15 spete de drept civil

Etapele de rezolvare a speei:

1.stabilirea situaiei de fapt
2.identificarea normelor juridice aplicabile
3.stabilirea coninutului normelor juridice aplicabile si aplicarea lor ;

Spea 1
Printr-un contract ncheiat la sub semntur privat la 12.09.2011 A i-a
transmis lui B dreptul de proprietate asupra unei apartament cu pretul de 55,000
euro.Preul a fost pltit i apartamentul a fost predat n ziua ncheierii
contractului.Ulterior la 12.02.2012 A l chem n judecat pe B solicitnd s constate
nulitatea absolut a contractului de vnzare-cumprare ncheiat ntre pri.n
motivare reclamantul a artat c acel contract e nul fiindc nu a fost ncheiat n
forma autentic prevzut de Noul Cod Civil(NCC).
Ce va hotr instana?
Instana va respinge cererea ca nentemeiat , potrivit articolului 6 din NCC
actele juridice ncheiate nainte de intrarea n vigoare a NCC sunt guvernate de
legea n vigoare la data ncheierii lor.
Contractul de vnzare-cumprare ntre A i B e reglementat de Codul Civil
anterior fiindc a fost ncheiat ct timp Codul Civil anterior era n vigoare ,potrivit
acestui cod care consacra principiul consensualismului, actele juridice sunt valabile
indifferent de forma n care sunt ncheiate , de la acest principiu exist mai multe
excepii.
Pentru vnzarea apartamentelor Codul Civil anterior nu instituia nicio excepie
de la principiul consensualismului , motiv pentru care contractul ncheiat ntre A i B.
Spea 2(nu se rezolv dup NCC)
n urma licitaiei publice desfurate la 20.10.1996 A a dobndit un
apartament. Licitaia s-a desfurat la cererea lui B n calitatea lui de creditor al
proprietarului apartamentului ,C , pentru suma de 60 000 lei.
La 10.11.1996 A a intrat n posesia apartamentului.
La 15.12.1996 A i-a nscris dreptul de proprietate n cartea funciar.
Prin aciunea intentat la 10.09.2001 D l-a chemat n judecat pe A solicitnd
instanei s-l oblige pe prt s-i lase n deplin proprietate acel
apartament.Reclamantul (D) a afirmat c e proprietarul apartamentului i are dreptul
de a-l folosi.Prtul a invocat excepia prescripiei aciunii.
Potrivit art. 561 din Codul de procedur Civil, revendicarea unui bun imobil
adjudecat la o licitaie public se putea face n termen de 5 ani de la data intrrii
adjudecatarului n posesia bunului revendicat.Acest text de lege a fost modificat prin
OUG nr.138/2000 care a stabilit un termen de 3 ani ce ncepe s curg de la data
nscrierii dreptului de proprietate al adjudecatarului n cartea funciar. Aceast
ordonan a intrat n vigoare la 02.05.2001.Ordonana nu cuprinde nicio dispoziie cu
privire la aplicarea ei n timp cu excepia celei privitoare la momentul intrrii ei n
vigoare.
Ce va hotr instana?
Instana admite excepia prescripiei i va respinge cererea ca prescris.
Suntem n prezena unei situaii juridice n curs de desfurare la momentul intrrii n
vigoare a legii noi fiindc prescripia a nceput s curg ,dar efectele acesteia nu s-au
definitivat sub imperiul legii vechi.n temeiul principiului aplicrii imediate a legii noi, legea
nou se va aplica situaiilor juridice n curs de desfurare la momentul intrrii ei n vigoare.
De aceea termenul de prescripie e cel stabilit de legea nou ,de 3 ani, dar el nu ncepe
s curg de la momentul nscrierii n cartea funciar a dreptului de proprietate al
adjudecatarului fiindc ar nsemna s se ncalce principiul neretroactivitii legii civile noi, de
vreme ce un fapt petrecut sub imperiul legii vechi (nscrierea n cartea funciar) ar produce
un efect (nceputul curgerii termenului de prescripie) pe care legea aplicabil n acel moment
nu-l prevedea.
n consecin, termenul 3 de ani va curge de la 10-11-1996 , data intrrii n vigoare a
adjudecatarului n posesia apartamentului i se mplinete la 10.11.1999, totui efectul
mplinirii termenului nu se va produce la 11.11.1999 fiindc s-ar nclca principiul
neretroactivitii legii noi , de vreme ce legea nou ar produce efecte pn la 11.11.1999 ,
nainte de a intra n vigoare , din aceste motive efectul mplinirii termenului se va produce n
prima zi de la intrarea n vigoare a legii noi , 3.05.2001.

Spea 3
Printr-o ofert fcut de A sub semntur privat (scris i semnat de el) la 10.09.2011
, A i-a propus lui B s-i vnd un apartament , ale crui date de identificare le-a prezentat , cu
preul de 70 000 euro.Aceast ofert a ajuns n posesia lui B la 13.09.2011.
B a dar o declaraie autentic (adic n faa notarului) prin care a acceptat oferta lui A
la 12.10.2011,aceast declaraie ajungnd n posesia lui A la 14-10-2011.Prin aciunea
intentat la 15.12.2011 ,B l-a chemat n judecat pe A solicitnd instanei s-l oblige s-i
predea acel apartament.n motivare B a artat c cele dou acte ,oferta i acceptarea ei, au dus
la ncheierea contractului de vnzare-cumprare, contract din care s-a nscut obligaia lui A
de a preda acel apartament, obligaie ce nu s-a executat de bun-voie.
Contractele ntre abseni sunt contractele n care prile nu sunt prezente n acelai loc n
momentul ncheierii contractului i manifestrile lor de voin sunt desprite de un interval
de timp mai mare.(Totui contractul ncheiat prin telefon e contract ntre prezeni). ncheierea
valabil a contractului ntre abseni se face prin ncheierea valabil a 2 acte juridice unilterale
ce exprim fiecare manifestarea de voin a unei pri , oferta de a contracta i actul de
acceptare a ofertei.
Codul civil anterior nu cerea nicio forma pentru incheierea valabila vanzarilor de
apartamente, NCC cere forma autentica pentru validitatea unor asemenea contracte. NCC
prevede ca in cazul contractelor intre absenti oferta de a contracta si acceptarea ofertei trebuie
sa imbrace forma ceruta de lege pentru acel contract.Contractul intre absenti se considera
incheiat in momentul in care ofertantul primeste actul de acceptare a ofertei.
Ce va hotr instana?
Instanta va admite cererea si il va obliga pe parat sa predea reclamantului apartamentul
in litigiu.Potrivit art.6 NCC actele juridice civile sunt reglementate de legea in vigoare in
momentul incheierii lor.
Oferat de a contracta e un act juridic unilateral fiindca exprima manifestarea de vointa a
unei persoane facuta cu intentia de a dobandi drepturi si obligatii civile.Oferta de a contracta
e reglementata de legea veche fiindca s-a incheiat cat timp aceasta era in vigoare.Acceptarea
ofertei e de asemenea un act juridic civil fiindca exprima o manifestare de vointa facuta cu
intentia de a dobandi drepturi si obligatii civile. Acceptarea ofertei e reglementata de legea
noua fiind facuta dupa intrarea in vigoare a acesteia.Acceptarea ofertei e valabila , respectand
forma autentica ceruta de legea noua.
Ca urmare a validitatii celor doua acte si a comunicarii actului de acceptare a ofertei la
data 14.10.2011 se considera incheiat contractul de vanzare-cumparare si se nasc toate
drepturile si obligatiile specifice acestuia, inclusiv obligatia vanzatorului de a preda
apartamentul.

Speta 4

Printr-un testament olograf intocmit la 15.05.2011 A i-a lasat lui B intreaga sa avere.
Ulterior, la 19.10.2011 A moare ,lasandu-l ca unic mostenitor legal pe fiul sau C.
Prin cererea inregistrata la 20.02.2012 B l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei
sa constate nedemnitatea succesorala a acestuia si sa-l oblige sa-i predea un imobil care a
apartinut lui A si pe care paratul il folosea de la moartea lui A.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca paratul e nedemn succesoral fiindca la
10.11.2011 a distrus testamentul intocmit de A.Din probele administrate a rezultat ca cele
afirmate de reclamant sunt adevarate.
Potrivit art. 959 NCC distrugerea testamentului este o fapta ce atrage nedemnitatea
succesorala.Vechiul Cod Civil nu prevedea aceasta fapta de nedemnitate succesorala.
In temeiul art. 91 din Legea 71/2011 de punere in aplicare a NCC, legea aplicabila
mostenirii e legea in vigoare la data deschiderii ei.( data mortii celui care lasa mostenirea).Art
93 din aceeasi lege prevede ca NCC se aplica numai faptelor de nedemnitate savarsite dupa
intrarea sa in vigoare.

a)Ce va hotr instana?

Instanta va admite cererea.Legea aplicabila mostenirii e legea noua in temeiul art. 91,
de asemenea legea noua se aplica faptei de nedemnitate succesorala motiv pentru care aceasta
fapta va produce efectul inlaturarii lui C de la mostenire.

b)Dar daca A ar fi murit la 19.09.2011 ce ar hotari instanta?

Art. 93 interpretat in legatura cu art. 91=> NCC se aplica doar faptelor de nedemnitate
care privesc mostenirile deschise dupa intrarea in vigoare a legii noi.
Instanta va respinge primul capat de cerere( referitor la nedemnitate) si va admite cel
de-al doilea capat de cerere (reductiunea succesorala).
Potrivit art. 91 din Legea 71/2011 mostenirea e reglementata de legea in vigoare la
momentul deschiderii ei. In speta, mostenirea lui A e reglementata de Vechiul Cod Civil,
strans legat de mostenire e nedemnitatea succesorala fiindca in cazul constatarii acesteia
mostenirea se va transmite altfel ( nedemnul nu va mai dobandi nimic , iar partea acestuia se
va transmite celorlalti mostenitori) , din acest motiv demnitatea succesorala e reglementata de
legea aplicabila mostenirii, in acest caz ,legea veche.
La aceasta concluzie se ajunge chiar daca fapta de nedemnitate e savarsita dupa
intrarea in vigoare a legii noi, concluzie ce rezulta din:
1)interpretarea sistemica a art.93 in corelatie cu art. 91 din Legea 71/2011;
2)interpetarea gramaticala a art. 93 ,avand in vedere ca legiuitorul foloseste cuvantul
,,numai si nu ,,tuturor;
3)din interpretarea teleologica, fiindca scopul urmarit de legiuitor in art. 93 a fost doar acela
de a inlatura aplicarea legii noi la faptele de nedemnitate savarsite anterior intrarii ei in
vigoare;
Totusi instanta va admite cel de-al doilea capat de cerere fiindca C nu a atacat
testamentul facut de A , astfel incat acesta se va bucura in continuare de prezumtia de
validitate si va produce efectele juridice prevazute de testator.
Speta 5

Prin cererea inregistrata pe rolul judecatoriei Timisoara ,reclamantul A a solicitat
instantei sa constate in contradictoriu cu B, ca ei sunt mostenitorii legali ai lui C si au
calitatea de coproprietari asupra a doua apartamente, unul in Timisoara, altul la Limassol. Din
probele administrate rezulta ca A are calitatea de sot supravietuitor al lui C, iar B e fiul lui C
dintr-o alta casatorie.
Cele 2 apartamente au fost dobandite de C inainte de casatoria cu A.Potrivit legii
romane, sotul supravietuitor vine la mostenire alaturi de descendentii defunctului, iar potrivit
legii cipriote sotul vine dupa descendenti.A si B au acceptat mostenirea lui C.

Ce va hotr instana?

Instanta va admite in parte cererea, constatand ca reclamantul a dobandit calitatea de
coproprietar alaturi de parat doar asupra apartamentului din Timisoara.
Potrivit NCC si legii in vigoare de la data deschiderii mostenirii, regimul juridic al
bunurilor imobile e stabilit de legea statului pe teritoriul caruia se afla acele bunuri, in speta
legea cipriota si legea romana, iar regimul juridic al bunurilor mobile e guvernat de legea
nationala a proprietarului.
Referitor la apartamentul din Limassol, ca urmare a aplicarii legii cipriote, reclamantul
e inlaturat de la mostenire de parat.

Speta 6

Prin actiunea intentata la 9 martie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand
instantei sa dispuna anularea contractului de antrepriza, incheiat intre parti, pentru leziune. In
motivarea cererii, reclamantul a aratat ca suma pe care s-a obligat sa o plateasca paratului, in
temeiul contractului de antrepriza, este mult mai mare decat valoarea prestatiei pe care
paratul s-a obligat sa o execute. Din probele administrate, se retine ca la 10 octombrie 2011,
A si B au incheiat un contract prin care A s-a obligat sa-i plateasca lui B suma de 10000 euro,
pentru repararea acoperisului casei sale. Din expertiza efectuata de instanta, se retine ca
valoarea prestatiei paratului este de 6000 euro, atat la momentul incheierii contractului, cat si
la momentul introducerii cererii de chemare in judecata.
a) Ce va hotari instanta?
b) Dar daca la momentul incheierii contractului, A ar fi avut 17 ani si 8 luni si ar fi incheiat
contractul fara acordul prealabil al ocrotitorului sau legal, ce ar hotari instanta?

a) In cazul majorilor, in cazul leziunii, trebuie sa se dovedeasca 2 elemente: cel subiectiv si cel
obiectiv. De asemenea, trebuie sa se indeplineasca 3 conditii concomitent:
1 starea de nevoie sau lipsa de experienta/cunoastere a reclamantului;
2 faptul ca paratul stia de lipsa de cunoastere/experienta sau starea de nevoie
3 faptul ca paratul profita de lipsa de cunoastere/experienta sau starea de nevoie
. Aceste 3 conditii trebuie dovedite prin probe certe, nu prin presupuneri rezultate din
disproportia mare.
In speta nu exista elementul subiectiv si nici elementul obiectiv (deoarece leziunea nu e
mai mare de jumatate din valoarea prestatiei din expertiza).
Instanta va respinge actiunea ca neintemeiata.
In cazul majorilor, leziunea are 2 elemente: un element subiectiv si unul obiectiv. Cel
subiectiv consta in intentia unei parti de a profita de lipsa de experienta/cunoastere/nevoie a
celeilalte parti. Proba acestui element subiectiv nu s-a facut in speta. Nu s-a dovedit nici
faptul ca reclamantul s-ar fi aflat la momentul incheierii contractului intr-o stare de nevoie
sau ca ar fi fost lipsit de pregatire sau de experienta si nici ca paratul ar fi profitat de o
asemenea stare a paratului. In ceea ce priveste elementul obiectiv, acesta consta in diferenta
mare intre valorile prestatiilor partilor, in sensul ca leziunea trebuie sa fie mai mare decat
jumatate din valoarea prestatiei lezate. Aceasta inseamna ca diferenta intre valorile
prestatiilor partilor (in speta de 4000 euro) ar fi trebuit sa fie mai mare decat jumatate din
valoarea prestatiei reclamantului (in speta5000 euro). Din aceste motive, nu exista nici
elementul obiectiv.

b) * este act de administrare, deoarece prin reparatia acoperisului, se asigura a folosinta normala
a casei.
I .I n cazul minorului, nu se cere elementul subiectiv.
Nu este act de conservare, deoarece nu reiese din dovezi ca situatii ar fi fost urgenta;
Nu este act de dispozitie, pentru ca nu se instraineaza bunul.
Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului pentru leziune. In cazul
minorilor, pentru existenta leziunii, este necesara doar existenta elementului obiectiv. Se cere
ca obligatia minorului sa fie excesiva in raport cu starea patrimoniala a minorului, avantajele
pe care actul incheiat i le aduce sau imprejurarile cauzei ( ansamblul circumstantelor ). In
speta, este indeplinita conditia existentei elementului obiectiv, fiindca obligatii minorului de
10000 euro este excesiva in raport cu avantajul de 6000 euro pe care i-l aduce.

Speta 7

La 23.02.2012 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa dispuna anularea
contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti, pentru violenta. In motivarea cererii ,
reclamantul a aratat ca a fost constrans sa ii vanda apartamentul lui B ca urmare a actelor de
amenintare savarsite de C impotriva sa.
Din probele administrate se retine ca la 17.10.2011 A i-a vandut lui B un apartament
cu pretul de 50 000 euro.Din depozitiile martorilor reiese ca la sfarsitul lunii septembrie 2011
, C l-a amenintat pe A ca daca nu ii va vinde lui B acel apartament, ii va darama casa in care
locuieste.
Cu 10 zile inainte de incheierea actului , vazand ca amenintarile sale nu au efect, C a
daramat magazia din apropierea casei .A locuia in acea casa de aproximativ 2 ani impreuna
cu D, relatiile dintre acestia fiind destul de stranse.Acea casa era proprietatea exclusive a lui
D.
C era fratele lui B.
Ce va hotr instana?

Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului incheiat intre parti
pentru violenta.Potrivit art. 1216 alin (2) din NCC, violenta poate fi indreptata impotriva
persoanei, bun, demnitatii, onoarea unei parti a actului juridic.
Prin exceptie , alin (3) prevede ca violenta poate fi indreptata si impotriva unei
persoane apropiate partii actului.Din interpretarea sistematica si teleologica a celor 2 articole,
rezulta ca indiferent daca violenta e indreptata in mod direct impotriva unei parti a actului
juridic civil sau impotriva unei persoane apropiate acesteia , valorile amenintate sunt aceleasi,
respectiv persoana, bunurile, onoarea sau demnitatea.
In temeiul art. 1220 NCC violenta poate fi exercitata si de un tert numai daca cealalta
parte cunoaste sau trebuia sa cunoasca existenta ei.In speta aceste conditii au fost dovedite ,
astfel ca violenta exercitata de C duce la vicierea consintamantului lui A, ca urmare a
legaturii de afectiune dintre A si D.

Speta 8

Printr-un contract de mandate incheiat sub semnatura privata la 12.10.2011, A l-a
imputernicit pe B sa inchirieze apartamentul sau oricarei persoane care ofera o chirie de cel
putin 180 euro.
La 15.11.2011 B i-a inchiriat lui C acel apartament printr-un contract autentic pe
durata de 2 ani (o chirie de 200 euro pe luna).In contractul de mandat partile au stabili ca A sa
ii plateasca lui B 3000euro in cazul in care indeplineste imputernicirea primita.
La 17.12.2011 B l-a chemat in judecata pe A solicitand instantei sa il oblige la plata
sumei de 3000euro.Paratul a solicitat respingerea actiunii invocand:
-exceptia nulitatii absolute a contractului de mandat ca urmare a nerespectarii fomei
autentice, forma pe care contractul de inchiriere a imbracat-o;
-in subsidiar, exceptia nulitatii relative a contractului pentru leziune intemeiata pe faptul ca
prestatia de 3000euro e prea mare in raport cu prestatia reclamantului;
La momentul incheierii contractului, A avea 17 ani si a incheiat contractul de mandat
fara incuviintarea prealabila a ocrotitorului sau legal.
****[contractul de inchiriere e un contract consensual, nu necesita forma autentica;
mandatul trebuie sa fie in forma autentica daca contractul incheiat in baza lui cere forma
solemna]*****
Ce va hotr instana?

Instanta va respinge exceptia nulitatii absolute ca neintemeiata, va admite exceptia
nulitatii relative si va respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.
Contractul de mandat se afla in stransa legatura cu cel de inchiriere , de vreme ce prin
contractul de mandat se da o imputernicire mandatarului sa incheie un contract de
inchiriere.Legea impune ca mandatul sa imbrace o anumita forma pentru a fi valabil numai
atunci cand actul pentru care mandatul a fost dat este un act solemn, adica act pentru a carui
validitate legea impune o anumita forma.
In speta contractul de inchiriere nu e act solemn, forma autentica nu a fost ceruta de
lege, ci aleasa de parti, din acest motiv contractul de mandat are caracter consensual precum
cel de inchiriere.
In ce priveste exceptia nultiatii relative pentru leziune, instanta va examina alaturi de
alte conditii , daca mandatul e act de administrare si daca prestatia minorului e excesiva in
raport cu starea lui patrimoniala,cu avanajele pe care i le aduce sau cu ansamblul
circumstantelor.
Datorita legaturii stranse dintre contractul de mandate si cel de inchirere , caracterul
actului de inchiriere ca act de administrare se trasmite actului de mandat. Contractul de
inchiriere e act de administrare , deoarece prin intermediul su se asigur o folosire normala a
apartamentului.
Obligatia minorului de plata a 3000euro este excesiva fata de avantajele pe care le
aduce cotractul de inchiriere de vreme de suma de 3000 euro e destul de mare in raport cu
suma de 4800 euro pe care minorul urmeaza sa o incaseze de-alungul celor 2 ani de contract.

Speta 9 (art. 956 NCC)

Printr-un testament olograf intocmit la 10.11.2011 A a dispus ca dupa moartea sa un
imboil propriu compus din casa si teren sa revina lui B .In acelasi testament A a stability in
sarcina lui B obligatia de a-l intretine pana la sfarsitul vietii lui.
La 13.03.2012 A a murit lasand un singur mostenitor legal, pe fratele sau C.Atat B, cat
si C , au acceptat mostenirea.
Prin actiunea intentata la 12.04.2012, C l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei
sa dispuna revocarea testamentului pentru neexecutarea obligatiei de intretinere. Din probele
administrare reiese ca B nu a executat deloc obligatia de intretinere fata de A.
Ce va hotr instana?


Instanta va respinge cererea ca neintemeiata.Actul juridic intocmit de A e un legat
fiindca A doreste ca la moartea sa actul sa produca efecte, iar denumirea data actului e cea de
testament.
Legatul e un act pentru cauza de moarte, motiv pentru care drepturile si oblgatiile
prevazute in cuprinsul sau se nasc la moartea testatorului, ceea ce inseamna ca obligatia de
intretinere nu se considera nascuta , astfel incat nu se poate cere revocarea legatului pentru
neexecutarea sarcinii deoarece nu s-a nascut sarcina.
Pe de alta parte, actiunea in revocare are caracter patrimonial care se trasnmite la
moartea lui A mosteniorului sau legal C.

Speta 10

Prin actiunea intentata la 17.03.2012 , A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand
instantei anularea contractului de donatie incheiat intre parati.In motivarea actiunii,
reclamantul a aratat ca prin inchierea donatiei el e prejudiciat avand in vedere ca masa
bunurilor lui B pe care el le poate urmari silit se reduce cu bunul donat.
Din probele administrate se retine ca la 12.01.2012 A i-a imprumutat lui B suma de 100
000 lei pe durata de 6 luni.Ulterior , la 07.02.2012 B i-a donat lui C un apartament de 2
camere situat in Brasov.
Valoarea bunurilor care au mai ramas in patrimoniul lui B dupa incheierea contractului
de donatie e de 150.000 lei.

Ce va hotr instana?

Instanta va respinge cererea ca neintemeiata.Inainte de a se pronunta asupra cererii,
instanta e obligata sa observe neconcordanta intre obiectul si motivarea cererii, in sensul ca
motivarea cererii face ca actiunea introdusa sa fie o actiune revocatorie(actiune pauliana) care
are ca efect inopozabilitatea donatiei si nu anularea donatiei asa cum a cerut reclamantul.
Instanta va califica correct obiectul cererii punandu-l in orealabil in discutia partilor
urmand sa se pronunte pe inopozabilitate.
Potrivit articolului 1563 NCC , pentru intentarea actiunii revocatorii creanta trebuie sa
fie certa(sa se cunoasca intinderea creantei) la data introducerii actiunii, conditie indeplinita
in speta (creanta e 100 000 lei).
Nu se cere conditia exigibilitatii creantei, astfel ca actiunea pauliana poate fi intentata
inainte de implinirea termenului suspensiv.Avand in vedere ca prin incheierea donatiei B nu a
devenit insolvabil sau nu si-a marit o stare de insolvabilitate,conditie necesara pentru
admiterea actiunii, instanta va resoinge actiunea.

Speta 11



Printr-o actiune intentata la 05.04.2012 A l-a chemat in judecata pe B solicitand
instantei sa il oblige la plata sumei de 30 000 euro.In motivarea cererii reclamantul a aratat
ca suma solicitata reprezinta o diferenta de pret pe care paratul nu a platit-o.
B a formulat cerere reconventionala solicitand instantei sa dispuna reducerea
pretului stabilit intre contractul incheiat intre parti cu 35%.In motivarea acestei cereri, paratul
a aratat ca pretul stabilit a devenit prea mare in raport cu valoarea apartamentului vandut.
Din probele administrate rezulta ca la 15.10.2011 A i-a vandut lui B un apartament
cu 60 000 euro.
30 000 euro s-au platit in ziua incheierii contractului urmand ca diferenta sa se
plateasca in termen de doua luni.Printr-o notificare adresata lui A la data de 15.03.2012 , B i-
a solicitat sa renegociee contrctul , A nu a dat niciun raspuns. Din expertiza efectuata de
instanta reiese ca valoarea apartamentului in discutie a scazut ca urmare a influentei crizei
economice , iar diferenta de 25% ca urmare a unor imprejurari concrete zonei din care era
apartamentul.

a)Ce va hotari instanta?

Instanta va admite cererea de chemare in judecata si va respinge cererea
reconventionala ca neintemeiata.In speta nu sunt indeplinite urmatoarele conditii de aplicare
a teoriei impreviziunii:

1)incercarea debitorului de a renegocia contractul nu a intervenit inainte de scadenta
obligatiei sale, prin implinirea termenului suspensiv de 2 luni ca urmare a neexecutarii
obligatiei de plata a diferentei de 30 000 euro,culpa debitorului se prezuma;daca s-ar admite
renegocierea contractului dupa data scadentei s-ar incalca principiul potrivit caruia nimeni nu
poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia unui drept;

2) obligatia debitorului trebuie sa devine excesiv de oneroasa ca urmare a schimbarii
exceptionale , imprevizibile a imprejurarilor existente in momentul incheierii contractului.Or,
continuarea crizei economice si scaderea valorii apartamentului nu e o schimbare
exceptionala si nici imprevizibila fata de momentul incheierii contractului , cu atat mai mult
cu cat cele 2 imprejurari se manifestasera cu mult timp inaintea incheierii contractului.Doar
acele imprejurari concrete care au dus la scaderea valorii apartamentului cu 25% sunt
imprevizibile, dar aceasta scadere nu face ca obligatia de plata a pretului sa devina excesiv de
oneroasa.

b) Dar daca partile ar fi stabilit ca diferenta de pret sa se plateasca in termen de 6 luni?

Solutia va fi aceeasi pentru motivul 2) de la punctul a).

Speta 12

Printr-o cerere de chemare in judecata introdusa la 05.03.2012, Ministerul Public a
chemat in judecata pe A solicitand anularea contractului incheiat intre A si B pentru
violenta.In motivarea cererii reclamantul a aratat ca B a fost nevoie sa ii vanda lui A un
apartament ca urmare a amenintarii cu moartea facuta impotriva impotriva vanzatorului de
catre A. Din probele administrate se retine ca la 07.02.2012 B i-a vandut lui A un apartament
cu pretul de 35000euro.Martorii audiati au confirmat amenintarea pe care A i-a adresat-o lui
B.
In curpinsul cererii reclamantul a mai arata ca a luat cunostinta de aceasta amenintare
pe calea unei plangeri facuta de B impotriva lui A.

a) ce va hotari instanta?

Instanta va respinge cererea pentru lipsa calitatii procesuale active a Ministerului
Public.
In temeiul art. 45 Codul de Procedura Civila , Ministerul Public poate introduce o
actiune in justitie atunci cand aceasta e necesara pentru apararea intereselor minorilor,
persoanelor puse sub interdictie si disparutilor.
In speta actiunea e intentata in interesul lui B, B nu se incadreaza in niciuna din
cele 3 categorii mentionate , intrucat Ministerul Public nu poate introduce actiunea in justitie.

b) Dar daca Min. Public ar fi solicitat anularea contractului intre A si B pentru lipsa
discernamantului si printr-o hotarare judecatoreasca definitive la 25.02.2012 B a fost pus sub
interdictie , ce ar fi hotarat instanta?


Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului de vanzare-cumparare
incheiat intre A si B, pentru lipsa discernamantului lui B la momentul incheierii contractului.
In baza art 45 C Proc Civila Ministerul Public poate introduce o actiune in justitie in
interesul unei persoane puse sub interdictie.
Din interpretarea textului reiese ca punerea sub interdictie trebuie sa fie anterioara
introducerii actiunii in justitie.Textul nu distinge daca punerea sub interdicite e ceruta
anterior sau ulterior incheierii actului juridic civil, astfel incat acest aspect nu va avea
importanta in privinta posibilitatii introducerii actiunii in justitie de catre Ministerul Public.
Pe fondul cauzei, pentru lipsa discernamantului lui B la momentul incheierii
contractului, acesta va fi anulat fara a se impune conditia ca lipsa discernamantului sa fie de
notorietate.Art. 1205 NCC sugereaza aceasta conditie a notorietatii , dar ea trebuie
interpretata in sensul ca daca o parte e pusa sub interdictie ulterior incheierii actului ca
urmare a lipsei discernamantului existenta in momentul incheierii actului,cealalta parte nu se
poate apara spunand ca nu a cunoscut lipsa discernamantului daca acesta era de notorietate.
Notorietatea lipsei discernamantului nu e o conditie pentru anularea actului.

Speta 13

La 05.10.2011 A a intocmit un testament olograf prin care i-a lasat lui B un
apartament.La 19.11.2011 A i-a donat lui C printr-un contract incheiat sub semnatura privata
acelasi apartament.
La 9.12.2011 A a murit lasandu-l ca unic mostentior legal pe fratele sau D.Prin
actiunea intentata la 22.03.2012, B l-a chemat in jduecata pe C solicitand instantei sa constate
nulitatea contractului de donatie si sa il oblige pe C sa predea acel apartament.
Reclamantul a aratat ca acel contract e lovit de nulitate din 2 motive:
-pentru ca A dispusese de apartament in favoarea lui B inainte de a i-l dona lui C;
-donatia nu e incheiata in forma autentica;

Ce va hotari instanta?

Instanta va admite in parte actiunea, in sensul ca va admite primul capat de cerere
cnstatand nulitatea absoluta a contractului de donatie si va respinge cel de-al doilea capat de
cerere ca neintemeiata.
In temeiul art. 1260 NCC , in speta a operat conversiunea, in sensul ca manifestarea de
vointa a donatorului la incheierea conatiei nu va produce efecte in cadrul contractului de
donatie care e lovit de nulitate absoluta pentru nerespectarea formei autentice si ca produce
efectele unui act de revocare a legatului.
In speta sunt indeplinite toate conditiile conversiunii:
-primul act-contractul de donatie- a fost declarat nul in intregime ca urmare a admiterii
primului capat de cerere;
-din manifestarea de vointa a partilor nu rezulta inadmisibilitatea conversiunii;
-contractul de donatie se deosebeste de actul de revoare a unui legat;
-actul de revocare e valabil, conditiile sale de validitate regasindu-se in cuprinsul contractului
de donatie( e vorba de consintamant, capacitate, cauza , obiect)
In consecinta , actul de revocare va produce efecte juridice, astfel incat imobilul ce
formeaza obiectul legatului va reveni prin motenire legala lui D.

Speta 14

Printr-o cerere de chemare in judecata la 20.03.2012, A a solicitat in contradictoriu cu
B sa se declare simulatia contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti ce prevedea
un prt de 50 000 euro si sa-l oblige pe parat la plata sumei de 30 000 euro.
In motivare, reclamantul a aratat ca adevaratul pret al apartamentului vandut e 80
000 euro,iar paratul nu a platit diferenta de 30000 euro.Din probele administrate se retine ca
la 19.01.2009 A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu privire la un
apartament in care s-a prevazut un pret de 80 000 euro, contract pe care partile s-au hotarat sa
il pastreze secret , s-a incheiat sub semnatura privata.
La 22.01.2009 partile incheie un nou contract sub semnatura private prin care A ii vinde
lui B acelasi apartament cu 50000 euro.Martorii au delcarat ca acest contract nu a exprimat
vointa reala a partilor.In acest ultimo contract se mentioneaza ca suma de 50 000 euro s-
a platit in ziua incheierii lui.
Paratul a invocat exceptia prescriptiei actiunii actiunii.
Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei?

Instanta va admite exceptia prescriptiei celui de-al doilea capat de cerere pe care-l va
respinge si va respinge exceptia prescriptiei primului capat de cerere.
Primul capat de cerere e o actiune in declararea simulatiei pentru ca reclamantul cere
instantei sa constate existenta si valabilitatea contractului secret.Fiind o actiune in constatare
e imprescriptibila extinctiv.
Cel de-al doilea capat de cerere e o actiune personala fiindca ocroteste un drept de
creanta.Deoarece legea nu o declara imprescriptibila , ea va fi prescriptibila in termenul
general de 3 ani ( in lipsa unui termen special aplicabil).
Termenul de 3 ani va curge de la data incheierii contractului secret(19.01.2009) ,
fiindca partile au dorit ca obligatia de plata a pretului de 80 000 de euro sa fie exigibila
imediat , de vreme ce nu au stabilit un termen suspensiv.
Cum acest termen de 3 ani s-a implinit pana la data introducerii actiunii, instanta va
respinge cel de-al doilea capat de cerere ca prescris.

Speta 15 ( se rezolva dupa NCC)


Prin actiunea intentata la 9.12.2010 , A l-a chemat in judecata pe B solicitand
instantei sa il oblige pe B la plata sumei de 6000 lei despagubiri.In motivare reclamanta a
aratat ca cei 6 000 lei au fost cheltuiti de ea pentru a repara viciile ascunse ale motorului
autoturismului cumparat de la B.
La 05.03.2005 B i-a vandut lui A un autoturism cu pretul de 8 000
euro.Autoturismul a fost predate si pretul platit in ziua incheierii contractului.
La 10.7.2006 A a constatat ca motorul autoturismului nu mai functiona normal,
astfel ca a fost nevoita sa cheltuiasca suma de 6 000 de lei pentru a inlatura viciile
constatate.La o luna dupa constatarea viciilor , A i-a solicitat lui B verbal sa ii plateasca acea
suma.
La 06.01.2009 A si B s-au casatorit.Ulterior, la 15.09.2010 printr-o hotarare
judecatoreasca ramasa definitiva se desface casatoria dintre cei doi.Inainte de divort A si B se
despartisera in fapt de la 22.05.2010.
La 20.11.2010 A il notifica pe B prin intermediul executorilor judecatoresti sa ii
plateasca suma de 6000 lei.Paratul a solicitat respingerea actiunii ca prescrisa.
Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei?

********************* Viciile ascunse sunt acele defecte ale unui bun care nu pot fi
descoperite in urma unei examinari normale a bunului sau examniare care nu presupune
cunostinte de specialitate.
Termenul de prescriptie al actiunii in raspundere pentru vicii ascunse curge:
1.de la data descoperirii viciilor ascunse numai daca acestea sunt descoperite in termenul de
garantie legala ( 1 an) sau conventionala.
2.momentul subiectiv:de la implinirea termenulu de garantie numai daca viciile sunt
descoperite dupa implinirea acestuia;******************************************


Instanta va respinge exceptia prescriptiei.
Termenul de prescriptie aplicabil e de 3 ani ( termen general in lipsa unui termen
special).Acest termen curge de la 06.03.2006 respectiv din momentul implinirii termenului de
garantie legala de 1 an, avand in vedere ca viciile ascunse nu au fost descoperite in termenul
de garantie ,ci dupa implinirea acestuia.
La 06.01.2009 termenul se suspenda prin incheierea casatoriei dintre A si B, pana la
22.05.2010 cand cei 2 s-au despartit in fapt.Pana la momentul aparitiei cauzei de suspendare
trecusera 2 ani si 10 luni din termenul de 3 ani.
Dupa reluarea termenului la 23.05.2010 ar mai fi trebuit sa curga 2 luni pana la
implinirea termenului de 3 ani. Insa, datorita efectului special al suspendarii prescriptiei ,
termenul nu se poate implini mai devreme de 6 luni dupa incetarea cauzei de suspendare. Din
acest motiv, termenul se va implini la 23.11.2010, insa la 20.11.2011 intervine o cauza de
intrerupere a termenului constand in notificarea pe care creditorul i-o expediaza debitorului
prin intermediul executorilor judecatoresti.( B e pus in intarziere si e cauza de intrerupere)
Din acest motiv , la 9.12.2010 termenul de 3 ani nu s-a implinit.