Sunteți pe pagina 1din 96

1 Aspectele conceptuale a managementului ca stiinta, profesie si arta.

Termenul de management s-a impus in sfera economica datorita lucrarii 'The Managerial
Revolution', apartinand lui James Burnham, lucrare publicata in anul 1941 la e! "or#$
%laturi de acest concept, Burnham 1&1i'9b a propus si notiunea de manager ca vector al
inovatiei si progresului
Managementul - concept comple( cu o semnificatie multipla) activitate practica, arta,
stiinta, profesie$M-tul ca activitate practica are rolul de a asigura cone(iunea si unitatea
tuturor actiunilor umane si de a le diri*a si coordona in conformitate cu cerintele functionarii
intregului sistem ec$
Managementul este o +tiin,a care studia-. procesele +i rela,iile de management din
cadrul organi-a,iilor +i mediul ambiant /n care acestea ac,ionea-. /n vederea descoperirii
legit.,ilor +i principiilor care le guvernea-., tehnici +i modalit.,i de conducere care s.
contribuie la ridicarea eficien,ei$
Stiinta repre-inta o cunoastere sistematica a lumii$ 0rin managementul ca stiinta se
intelege studierea procesului de management in vederea sistemati-arii unor concepte,legi
reguli a conceperii unor sisteme metode si tehnici care sa contribuie la cresterea eficientei
activitatilor dasfasurate p1n reali-area unor obiective$
Obiectul de studiu al +tiin,ei managementului /l constituie anali-a proceselor +i rela,iilor
de management din cadrul organi-a,iilor +i cercetarea mediului ambiant economic, social +i
cultural /n care aceste organi-a,ii ac,ionea-.$
Principalele caracteristici ale stiintei managementului)
- situea-a in centrul investigatiilor sale omul,in toata comple(itatea sa, ca subiect si obiect
al managementului
- este o disciplina economica de sinte-a deoarece pe de o parte menirea sa este cresterea
eficientei economice si pe de alta parteaceasta stiinta preia o serie de categorii economice
si metode de la alte discipline din domeniul economic$
0utem spune c. managementul este art 23arta artelor45 /ntruc6t el presupune 3arta
diri*.rii talentelor altora4$ M. Parker Follet definea managementul ca 3arta de a determina
reali-area unor scopuri cu a*utorul oamenilor4$Managementul este considerat, /n special, arta
de a conduce oamenii, dar oamenii nu reac,ionea-. cum reac,ionea-. celelalte resurse$ 7i au
un anume comportament, o anume personalitate, au anumite interese +i idealuri$
Modelarea ac,iunii +i comportamentului oamenilor spre /ndeplinirea anumitor deci-ii
presupune arta +i talentul de a /n,elege factorul uman, natura uman.$ Talentul de conduc.tor
presupune cunoa+terea naturii umane, st.p6nirea cuno+tin,elor de a reu+i s. convingi individul
s. reali-e-e ceea ce i se comunic. f.r. a-i le-a personalitatea, demnitatea +i interesele$ 0entru
aceasta /ns., managerul trebuie s. aib. talentul de a lucra cu oamenii, trebuie s. aib.
priceperea de a reu+i conducerea oamenilor$
8ele dou9 interpret9ri ale managementului se afl9 /ntr-o perfect9 complementaritate,
resping6nd e(clusivismul de orice fel$ Managementul este +tiin,9 /n m9sura acumul9rilor
teoretice 2legi, principii, metode etc$5 +i art9, /n m9sura aplic9rii eficiente /n practic9 a acestor
ba-e teoretice$ Modelele apar,in teoreticului 2+tiin,ei5, dar formularea ipote-elor
simplificatoare, adecvarea +i utili-area modelelor, ,in de practic9 2arta managerului5$
Managementul este deci, /n acela+i timp, at6t +tiin,9 c6t +i art9$
Managementul poate fi anali-at si din punct de vedere a profesiei, care este stiinta a
conducerii organi-atiilor si conducerea stiintifica a departamentului administrativ$
Managementul ca profesie inseamna a sti e(act ce doresc sa faca oamenii si ai supraveghea ca
ei reali-e-e aceasta pe calea cea mai buna si mai eftina$ :arcina principala a acesteia este de a
mobili-a energiile unitatii economice p1n indeplinirea sarcinilor cunoscute$
%ceast. dimensiune are, la r6ndul ei, mai multe aspecte$ 7ste o profesie, o meserie
similar. cu toate celelalte, care presupune o deontologie, un cod etic, obiective +i practici de
comportament prestabilite, pentru a c.ror aplicare trebuie acumulate cuno+tin,e +i /ndem6n.ri
/n perioada de preg.tire pentru profesia de conduc.tor$
;in aceast. apreciere decurge un alt aspect, cel pu,in tot at6t de important) dac.
managementul este o meserie, atunci este absolut sigur c. pentru a o practica trebuie s. urme-i
o <+coal.< al c.rei obiectiv este preg.tirea cursan,ilor /n vederea practic.rii meseriei de
cadru de conducere, +i nu pe aceea de economist, inginer, medic, *urist etc$ 8onsecin,ele
acestei constat.ri sunt evidente +i dramatice, /n acela+i timp) un economist sau un inginer,
pentru a fi cadru de conducere, trebuie s. urme-e o +coal. de profil, de specialitate, de
e(emplu) studii de tip masterat 2MB%5 care au e(act acest rol, +i anume acela de a preg.ti
cadre de conducere, pornind de la o preg.tire superioar. de ba-.$
2.Rolul si necesitatea elaborarii si rationaliarii structurii organiatorice a
intreprinderii de constructie.
:tructura unei organi-atii este considerat. cadrul sau scheletul acesteia$
Structura organiatorica- ansamblul persoanelor si compatimentelor de munca, modul in
care ele sunt constituite si grupate, precum si legaturile ce se stabilesc intre ele in scopul
atingerii obiectivelor propuse$ :tructura organi-atorica se elaborea-a de catre echipa
manageriala pe ba-a principiilor stiintifice dar si in functie de conditiile specifice$
;in perspectiv. managerial. rolurile structurii sunt)
- clarific. compartimentele si sarcinile posturilor, precum si responsabilii acestora=
- clarific. ierarhia organi-ational.=
- clarific. canalele de comunicare=
- permite managerilor s. aloce resurse pentru obiectivele definite prin plan$
> structur. organi-ational. optim. trebuie s. /ndeplineasc. urm.toarele conditii)
a5 s. reflecte obiectivele si planul de actiune=
b5 s. oglindeasc. autoritatea /n m.sur. s. administre-e /ntreprinderea=
c5 s. evidentie-e cadrul de desf.surare al activit.tilor=
d5 s. fie alc.tuit. din persoane foarte bine preg.tite$
?iind un factor ce determin. succesul activit.,ii organi-a,iei, eficien,a structurii
organi-a,ionale repre-int. un element esen,ial$ Ritmul schimb.rilor tehnologice impun noi
cerin,e fa,. de practicile organi-a,iilor +i oamenii care activea-. /n cadrul lor$
!ecesitatea studierii structurii organi-a,ionale este determinat. de faptul c., anume prin
intermediul ei, /ntreprinderile din Republica Moldova /ncearc. s.-+i adapte-e /ntreaga
activitate la cerin,ele economiei de pia,.$ Respectiv, personalul /ntreprinderilor de constructii
+i mai cu seam. managerii, trebuie sa cunoasca natura schimbarii,ba mai mult chiar sa posede
cuno+tin/ele necesare pentru a implementa o structura c/t mai eficient. pentru a ma(imi-a
profitul /ntreprinderii +i cu cit mai minime cheltuieli$
Rationaliarea structurii organi-atoruce e(prima nevoia ca elaborarea structurii
organi-atorice sa se faca prin comensurarea si compararea cheltuielilor oca-ionate de
elemetele structurii, cu efecte economice pe care le generea-a$;easemenea rationali-area
structurii organi-atorice da posibilitatea de a introduce metode de folosire mai *ust. in ceea ce
priveste diri*area compartementelor intreprinderilor$
Principalele componente ale structurii organi-atorice, care se reg.sesc /n orice organi-atie
indiferent dac. are sau nu caracter industrial, sunt) 1"postul,2" functia,#" ponderea ierarhic.
2aria de control5,$" compartimentul,%" nivelul ierarhic &" relatiile organi-atorice$
0ostul - ansamblul obiectivelor, cu sarcinile, competen,ele,
responsabilit.,ile asociate, care revin spre e(ercitare, /n mod regulat, unei persoane
anga*ate /n /ntreprindere$
?unc,ia - ansamblul atribu,iilor +i sarcinilor, omogene din punct de
vedere al naturii +i comple(it.,ii lor, desemnate /n mod regulat +i organi-at unui
anga*at al /ntreprinderii$
0onderea ierarhica repre-$ po-itia diferitelor persoane si nr$ acestora ce poate fi condus de
catre un manager$
8ompartimentul de munca repre-$ unuitatea organi-atorica formata dintr-un nr$ de
persoane reunite sub o autoritate unica pt a reali-a in mod permanent anumite activ bine
preci-ate$ %ceste persoane e(ecuta activ omogene si1sau complementare care solicita
cunostinte speciali-ate, metode si tehnici adecvate$ @n compartiment re-ulta din agregarea
unor posturi si functiuni de munca ce au continut similar si1sau complementar$
ivelele ierarhice repre-$ po-itiile pe care le au subdivi-iunile organi-atorice fata de
organul superior si fata de conducatorii diferitelor compartimente situati pe aceeasi linie
ierarhica$ 8u cat sunt mai multe nivele ierarhice, cu atat se intar-ie adoptarea deci-iei, se
indepartea-a conducerea de e(ecutie si se diminuea-a raspunderea$
Relatiile organi-atorice A legaturile dintre componentele structurii organi-atorice care
asigura circulatia normala a informatiei si deci-iilor$
#. Aspectul practic al managementului prin obiecti'e.
Managementul pri obiective M0> poate fi definit ca un sistem de management ba-at pe
determinarea riguroasa a obiectivelor pina la nivelul e(ecutantilor,care practica nemi*locit la
stabilirea lor si pe corelarea strinsa a recompenselor si sanctiunilor cu nivelul reali-arii
obiectivelor prestabilite$
8omponente M0>)
1"Sistemul de obiecti'e cuprinde obiectivele fundamentale= derivate specifice si individuale$
B-Programele de actiuni se /ntocmesc p1n fiecare subdivi-iune si p1n ansamblul organi-atiei
8uprind precis resursele umane, materiale si financiare necesare reali-.rii obiectivelor
previ-ionate, /mpreun. cu specificarea actiunilor necesare in acest scop$
C-(alendarele de termene- pentru a asigura sincroni-area in timp, in elaborarea lor se
pornete de la termenele finale spre incepatoare$
4-)ugetele de 'enit si c*elt-fundamentul ec si motivational al M0> 0e ba-a lor se determina
precis res cheltuite de principalele componente organi-ationale si re-ultatele efectiv obtinute$
&-Reportoarele de metode-suportul logistic al M$0$>$ Dntocmirea acestora este un proces de
selectie a celor mai adecvate metode si tehnici de management$
E-+nstructiunile-e(prima conceptia managementului organi-atiei asupra modului de reali-are
a obiectivelor si trebuie sa respecte legislatia, sa sinteti-e-e e(perienta respectivei organi-atii$
F7(ista doua categorii de instructiuni)generale si partiale
F@ trebuie sa fie prea amnuntite -facilitea-. aparitia manifest.rilor de imobilism, rigiditate,
F@ trebuie s. fie prea generale, deoarece favori-ea-. confu-ii, manifest.ri anarhice etc$
,tapele MPO
stabilirea obiectivelor fundamentaleale organi-atiei-trebuie sa fie realiste, stimulative si
mobili-atoare$ 7le implica o temeinica fundamentare,o participare sustinuta la stabilirea
lor din partea cat mai multor componenti ai organi-atiei=
stabilirea obiectivelor derivate, specifice si individuale-este necesar sa se verifice -onele
cheie implicate de fiecare obiectiv asupra c.rora /+i vor concentra atentia participantii$
/n derularea etapei se folosesc foarte mult dialogurile bilaterale si multilaterale dintre
conduc.tori si subordonati=
elaborarea programelor de actiuni, calendarelor de termen, bugetelor si lista
metodelor pe ansamblul organi-atiei, c6t si pentru fiecare structura organi-atoric.$
adoptarea deci-iilor si adaptarea structuri si sist inform la cerintele reali-.rii obiectiv
se definitivea-. si instructiunile care stau la ba-a functionarii M$0$>$=
urmrirea reali-rii obiectivelor$ - dac. situatia impune, se iau deci-ii cu caracter
profilactic sau corecti',
evaluarea reali-rii obiectivelor si recompensarea personalului$
este hot.r6tor din punct de vedere motivational, condition6nd /ntr-o
m.sur. apreciabil. modul+i
re-ultatele utili-.rii in continuare a M$0$>$
8omple(itatea deosebita a sist,ce implic schimbri sensibile in mentalitate pers-lui
impune o perioada relativ /ndelungat. de functionare,apreciat. de speciali+ti de minim &ani
A-!.A/,0, AP0+(AR++ in practica a M.P.O.1
creterea realismului obiectivelororgani-aiei si a componentelor sale=
amplificarea nivelului de motivare al personalului=
de-voltarea unui climat de creativitate=
/mbunttirea utili-rii timpului cadrelor de conducere=
/ntrirea responsabilit.tilor /ntregului personalfat. de reali-area obiectivelor=
corelarea mai str6ns a salariilor cu re-ultatele efectiv obtinute=
sporirea sensibila a eficientei organi-ationale$
2,3A-A!.A/,0, AP0+(AR++ M.P.O.1
posibilitatea unor neconcordante intre obiectivele diferitelor cadre de conducere
sau ale diferitelor niveluri ierarhice=
posibilitatea favori-rii unor domenii considerate cheie /n dauna altora, sau
stimularea reali-.rii unor obiective pe termen scurt /n dauna celor pe termen lung=
formularea prea generala a unor obiective, care face dificil. detalierea lor sau
controlul re-ultatelor=
manifestarea unor deficiente de ordin organi-atoric datorate unui comportament
nesatisf.c.tor al conduc.torilor, care /n etapa obtinerii re-ultatelor, nu mai
controlea-. stadiile de /ndeplinire a obiectivelor
$. Agentii economici" personae fiice si 4uridice. 2ocumentele mecesare p5n
inregistrarea lor.
0rin agen6i economici se in,elege o persoan. sau un grup de persoane, fi-ice sau *uridice,
ce indeplinesc func,ii bine determinate in via,a economic.$ %gen,ii economici sunt entit.,i de
natur. social., cu o e(isten,. recunoscut. +i eventual oficiali-at. ca atare, prin care anumi,i
subiec,i concep +i promovea-. ac,iuni ce decurg din interesele lor$
(lasificarea agentilor economici)
a5 agen,i economici produc.tori de bunuri +i servicii, de natura firmelor=
b5 agen,i economici consumatori, de natura mena*elor=
c5 agen,i economici financiari, repre-enta,i de institu,ii financiare +i de credit=
d5 administra,iile=
e5 str.inatatea 2e(t$5, repre-ent6nd agen,ii apar,in6nd altor economii na,ionale=
;repturile civile ale persoanelor fiice sint recunoscute in scopul de a satisface interesele
personale, materiale si culturale, in acord cu interesul obstesc, potrivit legii si regulilor de
convietuire socialista$
;repturile civile pe care le au, ca persoane 4uridice, organi-atiile socialiste, precum
organele de stat si celelalte institutii de stat, intreprinderile si organi-atiile economice de stat
sau cooperatiste, orice organi-atii obstesti, ca si societatile de colaborare economica sint
recunoscute in scopul de a asigura cresterea neincetata a bunei stari materiale si a nivelului
cultural al oamenilor muncii, prin de-voltarea puterii economice a tarii$
+nregistrare de stat - ac,iune a organului /nregistr.rii de stat ce const. /n certificarea
faptului constituirii, reorgani-.rii, lichid.rii, suspend.rii sau relu.rii activit.,ii persoanelor
*uridice, filialelor +i repre-entan,elor acestora, precum +i a faptului modific.rii actelor de
constituire ale persoanelor *uridice, /nscrierii datelor /n Registrul de stat, care are ca effect
dob/ndirea +i /ncetarea capacit.,ii *uridice a persoanelor *uridice, ob,inerea +i /ncetarea de
c.tre persoanele fi-ice a calit.,ii de /ntreprin-.tor individual$
0entru /nregistrarea de stat a 7ntreprintorilor indi'iduali se depun urm.toarele
documente
a5 cererea de /nregistrare, conform modelului aprobat de organul /nregistr.rii de stat=
b5 documentul ce confirm. achitarea ta(ei de /nregistrare$
Registratorul, /n termen de C -ile lucr.toare de la data depunerii documentelor, adopt.
deci-ia de /nregistrare sau de a refu-a /nregistrarea 8ostul /nregistr.rii Gntreprin-.torului
Dndividual /n regim obi+nuit 2C -ile5 constituie 1H1 lei, iar /n regim de urgen,. 2B4 ore5 - B''
lei sau 24 ore5 - &BB lei$
0entru /nregistrarea de stat a persoanei 4uridice se depun urm.toarele documente)
a5 cererea de /nregistrare, conform modelului aprobat de organul /nregistr.rii de stat=
b5 hot.r/rea de constituire +i actele de constituire ale persoanei *uridice, /n func,ie de forma
*uridic. de organi-are, /n dou. e(emplare=
c5 documentul ce confirm. depunerea de c.tre fondatori a aportului /n capitalul social al
persoanei *uridice /n m.rimea +i /n termenul prev.-ute de legisla,ie=
d5 documentul ce confirm. achitarea ta(ei de /nregistrare$
8ostul /nregistr.rii :RI /n regim obi+nuit 2& -ile5 constituie &44 lei, iar /n regim de urgen,.
2B4 ore5 - 9E& lei sau 24 ore5 - 1'JHlei$
8ostul /nregistr.rii :% /n regim obi+nuit 2& -ile5 constituie H4B lei, iar /n regim de urgen,.
2B4 ore5 - 1CE1 lei sau 24 ore5 - B&99 lei$
0entru /nregistrarea persoanelor *uridice create prin reorgani-area /ntreprinderilor de stat,
/ntreprinderilor al c.ror capital social con,ine o cot.-parte a propriet.,ii de stat, , holdingurilor,
corpora,iilor transna,ionale, institu,iilor financiare, fondurilor nestatale de pensii,
organi-a,iilor de asigur.ri, institu,iilor de /nv.,.m/nt, mu-eelor, teatrelor, circurilor,
organi-a,iilor din sfera +tiin,ei +i inov.rii, institu,iilor medico-sanitare organul /nregistr.rii
de stat va solicita autori-a,ia autorit.,ii respective, stabilite prin lege$
Autoria6ia 2avi-ul5 se eliberea-. de c.tre autorit.,ile publice, de regul., /n form.
electronic., la cererea organului /nregistr.rii de stat, /n termen de H -ile lucr.toare de la
depunerea documentelor$ ;ac. autoritatea public. nu va r.spunde organului /nregistr.rii de
stat /n termenul prev.-ut /n pre-entul alineat, autori-a,ia se va considera acordat. /n mod tacit$
Procedura 7nregistrrii
215 Registratorul verific. legalitatea documentelor depuse pentru /nregistrare +i, /n
termenul stabilit la art$&, adopt. deci-ia de /nregistrare sau de a refu-a /nregistrarea$
2B5 0ersoanei *uridice la /nregistrare i se atribuie un num.r de identificare de stat 2D;>5,
care se indic. pe foaia de titlu a actelor de constituire$
2C5 0ersoana *uridic. se consider. /nregistrat. la data adopt.rii deci-iei de /nregistrare$
%. Functiile intreprinderii de constructie si a businessului.
Gntreprinderea /si desfasoara activitatea /ntr-un anumit cadru organi-atoric ce
repre-inta ansamblul de activitati dinamice, comple(e ce se pot grupa pe anumite functiuni
care se conditionea-a reciproc si a carei integrare permite /ntreprinderii sa reactione-e la
solicitarile mediului, sa se de-volte continuu, sa evolue-e eficient$
0entru o /ntreprindere moderna se pot defini % functiuni de ba-a)
1 F8!(9+A 2, (,R(,.AR, "2,3-O0.AR,- cuprinde ansamblul activitatilor prin
care se studia-a concepte, elaborea-a si reali-ea-a cadrul tehnic-tehnologic, organi-area si
economici-area /ntreprinderii$%ceasta functie asigura adaptarea /ntreprinderii la mediul
economico-social e(terior$
:e disting B grupe de activitate)
a$Kcercetare stiintifica,inginerie tehnologica,introducerea progresului tehnic-aici sunt cupri
7laborarea planului si programelor de cercetare stiintifica
Gntocmirea documentatiei tehnico-economice pentru introducerea progresului tehnic K
informati-are, automati-are, roboti-are
b$ K investitii, moderni-ari si retehnologi-ari -sunt cuprinse activitati privind
7laborarea planului de investitii
Gntocmirea documentatiei tehnico-economice pentru investitii
B F8!(9+A 2, PRO28(9+,- cuprinde o serie de activitati referitoare la)
organi-area de ansamblu a /ntreprinderilor, sectiilor, atelierelor de productie=
organi-area desfasurarii /n conditii optime a proceselor de productie au(iliare, de
deservire si cone(e
?unctia de productie cuprinde totalitatea activitatilor legate nemi*locit de reali-area produc)
a5 0regatirea productiei care este influentata de gradul de noutate al produsului
b5 7(ecutarea propriu--isa cuprinde totalitatea activitatilor /ntreprinse /n scopul reali-arii$
c5 %ctivitatea vi-6nd lansarea si urmarirea productiei= activitati de /ntretinere,
# F8!(9+A (OM,R(+A0:-include activitati care pot fi grupate /n trei categorii)
activitati de aprovi-ionare tehnico-materiala-in cadrul acesteea sunt incluse actiuni
referitoare la aprovi-ionarea firmei cu materii prime, materiale
activitati de livrare de produse 2desfacere5- se refera la)
-prospectarea pietei pentru stabilirea relatiilor contractuale de desfacere a produselor,
-/ncheierea contractelor pe aceste directii=
-asigurarea re-olvarii reclamatiilor beneficiarilor /n cadrul termenelor de garantie=
activitati de mar#eting -cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne, a
necesitatilor si comportamentului consumatorilor /n scopul stabilirii celor mai adecvate
modalitati de orientare a activitatii firmei si de crestere a volumului v6n-arilor$
$; Functia financiar"contabila- activitatea prin care se asigura obtinerea si utili-area
rationala a mi*loacelor financiare necesare desfasurarii activitatilor /n ansamblu ale firmei,
evidenta valorica a activitatii comerciale, evaluarea modului de reali-are a re-ultatelor
economice generale ale firmelor$
>biective prioritare ale activitatii financiare)-constituirea,reparti-area,utili-area si pastrarea
mi*loacelor banesti, a fondurilor e(istente la dispo-itia firmei$
>biective prioritare ale activitatii contabile)-evidenta /ntregii activitati economice si a
miscarii mi*loacelor de ba-a ale /ntreprinderii pe ba-a de evidenta a re-ultatetlor financiare
&5 Functiunea de personal sau de resurse umane cuprinde activitati prin care se
asigura resursele umane necesare reali-arii obiectivelor /ntreprinderii, utili-area rationala a
acestora, de-voltarea continua a competentelor personalului, re-olvarea problemelor de
salari-are si sociale$
%ctivitati specifice pot fi grupate)
- de administrare a personalului - determinarea necesarului de forta de munca
- de prestari servicii pentru salariatii firmei
- activitati administrative, de secretariat, de protocol $
)usinessul este activitatea oamenilor orientata spre producere sau servicii prin intermediul
indestularii cererii cu scopul obtinerii profitului$
Businessul nu trebuie de confundat cu antreprenoriatul,acesta difera de business ca obligatoriu
prevede inovativitatea$
:ecretul businessului este de a cunoaste ceea ce nu cunoasc altii$
@n manager capabil stie sa isi defineasca business-ul si sa il administre-e, sa aiba o
strategie, sa atinga obiectivele cu efectul financiar planificat$ ?olosirea unui model simplu si
efectiv este o posibilitate pentru a da mai mult sens practic si pentru a face activitatea
manageriala mai clara si mai usoara$
Functiile businessului
1; ?unctia de evidenta si finante
2; ?unctia de personal
#; ?unctia de productie
$; ?unctia comerciala care se divi-ea-a in)
-mar#etingul
-achi-itii
%; ?unctia de cercetare de-voltare
Businessul in Moldva)
1-Micro-pina la 9 persoane, pina la Cmln,lei venituri din vin-ari
B-Mici- 1J-49 persoane$$$ pina la B&mln,lei venituri din vin-ari
C-Medii- &J-B49 pers, pina la &J mil
4-Mari-peste B&J pers$ 0este &Jmln lei
:e considera ca intreprinderile mici si micro 2micul business5 sunt mai fle(ibile si raspund
mai usor la cerintele de pepiata ca intreprinderile mari$
?ormula businessului )")< "0rocesul businessului este de a produce bani prin intermediul
circulatiei banilor$
Gn Republica Moldova, micul business, ca fenomen economic +i social, a ap.rut prin anii L9J
ai sec$ MM, de-volt6ndu-se /n condi,iile economice nefavo-rabile ale perioadei de tran-i,ie de
la economia centrali-at. din fosta @niune :ovietic. la cea ba-at. pe rela,ii de pia,.$
&. !otiuni de antreprenoriat, intreprinator si firma. 2repturile si obligatiile
antreprenorilor.
8onform Iegii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi Antreprenoriat este activitatea
de fabricare a produc$,e(ecutare a lucr.rilor +i prestare a serviciilor,desf.+urat. de cet.,eni +i
de asocia,iile acestora /n mod independent,din proprie ini,iativ.,/n numele lor,pe riscul propriu
+i sub r.spunderea lor patrimonial. cu scopul de a-+i asigura o surs. permanent. de venit
Antreprenoriatul repre-int. elementul cel mai dinamic al economiei de pia,., fiind
totodat. un promotor de ini,iative tehnologice +i economice, o surs. primar. a inova,iei,
precum +i un factor determinant al productivit.,ii /nalte +i al economiei competitive, acesta
fiind relevant +i pentru Republica Moldova$ 0rin antreprenoriat se /n,elege un proces de creare
a ceva nou, care con,ine /n sine o anumit. valoare economic., proces care absoarbe timp +i
for,e, proces care presupune o responsabilitate financiar. +i moral., +i care, /n final, aduce
beneficiu material, satisfac,ie moral.$
Antreprenoriatul a /nceput s. fie recunoscut /n timpul monarhului france- Iudovic al
MDN-lea care obi+nuia s. afirme c. Oburghe-ii +i me+te+ugarii vor deveni arti-anii bog.,iei4$
;e-a lungul timpului mai multe institu,ii na,ionale +i interna,ionale av6nd ca principalP
activitate studierea mediului +i a comportamentului antreprenorial au
definit antreprenorul astfel) O@n antreprenor este o persoanP care, pe ba-a unor clau-e +i
condi,ii contractuale, se obligP sP preste-e /n favoarea altei persoane +i organi-a,ii, diverse
lucrPri 2industriale, de construc,ii, etc$5, /n schimbul unei recompense dinainte stabilite$
Antreprenorul este persoana care propune ceva nou, isi asuma ricul pentru inovatiile
facute, are initiativa aloca resursa pentru a obtine profituri sub riscul propriu$
Gn sensul modern al economiei de pia,P, un antreprenor este un agent economic care
adoptP un comportament activ +i novator, care acceptP deliberat riscuri financiare pentru a
de-volta proiecte noi$ Gn acest sens, un numPr semnificativ de societP,i acordP o mare aten,ie
+i recunoa+tere antreprenorilor, /n mare parte +i datoritP aportului pe care /l aduc ace+tia la
evolu,ia mediului antreprenorial +i a influen,ei pe care o au asupra indicatorilor
macroeconomici$
8onform Iegii cu privire la antreprenor si intreprinderi) Antreprenor poate fi)
-orice cet.,ean al Republicii Moldova care nu este /ngr.dit /n drepturi,/n modul stabilit de
pre-enta Iege +i de alte acte legislative=
-orice cet.,ean str.in sau apatrid, /n conformitate cu legisla,ia /n vigoare=
-un grup de cet.,eni sau de parteneri din care se constituie antreprenorul colectiv$
-orice persoan. *uridic. sau fi-ic. /n conformitate cu scopurile sale principale +i cu legisla,ia$
Firma e(ista pentru a combina factorii de productie in vederea obtinerii unui produs
final$%stfel firma ca echipa de producte, combina inputuri-munca si capital$
%ntreprenorul /n conformitate cu legisla,ia /n vigoare, este obligat)
s. respecte regulile de comportament pe pia,. /n condi,iile concuren,ei libere,
drepturile +i interesele legitime ale consumatorilor s. asigure calitatea cuvenit. a
m.rfurilor fabricate 2a lucr.rilor +i serviciilor prestate5=
s. ob,in. licen,e pentru genurile de activitate care se desf.+oar. /n ba-. de licen,.=
s. /ncheie contracte 2acorduri5 de munc. cu cet.,enii pe care /i anga*ea-. la lucru, dup.
ca-, +i contracte colective cu sindicatele care repre-int. interesele colectivelor de
munc.$ Gntreprinderea nu are dreptul de a se opune asocierii /n sindicate a lucr.torilor
anga*a,i pentru a-+i ap.ra drepturile +i interesele social-economice=
s. p.stre-e mi*loacele b.ne+ti /n institu,ii financiare +i s. se achite cu bugetul public
na,ional, anga*a,ii, creditorii, precum +i s. onore-e celelalte obliga,ii de plat. prin
sistemul financiar-bancar, /n modul stabilit de actele normative ale B.ncii a,ionale a
Moldovei=
s. remunere-e lucr.torii anga*a,i la un nivel care s. nu fie inferior salariului minim
stabilit pe republic.=
s. asigure /n conformitate cu contractele 2acordurile5 de munc. /ncheiate, crearea unor
condi,ii normale de munc., respectarea tehnicii securit.,ii, normelor de produc,ie +i
sanitare, ale securit.,ii antiincendiare, precum +i protec,ia mediului /ncon*ur.tor=
s. efectue-e asigurarea social. +i alte tipuri de asigurare obligatorie a lucr.torilor
anga*a,i=
s. p.stre-e, conform termenelor stabilite, documentele create /n procesul activit.,ii sale,
iar /n ca- de /ncetare a activit.,ii, s. transmit. /n arhiva de stat documentele ce fac parte
din ?ondul %rhivistic al Republicii Moldova +i documen privind personalul scriptic$
%ntreprenorul este /n drept
s. practice orice genuri de activitate, cu e(cep,ia celor inter-ise de lege$
are dreptul s. practice anumite genuri de activitate, determinate de legisla,ie, numai
dup. ce a ob,inut licen,a pentru genul respectiv de activitate$ Iicen,ele se eliberea-. de
8amera de Iicen,iere +i de autorit.,ile administra,iei publice /nvestite cu acest drept$
Iista genurilor de activitate men,ionate +i modul de eliberare a licen,elor se stabilesc de
legisla,ie$ Iicen,a va fi eliberat. /n termen de 1& de -ile de la data depunerii cererii de c.tre
/ntreprindere$
Gn ca-ul refu-ului de a elibera licen,. trebuie s. se dea un r.spuns argumentat$ Refu-ul
de a elibera licen,. nu poate fi motivat prin inutilitatea practic.rii genului respectiv de
activitate$
,=clusi' 7ntreprinderilor de stat li se permite)
supravegherea +i tratamentul bolnavilor care sufer. de narcomanie, boli contagioase
periculoase +i deosebit de periculoase, inclusiv de boli dermatovenerice infec,ioase
precum +i de boli psihice /n forme agresive +i eliberarea avi-elor corespun-.toare=
efectuarea e(perti-ei pentru determinarea pierderii temporare sau stabile a capacit.,ii
de munc., precum +i a e(amenelor +i controalelor medicale periodice +i preventive
decretate ale cet.,enilor=
tratamentul animalelor ce sufer. de boli deosebit de periculoase=
confec,ionarea ordinelor +i medaliilor=
producerea emblemelor ce confirm. achitarea impo-itelor +i ta(elor de stat=
prestarea serviciilor po+tale2cu e(cep,ia po+tei e(prese5,confec,ionarea timbrelor
po+tale=
producerea +i comerciali-area tehnicii militare speciale +i de lupt., a substan,elor
e(plo-ive 2cu e(cep,ia prafului de pu+c.5, precum +i producerea oric.ror feluri de
arme=
eviden,a de stat, /nregistrarea de stat +i inventarierea tehnic. 2inclusiv
pa+aporti-area5 a bunurilor imobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de
proprietate +i administrarea acestor bunuri=
imprimarea +i baterea monedei, imprimarea h/rtiilor de valoare de stat=
efectuarea lucr.rilor astronomo-geode-ice, gravimetrice, a lucr.rilor /n domeniul
hidrometeorologiei$
>. Posibilitatea de reorganiare a intreprinderilor de constructii
0rocesul de restructurare +i reorgani-are este secundat +i de reorgani-are +i lichidare a
/ntreprinderilor generatoare de pierderi, proces care este implementat de 8reditori +i
institu,iile *udiciare /n conformitate cu legea falimentului$
0entru /nceperea procedurii de reorgani-are, /ntreprinderea ori instan,a de *udecat. este
obligat. s. /n+tiin,e-e /n scris oficiul teritorial al 8amerei de Gnregistr.ri /n termen de C -ile de
la data adopt.rii hot.r6rii respective$
Gn+tiin,area implic. consemnarea /n Registrul de stat a demar.rii procedurii de
reorgani-are$ 0entru consemnarea /n Registrul de stat a /nceperii procedurii de reorgani-are, la
oficiul teritorial al 8amerei se pre-int. urm.toarele acte)
a; hot.r6rea de reorgani-are adoptat. de fondator sau de instan,a de *udecat.=
b; certificatul de /nregistrare a persoanei *uridice 2/n original5, pentru /nscrierea men,iunii </n
proces de reorgani-are<$
8onsulta,ia necesar. referitor la procedura ulterioar. de reorgani-are a /ntreprinderii poate
fi primit. la oficiile teritoriale ale 8amerei$ 8onsemnarea /nceperii procedurii de reorgani-are
se efectuea-. gratuit$
1$ Reorgani-area /ntreprinderii se posibila prin fuiune, asociere, di'iare, separare,
transformare.
Ia fu-iunea /ntreprinderilor, toate drepturile patrimoniale +i obliga,iile fiec.reia din ele
trec, potrivit actului de transfer, la /ntreprinderea /nfiin,at. /n urma fu-iunii$
Ia asocierea unei /ntreprinderi cu alta, la cea din urm. trec, /n conformitate cu actul de
transfer, toate drepturile patrimoniale +i obliga,iile /ntreprinderii asociate$
Ia divi-area /ntreprinderii, la /ntreprinderile /nfiin,ate /n urma divi-.rii trec,potrivit actului
2bilan,ului5 divi-.rii, drepturile patrimoniale +i obliga,iile /ntreprinderii reorgani-ate$
Ia separarea din /ntreprindere a unei sau a c/torva /ntreprinderi, la fiecare din acestea trec,
potrivit actului 2bilan,ului5 divi-.rii, p.r,ile respective dindrepturile patrimoniale +i obliga,iile
/ntreprinderii reorgani-ate$
Ia transformarea /ntreprinderii /n /ntreprindere cu alt. form. *uridic. de organi-are, la
/ntreprinderea recent /nfiin,at. trec toate drepturile patrimoniale +i obliga,iile /ntreprinderii
transformate$
Reorgani-area /ntreprinderii se efectuea-. la deci-ia fondatorilor 2asocia,ilor5 ei$
C$Gn ca-urile stabilite de lege, reorgani-area /ntreprinderii prin
divi-are sauseparare se efectuea-. prin hot.r/re a autorit.,ilor
administra,iei publiceautori-ate sau prin hot.r/re a instan,ei de *udecat.$ Gn ca-urile prev.-ute
de lege, reorgani-area /ntreprinderii prin fu-iune,asociere sau transformare se
efectuea-. numai cu acordul autorit.,ilor administra,iei publice autori-ate$
7ste imposibila reorgani-area intreprinderilor in ca-ul celor publice deoarece se
caracteri-ea-a prin interdependenta actiunilor lor, dependenta de puterea politica 2de care
depinde fi(area marilor obiective, a pachetelor de activitati, nivelul tehnologic, resursele,
relatiile sociale5 si supunerea fata de drept$
?. Specificul infiintarii si inregistrarii firmelor cu diferite forme organiatorico"4uridice
%ctivitatea de antreprenoriat poate fi practicat. sub urm.toarele forme organi-atorico*uridice)
a; 7ntreprindere indi'idual- care apar,ine cet.,eanului, cu drept de proprietate privat.,
sau membrilor familiei acestuia$0atrimoniul /ntreprinderii individuale se formea-. pe ba-a
bunurilor cet.,eanului 2familiei5$
2ocumentele necesare pentru inregistrarea ca intreprindere individuala sunt)
- copie act de identitate 2 buletin sau carte de identitate5=
- documente care atesta pregatirea1e(perienta profesionala 2 diploma, certificatul sau
adeverin,a prin care se dovede+te absolvirea unei institu,ii de /nv.,.m6nt, certificatul de
calificare profesional. sau de absolvire a unei forme de preg.tire profesional., organi-at. /n
condi,iile legii /n vigoare la data eliber.rii acestuia, etc$5=
- copie act de detinere a spatiului destinat sediului profesional 2 contract de van-are -
cumparare, contract de inchiriere, contract de comodat, etc$ 5=
- %cordul %sociatiei de 0roprietari si a Necinilor - daca este ca-ul=
- specimen de semnatura legali-at notarial$
b; societate /n nume colectiv- este forma de societate comerciala constituita prin
asocierea, pe ba-a deplinei increderi, a doua sau mai multor persoane, care pun in comun
anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in scopul impartirii profitului
re-ultat si in care asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii
c; societate /n comandit.- fondat. de dou. +i mai multe persoane *uridice +i 2sau5 persoane
fi-ice care +i-au asociat bunurile /n scopul desf.+ur.rii /n comun a unei activit.,i /n ba-a
contractului de constituire $%re /n componen,a sa cel pu,in un comanditat +i un comanditar$
;ocumentele care tb pentru inregistrarea unei dintre societatiile de mentionate mai sus sunt
-copie carte de identitate1pasaport ale actionarilor=
-dovada sediului social 2contract de inchiriere1subinchiriere1contract de comodat etc$5= in
ca-ul in care nu dispuneti de un spatiu pentru stabilirea sediului social, compania noastra va
pune la dispo-itie sediul social=
-acordul %sociatiei de proprietari=
-acordul vecinilor=
-specimen de semnatura$
d5 societate pe ac,iuni- Dnfiintarea societatii va include incheierea contractului de societate
subscrierea fondatorilor la actiunile plasate si tinerea adunarii constitutive$
01n inregistrare sa se pre-inte 8omisiei de stat pentru piata hirtiilor de valoare copiile de
pe documentele de constituire, lista subscriitorilor de actiuni si alte documente preva-ute de
legislatia cu privire la hirtiile de valoare
;ocumentele vor fi pre-entate in termen de 1& -ile de la data) inregistrarii de stat a societatii,
achitarii in volum deplin a tuturor actiunilor plasate la infiintarea societatii,
:$%$este forma de societate comerciala al carei capital social este impartit in actiuni,iar
obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social,actionarii raspun-and numai in limita
aportului lor$;oc care trebuie pentru inregistrarea societatii comerciale pe actiuni K :% sunt)
-copie carte de identitate1pasaport ale actionarilor=
-dovada sediului social 2contract de inchiriere1subinchiriere1contract de comodat etc$5= in
ca-ul in care nu dispuneti de un spatiu pentru stabilirea sediului social, compania noastra 'a
pune la dispoitie sediul social@
-acordul %sociatiei de proprietari=
-acordul vecinilor=
-specimen de semnatura$
e; societate cu r.spundere limitat. 2ca la :$%$5
8onform art$ 11 a Iegii nr$ 1BE&-MDN din J&$1J$BJJJ cu privire la /nregistrarea de stat a
/ntreprinderilor +i organi-a,, pentru /nregistrarea /ntreprinderii se pre-int. urm.toarele acte)
Qcererea de /nregistrare de modelul aprobat de 8amer.
Q hot.r6rea cu privire la fondare si documentele de constituire ale /ntreprinderii
Q buletinele de identitate ale fondatorilor sau ale persoanelor /mputernicite in temeiul legii,
Q docum ce confirma depunerea de c.tre fondatori 2asocia,i5 a cotei-p.r,i in capitalul social
Q dovada achit.rii ta(ei de timbru si dovada achit.rii ta(ei de /nregistrare=
Q doc,eliberat de organul fiscal ,ce confirma ca fond nu au datorii la bugetul public na,ional$
Q e(trasul din registrul comer,ului na,ional din ,ara de origine a investitorului=
Q certificatul de /nregistrare a /ntreprinderii str.ine=
Q documentele de constituire ale /ntreprinderii str.ine=
Q certificatul de bonitate al /ntreprinderii str.ine, eliberat de banca deservent..
f; cooperativ. de produc,ie- /nfiin,at. de c.tre cinci sau mai multe persoane fi-ice /n scopul
desf.+ur.rii /n comun a activit.,ii de produc,ie , ba-ate preponderent pe munca personal. a
membrilor ei +i pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia$ %ctul constitutive al
cooperativei este statutul$8onform legii prv cooperative de prod art$'$%dunarea de constituire
a5 alege 2desemnea-a5 organele de conducere ale cooperativei=
b5 desemnea-a persoana care va indeplini formalitatile de inregistrare de stat a cooperativei
c5 solutionea-a alte chestiuni legate de constituirea si inceputul activitatii cooperativei$
g; cooperativ. de /ntreprin-.tor- /nfiin,at. de c.tre cinci sau mai multe persoane fi-ice /n
scopul desf.+ur.rii /n comun a activit.,ii economice, ba-ate preponderent pe munca personal.
a membrilor ei +i pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia $
0entru inregistrarea de stat a cooperativei, presedintele cooperativei, in termen de o
luna din -iua aprobarii statutului cooperativei, pre-inta organului de inregistrare de
stat a intreprinderilor cererea semnata de presedintele si secretarul adunarii de constituire, la
care se ane(ea-a urmatoarele documente)
a5 procesul-verbal al adunarii de constituire, semnat de presedintele si secretarul
acestei adunari=
b5 contractul de constituire, intocmit in modul stabilit=
c5 statutul cooperativei, aprobat de adunarea de constituire si semnat de presedintele si
secretarul acestei adunari=
d5 documentul ce confirma sediul cooperativei=
e5 bonul ce confirma depunerea de catre fondatorii cooperativei, la un cont bancar
provi-oriu, a mi*loacelor banesti 2daca acestea sint preva-ute5 in contul cotelor initiale=
f5 bonul de plata a ta(ei pentru inregistrarea de stat a cooperativei$
*; /ntreprindere de arend.- s/nt unit.,i fondate de membrii colectivelor /ntreprinderilor de
stat 2municipale5 sau ale subdivi-iunilor lor structurale, reorgani-ate /n scopul desf.+ur.rii
/n comun a activit.,ii de antreprenor, sub aceea+i firm., pe ba-a statutelor +i contractului
de arendare a bunurilor statului
;reptul de arenda asupra bunului imobil pe un termen mai mare de Cani este supus
inregistrarii obligatorii in registrul bunurilor imobile in termen de C luni de la data incheierii
contractului de arenda$ erespectarea termenului duce la nulitatea contractului$ Ia cererea
arendasului, poate fi inregistrat si dreptul de arenda pe un termen mai mic de C ani$
i; /ntreprindere de stat +i /ntreprindere municipal.- se /nfiin,ea-. +i se dotea-. cu bunuri de
Ruvern sau de organul administra,iei de stat /mputernicit pentru acest lucru
Gntreprinderea se /nregistrea-. de 8amera Gnregistr.rii de :tat a Ministerului ;e-volt.rii
Dnforma,ionale la locul unde se afl. sediul /ntreprinderii, si /n mod obligatoriu, la organul
fiscal pentru a i se atribui codul fiscal /n conformitate cu legisla,ia /n vigoare$
A. (ategoriile de manageri si stiluri manageriale.
Dn cadrul unei organi-atii functionea-a mai multe categorii de manageri, care pot fi grupati
dupa cel putin doua criterii$
1$;upa nivelul ierarhic la care se situea-a postul pe care il ocupa, managerii se impart
in trei categorii, si anume )
a; manageri de nivel inferior, cei care lucrea-a direct cu muncitorii, acestia nu au in
subordine alti manageri, ci numai e(ecutanti=
b; manageri de nivel mediu, care se situea-a la mai multe niveluri ierarhice ale
organi-atiei si au in subordine alti manageri=
c; manageri de nivel superior, repre-entati de un grup restrans de e(ecutivi responsabili
pentru toate celelalte niveluri ierarhice ale managementului organi-atiei$
2$;upa sfera de cuprindere a activitatilor coordonate, managerii se impart in doua categorii
a; manageri functionali, care sunt responsabili pentru o singura activitate din cadrul
organi-atiei, cum este, spre e(emplu, productia, mar#etingul=
b; manageri generali care conduc unitati comple(e cum ar fi o companie, o filiala sau o
divi-ie operativa independenta, in care se desfasoara un comple( de activitati eterogene$
:pecificul proceselor manageriale se reflecta atat in proportia superioara in care managerii
trebuie sa posede o serie de calitati, cunostinte, aptitudini si comportamente necesare tuturor
componentilor firmei, cat si o serie de cunostinte si aptitudini specifice acestui domeniu$ ;in
prima categorie fac parte) inteligenta, memoria, spiritul de observatie, capacitatea de
concentrare, caracterul K calitati necesare in orice profesie, dar la dimensiuni sporite pentru
manageri, data fiind comple(itatea si dificultatea proceselor manageriale$ 0e langa calitatile
native mentionate, managerii trebuie sa posede o proportie sporita si o serie de cunostinte
economice, psiho - sociologice, *uridice, tehnice, matematice si statistice, de cultura generala
si aptitudini de a lucra in echipa$
Stilurile de conducere clasice practicate in intreprinderi sunt)
1-dupa psihologul Ie!in Shite)
a5stilul autoritar- se caracteri-ea-a prin)
-prin concentrarea puterii in miinile prorii a conducatorului
-adopta deci-iile individual=
-stabileste in mod rigd, activ subalternii le da posibilitatea de asi manifesta initiativa
neindependent, sarcinile delegate de manageri subalternii sunt sanctionati
-lipsa de comunicare=
-lipsa de remunirari sulimentare sau stimulari=
b;stilul democrat K descentrali-area puterii
participarea subalternilor la luarea deci-iilor
-comunicarea eficienta
-remunerarea si stimularea initiativelor venite din partea subalternilor
-lipsa barierilor psihologice dintre manageri si subalterni=
-consultare si colaborare reciproca
c;stilul permisiv- se caracteri-ea-a prin interventiei minima a managerului, aparind in rol
de moderator, in reali-area contractului dintre membrii grupului, asigura o informare
suficienta despre re-ultatul activ ce trebuie de reali-at$:ubalternul selectindu-si desine
stattator timpul si metodele de reali-are$ Managerul nu practica e(presii de reprosuri vi-avi de
activitatea subalternilor,predomina o comuncare rigera cu un ton conventional si informativ$
2-dupa Bla# si Mutan- combina aspecte fundamentale de comportament managerial=
a;preocuparea pentru oameni-se manifesta printr-un nivel inalt de gri*a fata de subalterni,
crearea unei atmosfere favorabile,amicale, remunirarea echitabila si stimularea personalului$
b;preocuparea pentru productie- se refera la atentie semnificative la procesul de
productie si mai putin de personal 2subalterni5, se evidentia-a lucrul cu clientii, cu vin-arile si
serviciile de calitate$
#-dupa autorul Ii#ert-stilurile de conducere sunt urmatoarele)
a5autoritar-e(plotator)
-se reali-ea-a pe ba-a de frica si constringere)
-deci-iile se iau la virfurile ierarhiei)
-lipsa de comunicare)
-bariera psihologica intre subalterni si conducatori)
b;autoritar-paternalist)
-sanctiunile si frica sunt inlocuite prin recompense oricum
-subordonatii inegral sunt supusi ierarhiei informationale)
-numai cele mai minore deci-ii pot fi luate de ei)
c;autoritar-consultativ-predomina comunicare cu subalternii dar mai mult la nivel
descendent si toate deci-iile sunt luate la nivelul ierarhi# superior
d;autoritar-participativ)
-se ofera recompense motivationale in schimbul participarii la luarea deci-iilor)
-comunicarea se practica la nivel vertical si ori-ontal)
-lipsesc barierile psihologice$
1B. !ecesitatea si rolul controlului ca functie a managementului
8ontrolul ca functie a managementului implica actiuni prin care se stabilesc standartele de
performanta curenta cu standardele si se dopta actiuni corective in ca-ul abaterilor fata de
standarde$
8ontrolul consta /n masurarea si corectarea performantelor /nregistrate /n activitatea
subordonatilor, /n scopul asigurarii /ndeplinirilor obiectivelor si planurilor stabilite$
8ontrolul managerial este procesul prin care managementul unei organi-atii se asigura ca
membrii ei se comporta si actionea-a /n conformitate cu planurile, structura si regulile
organi-atiei$
;e regula oamenii reactionea-a negativ la au-ul termenului de control, asociindu-l cu
constr6ngerea, manipularea, fortarea sau intentia vadita de a descoperi nereguli$
@nii autori asocia-a controlului si evaluarea, ca o componenta esentiala a controlului si o
conditie a desfasurarii si finali-arii lui$
!ecesitatea controlului deriva din necesitatea folosirii rationale a resurselor, pentru ca
acestea nu se gasesc din abundenta 2bani, forta de munca, timp, mi*loace de munca, informatii,
resurse materiale5$ 7ste motivul pentru care organi-atia planifica marimea re-ultatelor,
generate prin combinarea resurselor disponibile$ 0rin cont 1H&1H*9BJr rol, pe tot parcursul
procesului de transformare a resurselor organi-atiei, /n bunuri economice, managementul
firmei se interesea-a daca se potrivesc marimile anticipate cu configuratia reala a
performantelor$ ;aca se /nregistrea-a diferente fata de valorile asteptate, se adopta masuri de
corectare sau se reformulea-a planurile$
8ontrolul este necesar si pentru furni-area feed-bac#-ului necesar celor ce elaborea-a
planurile si standardele, dar si celor care le transpun /n practica$
Dnformatiile obtinute prin control sunt esentiale pentru finali-area functiei de planificare si
pentru /nceperea unui nou ciclu managerial$
;e asemenea, procesul de control nu ar fi necesar daca obiectivele stabilite s-ar reali-a
instantaneu, /nsa /ntre momentul stabilirii obiectivului si momentul reali-arii lui pot interveni
multe evenimente si factori din mediu care modifica uneori chiar si obiectivul /n sine, fara sa
mai vorbim de conditiile desfasurarii procesului de transformare$
1. Rolul Ci scopul controlului ca activitate de management constau /n urm.toarele)
F0ermite cunoa+terea situa,iei din firm. /n orice domeniu de activitate, inclusive cau-ele
fenomenelor +i modul de folosire a resurselor=
F8ontribuie la diri*area activit.,ilor /n vederea celor propuse de manager,sesi-6nd nea*unsurile
+i determin6nd m.suri de prevenirea sau eliminarea lor=
FDnfluen,ea-. /nf.ptuirea +i a celorlalte func,ii ale managementului, rolul controlului este s.
m.soare /nt6i obiectivele +i apoi re-ultatele=
F%sigur. respectarea +i ap.rarea intereselor firmei determin6nd cre+terea competitivit.,ii ei +i
permite folosirea mai eficient. a resurselor)
F?ace leg.tura /ntre preg.tirea +i reali-area activit.,ilor contribuind la optimi-area tuturor
ac,iunilor=
F0ermite aprecierea corect. a activit.,ii oamenilor, ceea ce generea-. /n plan psihosocial
reali-area climatului motiva,ional al ac,iunilor, /mbog.,irea e(perien,ei conduc.torului, a
asigur.rii ordinii, disciplinei +i legalit.,ii, m6nuirea corect. a sistemului de recompensare +i
sanc,iuni=
F0oate preveni ac,iunea unor factori perturbatori, /nainte de manifestarea acestora=
F Men,ine echilibrul /ntre prevederi +i reali-.ri prin m.surarea performan,elor +i compararea
cu reali-.rile$
Scopul controlului este verificarea cantitativ. +i calitativ. a re-ultatelor par,iale sau finale
/nregistrate de colectivele de lucru sau de c.tre salaria,i, /n mod individual, inclusiv dac. se
manifest. diferite anomalii) de-echilibre care pot s. apar. /ntre compartimente, necorel.ri
organi-atorice, alocarea incorect. a resurselor etc$ Gn acest fel, controlul este o prelungire a
coordon.rii= efectuarea sistematic. a controlului +i evalu.rii permite managerilor s. foloseasc.
abaterile de la performan,ele preconi-ate sau de la obiectivele planificate ca m.rimi de intrare
pentru activit.,ile care urmea-. s. se desf.+oare ulterior$ @n management evoluat include
controlul +i evaluarea /n activit.,ile de rutin.= la anga*are, trebuie s. li se e(plice salaria,ilor c.
evaluarea +i controlul fac parte integrant. din procesul muncii, aceste atribute manageriale
nefiind /ndreptate /mpotriva salaria,ilor$ 8ontrolul nu este un scop /n sine ci o activitate
managerial. care face leg.tura dintre preg.tirea +i reali-area obiectivelor$
Rolul deosebit al controlului const. /n contribu,ia sa practic. at6t la constatarea, c6t +i la
solu,ionarea problemelor cu care se confrunt. factorii de conducere$ Dnterven,ia imediat. cu
solu,ii concrete +i prompte pentru a preveni apari,ia unor fenomene negative repre-int. aportul
cel mai semnificativ al controlului la reali-area sarcinilor ce revin societ.,ii comerciale sau
regiei autonome$
11. 2eciia manageriala la ni'el de intreprindere
> deci-ie este o alegere /ntre dou sau mai multe alternative$
Ia nivel de intreprindere, deci-ia are un rol e(trem de important) permite desfurarea
eficient a activitii organi-aiei /n concordan cu mediul /n careaceasta funcionea-,
stabilirea i reali-area obiectivelor prev-ute$
Managerii iau deci-ii care privesc grupuri de persoane chiar si organi-aia /n ansamblul
su i antrenea- resurse /nsemnate$ 7fectul acestor deci-ii poate firesimit /n pre-ent sau pe
termen mai lung i uneori se rsfr6nge chiar i asupracarierei celui care le adopt$
;eci-ia managerial trebuie s /ndeplineasc o serie de cerine de raionalitate)
-s fie fundamentat stiinific, adic s se ba-e-e pe folosirea unui instrumentartiinific
adecvat=
-s fie/mputernicit, adic s fie adoptat de persoana care are sarcini/n acest sens, care are
cunotinele, calitilei aptitunilenecesare fundamentrii respectivei deci-ii=
-sa fie clar, concis i necontradictorie, adic s permit o /nelegere corect a deci-iei=
-s fieoportun , adic s se /ncadre-e /n perioada optim de elaborare i operaionali-are=
-s fieefici ent, adic s corele-e raportul dintre efectul obinuti efortul fcut=
-s fiecomple t, adic s cuprind toate elementele necesare /nelegerii corectei, mai ales,
implementrii deci-iei$
8erinele de raionalitate nu se respect /ntotdeauna /n totalitate, ceea ce afectea- calitatea
deci-iei$
;eci-iile manageriale sunt foarte variate$8riteriile dup care le putem clasifica sunt urmt)
timpul necesar adoptrii lor,
aria afectat,
domeniul funcional vi-at,
numrul de decideni,
gradul de cunoatere a informaiilor necesare adoptrii deci-iei
,lementele si etapele procesului deciional
;ecidentul, factorul de deci-ie individual sau un organ participativ, constituie elementul de
ba-a, care, prin vointa sa, declansea-a actiunea si prevede reactiile celor implicati in acest
proces$ 0rin deci-ia adoptata se pune in miscare personalul firmei, obligandu-l sa actione-e
intr-un anumit fel, pentru ca, la un termen stabilit, sa se obtina re-ultatele propuse$ %stfel,
responsabilitatea si riscul sunt principalele laturi psihologice in care este anga*at decidentul$
Dn conditiile de asta-i, ale economiei concurentiale, in activitatea manageriala s-au produs
schimbari generate in principal de faptul ca deci-iile au fost amplificate calitativ si cantitativ$
Dn procesul deci-ional, chiar pe timpul elaborarii deci-iei, au loc stari conflictuale, incepand
de la stabilirea obiectivelor, a *ustificarii lor, a cailor de atins etc$ ;ecidentul declansea-a,
astfel, o singura actiune dintre mai multe posibile, cu e(cluderea celorlalte, fapt ce impune o
mare responsabilitate$
7ste evident c, atunci c6nd adopt anumite deci-ii, managerul responsabil poate
solicita sfatul altor manageri sau subordonai$ Gn multe ca-uri au loc discuii/ntre membrii
grupului care particip la luarea deci-ieii se a*unge la consens$
(onsensul este acordul la care se a*unge cu minimum de pierderi pentrufiecare participant la
de-batere.
)ariere Managerul care solicit unui grup s adopte o deci-ie prin consens
trebuies tie c, uneori, dialogul euea-$ Iipsa competenei tehnico-funcionaleirelaiile
interpersonale necorespun-toare pot deveni bariere insurmontabile$
>rice proces deci-ional presupune e(istena urmtoarelor elemente1
decidentul) individul sau grupul de indivi-i care urmea- s aleag varianta cea mai
avanta*oas din mai multe posibile=
mulimea 'ariantelor deciionale care sunt supuse comparaiei=
mulimea criteriilor deciionale) punctele de vedere pe care le folosete decidentul
pentru alegerea variantei optime=
mediul ambiant1 ansamblul condiiilor internei e(terne organi-aiei, care,
influenea- i sunt influenate de deci-ie=
mulimea consecinelor) ansamblul re-ultatelor poteniale care s-ar obine, potrivit
fiecrui criteriu deci-ional, prin aplicarea variantelor deci-ionale$
12. Manageri si subalterni. Reguli de etica si comportare.
> componenta deosebit de importanta a resurselor umane din firme, o repre-inta
managerii. 8ontributia acestora la stabilirea si reali-area obiectivelor firmei este evidenta,
adesea decisiva, fara a se substitui insa muncii celorlalte categorii de personal$ Materia prima
a managerilor o repre-inta potentialul subordonatilor si propriul lor talent de a conduce$
8alitatea procesului de management si nivelul re-ultatelor obtinute de catre
o organi-atie depind de nivelul de pregatire, calitatile si deprinderile managerilor, a
persoanelor care desfasoara procese de management in respectiva organi-atie$
OManagerul e(ercita functiile managementului in virtutea obiectivelor, sarcinilor,
competentelor si responsabilitatilor specifice functiei pe care o ocupa4$
Managerul e(ercita anumite functii specifice managementului ca proces, ca urmare
conduce oameni, are subordonati si ia deci-ii care, aplicate, influentea-a si activitatea altor
persoane decat propria activitate$ 0entru a desfasura astfel de procese de munca, managerii
trebuie sa fie pregatiti in acest scop$
Subalternul este persoan. care se supune unui ef,care se afl. /n subordine= dependent de
cineva sau de ceva, si care se afla /ntr-o relaie de subordonare$
,tica este un indreptator al comportamentului subsemnat civili-atiei, libertatii care
presupune un ansamblu de norme comportamentale specifice fiecarei organi-atie in
parte$8omunicatorul are optiunea initiala de a vorbi sau a scrie, de a asculta sau nu, decide sa
emita informatii, ideii ,e(periente, sau sa nu le decida$ %tributele in *urul carora gravitea-a
notiunea de etica in procesul de etica manageriala sunt)
a5claritatea
b5preci-ia
c5corectitudinea
d5integritatea
e5loialitatea
f5discretia transmiterii si a continutului mesa*ului$
Re-olvarea dilemelor etice se poate reali-a prin trei abord.ri)
%bordarea utilitar. - factorii de deci-ie se concentrea-. pe comportamente, *udec6nd
re-ultatele prin evaluarea beneficiilor care pot fi generate de acele comportamente$
%bordarea respect.rii drepturilor umane - factorii de deci-ie se concentrea-. pe
principiul c. deci-iile trebuie adoptate /n conformitate cu drepturile fundamentale ale
indivi-ilor$
%bordarea *usti,iar. - factorii de deci-ie *udec. deci-iile manageriale func,ie de
echitate, fair-plaT +i distribu,ia impar,ial. a costurilor +i beneficiilor /ntre indivi-i sau
grupuri$
@n comportament managerial apreciat ca fiind etic are consecinte po-itive atat in intern,
cat si e(tern$ 0e de o parte, se creea-a un mediu favorabil adoptarii unor comportamente etice
de catre subordonati, pe de alta parte se transmite un semnal de consideratie sta#eholderilor
e(terni$ Toate cone(iunile posibile sunt, in principiu, po-itive, din punctul de vedere al
performantelor organi-atiei, inclusiv al celor economice$
0entru manageri comunicarea onesta este cea mai buna politica, capabila de a pastra caile
de comunicare deschise$
7tica managerului generea-a o anumita imagine personala in fata anga*atilor, in fata
organi-atiei si a comunitatii in care lucrea-a$ Mesa*ele in sine nu sunt etice sau ne etice, dar
atentia cu care este transmisa acest mesa* si impactl lui, in realitate ne vorbeste despre
aspectul etic,sau ne etic al comunicarii$
;elemele asupra carora trebuie sa se concentre-e managerul vis-a-vi, de aspectul etic al
comunacarii in cadrul grupului sunt)
1$-vonurile
B$birfele
C$minciuna
4$pastrarea secretului
&$actul de asi cere scu-e
E$autocritica$
Dnconte(tul comunicarii e(ista trei elemente de politica a organi-atiei ce trebuie avute in
vedere)
1-informatiile privind individul, inform privind organi-atia, inform privind mediul in care
activea-a organi-atia
B-organi-atiile trebuie sa permita anga*atilor sa aiba acces liber la sistemul informational
primirea si transmiterea informatiei din interior spre e(terior, ina acelasi moment este necesar
sa e(iste politici care prote*ea-a mentinerea informatiei secretei in interiorul oragani-atiei=
C-orice organi-atie este obligata sa stabileasca de la bun inceput organele respective
responsabila de transmiterea informatiei secrete din interior spre e(terior$
1#. ,laborarea si promo'area deciiei strategice la intreprinderile de constructii.
8omponenta cea mai importanata a managementului firmei si a managementul stategic este
procesul deci-ional prin care se identifica solutii oprtime a problemei ma*ore ale firmei$
0rocesul deci-ional e important pe termen lung si scurt$
;eci-ia este alegerea obiectiv, actiunilor si cailor de reali-are a acestora$ Re-olvarea unei
probleme de deci-ii inseamna ca actiunea sa fie implimentata dupa ce se vor alege un set de
cai de implimentare, mai apoi fiind identificata cea optima$
;eci-ia mangeriala este acea deci-ie care are anumite consecinte asupra actiunilor si
comportamentelor a cel putin B persoane$
Tinind cont de comple(itatea procesului decisional, echipa de manageri printr-o grupa de
etape de sinte-a si prelucrare a informatiei privind luarea deci-iei finale$
,tapele procesului deciional)
1-identificarea problemei ce necesita luarea unei deci-ii-orice manager competent trebuie
sa aiba abilitatea de a identifica la timp problema din cadrul firmei$ Dn cadrul procesului
decisional sunt implicate mai multe persoane contribuind la solutie finala$ Dn procesul de
identificare aproblemei, pot aparea diverse situatii cum ar fi identificarea unei probleme de un
manager ce nu are competenta necesara, atunci problema este comunicata unui alt manager de
la un nivel ierarhic superior$
2-diagnosticarea situatiei si identificarea aspectelor critice si definirea problemei- odata cu
cunstienti-area faptului ca o problema necesita atentie, managerul va trece la diagnosticarea
situatiei, iar diagnosticul va tine toate aspectele problemelor cercetate$ umai dupa o buna
diagnosticare a situatiei se va trece la definirea acesteia$ 8u cit mai correct este definite
problema, cu atit mai usor va fi solutionare acestea si parcurgerea ulterioara a etapelor
procesului decisional$ 7(ista citeva tipuri de probleme, cu care managerii se confrunta$ 7le pot
fi definite in functie de nivelul ierarhic al managementului si de prioada pe parcursul careia,
problema trebuie tinuta sub control$ Tipuri de probleme) - de ordin operational-trebuie
solutionate imediat= -de ordin tactic- solutionarea intr-o perioada scurta= -de ordin strategic-
trebuie tinuta sub control intr-o perioada mai indelungata$
#-determinarea si anali-a variantelor de solutii disponibile cu evaluarea consetintelor
aplicarii acestora$ ;eterminarea unei variante de solutii disponibile este o problema critica in
procesul luarii deci-iei$ Dn procesul creative de cautare a variantelor de solutii trebuie sa e(iste
si un anumit nivel de libertate in alegerea acestora$Managerii utili-ea-a mai multe metode de
generare a ideilor)
-braingstoring K in forma orala
-braingraiding- in forma scrisa
$-alegerea solutiilor optimale fiind identificate se face evaluarea acestora printr-o
procedura ce implica anumite criterii de selectie$ Dn final poate fi o singura variante selectata
sau citeva de re-erva$
%-aplicarea in practica a deci-iilor- deci-iile sunt implimentate in conformotate cu
specificul acesteea$
1$. Aspectele practice a organiarii informale a acti'itatii intreprinderilor de constructii
0e langa organi-area formala instituita prin reguli precise, in foarte multe ca-uri si
intreprinderi functionea-a si o structura informala$ Organiarea informala este formata din
ansamblul grupurilor si al relatiilor interumane stabilite spontan intre membrii unei
organi-atii, orientate spre satisfacerea unor interese personale$
(auele care conduc la aparitia si functionarea organi-arii informale tin de afectivitate,
interese, satisfactii, aspiratii si preocupari comune, nivelul pregatirii si calificarii, originea
sociala, cunoasterea profesiei, grad de rudenie, domiciliu etc$ @nitatea structurala de ba-a a
organi-arii informale o repre-inta grupul informal$ Rrupul informal este definit de
psihosociologi drept o reunire cu durata variabila a unui numar restrans de membri ba-ata pe
similitudini, raporturi dominant afective si nevoi comune $
%lvin Toffler considera ca 3bisericutele, fractiunile, grupurile care iau cafeaua impreuna in
pau-a constituie manifestari de organi-ari informale4 $ %sa cum in organi-area formala e(ista
posturi, in organi-area informala se gasesc roluri, definite ca un ansamblu de comportamente
pe care altii le asteapta legitim din partea individului$
8onducerea grupului informal este asigurata de un lider informal$ ;atorita calitatilor sale
de conducator si a competentei profesionale, precum si a prestigiului si popularitatii, liderul
castiga autoritatea informala, respectiv o anumita putere de influenta e(ercitata asupra
componentilor grupului informal, precum si asupra altor persoane din intreprindere$
8omponentele organi-.rii informale sunt)
grupul informal
liderul informal
rela,iile informale
8omunicarea interpersonala sau intre grupuri se reali-ea-a prin intermediul relatiilor
informale$ %cestea pot fi definite ca ansamblul interdependentelor dintre membrii grupurilor
informale si dintre grupuri, reglementate prin norme de grup si perceptiile comune$
Dn functie de modul de circulatie a informatiilor informale, acestea pot fi clasificate astfel)
-relatii de tip suvita, in care informatiile trec succesiv de la un membru la altul al grupului)
-relatii de tip margareta, in care liderul grupului detinator si furni-or al informatiilor
comunica cu fiecare membru in parte)
-relatii necoerente, in care circulatia informatiilor pre-inta un caracter si o intuitate
aleatoare)
-relatii de tip ciorchine, in care liderul comunica numai cu anumite persoane din grup care
la randul lor furni-ea-a informatia altor persoane alese de ele s$a$m$d$
Dntre organi-area formala si cea informala e(ista o stransa interdependenta determinata de
unele asemanari care e(ista intre ele astfel) n apar in cadrul aceleiasi organi-atii, elementul
uman fiind acelasi= n servesc reali-arii unor obiective= n au caracter dinamic, imprimat de
modificarea in timp a obiectivelor urmarite= n au caracter cuprin-ator, recurgandu-se in orice
organi-atie, indiferent de dimensiune, ramura sau nivel ierarhic$
0rincipalele deosebiri intre cele doua tipuri de organi-are constau in urmatoarele) n
structura informala este mult mai mobila decat cea formala datorita lipsei actelor normative si
a reglementarilor oficiale= n organi-area si functionarea structurii informale este determinata
de reali-area unor aspiratii personale, pe cata vreme organi-area formala este un instrument al
reali-arii unor obiective ce armoni-ea-a interesele individuale si de grup$
0roblema esentiala a conducerii intreprinderii consta in gasirea modalitatilor de utili-are a
avanta*elor organi-arii informale sau ale integrarii acesteia in cadrul organi-arii formale,
reali-andu-se astfel climatul de munca propice reali-arii in acelasi timp a obiectivelor
individuale si a celor de grup$
1%. Organiarea negocierilor"factor de infleunta asupra reultatelor economice.
!egocierile repre-inta un moment essential a intregii activitati a unei intreprinderi$
egocierea repre-inta totalitatea actiunilor si a documentelor care conduc la initierea sau
finali-area unei ten-actii, a unei afaceri$ Reusita negocierilor depinde intr-o mare masura de
pregatirea riguroasa a acestora,de asigurarea unui climat de lucru stimulativ$
Obiectul negocierii il poate constitui orice activitate umana din orice sfera materiala sau
spirituala$ Dn plan economic negocierea poate avea ca obiect vin-ar-cumparare de produse
finite, semifabricate sau alte marfuri, furni-area de servicii$
egocierile re-ulta din urmatoarele considerente)
-negocierile se derulea-a intotdeauna cu o dubla participare= cea a unui vin-ator si a unui
cumparator
-din punct de vedere al vin-arii, negocierea repre-inta finalitatea intregii activitatii a
intreprinderii, concreti-area tuturor eforturilor tehnice si economice$
-din punc de vedere al cumpararii, negocierea repre-inta un moment care precede celelalte
activitati ale intreprinderii, un moment important de ale carui re-u=tate depinde eficienta
tuturor fa-elor ulterioare$
8a forma de negociere, acestea pot avea loc in scris, telefonic, prin intilniri directe
intreparteneri sau solutii mi(te$
egocierile se desfasoara in mai multe etape,distincte din punct de vedere al continutului)
1$pregatirea negocierilor, care presupune
-stabilirea necesitatilior negocierii
-stabilirea echipei de negociatori
-stabilirea mandatului echipei care defineste obiectivul negocierilor,strategia negocierilor,
mar*ele de repliere de la obiectivele stabilite,competenta sefului echipei de neg$
2$elaborarea contractelor preliminare- se contine data si locul negocierilor$
#$efectuarea negocierilor propriu--isa$-acesta etapa presupune e(istenta mai multor
momente, cum sunt)
-identificarea obiectivelor declarate ale partii adverse
-intuirea obiectivelor reale ale adversarului
-adoptarea pe parcurs a unei tactici adecvate atingerii obiectivelor urmarite$
Iocul de desfasurare
%sigurarea unor conditii corespun-atoare de desfasurare a negocierilor trebuie sa fie in atentia
celor care se ocupa de pregatirea si,mai apoi,de desfasurarea negocierilor$Dn acest sens,locul
unde se vor desfasura negocierile pre-inta o mare insemnatate$
-:ala - trebuie sa fie suficient de incapatoare,bine luminata si incal-ita corespun-ator$
-Mobila - trebuie sa asigure un confort corespun-ator,sa contribuie la asigurarea unui cadru
linistitor,chiar intim,in care se vor desfasura negocierile$
Dn timpul negocierilor va fi inter-is accesul unor persoane straine in sala,cu e(ceptia
colectivului de redactare a acordului$
Finaliarea negocierilor se pot concreti-a in)
a;intocmirea unui contract scris-care tb sa privada toate clau-ele necesare derularii sale
b5finali-area negocierii printr-un acord,care conseamna intelegerile la care sa a*uns p1n o
etapa urmatoare, preva-indu-se modalitatile de continuare la momentul oportun,a negocierilor$
c;finali-area negocierii cu acorduri, prin care partile se obliga sa efectue-e lucrari, livrari,
sa pastre-e servicii sau sa adopte anumite po-itii convenite in probleme de interes comun$
;e regul., negocierea este un proces previ-ibil, ce /ncepe cuo anali-. intim. a dorin,elor +i
mai ales a posibilit.,ilor de care sedispune /n raport de problema negociat., continu6nd cu
e(aminareapo-i,iei fa,. de partenerul de negociere, pentru ca apoi s. seanali-e-e mai multe
variante posibile, aleg6ndu-se, /n final, cea maieficient.$ 7ste important ca ambii parteneri s.
porneasc. de la ideeac. nici o negociere nu are din start /nving.tori +i invin+i, abia lasf6r+itul
negocierilor put6ndu-se lua o deci-ie comun. care, de fapt,repre-int. /ncheierea propriu--is. a
procesului de negociere$
@n bun negociator este acela care, /n etapa desf.+ur.riiprocesului de negociere, d. dovad.
de pre-en,. de spirit, deperspicacitate, de sim, al oportunit.,ii, pentru a sesi-a corectmomentul
conclu-iei +i pentru a evita prelungirea inutil. a discu,iilor$
Factorii fundamentali de influenta ai negocierii determina modul in care se desfasoara
procesele ulterioare si re-ultatele obtinute$ %cestea fie confera o anumita structura situatiei de
negociere2obiectul si conte(tul5,fie configurea-a raportul dintre parti$
1&. Organiarea sistemica a proceselor de constructii"a'anta4e si dea'anta4e.
Prin studiul organizrii proceselor de construcie se /n,elege un ansamblu de tehnici
folosite pentru anali-area activit.,ilor omului /n toate aspectele sale, /n cadrul locului de
munc., pentru a scoate /n eviden,. natura +i importan,a factorilor care influen,ea-. eficacitatea
mi*loacelor de produc,ie folosite, studiul +i depistarea cele mai bune metode de munc. prin
folosirea combinat. a mi*loacelor de munc. +i a omului, astfel /nc6t s. se g.seasc. cea mai
corespun-.toare rela,ie /ntre om +i mi*loacele folosite, din care s. re-ulte randamentele cele
mai /nalte ale activit.,ii de produc,ie$
Metodele de organiare sistemica a proceselor de constructii
1"Metoda succesiv. de e(ecu,ie a proceselor de construc,ie propune o astfel de dispunere +i
desf.+urare /n timp +i spa,iu, /nc6t la un moment dat pe +antier se e(ecut. un singur proces pe
un sector bine determinat$
>rgani-area succesiv. este una din formele specifice de /mbinare ra,ional. a resurselor
materiale cu resursele umane /n cadrul procesului de munc. specific lucr.rilor de construc,ii K
monta*, +i care face posibil. circula,ia obiectelor muncii /n procesul de construc,ie pe sectoare
/ntregi$ Transmiterea sectorului precedent +i /nceperea proceselor pe sectorul urm.tor are loc
numai dup. ce a fost terminat. efectuarea tuturor fa-elor /n cadrul sectorului precedent$
Metoda succesiv. presupune c. noi vom e(ecuta procesele de e(ecu,ie pe r6nd unul dup.
altul$ ;urata total. de reali-are a construc,iei 2Td5 va fi ma(im.$ ivelul de /ntrebuin,are a
resurselor 2r5 va fi minim.$ R K cantitatea de resurse pe toat. durata de construc,ie$ ?iecare tip
de resurse va participa la construc,ie o perioad. de timp redus., de e(emplu mecanismele +i
utila*ele pentru e(ecu,ia lucr.rilor de terasamente$
%plicarea acestei metode 2succesiv.5 de e(ecu,ie a proceselor de construc,ie, are
urm.toarele a'anta4e)
-pre-en,a unui num.r redus de muncitori pe +antier, ceea ce determin. reducerea la minim
a construc,iilor de organi-are de +antier cu caracter social 2ca-are, vestiare, s.li de mese, etc$5=
-intensitatea consumului de resurse 2asimilat cu consumul -ilnic5 este redus., ceea ce
determin. reducerea la minim a mi*loacelor de transport +i a construc,iilor pentru depo-itarea
materialelor=
-procesele sunt u+or de organi-at, condus +i urm.rit=
-sectoarele se finali-ea-. rapid +i la intervale regulate de timp, ceea ce asigur. ritmicitatea
produc,iei$
%plicarea acestei metode are +i urm.toarele dea'anta4e)
-durata total. de e(ecu,ie a construc,iei 2Td5 este foarte mare=
-nu se asigur. principiul fundamental /n organi-area e(ecu,iei proceselor, continuitatea$
Gntreruperile mari /n activitatea fiec.rei forma,ii de lucru, /ntre terminarea unui proces pe
un sector +i /nceputul procesului pe sectorul urm.tor +i implicit sta,ionarea utila*elor cu care
sunt dotate respectivele forma,ii de lucru, se concreti-ea-. /n cheltuieli neproductive$ %cest
de-avanta* este at6t de mare 2esen,ial5, /nc6t aceast. metod. devine practic inacceptabil.$
2"Metoda /n paralel de e(ecu,ie a proceselor de construc,ie$-dispunere +i desf.+urare /n
timp +i spa,iu /nc6t un num.r de forma,ii de lucru egal cu num.rul sectoarelor e(ecut.
concomitent procesele pe aceste pe aceste sectoare$ Ia limit., putem vorbi de metod. /n
paralel dac. dispune de cel pu,in dou. forma,ii de lucru care s.-+i desf.+oare activitatea /n
acela+i timp, pe sectoare diferite$
A'anta4ul esen,ial al acestei metode de organi-are este reducerea la ma(imum a duratei de
e(ecu,ie$ %cest avanta*, este /ns. limitat considerabil de urm.toarele dea'anta4e)
-necesit. -on. de lucru total. 2e(ecu,ia lucr.rilor cu forma,iile respective concomitent pe
toate sectoarele este condi,ionat. de aceasta, f.r. de care nu se poate aplica5=
-necesit. un num.r foarte mare de muncitori, c6t +i concentr.ri mari de materiale +i utila*e
2care nu /ntotdeauna pot fi asigurate5=
-cheltuieli considerabile pentru construc,ii provi-orii, social K administrative, depo-ite,
maga-ii, etc$=
-organi-area, coordonarea, urm.rirea lucr.rilor este foarte dificil.$
#"Metoda in flu( a procesor de e(ecutie in constructii$
7(amin6nd cele dou. metode 2metoda succesiv. de e(ecu,ie a proceselor +i metoda /n
paralel de e(ecu,ie a proceselor5 pre-entate anterior, se constat. c. ele se situea-. pe po-i,ii
diametral opuse, ca mod de concep,ie a dispunerii +i desf.+ur.rii /n timp +i /n spa,iu de
e(ecu,ie a lucr.rilor$ %cest studiu ne conduce la ideea c. situa,ia optim. se g.se+te la mi*loc,
adic. metoda /n flu( combin. avanta*ele +i elimin. pe c6t posibil de-avanta*ele metodei
succesive +i a metodei /n paralel$
Gn principiu, metoda /n flu( const. /n conceperea unei dispuneri +i desf.+ur.ri proceselor /n
timp +i spa,iu astfel /nc6t forma,iile de muncitori speciali-ate trec succesiv de pe un sector pe
altul, fiecare forma,ie e(ecut6nd un proces pe un sector, creea-. front de lucru pentru forma,ia
care e(ecut. procesul urm.tor$
;urata total. de e(ecu,ie divi-at. /n n procese, va fi mai lung. dec6t la metoda /n paralel,
dar mai scurt. dec6t la metoda succesiv. de e(ecu,ie a proceselor$ Dntensitatea consumului de
resurse va fi mai mare dec6t la metoda succesiv. +i mai mic. dec6t la metoda /n paralel de
e(ecu,ie a proceselor de construc,ii K monta*$
1>. Mediul de afaceri al intreprinderilor de constructii in R.Moldo'a
%bordarea mediului ambiant +i a interdependen,elor dintre acesta +i firma moldoveneasc.,
/n conte(tul tran-i,iei spre economia de pia,., constituie o problem. de ma(im. importan,., la
a c.rei re-olvare managementul +tiin,ific este chemat s. aib. un rol decisiv$ %ceasta cu at6t
mai mult cu c6t cunoa+terea /n detaliu a multitudinii de variabile e(ogene +i endogene ce
influen,ea-. firma este de natur. s.-i asigure o func,ionalitate eficient., /ntr-un mediu
concuren,ial din ce /n ce mai acerb$
8unoa+terea /n detaliu de c.tre firmele de stat, private +i mi(te prin organismele lor de
management, a caracteristicilor +i muta,iilor intervenite /n mediul ambiant este foarte necesar.
/n actuala etap. dac. avem /n vedere cel pu,in urm.toarele elemente)
Iuarea /n considerare a evolu,iilor mediului ambiant repre-int. o condi,ie fundamental. a
satisfacerii, cantitative +i calitative, a unei anumite categorii de trebuin,e de c.tre
/ntreprinderea respectiv.$
%sigurarea resurselor umane, materiale, financiare +i informa,ionale de care firma are
nevoie pentru func,ionarea +i de-voltarea sa nu este posibil., cantitativ +i calitativ, f.r. luarea
/n considerare a factorilor de mediu$
7volu,iile factorilor de mediu constituie o important. premis. at6t pentru asigurarea unor
subsisteme organi-atorice +i informa,ionale eficace, c6t +i pentru adoptarea +i aplicarea de
deci-ii +i ac,iuni care s. reflecte necesit.,ile +i oportunit.,ile pre-ente +i de perspectiv. ale
mediului ambiant$
Mediul ambiant al unit.,ii economice poate fi definit prin Opia,a intern. +i e(tern. /n cadrul
c.reia /ntreprinderile /+i ofer. reciproc produse, servicii, lucr.ri, informa,ii etc$, colaborea-.
/ntre ele +i, deseori, se confrunt., intr6nd /n competi,ie /n func,ie de natura propriet.,ii asupra
factorilor de produc,ie +i de alte elemente de caracteri-are a sistemelor socio-economice$ 0ia,a
dat. 2mediul ambiant5 se delimitea-. /n) organi-at. +i planificat., liber. sau concuren,ial.,
mi(t.$
%stfel, mediul ambiant include toate elementele e(ogene firmei, de natur. economic.,
tehnic., politic., demografic., cultural., +tiin,ific., organi-atoric., *uridic., psiho-sociologic.,
educa,ional. +i ecologic. ce marchea-. stabilirea obiectivelor acesteia, ob,inerea resurselor
necesare, adoptarea +i aplicarea deci-iilor de reali-are a lor$
?%8T>RDD ;7 D?I@7UV %l M7;D@I@D %MBD%T %:@0R% ?DRM7D
%+a cum s-a ar.tat, mediul ambiant e(ercit. o gam. variat. de influen,e asupra firmei, prin
intermediul unui comple( de factori, a c.ror cunoa+tere facilitea-. /n,elegerea mecanismului
de func,ionare a acesteia, a rolului +i locului s.u /n cadrul sistemului economiei na,ionale$
?igura B$1 ilustrea-. principalele categorii de factori de mediu care au o influen,. ma*or.
asupra firmei sau a unor componente al acesteia$
0rima +i cea mai important. categorie de factori ai mediului ambiant, cu impact
semnificativ asupra firmei, o repre-int. factorii economici$
8uprin-6nd ansamblul elementelor de natur. economic. din mediul ambiant cu ac,iune
direct. asupra activit.,ilor microeconomice, cei mai importan,i factori economici pot fi
concreti-a,i /n) pia,a intern., pia,a e(tern., p6rghiile economico-financiare, sistemul bancar,
bursa de valori, regimul investi,iilor$
?actorii economici - ce determin. mediul economic /n care /+i desf.+oar. activitatea
firmele - influen,ea-. decisiv at6t constituirea, c6t +i func,ionarea +i de-voltarea acestora$
0unctul de plecare /n abordarea unor asemenea stadii specifice Ovie,ii< unei firme /l repre-int.
studiul pie,ei, care furni-ea-. informa,ii relevante referitoare la nivelul +i structura cererii,
nivelul pre,urilor, concuren,. etc$ 0e aceast. ba-., conducerea firmei fundamentea-. deci-iile
de aprovi-ionare, produc,ie +i v6n-are, al.turi de alte elemente ale strategiilor +i politicilor
generale ce-i sunt specifice$
%daptarea firmelor rom6ne+ti la cerin,ele pie,ei interne +i e(terne necesit. de-voltarea
corespun-.toare a activit.,ii de mar#eting, care presupune, prioritar, acceptarea ideii de
orientare a activit.,ilor microeconomice c.tre pia,., c.tre nevoile de consum, c.tre mediul lor
ambiant$
%-i, mai mult ca oric6nd, firma trebuie s. produc. +i s. ofere pie,ei ceea ce se cere,
contribuind decisiv la satisfacerea trebuin,elor oamenilor, ale societ.,ii$ %ceast. nou. optic.
are la ba-. faptul c. pia,a r.m6ne principala leg.tur. dintre produc,ie +i consum, principala
modalitate prin care Ose verific. concordan,a dintre nivelul +i structura produc,iei +i cele ale
cererii sociale, finali-6ndu-se, practic, ac,iunea legii cererii +i ofertei, a legii valorii$
:6nt cinci tipuri de riscuri generate de mediul ambiant) riscul politic, riscul economic,
riscul *uridic, riscul tehnologic +i riscul financiar$ Iuarea lor /n considerare permite
conceperea +i e(ercitarea func,iilor procesului de management /ntr-o vi-iune optimi-at.,
reg.site /n strategii +i politici eficace, orientate spre ma(imi-area profitului, spre
competitivitate - premise ma*ore ale consolid.rii po-i,iei /ntreprinderii pe pia,.$
Trecerea la economia de pia,. presupune o anumit. interven,ie a statului prin mi*loace
e(clusiv economico-financiare numite p6rghii economico-financiare, care s. asigure
promovarea pluralismului economic +i /nf.ptuirea unui mecanism economico-financiar
adecvat, centrat pe principiile economiei de pia,.$
Gn cadrul lor, a+a cum re-ult. +i din figura B$B o po-i,ie central. o de,ine cointeresarea
material., reali-at. /n principal prin intermediul sistemului de salari-are +i profitului care, ca
factor economic de mediu, este conceput. +i se opera,ionali-ea-. cu a*utorul unor acte
normative$
%l.turi de cointeresare sau chiar /n conte(tul acesteia o po-i,ie la fel de important. o de,in
pre,urile +i tarifele, creditele, ta(ele +i dob6n-ile, impo-itele, fiecare din acestea, tratat.
sistemic, influen,6nd nemi*locit derularea eficient. a activit.,ilor firmelor rom6ne+ti$
1?. 0ocul, rolul si necesitatea managementului prin obiecti'e la intreprinderile de
constructii.
%semenea tuturor firmelor antrenate in economie si firmele de constructii-monta* se
confrunta cu probleme legate de adaptarea lor la principiile economiei de piata$ %stfel, tinand
cont de dificultatile legate de aceasta adaptare, se impune adoptarea unui management
performant, o solutie care este capabila sa re-olve comple(ele probleme ale economiei este
managementul prin obiective$
Managementul prin obiective M0> poate fi definit ca un sistem de management ba-at pe
determinarea riguroasa a obiectivelor pina la nivelul e(ecutantilor,care practica nemi*locit la
stabilirea lor si pe corelarea strinsa a recompenselor si sanctiunilor cu nivelul reali-arii
obiectivelor prestabilite$
0ocul 1Managementul prin obiective se utili-ea-a atunci cand managementul organi-atiei
doreste cu adevarat imprimarea unei caracteristici de ordine, ca premisa a eficientei si
eficacitatii acestuia, cand se urmareste e(ercitarea unui management cu adevarat previ-ional,
anticipativ, sustinut de fundamentarea si elaborarea de obiective la toate esaloanele
organi-atorice 2pana la nivel de post5, cand descentrali-area manageriala si economica in
interiorul organiatiei este o necesitate pentru succesul economic al acesteia, cand se urmareste
responsabili-area managerilor centrelor de gestiune si a componentilor acestora sau cand se
urmareste profesionali-area managementului pana la nivelurile inferioare ale acestuia$
Rolul cel mai important /n utili-area cu succes a M$0$>$ /i revine managementului superior
al firmei de a carui pricepere depind instituirea si mentinerea unui climat favorabil
operationali-arii rationale a managementului prin obiective$
Gntr-o organi-atie, coerenta obiectivelor nedefinite pentru fiecareunitate de lucru constituie un
e(ercitiu dificil si c6teodata frustrant, deoarece aspiratiile personalului nu sunt luate aproape
deloc /n calcul$
;aci adaptarea M$0$>$ nu poate fi dec6t relativa /n fi(area si evaluarea obiectivelor sale
cuantificabile, ea constituie o tendinta si o schimbare a organi-atiei si a metodelor ce pot
participa la obtinerea eficacitatii sale$
;in punct de vedere al subsistemului deci-ional, !ecesitaatea M0> consta in stabiliriea
principalelor deci-ii, concomitent cu preci-area delegarilor necesare de sarcini, competente si
responsabilitati$ 86t priveste structura organi-atorica M0> e necesar /n vedere reconceperea de
posturiri functii potrivit obiectivelor stabilite, ceea ce denota modificari /n descrierile de posturi, functii$
Managementul prin obiective a intreprinderii de constructii-monta* intr-o economie
repre-inta efortul con*ugat al tuturor managerilor pe ba-a e(perientei acestora cu scopul de a
valorifica la ma(imum resursele materiale, umane, financiare in vederea stabilirii obiectivelor
pentru obtineria unui profit ma(im fara a face insa compromisuri de la calitatea lucrarilor
e(ecutate si serviciilor prestate$
8onducerea firmei de constructii-monta*, intr-o economie, a devenit foarte comple(a$
?irma actionea-a intr-un mediu dinamic, ea fiind un subsistem al acestuia$ 7a trebuie sa
perceapa si sa evalue-e restrictiile economice, politice, *uridice, sociale, functie de care sa-si
stabileasca obiectivele si procesul de transformare$
M0> poate asigura atat descoperirea adevaratelor probleme cat si formularea lor e(acta,
inlaturarea falselor probleme, stabilirea scopurilor, a obiectivelor si prioritatilor precum si
abordarea sistematica, rationala,in vederea obtinerii re-ultatelor dorite$%vand in vedere mediul
economic in care isi desfasoara actualmente activitatea firmelor de constructii-monta*, mediu
intr-o continua schimbare 2cresterea concurentei si a fiscalitatii, reducerea investitiilor si a
puterii de cumparare etc$5 M0> este cea mai optima varianta de desfasurare a activitatii$
2B. Procedura de desfasurare a ac*iitiilor publice
8onform Iegii privind achi-itiile publice achiziie public este o procurare de bunuri,
e(ecutare de lucr.ri sau prestare de servicii pentru necesit.,ile uneia sau c/torva autorit.,i
contractante$
8ontractul de achi-i,ii publice poate fi atribuit prin urm.toarele proceduri1
1; licita,ie deschis. 2public.5- cuprinde oferte ale tuturor operatorilor economici care
doresc s. participe la licita,ie$ Gn invita,ia de participare la licita,ia deschis. se indic.) a;
denumirea, sediul autorit.,ii contractante= b; bunurile, cantitatea +i locul livr.riilor= c;
termenul livr.rii bunurilor, finali-.rii lucr.rilor, d; criteriile +i modul de estimare a datelor de
calificare ale operatorilor economici= e; prevederea, ce nu poate fi schimbat. ulterior,f5 modul
+i locul ob,inerii documentelor de licita,ie= g; ta(a pentru documentele de licita,ie, *; valuta +i
modul de achitare a ta(ei pentru documentele de licita,ie= i; limba /n care se /ntocmesc
documentele de licita,ie= 4; locul +i termenul de pre-entare a ofertelor$ :tructura +i con,inutul
documentelor de licita,ie s/nt stabilite de documenta,ia standard aprobat. de Ruvern$
2; licita,ie limitat.= se desf.+oar. potrivit acelora+i reguli prev.-ute pentru licita,ia
deschis., cu condi,ia aplic.rii unei proceduri de preselec,ie, precedate de publicarea unei
invita,ii de participare la preselec,ie$ Gn invita,ia de participare la preselec,ie se indic.) a;
modul +i locul ob,inerii documentelor de preselec,ie= b; ta(a pentru documentele de
preselec,ie, dup. ca-= c; valuta +i modul de achitare a ta(ei pentru documentele de preselec,ie=
d; limba 2limbile5 /n care se /ntocmesc documentele de preselec,ie= e; locul +i termenul de
depunere a cererilor pentru preselec,ie
#; acord-cadru- cadru repre-int. un acord /ncheiat /ntre una sau mai multe autorit.,i
contractante +i unul sau mai mul,i operatori economici, av/nd ca obiect stabilirea condi,iilor
pentru contractele ce urmea-. a fi atribuite /n decursul unei perioade determinate, /n special
pre,urile +i, dup. ca-, cantit.,ile prev.-ute$
$; dialog competitiv- este o procedur. de licita,ie deschis., desf.+urat. /n dou. etape,
aplicabil. /n ca-ul contractelor de achi-i,ii deosebit de comple(e, la care poate solicita s.
participe orice operator economic +i /n cadrul c.reia autoritatea contractant. /ntre,ine un
dialog cu ofertan,ii admi+i la aceast. licita,ie /n vederea de-volt.rii uneia sau mai multor
solu,ii alternative care s. r.spund. cerin,elor pe ba-a c.rora ofertan,ii selecta,i urmea-. a fi
invita,i s. /+i depun. ofertele$
%; proceduri negociate- %utorit.,ile contractante pot atribui contracte de achi-i,ii publice
printr-o procedur. negociat., dup. publicarea unui anun, de participare)
a; /n ca-ul pre-ent.rii unor oferte incorecte sau inacceptabile /n cadrul unei proceduri
deschise sau limitate ori /n cadrul unui dialog competitiv, dac. nu s/nt modificate /n mod
substan,ial condi,iile ini,iale ale contractului$ b; /n ca-uri e(cep,ionale, dac. este vorba de
bunuri, de lucr.ri sau de servicii a c.ror natur. sau ale c.ror riscuri nu permit stabilirea
prealabil. +i definitiv. a pre,urilor= c; /n domeniul serviciilor, inclusiv al celor intelectuale,
cum ar fi proiectarea de lucr.ri, /n m.sura /n care, datorit. naturii serviciilor ce urmea-. a fi
prestate, specifica,iile contractului nu pot fi stabilite suficient de e(act d; /n ca-ul contractelor
de achi-i,ii publice de lucr.ri efectuate sau de servicii prestate e(clusiv /n vederea cercet.rii-
de-volt.rii sau e(periment.rii +i nu pentru a asigura un profit
&; achi-i,ie dintr-o singur. surs.- Gn ca-ul contractelor de achi-i,ii publice de bunuri, de
lucr.ri +i de servicii, autoritatea contractant. efectuea-. achi-i,ii dintr-o singur. surs. dac.)
a; nici o ofert. adecvat. sau nici o candidatur. nu a fost depus. ca r.spuns la o procedur.
deschis.= b; /ntr-o m.sur. strict necesar., din motive de ma(im. urgen,. ca urmare a unor
evenimente imprevi-ibile= c; din motive tehnice, de crea,ie, referitoare la protec,ia drepturilor
e(clusive$
>; cerere a ofertelor de pre,uri-5 %utoritatea contractant., prin cererea ofertelor de pre,uri,
poate atribui contracte de achi-i,ii de bunuri, lucr.ri sau servicii, care se pre-int. conform
unor specifica,ii concrete, cu condi,ia ca valoarea estimativ. a achi-i,iei s. nu dep.+easc.
BJJJJJ de lei pentru bunuri +i servicii +i 1JJJJJJ de lei pentru lucr.ri$
%utoritatea contractant. poate stabili, /n afar. de pre,, +i alte cerin,e, ce vor fi luate /n
considerare la evaluarea ofertelor de pre,uri$ Gn acest ca-, /n cererea ofertelor de pre,uri se
indic. fiecare cerin,. de acest fel +i valoarea relativ. a acesteia$
?; sisteme dinamice de achi-i,ie-repre-int. un proces, /n totalitate electronic, de achi-i,ie a
bunurilor de u- curent ale c.ror caracteristici, disponibile /n general pe pia,., /ndeplinesc
cerin,ele autorit.,ii contractante$ :istemul dinamic este limitat /n timp +i deschis pe /ntreaga
perioad. oric.rui operator economic care /ndepline+te criteriile de selec,ie +i care pre-int. o
ofert. orientativ. conform cerin,elor solicitate$
0entru reali-area unui sistem dinamic de achi-i,ie, autorit.,ile contractante respect.
cerin,ele referitoare la licita,ia deschis. la toate etapele acesteia, p/n. la atribuirea contractelor
/n cadrul sistemului respectiv$
A; licita,ie electronic.-repre-int. un proces repetat care implic. un dispo-itiv electronic de
pre-entare, /n ordine descresc.toare, a noilor pre,uri +i1sau a noilor valori referitoare la
anumite elemente ale ofertelor, care se stabilesc dup. o prim. evaluare complet. a ofertelor,
permi,/nd clasificarea lor pe ba-a unor metode automate de evaluare$ %numite contracte de
lucr.ri +i anumite contracte de servicii, care au ca obiect activit.,i intelectuale, cum ar fi
proiectarea de lucr.ri, nu pot face obiectul licita,iilor electronice$
Gnainte de lansarea unei licita,ii electronice, autoritatea contractant. are obliga,ia de a
reali-a o evaluare ini,ial. integral. a ofertelor /n conformitate cu criteriul de atribuire stabilit$
1B; achi-i,ie /n ca-ul planurilor de construc,ie a locuin,elor sociale- de achi-i,ii publice
privind proiectarea +i construirea unui ansamblu de locuin,e sociale ale c.ror dimensiune,
comple(itate +i durat. estimat. a lucr.rilor impun ca planificarea s. se ba-e-e /nc. de la
/nceput pe stricta colaborare /n cadrul unui grup de lucru alc.tuit din delega,i ai autorit.,ilor
contractante, din e(per,i +i din e(ecutantul de lucr.ri care urmea-. a fi responsabil de
e(ecutarea lucr.rilor, se poate recurge la o procedur. special. de atribuire, care ar asigura
selectarea e(ecutantului de lucr.ri cel mai indicat de a fi integrat /n acest grup$
11; achi-i,ie prin Bursa @niversal. de M.rfuri- %chi-i,ia unor categorii de bunuri
strategice importante cu caracteristici concrete se poate efectua prin Bursa @niversal. de
M.rfuri, potrivit regulamentului aprobat de Ruvern$
0rocedura de ba-. de atribuire a contractului de achi-i,ii publice este licita,ia deschis.$ %lte
proceduri de achi-i,ie pot fi folosite numai /n condi,iile e(pres stabilite de pre-enta lege$
21. 2eterminarea cauelor de abatere de la programul de productie si inlaturarea
consecintelor acestora.
0rogramul de produc,ie al firmei repre-int. planul de fabricare +i comerciali-are a
produc,iei /n e(presie natural. +i valoric. pentru o perioad. dat.$ 0rogramul de produc,ie
include volumele produc,iei planificate pentru fabricare, care sunt determinate de mai mul,i
factori, /n primul r6nd de capacitatea de produc,ie a firmei +i de cerin,ele pie,ei /n diferite
tipuri de produc,ie, /n programul de produc,ie se includ at6t volumele produc,iei, c6t +i diferite
servicii prestate popula,iei +i diferi,ilor agen,i economici$
J$ Juran arat. c. 'JW din cau-ele noncalit.,i sunt imputabile proiectan,ilor, managerilor,
furni-orilor +i doar BJW sunt /nregistrate /n e(ecu,ie 2datorate muncitorilor5$
econcordan,e +i erori /n proiectul tehnic)
1$:chimbarea unei solu,ii tehnice sau economice din proiect cu unele nefundamentate sau
nepotrivite=
B$Management nepotrivit= interpretarea gre+it. a proiectului=
C$Dnfluen,a negativ. a participan,ilor la reali-area proiectului 2furni-ori, beneficiari etc$5=
4$Recep,ia, manipularea, p.strarea necorespun-.toare a materialelor=
&$8ontrolul de calitate efectuat defectuos=
E$0reg.tirea profesional. necorespun-.toare=
H$Dndisciplina la locul de munc.=
'$8ondi,ii atmosferice necorespun-.toare=
9$%lte cau-e
7tapa de e(ecutie poate contribui la mentinerea, imbunatatirea sau diminuarea calitatii
proiectului$ ;aca se dispune de o documentatie de proiectare buna, respectarea tuturor
prescriptiilor conduce la o calitate buna a proiectului sau, in ca-ul nerespectarii acestor
prescriptii, la o diminuare a calitatii proiectului$ @n proiect cu deficiente calitative poate fi
perfectionat daca, in e(ecutie, se depistea-a neconcordantele care duc la reducerea calitatii si
se propun modificari ale documentatiei de proiectare care sa ridice calitatea proiectului$ @na
dintre cele mai importante etape pentru configurarea calitatii unui proiect viitor este cea de
intretinere-mentinere in care se pot observa pe viu functionarea proiectului si implicatiile
noncalitatii$
Toate abaterile de la calitatea propusa pentru un proiect provoaca anumite costuri
suplimentare, mai mici sau mai mari in functie de etapa in care ele se elimina$
0e durata lucrarilor, e(ecutantii vor trebui sa verifice incadrarea in abaterile limita
acceptate$ 7(ista abateri admisibile pentru fiecare categorie de lucrari - elemente de beton,
placa*e, -ugraveli1vopsitorie1tapete, pardoseli, tamplarie etc$
%ceste abateri le putem gasi in ormativul pentru verificarea calitatii si in ,Receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente$
22. Perfectionarea relatiilor economice intre participantii la constructii
Rela,iile economice din lumea contemporan. se caracteri-ea-. prin e(isten,a
informa,iei asimetrice /ntre participan,ii la O*ocul4 economic$ %ceast. informa,ie asimetric.
arat. faptul c. unele elemente ale O*ocului4 nu sunt cunoscute de to,i participan,ii, respectiv
e(ist. +i informa,ii Oascunse4$
2%. .ipuri si forme de contracte. (ontinutul contractului de antrepria.
(ontractul este acordul de vointa reali-at intre doua sau mai multe persoane prin care se
stabilesc, se modifica sau se sting raporturi *uridice$
(lasificarea contractelor)
1$in functie de ramura de drept in care isi fac e(istenta,deosebim
-contracte civile 2intre persoane fi-ice si *uridice5
-contr$ 8omerciale 2intre comersianti5
-contr$ %dministrative 2intre pers$ ;e stat si pers$ 8ivile5
-contr$ 0rocesual civile si procesual penal
-contr$ Matrimonial 2intre soti privind bunurile5
-contr$ ;e munca 2intre anga*ator si anga*at5
2$in functie de continutul contractelor deosebim)
-contr$ @nilaterale-in care doar una din partile contractante isi asuma obligatia fata de
cealalta parte
-contr$sinalagmatic-sunt acelea in care partile se obliga reciproc
#$in functie de avanta*ul pe care urmaresc partile, deosebim
-contr$ 8u titlu oneros 2contract de sponsori-are5-se urmareste obtinerea unui avanta*=
-cont$ 8u titlu gratuit-este contractul prin care nu se urmareste obtinerea unui folos=
$$in functie de continutul sau patrimonial)
-contr$ 0atrimoniale-sunt contractele al carui obiect poate fi evaluat in bani
-contr$ epatrimoniale-sunt acelea care continutul nu poate fi evaluat
%$in functie de modul lor de formare, deosebim)
-contr$ 8onsensual-sunt cele ce se considera incheiate si deci produc efecte prin simplu
acord de vointa a partilor=
-contr$ ?ormale-sau solemne-sunt contr$ 8are cer respectarea unei formalitati sau conditii
de solemnitate
-contr$ Reale-sunt contr$ 8are se considera incheiate si produc efecte doar dupa remiterea
bunului
&$in functie de modalitatea de incheiere a contractelor)
-contr$ 8are se incheie strict personal=
-contr$ 8are pot fi incheiate prin repre-entanti=
>$in functie de faptul cum sunt sau nu reglementate de legislatia in vigoare)
-contr$ umite2cele nominali-ate de legislatie5
-contr$ enumite 2cele care nu sunt reglementate de legislatie dar sunt guvernate de
principiul Ose admite totul ce nu este inter-is de lege4
?$in functie de modul de e(ecutare a contractelor)
-contr$ ;e e(ecutare instantanee-in care actul de e(ecutare presupune o singura prestatie,
adica inceputul e(ecutarii contr$ 8oincide cu momentul finali-arii lui$
-contr$ ;e e(ecutare succesiva- in care actul de e(ecutare presupune actiuni multiple,
succesive, esalonate in timp cum ar fi contractul in arenda, de leasing,de consalting$
A$in functie de corelatie dintre contracte)
-contracte principale- au o e(istenta de sinestatatoare, e(ecutarea caruia nu este afectata
de un alt contract
-contracte accesoare sunt contractele ale caror e(ecutare depinde depinde de continutul si
modul de e(ecutare a altuia contr$ :pre e() contr$ ;e ga*$
1B$in functie de faptul cum se e(prima vointa la incheierea contractului)
-contr$ egociate-la incheierea caruia partile negocia-a toate functiile contractului=
-contr$ ;e ade-iune-redactate de una din parti, cealalta poate sa accepte sau nu, dar nu
poate sa le modifice
-contr$ >bligatorii-incheierea caruia este impusa prin lege, e() contr$ ;e asigurare$
11$in functie de forma in care urmea-a a fi incheiat contractul)
-contract incheiat in forma verbala-pentru care sunt suficiente intelegere verbala=
-contract incheiat in forma scrisa-pentru care legea prevede obligatoriu in forma scrisa in
unele ca-uri forma scrisa este ceruta ca conditie de validitate in altele-conditie de probatiune=
-contract icheiat in forma tacita-care se considera incheiate prin reali-area unor actiuni
care fac dovada incheierii contractului$
8onform 8odului civil prin contractul de antrepri o parte 2antreprenor5 se oblig. s.
efectue-e pe riscul s.u o anumit. lucrare celeilalte p.rti 2client5, iar aceasta se oblig. s.
receptione-e lucrarea si s. pl.teasc. pretul convenit$
Dn toate ca-urile, pretul 2stabilit intr-o suma de bani sau o alta prestatie5 este un element
esential al antrepri-ei, in lipsa lui 2serviciu gratuit5, contractul nu mai este de antrepri-a, ci un
act de-interesat 2contract cu titlu gratuit5, dar nu liberalitate, nefiindu-i aplicabile regulile
speciale pentru aceasta din urma categorie de acte *uridice 2reductiune, raport, revocare si alte
reguli caracteristice numai liberalitatilor5$ %ntrepri-a pre-inta o importanta practica deosebita,
intrucat pe ba-a acestui contract se e(ecuta lucrari de mare valoare si importanta 2construire
de cladiri, lucrari de instalatii si reparatii la constructii etc$5 si, mai frecvent, asa-numitele
prestari servicii 2confectionarea sau repararea obiectelor de u- personal ori de u- casnic etc$5$
Antrepria este un contract sinalagmatic 2bilateral5, cu titlu oneros, comutativ, cu
e(ecutare succesiva si consensual$ Iegea nu cere nici o forma speciala pentru validitatea lui$
%ntrepri-a este un contract consensual 2iar nu real5 chiar daca lucrarea se e(ecuta asupra unui
bun al clientului 2reparatii, transformari etc$5, deoarece predarea bunului in vederea e(ecutarii
lucrarii poate avea loc si dupa incheierea contractului$ 8at priveste proba contactului, se aplica
regulile de drept comun$
%ntreprenorul trebuie s. transmit. clientului lucrarea liber. de orice viciu material sau
*uridic$ Iucrarea este liber. de vicii materiale dac. are calit.tile convenite$ Gn ca-ul /n care nu
s-a convenit asupra unor calit.ti, lucrarea este liber. de vicii materiale dac. este
corespun-.toare utili-.rii presupuse /n ba-a contractului sau, dac. nu se poate deduce o
asemenea utili-are, utili-.rii obisnuite$
0.rtile contractante pot conveni asupra unui termen general de e(ecutare, iar /n ca- de
necesitate, si asupra termenului de demarare a lucr.rilor, asupra termenului de e(ecutare a
unor p.rti din lucrare si asupra termenului de finisare a lucr.rii$ Termenul poate fi modificat
numai cu acordul comun al p.rtilor$
;ac. terminarea lucr.rii devine imposibil. din motive independente de vointa p.rtilor,
antreprenorul nu are dreptul s. cear. plata retributiei$
Riscul pieirii sau deterior.rii fortuite a obiectului contractului p/n. la receptionarea lui /l
suport. antreprenorul$ %cest risc trece la client odat. cu receptionarea lucr.rii$
;ac. lucrarea are vicii, clientul poate cere remedierea lor$ %ntreprenorul poate alege fie
remedierea viciilor, fie efectuarea unei noi lucr.ri$
%ntrepri-a pre-inta o importanta practica deosebita, intrucat pe ba-a acestui contract se
e(ecuta lucrari de mare valoare si importanta 2construire de cladiri, lucrari de instalatii si
reparatii la constructii etc$5 si, mai frecvent, asa-numitele prestari servicii 2confectionarea sau
repararea obiectelor de u- personal ori de u- casnic etc$5$ Regulile referitoare la antrepri-a se
aplica - in lipsa unor reglementari speciale sau in completarea lor - si lucrarilor 2activitatilor5
intelectuale, de e(emplu, meditatii, consultatii profesionale, inclusiv *uridice
2>. (onflictele si litigiile in constructii. (ai de pre'enire a acestora.
(onflictele apar ca forma a interactiunii umane prin care doi sau mai multi memri ai unei
colectivitati intra in de-acord total sau partial asupra unor probleme$
8au-ele conflictelor in organi-tie pot fi determinate de)
-nepriceperea unui membru al grupului de asi indeplini sarcinile ce iau fost atribuite
-nemultumirea fata de modul de reparti-are a sarcinilor
-lipsa unei comunicari deschise si oneste
-relatiile interpersonale dificile, acestea tin mai mult de elementele psiho sociologice a
grupului$
8riterii ce caracteri-ea-a situatiile conflictuale)
1-esenta conflictului sunt)
a5conflicte de substanta-cind indivi-ii urmaresc atingerea propriilor scopuri prin
intermediul unor grupuri$ %ceste conflicte sunt puternice in sistemele de conducere autoritare
b5conflictele afective-se refera la relatiile interpersonale fiind generate de stari
emotionale$%cestea sunt insotite de puternice emotii negative$
B-subiectii care sunt antrenati in conflict)
a5conflicte intra personale sau intra psihic$%pare conflict la nivel personalitatii unui
individ$:ursele de conflict pot include idei,ginduri,emotii sau obiective personale care intra in
conflict unele cu altele$
b5conflictele interpersonale-conflic intre sefi si subordonati, soti,colegi de munca$:unt
conflicte in care o persoana o frustrea-a pe alte de atingerea obiectivului propus$
c5conflictul intro-grup-in interiorul unui grup in care efectele unor performante reduse ale
grupului se pot rasfringe asupra membrilor sai$
d5conflictele inter-grup-care apar adesea intre subdivi-inile functionale ale
organi-atiei$aceste conflicte duc la cresterea a loialitatii membrilor grupului si a muncii in
echipa
C-0o-itia ocupata de actorii implicati in conflict sunt)
a5conflicte simetrice-
b5conflicte asimetrice -structura este astfel constituita in cit pestele mare il inghite
intotdeauna pe cel mic=
4-gradul de intensitate a conflictelor)
a5disconfortul este un sentiment intuitiv ca lucrurile nu sunt normale
b5incidentul irita in timp si sta la ba-a unor conflicte mai intense daca nu sunt uitate
c5neintelegerea este lipsa de legaturi intre parti si o comunicare defectuoasa
d5tensiunea si cri-a-oamenii intrec masura si se lasa dominanti de sentimente
&-forma conflictului deosebim)
a5conflicte latente
b5conflicte manifeste 2concreti-ate in conflicte de munca5
E-durata si evolutia conflictului
a5conflicte spontane-apar brusc, sunt greu de preva-ut, sunt de scurta durata si se
manifesta la nivel interpersonal
b5conflicte acute- au o evolutie scurta dar sunt deosebit de intense
c5conflicte cronice-au cau-e ascunse, cu evolutie lenta si lunga durata
H-efectele conflictului
a5conflicte functionele 2eficiente5
b5conflincte disfunctionale 2distructive5
Reol'area conflictelor
1$cooperarea-colaborare$Reali-area acesteea tine de interventia ierarhiei manageriale$7ste
indreptata spre reducerea perceptiilor gresite,sa stimule-e comunicarea corecta si sa de-volte
sentiente de incredere intre membri$
B$retragerea-managerii care adopta aceasta solutie se retrag din conflict, ignora situatiile in
peranta ca vor disparea de la sine$8onflictul insa nu dispare el poate i-buctni cu o intensitate
mult mai mare daca situatia care a generat conflictul este deosebit de important pentru
organi-tie$
C$aplanarea conflictului- se intilneste atunci cind una din parti este dispusa sa satisfaca
interesele celuilalte parti,in dauna propriilor sale interese, fie puntru a obtine incredere fata de
ceilalti, fie pentru armonie$
4$fortarea-este utili-ata in ca-ul in care managerul doreste cu orice pret obtinerea
re-ultatelor$0ractica a confirmat ca iintrun climat de constringere productivitatea va scadea$
&$compromisul-ambele parti obtinind oarecare satisfactie$adoptarea aceste metode se face
mai ales atunci cind partile au puteri egale$
E$confrontarea-cheia solutionarii conflictului fiind recunoasterea onesta a diferentilor$
:olutionarea litigiilor)
0rin ichierea conventiei de arbitra* sau inserarea clau-ei, partile se obliga sa recunoasca si
sa e(ecute benevol hotarirea arbitrala$%rbitra*ul comercial are un sir de arbitra*e fata de
*udecatoriile statale cum ar fi)
1-la solutionarea litigiilor se aplica o procedura simplificata,aleasa de parti$
B-termenii de solutionare sunt mai redusi
C-arbitrii sunt speciali-ati in e(aminarea litigiilor comerciale
4-sedintele se petrec in mod inchis
%tunci cind partile nu au a*uns la o intelegere privind la un arbitra* litigiile pot fi e(aminate
de catre organele statale$
2?. Rolul, necesitate, pregatirea, derularea si reultatele sedintelor.
Sedinta, ca cea mai frecventa metoda de management, consta in reunirea mai multor
persoane pentru o perioada scurta de timp sub conducerea unui manager, in vederea
solutionarii in comun a unor sarcini cu caracter informational sau deci-ional$
;upa continut sedintele se pot clasifica in) F :edinte de informare F :edinte deci-ionale F
:edinte de armoni-are F :edinte eterogene -sunt specifice nivelurilor superioare si medii
demanagement, contin doua sau mai multe elemente specifice celorlalte tipuri de sedinte$
@tili-area metodei sedintei presupune obligatoriu parcurgerea a patru etape K pregatirea,
deschiderea, desfasurarea si finali-area, iar pe parcursul fiecarei etape trebuie respectate
anumite reguli$
Xedin,a constituie modalitatea principal. de transmitere a informa,iilor +i de culegere a
feed-bac#-ului concomitent la un num.r mare de componen,i ai societ.,ii comerciale sau
regiei autonome$ 8alitatea ei condi,ionea-. sensibil calitatea managementului, fiind nemi*locit
implicat. /n e(ercitarea previ-iunii, organi-.rii, coordon.rii, antren.rii +i control-evalu.rii$
Gn func,ie de con,inut, +edin,ele se clasific. /n mai multe categorii) de informare,
deci-ionale, de armoni-are, de e(plorare +i eterogene$
Pregatirea unei sedinte are un impact sensibil asupra eficacitatii sale, reclam6nd un
comple( de deci-ii si actiuni necesare desfasurarii sale eficiente= din acestea mentionam)
- stabilirea unei ordini de -i *udicioase, precise, sarcina ce trebuie sa revina
managerului ce organi-ea-a sedinta$
- formularea problemelor /nscrise pe ordinea de -i cu ma(im de claritate si /n masura
/n care este posibil, formularea trebuie sa fie incitanta, sa st6rneasca interesul celor vi-ati=
- desemnarea persoanelor care urmea-a sa /ntocmeasca materialele pe ba-a carora se
vor desfasura lucrarile reuniunii /n domeniile abordate=
- stabilirea persoanelor ce vor fi invitate la sedinta= se recomanda participarea
persoanelor ce vor fi implicate nemi*locit /n problemele abordate, evit6ndu-se marirea
ne*ustificata a numarului de participanti=
- elaborarea de materiale c6t mai scurte, pentru sedinta, re-um6ndu-se informatiile ce
sunt strict necunoscute de participanti, formul6nd alternative deci-ionale, ipote-e de lucru,
propuneri concrete etc$,
- /n cadrul sedintelor oca-ionale, este necesara consultarea persoanelor implicate
pentru stabilirea din timp a datei si locului desfasurarii sedintei=
- /n ca-ul sedintelor periodice, este importanta derularea lor /n aceleasi -ile si ore=
- stabilirea locului de desfasurare si a ambiantei sedintei trebuie sa se faca /n functie
de obiectivele urmarite
- desemnarea persoanei ce se ocupa cu /nregistrarea discutiilor sedintei
2erularea sedintei include)
- sublinierea contributiei /n idei noi, solutii eficiente etc$, astfel /nc6t sa
stimule-e participarea activa si substantiala a participantilor=
- calmarea spiritelor /nfieb6ntate, intervenind calm, dar ferm, pentru a prevenii sau
pre/nt6mpina momentele de tensiune=
- interventia prompta, pentru stoparea peroratiilor inutile pentru problemele abordate, a
divagatiilor de la subiect etc$=
- imprimarea unui ritm care sa asigure /ncadrata /n durata stabilita, concomitent cu
reali-area scopurilor urmarite$
Reultatele sedintelor comisiei vor fi pre-entate de catre presedintele comisiei in cadrul
adunarii generale ,iar pocesele verbale ale acestor sedinte se ane(ea-a procesului verbal al
adunarii generale$
2A. 0anturi ritmice si neritmice. .ipuri si relatiile de calcul.
;up. caracterul de desf.+urare /n timp se deosebesc urm.toarele tipuri de lan,uri)
1"lan, ritmic perfect 2toate lan,urile au durate egale pe toate sectoarele5=
2"lan, ritmic cu ritmuri multiple +i diferite=
#"lan, neritmic 2/n care lan,urile componente au ritmuri diferite, ca re-ultat al
neomoginit.,ii cl.dirilor +i a diferitelor tempuri de e(ecu,ie a lan,urilor5$
Ian,urile neritmice pot fi cu schimbare omogen. sau neomogen. a ritmului
1"0an6ul ritmic perfect$
Modul ideal de organi-are /n flu(, /n acela+i timp solu,ia cea mai clar. de desf.+urare /n
timp +i spa,iu, este determinat. de ca-ul c6nd ritmul tuturor ciclurilor 2denumite +i flu(uri
par,iale5 ce intr. /n componen,a lan,ului perfect ritmic sunt egale /ntre ele, constant pe toate
sectoarele$Gn acest ca- fiecare forma,ie de muncitori ce e(ecut. un proces /ncepe lucru /ntr-un
sector, imediat ce forma,ia precedent. +i-a terminat lucrul /n acest sector$
;urata lan,ului ritmic perfect poate fi /mp.r,it. /n trei perioade)
"0erioada de desf.+urare 1cre+tere2Td5Kc6nd /n lan,, la intervale egale cu ritmul echipelor
2brig.-ilor5 cre+te treptat num.rul de muncitori=
-0erioada stabil. 2Ts5-c.reia /i corespunde num.rul ma(im de muncitori=
-0erioada de restr6ngere2Tr5-c6nd din lan, peste intervale egale cu ritmul echipelor
2brig.-ilor5 se reduce treptat num.rul de muncitori$ %ceast. perioad. de timp se mai nume+te
perioada de livrare 2de dare /n e(ploatare5 a produc,iei$
Timpul total de desf.+urare a lan,ului ritmic perfect) . D .1 E .2 D n tp E Fm G 1; tp
. D tp Fn E m G 1;
0asul lan,ului) tp D . 5Fn E m G 1;
um.rul de brig.-i, dac. durata total. e fi(at. +i sunt date tp +i m) n D . 5 tp E 1 G m
um.rul de sectoare) m D . 5tp E 1 G n
um.rul mediu de muncitori) Rmed D H 5 .
unde) T K durata total. de lucru= Y K volumul total de lucru$
8oeficientul mi+c.rii neuniforme 2neritmice5 a for,ei de munc.) k1 D .stab 5 .
unde) .stab. D . G .desf. G .restr.
86nd perioada de desfacere este egal. cu perioada de restr6ngere
Tdesf$ A Trestr$ ob,inem) k2 D 1 GF 2.desf. 5 .;
Rraficul mi+c.rii for,ei de munc. este aproape de cel optim c6nd coeficientul mi+c.rii
neuniforme a for,ei munc. # este c6t se poate de apropiet de valoarea 1$
8alitatea lan,ului perfect ritmic poate fi apreciat. pe ba-a principiilor fundamentale ale
organi-.rii e(ecu,iei proceselor de construc,ie$ Mai *os se redau aceste principii +i modul cum
lan,ul perfect ritmic, care este o solu,ie perfect. de organi-are, le satisface$
(ontinuitatea se reali-ea-., dup. cum se vede din 2figura E$1J5, fiecare forma,ie
termin6nd procesul pe un sector, /ncepe imediat 2/n schimbul urm.tor5 lucru pe alt sector$
Ritmicitatea se reali-ea-., deoarece, la intervale egale de timp se predau sectoarele ca
produc,ie finit. constant.$
8niformitatea se reali-ea-.) /nc6t duratele de reali-are a produc,iei globale de pe un
sector fiind egale, atunci produc,ia global. pe unitate de timp este constant.$
Propor6ionalitatea se poate reali-a cu destul. u+urin,. deoarece volumele de munc. pe
fiecare sector sunt egale$
Sincroniarea se reali-ea-. pe toate sectoarele, deoarece fiecare forma,ie /ncepe lucru pe
un sector imediat ce brigada precedent. a terminat procesul pe sectorul respectiv$
2- lan6 ritmic cu ritmuri multiple Ci diferite
?ormulele deduse pentru lan,ul ritmic multiplu sunt valabile +i pentru lan,ul ritmic K perfect
0an6ul ritmic cu ritmuri diferite se caracteri-ea-. prin ritmuri egale pe sectoare +i
tempuri neegale de e(ecu,ie a proceselor$
8aracterul neomogen +i comple(itate foarte diferit. a proceselor de construc,ie, determin.
volume de munc. diferite +i implicit ritmuri de lucru diferite de la un proces la altul$
;up. aceast. metod., unele sau fiecare din lan,urile 2ciclurile5 par,iale din lan,ul general,
se organi-ea-. cu ritm propriu$ Gn acest ca-, ritmul fiec.rui lan, par,ial r.m6ne constant, pe
toate sectoarele$
0entru lan,ul ritmic cu ritmuri diferite este important de a determina termenii de /ncepere +i
terminare a proceselor /n a+a mod, /nc6t pe unul +i acela+i sector s. nu se afle dou. +i mai
multe forma,ii 2brig.-i5 de lucru, +i totodat. activitatea de e(ecu,ie a lor s. se desf.+oare f.r.
/ntreruperi$
Modul de respectare a principiilor organi-.rii, /n cadrul lan,ului ritmic cu ritmuri diferite
de la un proces la altul$
(ontinuitatea se reali-ea-. pentru toate procesele$
Ritmicitatea nu se asigur. /n totalitate, ci pe perioade anumite de timp$
8niformitatea nu se respect., deoarece duratele de e(ecu,ie a tuturor proceselor de pe un
sector nu sunt egale$ Gn consecin,. produc,ia global. /n unitate de timp nu este constant.$
Propor6ionalitatea se reali-ea-. pentru fiecare proces /n parte$
Sincroniarea se reali-ea-. numai pe anumite sectoare, +i anume pe primul sector c6nd
procesul urm.tor are ritmul mai lent dec6t cel precedent, +i pe ultimul sector c6nd procesul
urm.tor este mai rapid dec6t cel precedent$
Ritmurile de lucru diferite ale proceselor determin. timpi de a+teptare ai sectoarelor /ntre
procesele succesive ale unui flu($
#"lan6 neritmic
a;Ian,ul neritmic cu schimbarea omogen. a ritmului-se caracteri-ea-. prin ritmuri egale
a diferitelor procese pe acelea+i sectoare +i ritmuri neegale a proceselor pe sectoare$
0roblema principal. la un lan, neritmic cu ritmuri omogene este coordonarea /n timp +i
spa,iu a proceselor succesive, astfel /nc6t s. se asigure continuitatea /n lucru a forma,iilor
2brig.-ilor5 de muncitori, cu respectarea ordinii tehnologice stabilite de e(ecu,ie pe toate
sectoarele$0roblema devine mai dificil. cu c6t num.rul sectoarelor +i al proceselor este mare
Ia acest tip de lan, ritmic cu schimbarea omogen. a ritmului, singurul principiu ai
organi-.rii proceselor care se respect. este continuitatea pentru fiecare proces /n parte, +i
par,ial sincroni-area, celelalte principii nu se reali-ea-.$
b;Ian,ul neritmic cu schimbarea neomogen. a ritmului$2Ian, absolut neritmic5$
0roiectarea lan,urilor neritmice cu schimbarea neomogen. a ritmului se efectuea-. /n a+a
fel, /nc6t forma,iile 2brig.-ile5 de munc. s. nu aib. /ntreruperi pe parcursul e(ecu,iei
proceselor pe toate sectoarele, +i ca pe unul +i acela+i sector s. nu se afle dou. sau mai multe
echipe de munc.$
Ian,ul neritmic cu schimbarea neomogen. a ritmului corespunde situa,iei c6nd procesele
au ritmuri de lucru diferite de la un sector la altul, c6t +i /ntre ele
0entru acest tip de lan, este necesar ca durata de construc,ie s. fie c6t scurt., precum +i
termenii de /ncepere a proceselor trebuie stabili,i /n a+a fel, /nc6t suprapunerea /n timp a
activit.,ilor forma,iilor 2brig.-ilor5 de munc. s. fi ma(im.$
Ia lan,ul neritmic cu schimbarea neomogen. a ritmului, singurul principiu care se poate
respecta este continuitatea pentru fiecare proces /n parte$ Gn rest, celelalte principii nu se
reali-ea-.$
#B. ,senta si principiile organiarii. Metoda in flu= de e=ecutie a lucrarilor.
:copul final al organi-.rii proceselor de construc,ii K monta* este reali-area obiectelor de
construc,ie, ca re-ultat al unei produc,ii materiali-at. /n timp +i spa,iu, cu respectarea
restric,iilor impuse, adic.) termene de punere /n func,iune ale obiectelor 2durata normat. de
e(ecu,ie, costul global, productivitate, perioade de e(ecu,ie5$ Modul de atingere a acestui scop
cel pu,in aparent se poate ob,ine pe mai multe c.i, /n mai multe moduri posibile de dispunere,
concentrare +i desf.+urare /n timp +i spa,iu a elementelor procesului de produc,ie) for,e de
munc., mi*loace de munc. +i obiecte ale muncii$
%legerea modului optim de a a*unge la acest scop, din multitudinea de variante posibile,
trebuie f.cut. pe ba-a unor criterii de compara,ie care se constituie ca principii de ba-. /n
organi-area e(ecu,iei proceselor de construc,ii$ Aceste principii sunt)
a; 0rincipiul continuit.,ii$ :e consider. c. produc,ia se desf.+oar. continuu /n timp, atunci
c6nd fiecare proces de produc,ie +i, /n primul r6nd procesele de ba-. se desf.+oar. continuu,
respectiv c6nd nu apar /ntreruperi, a+tept.ri pentru for,a de munc., mi*loacele de munc. +i
obiectele muncii$ 8u alte cuvinte continuitatea, este principiul /n ba-a c.ruia organi-area
e(ecu,iei proceselor de construc,ii trebuie s. cree-e +i s. asigure lucru ne/ntrerupt, /n timp +i
spa,iu, a forma,iilor de munc. ce e(ecut. procesele respective$ 0entru respectarea acestui
principiu trebuie create +i asigurate condi,ii tehnologice +i organi-atorice care s. permit.
forma,ilor de muncitori +i utila*elor implicate /n e(ecu,ie, trecerea succesiv. +i f.r. /ntreruperi
de la un sector la altul, de la un eta* la altul, de la un obiect la altul$ 0entru a /n,elege mai bine
imperativul continuit.,ii, vom sugera, prin antite-., c. discontinuitatea se traduce /n cheltuieli
neproductive ale forma,iilor de muncitori +i ale utila*elor care nu lucrea-.$ 8ontinuitatea
urm.re+te reali-area lucrului ne/ntrerupt /n cadrul timpului de munc. reglementat, care poate
fi durata schimbului de lucru sau schimburilor de lucru c6nd se lucrea-. /n mai multe
schimburi$
b; 0rincipiul uniformit.,ii$ 7(prim. o cerin,. obiectiv. de ba-. a program.rii +i organi-.rii
proceselor de produc,ie, astfel /nc6t solicit. o utili-are uniform. a for,elor de produc,ie 2for,a
de munc., mi*locele de munc. +i obiectele muncii5, ceea ce creea-. condi,ii pentru reali-area
produsului /n mod uniform, cu efecte deosebit de favorabile /n ceea ce prive+te eficien,a
activit.,ii de construc,ii$ @niformitatea produc,iei de construc,ii K monta*, pune condi,ia ca
organi-area e(ecu,iei proceselor s. permit. reali-area /n mod constant pe unitate de timp a
produc,iei sub form. valoric.$ %cest principiu este legat de asigurarea +i folosirea ra,ional. a
mi*loacelor financiare necesare desf.+ur.rii proceselor de construc,ie$
c; 0rincipiul ritmicit.,ii$ %cest principiu e(prim. o cerin,. obiectiv., de ba-. a program.rii
+i organi-.rii proceselor de produc,ie, astfel /nc6t av6nd asigurate condi,iile impuse de
principiul uniformit.,ii, obiectul de construc,ie sau grupul de obiecte /n e(ecu,ie fiind divi-at
/n sectoare cu volum de munc. egal., se ob,in pentru fiecare produs de produc,ie durate de
timp egale pe fiecare sector, +i deci o desf.+urare ritmic. a fiec.rui proces de produc,ie pe
succesiunea de sectoare$ Ritmicitatea se mai poate defini ca o desf.+urare a proceselor de
asemenea /n timp +i spa,iu, care s. asigure o e(ecu,ie a lucr.rilor +i predarea lor sub form.
fi-ic. finit. /n cantit.,i constante la intervale de timp egale$ ;esf.+urarea ritmic. a proceselor
de construc,ii, respectiv a produc,iei de construc,ii, constituie una din condi,iile principale
pentru folosirea integral. a capacit.,ilor de produc,ie$
d; 0rincipiul propor,ionalit.,ii$ %cest principiu e(prim. condi,ia esen,ial., ca reali-.rile
fiec.rei forma,ii de lucru s. fie /n cantitatea, calitatea, +i sortimentul corespun-.tor cu
m.rimea, specialitatea +i categoria muncitorilor de care se dispune$
e; 0rincipiul sincroni-.rii$ %cest principiu e(prim. o cerin,. obiectiv. de ba-. a
program.rii +i organi-.rii proceselor de produc,ie, care const. /n /mbinarea +i alegerea
ra,ional. a principalelor elemente ale procesului de produc,ie 2for,. de munc., mi*loace de
munc., obiectul muncii5, astfel /nc6t s. se asigure desf.+urarea pe sectoare succesive, /n mod
simultan a c6t mai multor procese de produc,ie succesive$ ;atorit. sincroni-.rii se reali-ea-.
o suprapunere de mai multe procese care se e(ecut. pe sectoare diferite$ :incroni-area
proceselor de construc,ie, urm.re+te s. reali-e-e, /ntr-o m.sur. c6t mai mare, ocuparea tuturor
sectoarelor care au un front de lucru liber, f.r. ca /n trecerea continu. +i succesiv. a
forma,iilor de lucru de la un sector la altul s. se produc. fenomenul de inversare a ordinei
tehnologice de desf.+urare a proceselor$
0rin metod. de organi-are a e(ecu,iei proceselor de construc,ii K monta* se define+te o
anumit. modalitate de dispunere +i desf.+urare /n timp +i spa,iu a proceselor legate de
reali-area unui obiect de construc,ie sau a unei p.r,i a acestuia) ansamblu, subansamblu,
articol$
7(ist. trei metode de organiare a e(ecu,iei proceselor de construc,ie)
1"metoda succesiv. de e(ecu,ie a proceselor- construc,ie propune o astfel de dispunere +i
desf.+urare /n timp +i spa,iu, /nc6t la un moment dat pe +antier se e(ecut. un singur proces pe
un sector bine determinat$
2"metoda /n paralel de e(ecu,ie a proceselor- prevede o asemenea dispunere +i desf.+urare
/n timp +i spa,iu /nc6t un num.r de forma,ii de lucru egal cu num.rul sectoarelor e(ecut.
concomitent procesele pe aceste pe aceste sectoare
#"metoda /n flu( de e(ecu,ie a proceselor-7(amin6nd cele dou. metode 2metoda succesiv.
de e(ecu,ie a proceselor +i metoda /n paralel de e(ecu,ie a proceselor5 pre-entate anterior, se
constat. c. ele se situea-. pe po-i,ii diametral opuse, ca mod de concep,ie a dispunerii +i
desf.+ur.rii /n timp +i /n spa,iu de e(ecu,ie a lucr.rilor$ %cest studiu ne conduce la ideea c.
situa,ia optim. se g.se+te la mi*loc, adic. metoda /n flu( combin. avanta*ele +i elimin. pe c6t
posibil de-avanta*ele metodei succesive +i a metodei /n paralel$
Gn principiu, metoda 7n flu= const. /n conceperea unei dispuneri +i desf.+ur.ri proceselor
/n timp +i spa,iu astfel /nc6t forma,iile de muncitori speciali-ate trec succesiv de pe un sector
pe altul, fiecare forma,ie e(ecut6nd un proces pe un sector, creea-. front de lucru pentru
forma,ia care e(ecut. procesul urm.tor$
?olosind aceast. metod. 2metoda de e(ecu,ie a proceselor /n flu(5, construc,ia se divi-ea-.
/n n procese, la care, procesele omogene se e(ecut. succesiv, iar cele neomogene K /n paralel$
Metoda /n flu( de e(ecu,ie a proceselor asigur. consum uniform de resurse +i ritmicitatea
produc,iei de construc,ii$
;urata total. de e(ecu,ie divi-at. /n n procese, va fi mai lung. dec6t la metoda /n paralel,
dar mai scurt. dec6t la metoda succesiv. de e(ecu,ie a proceselor$ Dntensitatea consumului de
resurse va fi mai mare dec6t la metoda succesiv. +i mai mic. dec6t la metoda /n paralel de
e(ecu,ie a proceselor de construc,ii K monta*$
Metoda /n flu( se caracteri-ea-. prin urm.toarele aspecte)
a;divi-area lucr.rilor /n procese componente /n concordan,. cu specialitatea +i calificarea
e(ecutan,ilor=
b;divi-area frontului de lucru /n sectoare +i por,iuni, precum +i crearea condi,iilor necesare
de lucru e(ecutan,ilor=
c;suprapunerea ma(im. /n timp a proceselor$
Reali-area unui obiect de construc,ie nu este re-ultatul aplic.rii numai a uneia din aceste
metode$ ;atorit. comple(it.,ii unui obiect de construc,ii, pentru reali-area diferitelor
ansamble, subansamble +i elemente, la proiectarea organi-.rii se pot aplica toate cele trei
metode /n func,ie de condi,ion.rile tehnologice, organi-atorice, etc
#1.!otiunea si rolul diagnosticului economico"financiar. .ipurile de diagnostic
economico"financiar.
2iagnosticarea poate fi definita ca o cercetare comple(a a aspectelor economice, tehnice,
sociologice, *uridice si manageriale ce caracteri-ea-a activitatea unei organi-atii prin care se
identifica punctele forte si slabe, cau-ele care le-au generat si se formulea-a recomandari de
eliminare sau diminuare a aspectelor negative si 1sau de valorificare a celor po-itive$
2iagnosticul economico"finaciar este un instrument la /ndemana managerilor care
permite formularea unor *udec.,i de valoare calitative +i1sai cantitative privind darea,
dinamica +i perspectivele unui agent economic
Dncorporarea metodei diagnosticarii in arsenalul folosit cotidian de catre conducatori,
constituie un argument de prim ordin al trecerii de la fa-a empirica a managementului, la fa-a
stiintifica, de neanlocuit in conditiile trecerii la o economie, ba-ata pe concurenta si
rentabilitate$
Dn sens general, conceptual de diagnostic, la nivelul unei firme, presupune repararea
disfunctionalitatile activitatii ei, cercetarea si anali-a faptelor si responsabilitatilor,
identificarea cau-elor si a masurilor care sa conduca la imbunatatirea situatiei economico-
financiare$
Dn mod particular, prin diagnosticarea unei firme, in vederea anali-ei, se urmareste
cunoasterea tuturor laturilor activitatii acesteea, respective *uridical, tehnica, resurse umane,
economico-financiara, precum si a punctelor forte si punctelor slabe corespun-atoare
fiecareia$
Dn cadrul diagnusticului trebuie sa-si gaseasca raspuns probleme cum sunt)
-0iata pe care operea-a firma si po-itia trecuta si probabila pe aceasta piata=
-:ituatia *uridica a firmei si a proprietatii evaluate=
-0otentialul uman si de management al firmei=
-Dnfrastructura tehnica pentru sustinerea activitatii de productie sau de servicii=
-Re-ultatele obtinute si probabile ale intreprinderii
Dn cadrul activitatii practice a unei firme diagnosticul trebuie sa furni-e-e informatiile
necesare aprecierii situatiei trecute si pre-ente, care constituie o ba-a pentru estimarea
elementelor si variabilelor Ocheie4 ce trebuie avute in vedere in ca-ul aplicarii diferitelor
metode de anali-a$
> problema importanta in reali-area diagnosticului o repre-inta asigurarea informatiilor ce
vor fi anali-ate
0rincipalele criterii de clasificare sunt )
D$;upa sfera de cuprindere a cercetarii, diagnosticul poate fi )
1$;iagnostic general K in care obiectivul investigatiei il repre-inta organi-atia in ansamblul
ei,solicita o echipa comple(a, cheltuieli ridicate si un timp mai indelungat de anali-a$
B$;iagnostic partial K presupune investigarea unei activitati sau a uneifunctiuni$
C$;iagnosticul speciali-at K are ca obiect al investigarii un aspect alactivitatii de ansamblu
a organi-atiei 2 calitatea, productivitatea,costurile, climatul de munca, etc 5$
DD$;in punct de vedere al obiectivelor urmarite, se remarca urmatoarele tipuri)
1$;iagnostic de sanatate sau de re-ultate K are ca obiectiv identificarea puterii globale
interne a firmei, avind in vedere re-ultatele obtinute in anii anteriori$
B$;iagnostic de vitalitate sau de perspectiva K urmareste evaluareacapacitatii firmei de a
face fata unei situatii viitoare, totaldeosebite, generata de patrunderea pe noi piete, fu-iuni,
modificarima*ore ale mediului ambiant 2economice, tehnologice, etc5$
C$;iagnosticul de climat sau de ambianta K se aprecia-a climatul demunca, starea relatiilor
inter-umane din cadrul organi-atiei, relatiilecu clientii si alte organi-atii din mediu, imaginea
firmei pe piata$
DDD$;upa structura echipei de diagnosticare, tipurile cele mai frecvente sunt)
1$;iagnosticul intern K reali-at de o echipa alcatuita in intregime din specialistii
organi-atiei, este mai putin obiectiv$
B$;iagnosticul e(tern K numit si diagnostic propriu--is, este reali-at de consultanti e(terni
organi-atiei, costurile mai ridicate si perioada mai mare de desfasurare ,obiectivitate inalta$
C$;iagnosticul mi(t K este sustinut de o echipa alcatuita dinspecialisti interni si e(terni
organi-atiei$ %cest tip de diagnostic incearca sa elimine de-avanta*ele tipurilor precedente,
ma(imi-and avanta*ele$
#2. !otiunea, scopurile si sarcinile analiei factoriale.
Analia factorial 2anali-a /n componente principale este o metod. factorial.5 a ap.rut
pentru a re-olva probleme din categoria urm.toare)
F reducerea comple(it.,ii datelor 2data reduction5 K poate fi /nlocuit un masiv de date de
mari dimensiuni prin masive de dimensiuni mai miciZ
F eviden,ierea +i fi(area patternului asocierilor 2corela,iilor5 dintre variabile$
F determinarea variabilelor latente 2mai pu,ine5 care se afl. /n spatele variabilelor m.surate
2mai multe5 K problem. similar. descoperirii celor care m.nuiesc p.pu+ile /ntr-un teatru de
p.pu+i= comportarea, varian,a variabilelor m.surate poate fi reg.sit. din varian,a unor
variabile ascunse, care le determin. prin asociere$
Nariabilele ascunse, latente, sunt denumite factori +i de aici denumirea metodelor anali-ei
factoriale$
Metoda a ap.rut la /nceput /n studii psihologice /n care s-a /ncercat s. se determine,
evalue-e, variabile precum inteligen,a$ 8um se pot evalua atribute precum puterea de
asimilare, de reac,ie, de /n,elegere etc$, s-a presupus c. multe dintre acestea sunt determinate
de o variabil. latent. care poate fi inteligen,a.
Scopurile.%nali-a factorial. contemporana este folosit. pentru a re-olva dou. tipuri de
probleme) reducerea num.rului de variabile pentru a cre+te vite-a de procesare a datelor +i
identificarea +abloanelor ascunse /n rela,iile e(istente /ntre date$
Analia factorial se refer. la o gam. larg. de tehnici statistice folosite pentru a
repre-enta un set de variabile /n concordan,. cu un num.r redus de variabile ipotetice, numite
factori$ %cest tip de anali-. este folosit. intens /n diferite domenii, precum) psihologie, +tiin,e
sociale, managementul produc,iei, cercetare opera,ional., domeniul de-volt.rii, etc$
%nali-a factorial. are urm.toarele sarcini1
1$ 0entru identificarea dimensiunilor comune, sau a factorilor, care e(plic. corela,iile
e(istente /n cadrul unui set de variabile$ ;e e(emplu, un set de afirma,ii cu privire la stilul de
via,. sunt utili-ate pentru a m.sura profilul psihografic al consumatorilor$ %ceste afirma,ii pot
fi folosite intr-o anali-. factorial. pentru a identifica factorii psihografici care re-ult. de aici$
B$ 0entru identificarea unui set, mai mic, de variabile necorelate pentru a /nlocui setul in,ial
de variabile /ntr-o anali-. ulterioar. multivariat. 2anali-. de regresie sau discriminant.5$ ;e
e(emplu, factorii psihografici identifica,i pot fi folosi,i drept variabile independente /n
e(plicarea diferentelor dintre consumatorii loiali si neloiali$
C$ 0entru identificarea unui set mai mic de variabile dintr-un set mai mare de variabile
pentru utili-area lui /n anali-e multivariate ulterioare$ ;e e(emplu, c6teva din afirma,iile cu
privire la stilul de via,. care sunt corelate puternic cu factorii identifica,i pot fi folosite drept
variabile independente pentru a e(plica diferen,ele /ntre consumatorii loiali si neloiali$
##. -enituri si costuri1 scopurile si sarcinile analiei.
-eniturile comerciale repre-inta veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din
prestari de servicii, precum si din practicarea unei meserii$
8onstituie venituri din profesii libere- veniturile obtinute din e(ercitarea profesiilor
medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, e(pert contabil, contabil
autori-at, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii
reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii$
Neniturile obtinute de persoanele impo-abile din e(ercitarea unei profesii libere intra sub
incidenta TN% daca nu repre-inta activitati scutite conform art$ 141 din 8odului ?iscal$
Neniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin
din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee
tehnice, #no!-ho!, din drepturi de autor si drepturi cone(e dreptului de autor si altele
asemenea$
(ostul repre-int. e(presia valoric. a unui consum de factori aduc.tor de venit$ 8heltuiala
devine cost prin intermediul consumului, costul fiind precedat de consum$ Reducerea
costurilor de produc,ie constituie un obiectiv prioritar /ntreprinderii, ceea ce impune anali-a
detaliat. a cheltuielilor care concur. la formarea costurilor, studiul eficien,ei acestora, precum
+i studiul rela,iilor dintre costurile de produc,ie +i volumul de activitate$ 8ostul de produc,ie
depinde de cantitatea de factori achi-i,iona,i de pe pie,ele unde se negocia-. munca, capitalul,
materiile prime +i de pre,ul acestora$ >biectivul central al /ntreprinderii /l constituie
optimi-area consumului de resurse, astfel /nc6t costul de produc,ie s. fie minim pentru a
ob,ine o rentabilitate ma(im.$
@nul din obiectivele principale ale contabilit.,ii de gestiune este calcularea costurilor$Ia
nivel microeconomic, obiectivul fundamental este repre-entat de minimi-area costurilor +i de
ma(imi-area profitului$ 8a urmare, compararea periodic. a costurilor reale cu cele prev.-ute
va permite anali-a abaterilor de la buget +i luarea deci-iilor corective$Gn acest conte(t, 3a
controla costurile4 devine o problem. primordial. pentru manager +i ceilal,i factori
responsabili dintr-o entitate public. sau /ntreprindere$
0entru costurile de productie se folosesc, de regula, locul de efectuare a cheltuielilor,
respectiv veriga organi-atorica pe flu(ul tehnologic si sfera de cuprndere a cheltuielii$ Dn
functie de prima caracteristica, locul de efectuare a cheltuielii respectiv veriga organi-atorica
se calcurile de sectie si costul de firma$ %ceasta stuctura a coscului are o mare valoare
analitaca deoarece pe linga faptul ca locali-ea-a consumul de cheltuieli in acelasi timp
individuali-ea-a si activitatea prestata de e(ecutat, deci si responsabilitatea individuala si
colectiva$
(*eltuielile si 'eniturile intreprinderii reflecta o arie larga de fenomene economico-
financiare legate, in esanta, de consumul si utili-area factorilor de e(ploatare2de
productie5)natura,munca si capitalul,respectiv de recuperarea resurselor utili-ate$
%nali-a cheltuielilor intreprinderii trebuie sa ocupe un loc deosebit in managementul
intern,intrucit de utili-area si consumul factorilor de e(ploatare 2de productie5 depinde, in
mare masura capacitatea concurentiala a intreprinderii, asigTrarea unor premise de ba-a ale
performantelor economico finaniare$ Dn acest sens problemele de ba-a ale diagnosticarii
cheltuielolor se refera pe deoparte, la cheltuielile aferente veniturilor intreprinderii2cu
deosebire, cele de e(ploatare5 iar pe de alta parte la eficienta diferitelor categorii ale
acestora2variable, fi(e, directe,indirecte5
%nali-a cheltuielilor se va efectua /n conformitate cu clasificarea dup. natura acestora, /n
conformitate cu structura utili-at. /n O8ontul de profit sau pierdere al Bilan,ului 8ontabil4$ :e
va urm.ri)
-calculul ponderii fiec.rui tip de cheltuial. de e(ploatare /n total cheltuieli de e(ploatare=
-anali-a dinamicii structurii cheltuielilor de e(ploatare, prin compararea dinamicii fiec.rui
element de structur. cu dinamica cheltuielilor de e(ploatare totale=
-anali-a dinamicii fiec.rui element de structur. a cheltuielilor de e(ploatare prin raportarea
la indicatorul simetric de structur. pentru veniturile din e(ploatare=
-anali-a dinamicii structurii cheltuielilor de e(ploatare prin raportarea la veniturile totale
din e(ploatare=
-anali-a dinamicii eficien,ei fiec.rui element de structur. a cheltuielilor din e(ploatare
Scopurile.8heltuielile de e(ploatare detin ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor
intreprinderii$ ;e aceea se impune o anali-a aprofundata a lor$ 8heltuielile de e(ploatare sunt
aferente ciclului de e(ploatare, care cuprinde ansamblul urmatoarelor operatiuni)
-cumpararea de materie prima, materiale consumabile, combustibili, energie, piese de
schimb, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata, semifabricate, marfuri pentru
vin-area lor catra terti=
-sticarea materiilor prime,materialelor, semifabricatelor, obiectlor de inventar, pieselor de
schimb, marfurilor cumparate=
-derularea prorio--isa a procesului de productie sau a procesului de deservire=
-stocarea produselor finite din productie prorie=
-livrarea produselor finite din productie proprie=
-vin-area marfurilor cumparate pentru revin-area lor catre terti$
Sarcini1 ;iagnosticul cheltuielilor de e(ploatare implica re-olvarea urmatoarelor probleme
mai importante)
1-%nali-a ratei de eficienta a cheltuielilor de e(ploatare
B-%nali-a cheltuielilor de e(ploatare ce revin 1JJJ lei venituri din e(ploatare
C-;eterminarea efectelor economico-financiare ale modificarii ratei de eficienta a
cheltuielilor de e(ploatare sau ale modificarii cheltuielilor de e(ploatare ce revin la 1JJJlei la
venituri din e(ploatare
4-;eterminarea si anali-a cheltuielilor de e(ploatare ce revin la 1JJJlei cifra de afaceri
&-;eterminarea efectelor economico-financiare ale modificarii cheltuielilor de e(ploatare
ce revin la 1JJJlei cifra de afaceri
E-%nali-a eficientei cheltuielilor variabile
H-%nali-a eficientei cheltuielilor fi(e
'-%nali-a cheltuielilor materiale
9-%nali-a cheltuielilor salariale
#$. +ndicatori de analia economico"financiara a acti'itatii firmei.
> problema cheie pentru anali-a financiara o repre-inta aprecierea indicatorilor
economico-financiari inclusi in metodologia de diagnosti# prin raportarea la asa-numite
standarte 2u-ante5 privind nivelul indicatorilor financiari sau prin compararea cu ratele
financiare medii pe ramura$
0rocesul de analia econ."financiara este un proces comple(, care are ca scop cunoasterea
re-ultatelor economico-financiare a activitatii agentilor economici$ 0rin urmare in cadrul
anali-ei economico-financiare a activitatii firmei se folosesc o multime de indicatori)
8ifra de afaceri) este ind$ fundamental al volumului activitatii agentului econ$, nu lipseste
din nici un sistem de indicatori folositi in diagnosticarea si evaluarea economica a
intreprinderii, din aprecierea eficientei managementului practicat$ ;e asemenea este un ind$ de
ba-a p1u masurarea volumului activitatii oricarei forme de functionare a intreprinderii$ 8ifra
de afaceri se calculea-a prin insumarea veniturilor re-ultate din livrarile de bunuri, e(ecutarea
de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din e(pluatare, mai putin rabaturile, remi-el si
alte reduceri acordate clientilor$
0rofitul) repre-inta depasirea veniturilor cistigate de intreprindere asupra consumurilor si
ch$ suportate de aceasta din activitatea de intreprin-ator$
PD(A"( unde) 8% Kcifra de afaceri, 8 K costul de productie=
8% A 0R ( Y, 0R K pretul de productie reali-at, Y K cantitatea produsului reali-at$
Marimean si dinamica profitului sint relevante de mai multi indicatori)
Masa profitului este suma totala dobindita sub forma de profit de un agent economic, de
ramura sau de economia de economia unei tari si stabilita ca diferenta intre pretul de vin-are si
cost sau ca diferenta intre venituri si costuri$
Rata profitului se determina ca un raport procentual intre masa profitului si costurile facute
pentru obtinerea acesteia, volumul capitalului sau cifra de afacere$ Rata profitului repre-inta
gradul de rentabilitate pe produs, egent economic, ramura sau economia nationala$
@;7)
- R%T% 0R>?DT@I@D
0R K masa profitului= 8 K costurile= 8 K capital folosit= 8% K cifra de afaceri
Dndicatori de anali-a financiara pe ba-a de bilant)
1$ Dnd$ de lichiditate)
-lichiditate generala K RaA2active curente1datorii curente5
-lichiditate imediata - RtA2%ctive circulante K stocuri51datorii curente
-rata solvabilitatii generale RcAactive totale1datorii curente
B$Dndicatori de echilibru financiar
-Rata autonomiei financiare2se divi-ea-a in)rata autonomiei globale 2rafg5 si la termen
2raft55Rata autonomiei la termen se clasifica la rindul ei in) rata la termen 1 si rata la termen
B$
rafgA2capitalul propriu1Total pasiv 5[1JJW
0onderea capitalului propriu respectiv a datoriilor in total pasiv difera de la ca- la ca-,
adica ponderea surselor proprii in finantarea mi*loacelor economice ale firmei si inregistrea-a
valori diferite in functie de politica financiara a intreprinderii si rentabilitatea ei$
Raft215 A 2capitalul propriu1capital permanent5[1JJW
Raft2B5A2capitalulpropriu1;TM\;TI5[1JJ
-rata de finantare a stocurilor) ReAfond de rulment1stocuriA2capital permanent-active pe
teremen lung51stocuri
-rata capitalului propriu fata de activele pe termen lung) RgAcapital propriu1active pe t lung
-rata datoriilor = R*Adatorii totale1active totale
-rata de rotatii a obligatiilor) R#Acifra de afaceri1media datoriilor totale
Nite-a de rotatie in -ileACEJ1R#
C$ Dndicatori de gestiune)
-durata medie de recuperare a creantelor) RnAcifra de afaceri1media creantelor totale
Nite-a de rotatie in -ileACEJ1Rn
-rotatia activelor curente) RoAcifra de afaceri1active curente
-rotatia activelor total) RpAcifra de afaceri1active totale
4$ Dndicatori de rentabilitate)
-Rata rentabilitatii economice) masoara remunerarea bruta a capitalurilor investite, atit
proprii cit si imprumutate 2capital investitAcapital propriu\impr$ 0e termen lung\impr$ pe t$
scurt5, si arata cit profit brut revine unei unitati de capital investit$
RrAprofit brut1capitaluri investite
-Rata rentabilitatea economica bruta)arata cit e(cedent brut de e(pluatare revine unei
unitati de capital investit$
RrbAe(cedentul brut al e(pluatarii 1capitaluri investite
-Rata rentabilitatae economica neta)arata cit profit brut din e(pluatare revine unei unitati de
capital investit in cadrul activitatii de e(pluatare$
RrnAre-ultatul e(pluatarii1capitaluri investite in e(pluatare
-Rata rentabilitatii financiare)masoara randamentul utili-arii capitalurilor proprii, adica
plasamentul financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor societatii$
RsAprofit net1capital propriu
-rata rentab$ financiare brute) RsbAcapacitatea de autofinantare1capital propriu
-rata rentab$ financiare nete) RsnAdividenede1capital social
&$ Dndicatori ai fondului de rulment)
-?ondul de rulment net global) repre-inta partea din capitalul permanent utili-at p1u
finansarea activelor curente impusa de diferentele dintre sumele incasate si sumele platite$
?RRA8apital permanent-%ctive pe teremen lung
-fondul de rulment propriu) ?RpA8apital propriu-%ctive pe termen lung
-ecesarul de fond de rulment) ?R semenifica in esenta activele curente de natura
stocurilor si a creantelor nefinansate pe ba-a operatiilor pe termen scurt$
?RA:tocuri\8reante\%ctive de regulari-are-;atorii curente-0asive de regulari-are
-tre-oraria neta) TA?R-?R
2e asemenea se cunosc si alti indicatori)
-Rata suficientei flu($ Mi*l$ banesti) RsmbA?lu(ul net din activ1procurarea activelor pe
termen lung\sporirea stocurilor de marf$ si materiale\plata dividendelor
-Rata de eficienta a cheltuielilor totale) RctA2]8hi1]Ni5[1JJA2]gi[8i21JJJ5511JJ
8i21JJJ5A28hi1Ni5[1JJ
@nde) 8hi-suma ch$ pe cele C grupari 2e(pluatare, financiare, e(ceptionale5
Ni-suma veniturilor pe gruparile similare ch$
gi-structura veniturilor = 8i21JJJ5-rata de eficienta a ch$ pe grupari
-rata de eficienta a ch$ de e(pluatare) RceA2]g*[rce*21JJJ5511JJ
rce*21JJJ5A28hi1N*5[1JJ
unde) g*-structura veniturilor de e(pluatare
rce*21JJJ5-rata de eficienta a ch$ pe tipuri de venituri din e(pluatare
8h*-ch$ aferente activitatii car ecompun ciclul ,,e(pluatare4
N*-venituri pe feluri de activitati componente ale ciclului ,,e(pluatare4
#%. Scopurile si sarcinile analiei folosirii fortei de munca la intreprinderile de
constructii.
Munca-repre-int. ca factor de produc,ie, o activitate specific uman. desf.+urat. /n scopul
ob,ineriii de bunuri economice$
?unc,ionarea oric.rei activit.,i economico-sociale este de neconceput f.r. pre-en,a +i
interven,ia omului, care este nu numai purt.torulul unor nevoi de consum ci +i posesor al unor
abilit.,i ce-i permit s. ac,ione-e /n scopul satisfacerii acestor nevoi$
Gn anali-a gestiunii resurselor umane la nivel microeconomic, se are /n vedere faptul c.
munca se manifest. ca factor de produc,ie numai sub stare activ. +i nu sub forma unei resurse
stocate$8a atare, problematica anali-ei se circumscrie la asigurarea cantitativ. +i calitativ. cu
resurse umane +i eficien,a utili-.rii acestora$ %specte privind pia,a muncii - cerere +i ofert. -
corela,ia de-voltare - popula,ie, preg.tirea for,ei de munc., s/nt abordate la nivel
macroeconomic +i fac obiectul altor domenii ale +tiin,ei economice$
0rincipalele probleme care fac obiecul anali-ei gestiunii resurselor umane s/nt)
1. ;inamica efectivului de personal pe total +i categorii
ecesarul de personal la nivelul /ntreprinderii se stabile+te /n func,ie de criterii specifice
pentru fiecare categorie$;imensionare ra,ional. a num.rului de personal constituie o prblem.
destul de important. /n utili-area eficient. +i crearea condi,iilor materiale pentru ac,iunea
/ntregului comple( de factori motiva,ionali$
0entru dimensionarea resurselor umane se folosesc urm.torii indicatori)
- um.rul ma(im de salaria,i, adic. limita superioar. /n care se poate /nscrie firma pentru
utili-area eficient. a factorului munc. prev.-ut. fa,. de perioada precedent.
- um.rul mediu de salaria,i 2 cu contract de munc.5$
- um.rul mediu de personal-la indicatorul precedent se adaug. cei care lucrea-. pe ba-.
de conven,ie=
- 7fectivul scriptic de personal, care cuprinde totalitatea personalului e(istent /n eviden,a
unit.,ii la un moment dat=
- 7fectivul scriptic pre-ent la lucru /ntr-un anumit moment=
;inamica efectivului de personal pe total +i categorii are menirea de a pune /n eviden,.
dimensiunea poten,ialului tehnico economic legat. de acest factor de produc,ie, /n raport de
reali-.rile perioadelor anterioare +i necesarul prestabilit$Gn consecin,. se stabile+te modificarea
absolut. 2^5, pe total personal +i categorii, Gn care) - num.rul de personal 2mediu sau
scriptic5 reali-at +i cel din ba-a de compara,ie$%nali-a structurii personalului poate vi-a
gruparea acestuia /n func,ie de meserie, v/rst., vechimea total. /n munc., stagiul /n cadrul
/ntreprinderii +i alte criterii, fiecare av/nd o semnifica,ie proprie /n aprecierea situa,iei
e(istente la un moment dat$
2%nali-a stabilit.,ii personalului$Gn leg.tur. direct. cu dinamica personalului este stabilirea
acestuia /n cadrul /ntreprinderii, care constituie o condi,ie important. pentru utili-area
eficient. a for,ei de munc.$Mobilitatea for,ei de munc. apare at/t sub forma intr.rilor, c/t +i a
ie+irilor, indiferent de cau-a generatoare$ Totu+i, trebuie s. se fac. distinc,ie /ntre circula,ie +i
fluctua,ie$ 8ircula,ia for,ei de munc. repre-int. mi+carea personalului /n cursul unei perioade
2intr.ri +i ie+iri5 determinat. de cau-e social-economice 2pensionare, decese, transferuri,
restr/ngerea activit.,ii etc$5$0entru caraceri-area acestui fenomen se folosesc indicatorii)
Gn cadrul plec.rilor poate fi remarcat. fluctua,ia for,ei de munc., ca un fenomen
nenormal, repre-ent/nd plec.rile din /ntreprinderi f.r. aprobarea conducerii /ntreprinderii sau
ca urmare a nerespect.rii legisla,iei muncii
8oeficientul de fluctua,ie se stabile+te ca raport /ntre totalul celor pleca,i din cau-ele
men,ionate +i num.rul mediu de personal$
7fectuarea unor studii cu caracter sociologic, pot pune /n eviden,. +i aspecte privind
inten,iile personalului /n ceea ce prive+te r.m/nerea sa nu /n cadrul /ntreprinderii, cu motiva,ia
respectiv.$%semenea aspecte trebuie cunoscute de conducerea /ntreprinderii, /n formularea
politicii de personal$
#. %nali-a calific.rii for,ei de munc.$ivelul de calificare a personalului repre-int. o
problem. deosebit de important. /n dimensionarea produc,iei +i evolu,ia productivit.,ii
muncii$%nali-a calific.rii for,ei de munc. vi-ea-. dou. aspecte de ba-., respectiv,
caracteri-area situa,iei calific.rii la un moment dat, evolu,ia acestuia +i modul /n care este
utili-at. for,a de munc. calificat.$
Gn sol,ionarea primului aspect, se poate avea /n vedere structura personalului pe forme
de preg.tire +i perfec,ionarea for,ei de munc. calificat., cum ar fi)
- absolven,i ai +colilor profesionale ucenici la locul de munc.
- absolven,i ai liceelor de specialitate
- absolven,i ai /nv.,.m/ntului superior
- absolven,i ai unor cursuri de speciali-are etc$
0entru caracteri-area sintetic. a nivelului de calificare a personalului se utili-ea-.
coeficienul calific.rii medii 2_5, stabilit pe ba-a rela,iei)Gn care) n - num.rul de personal pe
categorii de /ncadrare= # - categoria de /ncadrare
4$ %nali-a utili-.rii timpului de munc.$@tili-area integral. a timpului de munc.
repre-int. una din laturile importante ale folosirii eficiente a factorului munc.$
Reali-area unei produc,ii c/t mai mari este nemi*locit legat. de folosirea complet. cu
ma(im. eficien,. a fondului de timp de munc.$
,conomisirea timpului de munc. se poate reali-a pe dou. c.i)
a5 pe cale e(tensiv., prin reducerea pierderilor de timp /n -ile sau ore=
b5 pe cale intensiv., prin reducerea cheltuielilor de timp de munc. pe unitate de produs
%nali-a folosirii timpului de munc. urm.re+te descoperirea re-ervelor e(istente pe linia
utili-.rii competente a timpului disponibil, precum +i a cau-elor utili-.rii incomplete a
acestuia, eviden,iind efectele economice ale mobili-.rii re-ervelor e(istente$
Gn acest scop, se are /n vedere evolu,ia ponderii timpului efectiv /n fondul de timp
ma(im disponibil, comparativ cu perioadele precedente sau cu alte unit.,i, calcul/ndu -se
gradul de utili-are a fondului ma(im disponibil 2Ruf5 raport/nd timpul efectiv lucrat 2Te5 la
fondul de timp ma(im disponibil 2Tma(5
Modificarea gradului de utili-are a timpului de munc. se reflect. asupra)
a5 valorii produc,iei e(erci,iului= b5 valorii ad.ugate=c5 cifrei de afaceri d5 re-ultatul
e(ploat.rii= e5 cheltuielilor la 1JJJ lei produc,ie prin ontermediul cheltuielilor fi(e
%$%nali-a eficien,ei muncii$0entru caracteri-area +i anali-a eficien,ei muncii se folosesc mai
mul,i indicatori dintre care, /n principal se utili-ea-.)
- productivitatea muncii -for,a productiv. a muncii, adic. acea capacitate 2posibilitate5 a
factorului munc.de a crea, /ntr o perioad. de timp, un anumit volum de bunuri +i de a presta
anumite servicii$
- profitul pe salariat- re-ultatul din e(ploatare, repre-int. un indicator semnificativ pentru
caracteri-area eficien,ei muncii, /ntruc/t pune /n eviden,. leg.tura dintre /n-estrara tehnic.,
eficien,a folosirii acesteia +i productivitatea muncii$
Gn cadrul anali-ei productivit.,ii muncii pot fi individuali-ate urm.toarele probleme)
- anali-a productivit.,ii muncii pe ba-a indicatorilor valorici +i fi-ici,
- anali-a efectelor economico financiare ale modific.rii productivit.,ii muncii,
F anali-a eficien,ei resurselor umane pe ba-a profitului pe salariat,
F anali-a posibilit.,ilor de sporire a productivit.,ii muncii etc
#&. Scopurile si sarcinile analiei folosirii mi4loacelor fi=e la intreprinderile de constructii
> activitate profitabila e asigurata de un pontetial tehnico-material binre argumentat$
Mi*loacele fi(e2M?5 ocupa un rol important intre factorii de productie, e un element mobil$
M?-active materiale a caror pret unitar depaseste 1JJJ lei, planificate pentru utili-are in
activitatea de productie comerciala cu durata de functionare mai mare de un an$
Dn componenta M? se includ)
-cladirile, constructiile speciala, utila*ele, mi*loacele de transport$
>biectivul principal il constituie rolul in activitatea intreprinderii si procesului de
productie$
M? pot asigura o concordanta *ustificata intre resursele materiale consumate si forta de
munca antrenata$
M? se pot imparti in)
productive
1$parte activa-masini de forta si utila*= masini de lucru si utila*,macaniste de masurare si
reglare=mi*loace de transport$
B$partea pasiva-cladirile si edificiile intreprinderilor
neproductive-case de locuit,obiecte cu destinatie speciala,cultirala,medicala
Rradul de asigurare si eficienta utili-arii M? il constituie anali-a factorilor de productie$
:arcinile principale ale anali-ei)
1$ e(aminarea structurii si miscarii starii functionale a M?=
B$ aprecierea eficientei utili-arii M?=
C$ anali-a folosirii utila*ului=
4$ aprecierea influientei factorilor=
&$ evidentierea re-ervelor interne ce vor contribui la sporirea eficientei utili-arii M?=
:ursele principale de informatie)
1 programul social-economic de de-voltare a intreprinderii2cap B5=
2 raportul statisti nr 1-p2anual5 ,,0roductieLL
# formularul nr 1 din raportul financiar ,,Bilantul contabilLL=
$ procese-verbale de predare-primire a M?=
0rincipalele probleme a anali-ei utili-arii M?)
- anali-a volumului structurii si calitatii potentialului tehnic al firmei si reflectarii in
performantele de ba-a ale firmei=
- anali-a potentialului tehnic si a reflectarii in performantele economico- financiare ale
firmei=
- anali-a eficiente utili-arii M?=
,ficienta utiliarii M? se determina ca raport dintre marimea efectului obtinut 2N0?, N%,
NN, 0b5 si marimea efortului depus2valoarea medie a M? se calculea-a prin indicatorii)
1 randamentul M? K raportul dntre volumul productiei fabricate si valoarea medie a M?=
RmfAN0?1Mfmed 2lei5=
2 capacitatea M?-invers proportionala R
cmfAM?1N0?[1JJ 2bani5=
# in-estrarea muncii cu M?-valoarea medie M? ce revine la un muncitor in schimbul cu
durata ma(ima
DmfAMfmed1ms[1JJJ 2lei5=
#? Analia formarii si distributiei profitului in intreprindere de constructii.
Profitul repre-inta depasirea veniturilor castigate de intreprindere asupra consumurilor si
cheltulielilorsuportate de acestea din activitatea de intreprin-ator$ 8antitativ,
profitul2pierderea5 se determina astfel) 0rofitul2pierderea5 A Nenituri K consumuri si
cheltuieli
8u cit este mai mare valoarea veniturilor cu atit va fi mai ridicata marimea profitului, si
invers, cresterea valorii consumurilor si cheltuielilor duce la diminuarea marimii profitului$ Dn
practica contabila, in conformitate cu :$$8 & sunt utili-ate urmatoarele notiuni ale profitului)
0rofitul brut 2pierderea globala5 repre-inta profitul2pierderea5 obtinut din vin-area
produselor, marfurilor si serviciilor prestate si se determina ca diferenta dintre veniturile din
vin-ari si costul vin-arilor$
0rofitul2pierderea5 din activitatea operationala repre-inta diferenta dintre veniturile si
cheltuielile obtinute de intreprindere din activitatea de ba-a, determinate de statutul acesteia$
0rofitul2pierderea5 din activitatea de investitii este diferenta dintre veniturile si cheltuielile
obtinute de intreprindere din operatiunile ce tin de miscarea activelor pe termen lung$
0rofitul2pierderea5 din activitatea financiara repre-inta diferenta dintre veniturile si
cheltuielile aferente operatiunilor legate de modificarile in marimea si structura capitalului
propriu si mi*loacelor imprumutate$
0rofitul2pierderea5 din activitatea economica-financiara este re-ultatul financiar obtinut de
intreprindere in cursul perioadei de gestiune din activitatile operationale, de investitii si
financiare$
0rofitul2pierderea5 e(eptionala este diferenta dintre veniturile si cheltuielile aparute ca
re-ultat al evenimentelor si operatiunilor e(eptionale nepreva-ute$
0rofitul2pierdere5 pina la impo-itare este profitul 2pierdere5 obtinut de intreprindere in
cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activitati si re-ultatul e(ceptional$
0rofitul2pierderea pina la impo-itare este numit profit2pierdere5 contabil$
0rofit net 2pierdere neta5 este profitul2pirderea5 care ramina la dispo-itia intreprinderii dupa
calcularea cheltuielilor2economiilor5 privind impo-itul pe venit si se determina ca diferenta
dintre profitul2pierderea5 pina la impo-itare si cheltuielile2economiile5 privind impo-itul pe
venit$Dn figura de mai *os este pre-entata modalitatea formarii acestor indicatori
Modelul structural al formarii indicatorilor profitului
#A Analia situatiei patrimoniale a intreprinderii de constructie
0entru desfasurarea activitatii economico-financiara, intreprinderea isi formea-a
patrimonial, care repre-inta totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic$
Dn rapoarte financiare pentru reflectarea acestui patrimoniu aflat la dispo-itia intreprinderii, se
aplica notiunea de ,,active4$ %nali-a situaliei patrimoniale presupune e(aminarea activelor
controlate de intreprindere, indifferent de sursele de finantare a acestora$ ecesitatea anali-ei
situatiei patrimoniale re-ulta din importanta informatiei obtinute in urma anali-ei pentru
elaborarea deci-iilor de diferit gen din partea utili-arilor numerosi ai Rapoartelor financiare$
%nali-a situatiei patrimoniale ofera utili-atorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a
aprecia urmatoarele aspecte) 8are este marimea totala a activelor controlate de intreprindereZ-
8are este componenta patrimoniului intreprinderiiZ-8u ce destinatie se folosesc activele
disponibileZ 7ste grevat cu ga* sau nu patrimonial intreprinderiiZ 8are este gradul lichiditatii
activelor,controlate de intreprindereZ%duc ori nu aduc venit activele controlate de intreprindZ
Dn calitate de sursa principala de anali-a a situatiei patrimoniale serveste Bilantul contabil,
in particular, informatiile situate in activul acestuia$ Ba-a informationala aplica pentru
efectuarea anali-ei patrimoniale cuprinde, de asemenea, si date din %ne(e la Bilantul contabil$
Dn vederea aprecierii situatiei patrimoniale se studia-a marimea si evolutia resurselor
economice, reflectate in activul Bilantului contabil$ Ia aceasta etapa initiala de anali-a pot fi
calculate atit abaterile absolute, cit si indicii relative, adica ritmul sau sporul cresterii activelor
disponibile fata de perioada precedenta$ 8resterea activelor disponibile poate fi obtinuta pe
diferite cai) efectuarea aporturilor suplimentare in capitalul statutar din partea proprietarilor,
procurarea si crearea activelor pe seama profitului obtinut2reinvestirea profitului5,
imprumutarea patrimoniului2procurarea si crearea activelor din contul creditelor si
imprumuturilor, arenda activelor, etc$5$ ;iminuarea patrimoniului disponibil semnalea-a
e(istenta tendintelor negative in activitatea intreprinderii) restringerea activitatii din lipsa
comen-ilor si din alte motive, acumularea pierderilor, rambursarea surselor imprumutate
atrase peste limita de siguranta etc$ Dn cadrul anali-ei strucuturale a patrimoniului se
e(aminea-a corelatiile e(istenete intre diferite elemente patrimoniale reflectate in activul
Bilantului contabil$ 0entru studierea structurii patrimoniului intreprinderii pe larg se foloseste
o astfel de metoda de e(aminare a informatiei din Rapoarte financiare ca anali-a pe vertical$
Nenituri din vin-ari
0rofit brut2pierdere globala5
0%>
Re-ultatul activitatii ec-fin
00D
0rofit2pierdere5net
8ostul vin-arilor
%lte venituri
operationale
0%D
Re-ultatul e(ceptionale
8helt$ privind impo-itul pe venit
8heltuieli ale
perioadei
0rofit din activitatea
fina$
%cesta metode cuprinde calcularea ponderii2cotei5 fiecarui element component in totalul
activelor serveste de obicei natura, adica continutul economic al componentelor patrimoniale
reflectate pe posturile din active al Bilantului contabil$ 0entru studierea structurii
patrimoniului intreprinderii poate fi folosita cu success si alta metoda de anali-a a informatiei
din Rapoarte financiare, cum este metoda ratelor$ Dn acest ca- se calculea-a si se interpretea-a
o varietate mare de coeficienti, cu a*utorul careia se anali-ea-a structura patrimoniului dupa
diferite criterii$ Rata imobili-arii reflecta cota activelor pe termen lung in suma totala a
patrimoniului intreprinderii$ %cest coefficient se calculea-a in felul urmator) Rata imob A
%ctiv pe t$lung1 Total activurente
Rata activelor curente se afla in dependenta opusa cu rata imobili-arii)
Rata activelor curente A %ctive curente 1 Total active A 1 K Rata imobili-arii
Modificarile structurale ale patrimoniului in favoarea activelor curente se e(plica, de
obicei, prin depasirea ritmului cresterii activelor curente asupra ritmului cresterii activelor pe
termen lung$ Dn loc de rata imobili-arii sau rata activelor curente, poate fi calculata rata
corelatiei intre activele curente si imobili-arii) Rata corelatiei intra activele curente si
imobili-ate A %ctive cur$ 1 %ct$ pe t$lung
Dndicatorul nominali-at caracteri-ea-a corelatiile interne e(istente intre elementele
patrimoniului reflectate in activul bilantului$ ivelul ridicat al acestui coefficient determina
tendinta spre accelerarea rotatiei patrimoniului intreprinderii si contribuie la micsorarea sumei
mi*loacelor economice, necesare pentru mentinerea volumului activitatii$
Rata patrimoniului cu destinatie de productie se calculea-a in felul urmator)
Rata patrim$ cu destinatie de productie A2 Mi*loace fi(e la valoarea de bilant \ :tocuri
de marfuri si materiale5 1Total active
%ceasta rata reflecta ponderea activelor care pot fi direct utili-ate in cadrul intreprinderii
pentru fabricarea productiei, comerciali-area marfurilor, prestarea serviciilor, e(ecutarea
lucrarilor$
$B. Analia lic*iditatii si sol'abilitatii in intreprinderile de constructie
0rin lichiditate se intelege capacitatea intreprinderii de a transforma activele sale in bani,
iar gradul de lichiditate caracteri-ea-a capacitatea de plata a intreprinderii$
Rradul in care intreprinderea doreste sa faca fata datoriilor pe termen scurt se numeste
solvabilitate, care se masoara prin intermediul ratelor de lichiditate)
Rata lichiditatii immediate 2Ii5, permite sa facem *udecati asupra capacitatii de rambursare
instantanee a debitorilor, tinind cont de disponibilitatile e(istente$ :7 calculea-a conform
formula) Ii A mi*loace banesti 1 ;atorii pe termen scurt
Naloarea sca-uta a ratei lichiditatii immediate nu constituie, insa, o cri-a de solvabilitate,
daca intreprinderea detine stocuri, creante ce pot fi usor transformate in mi*loace banesti in
concordanta cu termenele de plata a obligatiunilor$ Dn schimb o valoare ridicata a acestui
indice poate avea si efecte negative asupra activitatii intreprinderii, precum) folosirea
neeficienta a resurselor disponibile, micsorarea capacitatii de cumparare a disponibilului in
legatura cu cresterea inflatiei etc$
Rata lichiditatii relative 2Ir5, pune in evidenta capacitatea intreprinderii de as-D achita
datoriile devenite scadente fara a fi obligate sa-si vinda stocurile$
Ir A mi*loace banesti \ creante 1 ;atorii pe termen scurt
Rata lichiditatii curente 2Ic5, releva posibilitatile intreprinderii de a-si transforma, intr-un
termen scurt, bunurile patrimoniale curente in mi*loace banesti pentru a efectua platile
e(igibile$ Ic A active curente 1 ;atorii pe termen scurt
Dndicatorul pune in evidenta importanta si calitatea bunurilor detinute de intreprindere la
care se poate face apel atunci cind este nevoie sa-si achite, la scadenta, datoriile contractate pe
termen scurt$ 7(istenta unui grad sca-utal lichiditatii este provocat de cresterea ponderii
activelor pe termen lung in totalul plasamentelor financiare$ Dn aceste conditii, se poate
intrevedea ca intreprinderea nu face fata cererii creditoriilor sai de a-si onora la termen
obligatiile, decit in situatia in care, fie ca procedea-a la lichidarea unor active imobili-ate-
ceea ce inseamna compromiterea e(istentei sale- fie ca incearca sa obtina aminarea la plata
sau noi inprumuturi pentru a face fata acestor plati$ 0entru a se evita aparitia acestor situatii
nedorite, este necesar ca intreprinderea sa dispuna de un nivel optim de mi*loace banesti, care
sa permita evitarea bloca*ului in circuitul financiar, insolvabilitatii si implicit, falimentului$ ;e
aceea, in aprecierea capacitatii de plat ape termen scurt a intreprinderii poate fi inclus si
indicatorul ce releva gradul de asigurare a intreprinderii cu mi*loace banesti, calculate
conform relatiei) _m$b$A mi*loace b$ 1 Total active
Dn dinamica, marimea acestui indicator releva gradul de imbunatatire a situatiei tre-oreriei$
8oncomitent, cresterea valorii coeficientului poate sa ateste nu numai un raport favorabil
pentru echilibru financiar al intreprinderii, dar si acumularea unor resurse banesti, fie
insuficiet utili-ate, fie chiar neproductive$ Dn schimb, nivelul redus al gradului de asigurare cu
disponibilitati banesti, reflecta o intir-iere a incasarilor, reducerea capacitatii de plata a
intreprinderii$ Sol'abilitatea constituie aptitudinea /ntreprinderii de a face fa,. scaden,elor pe
termen lung+i mediu+i depinde de m.rimea datoriilor cu asemenea scaden,e+i de cheltuielile
financiare 2costul /ndator.rii5$ 7a constituieun obiectiv prioritar al /ntreprin-.torului care
dore+te s.-+i p.stre-e autonomia financiar. +i fle(ibilitatea gestiunii +i re-ult. din
echilibrul dintre flu(urile de /ncas.ri+i flu(urile de pl.,i, dar+i dintr-un fond de rulment
netpo-itiv, adic. dintr-o bun. adecvare /ntre necesarul de finan,are pe termen lung 2/n
activecorporale+i financiare5+i resursele de finan,are cu caracter permanent$
:olvabilitatea se define+te mai ales /n perspectiva uneilichid.ri a/ntreprinderii, dac. se
afl. /n /ncetare de plat. ca urmare a lipsei de lichiditate abilan,ului$ Gntreprinderea este
solvabil. /n m.sura /n care activul real este suficientpentru a-i permite plata tuturor datoriilor$
Men,inerea solvabilit.,ii este condi,ionat. de sincroni-area ritmului/ncas.rilor de fonduri
legate de transformarea /n moned. a activelor a*unse lamaturitate+i ritmul pl.,ilor imperative
legate de lichidarea datoriilor a*unse lascaden,.$ Gn acest sens, o prim. apreciere a
solvabilit.,ii se reali-ea-. princompararea /ntre lichiditatea activului+i e(igibilitatea pasivului,
respectiv aactivelor totale cu datoriile totale, din care re-ult. situa,ia net. sau)
15 %ctivul net contabil) %8 A Total activ K Total datorii$
Gn aprecierea solvabilit.,ii se mai utili-ea-. o serie de rate din structura
pasivului+i caracteri-ea-./ndatorarea +iautonomia financiar. a /ntreprinderii)
B5 Rata solvabilit.,ii patrimoniale) Rsp A capital propriu 1 pasiv
care e(prim. ponderea capitalului propriu /n pasiv, a c.rei valoare minim. trebuie
s. se /ncadre-e /ntre J,C - J,&, peste J,& reflect6nd o situa,ienormal.$
C5 Rata solvabilit.,ii generale) Rsg A active total 1 ;atorii totale
41 7senta economica, rolul si tipuri de investitii in constructie$
o,iunea de investi,ie este sinonimul cu) alocare, plasare, dotare, iar /ntr-un sens mai
restr/ns 2financiar5 repre-int. o cheltuial. f.cut. pentru ob,inerea de bunuri materiale cu o
valoare mare +i de durat. de folosin,. /ndelungat.$
Gn condi,iile economiei centrali-ate investi,ia se considera numai ceea ce se aloc. pentru
crearea +i de-voltarea ba-ei materiale de producere +i a celei pentru sectorul social-cultural$
7conomia de pia,. a impus schimbarea opticii privind no,iunea de investi,i$ %stfel ele sunt
/n,elese ca repre-ent6nd partea din venit destinat. pentru formarea capitalului$ :au cum
sublinia-. unii speciali+ti, investi,ia repre-int.) Oanga*area resurselor f.cut. cu speran,a
reali-.rii unor beneficii /n decursul unei lungi perioade de timp /n viitor4 sau Oac,iune prin
care se cheltuiesc bani sau alte resurse /n speran,a c. /n viitor se vor /ncasa sume mai mari de
bani sau se vor ob,ine alte beneficii4$
0rin urmare, activitatea de investi,ii se /ncunun. cu succes c/nd are loc compunerea
urm.torilor factori) voin,., energie, informa,ie, bani +i timp$ 0rocesul de investire este un
dialog permanent /ntre investitor +i societate, ca re-ultat fiecare din ace+ti factori are o
influen,. dubl.$
8onform >@ investi,iile se clasific. /n brute +i nete$ Dnvesti,iile brute includ cheltuielile
pentru reali-area de noi mi*loace fi(e, cheltuielile cu repara,iile capitale, cele pentru cre+terea
mi*loacelor circulante +i soldul mi+c.rii capitalului str.in$ Dnvesti,iile nete cuprind cheltuielile
pentru cre+terea capitalului fi( +i a celui circulant$
Renerali-/nd cele enun,ate mai sus putem defini investi,iile ca)
F 0lasare de fonduri b.ne+ti /ntr-o ac,iune, /ntr-un proiect sau opera,ie pentru a crea un
spor de avu,ie, at/t la nivelul individului, c/t +i al firmelor +i al societ.,ii, urm.rindu-se nu
numai sporirea bunurilor +i capacit.,ii de produc,ie ci +i ob,inerea unui profit=
F @n flu( al valorilor care au ca punct ini,ial, de pornire, fondurile financiare, o parte a
veniturilor +i economiilor reali-ate=
F > cheltuial. efectuat. /n pre-ent, cert., /n scopul ob,inerii unor efecte viitoare, adesea
incerte= din acest punct de vedere investi,iile constituie o resurs. avansat. care comport. un
risc$
Referindu-ne la conceptele metodologice ale investi,iilor, /n primul r/nd trebuie deosebite)
F Dnvesti,iile de capital sau reale 2real investments5) cump.rarea de bunuri cu scopul
producerii altor bunuri ce se vor vinde ulterior=
F Dnvesti,iile de portofoliu sau fianciare 2finacial investments5) achi-i,oinarea de valori,
precum h/rtii de valoare, opere de art., sau crearea unor depo-ite bancare etc$
Gn economiile primitive, /n curs de de-voltare, masa ma*oritar. a investi,iilor se refer. la
cele real, pe c6nd /n ,.rile cu economie de-voltat. ma*oritatea o de,in investi,iile financiare
$2 Particularitatile acti'itatii in'estitionale. Strategii in'estitionale.
:trategia investi,ional. a ?irmei precum +i tehnica de alegere a investi,iilor se formulea-.
/n corespundere cu strategia general. a firmei$ 0ractica ne demonstrea-., c. la diferite etape
de via,. firma trebuie s. adopte diferite strategii, at6t generale, c6t +i investi,ionale$ Gn
interiorul aceleia+i etape de via,. formarea strategiei investi,ionale se ba-ea-. pe progno-a
unor situa,ii 2condi,ii5 concrete de e(ecutare a activit.,ii investi,ionale$ :trategia investi,ional.
depinde /n mare m.sur. de situa,ia /n care se afl. economia firmei respective$ ;ac. cererea
pie,ei se men,ine la un nivel constant, se va adopta o politic. a investi,iilor de men,inere a
utila*elor /n stare de func,ionare, atunci investi,iile se fac pentru /nlocuirea utila*ului u-at,
/nnoire tehnic. a utila*ului e(istent$ 86nd cererea previ-ional. este /n cre+tere, se vor adopta
deci-ii de investi ,ii /n achi-i,ii de utila* +i echipament de producere suplimentar, se vor
efectua investi,ii de de-voltare a capacit.,ilor de produc,ie$ Ia o cerere instabil. se adopt. o
politic. de investi,ii, care s. asigure fle(ibilitatea capacit.,ilor de produc,ie) unele utila*e se
trec /n conservare, se vor vinde etc$ Strategia in'esti6ional se formea-. prin parcurgerea
urm.toarelor etape)
a5 determinarea perioadei pentru care se elaborea-. strategia investi,ional. 2ori-ontul
strategic5$ >ri-ontul strategiei investi,ionale +i ori-ontul strategic al firmei pot /n unele ca-uri
coincide, /n ma*oritate /ns. ele se vor deosebi, strategia investi,ional. fiind de o durat. mai
scurt.$ %ceasta se e(plic. prin simplul fapt, c. strategia firmei con,ine elementul de strategie
investi,ional. ca parte component.$ 0entru R$Moldova, datorit. situa,iei economice actuale
instabile, ori-ontul strategic at6t general c6t +i investi,ional nu va dep.+i C-& ani$
b5 formarea scopurilor strategice ale activit.,ii investi,ionale$ :copurile strategice ale
activit.,ii investi,ionale reies din sistemul de scopuri strategice generale$ %ceste scopuri pot fi
formulate ca) cre+terea capitalului, m.rirea veniturilor /n urma activit.,ii investi,ionale,
schimbarea raportului dintre investi,iile reale +i cele financiare, etc$ 8oncomitent scopurile
strategice trebuie s. corespund. etapei de via,. la care se afl. firma=
c5 elaborarea celor mai efective c.i de reali-are a scopurilor strategice ale activit.,ii
investi,ionale$ %ceast. elaborare se efectuea-. /n dou. direc,ii elaborarea direc,iilor strategice
ale activit.,ii investi,ionale +i elaborarea strategiei de formare a resurselor investi,ionale$
%ceast. etap. este cea m. important. +i complicat.=
d5 elaborarea direc,iilor strategice ale activit.,ii investi,ionale$ %ceste direc,i se ba-ea-. pe
sistemul de scopuri ale activit.,ii investi,ionale$ Gn procesul elabor.rii se g.se+te r.spuns la
urm.toarele probleme) - determinarea raportului dintre diverse forme investi,ionale 2investi,ii
reale, financiare5 la diferite etape ale perioadei de perspectiv.= - determinarea direc,ion.rii
ramurale a activit.,ii investi,ionale 2 concentrare sau diversificare /n cadrul ramurii, grupului
de ramuri /nrudite +i grupului de ramuri independente5= - determinarea direc,ion.rii regionale
a activit.,ii investi,ionale$
e5 elaborarea strategiei de formare a resurselor investi,ionale se e(ecut. /n etape) -
progno-a necesit.,ii de resurse investi,ionale= - studiul posibilit.,ilor de formare a resurselor
invesri,ionale din diferite surse= determinarea metodelor de finan,are a fiec.rei programe
sau proiect investi,ional aparte= - optimi-area structurii surselor de formare a resurselor
investi,ionale
f5 concreti-area strategiei investi,ionale pe fiecare perioad. de reali-are 8oncreti-area
presupune determinarea consecutivit.,ii +i termenilor de atingere a scopurilor +i strategiilor
propuse$ %ici se asigur . sincroni-area /n timp intern. +i e(tern.$ :incroni-area e(tern.
presupune coordonarea /n timp a reali-.rii strategiei investi,ionale cu strategia de-volt.rii
economice a companiei, precum +i cu schimb.rile con*uncturii pie,ei investi,ionale$
:incroni-area intern. presupune coordonarea /n timp a reali-.rii diferitor direc,ii
investi,ionale /ntre ele, precum +i cu formarea resurselor investi,ionale necesare$ g5 evaluarea
strategiei investi,ionale elaborate$ 7valuarea strategiei se propune
a efectua pe ba-a c6torva criterii)
- corespunderea strategiei investi,ionale cu strategia general. a firmei$ Trebuie studiate
corespunderea scopurilor, direc,iilor +i etapelor de reali-are a strategiilor$
- echilibrul intern al strategie investi,ionale$ :e determin. coordonarea dintre scopuri +i
direc,iile activit.,ii investi,ionale, precum +i consecutivitatea e(ecut.rii lor$
%ctivitatea investi,ional. la nivel de /ntreprinere este influen,at. de diver+i factori, care pot
fi grupa,i /n func,ie de apartenen,a sa$ %stfel, distingem factorul tehnico-+tiin,ific, factorul
managerial 2structural, organi-atoric, deci-ional5, 'actorul economic, factorul social +i
factorul ecologic$ ?iecare factor cuprinde c6,iva indicatori re-ultativi, cum ar fi)
D$ ?actorul tehnico - +tiin,ific) 1$ :porirea num.rului brevetelor de inven,ie$
B$ 8re+terea ponderii produc,iei certificate, a proceselor tehnologice avansate$
C$ 0onderea noilor tehnologii informa,ionale, utili-area re,elei de DT7R7T$
DD$ ?actorul managerial 2structural, organi-atoric, deci-ional5)
1$ :chimbarea structurii de producere +i organi-atorice a Gntreprinderilor$
B$ 0erfec,ionarea sistemului de gestionare a producerii$
C$ 7stimarea deci-iilor manageriale$
DDD$ ?actorul economic) 1$ 0onderea m.rfurilor cu cost mare de produc,ie /n volumul
global al v6n-.rilor$
B$ 8re+terea profitului +i rentabilit.,ii$
C$ Reducerea termenului de recuperare a investi,iilor$
4$ ?inali-area obiectelor de construc,ie capital.$
&$ %ccelerarea rota,iei mi*loacelor circulante, sporirea randamentului capitalului fi($
DN$ ?actorul social) 1$ 8re+terea gradului de satisfacere a necesit.,ilor vitale +i de securitate
a lucr.torilor$
B$ :atisfacerea nevoilor sociale +i spirituale ale personalului$
C$ ?ormarea noilor locuri de munc., /mbun.t.,irea condi,iilor de munc.
4$ :porirea veniturilor, pensiilor lucr.torilor
N$ ?actorul ecologic) 1$ 0rote*area popula,iei contra substan,elor poluante din atmosfer.,
B$ :c.derea volumului de+eurilor de produc ,ie=
C$ %meliorarea ecologic. a m.rfurilor fabricate$
$# ,'aluarea financiara a proiectului de in'estitii
7valuarea financiar. se face pentru a vedea, dac. investi,ia este suficient de rentabil. la
nivelul /ntreprinderii, dac. se ob,in venituri, care s. asigure recuperarea cheltuielilor +i un
profit$
0entru calculul cheltuielilor +i veniturilor sunt folosite pre,urile pie,ei interne, iar pentru
evaluarea proiectului se folose+te rata de actuali-are stabilit. pe ba-a costului oportun al
capitalului la nivel de /ntreprindere$
Gn primul r6nd se face anali-a financiar. sumar., pentru a identifica proiectul, a-i studia
fe-abilitatea, pentru a u+ura alegerea tehnologiei de fabrica,ie +i a utila*elor$ :tudiul financiar
sumar ia /n considerare cheltuielile +i /ncas.rile ce corespund elementelor esen,iale a
proiectului$ u sunt avute /n vedere cheltuielile privind impo-itul pe venituri, ta(ele vamale
etc$ :au venituri provenite din subven,ii acordate de stat$ ;e asemenea, nu se ia /n
considera,ie dob6nda datorat. b.ncii$Gn felul acesta se va cunoa+te rentabilitatea resurselor
unui proiect, indiferent de provenien,a lor$
%nali-a financiar. sumar. se efectuea-. la etapa preliminar. de evaluare a proiectelor
investi,ionale$
%poi, se face anali-a detaliat., cu scopul de a determina rentabilitatea capitalurilor
investite$ %ici se iau /n considera,ie toate momentele neprev.-ute /n anali-a sumar., cum ar fi)
/mprumuturile bancare, impo-itele, ta(ele vamale, subven,iile primite de la stat etc$
Gn cadrul studiului financiar detaliat se re-olv. o serie de probleme) structura optim. a
surselor de finan,are a investi,iei, verificarea tre-oreriei proiectului, anali-a capacit.,ii de
autofinan,are, calculul rentabilit.,ii definitive a proiectului, a capitalurilor investite$ Ia
efectuarea anali-ei detaliate se va ,ine seama de un moment foarte important) spre deosebire
de anali-a sumar., pentru a fi c6t mai aproape de realitate, calculele se fac /n moned. curent.$
0rin urmare, numaidec6t, se va ,ine seama de cre+terea infla,ionist. a pre,urilor, at6t la
bunurile de investi,ii, c6t +i la cheltuielile de e(ploatare +i /ncas.ri$ ;e acea, se vor folosi
pre,uri previ-ionate 2cre+terea medie a pre,urilor5, /ns. e foarte complicat de a face previ-iuni
pe /ntreaga durat. de via,. a proiectului$ ;eci, se vor folosi dou. simplific.ri) a5 reducerea
perioadei pentru care se face studiul financiar detaliat= b5 limitarea perioadei considerate
pentru previ-iunea infla,iei$
@n re-ultat al anali-ei financiare detaliate este determinarea capacit.,ii ma(ime de
autofinan,are /n moned. curent., precum +i anali-a tre-oreriei previ-ionate, a echilibrului
dintre resurse +i nevoi$ 0roiectul se accept. dac. din calcule c.p.t.m un sold net al tre-oreriei
cumulat, mereu po-itiv, chiar dac. unele solduri anuale sunt negative$ Gn ca- contrar, se
efectuea-. o anali-. suplimentar., /n cadrul c.reia se /ncearc. sporirea uneia sau alteia dintre
resurse 2fonduri proprii, /mprumuturi, etc5$
:copul /ntregului studiu financiar este de a calcula rentabilitatea definitiv. a proiectului$
7valuarea definitiv. a rentabilit.,ii proiectului se poate face cu a*utorul criteriilor contabile
sau al folosirii tehnicii actuali-.rii /n calculul randamentului$
8ele mai des utili-ate criterii contabile sunt)
a; v6n-.ri nete 1investi,ii= b; profit net 1investi,ii=
c; capacitatea ma(im. de autofinan,are 1investi,ii$
8u a*utorul tehnicilor de actuali-are se calculea-. rata intern. a rentabilit.,ii$ 8alcul6nd
rata de rentabilitate a capitalului /n condi,iile /n care au fost considerate toate obliga,iile
fiscale +i financiare, putem aprecia investi,ia 2proiectul5 din punctul de vedere al
aspectelor financiare 2capacitatea de autofinan,are, echilibrul financiar, etc5, iar investitorul
poate compara avanta*ul investi,iei respective cu alte alternative de plasare a capitalului de
care dispune$
$$ +ndicatorii de performanta a acti'itatii intreprinderii F+P@R+R@.rec;de constructii
Rata intern. de rentabilitate 2RDR5 repre-int. acea rat. a dob6n-ii compuse, care atunci
c6nd se folose+te ca rat. de actuali-are 2a5 pentru calculul valorii actuale a flu(urilor de cash
flo! +i de investi,ii ale proiectelor, face ca suma valorii actuale a cash flo!-ului s. fie egal. cu
suma valorii actuale a costurilor de investi,ii +i, deci, valoarea net. actual. total. s. fie nul.)
RDR A a, pentru care N%T2a5AJ
0rin urmare RDR repre-int. rata limit. de actuali-are, pentru care se anulea-. reali-area de
N%T la proiectul dat de investi,ii)
N%T 2a A RDR5 A J, iar
1
1
t
K
V
t
A1
%ltfel spus, RDR este acea rat. de actuali-are 2a5, care face ca pe perioada 2d\;e5 valoarea
actual. total. a veniturilor din v6n-area produselor +i serviciile prestate s. fie egal. cu suma
costurilor totale de investi,ii +i de e(ploatare actuali-ate$
Gn form. grafic. putem ob,ine valoarea RDR, astfel)

?ig$ Repre-entarea grafic. a RDR
@+or observ.m, c. pentru a`RTR proiectul de investi,ii nu este eficient, deoarece volumul
investi,iilor totale actuali-ate devine mai mare ca volumul cash flo! total actuali-at +i N%T
va avea valoare negativ.$
-!A.
E
4
B
J
-B
-4
-E
a1 aB aC a4 a& aE aH a' a9 a1J aI
0roiectele se accept. 0roiectele se resping
N%T 2\5
N%T 2-5
;ac. aaRDR, N%T este po-itiv, prin urmare proiectul de investi,ii devine acceptabil dup.
condi,ia N%T `J$
%nalitic, pentru determinarea RJR se pleac. de la egalitatea D1t A 8?T%, respectiv ecua,ia)
N%T A - D1t \ 8?T% A J $
0entru a determina RDR$ se calculea-. N%T pentru diferite rate de actuali-are, alese
/nt6mpl.tor$ 0entru preci-are, RDR se determin. cu e(actitate folosind rela,ia )
RDRAamin\2am(-amin5[
5 2 5 2
5 2
+ +
+
VNAT VNAT
VNAT
Gn care)
amin , ama( - respectiv rata mai mic. +i mai mare de actuali-are folosite pentru calculul
N%T= diferen,a admis. /ntre ele trebuie s. fie de ma(im & puncte procentuale$
Gn condi,iile economiei de pia,. RDR are semnifica,ia +i func,ia de criteriu fundamental
pentru acceptarea proiectelor de investi,ii +i formularea op,iunilor$
Ia proiectele sau variantele, alternative de investi,ii care se caracteri-ea-. prin N%T
apropiate, apro(imativ egale, se d. prioritate proiectului 1 variantei cu RDR ma(im$
RDR este un indicator de eficien,. cu o capacitate de informare mai mare /n compara,ie cu)
termenul de recuperare, coeficientul de rentabilitate, randamentul economic, dar pentru
anali-a e(act. a unui proiect trebuie utili-at /n combina,ie cu al,i indicatori) N%T , T1, R1,
indicele de profitabilitate etc$
:electarea unui proiect dup. criteriul ma(im RDR presupune c. la toate proiectele anali-ate
durata de via,. economic. va avea aceia+ m.rime, altfel RDR nu va ordona corect proiectele$
>rdonarea proiectelor dup. RDR +i N%T difer.= se apropie /ns. ordonarea proiectelor
dup. RDR +i indicele de profitabilitate$ ;e aceia /n anali-a proiectelor se recomand. folosirea
simultan. a) RTR, N%T, #$
Termenul 2durata5 de recuperare a investi,iilor repre-int. perioada de timp, /ncep6nd cu
momentul punerii /n func,iune a capacit.,ilor, instala,iilor +i echipamentului de produc,ie etc,
pe parcursul c.reia suma acumulat. a avanta*elor economice ob,inute egalea-. volumul
investi,iilor prev.-ute /n proiecte$
%cest indicator permite cunoa+terea duratei de reconstituire a costurilor de investi,ii pe
seama avanta*elor economice ob,inute dup. reali-area proiectului /nc. din etapa preg.tirii
deci-iei$ %cest indicator a fost primul criteriu formali-at care se folosea pentru aprecierea
proiectelor investi,ionale$ %t6t teoretic c6t +i practic durata de recuperare a investi,iilor se
calculea-. /n abordare static. +i dinamic. a proceselor economice$
Gn abordare static. termenul de recuperare a investi,iilor se determin. prin rela,ia) bb
TiADti17hi
:e observ. c. indicatorul termenul de recuperare a investi,iilor repre-int. inversul ratei de
rentabilitate a proiectelor, adic.
TAl1e
0roiectul investi,ional este acceptabil dac. sunt satisf.cute ambele condi,ii)
;ei `Ti 2To= Ts= Tma($dat5
8eea ce /nseamn., c. termenul de recuperare a mi*loacelor investite trebuie s. fie mai mic
dec6t durata de via,. economic. a proiectului, adic. s. se asigure ob,inerea de profit pe de o
parte, +i desigur prioritate se va da acelui proiect, care asigur. cea mai rapid. recuperare a
fondurilor$
Gn abordarea dinamic. a proiectelor investi,ionale termenul de recuperare se determin.
pornind de la egalitatea)

= =
=
d
h
h
T
h
h
I E
1
1
1
1
1
/n care) T' - termenul de recuperare dinamic=
7'h,l'h cvalori actuale 2actuali-ate5 ale avanta*elor economice anuale, respectiv ale
tran+elor anuale de investi,ii$
?olosind c6teva opera,ii matematice simple, cu condi,ia actuali-.rii la momentul /nceperii
lucr.rilor, a*ungem la formula)
d T
T
h
h
h
a a a
a
E a I
5 1 2 5 1 2
1 5 1 2
5 1 2
1
1
+ +
+
= +

sau
T1A
[ ]
5 1 log2
[ 5 1 2 log log
1
a
I a a E E
t
d
h h
+
+
Gn ca-ul actuali-.rii la momentul punerii /n func,iune T1 se deduce din egalitatea)
1
1
5 1 2
1 5 1 2
5 1 2
1
T
T
h
h d
d
h
h
a a
a
E a I
+
+
= +

=

:au T1A
[ ]
5 1 log2
[ log log
1
a
I a E E
t h h
+

0entru investori +i manageri, indicatorul privind durata de recuperare 2T +i T'5 se consider.
c. are o capacitate de informare mai mare comparativ cu rata rentabilit.,ii investi,iilor +i, deci
pre-int. mai mult interes pentru anali-a proiectelor$
8oncomitent trebuie luate /n considera,ie punctele slabe ale indicatorului dat$ %stfel, T
2static5 nu reac,ionea-. la influen,a m.rimii duratei de e(ecu,ie a lucr.rilor 2d5 +i la modul de
e+alonare a investi,iilor +i, deci, nu reflect. /n plan economic +i financiar fenomenul de
imobili-are +i costul imobili-.rii fondurilor investite$
Termenul de recuperare, at6t /n abordare static., c6t +i dinamic., nu ,ine cont de m.rimea
duratei de func,ionare eficient. 2;e5, reac,ionea-. slab la varia,iile ;e pe variante$ T +i T' nu
ne informea-. ce volume de avanta*e economice ob,inem dup. T sau T ani p6n. la e(pirarea
duratei ;e$
Dndicele de profitabilitate
8aracteri-ea-. raportul dintre N%T +i fondurile de investi,ii care stau la ba-a proiectului
de investi,ii +i generea-. acel volum de N%T$
:e pot avea /n vedere investi,iile ini,iale 2D5, sau valoarea actual. a acestora D1$ :e e(prim.
/n procente$
1JJ [
1
t
I
VNAT
k =

1JJ [
1
B
t
I
VNAT
k =
0entru a e(prima acest raport sub form. de indice 2coeficient5, indicele de profitabilitate
se calculea-. cu rela,ia)
1 1
B
1
1
t t
I
VNAT
I
CFT
k + = =
Dndicele de profitabilitate ne permite s. select.m variantele eficiente de proiecte sau
variante la care #B`1 +i ordonarea acestora dup. valoarea descresc.toare a indicelui #$ Ia
proiectele 1variantele la care #BAl, N%T va fi nul. 2N%TAJ5$ 8u c6t indicele de
profitabilitate #B este mai mare, cu at6t proiectele sunt mai eficiente, /n condi,ii echivalente,
comparabile din alte puncte de vedere$
Ia calculul +i anali-a indicelui de profitabilitate trebuie apelat atunci c6nd proiectele sau
variantele se deosebesc /ntre ele prin efortul investi,ional necesar 2Dti d cons tan t5, deoarece el
ne permite s. lu.m /n considera,ie amploarea investi,iilor, costurile necesare de investi,ii, ceea
ce nu reali-ea-. N%T$
Narianta optim. de proiect este aceea care r.spunde criteriului) #B -` ma($
Dndicele de profitabilitate 2#15, ordon6nd proiectele eficiente, ne permite s. elabor.m
strategia cea mai avanta*oas. de investi,ii aleg6nd n proiecte dintre ele, ,in6nd seama de
restric,iile bugetelor de capital, deci /n limitele fondurilor noastre disponibile pentru finan,area
investi,iilor folosind, /n calitate de criteriu de optimi-are a setului de proiecte, ma(im de
N%T pe ansamblul proiectelor selectate$
:electarea proiectelor de investi,ii cu anumite restric,ii e posibil. /n termenii program.rii
matematice$
?iecare proiect 0* are asocia,i ca parametrii N%T* +i D*$ ?ondul total disponibil de
investi,ii) Do um.rul total de proiecte admisibile) n Dntroduc6nd variabilele)
M*A1, dac. proiectul se accept.
M*AJ, dac. proiectul se respinge, ?unc,ia obiectiv se scrie )
ma(N%TglobalA
j
n
j
j
VNAT [
1

=
iar restric,iile)
J
1
I I
j
n
j
j

=
M* AJ sau 1 pentru D*$
$% Riscuri in'estitionale. Metode de masurare a ni'elului de risc.
Riscul se constituie ca un r.u necesar /n procesul de de-voltare, ocolirea lui
generea-. piedici acestui progres$ Riscul este considerat o probabilitate a pierderii ata+at. unui
c6+tig$ Dnvestitorul va accepta riscul, ca o anumit. pierdere, presupun6nd c. va putea s. o
compense-e cu un c6+tig adi,ional, anticipat cu o anumit. probabilitate$ %stfel, m.rimea
riscului este o func,ie de varia,ia profitului$ Riscurile investi,ionale se /mpart /n) riscul de
pierdere profitului, riscul sc.derii rentabilit.,ii, riscul pierderilor financiare$
Riscul de pierdere a profituluice riscul apari,iei pierderilor financiare indirecte,
cau-ate de nee(ecutarea unor lucr.ri, m.suri 2e($ asigurare, investire$$$5$
Riscul sc.derii rentabilit.,iicapare /n re-ultatul mic+or.rii venitului de pe procente,
dividende, depuneri bancare +i credite$ %cest tip de risc include urm.toarele subtipuri) riscuri
procentuale +i riscuri creditare$
Ia riscurile procentuale se refer. pierderile b.ncilor comerciale, /ntreprinderi creditare,
institu,ii investi,ionale, cau-ate de m.rirea cotelor procentuale pl.tite pentru mi*loacele atrase
fa,. de procentele) c.p.tate din creditele puse la dispo-i,ie$ Ia riscuri procentuale se refer.
pierderile investorilor /n urma mic+or.rii dividendelor pe ac,iunile de,inute, a cotelor
procentuale pe obliga,iuni, certificate +ialte h6rtii de valoare$ Riscul creditar repre-int.
pericolul neachit.rii /mprumutului +i procentelor$ %ici se refer. +i riscul emitentului /n ca- c.
nu va fi /n stare s. pl.teasc. datoria pe h6rtiile de valoare emise$ Riscul ereditar poate fi referit
+i la riscurile pierderilor financiare$
Riscul pierderilor financiare - include urm.toarele subtipuri) riscul bursier, riscuri
selective, riscul de ruin. sau faliment$
Riscul bursier pre-int. pericolul pierderilor /n) urma afacerilor la ' bursa de valori$ %ici se
refer. riscul neachit.rii contractelor /ncheiate, riscul neachit.rii comisionului firmei de bro#eri
etc$
Riscul selectiv 2lat$ sele#tiocalegere, selec,ie5 -e riscul alegerii incorecte a variantelor de
investi,ii, a h6rtiilor de valoare /n raport cu alte tipuri din portofoliul investi,ional$
Riscul de ruin. sau faliment este pericolul /n urma alegerii incorecte a proiectului
investi,ional, pierderea total. a capitalului statutar +i incapacitatea achit.rii datoriilor$
Ma*oritatea opera,iunilor financiare sunt legate de un risc considerabil$ 0rin urmare
determinarea nivelului de risc devine absolut necesar.$
0rin urmare, riscul poate fi e(primat matematic ca probabilitatea apari,iei pierderilor$
M.rimea riscului 2nivelul riscului5 se determin. prin dou. criterii)
1$ :peran,a matematic. 2valoarea medie ponderat.5$
B$ Naria,ia flu(urilor financiare$
:peran,a matematic. se determin.)
7t A
t
n

t
! V [
1

=
:au 7t A

=
=
"

"

t
n
n
V
1
1
[
/n care) N(tcrepre-int. flu(ul de numerar asociat cu al (clea
coeficient de probabilitate /n timp 2t5= 0(tcprobabilitatea sumei din
flu(ul financiar= 7tcsperan,a matematic. a flu(urilor financiare=
n cnum.rul ca-urilor prec.utate= n 1 ncprobabilitatea c.p.t.rii
flu(ului de numerar N(t$
0entru a m.sura varia,ia flu(urilor financiare fa,. de medie, se utili-ea-. ecartul-tip
2abaterea medie p.tratic.5 +i dispersia 2p.tratul ecartului-tip 5$
7cartul-tip al flu(urilor de numerar a+teptate pe o perioad. de timp se ob,ine cu a*utorul
formulei)
tA

=

t t t
! E V
1
B
[ 5 2
sau t A

t t
n
n E V [ 5 2
B
Gn care) N(tcrepre-int. suma flu(urilor de numerar asociat cu al (-lea coeficient de
probabilitate a timpului t= 7tcsperan,a matematic. a flu(urilor de numerar ale investi,iei /n
timpul t= 0(tcprobabilitatea de reali-are a valorilor previ-ionate= ncnum.rul ca-urilor
prec.utate= ncnum.rul ca-urilor /n care flu(urile de numerar au constituit N$
;ispersia flu(urilor de numerar ale unui an t este egal. cu)
BA
t t t
! E V [ 5 2
B


sau BA

t t
n
n E V [ 5 2
B
> m.surare mai e(act. presupune calculul coeficientului de varia,ie, care e(prim. raportul
dintre ecartul-tip al flu(urilor d venit +i speran,a matematic. a acestora)
A
1JJ [
t
t
E

8oeficientul de varia,ie e o m.rime relativ.$ 8u a*utorul lui poate comparat. varia,ia


indicatorilor e(prima,i prin diferite unit.,i de m.sur.$ 7l oscilea-. de la JW p6n. la 1JJW$ :e
propune urm.toare evaluare calitativ. a coeficientului de varia,ie)
F 06n. la 1JWcoscila,ie slab.=
F 1JcB&Wcoscila,ie medie=
F mai mult de B&Wcoscila,ie /nalt.$
$&. !otiuni si etapele formarii politicii in'estitionale in intreprinderile de constructii
o,iunea de politic. , /n cele mai dese ca-uri, se concepe ca activitatea statului /n diferite
domenii, pentru reali-area unor sarcini de importan,. ma*or. pt$ /ntreaga ,ar.$ %ceast. no,iune
provine din limba greac. de le cuv/ntul polis-cetate, ora+, societate$ Gn multe ca-uri, no,iunea
de politic. e utili-at. /n sens mai larg- de activitate a unui agent pt$ atingerea unor obiective$
o,iunea de politic. investi,ional. se aplic. la diferite niveluri de activitate economic.,
av6nd ca promotori urm.torii subiec,i)
1$ivelul de ,ar.- pol invest se promovea-. de administra,ia public. central. a unei ,.ri$
B$ivelul local- se promovea-. de organele administra,iei publice locale=
C$ivelul interna,ional- promovat. de diferite institu,ii interna,ionale, ,.ri grupe de ,.ri
4$ivelul /ntreprinderilor-promovat. de patronii +i organele de conducere
0olitica investi,ional. de stat pre-int. un comple( de activit.,i ale organelor adinistre,iei
publice centrale, care tind s. asigure din diferite metode un nivel de investi,ii optim pt$
de-voltarea economiei, a diferotor ramuri +i sfere de activitate$ Rolul politicii investi,ionale de
stat este determinet de urm.toarele cau-e)
-sectorul privat nu este interesat de efectuarea investi,iilor /n anumite domenii importante=
-sectorul privat nu dispune de capital suficient pt reali-area unor proiecte invest de propor,i
-cerin,a de asus,ine activitatea dee(port +i de asigura activitatea economic. a ,.rii=
-/n perioadele de cri-. economic., activitatea investi,ional. este ma(im sc.-ut.,
-necesitatea asigur.rii, cu a*utorul investi,iilor, a cre+terii economice=
-necesitatea moderni-.rii /ntreprinderilor cu a*utorul investi,iilor=
-necesitatea sus,inerii unor ramuri importante din economie +i optimi-.rii structurii
economiei prin politica investi,ional.=
-necesitatea cre.rii locurilor de munc. /n urma cre+terii investi,iilor=
0olitica investi,ional. de stat repre-int. o parte component. a politicilor economice ale
statului +i include obiective, metode, mecanisme +i costuri$ :copul suprem al politicii
investi,ionale de stat /l constituie asihurarea func,ion.rii eficiente a economiei na,ionale$
>biectivele statului /n domeniul investi,iilor sunt cre+terea eficien,ei investi,iilor,
men,inerea unui volum optim de investi,ii /n economia ,.rii /n ansamblu, precum +i /n diferite
ramuri, sfere de activitate +i regiuni ale ,.rii= asigurarea particip.rii investi,ionale suficiente a
popula,iei +i a /ntreprinderilor /n diferite perioade ale evolu,iei economice +i,/n special, /n
perioadele de cri-. econom$ 0entru atingerea acestor obiective organele publice folosesc
metodele) po-itive +i normative$ Metodele po-itive au caracter pasiv +i presupun orientarea
investitorilo prin intermediul unor planuri indicative de stat, progno-e de stat, strategii,
programe, concep,ii de de-voltare +i alte documente adoptate de c.tre organele administra+iei
publice centrale$ 0lanul indicativ K document de stat, include un +ir de indicatori ce reflect.
obiectivele de de-voltare social-econ, metodele, mecanismele +i activit.,ile de atingere a
obiectivelor +i costurile necesare, nu are caracter obligatoriu pt$ anterprenori , serve+te doar ca
orientare, ca surs. de informa,iipt$ Iuarea deci-iilor$ 0revi-iunea este activitatea de prevedere
a desf.+ur.rii anumitelor evenimente social-econ /ntr-o anumit. perioad. de timp$ 7(ist.
previ-iuni pe termen scurt, mediu, lung$ 0rogramele de stat, concep,iile, strategiile +i alte acte
normative +i legislative de acest gen, de asemenea, nu sunt obligatorii pt$ agen,ii economici +i
nu /i impun pe ace+tia s. ia deci-ii investi,ionale, dar le pot servi ca surs. de informa,ie pt$
luarea deci-iilor de investire$ Rolul programelor de stat, al concep,iilor, strategiilor, /n ce
prive+te impulsionarea investi,iilor, nu se reduce doar la informarea investitorilor$ ;e regul.
aceste documente presupun efectuarea de c.tre stat a unor volume considerabile de investi,ii$
Metodele normative au un caracter activ +i pot influen,a direct sau indirect activitatea
agen,ilor economici, prin crearea mediului favorabil investi,iilor sau prin alocarea investi,iilor
de stat$ Metodele normative pot fi directe sau indirecte$ Metodele indirecte includ instrumente
monetar-creditare +i fiscal-bugetare$ Dnstrumentele monetar-creditare cuprind) emisia de
moned.= modificarea ratei la creditele acordate de Banca a,iional. b.ncilor comerciale=
modificarea re-ervelor obligatorii ale b.ncilor comerciale la Banca a,ional.= interven,iile
B.ncii a,ionale pe pia,a valutar.= emisia h/rtiilor de valoare ale B.ncii a,ionale$ %ceste
instrumente pot stimula procesul de creditare +i efectuare a investi,iilor sau pot de-echilibra
pia,a monetar. +i restr/nge procesul de creditare +i efectuare a investi,iilor$ Metodele fiscal-
bugetare includ ta(ele +i impo-itele, creditele fiscale, amorti-area accelerat. +i alte /nlesniri
fiscale aplicate /n economie, cheltuielile publice, politice, politica asigur.rilor obligatorii, care
pot accelera sau re,ine activitatea investi,ional.$ Dar sc.derea impo-itelor, ta(elor +i a
defalc.rilor pt$ asigur.rile obligatorii, sus,inerea de c.tre stat a amorti-.rii accelerate,
aplicarea achi-i,iilor de stat, subven,iilor +i altor cheltuieli publice impulsionea-. activitatea
investi,ional.$ Metodele directe includ) actele legislative= protec,ia dreptului de proprietate=
crearea infrastructurii investi,ionale necesare= garan,ii ale investi,iilor din parte statuluui=
activitatea investi,ional. +i antreprenorial. a statului= aplicarea unor standarde, certific.ri,
certific.ri obligatorii, +$a$ Reglemantarea ptea dur. a activit.,ii economice, inclusiv a
pre,urilor, impunerea unor standarte privind salariul minim, condi,iile de munc., lipsa unei
infrastructuri de certificare a produc,iei +i serviciilor re,in activitatea de investi,ii$ 0rincipalele
activit.,i a politicii investi,ionale de stat includ) crearea uniu climat investi,ional favorabil,
stimularea activit.,ii investi,ionale= crearea cadrului legislativ +i infrastructurii necesare=
participarea direct. a statului /n activitatea investi,ional. +i antreprenorial., /n obiecte
investi,ionale de propor,ie$ Mecanismele politicii investi,ionale de sunt reali-ate de c.tre
organele administra,iei publice centrale, ele sunt) organul legislativ, care adopt. legi=guvernul
+i institu,iile guvernamentale, inclusiv agen,ia speciali-at. pt$ atragerea investi,iilor str.ine=
institu,iile *uridice, ce asigur. protec,ia investi,iilor= alte institu,ii publice ce influen,ea-.
procesul investi,ional$ > problem. aparte a politicii investi,ionale de stat o constituie cea a
costurilor, eviden,iem urm.toarele) costurile de /ntre,inere a organelor adinistra,iei publice
centrale necesare pt$ promovarea politicii investi,iionale= costurile survenite ca urmare a
incompeten,ei func,ionarilor publici +i a lu.rii unor deci-ii investi,ionale gre+ite din partea
organelor publice centrale= costurile ce apar /n consecin,a corup,iei func,ionarilor publici +i a
lu.rii unor deci-ii investi,ionale ineficiente pt$ econ na,ional.$ 0olitica investi,ional. de stat
poate fi orientat. spre) investitorul intern= investitorul str.in= +i cel intern +i cel str.in$
%ctivitatea investi,ional. la nivel de /ntreprindere este influen,at. de diver+i factori, care pot fi
grupa,i /n func,ie de apartenen,a lor$ %stfel distingem factorul) D$tehnico-+tiin,ific) 1$:porirea
num.rului brevetelor de inven,ie= B$cre+terea ponderii produc,iei certificate, a proceselor
tehnologice avansate$ DD$Managerial) 1$:chimbarea structurii de producere +i organi-atorice a
/ntreprinderilor$ B$0erfec,ionarea sistemului de gestionare a producerii$ C$7stimarea deci-iilor
manageriale$ DDD$7conomic) 1$0onderea m.rfurilor cu cost mare de produc,ie /n volumul
global al v/n-.rilor$ B$8re+terea profitului +i a rentabilit.,ii$ C$Reducerea termenului de
recuperare a investi,iilor$ 4$?inali-area obiectelor de construc,ie capital.$ &$%ccelerarea
rota,iei mi*loacelor circulante, sporirea randamentului capitalului fi($ DN$:ocial) 1$8re+terea
gradului de satisfacere a necesit.,ilor vitale$ B$satisfecerea necesit.,ilor sociale +i spirituale ale
personalului$ C$formarea de noi locuri de munc., /mbun.t.,irea condi,iilor de munc. ale
anga*a,ilor$ 4$sporirea veniturilor, pensiilor lucr.torilor$ N$7cologic) 1$ 0rote*area popula,iei
contra substan,elor poluante din atmosfer., sol, ap.$ B$:c.derea volumului de+eurilor de
produc,ie$ C$%meliorarea ecologic. a m.rfurilor fabricate$ 4$Mic+orarea amen-ilor pt$
/nc.lcarea legisla,iei ecologice$ &$0romovarea unei politici investi+ionale dure /n prote*area
situa,iei ecologice$
$>. Metode de determinare a eficien6ei Proiectelor in'estitionale
%precierea eficien,ei proiectelor de investi,ii se ba-ea-. pe folosirea combinat. a
metodelor tradi,ionale +i celor moderne, caracteri-ate prin fundamentare +tiin,ific. +i testate de
o practic. /ndelungat.$
Metodele tradi,ionale de evaluare a eficien,ei economice +i financiare a investi,iilor se
caracteri-ea-. prin) abordarea static. a anali-ei proceselor +i fenomenelor= simplificarea
situa,iei reale folosind valori medii anuale= nu se ,ine seama de neechivalen,a economic. a
valorilor nesincrone ale costurilor, veniturilor +i profitului din ani diferi,i= incertitudinea +i
riscul se aprecia-. intuitiv etc$
Metodele moderne se caracteri-ea-. prin) abordarea dinamic. a anali-ei proceselor
investi,ionale= ,in/nd seama de ac,iunea timpului asupra procesului investi,ional, se operea-.
cu valorile actuali-ate$ Gn fiecare an al ori-ontului de timp de reali-are a proiectului
investi,ional +i pe durata de e(ploatare, se prev.d m.rimile concrete referitoare la costuri,
venituri, profit$ %ceste metode iau /n considera,ie incertitudinea +i riscul, folosind fie anali-a
de sensibilitate, fie valoarea probabilistic. a indicatorilor$
Ia evaluarea proiectelor de durat. mic. sau medie se folose+te o combina,ie a metodelor
tradi,ionale +i celor moderne$ 0entru evaluarea proiectelor de mare anvergur. se utili-ea-.
numai anali-a dinamic. ba-at. pe metode ra,ionale moderne$
0rin eficien,a economic. a investi,iilor sub/n,elegem rela,ia care se stabile+te /ntre
cantitatea +i structura efortului ca generator de efecte, pe de o parte, +i nivelul re-ultatelor
economice ob,inute /n urma desf.+ur.rii procesului investi,ional, pe de alt. parte$
8ategoria eforturilor le cuprinde pe cele care se refer. la procesul investi,ional 2valoarea
investi,iei, valoarea lucr.rilor de construc,ie +i montare, num.rul de utila*e +i de personal atras
/n procesul investi,ional5 dar +i cele referitoare la procesul de produc,ie 2costurile de
produc,ie, cheltuielile materiale, num.rul de salaria,i etc$5$ %ceste eforturi se pot referi la un
singur an sau la /ntregul volum de activitate$
7fectele economice, /n volum +i structur., au un rol deosebit de important /n aprecierea
eficien,ei economice$ %cestea pot fi directe 2re-ultate imediate ob,inute /n urma procesului
investi,ional5, c/t +i indirecte, care apar la utili-atorul re-ultatelor procesului investi,ional$
7fectele directe, la r/ndul lor, se pot /mp.r,i /n efecte anuale 2profituri anuale, valoarea anual.
a produc,iei5 sau efecte totale, /nsumate pe /ntreaga perioad. de func,ionare a obiectivului
economic 2profituri totale, valoarea total. a produc,iei etc$5$
7fectele economice ale procesului investi,ional, ceea ce este valabil pentru orice activitate
economic., mai pot fi divi-ate /n efecte brute, e(emplu - valoarea produc,iei, +i efecte nete,
cum sunt profiturile$
Referindu-ne la conceptele metodice ale investi,iilor, trebuie nominali-ate in primul r/nd)
F investi,iile reale sau de capital, cum este cump.rarea de bunuri cu scopul producerii altor
bunuri ce se vor vinde ulterior=
F investi,iile financiare ca achi-i,ie de valori, precum h/rtii de valoare, opere de art., sau
crearea unor depo-ite bancare etc$
Rradul /nalt al de-volt.rii institu,iilor financiar-investi,ionale generea-. /ntr-o mare m.sur.
cre+terea investi,iilor reale$ Dnvesti,iile reale +i financiare sunt complementare +i
interdependente, dar nicidecum concuren,iale$
Metodica evalu.rii proiectelor de investi,ii cuprinde at/t abord.ri comune pentru anali-a
investi,iilor reale +i financiare, c/t +i abord.ri specifice fiec.reia$ 0entru elaborarea deci-iei cu
privire la reali-area proiectului investi,ional se efectuea-. evaluarea economic. +i financiar. a
c/torva proiecte de investi,ii 2variate optimist, pesimist +i neutru5$
Gn ,.rile de-voltate evaluarea se ba-ea-. pe folosirea combinat. a metodelor tradi,ionale +i
a metodelor ra,ionale, moderne, caracteri-ate prin fundamentare +tiin,ific., testate +i validate
de o practic. /ndelungat.$
N$0$ 8rasovs#ii /n lucrarea OMetodica determinerii eficien,ei investi,iilor capitale< propune
alegerea proiectelor investi,ionale conform nivelului efectului pentru economia na,ional.,
determinat prin urm.toarele principii)
- se va determina eficien,a economic. total. prin raportul efectului la efortul investi,ional
care a determinat acest efect$
- /n scopul cre+terii eficien,ei investi,iilor se vor prevedea priorit.,i /n procesul reparti-.rii
- /n scopul argument.rii +i anali-ei eficien,ei economice a investi,iilor, eviden,ierii
re-ervelor concrete de sporire a ei se va utili-a un sistem de indicatori$
- /n procesul determin.rii eficien,ei investi,iilor din efectul sumar se va e(clude influen,a
factorilor neinvesti,ionali, adic. a efectului, c.p.tat /n urma utili-.rii complete a capacit.,ilor
date /n e(ploatare anterior,
- /n procesul determin.rii eficien,ei trebuie considerat lag-ul dintre investire +i c.p.tarea
efectelor reie+ind din termenii normativi de proiectare, durata construc,iei +i de /nsu+ire a
capacit.,ilor de producere$
- ormativele eficien,ei trebuie revi-uite peste fiecare & ani$
Gn opinia noastr. metodica propus. de N$0$ 8rasovs#ii este pu,in reali-abil., deoarece
necesit. un num.r mare de indicatori, care se dublea-. reciproc, iar normativele nu sunt
constante o perioad. lung. de timp$
:peciali+tii din occident propun, /n scopul alegerii variantei investi,iei, urmarea a cinci
ra,ionamente, nerespectarea c.rora duce la adoptarea unor deci-ii eronate)
a$5 a *udeca /n termenii flu(ului de tre-orerie +i nu a flu(ului contabil=
b$5 a g/ndi diferen,iat 2trebuie ,inut cont de toate flu(urile induse investi,iei studiate5=
c$5 a g/ndi /n termeni de oportunitate=
d$5 a *udeca independent de modul de finan,are=
e$5 a ,ine cont de fiscalitate$
Ra,ionamentele vi-/nd alegerea variantei constituie un lucru necesar +i util, fns. ele
presupun +i utili-area urm.toarelor criterii)
Naloarea %ctual. ete 2N%5 sau Naloarea et. %ctuali-at. Total. 2N%T5,
Rata Dntern. de Rentabilitate 2RDR5,
Dndicele de 0rofitabilitate 2D05,
Termenul de Recuperare :implu +i %ctuali-at 2T, T15,
8ash-flo! 28?5$
Men,ion.m, c. at/t principiile, c/t +i criteriile nu sunt /n stare s. informe-e pe deplin
investitorul, de aceea, efectu/ndu-se anali-a pentru un viitor incert, este necesar s. fie luate /n
considera,ie +i alte aspecte ale tendin,ei de a investi, ca)
- riscul,care presupune,pe de o parte,determinarea primei de risc,pe de alt. parte,
diversificarea=
- modele de 7valuare a %ctivelor ?inanciare 2M7%?5=
- costul capitalului, care poate lua una din formele)
- costul datoriei= - costul fondurilor proprii=
- costul mediu ponderat al capitalului=
- anali-a sensibilit.,ii proiectului investi,ional$
7fectuarea anali-ei conform principiilor +i criteriilor numite poate determina deci-ia
investitorului de a aloca capital /n proiectul dat$ Gn fond, o asemenea evaluare repre-int.
metodica flu(urilor de lichidit.,i actuali-ate$
$? Amplasarea rationala si eficienta a obiecti'elor de in'estitii.
0roblema amplasamentului unui obiectiv de investi,ie sau a unui comple( de unit.,i
economice, mai ales din ramura industriei, trebuie abordat. /ntr-o vi-iune larg., la re-olvarea
ei folosindu-se criterii economice +i social-politice$
8riteriile economice, pe ba-a c.rora se fundamentea-. alegerea amplasamentului, sunt)
apropierea de re-ervele de materie prim.= atragerea mai larg. /n circuitul economic a
resurselor locale= utili-area ra,ional. a for,ei de munc.= reducerea cheltuielilor de transport=
apropierea produc,iei de centrele de consum= o asigurare bun. a necesarului de energie,
combustibil, ap. industrial. etc$
8riteriile social-politice) ridicarea regiunilor r.mase /n urm. din punct de vedere
economic= mic+orarea +oma*ului= /mbun.t.,irea condi,iilor de via,. /n regiune$$$
;e asemenea, /n procesul alegerii amplasamentului se iau /n considera,ie influen,a asupra
mediului geografic +i influen,a negativ. asupra mediului ambiant, se ,ine seama de unele
greut.,i ce pot surveni ca urmare a cre+terii a necesarului de ap., combustibil, materii prime
etc$ Gn alegerea amplasamentului unui obiectiv de investi,ie, problema esen,ial. o constituie
reducerea distan,elor dintre /ntreprinderi, /n vederea mic+or.rii cheltuielilor de transport$
Totodat., optimi-area amplasamentului trebuie s. asigure minimi-area cheltuielilor de
produc,ie +i a celor de investi,ii aferente noilor obiective sau de-volt.rii celor e(istente$
Metodele +i modele de alegere a amplasamentului optim se ba-ea-. pe mic+orarea
cheltuielilor de transport, minimi-area cheltuielilor de produc,ie +i de investi,ii$ 7le se
specific. conform destina,iei obiectivului de investi,ie$
Metode de alegere a amplasamentului unui obiectiv nou
a$5raportul dintre cheltuielile cu transportul materiilor prime +i produselor finite$
ot.m costul total al transportului materiilor primec81, iar costul total al transportului
produselor finitec8B
c6nd 81`8Bcfirma 2obiectivul5 se va amplasa c6t mai aproape de materia prim.=
c6nd 8Dc8Bcobiectivul se va amplasa la mi*locul celei mai mici distan,e dintre sursa
de materii prime +i locul de destina,ie$ produselor finite=
c6nd 81a8Bc obiectivul se va amplasa /n vecin.tate cu puncte de destina,ie$
b5 :umarea tuturor cheltuielilor de transport pe variante de amplasament$
Metoda se aplic. c6nd amplasarea e posibil. /n oricare din trei centre a+e-ate /n triunghi$
0resupunem c. /n punctul %cse g.se+te materia prim., /n Bccombustibil +i energie, /n 8c
consumul ma*oritar a produc,iei finite$
B

% 8
;es$
%mplasarea /n oricare din aceste puncte presupune cheltuieli de transport$ Dn p$ %c
cheltuieli pentru transportarea combustibilului +i produc,iei finite= /n p$ Bcpentru
transportarea materii prime +i produselor spre reali-are= /n p$ 8cpentru transportarea materii
prime, combustibilului +i energiei$ 8alculele se fac pentru fiecare localitate pe ba-a rela,iei)
T Ag#[di*[t unde) Tccheltuielile cu transportul=
g#ccantitatea din materialul sau produsul
#=
dcdistan,a /ntre localit.,ile i +i *,
tctariful de transport, t1#m$
0e ba-a calculelor, se alege varianta cu cheltuielile de transport minime$
> alt. variant. cu privire la /nsumarea cheltuielilor de transport pe variante de
amplasament este amplasarea obiectivului /ntr-un punct /n interiorul unui triunghi, pe ba-a
minimi-.rii cheltuielilor de transport$
Rela,ia de calcul) 2%r \ Bt\8v5 min
%r A t%[g%[d%
Bt A tB[gB[dB
8v A tc[gc[dc
unde) dcdistan,a de la punctul interior spre periferii 2%,B, 85=
gccantitatea de produs necesar=
t Ktariful de transport pe drumul respectiv$
8ondi,ia c. /n interior s. fie un punct al cheltuielilor minime este c. prima derivat. a sumei
cheltuielilor s. fie minim., pornind de la sistemul de mai *os)
5 [ 2
5 [ 2
A A
# #
#
A
d $ d
d $ d
t
t
=
, pentru g8= d8Aconst=
5 [ 2
5 [ 2
A A
C C
C
A
d $ d
d $ d
t
t
=
, pentru gB= dBAconst=
5 [ 2
5 [ 2
# #
C C
C
#
d $ d
d $ d
t
t
=
, pentru g%= d%Aconst=
B
dB 0unct interior

d% d8
% 8
c5 Minimul costurilor de e(ploatare anuale$
0entru /nsumarea cheltuielilor de investi,ii +i a celor de prelucrare se folose+te
echivalarea$ Rela,ia de calcul este)
8A2i[en\c5[g\p[M\T[M[d min
unde) 8c volumul costurilor totale=
icinvesti,ia specific. pentru construirea obiectivului=
enccoeficientul normat de eficien,. economica a investi,iilor)
cccheltuielile pe unitatea de produs pentru prelucrare materiei
prime=
gccapacitatea de produc,ie anuala a /ntreprinderii=
pcpre,ul unitar al materiei prime 2f.r. cheltuielile de transport5=
Mccantitatea de materii prime necesare=
tctariful de transport 2t 1#m5=
dcdistan,a de la sursa de materie prima pana la /ntreprinderea prelucr.toare$
$A Managmentul in'estitiilor si resurselor in'estitionale.
Managementul investitiilor este o component. a managementului strategic$ ;eci-ia de
investitii sau de de-investitii este adoptat. /n conte(tul viitor, ca o alternativ. strategic. de
adaptare a organi-atiei la mediul s.u /n scopul obtinerii avanta*ului competitiv$ 0rin urmare,
managementul investitiilor repre-int. procesul deci-ional de am6nare a consumului pre-ent de
resurse strategice ale organi-atiei +i utili-area acestora /n investitii cu scopul obtinerii unui
consum viitor mai mare$
Managementul investitiilor este un proces +i nu o colectie de bunuri +i ia /n considerare
riscul de a nu obtine /n viitor re-ultatele a+teptate$ Dnvestitiarepre-int. o alocare permanent.
de capitaluri /n achi-itia de active imobili-ate +i1sau financiare, care s. permit. cre+terea
rentabilit.tii /n conditii de risc asumat$ Dnvestitia este totalitatea cheltuielilor cu caracter
ireversibil care se fac pentru cump.rarea de bunuri de capital$ %chi-itia +i moderni-area
capitalului fi( +i a tehnologiilor, ca +i perfectionarea metodelor de organi-are a productiei sunt
politici manageriale de cre+tere a eficientei economice a organi-atiei$ Gntruc6t resursele
financiare ale organi-atiilor sunt limitate, /n scopul constituirii de fonduri financiare
suplimentare, managementul caut. s. atrag. investitori din afara organi-atiei$ ;e-investitia
este parte a mangementului investitional$ Managementul investitiilor repre-inta studiul si
anali-a tuturor activitatilor care se refera lainitierea , derularea, evaluarea si proceselor legate
de crearea unui obiectiv nou de investitii saumoderni-area si de-boltarea unui obiectiv de*a
e(istent$Dnvestitiile sunt singurul support alde-voltarilor ulterioare , prin care se asigura
cresterea volumului mi*loacelor fi(e utili-ate,cresterea randamentului in utili-area acestora,
cresterea competitivitatii produselor siserviciilor, sporirea locurilor de munca etc$Dnvestitiile
repre-inta cheltuielile financiare , material si umane effectuate in diferite domeniipentru
achi-itionarea sau reali-area de active fi(e si circulante noi sau moderni-area celore(istente ,
avand drept scop cresterea avutiei$@nii autori identifica cinci functii ale managementului)
previ-iune-planificare, organi-are, coordonare, antrenare si control-evaluare$ 8a aplicatie in
managementul investititei functiile relevante sunt) planificare, organi-area,deci-ie,antrenare si
control-evaluare$ 8oncep,ia optimi-.rii deci-iilor repre-int. chintesen,a studiului, evalu.rii
eficien,ei economice /n cadrul fiec.rui proiect de investi,ii$
8oncep,ia optimi-.rii consider. ca fiind cea mai eficient. acea variant. de proiect, care
asigur. ob,inerea unui efect ma(im /n urm) reali-.rii acesteia sau care permite reali-area
deci-iilor respective cu eforturi minime$
Modelarea +i re-olvare problemelor de optimi-are presupuse parcurgerea succesiv. a
urm.toarelor momente +i pa+i11.:e alege func,ia obiectiv 2criteriul de eficien,. economic.5,
adic. se r.spunde la /ntreb.rile privind obiectul optimi-.rii +i ce scopuri e necesar s. se
ating.=2.:e identific. ce ac,iuni, ce deci-ii, solu,ii etc$ care influen,ea-. asupra func,iei
obiectiv, depind de speciali+tii care preg.tesc deci-ia de investi,ii, pot fi reglate +i controlate
de c.tre ace+tia= #$ :e stabilesc restric,iile principale +i secundare, condi,iile necesare +i
suficiente care determin. spa,iul de manevr., de ac,iune /n vederea alegerii celei mai eficiente
variante) nivelul minim dat a unor efecte economice ce trebuie reali-ate, volumul minim de
costuri , de resurse care pot fi afectate= $. :e modelea-. func,ia obiectiv 2criteriul de
eficien,.5, plec6nd de la dependen,a acesteia de variabilele solu,iilor care stau la ba-a
alternativelor formulate= %. :e afl. care este solu,ia 2variante, alternativa5 care asigur.
valoarea optim. a func,iei obiectiv= &$ :e verific. stabilitatea solu,iei optime identificate /n
raport cu ipote-ele adoptate /n procesul de anali-. +i modelare +i se anali-ea-. dac. e(ist. +i
alte variante, care ar asigura re-ultate convenabile, mai sigure /n condi,iile ipote-elor
respective= >$ :e formulea-. recomandarea pentru deciden,i privind variante ce ar urma s. se
adopte, indic6ndu-se avanta*ul acesteia fa,. de alte alternative$
%B Specificul si rolul e'aluarii economice aproiectelor de in'estitii.
7valuarea economic. a*ut. la preg.tirea +i selec,ionarea proiectelor care aduc cea mai mare
contribu,ie la de-voltarea economic.$ 0entru aceasta, proiectul se anali-ea-. /n str6ns.
interdependen,. cu /ntreprinderile furni-oare de materie prim. +i consumatorii produsului
finit$ Gn cadrul evalu.rii proiectului se vor determina at6t indicatorii de sinte-. a eficien,ei
2rata de rentabilitate intern.5, c6t +i m.sura /n care valoarea ad.ugat. a proiectului contribuie
la cre+terea veniturilor administra,iei publice, a economiilor popula,iei +i /ntreprinderilor, la
ameliorarea balan,ei de pl.,i e(terne a ,.rii$
Ia prima etap. se calculea-. costurile +i avanta*ele proiectului din punctul de vedere al
colectivit.,ii$ 0entru aceasta /n calcule pre,urile pie,ei se /nlocuiesc cu pre,uri teoretice sau de
referin,.$
0rincipala problem. care apare, este stabilirea pre,urilor de referin,., deoarece ele nu sunt
unificate, ci trebuie s. fie determinate pentru diferite elemente ale proiectului) capital, for,. de
munc., bunurile +i serviciile consumate sau produse de proiect, devi-e etc$
8u a*utorul pre,urilor de referin,. se evaluea-. costurile +i avanta*ele proiectului pentru
colectivitate cu mai mult. e(actitate dec6t prin folosirea pre,urilor pie,ei$ 0re,urile de referin,.
dau proiectului o dimensiune mai larg. deoarece ele reflect.) modele sau strategii de
de-voltare implicite sau e(plicite, rata +oma*ului, nivelul de de-voltare al industriei,
agriculturii etc, situa,ia balan,ei de pl.,i a ,.rii$ 0ractic, pre,urile de referin,. se stabilesc pe
ba-a pre,urilor reale ale pie,ei, c.rora li se aplic. anumi,i coeficien,i de corectare$ Gn unele
/mpre*ur.ri, se consider. drept pre,uri de referin,. pre,urile pie,ei e(terne, mai ales pentru
importuri +i e(porturi$
Ia a doua etap. se determin. costurile +i avanta*ele proiectului pe ansamblul economiei
na,ionale, folosind pre,urile pie,ei la nivelul proiectului, al /ntreprinderilor ce cooperea-. cu
proiectul pe linia furni-.rii de materii prime, materiale etc$ +i a prelucr.rii /n continuare a
produselor sale$
0entru adoptarea deci-iei finale asupra proiectului, se face anali-a economic. detaliat.
folosind metoda efectelor$ Metoda efectelor este destul de diferit. de metoda pre,urilor de
referin,.$ 0e de o parte, deoarece toate costurile +i avanta*ele sunt calculate /n pre,ul pie,ei, pe
de alt. parte, deoarece se calculea-. separat +i apoi se adun. cele trei categorii de efecte)
directe, indirecte +i < induse < sau de venit$
7fectele directe cuprind cheltuielile +i /ncas.rile proiectului /nsu+i, a+a cum au fost stabilite
/n ba-a studiilor tehnice +i de mar#eting, a studiului de fe-abilitate$
7fecte indirecte sunt avanta*e +i costuri suplimentare pe care un$ proiect de investi,ie le
antrenea-. pentru alte proiecte cu care el este legat pe plan tehnologic +i economic$ ;ac. nu ar
fi proiectul respectiv aceste efecte nu sar produce$
7fectele induse sau de venit apar /n urma utili-.rii veniturilor distribuite$ 7conomiile
b.ne+ti ale /ntreprinderilor, gospod.riilor familiale +i administra,iei publice pot servi unor noi
investi,ii, care vor duce la cre+terea produc,iei$
Metoda pre,urilor de referin,. este u+oar., rapid. +i mai pu,in costisitoare pentru o prim.
apreciere, pe c6nd metoda efectelor dimpotriv., este necesar. pentru un studiu mai aprofundat,
care permite o mai bun. anali-. a eficien,ei proiectului pentru societate$
Re-ultatele proiectului pentru economie sunt apreciate prin valoarea ad.ugat. net., care
repre-int. contribu,ia proiectului la cre+terea venitului na,ional$ ;esigur, se face suma
valorilor ad.ugate directe +i indirecte$ Ia fel se va ,ine cont de < valoare ad.ugat. negativ. <,
adic. pierderile din cau-a suprim.rii unor activit.,i prin reali-area proiectului$
%nali-a economic. trebuie s. releve faptul cum proiectul r.spunde intereselor economiei
na,ionale, iar acestea luate nu global, ci pe diferi,i agen,i economici$
%1. ,senta si structura in'estitiilor in constructii capitale
0ocesul de investire presupune circularea anumitor mi*loace banesti necesare pentru
creeearea fondurilor fi(e sau restabilrea lor $ Dnvestirea repre-int alocarea mi*loacelor banesti
untro anuita afcacere cu scopul de a intorce pe viitor cheltuielile plus un beneficiu
7tapele procesului investitional 1- %nali-a economica financiara a ideii B-7tapa de
proiectare si planificare C- Iucrarile de constructi 4 e(plaotarea sau realiTarea produsului finit
@n elemnt important este perioada de recuperare a investitiei$0entru difereite afaceri ea
este diiferite2e($ 0erioada scurta de timp este fondullocativ nou cel mai rapid B ani5 se mai
tine cont si de ponderea creditului si rata dobinTii acestuia$ @n alt element leagat de tip este
ciclul de timp este durata generala de creare a fondului fi( si de cirulatia banilor de la
momerntullansarii afacerii pina la darea in e(ploatare$ 8aile de reducere a ciclului duratei de
investire 1-0licarea progreus#lui stiintific 1 perfestionarea continua a cadrelor 1 studiul altor
companii cu e(perienta 1 8adrul legislativ al statului $
;irectiile de utili-are a investitiilor capitale) - constructii noi1 - reconstructia
intreprinderilor 1 largirea intreprinderiolor in functiune 1 reutilarea inteprinderiilor
8onstructiile capiatele crea-a fonduri fi(e pentru toate ramurile economiei nationale,face
parte din sfera productive si asigura fonduri 2mi*loacele5 fi(e 2cladiri edificii5, intreaga
economie nationala$
8onstructia capitala repre-inta un sistem dinamic in cadrul carora in permanenta au loc
schimbari$
0roductia de constructie se deosebeste de celelalte prin particularitatile)
1$orice obiect de constructie este individual=
B$pentru fiecare obiect de constructie se elaborea-a documentatie de proiect si de devi-=
C$toate procesele de productie se desfasoara in *urul constructiei care este stationara=
4$procesul de constructie se desfasoara sub cerul liber=
&$termenul de e(ploatare a constructiei este mare=
E$toate lucrarile se elaborea-a pentru un beneficiar in ba-a contractului de antrepri-a
incheiat cu antreprenorul
%2. .ipuri de depreciere a fondurile fi=e. Structura si componenta
?ondurile fi(e mi*loace de munca cu termen de utiliTare anu mi mic de un an pretul unitar
al caruia depaseste limita stabilita de leghislatie CJJJ lei siparticipa la activitatea de productie
comerciala, prestare de servicii$
?? se i,part in B categorii principale 1$ ?? productive - a$ 0asive 2cladiri edificii pentru
activitatea de producere ,5b$ %ctive 2utila* echipament de transport, mi*loace de transport5 B$
?? neproductive 2case de locuit cladiri cu destinatie sociala culturala , imobile cu destinatie
speciala5
Dn cadrul fiecarei ramuri a econoiei nationale i*loacele fi(e se impart in urmatoarele grupe)
1$8ladiri 2cladiri construite din betona armat cu resistenta sporita, caramida arsa piatra
ciopliita ,blocuri de calcar taiat lemn argila5B$8onstructii speciale 2bconstructii isubterane
tuneluri canale fintini sonde ,turnuri de apa, re-ervoare de pastrate a prod petroliere, drumuri
auto, cai ferate, ternuri sportive, cosuri fum , antene, canale de navigatie, bara*e5 C$ Dnstalatii
de transmisie 2prin care se realiTea-a tran-portul de energie electrica termca sau mecanica,
precum si transportul de informatie , de substante lichide gaToase 54$Masini si utila*e 2%parate
si instalatii de masurare , tehnica de calcul 5&$ Mi*loace de transport 2naval aerian auto
feroviar5 E$ @nelet si scule inventar de producere si gospodaresc H$ %nimale de productie si
reproductie '$ 0lantatii perenene 2pomi fructiferi, plantatii viticole, spatii ver-i, plantatii
decorative5 9$%lte mi*loace fi(e 2fondurile de carte valorile mu-eale ,animalele -oo, circurile$
0entru activele materiale sunt specifice citeva tipuri de valori ) Naloarea de intrare valoarea
cu care au fost procurate activele valoarea de bilant valoarea la un momentt dat tiniduse cont
de uTara acestuia, valoara reTiduala valoareea de vinTare a activului$
:ursele de ?ormare a ?ondurilor fi(e K mi*loace ? se pot afla si pot fi create de catre stat
2Dnvestitiile organelor de stat5 de catre companii private
@-ura mi*loacelor fi(e repre-inta reparti-areea sistematica a valori u-urabile a mi*loacelor
fi(e in decursul duratei de functionaree utila$ ;istingem u-ura fi-ica si morala$ ;uata fi-ica de
serviciu este calculata pentru u-ura fi-ica a activului , inclusiv perioada pina cind devine
inutili-abila$ @-ura morala a activelor are loc odata cu schimbarea tehnologiei, produciei sau
perfectionarea acesteaia$8onform altor surse de literatura se disting urmatoarele forme de
deprecieri) 1$@-ura fi-ica 2reducerea valorii bunului imobil care se datorea-a deteriorarii lui
sub influienta factorului timpului si altori factori e(terni f$ 8himiuci , fi-ici ,e(ploatare
incorecta si intetinere nesatisfacatoare a constructiei$5 B$;epreciere functionala sau invechirea
functionala este legata de de-vo=ltarea tehnologiilor moderne care permit crearea obiectelor
noi ce satisfac mai eficient cerintele pietei C$ ;eprecierea economica este determinanata de
influienta unor facrtori e(terni asaupra bunului imobil$ ?actorii e(terni includ) schimbarile in
econia tarii, schimbarile pe piuata imobiliara, schimbarile in legislatia natiionala, modificarea
conditiilor de fintare, si altele$
@-ura mi*loacelor fi(e este inclusa in costuul de productie 2serviciilor lucrarilor, si anume
in componenta consumurilor indirecte 5 Metode dee calculare a u-urii)
1$ Metoda casarii liniare 2conduce la defalcari uniforme pe toata durata de functionare utila
a activului$ :uma u-urii 2@5 se calculea-a prin iinmultirea valorii u-urabile 2M?5 cu norma
u-urii a activului 2u-5 @A2M?[u-5)1JJ
B$ 0roportional valorii produsului prevede casarea valorii amorti-abile a activului
proportional volumului produsului serviciului prevede trecerea la consumuri, cheltuieli a
sumei u-urii in functie de volumul produselor fabricate $
C$ Metoda soldului degresiv la util-area metodei soldului degresiv marimea u-urii
calculate pe toata durata de functionare utila a activului se micsorea-a permanent$
4$ Met$ ;egresiva cu rata descrescatoare prevede calculul u-urii in primii C-4 ani,
utili-ind norma de u-ura sporita 2dar nu mai mult de B ori 5$ 0entru perioada de functionare
ramasa calculul u-urii se efectuia-a utili-ind normele reduse de u-ura$
&$ Metod in scopuri de impo-itare se efectuia-a in corespundere cu codul fiscal$ :unt
prva-ute & categorii de proprietate) orma u-urii este stabilita respectiv )&,',1J,BJ,CJ,
W$%tribuireea fiecarei unitati a mi*loacelor fi(e la categoria respeciva de proprietate se
efectuia-a dupa formula) 8ategoria de proprietate 2805 A8onstanta anii 2BJJ5 1duarta de
functionare utila a activului in ani 2T5$
%# Salariarea muncii in domeniul constructiei.
:alariul muncitorilor cuprinde salariul tarifar al muncitorilor, nemi*locit implica,i /n
procesul de construc,ie, diferite pl.,i suplimentare cu caracter de compensare sau stimulare
2pentru condi,ii nocive, lucrul timp de noapte, vechimea /n munc. etc$5, premii etc)
salariul pentru lucr.rile e(ecutate=
salariul suplimentar 2sporurile5 al muncitorilor direct productivi, impo-itul +i
contribu,iile pentru asigur.ri sociale aferente acestor salarii=
impo-itul pe salariu=
contribu,iile pentru asigur.ri sociale=
cota pentru +oma*=
cota pentru pensii, etc$
:alariu este privit sub dou. aspecte) nominal +i real$
:alariul nominal repre-int. suma de bani pe care anga*atul o prime+te /n schimbul muncii
prestate$ ;epinde de pre,ul for,ei de munc., evolu,ia situa,iei economice, politica de
salari-are$
:alariul real repre-int. cantitatea de bunuri +i servicii pe care anga*a,ii le pot procura cu
salariul nominal 2salariul nominal1indicele pre,urilor de consum5$ :istemul de salari-are are
propriile sale principii, care constituie adev.rate repere /n aplicarea +i interpretarea legisla,iei
/n domeniu$ ?ormele sistemului tarifar)
i %cordul K retribuirea muncii dup. cantitatea de produc,ie fabricat. sau servicii prestate$
i Regia K retribuirea muncii /n func,ie de timpul efectiv lucrat$
i Mi(t. K /mbin. elemente din acord +i regie$ :alariul tarifar de ba-. se calculea-. dup.
timpul lucrat, salariul tarifar suplimentar K /n func,ie de /ndeplinirea normei de produc,ie +i
altor indicatori caracteristici pentru acord$ ?orma /n acord poate avea urm.toarele variante)
i %cord direct K retribuirea muncii /n func,ie de cantitatea de produse sau servicii
ob,inute /ntr-un interval de timp$ :alariul cuvenit muncitorilor se stabile+te /n ba-a tarifelor pe
unitate de produs sau lucrare, care repre-int. retribuirea muncii pentru o unitate de produs$
Tarifele /n acord se calculea-. /n felul urm.tor) T unA 2:tor.[nore51pr sau TunA:tor.[t,
unde= T un - tariful unitar /n acord= :tor. K salariul tarifar pe or.= nore K num.rul de ore
pe schimb= t K norma de timp= pr K norma de produc,ie pe schimb$
:alariul lunar de ba-. se calculea-. prin rela,ia) : lunA :tA]Tuni[Yi, unde
:t - salariul tarifar= i K tipul de produs= Yi K cantitatea de produc,ie de tipul i$
i %cord cu prime K partea de ba-. a salariului se calculea-. conform acordului direct,
partea suplimentar. se stabile+te cu a*utorul cotei primei, care poate varia /n func,ie de
criteriile calitative +i cantitative alese$ :alariul lunar se stabile+te prin urm.toarea formul.)
:lunA :t \ 0rime= :t K salariul tarifar calculat conform acordului direct$
:pre deosebire de acordul direct, /ndepline+te func,ia de motivare a personalului$
i %cord progresiv K partea de ba-. a salariului se calculea-. conform acordului direct,
partea suplimentar. K /n func,ie de gradul de /ndeplinire a normelor de munc. prin aplicarea
coeficien,ilor de ma*orare, care pot fi diferen,ia,i$
:alariul lunar se calculea-. prin urm.toarea rela,ie) :lunA:t\:porul, :porul
A2:t1pin5[psn[8i,
pin K procentul de /ndeplinire al normei de munc.= psn K procentul de supra/ndeplinire a
normei de munc.= 8i K coeficientul de ma*orare a salariului$ :alariu /n acord progresiv se
aplic. atunci c6nd apare necesitatea sporirii volumelor de produc,ie pentru anumite produse$
@n rol deosebit /l are stabilirea nivelului de reali-are a sarcinilor de munc. pentru care
remunerarea muncii se efectuea-. dup. tarife ma*orate$ 0oate fi temporar folosit. /n sectoare-
cheie de produc,ie, la un num.r restr6ns de lucr.ri, etc$ %plicarea acestei forme de salari-are
asupra tuturor anga*a,ilor de la un anumit sector de produc,ie ar putea duce la re-ultate
nefavorabile pentru /ntreprindere, deoarece cre+te interesul pentru reali-area sarcinilor de
munc. din punct de vedere cantitativ f.r. a ,ine seama de calitatea lor$
i %cord indirect K retribuirea muncii personalului din sfera de deservire, ce creea-.
condi,ii pentru desf.+urarea normal. a procesului de produc,ie din activitatea de ba-.$ 7sen,a
acestei forme de salari-are const. /n faptul c. m.rimea salariului muncitorilor au(iliari
depinde direct de re-ultatele muncii ob,inute de muncitorii de ba-.$
:e calculea-. prin tariful indirect pentru fiecare obiect servit 2flu(, utila*, echip.5, aplic6nd
urm.toarele formule)Tind A 2:tor.[nore512prod i [m5= :lunA Tind i [Yi, unde=
Tind K tariful indirect= :tor. K salariul tarifar pe or.= nore - num.rul de ore pe schimb=
prod K norma de produc,ie pe schimb a muncitorilor direct productivi=
m K num.rul de obiecte servite= i- tipuri de produse= Yi K cantitatea de produc,ie de tipul i$
ea*unsul principal este c. nu e(ist. o leg.tur. direct. /ntre m.rimea salariului +i eforturile
depuse de anga*a,i au(iliari, ca consecin,. avem demotivarea muncitorilor au(iliari$
i %cord global K retribuirea muncii pentru un volum stabilit cu termen de e(ecutare fi(at,
care prevede prime conform cotelor procentuale /n ca-ul /ndeplinirii lucr.rilor /n termen
redus$ 7ste utili-at. /n ca-ul /n care un colectiv de salaria,i preia spre fabricare unele produse
sau spre e(ecutare unele lucr.ri e(primate /n unit.,i fi-ice$ :alariul stabilit prin contract se
pl.te+te integral dup. reali-area sau recep,ionarea lucr.rilor sau produselor contractate$
0revede premierea muncitorilor pentru reducerea duratei de e(ecu,ie a lucr.rilor$ :e aplic.
prioritar /n construc,ii, agricultur.$ 0oate fi aplicat /n ca-ul formei contractuale de remunerare
a muncii$
?orma /n regie$ :alari-area dup. timpul lucrat este cea mai simpl. +i cea mai veche form.
de salari-are$ ;e regul., salari-area /n regie se aplic. pentru remunerarea personalului de
conducere, speciali+tilor +i func,ionarilor$
Regia poate avea urm.toarele variante)
i Regia simpl. presupune retribuirea muncii /n func,ie de timpul efectiv lucrat +i salariul
tarifar pe o unitate de timp corespun-.toare categoriei tarifare respective)
:lunA?ef[:tor., unde :lun K salariul lunar= ?ef K fondul efectiv de timp=
:tor. K salariul tarifar pe or.$
i Regia cu prime K partea de ba-. a salariului se calculea-. conform regiei simple, iar
partea suplimentar. - conform cotei primei, care poate fi diferen,iat. /n func,ie de criteriile
alese$ :lunA :t 2regia simpl.5 \ 0rime unde= :t K salariul tarifar$
%$ Sursele de finantare a constructiilor capitale$
:ursele de finan,are pot fi clasificate /n diferite moduri$ ;in punctul de vedere al agentului
economic sursele de formare a resurselor investi,ionale pot fi clasificate /n proprii, atrase +i
/mprumutate$
:ursele proprii de formare a resurselor investi,ionale includ)
F parte din profitul net c.p.tat /n urma activit.,ii economice=
F amortismentul acumulat, serve+te pentru finan,area /nnoirii activelor fi(e a*unse la
limita duratei lor de func,ionare, la fel +i pentru nevoile de de-voltarecmoderni-are$ Dn
general, sursele provenite din amortismente sunt destinate investi,iilor, /ns. /n unele ca-uri, o
parte din amortismente pot fi folosite pentru rambursarea /mprumuturilor, pentru finan,area
activit.,ii de e(ploatare 2cre+terea stocurilor, creditarea clien,ilor etc5$ Reglement.rile legale
prev.d posibilitatea folosirii amorti-.rii5 accelerate pentru unele firme$ %ceasta duce la
recuperarea c6t mai grabnic. a valorilor imobili-ante, folosite apoi pentru de-voltarea
produc,iei$
F 0oli,a de asigurare pentru acoperirea perderilor legate de pierderea propriet.,ii=
F Dnvesti,ii financiare de lung. durat., efectuate anterior +i termenul c.rora e(pir. /n
perioada dat.=
F Reinvestirea sumei c.p.tate /n urma reali-.rii unei p.r,i din fondurile fi(e$ Ia acest
articol se refer. at6t sursele c.p.tate din v6n-area unor active fi(e, c6t +i economiile f.cute pe
ba-a folosirii unor utila*e /n func,iune sau 1+i cl.diri e(istente /ntrcun proiect investi,ional
nou=
F 0arte din activele circulante imobili-ate /n investi,ii$

:ursele atrase de formare a resurselor investi,ionale includ)
F emiterea +i v6n-area de ac,iuni se folose+te deseori pentru cre+terea capitalului firmei=
F emiterea certificatelor investi,ionale 2/n ca-ul fondurilor de investi,ii5=
F aloca,ii /n fondul statutar din partea altor investitori=
F mi*loacele acordate de c.tre stat pentru investi,ii$ :tatul aloc. fonduri pentru investi,ii /n
volume c6t mai mici posibil, asigur6nd cu resurse doar domeniile care sunt absolut necesare,
dar nu pot face fa,. concuren,ei, sau cele ce constituie monopolul statului$$
:ursele /mprumutate de formare a resurselor investi,ionale cuprind)
F /mprumuturile bancare pe termen lung +i mi*lociu se folosesc /n ca-ul insuficien,ei
mi*loacelor proprii ale firmei$ /n func,ie de garan,iile care stau la ba-a lor, creditele pentru
investi,ii pot fi)
1$ Gmprumuturi bancare pe ba-a garan,iilor materiale$ Raran,iile se refer. la capitalul sau
patrimoniul firmei, /n special unele elemente ale activului imobili-at, care u+or ar putea fi
transformate /n lichidit.,i$
B$ 8redite ipotecare$ :e ipotechea-., de obicei, cl.diri, terenuri, mi*loace circulante cu o
convertire rapid. /n lichidit.,i$
C$ 8redite de cashcflo!$ %ceste credite nu sunt garantate material$ :ingura
garan,ie o constituie studiul de fe-abilitate a afacerii 2planul de afaceri5$ Dn ,.rile de-voltate
acest tip de credit este cel mai r.sp6ndit$
F 8redite e(terne, care sunt de mai multe categorii) a5 credite guvernamentale sau cu
garan,ie guvernamental., /n spatele c.rora este statul$ %cestea pot fi c.p.tate doar /n urma
conven,iei /ncheiate /ntre guvernul ,.rii care va acorda credite +i$ guvernul celei ce va primi
credite= b5 credite bancare, unde riscul e suportat e(clusiv de b.nci= c5 credite acordate de
institu,ii interna,ionale, de genul ?ondul Monetar Dnterna,ional, Banca Dnterna,ional. de
Reconstruc,ie +i ;e-voltare, Banca 7uropean. pentru Reconstruc,ie +i ;e-voltare$ %cest tip de
credite se acord. pentru obiective economice vitale din programul de restructurare, f.r.
garan,ii materiale$
F 7misie de obliga,iuni este o form. clasic. de finan,are a activit.,ii investi,ionale a
societ.,ilor pe ac,iuni=
F Gmprumut fiscal investi,ional acordat /ntreprinderilor de c.tre stat /n scopul stimul.rii
investi,iilor reale /n anumite sectoare ale economiei=
F Ieasing investi,ional, un sistem special de finan,are a investi,iilor prin intermediul
c.ruia se /nchiria-. utila*e +i ma+ini moderne, tehnic. de calcul, mi*loace de transport +i alte
bunuri mobiliare +i imobiliare de la unit.,ui speciali-ate, /n schimbul unei chirii$
%> Formarea preturilor in constructie. .ipuri de preturi.
>dat. cu trecerea la rela,ii economice de pia,. au avut loc modific.ri esen,iale /n sistemul
de formare a pre,urilor /n construc,ii$ %ceasta este legat de faptul c. s-au modificat tipurile de
propriet.,i a participan,ilor la proiecte de investi,ii, sursele de finan,are a proiectelor de
investi,ii, au ap.rut tipuri noi de cheltuieli, care trebuie luate /n considera,ie la determinarea
costului de e(ecu,ie a obiectelor de construc,ie, cum ar fi) plata pentru lotul de p.m6nt, noile
tipuri de impo-ite, ta(e, cheltuieli pentru elaborarea +i e(perti-a documenta,iei de proiect,
petrecerea concursurilor etc$ Teoria neoclasica a elaborate doua metode fundamentale cu
privire la formarea preturilor) unul pentru a piata de concurenta perfecta si altul pentru o piata
de monopol$ %ceste metode repre-inta puncte de spri*in si instrumente teoretico-metodologice
necesare anali-ei proceselor comple(e de formare si evolutie a preturilor in viata economica
mederna, in cadrul carora are loc o intreprindere a trasaturilor celor doua tipuri de piata$
Modelul t*eoretic al formarii preturilor in conditiile concurentei perfecte poate fi sinteti-at
prin urmatoarele aspecte definitorii
a5 echilibrul pietii se formea-a spontan, ca re-ultat al *ocului liber al fortelor pietii,
intersectia cererii si ofertei determina pretul de echilibru si cantitatea de echilibru=
b5 pretul pe piata unui produs este acelas pentru toti agentii economici=
c5piata functionea-a cu eficienta ridicata, este o piata compititiva, iar anga#area factorilor
de productie se reali-ea-a in functiede cererea consumatorilor= etc$ Dn conditiile pietiei de tip
monopol, procesul de formare a preturilor nu mai constituie un factor e(ogen firmei, puterii de
piata a producatorului$ Dn acest cadru, mecanismul de formare a pretului este diametral opus
celui de formare a preturilor in conditiile liberei concurente$ ?ormarea preturilor in conditii de
concurenta imperfecta, ce caracteri-ea-a economia contemporana, se ba-ea-a pe premise si
reguli care nu apartin in intregime nici liberei concurente, nici monopolului$ %stfel, procesul
real de formare a preturilor se incadrea-a in caracteristicila si principiile unei piete mi(te,
imperfecte$ 7chilibrul stabil al pietii unui produs este repre-entat de pretul normal, adica de
acel pret care asigura recuperarea cheltuielilor effectuate cu factorii de rpoductie consumati si
a unui profit normal$ 0retul normal este, in principiu, un pret de oferta, nivelul sau constituind
ba-a in *urul careia oscilea-a pretul efectiv sau de piata$
0retul de piata se formea-a in lupta de cocurenta dintre producatorii care isi desfasoara
activitatea in anumite ramuri sip e anumite piete$ ;iferenta dintre pretul de piata si pretul
normal repre-inta profitul suplimentar, obtinut de firmele mai competitive, care inregistrea-a
costuri de productie mai redusa$ 0returile de piata sunt caracteristice, in general preturilor pe
care se tran-actionea-a bunuri economice omogene livrate de catre un numar mare de
producatori, fara ca nici unu ditre ei sa poata controla piata produsului respective, de regula
aceste preturi se negocia-a in cadrul burselor de marfuri e(istente$ 0retul de bursa sau cotatia
bursiera este pretul determinat prin procesul concurentei libere pentru marfurile lungibile si
standardi-ate, la dispo-itie sau la termen, pe ba-a de mostre sau dupa conditiile de calitate$ Dn
afara de acestea mai e(ista preturi minime, preturi ma(ime, preturi contractuale, preturi reale
etc, ce reflecta relatiile vin-arii pe diverse piete$ 0entru a-si mari competitivitatea
intreprin-atorii recurg de regula, la diferentierea produsului, la o serie de schimbari care
influentea-a calitatea si costul, la rivalitatea publicitara etc pe aceasta piata se comerciali-ea-a
o gama larga si foatre diversificata de bunuri economice, principalele categorii de preturi
intilnite sunt) pretul de licitatie, care se formea-a prin mecanismul licitatiilor cumparatorilor
pe ba-a raportului dintre cerere si oferta, pentru bunurile specificate cantitativ si calitativ=
pretul de lista sau de catalog, stabilit ca pret de oferta de catre producator pe ba-a costului de
productie la care se adauga profitul normal characteristic pietei, el se adaptea-a periodic la
conditiile pietii, cererii si ofertei= pretul de tran-actie, adica cel re-ultat efectiv in momentul
vin-arii Kcumpararii unui bun economic in fuctie de raportul dintre cerere si oferta$
;in preturi administrate fac parte urmatoarele categorii de preturi care sunt)
0retul conducator, repre-ita pretul stabilitT de intreprinderea care contribuie cu cea mai
mare parte la oferta unui bun pe o anumita piata$ 0retul de oligopol, este pretul stabilitT in
comun de citeva firme pentru vin-area unor bunuri omogene, firme care domina piata
respectiva$ Marimea acestui pret se fi(ea-a la nivelul care se reflecta venitul ma(im ce revine
grupului de producatori$ 0retul de monopol, repre-inta pretul practicat de o firma monopolista,
private sau de stat, care este unicul producator al unei marfi$
%?. Mi4loace circulante. +ndicii utiliarii mi4loacelor circulante.
Mi*loacele circulante sunt bunuri materiale care se consuma integral in fiecare ciclu de
productie isi schimba forma materiale si trec succesiv prin fa-ele de aprovi-ionare productie si
desfacere$
Mi*loacele circulante ce functionea-a in sfera de producere constau din urmatoarele
elemente)
-stocuri de productie-mi*loace ce sunt incluse in stocuri de resurse materiale2materie prima,
obiecte de scurta durata si mica valoare5
-productia nefinisata-include semifabricatele propriei productiei
-cheltuielile perioadelor viitoare-include mi*loacele investite pentru pregatirea si
descoperirea noilor tipuri de productie
Mi*loacele circulante care se includ in sfera de rotatie iclud)
1$productie gata ce se pastrea-a la depo-itele intreprinderii
B$mi*loacele banesti care se afla in contul de decontare
C$productia descarcata, termenul de plata a careia n-a e(pirat sau neplatite la termenul
stabilit
4$datoriile debitorilor
8lasificarea mi*loacelor circulante)
1$mi*loace circulante in sfera de productie) 2normate5
a-stocuri de productie
b-productia de finisata
c-cheltuielile perioadei viitoare
B$mi*loacele circulante in sfera de rotatie) 2nenormate5
a-productie gata
b-productie descarcata si neachitata
c-mi*loacele banesti din conturi de decont
d-datoriile debitorilor
&1 2efinirea si clasificarea contractelor de constructie
8ontract de construc,ie 2/n continuare - contract5 - contract /ncheiat /ntre antreprenor
2contractor5 +i beneficiar 2client5 pentru construirea unui obiect sau a unui grup de obiecte,
care se afl. /ntr-o str/ns. interrela,ie +i interdependen,. /n ceea ce prive+te condi,iile de
proiectare, tehnologia construc,iei +i func,ion.rii sau destina,ia 2utili-area5 lor final.$
8ontractul se /ncheie /n conformitate cu legisla,ia /n vigoare +i stabile+te valoarea
construc,iei, termenele /nceperii +i termin.rii lucr.rilor, drepturile +i obliga,iile antreprenorului
+i beneficiarului, modul de efectuare a decont.rilor /ntre ei, precum +i alte condi,ii$
8ontractul poate s. prevad.)
a5 construirea unui singur obiect cum ar fi, de e(emplu, o cl.dire, un pod, un bara*, o
conduct., un drum, un tunel etc$=
b5 construirea unui grup de obiecte care s/nt /ntr-o str/ns. interrela,ie sau interdependen,.
/n ceea ce prive+te condi,iile de proiectare, tehnologia construc,iei +i func,ion.rii ori dup.
destina,ia 2utili-area5 lor final., de e(emplu, construirea cl.dirilor de produc,ie ale
/ntreprinderii +i montarea utila*ului=
c5 e(tinderea produc,iei 2punerea /n func,iune a unor linii tehnologice noi5, reconstruc,ia +i
reutilarea tehnic. a /ntreprinderilor /n func,iune sau a subdivi-iunilor acestora=
d5 men,inerea capacit.,ilor /ntreprinderilor /n func,iune, de e(emplu, preg.tirea unor
ori-onturi noi /n mine +i sectoare pe profiluri, descoperirea +i preg.tirea re-ervelor de
-.c.minte pentru e(plorare etc$=
e5 repara,ia capital. a cl.dirilor, construc,iilor speciale +i a altor obiecte ale /ntreprinderilor
/n func,iune$
:e disting urm.toarele tipuri de contracte)
a5 /n func,ie de modul de determinare a valorii contractului)
F cu pre, fi(,
F /n regie 2cost plus5,
F mi(te$
8lasificarea dup. acest criteriu este necesar. pentru alegerea corect. a metodei de
determinare +i constatare a veniturilor, consumurilor +i cheltuielilor contractuale=
b5 /n func,ie de obiectele de eviden,. a veniturilor, consumurilor +i cheltuielilor
contractuale)
F pe obiecte,
F combinate$
8ontract pe obiecte - contract /n care se prev.d m.surarea, constatarea +i contabili-area
separat. a veniturilor, consumurilor +i cheltuielilor contractuale$ @n astfel de contract poate s.
stipule-e construirea)
a5 unui singur obiect=
b5 unui grup de obiecte, /ns. construirea fiec.ruia se tratea-. ca un contract pe obiecte
distinct cu respectarea urm.toarelor condi,ii)
F valoarea contractual. este stabilit. pe fiecare obiect=
F e(ist. un acord de recep,ie 2sau refu-ul de a recep,iona5 a fiec.rui obiect /n parte=
F veniturile, consumurile +i cheltuielile contractuale se determin. +i se constat. separat pe
fiecare obiect=
c5 unui obiect suplimentar /n ca-ul modific.rii contractului /ncheiat anterior atunci c/nd)
F obiectul suplimentar difer. esen,ial /n ce prive+te condi,iile de proiectare, construire sau
func,ionare de obiectul 2obiectele5 prev.-ut2e5 de contractul ini,ial, sau
F valoarea obiectului suplimentar se stabile+te f.r. a lua /n considerare valoarea
contractului ini,ial$
8ontract combinat - contract care une+te un grup de contracte cu un singur sau mai mul,i
beneficiar$ Gn acest ca- grupul de contracte se tratea-. ca un contract combinat unic dac.)
a5 pentru grupul de contracte e(ist. o documenta,ie unic. de proiect +i devi-=
b5 contractele s/nt str/ns legate /ntre ele +i constituie o parte a unui proiect unic /n care se
determin. sumele totale ale veniturilor, consumurilor +i cheltuielilor=
c5 contractele se desf.+oar. simultan sau /ntr-o succesiune continu.$
8ontract cu pre, fi( - contract /n care p.r,ile contractante negocia-. valoarea lui fi(. sau
cota antreprenorului /n produsul finit$
Gn unele ca-uri valoarea contractului cu pre, fi( poate fi rev.-ut. /n urma modific.rii
condi,iilor contractului convenite de p.r,i$
8ontract de regie 2cost plus5 - contract /n care antreprenorului i se recuperea-. consumurile
aferente nemi*locit e(ecut.rii contractului suportate efectiv de el, la sumele convenite cu
beneficiarul plus o recompens. fi(. sau un procent din suma consumurilor contractuale$ @n
astfel de contract se aplic. /n ca-ul c/nd /n momentul /ncheierii acestuia este imposibil a
determina e(act valoarea lui$
8ontract mi(t - contract /n care se /mbin. concomitent condi,iile contractelor cu pre, fi( +i
de regie, de e(emplu, contractul de regie cu valoarea ma(im. negociat. anticipat$ ;ac. suma
consumurilor contractuale efective +i a recompensei suplimentare dep.+e+te valoarea ma(im.
a contractului, beneficiarul /i recuperea-. antreprenorului valoarea contractului /n limitele
m.rimii negociate$ Gn acest ca- mai /nt/i se recuperea-. suma consumurilor suportate efectiv,
iar apoi se pl.te+te recompensa suplimentar.$
&2 (onsumurile directe" preentarea si e'identa cpntabila a acestora in acti'itatea de
constructie.
8onsumurile directe- sunt acele consumuri care sunt mi*locit legate de activitatea de
construcite si sunt incluse direct in costul lucrarilor2consumuri privind materialele prime
utili-arii, consumuri, retrebuirea consumurilor de ba-a, consumuri privind asigurarile
medicale, salariul personalului5$ 7videnta contabila a consumurilor directe se tine cu a*utorul
contului '11 2activ5 pe debitul contului pe parcursul perioadei de gestiune se reflecta
consumurile directe, iar pe 8t conturile la sfirsitul perioadei de gestiune se reflecta costul
lucrarilor de constructie$
;t'11- 2pe parcursul perioadei de gestiune5
8tB11- consum de materiiprime=&C1- datorii fata de personal privind retribuirea
muncii=&CC$1- contributii la asocieri sociale BCW=&CC$C- contributii medicale C$&W
Ia sfirsitul perioadei de gestiune2se inchide contul '115 ;t H11-costul vin-arilor 8t'11-
productia de ba-a$
consumuri aferente nemi*locit e(ecut.rii lucr.rilor /n ba-a unui contract concret +i incluse
direct /n costul acestora$ 8onsumurile directe cuprind)
a5 consumurile de materiale utili-ate /n procesul e(ecut.rii contractului)
- valoarea materialelor de construc,ie consumate, construc,iilor +i pieselor care constituie
ba-a obiectelor /n curs de construc,ie sau s/nt componente necesare la e(ecutarea lucr.rilor de
construc,ii-monta*=
- valoarea materialelor au(iliare necesare la e(ecutarea lucr.rilor de construc,ii-monta*
pentru asigurarea unui proces tehnologic normal=
- valoarea materialelor, construc,iilor +i pieselor consumate sau distruse /n timpul probelor=
- valoarea energiei cump.rate de toate tipurile 2electric., termic., aer comprimat, frig etc$5
consumat. la e(ecutarea lucr.rilor de construc,ii-monta*, consumurile pentru produc,ia
energiei de toate tipurile /n ca-ul producerii acesteia de c.tre /ns.+i organi-a,ia de antrepri-.,
precum +i pentru transformarea +i transmiterea energiei cump.rate p/n. la locul de consum al
acesteia=
- valoarea combustibilului de toate tipurile utili-at la e(ecutarea lucr.rilor de construc,ii,
producerea energiei electrice, aburilor, apei, aerului comprimat +i altor tipuri de resurse
materiale$
Naloarea materialelor de construc,ie, energiei electrice, combustibilului etc$ consumate se
determin. /n conformitate cu :$$8$B <:tocurile de m.rfuri +i materiale<=
b5 consumurile privind retribuirea muncii personalului de produc,ie 2muncitorilor5 care
e(ecut. nemi*locit lucr.ri prev.-ute de contract)
- salariile pentru munca prestat. efectiv calculate /n ba-a tarifelor, salariilor tarifare +i ale
func,iei conform formelor +i sistemelor de salari-are aplicate la /ntreprindere=
- valoarea produc,iei eliberate salaria,ilor sub form. de salari-are /n natur.=
- premiile pentru re-ultatele ob,inute, inclusiv pentru economisirea consumurilor=
- pl.,ile cu caracter compensatoriu determinate de regimul lucr.rilor +i condi,iile muncii=
- plata concediilor legale +i suplimentare /n conformitate cu legisla,ia /n vigoare=
c5 contribu,iile la asigur.rile sociale de stat obligatorii +i primele de asigurare obligatorie
de asisten,. medical. din salariile calculate personalului de produc,ie, efectuate /n
conformitate cu legisla,ia /n vigoare=
d5 plata pentru arenda mi*loacelor fi(e +i /nchirierea utila*ului utili-ate nemi*locit la
e(ecutarea unui contract concret$
e5 u-ura +i consumurile aferente /ntre,inerii +i e(ploat.rii mi*loacelor fi(e 2ma+ini de
construc,ie, mecanisme +i utila*5 utili-ate nemi*locit la e(ecutarea unui contract concret=
f5 consumurile aferente proiect.rii +i asisten,ei tehnice ce ,in nemi*locit de un contract
concret +i care includ retribuirea muncii salaria,ilor din grupele de proiectare +i devi- +i
grupele de proiectare a e(ecut.rii lucr.rilor cu contribu,iile la asigur.rile sociale, achitarea
serviciilor prestate de organi-a,iile de proiect.ri privind /ntocmirea proiectelor de e(ecutare a
lucr.rilor=
g5 u-ura +i consumurile privind fabricarea, /ntre,inerea, repara,ia, transferarea +i
demontarea construc,iilor speciale provi-orii, instala,iilor +i utila*ului - echipamentelor
provi-orii ale cl.dirilor +i construc,iilor speciale permanente reconstruite pentru deservirea
lucr.torilor de la construc,ii, plata pentru arend. +i folosirea cl.dirilor +i construc,iilor speciale
permanente reconstruite +i e(istente pentru nevoile de produc,ie ale construc,iei, u-ura +i
consumurile pentru repara,ia curent. a cl.dirilor mobile de tip container demontabile,
depo-itelor tehnico-materiale provi-orii, amena*.rilor provi-orii pentru materiale, articole,
construc,ii, sta,iilor provi-orii, instala,iilor pentru preg.tirea terenurilor, platformelor,
poligoanelor, standurilor, birourilor, laboratoarelor, gara*elor, b.ilor cu du+, s.lilor pentru
ca-ane de fiert apa, pardoselelor, sc.rilor duble, sc.rilor, construc,iilor speciale +i
dispo-itivelor de tehnic. a securit.,ii, maga-iilor pentru +efii de +antier +i mai+tri, oficiilor de
pe l/ng. obiecte=
h5 consumurile prev.-ute /n devi- pentru introducerea corect.rilor /n proiect, precum +i
e(ecutarea lucr.rilor cu garan,ie, inclusiv consumurile aferente cre.rii re-ervei pentru
deservirea cu garan,ie=
i5 consumurile aferente ac,iunilor +i reclama,iilor pre-entate +i recunoscute de beneficiari$
Gn ca-ul c/nd beneficiarii nu recunosc reclama,iile pre-entate, consumurile respective se
constat. ca cheltuieli ale perioadei=
*5 dob/n-ile +i alte consumuri aferente creditelor +i /mprumuturilor utili-ate pentru
e(ecutarea lucr.rilor de antrepri-. capitali-ate /n conformitate cu:$$8$
#5 amorti-area activelor nemateriale utili-ate nemi*locit /n procesul e(ecut.rii unui contract
concret determinat. conform :$$8$
l5 alte consumuri directe aferente nemi*locit unui contract concret 2consumuri pentru
lucr.ri geode-ice efectuate la e(ecutarea lucr.rilor de antrepri-.= consumurile pentru
proiectarea e(ecut.rii lucr.rilor= consumurile pentru /ntre,inerea pa-ei incendiare +i
consumurile aferente inven,iilor +i ra,ionali-.rilor= consumurile pentru amena*area +i
/ntre,inerea +antierelor de construc,ie= consumurile pentru preg.tirea obiectelor de construc,ie
pentru a fi puse /n func,iune etc$5
&# (onsumurile indirecte" preentarea si e'identa cpntabila a acestora in acti'itatea
de constructie.
8onsumurile indirecte- cuprind acele consumuri care nu pot fi incluse direct in costul
lucrarilor$ %ceste consumuri se refera la deservire, la e(ploatare, asigurarea buna a masinelor
de lucru$Ia sfirsitul perioadei de gestiune sunt incluse direct sau reparti-ate$
7videnta contabila a consumurilor indirecte se tine cu a*utorul contului '1C 2 activ5 pe
debit se reflecta consumrile indirecte accumulate pe parcursul perioadei de gestiune si se
creditea-a la sfirsitul perioadei de gestiune in momentul reparti-arii consumurilor indirecte si
includerii in conturile de constructie$
;t '1C K 8onsumuri indirecte de productie 8t &1C=&CC$1-fondul social BCW=&CC$C-
asigurari medicale C$&W= B11- consum de piese de schimb la sfirsitul perioadei de gestiune
;t '11- productia de ba-a 8t '1C
8onsumurile indirecte se reparti-ea-a la sfirsitul perioadei de gestiune proportional cu
numarul total de ore1masini2grupuri5 lucrate pe parcursul perioadei de gestiune$ Ba-a de
reparti-are poate fi modifecate de antreprenor dupa dorinta proprie, dar este necesar de a fi
indicate in politica de contabilitate$ _rep A consumuri indirecteefectiv suportate
r de ore la obiectul 2a5\nr de ore la obiectul 2b5
_rep- coefficient de reparti-are
D ca-ul cind suma consumurilor indirecte efectiv suportate depaseste limita recuperate de
beneficiar 2stabilite prin conditiile contractului5 diferenta ce depaseste sunt trecute drept
perioadei la antreprenor$ ;tH14 8t'1C
8onsumuri indirecte - consumuri aferente /ntre,inerii +i e(ploat.rii ma+inilor,
mecanismelor +i utila*elor de construc,ie care deservesc c/teva contracte /n cursul perioadei de
gestiune, dar care nu pot fi incluse direct /n consumurile contractuale ale unui contract concret
(onsumurile indirecte cuprind) a5 consumurile privind retribuirea muncii, care includ
salariile de ba-. +i suplimentare, diverse adaosuri, sporuri +i premii pl.tite salaria,ilor care
e(ploatea-. +i deservesc ma+inile, mecanismele +i utila*ele de construc,ie 2ma+ini+tilor,
motori+tilor, mecanicilor +i altor speciali+ti /n domeniul diri*.rii +i deservirii ma+inilor +i
mecanismelor5, cu contribu,iile corespun-.toare la asigur.rile sociale de stat obligatorii +i
primele de asigurare obligatorie de asisten,. medical.=
b5 consumurile privind energia electric., combustibilul, carburan,ii, lubrifian,ii +i
materialele au(iliare 2de e(ploatare5, precum +i piesele de schimb pentru ma+inile,
mecanismele +i utila*ele de construc,ie= c; u-ura ma+inilor, mecanismelor +i utila*elor de
construc,ie, care deservesc c/teva contracte determinat. /n conformitate cu :$$8$1E
<8ontabilitatea activelor materiale pe termen lung<= d; plata de arend. pentru folosirea
ma+inilor, mecanismelor +i utila*elor de construc,ie arendate care deservesc c/teva contracte
determinat. conform:$$8$1H <8ontabilitatea arendei 2chiriei5<=
e5 consumurile privind deservirea tehnic., diagnosticarea +i efectuarea tuturor tipurilor de
repara,ie a ma+inilor, mecanismelor +i utila*elor de construc,ie 2/n ca-ul cre.rii re-ervelor
pentru repara,ia unor astfel de ma+ini, mecanisme +i utila*e se reflect. suma re-ervelor create5=
f5 consumurile privind /ntre,inerea c.ilor ferate cu +ine +i f.r. +ine, inclusiv valoarea
materialelor utili-ate pentru /ntre,inerea acestora +i salariile muncitorilor= g; alte consumuri
aferente /ntre,inerii +i e(ploat.rii ma+inilor, mecanismelor +i utila*elor de construc,ie,
8onsumurile indirecte efective se reparti-ea-. la sf/r+itul fiec.rei perioade de gestiune pe
contracte concrete +i alte direc,ii propor,ional cu num.rul de schimburi-ma+in. 2ore-ma+in.5
lucrate de fiecare grup 2tip5 de ma+ini, mecanisme +i utila*e de construc,ie sau prin alt. metod.
acceptat. de /ntreprinderea-antreprenor$ Metoda de reparti-are a consumurilor indirecte de
produc,ie aleas. trebuie s. fie reflectat. /n politica de contabilitate a /ntreprinderii-antreprenor$
&$ (onsumurile generale" preentarea si e'identa cpntabila a acestora in acti'itatea
de constructie.
8onsumurile generale- sunt acele consumuri ce tin de gestionarea, organi-area lucrarilor de
constructie si care nu pot fi incluse direct in costul lucrarilor$ %ceste consumuri cuprind)
- salariul personalului administrative
- contributiile la asigurarile madicale=
- u-ura mi*loacelor
- utili-area blocurilor administrative
7videnta contabila a consumurilor generale se tine cu a*utorul contului '14 2activ5 pe ;t
contului se reflecta consumurile generale suportate pe parcursul perioadei de gestiune, iar pe
8t contului se reflecta reparti-area si includerea lor in conturile lucrarilor$
;t '14 8t&C1=&CC$1-fondul social BCW=&CC$C- asociatia medicala C$&W=1B4=B1C
Ia sfirsitul perioadei de gestiune ;t'11 8t'14
Dn ca-ul cind consumurile generale efectiv suportate depasesc limita celei stabilite initial
beneficiar se trec in cheltuielile antreprenorului$ ;tH1C 8t'14
Dn ca-ul in care consumurile generale efectiv suportate sunt sub limita celor acceptate spre
recuperare de beneficiar se calculea-a _rep A2suma consumului general efect$ :uportate5 1
2:uma cons$gen efec,support$ \ recuperarea de beneficiar5
(onsumuri contractuale generale - consumuri aferente gestion.rii, organi-.rii +i
deservirii contractului pe /ntreprindere /n ansamblu +i pe sectoarele separate ale produc,iei de
ba-., care nu pot fi incluse direct /n consumurile contractuale ale unui contract concret
$%cestea cuprind consumurile privind /ntre,inerea personalului administrativ - de conducere +i
economic, deservirea salaria,ilor contractuali, organi-area lucr.rilor pe +antierele de
construc,ie, precum +i alte consumuri cu caracter contractual general recuperate de beneficiar
/n conformitate cu contractul de construc,ie /ncheiat$ Gntreprinderea-antreprenor stabile+te de
sine st.t.tor componen,a consumurilor contractuale generale /n conformitate cu :$$8$11$
Gn decursul perioadei de gestiune consumurile contractuale generale se contabili-ea-. ca +i
cheltuielile perioadei pe un cont al contabilit.,ii de gestiune, conform nomenclatorului unic al
articolelor aprobat de /ntreprinderea-antreprenor$
Ia sf/r+itul fiec.rei perioade de gestiune consumurile contractuale generale efective
acumulate se reparti-ea-. /n dou. etape)
a5 la prima etap. consumurile contractuale generale efective se reparti-ea-. /ntre costul
lucr.rilor de antrepri-. e(ecutate +i cheltuielile perioadei$ Gn acest scop m.rimea total. a
consumurilor contractuale generale efective se compar. cu suma care urmea-. a fi recuperat.
de beneficiari pe ba-. cumulativ. 2cu total cumulativ5 de la /nceputul perioadei de gestiune$
8onsumurile contractuale generale se includ /n costul contractelor /n limita sumelor care
urmea-. a fi recuperate de beneficiari , iar sumele ce dep.+esc aceast. limit. se trec la
cheltuielile perioadei$
b5 /n cea de-a doua etap. suma consumurilor contractuale generale care urmea-. a fi
inclus. /n costul lucr.rilor de antrepri-. se reparti-ea-. /ntre contracte separate$ Gn acest ca-,
dac. antreprenorul e(ecut. lucr.ri de construc,ie numai /n ba-a unui singur contract,
consumurile contractuale generale se includ /n costul acestui contract /n suma total., f.r. nici
o reparti-are$ ;ac., /ns., antreprenorul efectuea-. construc,ia simultan /n ba-a c/torva
contracte, consumurile contractuale generale se reparti-ea-. pe contracte separate /n limita
sumelor care urmea-. a fi recuperate de beneficiarT$
Gn ca-ul c/nd antreprenorul e(ecut. lucr.ri /n ba-a mai multor contracte +i suma
consumurilor contractuale generale efective /n cursul perioadei de gestiune este mai mic.
dec/t consumurile contractuale generale recuperate de beneficiari /n componen,a volumului
lucr.rilor e(ecutate efectiv /n ba-a tuturor contractelor, reparti-area acestora pe contracte
concrete se efectuea-. propor,ional cu suma consumurilor contractuale generale recuperate de
beneficiari /n componen,a volumului lucr.rilor e(ecutate efectiv /n ba-a contractelor concrete$
;ac. antreprenorul nu e(ecut. /n perioada de gestiune lucr.ri de antrepri-., toate
consumurile contractuale generale efective se trec la cheltuielile perioadei$ Gn acest ca- trebuie
s. se ,in. cont de principiul pruden,ei, conform c.ruia /n condi,ii de incertitudini este necesar
s. se respecte m.suri de precau,ie, pentru ca activele +i veniturile s. nu fie supraevaluate, iar
datoriile +i cheltuielile - subevaluate$
&& Metodele de determinare a 'enitului contractual
Nenitul contractual K este un avanta* economic obtinut pe parcursul perioadei de gestiune
ca urmare a e(ecutarii lucrarilor de constructie$ Nenitul contractual cuprinde)
- :uma initiala a venitului contractual= - Nenitul reali-at din modificari si reclamatii=
- venitul sub forma de plati de stipulare= - %lte venituri cuvenite de la beneficiar
:uma initiala a venitului contractual- constituie suma venitului stipulate in contract la
momentul incheerii acestuia$ %ceasta suma in procesul e(ecutarii, contractul poate fi
modificata ca re-ultat al modificarii, sau reclamatiilor sau altor plati$ -enitul realiat din
modificari- este acel venit care re-ulta din modificarea conditiilor contractului de constructie$
Dn totdeauna aceste modificari trebuie convenite intre parti$ Modificarea poate conduce fie la
ma*orarea venitului contractual, fie la micsorarea venitului contractual. -enitul de
reclamatie- este suma pe care antreprenorul intentionea-a sa o perceapa de la beneficiarT
pentru recuperarea consumurilor contractuale ne incluse initial in contractul de constructie$
2erori comise de beneficiarT in proiect, precum si incalcarea conditiilor constructiei5$-enitul
sub forma de plati stipulare- sunt sumele suplimentare cu venit a antreprenorului conform
conditiilor contractului 2calitatea inalta a lucrarilor, un consum redus,etc5$Alte 'enituri
cu'enite de la beneficiar conform conditiilor contractului- conform conditiilor contractului
sunt sume cuvenite antreprenorului de la beneficiar cu scopul recuperarii consumurilor directe
ce depasesc valoarea initiala$
Nenitul contractual este evaluat la valoarea *ust. a contraprestaiei primite sau de primit$
7valuarea venitului contractual este afectat. de o multitudine de incertitudini care depind de
re-ultatul evenimentelor ulterioare$ 7stim.rile trebuie adesea revi-uite, pe m.sur. ce apar noi
evenimente i se re-olv. incertitudinile$ 0rin urmare, valoarea veniturilor contractuale poate
crete sau descrete de la o perioad. la alta$ ;e e(emplu)
2a5 un antreprenor i un beneficiar pot conveni asupra modific.rilor sau a preteniilor care
m.resc sau micorea-. venitul contractual /ntr-o perioad. ulterioar. celei /n care contractul a
fost iniial convenit@ Fb; valoarea venitului stabilit /ntr-un contract cu pre fi( poate crete ca
re-ultat al aplic.rii clau-elor de escaladare a preurilor=
2c5 valoarea venitului contractual poate descrete ca re-ultat al penalit.ilor generate de
/nt6r-ierile cau-ate de antreprenor /n finali-area contractului= sau
2d5 c6nd un contract cu pre fi( implic. un pre fi( pe unitatea de producie, venitul
contractual crete odat. cu m.rirea num.rului de unit.i$
0l.ile de stimulare sunt sume suplimentare pl.tite antreprenorului /n ca-ul /n care
standardele de performan. specificate sunt atinse sau dep.ite$ ;e e(emplu, un contract
poate s. prevad. o plat. de stimulare c.tre un antreprenor /n ca-ul finali-.rii mai rapide a
contractului$ 0l.ile de stimulare sunt incluse /n venitul contractual atunci c6nd)
2a5 contractul se afl. /ntr-un stadiu suficient de avansat /nc6t e(ist. posibilitatea atingerii
standardelor de performan.=2b5 valoarea pl.ii de stimulare poate fi evaluat. /n mod fiabil$
> pretenie este o sum. pe care antreprenorul caut. s. o colecte-e de la beneficiar sau de la
un alt ter drept rambursare a costurilor neincluse /n preul contractului$ > pretenie poate
ap.rea, de e(emplu, /n urma /nt6r-ierilor, a erorilor din specificaii sau proiect i a
modific.rilor asupra c.rora nu s-a c.-ut de acord /n ceea ce privete activitatea contractual.,
cau-ate de beneficiar$ 7valuarea valorii veniturilor generate de astfel de pretenii este supus.
unui grad /nalt de incertitudine i depinde, adeseori, de re-ultatul negocierilor$ Dat. de ce
preteniile sunt incluse /n venitul contractual doar atunci c6nd)
2a5 negocierile au atins un stadiu avansat,/nc6t este probabil ca beneficiarul s. accepte
pretenia=2b5 valoarea este probabil a fi acceptat. de beneficiar poate fi m.surat. /n mod fiabil$
&> (onstatarea 'eniturilor si c*eltuielilor din acti'itatea de constructie.
Neniturile, cheltuielile activitatii de constructie se constata in ba-a metodei speciali-arii
e(ercitiilor in acea perioada in care acestea au aparut indifferent de momentul incasarii sau
platilor mi*loacelor banesti$ ;aca lucrarile de constructie incep sa se finali-e-e in perioada de
gestiune atunci veniturile si cheltuielile se constata la finali-area contractului de constructie$
;aca contractul de e(ecuta pe mai multe perioade de gestiune atunci veniturile si chelt$ se
constata pee tape separate in ba-a procentului de e(ecutare a lucrarilor 2atunci cind lucrarile
de constructie au avut loc5$ Re-ultatul oriacarei activitati si in special a celei de constructie se
determina ca diferenta a veniturilor incasate si cheltuielile ce au avut loc pe parcursul
perioadei de gestiune$ Nenitul contractual determinat in ba-a etapelor de e(ecutare a lucrarilor
de constructie se determina utili-arii urmatorelor metode)
1$raportul dintre volumul lucrarilor e(ecutate efectiv si confirmate de beneficiar=
B$in ba-a gradului de finali-are a volumului fi-ic a lucrarilor preva-ute de contract
- in ba-a raportului procentual dintre consumurile suportate efectiv la anumita data a
raporturilor si suma totala a consumurilor de devi- preva-ute de contract=
- aplicarea metodei de e(ecutare a lucrarilor de constructie se utili-ea-a de regula in ca-ul
contractelor de pret fi($
W de e(ecutare a lucrarilor A suma consumurilor efectiv suportate la data raportarii 1
2 suma consumurilor de devi- 5 ( 1JJW
Neniturile se constata in ca-ul respectarii unor anumite criterii care difera in functie de
sursele de obtinere a acestora) vin-area produselor finite si a marfurilor, prestarea
serviciilor,etc$ 8riteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sut)
e(istenta unei certitudini intemeiate ca avanta*ele economice aferente tran-actiei vor fi
obtinute de intreprindere=
e(istenta posibilitatii reale de a determina cu certitudinile suma veniturilor$
Neniturile se constata numai atunci cind intreprinderea are o certitudine intemeiata in
vederea odtinerii acestora$ Dn unele ca-uri, o astfel de certitudine survine numai dupa primirea
mi*loacelor banesti sau dupa inlaturarea incertitudinilor de natura diversa$
Ia contabili-area cheltuielilor apar B probleme principale)
evaluarea cheltuielilor, adica calcularea sumelor acestora, care trebuie sa fie reflectate in
rapoartele financiare=
constatarea cheltuielilor, adica stabilirea perioadei de gestiune in care acestea trebuie sa fie
reflectate D rapoartele financiare$
8heltuielile se constata si se reflecta in contabilitate in ba-a respectarii urmatoarelor
principii)
speciali-area e(ercitiilor=
prudenta=
concordanta=
necompensare$
&A. )ilantul contabil G procedeu al metodei contabilitatii
Bilantul contabil in procedeu de reflectare, generaliare si grupare ordonata in e(presia
valorica cu o anumita data a activelor si pasivele intreprinderii$ B8 este compus din B parti)
active si pasive$Dn cadrul activului se reflecta patrimonial intreprinderii in raport cu destinatia
bunurilor economice si cu gradul de lichiditate a acestora in pasiv se arata sursele mi*loacelor
economice grupate dupa gradul de repartenenta si dupa termenul de achitare$ %ctivele sunt
ase-ate in bilant in ordinea cresterii lichiditatii lor de la cel mai putin lichide cum sunt active
nemateriale K spre cele mai lichide cum sunt mi*loace banesti$ 0asivele sunt aran*ate in bilant
in ordine inverse termenului de decontare a lor incepind incepind cu capitalul propriu si
continuind cu datorii pe termen lung sis curt$ ?iecare element din activ si pasiv poarta
denumirea de post de bilant$ 7(emplu) in active se contin urmatoarele posture) mi*loace fi(e=
creante pe termen scurt privint facturile comerciale sau de decontare= casa,etc$ Dn pasiv
capitalul statutar= credite bancare pe termen scurt,etc$ Dntre active si pasive e(ista un raport de
egalare numit echilibrul bilantului, aceasta egalare e determinate de faptul ca orice mi*loc
constituie ca activ au un i-vor de finantare$ B8 cotine diverse si importante informatii despre
mi*loacele economice ale intreprinderii si sursele lor de provenienta$ Dn literature economica
se evidentia-a mai multe feluri de bilanturi care pot fi clasificate D raport cu urmatoarele
criterii)+Gdupa statutul *uridic al intreprinderii)a5bilant initial K care se intocmeste la infiintarea
intreprinderii$b5bilantul currentKse completea-a in cursul activitatii economice-financiare a
intreprinderii la termenul stabilite de legislatii in vigoare pina la lichidarec5bilant final
++Gdupa perioada de intocmire)a5bilant intermediar2trimestriale5 b5 bilante anuale2 dupa
terminarea anului, inaintea de intocmirea se petrece inventarierea elementelor patrimoniale5$
+++ K in dependenta de sfera de cuprindere) a5 bilanturi primare care se intocmesc la nivelul
unitatilor economice Dn ba-a datelor din conturile comerciale$ b5 bilant consolidate se
intocmeste la nivelul grupurilor de intreprindere 2 intreprindere mama si intreprindere fica ale
sale5$ c5 dilant de centrali-are se intocmeste la nivel de ministere, departamente si economiei
nationale$
B8 indeplineste C functii principale) 1- de generali-are= B- de informare= C- de anali-a$
?unctia de generali-are se manifesta prin gruparea si generali-area informatiilor dupa o
structura bine determinate aprobata de ministerul finantelor$Bilantul generali-e-a toate
elementele patrimoniale si permite privirea in ansamblu acestora la o anumita data$
?unctia de informare este asigurata de bilant datorita informatiilor e(treme de importante
privind e(istenta si miscarea mi*loacelor economice si surselor de provenienta a acestora$
?unctia de anali-a repre-inta o continuare si o adincire a functiilor de informare,%ceasta
functie isi gaseste concreti-are, in nota e(plicative la raportul financiar ai perioade de gestiune
si abaterea lor de la marimea din perioada precedeta si factorii care au determinat aceste
abateri$
Dn dependenta de tipul modificarii cese produc in bilant sunt 4 tipuri de operatiuni ec)
D grupa) ca re-ultat un post de active creste, iar altul descreste cu una si aceeasi
suma$Totalul activului nu se schimba si egalitatea bilantului se pastrea-a$ %\M-MA0
DD grupa) un post de pasiv creste, iar altul descreste cu una si aceeasi suma$ ;upa aceasta
operatiune totalul activelor si pasivelor nu se schimba si egalitatea intre ele se pastrea-a$
%A0\T-T 2T- suma operatiilor5
DDD cuprinde operatiile care produc modificari concomitant in sesul cresterii a unui element
patrimonial de activ si altuli element de pasiv cu una si aceeasi suma$Totalul pasivului si
activului se maresc cu suma operatiei economice, dar egalitatea se mentine$ %\-A0\- % A 0
DN grupa) operatiile care produc descresterea concomitenta si cu aceeasi suma$%ctivul si
pasivul bilantului scad cu aceeasi suma, dar egalitatea intre ele se mentine$ %-v A 0-v % A 0
>B. +n'entarierea" pocedeu al matodei contabilaitatii
Dnventarierea repre-inta procedeul de constatare faptica la o anumita data a e(istentei
elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric$
Dmportanta inventarierii) contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si evidenta ,
contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a patrimoniului
unitatii, contribuie la mobili-area re-ervelor interne, accelerarea vite-ei de rotatie a
mi*loacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc$
8lasificarea inventarierii
%$;upa sfera de cuprindere
-inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si bunurile
apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata
-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii
B$;upa intervalul de timp la care se efectuea-a
-inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale pentru a fi trecute
in bilant
-inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de 1an se
efectuea-a pentru verificarea e(istentei anumitor elemente patrimoniale
-inventariere oca-ionala se efectuea-a in cursul anului fiind determinata de impre*urari
speciale cum ar fi predare-primire de gestiune
-inventariere inopinanta se efectuea-a in cursul anului de catre conducerea unitatii
0regatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea sferei de
cuprindere a inventarului$ ;in comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii, contabilii
care tin evidenta gestiunii inventariate $8omisia de inventariere are obligatia sa sigile-e
locurile si caile de acces cu e(ceptia locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o
declaratie scrisa in care sa se mentione-e urmatoarele)
-dace in gestiune e(ista plusuri sau bunuri apartinind tertilor
-daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale
-daca au documente neinregistrate in evidenta etc
Dnventarierea propriu -isa -= repre-inta etapa care marchia-a inceperea efectiva a
inventarierii , continutul ei il repre-inta constatarea faptica , descrierea si evaluarea
elementelor supuse inventarierii $8onstatarea repre-inta stabilirea pe cale directa si concreta a
e(istentei elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la data cand are loc
inventarierea $7(istenta elementelor de activ se constata practic prin numerare , masurare,
cantarire$ ;e la aceasta regula fac e(ceptie bunurile aflate in ambala*e industriale cum ar fi
lichidele a caror constatare se face prin sonda* $Dnventarierea mi*loacelor banesti aflate in
conturi la banci se efectuea-a prin urmarirea e(traselor de cont ale bancilor, prin compararea
acestora cu soldurile conturilor din evidenta proprie$
0e ba-a constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de inventariere in care
alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii elemenetelor inventariate$
@rmea-a confruntarea documentelor faptice cu constatarile di evidenta contabila proprie
pentru a se afla re-ulatatele inventarierii$ Iistele de inventar se semnea-a de catre toti membrii
comisiei de inventariere precum si de gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea$ 0e ultima
fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentione-e daca bunurile inventariate se
afla in pastrarea sa$;aca e(ista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de
inventariat cantitativ$
:tabilirea si regulari-area re-ultatelor inventarierii este ultima etapa care se inregistrea-a in
urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din evidenta contabila$ Dn
ca-ul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice fata de inscrisuri acestea
se numesc plusuri in inventar care deobicei se inregistrea-a, daca diferenta este nefavorabila
atunci cand constatarile faptice sunt mai mici decat inregistrarile avem de-a face cu un minus
in inventar , acesta lipsa fiind imputabila
Dn urma inventarierii se pot efectua regulari-ari prin compensari numai din punct de vedere
cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la acelasi gestionar $
0lusurile se inregistre-a ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica plusul
respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a plusurilor respective
0entru inregistrarea minusurilor in contabilitate e(ista urmatoarele situatii )
-daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul, diferenta dintre
pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul se virea-a la bugetul
statului
-in ca-ul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cau-ele , lipsurile
respective se inregistrea-a in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului decontari in
curs de lamurire
%cest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cau-a, cand nu este o
persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de constatare a acesteia, cand este o
persoana vinovata aceast