Document 1

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de
studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

coala de studii avansate ASPECTE MODERNE ALE NUTRIIEI
COPILULUI SNTOS I BOLNAV - ROLUL NUTRIGENOMICII
Continental Hotel Trgu Mure
24-28 septembrie 2012

COMITETUL STIINTIFIC:
Prof. Dr. Andras Arato
Prof. Dr. Christian Braegger
Prof. Dr. Despina Baghiu
Prof. Dr. Nicolae Miu
Prof. Dr. Rodica Tognel
Prof. Dr. Walter A Mihatsch

Conf. Dr. Adrienne Horvath
Conf. Dr. Manuela Cucerea
Conf. Dr. Monica Tarcea
Conf. Dr. Oana Mrginean

ef lucr. Dr. Carmen Chiriac
ef lucr. Dr. Claudia Bnescu
ef lucr. Dr. Claudiu Marginean
ef lucr. Dr. Corina Cazan
ef lucr. Dr. Dan Georgescu
ef lucr. Dr. Horea Gozar
ef lucr. Dr. Marta Simon
ef lucr. Dr. Reka Borka-Balas
ef lucr. Dr. Tudor Pop

Dr. Alina Grama
Dr. Ana Maria Pitea
Dr. Brindusa Capilna
Dr. Carmen Duicu
Dr. Diana Moldovan
Dr. Mihaela Chincesan

Diet. Florina Daniela Rua
Stud. Maria Oana Marginean

COMITETUL DE ORGANIZARE
Preedinte:
Conf. Dr. Cristina Oana Mrginean
Clinica Pediatrie I, Departament Gastroenterologie Pediatric, UMF Tg.Mure

Membrii:
Prof. Dr. Bag Simona
Compartimentul Gastroenterologie, UMF Tg. Mure
Prof. Dr. Dobru Daniela
Clinica Medical, Spitalul Judeean, UMF Tg. Mure
Conf. Dr. Manuela Cucerea
Clinica Neonatologie, Spitalul Judeean de urgen, UMF Tg. Mure
ef lucrri Dr. Claudia Bnescu
Compartiment genetic medical, UMF Tg. Mure
ef lucrri Dr. Claudiu Mrginean
Clinica Obstetric Ginecologie I, UMF Tg. Mure
Asist.Univ. Dr. Mihaela Chincean
Clinica Pediatrie I, UMF Tg.Mure
Asist. Univ. Dr. Duicu Carmen
Clinica Pediatrie II, UMF Tg. Mure
Prep. Univ. Dr. Pitea Ana Maria
Clinica Pediatrie I, UMF Tg.Mure

PROGRAMUL MANIFESTRILOR
Ziua 1, Luni 24 septembrie 2012

MORNING SESSION
Moderatori: Conf. Dr. Oana Marginean, Conf. Dr. Manuela Cucerea
8.30-9.00 Inregistrarea participantilor
9.00-9.20 Cuvant de deschidere
9.20-10.00
Prof. Dr. Walter A Mihatsch (Germania)
Pre si probioticele la sugarii prematuri
10.00-10.40
Prof. Dr. Walter A Mihatsch (Germania)
Nevoi nutritionale ale sugarilor prematuri
10.40-10.55 Discutii
10.55-11.10 Pauza de cafea
11.10-11.50
Conf. Dr. Manuela Cucerea (UMF Tg. Mures)
Principii ale alimentaiei nou-nscutului
11.50-12.30
Sef lucr. Dr. Marta Simon (UMF Tg. Mures)
Aspecte specifice ale nutriiei nou-nscutului cu restricie n creterea intrauterin
12.30-13.10
Sef lucr. Dr. Reka Borka-Balas (UMF Tg. Mures)
Rolul nutritionistului in stabilirea dietei pacientului pediatric
13.30-15.00 Masa de pranz Invitati si organizatori

AFTERNOON SESSION
Moderatori: Conf. Dr. Manuela Cucerea, Sef lucr. Dr. Carmen Chiriac
15.00-15.45
Prof. Dr. Christian Braegger (Elvetia, Zurich)
Rolul vitaminei D in nutritia sugarului si a copilului
15.45-16.30
Prof. Dr. Christian Braegger (Elvetia, Zurich)
Alptarea beneficii pentru sanatate
17.00-17.45
Conf. Dr. Oana Mrginean (UMF Tg. Mure)
Diversificarea alimentatiei
17.45-18.30
Sef lucr. Dr. Carmen Chiriac (UMF Tg. Mures)
Particularitati ale nutritiei copilului infectat cu HIV
19.00-22.00
Coktail deschidere Invitati, organizatori, participanti
Muzica instrumentala clasica Cvartetul de Coarde

Ziua a 2-a, Mari 25 septembrie 2012

MORNING SESSION
Moderatori: Sef lucr. Dr. Corina Cazan, Sef lucr. Dr. Dan Georgescu
9.00-09.40
ef lucr. Dr. Corina Cazan (UMF Sibiu)
Aspecte nutriionale ale copilului cu reflux gastroesofagian
9.40-10.20
Aspecte nutriionale n tulburrile digestive ale copilului (colici, constipatie, intolerana la
lactoz)
10.20-11.00
Sef lucr. Dr. Corina Cazan (UMF Sibiu)
Nutriia copilului cu alergii alimentare
11.30-12.10
Sef lucr. Dr. Dan Georgescu (UMF Tg. Mure)
Aspecte ale nutritiei la pacientii cu boli inflamatorii intestinale
12.10-12.50
Sef lucr. Dr. Reka Borka-Balas (UMF Tg. Mures)
Alimentatia enterala si parenterala
12.50-13.05 Discuii
13.15-15.00 Masa de prnz - Invitati si organizatori

AFTERNOON SESSION
Moderatori: Conf. Dr. Monica Tarcea, Conf. Dr. Oana Marginean
15.00-15.40
Dr. Brindusa Capilna (UMF Tg. Mure)
Greeli in alimentatia copilului mic, prescolar si adolescent
15.40-16.20
Dr. Ana Maria Pitea (UMF Tg. Mure)
Aspecte epidemiologice i clinice n obezitata copilului
16.20-17.00
Conf. Dr. Monica Tarcea (UMF Trgu Mure)
Substane obezogene n nutriia copilului
17.30-18.10
Sdr. Metabolic la copil
18.10-18.50
Dr. Brindusa Capilna (UMF Tg.-Mures)
Locul terapiei nutritionale in medicina integrativa
18.50-19.05 Discuii
19.15-22.00 Cin - Invitati si organizatori


Ziua a 3-a, Miercuri 26 septembrie 2012

MORNING SESSION
Moderatori: Prof. Dr. Nicolae Miu, Prof. Maria Despina Baghiu
9.00-09.40
Prof. Dr. Andras Arato (Semmelweis, Budapesta)
Nutrigenetics and Nutrigenomics
9.40-10.20
ef lucr. Dr. Claudia Bnescu (UMF Tg. Mure)
Polimorfisme genice n obezitate i malnutriie
10.20-11.00
Prof. Dr. Nicolae Miu (UMF Cluj Napoca)
Rolul oligoelementelor n nutriia copilului
11.00-11.15 Discuii
11.30-12.10
Prof. Dr. Despina Maria Baghiu (UMF Tg. Mure)
Deficiente vitaminice
12.10-12.50
Dr. Diana Moldovan (Tg. Mure)
Acrodermatita enteropatica - prezentare de caz

AFTERNOON SESSION
Moderatori: Prof. Dr. Nicolae Miu, Sef lucr. Dr. Tudor Pop
15.00-15.40
Prof. Dr. Nicolae Miu, Dr. Simionescu Bianca (UMF Cluj Napoca)
Suportul nutritiv in malabsorbtie
15.40-16.20
ef lucr. Dr. Tudor Pop (UMF Cluj Napoca)
Nutritia in patologia hepatic a copilului
16.20-16.35 Discuii
16.50-17.30
Managementul copilului cu malnutriie
17.30-18.10
Dr. Diana Moldovan (Tg. Mure)
Nutritia si managementul hipoglicemiei pediatrice
18.10-18.25 Discuii
19.00-20.00
Cina - Invitati si organizatori
Concert - Cvintetul vocal Cantuale

Ziua a 4-a, Joi 27 septembrie 2012

MORNING SESSION
Moderatori: Prof. Dr. Despina Baghiu, Prof. Dr. Rodica Toganel
9.00-09.40
Prof. Dr. Despina Baghiu (UMF Tg. Mure)
Nutriia copilului cu cancer
9.40-10.20
Prof. Dr. Rodica Tognel (UMF Tg. Mures)
Nutriia copilului cu boal cardiac
10.20-11.00
Dr. Mihaela Chincean (UMF Tg. Mures)
Parametri nutriionali - studiu clinic la copiii cu cancer
11.00-11.15 Discuii
11.30-12.10
Sef lucr. Dr. Horea Gozar (UMF Tg. Mures)
Nutritia pacientului chirurgical
12.10-12.50
Dr. Mihaela Chincean (UMF Tg. Mures)
Carente nutritionale la sugar si copil mic - anemia feripriva

AFTERNOON SESSION
Moderatori: Prof. Dr. Despina Baghiu, Prof. Dr. Rodica Toganel
15.00-15.40
Conf. Dr. Adrienne Horvath (UMF Tg. Mures)
Nutritia si stilul de viata in prevenirea cancerului
15.40-16.20
Dr. Carmen Duicu (UMF Tg. Mure)
Nutriia la copilul cu boal renal cronic
16.20-17.00
Dr. Brindusa Capilna (UMF Tg.-Mures)
Rolul nutritiei in imunitate la copil
17.00-17.15 Discuii
17.30-18.10
Dr. Alina Grama (UMF Tg. Mure)
Alimentatia, un calvar sau o bucurie pentru copilul tu? - Anorexia la copil
18.10-18.50
Dr. Alina Grama (UMF Tg. Mure)
Anorexia si bulimia nervoasa
18.50-19.05 Discuii
19.15-22.00 Cina festiv - Invitati si organizatori

Ziua a 5-a, Vineri 28 septembrie 2012

MORNING SESSION
9.00-09.45
Nutr. Florina Daniela Rua (Tg. Mure)
O privire de ansamblu asupra activitii AroND
09.45-10.30
Stud. Maria Oana Marginean, Adriana Cozma, Diana Vulea, Szabo Agota, Ghiurca
Ema (UMF Tg. Mure)
Starea de nutritie a copiilor internati int-un serviciu pediatric
10.30-10.50 Discuii
11.10-11.55
Sef lucr. Dr. Claudiu Marginean (UMF Tg. Mure)
Alimentatia femeii gravide
11.55-12.40
Nutriia la copilul cu fenilcetonurie
12.40-13.00 Discuii

AFTERNOON SESSION
15.00-16.00 Cazuri clinice - quiz
16.00-16.45
Prezentarea apelurilor deschise de finantare europeana, stabilirea tipului de
program de finantare si generarea ideii unei viitoare propuneri de proiect pe baza
temelor prezentate
16.45-17.00 Discuii
17.15-18.15 GHID DE ALIMENTATIE SANATOASA (propuneri)
18.15-18.45 Discutii finale
18.45-19.00 nchiderea workshop-ului


REZUMATELE PREZENTARILOR
PRE- SI PROBIOTICELE LA SUGARII PREMATURI
Walter A Mihatsch - Universitatea de Medicin Wrzburg Germania

Colonizarea intestinala incepe imediat dupa nastere, tipul de colonizare microbiana fiind
diferit la sugarii alaptati fata de cei alimentati cu formula. Flora intestinala s-a dovedit a juca
un rol important in nutritie, angiogeneza si and imunitate. Sugarii prematuri sunt in mod
particular susceptibili la colonizare anormal din mai multe motive, incluzand intarzierea
alimentarii, utilizarea de antibiotice, s.a. S-a sugerat ca pre- si probioticele modifica aceasta
colonizare anormala conferind astfel beneficii pentru sanatate. Prezentarea va detalia cele
mai relevante mecanisme de aciune a pre-i probioticelor, precum i rezultatele preliminare
obinute prin utilizarea lor la sugarii prematuri.
Cuvinte cheie: prebiotice, probiotice, sugar, prematur, nutritie

PRE- AND PROBIOTICS IN PRETERM INFANTS

Gut colonization starts immediately after birth, and the pattern of microbial colonization
differs between formula-fed and breastfed infants. Intestinal flora has been shown to play
an important role in nutrition, angiogenesis, and mucosal immunity. Preterm infants are
particularly susceptible to abnormal colonization for many reasons, including delayed feeds,
antibiotic use, and others. Pre- and probiotics have been suggested to modify this abnormal
colonization thereby conferring health benefits. The presentation will discuss the most
relevant modes of action of pre- and probiotics and the primary results obtained with their
use in preterm infants.
Key words: prebiotics, probiotics, preterm infant, nutrition

NEVOI NUTRITIONALE ALE SUGARILOR PREMATURI
Walter A Mihatsch - Universitatea de Medicin Wrzburg Germania

Nevoile in alimentatia enterala a sugarilor prematuri au fost recent revizuite de ctre Comitetul
ESPGHAN pentru nutritie. Cu toate acestea, n contextul clinic, satisfacerea nevoilor sugarilor
prematuri poate fi uneori dificila, iar acestia pot prezenta deficite nutriionale cumulative
semnificative. Aportul suboptimal poate contribui la incidena bolilor neonatale, inclusiv afectarea
dezvoltarii neurologice. n consecin, prezentarea se va axa pe mai multe aspecte care sunt
obligatorii pentru optimizarea aportului nutriional al acestor sugari vulnerabili, ncepnd cu iniierea
nutriiei parenterale pn la trecerea corect la alptare sau alimentatie enteral cu formula i
managementul alimentatiei dupa externare. O atenie special va fi acordat suplimentarii laptelui
de mama.
Cuvinte cheie: preterm infant, nutritional needs
NUTRITIONAL NEEDS OF PRETERM INFANTS

Enteral needs of preterm infants have recently been reviewed by the ESPGHAN Committee
on Nutrition. However, in the clinical setting it may sometimes be difficult to meet the needs
and preterm infants may experience significant cumulative nutritional deficits. Suboptimal
intake may contribute to the incidence of neonatal diseases, including impaired
neurodevelopment. Therefore, the presentation will focus on several aspects that are
mandatory for optimizing nutritional intake in these vulnerable infants starting with the
initiation of parenteral nutrition until proper transition to enteral breast or formula feedings
and post discharge feeding. Special attention will be paid to human milk supplementation.
Key words: preterm infant, nutritional needs

PRINCIPII ALE ALIMENTAIEI NOU-NSCUTULUI
Manuela Cucerea, Marta Simon - Universitatea de Medicin si Farmacie Tg.-Mures,
Neonatologie I

Aportul nutriional adecvat este esenial pentru creterea i dezvoltarea corespunztoare a
tuturor nou-nscuilor, indiferent de vrsta gestaional i greutatea la natere. Nevoile
nutriionale sunt ns diferite la nou-nscutul prematur fa de nou-nscutul la termen,
precum i la nou-nscutul bolnav fa de cel sntos. Tipul, durata i calea de administrare a
nutrienilor la nou-nscut sunt o parte important a managementului nutriional. Dup
natere, n condiiile n care exist un tub digestiv funcional, alimentaia enteral reprezint
modalitatea fiziologic de achiziionare a nutrienilor. Alimentaia natural exclusiv
reprezint modelul de referin fa de care trebuie considerat orice alt alternativ de
alimentaie a copilului n primele 6 luni de via. Laptele matern are specificitate de specie
fiind alimentul ideal pentru nou-nscutul i sugarul pn la 6 luni, asigurnd n totalitate
aportul nutritiv necesar. La nou-nscutul la termen sntos, se recomand iniierea precoce
a alimentaiei la sn n primele 2 ore dup natere, continundu-se cu alptarea la cerere. n
condiiile n care alimentaia natural nu este posibil (inclusiv refuz matern), formulele de
nceput reprezint cea mai sigur alegere. Prescrierea formulei de lapte se va face
individualizat, n funcie de vrsta de gestaie, vrsta cronologic, antecedentele
heredofamiliale i particularitile morfofuncionale i fiziologice ale fiecrui copil n parte.
Nou-nscuii la termen bolnavi care nu pot fi alimentai enteral vor necesita iniial
alimentaie parenteral total sau parial. Nevoile nutritive ale nou-nscutului bolnav sunt
determinate de patologie, greutatea nou-nscutului, vrsta gestaional, vrsta postnatal,
parametrii vitali i investigaiile paraclinice. Detresa respiratorie sever, asfixia, ocul, coma,
intolerana digestiv impun ntrzierea iniierii alimentaiei enterale. n cazul bolilor
metabolice congenitale este necesar eliminarea din alimentaie a unor principii nutritive
care genereaza produi de metabolism cu potenial toxic. Nou-nscutul prematur - care
prezint limitri ale funciei gastro-intestinale datorit imaturitii anatomice i funcionale
ale tractului digestiv - poate necesita ntr-o prima faza nutriie parenteral. Se recomand
iniierea precoce (alimentaie enteral minim) i creterea treptat a alimentaiei enterale
preferabil cu lapte matern administrat prin gavaj gastric continuu sau discontinuu cu
monitorizarea toleranei digestive.Susinerea ritmului de cretere fetal se poate realiza prin
administrarea de lapte matern fortifiat sau a formulelor speciale pentru prematuri n lipsa
laptelui de mam.
Cuvinte cheie: alimentaie, nou-nscut la termen, nou-nscut prematur

ROLUL NUTRIIONISTULUI N STABILIREA DIETEI LA VRSTA PEDIATRIC
Rka Borka-Bals, Ana Maria Pitea, Oana Mrginean Universitatea de Medicina si
Farmacie Tirgu-Mures

Alimentaia sugarului i al copilului este un factor decisiv n dezvoltarea somatic i neuro-
psihic. n perioada de nou-nscut, sugar i copil mic alimentaia este dirijat de mam
conform cunotinelor dobndite prin instruirea de ctre medic, dietetician. Stabilirea unei
diete echilibrate din punct de vedere nutritiv la copilul sntos nu pune de obicei probleme
mamelor. La copii cu stri patologice alctuirea dietei este de multe ori o provocare, care
necesit ndrumare i supraveghere din partea unui dietetician. Alctuirea dietelor speciale
n boli autoimune (ex. Boala Crohn), deficite enzimatice (ex. fenilcetonuria), neurologice (ex.
anorexia nervosa), alergice (ex. alergii alimentare, celiachie), metabolice (ex. diabet zaharat,
obezitate) necesit o abordare multidisciplinar fiind necesar i intervenia dieteticianului
pentru a evita asocierea tulburrilor de cretere respectiv psihice ale copilului. Dieteticianul
este implicat n alctuirea i supravegherea dietei copiilor sportivi, dar i n instruirea familiei
privind obiceiurile de alimentaie, tulburrile de alimentaie fiind de obicei o problem a
familiei i nu numai al copilului. Importana pe termen lung a alimentaiei echilibrate se
reflect prin sindromul metabolic pediatric, care are consecine vitale cardiovasculare.
Cuvinte cheie: nutritionist, dieta, copil

ROLE OF NUTRITIONIST IN DETERMINING DIET AT PEDIATRIC AGE

Infant and child nutrition is a key factor in somatic and neuro-psychological development.
Feeding in newborn, infant and toddler is conducted by mothers according to the knowledge
acquired through training by medical doctor and nutritionist. Establishing a balanced diet in
terms of nutrition of healthy children usually does not pose problems for the mother. In
children with pathological conditions, composition of the diet is often challenging, requiring
guidance and supervision of a nutritionist. Special dietary composition in autoimmune
diseases (eg Crohn's disease), enzyme deficiencies (eg phenylketonuria), neurological (eg,
anorexia nervosa), allergy (eg food allergies, celiac disease), metabolic (eg diabetes mellitus,
obesity) requires multidisciplinary approach, nutritionist's intervention is necessary to avoid
association of developemental and mental disorders of the child. Dietitian is involved also in
establish of diet composition and monitoring of athlete children, but also in family education
regarding eating habits, because eating disorders are usually a problem not only of the child
but also of the family. Long-term importance of a balanced diet is reflected by pediatric
metabolic syndrome, which has a vital cardiovascular risk.
Key words: nutritionist, diet, child

ALAPTAREA BENEFICII PENTRU SANATATE
Christian Peter Braegger M.D. - University Childrens Hospital Zurich, Switzerland

Alptarea este modul natural i recomandabil de a susine creterea sntoas i
dezvoltarea copiilor mici. Exist numeroi indicatori ai beneficiilor alptrii asupra sntii
copilului, att n timpul copilriei, cat i mai trziu n via. Un risc redus pentru diaree
infectioasa si otite medii acute sunt cele mai bine documentate dintre efectele pozitive. n
plus, alptarea poate fi asociat cu un avantaj mic dar msurabil n dezvoltarea cognitiv,
care persista la varsta adulta.
Cuvinte cheie: alaptare, sugar, sanatate, beneficii

HEALTH BENEFITS ASSOCIATED WITH BREAST-FEEDING

Breast-feeding is the natural and advisable way of supporting the healthy growth and
development of young children. There are numerous indicators of benefits of breast-feeding
on child health, both during infancy and later in life. A reduced risk of infectious diarrhoea
and acute otitis media are the best documented effects. Additionally, breast-feeding may be
associated with a small but measurable advantage in cognitive development that persists
into adulthood.
Key words: Breast-feeding, infant, health, benefits

DEFICITUL DE VITAMINA D IN POPULATIA PAEDIATRICA
Christian Peter Braegger M.D. - University Childrens Hospital Zurich, Switzerland

Vitamina D joaca un rol cheie in metabolismul calciului i fosfatului i este esenial pentru
sntatea oaselor. Deficienta de vitamina D apare destul de frecvent in randul sugarilor
sntoi din Europa, dar si la copii i adolesceni, n special n anumite grupe de risc.
Grupurile de risc includ sugari care nu ader la recomandarea actuala de suplimentarea cu
vitamina D, copii i adolesceni cu pielea inchisa la culoare sau fr expunere
corespunztoare la soare, precum i copii i adolesceni obezi.
Toi copiii trebuie s primeasc 400 UI/zi vitamina D. Aceasta recomandare ar trebui s fie
facuta de medicii pediatri i supravegheat i alte categorii de cadre medicale.
Copii i adolesceni sntoi ar trebui ncurajati s urmeze un stil de viata sanatos pentru a
pastra un IMC normal, incluznd o dieta sanatoasa cu alimente care conin vitamina D
(pete, ou, produse lactate) i activiti n aer liber cu expunerea adecvata la soare.
Cuvinte cheie: vitamina D, deficit, copil

VITAMIN D DEFICIENCY IN THE PAEDIATRIC POPULATION

Vitamin D plays a key role in calcium and phosphate metabolism and is essential for bone
health. Vitamin D deficiency occurs quite commonly among healthy European infants,
children and adolescents, especially in certain risk groups.
Risk groups include breast-fed infants not adhering to the current recommendation of
vitamin D supplementation, children and adolescents with dark skin, children and
adolescents without adequate sun exposure, and obese children and adolescents.
All infants should receive 400 IU/day of vitamin D. This recommendation should be ensured
and supervised by paediatricians and other healthcare professionals.
Healthy children and adolescents should be encouraged to follow a healthy lifestyle
associated with a normal BMI and including a healthy diet with vitamin D containing foods
(fish, eggs, dairy products) and adequate outdoor activities with associated sun exposure.
Key words: vitamin D, deficiency, child

DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
Oana Marginean, Ana Maria Pitea - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure

Alimentele complementare, de diversificare reprezinta orice aliment solid sau lichid, altul
dect laptele de mam sau formula de nceput sau continuare, iar perioada de diversificare
este perioada n care alte alimente sau lichide sunt oferite sugarului alturi de laptele de
mam/ formula de lapte.
Ne propunem sa trecem in revista cele mai importante aspecte privind diversificarea
alimentatiei sugarului: cand? cum? cat? oferim copilului si in ce conditii.
Diversificarea se va incepe nu nainte de 17 sptmni, dar nu mai trziu de 26 de
sptmni. Se recomand continuarea alimentaie la sn (sau cu formula), n paralel cu
introducerea alimentelor complementare.
Vom prezenta detaliat regulile diversificarii alimentatiei sugarului, insistand asupra
alimentelor interzise si a celor care trebuie evitate in aceasta perioada, atat la copilul
alaptat, cat si la cel hranit artificial; de asemenea vom prezenta particularitatile diversificarii
la copilul eutrofic si la sugarul cu stare de nutriie deficitar.
Cuvinte cheie: diversificare, sugar, alimentatie complementara

PARTICULARITATI ALE NUTRITIEI COPILULUI INFECTAT CU HIV
Carmen Chiriac, Nina Sincu - Universitatea de Medicina si Farmacie Tg-Mures, Disciplina
Boli Infectioase

Problemele legate de nutritie si infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV) sunt
omniprezente si dificil de abordat. Slim disease a fost printre primele manifestari asociate
sindromului de imunodeficienta dobindita (SIDA) la copii, in Africa. De altfel, interactiunea
intre infectia HIV si dezvoltarea staturo-ponderala a copiilor este o problema importanta
prezenta in toate zonele geografice. Etiologia este multifactoriala : circumstantele socio-
economice accentueaza tulburarile de absorbtie si metabolice preexistente, agravate si de
asocierea infectiilor oportuniste. Managementul nutritional face parte integrala din
abordarea generala a copilului infectat cu HIV. Ghidurile sugereaza necesitatea unui aport
energetic suplimentar de peste 10% fata de copilul neinfectat HIV, aportul de micronutrienti
trebuind asigurat printr-o dieta echilibrata, suplimentata in situatia asocierii cu infectii
oportuniste digestive. Malnutritia, sindromul wasting clasifica copilul seropozitiv HIV in
stadiul C SIDA, conform clasificarii CDC (Center for Disease Control) 1994 la copii. In era
terapiei HAART (Highly Active Antiretroviral Therapy), se observa scaderea incidentei
infectiilor oportuniste, reducerea viremiei, cresterea ratei de supravietuire, imbunatatirea
calitatii vietii, dar si aparitia unor tulburari metabolice particulare, cum este sindromul
lipodistrofic, in managementul caruia nutritia detine un rol-cheie. Controversele privind
alimentatia naturala a copiilor nascuti din mame seropozitive HIV si riscul de transmitere al
infectiei reprezinta o problema de actualitate a nutritiei copilului apartinand acestei grupe
de risc.
Cuvinte cheie: HIV, nutritie, copil

ASPECTE NUTRITIONALE ALE COPILULUI CU REFLUX GASTROESOFAGIAN
Corina Cazan - Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, Clinica de Pediatrie Sibiu

Refluxul gastroesofagian (RGE) definit ca pasaj involuntar al continutului gastric la nivelul
esofagului si boala de reflux gastroesofagian (BRGE) definita prin prezenta simptomelor sau
complicatiile ce decurg din persistenta RGE sunt afectiuni comune in practica pediatrica
curenta. BRGE este una din cauzele problemelor de nutritie ce survin la virsta de sugar si
copil. Refuzul alimentatiei, scaderea ponderala sau lipsa progresiei in greutate, anorexia,
hematemeza, iritabilitatea si tulburarile de somn sunt asociate bolii de reflux
gastroesofagian. In practica clinica pediatrica se discuta relatia de cauzalitate intre RGE si
evenimentele amenintatoare de viata apneea, bradicardia, cianoza, paloare care survin la
virsta de nou nascut si sugar. Alergia la proteinele laptelui de vaca coexista sau complica
BRGE. Obiectivul principal in tratamentul BRGE este remisia simptomelor, imbunatatirea
calitatii vietii, prevenirea si ameliorarea complicatiilor. In RGE necomplicat masurile
conservative cum ar fi ingrosarea formulei, mese frecvente si in cantitate mai redusa,
pozitionare corecta postprandial sunt suficiente pentru ameliorarea simptomelor. Formula
ingrosata creste aportul caloric cu efect benefic pentru curba ponderala. Agentii de ingrosare
pentru formula sau lapte nu au efect asupra indexului de reflux (timp cu pH<4) dar reduc
frecventa varsaturilor. Formulele comerciale anti-reflux (AR) care contin orez, combinatie de
pectina si celuloza, amidon din orez, porumb, cartof au un efect benefic prin reducerea
frecventei varsaturilor. Formula AR comerciala prin compozitia si caracteristicile sale
osmolaritate, aport caloric, proteic, continut in acizi grasi si calciu asigura necesarul
nutritional recomandat sugarului. Pentru cazurile cu diagnostic de alergie la proteina laptelui
de vaca si RGE simptomele se remit la excluderea din dieta a laptelui de vaca sau la
administrarea formulei cu proteine extensiv hidrolizate sau aminoacizi. Nutritia enterala se
recomanda pentru sugarul cu BRGE si crestere ponderala inadecvata la aplicarea masurilor
conservative. La copil si adolescent cu BRGE se recomanda schimbarea stilului de viata prin
dieta de excludere pentru ciocolata, cafea, condimente, grasimi animale, alcool, modificarea
pozitiei in timpul somnului, evitarea excesului ponderal si interzicerea fumatului. Dieta cu
aport caloric redus se recomanda la copilul supraponderal. Ghidul de nutritie pediatrica
recomanda formula AR la virsta de sugar pe baza rezultatelor studiilor clinice.
Cuvinte cheie: reflux gastroesofagian, sugar, formula AR.

NUTRITIA COPILULUI CU ALERGII ALIMENTARE.
Corina Cazan - Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, Clinica de Pediatrie Sibiu

Alergia alimentara este o problema de patologie pediatrica care afecteaza toate categoriile
de virsta. Medicul gastroenterolog si nutritionist are un rol esential in elucidarea cazurilor de
alergie sau intoleranta alimentara. Alergia alimentara recunoaste ca mecanism tipul 1 de
hipersensibilitate mediat imun IgE dar sunt si alte manifestari care implica fie
hipersensibilitatea combinata IgE si non-IgE fie non-IgE. Manifestarile gastrointestinale
pentru tipul 1 de alergie alimentara sunt incluse in sindromul de alergie orala. In afectiunile
gastrointestinale mediate mixt sau non-IgE reflux gastro-esofagian, colici infantile,
proctocolita alergica, esofagita eozinofilica, gastroenterita eozinofilica, constipatia, alergia
alimentara este un factor cauzal. Majoritatea cazurilor cu manifestari alergice in primul an
de viata sunt diagnosticate ulterior ca alergie la proteina laptelui de vaca sau alergie la
proteina din soia. La copil se discuta frecvent alergia la ou, peste, alune si griu. Alergia la
proteina laptelui de vaca este reactia adversa mediata imun la proteina din lapte. Intoleranta
la proteina laptelui de vaca nu este mediata imun. Alergia la proteina laptelui de vaca
survine si la sugarul alimentat natural exclusiv. La aceste cazuri se recomanda continuarea
alimentatiei naturale cu excluderea laptelui si a produselor lactate din dieta mamei. Alergia
alimentara are un rol determinant in unele forme de eczema atopica la copil. Dintre alergeni
oul este frecvent incriminat urmat fiind de proteina din laptele de vaca. La cazurile incluse in
sindromul alergiei la proteina laptelui de vaca se recomanda in dieta formula cu soia,
formula hipoalergenica cu protein extensiv hidrolizate sau formula cu aminoacizi. Formula
hipoalergenica extensiv hidrolizata este recomandarea de prima linie pentru sugar sub virsta
de 6 luni cu alergie la proteina laptelui de vaca, sindrom enterocolitic indus de proteine
alimentare sau eczema atopica. Formula cu soia poate fi prima alegere la sugar dupa virsta
de 6 luni cu reactie alergica imediata, sindrom gastrointestinal, dermatita atopica in absenta
falimentului de crestere. Formula cu aminoacizi este prima alegere in anafilaxie si esofagita
eozinofilica. Profilaxia primara in alergia alimentara este subiectul unor studii clinice
observationale si interventionale recente. Rezultatul studiilor acorda atentie deosebita
alimentatiei naturale in preventia alergiei alimentare si se recomanda alimentatia naturala la
sugarul cu atopie ereditara. Atitudinea de preventie primara eficienta pentru alergia
alimentara consta in sustinerea alimentatie naturale pina la virsta de 6 luni, urmata de
formula hipoalergenica si recomandarea de diversificare dupa virsta de 6 luni cu evitarea
laptelui de vaca pina la virsta de 6 luni.
Cuvinte cheie: alergia alimentara, formula hipoalergenica extensiv hidrolizata.


ASPECTE NUTRITIONALE N TULBURRILE DIGESTIVE ALE COPILULUI (COLICI,
CONSTIPATIE, INTOLERANTA LA LACTOZ)
Oana Marginean, Ana Maria Pitea Universitatea de Medicina si Farmacie Tg-Mures,
Pediatrie I

Colicile sugarului reprezinta un sdr. comportamental caracterizat prin crize de plns excesiv
care apare la sugari sntoi avand curb ponderal ascendent, explicat prin multiple teorii,
dar care, dpdv clinic rmne un diagnostic de excludere. Nutritia are un rol in managementul
acestei tulburari, atat in ceea ce priveste alimentatia sugarului, cat si a mamei care
alapteaza.
Constipatia este definita ca tulburare a tranzitului intestinal, cu ntrzierea acestuia, emisia
cu dificultate a unor scaune mai dure si/ sau ntrziere n pasajul materiilor fecale ducnd la
suferin clinica si la diverse complicatii; alaturi de sedentarism, in absenta unei cauze
organice, greselile alimentare stau la baza acestei tulburari, motiv pentru care vom prezenta
modificari ale dietei utile in vederea asigurarii unui tranzit intestinal normal.
Intoleran la lactoz: incapacitatea de a digera complet dizaharidul (lactoza) din lapte, dat
de lipsa enzimei sau activitatea ei scazuta asupra lactozei tradusa clinic printr-un sindrom
diareic si un sindrom carenial secundar.
Tratamentul depinde de forma: exista un deficit genetic de lactaz (primar) cu debut precoce
care este exceptional de rar si necesita excluderea lactozei din alimentaie si substitutie cu
lactaz, un deficit genetic cu debut tardiv foarte raspandit, in care reducerea aportului de
lapte corespunztor toleranei individuale si preparatele hipolactozate reprezinta abordarea
terapeutica si un deficit dobndit/ secundar de lactaz, avand caracter tranzitor pe o
perioada variabil de la caz la caz, in care tratamentul este tot dietetic (lapte hipo-/
delactozat si substitutie enzimatica.
Cuvinte cheie: nutritie, tulburari digestive, colici, constipatie, intoleranta la lactoz, copil

ASPECTE ALE NUTRITIEI LA PACIENTII CU BOLI INFLAMATORII INTESTINALE.
Dan Georgescu - Universitatea de Medicina si Farmacie Tg-Mures

Pacientii cu boli inflamatorii intestinale au un status nutritional cel mai adesea precar, atat
prin pierderile enterale, malabsorbie cat si prin apetitul scazut.
Prezentarea abordeaza in primul rand terapia nutritonala la pacientii cu forme comune,
uoare de boala, viznd alimentaia hipercalorica, evitarea alimentelor care pot duce la
agravarea sindromului diareic i n n ultimul rnd evitarea restriciilor inutile, care scad
calitatea vietii pacientului.
La pacientii cu forme moderate si mai ales severe de boala sunt prezentate principiile
alimentatiei elementale si suplimentarea sau substitutia unor nutrienti cheie in evolutia bolii
sau metabolismul general, vizand mai ales microelementele si unele vitamine.
Sunt analizate apoi forme particulare de alimentatie enterala, prin gastrostoma si
jejunostoma, fiind analizate apoi principalele formule nutritionale si indicatiile acestora.
Nutritia parenterala, ca masura extrema in cazurile severe este analizata prin prisma
provocarilor pe care le ridica, atat cu privirre la calea de administrare cat si cu privire la
benficiile pe termen lung si scurt.
Sunt prezentate aspecte ale terapiei nutritionale la pacientii cu rezectii intestinale si sindrom
al intestinului subtire scurt.
In cele din urma, dar nu in ultimul rand, sunt prezentate aspecte psihologice ale terapie
nutritionale in bolile inflamatorii intestinale.
Cuvinte cheie: nutritie, boala inflamatorie intestinala

ALIMENTAIA ENTERAL I PARENTERAL
Rka Borka-Bals, Ana Maria Pitea, Oana Mrginean - Universitatea de Medicin i
Farmacie Trgu-Mure

Nutriia eneral reprezint alimentaia oral cu formule speciale sau hrnirea cu tub direct n
stomac, duoden sau jejun introdus la un copil la care s-a pstrat un nivel acceptabil al
funciei gastointestinale, dar care nu este capabil s-i acopere necesarul energetic i de
nutrieni printr-o diet oral normal. Numeroasele ei avantaje fa de nutriia parenteral
explic indicaia ei n aport oral neadecvat, probleme de digestie sau absorbie, n cazurile cu
necesiti nutriionale crescute i pierderi, n falimentul creterii sau malnutriie cronic, n
erori nnscute de metabolism etc. Formulele enterale difer privind sursa i compoziia
nutrienilor, densitatea caloric, osmolaritate i pre, existnd diferene semnificative ntre
formulele polimerice, oligomerice i monomerice. Locul administrrii, calea de administrare
i metodele de administrare difer n funcie de starea tractului digestiv, durata estimat a
nutriiei enterale, anticiparea riscului de aspirare i starea clinic a pacientului.
Nutriia parenteral se recomand atunci cnd nuriia adecvat nu poate fi obinut prin
alimentaie oral sau enteral pentru a preveni sau corecta malnutriia i a susine creterea
normal. Trebuie evitat ori de cte ori este posibil, prin ngrijire corespunztoare, sau
nutriie enteral specializat, fiind mai scump i cu riscuri mai mari dect nutriia oral sau
enteral. Dac este posibil se va combina cu nutriie enteral, cel puin minimal. Compoziia
soluiilor pentru alimentaia parenteral difer n funcie de vrsta i condiia clinic al
pacientului fiind constituii din ap, aminoacizi, lipide, glucoz i electrolii. Necesarul
energetic variaz cu activitatea fizic, cu creterea i necesarul corectrii posibilei malnutriii,
aportul sczut de energie induce falimentul creterii, dar i excesul trebuie evitat pentru c
determin dezechilibre metabolice, afectare hepatic n cazurile de malnutriie. Riscurile
nutriiei parenterale sunt reduse prin scderea cantitii i duratei de administrare,
implicarea unei echipe multidisciplinare, evitarea alimentrii dezechilibrate sau excesive,
msuri stricte de igien pentru reducerea infeciilor de cateter.
Cuvinte cheie: nutritie, alimentatie enterala, alimentatie parenterala, copil

GREELI N ALIMENTAIA COPILULUI MIC, PRECOLAR I ADOLESCENT
Brindusa Capilna, Oana Marginean - Universitatea de Medicin i Farmacie Trgu-Mure

Educaia are un rol hotrtor n formarea deprinderilor alimentare. De aceea se va insista pe
modul corect de a mnca. Unele greeli comise n desfurarea ceremonialului mesei pot
sta la baza lipsei poftei de mncare a copilului. Dintre acestea, mai frecvent se ntlnesc:
starea de tensiune nervoas, graba cu care se servete masa, oferirea unui alt mediu dect
cel al familiei, forarea copilului s mnnce mai mult dect dorete, comentarea
nefavorabil a meniului de ctre adult, lipsa de confort sau prelungirea excesiv a duratei
mesei, excluderea copilului din conversaia general, mustrarea acestuia in timpul
alimentatiei pentru greeli comise n timpul zilei.
Mncarea n exces, pinea n exces, finoasele, constituie factori de risc pentru obezitate.
Greelile alimentare care duc la obezitate la copil i adolescent, alturi de reducerea gradului
activitii fizice zilnice sunt: alimentaia hipercaloric, hiperlipidic, bogat n lipide i glucide
simple, produsele fast-food, junk-food cu densitatea caloric mare. Surplusul energetic va fi
depozitat sub form de esut adipos format prin consumul excesiv de dulciuri concentrate de
tip ciocolata, bomboane, sucuri artificiale, n detrimentul feculelor si zaharurilor lente: pine,
paste fainoase, orez i cartofi cu grad inalt de satietate, consumul excesiv de finoase de
tipul cips-urilor, produse bogate n grsimi, zahr, sare i srace n fibre alimentare, vitamine
i minerale.
De multe ori copiii urmeaz obiceiurile alimentare observate n familie, de aceea este
important ca prinii s ofere un exemplu bun pentru o alimentaie sntoas.
Cuvinte cheie: greseli, alimentatie, prescolar, adolescent, copil

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE SI CLINICE N OBEZITATEA COPILULUI
Ana Maria Pitea - Universitatea de Medicin i Farmacie Trgu-Mure

Obezitatea reprezint un exces de lipide n compoziia corpului, o tulburare cronic a strii
de nutriie caracterizat prin creterea greutii corporale pe seama esutului adipos, ce
rezult dintr-o lips de corelare ntre aportul caloric crescut i cheltuielile energetice reduse.
Cea mai corect definire a obezitii este dat de coninutul de mas gras corporal
(msurabil prin impedan bioelectric).
Pentru indivizii ntre 2 i 18 ani cu un BMI > 30 kg/m
2
sau percentila 95 pentru vrst i sex
(oricare dintre acestea este mai mic) se utilizeaza termenul obez, iar persoanele cu un BMI
percentila 85 dar sub percentila 95, sau 30 kg/m
2
(care este mai mic) sunt considerate cu
exces ponderal.

La nivel global, prevalena obezitii copilului variaz de la peste 30% n SUA la sub 2% n
Africa sub-Saharian, cu diferene considerabile ntre diferite regiuni i ri. In tara noastra
diverse studii raporteaza date intre 2,3-20,7% in functie de zona geografica si grupa de
varsta.
Aproximativ 50% din cazurile de obezitate primar a copilului se menin la vrsta adult,
asociind un risc crescut n paralel cu vrsta i gradul obezitii.
Comparativ cu normoponderalii, obezitatea implic o cretere a morbiditii, cu reducerea
speranei de via proporional cu gradul excesului ponderal i comorbiditile cu risc cardio-
vascular.
Tratamentul patogenic const n obinerea unui bilan energetic negativ, prin reducerea
aportului caloric - bazat pe diet i creterea consumului energetic, obinut prin activitate
fizic; un rol extrem de important il joaca profilaxia de la promovarea alptrii, corectarea
greselilor alimentare (limitarea "ronielii, a alimentelor dense in energie, etc) pana la
modificarea obiceiurilor alimentare controlul responsabil, monitorizare proprie a aportului
de alimente si a greutii, planificarea meselor, citirea etichetelor alimentelor la cumprarea
acestora sa.
Cuvinte cheie: nutritie, alimentatie

SUBSTANE OBEZOGENE N NUTRIIA COPILULUI
Tarcea Monica, Ruta Florina - UMF Tg. Mure, Disciplina de Igien i Nutriie comunitar

Obezitatea are un profil complex, fiind asociat cu cauze multiple: predispoziia
multigenetic, factorii de risc externi i stilul de via nesntos. Dac factorii genetici nu pot
fi modificai, stilul de via poate fi astfel ordonat nct s se evite factorii obezogeni ai
mediului, aici intervenind suportul i expertiza medicului specialist i a dieteticianului.
Termenul obezogeni desemneaz acele substane chimice care ne saboteaz n lupta
mpotriva kilogramelor n exces, practic sunt compui care determin organismul s stocheze
grsimi i care ncetinesc procesul de ardere a caloriilor. Tot ei sunt cei care fac ficatul s
devin rezistent la insulin, determinnd astfel pancreasul s produc mai mult insulin
care transform energia n grsime. Cele trei 3 organe int pentru obezogeni sunt: ficatul
care devine insulino-rezistent i astfel pancreasul crete producia de insulin, creierul care
nu mai sesizeaz corect cnd suntem stui i respective celulele grase din organism care se
multiplic mai rapid.
Obezogenii sunt compui chimici naturali sau sintetici din ambient, care ne afecteaz n urma
ingestiei. Astfel dintre cei naturali unii pot perturba modul de operare a hormonilor: de
exemplu, fructoza poate anula efectul leptinei (hormonul care atenioneaza corpul atunci
cnd a ajuns la senzaia de saietate); ali obezogeni imit estrogenul, care la un nivel nalt
grbete acumularea de grsimi n corp (fitoesterolii din soia). Dintre obezogenii sintetici
amintim bisfenolii care se gsesc n recipientele din plastic folosite pentru ambalarea
produselor alimentare sau dintre cei chimici cei mai cunoscui sunt pesticidele acumulate n
plante sau chiar n ap.
Cum putem introduce obezogeni in organism? Din carne, pete, plante tratate intens sau
chiar apa de la robinet (prin pesticidele filtrate), din recipientele din plastic (care conin
bisphenol-A) incorect folosite, din tigile din teflon, pungile de popcorn pentru cuptorul cu
microunde sau cutiile de pizza semi-preparat (prin obezogeni care afecteaz tiroida), din
folosirea siropului de porumb n industria alimentar.
Cum s evitm obezogenii? Evitarea conservelor, a crnii pre-ambalate, a preparatelor de
carne din surse necunoscute posibil tratate hormonal, a petelui din cresctoriile din zone
agricole, a apei nefiltrate de la robinet, a utilizrii tigilor de teflon zgriate, a sticlelor sau
vaselor de plastic care se nclzesc frecvent sau a deodorantelor de camer n exces.
Cu ct copilul se ntlnete mai devreme cu aceste substane n mediul su de via i special
n meniu, cu att influena acestora asupra organismului este mai acut i mai greu de
combtut, aici revenind rolul nostru n educaia mamei n ceea ce privete un stil de via
sntos pentru familia ei i predilect pentru copil.
Cuvinte cheie: nutriie, obezogeni, obezitate, copii, hormoni, pesticide, stil de via

SINDROMUL METABOLIC LA COPIL
Ana Maria Pitea, Reka Borka-Balas - Universitatea de Medicin i Farmacie Trgu-Mure

Sindromul metabolic reprezint actualmente cea mai dezbtut complicaie a obezitii; este
definit prin asocierea a trei din urmtoarele situaii: circumferina taliei peste percentila 90
pentru vrst i sex, hipertensiune arterial, hipertrigliceridemie, concentraie sczut a lipo-
proteinelor cu densitate mare - HDL i hiperglicemie.
[3, 16]

NU exist o definiie general acceptat la copil, iar adaptarea criteriilor de la adult este
dificil. Utilizarea in practica a noiunii de SM este util deoarece subliniaz legtura
fiziopatologic ntre stilul de via, rezistena la insulin i riscul cardiovascular, permite
compararea riscurilor ntre grupuri, ajuta in predicia incidenei bolilor cardiovasculare la
diabetici si la non-diabetici si in scop profilactic.
Terapia sindromului metabolic se adreseaza obezitatii, HTA, controlului glicemiei si
dislipidemiei.
Studiile recente demonstreaza rolul terapiei nutritiomale in regresia sdr. Metabolic; astfel, o
dieta bogate in fibre si saraca in grasimi, chiar aplicata pe termen scurt (i asociata cu un
program riguros de exercitii) poate inversa sindromul metabolic, chiar i la pacienti
adolescenti cu ateroscleroza documentata.
Cuvinte cheie: sindrom metabolic, copil, dislipidemie, obezitate

LOCUL TERAPIEI NUTRITIONALE IN MEDICINA INTEGRATIVA
Brindusa Capilna - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure

Medicina integrativa este noul termen folosit pentru efortul de a combina utilizarea
medicinei complementare/alternative cu cea mai buna ngrijire medical convenional.
Aceasta este o abordare evolutiv, emergent in managementul bolilor, pentru sntate i
bunstare n care nutritia are un rol central. Este practica medical care reafirm importana
relaiei dintre medic i pacient, se concentreaz pe ansamblu, este bazat pe dovezi.
Importana nutriiei n prevenirea i tratamentul bolilor cum ar fi cele cardiovasculare i
cancerul este incontestabil. Ceea ce nu este nc clar este msura n care orientri dietetice
i suplimente nutritive sau dietetice pot i trebuie s fie recomandate pentru o gam larg
de boli i ce nivel de dovezi este necesar nainte ca aceste recomandari s fie generale.
Practicarea medicinei integrative, care include alimentatia i, eventual, o serie de alte terapii
naturale creeaz un accent de wellness, precum i o atenie deosebit asupra cerinelor si
preferintelor individuale. n timp ce sistemul de cercetare trebuie s-i stabileasc sigurana i
eficacitatea, exista o cerere si o cretere a interesului pentru acest tip de abordare din
partea publicului.
Cuvinte cheie: nutritie, medicina integrativa

NUTRIGENETICS AND NUTRIGENOMICS
Andrs Arat MD, PhD, DSc - Paediatrics, Semmelweis University

Genomului uman integral a fost descoperit pn n anul 2000, ns aceasta n sine a fost
insuficient pentru a explica modelul de exprimare variabil a genelor n celule. n deceniul
precedent a fost treptat recunoscut rolul decisiv in expresia genelor al mediului, n special
hrana. Au aprut noi tiine - nutrigenetica i nutrigenomica. Nutrigenetica studiaza influena
schimbrilor individuale in gene specifice (de exemplu, polimorfisme unice de nucleotide,
variante ale numarul de copii, inversiunile, inserri i deletiile), absorbia i metabolismul
nutrientilor si modul in care contribuie la dezvoltarea unor condiii patologice. Astfel de
variatii genetice individuale ar putea explica, de exemplu, efectul nociv al absorbtiei crescute
de lipide, care pe termen lung ar putea provoca boli cardiovasculare i sindrom metabolic.
Nutrigenomica investigheaz modul n care elementele nutritive afecteaz expresia genelor
i astfel transcriptia, translatia i, prin urmare, producia de metabolii. Diversele substante
nutritive pot modifica genele prin mecanisme epigenetice, incluznd metilarea ADN-ului,
modificarea histonelor i expresia micro-ARN (miRNA), fr a modifica secventa de ADN
primar. Metilare ADN-ului i miRNA au ca efect supresia genei, in timp ce modificarea
histonelor poate duce fie la supresie, fie la expresia genelor. Este prezentat, de asemenea,
efectul microbiocenozei intestinale in metabolism i modul n care diferii nutrieni pot
schimba compoziia florei intestinale. Rolul important al prebioticelor in refacerea
microflorei a fost recunoscut, ceea ce ar putea fi avantajos n prevenirea sindromului
metabolic. Cunotinele noastre de nutrigenetica i nutrigenomica pot avea importante
consecine n domeniul sntii publice, deoarece ar putea mbunti recomandrile
dietetice individualizate, care, pe termen lung sa fundamenteze nutritia personalizata.
Cuvinte cheie: nutrigenetica, nutrigenomica

NUTRIGENETICS AND NUTRIGENOMICS

The whole human genome had been discovered until the year of 2000, however this
knowledge in itself was insufficient for explaining the variable expression pattern of these
genes in different cells. In the previous decade the decisive role of environment, especially
the nutrition in gene expression was gradually recognized. New sciences the nutrigenetics
and the nutrigenomics emerged. Nutrigenetics studies how influence the individual changes
in specific genes (e.g. single nucleotide polymorphisms, copy number variants, inversions,
insertions and deletions) the uptake and metabolism of different nutrients and in such a way
how contribute to the development of pathological conditions. Such individual gene
variations could explain for example the harmful effect of increased uptake of lipids which in
the long run could cause cardiovascular disease and metabolic syndrome. Nutrigenomics
investigates how affect the nutrients the gene expression and so the transcription,
translation and consequently the production of different metabolites. The various nutrients
can alter the genes by epigenetic mechanisms, including DNA methylation, histon
modification and micro-RNA (miRNA) expression, without changing the primary DNA
sequence. DNA methylation and miRNA have gene silencing effect, while histone
modification may lead either to gene silencing or gene expression. The extended
nutrigenomics consider also the effect of intestinal microbiome on the metabolism and
investigate also how the different nutrients may change the composition of the intestinal
flora. The important role of prebiotics favourably changing the microbiom has been
recognized, which might be advantageous in the prevention of metabolic syndrome. Our
new knowledges on the field of nutrigenetics and nutrigenomics have important public
health consequences as they could improve the individualized dietary recommendations
which in the long run may substantiate the personalized nutrition.
Key-words: nutrigenetics and nutrigenomics

POLIMORFISME GENICE N OBEZITATE
Claudia Bnescu, Carmen Duicu - Genetic, UMF TgMure
Pediatrie 2, UMF TgMure

Obezitatea este o boal cronic de nutriie, caracterizat prin creterea greutii corporale
pe seama esutului adipos. Conform clasificri etiopatogenice obezitatea poate fi mprit
n obezitate comun i obezitate secundar. Obezitatea secundar poate avea drept cauz
unele boli endocrine, hipotalamice , genetice sau de stocaj. Obezitile cu o cauz genetic
dovedit sunt ncadrate n trei mari grupe: obezitatea din sindroamele pleiotrope (sindromul
Prader Willi i sindromul Bardet Biedl), obezitatea monogenic (rare, deficitul congenital de
leptin ) i obezitatea poligenic (cele mai frecvente, obezitatea comun). Genele selectate
pentru discuie sunt FTO, ADIPOQ, MC4R, ACE, MTHFR, TNF-a, IL, FABP2, INSIG2, ADRB3,
ADRB2 i GNB3. O discuie detaliat a asociaiilor ntre polimorfismul specific al acestor gene
i a obezitii va fi prezent.
Cuvinte cheie: obezitate, polimorfism, gene

ROLUL OLIGOELEMENTELOR N NUTRIIA COPILULUI
Nicolae Miu, Bianca Simionescu, Tudor L Pop - Clinica Pediatrie 2, Universitatea de
Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu Cluj-Napoca, Romnia

Oligoelementele (fierul, fluorul, siliciul, zincul, cuprul, vanadiul, manganul, iodul, seleniul,
nichelul, molibdenul) au roluri bine definite la copii, att pentru procesul de cretere, ct i
pentru meninerea strii de snatate. Pe lng acestea, cromul, litiul, arsenicul, germaniul,
cadmiul, plumbul, bromul, aflate n organism n concentraii mai mici dect precedentele, au
implicaii biologice importante. Sursele de microelemente sunt alimentele de origine
animal i vegetal, dar i alimentele fortifiate sau suplimentele alimentare.
Pediatrul trebuie s cunoasc recomandrile privind aportul normal de oligoelemente n
funcie de diferitele categorii de vrst i s poat estima corect necesitatea suplimentrii n
scop profilactic sau terapeutic.
nrcarea e un moment critic n ceea ce privete aportul de oligoelemente. De asemenea, n
adolescen necesarul zilnic din anumite oligoelemente, alturi de macroelemente i
vitamine, este mai mare dect n orice alt perioad a vieii. Uneori apar situaii aparent
paradoxale, cnd dorina de suplimentare cu unii micronutrieni (vitamine i/sau
oligoelemente) are efecte negative.
De aceea, cunoaterea efectelor adverse ale excesului de macroelemente, oligoelemente i
vitamine, precum i interaciunile dintre membrii acestor clase de nutrieni e la fel de
important ca recunoaterea i tratarea carenelor.
Cuvinte cheie: oligoelemente, nutriie, copil

DEFICIENE VITAMINICE
Maria Despina Baghiu, Mihaela Chincean - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg
Mure, Disciplina Pediatrie I

Vitaminele sunt substane organice fr valoare energetic proprie, dar necesare bunei
funcionri a organismului sau creterii sale. Organismul nu le poate sintetiza (cu mici
excepii, n special vitamina D, vitamina K), astfel c aceste substane indispensabile trebuie
s fie furnizate de alimente. Ele joac un rol indispensabil n funcionarea enzimelor,
asigurnd desfurarea unor procese vitale. Vom detalia n parte pentru fiecare tip de
vitamin funciile i sursele alimentare ale acesteia, simptomele deficitului vitaminic precum
i tratamentul necesar corectrii acestei carene.

ACRODERMATITA ENTEROPATICA PREZENTARE DE CAZ
Diana Moldovan, Lidia Man, Oana Marginean - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg
Mure, Disciplina Pediatrie I

Acrodermatita enteropatica (AE) este o tulburare autozomal recesiva caracterizata prin
dermatita periorificiala i acrala, alopecie, si diaree. Am raportat cazul pacientei AE, fetita in
varsta de apte luni, din sarcina fiziologice, greutate 3500 g la nastere,scor APGAR 10,
alaptata pn n momentul prezentarii, cu o internare anterioara n spitalul nostru pentru
sepsis cu Staphylococcus aureus si stomatit acuta. Mama copilului are o dieta vegetariana,
dinainte de perioada sarcinii, iar copilul a primit alimente semisolide i solide fr proteine
de origine animal. O nou internare a fost necesar la dou sptmni dup prima, pentru
un nou episod de stomatit acut, asociat cu leziuni hemoragic n zona ano-genital, pe gat,
alopecie, iritabilitate, fotofobie i diaree. Constatrile examinarii fizice includ edeme ale
pleoapelor i picioarelor. Laborator: fosfataza alcalina si proteine serice scazute, HIV negativ,
restul datelor de laborator au fost, de asemenea, negative. Am considerat hipoproteinemia
cu edeme secundare, cel mai probabil din cauza dietei vegetariene. Am administrat
albumina umana iv, i am explicat modificarile necesare de dieta, cu aport corespunztor de
proteine. Aspectul leziunilor pielii i rezultatele de laborator (scderea FAL) au ridicat
suspiciunea unui deficit de zinc, genetic sau secundar dietei. Am initiat administrarea de zinc
1 mg/kg/zi po, i ntr-o sptmn, nivelul de FAL a crescut la 108 U/L, iar leziunile cutanate
au fost vizibil ameliorate. Dupa sase saptamani nivelul FAL era 195 U/L, iar pielea curat; s-a
putut determina (dup ase sptmni de tratament), concentraia serica de zinc 108 g/l
(N: 70-150) . Am continuat tratamentul cu zinc i monitorizarea clinica i a FAL. Creterea
valorilor, vindecarea leziunilor hemoragice i a alopeciei sub terapie cu zinc, normalizarea
nivelului zincului seric au susinut diagnosticul.
Cuvinte cheie: deficit de zinc, acrodermatita enteropatica, copil

ACRODERMATITIS ENTEROPATHICA - CASE REPORT

Acrodermatitis enteropathica (AE) is an autosomal recessive disorder characterized by
periorificial and acral dermatitis, alopecia, and diarrhea.
We report a case of AE of a seven month black infant girl, from a phisiological pregnancy,
birth weight 3500g, APGAR 10, breastfead until preasent time, with a previous and first
admission in our hospital for Sepsis with Staphilococcus aureus and Acute Stomatitis.
The childs mother is having a vegan diet even before pregnancy period, and the child
received semisolid and solid food without animal proteins.
A new admission is required two weeks after the first one, for a new episode of Acute
Stomatitis, associated with haemoragic lesions in ano-genital area, on the neck, alopecia,
irritability, photophobia and diarrhoea. Phisical findings includes swealling of eyelids and
feet.
Lab findings shows FAL 75U/l, Serum proteins 4 mg/dl, CBC normal, HIV negativ, the rest of
data lab were also negativ.
We considered hipoproteinemia, with secondary edema, as most probably due to the vegan
diet. We administrated human albumine i.v., and we explained how to make a new diet with
proper protein intake.
On phisical aspect of skin lesions and lab results (decrease FAL) we suspected a zinc deficite,
maybe genetic or secondary. We started zinc administration 1mg/kg/day p.o., and in a week,
the level of FAL elevates (108U/L), and the skin lesions were visibly improuved. After six
weeks the level of FAL is 195U/l, and the skin is clean; we could determine (after six weeks of
treatement) the zinc level in serum and it was normal 108g/l (n: 70-150 g/l). We
continued the zinc therapy and monitor clinical aspect and FAL level. Increasing level of FAL,
improuved aspect of haemoragic lesions and alopecia under the zinc therapy, normal but not
high level of serum zinc under this treatement, support our diagnosis.
Cuvinte cheie: Acrodermatitis enteropathica, child, zinc deficiency

SUPORTUL NUTRITIV N MALABSORBIE

Sindromul de malabsorbie reunete un numr mare de entiti, care includ sindroamele de
maldigestie, bolile cu afectarea capacitii de absorbie a mucoasei (fie datorit afectrii
structurii, cum e sindromul de intestin scurt, fie a funciei, datorit infeciilor sau agresiunii
imunologice), afeciunile cu afectarea limfaticelor mucoasei, dar i cele cu afectare primar a
mucoasei, cum sunt boala inflamatorie intestinal sau celiachia.
Din punct de vedere al defectelor de absorbie, sindroamele de malabsorbie se pot clasifica
n boli cu defecte generalizate ale mucoasei (care se soldeaz cu malabsorbia mai multor
nutrieni) i sindroame de malabsorbie specifice (ale glucidelor, lipidelor, ale unor minerale
sau vitamine).
Atunci cnd se intenioneaz asigurarea suportului nutritiv n sindroamele de malabsorbie,
trebuie inut seama de o serie de elemente: alegerea modalitii de nutriie, enteral sau
parenteral, care se va face n funcie de starea de funcionare a intestinului, calea de
administrare, care va trebui aleas conform caracteristicilor cazului i a duratei estimate
pentru terapie i de aportul caloric i compoziia alimentaiei, care vor fi adaptate n funcie
de particularitile pacientului i ale patologiei sale.
Abordarea nutriiei copilului cu sindrom de malabsorbie urmeaz un algoritm care ia n
calcul toate aceste elemente, iar compoziia dietei se particularizeaz n funcie de patologia
subjacent, necesitatea de a elimina temporar sau definitiv un aliment sau compus
alimentar i de produsele sau formulele de nutriie enteral sau parenteral disponibile, la
care se adaug, atunci cnd e cazul, suplimente enzimatice.
Cuvinte cheie: malabsorbie, nutriie, copil

NUTRIIA N PATOLOGIA HEPATIC LA COPIL

Ficatul reprezint principalul organ implicat n metabolism. n bolile hepatice sunt afectate
att funciile sale metabolice, ct i metabolismul extrahepatic al proteinelor, glucidelor i
lipidelor. Suportul nutriional este dependent de tipul afeciunii hepatice. Bolile hepatice
acute nu necesit o terapie nutritional special, dac nu exist encefalopatie asociat. n
cazul bolilor hepatice cronice suportul nutriional depinde de prezena sau nu a colestazei.
Colestaza are repercusiuni negative asupra statusului nutriional, creterii i dezvoltrii, cu
consecine legate de morbiditatea i mortalitatea asociat. Scopul principal al suportului
nutritiv la aceti copii este de a furniza un aport caloric suficient pentru prevenirea sau
corectrii malabsorbiei i malnutriiei proteice, dar i pentru a asigura dezvoltarea
corespunztoare. Managementul nutriional trebuie adaptat la natura i gradul malnutriiei,
cu acoperirea necesitilor energetice, proteice, glucidice, lipidice, suplimentarea cu
vitamine liposolubile, hidrosolubile i minerale. Nutriia pe cale oral este preferat ori de
cte ori este posibil, dar n unele cazuri poate fi necesar i nutriia enteral, n bolus sau
continu. Nutriia parenteral poate fi utilizat n siguran pe termen scurt i la pacienii cu
colestaz n ciuda riscului binecunoscut pentru favorizarea afectrii hepatice. Suportul
nutriional este foarte important n cazul pacienilor cu colestaz care vor beneficia de
transplant hepatic. Fiecare centru medical care trateaz pacieni cu boli colestatice trebuie
s adapteze un protocol nutriional complet.
Cuvinte cheie: nutriie, ficat, colestaz, copii

MANAGEMENTUL COPILULUI CU MALNUTRITIE
Oana Marginean, Ana Maria Pitea, Andreea Esianu, Anamaria Musa - Universitatea de
Medicin i Farmacie Tg Mure, Disciplina Pediatrie I

Malnutriia este o tulburare subacut sau cr. a strii de nutriie n care combinaia diferitelor
grade de supra- sau subnutriie cu activitatea inflamatorie duc la modificri n compoziia
organismului i diminuarea fuciilor acestuia cu efecte negativ asupra creterii si asupra
calitii vieii. Se definesc mai multe entitati - malnutriie acut, malnutriie cronic si
sindroame de deficien micronutriional, recunoscand ca factori de risc diverse boli
generale, cu precadere afectiuni cardiace si renale, dar si neuro-musculare, fibroz chistic,
maligniti.
Obiectivele nutritionale in cazul malnutritiei sunt: ameliorarea aportului energetic, proteic i
de micronutrieni, promovarea ctigului ponderal pt. recuperarea creterii, corectarea
oricror deficiene nutriionale, ncurajarea aportului oral adecvat pt. a acoperi necesarul
nutriional, suportul prinilor pe perioada modificrilor dietei, nceperea suportului enteral
dac aportul oral este insuficient si continua monitorizare a pacientului.
Exista controverse privind cantitatea de proteine i aportul energetic optim, dar si
recomandari clare bazate pe dovezi (anumite vitamine i minerale - zinc, fier, vitamina A, iod
i Vitamina D - sunt eseniale pt. recuperarea creterii).
Se vor prezenta optiunile pentru calea orala (enterala) de alimentare (nutriia enteral foarte
precoce cu aport ridicat de proteine la sugarii bolnavi amelioreaza rspunsul la stress i
crete anabolismul), diferentele dintre copiii si adultii cu deficite nutritionale, aportul
parenteral si aspecte specifice unor afectiuni asociate cu risc crescut de malnutritie.
Cuvinte cheie: malnutritie, copil, alimentatie

NUTRITIA SI MANAGEMENTUL HIPOGLICEMIEI PEDIATRICE
Diana Moldovan - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure, Disciplina Pediatrie I

Hipoglicemia pediatrica este un eveniment destul de comun in departamentele de urgent
pediatrice, fiind legata si scazind odata cu varsta, de la nou nascut la adolescent. In functie
de etiologia ei, hipoglicemia poate fi mai greu sau mai usor de tratat. Nivelul normal al
glicemiei poate fi atins printr-o serie destul de larga de masuri, de la cele invasive, cum este
chirurgia pancreatica, la cele non invasive, ca dieta. Subliniem importanta ultimei, pentru a-i
demonstra importanta majora in unele patologii, cum este hipoglicemia cetozica.
Cuvinte cheie: hipoglicemie, nutritie, copil

NUTRIIA LA COPILUL CU CANCER
Baghiu Maria Despina, Oana Mrginean - Universitatea de medicin i Farmacie Tg.-
Mure, Clinica Pediatrie I

Problemele nutriionale la copilul cu cancer variaz de la malnutriie extrem la afeciuni
nutriionale complexe ca urmare att a bolii, ct i a tratamentului. (4)
Malnutriia la copilul cu cancer este mai frecvent n formele de LAL cu risc nalt, n tumorile
solide, depinznd i de tipul i localizarea acestora. (6)
Pierderea n greutate la copilul cu cancer este pasul final al unui lung proces de perturbare a
nutriiei. Slbirea se produce att prin scderea masei de esut adipos, ct i a masei
musculare.
Printre modificarile mai mult sau mai putin cuantificabile ale cancerului (4) se includ alterari
ale tuturor cailor metabolice.
Tratamentul combinat produce o serie de efecte adverse cu implicatii nutritionale:
- iradierea determin tulburri de gust, masticaie i deglutiie, precum si diaree i
malabsorbie
- chimioterapia poate cauza anorexie, greuri, vrsturi, enterit cu malabsorbie i
diaree, constipaie, mucozit i tulburri ale gustului. (3, 4)
- statusul nutriional poate fi influenat i de interveniile chirurgicale sau transplantul
medular
Evaluarea statusului nutriional la copilul cu cancer cuprinde: (4) istoricul bolii prezente i a
celor din trecut (APP) cu revizuirea aportului alimentar (dietetic), examinarea fizic si
msurtori antropometrice.
Unii copii cresc bine n greutate cu alimentaia oral voluntar, pe cnd alii necesit suport
enteral i parenteral specializat. n caz de malnutriie este important s se fac
realimentarea adecvat n stadiul de inaniie.
Interveniile nutriionale la copii cu malignitati recunosc: diete cu nivel microbian sczut
(pentru a reduce riscul bolilor produse de ageni patogeni introdui prin alimentaie (4, 13)),
reguli speciale de alimetaie la copiii cu transplant de celule stem, dieta hiposodata n
tratamentele cortizonice, profilaxia si terapia special la pacienii cu mucozit si indicatii
clare pentru alimentatie enterala pe tub nazogastric sau gastrostomie endoscopic
percutan (PEG), respectiv pentru alimentaie parenteral (aceasta va conine obligatoriu
glutamina si acizi grai omega-3).

NUTRITIA LA COPIII CU MALFORMATII CARDIACE CONGENITALE
Rodica Toganel - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure

Malformatiile cardiace congenitale (MCC) definesc defecte anatomice intracardiace sau la
nivelul vaselor mari prezente la nastere, incidenta raportata fiind de aproximativ 1% din nou
nascutii vii. Nou-nascutii cu MCC sunt in general nou-nascuti la termen, cu greutate
corespunzatoare varstei gestationale. Adesea problemele nutritionale se instaleaza precoce
postnatal, falimentul cresterii in sine asociaza o serie de probleme medicale, fiind in relatie
directa cu provocarile legate de administrarea suportului energetic.
Falimentul cresterii este bine documentat la nou-nascutii cu MCC complexe; in plus prezenta
anomaliilor cromosomiale, a cianozei si a insuficientei cardiace cresc complexitatea si
provocarile. In cazul sugarilor cu MCC, asigurarea unui suport nutritional optim este in
masura sa imbunatateasca rezervele metabolice, cu toate ca consumul metabolic crescut si
stresul operator potential scad rezervele metabolice, limitate la acesti pacienti, putand
accentua morbiditatea perioperatorie. In plus, complicatiile medicale cum ar fi:
chilotoracele, enterocolita necrozanta, disfunctia laringiana si neurologica joaca un rol major
in strategia terapiei nutritionale la sugarii cu MCC; accesul limitat la lapte matern precum si
stresul parintilor legat de alimentatie reprezinta de asemenea factori care pot contribui la
prognosticul nefavorabil al nutritiei si cresterii.
Calitatea vietii pacientilor si familiilor acestora, precum si atingerea greutatii corporale
corespunzatoare varstei reprezinta scopul fiecarui plan de abordare a nutritiei la copiii cu
MCC.
Cuvinte cheie: nutritie, malformatie cardiaca congenitala, copil

NUTRITIA PACIENTULUI CHIRURGICAL PEDIATRIC
Horea Gozar - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure

Bolnavul chirurgical necesit o alimentaie special att preoperator ct i dup efectuarea
interveniei chirurgicale. Exist o pregtire preoperatorie sau o pregtire n vederea
efecturii de investigaii paraclinice speciale, care uneori necesit chiar anestezie general.
Aceste pregtiri includ i alimentaia i sunt specifice fiecrei operaii sau investigaii.
Mai important, este reluarea alimentaiei postoperator. n funcie de afeciune i de
gravitatea acesteia, poate fi reluat alimentaia parenteral, apoi enteral lichidian, alimentar.
Aceast alimentaie depinde i de reechilibrarea metabolic a copilului, de reluarea
tranzitului, de organul sau segmentul implicat n actul chirurgical.
Exist cazuri deosebite ce necesit alimentaie deosebit i specific: arsurile grave,
politraumatismele, pancreatitele acute, copiii cu probleme neurologice, caecxie, rezecii
intestinale extinse, infecii severe. Aceste cazuri necesit att o alimentaie parenteral i
enteral specific i adecvat, ct i o susinere a funciilor vitale. Aceste cazuri se rezolv
prin conlucrarea dintre medicul chirurg, pediatrul nutriionist, medicul de terapie intensiv.
n nutriia copilului cu afeciuni grave, intr alimentaia parenteral, cea enteral pe gur sau
cu ajutorul sondelor naso- gastrice, gastrostomii, enterostomii. Un rol deosebit are n ultima
perioad i utilizarea PEG. De asemenea, alimentele i soluiile introduse n nutriie au un rol
important.
Cuvinte cheie: nutritie, chirurgie, copil

CARENE NUTRIIONALE LA SUGAR I COPILUL MIC - ANEMIA FERIPRIV
Mihaela-Ioana Chincean - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure, Clinica
Pediatrie I Tg-Mure

Carena de fier reprezint cea mai frecvent problem nutriional la nivel mondial, sugarii i
copii mici fiind printre grupele cu inciden crescut a anemiei feriprive.
Simptomatologia acesteia este nespecific i trece adesea neobservat, devenind aparent
doar n formele severe.
n primul an de via, necesarul de fier este foarte crescut. Deficitul timpuriu de fier duce la
modificri biologice, o susceptibilitate crescut la infecii, ct i la modificri ale
comportamentului, asfel poate fi afectat dezvoltarea cognitiv i afectiv. Aceste efecte
includ modificarea interaciunilor sociale, reducerea abilitilor de nvare. n funcie de
momentul instalrii anemiei, durata i severitatea acesteia, efectul poate fi tranzitoriu sau
poate persista chiar i n perioada de adolescent i adult.
Avnd n vedere efectele adverse ale deficitului de fier se impune prevenirea apariiei
acestuia printr-un aport adecvat. Suplimentarea cu fier rmne o strategie de prevenie, mai
ales la copii cu risc crescut.
Cuvinte cheie: nutritie, anemie, fier, copil

NUTRITIA SI STILUL DE VIATA IN PREVENIREA CANCERULUI
Adrienne Horvath - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure, Spital Clinic
Judetean Mures, Clinica Pediatrie

Cancerul este determinat de factori genetici si de mediu. Daca factorii genetici nu pot fi
modificati, factorii de mediu pot fi controlati intr-o anumita masura. Nutritia si stilul de viata
sunt elemente pe care le putem planifica pe baza recomandarilor specialistilor bazate pe
evidente stiintifice.
Lucrarea isi propune sa prezinte recomandarile actuale referitoare la stilul de viata,
alimentatie, controlul greutatii corporale si activitatea fizica, care si-au dovedit eficacitatea
in prevenirea cancerului atat la copil cat si la adult.
Deasemenea sunt prezentate unele concluzii bazate pe evidente referitoare la rolul
vitaminelor si a suplimentelor alimentare in preventia cancerului.
Cuvinte cheie: nutritie, cancer, stil de viata, prevenire

NUTRITIA COPILULUI CU BOAL RENAL CRONIC
Carmen Duicu, Eva Kiss, Claudia Bnescu - UMF Tg. Mure

Nutriia copiilor cu boal renal cronic (BRC) este foarte important deoarece acetia sunt
predispui la malnutriie. Un simptom frecvent de prezentare este hipotrofia staturo-
ponderal. Statusul nutriional este foarte important deoarece influeneaz creterea,
dezvoltarea neurocognitiv i sexuala i ar trebui evaluat periodic la toi copii cu aceast
patologie. Efectele malnutriiei sunt mai evidente la sugari, deficitul ponderal i statural
aprut la aceast vrst putnd s nu mai fie recuperat.
Exist dovezi c, chiar i copii cu insuficien renala cronic uoar/moderat sunt la risc de
hipotrofie, creterea fiind influenat de aportul nutriional. Cauzele comune ale BCR se
insoesc frecvent de pierdere de sare i acidoz chiar i atunci cand funcia renal este relativ
bine pstrat. Corectarea acestor dezechilibre hidroelectrolitice a demonstrat o ameliorare a
creterii.
Principala atitudine terapeutica la sugarii i copii cu BRC este cea legat de nutriia acestora.
Aceti copii au un necesar caloric cu 30-40% mai mare fa de copii sntoi de aceeai
vrst, necesitnd de asemenea cu 50-60% mai multe lichide pentru nlocuirea pierderilor de
sare i ap cu scopul de a menine un volum vascular corespunztor.
Obiectivele nutriionale sunt: meninerea strii de nutriie optim; evitarea uremiei, a
malnutriiei i a anomaliilor metabolice; de reducere morbiditii i a mortalitii. n
concluzie supravegherea atent a nutriiei copiilor cu BRC poate preveni att retardul de
cretere ct i morbiditatea crescut, asociat cu deficitul respectiv excesul ponderal.
Cuvinte cheie: nutritie, rinichi, copil

ROLUL NUTRITIEI IN IMUNITATE LA COPIL
Brindusa Capilna - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure

Nutriia joac un rol important n dezvoltarea i funcionarea sistemului imun. Nutriia
timpurie influeneaz: rspunsul imunologic, dezoltarea alergiilor, riscul imediat de boli
infecioase dobndite, riscul de a dezvolta afeciuni imun-dependente mai trziu n cursul
vieii ( boli autoimune, tolerana imun).
Sistemul imunitar al ftului ncepe s se dezvolte foarte devreme n timpul unei sarcini
aflndu-se sub stricta influen a organismului mamei. Naterea urmat de alptare i
diversificarea alimentaiei sugarului dein ns un rol critic n dezvoltarea unui sistem
imunitar pe deplin funcional.. O nutriie corect poate crete colonizarea i maturarea
tractului gastrointestinal care are un rol foarte important n asigurarea unei imuniti
normale viitoare. Alimentaia la sn joac rolul cel mai important, laptele de mam
coninnd pe lng componentele nutriionale i factori imunomodulatori cum este IgA care
astfel poate trece de la mam la sugar sau cazeina i lactoferina care asigur protecia
mpotriva bacteriilor,virusurilor i fungilor avnd i efecte antiinflamatoare.
Importana interaciunii imunitii - nutrieni pe perioada copilariei trebuie analizata n
contextul creterii i dezvoltrii: n perioada de cretere intens, cerinele muchilor,
organelor i a altor esuturi sunt mai mari, iar in etapa dezvoltrii cognitive, afectarea
nutriional timpurie poate influenta irecuperabil funcia plastic a esuturilor (inclusiv a
creierului).
Insuficiena unuia sau mai multor nutrieni eseniali reduce dezvoltarea i meninerea
rspunsului imun, iar deficitul nutriional sever i precoce poate cauza n sistemul imun
defecte de lung durat.
Cuvinte cheie: nutritie, imunitate, copil

ALIMENTAIA, UN CALVAR SAU O BUCURIE PENTRU COPILUL TU?
ANOREXIA LA COPII
Alina Grama - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure

Alimentaia i conduitele alimentare se regsesc printre factorii cei mai importani n
creterea i dezvoltarea copilului mic i ocup un loc de vrf n preocuparea medicului i
prinilor. Ct i ce s mnnce copilul? Cum este mai bine pentru organismul lui? Ce
alimente sunt mai sntoase? Cum se constituie o educaie alimentar timpurie?
Iat cteva ntrebri care ne vin n minte i la care ncercm fiecare dintre noi s gsim
rspunsuri informndu-ne, citind, bazndu-ne pe experiena noastr, ntrebnd medicul sau
alte persoane din jurul nostru. Prinii se ngrijoreaz n special atunci cnd apare refuzul
copilului de a mnca. Abordm acest refuz cautnd mai multe nuane ale sale i nu doar
absena poftei de mncare n sine.
Comportamentul normal al copilului fa de alimente depinde de starea de sntate,
desfurarea normal a proceselor metabolice, alimentaia corect calitativ i cantitativ,
evoluia normal a reaciilor psihice i somatice (SNC echilibrat), mediu familial echilibrat.
Fiecare copil i formeaz un mod de a mnca, anumite preferine alimentare, capat
dezgust sau aversiune fa de anumite alimente i este atras de altele prin prisma
experienelor anterioare.
Anorexia absena foamei sau apetitului poate fi: selectiv (doar pentru anumite alimente);
total (pentru toate alimentele, frecvent psihic); progresiv, n cancerul gastric; fals,
datorit fricii de a produce durere la ingestia alimentelor (gastrita, ulcer gastric sau
duodenal, odinofagie); psihic cu refuz total al alimentelor (psihoze, tumori cerebrale).
Cuvinte cheie: anorexie, copil, inapetenta

ANOREXIA NERVOAS vs. BULIMIA
Alina Grama, Oana Marginean - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure

Cnd vorbim de anorexie, dincolo de punctul de vedere medical, care este important pentru
c poate releva o serie de afeciuni care determin un apetit sczut al copilului (anemie,
infecii, probleme digestive), atunci cnd nu exist o afeciune somatic ne referim la
implicaiile psihologice ale acestui refuz : copiii care refuz s mnnce la ora mesei spunnd
c nu le e foame, copiii care nu mnanc tot ce li se d spunnd c s-au saturat, copiii care
aleg s mnnce numai anumite alimente, copiii crora le scade brusc apetitul, care capt
aversiune fa de mancare etc.
Anorexia i bulimia au devenit tulburri la mod. Standardele de frumusee nerealiste
promovate, stresul cotidian, inabilitatea de a face fa solicitrilor vieii i fac pe tot mai muli
adolesceni s se "rzbune" pe mncare. Ceea ce la prima vedere poate prea doar un prost
obicei alimentar devine n timp o tulburare grav, ce deterioreaz sntatea i amenin
viaa pacientului.
Dac n anorexia nervoas este vorba de autonfometare i de refuzul pacientului de a-i
pstra o greutate corporal minim apropiat de normal, n bulimia nervoas exist
episoade repetate de binge-eating urmate de folosirea unor metode de eliminare a mncrii
din organism i de prevenire a creterii n greutate. Un copil care sufer de anorexie va
mnca pentru a face plcere prinilor, va fi crispat pe tot timpul mesei, dar dup mas va
voma totul. Copilul bulimic mnnc foarte mult, fr ncetare i nu pentru a-i potoli
senzaia de foame, ci pentru a se simi bine din punct de vedere psihic.
Conform National Center for Health Statistics, una dintr-o sut de fete cu vrste ntre 12 si
18 ani are anorexie. n primul an de liceu, ntre 4,5 i 18% dintre fete i 0,4 % dintre biei au
comportamente bulimice. Cei mai muli nu reuesc s renune la comportamentul bulimic
sau anorexic fr ajutor de specialitate. Netratat, boala poate deveni cronic i poate cauza
moartea.
Cuvinte cheie: anorexie nervoasa, bulimie nervoasa, copil

O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ACTIVITII AroND
Rua Florina Daniela, Dan Nicolae, Tarcea Monica - Universitatea de Medicin i Farmacie
Tg Mure

Asociaia Romn de Nutriie i Dietetic (AroND) a fost nfiinat la Trgu Mures, ca prim
asociaie profesional a dieteticienilor, absolveni ai specializrii Nutriie i Dietetic din
cadrul Facultii de Medicin, UMF Trgu Mure, i care este deschis tuturor dieteticienilor
din ntreaga tar.
Scopul primordial al nfiinrii asociaiei este de a ajuta pe membrii Asociaiei s ating
standarde profesionale europene, de cel mai nalt nivel i s devin lideri n nutriie i
dietetic contribuind la creterea i optimizarea sntii nutriionale a populaiei prin
promovarea principiilor tiinifice curente de nutriie i dietetic, prin promovarea unei
alimentaii sntoase n starea de sntate i de boal.
Obiectivele principale ce tind s fie atinse prin activitatea Asociaiei sunt recunoaterea
juridic a dieteticienilor, promovarea statutului profesiei de dietetician, pregtirea
profesional prin ore de Educaie Continu a dieteticienilor, crearea unei reele de
comunicare i integrare, ocrotirea sntii nutriionale a populaiei prin activiti de
informare a populaiei n domeniul nutriiei sntoase, creterea nivelului profesional i
tiinific al activitii nutriionitilor/dieteticienilor, organizarea de manifestri tiinifice i
editarea unor publicaii de profil.
Lansarea ARoND a avut loc n luna iunie, anul curent, n cadrul primei conferine cu
participare internaional Rolul dieteticianului n promovarea sntii i n sistemul de
sntate romnesc, organizat de ctre Asociaie mpreun cu UMF Tg. Mure. Impactul
pozitiv al conferintei, asigurat de prezena celor mai buni experi dieteticieni, liderii celor mai
puternice organizaii de dietetic din lume i n acelai timp dascli distini n dietetic, ne
motiveaz n plus s continum i s dezvoltm activitatea ARoND. Astfel, ne propunem s
organizm anual conferine, aciuni educative pentru sntate i s colaborm cu alte
organizaii, asociaii din ar i strintate, cu profil identic sau asemntor, pentru
realizarea de schimburi de experien i de activiti comune.
Cuvinte cheie: Asociatia Romana Nutritie Dietetica

STAREA DE NUTRITIE A COPIILOR INTERNATI INTR-UN SERVICIU PEDIATRIC
Stud. Maria Oana Marginean, , Ana Maria Pitea - Universitatea de
Medicin i Farmacie Tg Mure

Evaluarea creterii copilului reprezint o obligativitate n practica pediatric, iar evaluarea
nutriional este fundamentul asistenei nutriionale acordate copilului. Componentele
evalurii statusului nutriional la copil sunt anamneza nutriional, examenul clinic,
antropometria, curbe de cretere standard de referin i o serie de date paraclinice.
Scopul lucrarii a fost evaluarea statusului nutriional ca reflectare a stilului de via i
alimentaie a copilului, in contextul cresterii alarmante a ponderii obezitatii - pe de o parte -
si pe de alta parte a prezentei cu mare frecventa a malnutritiei la varsta pediatrica.
Am efectuat un studiu prospectiv in Clinica Pediatrie I Tg.-Mures, pe perioada efectuarii
practicii de vara a unei grupe de studente (anul I Medicina Generala). S-au masurat
Greutatea, nlimea, Perimetrul mediu al braului, Pliul cutanat tricipital si s-a calculat
Indicele mas corporal; aceste valori au fost exprimate ca deviatii standard (Growth
Analyser 3 program Application utilizand curbele de crestere OMS).
Din evaluarea unui lot de copii reprezentativ pentru cei internati in perioada respectiva
reiese c mai mult de jumatate din cazuri prezentau status nutritional normal, o treime din
copiii evaluati erau subponderali, peste 10% erau cu exces ponderal i peste 5% - obezi.
Statusul nutriional reflect echilibrul dintre aport i nevoi, precum i consecinele
eventualelor dezechilibre. Importanta evaluarii starii de nutritie deriva din faptul ca dac
rezultatele acestei evaluri reflect o cretere adecvat, cu o probabilitate foarte mare
copilul n cauz este sntos i bine ngrijit, iar daca exista tulburari ca si consecinta a unei
diete dezechilibrate, este ideal ca acestea sa fie depistate precoce pentru a se putea
interveni corectiv si a preveni aparitia unor complicatii.
Cuvinte cheie: status nutritional, copil, evaluare

ALIMENTATIA FEMEII GRAVIDE
Claudiu Marginean - Universitatea de Medicin i Farmacie Tg Mure

Susinerea nutriional optim a viitoarei mame i a ftului su (n curs de dezvoltare) ncepe
naintea concepiei. Sntatea fizic a viitorilor prini este influenat de nenumrai factori
sociali (locuina, ocupaia, nivelul economic), fumatul sau consumul de medicamente.
Evaluarea strii de nutriie este importanta, femeile subponderale avand risc crescut de
probleme reproductive (compromiterea fertilitatii, posibilitatea naterii premature i mai
ales a deficitului de cretere intrauterin), iar femeile supraponderale au un risc mai mare
dect cele cu greutate normal pentru un curs nesatisfctor al sarcinii, diverse probleme
pre-/intra- si postnatale.
Se recomanda monitorizarea si evaluarea creterii n greutate la femeile gravide, cresterea
totala interpretandu-se n funcie de IMC pregestaional.
Sunt prezentate nevoile nutritive si costurile energetice n timpul sarcinii, suplimentele
dietetice si Circumstanele speciale n care sunt recomandate suplimente specifice.
Cuvinte cheie: sarcina, alimentatie

NUTRITIA LA COPILUL CU FENILCETONURIE
Ana Maria Pitea, Anamaria Musa, Alina Grama- Universitatea de Medicin i Farmacie Tg
Mure

Fenilcetonuria (PKU) este o boala metabolica datorat unui decit enzimatic innascut (de
fenilalaninhidroxilaz) care are ca principala consecinta alterarea neurologica a copilului
afecta (si retardul) si a carei principala abordare terapeutic o constituie dieta.
Diagnosticul precoce posibil acum si in tara noastra prin initierea screeningului neonatal
(din 2009) i iniierea precoce a tratamentului (cel trziu la vrsta de 20 zile) este primul pas
pentru a asigura o dezvoltare normala a sistemului nervos, fiind esentiale urmrirea
aportului alimentar, meninerii unei restrictii in aportul de fenilalanina si dispensarizarea
medicala si nutritionala continua.
Tratamentul dietetic se continua pe toat durata vietii pacientului (cu mici modificari dup
vrsta adolescentei) si este axat pe restricia proteinelor naturale si suplimentarea cu
aminoacizi.
Lucrarea prezinta modul de initiere a dietei, urmarirea acesteia, modificarile pe etape de
dezvoltare a copilului cu detalii privind continutul meselor, repartitia acestora, grupele de
alimente si managementul pacientului pe perioada unor intercurente.
Cuvinte cheie: nutritie, fenilcetonurie, copil

Document 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Document 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de

studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004

S-ar putea să vă placă și