Teorie fizica bacalaureat

Profesor Manuela Stefanescu Pag 1

= +

VECTORI
- Marimi scalare = caracterizate doar prin valoare numerica (masa, timpul, temperature, densitatea etc)
- Marimi vectoriale = caracterizate prin: 1. directie (dreapta suport)
2. sens
3. punct de aplicatie
4. valoare numerica


- Proprietati ale vectorilor:
P
1
. Vectorii pot aluneca de-a lungul directiei lor
P
2
. Vectorii pot fi translatati pe orice directive din spatiu paralela cu directia lor

OPERATII CU VECTORI
I. ADUNAREA (COMPUNEREA VECTORILOR)
o Regula paralelogramului
Se aseaza vectorii in aceeasi origine si se duc prin varfurile lor paralele la laturile opuse. Suma
acestora (rezultanta) reprezinta vectorul ce porneste din originea comuna (diagonala
paralelogramului)
- Formula de calcul a modulului rezultantei (sumei) a doi vectori:
=

+



o Regula triunghiului (sau a poligonului prin generalizare)
Se aseaza vectorii unul in continuarea celuilalt iar vectorul suma este cel care isi are orginea in
originea ramasa libera si varful, in varful ramas liber.
Teorie fizica bacalaureat

Profesor Manuela Stefanescu Pag 2

= +

+
= +

+ +

Avantajul metodei este acela ca pot fi adunati mai mult de 2 vectori !!!







E Cazuri particulare(se construiesc folosind regula triunghiului):
a. =0
0
= +

b. =180
0
= | |

II. SCADEREA VECTORILOR
Se aseaza vectorii in aceeasi origine iar diferenta lor este data de linia ce inchide triunghiul format
avand sensul catre descazut. (Atentie la vectorul care este descazutul!)

- Formula de calcul a modulului diferentei a doi vectori: =

Diferenta este anti-comutativa

E Cazuri particulare pentru calcularea spre exemplu a diferentei

= (

)
Teorie fizica bacalaureat

Profesor Manuela Stefanescu Pag 3



a. =0
0
d= | |


=180
0
= +

III. INMULTIREA VECTORILOR CU SCALARI
Prin inmultirea unui vector cu un scalar (numar) p se obtine un vector, avand aceeasi directie,
modul de p ori mai mare/mic si acelasi sens daca p > 0, respectiv sens opus daca p < 0 cu
vectorul .

Ex: p = 5 Ex: p = - 5

IV. PRODUSUL SCALAR A DOI VECTORI (rezultatul este un scalar). Este un produs comutativ.
, u unde reprezinta unghiul facut de cei 2 vectori
V. PRODUSUL VECTORIAL A DOI VECTORI (rezultatul este un vector) .

Este un produs anti-comutativ, adica

Directia vectorului produs
Sens rotatie
burghiu
Plan determinat
de cei doi vectori

5

Teorie fizica bacalaureat

Profesor Manuela Stefanescu Pag 4

are directia perpendiculara pe planul determinat de vectorii si

, iar sensul este dat de regula burghiului. (Se aseaza

burghiul de-a lungul directiei perpendiculare pe planul determinat de si

si se roteste intr-un astfel de sens incat

primul vector din produs sa fie suprapus peste cel de-al doilea pe drumul cel mai scurt. Sensul de inaintare al burghiului va
da sensul vectorului produs vectorial .
Modulul vectorului produs vectorial este dat de relatia =

VI. DESCOMPUNEREA VECTORILOR. SCRIEREA ACESTORA IN FORMA ANALITICA
Este operatia inversa compunerii vectorilor si consta in alegerea unui sistem de axe ortogonale (Oxy)
sau (Oxyz), pozitionarea vectorului in originea acestuia si
proiectarea lui pe aceste axe.
Ex: Vectorii de modul 1, atasati axelor de coordinate care indica sensul
acestora se numesc versori.

Astfel, orice vector poate fi descompus dupa relatia:
=

= ( ) +( )
Calcularea modulului unui vector cunoscand valorile proiectiilor sale.
Fie =

= (

+ (

_ Aplicatie numerica: =

= ;

=
= +

= +
modulul vectorilor : = ()

= si =

=
vectorul suma +

= + + + = +
modulul sumei | +

| =

=
vectorul diferenta

= + ( + ) =

= + ( +) = +
modulul vectorului diferenta |

| = ()

+ ()

=
|

| = ()

+ ()

=
a sin



a cos
x
y

Teorie fizica bacalaureat

Profesor Manuela Stefanescu Pag 5

traiectorie

0
(
0
)

O
=
0

M(t
0
)
()
M(t)
x
y
produsul scalar

= ( + ) ( + ) = + + = = +
=
aflarea unghiului

Probleme propuse
1. Descompunei vectorii n sistemul de axe ortogonale Oxy i calculai rezultanta
acestora. (Se cunosc unghiurile fcute de vectori cu cele dou axe, respectiv
modulele acestora N F N F N F 2 10 8 8
3 2 1
= = = ; ; )


2. Proieciile a doi vectori a

i b

ntr-un sistem de axe rectangulare au valorile

( ) 4 3 , i respectiv ( ) 8 6 , .
o Reprezentai grafic cei doi vectori ntr-un sistem cartezian de axe.
o Scriei vectorii n form analitic.
o Calculai modulul acestora.
o Determinai analitic rezultanta celor doi vectori i calculai modulul
acesteia.
o Determinai vectorul diferen a b

i calculai modulul acestuia.

o Calculai produsul scalar al acestora i determinai unghiul o fcut de cei doi vectori.

S.R. VECTOR DE POZITIE. VECTOR DEPLASARE
_ Notiunea de miscare este relativa. Miscarea unui corp se raporteaza in general la un reper, care este presupus, in mod
conventional "fix". Daca fata de acest reper, corpul pe care-l studiem isi modifica pozitia spunem ca se afla in miscare
fata de reper. Daca nu isi modifica pozitia spunem ca se afla in repaus fata de reper.

Un reper solidar cu reperul fix este considerat de asemenea fix. Un reper care nu este solidar cu reperul fix este
considerat "mobil".Miscarea unui corp in raport cu un reper fix se numeste miscare absoluta, iar miscarea aceluiasi
corp fata de un reper mobil se numeste miscare relativa.
_ S.R. este un ansamblu bine precizat format din: Corp de referinta, rigla si ceas cu ajutorul caruia putem descrie starea
mecanica a unui corp.
_ Acestuia i se ataseaza un sistem de axe de coordinate a carui origine concide cu corpul reper.
_ Vectorul de pozitie este acela a carui origine se gaseste in originea SR, varful acestuia fiind pe corpul aflat in miscare.
Fie un mobil M susprins in timpul deplasarii sale pe o traiectorie
oarecare, la momentele de timp
t
0
= moment initial
t = moment oarecare

= vector de pozitie initial

= vector de pozitie la momentul t
Prin vector deplasare intelegem diferenta vectorilor de
pozitie: =()
0
(
0
)
Teorie fizica bacalaureat

Profesor Manuela Stefanescu Pag 6

Vectorul deplasare nu concide cu distanta efectiva parcursa decat in cazul miscarii rectilinii, fara schimbarea directiei
de deplasare!!!
Se numeste ecuatia traiectoriei functia matematica y=f(x)
Se numeste lege de miscare functia matematica care exprima dependent in timp a coordonatei in functie de timp:
x=f(t) ; y=f(t); z=f(t)
VECTORUL VITEZA MEDIE.


Acest vector are totdeauna directia si sensul vectorului deplasare si exprima variatia in timp a vectorului
deplasare.(vezi desenul de mai sus)
In general, pentru o traiectorie oarecare curbilinie, vectorul viteza medie este secant la traiectorie (o intersecteaza in
2 puncte)
Daca traiectoria este rectilinie, atunci

coincide cu traiectoria.
VECTORUL VITEZA MOMENTANA
Vectorul vitez instantanee se defineste ca vectorul viteza medie calculat intr-un interval infinitezimal de timp ( )









Vectorul viteza momentana reprezinta derivate intai a legii de miscare.
Ex: =

; fie = + =

= ; fie =

+ =

=
Obs! Cnd trecem la limit secanta M
0
M se rotete n jurul lui M
0
i devine tangent la traiectorie. Ca urmare
vectorul vitez momentan are direcia tangentei la traiectorie
Vectorul viteza medie coincide cu vectorul viteza momentana doar in cazul miscarii rectilinii uniform
variate

=
()

0
(
0
)

0
(
0
)
O

=
0

M
0
(t
0
)
()
M(t)
x
y

Teorie fizica bacalaureat

Profesor Manuela Stefanescu Pag 7

MISCAREA RECTILINIE SI UNIFORMA
Este miscarea a carei traiectorie este o linie dreapta si de-a lungul careia vectorul viteza ramane constant.
Considernd un mobil ce execut o micare rectilinie uniform i atand un sistem de referin cu o singur ax Ox se
pot reprezenta grafic pozitiile succesive ale acestuia.





n acest caz, viteza medie coincide cu viteza momentana: =

) legea miscarii rectilinii si uniforme (x=f(t))

Daca

= (momentul nceperii cronometrarii) si tinnd cont ca deplasarea este =

, se poate ajunge la
relatia = .
Reprezentarea grafica a legii de miscare:







Panta dreptei miscarii (a graficului) are ca semnificatie fizica . viteza corpului
VITEZA ABSOLUTA. VITEZA RELATIVA
Deoarece studiul miscarii depinde de reperul ales , viteza este relativ, atunci cand calcularea ei se face in raport cu un
reper aflat in miscare.

Unde

reprezint viteza corpului/ mediului n raport cu care se mic corpul studiat. Ex: barc cu motor avnd viteza

, n raport cu apa.

este o vitez relative,

este chiar viteza apei, iar

este viteza pe care barca o va

nregistra n raport cu un observatory fix, aflat pe mal.



x
0

M
0
M O
X
x
Teorie fizica bacalaureat

Profesor Manuela Stefanescu Pag 8


ACCELERAIA, VECTORUL ACCELERAIE
Acceleraia medie: este egal cu raportul dintre variaia vectorului vitez i durata
micrii:
2 1
2 1
m
v v v
a
t t t
A
= =
A

| |
| |
| |
2
1
s
m
t
v
a
SI
SI
SI
= =

Acceleraia instantanee sau momentan: este egal cu derivata vitezei n funcie
de timp:
( )
( )
dv t
a v t
dt
' = =

E OBS:
1. Acceleraia medie are direcia i sensul variaiei vitezei: aceeai direcie cu deplasarea n micarea rectilinie; secant
la traiectorie, orientat ctre interiorul acesteia n micarea curbilinie.
2. Acceleraia momentan are direcia i sensul variaiei vitezei: aceeai direcie cu deplasarea n micarea rectilinie;
normal pe traiectorie, orientat ctre interiorul acesteia (de-a lungul razei de curbur) n micarea curbilinie.
3. micarea circular cu acceleraie constant n modul este micarea circular
4. dup sensul acceleraiei, a=constant, micarea rectilinie poate fi:
micare rectilnie uniform dac a=0
micare rectilnie uniform accelerat dac a>0
micare rectilnie uniform ncetinit dac a<0
!!! n micarea curbilinie ntotdeauna 0 = a

deoarece viteza i modific direcia i sensul !!!

MICAREA RECTILINIE UNIFORM (MRU) este un caz particular al MRUV:
- este micarea pe o traiectorie rectilinie cu vitez constant : a=0; v
m
=v

MICAREA RECTILINIE UNIFORM VARIAT (MRUV)
este micarea pe o traiectorie rectilinie cu acceleraie constant: a a
m

=
Dac:
a>0 micare rectilinie uniform accelerat (MRUA) viteza crete

x
0

M
0
M O
X
x

Teorie fizica bacalaureat

Profesor Manuela Stefanescu Pag 9


a<0 - micare rectilinie uniform ncetinit (MRU) viteza scade




- Notm: v viteza la momentul t
v
0
viteza la momentul iniial t
0

r

- vectorul d poziie la momentul t

0
r

- vectorul d poziie la momentul iniial t

0

x, x
0
coordonatele obiectului la momentele t i t
0

a acceleraia
d=x-x
0
distana parcurs
t=t-t
0
durata micrii
legea vitezei: ( ) ( ) t a v t t a v t v A + = + =

0 0 0

scalar: ( )
0
v t v a t = + A , unde
0
t t t = A
reprezentarea grafica a legii vitezei v=v(t)


legea de micare: ( )
2
0 0
2
1
t a t v r t r A + A + =


scalar:
2
0 0
1
2
x x v t a t = + A + A ; notnd:
2
0 0
1
2
d x x d v t a t = = A + A
Reprezentarea grafic a legii de micare x=x(t)

x
0

M
0
M O
X
x

Teorie fizica bacalaureat

Profesor Manuela Stefanescu Pag 10


ecuaia lui Galilei:
2 2
0
2 v v a d = +
OBS:
O n cazul MRU (a<0; v00) corpul se poate opri. n acest caz se impune condiia de oprire v=0.
timpul pn la oprire:

distana pn la oprire:

O !!! Aria mrginit de graficul vitezei n coordonate (v,t) i axa timpului ntre punctele iniial i final ale micrii este
numeric egal cu distana parcurs !!!
!!! Aria mrginit de graficul acceleraiei n coordonate (a,t) i axa timpului ntre punctele iniial i final ale micrii
este numeric egal cu variaia vitezei !!!
MISCAREA CORPURILOR SUB ACTIUNEA GREUTATII
O n cazul micrii sub aciunea greutii g m G = , pe vertical, acceleraia este egal cu acceleraia gravitaional:
aruncarea pe vertical n jos: a= g >0
legea vitezei: t g v v A + =
0

legea de micare:
2
0
2
1
t g t v h A + A =
ecuaia lui Galilei: gh v v 2
2
0
2
+ =
cderea liber (v0=0, a=g>0):
legea vitezei: t g v A =
legea de micare:
2
2
1
t g h A =
ecuaia lui Galilei: gh v 2
2
=
aruncarea pe vertical n sus: a= - g<0
legea vitezei: t g v v A =
0

legea de micare:
2
0
2
1
t g t v h A A =
ecuaia lui Galilei: gh v v 2
2
0
2
=
nlimea maxim atins:
g
v
H
2
2
0
=
timpul de urcare este egal cu cel de coborre:
g
v
T
0
=