Tipuri de camere foto

Aparate compacte (point & shoot)

Avantajele unui aparat foto compact sunt:
pretul mic,
usor de intretinut si de transportat,
nu trebuie sa-ti bati capul cu setarile, aparatul fotografiaza automat,
aparatele includ functii de retusare a imaginilor,
unele aparate au Wi-Fi si poti partaja usor pozele pe net sau controla aparatul de la distanta.

Dezavantajele compactelor sunt:
fotografiile au o calitate mai slaba,
se descurca mai greu seara sau interior (focalizare, calitate imagine), pozele au sanse mai mari
sa iasa miscate sau sa aiba zgomot,
zoom mic.

Aparate foto bridge
Avantajele unui aparat bridge sunt:
control manual mai extins,
zoom mare,
ecran rabatabil sau complet articulat

Dezavantajele aparatelor bridge sunt:
senzor mic,
aparatele sunt mai mari,
lipsa unui vizor.
Aparatele bridge arata ca un DSLR, dar au senzori mici. Ofera o calitate buna a imaginii, dar
evident mai slaba decat un DSLR.

Aparate foto mirrorless

Avantajele compact system camera sunt:
marime intermediara, mai mici decat un DSLR,
senzor mai mare decat la point & shoot
performante mai bune in lumina slaba,
obiective mai mici decat cele pentru DSLR,
control mai mare decat la point & shoot.


Dezavantaje compact system camera ar fi:
pretul,
lipsa blitz-ului si/sau a vizorului (la unele modele),
obiective scumpe.

Aparate foto DSLR

Avantajele unei camere foto DSLR sunt:
senzor mai mare si calitate foarte buna a imaginii,
control manual extins,
fotografiaza bine in orice conditii.
vizor optic
Dezavantajele DSLR sunt:
pret mai mare,
mai greu de transportat si de intretinut
zoom mai mic si obiective scumpe.

Concluzii
Aparatele compacte point & shoot sunt mai potrivite pentru fotografierea scenelor statice, in lumina
buna. Sunt mai putin recomandate pentru fotografii in interior, seara sau pentru fotografierea
subiectilor in miscare.

Aparatele bridge sunt mai versatile si ofera un control manual mai extins. La fel ca aparatele point &
shoot sunt mai lente.

Aparatele foto mirrorless sunt mici, mai usor de transportat si ofera o calitate a imaginii apropiata sau la
fel ca un DSLR. Sunt bune pentru surprinderea miscarii si se descurca bine in lumina mai slaba. Ca sa
folosesti un astfel de aparat la intreaga capacitate este recomandat sa inveti cate ceva despre fotografie.

Aparatele foto DSLR sunt mai sofisticate, ofera un control manual avansat si se descurca bine in orice
situatie, cu conditia sa sa stii sa-l setezi.


incadrare

1. Regula treimilor.
Regula treimilor este una dintre cele mai cunoscute reguli n fotografie. Ea este folosit att de artitii
foto ct i de cei plastici.
Concret ea presupune mprirea cadrului foto n 9 segmente egale, cu ajutorul a 2 linii verticale i a 2
linii orizontale. Fotografia va iei mai bine atunci cnd subiectul nu este plasat direct n mijloc ci este
plasat de-a lungul acestor linii sau la intersecia dintre ele.De cele mai multe ori ar trebui s te focusezi
pe partea stang a imaginii deoarece n multe pri ale lumii se citete de la stnga la dreapta. Acest
lucru este mult mai atrgtor pentru ochiul privitorului i n acelai timp este i mai odihnitor, avnd o
micare natural de la stnga spre dreapta.

2. Adncime.
Pentru c fotografiile sunt 2D (cele mai multe), trebuie s ne folosim de un truc pentru a face fotografia
s par ct mai real. Astfel putem crea efectul de adncime ntr-o fotografie incluznd obiecte n prim-
plan, planul de mijloc i de fundal.
3. Orizont drept.
Desi pare destul de evident, am ntlnit i cazuri n care orizontul nu era surprins drept.
Atunci cnd facem o fotografie e bine s ne fixm o linie dreapt. De cele mai multe ori aceast linie este
chiar linia orizontului.

4. Simplitate.
Simplitatea este o regul foarte...simpl. Dac mreti fotografia pentru a capta din apropiere subiectul
atunci asigur-te c fundalul nu intr n cadru sau c nimic din fundal nu iese n eviden pentru a cauza
distrageri.
Scopul tu este s faci o fotografie simpl, unde accentul cade pe subiect i nimic nu distrage atenia
privitorului de la acesta

5. Linii cluzitoare.
Liniile au rolul de a ne duce cu privirea n adncul fotografiei reuind s atrag atenia spre subiectul
principal. De obicei aceste linii au rolul de a scoate n eviden anumite locuri care altfel ar fi rmas
neobservare n poz.
Exist mai multe tipuri diferite de linii - drepte, diagonala, curbat, zig-zag, radial etc - i fiecare poate fi
utilizat pentru a mbunti compoziia foto.

6. Perspectiva.
Uneori o schimbare de perspectiv este tot ce ai nevoie pentru a transforma o fotografie bun ntr-o
fotografie excelent.
Perspectiva o poti folosi foarte uor. Doar mic-te n stnga, sau n dreapta sau ncearc o fotografie de
sus, poate una lsndu-te pe vine. ncearc s surprinzi un unghi pe care nu oricine l poate vedea,
ncearc s transformi o fotografie banal n ceva nemaivzut.
Ai putea investi chiar i ntr-un obiectiv fisheye, care v va oferi o perspectiv cu totul nou asupra
obiectelor.

7. ncadrarea.
ncadrarea n fotografie se face cu ajutorul elementelor naturale. Aici vorbim de aproape orice, de la
ramurile de copaci, tufiuri i chiar i ui.
Scopul ncadrarii este aceea de a plasa subiectul ntr-un cadru ct mai natural. Asigurai-v c focus-ul
este pe subiect i elementele ajuttoare se regsesc n adncime.

8. Simetria.
Uneori trebuie s uii de regula treimilor i s i pui focus-ul direct pe mijloc. Unii ar spune c aceste
fotografii sunt plictisitoare ns ele pot captura exact ceea ce este nevoie.
Simetria merge perfect cu peisajele i cu flora. Deasemenea merge bine cu orice tip de model i tipar.

9. Elemente de compensare.
Atunci cnd foloseti regula treimilor lai un spaiu gol intr-o parte a cadrului. Acest lucru face s
dezechilibreze fotografia.
Sfatul meu este s umplii golul rmas cu un obiect aflat n ndeprtare sau unul de o importan mai
mic.
10. Punctul de observaie.
Punctul de observaie este deosebit de mportant atunci cnd faci o poz. El reprezint viziunea ta ca
fotograf i modul n care ai gndit tu fotografia.
Atunci cnd faci o fotografie nu este obligatoriu s o faci de la nivelul ochilor. O poi face de jos, de sus,
de la o nlime foarte mare sau chiar din spate.

11. Fundalul.
De cele mai multe ori fundalul poate strica o fotografie bun. Cum e posibil? Ei bine un fundal prea
aglomerat sau unul multicolor pot distrage atenia privitorului de la subiectul care ar fi trebuit s se afle
n prim plan.
Este bine ca atunci cnd vrei s punei accent pe un anumit obiect sau pe un portret s ncadrai
subiectul peste un fundal cu o singur culoare predominant.

expunere

Expunerea este o rezultatul combinaiei dintre valorile diafragmei i, respectiv ale obturatorului.
Stabilirea expunerii nseamn determinarea cantitii de lumin i a timpului n care aceast lumin
impregneaz suprafaa peliculei (senzorului, n cazul aparatelor digitale) astfel nct s obinem o
imagine corect. ntr-o situaie dat (a se citi pentru o anumit cantitate de lumin disponibil), unui
timp de expunere i corespunde o anumit deschidere a diafragmei. Deschiderea (sau nchiderea)
diafragmei cu o treapt fa de valoarea corect, fr a modifica i timpul de expunere duce la
supraexpunerea* (respectiv subexpunerea) imaginii.

1. Apertura Diafragma

Apertura (diafragma) este suprafata prin care lumina patrunde in aparatul foto. Este evident ca printr-o
suprafata mai mare patrunde mai multa lumina si printr-o suprafata mai mica mai putina lumina.
Aperturile mari sunt recomandate pentru fotografii in lumina mai slaba, de exemplu in interior sau
seara. De asemenea, cu ajutorul aperturii controlezi profunzimea de camp, adica cat de clar o sa fie
fundalul. Daca focalizezi pe un obiect / subiect apropiat si folosesti o apertura mare fundalul o sa iasa
neclar (blurat, pe romgleza). O sa doresti sa ai un fundal neclar cand tragi de exemplu un portret.
Blurand fundalul scoti subiectul in evidenta. Si acum sa complicam lucrurile sa vorbim de f-stop si f-
number. Un f-stop este un raport intre distanta focala a obiectivului si diametrul diafragmei: de exemplu
f/2,8. f/2,8 inseamna o apertura (diafragma) mare. f/22 inseamna o apertura mica. Cand se creste un f-
stop se dubleaza cantitatea de lumina care intra in aparat. In tabelul de mai jos sunt cateva valori ale
aperturii si ale timpul de expunere, care la ISO constant, lasa sa ajunga la senzor aceiasi cantitate de
lumina.

Sa recapitulam:

apertura mica inseamna o profunzime de camp mai mare (recomandata pentru peisaje),
o apertura mare inseamna o profunzime de camp mica (recomandata pentru portrete),
apertura mai mare este recomandata pentru lumina mai slaba,
apertura mare permite timpi de expunere mai mici si ISO mai mic, astfel fotografiile in lumina mai slaba
ies nemiscate si cu zgomot mai mic.

2. Timpul de expunere

Timpul de expunere, sau shutter speed, este timpul in care lumina intra in aparat. Controlul timpului de
expunere determina anumite efecte in fotografie.

Un timp mai mare de expunere inseamna si zgomot mai mare in fotografie, chiar si la ISO minim. Pentru
timpi de expunere mai mari de 1/100 se recomanda folosirea unui trepied. De regula cu stabilizarea
optica a aparatului sau au obiectivului poti obtine poze OK si la timpi de expunere mai mari, sa zicem
1/40 sec. In lumina mai slaba trebuie sa cresti apertura, si daca este nevoie ISO, ca sa obtii fotografii
nemiscate, adica un timp de expunere mai mic. Aparatele foto ieftine nu permit timpi de expunere
foarte mici si nu sunt recomandate pentru inghetarea miscarii (sport, copii). De regula ajung pana la
1/1600 1/2000 sec. Nici timpi de expunere foarte mari nu permit (maxim 1 4 sec.). Aparatele foto
mai scumpe si DSLR-urile ajung pana la 1/4000 1/6000 sau 1/8000 sec. si au o plaja a timpului de
expunere mult mai mare (de exemplu de la 30 sec pana la 1/4000). Exista si aparate foto compact
system (mirrorless) care permit timpi de expunere foarte mici (1/16000 sec.) cu ajutorul unui obturator
electronic.

3. ISO

ISO, creste sau scade sensibilitatea senzorului la lumina. Se mai numeste si ISO speed, pentru ca daca
este crescut sunt permisi timpi de expunere mai mici. La aparatele mai ieftine, compacte, zgomotul
apare in fotografii pe la ISO 800. La cele scumpe, cu senzori mai mari zgomotul este destul de redus la
ISO mare (3200 6400). Zgomotul la ISO mare este de doua tipuri: zgomot de luminanta (sare si piper) si
zgomot de culoare (pixeli de culori diferite). Zgomotul dintr-o fotografie este controlat de aparat. Un
aparat mai scump controleaza in general mai bine zgomotul. Ce nu poate face aparatul poti face la post-
procesare cu un soft de editare a fotografiilor.

culoare

Alb-negru

Desi incadrarea, subiectul si momentul surprins joaca un rol foarte important, culoarea (sau lipsa ei)
poate influenta felul in care fotografia este perceputa. Daca va uitati la o fotografie color si la aceeasi
fotografie alb-negru probabil ca va sa spune cu totul altceva.

Fotografiile alb-negru, ca si cele color, au avantaje si dezavantaje si sunt situatii cand fiecare gen este
potrivit. Pe scurt explicatia atunci cand culorile nu spun nimic important nu sunt necesare poate
lamuri rapid problema dar ar mai fi si alte aspecte de mentionat.

Din punct de vedere fotojurnalistic, fotografia alb-negru este de preferat pentru a documenta
evenimentele, deoarece cu cat o imagine este mai curata si are mai putine culori, cu atat este mai
evidentiat subiectul.

Si din punct de vedere tehnic sunt cateva avantaje: in alb-negru nu sunt atat de deranjante petele de pe
fata sau roseata din obraji sau de pe nas, fotografiile capata mai mult farmec si dramatism (mai ales cele
in conditii de lumina slaba sau dificila), elimina problema balansului de alb in cazul luminii amestecate
si este un format versatil atat pentru constrast puternic cat si pentru constrast slab.

In prezent, fotografii care folosesc un aparat digital capteaza imaginile color (cel putin asa este
recomandat) si ulterior, la postprocesare pe computer, folosesc un soft pentru conversia in alb-negru.


Printre argumente ar fi in primul rand faptul ca o fotografie color poate fi usor transformata in tonuri de
gri, dar o imagine alb-negru in color cu mult mai greu.

In al doilea rand, convertirea in alb si negru nu presupune apasarea unui simplu buton, ci o conversie
folosind canale de culoare (RGB) sau de luminozitate (LAB) si anumite filtre, dupa cum se poate vedea in
exemplul alaturat.

HDR

n grafica computerizat i fotografiere, prin interval dinamic mare (HDR, de la eng. high dynamic
range) se nelege un set de tehnici care permit reprezentarea unei game mai largi de luminozitate, deci
a prilor ntunecate i a celor luminoase dintr-o imagine, n comparaie cu tehnicile normale de
fotografiere. Scopul tehnicii HDRI este s reprezinte cu ct mai mult acuratee diversitatea de culori
dintr-o scen real n care apar i umbre i raze de soare.

O imagine HDRI ("Imagine cu gam dinamic nalt/larg" sau "imagine de contrast nalt") este o
imagine digital care poate stoca fidel diferenele mari de luminozitate existente n natur. Imaginile
digitale obinuite, care nu sunt capabile de acest lucru, se numesc LDRI (Low Dynamic Range Image,
imagine cu gam dinamic redus) sau imagini LDR. O imagine HDR poate stoca contraste cu valori de
peste 1:50.000, n timp ce o imagine LDR stocheaz de obicei contraste de doar 1:300. Doar monitoare
speciale (cu contrast inalt, corespunztor) pot reda imagini HDR. Pentru a fi reprezentate prin tehnici
clasice (monitor obinuit sau imprimare pe hrtie) imaginile HDR trebuiesc modificate cu programe
speciale, care comprim gama dinamic a imaginii (tone mapping) i reduc astfel contrastele mari la un
nivel reprezentabil prin mijloace clasice.

n fotografie, gama dinamica este msurat n diferene EV (cunoscut sub numele de staii), ntre prile
cele mai ntunecate i luminoase ale imaginii care arat detalii. O cretere de un EV sau o oprire de o
dublare a sumei de lumin.



PEISAJ

Peisajele reprezint n multe cazuri punctul de pornire al fiecrui fotograf, putnd fi ncadrate ntr-o
serie de etape ce ajut la definirea stilului acestuia. Dei peisajele par foarte uor de realizat nu este aa.
Obinerea unui peisaj reuit ine de foarte multe lucruri precum compoziie, lumin, ncadrare, etc.

De cele mai multe ori tablourile cu diverse peisaje sunt foarte apreciate i regsite n foarte multe locuri.
Pentru a obine ns un tablou demn de nrmat trebuie s fii foarte atent la orice detaliu n momentul
declanrii.

Este foarte important s caui cel mai potrivit unghi pentru fotografierea anumit peisaj i s ncerci s
scoi n eviden frumuseea acestuia. Jucndu-te cu timpul de expunere, diafragma i temperatura de
culoare poi obine rezultate care vor fi n acelai timp foarte interesante dar i foarte plcute.

1. Combinarea setrilor tehnice
Pentru realizarea unui peisaj reuit trebuie s inei cont de absolut toate setrile tehnice. Timpul de
expunere, valoarea diafragmei, sensitivitatea ISO, temperatura de culoare, toate trebuie combinate n
aa fel nct s obinei un cadru att plcut ct i corect din punct de vedere tehnic.

Timpul de expunere v poate ajuta n foarte multe moduri. Pentru realizarea peisajelor este important
s reglai timpul de expunere manual n aa fel nct s avei o lumin ct mai bun n ntreg cadrul dar
s i evitai zonele supra/subexpuse.

De cele mai multe ori la peisaje cerul poate crea mari probleme fotografilor. Fie c este soarele n cadru,
fie c lumina de pe cer e prea puternic, vei obine fotografii fie supraexpuse (cerul ars, pmntul
supraexpus), fie fotografii subexpuse (cerul expus bine, pmntul subexpus). Ambele cazuri sunt
neplcute ns exist destule metode pentru evitarea acestora.

Una dintre metodele de evitare a difereelor de lumin dintre planul cerului i cel terestru este creearea
unei fotografii HDR (high dynamic range). Pentru a realiza o fotografie HDR este necesar s fotografiai
peisajul de trei, cinci sau mai multe ori. n fiecare cadrul trebuie s avei un timp de expunere diferit,
expunnd pe rnd corect att planul terestru ct i cel al cerului. Un exemplu de serie de cadre este
urmtorul: -2 EV, -1 EV, 0, +1 EV, +2 EV. Compensnd n acest mod expunere vei obine o serie de fie 3,
fie 5 fotografii.

Aceste fotografii va trebui s le unii cu ajutorul unui program dedicat realizrii fotografiilor HDR, ns
putei realiza acest lucru i manual n Photoshop. Unul dintre cele mai populare softuri pentru realizarea
fotografiilro HRD este Photomatix care vine i n varianta de plugin pentru Photoshop sau Lightroom.

O alt metod de evitare a diferenelor mari de lumin dintre dou planuri din fotografie este utilizarea
filtrelor graduale. Cu ajotrul acestor filtre vei putea obine o lumin uniform n tot cadrul, expunnd
bine att planul terestru ct i cel al cerului.

Timpul de expunere v poate ajuta i la crearea unor efecte mai deosebite n cadrul fotografierii
peisajelor. Unul dintre cele cunoscute avantaje ale prelungirii timpului de expunere este obinerea unei
micri ale unor elemente din cadru precum micarea norilor sau a apei. Vei obine astfel un efect
foarte interesant ce va transforma peisajul dintr-unul banal ntr-unul mai deosebit.

Pentru a putea obine ziua un timp de expunere mai lung este necesar s nchidei diafragma, lucru
FOARTE recomandat n cazul realizrii peisajelor. nchiznd diafragma pn la valoarea f/11-16-22 vei
obine un cmp de profunzime mult mai larg, mai puine reflexii n cazul n care soarele este n cadru i
imagini mult mai clare, mai sharp.

Uneleori timpul de expunere obinut cu valori sczute ale diafragmei va fi prea lung pentru fotografierea
din mn. Pentru evitarea fotografiilor micare este necesar fie s mrii valoarea senzitivitiii ISO, fie
s utilizai un trepied i o valoare ISO sczut. Avantaje sunt de ambele pri. n cazul unei valori ISO
ridicate vei putea declana din mn, fr s mai crai trepiedul, ns vei obine zgomotul de imagine.
Dezavantajul trepiedul cons n crarea unei greuti suplimentare, care ns v poate salva de multe ori
de la obinerea unor fotografii micate.

Pe lng aceste setri tehnice ce v vor influena rezultatul trebuie s avei mare grij la temperatura de
culoare. Reglnd o valoare corect a acesteia vei obine fotografii mult mai plcute cu un aspect mult
mai real. Pentru realizarea acestui lucru trebuie s msurai manual temperatura de culoare cu ajutorul
unei hrtii albe ndreptate ctre sursa de lumin (soarele). ntrai n meniul aparatului i setai obiunea
de reglare manual a temperaturii de culoare. Fotografiai apoi hrtia alb i astfel vei obine culori
plcute, aproape identice ca n peisajul real.


2. Reguli privind compoziia
Una dintre cele mai cunoscute reguli n realizarea peisajelor este regula treimilor. Aceast regul implic
separarea cadrului n trei pri, att orizotal ct i egal. Se recomand astfel ncadrarea orizontului fie la
o treime de baz fie la dou treimi, evitndu-se astfel centrarea peisajului.

Aceast regul supune i separarea fotografiei n trei planuri n caz c acest lucru este posibil. Putei
astfel s avei un prim plan cu un un cmp apropriat, o stnc, un gard etc. , un plan secundar cu un
peisaj din fundal i un al treilea plan cu cerul. Joaca cu planurile ine de fotograf i de creativitatea
acestuia, ns trebuie s inei cont c ntotdeauna frumuseea unui peisaj poate fi redat i de o
compoziie ct mai interesant.

Un alt aspect privind compoziia este redat de obinerea unor linii care vor da adncime cadrului.
Trebuie s avei foarte mare atenie la linii ns deoarece pot deasemenea s i strice un cadru. Dac
liniile sunt orientate ntr-o direcie opus de liniile cerului de exemplu nu se va gsi un punct n care s
se orienteze privirea iar cadrul nu va fi deloc unul bun.

Putei obine compoziii interesante chiar i cu cerul n dou treimi din cadru folosindu-v de orele de
aur pentru fotografie. Aceste ore se regsesc la rsritul i apusul soarelui, lumina nefiind astfel att de
puternic, putnd ncadra soarele n cadru fr nicio problem. Vei obine astfel peisaje reuite i fr
vreun filtru special.


portret

Exista aproximativ 40 de reguli (sugestii) care ar trebui respectate daca cineva se asteapta ca portretele
sale sa se ridice deasupra nivelului "aceasta este o poza draguta" la starea "Uau, dumneavoastra ati
facut asta?"

Regula # 1.* Nu se va folosi imbracaminte fara maneci in portretul bust (cap si umeri).*
Regula # 2.* Nu se vor folosi pantaloni scurti in portretele de grup.*
Privirile noastre sunt atrase de pielea dezgolita si de aceea SINGURA piele dezgolita care ar trebui sa
apara intr-un portret este fata. Amintiti-va, FATA este tot ceea ce conteaza in portrete.
Regula # 3.* Evitati culori stralucitoare si modele izbitoare pentru haine.* Ideia unui portret este sa se
vada fata subiectului. Hainele cu culori stralucitoare si modele izbitoare muta atentia de la fata
subiectului.
Regula # 4.* Evitati umerii de jucator de fotbal american.* Corpul ar trebui sa nu fie orientat paralel cu
senzorul (filmul) aparatului foto.
Regula # 5.* Baza piramidala solida.* Corpul ar trebui sa nu fie intors la 90 de grade fata de aparatul
foto. 45 de grade este de obicei unghiul ideal pentru portretul bust (cap si umeri). Aranjarea subiectului
sub un unghi de 90 de grade fata de aparatul foto nu permite capului sa apara ca avand un suport
corespunzator.
Regula # 6.* Inaltime corecta a suportului de pozare.* nlimea cea mai permisiv este de 60 de cm.
Pentru subiectul supraponderal utilizati un suport mai inalt pentru a permite burtii sa se lase in jos.
Regula # 7.* Subiectul cu spatele drept.* Nu permiteti subiectului dumneavoastra sa stea cocosat sau sa
aiba umerii rotunjiti.
Regula # 8.* Subiectul se apleaca usor inainte.* (peste catarama centurii). Aceasta elimina aspectul
static al verticalei si va da o senzatie de miscare portretului.
Regula # 9.* (Femei) Se apleaca corpul usor mai departe de aparatul foto.*
Regula #11.* O inclinare corespunzatoare a capului.* Nu aplecati niciodata capul unui barbat spre
umarul mai ridicat (poza feminina!) pentru ca el va arata feminin. Capul femeilor poate fi aplecat catre
oricare din umeri dar umarul feminin e mai atragator.
Regula #12.* O directie potrivita a ochilor.* In general vorbind, pentru barbati ochii trebuie sa
urmareasca directia nasului. Pentru femei ar trebui sa fie usor mai mult alb al ochilor intr-o parte decat
in cealalta.
Regula #16.* Acordati atentie nasului si liniei obrazului.* Fata nu trebuie intoarsa in raport cu aparatul
foto astfel ca nasul sa intrerupa (sau aproape sa intrerupa) linia obrazului mai indepartat. Aceasta ar
face nasul sa para mai mare.
Regula #18.* Taiati intre incheieturi, nu la ele.*
Regula #21.* Daca se indoaie atunci indoiti.* Aceasta regula singura e probabil cea mai importanta
regula.
Regula #22.*Nu suprapuneti mainile si nu le impreunati.* Separati-le si plasati-le separat si intre
incheieturi.
Regula #24.* Nu fotografiati spatele mainilor femeilor.* Marginile sunt mult mai gratioase decat partea
plata a mainii.
Regula #25.* Plasati greutatea pe piciorul din spate si mutati soldurile (pentru pozele in picioare).*
Aceasta va pune soldurile si umerii la un unghi placut.
Regula #26.* Nu fotografiati doua capete la aceeasi inaltime.* (portrete de cupluri) In mod ideal ochii
subiectului mai scurt (de obicei femeia) ar trebui sa fie la aceeasi inaltime precum gura subiectului mai
inalt.
Regula #30.* Daca subiectul are doua, atunci faceti-le sa arate diferit.* Picioare, genunchi, brate, maini
si coate la nivele diferite sunt mult mai interesante decat atunci cand sunt plasate unele langa altele.
Regula #31.* Evitati brate la 90 de grade.* (o regula generala pentru femei.)
Regula #32.* Nu fotografiati subtiori dezgolite.*
Regula #34.* Utilizati un teleobiectiv.* Teleobiective "scurte" vor preveni reducerea dimensiunilor
(discutata in regula 23) ceea ce inseamna ca obiectele mai apropiate de obiectiv apar mai mari decat
obiectele mai indepartate de obiectiv. Utilizarea unui teleobiectiv scurt in portretele de grup va face
toate fetele de aproximativ aceeasi dimensiune, indiferent daca acestea se afla in primul rand sau in
ultimul rand
Regula #36.* Plasarea mainii.* Utilizati bun gust in plasarea mainilor. Mainile clientului ar trebui sa nu
dispara intre picioarele sale si mainile unei tinere domnisoare nu ar trebui plasate deasupra sanilor ei,
nici nu ar trebui ca mainile unui tanar domn sa nu fie deasupra sanilor sau feselor unui client femeie.
Cand se fotografiaza mainile aveti grija ca degetul mijlociu sa nu iasa in afara mai mult decat restul
degetelor.