1

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Tehnologie i Management n Industria Alimentar
Managementul restaurantelor si serviciilor de catering


PROIECT
Tema: Organizarea deservirii mesei de revelion in cadrul unui
restaurant cu 100 de locuri





Efectuat: st. gr. MRSC-131
Veca Valentina

Verificat: Deseatnicov Olga



Chiinu 2013
2


Cuprins
Introducere..3
Traditii de revelion.5
Noiuni de baz privind meniurile pentru revelion.8
Oferte de realizare a mesei de revelion11
Elaborare meniului si calcularea numarului de portii..15
Servirea preparatelor i a buturilor. Debarasarea mesei..16
Bibliografie..17








3


Introducere
O mas festiv, organizat n cinstea unei persoane sau a unui eveniment, n timpul
prnzului, dejunului ori cinei reprezint banchetul. Banchetul se organizeaz pentru srbtorirea
unor evenimente mai deosebite din viaa unor persoane sau a unei colectiviti cu activitate de
protocol sau n cazuri oficiale.
Banchetele se pot clasifica n dependena de ocaziile cerute: banchete oficiale i neoficiale.
Banchetele oficiale sunt organizate la srbtorile naionale, ntlnirile de afaceri sau primire
unei delegaii strine, n legtura cu ncheierea unor contracte.
Banchetele neoficiale includ n sine serbarea evenimentelor ce in de festivitile familiare.
Aa cum ar fi serbarea: zilei de natere, cstorii, avansarea n funcie, ieire la pensie,
revelionul, ziua onomastic i unele evenimente importante care au pus accent n viaa unei
personaliti. Spre deosibire de banchetele oficiale cele neoficiale se petrec ntr-un mod nu att de
strict limitat normelor de protocol. n dependen de preferinele clientele ce comand banchetul
dat, deservire cu chelneri poate fi petrecut n dou moduri:
- deservirea parial;
- deservirea complet.
innd cont de natura banchetului, ce urmeaz a fi petrecut, decorarea atta saloanelor ct i
a meselor se organizeaz aa n ct s putem evidenia caracterul festivitii.
Avnd banchet oficial elementele decorative sunt stricte i limitate conform normelor de
protocol.
Deosebim urmtoarele tipuri de banchete:
- banchet oficial diplomatic;
- banchet neoficial;
- banchet furet;
- banchet desert;
- banchet coctail;
- banchet ceai.
Pentru buna desfasurare a operatiunilor de pregatire a salii inainte de sosirea consumatorilor se
vor lua urmatoarele masuri organizatorice:
- -stabilirea meniului;
- -asigurarea aprovizionarii cu materii prime si bauturi;
4

- -inventarierea obiectelor necesare pregatirii si servirii preparatelor si a
bauturilor,completarea acestora;
- -stabilirea formei de amenajare a salii cu mese,scaune,decoratiuni,etc;
- -selectionarea formatiei de lucru si a tinutei vestimentare a personalului.
Revelionul este o masa festiva deosebita,organizata in restaurante,in care se pot asigura
un ambient deosebit,cu servicii si programe surpriza de calitate.
Masa festiva de revelion se organizeaza cu ocazia finalizarii anului calendaristic,si
intampinarea noului an,sarbatorit pe plan national si international.
Odata cu sistemul de informare,organizatorii vor intocmi diagrame de amplasare a
meselor cu numarul fiecarei mese si numarul de persoane la masa,intocmirea variantelor
de meniuri speciale pentru acest eveniment,cu valoare respectiva pentru fiecare salon si
alegerea acestor dupa preferinte.
O atentie deosebita se va acorda momentelor distractive,prin contractarea diferitelor
programe artistice,coregrafie,solisti de diferite genuri de muzica,formatii orchestrale,etc.
asigurand momente deconectate,distractive si ambiantul placut.
Meniurile pentru aceasta ocazie vor face exceptie evenimentului, cu preparate traditionale
anotimpului de iarna prin introducerea unor delicatese de antreuri: tartine diferite cu icre
negre sau de manciurie, lebar, toba, racitura de curcan, specialitati culinare din pasare, de
miel, de purcel, de vanat si specialitati de deserturi traditionale de bucatarie, patiserie,
cofetarie, fructe.
Din grupa bauturilor vor fi cuprinse in meniuri specialitati de bauturi aperitive,servite
natur sau preparate cocteiluri,continand cu vinuri selectionate din podgorii consacrate
precum si traditionala sampanie.











5

Traditii de revelion
Revelion" este un termen care vine din limba franceza, rveillon, un derivat de la rveil. La
inceput, acest cuvant era folosit pentru masa care avea loc in noaptea de Craciun. Cu timpul,
cuvantul "revelion" a ajuns sa fie folosit pentru orice masa luata noaptea tarziu. In dictionarul de
neologisme al paharnicului Const. Stamati, aparut la Iasi, in 1851, prin "revelion" se intelegea
"cina dupa bal, mai ales la anul nou", deci nu numai la sfarsitul anului civil. Astazi, cuvantul
"revelion" desemneaza petrecerea care are loc in noaptea de 31 decembrie.
Felul in care este marcata trecerea spre noul an depinde de caracteristicile culturale ale fiecarei
tari. Este momentul in care bogatia spirituala a fiecarui popor se manifesta prin spectacole,
parade, costumatii, iar traditiile se bazeaza pe credinte care s-au pastrat de la o generatie la alta.
Noaptea trecerii dintre ani este un moment aparte in multe din culturile lumii. Noaptea trecerii
dintre ani este un moment magic si in traditia populara moldoveneasca. Este un moment in care
are loc infruntarea dintre vechiul si noul an, un moment in care timpul se opreste in loc pentru a-
si putea continua curgerea sa permanenta, un moment in care timpul se reinnoieste, anul vechi
se ingroapa, iar cel nou abia se naste. Este cunoscut de aceea si sub numele de "Ingropatul
Anului".
Conform unei credinte din popor, pentru a alunga spiritele rele si a primi cum se cuvine noul an
in casa ta, nu trebuie sa astepti Revelionul in liniste, ci in zgomot si voie buna, cu usile larg
deschise. De asemenea, este interzis sa plangi in
prima zi a anului daca nu vrei sa ai parte de
lacrimi si ghinion pe tot parcursul anului.
Pestele este una din mancarurile menite sa iti
aduca prosperitatea si sa-ti asigure o trecere lina
si usoara in anul care vine. Consuma un mar in
ajunul Anului Nou si vei avea parte
de sanatate pe tot parcursul anului, ne invata
traditia. Si strugurii au o semnificatie aparte in
seara de Revelion. Fiecare din cele 12 boabe de
struguri consumate de Revelion semnifica prosperitatea in cele 12 luni ale anului care vor urma.
Pe de alta parte, carnea de pasare nu este deloc considerata aducatoare de noroc. Precum pasarile
de curte care scormonesc pamantul pentru a-l imprastia, tot astfel se crede ca se imprastie
prosperitatea si binele din casa in care se serveste carne de pasare.

6

Cu toate stradaniile globalizarii si ecumenismului de a impune respectarea anumitor traditii, asa-
zise, europene sau mondiale, romanii continua cu incapatanare sa pastreze traditiile frumoase ale
sarbatorilor de iarna.

Dintre acestea, Plugusorul si Sorcova sunt strict legate de Anul Nou, simbolizand cu precadere
innoirea anului.

Anul Nou este marcat in comunitatea romaneasca, de urarea cu plugusorul, cu sorcova, cu
buhaiul, vasilca si jocurile mimice cu masti de animale sau personaje taranesti.
Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei stravechi, desigur precrestin, dar care, in
timp, a ajuns sa faca, s-ar zice, casa buna cu crestinismul. Cantecele respective atrag norocul sau
binecuvantarea asupra oamenilor si gospodariilor, pentru tot anul care urmeaza. Trebuie spus ca
atat Plugusorul, cat si Sorcova sunt legate de innoirea anului, neavand nici o legatura cu ciclul
religios al Craciunului.
Chiar si asa, aceste frumoase traditii romanesti au suferit modificari de-a lungul timpului. Una
dintre acestea este modul de atitudine si de manifestare, trecand de la o simpla stare de bucurie,
de urare sau colinda de Anul Nou, la o usoara forma tiganeasca de cersit, aceasta datorandu-se si
starii agravante de saracie prin care trece majoritatea populatiei (de exemplu, doi din
zece romaniisi pot permite sa celebreze Revelionul la restaurant).
Colinda plugusorului prezinta un fapt istoric mitizat: opera imparatului Traian (Badita Traian),
care extinde la maximum agricultura in Dacia cucerita, ce trebuia sa devina granarul Imperiului
roman. S-a spus ca Plugusorul reprezinta sinteza unui tratat de agricultura.
Unii cercetatori in domeniul folclorului romanesc, leaga obiceiul colindatului de inceputul
primaverii, cand se sarbatorea, mai demult, Anul Nou. Insa, odata cu stabilirea datei acestuia la 1
ianuarie, se presupune ca a migrat si obiceiul. Ca rasplata, colindatorilor li se dadeau colaci,
fructe, bani, carnati, alaturi de multumirile de rigoare.
Colindele din muntii Apuseni ar putea intra ar putea intra in patrimoniul UNESCO si astfel in
patrimoniul immaterial al umanitatii.
Angajatii Ministerului Culturii si Patrimoniului National au finalizat un nou dosar care
evidentiaza valoarea cuturala deosebita a traditiilor de sarbatori. Traditiile sunt pastrate din
generatie in generatie. Este bvorba de cea mai mare comuna din Europa, Marisel, cu o suprafata
mai mare decit cea a Bucurestiului, dar foarte slab populate. In aceasta zona obiceiurile au un
specific aparte care aminteste de traditiile precrestine ale Europei. Toate aceste traditii ar putea
intra in patrimoniul umanitatii daca UNESCO va aproba cererea care va fi formulatade
autoritatile romine. Aceasta recunoastere ar urma sa atraga masuri, inclusive financiare, pentru
7

conservarea acestor traditii.
Plugusorul este un obicei general, practicat de romani cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu
adanci radacini in spiritualitatea romaneasca, acesta fiind o colinda; o colinda agrara declamata,
cu elemente teatrale, avand ca subiect munca depusa pentru obtinerea painii. Plugul, ornat cu
hartie colorata, panglici, servete, flori, pe care se punea, eventual, si un brad, era o prezenta
nelipsita in cadrul acestei colinde. Acum este, mai mult, o prezenta simbolica, in cadrul
uraturilor care li se adreseaza oficialitatilor.
Plugusorul ca si Sorcova se recita din casa-n casa in Ajunul Anului Nou, seara, sau pana in
dimineata primei zile a noului an. Era practicat de copii sau adolescenti, ca si acum. Dar se spune
ca, mai demult, il practicau numai barbatii in puterea varstei.


Ziua de 31 decembrie are, in traditia populara, o semnificatie deosebita, fiind data mortii si a
readucerii la viata a ordinii cosmice. Moldovenii, dintotdeauna, au pretuit-o si sarbatorit-o asa
cum se cuvine, cu cantece si voie buna si cu mesele intinse si pline de bucate alese.
Colindatorii, care pornesc inca din zorii zilei, sunt primii care anunta bucuria trecerii intr-o noua
etapa si care ureaza belsug si sanatate oamenilor prin ale caror case trec. Cantecele cu care este
anuntat noul an sunt pline de vitalitate si forta, avand versuri dintre cele mai diverse, sunt
dinamice si expresive, unele sunt pline de umor, altele sunt inspirate din chiar realitatea imediata.
E bine ca deasupra usii camerei in care va fi masa plina cu bucate de Revelion sa fie pus vasc,
planta sacra, in multe traditii, simbolul iernii si al sarbatorilor de iarna. Traditia spune ca vascul
este aducator de noroc, spor in casa si sanatate ocupantilor casei, atrage ingerii si pune bolile pe
fuga.

O atentie deosebita se acorda si pregatirii meniului de la cumpana dintre ani, cand gospodinele
trebuie sa stie foarte bine ce trebuie pus pe masa, ca sa se respecte traditia.

Ce trebuie sa nu lipseasca de pe masa de Revelion
De pe masa nu trebuie sa lipseasca pestele, despre care se spune ca aduce prosperitate si ca
asigura o trecere lina si usoara prin anul care sta sa vina.
Fructele nu trebuie sa lipseasca de pe masa de Revelion. Traditia spune ca un mar mancat in ajun
de an nou te va ajuta sa ai parte de sanatate pe tot parcursul anului care incepe.
Strugurii au, de asemenea, semnificatia lor pe masa de Revelion. Este absolut obligatoriu ca la
masa de Revelion sa mananci 12 boabe de struguri deoarece asta inseamna prosperitate in cele
12 luni ale anului nou.
Traditia populara romaneasca nu recomanda carnea de pasare la masa de Revelion deoarece nu-i
8

aducatoare de noroc. Se crede ca, asa cum pasarile scurma pamantul, il imprastie, tot asa se va
imprastia si binele si prosperitatea din casa celui care serveste carne de pasare.
Batranii spun ca in noaptea de trecere, de la 31 decembrie spre 1 ianuarie, e bine ca in toate
casele sa arda o lumanare sau sa fie candela aprinsa pana se lumineaza de ziua, pentru ca astfel
sa-l indupleci pe Dumnezeu sa-ti daruiasca un an usor si luminos.
Anul nou trebuie primit cu usile deschise si multa lumina in casa si in suflet, cu zgomot, ras si
voie buna exact cum ai primi un musafir drag.


Noiuni de baz privind meniurile pentru revelion
Particularitile mesei de revelion n noaptea de revelion n unitile publice de alimentaie se
organizeaz mese festive la care particip un numr nsemnat de consumatori. Se servete un
meniu consistent, stabilit cu anticipaie, consumarea preparatelor i buturilor fendu-se ntr-o
perioad de timp mai mare, de circa 5-6 ore.
Pentru organizarea mesei de revelion se impune ca unitile publice de alimentaie s ia o serie
de msuri tehnico-organizatorice care s asigure:
amenajarea slii de servire, a spaiilor de producie i auxiliare;
revizuirea i punerea n stare de funcionare a tuturor-instalaiilor de iluminat, aerisit, ap,
sanitare, salubritate, cldur etc;
pregtirea unei schie a slilor de consum n care s se prevad amplasarea mobilierului,
pomului de iarn, podiumului pentru orchestr, ringului de dans, precum i intrrile i ieirile din
sal;
efectuarea unei curenii generale sub toate aspectele;
completarea obiectelor necesare transportului, prezentrii, servirii i consumrii preparatelor
prevzute n meniu;
stabilirea mai multor variante de meniuri pentru a da posibilitatea organizatorilor s-i aleag
meniul preferat;
ntocmirea necesarului de msaterie prima n funcie, de meniurile alese i;urmrirea procurrii
acestuia n structura i volumul cerut de reetele de fabricaie ale preparatelor precum i a altor
9

produse agroalimentare care se vor servi ia mas ca: produse de panificaie, buturi alcoolice,
vinuri, sucuri rcoritoare etc;
decorarea slii, folosindu-se ghirlande din brad, serpentine, figurine, arbori decorativi, brad
pentru pomul de iarn, ghivece sau flori, alte materiale decorative. Pe peretele opus intrrii n
sala de consumaie se va scrie tradiionala urare La mul ani!";
constituirea programului artistic ce se va prezenta, pregtirea formaiei orchestrale, a
repertoriului muzical i al altor momente vesele i distractive;
definirea formaiei de lucru cu personalul care va asigura producia i servirea preparatelor
culinare precum i a buturilor.
Organizarea serviciilor,aprovizionarea fiind realizata intocmai cu toate obiectivele planificate,
de asemeni momentele recreative, cu 2-3 zile inainte de revelion, se trece la amenajarea
exterioara si interioara a unitatii,igienizarea spatiilor de productie, anexe, saloane, holuri, oficii,
vesela, mobilier, grupurile sanitare, etc.
In zilele de 30-31 decembrie,toti lucratorii prezenti la unitate,pe activitati profesionale,trec la
pregatirea operatiilor preliminare a preparatelor culinare din meniu,pana la finisarea pentru
servire.
In saloanele de servire, se amplaseaza mesele conform diagramei planificate, cu aranjarea
mise-en-place-ului corespunzator meniurilor pentru fiecare salon, numerele pe masa si respectiv
cartile de vizita, lista meniu, pentru fiecare meniu(persoana), aranjamentele si decoratiunile
florale, plante decorative, sfesnice cu lumanari pe mese, fructiere cu fructe si produse de
panificatie pe mese, etc.; saloanele fiind pregatite pentru primirea consumatorilor.
Se nominalizeaza personalul din bucatarie, pentru pregatire, finisare, montare si servirea
meniului in seara revelionului, de asemeni personalul de servire, care se va prezenta pentru
derularea serviciilor de revelion, la ora planificata de conducerea unitatii,repartizarea sectoarelor
de servire(numar mese si persoane) si stabilirea programului de servire a etapelor din
meniu,metode si tehnici de servire.
In general, ora stabilita pentru sosirea consumatorilor inscrisi la revelion este ora 20:00, timp in
care conducerea unitatii (seful de unitate, seful de sala), intampina consumatori la intrare, iar in
baza documentului in care este precizat numarul de masa si numarul de persoane, ii conduce
pana la masa rezervata, fiind primit de ospatarul din sectorul respectiv, care se prezinta
10

protocolar, consultandu-l daca mai asteapta si alte persoane la masa rezervata sau pot fi serviti cu
bauturi aperitiv si gustare.
O data cu asezarea la masa a consumatorilor si nemaiasteptand pe nimeni, ospatarul incepe
servirea primei etape din meniu, bauturi aperitive, si gustarea speciala, iar restul etapelor din
meniu vor fi servite in acelasi timp la toti consumatorii, printr-o iesire a ospatarilor in sir indian
din holul sectiilor in salon sincronizata cu o intrare muzicala placuta.
n toata perioada serviciului, ospatarii vor fi prezenti in sector la mese, prin consultarea daca mai
doresc si altceva care nu se regaseste in meniu, prin turnarea vinului in pahare, apa minerala,
schimbarea scrumiere, etc.
In meniu se va introduce o cupa de sampanie (150-200 ml), care se va prezenta si servi la ora
traditionala, 23:50-24:00, cand se schimba anul calendaristic si se sarbatoreste noul an prin
muzica si urare de La multi ani!.
Cu preparate din peste se pot oferi cele ce se pregatesc din peste mare, dezosat, filetat ca :
nisetru, somn, morun, salau, pregatite la gratar sau rasol, cu sosuri deosebite.
Ca preparate de baza se vor oferi cele traditionale: friptura de carne de curcan,miel,purcel de
lapte,caprioara,iepure,rulada din carne de porc si pasare,insotite de garniture: varza calita, cartofi
sip sau pai, soteuri de ciuperci , morcovi si alte legume si salate: muraturi asortate, gogosari,
salata verde.
In completarea meniului se pot servi:branzeturi superioare intr-o gama variata, alone, migdale,
arahide,etc.
La incheierea mesei se mai pot oferii ciorba de potroace, la bauturi se recomanda la inceputul
mesei bauturi alcoolice, cu tarie alcoolica mai mare si amestecuri de bauturi.La ora 24:00 se va
servi vin, sampanie.
La preparate de peste se vor oferi:vinuri albe,la friptura vinuri rosii,iar la cafea coniac sau
lichior.
Stabilirea meniurilor. Avnd n vedere particularitile i caracteristicile mesei pentru
srbtorirea revelionului, meniul va avea o componen rriai consistent cu o gam mai variat
de sortimente, cu preparate de calitate i cu un aspect deosebit.
La gustri se vor include, n general, cele din categoria care se servesc i se consum n stare
rece, cum ar fi: tartine cu icre, batog afumat, sardele, preparate din carne tradiionale: leber,
11

caltabo, cmciori, tob, pastrama de curcan sau de gsc; preparate n aspic: oxi cu unc,
pateu de ficat de gsc, tartine de iepure sau cprioar etc. rcituri din carne dc pasre (piftie),
bueuri cu ciuperci, triangle cu carne sau brnz, msline umplute, legume proaspete etc
Gustrile calde se pot oferi la mesele organizate pentru un numr mai redus de consumatori sau
cu un caracter familial.
Ca preparate din pete se pot oferi cele ce se pregtesc din pete mare, dezosat, filetat ca: nsetai,
somn, morun, alu, pregtite la grtar sau rasol, cu sosuri deosebite.
Ca preparate de baz se vor oferi cele tradiionale: friptur din came de curcan, miel, purcel dc
lapte, cprioar, iepure; rulade din carne de porc i pasre, nsoite de garnituri: varz clit,
cartofi ip sau pai, soteuri din ciuperci, morcovi i alte legume, i salate: murturi asortate,
gogoari, salat verde, andive etc.
Desertul poate fi format din mai multe sortimente: ngheate dc fructe, parfe, produse de
cofetrie i patiserie: torturi, prjituri, baclava, sarailie, plcint cu brnz i rvae, precum i
cafea.
Oferte de realizare a mesei de revelion

Varianta I
Un Revelion Magic la Restaurantul La Roma i DECADANCE club. Petrece REVELIONUL n
La Roma Club cu Geta Burlacu i show-programa pn-n zori! La rezervarea pna pe 17
Decembrie ai REDUCERE 40% la buturi! Revelionul magic mpreun cu La Roma Club este o
adevrat poveste de iarn, o atmosfer vesel i luminoas i o stare de spirit superb!
V oferim SHOW program pn-n zori:
Prestaia Getei Burlacu
Show de iluzii
Artiti de performan
Muzic LIVE
Laser-show
ntlnirea revelionului n stil rusesc i moldovenesc
Concursuri i tombole
Dansuri incendiare pn dimineaa
O ambian plcut
12

Deservirea la cel mai nalt nivel
Un meniu delicios de srbtoare
n timpul nopii de Revelion oaspeii se pot cobor i la discotec, pentru a dansa i a participa la
programa din club. Discoteca i restaurantul vor petrece pin-n zori! i cel mai important!!!
Restaurantul La Roma pe 1 ianuarie, invit pe toi oaspeii ce au petrecut Revelionul la noi, la
zeam. ATENIE! Zeama este din contul restaurantului!
Meniu de Revelion 2013 La Roma restaurant
Gustri reci:
Platou asortat cu mezeluri
Platou cu legume coapte
Platou cu diverse sortimente de cacavaluri
Cacaval Mozzarella cu roii
Salat BERLINEZ
Salat OLIVIE
Salat FANTEZIA
Icre roii
Somon cu lmie
Msline
Lmie cu zahr
Pine
Gustri calde:
Rulouri de somon la grtar
Bufet cald:
File de porc la grtar
Muchiule cu ciuperci i fasole verde
Cartofi copi cu ciuperci
Desert:
Fructe
Tiramisu
Buturi:
Sampanie
13


Varianta II
Revelionul 2014 impreuna cu "Grace"
Va garantam un meniu delicious si un program Show senzational, 31.12.2013 22:00 05:00
01.01.2014
Meniu
Gustari reci
Asorti de peste.
Clatite cu somon.
Salata capresse.
Salata Bangkok.
Asorti de bujenina.
Roastbeef cu bacon.
Carne de Wellington.
Gustari calde
File de pui cu fulgi de cocos.
Role de somon cu spanac.
Pungute din muschi de porc.
Tournedo.
Desert
Tiramisu.
Ceai/Cafea.
Bauturi nonalcoolice: Apa Dorna gazata/plata.
Bauturi alcoolice: Vin Spumant Cricova Alb Demidulce.







14

Varianta III
Restaurant & Events Hall PLATINUM este locul perfect pentru petrecerea sarbatorii de
revelion
Meniu
1. Carpaccio de somon cu salat verde;
2. Muchiule de porc la cuptor, condimentat cu ierburi provansale;
3. Platou cu rulade (rulad din curcan cu migdale, rulad cu unc i usturoi, rulad Regal);
4. Compoziie de legume (branz feta, roii, castravei, ardei dulce, ceap verde, verdea);
5. Legume coapte (dovleac, vinete, ardei gras, roii, sos, verdea);
6. Salat Platinum (piept de pui la grtar, ardei dulce, castravei, ciuperci coapte, frunze de
salat, ulei de msline);
7. Salata nemeasc din limb de porc, castravei murai, ciuperci, cacaval, ardei dulce, frunze
de salat, maionez;
8. Plcinte cu brnza de vaci i verdea; plcinte cu cartofi;
9. alu copt n coaj de legume;
10. Bulete din cacaval cu unc;
11. Piept de pui copt, cu legume i cacaval;
12. Legume la gratar;
13. Pine n asortiment.
Varianta IV

15

Elaborarea meniului
Nr. de
ord.
Denumirea preparatelor Gramaj(g) Num
rul
de
por
i
Gustri reci
1. Canape cu crevete 80/4 25
2. Canape cu salam 80/2 25
3. Coulee cu salat de crabi 100/2 25
4. Canape cu caviar 80/2 25
5. Cltite cu past de brnz 100 50
6. Rulou cu carne de vnat 80/2 50
Gustri calde
7. Ppnai ca la Tiraspol 100/50/20/20/2 100
8. Cltite cu brnz de vaci 50/25 50
9. Mittitei cu legume prospete 50/100 50
Desert
10. Prune uscate cu nuci i fric 150 50
11. Mere, poam, portocale, banane 150/150
150/150
20
Buturi
Ap mineral Bonaqua 0,33L 25
buc
Ap dulce Sprite 0,25L 25
buc
Vodca Arima-Lux 0,5 10
buc
Vin alb Chardonay 0,7 10
Vin rou Caberne 0,7 10
Divin Clrai 0,75 10
Vin spumant Cricova 0,75 10

16

Servirea preparatelor i a buturilor. Debarasarea mesei.
Pentru servirea preparatelor i buturilor la o mas de revelion se vor folosi forme de servire mai
rapide, dar care asigur un serviciu de. inut, deosebit.
Astfel, buturile aperitiv se pot servi, porionate de la secie, transportate n pahare cu ajutorul
tvii aezat pe antebraul i palma stng, acoperite cu ancrul mpturit. Servirea se va face pe
partea dreapt a fiecrui consumator, aezndu-se paharul cu butura n dreapta:paharului pentru
vin alb.
Gustrile vor fi montate la secie pe farfurii mijlocii:ntinse, transportate in sal pe antebraul i
palma stng acoperit cu ancrul desfurat i eventual i pe mna dreapt i se aaz pe
farfuria-suport de pe blatui mesei, pe partea dreapt a consumatorilor.
Preparatele din pete pot fi servite n sistemul la farfurie", descris mai sus la gustri sau n
sistemul cu ajutorul cletelui". n acest caz, preparatele din pete mpreun cu garnitura i sosul
respectiv se monteaz pe platoul care este nsoit de un clete format din linguri i furculi. Se
transport pe antebraului mna stng acoperite cu ancrul mpturit i se servesc pe. partea
stng a consumatorilor.
Salatele montate la secie n salatierepentru o persoan se transport cu ajutorul tvii de serviciu,
aezatape antebraul i mna stng acoperite cu ancrul mpturit i se servesc-pe partea stng
a consumatorilor,; aezndu-se n faa farfurioarei pentru produselede panificaie, spre mijlocul
blatului mesei, deci n stnga dinilor furculielor.
Preparatele din came mpreun cu garniturile seservesc n sistemul eu ajutorul cletelui" descris
mai sus. Se va avea n vedere c preparatele din carne se vor monta n faa consumatorilor pe o
farfurie mare ntins, cald adus la mas naintea servirii preparatelor respective.
Desertul format din ngheat i prjitur sau plcinte cu rvae se servete n sistemul la
farfurie", cupele cu ngheat sau prjituri fiind montatepe o farfurioar-suport i transportate cu
ajutoraul tvii de serviciu, aezat pe antebraul i palma stng; acoperite cu ancrul mpturit.
Se servesc pe partea dreapt a consumatorilor aezndu-se pe farfuria suport sau direct pe blatui
mesei, concomitent cu aducerea linguriei sau tacmului pentru desert, fie cele din faa farfuriei-
suport, fie aduse de la masa de serviciu sau oficiu.
Preparatele-complementare: brnzeturile, alunele, fructele, sosurile etc, se monteaz de la secie
n obiectele de inventar adecvate; platouri, fractiere, sosiere sau farfurii ntinse i se aaz pe
blatui mesei la o distan accesibil mai multor consumatori. ntotdeauna vor fi nsoite de un
17

obiect, cu ajutorul cruia consumatorii pot servi cum ar fi cletele format din cuit i furculi sau
cuitul special "pentru servire brnzeturilor cietefonmat din dou linguri i eventual o foarfec
cu ajutorul creia se taie ciorchinii de struguri, pentru servirea fructelor: luul special sau lingura
pentru servirea sosurilor, linguria pentru servi-rea alunelor .a.m.d.
Cafeaua se monteaz n ceti de la secie i nsoit de farfurioarele-suport se transport cu
ajutorai tvii de serviciu, aezat pe antebraul i palma stng, acoperit cu ancral mpturit,
servirea efectundu-se pe partea dreapt a consumatorilor. Se aaz direct pe blatui mesei n faa
consumatorului sau n dreapta farfuriei-suportsau locului ocupat de aceasta, n funcie de
momentul n care se solicit s fie consumat cafeaua.
Vinurile (alb i rou), apa mineral, se servesc pe partea dreapt a consumatorilor; I
preparatele cu care se asociaz; vinul alb la preparatele din pete, vinul rou preparatele din
came, cu ajutorul sticlelor n care sunt mbuteliate, respectndu-se regulile de prezentare i
servire cunoscute.
O particularitate a mesei de revelion o constituiefaptul c la ora 24, fiecrui consumator i se
ofer o cup cu ampanie. Aceasta se porioneaz n cupe la secie, se transport cu ajutorul tvii
de serviciu aezat pe antebraul i palma stng, acoperite cu ancrul mpturit i se servesc pe
partea dreapt, aezndu-se n dreapta paharului'pentru vin alb.
Debarasarea mesei de obiectele folosite la consumarea preparatelor i buturilor se efectueaz n
ordinea servirii acestora dup regulile cunoscute. Se va avea grij ca aceste obiecte s nu rmn
pe mas prea mult vreme dup ce s-au terminat operaiunile de consumaie i s fie depozitate
n sala de servire, ci transportate ct mai urgent la oficiul de menaj.
Bibliografie

1. Arta serviciilor in restaurante, Stere Stavrositu, Editia 2006;
2. ABC-ul ospatarului, Constanta Brumar, Stefan Sgander, Editura Amaltea;
3. Tehnologia restaurantelor, Radu Nicolescu;
4. Tehnica servirii consumatorilor, Dobrescu si altii, Editia 2003;
5. Indrumar pentru unitatile de alimentatie publica, Editura Tehnica,Bucuresti 1998;
6. Practica serviciilor in restaurante si baruri, Editura Tehnica,Bucuresti 1999.