Tema.1. Impozite-noiuni generale.

Curs teoretic 1 or
1. Noiune de impozit.
2. Elementele impozitului
3. Func iile impozitelor
4. Principii de impunere
5. Metode de impunere.
Cea mai veche resurs !inanciar este impozitul. "ri#inile sale aparin perioadei de
statornicire a or#anizaiei statale. $niial% s&a recurs la prelevri asupra 'unurilor private% iar odat
cu introducerea monedei se practic impozite (n 'ani. )n literatura de specialitate se (nt*lnesc mai
multe noiuni de impozit% (ns cele mai !recvent (nt*lnite sunt urmtoarele+
$mpozitul este o prelevare pecuniar% (n virtutea autoritilor statului de la particulari
cu titlul de!initiv ,i !r contraprestaie imediat ,i direct% pentru acoperirea cheltuielilor
pu'lice.
si
$mpozitul reprezint o contri'uie 'neasc o'li#atorie ,i cu titlu neram'ursa'il%
datorat% con!orm le#ii% statului de ctre persoanele !izice ,i -uridice pentru veniturile care le
o'in sau pentru averea pe care o posed. Plata impozitului se e!ectueaz (n cuantumul ,i
termenul precis sta'ilit prin le#e.
.in noiunile menionate recur# ,i principalele trsturi ale impozitelor+
Legalitatea impozitelor. /ceasta presupune% c instituirea de impozite se !ace (n 'aza
autorizrii con!erite prin le#e. Nici un impozit al statului nu se poate sta'ili ,i percepe dec*t
dac e0ist le#ea respectiv la impozit.
Obligativitatea impozitelor. /ceasta (nseamn% c plata nu este 'enevol% ci are caracter
o'li#atoriu pentru toate persoanele care o'in venituri sau dein 'unuri din cate#oria celor
supuse impozitrii con!orm le#ilor (n vi#oare.
Nerestituirea impozitelor. Prevede% c prelevrile de impozite la !ondurile pu'lice de resurse
!inanciare se !ac cu titlu de!initiv ,i neram'ursa'il. /dic% trans!erurile de impozite !cute (n
aceste !onduri sunt utilizate numai la !inanarea unor o'iective necesare tuturor mem'rilor
societii ,i nu unor interese individuale sau de #rup.
Nonechivalena impozitelor. Poate !i (neleas% pe de o parte% ca o plat (n schim'ul creia
contri'ua'ilii nu 'ene!iciaz de contraservicii imediate i direct din partea statului% pe de alt
parte% ca o di!eren (ntre cuantumul impozitelor pltite ,i valoarea serviciilor primite (n
schim' (n viitor.
)ntre impozite ,i ta0e e0ist deose'iri.
1a0ele reprezint plata e!ectuat de persoanele !izice sau -uridice pentru serviciile
prestate acestora de instituii pu'lice.
Prin urmare% ta0ele sunt re#lementate ca o'li#aii 'u#etare datorate de persoanele !izice
sau -uridice% reprezent*nd plata neechivalent pentru servicii solicitate de acestea unor instituii
de stat dup principiul recompensei speciale.
1rsturile speci!ice ale ta0elor sunt+
Plata neechivalent pentru servicii sau lucrri e!ectuate de or#ane sau instituii care
primesc% (ntocmesc sau eli'ereaz di!erite acte% presteaz servicii ,i rezolv alte interese
le#itime ale persoanelor !izice sau -uridice. Plata serviciilor sau lucrrilor este neechivalent
deoarece% con!orm dispoziiilor le#ale% aceasta poate !i mai mare sau mai mic comparativ cu
valoarea prestaiilor e!ectuate de or#ane sau instituii de stat.
Subiectul pltitor este precis determinat din momentul c*nd acesta solicit e!ectuarea unei
activiti din partea unei instituii de stat.
Taele reprezint o contri'uie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de
di!erite persoane (n mod direct ,i imediat.
/st!el% (ntre cuantumul serviciilor sau activitile prestate de ctre stat nu e0ist un
raport de echivalen% !iind independente de costul% preul sau valoarea serviciului prestat%
caracteristic pentru care ta0ele se deose'esc !undamental de preurile mr!urilor sau tari!ele
serviciilor e0ecutate de a#enii economici. Preurile ,i tari!ele o#lindesc toate cheltuielile de
producie ,i circulaie% pe c*nd ta0ele nu au dec*t o valoare sim'olic.
.reptul de a institui un impozit sau o ta0 (l are statul% care este e0ercitat de autoritatea
pu'lic 2 Parlamentul. $mpozitele ,i ta0ele locale sunt sta'ilite de or#anele administraiei pu'lice
locale (n 'aza le#ii 3Cu privire la impozitele ,i ta0ele locale4 adoptat de parlament. /ctivitatea
e0ecutiv (n domeniul impozitelor revine #uvernului% care o e0ercit prin intermediul aparatului
!iscal.
Elementele impozitului
$mpozitele ,i ta0ele se caracterizeaz !iecare (n parte prin anumite trsturi determinate
de modul de a,ezare% provenien% percepere% rolul lor etc. )n acela,i timp% (ns sunt anumite
elemente comune speci!ice tuturor impozitelor care tre'uie s se re#seasc (n re#lementarea
!iecrui tip de impozit% !r de care acesta nu s&ar putea a,eza% determina% urmri ,i realiza.
/ceste elemente tre'uie s !ie 'ine precizate (n momentul instituirii unui impozit% deoarece din
ele rezult (n sarcina cui cade impozitul respectiv% cuantumul acestuia% modul de a,ezare ,i
percepere% cile de urmrire (n caz de neplat% sanciunile pentru (nclcarea prevederilor le#ale.
Elementele impozitului (naintate (n teoria ,i practica !inanciar sunt urmtoarele+
1. obiectul impozitului% reprezint elementul concret care st la 'aza a,ezrii acestuia ,i poate !i
di!erit (n !uncie de proveniena impozitului% scopul urmrit% natura pltitorului. /st!el% ca
o'iect al impozitului poate aprea+
Venitul% care poate !i pro!itul 5'ene!iciul6 a#enilor economici ,i veniturile persoanelor !izice7
Averea 5'unurile6% care este reprezentat de cldiri% terenuri% mi-loace de transport7
Cheltuielile 5consumul6% care constituie produsul% serviciul prestat sau lucrarea e0ecutat%
'unul importat (n cazul impozitelor indirecte7
Actele i faptele realizate de or#anele statului pentru care se datoreaz ta0e de tim'ru ,i
(nre#istrare. 8pre e0emplu% eli'erarea% le#alizarea% autenti!icarea unor acte% deschiderea ,i
dez'aterea succesiunilor% soluionarea liti#iilor de ctre or#anele de -udecat.
2. Baza de calcul 5materia impoza'il6 reprezint elementul pe care se !undamenteaz
evaluarea 5calculul6 impozitului. 9aza de calcul poate s !ie aceea,i ca ,i o'iectul impoza'il
sau s di!ere de acesta. /st!el% atunci c*nd o'iectul impozitului (l constituie valoarea% venitul
sau preul acesta este (n acela,i timp ,i 'az de calcul% ca de e0emplu% (n toate cazurile
impozitului pe venit. C*nd e vor'a de 'unuri ca o'iect al impozitului% atunci avem dou
cazuri+
a6 (n cazul impozitului !unciar% c*nd supra!aa de teren este e0primat (n m.p. sau ha este ,i
element de calcul
'6 (n cazul impozitului pe imo'il o'iectul impunerii este cldirea% iar calculul se !ace (n
!uncie de valoarea acesteea.
8ituaie asemntoare este (n cazul ta0elor pe succesiuni% c*nd o'iectul ta0rii (l
constituie dez'aterea succesiunii ,i actele (ntocmite cu acest prile-% (n timp ce 'aza de calcul este
valoarea acesteea.
3. Subiectul impozitului 5contri'ua'il% pltitor6 este persoana !izic sau -uridic deintoare
sau realizatoare a o'iectului impoza'il ,i care potrivit le#ii este o'li#at la plata acestuia.
4. Suportatorul 5destinatarul6 impozitului este persoana care suport (n ultima istan
impozitul 5 cruia i se adreseaz6. .eoarece adesea se !ac con!undri (ntre su'iect ,i
suportator al impozitului tre'uie de !cut o distincie (ntre ele. .e cele mai multe ori
su'iectul ,i suportatorul sunt una ,i aceea,i persoan !izic sau -uridic. )ns (n anumite
cazuri suportatorul impozitului este o alt persoan dec*t su'iectul. )n cazul impozitelor
directe aceste dou elemente sunt reprezentate de una ,i aceea,i persoan. 8pre e0emplu% (n
cazul impozitelor pe salarii% contri'ua'il este persoana !izic ,i ea e!ectiv suport aceast
sarcin !iscal. )n cazul impozitelor indirecte 51:/% accize6 aceste elemente apar ca persoane
di!erite. /ccizul are ca su'iect pe a#enii economici care produc ,i realizeaz produse ,i
mr!uri supuse acestui impozit% (ns suportatorul este consumatorul care e!ectiv achit acest
impozit (n momentul procurrii produsului sau mr!ii respective. .eci% impozitele indirecte
pltite de unele persoane sunt transpuse (n sarcina altor persoane. /st!el se a-un#e la
!enomenul repercusiunii impozitelor.
5. Sursa impozitului arat din ce anume se plte,te impozitul 5 venit ori% e0epional% averea6.
:enitul ca surs de plat poate aprea su' mai multe !orme+ salariu% pro!it% dividend etc.
/verea poate aprea su' !orm de capital 5(n cazul aciunilor emise6 sau su' !orm de 'unuri
5mo'ile sau imo'ile6. )n cazul impozitului pe venit sursa impozitului (ntotdeauna coincide
cu o'iectul impunerii% pe c*nd la impozitele pe avere sursa nu coincide cu o'iectul impunerii%
deoarece impozitul se plte,te din venitul o'inut (n urma e0ploatrii 5 utilizrii 6 averii
respective.
;. Unitatea de impunere reprezint unitatea (n care se e0prim o'iectul sau materia
impoza'il% adic leul 5u.m.6 (n cazul veniturilor7 m.p. sau ha la impozitul !unciar7
capacitatea cilindric la mi-loacele de transport etc.
<. Cota impozitului 5 cuantumul unitar% unitatea de evaluare 6 reprezint impozitul a!erent unei
uniti de impunere. $mpozitul poate !i sta'ilit intr&o cot !i0 sau (n cote procentuale.
Cota !i0 este o sum a'solut% invaria'il pe unitatea de msur
Cot procentual este un procent de impozit asupra 'azei de calcul. Cota procentual poate
!i.
- proporional
- pro#resiv
- re#resiv
=. Asieta 5modul de a,ezare6 impozitului reprezint ansam'lul msurilor privind identi!icarea
su'iectelor ,i o'iectelor impozitului% evaluarea o'iectului impoza'il% determinarea
impozitului datorat statului.
>. Termenul de plat indic data la care sau p*n la care impozitul tre'uie achitat !a de stat.
El apare ca+
interval de timp (n care sumele tre'uie vrsate la 'u#et
dat !i0 la care o'li#aiunile tre'uie achitate
1?. nlesnirile !iscale reprezint un alt element prevzut de actele normative !iscale 5!inanciare6
,i se re!er la reduceri% scutiri% 'oni!icaii% am*nri ,i e,alonri ale plii la 'u#et.
Scutirile se aplic (n vederea !avorizrii anumitor activiti care !olosesc !ora de munc cu
randament sczut. Ele pot avea ,i un caracter social ca (n cazul scutirii de la impozit a unor
cate#orii sociale de populaie.
Reducerile vizeaz at*t scopuri sociale c(t ,i economice% cum este cazul reducerii 'azei
impoza'ile la impozitul pe venit re(nvestit (n anumite scopuri prevzute de le#e.
Bonificaiile se acord pentru a stimula anumii pltitori de impozite ,i ta0e s&,i achite
o'li#aiile (nainte de e0pirarea termenelor prevzute de le#e% de re#ul% p*n la primul
termen de plat. Ca 'oni!icaiile s !ie e!iciente ele tre'uie e0tinse pe mai multe cate#orii de
contri'ua'ili% mrindu&se ,i #radul lor de cointeresare% pentru ai determina pe pltitori s&,i
achite cu anticipaie o'li#aiile !a de 'u#et% ce este avanta-os pentru stat (n condiiile de
in!laie.
Amnrile i ealonrile au (n vedere decalarea termenelor de plat ,i respectiv%
!ra#mentarea sumei de plat (n mai multe tran,e ce urmeaz s !ie vrsate la 'u#et.
11. Sanciunile sunt un element pe care le#ea !iscal (l cuprinde% av*nd scopul de a (ntri odat
(n plus caracterul o'li#atoriu al achitrii impozitelor ,i ta0elor% preciz*ndu&se totodat
penalizrile aplicate pltitorilor ce se a'at de la aceast (ndatorire le#al. Cele mai !recvent
(nt*lnite sanciuni (n caz de neplat la termen sau sustra#ere de la impunere sunt ma-orrile
de (nt*rziere 5penalitile6 ,i amenzile !iscale pentru (nclcrile care nu sunt in!raciuni%
potrivit prevederilor le#ii penale. 8e poate (nele#e c (n domeniul impozitelor poate s
intervin ,i rspunderea penal pentru contri'ua'ili persoane !izice ori salariai ai
persoanelor -uridice% (n cazurile (n care (nclcare normelor privind impozitele ,i ta0ele
(ntrunesc elemente constitutive ale vreuneia dintre in!raciunile prevzute de Codul Penal sau
alte le#i emise (n acest scop.
"unc iile impozitelor
$mpozitele la care sunt o'li#ate su'iectele pltitoare (ndeplinesc% (n sens restr*ns% trei !uncii+
a6 Contribuia la !ormarea !on"urilor generale "e "ezvoltare a societii #!iscal$ este o
o'li#aie a tuturor persoanelor !izice sau -uridice care o'in venituri impoza'ile sau ta0a'ile.
/ceste !onduri sunt utilizate de stat pentru !inanarea de o'iective ,i aciuni cu caracter #eneral%
!olosind (ntre#ii colectiviti ca+ !inanarea instituiilor pu'lice% constituirea rezervelor de stat%
alte aciuni ,i o'iective cu caracter economic ,i social.
'6 %e"istribuirea unor venituri primare sau "erivate #social$ este operaiunea de preluare a
unor resurse (n vederea repartizrii lor pentru satis!acerea unor tre'uine acceptate (n !olosul
altora dec*t posesorii iniiali ai resurselor. @edistri'uirea aplic principiul depersonalizrii
resurselor% (n!ptuindu&se pe mai multe planuri pentru satis!acerea tuturor tre'uinelor #enerale
ale societii.
c6 %eglarea unor !enomene economice sau sociale #economic$ acioneaz (n mod di!erit (n
cazul unitilor economice sau a persoanelor !izice. Aa unitile economice% prin impozite ,i ta0e
se in!lueneaz preurile mr!urilor ,i tari!elor e0ecutrilor de lucrri ,i servicii pu'lice%
renta'ilitatea% e!iciena economico&!inanciar% etc. Aa persoanele !izice% prin impozite ,i ta0e se
stimuleaz utilizarea c*t mai productiv a terenurilor a#ricole ,i ale altor 'unuri% pe care le au (n
patrimoniul personal% se limiteaz consumul de produse duntoare sntii% etc.
#rincipii clasice ale impunerii
$mpozitul considerat un mod normal de !inanare a cheltuielilor pu'lice tre'uie s
concilieze patru preocupri enunate de /dam 8mith+
1. Busteea+ e#alitatea (n !aa impozitului% adic !iecare tre'uie s contri'uie la !ormarea
veniturilor 'u#etului de stat cu o parte din veniturile sau averea sa.
2. Certitudinea+ realizarea unei asiete !iscale o'iective care s elimine ar'itra-ul (n
sta'ilirea impozitului ,i care s !ie via'il. $mpozitul tre'uie s !ie sta'ilit (n termen concret%
cuantumul ,i modul de percepere a impozitului tre'uie s !ie cunoscut de ctre contri'ua'il.
3. Comoditatea+ sta'ilirea unor re#uli simple din punct de vedere al (nele#erii pentru
contri'ua'il% deci de a !avoriza accepta'ilitatea social a sistemului !iscal.
4. E!icacitatea+ !inanarea cheltuielilor pu'lice cu cel mai mic cost% adic cheltuielile de
(ntreinere a aparatului !iscal tre'uie s !ie cu mult mai mici dec*t (ncasrile din impozite.
#rincipii moderne de impunere
1. #rincipiul impunerii ec$itabile presupune e#alitate (n materie !iscal. 8e cunoa,te e#alitate (n
!aa impozitelor ,i e#alitate prin impozit.
Egalitatea n faa impoitelor presupune c impunerea s se !ac (n acela,i mod pentru toate
persoanele !izice sau -uridice% indi!erent de locul unde domiciliaz sau (,i au sediul% deci s ne
e0iste deose'iri de tratament !iscal de la o zona la alta a repu'licii. 1otodat impunerea s se !ac
(n acela,i mod pentru toate activitile economice% indi!erent de !orma de proprietate sau !orma
-uridic (n care sunt or#anizate ,i !uncioneaz. $n ultima instan% e#alitatea (n !aa impozitului
presupune neutralitatea lui. 8e !olose,te la impozitarea veniturilor persoanelor -uridice% 1:/%
ta0e vamale% accize% ,.a.
C Egalitatea prin impoit presupune di!erenierea sarcinii !iscale de la o persoan la alta (n
!uncie de+ mrimea a'solut a materiei impoza'ile% natura ,i proveniena veniturilor ,i altele.
.eci% e#alitatea prin impozit presupune un tratament di!erit al celor neavui !a de cei avui% al
celor cstorii ,i cu copii !a de ceilali. 8e !olose,te la impozitarea veniturilor persoanelor
!izice.
E#alitatea mai poate !i orizontal ,i vertical.
Pentru o'inerea unei reale e#aliti !iscale este necesar ca la sta'ilirea impozitului s se
in seama nu numai de mrimea a'solut a veniturilor realizate de o persoan% ci ,i de
elementele care caracterizeaz situaia individual precum ,i sarcinile sociale ale acesteia% care
in!lueneaz capacitatea de plat.
%. #rincipiul politicii !inanciare. .e acest principiu ine sta'ilitatea ,i elasticitatea impozitului.
Dn impozit este considerat stabil c*nd nu se modi!ic% adic nu cre,te (n raport de
sporirea produciei ,i nu scade (n !azele de criz% c*nd se reduce materia impoza'il. (n realitate%
de re#ul% (ncasrile din impozite nu prezint sta'ilitate% datorit aciunii de oscilante a le#ilor
economice% care !ac ca evoluia sinuoas 5nestatornic6 a produciei ,i des!acerilor s imprime
aceea,i dinamic ,i venitului naional% ca ,i (ncasrilor din impozite.
Dn impozit este considerat elastic atunci c*nd este capa'il de a se adapta nevoilor 'u#etare% s
poat !i ma-orat sau diminuat c*nd cheltuielile 'u#etare cresc sau se reduc. " alt pro'lem ce
ine de politica !inanciar const (n a ale#e tipul ,i numrul impozitelor prin intermediul crora
statul urmeaz sa&,i procure veniturile sale !iscale. 1eoretic% statul poate !olosi (n acest scop un
sin#ur impozit sau o multitudine de impozite. Etiina !inanciar consider% c practica unui sin#ur
impozit astzi ar !i irealiza'il ,i ine!icient% deoarece impozitul respectiv sta'ilit (n !uncie de
puterea economic a pltitorului% ar putea #enera nemulumirile% ar accentua tendinele
evazioniste ,i de trans!erare a sarcinii !iscale% iar erorile de impunere ar dezavanta-a !ie statul% !ie
pltitorul.
&. #rincipiul politicii economice. Prin mrimea impozitului statul in!lueneaz dezvoltarea sau
restr*n#erea activitii unor ramuri economice sau a unor activiti economice% stimuleaz
sporirea produciei sau a consumului unor anumitor mr!uri% e0tinde sau limiteaz relaiile
comerciale cu alte state.
/st!el% pentru a stimula lr#irea consumului unui 'un% statul ia msuri pentru
reducerea sau suprimarea impozitelor indirecte care&1 #reveaz% iar pentru a
restr*n#e consumul procedeaz (n sens invers% adic ma-oreaz cotele impozitelor
respective.
'. #rincipiile social-politice.
Prin politica !iscal se urmre,te un anumit scop social. 8e aplic o impunere di!ereniat a
veniturilor sau averii di!eritelor cate#orii sociale (n !uncie de interesele partidului de
#uvernm*nt. Cu a-utorul unor msuri !iscale% acesta caut s a'at atenia maselor lar#i ale
populaiei de la anumite chestiuni politice a!late la ordinea zilei+ s&,i pstreze in!luena (n
r*ndurile unor cate#orii sociale% s evite in!luene ne#ative pe care le&ar putea avea cre,terea
consumului unor produse duntoare sntii & 'uturi alcoolice% tutun% & s !avorizeze
natalitatea etc.
(etode de impunere
$mpunerea reprezint una din laturile procesului !iscal ,i const (n indeti!icarea tuturor
cate#oriilor de contri'ua'ili7 'azei de calcul a impozitului7 (n determinarea e0act a cuantumului
acestuia.
)n practica impunerii se utilizeaz metode ,i tehnici diverse care di!er (n !uncie de
!elul impozitului7 de statutul -uridic al pltitorului ,i de instrumentele !olosite% ceea ce !ace ca
impunerea s (m'race mai multe !orme. 8pre e0emplu% a#enii economici% indetin!ic sin#uri
o'iectul impoza'il% evolueaz 'aza de calcul ,i determin sumele de plat la 'u#et% (n cazul
1:/% accizului% impozitului pe venit% situaii (n care se poate considera c avem de&a !ace cu
autoimpunere.
)n situaiile (n care la 'az st momentul evalurii materiei impoza'il% impunerea poate
!i de dou tipuri+
pro)izorie* care se e!ectueaz +n timpul anului
de!initi)* care se e!ectueaz la !inele anului
8pre e0emplu% impozitul pe venit se sta'ile,te provizoriu in timpul anului
5 trimestrial sau lunar6 ,i se de!initiveaz prin recalculare pe 'aza rezultatelor anuale.
)n !uncie de modul cum se (nsumeaz elementele de calcul impunerea poate !i+
parial * impunerea )eniturilor separat pe !iecare surs de obinere a lor de ctre un
contribuabil
global* impunerea )eniturilor cumulate din di!erite surse de obinere a lor de ctre o
singur persoan.
)n !uncie de modul cum di!erite persoane stp*nesc o'iectul impoza'il distin#em impunere+
indi)idual
colecti)
)n depeden de modul (n care se !ace evaluarea o'iectului impoza'il se cunoa,te impunere+
direct
indirect , sau !or!etar-
.up metodele de aplicare a cotelor impunerea se poate e!ectua (n cote+
!i.e
procentuale
Impunerea +n cote !i.e
Cota !i0 a impozitului reprezint o suma concret de uniti monetare a!erent unei
uniti de msur a impozitului.
$mpunerea (n cote !i0e se !olose,te mai !recvent c*nd 'aza de calcul o !ormeaz un
anumit 'un% o !apt sau un act+ supra!aa de teren% capacitatea cilindric a autoturismului%
o'inerea unei autorizaii.
.e e0emplu% (n cazul impozitului !unciar se !olose,te pe m2 sau pe ha. )n acest caz
caracterul de cot !i0 este determinat de raportul acesteia !a de unitatea de msur a 'azei de
calcul. Ea poate !i di!ereniat (n !uncie de alte criterii% cum ar !i% modul de amplasare a
terenurilor% zona de !ertilitate ,.a.
$mpunerea (n cote !i0e nu ine seama de venitul contri'ua'ilului ,i nici de situaia
personal a acestuia.
&emplu'
(oi contribuabili au )n posesie terenuri agricole respectiv * ha si 1* ha. Cota stabilit este "e
11+ lei ha.
,mpozitul "e plat este'
pentru primul contribuabil //0 lei , / $a 1110 lei2$a -
pentru al doilea contribuabil 13/0 lei , 1/ $a 1110 lei2$a -

,mpunerea )n cote procentuale.
8istemul de impunere (n cote procentuale se utilizeaz mai des (n cazurile c*nd 'aza de
calcul este valoarea sau veniturile su' orice !orm. 8e (nt*lnesc urmtoarele tipuri de impunere
procentual+
proporional
progresi)
regresi)
,mpunerea in cote proporionale este o mani!estare direct a principiului e#alitii (n
!aa impozitelor. Con!orm acestei impuneri se aplic aceea,i cot de impozit indi!erent de
mrimea o'iectului impoza'il% pstr*ndu&se (n permanen (n aceea,i proporie (ntre impozit ,i
volumul venitului 5 valoare averii6. Cu toate avanta-ele !a de impunerea (n cote !i0e impunerea
proporional care ,i unele nea-unsuri% deoarece nu respect echitatea (n materie !iscal 5 nu se i&
a (n consideraie c puterea contri'utiv a di!eritor cate#orii sociale este di!erit (n !uncie de
mrimea a'solut a veniturilor ,i mrimea a'solut a averii pe care o posed6.
&emplu'
-eniturile realizate "e "oi subieci "e impozit sunt "e 1+++ lei .i respectiv *+++ lei.
Presupunem c cota impozitului stabilit "e lege este egal cu * /.
,mpozitul "e plat este'
pentru primul contribuabil 10001/4 5 /0 lei
pentru al doilea contribuabil /0001/45%/0 lei.
.up cum se vede% !iecare din cei doi contri'ua'ili particip la constituirea !ondurilor
statului proporional cu mrimea veniturilor o'inute.
)n prezent impunerea proporional se !olose,te at*t (n cazurile impozitelor directe
512F pe venit pentru persoanele -uridice6% c*t ,i (n cazurile impozitelor indirecte 5 1:/% ta0e
vamale% ta0e de tim'ru etc.6
,mpunerea )n cote progresive const (n aceea %c odat cu cre,terea o'iectului
impoza'il cre,te ,i cota impozitului ast!el (nc*t impozitul cre,te mai repede dec*t o'iectul
impoza'il. $mpunerea (n cote pro#resive cunoa,te dou variante+
1. impunere (n cote pro#resive simple 5 #lo'al 6
2. impunere (n cote pro#resive compuse 5 pe tran,e 6
!mpunerea n cote progre"ive "imple se caracterizeaz prin !aptul c impozitul are
c*teva cote% care se sta'ilesc (n depeden de mrimea venitului% (ns se aplic o sin#ur cot
de impozit asupra (ntre#ii materii impoza'ile% aparin*nd unui contri'ua'il. Cota de impozit va !i
cu at*t mai mare cu c(t venitul sau averea respectiv va !i mai mare. 8uma impozitului poate !i
determinat dup urmtoarea !ormul+
$ G " H C % unde
$ & impozitul calculat
" & mrimea o'iectului impoza'il
C & cota de impozit a!erent nivelului respectiv a o'iectului impoza'il
Impunerea pe baza cotelor progresi)e simple
"'iectul impoza'il 5 lei 6 Cota impozitului
5F6
p*n la 1??? lei &
de la 1??1 lei p*n la 3??? lei 5
de la 3??1 lei p*n la 5???lei 1?
de la 5??1 lei p*n la 1???? lei 15
de la 1???1 lei p*n la 3???? lei 2?
Con!orm datelor din ta'elul de mai sus% o persoan care o'ine venit de 5??? lei va plti
statului un impozit de 5?? lei 5 5??? H 1?F 6% iar o alt persoan% care are venit de 5??1 lei va
achita un impozit de <5?%15 lei 5 5??1 H 15F 6. .in e0emplele e0puse sunt vizi'ile nea-unsurile
care le are aceast modalitate de impunere% deoarece dezavanta-eaz contri'ua'ilii care
realizeaz venituri ale crora nivel se situeaz la limita imediat superioar celei p*n la care
acioneaz o anumit cot. Prin urmare% cea de&a doua persoan% care dispune de un venit ce
dep,e,te numai cu o sin#ur unitate monetar venitul o'inut de prima persoan% datoreaz
statului un impozit cu 2?5%15 lei mai mult 5<5?%15&5??%?6% rm*n*nd cu un venit de 425?%=5 lei
dup plata impozitului !a de 45?? lei cu c(t rm*ne prima persoan.
!mpunerea n cote progre"ive compu"e # pe trane $ are ca trstura divizarea materiei
impoza'ile in mai multe tran,e% iar pentru !iecare tran, se sta'ile,te o anumit cot de
impunere. Prin (nsumarea impozitelor parial calculate pentru !iecare tran, (n parte se o'ine
impozitul total de plat ce cade (n sarcina unui contri'ua'il. $mpozitul se determin prin
urmtoarea !ormul+
!%&i'Ci( unde
$ & impozitul calculat
" & mrimea o'iectului impoza'il pentru tran,a respectiv
C & cota de impozit a!erent nivelului respectiv a o'iectului impoza'il
i G 1 p(n la n % numrul tran,ei de venit
Impunerea pe baza cotelor progresi)e compuse
1ran,a de venit asupra $mpozitul pltit pentru
:enit impoza'il Cota de impozit creea se aplic cota !iecare tran,
? & 1??? lei &
de la 1??1&3??? lei 5 3???&1???G2??? 1??
de la 3??1&5??? lei 1? 5???&3???G2??? 2??
de la 5??1&1???? lei 15 1????&5???G5??? <5?
de la 1???1&3???? lei 2? 3????&1????G2???? 4???
)n e0emplul prezentat tran,a de p*n la 1??? lei reprezint minimul neimpoza'il% ceea
ce (nseamn% c pentru toi contri'ua'ilii prima sut de lei nu este supus impozitrii. Ei dac ne
re!erim la e0emplul precedent% ins utilizm aceast metod de impunere% atunci avem c
persoana care are venit de 5??? lei plte,te un impozit de 3?? lei I53???&1???6H5F J 55???&
3???6H1?FK% iar persoana ce realizeaz venit de 5??1 lei va plti un impozit de 3??%15lei I53???&
1???6H5F J 55???&3???6H1?F J 55??1&5???6H15FK
Prin urmare% (n cazul impunerii respective numai 1 leu va !i impozitat cu cot mai mare
,i nu (ntrea#a sum.
,mpunerea regresiva # "egresiv$ cunoa,te mai multe opinii. Dnii economi,ti
consider% c acela,i tip de impunere este o consecin a impunerii indirecte ,i const in aceea% c
suma impozitului achitat pentru consumul de aceea,i valoare raportat la veniturile di!erite
ale contri'ua'ililor capt un caracter re#resiv. /dic% cei care o'in venituri mai mari achit un
impozit mai mic% iar cei ce o'in venituri mai mici achit un impozit mai mare.
&emplu'
(oi contribuabili au venituri "e *+++ lei si 0++++ lei respectiv. 1mbii au consumat )n
aceea.i perioa" "e timp acelea.i pro"use alimentare in sum "e 2+++ lei. T-1 )n preul
pro"uselor constituie *++ lei. %aportul "intre impozit .i venit este'
pentru primul contribuabil 104 5, /00 lei2/000 lei -11004
pentru al doilea contribuabil %*/ 45,/00 lei2%0000 lei-11004
/lt opinie !a de impunerea re#resiv este c la un nivel al veniturilor 5averilor6 mai
mari se aplic o scar descresctoare de cote de impunere. /semenea procedeu d impozitul
re#resiv% care (nseamn un procent mai mic pe un venit mai mare ,i un procent mai mare pe un
venit mai mic.
E0emplu+
1ran,ele de venit Cotele impozitului
P*n la 1???? lei 15
.e la 1???? p*n la 3???? lei 13
.e la 3???? p*n la 1?????lei 11
.e la 1????? p*n la 5????? lei 1?
$mpunerea re#resiv % (n cazul impozitelor directe 5 pe venit sau pe avere6 se practic
dac se urmre,te (ncura-area investiiilor din pro!it. .in acest punct de vedere are pentru a#entul
economic o !uncie dinamizatoare.
Finalizarea impozitrii este succedat de operaiunea de colectare 5percepere6 a impozitelor.
8ta'ilirea ,i (ncasarea impozitelor constituie coninutul !iscalitii. Prin !iscalitate se constat%
concomitent% o'li#aia !iscal pentru contri'ua'ili ,i creana !iscal a statului asupra acestuia.
&)ligaia fi"cal const (n (ndatorirea de a plti (n contul 'u#etului pu'lic naional 5'u#etului de
stat% 'u#etelor locale6 impozitele 5ta0ele% alte venituri o'li#atorii6 re#lementate prin le#e.
Creana fi"cal reprezint dreptul statului de a (ncasa prin or#anele !iscale impozite (n contul
'u#etului de la contri'ua'ili potrivit prevederilor le#ale.
)n condiiile e0istenei unui aparat !iscal perceperea impozitelor se realizeaz prin
urmtoarele metode+
1- +ncasarea impozitelor de organele !iscale direct de la contribuabili* care cunoa,te la r*ndul
su dou variante+
a- c*nd reprezentatul aparatului !iscal se deplaseaz la contri'ua'il pentru a (ncasa
impozitul% caz (n care spunem c impozitul este c$erabil.
b- c*nd contri'ua'ilul se deplaseaz 'enevol la or#anul !iscal pentru a achita impozitul% caz
(n care spunem c impozitul este portabil.
26 metoda calculrii 6i trans!errii directe a sumelor datorate la !iecare termen de plat.
/ceast metod se utilizeaz de a#enii economici% care de sine stttor calculeaz ,i vireaz la
'u#et impozitele% purt*nd (ntrea#a rspundere pentru e0actitatea acestor operaiuni.
36 stopa7ul la surs* care prevede c calcularea% reinerea ,i trans!erul impozitelor s se
e!ectueze de o ter persoan 5conta'ilul6. )n a,a mod se percepe impozitul de pe veniturile
persoanelor !izice% c*nd unitile economice sau patronii care pltesc salarii au o'li#aia reinerii
,i vrsrii impozitului respectiv (n condiiile prevzute de le#e.
46 aplicarea timbrelor !iscale. 8e utilizeaz (n cazul ta0elor datorate statului pentru aciunile (n
-ustiie% eli'erri% autenti!icri% le#alizri de acte etc.
)n cazurile metodei calculrii ,i trans!errii directe ,i a stopa-ului la surs or#anele de
control !iscal se implic post!actium* e!ectu*nd veri!icri cu privire la determinarea ,i vrsarea
e0act a impozitelor respective. $ar (n cazul aplicrii tim'relor !iscale perceperea se !ace
anti!actum* (nainte ca prestaiile respective s !ie e!ectuate de or#anele (n drept% care poart
(ntrea#a rspundere pentru aplicarea e0act a le#ii !iscale.
Tema %. Sistemul !iscal al 8epublicii (oldo)a.
Curs teoretic 1 or.
1. Concept de sistem !iscal.
2. 8istemul de impozite al @M.
3. Ae#islaia !iscal a @M.
4. /paratul !iscal al @M.
1. Coninutul sistemului !iscal
8istemul !iscal reprezint o strate#ie unic (n sistemul !inanciar a @M. Con!orm
Codului !iscal ,art. %- sistemul !iscal reprezint totalitatea impozitelor 6i ta.elor* a
principiilor* !ormelor 6i metodelor de stabilire* modi!icare 6i anulare a acestora precum 6i
totalitatea msuriloe ce asigur ac$itarea lor.
Dnii economi,ti teoreticieni consider c sistemul !iscal tre'uie privit mai lar# ,i c el
include urmtoarele elemente+
sistemul de impozite7
aparatul !iscal7
le#islaia !iscal.
1oate aceste veri#i sunt str*ns le#ate (ntre ele% deoarece (n 'aza le#islaiei !iscale
activeaz aparatul !iscal% av*nd ca scop utilizarea impozitelor ca surse de venit ale statului.
E!iciena sistemului !iscal depinde de situaia real a !iecrui element al lui. )n sistemul de
impozite tre'uie s se respecte unele principii% cum sunt+
- echitatea 2 tratarea e#al a persoanelor !izice ,i -uridice% care activeaz (n condiii similare% (n
vederea asi#urrii sarcinii !iscale e#ale.
- neutralitatea 2 asi#urarea prin le#islaia !iscal a condiiilor e#ale investitorilor% capitalului
autohton ,i strin
- simpleea procedeelor ,i metodelor de determinare a tuturor elementelor de impunere7
- certitudinea impunerii 2 e0istena de norme -uridice clare% care e0clud (nterpretrile ar'itrare%
pentru a permite contri'ua'ililui posi'ilitatea analizei a in!luienei deciziilor de mana#ement
!inanciar asupra sarcinii lui !iscale.
- sta'ilitatea !iscal 2 e!ectuarea modi!icrilor ,i completrilor le#islaiei !iscale s nu !ie
e!ctate pe parcursul unui e0eriiu 5an6 !iscal ,i modo!icrile s !ie de lun# durat.
- E!iciena impunerii 2 perceperea impozitelor ,i ta0elor s se e!ectueze cu minim cheltuieli%
c*t mai accepta'ile pentru contri'ua'il.
8istemul de impunere tre'uie s asi#ure sta'ilitatea impozitelor ,i a ta0elor% s propun
un nivel optimal al !iscalitii% care nu ar stopa activitatea economic ,i nu ar a#rava situaia
material a populaiei. Ae#islaia !iscal este chemat s sta'ileasc normele -uridice de instituire
a impozitelor ,i sanciunilor pentru nerespectarea disciplinei !iscale. /paratul !iscal tre'uie s
diri-eze activitatea de instruire a contri'ua'ililor (n materie de impozit% s coordoneze a,ezarea ,i
perceperea corect a impozitelor.
%. Sistemul de impozite
8istemul de impunere reprezint totalitatea impozitelor% ta0elor ,i altor pli% concepute
(n con!ormitate cu le#islaia !iscal (n vi#oare. )n con!ormitate cu Codul !iscal al @M criterii+
- dup trsturile de !ond ,i !orm+
directe
indirecte7
& dup instituiile ce le administreaz+
#enerale de stat
locale
/ceast clasi!icare se poate modi!ica de la o perioad la alta (n con!ormitate cu
modi!icrile Codului !iscal. 8istemul de impozitarea prevede ca unul ,i acela,i o'iect s !ie
Sistemul de impozite al 8(
Impozite 6i ta.e
generale de Stat
Impozite 6i ta.e locale
1. 1a0ele vamale.
2. 1a0ele @utiere
1. $mpozitul pe venit
2. 1a0a pe valoarea adu#at
3. /ccizele
4. $mpozitul privat
Ta.e
1. $mpozitul pe 'unurile imo'iliare
1. 1a0ele pentru !olosirea resurselor
naturale
2. 1a0a pentru amena-area teritoriului
3. 1a0a de or#anizare a licitaiilor ,i
loteriilor pe teritoriul unitii
administrativ&teritoriale
4. 1a0a de plasare 5amplasare6 a
pu'licitii
5. 1a0a de aplicare a sim'olicii locale
;. 1a0a pentru unitile comerciale
,iLsau de prestri servicii de
deservire social
<. 1a0a de pia
=. 1a0a pentru cazare
>. 1a0a 'alnear
1?. 1a0a pentru prestarea serviciilor de
transport auto de cltori pentru
rutele municipale% or,ene,ti ,i
ste,ti
11. 1a0a pentru parcare
12. 1a0a pentru amena-area
localitilor din zona de !rontier
care au 'irouri 5posturi6 vamale de
trecere a !rontierei vamale
13. 1a0a de la posesorii de c(ini
Impozite
impus numai cu un sin#ur impozit ,i numai o sin#ur dat% pentru perioada !iscal respectiv
sta'ilit de le#e.
&. Sistemul de administrare !iscal
8istemul de administrare !iscal reprezint totalitatea instituiilor% activitatea crora este a0at (n
mod principal sau secundar pe e0ercitarea atri'uiilor !iscale.
/paratul !iscal 5or#an !iscal6 al @M reprezint principalul element (n sistemul unic de
administrare !iscal. )n componena lui este inclus+ $nspectoratul Fiscal Principal de 8tat 5$FP86
,i $nspectoratele Fiscale de 8tat 1eritoriale 5$F816 ale ora,elor% raioanelor% care sunt su'ordonate
$FP8 ,i sunt !inanate din contul mi-loacelor 'u#etului de stat.
/ctivitatea aparatului !iscal este determinat de Constituia @M% Codul !iscal% le#ile
@M% hotr*rile ,i ordonanele Muvernului% deciziile or#anelor de autoadministrare local (n
limitele drepturilor acordate lor.
/ctivitatea metodolo#ic a $FP8 este diri#at de Ministeul Finanelor 5MF6.
8arcina principal a $F8 de toate nivelele const (n popularizarea le#islaiei !iscale
privind impozitele ,i ta0ele ,i e0ercit controlul asupra respectrii le#islaiei !iscale%
Sistemul de administrare !iscal
"r#anul
Fiscal
"r#ane cu
atri'uii de
administ&
rare !iscal
$nspectoratul Fiscal Principal de 8tat
$nspectoratele !iscale de stat teritoriale
Centrul National /nticoruptie
"r#anele :amale
Curtea de conturi 5cu caracter recomandativ pentru
instituiile pu'lice6
8erviciile de colectare a impozitelor din cadrul
primriilor
corectitudinii calculului ,i trans!erului deplin ,i la timp (n 'u#et a impozitelor ,i altor pli
sta'ilite de le#islaie.
$FP8 (ndepline,te urmtoarele !uncii+
& or#anizarea activitii inspectoratelor !iscale su'ordonate7
& deine controlul asupra activitii lor7
& or#anizarea e0plicrii (n mase a le#ilor cu privire la impozite ,i ta0e7
& ela'orarea metodelor ,i metodolo#iei (n domeniul !iscalitii.
Funciile $F1 sunt+
asi#urarea evidenei complete a contri'ua'ililor ,i tuturor o'iectelor impoza'ile7
e0ecutarea hotr*rilor or#anelor locale de autoadministrare% re!eritor al determinarea
impozitelor ,i ta0elor locale ,i acordarea (nlesnirilor !iscale7
asi#urarea completitudinii trans!erului lor la 'u#et7
or#anizarea evidenei evalurii ,i realizrii averii con!iscate ,i patrimoniului sechestrat.
'. Cadrul legislati)
Ae#islaia !iscal 5drept !iscal6 este concepia susinut (n doctrina european a
!inanelor pu'lice cu utilitatea de a individualiza ,i pune (n eviden ansam'lul re#lementrilor
-uridice% !inanciare cate#oria normelor -uridice privind veniturile pu'lice care se realizeaz
primordial cu speci!icul !iscal al impozitrii. Potrivit necesitilor de realizare practic a
veniturilor 'u#etul% re#lementarea -uridic a impozitelor ,i ta0elor cuprinde 2 cate#orii de norme
-uridice+
Cate#oria $ & norme privind o'iectul ,i su'iectele de'itare de impozite% ta0e ,i celorlalte
venituri 'u#etare.
Cate#oria $$ & norme privind procedura !iscal a sta'ilirii ,i (ncasrii impozitelor ,i
ta0elor% precum ,i a soluionrii liti#iilor dintre contri'ua'ili ,i or#anizaiile !iscale ale statului.
Prima cate#orie are (n #eneral un coninut de drept material. Potrivit necesitilor de a
institui le#al !iecare impozit (n parte% preciz*ndu&se o'iectul% su'iectul impoza'il sau ta0a'il%
tari!ul de calcul% termenii ,i alte condiii de plat a acestora.
Cea de a doua cate#orie cuprinde normele !iscale de natur procedural% potrivit
necesitii de sta'ilire ,i (ncasare a impozitelor% precum ,i de de!initivare a lor (n cazuri de
contestare. /lturat acestora% le#islaia !iscal este completat cu acte normative care
re#lementeaz sanciunile aplica'ile contri'ua'ililor care declar corectitudinea o'iectului
impozitului sau sv*r,esc alte in!raciuni !iscale% precum ,i cu acte normative privind e0ecutarea
silit a impozitelor ,i ta0elor. (n realitatea !inanciar impozitele% ta0ele ,i alte venituri 'u#etare
!ac parte din strate#ia !inanelor pu'lice ,i (n cadrul acestora sunt re#lementate nu autonom% ci
coordonat cu re#lementrile cheltuielilor pu'lice% 'u#etului de stat ,i (mprumutului de stat
coordonat cu natura de drept pu'lic a acestor compartimente structurale ale !inanelor pu'lice.
@e#lementarea -uridic a impozitelor ,i ta0elor este instituit potrivit unor criterii de aplicare a
le#ii !iscale (n timp ,i (n spaiu% ast!el ca necesitile ,i interesele !inanelor pu'lice s !ie
prote-ate i realizate (n mod raional ,i con!orm ma0imelor !undamentale a impunerii.
1plicarea )n timp a legii !iscale% #uvernat de principiul anualitii impozitelor%
(m'inat cu perceperea retroactiv a impozitelor (n cazuri de omisiuni.
1plicarea )n spaiu a legii !iscale este diri-at de principiul teritorialitii impozitelor%
coordonat cu cerina de evitare a du'lei impuneri a veniturilor.
)n @M le#islaia !iscal este reprezentat de urmtoarele acte normative+
1. Codul Fiscal al @M M" al @M 2??>%ediie special 5@evista Conta'ilitate ,i audit
nr. 1 din anul curent6
2. Ae#e pentru punerea (n aplicare a titlurilor $ ,i $$ ale CF nr. 11;4&N$$$ din
24.?4.1>><. M" al @M 2??>%ediie special
3. Ae#e pentru punerea (n aplicare a titlului $$$ al CF nr. 141<&N$$$ din 1<.12.1>><.
M" al @M 2??>%ediie special
4. Ae#e pentru punerea (n aplicare a titlului $: al CF nr. 1?54&N$: din 1;.?;.2???.
M" al @M 2??>%ediie special
5. Ae#e pentru punerea (n aplicare a titlului : al CF nr. 4?=&N: din 2;.?<.2??1. M" al
@M 2??>%ediie special
;. Ae#e pentru punerea (n aplicare a titlului :$ al CF nr. 1?5;&N$: din 1;.?;.2???.
M" al @M 2??>%ediie special
<. Ae#e pentru punerea (n aplicare a titlului :$$ al CF nr. >4&N: din ?1.?4.2??4. M"
al @M 2??>%ediie special
=. Ae#e pentru punerea (n aplicare a titlului :$$$ al CF nr. ;=&N:$ din ?5.?5.2??5. M"
al @M 2??>% ediie special
>. Ae#e pentru punerea (n aplicare a titlului $N al CF nr. 31<&N:$ din ?2.11.2??;. M"
al @M 2??>% ediie special