGI
I cu adjeotivul (627), Ort-ce parte a cuvintulu! devine ad-
Uv prin pre-articulare (627). Locu^iunea: o dudU d'ale fin-
'iesci-le, (627). Concordarea articlulul genitival eu siibstan-
1 ce'I precede (628). DupS un substantiv poat-articulat sapri-
rea articlulul genitival este numal aparinte (629). Macedo-ro-
Dil ^i vecbile texturl uu-f suprima (629). De'naintea Bubstan-
plul, crt satt al nu slut articoll, ci simpli pronuml demonstrativl
to). De'naintea subatantivulul urmat de adjectiv, eel sail at
1 reaulta dintro metateaa sintactici (631), Articlul aubatan-
l poatpoaitiv este de origine demonstrativS, eel adjectival pcepo-
r e de origine relatival* (633). l)e?i adjectivul pre-articulat
) ft ^i poat-articulat, totu'jl articularea'l priucipalft eate cea pre-
kitiTft (6.54). Adjectivul auraal poat-articulat devine aubstantiv
BB). In coDstructiunea eubstantivulul cu adjectivul posifiunea
mel& a adjectivtdul eate dupii substantiv (6^i5). Resumat (636).
In. Limba albanes* (()36). Ca ^i la Rom&nl, duplici-
i articlulul dcfinit la AlbaoesI : eel aubatantival poatpoaitiv ^i
\ adjectival prepoaitiv (637). Articlul prepoaitiv e exclusiva-
iite adjectival (637). Coincidinta formala a adverbulul albanea
I adjectivul (638). Positiunea nonnala a adjectivulul e dupft
petantiv (C38). Corespondinta intre Rom&nl ^i AlbaneaT in re-
blicarea articlulul definit (638), Coreapondin^a iu concordarea
Kclulul genitival cu substantivul ce'I precede (639). Sintesaco-
g>ondintelor rom&no-albanese (640). Coreapondiiita in anomalie
to). Originea pronumelul roinanic lui-lei (641), Rom&nul onm-ht-i
lllbaneaul tileri-H-t (642). Analogia scandinavS, (642, cfr. p. 664).
I Bom, cttnuneX din cununeel^^cimund-a-i corespunde alban. curo-
=eHroneet=^eiirotiii-a-t (643), Diferin^a etimologicA a articlu-
[ femeeac poatpoaitiv -a la Rom&nl ^i la Albanesl (644), Co-
lOndin^ romano-albanes* in geucraliaarea cea anormalfl a arti-
llul prepoaitiv femeieac (644). Corespondin^ in constnic^iunea
. cel-al-al(l iji cca-al-altS -alb. td-i-atUrd (645). Sintesa co-
bdin^lor nfiregutate ^i importanja lor (046). Coincidin^a for-
. romino- alban eaS a genitivulul cu dativul (647). ^III. Limba
klgar^ (647), Substratul autocfon omogen al limbelor ac-
Ue de pe peninaula balcanic& (647). Relatinnea congenitalfl iu-
} rom&na ^i albancsa, dar numal de altoiu Intre rom&na ^i bnl-
i (648). Ai-ticlul substantival postpositiv l Bulgart nu este
)n|ial (649). Compara|iunea aub raportul nrticlulul definit in-
( textm-l romiin, albanea ^i bulgar (6jO). Articlul bulgar nu
) o iorm& fixfl (651). El imitezf^ cu atJtng&cia, pe eel roni4n
7fl2
I
(652). - - N'ai'C cttsuil oblice (052); totu^l geuitivul, fomatl
propositiuiio, coincide in formEL cu dativul, ca ;i la Roi
iK'sij Jiu' uu deplin (i553). Articlul prepositiv adjectival li|
llulgai'ilor (653). Posi^iuiiea noi-mal& a adjectivulu) esto de'
t*a substautivulul {fi53). Rednplicarea specificft biilgari a arti-
dulul (G54). Urmele el la Uora4nl (G04). Opositiunea dk^
mctral& inti-e causele unu!a ^i acelula^l feDO'nen la Rora&nl ^ la
pari (G55). Conclusiunea (lioG). IV, Limba gr6c& ((
Ini'udirca cu rom^na e congenital^, dar de alt grod decU
rumftno-albanesA (656). Lipsn ai-ticlulul post-positiv 51 a nni
ticlu adjectival special (G&7). Mai'ea independin{4 a artJi
grec (658). Indicelc uneT coincidinff formate Intra dativ fi
iiitiv, dar im sji intre adverb ^i adjectiv (65J*). Ideiititatea
pi'incipiil intre articlul genitival grec i^i eel roinflj)0'albanunct,
ne !utiinpiQ&
Eiiropa numal in: VII. Limbele scandinave (663). I'
un articlu substantival postpositiv (G63). De asemeuea uu
clu adjectival prepositiv (6G4). Form^za genitivul pria bi
nomiaativulul poet-articulat : iart-m-fi=alb. ii}e>-i-u-l-=rom.
(G64). Cuuosc rettupUcaiea articlulul In constructiunea substantii
cu adjectivul (664), TotuijI posi^iunea normals a adjectivolol
de'naiutoa substautivulul (665). Natura organica a tutoror
stor fenomeuo in limbcle scandiuave (665). Cum s& se
dar& diverginfa lor de totalitatea limbelor germanice V (66G)
milia liuguisticA leto-slavu-germanic'i are ubia uu rudiment de
articulare, dar 51 acela nuinat pentru adjectivl (660). Nei
sibtlitatea ipotesel explicative a lut Gnmm (667), alt&
(668, cfr. p. G07). VIII. Limbele eranice (668).
reserve diu partea autorulul (G68). a) Limba arm^uli (669).
Are un articlu subitaiitival post*positiv (660). Comparft^iuntA %M
mabiutogieii intre lonii'tuul ul-dui-le 51 iumenul trkr-orU (C70).
Uoiucidinfa rormalil a geuitivulul armeu cu dativul (67U). ^)
763
a (()70). - - CuuOsce poHt-ai'ticularea BubatantivuJuI (670),
Y) Grjiluil persiaDG (670). Limba curdicA are un articlu sub-
stanlivul postpositiv (C70) ^i un articlu adjectival piepositiv
(671).
- Ideiititatea articlulul adjecttvnl propria ()is cu articlul
geuitival
in tote gralurilc persice (672). Poaitiuuea normalfi. a adjectivu-
lul este dupa substantiv (G72). Caracterul relatival al articlulul
prepositiv pei-sian (673). Specimene zendice (67.S). - Speciuteue
acbcmcnidicG (674). Gralurile persiane posedi ^i un articlu sub-
stantival post-pOBitiv (67o). Reduplicarea artiululul iu construu-
(iuDca suhstantivuliil cu adjectivul (67.'j). Tripliiarea articlulul
in limba cmdica (676). IX. G en i ti v-dut i v (670). ~ Con-
spectul decliuatiuuil ario-eurapee pronominolo la genitiv ^i la dativ
(tj76). Coiucidinfa formali a arabelor casiul. conBtantit la Uo-
m^I fi la Atbaucsl, se aratil deja in sansciita, ajuugeud in India
la manifestatiune completa in diulectele prai-iite ^i 'n piUi (677).
Impoi-tanta 'poporaua, a acestor din urma (678). Coinci-
dinta formalii a ambelor casurl in persiua inscriptiunilor achemenidice
(678), dejfi s'a putut perde in neo-persiaua ^i "n oseta (679).
Tot a^a !n armena (680). In zendica iuEil uumol pui& la un punct
(680), ca i'n grfica (682, cTi- p. 658). Casurile do coincidintfi.
for-
mal& a genitivulul cu dativul in paleo-slavica, lipsind in totalitatea
dia-
lect^Ior slavico celor vorbite, so datoresc influin^el grece, iu parte
Albanesilor i Itomanilor (682). Distinctiunea intre o coincidin(il
morfologicii 51 o coincidintll sintacticA (683).^Coiucidin^a
moifologiciv
a arabelor casurl existil pertncta numal la ItomanI ^i Albancsl, la
Eranl, in pracrita ;i 'n jjali, lar imperfecta in sanscrita $1 la
Grccl,
lipsind iu toto cele-l'alte limbo ario-cui-opec (683). In sanscrita
prioritatoa apartine dativuluT, la Eraiil ^ la GrccI genitivitlul, in
pluralul albamis dativulul ^i 'n eel I'oman genitivulul (683, clr. p.
685), - Un specimen morfotogic do limba tracica de liugtl Adria-
nopole din sccolul IV cu genitivul preces de urticlu prepositiv (684,
685). X. A dona conclusiune (685). Comproniis iutrc
teoria genealogies a lul Fick ^i acea geograticil a lul Schmidt (685).
Grupul linguistic erano-traoo-grec (686). lofluinta de vcciu&-
tiite a Semi^ilor (686). Conclusiuupa (687).
rustrFicriptii {6tJ'J-730):
1. Siciiiioiie pHleograB` (691-693).
paginfi romiinesca din Texturl Mftbfkceue (6;il). U pHgina
slavic& tot de acolu (6y2l, paginil din Texturl Bogomilice (6113).
764
II. TariaDtartle slavice gi ftalianeale haladel 'Cncnl ^t i
torica, (694-702, cfr. p. 501-566).
Inca. 5 varianturi, carl b'sO sc&pat din vedere f694, cfr. p. 5*1).
Ele confirm^ concluaiunile precedm^K die autorulul (694, ctr. p.
566). I. Variantorilo italiane (695). Unul este identic in (bitd
cu variartul rom&n A, diferiod de t6te cele-1'alte (695). Ccl-r>lt
eate mal mult o imita^une (696). Ambcle sitit din regatul nfi-
politan, datoriudu-ao probabilmento introducerea lor colonielor alba-
nese de acolo (696, cfr. p. 695). II. Varianturile slavice (fiOG).
Cel polon din Galifia noi-d-vestica (697). S'a impnunatat deU
Romilno-moraTl (698). Doil variantuil aerbe de o importantfi
</ial&></ir&></istr&></p&ratului></z&c&nd>