Sunteți pe pagina 1din 16

Il dolce stil nuovo

(Dulcele stil nou)


1. Cadrul de manifestare si esenta filosofica a miscarii Dolce stil nuovo
Il dolce stil nuovo sau Dulcele stil nou este o miscare literara ce s-a manifestat
in secolul XIII-lea, in centrul Italiei, mai exact in regiunea Toscana. Centrul acestei miscari
literare va fi orasul Florenta, care se imune in aceasta erioada ca o citadela a culturii, unde
studiul si artele erau tinute la mare cinste, marcand !orii "enasterii.
#senta si noutatea acestei miscari literare const$ %n fatul ca romovea!$ o doctrin$
comlet$ a iu&irii. 'oetii stlinovisti %nal($ femeia deasura &$r&atului, atri&uindu-i iu&irii e
care ea o insir$, un i!vor dumne!eiesc, v$!)nd %n dragoste treata care duce sre Creatorul
lumii. C*iul care +seam$n$ cu %ngerul (tenea dangel sembianza) cere dragostea, el o
imune, nu o ,ustific$ doar. Dragostea devine, astfel, %n Dulcele stil nou, recunoa-tere sau
reg$sire a existen(ei lui Dumne!eu. 'oe!ia stilnovista romovea!a astfel lirica de iu&ire
filosofic$.
.umele acestei miscari literare il da cel mai de seama rere!entant al acestei miscari
literare / Dante 0lig*ieri / in oera sa 1ita .uova.
2. Rolul miscarii Dolce stil nuovo
Crea(ie oetic$ a unui gru restr)ns, Dulcele stil nou ar fi utut r$m)ne un fenomen
i!olat. 0cesta face o selec(ie sever$ nu numai %n c)mul ideilor, dar -i %n cel al cuvintelor.
'entru to(i oe(ii cenaclului, florentina este lim&a oe!iei. Dulcele stil nou i!olea!$ oe!ia
de masa u&licului intelectual, determin$ formarea lim&a,ului ales, +aulic al oe!iei
italiene, ca -i formarea unei tematici filosofice a iu&irii. 2e oate sune c$ oe!ia italian$ -i
lim&a ei sunt la rima lor afirmare3 reali!$ri savante -i de o %nalt$ erfec(iune. 4arele merit
al acestui curent literar ramane romovarea dialectului toscan ca lim&a literara a Italiei.
3. Reprezentantii miscarii literare Dolce stil nuovo
5ntre anii 6789 -i 6:99 %-i scriu sonetele -i can(onele Guido Cavalcanti -i Cino da
Pistoia, care, %mreun$ cu Dante, alc$tuiesc genera(ia Dulcelui stil nou, -i to(i sunt oe(i
toscani. 'recursorul lor este %ns$, un oet din ;ologna, ,udec$tor, cu o genera(ie mai t)n$r
dec)t ei, Guido Guinizelli n$scut %ntre 67:9 -i 67<9, mort %nainte de 67=>. ?uini!elli
aar(ine rin cultur$, tradi(iei filosofice a universit$(ii din ;ologna, -i lirica sa este $truns$
de ideile tomiste, c$ci oera cea mai imortant$ a 2f)ntului Toma din 0@uino (2an
Tommaso dA0@uino) aar(ine anilor 67>B-67>C -i mediului de cultur$ al orasului Florenta.
6
Can(ona cea mai cunoscut$ a lui ?uido ?uini!elli, care %ncee cu versul +Al cor
gentil ripara sempre Amore (5n inima no&il$ 0mor s$l$-luie-te totdeauna) este mai u(in
manifestul de -coal$ literar$ al unor oe(i, c)t rofesiunea lor de credin($3 ea exune teoria
iu&iri exlic)nd metafi!ic -i etic adora(ia fa($ de femeie. Demnitatea omului const$ %n
caacitatea de a rimi iu&irea. 2ufletul no&il este acela care, %ndretat sre creator, rime-te
de la #l ra!a dumne!eiasc$ sau +virtutea cereasc$. Caacitatea de a iu&i -i de a fi iu&it
resuune, a-adar, no&le(ea sufleteasc$, dar aceasta este de i!vor metafi!ic, %nsemn)nd, e
urmele tretelor neolatoniciene, leg$tura creaturii cu Creatorul sre care se %ndreat$.
Teoria filosofic$ a originii iu&irii resuune, ca adev$r fundamental, ideea demnit$(ii
oten(iale a omului rivit %n esen(a lui de fiin($ ra(ional$ de o&)r-ie dumne!eiasc$. Can(ona
une %n lumin$, olemic, ideea cre-tin$ a egalit$(ii oamenilor, definind no&le(ea siritului %n
contrast cu aceea a neamului, -i recunosc)nd numai valoarea celei dint)i. ?uini!elli a
asem$nat femeia trandafirului -i crinului, luceaf$rului dimine(ii -i tuturor astrelor cere-ti,
dar a ream$rit dincolo de re!en(a -i asem$narea ei cu acest cadru delicat al naturii,
virtutea &inef$c$toare a iu&irii e care c*iul ei o eman$3 ea m)ntuie-te e cel care-l
rive-te, %i d$ credin($, dac$ nu o are, %nl$tur$ g)ndul r$u at)ta vreme c)t i se %nf$(i-ea!$.
2alutul -i rivirea ei no&il$ actuali!ea!$, a-adar, oten(ele cele mai %nalte care alc$tuiesc
esen(a uman$ a fiin(ei noastre, -i iu&irea care cotroe-te inima %ndr$gostitului este %n aceea-i
cli$ semnul m)ntuirii lui de r$u, al umanit$(ii lui reali!ate.
Guido Cavalcanti, n$scut cu u(in %nainte de 67>9, no&il rin origine, urt)nd titlul
de cavaler g*i&elin %n disre(ul fa($ de oamenii noi, sirit laic -i cu o &ogat$ cultur$
filosofic$, este exilat din Floren(a la 2ar!ana, %n 6:99, %n timul c)nd unul dintre cei doi
priori, magistra(i %n conducerea Comunei, era Dante 0lig*ieri %nsu-i. "ec*emat %n atrie, se
%naoia!$ &olnav -i moare %n acela-i an, l$s)nd %n micul s$u Can(onier oe!ia cea mai
caracteristic$ a Dulcelui stil nou. Can(ona care %ncee cu versul +Donna me prega, perche io
voglio dire (Doamna m$ roag$, entru c$ voiesc s$ sun), curinde versuri foarte dense, o
conce(ie filosofic$ desre iu&ire, din care nu lise-te fiorul d$t$tor de team$ al i!vorului ei
suraomenesc. Iu&irea %-i descoer$ %ns$ natura adev$rat$ rin aceea c$ nu oate fi rorie
celor cu inima ,osnic$ (di basso core). 0ceast$ iu&ire, care nu este virtute, dar care se na-te
din ea, nu mai %nsemna, ca la ?uini!elli, dulcea -i ti*nita &ucurie a aroierii de Creator. #a
era, tocmai rin originea ei din alt$ lume, ceva %nfrico-$tor, -i e c*iul celui care iu&e-te se
succed r)sul -i l)nsul, dar -i aloarea fricii. Iu&irea se mi-c$, a-adar, %n aerul rarefiat al
7
unei lumi de dincolo, %n care &$nuim uteri necunoscute. Cavalcanti a scris -i versuri
l$cute, de ginga-e imagini ale iu&irii, %ntre care Balada, %nc*inat$ unei femei iu&ite,
4andetta din Touluse, a-a numita Balad a exilului, +Perchio non spero di tornar
giammai ('entru ca nicic)nd nu n$d$,duiesc a m$ %ntoarce).
In ,urul lui ?uido Cavalcanti, care era considerat cel mai imortant oet al Italiei din
acea erioada, s-a creat scoala fiorentina a stilnovistilor, din care mai faceau arte !apo
Gianni, Gianni "lfani, Dino #resco$aldi si Cino da 'istoia, acesta din urma remarcandu-
se mai mult decat ceilalti colegi ai sai.
Cino de% &i'(i$uldi )Cino da Pistoia*, mort %ntre 6::> -i 6::= f$cuse studii de
dret, comentase codul lui Iustinian -i era oet amator de mare talent. .u mai %nt)lnim la el
a&strac(iunea Canonei lui Cavalcanti. Iu&ita e care o c)nt$ su& form$ de 2elvaggia
(+2$l&atica) are a avea c*iul unei singure fiin(e -i nu are dec)t tr$s$turile conven(ionale
o&i-nuite liricii de i!vor roven(al, iar oe!ia lui este, %n rest un adev$rat reertoriu al
modalit$(ilor formale sugerate de concetul filosofic al iu&irii.
Cel mai de seama rere!entant al miscarii Dolce stil nuovo este Dante "li'(ieri
(7C mai 67>B, Floren(a - 6< setem&rie 6:76, "avenna), oet -i filo!of italian, om olitic
florentin, cel mai mare scriitor euroean din #vul 4ediu. 0utor al DDivinei ComediiD,
caodoer$ a literaturii universale, Dante este rimul mare oet de lim&$ italian$,
suranumit sommo oeta (Doet %n cel mai %nalt gradD).
Dante se na-te la Floren(a e 6< mai 67>B %ntr-o familie din mica no&ilime, tat$l -
0lig*iero di ;ellincione - se ocua cu negustoria. 4ama - ?a&riella degli 0&ati - i-a murit
%n coil$rie -i tat$l atunci c)nd Dante avea 6= ani. In termeni cervantini, Dante era si el un
fel de hidalgo (hi!o de algo), adica vlastar al unei familii ce se utea mindri cu o anume
+evg*enie (in ca!ul de fata, un stramos, Cacciaguida degli #lisei, fusese investit cavaler de
Conrad III si murise in cea de-a doua Cruciada, catre ,umatatea sec. XII). Incercarea de a se
redresa rin negot au facut-o destule familii de no&ili scaatati, dar utine au reusit cu
adevarat. 0lag*iero degli 0lag*ieri, tatal lui Dante, era fiul lui ;ellincione si se casatorise
nu demult cu ;ella (identificata indeo&ste cu ?a&riella degli 0&ati), iar numele dat
viitorului oet (&ote!at in &iserica 2an ?iovanni e 7> martie 67>>) e o contragere
diminutivala din Durante (oate c*iar in amintirea tatalui ;ellei, Durante di 2colaio degli
0&ati), cum atesta c*iar Eacoo 0lig*ieri, unul dintre fiii oetului (Durante, olim vocatus
Dante). In ce riveste +suranumele 0lag*ieri sau 0lig*ieri, el ar roveni de la sotia
:
stramosului Cacciaguida, acea enigmatica donna""" di val di Pado (cf. Par", X1, 6:=-6:8),
care fie s-ar fi numit 0lag*iera, 0lig*iera sau 0ldig*iera, fie ar fi aartinut familiei
0ldig*ieri din Ferrara. #timologic, unii au us acest nume in legatura cu vec*iul italienesc
aghila (literar3 a@uila), +vultur, iar altii cu ala, +aria, invocind in sri,in nesigura
*eraldica familiala, &a c*iar si nasul acvilin al oetului, care ar fi fost o marca somatica a
sitei.
DDante era de statur$ mi,locie, cu un um&let grav -i lini-tit. 0vea o fa($ lung$, nasul
acvilin, oc*ii mari, ielea &run$, $rul negru -i des, totdeauna cu o c$ut$tur$ melancolic$ -i
g)nditoareD (?iovanni ;occaccio, Trattatello in laude di Dante).
Cel mai semnificativ eveniment al tinere(ii, du$ cum singur sune %n oera sa DFa
1ita .uovaD, este %nt)lnirea, %n 67=<, cu ;eatrice (no&ila florentin$ ;ice di Folco 'ortinari),
frumoasa fiica a lui Folco 'ortinari si a Ciliei Caonsacc*i, e care o vede %n numai trei
oca!ii, f$r$ s$ fi avut oortunitatea de a-i vor&i vreodat$. 5ndr$gostit de ea )n$ la adora(ie,
;eatrice devine sim&olul angelic al gra(iei divine, e care o va c)nta exaltat %n DFa 1ita
.uovaD -i mai t)r!iu %n DDivina CommediaD.
1ia(a lui Dante este str)ns legat$ de evenimentele olitice din Floren(a. 5n acea
erioad$, Floren(a era e cale s$ devin$ ora-ul cel mai imortant -i uternic din Italia
central$. 5nce)nd din 67B9, un guvern comunal comus din &urg*e!i -i meseria-i %nl$tur$
surema(ia no&ilimii -i, doi ani mai t)r!iu, se &at rimii DfioriniD de aur, moned$ forte a
comer(ului euroean. Conflictul dintre D?uelfiD, fideli autorit$(ii temorale a aei, -i
D?*i&elliniD, arti!ani ai rimatului olitic al %m$ra(ilor germani ai D2f)ntului Imeriu
"omanD, se transform$ %ntr-un r$!&oi %ntre no&ili -i &urg*e!ie. Fa na-terea lui Dante, du$
%nde$rtarea ?uelfilor, Floren(a se g$sea %n uterea ?*i&ellinilor. 5n 67>>, ?uelfii revin la
utere -i ?*i&ellinii sunt exul!a(i din ora-. Fa r)ndul lor, ?uelfii se divid %n dou$ frac(iuni3
D&ianc*iD (al&ii) - care %ncercau s$ limite!e *egemonia aei - -i DneriD (negrii). Griginea
acestor doi termeni (fundamentali entru intelegerea multor eisoade din Divina Comedie)
se afla in luta din sec. XII entru coroana imeriala germana dintre ducii de 2axonia si
;avaria, familia Helfen (de unde +guelf), si ducii 2ua&iei, familia Io*enstaufen, ce
stainea castelul Hai&lingen (de unde +g*i&elin).
2e cunoa-te u(in desre educa(ia rimit$, dar crea(iile sale scot %n eviden($ o erudi(ie
deose&it$ entru timurile sale. 0 fost rofund imresionat de filo!ofia -i retorica lui
;runetto Fatini, care aare ca figur$ imortant$ %n DDivina ComedieD. 5n Floren(a, audia!$
<
relegerile de filo!ofie -i teologie la -colile franciscane (e l%ng$ &iserica 2anta Croce) -i
dominicane (la &iserica 2anta 4aria .ovella), studiind mai ales e 0ristotel -i e Toma
dJ0@uino . 2e -tie c$ %n 678B Dante se afla %n ;ologna -i este foarte ro&a&il s$ fi studiat la
vestita Kniversitate din acest ora-.
Fa v)rsta de 79 de ani se c$s$tore-te cu cu ?emma Di 4anetto Donati, aar(in)nd
unei ramuri secundare a unei mari familii no&iliare, de la care va avea atru coii, Eacoo,
'ietro, ?iovanni -i 0ntonia.
5n 67C7, doi ani du$ moartea ;eatricei %n urma unor comlica(ii uererale, Dante
%ncee s$ scrie DFa 1ita .uovaD. 5n acela-i tim se anga,ea!$ %n via(a olitic$ tur&ulent$ din
acel tim, imagin)nd %n ersoana %m$ratului D2f)ntului Imeriu "omanD mitul unei
osi&ile unit$(i olitice. Totu-i, %n 67C:, %n urma unui decret rin care no&ilii erau exclu-i de
la orice activitate olitic$, Dante este constr)ns s$ se dedice numai crea(iei literare. Doi ani
mai t)r!iu, acest decret este a&olit, cu condi(ia ca ersoana interesat$ s$ fac$ arte dintr-o
corora(ie arti!anal$. Dante se %nscrie %n corora(ia medicilor -i farmaci-tilor, -i %n cea a
&i&liotecarilor, cu men(iunea de DoetD. 2e afilia!$ frac(iunii D?uelfilor al&iD, care se
ouneau influen(ei aei ;onifaciu al 1III-lea Caetani. 5n 67CB este trimis %n 2an
?imignano cu o misiune dilomatic$ iar %n 6:99 este ales ca magistrat, unul din cei -ase
D'rioriD - suraveg*etori ai uterii executive care alc$tuia D2ignoriaD. Fa %ndemnul lui
Dante, liderii gruurilor antagoniste - Dal&iiD -i DnegriiD - din r)ndul ?uelfilor, au fost exila(i
entru a se men(ine lini-tea %n ora-. 5n tim ce Dante se g$sea la "oma, c*emat de aa
;onifaciu 1III, frac(iunea DnegrilorD reia uterea olitic$ %n Floren(a, lui Dante i se
inter!ice re!en(a %n ora- -i este condamnat la o amend$ drastic$. .eav)nd suma necesar$,
este condamnat la moarte dac$ se va %ntoarce vreodat$ %n Floren(a. Convins c$ a fost %n-elat,
Dante va re!erva un loc secial aei ;onifaciu 1III %ntr-unul din cercurile DInfernuluiD din
DDivina ComedieD.
Cu anul 6:9< %ncee entru Dante un lung exil, el nu se va mai %ntoarce niciodat$ la
Floren(a. 'etrece cea mai mare arte a exilului la 1erona, %n anii 6:9=-6:9C la 'aris, iar mai
t)r!iu la "avenna. 5n 6:69, seran(ele olitice ale lui Dante au fost tre!ite de sosirea %n Italia
a %m$ratului Ienric al 1II-lea de Fuxem&urg, %n care vedea re!olvarea rivalit$(ilor dintre
ora-ele italiene. Dar moartea &rusc$ a lui Ienric %n 6:6: la 2iena %ntrerue restaurarea
uterii imeriale. 5n 6:6>, conducerea ora-ului Floren(a %l invit$ s$ se %ntoarc$ din exil, dar
condi(iile umilitoare erau acelea-i ca entru un infractor iertat. Dante resinge cu demnitate
B
invita(ia, sun)nd c$ nu se va %ntoarce dec)t dac$ i se va resta&ili %n %ntregime onoarea
(Dsen!a onore e dignitL di Dante....a Firen!e non entrerM maiD). 5n 6:6C Dante este invitat la
"avenna de c$tre ?uido .ovello da 'olenta, conduc$torul ora-ului. Doi ani mai t)r!iu, este
trimis ca am&asador la 1ene(ia. 5n timul c$l$toriei de %ntoacere, sufer$ un atac de malarie -i
moare %n noatea de 7:N7< setem&rie 6:76 la "avenna, unde se g$se-te -i ast$!i morm%ntul
s$u, de-i florentinii i-au $strat un loc secial %n &iserica 2anta Croce.
+. ,pera
Dante este ultimul mare exonent al culturii medievale, care - %n genera(ia urm$toare
cu 'etrarca -i ;occaccio - va face trecerea sre umanismul "ena-terii. 5mreun$ cu ?uido
Cavalcanti, Fao ?ianni, Cino da 'istoia -i ;runetto Fatini devine rincialul animator al
noului stil literar, DDolce 2til .ovoD. 2iritualitatea lui Dante este imregnat$ de
misticismul caracteristic eocii istorice, du$ care roviden(a este determinant$ entru
evenimentele din via(a oamenilor, e calea ce duce la m)ntuire.
'rima oer$ imortant$ a lui Dante, D-ita .uovaD (D1ia(a nou$D), a fost scris$ %ntre
67C7 -i 67C:, la scurt tim du$ moartea ;eatricei. 2ensul titlului tre&uie c$utat %n
re%nnoirea vital$ a oetului du$ %nt)lnirea cu fiin(a iu&it$. 1olumul con(ine :6 sonete -i
Dcan!oniD reunite rin intermediul a <7 de comentarii %n ro!$. 5n aceast$ oer$ este ilustrat$
marea iu&ire ideal$ a lui Dante entru ;eatrice, amintirea rimei %nt)lniri, revi!iunea
mor(ii sale -i roria sa releva(ie siritual$ sus(inut$ de intensitatea sentimentelor. Dante
atri&uie exerien(ei afective o func(ie sim&olic$ de cunoa-tere, %n afara celei alegorice. D1ita
.uovaD este una din cele mai valoroase reali!$ri literare euroene din unct de vedere al
versifica(iei.
G alta oera imortanta a lui Dante este D!e RimeD, o culegere de versuri in care
sunt reunite oe!ii din tinere(e, o gruare de Drime ietroseD dedicate unei femei cu numele
D'ietraD, datorit$ lisei sale de sensi&ilitate, %n fine un ultim caitol cu oe!ii e teme
filo!ofice, %n form$ de dialoguri cu ersona,e alegorice, denumite DEusti(ia Divin$D, DEusti(ia
Kman$D -i DFegeaD.
Opere filozofice i politice
DIl ConvivioD (D;anc*etulD, 6:9<-6:9=) a fost roiectat ca o re!entare %n 6B volume
a cuno-tin(elor vremii. 'rima carte ar fi fost introducerea iar celelalte 6< ar fi curins
comentarii detaliate, dar, din $cate, numai rimele atru volume au fost terminate. Dante
>
alege Dil volgareD (ve!i3 Fiteratur$ italian$), entru rima dat$ folosit %ntr-o oer$ cultural$
%n locul lim&ii latine.
DDe vul'ari elo/uentiaD (DCu rivire la vor&irea comun$D, 6:9:-6:9B) este un tratat
%n lim&a latin$ de anali!$ a diverselor stiluri lingvistice -i literare, roiectat %n atru c$r(i,
du$ o&iceiul retoricii medievale. Dante %ncearc$ s$ sta&ileasc$ criterii sigure de &un$
folosire a lim&ii italiene scrise -i dedic$ un caitol criticii oe!iei italiene. Gera este
%ntrerut$ la caitolul XI1 al c$r(ii a doua.
DDe 0onarc(iaD (DDesre monar*ieD, 6:66-6:6:) tratat olitic %n latin$, scris
ro&a&il c)nd %m$ratul Ienric 1II se afla %n Italia, este o exunere a filo!ofiei olitice a lui
Dante, inclu!)nd necesitatea unei structuri multina(ionale a D2f)ntului Imeriu "omanD, cu
o searare comlet$ a &isericii de stat.
1. Divina Commedia
Divina Comedie (%n italian$3 Divina Commedia), cea mai cele&r$ oer$ a lui Dante
0lig*ieri, este totodat$ una dintre cele mai imortante caodoere ale literaturii universale.
Divina Comedie descrie co&or%rea lui Dante %n Infern, trecerea rin 'urgatoriu -i, %n fine,
ascensiunea %n 'aradis, entru a termina cu aoteo!a unirii lui cu Divinitatea. De-i continu$
modul caracteristic al literaturii -i stilului medieval (insira(ie religioas$, tendin($
morali!atoare, lim&a, &a!at e erce(ia vi!ual$ -i imediat$ a fatelor), oemul lui Dante
tinde c$tre o rere!entare aml$ -i dramatic$ a realit$(ii, dearte de siritualitatea tiic$ a
eocii sale. 2cris$ %n dialect toscan, oera a exercitat o influen($ considera&il$ asura
de!volt$rii lim&ii -i literaturii italiene. 'ornind de la rinciiile artei oetice medievale,
conform carora tragedia are un inceut vesel si un de!nodamant tragic, iar comedia, dua o
exo!itiune trista, evoluea!a sre un final fericit, Dante -i-a intitulat oemul Commedia
(cum exlic$ autorul %nsu-i %ntr-o scrisoare adresat$ lui Cangrande della 2cala). 0tri&utul de
DdivinaD i-a fost acordat de ?iovanni ;occaccio %n &iografia sa DTrattatello in laude di
DanteD, ca un omagiu datorat extraordinarei ei frumuse(i artistice, -i aare entru rima dat$
%ntr-o ti$ritur$ din 6BBB a editorului vene(ian Fudovico Dolce.
Gera ofer$ o sinte!$ a oiniilor filo!ofice, -tiin(ifice -i olitice ale artistului,
interretate literar, alegoric, moral -i mistic. Dincolo de sensurile sale rofunde, este
dramati!area teologiei cre-tine medievale dar si auto&iografie morala, o drama a eocii, o
lucrare de sinte!a olitica, o eoee si, fireste, un oem alegoric. DDivina CommediaD este
alegoria urific$rii sufletului -i do&)ndirii lini-tei interioare rin %n(eleciune -i dragoste.
=
'oemul a fost scris de Dante %n timul exilului s$u %ntre 6:9< -i 6:76, ac(iunea este
situat$ de autor %n rim$vara anului 6:99, %n s$t$m)na dinainte de 'a-te, c)nd Dante
%nterinde c$l$toria %n Dlumea de dincoloD. #ste anul sf)nt (DIl ?rande ?iu&ileoD) instituit de
'aa ;onifaciu al 1III-lea, socotit ,um$tatea duratei revi!i&ile a lumii.
Divina Comedie oveste-te c$l$toria lui Dante %n cele trei lumi ale Dvie(ii de aoiD, %n care
se roiectea!$ r$ul -i &inele lumii terestre, fiind condus la %nceut de oetul 1irgiliu, sim&ol
al ra(iunii, aoi de ;eatrice, sim&ol al credin(ei. Formula care desc*ide calatoria imaginara a
oetului rin tinuturile mortii este un laitmotiv al literaturii medievale. In amia!a vietii,
Dante, curins de regretul de a se fi irosit dua moartea ;eatricei in lacerile ilu!orii ale
vietii, are o vi!iune care ii ofera un nou sens existential. "atacit intr-o adure intunecata,
sugerand la&irintul interior din care cel ce s-a a&atut de la calea catre creste nu se mai
oate salva, el este amenintat de trei fiare / o antera usoara, o luoaica numai os si iele
si un leu cu &ot flamand - , ale caror intelesuri alegorice sunt lesne de descifrat3
necumatarea, violenta si viclenia. 0aritia lui 1ergilius, oet divin, lumina fara moarte,
alunga e moment temerile celui ratacit, oetul latin invitandu-l e urmasul sau intr-o
calatorie, de care florentinul nu se simte demn, rin 'urgatoriu, Infern si 'aradis. 1ergilius ii
marturiseste insa ca este trimis de o doamna &landa-n fate, domnita a virtutii, ;eatrice,
care sim&oli!ea!a iu&irea ura, si Dante se lasa curins de dorul ei si orneste la drum
alaturi de um&ra ilustrului sau inaintas.
'oemul este comus din trei $r(i (trei cantic*e3 Inferno, 'urgatorio, 'aradiso),
curin!)nd 699 de c)nturi, :: entru fiecare arte, lus un c)nt introductiv la %nceutul
Infernului, -i este scris %n versuri endecasila&ice gruate %n Dter(ineD (Dter!a rimaD). Iat$
rimele trei ter(ine (%n traducerea lui "$!van Codrescu)3
'e calea vie(ii-a,uns la ,um$tate, - 0
m$ reg$sii %ntr-o $dure o&scur$, - ;
c$ci drumul dret l$sasem a-l str$&ate - 0
.u-i lesne, vai, a sune-n ce m$sur$ - ;
era de crunt$, deas$ -i-nc)lcit$, - C
c$ -i-a!i tresar c)nd g)ndul ei m$ fur$O - ;
Cu rea u(in e moartea mai cumlit$P - C
dar )n$-a sune cum am dat de &ine, - D
voi de$na $(it$ cu $(it$. - C
8
2tructura de fond a oerei coresunde fante!iei cosmologice medievale. 5ntr-adev$r,
c$l$toria %n Infern -i e muntele 'urgatoriului rere!int$ traversarea %ntregii lanete, %n tim
ce 'aradisul este o rere!entare sim&olic$ a cosmosului tolemeic. Cele o suta de canturi,
organi!area lor in tretine si inc*eierea fiecareia dintre cele trei cantice rin cuvantul stele
confirma idealul renascentist al erfectiunii si al simetriei sre care asira Dante. In sri,inul
aceleiasi idei, critica literara a interretat si structura artilor oemului, caci numerele
sim&olice trei, noua si !ece rere!inta osatura intregului text. Infernul curinde !ece arti, o
camie intunecata si noua ceruri, 'urgatoriul gruea!a alte !ece satii sim&olice, taramul
marii, coasta muntelui, cele noua ceruri mo&ile si un cer fix, #mireul.
Infernul
Dante, r$t$cit %ntr-o $dure unde voia s$ ia o ramur$ entru s$r&$toarea Floriilor, se
tre!e-te la un moment dat %ncon,urat de o anter$, de un leu -i o luoaic$. Curins de
saim$, %i vine o um&r$ %n a,utor3 este oetul 1irgiliu, care %l va conduce rin Infern, singura
osi&ilitate de a ie-i din $dure. 5mreun$ co&oar$ rin nou$ cercuri concentrice, fiecare
cerc fiind ocuat de diverse ersona,e cele&re din istoria omenirii, %n func(ie de $catele
s$v)r-ite, dar -i de ersonalit$(i contemorane, adversari ersonali sau ersoane disre(uite,
trimi-i de Dante %n Infern entru a--i is$-i viciile. 'atru!and in Infern, Dante este or&it de
un fulger si este urtat in Fim&, unde sunt adunate sufletele coiilor morti inainte de Cristos
si ale virtuosilor din antic*itate, intre care el ii recunoaste e Iomer, Ioratius si Gvidius.
'oetul si calau!a sa isi continua calatoria rin cercurile unde isi isasesc acatele lacomii,
!garcitii, si risiitorii, maniosii, semetii si invidiosii, ereticii, tal*arii, lingusitorii si
tradatorii, violentii, sinucigasii, camatarii, *otii, iocritii etc. Fiecare oas ii rile,uieste
oetului intalniri semnificative cu um&rele unor ersonaltati ale antic*itatii sau cu unii
dintre contemoranii sai, iar istorisirile acestora, recum si edesele e care le isasesc au
rolul de a trimite sre descifrarea sensurilor alegorice ale lucrarii. 'edesele sunt descrise %n
ordine cresc)nd$, cu c)t se co&oar$ %n rofun!imea iadului, care este -i centrul $m)ntului.
Dua intalnirea cu 4inos, ,udecatorul Infernului, calatorii o !aresc rintre cei ce au acatuit
din dragoste e cele&rul culu adulterin, 'aolo si Francesca da "imini, sotia unui macelar
care intr-un acces de furie si gelo!ie ii omoara e amandoi. 0ceast$ intamlare ii ofera lui
Dante o vi!iune desre dragoste ca un sentiment ce continua si dua moarte, aducandu-i in
acelasi tim amaraciune entru iu&irea sa neimlinita. 'ersona,ele surrinse de Dante duc
cu ele si dua moarte acatul entru care au fost aruncate in Infern. Francesca da "imini si
C
'aolo 4alatesta isi traiesc mai dearte iu&irea inter!isa, in ciuda c*inurilor la care sunt
suusi, *otul Ciamolo di .avarra ii acaleste e draci rintr-un siretlic, iar contele Kgolino
si ar*ieiscoul "uggieri isi continua ura si dincolo de granitele terestre, ro!and intru
vesnicie unul din craniul celuilalt. 0stfel oera caata un caracter romantic, ous curentului
tanar renascentist al erioadei istorice. 0ceast$ arte a c$l$toriei se termin$ cu vederea lui
Fucifer, c*inuit %ntr-un lac %ng*e(at. De aici, vor ie-i, urc)nd entru a vedea din nou Dcerul
%nstelatD. C$l$torind %n lumea fantastic$ mor(ilor, Dante duce cu sine toate sentimentele -i
asiunile celor vii, trage du$ el - cum s-a scris - tot $m)ntul.
Purgatoriul
Iesind catre lumini si stele, Dante araseste Infernul, cutremurat de cele va!ute, si
se indreata sre 'urgatoriu, dua ce se incinge cu stuful umilintei si-si sala o&ra!ul de
negurile Infernului, entru a utea atrunde e taramul celor care au constiinta ,ustitiei
divine. Imreuna cu 1irgiliu, a,unge e cealalt$ arte a $m)ntului, %n fa(a muntelui
'urgatoriului, e culmile c$ruia s$l$-uiesc sufletele mor(ilor care se c$iesc de $catele
f$cute %n via($ si asteata iertarea. 4untele este %m$r(it %n -ate cercuri, du$ tiul viciilor
avute (m)nie, avari(ie, l$comie etc.) -i durata timului de c$in($. "ug$ciunile celor vii e
$m)nt %i ot a,uta s$ ias$ mai cur)nd din 'urgatoriu. 0ici el ii va intalni e rand e cei ce s-
au cait rea tar!iu, e delasatori, e trufasi si invidiosi, e neasatori, !garciti, lacomi,
desfranati, cu toti caindu-se entru acatele lor si ascultand ilde de iu&ire, genero!itate,
cumatare ori castitate. Qi aici se reg$sesc ersoane cunoscute lui Dante, entru care arat$
&un$voin($, cum ar fi rietenii s$i din cercul Ddolce stil nuovoD sau marii arti-ti ai trecutului.
5n v)rful muntelui se g$se-te 'aradisul terestru, care are asectul unei $duri oulat$ de
figuri alegorice. 'urgatoriul este o alt$ iosta!$ a ersonalit$(ii umane care reveste-te
"enasterea. 2re deose&ire de atmosfera dramatica a Infernului, in care se aud gemetele si
tietele celor edesiti, iar oetul asista neutincios la !varcolirile lor, 'urgatoril este
dominat de calm, liniste, imacare si seranta. Du*urile intalnite aici au suerioritatea morla
a caintei, asa cum marturiseste ?uido ?uini!elli, intemeietorul scolii dulcelui stil nou 3
R si sunt aici, caci m-am cait in moarte. Cantona Purgatoriului se defineste rin lirism,
oetul italian exrimandu-si aici toata adancimea credintei sale in valorile umanitatii, ceea
ce il determina e 4iguel de Knamuno sa exclame3 Din adancul acestei nelinisti, din a&isul
sentimentului moralitatii noastre, iesim la lumina unui alt cer, cum din adancul Infernului a
iesit Dante sa revada steleleR.
69
Paradisul
0,un-i %n 'aradisul terestru, 1irgiliu %l $r$se-te -i se %ntoarce %n Infern. Din acest
moment, Dante va fi c$l$u!it de ;eatrice, instrumentul voin(ei divine. In Cantul XXX,
oetul este surrins de aaritia iu&itei ;eatrice care ii va lua locul lui 1ergilius entru a-l
calau!i rin 'aradis. 'oetul insusi se caieste acum entru decaderea lui morala si rimeste
mustrarile ;eatricei, aoi, urificat in unda scliitoare, orneste curat si dornic de-a urca la
stele. Intrarea in 'aradis se face o data cu invocatia lui 0ollo, !eul artei, caruia oetul ii
cere sri,inul entru a utea reda in versuri toata stralucirea fascinanta a sferelor ceresti.
'aradisul, %n oo!i(ie cu Infernul, este construit din nou$ cercuri orientate sre %n$l(ime. 0ici
este s$la-ul celor f$r$ de $cate, al sfin(ilor. Fiecare cerc coresunde unuia din corurile
cere-ti cunoscute %n acea vreme3 Funa, 4ercur, 1enus, 2oarele, 4arte, Euiter, 2aturn,
dominate de cerul stelelor fixe. 0laturi de ;eatrice, oetul urca in cerul Funii, in cerul lui
4ercur, unde imaratul Iustinian ii re!inta in termeni alegorici istoria Imeriului "oman,
calatoreste aoi in cerul 1enerei, sre sufletele care au trait iu&irea rofunda, sre cerul
2oarelui, unde il intalneste e Toma dA0@uino, si sre cerul lui 4arte, alaturi de lutatorii
entru credinta in Cristos. Intalnirea cu stramosul sau, Cacciaguida, ii rile,uieste lui Dante
o evocare a trecutorului florentin, dar ii confirma si viitorul sau stralucit, semn al constiintei
roriei valori. In cerul lui Euiter, el are rile,ul sa-i intalneasca e marii suverani, in cerul
lui 2aturn vede du*urile contemlative, aoi, in cerul instelat, are revelatia triumfului lui
Cristos si rimeste &inecuvantarea 2fantului 'etru. In discutiile filosofice cu 2fantul Iaco& si
2antul Ioan, Dante a&ordea!a ro&lemele dragostei si serantei.
Kltima treata a 'aradisului este #mireul. 0ici, ;eatrice il araseste e Dante, care,
g*idat de 2fantul ;ernard, ii adresea!a o rugaciune 2fintei Fecioare. Fa rugaciunea
2fantului ;ernard, Fecioara ii rile,uieste lui Dante contemlarea Treimii. 0rtistul se
contoe-te cu Dumne!eu, sim&olul DIu&irii care une %n mi-care cerul -i steleleD. Kn ultim
fulger de lumina straunge insa mintea acestuia si il aduce in real, entru a rosti cuvintele
rin care se inc*eie oemul, resectand simetria cu finalurile canticelor anterioare3
4ai mult sa sun nu-s vrednic rin cuvinte
caci vrerii 2ale otrivind e-a mele,
asemeni rotii ma-mingea-nainte
iu&irea ce roteste sori si stele.
66
Descrierea 'aradisului este un adevarat oem al lumii si al frumusetii, caci, asa cum
o&serva istoricul literaturii italiene, Francesco de 2anctis, din toate formele aici nu ramane
decat lumina, din toate afectele, nimic altceva decat iu&irea, din toate sentimentele, nimic
altceva decat &eatitudinea, din toate actele, nimic altceva decat contemlatia. Dac$ %n
descrierea Infernului -i 'urgatoriului Dante a avut unele uncte de sri,in, %n 'aradis el este
unicul creator. Tradi(ia 'aradisului nu exista %n literatur$ -i fante!ia dantesc$ a creat-o din
roriile resurse, reali!)nd un vers fluid -i de infinit$ gam$ mu!ical$, coresun!$tor iradierii
oceanului de lumin$ a 'aradisului.
2. R3sunetul Divinei Comedii
Gera lui Dante a devenit %n scurt tim cele&r$. Floren(a lui Foren!o De 4edici din
secolul al X1-lea de!voltase un adev$rat cult entru Dante. Knele edi(ii ale Divinei Comedii
au fost ilustrate de 2andro ;otticelli ( a lucrtat tim de !ece ani entru a ilustra fiecare din
cele o sut$ de c)nturi), 4ic*elangelo, "afael, iar %n timurile moderne de Eo*n Flaxman,
Hilliam ;laSe, ?ustave DorT, Eennifer 2trange. Como!itorii ?ioacc*ino "ossini -i "o&ert
2c*umann au creat fante!ii mu!icale, iar Fran! Fis!t a comus oemul simfonic Dante.
Divina Comedie a fost tradus$ %n este 7B de lim&i. Gerele multor scriitori moderni au fost
influen(ate de crea(ia lui Dante3 #!ra 'ound, T.2.#lliot, ?a&riele DJ0nnun!io, 'aul Claudel
-i 0nna 0S*matova.
4. Divina Comedie 5n lim$a rom6n3
Divina Comedie imune -i rin erfec(iunea ar*itecturii sale, suus$ unor rigori
geometrice -i mu!icale greu de egalat -i de ec*ivalat. #ste un motiv %n lus ca oera
dantesc$ s$ constituie o verita&il$ iatr$ de %ncercare entru traduc$tori. Transunerea ei %n
lim&a rom)n$ ec*ivalea!$ cu un imens ariu, fat atestat de numele -i de num$rul celor care
s-au %ncumetat %n aceast$ %ntrerindere3 .icu ?ane (%n versuri alexandrine), ?eorge Co-&uc,
0lexandru 4arcu (traducere %n ro!$ cu gravuri de 4ac Constantinescu), #ta ;oeriu,
?iusee Ciffareli, ?eorge 'ruteanu -i 4arian 'aa*agi. "ecent, "$!van Codrescu a
u&licat traducerea DInfernuluiD, cu text &ilingv, note, comentarii, ostfata si &i&liografie la
!i, la #ditura C*ristiana din ;ucuresti. Kn loc aarte %n cadrul acestor t$lm$ciri (unele
r$mase nefinali!ate) %l ocu$ traducerea reali!at$ de oeta #ta ;oeriu, %n care, du$ cum
constat$ criticul Ion .egoi(escu, Doe!ia curge limede -i str$lucitoare, e al&iile fire-ti ale
cuv)ntului rom)nesc, ca rintr-o natur$ ur$ -i %nsorit$D.
7. Rolul lui Dante in literatura italiana si universala
67
Gera lui Dante, in toata comlexitatea si valoarea ei, a constituit un reer c*iar
entru contemorani, daca luam in considerare admiratia e care i-a marturisit-o ;occaccio.
De-a lungul secolelor, de la C*aucer si C*ateau&riand, ana la 4iguel de Knamuno, toate
marile sirite s-au intors catre modelul dantesc. Cu toate ca #ita $uova este unanim
cunoscuta ca cel mai no&il manifest al liricii italiene, cea mai desavarsita exresie a
dulcelui stil nou URV, dar mai ales candida, ingenua oveste a iu&irii lui Dante 0lig*eri
entru florentina ;eatrice 'ortinari, asa cum confirma 0lexandru ;alaci, numele lui Dante
a devenit sinonim cu Divina Comedie"
Idealul erfectiunii e care l-a imrastiat intreaga "enastere este influentat in cea mai
delina masura de Divina Comedie a lui Dante. 2tructura oemului tine de o ar*itectura
grandioasa, oetul organi!and in simetrie cele trei cantice, recum si canturile ce le comun.
Comlexitatea lucrarii este generata si de multitudinea de sensuri e care ea le roune si e
care Dante insusi le anunta inca de la aaritia oerei sale. Kn rim sens este cel literal,
otrivit caruia oetul calatoreste in anul 6:99, vreme de sate !ile. Din el re!ulta insa
imediat sensul alegoric, reera&il c*iar din rimul cant, atunci cind eroul este atacat de trei
fiare, sim&oli!and lacomia, violenta si viclenia. Calatoria este una sim&olica, de urificare,
mai intai rin ratiune, intruc*iata de 1ergilius, aoi rin iu&ire, a carei exonenta este
;eatrice. De aici re!ulta un rofund sens moral, caci exemlul lui Dante este oferit intregi
umanitati. #oca istorica evocata, sangerosul ev mediu, ar utea ermite si recetarea unui
surasens, acela al iesirii din framantata contemoraneitate a lui Dante, entru a revigora
vec*iul Imeriu "oman, in toata gloria e care o evoca ersona,ele Comediei.
Din acest unct de vedere, lucrarea, in care se recunosc descrieri ale mediului
florentin, ale moravurilor vremii, anali!ate ale situatiei olitice, evocari ale unor
ersonalitati exemlare, dar si configuari ale teoriilor stiintifice ve*iculate in eoca, rivind
o!itia lanetelor in Knivers, este o sinte!a a culturii si literaturii medievale. #vocarea
vec*ii Florente in oo!itie cu cea contemorana este entru Dante un rile, de a-si afirma
atriotismul vi&rant, de altfel una din coordonatele morale ale cartii. 0lexandru ;alaci
afirma3 Contemoranietatea sa si Florenta sunt temele centrale, axele in ,urul carora se
rotesc toate canturile oemei. 're!entul, Italia, contemoranii si Florenta, atria
nerecunoscatoare, dar intotdeauna iu&ita, toate aceste elemente sunt uternic inradacinate in
mintea si sufletul oetului, care le oarta cu el in imaginara sa calatorie, in tene&rele
Infernului, in cantecele 'urgatoriului ori in stralucirea 'aradisului.
6:
0rta dantesca a fost si ea, alaturi de celelalte note de valoare, un motiv entru care
secolele nu au utut asterne um&ra este caodoera. 2taan este arta como!itiei, oetul
isi organi!ea!a edificiul artistic intr-o uimitoare imresie de viata. 2uccesiunea dinamica,
dar ec*ili&rata a lanurilor como!itionale, uterea de a concentra esentialul in ta&louri
memoria&ile, gama larga a mi,loacelor lastice la care aelea!a oetul, de la tonurile sum&re
ale Infernului la cele luminoase ale 'aradisului, recum si versul fluid si mu!icalitatea
lim&ii literare italiene care se intemeia!a rin Dante, toate acestea se reunesc su& semnul
unei valori indiscuta&ile si, in ordinea marilor caodoere, unice.
Ivita intr-un tim in care omul era sc*emati!at si suus dogmelor, Divina Comedie
refigurea!a cuceririle "enasterii, rounand un om staanit de asiuni, de dureri, de
asitatii care il a,uta sa deaseasca amenintarea mortii. Cu toate ca a fost oetul lumii de
um&re, Dante afirma triumful vietii in eternitate, rin ratiune si iu&ire, triumful adevarului si
al dretatii, nu numai asura cetatii medievale, ci asura intregului cer instelat, sre care
cititorii lui Dante isi ridica, invaria&il, rivirile.
'entru lim&a italiana, Dante a avut rolul covarsitor in romovarea lim&ii il volgare
ca lima&a culturala. 'ana in secolul XIII, lim&a latina era lim&a literara, derivatele sale
dialectale fiind lim&i neliterare, vor&ite de marea masa a oulatiei. Gera lui Dante va
influenta oetii italieni din secolul XI1, in scrierile lor. Knul dintre ei va fi Francesco
'etrarca (6:9<-6:=<), unul dintre cei mai imortanti oeti lirici ai literaturii italiene.
Gerele sale, scrise in volgari, asemenea oerelor lui Dante, vor avea un rol
recumanitor la de!voltarea lim&ii italiene literare. Gera lui 'etrarca a influentat si
lietratura universala, sonetele lui deasind satiul de lim&a italiana. Kn alt mare oet
influentat de Dante a fost ?iovanni ;occacio (6:6:-6:=B), rieten al lui 'etrarca, %ntareste
restigiul toscanei. Gera sa, Il Decamerone a influentat, de asemenea, literatura italiana.
#l a creat genul de nuvela ce va fi reluat in creatiile multor scriitori din toata lumea. Cei trei
oeti3 Dante, 'etrarca si ;occacio, sunt numiti %n Italia +le tre corone(+cele trei coroane).
Influenta asupra literaturii romane
#a insasi intemeiata e traditiile antic*itatii si ale evului mediu, nutrita din sevele
literaturii latine e care oetul a cunoscut-o si a retuit-o, Divina Comedie a devenit de-a
6<
lungul timului reerul umanistilor, dar si al modernilor care au regasit in ea roriile
valori.
Fara a se regasi la un anume scriitor sau intr-o anumita oera literara, caodoera italiana a
imresionat cultura romana rin marii ei sustinatori, care au oferit cititorului, rin
comentariul lor ertinent, ersectiva reala asura acestui mare oet. 'reocuarile lui
Cos&uc, Tudor 1ianu sau 0lexandru ;alaci entru oera dantesca au confirmat afinitatea
culturii noastre entru sora intru latinitate, atat de stralucit sinteti!ata in ersonalitatea lui
Dante 0lig*ieri.

8i$lio'rafie
6B
6. Dante 0lig*ieri, %pere minore, traduceri de Francisca ;$lt$ceanu, Titus ;$r&ulescu,
Gana ;usuioceanu, 1irgil C)ndea, 'etru Cre(ia, Qtefan 0ug. Doina-, 2andu 4i*ai
F$!$rescu, #lena .asta, "omulus 1ulescuP comentarii de Gana ;usuioceanu, 1irgil
C)ndea, Qtefan 0ug. Doina-, 0lexandru Du(uP introducere, ta&el cronologic -i note
introductive de 1irgil C)ndea, #ditura Knivers, ;ucure-ti, 6C=6.
7. Dante, &n'ernul, interretare rom)neasc$, note -i un cuv%nt %nainte de ?eorge ;u!nea,
#ditura Knivers, ;ucure-ti, 6C=B.
:. Dante, Purgatoriul, interretare rom)neasc$ -i note de ?eorge ;u!nea, #ditura Knivers,
;ucure-ti, 6C=8.
<. Dante 0lig*ieri, Divina Comedie, %n rom)ne-te de ?iusee Cifarelli, edi(ie %ngri,it$ de
Titus '%rvulescu -i refa(at$ de 0lexandru Cior$nescu, #ditura #uroa, Craiova, 6CC:,
cu ilustra(ii de 4arcel C*irnoag$ (reed. 6CC8, #ditura Dacia, Clu,-.aoca).
B. Drim&a, Gvidiu, &storia culturii si civilizatiei, vol. :, #ditura 2tiintifica, ;ucuresti, 6CC9
Referinte electronice
6. *tt3NNro.WiSiedia.org
6>