Sunteți pe pagina 1din 2

Ce este Septuaginta?

Reintorsi din captivitatea babilonica, in urma decretului edict al regelui persan


Cirus al II-lea cel Mare (559-529), in 539/53 i!"!, evreii nu se vor mai putea reorgani#a intr-o
monar$ie de tip davidic, pre-e%ilica, adoptand diverse &orme de guvernare in &unctie de situatia
politica interna a Iudeei si de sc$imbarile e%terne prin care trecea teritoriul 'alestinian in raport cu
puterile (rientului Mi)lociu, care vor gravita in s&era de in&luenta a Imperiului 'ersan (condus de
dinastii a$emeni#i) si a celui ale%andrin, ulterior!
*c$imbarile politice ma)ore din (rientul Mi)lociu vor avea un impact pro&und asupra populatiei
evreiesti din Iudeea si a celei +imprastiate printre neamuri,, numita generic diaspora! -imba ebraica va
&i uitata, ca#uta in desuetudine, &iind apana)ul carturarilor -egii si al elitelor celui de al doilea .emplu
post-e%ilic! /a va &i inlocuita printr-un dialect local siro-palestinian - limba aramaica, adusa din
indepartatul 0abilon! ( alta inventie a e%ilului babilonic va &i sinagoga, pre#enta de acum inainte
oriunde se vor a&la comunitati mari evreiesti! 'entru evreii din diaspora, sinagoga repre#inta
c$intesenta .emplului solomonic, locul de predicare al .orei (-egea mo#aica)!
Constienti de &aptul ca splendoarea primului .emplu, ridicat de regele *olomon, nu va putea &i egalata
niciodata, evreii gasesc un re&ugiu spiritual in sinagoga, dar in acelasi timp prescriptiile mo#aice devin
&ormale, &apt ce avea sa &ie condamnat in mod public de catre Mantuitorul "ristos! Cei care vor
predica -egea in sinagoga vor &i rabinii, sau in traducere libera +invatatorii de -ege,! Invatatorii de
lege sau rabinii apar dupa e%ilul babilonian si au rolul de a intretine trea#a constiinta religiei mo#aice!
/poca post-e%ilica apartine imprumuturilor de la popoarele din )ur! (biceiuri straine sau pagane sunt
adoptate de catre israeliti!
1aca te%tele canonice ale 2ec$iului .estament populari#ea#a
imaginea statului teocratic si rolul covarsitor pe care religia mo#aica l-a )ucat in istoria sacra a
poporului ales, te%tele necanonice, scrise intr-o epoca destul de tar#ie si contestate ca atare de
conservatorismul rabinic ne redau &idel o alta imagine a societatii iudaice tar#ii! .e%tele necanonice au
circulat in greaca, multe &iind puse ca autenticitate sub semnul intrebarii! 1espre imprumuturile si
aculturatia evreilor, ne vorbesc pe larg Cartile Macabeilor, asupra carora vom reveni! -a moartea lui
3ilip II Macedoneanul, asasinat in 334 i!"!, cel care avea sa trans&orme regatul Macedoniei intr-o
putere a lumii elene, tronul este ocupat de catre &iul acestuia, 5le%andru al III-lea, pe care posteritatea
il va numi cel Mare (imagine) (354-323 i!"!)! 5cesta va initia un sir de campanii militare victorioase
spre Rasarit, pana aproape de $otarele Indiei, intre anii 336-327, ocupand pe rand importantele satrapii
orientale ale Imperiului 'ersan, Media, 'artia, "ircania, 1rangiana, 0actriana si *ogdiana!
*e cuvine sa preci#am ca in 5ntic$itate avem de-a &ace cu conceptul de 8rol civili#ator al ra#boiului,!
5cest rol civili#ator este &oarte bine pus in evidenta de anumite legende si epopei privind intemeierea
unor orase-cetati sau originea unor neamuri vestite! In acest conte%t se inscriu creatiile literare Iliada si
(diseea, /neida s!a!m!d! Civili#atiile -umii 5ntice se suprapun cultural, imprumuta idei, transmit si
implementea#a modele de gandire! Cuceritorii sunt de cele mai multe ori cuceriti, asimilati9 un
e%emplu clar il avem in cadrul civili#atiei greco-romane peste care se va cladi civili#atia crestina de
dupa Constantin cel Mare!
In vremea lui 5le%andru Macedon, lumea elenistica a atins apogeul civili#ational! Rolul acestuia va &i
de a implementa 2ec$ea "elada in tinuturi cat mai indepartate! 5rmatele lui Macedon vor a)unge pana
la $otarele Indiei! Modelul grecesc va &i repede asimilat de catre populatiile cucerite! In urma
cuceririlor, cultura si civili#atia $elenistica va &i +propagata, de catre cuceriti! In ba#inul mediteranean,
de pilda, limba greaca este adoptata ca limba o&iciala in sc$imburile comerciale! *e va mentine multa
vreme sub urmasii lui 5le%andru, diado$ii, generalii care si-au impartit imensul sau imperiu intins din
/uropa pana la $otarele Indiei:
Ra#boinicii romani vor &i uimiti si apoi cuceriti de stralucita civili#atie greaca, pe care o vor perpetua
in cele din urma sub diverse &orme! 3oarte putini dintre noi ne dam seama ca multe concepte pe care ni
le-am &ormat despre lumea din )ur s-au mostenit ancestral din ;recia 5ntica!
5)uns la portile 5nticului /gipt, pe care-l va cuceri aproape &ara lupta, 5le%andru isi va asuma titlul si
rolul de suveran legitim, mostenitor al &araonilor! .raditiile privind succesiunea liniilor dinastice
egiptene il situea#a pe Cuceritor in randurile &araonilor, ca ultimul dintre acestia, insa consideram ca
aceasta titulatura este mai degraba o e%agerare decat o realitate politica in sine!
In anul 33< i!"! 5le%andru cel Mare, devenit de)a celebru in urma victorioaselor sale campanii
militare, va pune piatra de temelie a unui oras la &el de cunoscut, care-i va purta de acum inainte
numele= 5le%andria, in /gipt, &ocar al culturii si civili#atiei $elenistice! Capitala a /giptului
'tolemeilor, va deveni in scurt timp recunoscuta ca centru cultural si academic al lumii antice= aici se
va a&la celebra biblioteca cuprin#and 966!666 volume> -a 5le%andria isi vor gasi re&ugiul savanti
celebri precum Calima$, /ratostene, 5risto&an din 0?#antion! 'entru e%egetii 0ibliei, capitala lui
5le%andru repre#inta principalul punct de atractie, deoarece aici s-au tradus cartile *eptuagintei! In ce
conte%t anume au aparut si ce impact ulterior vor avea in evolutia si separarea celor doua religii,
mo#aica si crestina, vom vorbi pe larg in urmatorul episod!