ECONOMICS

Categoria economic reprezint o abstracie tiinific, o

notiune care reflect una din componentele relaiilor
economice.
Economia este o tiin social care cerceteaz baza
economic a societii umane. Ea analizeaz modul n care
societatea administreaz resursele relativ limitate pentru
satisfacerea nevoilor umane nelimitate.
Activit.ec-ca-interact.omului cu nat.realiz.in anumite
condit.istorice cu scopul de a produce bunurile necesare p/u
satisfacerea cerintelro umane.
Resursele economice reprezint totalitatea elementelor,
premiselor directe i indirecte, reale i monetare, care sunt
utilizabile i pot fi atrase, n producerea de noi bunuri
economice, necesare satisfacerii nevoilor umane.
Costul de oportunitate reprezint valoarea bunului sau
serviciului la care se renun. Este fieresc ca fie com e interest
in obtin utilitatii max cu costuri min.
Sistemul reprezinta totalitate de elemente care se afla in
interactiune si formeaza unitate distincta.
Sistemul ec-ic - o modalitate specific de utilizare a res-lor
ec-ce rare, de organizare a procesului de producie i de
trecere a bunurilor create de la productor la consumator.
Sistemul ec-ei tradiionale (naturale)- o form de organizare
a activitii ec-ce, n care bunurile produse sunt destinate
autoconsumului, nevoile fiind satisfcute fr a apela la ec-ia
de schimb. Ec-ia natural este un sistem ec nchis, specific
rilor slab dezvoltate.
Ec-ia mixt o mbinare organic a sectorului privat cu
sectorul de stat, a mecanismelor pieei cu reglementarea
proceselor ec-ce de ctre stat, a micilor #ri cu marele
corporaii, caracterizate prin tendine monopoliste i
oligopoliste.
Termenul "instituie" este reflectat n sens larg "cumulativ"
ca: totalitatea normelor, regulilor, procedurilor i
mecanismelor de realizare, care structureaz (ordoneaz)
relaiile dintre oameni.
Proprietatea repr ansamblul relatiilor dintre oamenii, in
legatura cu insusirea, posedarea res-lor utilizate in activitatea
ec-ica si a rezultatelor acestei activitati
Proprietatea repr totalit raporturilor dintre membrii societatii
cu privire la insusirea bunurilor existente in societate,
raporturi reglementate de acte juridice sau norme sociale.
Proprietate privata, care in functie de subiectul proprietatii
poate fi: individuala, individual-asociativa, privata de familie,
privat-asociativa. Proprietatea privata poate fi bazata pe
munca individuala sau pe munca salariata.
Proprietatea publica, care cunoaste asemenea forme ca:
proprietatea administratiei centrale si proprietatea
administratiei locale. In tarile socialiste acesta este timpul de
proprietate preponderent.
Proprietate mixta. Acest tip de proprietate combina,
proprietatea privata cu cea publica, iar in unele cazuri
proprietate nat cu cea internat. Proprietate mixta poate fi:
privat-publica nationala, privat-publica multinationala.
Privatizare-proc efectuat de catre organele puterii de stat si
consta in trecerea bunurilor statului in propr cetatenilor si
asociatilor lor.
Economia natural reprezint acea form de organizare a
activitii economice n care nevoile de consum sunt
satisfcute din rezultatele propriei activiti, fr a se apela la
schimb.
Economia de schimb reprezint acea form de organizare a
activitii economice n care agenii economici produc bunuri
n vederea vnzrii, obinnd n schimbul lor altele, necesare
satisfacerii cerinelor.
ntr-o accepiune general, prin noiunea de bun se nelege
orice element al realitii capabil s satisfac o anumit nevoie
(trebuin), indiferent de forma lui de existen, de modul n
care este procurat de ctre consumator, sau de natura nevoii
satisfcute.
Bunurile libere sunt acele bunuri care, n anumite condiii de
loc i de timp, sunt nelimitate n raport cu nevoile i, ca atare,
consumarea lor nu necesit un anumit cost (efort).
Bunuriile ec-ce reprezint ansamblul obiectelor materiale
luate din natur, prelucrate sau produse ca i serviciilor de tot
felul care pot satisface o anumit trebuin uman.
Marfa - bun ec-ic care servete produciei sau satisfacerii
nevoilor de via ale oamenilor, destinat vnzrii-cumprrii
prin tranzaciile bilaterale de pia.
Valoarea de schimb raportul cantitativ de scimb al
mrfurilor.
Bani-. Echivalent general al valorii marfurilor (fiind el insusi
o marfa).
Puterea de cumprare a banilor cantitatea de mrfuri i
servicii care pot fi procurate cu o unitate bneasc.
Viteza de rotaie a unitii bneti numrul de rotaii
efectuate de unitatea bneasc pu cumprarea-vnzarea
mrfurilor i pu diferite pli n decursul unui an.
Circulaia banilor micarea banilor n sfera de circulaie pu
efectuarea funciilor ca mijloc de circulaie i mijloc de plat.
Convertibilitatea banilor nsuirea legal a banilor de a fi
schimbai pe ali bani prin cumprare vnzare pe pia.
Cursul de schimb- numrul de uniti bneti strine care se
primesc n schimbul unei uniti bneti naionale la
momentul dat.

Microeconomie

Piaa constituie totalitatea relaiilor de vinzare-cumprare
dintr-un anumit spaiu geografic. In sens ngust, piaa poate fi
definit drept locul unde se confrunt cererea i oferta de
bunuri, servicii i capitaluri.
Menajele sunt constituite din indivizi si familiile lor
Intreprindele-sunt unitatile de productie ,ce creeaza bunuri si
servicii,destinate vinzarii-cumpararii.
Firma-repr.organizatia ce poseda si gestioneaza una sau mai
multe #.Firmele se preinta in calitate de agenti ai
cererii,achizitionind resursele necesare p/u activitatea lor,si in
calitate de agenti ai ofertei bunurilor produse de ele.
Statul-repr.agentul economic colectiv, cu un ansamblu de
institutii si organizatii respective,care are obiectivul de a
maximiza bunastarea sociala in cadrul bugetului existent
Institutiile financiar-bancar-sunt unitatile,functia principala
a carora este de a colecta,transfera si repartiza disponibilitatile
financiare.
Restul lumii-ca agent economic,nu se caracterizeaza printr-o
functie,ci prin zona de actiune ,prin dependenta nationala-
statala intre agenti economici.
Infrastructura Pietii -constituie ansamblul de institutii, serv,
#-ri specializate, generate de realtiile de Piata, ele la rindul lor
asigura o functionare civilizata si eficienta a pietii.
Concurena, care este o form de rivalitate ntre subiecii
relaiilor de pia cu privire la obinerea unor condiii mai
bune de producere, cumprare i vnzare a mrfurilor,
influeneaz, la rndul ei, celelalte trei elemente ale nucleului
pieei - cererea, oferta i preul.
CEREREA reprezint cantitatea total dintr-o anumita
marf dorit, care poate fi cumprat de un individ ntr-o
perioad anumit de timp, la un anumit pre.
Bunuri normale cnd veniturile consumatorilor cresc, crete
i cererea la majoritatea mrfurilor (carne, mbrcminte
,nclminte).
Bunuri inferioare bunuri a cror cerere se reduce odat cu
creterea vetiturilor. Cnd veniturile cresc, curba cererii la
astfel de mrfuri se deplaseaz nu la dreapta, ci la stnga.
Oferta reprezint cantitatea maxim dintr-un anumit bun, pe
care un vnztor intenioneaz s o vnd ntr-o perioad
determinat de timp la un anumit pre.
Surplusul productorului reprezint diferena dintre ceea ce
productorul primete (prin preul de echilibru i ceea ce el
cheltuiete (exprimat prin costul marginal).
SURPLUSUL CONSUMATORULUI este dat de diferena
dintre valoarea bunului - ct de mult suntem dispui s pltim
pentru a-l procura - i preul aferent acelui bun pe pia, la un
moment dat.
Elasticitatea reprezint msura n care o variabil oarecare
rspunde la modificarea unei alte variabile.
Elasticitatea cererii n funcie de pre exprim modificarea
cantitii cerute determinat de modificarea preului.
Elasticitatea ofertei n funcie de pre exprim raportul
modificrii procentuale a cantitii oferite dintr-un bun ca
urmare a modificrii procentuale a preului su, celelalte
condiii rmnnd neschimbate.
Elasticitatea ncruciat a cererii exprim raportul
modificrii procentuale a cantitii cerute dintr-un bun, ca
urmare a modificrii procentuale a preului pentru alte bunuri,
celelalte condiii rmnnd neschimbate.
Comportamentul consumatorului consitue totalitatea
actiunilor, atitudinilor si deciziilor individului cu privire la
utiliz ven-lor sale pr procurarea bunurilor materiale si a
serviciilor de care are nevoie.
Curba de indiferen reprezint totalitatea combinaiilor de
consum din dou bunuri, de pe urma crora un individ obine
acelai nivel de utilitate.
Utilitatea este satisfactia obtinuta de individ in urma
consumului unui bun oarecare.
Utilitatea marginala reprezinta satisfactia suplimentara care
se obtine la consumarea unei unitati suplimentare dintr-un
bun. Astfel sumind succesiv toate utilitatile marginale vom
obtine utilitatea totala.
Utilitatea total reprezint satisfacia obinut prin consumul
unor cantiti succesive dintr-un bun ntr-o perioad dat.
activitatea de ntreprinztor -activitatea de fabricare a
produciei, de executare a lucrrilor i de prestare a serviciilor,
desfurat de ceteni i de asociaiile acestora n mod
independent, din propria iniiativ, n numele i cu riscul
propriu, sub rspunderea lor patrimonial, n scopul asigurrii
unei surse de venituri permanente (Legea nr. 845/1992, art. 1).
Activitatea independent presupune libertatea
ntreprinztorului n alegerea obiectului viitoarei activiti i a
metodelor de lucru, inadmisibilitatea imixtiunii n afacerile
private. ntreprinztorul activeaz din propria voin i n
interesul su propriu.
Activitatea din proprie iniiativ este activitatea care se
exercit prin propriul spirit de ntreprinztor i propria
ingeniozitate. Iniiativa trebuie s fie raional, ntemeiat,
real i legal. Nimeni nu poate fi obligat s practice
activitatea de ntreprinztor.
Activitatea n nume propriu este desfurat de
ntreprinztor sub denumirea de firm proprie, dac este
persoan juridic cu scop lucrativ, iar de ntreprinztorul
individual sub numele su, care trebuie s fie inclus n
denumirea de firm. Denumirea de firm i numele
individualizeaz ntreprinztorul n activitatea sa.
Activitatea pe riscul propriu i sub rspunderea
patrimonial proprie. Riscul activitii de ntreprinztor,
spre deosebire de alte noiuni juridice ale riscului, poate fi
definit ca activitatea acestuia pe pia, n condiiile incerte
referitoare la posibilul ctig sau pierdere, cnd cel care ia
decizia, nefiind n stare s prevad faptul dac va obine profit
sau va suferi pierderi, trebuie, totui, s opteze pentru una din
deciziile optime.
Activitatea n scopul asigurrii unei surse de venit
permanent. Activitatea de ntreprinztor presupune obinerea
sistematic a unei surse de venit, ca rezultat al unei activiti
continue, i nu ocazionale.
Mediul intern al ntreprinderii l constituie oamenii,
mijloacele de producie, infoemaia i mijloacele bneti.
Mediul exterior, care asigur nemijlocit eficiena funcionrii
ntreprinderii l constituie, n primul rnd, consumatorii de
producie, furnizorii componentelor de producie, precum i
organele de stat i populaia din apropierea imediat a
ntreprinderii.
Planul de afaceri este un instrument de planificare ce are
rolul de a oferi o mai mare vizibilitate asupra elurilor si
evoluiei unei anumite afaceri careia i este dedicat. Primele
planuri de afaceri au aprut cu mult nainte de apariia
computerului i a tehnologiei informatice, dar rolul i
importana unui plan bine facut, a rmas aceeai pn in zilele
noastre.
Costul de productie- totalitatea cheltuielilor in expresie
monetara, pe care producatorul le efectueaza p/u fabricarea si
vinzarea bunurilor economice. Este expresia baneasca a factor.
de productie necesari p/u producerea si comercializarea
acestor bunuri si servicii.
Venit marginal venit suplimentar obtinut de o firma care
urmarea vnzarii unei unitati suplimentare de produs.
Calcularea venitului marginal este deosebit de importanta
pentru producator deoarece cu ajutorul acestei marimi se
determina cantitatea optima de produse care aduce profit
maxim.
Venitul total este produsul dintre pre i cantitatea vndut.
Profitul este partea ramasa din venitul total ce revine
ntreprinzatorului dupa ce s-au scazut toate cheltuielile
aferente venitului respectiv. Profitul, este in cel mai restrins
sens, venitul pe care il obtin agentii economici, ca produs al
utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul este
cistigul pe care-l obtin agentii economici, ca surplus peste
costul de productie. De aici, rezulta ca profitul este avantajul
realizat in forma baneasca dintr-o actiune, operatie
sau activitate economica.
Costul contabil- cheltuielile pe care le face intreprinderea p/u
achizitioanarea factor. de productie de la alti agenti economici,
adica costurile explicite, precum si amortizarea, care face
parte din costurile implicite. Profitul contabil este numit de
unii autori profit oficial, legislativ i statistic.
Costul economic- cuprinde costul explicit si cheltuielile
factorilor proprii (costurile implicite), dar care nu sint
reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile
care apartin intreprinderii date, consumul de munca al
proprietarului, dobinzile ce se cuvin p/u folosirea capitalului
propriu. Din punctul de vedere al contribuiei la activitatea
economic, profitul economic sau legitim reprezint venitul
obinut de cei ce ntemeiaz, organizeaz i administreaz o
firm i care sunt proprietarii bunurilor produse de ctre firm.
Profitul economic reprezint diferena dintre venitul total al
firmei i costurile de oportunitate ale tuturor intrrilor
(factorilor) utilizate de aceasta ntr-o perioad de timp. n
genere, atunci cnd se face teoria general a profitului se are
n vedere acest tip de profit. Profitul contabil, ca i cel
economic, poate fi privit ca profit normal i ca supraprofit.
Optimul producatorului constituie un criteriu de
comportament, conform caruia producatorul urmareste ca, la
un cost de productie total dat, sa maximizeze productia
obtinuta. n cazul n care, nsa, nu este necesara marirea
ofertei de bunuri economice, starea de optim a producatorului
presupune ca un volum de productie dat sa se obtina cu costuri
minime. n vederea optimizarii volumului productiei si
maximizarii profitului, trebuie sa se tina cont de relatia dintre
costul marginal si venitul marginal.
Profitul obtinut este maxim atunci cnd venitul marginal este
egal cu costul marginal, deoarece n acest caz se obtine o
diferenta maxima ntre totalul ncasarilor si totalul
cheltuielilor. n determinarea nivelului productiei care
maximizeaza profitul este utila si cunoasterea unui caz
particular - pragul de rentabilitate.
Teoria productorului presupune utilizarea unor instrumente
de analiz, obiectivul sau funcia scop i construcia funciei
ofertei. Teoria permite productorilor evitarea soluiilor
costisitoare i luarea celor mai avantajoase decizii economice
n vederea atingerii scopului de maximizare a profitului.
Produsul marginal reprezint volumul suplimentar al
produciei rezultatul din creterea cu o unitate a nivelului unui
factor de producie, nivelul celorlali factori de producie fiind
meninut neschimbat.
Produsul marginal al muncii , particularizarea noiunii
produs marginal al unei resurse la situaia forei de munc,
reprezint producia suplimentar obinut ca urmare a
utilizrii unui muncitor suplimentar, in condiiile in care
celelalte resurse sunt fixe.
PM = Q / M, in care: PM = produsul marginal al muncii;
Q = modificarea produciei; M = modificarea numrului de
muncitori.
Izocuanta este o reprezentare grafic a unui ansamblu de
substituiri a factorilor de producie care conduc la obinerea
aceluiai volum al produciei. Fiecare punct de pe izocuant
reprezint deci o anume combinare a factorilor ce permite
obinerea aceluiai volum al produciei. Aceasta nseamn c
nivelul produciei rmne constant iar raportul factorilor de
producie se schimb continuu.
Concurenta-o rivalitate, o lupta, o confruntare permanenta
dinre agentii economici pentru atragerea de partea lor a
clientilor si obtinerea, pe aceasta cale, a unui profit cit mai
mare posibil. Fiind o lupta, o competitie, o intrecere intre
participantii la procesul de productie, ea ii imparte pe acestea
innvingatori si invinsi, impunindu-i pe toti sa lupte pentru a
obtine acces la cele mai avantjoase conditii de producere si
desfacere a marfurilor.
Concurenta loiala(sau corecta)-se desfasoara intr-un cadru,
egal, deschis, in conformitate cu legislatia in vigoare si in
acord cu normele morale acceptate de societate.
Concurenta neloiala(sau incorecta)-atunci se incalca
legislatia in vigoare sau normele morle ale societatii.
Concurena perfect este un model al teoriei economice.
Acest model descrie o form ipotetic a pieei n care nici un
productor sau consumator nu are puterea de a
influena preurile de pe pia.
Concurenta perfecta se defineste prin cteva trasaturi
fundamentale si anume:
Atomicitatea pietei-existenta unui nr mare de vinzatori si
cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in mod
individual, nu dispune de puterea de a exercita o oarecare
influenta asupra pretului.
Omogenitatea bunurilor-intreprinderea livreaza produse
pe care cumparatorii le considera relativ identice si
substituibile. In acest caz, cumparatorul nu e motivat sa
prefere acelasi produs de la un alt vinzator.
Libera intrare pe piata-piata e libere si oricine poate sa
intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii, fie acestea
producatori sau cumparatori.
Mobilitatea factorilor de productie-posibilitatea acestor
de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unui
produs pe piata altuia, iar producatorii pot gasi liber si
nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceasta
trecere.
Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii
dispun de toata informatia cu privire la cerere, oferta si preturi.
Numai in asemenea caz cumparatorul poate obtine cel mai bun
produs la cel mai bun pret.
informare perfecta - cumparatorii si vnzatorii sunt n
posesia tuturor informatiilor relevante referitoare la piata,
inclusiv cele privind pretul si calitatea produsului;
acceptarea pretului - cumparatorii si vnzatorii nu sunt
capabili sa influenteze individual pretul la care produsul se
poate vinde sau cumpara; acest pret se formeaza pe baza
mecanismului pietei libere si reprezinta ceva dat din afara
pentru toti protagonistii pietei;
fluiditate: toate resursele sunt complet mobile. Sunt
bariere minime deintrare i ieire a firmelor de pe pia.
Practic intrarea i ieirea de pe pia sunt instantanee i fr
costuri.
transparen : vnztorii i cumprtorii au o informaie
perfect asupra pieei, astfel nct deciziile se iau n condiii de
certitudine.
Echilibrul firmei pe termen lung, in conditiile concurentei
perfecte, se bazeaza pe mai multe premise. In primul rand, pe
termen lung, toti factorii de productie sunt variabili, astfel
incat firmele pot sa-si dezvolte capacitatile vechi de productie
sau sa-si construiasca altele noi.
Strategia pe termen lung a unei firme competitive este
urmatoarea: -daca firma este deja pe piata, produce o cantitate
la care costul marginal egaleaza pretul produsului; -daca pretul
este inferior costului unitar mediu, firma va realiza pierderi si
pe termen lung nu merita sa ramna pe piata.
Concurena imperfect, este situaa de pe pia n care
condiiile necesare pentru existena concurenei perfecte nu
sunt satisfcute.
Monopolul natural- prevede exploatarea resurselor
naturale:petrolul,apele minerale etc. Monopolul
inovatorului- prevede producerea si comercializarea unui
produs nou, de calitate inalta. Este un monopol temporar care
sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt
producator
Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara-
prevede utilizarea unor factori temporari care permit
producerea si comercializarea bunului dat la un pret mai mic.
Monopolul prin alianta- prevede anumita intelegeri,
deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu privire la marinea
preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. Este socotit
ilegal.
Monopolul legal- prevede acordarea de catre stat a unor
drepturi exclusive de a produce si comercializa un anumit
bun.
Piata cu concurenta monopolistica- este o piata in care se
inregistreaza un numar mare de intreprinderi, dar care prin
diferentierea produselor oferite, isi creaza o clientela fidela.
Acest tip de piata se refera mai mult la ramuri ca: producerea
automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, electronicii.
Monopsonul reprezint acea structur a pieei n care exist
un singur cumprtor pentru un anumit bun i muli vnztori
pentru acel bun.
Concurenta monopol structura de P in c/e oferta Pi provine
de la un nr mare de # a caror produse desi sint similare sint
diferintiate, acest tip de concurenta se intilneste in domeniu
vinzarii cu amanuntul.
Piata monopol -. este o pia la nivelul unei ramuri (sub-
ramuri) sau chiar al unui singur produs pe care oferta unui bun
este asigurat de un singur productor.
Piata ologopol omogena e in cazul producatorilor de prod
standardizate. P oligopola e diferitianta de P prod c/e se
aseamana dar & se deosebesc.
Notiunea de monopol constituie 2 cuvinte grecesti: monos-
singur & polen-vinzator. P de monopol e o P la nivelul unei
ramuri sau al unui singur produs pe c/e oferta unui bun e
asigurata de un singur producator.
Monopolul natural- prevede exploatarea resurselor
naturale:petrolul,apele minerale etc.
Monopolul inovatorului- prevede producerea si
comercializarea unui produs nou, de calitate inalta. Este un
monopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi
produs de alt producator.
Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara-
prevede utilizarea unor factori temporari care permit
producerea si comercializarea bunului dat la un pret mai mic.
Monopolul prin alianta- prevede anumita intelegeri,
deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu privire la marinea
preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. Este socotit
ilegal.
Monopolul legal- prevede acordarea de catre stat a unor
drepturi exclusive de a produce si comercializa un anumit
bun.
Discriminarea prin pret e o situatie in c/e intreprinderea
monopol vinde aceleasi produse la preturi diferite & in c/e
diferenta de pret nu e justificata de diferenta de cost.
Discriminarea prin pret e una din modalitatile de extindere a
pietii in conditiile monopolului
Profitul maximal se obine m cazul n care venitul margina,
adic venitul dobndit prin realizarea unei uniti suplimenta re
dintr-un bun oarecare, este egal cu costul marginal.
Discriminarea prin pre este o situaie n care ntreprinderea-
monopolist vinde aceleai produse la preuri diferite i n care
diferena de pre nu este justificat de diferena de cost.
Oligopolul inseamna-vinzatori putini.
Concurena monopolist reprezint o structur de pia n
care oferta provine de la un numr mare de firme, ale cror
produse, dei similare, sunt difereniate.
Factorul pamant reprezinta totalitatea resurselor naturale
(suprafetele agricole, padurile, apele,aerul, resursele
productive) pe care oamenii le pot utiliza, adopta si transforma
conform intereselor lor de consum.
Capitalul ca factor de productie este definit prin totalitatea
bunurilor economice produse eterogene si reproductibile
utilizate in productie si /sau distributia si comercializarea de
bunuri si servicii. Cu alte cuvinte, capitalul este constituit din
stocul de active fizice (cladiri, utilaje, masini).
Munca privita ca factor de productie este reprezentata de
totalitatea resurselor umane(fizice si intelectuale) care sunt
efectiv antrenate in activitati economice.
Capitalul ca factor de productie este definit prin totalitatea
bunurilor economice produse eterogene si reproductibile
utilizate in productie si /sau distributia si comercializarea de
bunuri si servicii. Cu alte cuvinte, capitalul este constituit din
stocul de active fizice (cladiri, utilaje, masini).
Capitalul fix este acea parte a capitalului real, tehnic format
din bunuri de lunga durata(cladiri, masini) care participa la
mai multe cicluri de productie consumandu-se treptat si
inlocuindu-se dupa mai multi ani de utilizare.
Uzura fizica consta in pierderea treptata a capacitatii de
functionare a capitalului fix datorita folosirii lui in procesul de
productie sau datorita actiunii distructive a agentilor naturali.
Uzura morala reprezinta deprecierea capitalului fix inainte de
a ajunge la limita maxima a utilizarii capacitatii productive
datorita efectului introducerii continue a progresului tehnic.
Capitalul circulant este reprezentat de stocurile de materii
prime, materiale, combustibili, semifabricante etc.de care
dispun agentii economici.
Inteprinderea reprezinta cadrul organizational unde se
manifesta abilitatea inteprinzatorului, spiritul de initiativa si
risc, capacitatea acestuia de a combina eficient factorii de
productie.
Notiunea de capital cuprinde bunuri de natura eterogena.
Conceptual de dobinda a fost utilizat in cazul capitalului
monetar sau de imprumut.
In sens ingust, dobinda e un venit pe c/e il insuseste
proprietarul capitalului banesc c/e compensa pt suma de bani
imprumutata. Ea constituie pretul capitalul moneda dat in
folosinta temporara.
In sens larg dobinda constituie un venit ce revine
proprietarului oricarui capital inturnat in activitatea eco in
indiferite daca acest e imprumutat sau aprtine
intreprinzatorului respective. Marimea si dinamica dobinzii
sint determinate cu ajutorul urmatorilor indicatori: masa
dobinzii sau suma absoluta a dobinzii. rata dobinzii se
calculeaza ca raportul procentual dintre masa dobinzii anuale
si capitalul imprumutat.
Piata muncii reprezinta locul abstract in c/e se intilnesc D de
munca cu oferta de munca. Pe acesta P au loc negocierile intre
cumparatorul si vinzatorul fortei de munca. D de munca din
partea # depinde de D menajelor de bunuri si serv.
Cererea de munca reprezinta nevoia reala de munca salariata
care se formeaza la un moment dat intr-o economie. Cererea
de munca depinde de ritmul de crestere economica, de nivelul
si dinamica productivitatii muncii, de structura productiei si
activitatilor economico-sociale, de formele de ocupare si
regimul ocuparii etc.
pretul bunurilor rezultate din utilizarea factorului
munca; intre modificarea preturilor de pe piata diferitelor
bunuri si modificarea cererii de munca exista o relatie
pozitiva;
gradul de substituire a muncii cu un alt factor de
productie influenteaza negativ cererea de munca;
modificarea pretului unui alt factor de productie care
poate substitui munca determina o modificare in aceeasi
directie a cererii de munca;
nivelul calitativ al muncii - modificarea calitatii muncii
determina o modificare in acelasi sens a cererii de munca;
asteptarile intreprinzatorilor - considerand ca toti ceilalti
factori raman constanti, evolutia cererii de munca depinde
direct de previziunile intreprinzatorilor in legatura cu mersul
afacerilor.
Oferta de munca reprezinta munca pe care o pot depune
membrii societatii in conditii salariale. Ea este asigurata de
resursele de munca existente pe piata. Resursele de munca ale
unei tari reprezinta totalitatea populatiei in varsta de munca si
apta de munca. Limitele varstei de munca sunt determinate de
la o tara la alta prin legislatie.
Piata Salariul e remunerarea muncitorului salariat pt utlizarea
muncii acestuia in calitate de factor de productie. Salariul
reprezinta in mediu circa 50%-70% din PIB in mai multe din
tari dezvoltate.
Salariul nominal reprezinta suma de bani pe c/e o primeste
salariatul pt munca depusa.
Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri & serv c/e poate
fi cumparata la un moment dat cu salariul nominal.
Marimea salariului real depinde de nivelul impozitelor,
precum & de puterea de cumparare a banilor. Formele de
salarizare constituie modalitatile cu ajutorul carora se
stabileste marimea & dinamica salariilor individuale, adica a
acelei parti din produsul muncii c/e revine angajatilor.
Salarizarea pe unitatea de timp stabileste marimea salariilor
in functie de durata muncii ( ora, zi, saptamina, luna,
trimestru, an). Aceasta forma de salarizare permite efectuarea
unui lucru calitativ, constiincios. In acelasi timp se stimuleaza
cresterea productivitatii muncii & adeseori necesita
supravegherea angajatilor.
Salarizarea in accord presupune remunerarea muncii in
functie de cantitatea de bunuri produsa, de activitatile &
operatiunile efectuate. Salarizarea in accord contribuie la
cresterea productivitatii muncii & permite evidentierea
efortului fiecarui salariat.
Salarizarea mixta e o imbinarea a celorlalte doua forme de
salarizare, presupunind realizarea unor cantitati precise de
munca intr-o unitate de timp. Salariul mixt constituie
participarea salariatilor la repartizarea profitului #.
Renta e veniul pe care il obtine posesorul unui factor
deproductie disponibil in cantitati limitate si ai carui oferta e
rigida. Ea e plata pt utilizarea temporara a factorilor de
productie deosebiti, cu insusiri speciale.
Renta de abilitate aceasta forma de renta revine unui
individ c/e poseda niste calitati rare, deosebite. Renta de
abilitate poate fi obtinuta de un jucator celebru de fotbal, un
savant etc.
renta minima se intilneste in industria extractive si revine
proprietarilor unor mine aflate fie mai la suprafata pamintului,
adica cu pondere mai ridicata a elem exploatat
renta de constructie aceasta forma de renta e insusita de
catre posesorii unor constructii asezate fie mai aproape de
centru unei localitati fie intro zona unde e mai dezvoltata
infrastructura sau se afla in vecinatatea unui loc celebru sau a
unei zone de agreement
renta vinzatorului e obtinuta din vinderea marfii la un prt
mai ridicat decit pretul de P
renta cumparatorului constituie un surplus de venit ce
revine individului c/e procura un bun oarecare la un prt mai
mic decit cel estimate initial
renta de marca e obtinuta de catre detinatorii unor produse
de marc ace se bucura de o popularitate deosebita printer
cumparatori. Pretul pamintului constituie suma de bani platita
de catre comparator vinzatorului acesteea pt obtinerea
dreptului de proprietate asuprea pamintului respective.
Macroeconomia
Macroeconomia poate defini obiectul su de studiu n diferite
modaliti:
macroeconomia fiind un compartiment din teoria
economic (economics).
Analizeaz sist.de relaii economice care apar ntre indivizi n
procesul produciei saciale la nivel de toat economia
naional, innd cont de raretatea resurselor economice i
condiiile concurenei imperfecte. Spre deosebire teoria
economic care analiznd acest sistem de relaii economice are
scopul de a evidenia legturile cauzale dintre fenomenele
analizate, macroeconomia studiaz legturile funcionale
dintre aceste fenomene. De aici rezult c analiza
macroeconomic are un caracter aplicativ.
macroeconomia analizeaz agregatele macroeconomice
corelaia i interaciunea dintre ele cu scopul de a determina
condiiile de realizare a echilibrului macroeconomic.
macroeconomia analizeaz politicile macroeconomice din
punctul de vedere a esenei lor, instrumentariul folosit
pentru a influena asupra problemelor din diferite faz a
ciclului economic i consecinele aprute n economia
naional.
Funcia cognitiv (sau de cunoastere) adic funcia de
studiere a realitii economice, de colectare a faptelor i
fenomenelor ec-ce, de sintetizare i explicare a acestora.
Funcia metodologic(practica) const n faptul c teoria
ec-c elaboreaz modalitile i instrumentele de analiz a
fenomenelor i faptelor ec-ce, formuleaz principalele
categorii, legiti i tendine n evoluia activitii ec-ce, toate
acestea fiind folosite n procesul de cercetare de ctre celelalte
tiine ec-ce.
Funcia de prognozare are ca obiectiv elaborarea, n baza
cercetrilor efectuate, a strategiilor i programelor de
organizare mai eficient, mai productiv a activitii
economice.
Funcia informativ-educativ const n formarea
orizontului economic al cetenilor unei ri, n familiarizarea
cu modul de funcionarea a economiilor contemporane, n
dezvoltarea convingerii c nivelul de via ntr-o ar sau alta
depinde, n primul rnd de nivelul productivitii muncii
cetenilor acesteia.
teoria multiplicatoruli care prevedea c investiiile realizate
din bugetul de stat n anumite ramuri ale economiei vor
provoca o cretere multiplicat la nivelul produsului social.
teoria acceleratorului ne arat care va fi influena.
Agregatele macroeconomice sunt marimi sintetice cu care se
masoara rezultatele intregii activitati economice reprezentate
de bunuri si servicii.
conceptul de productie se refera la activitati socialmente
organizate, o parte mai mare sau mai mica a activitatii
economice cunoscuta sub denumirea de 'economie subterana' -
'scapa' inregistrarilor statistice traditionale.
Agregatele macroeconomice de rezultate evidentiaza
productia finala (PF). Daca productia din economie s-ar
exprima prin valoarea bunurilor si serviciilor produse de catre
toti subiectii economici s-ar obtine un indicator care ar
cuprinde inregistrari repetate de rezultate. Astfel, indicatorul
obtinut (productia bruta - PB) inglobeaza in valoarea lui, si
valoarea bunurilor produse si consumate in aceeasi perioada
(consumul intermediar - CI) pentru a se realiza noi produse.
Macroeconomia n calitate de obiectiv de baz evideniaz
problema realizrii echilibrului macroeconomic dintre cererea
agregat i ofert agregat.
Variabile cantitative utilizate pentru descrierea circuitului
ec de tip flux un parametru ec valoarea caruia se masoara
intro unitate de timp (de regula un an) ex: economiile,
investitiile, deficitul bugetar, produsul intern brut.
Variabile cantitative utilizate pentru descrierea circuitului
ec de tip stoc un parametru ec marimea caruia se masoara la
un anumit moment dat ex: masa monetara, acumulare de
capital.
Variabile cantitative utilizate pentru descrierea circuitului
ec indicatori ce reflecta starea conjucturii ec. ex rata
dobinda, nivelul preturilor, rata inflatiei, rata somajului.
Fluxul economic reprezinta o masa de bunuri, servicii sau
moneda in miscare, exista doua tipuri de fluxuri:
Fluxuri reale: de bunuri si servicii; de factori de productie;
Fluxuri monetare: reprezinta veniturile si cheltuielile
agentilor economici.
Politicile structural se refera indeosebi la planificarea
macroec-ca (dar, in sens larg, aici se include si elaborarea
obiectivelor si strategiilor social-ec-ce pe termen lung precum
si , in actual etapa din tara noastra, politica de privatizare a
societatii sau politita de reglementare/dereglementare cu
specia sa, nationalizare/denationalizare).
Politici de ajustare se refera la : politica monetara, politica
fiscal, politica de preturi, politica de venituri.
Politicile de environement privesc: mediul natural, mediul
ec-ic extern si mediul monetary extern.
Macrostabilizarea ec-ca este rezultatul aplicarii tuturor celor
3 categorii de politici, nici un stat neaplicind o anumita
politica pura ci, un mix de politici, in functie de situatia
concreta din tara respective si de filosofia ec-ca si sociala a
guvernului care detine puterea politica de stat.
Tranzitia ec-iei presupune destructurari (la nivelul
proprietatii, al sistemului financiar bancar, chiar la nivel moral
si social), deci dezechilibrari care efecteaza sau chiar
pericliteaza eforturile de macrostabilizare, trebuie retinut, insa
ca tranzitia nu se produce de la sine, ea este infaptuita sub
coordonarea unitara a statului, reprezentind o interventie
subiectiva, pe baza unei strategii ec-ce si a unei filosofii
social-politice. Din acest motiv, devine obligatoriu ca
politicile structurale si cele de ajustare sa formeze un mixt
coerent din punct de vedere functional.
Rezultatele macroeconomice (la nivelul economiei
nationale) reprezinta iesirile din activitatile agentilor
economici agregati, pe care piata le valideaza, iar cunoasterea
si analiza evolutiei lor are o semnificatie practica deosebita.
Astfel, pentru agentii economici, rezultatele macroeconomice
constituie punctul de plecare pentru luarea deciziilor privind
orientarea viitoare a atragerii si utilizarii factorilor de
productie, stabilirea dimensiunii, structurii si calitatii ofertei si
cererii de bunuri economice.
PNB (produsul national brut) - valoarea bunurilor si
serviciilor produse pe teritoriul unei tari + VBS produs de
firme romnesti din strainatate
PIB (produs intern brut) - valoarea bunurilor si serviciilor
produse pe teritoriul nationali indiferent de firme autohtone
sau straine.
produciei materiale (S.P.M.) a fost conceput i s-a utilizat o
dat cu apariia pe scena istoriei a statelor socialiste. Acest
sistem se bazeaz pe teoria muncii productive i a valorii
munc, potrivit creia numai munca prestat n sfera
produciei materiale creeaz bunuri economice i, deci,
venituri.
Sistemul conturilor naionale (SCN) constituie un
instrument complex de eviden, anliz i decizie economic
i se fundamenteaz pe teoria factorilor de producie, potrivit
creia factorii participani la multiplele activiti economice
sunt recompensai n raport cu serviciile aduse (munca prin
salarii, natura prin rent, capitalul prin profit i/sau dobnd).
Valoarea nominal - valoarea indicat pe fiecare titlu de
valoare la momentul
emisiunii acesteia i care servete drept temei pentru
calcularea dobnzilor, dividendelor.
VN (venitul national) exprima veniturile factorilor de
prosucti implicate in activitatea economica (venituri din
munca si din propriette). VN este produsul national net la
preturile factorilor (preturile de baza).
Venitul national brut (VNB)= VN+A
Venitul national disponibil (VND) este VN orectat cu
transferuri cu strainatatea care nu au legatura cu procesul de
productie (cotizatii, ajutoare, txe etc): VND=VN+STCS
STCS- soldul (incasari minus plati) transferurilor curente cu
strainatatea
Venitul personal al menajelor (VPM) reprez partea di
venitul national care revine menjelor:
VP=VN-VAS+TM
VAS- venituri care revin altor sectoare: contribute pentru
asigurarile sociale, profituri nedistribuite ale firmelor,
mpozitul pe profit
TM- transferuri catre menaje: pensii, ajutor de somaj, alte
ajutoare, burse, alocatii.
Venitul disponibil al menajelor (VDM) este valoarea ramasa
dupa plata impozitelor si taxelor platite de ppulatie:
VDM=VPM-Imp.pop.
Venitul personal disponibil este folosit p-u cumpararea
bunurilor si serviciilor de consum si pentru economisire.
PIB-ul este "Principalul agregat macroeconomic al sistemului
contabil national ce exprima valoarea adaugata bruta a
bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului
economic, care au fost produse in interiorul unei tari de catre
agentii economici autohtoni si straini intr-o anumita perioada
de timp, de regula un an." PIB = consum + investiii +
exporturi importuri
Fluctuatii ciclice- sunt fluctuatii agregate, reproducindu-se cu
o anumita regularitate, desi nu se reproduc la aceleasi
dimensiuni.
Ciclicitatea- este forma de miscare, de existenta a economiei
in care fazele de crestere alterneaza cu cele de regresare si
depresiune.
Ciclul economic-reprezinta perioada de timp, de la inceputul
unei crize economice pina la inceputul altei crize economice.
Echilibrul macroeconomic exprima starea de concordanta
relativa intre C si O agregate, in cadrul pietelor: bunurilor
materiale si sv, muncii, monetare, a capitalurilor, al economiei
in ansamblul ei, care are la baza o alocare si o folosire
rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor
economice in inredependenta lor.
Echilibrul economic static reflecta starea momentana a
economiei, considerata drept punct de referinta. Echilibrul
economic dinamic reflecta tendinta obiectiva de adaptare in
dinamica a O la exigentele C, de realizare a concordantei intre
C si O, de fiecare data la un nivel superior.
Presiunea este acea forma a dezechilibrului, care se
manifesta printr-o O mai mare decat C, concurenta fiind foarte
puternica intre ofertanti si cumparatorii find aceia care fac
selectia bunurilor economice care se vor produce.
Absorbtia corespunde cu situatia in care, pe piata, exista C
excedentara, concurenta fiind f puternica intre cumparatori,
cresterea volumului vanzarilor este determinata de
producatori, care gasesc cumparatori pt tot ceea ce produc.
Vanzatorii au posibilitatea sa-si aleaga cumparatorii.
Fluctuaiile sezoniere se deruleaz, de regul, pe parcursul
unui an, ca urmare a influenei unor factori naturali sau sociali
i sunt n general explicabile i previzibile.
Fluctuaiile ciclice sunt determinate de factori ce in de
funcionarea activitii economice, de interdependenele dintre
prile sale.
Criza repr un punct de la care inceteaza cresterea economica
si incepe recesiunea.
Recesiunea este faza in care are loc o reducere continua a
activitatii economice. se reduc vinzarile, scad profiturile si
salariile
Inviorarea constituie faza in care, pe baza reinoirii capitalului
fix si aplicarii noilor tehnologii, are loc reluarea procesului de
productie si cresterea veniturilor populatiei si ale #rilor.
Expansiunea este faza ciclului in care are loc cresterea cu
ritmuri importante a produsului national, a cererii de forta de
munca, a veniturilor populatiei si ale #rilor.
"teoria ciclului de reinvestiional susine c originea micrii
ciclice decurge din procesul reproduciei capitalului (cel fix
n.n.), a crui nlocuire este ampl n unele perioade i
nesemnificativ n altele.
Teoriile supraacumulrii de capital explic evoluia ciclic
prin fluctuaiile investiiilor.
Criza - Situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o
scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza
financiara.
Politicile anticiclice i au originea n modalitile
fundamental diferite de a percepe cauzele fluctuaiilor ciclice.
Politica cheltuielilor publice se bazeaz pe majorarea
cheltuielilor bugetului administraiei centrale n faza de
recesiune - chiar cu preul unui deficit bugetar - cu scopul de a
menine sau impulsiona cererea agregat (pentru a stimula
producia n vederea trecerii la faza de recesiune).
Consumul reprezint partea din venit cheltuit pentru
procurarea de bunuri i servicii destinate satisfacerii necesitii
menajelor i a necesitilor generale a societilor.
Consum intermediar-consum de materie prim
Consum privat- bunurile i serviciile achiziionate de ctre
populaie cu scopul satisfacerii necesitilor
Consum public- reprezint consumurile instituiei
administraiei locale i de stat efectuate pentru prestarea
serviciilor publice.
Economiile apar n practica economic n urma realizrii
procesului de economisire.
Investiiile reprezint totalitatea cheltuielilor orientate spre
achiziionarea bunurilor de capital n scopul sporirii avuiei
societii.
Venitul naional reprezint venitul total obinut din utilizarea
factorilor de producie ntr-o anumit perioad de timp.
efectul de accelerare n teoriei acceleratorului care ne descrie
influena modificrii PIB-ului asupra modificrii investiiilor.
Modelul AD-reprez acea cantitate de bunuri si servicii pe care
menajele, firmele, statul si strainatatea sint predispusi sa
procure intr-o anumita per de timp la anumit niv al preturilor,
a inflatiei si a ocupatiei fortei de munca.
Modelul AS reprez un model macroecon care ne reflecta acel
niv al PIB care poate fi creat in eie intr-o per de timp la un
anumit niv al pretului, al inflatiei si al somajului.
Cererea agregata (globala) reprezinta ansamblul cerintelor
solvabile de bunuri si servicii produse ntr-o economie, ntr-o
perioada de timp si la un nivel mediu general al preturilor
acestora.
Cererea pentru consumul personal (C) este reprezentata de
totalitatea cheltuielilor de consum ale sectorului privat
(gospodariilor) pentru achizitionarea de bunuri materiale
(inclusiv bunuri durabile) si servicii de consum (finale).
Achizitiile guvernamentale (G) (ale administratiilor publice
locale si centrale) se refera la cheltuielile pentru consumul
public si investitiile publice.
Cererea pentru investitii (I) reprezinta cheltuielile firmelor
pentru investitii brute, definite n sensul de adaos la stocul de
capital tehnic (formare bruta de capital fix si cresterea
stocurilor).
Exporturile nete (EN) reprezinta diferenta dintre exporturi si
importuri (EN =EX-IM) si reflecta influenta comertului
exterior asupra cererii agregate (cererea agregata a strainatatii,
a restului lumii).
Oferta agregata (globala) reprezinta ansamblul bunurilor si
serviciilor oferite pe piata nationala de catre toti agentii
economici, autohtoni si straini.
Factorii non-pre determin deplasarea n spaiu a curbei
ofertei agregate.
Factorii de pre conduc la deplasarea de-a lungul curbei
ofertei agregate.
Venitul naional potenial(VN*)este nivelul maxim al
venitului naional obinutn condiiile n care factorii de
producie din economia naional sunt utilizai la niveluri
optime.
Decalaj recesionist apare atunci cnd VNR este mai mic
dect VN*.
Decalaj inflaionist apare atunci cnd VNR este mai mare
dect VN*
Decalaj inflaionist apare atunci cnd investiitile planificate
sunt mai mari decit economisirile. (Ig> S).
Piata muncii reflecta legaturile reciproce dintre realitatile
demografice care determine oferta de munca si cereri ale
dezvoltarilor,categoriilor economico-sociale care genereaza
cererea de munca.
SOMAJUL o stare de inactivitate econmica totala sau
partiala proprie celor care nu au un loc de munca. somaj
voluntar este determinat de refuzul de a se angaja a celor ce
apreciaza ca salariul sau conditia de munca nu recompenseaza
in mod corespunzator eforturile pe care acestia le consuma in
productie.
somaj involuntar apare atunci cand dispozitia de munca
este impusa de catre angajator .
somaj natural sau somaj normal reprezinta o forma de
somaj care nu este determinata de factorii conjuncturali sau
monetari.
somaj ciclic reprezinta excedentul fortei de munca a carei
geneza ciclica este determinata de conjunctura economica cu
caracter sezonier al diferentelor activitatii economice.
somaj structural este determinat de tendinta de
restructurarile economice care au loc sub incidenta crizelor
economice , sau ale revolutiilor tehnico-stiintifice, sau
inchiderii firmelor , sau restructurarii fundamentate si
orientate datorate modificarii gustului de consum, respectiv
ale actiunii consumatorilor.
somaj tehnologic determinat de inlocuirea vechilor tehnici
si tehnologii cu altele noi, precum si de centralizarea unor
capitaluri ale sectoarelor economice care conduc la
restrangerea locurlor de munca.
somaj tehnic reprezinta o stare de inactivitate fortata
impusa de discontinuitatile care intervin in procesele de
productie pe un timp determinat(grevele,intreruperea energiei
termice, electrice, clima defavorabila, defectiuni in sistemul de
productie, etc).
somaj de crestere economica este provocat de cresterea
cererii de locuri de munca ca urmare a intrarii unor activitati
economice in faza de recesiune.In aceste conditii , fie se
reduce timpul individual de munca , adica diminuarea
venitului personalului angajat, fie se reduce arbitrar valoarea
manoperei pe timpul lucrat , adica venit salarial scazut.
somaj frictional (de tranzitie) reprezinta starea de
inactivitate momentan temporara care corespunde unei situatii
sau faze intermediare datorate schimbarii locului de munca
dintre doua activitati de la locul vechi la viitorul loc de munca.
somaj de inadaptare reprezinta o forma determinata a
populatiei active, caracterizata prin imposibilitatea
organizatorica de a se adapta la tehnicile si tehnologiile
dezvoltarii actuale care presupune viteza de executie si
flexibilitate crescuta.
somaj apparent reprezinta forma de contradictie dintre
autoritatea angajatoare si dreptul solicitantului la ajutorul
social ce compenseaza partial efectul pierderii salariului
.Aceasta forma de somaj este caracteristica persoanelor care
sunt indecise de a ocupa sau nu o anumita functie sau loc de
munca precum si factorul social uman aflat in perioada de
reconversie profesionala.
somaj deghizat reprezinta existenta locurilor de munca cu
productivitate scazuta in care angajatii primesc un nivel redus
de salariu, ei nefiind de fapt nici someri, nici angajati.
Masa omajului const din numrul persoanelor care, la un
moment dat ntrunesc condiiile pentru a fi incluse n categoria
omerilor.
Rata omajului, ca mrime relativ a fenomenului, se
calculeaz ca raport procentual ntre masa omajului (numrul
mediu al omerilor) i unul din parametrii de referin ai
acestuia.
omajul total, care presupune pierderea locului de munc i
ncetarea total a activitii;
omajul parial, care const n diminuarea activitii unei
persoane, n special prin reducerea duratei sptmnii de lucru
sub cea legal, concomitent cu scderea remunerrii;
omajul deghizat, specific mai ales rilor slab dezvoltate
unde numeroase persoane au o activitate aparent cu
productivitate mic.
omajul tehnologic - trecerea de la ramurile propulsatoare ale
vechiului mod tehnic de producie la cele ale noului mod
tehnic de producie, ct i de procesul centralizrii capitalului
i concentrrii produciei.
omajul intermitent este cauzat de insuficiena mobilitii
minii de lucru sau de decalajele ntre calificrile disponibile
i cele cerute; acesta este i consecina practicrii contractelor
de angajare pe perioade scurte. -omajul de
discontinuitate n munc se coroboreaz cu reglementrile
privind concediile de maternitate i alte aspecte ale vieii de
familie.
-omajul fricional se manifest cnd, unele persoane i
prsesc serviciul avut n mod voluntar sau prin concediere i
n consecin, pentru o perioad de timp sunt omeri.
omajul sezonier este specific n activitile economice care
sunt influenate de factorii naturali (agricultur, construcii),
ceea ce se repercuteaz i asupra cererii de munc. Este, de
regul, un omaj de durat relativ scurt.
piata financiara: - este locul schimburilor directe de
capitaluri pe termen mediu si lung intre debitori si investitori,
iar suportul operatiunilor il constituie valorile mobiliare.
piata primara (care ne asigura colectarea veniturilor
economisite de la posesorii de capital financiar disponibil pe
piata interna sic ea internationala);
piata secundara asigura detinatorilor de titluri financiare
lichiditatea si mobilitatea veniturilor economisite, constituind
un cadru organizat ce se numeste bursa de valori pentru
schimbarea titlurilor financiare emise.
Piata monetara este o piata a capitalurilor pe TS unde se
intilneste cererea si oferta de fonduri, din partea agentilor
economici si institutiilor financiar-creditare.
piata scontului (se realizeaza vinzarea-cumpararea de
cambii),
piata interbancara (bancile se imprumuta reciproc),
piata certificatelor de deposit (atragerea de resurse banesti
prin emiterea certificatelor de deposit negociabile care pot fi
rascumparate de banci la o anumita dobanda),
piata efecturilor de comert (bancile, firmele sau alte institutii
financiare,
piata eurovalutelor (atragerea si plasarea de fonduri in valuta
inafara tarii de origine a fiecarei valute).
Cererea de moneda exprima cererea de active monetare,
adica de active care indeplinesc functiile banilor la un moment
dat si in medie intr-un orizont de timp ca flux.
Oferta de moneda - (masa monetara) reprezinta cantitatea
totala de moneda aflata in circulatie la un moment dat.
masa monetara fastoc totalitatea instrumentelor banesti de
care dispun agentii economici nonfinanciari dintr-o economie
nationala la un moment dat.
masa monetara ca flux masa medie de bani, utilizata intr-
un orizont de timp.
Multiplicatorul monetar-eprima variatia masei monetare ce
rezulta din variatia unei u.m introdusa in sistemul bancar sub
forma de numerar (baza monetara).
Baza monetara (in sens strict )este cantitatea de moneda
centrala (bilete si piese metalice)emise de banca de emisiune.
Echilibrul monetar Acea stare n care oferta i cererea de
moned sunt egale, adica nu exist nici exces de bani, nici
penurie de bani n circulaie, acea stare n care nu exist nici
inflaie, nici deflaie sau este punctul neutru dintre inflaie i
deflaie.
banci de emisiune, care emit numerar, ca rezultat al
autorizarii lor de catre stat,
banci comerciale sau de depozit, care efectueaza multiple
operatiuni bancare,
banci specializate: institutii de depozit, institutii de creditare
specializate, societati financiare, companii de investitii, banci
cooperatiste, case de economii, fonduri de pensii, fonduri de
plasamente, case de titluri, banci de afaceri s.a.
Creditul reprezinta relatia baneasca intre o persoana fizica sau
juridica, numita creditor, care acorda unei alte persoane,
numita debitor, un imprumut in bani in general cu o dobanda
stabilita in functie de riscul pe care si-l asuma creditorul sau
de reputatia debitorului.
Creditorul este unul din participantii la relatiile creditare,
subiectul care acorda mprumutul. Creditorii acorda
mprumuturi din urmatoarele surse:1. mijloace proprii;2.
mijloace mprumutate (bancile).
Debitorul este unul din participantii la relatiile creditare,
subiectul caruia i se acorda mprumutul.
Creditul comercial - Creditul comercial este acel credit
acordat intre producatori si comercianti prin
vanzarea marfurilor, in schimbul unor instrumente de credit
(sau efecte de comert).
Creditul obligatar - Creditul obligatar se refera la relatiile de
credit in care partenerii sunt institutiile statale sau
intreprinderile economice in calitate de debitori, care emit
obligatiunile,
Creditul ipotecar - Creditul ipotecar reprezinta principala
modalitate de sprijinire a proprietatii imobiliare.
Creditul de consum- Creditul de consum este creditul pe
termen scurt, mediu sau lung, acordat persoanelor individuale
destinat a acoperi costul bunurilor si serviciilor de care
beneficiaza.
Inflaia este un proces de cretere continua a nivelului mediu
(sau general) al preurilor i de diminuare a puterii de
cumprare a monedei.
Inflatie taratoare, caracterizata prin faptul ca, cresterea
preturilor nu depaseste o limita moderat , de circa 3-4% pe
an;
-Inflatie deschisa, caracterizata printr-o crestere a preturilor
de 5-10% pe an;
-Inflatie galopanta, care presupune o crestere a preturilor cu
peste 15% anual si care provoaca dezichilibre social-
economice.
-Inflatie prin cerere, generata de un anumit exces al cererii
globale comparativ cu oferta globala, decalaj la care economia
nu poate raspunde prompt, ea necesitand un timp de raspuns.
Inflatia prin costuri, datorata cresterii preturilor diferitilor
factori de productie a materiilor prime, energiei, creditului,
fenomen ce conduce la majorarea costurilor de productie si de
circulatie si, in final, a nivelului general al preturilor;
-Inflatia interna (endogena), generata de dezechilibrele
economice si financiare proprii tarii in cauza;
-Inflatia importata (exogena), provocata de cauze localizate
in exterior, dar care se repercuteaza in interiorul tarii de
referinta prin intermediul preturilor de import, al balantei de
palti si a cursurilor valutare, al importului de capital.
-Inflatia latenta, caracterizata printr-un ritm de depreciere al
monedei mai scazut decat ritmul cresterii emisiunii monetare;
-Inflatia noua (moderna), caracterizata prin cresterea
cronica, generala si progresiva a preturilor, spre deosebire de
perioadele anterioare cand asemenea fenomene erau
accidentale, fiind urmate de faze de absorbtie a fenomenului
inflationist.
-Inflatia deschisa economia de piata continua sa finctioneze
ca un mecanism in care preturile sunt fixe. -Inflatia
reprimata apare atunci cand controlul guvernamental
impiedica cresterea preturilor bunurilor de consum si a
salariilor, astfel incat excesul de cerere este doar reprimat, nu
si redus.
Controlul ofertei agregate presupune susinerea ofertei din
economie, acionnd asupra tuturor cauzelor care conduc la
scderea sau stagnarea produciei naionale.
Politica bugetar-ficala - Politica bugetar-fiscal, fiind parte
component a politicii economice a rii,reprezint prghie
efectiv n reformarea economiei.
Bugetul de stat--Instrumentul principal de promovare a
politicii bugetare este bugetul de stat. Bugetul este o noiune
ntlnit tot mai des n vocabularul economic i cu o arie larg
de utilizare.
Anualitatea. Aceasta nseamn c bugetul este elaborat n
fiecare an i prevederile lui vizeaz doar cadrul anului
respectiv. Veniturile i cheltuielile prevzute de bugetul de
stat snt valabile doar pentru durata de timp votat de
parlament, adic pe durata unui an.
Previzionalitatea. Aceasta nseamn c snt planificate din
timp att veniturile, ct i cheltuielile pentru anul viitor.
Echilibrul bugetar sau regula de aur a finanelor clasice
const n faptul c cheltuielile statului trebuie s fie egale cu
veniturile acestuia.n economiile contemporane, aceste
principii, att de populare altdat, au ncetat s mai fie
aplicate cu strictee.
Deficitul bugetar- Cheltuieli curente care depesc veniturile
curente.
deficitul structural, care are loc atunci cnd bugetulajustat n
mod ciclic este n deficit i
deficitul ciclic, care este definit ca deficitul bugetartotal
minus deficitul structural.
Grante sunt sursele mai des atrase, nu aduc la creterea
datoriei externe a statului, fiind simpl finanare dar nu surs
de venit.
Credite concesionate. Caracteristica specific a acestor
credite este dobnda mai joas n comparaie cu dobnda de
pia, perioada preferenial nsemnat i perioada lunga de
achitare.
Credite comerciale. Ele vin de la bncile comerciale,
furnizori strini sau de la guverne strine. Termenele achitrii
lor variaz de la cteva luni pn la zeci de ani.
multiplicatorul desemneaza un factor care indica in ce
masura un impuls economic originar (variabila independenta)
influenteaza o marime explicativa (variabila dependenta).
Multiplicatorul fiscal reflecta cresterea venitului si a
productiei prin diminuarea prelevarilor (impozitelor) efectuate
de catre stat, presupunand nemodificat totalul cheltuielilor.
Multiplicatorul bugetului echilibrat ne ndic efectele unei
majorri a achizitiilor guvernamentale nsoite de o cretere a
impozitelor, astfel nct la noul punct de echilibru surplusul
bugetar este exact acelai ca i la punctul iniial de echilibru.
Cresterea economica exprima (sintetizeaza) modul in care
ansamblul activitatilor economice, privite la nivelul unei
economii nationale, contribuie la sporirea reala a produsului
national brut pe locuitor, intr-un orizont indelungat de timp.
Cresterea standardului de viata. Sporirea volumului de
bunuri si servicii finale la nivelul unei tari este echivalenta, de
regula, cu modificarea in sens favorabil a consumului.
Atenuarea saraciei. Cresterea capacitatii de productie
genereaza mai multe locuri de munca si, deci, surse de venit
mai numeroase pentru menaje;
Dezvoltarea economica este un concept care caracterizeaza
ansamblul efectelor economice, directe si indirecte, care
se propaga la nivelul unei economii nationale ca urmare
a transformarilor cantitative, structurale si calitative ce au loc
in viata economica a unei tari intr-o anumita perioada de timp,
sub influenta conjugata a unui sistem de factori.
Cresterea economica pozitiva, sanatoasa, reala: sporirea
productiei nationale pe locuitor exprima/inseamna o productie
fizica mai mare de bunuri
Cresterea economica negativa (descrestere
economica): productia de bunuri economice pe locuitor, in
expresie fizica, scade
Cresterea economica exclusiv nominala: sporirea PNB pe
locuitor, din punct de vedere fizic, nu are loc, cresterea
valorica a acestuia datorandu-se exclusiv cresterii preturilor
Cresterea economica zero: PNB real pe locuitor nu se
modifica
Cresterea economica constanta: productia nationala pe
locuitor inregistreaza o rata proportionalconstanta de crestere.
crestere economica neinflationosta: rata de crestere
economica (ritmul cresterii PNB pe locuitor) este superioara
ratei inflatiei
crestere economica inflationista: rata cresterii economice
este mai scazuta decat rata inflatiei.
crestere extensiva realizata prin marirea
volumului/cantitatii factorilor de productie utilizati si a
volumului de rezultate
crestere intensiva realizata prin folosirea mai eficienta a
factorilor de productie si cresterea productivitatii lor
cresterea potentiala rata de crestere maxima a productiei
nationale cu mijloacele disponibile
crestere echilibrata realizata in conditiile respectarii
echilibrelor clasice (al bugetului, al balantei de plati), fara
tensiuni inflationiste si cu utilizarea deplina a fortei de munca
crestere exponentiala (ultrarapida) crestere multiplicativa,
cu o rata constanta
Politica social definete setul de politici publice ce urmresc
realizarea proteciei sociale i a bunstrii.
Srcia reprezint lipsa de mijloace financiare necesare unui
trai adecvat n raport cu standardele colectivitii. Putem
distingentre srcia absolut i srcia relativ.
Srcia absolut semnific situaia n care venitul bnesc al
unei persoane este prea mic pentru a-l menine n via
i sntos.
Srcie relativ - situaia n care standardul de via al unei
persoane este substanial diferit de nivelul societii n care
triete, astfel nct nu poate participa la o via normal.
Economia mondiala un sistem complex, dinamic, care
incorporeaza ansamblul economiilor nationale dar si relatiile,
interdependentele economice dintre ele, generate si dezvoltate
pe baza diviziunii internationale a muncii, precum si de
mecanismele, normele juridice si institutiile nationale si
modiale conform carora se realizeaza aceste legaturi.
Conceptul de diviziune mondiala a muncii exprima relatiile
ce se stabilesc intre economiile nationale cu privire la
distribuirea activitatilor economice intre ele si arata modul de
inserare, pozitia si locul fiecarei tari si grup de tari in
economia mondiala, specializare a agenilor economici n
vederea participrii la circuitul economic mondial.
specializarea intersectoriala bazata, initial, pe
complementaritatea dintre sectorul industrial si cel agricol;
specializarea interramuri (echipamente bunuri industriale
de consum);
specializarea intraramuri (bunuri industriale de consum
bunuri industriale de consum,echipamente - echipamente);
Totalitatea fluxurilor economice internationale, privite nu ca o
simpla suma aritmietica ci in stransa lor interdependenta,
formeaza circuitul economic mondial.
Cooperarea economica internationala reprezinta o forma
superioara a legaturilor economice dintre state, in care se
impletesc elemente din domeniul productiei cu cele din sfera
circulatiei, cele din economie cu cele din stiinta si tehnica,
presupunind existenta unei legaturi mai stranse si pe perioade
mai lungi intre parteneri.
importul de mrfuri, care reprezint totalitatea operaiunilor
cu caracter comercial prin care se cumpr mrfuri din alte ri
i se aduc n ar pentruconsumul productiv i neproductiv;
exportul de mrfuri- totalitatea operaiunilor cu caracter
comercial prin care o parte din mrfurile produse sau
prelucrate ntr-o ar se vnd n alte ri.
Fondul Monetar Internaional reprezint alturi una dintre
cele mai mari construcii internaionale concepute de SUA i
ntr-o msur mai mic de Regatul unit al Marii Britanii, la
sfritul celui de-al doilea rzboi mondial.
sistemul valutar se caracteriza prin instabilitate, statutul
valutei de rezerv nefiind atribuit vreunei valute, iar n sfera
raporturilor economice internaionale predominau relaiile
comerciale i de pli bilaterale.
Balana de pli. Instrument economico-statistic in care se
includ si se compara incasarile si platile realizate de o tara, din
relatiile sale economice, financiare si monetare cu alte tari, pe
o anumita perioada, de obicei un an.
Balanta de plati regionala: nregistreaza toate operatiunile
economice ale unei tari cu un grup de tari, uniune economica
sau monetara;
Balanta de plati bilaterala: nregistreaza operatiunile
economice ntre doua tari;
Balanta de plati program: este varianta proiectata pe un
orizont de timp viitor, proiectiile referindu-se n principal la
contul curent si la investitiile nete n economie
Balanta de piata: are n vedere fluxurile de ncasari si plati n
valuta nregistrate pe o perioada determinata (de regula mai
mica de un an). n cazul acestei balante sunt nregistrate si
previziunile cu privire la ncasarile / platile potentiale.


Adaugator,dar principalele notiuni sunt de sus
107.Libertate economica- posibilitatea recunoscuta si
garantata prin legea oricarei pers de a inchei cu orice alta pers
orice fel de tranzactii econ prevazute de lege,precum ssi de a
modifica sau de a desface tranzactiile incheiate.
108.Legea unitatii marginale descrescinde- relatie de
dependent intre cantitatea detinuta sau consumata dintre un
bun econ oarecare si satisfactia,pretuirea acordata ultimei doze
detinute sau consummate.
109.Legea cererii-relatia invers proportional intre cantitatea
ceruta dintre un anumit bunsi pretul bunului respective.QD=a-
b
110.Legea ofertei- relatia directa dintre proportional intre
cantitatea oferita dintre un bun si pretul pe piata.QS=a+b
111.legea raritati volumul ,structurilesi bunurile economice
evoluiaza mai incet de cit volumul,structurile si intensitatea
nevoilor umane.
112.Legea antimonopol- legislatia prin care statul se implica
sa protejeze concurenta in cazul in care ea nu se poate mentine
de la sine.
113.Legi economice legaturile tipice cauzate ce se repeat de
mai multe ori de diferite fenomene si procese economice.
114. Linia bugetului locul geometric a tuturoe punctelor
,coordonatelor carora ne determina acea cantitate de X si Y pe
care individul poate procura in limitile unui buget dat si la un
nivel al pretului.
115.Mercantelism-docrina economica dominant in sec. XVI-
XVII conform careia prosperitatea unei natiuni este strins
legata de acumularea unei cit mai mari cantitati de monedasi
metal pretios.
116.Marxism ansamblu de concept si doctrine filosofice
,sociale,econ, politice apartinind lui K Marx si F.Fungels.P/u
Marxism ,materialismul este baza sa teoretica.
117.Mijloace de munca lucru cu ajutorul caruia omul
actioneaza asupra obiectelor muncii p/u a le transforma
potrivit nevoilor sale.
118.Masa monetara totalit mijloacelor de plata aflate in
circulatie la un moment data intro econmie si apartinind
diferitor agenti economici.
119.Management process prin care se coordoneaza,se
planifica si se controleaza activitatile desfasurate intro
organizatie ,astfel incit sa se asigure atingerea scopurilor
acesteia cu maximum de eficienta.
120.Masurarea cardinal a utilitatii conform acceptiuni
marginale fiecare doze consummate I se poate atasa un numar
ca masura a utilitatii.
121.Masurarea ordinal a utilitatii conform acceptiunii
ordinale utilitatea nu poate fi masurata cu precizie.
122.Metodologia-stiinta despre metode de cercetare intron
anumit domeniu.
123.Mobilitatea factorilor de productie - posibilitatea de a
deplasa liber si in orice moment de pe piata altuia atit
producatorii,cit si consumatorii pot gasi liber si nelimitat
capital si forta de munka de care au nevoie la un moment dat.
124.Model economic reprezentare izomarfa a realitati
economice ,care ne ofera o imagine riguroasa sub aspectul
structurii logice asupra fenomenelor economice prin
indentificarea caracteristicilor esentiale.
125.Monopol bilateral tipul de piata in cadrul caruia
relatiile se desfasoara intre un comparator si un vinzator.
126.Monopol natural situatie a productiei si pietii
caracterizata prin existent unei singure saua unui numar redus
de firme ofertante care dispun de terenuri fertile.
127.Microeconomia- stiinta ce studiaza relatiile la nevelul
unei intrepr.
128.Macroeconomia relatii economice nationale
129.Mezoeconomia relatii la nivel de ramura sau totalitate
de ramura.
130. Metodologia stiinta despre metode.
131.Model economic - realizarea economica simplificata sau
o secventa din ea descrisa cu ajutorul anumitor concept
teoretice ipoteze, ,functii si variabile.
132.Marfa bun economic ,exprimat in forma baneasca ,care
e destinat satisfacerii nevoilor altor personae decit
producatorul,trecerea acestuia de la producaator la
consumatopr,facind act de vinzare-cumparare.
133.Monopol - situatie de concurenta imperfect,care are
trasaturile:existent unei fireme ce vinde si mai
multorcumparatori ce actioneaza independent unul de
altul;lipsa produselor substituibile;imposibilitatea intrarii altor
firme in domeniul respective de activitate.
134.Megaeconomie analizarea relatiilor economice la nivel
de piata mondiala
135.Moneda forte - moneda acarei cereri pe piata schimbului
depaseste in mod regular aferta.
136.Meneje - ansamblul unitatilor economice ,pers fizice
prezente pe teritoriul unei tari,unde realizeaza operatiuni
economice care privesc viata lor casnica,menajul propriu.
137.Metoda instrument de cercetare cu ajutorul caruia
putem patrunde in esenta fenomenului.
138.Neoliberalism current de gindire economy ce cauta sa
reactioneze sis a adopteze teoria clasica a liberalismului
economy la conditiile din tarile dezvoltate din a daua jum a
sec XX.
139.Nevoie umana - dorinte,preferinte astepari ale oamenilor
de a avea ,de a sti.respectiv de asi insusi bunurile ,ce devin
effective in nevoile de dezvoltare economica.
140.Obiectul proprietatii este reprezentat de un lucru sau
un obiect in jurul caruia ia nastere relatiile de proprietate.
141. Oligopol structura de piata in care un namar mic de
firme mari asigura cea mai mare parte a ofertei unui anumit
bun,acesta fiind solicitat de numerosi cumparatori.
142. Oiconomia- analiza relaiilor simple care apar n
interiorul unei gospodrii generale de procesul de producie
i consum a anumitor bunuri.
143. Obiectul muncii- este orice bun aflat n stare natural sau
a trecut anterior prin procese de munc(materii prime,
semifabricate) asupra crui omul intervine n procesul de
producie folosind mojloacele de munc p/u ale transforma
i arat potrivit nevoilor sale.
144. Oferta- reprezint acea cantitate (Qs)de bunuri i
servicii pe care productoruol este predispus s le scoat n
pia la un anumit nivel al preurilor ntr-o anumit perioad
de timp.
145. Obligaiune- valoarea mobiliar, titlu de crean
reprezentativ p/u un mprumut contractat de un agent
economic.
146. Oferta pieii- rezult din nsumarea ofertelor
productorilor individuali al unuib bun economic.
147. Omogenitatea produselor- nseamn c
ntreprinderile livreaz produse pe care cumprtorii le
consider identice perfect standardizate i substituibile.
148. Oferta individual- reprezint acea cantitate de bunuri
i servicii pe care productorul este predispus s le scoat n
pia la un anumit nivel al preurilor ntr-o anumit perioad
de timp.
149. Paradoxul Giffen- dac preul acestor bunuri
nregistreaz o majorare important, atunci venitul real scade
att de mult nct efectu de substituire nu mai compenseaz
efectuo de venit.
150. Preferinele consumatorului- sisteme valorice ale
consumatorului care orienteaz n mod diferit preferinele
p/u anumite bunuri.
151. Productivitatea marginal- sporul de rezultate care se
obine prin utilizarea unei uniti suplimentare dintr-un
factor, ceilali factori rmn constani.
152. Productivitatea medie- exprima productivitatae medie
obtinuta, si se obtine raportand rezultatul la cantitatea de
factori de productie utilizati.
153. Productivitatea total- capacitatea factorilor de
producie de a produce un anumit volum de producie ntr-o
anumit perioad de timp.
154. Profitul brut- profitul care se determin deducnd
impozitele din profitul total.
155. Profitul net- form a profitului ce rmne la dispoziia
celui ce l-a obinut, dup plata impozitelor afferent i de care
poate dispune cum consider c este mai bine.
156. Proces economic- transformrile n starea activitii
economice artnd dezvoltarea ei n timp i spaiu.
157. Proprietatea- totalitatea relaiilor dintre oameni de
nsuire, nstrinare i folosin a unui anumit bun de ctre
individ.
158. Proprietatea privat- Proprietatea particulara,
indiferent de forma sub care se manifesta asigura libertatea
economica a individului, reprezinta baza liberei de initiative.
O astfel de latura a libertatii se manifesta in initiativa libera
a agentului economic de a fi intreprinzator.
159. Proprietate mixt- care apar n contopirea celor dou
forme de proprietate, privat i de stat.
160. Proprietate de stat(public)- Este dreptul subiectiv
ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si
are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o
dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
161. Puterea de cumprare a banilor- cantitatea de bunuri
i servicii ce poate fi cumprat la un moment dat cu o
anumit sum de bani.
162. Producia- rezultatul activitii gospodreti a
individului, care poate fi analizat ca interaciunea omului
cu natura cu scopul acomodrii bunurilor luate din natur
p/u satisfacerea cerinelor individuale i productive.
163. Paretto-eficiena- situaia unde bunurile sunt
distribuite ntre indivizi i are lok utilizarea total a lor i
orice cretere a satisfaciei unui consummator genereaz
reducerea satisfaciei a altui consummator, presupune c n
condiiile limitrii resurselor economice nici un individ nu
poate s-i mbunteasc fr a nruti situaia altui
individ.
164. Problemele economice de baz- preocuparea
dintodeauna a oamenilor de a allege resursele i ale
satisfacerii nevoilor, aceasta rezult din faptul c la temelia
organizrii i desfurrii activitii economice se afl
alegerea pe baz de alternativ a celei mai raionale ci de
utilizare a res.economice care sunt limitate.
165. Productivitatea muncii- eficiena cu care este utilizat
factorul de producie munca este fora productiv a muncii
WL=Q/L, WL=L/Q
166. Protecionism- system de protejare a piii interne prin
deschiderea vamelor i introducerea taxelor vamale.
167. Piaa- reprezint central activitii economice prin
intermediul ei are loc confruntarea dintre cerere i ofert,
productori i consumatori.Procesul de organizare a
circulaiei marfare i monetare i totalitatea actelor de
vnzare-cumprare.
168. Piaa contestabil- piaa pe care intrarea noilor ageni
economici este liber, iar costurile de ieire sunt
mici.Intrarea pe pia contestabil are loc atunci cnd i
acolo profiturile depesc nivelul normal.
169. Pluralismul formelor de proprietate- existena mai
multor forme de proprietate n cadrul unui system
economic.
170. Privatizarea- trasnformarea prop. de stat n
proprietate colectiv sau privat.
171. Resurse natural- elemente necesare existenei i
progresului omului i societii.
172. Resurse economice- totalitatea elementelor i
mprejurrilor utilizate direct sau indirect sau utilizabile ca
premise la producerea i obinerea de bunuri economice.
173. Rata marginal de substituie- determin- ct
cantitate de bunuri X poate fi nlocuit printr-o anumit
cantitate de bunuri Y n cazul majorrii preului la unul din
ele.
174. Repartiie- process economic ce cuprinde n
structura sa repartiia sau adunarea resurselor i repartiia
veniturilor.
175. Relaii de producie- concept al teoriei marxiste care
n sens generic desemneaz legturile ce se stabilesc ntre
oameni n procesul de producere a bunurilor economice.
176. Raritatea- este o caracteristic a resurselor, a
bunurilor economice ce constau ntr-o insuficien a
cantitii existente n raport cu cantitatea necesar/cerut.
177. Reproducia social- repetare a celor 4 faze:
producie, repartiie, schimb, consum.
178. Reducerea cererii- scderea volumului de bunuri la
un nivel de pre dat.
179. Reducerea ofertei- scderea volumului de produse
oferite la un nivel de pre dat.
180. Rata marginala tehnologika de substituire- raport
intre productivitatile fizice marginale ale factorilor utilizati
in producerea in cantitati determinate dintr-un anumit bun
economic.
181. Restrictia bugetara o marime absoluta de resurse
material pe care o are la dispozitia sa cosumatorul pu a
procura diferite marfuri si servicii.
182. Renta funciara diferentiata rezulta din randamentul
diferit a unor cantitati egale de capital si de munka.
183. Rentabilitatea-capacitatea unei firme de a obtine profit
ca diferenta pozitiva intre incasarile obtinute din activitatea
proprie a cheltuelilor de fabricare.
184. Risc process nesigur si probabil care poate cauza o
paguba,o pierdere intro activitate.
185. Servicii se consuma in momentul prestarii
186. subiectul proprietatii - informeaza toti angajatii
economici
187. Substituibilitatea posibilitatea de a inlocui o
cantitate dintr un factor de productie printro o cantitate data
dintrun alt factor de productie in conditiile mentinerii
aceluiasi nivel al productiei.
188. Sinteza integrarea tuturor factorilor si componentelor
intrun tot intreg.
189. Schimb component a activitatii economice care
cuprinde activitatile de distribuire in spatiu a bunurilor
material pe calea vinvazii cumpararii.
190. Sistem economic reprezinta ansamblu relatiilor si
institutiilor care care caracterizeaza viata economika a unei
societati determinate in timp si in spatiu.
191. supraproductie fenomen eco characteristic
dezechilibrului de presiune pe piata bunurilor cind exista o
cantitate de marfuri exagerat de mare.
192. Servicii material prelungesc procesul de productie a
bun urilor in sfera schimbului
193. Servicii sociale sunt nemijlocit legate de procesul de
productie a individului.
194. Subiectul proprietatii agentii vietii
econ,indivizi,familii,si organizatii
195. utilitatea economika relatia ce este legata de non
posesie.
196. utilitatea totala arta care este satisfactia totala sau
placerea pe care o pers o obtine prin consumul unui anumite
cantitati dintrun bun.
197. Utilitate o actiune conform careia este buna daca
daca actioneaza in sensul cresterii bunastarii comunitatii.
198. Utilitatea econ totala - satisfactia resimtita de un
individ in urma consumului unor cantitati successive dintrun
bun.
199. Utilitate marginala - semnifica satisfactie,pretuirea
pe care un consummator datr o acorda ultemei cantitati
consummate dintrun bun economic.
200. Viteza de rotatie a bunului num de rotatii efectuata
de marimea baneasca pu cumpararea vinzarea a marfii.
201. Valoarea individului temple de munka individual.
202. Venit recompense primita de posesorii factorilor de
productie ,care imbraca forma de salarii,profit.
203. Valoare sociala categ econ ce exprima raporturi
sociale intre agenti.
204. Transparenta pietii - producatorii cit si consumatorii
dispun de totala informative cu privire la cerere,oferta si
preturi .
205. Teoria economika studiaza activitatea econimika a
individului.