Sunteți pe pagina 1din 11

GERMAN NEW MEDICINE (GNM)

Paradigma Medicala a Dr. Ryke Geerd Hamer


By Caroline Markolin, Ph.D., Vancouver, Canada

INTRODUCERE
Pe 18 August 1978, Dr. Ryke Geerd Hamer, M.D., la vremea aceea internist sef la clinica
nclgica a !niversitatii din Munc"en, Germania, a #rimit vestea scanta ca fiul sau,
Dirk, a fst im#uscat. Dirk a murit in Decem$rie 1978 si, cateva luni mai tar%iu, Dr.
Hamer a fst diagnsticat cu cancer testicular. Din mment ce nu fusese nicidata gr av
$ln av , a sus#ectat imediat ca de%vltarea cancerului sau #ate av ea legatura directa cu
tragica #ierdere a fiului sau. Martea lui Dirk si #r#ria sa e&#erienta cu cancerul l'au
facut #e Dr. Hamer sa investig"e%e istricul #acientilr sai de cancer. A aflat farte
curand ca, la fel ca el, tti au trecut #rin e&#eriente e&trem de stresante, inainte ca $ala
sa se instale%e si sa se de%vlte. ($servarea cne&iunii dintre minte si rganism nu a fst
sur#rin%atare. )umerase studii aratasera de*a ca atat cancerul, cat si alte $lii sunt
farte des #recedate de un eveniment traumati%ant. Dar Dr. Hamer a dus cercetarile sale
cu un #as mai de#arte. !rmarind i#te%a ca tate evenimentele din rganism sunt
cntrlate de creier, a anali%at tmgrafiile #acientilr sai si le'a cm#arat cu istricul lr
medical. Dr. Hamer a desc#erit ca rice $ala, nu numai cancerul, este cntrlata de
%na din creier ce ii cres#unde in md s#ecific si este legata, in md #articular, de un
cnflict sc #erfect identifica$il. Re%ultatul cercetarilr sale se cnstituie intr' diagrama
stiintifica ce ilustrea%a legatura $ilgica dintre #si"ic si creier si crelatia cu rganele si
tesuturile intregului rganism uman +varianta engle%a a ,Diagramei stiintifice a G)M-
este in lucru..

Dr. Hamer a denumit desc#eririle sale ,Cele 5 Legi i!l!gice ale N!ii Medici"e-,
datrita fa#tului ca aceste legi $ilgice vala$ile in ca%ul ricarui #acient, fera
#ers#ectiva cu ttul nua asu#ra intelegerii cau%ei, a de%vltarii si a #rcesului natural de
vindecare a $lii. +/a ras#uns la numarul crescand al inter#retarilr gresite ale
desc#eririlr sale si #entru a #astra integritatea si autenticitatea muncii sale stiintifice,
Dr. Hamer si'a #rte*at in md legal materialele de cercetare, su$ numele de German
)e0 Medicine1 +G)M ' )ua Medicina Germana.. 2ermenul ,)e0 Medicine- nu #ate
fi flsit nicaieri la nivel internatinal. .
3n 1981, Dr. Hamer a #re%entat re%ultatele desc#eririlr sale la 4acultatea de Medicina a
!niversitatii din 25$ingen, su$ frma unei te%e #st'dctrat. 2tusi, #ana asta%i,
!niversitatea a refu%at sa teste%e cercetarile Dr. Hamer, in ciuda $ligativitatii legale de a
face. Acesta este un ca% fara #recedent in istria universitara. 3n md similar, medicina
1
ficiala a refu%at sa a#r$e desc#eririle sale, in ciuda a 67 de verificari stiintifice
diferite, facute atat de medici inde#endenti, cat si de asciatii #rfesinale.
8a scurt tim# du#a ce Dr. Hamer si'a #re%entat te%a, i'a fst adresat un ultimatum de a
renunta la desc#eririle sale stiintifice, sau i se va refu%a reinnirea cntractului sau la
/linica !niversitara. 3n 1989, desi munca sa nu a fst nicidata #usa la indiala sau
de%a#r$ata, dctrului Hamer i'a fst ridicata licenta medicala #e mtive ca a refu%at sa
se cnfrme%e #rinci#iilr medicinei standard./u tate acestea, era "tarat sa'si cntinue
munca si, in 1987, a reusit sa'si e&tinda desc#eririle #ractic catre rice $ala cunscuta
de medicina.
Dr. Hamer a fst #ersecutat si "artuit tim# de :; ani, in s#ecial de catre autritatile
germane si de catre cele frace%e. Din 1997, Dr. Hamer lcuieste in e&il in <#ania, unde isi
cntinua cercetarile si cntinua sa se lu#te #entru recunasterea ficiala a ,)e0
Medicine-. 3nsa, din mment ce 4acultatea de Medicina a !niversitatii din 25$ingen isi
mentine tactica de amanare, #acientilr din intreaga lume le este refu%at dre#tul de a
$eneficia de desc#eririle revlutinare ale Dr. Hamer.

ORIGINEA OLILOR E#TE IN CREIER
Dr. Hamer a sta$ilit ca =rice $ala este cau%ata de un sc emtinal care sur#rinde
individul ttal ne#regatit- +Prima Lege i!l!gica.. 3n narea fiului sau , Dr. Hamer a
denumit acest incident stresant> Dirk Hamer <yndrme, sau DH<. Psi"lgic vr$ind,
DH< este un incident farte #ersnal, cnditinat si determinat de e&#erientele nastre
trecute, de vulnera$ilitati, de #erce#tiile #ersnale, de valrile si credintele #ersnale. /u
tate acestea, DH< nu este dar un cnflict emtinal, ci si $ilgic, care tre$uie inteles
in cnte&tul evlutiei nastre #ersnale. Animalele e&#erimentea%a aceste scuri
$ilgice in urma #ierderii $ruste a cui$ului sau teritriului, a #ierderii unui #ui, a
se#ararii de #artener sau de gru#, a unei amenintari neste#tate, a unei #eriade de
nemancare sau a unei amenintari de marte.
!n $ar$at, de e&em#lu, #ate suferi un sc cnflictual de =#ierdere a teritriului- , cand
isi #ierde casa sau lcul de munca, #e neaste#tate? #entru femeie, un sc cnflictual =in
camin- #ate fi gri*a #entru $inele unuia dintre mem$rii familiei? un sc cnflictual de
ti#ul =a$andnului- #ate fi declansat de un divrt ne#reva%ut sau de s#itali%are de
urgenta? c#ii sufera deseri un sc cnflictual =de se#arare-, cand mama se decide sa se
intarca la munca sau cand se des#art #arintii.

Anali%and mii de tmgrafii +/2. in relatie cu istricul #acientului, Dr. Hamer a
desc#erit ca, atunci cand are lc DH<, scul im#actea%a %na s#ecifica,
#redeterminata din creier, cau%and le%iune care este vi%i$ila #e tmgrafie, ca un set
clar de inele cncentrice +3n 1989, <iemens, #rducatrul german de a#arate tmgrafice,
:
a cnfirmat ca aceste inele nu #rvin de la #rasta functinare a a#araturii.. Du#a
im#act, celulele cere$rale transmit scul im#actului catre rganul cres#ndent care, la
randul lui, ras#unde cu mdificare s#ecifica, ce #ate fi antici#ata. Mtivul #entru care
diferitele cnflicte sunt legate indislu$il de anumite %ne ale creierului este acela ca, de'
a lungul evlutiei nastre, fiecare #arte a creierului a fst #rgramata sa ras#unda
instantaneu la #si$ile cnflicte sau amenintari. 3n tim# ce =vec"iul creier- +cere$elul,
%na amigdaliana. este #rgramat cu instuctiuni de $a%a legate de su#r av ietuire, care
cres#und res#iratiei, "ranirii sau re#rducerii, =nul creier- +creierul mare. este cdat cu
teme mult mai av ansate, #recum cele legate de cnflictele teritriale, cnflictele de
se#arare, cnflictele de identitate si cele legate de auta#reciere, increderea si res#ectul
de sine.
/ercetarile medicale ale Dr. Hamer sunt strans legate de em$rilgie, #entru ca,
indiferent de felul in care rganul ras#unde unui cnflict, fie #rin de%vltarea unei tumri,
#rin deterirarea tesutului sau #rin dereglarea functinarii, tate acestea sunt determinate
de stratul em$rinic al germenului din care #rvin atat rganul, cat si tesutul cere$ral
cres#ndent +A $reia Lege i!l!gica..

G)M ,(ntgenetic <ystem f 2umrs- +<istemul (rtgenetic al tumrlr. ilustre%a ca
rganele cntrlate de =vec"iul creier- care deriva din endderm sau vechiul creier
mesderm, #recum #lamanii, ficatul, clnul, #rstata, uterul, #ielea in #rfun%imea ei,
#leura, #eritneul, #ericardul, glandele mamare, etc., generea%a inttdeauna #rliferare
celulara, imediat ce cnflictul cres#ndent are lc la nivelul creierului.
2umrile acestr rgane se de%vlta e&clusiv #e durata fa%ei active a cnflictului +initiata
de DH<..

<a luam e&em#lul cancerului de #laman> cnflictul $ilgic asciat cu cancerul de
#laman este un sc de ti#ul =frica de marte-, dearece, in termeni $ilgici, #anica de
marte este ec"ivalenta cu inca#acitatea de a res#ira. (data cu scul datrat fricii de
marte, celulele #ulmnare alvelare care reglea%a res#iratia ince# instantaneu sa se
multi#lice, frmind tumare #ulmnara. /ntrar #arerilr cnventinale, aceasta
multi#licare a celulelr #ulmnare nu este un #rces fara rst, ci serveste unui sc#
$ilgic farte $ine definit, si anume sa creasca ca#acitatea #ulmnara, #timi%and astfel
sansele de su#r av ietuire ale rganismului. Anali%ele tmgrafiilr intre#rinse de Dr.
Hamer demnstrea%a ca fiecare #ersana $lnava de cancer de #laman #re%inta
cnfiguratie clara de ti# inele cncentrice in %na cres#ndenta din creier si ca fiecare
#acient a suferit un sc cnflictual emtinal ttal neaste#tat, de ti#ul =frica de marte-,
inaintea declansarii cancerului. 3n ma*ritatea ca%urilr teama de marte a fst declansata
de scul unui diagnstic de cancer, ce a fst resimtit ca sentinta la marte.

6
/ancerul de san, #trivit cercetarilr Dr. Hamer, este re%ultatul gri*ilr #rvcate de un
cnflict de ti#ul ,mama'c#il- sau ,#r$leme cu #artnerul-. Aceste ti#uri de cnflicte
im#actea%a inttdeauna vechiul creier, in %na care cntrlea%a glandele #rducatare de
la#te. ( femeie #ate suferi un cnflict de ti#ul mama-copil, intrucat isi face farte multe
gri*i, atunci cand c#ilul ei este ranit sau se im$lnaveste grav, farte $rusc. Pe durata
fa%ei de stres, cat cnflictul este activ, celulele glandei mamare cntinua sa se multi#lice,
frmand tumra. <c#ul $ilgic al #rliferarii celulare este acela de a mari ca#acitatea
de lactatie #entru c#ilul suferind, gra$ind astfel #rcesul de vindecare al acestuia.
4iecare femeie si fiecare femela din lumea animala se naste cu acest #rgram de reactie
$ilgica #entru crestere si de%vltare. )umerasele studii ale Dr. Hamer arata ca
femeile, c%iar &i a$'"ci ca"d "' ala($ea)a* de)+!l$a $'m!ri ale gla"del!r mamare*
di" ca')a gr,il!r !-&e&i+e (e"$r' -i"ele cel!r dragi +a c#ilului care are #r$leme, a
unui #arinte $lnav, sau de gri*a unui #rieten cu #r$leme..

/eea ce a fst s#us des#re cancerul de #laman sau de san este vala$il #entru rice alt ti#
de cancer ce isi are riginea in =vec"iul creier-. 4iecare ti# de cancer este declansat de un
cnflict sc s#ecific, care activea%a un =#rgram $ilgic #recis- +A Ci"cea Lege
i!l!gica., ce #ermite rganismului sa de#aseasca $isnuintele functinarii %ilnice si sa
se cnfrunte fi%ic cu situatia urgenta. Pe"$r' .iecare $i( de c!".lic$ e/i&$a ! )!"a
cere-rala &(eci.ica* de '"de e&$e c!!rd!"a$ ace&$ (r!gram de 'rge"$a.
3n vreme ce rganele cntrlate de vechiul creier de%vlta tumri #e durata fa%ei active a
cnflictului' sc, situatia este #usa in ca%ul rganelr cntrlate de noul creier. 2ate
rganele si tesuturile ce cres#und si sunt crdnate de noul creier +varele, testiculele,
asele, ndulii limfatici, e#iderma, mucasa clului uterin, $rn"iile, vasele crnariene,
canalele de ala#tare etc.. isi au riginea in ectderm sau mesderm'ul noului creier. 3n
mmentul #rducerii cnflictului' sc, tesuturile rganelr cres#ndente acestei %ne a
creierului ras#und #rin degenerare celulara. )ecr%area varelr sau a testiculelr,
ste#r%a, cancerul ss sau ulcerul stmacal, de e&em#lu, sunt situatii care a#ar dar
atunci cand #ersana se afla intr' stare emtinala de stres relatinata cu cnflictele' sc
cres#ndente. Asa cum este de aste#tat, distrugerile tesuturilr res#ective au
semnificatie $ilgica #recisa.

<a luam e&em#lul tesuturilr canalelr de lactatie. @le se de%vlta mult mai tar%iu decat
glanda mamara, acest tesut fiind cntrlat de %na mai tanara a creierului, crte&ul
cere$ral. /nflictul $ilgic ce cres#unde tesutului canalelr de lactatie este unul de ti#
conflict de separare, re%ultat al unei e&#eriente de ti#ul copilul meu (sau partenerul meu
mi-a fost luat de la san. ( femela din lumea animala sufera un astfel de cnflict, atunci
cand #uiul ei se #ierde sau este mrat. /a un refle& natural la acest cnflict'sc, tesutul
canalelr de lactatie ince#e sa ulcere%e. <c#ul acestei reactii este marirea diametrului
canalelr de lactatie, astfel incat la#tele neflsit sa se #ata drena mai usr si sa nu se
cngestine%e in interirul sanului./reierul fiecarei femei este #rgramat cu acest gen de
A
reactie'ras#uns $ilgic. Din mment ce sanul femeii este asciat, $ilgic vr$ind, cu
gri*a si "ranirea, femeile sufera un cnflict'sc cau%at de se#ararea $rusca de #ersana
iu$ita. Pe durata fa%ei active a cnflictului' sc nu e&ista #ractic nici un sim#tm, cu
e&ce#tia unr ca%inale #useuri usare in interirul sanului.

CELE DOUA 0A1E ALE ORICAREI OLI
Dr. Hamer a desc#erit de asemenea ca rice cnflict si rice $ala are si re%lvare, iar
desfasurarea ricei $li are lc in dua fa%e. +A D!'a Lege i!l!gica.. 3n tim#ul #rimei
fa%e, a cnflictului activ +si anume atata tim# cat acesta e&ista. intregul rgansim este
rientat catre a face fata cnflictului. 3n tim# ce, la nivel fi%ic, au lc dereglari celulare
s#ecifice, #si"icul si sistemul nervs vegetativ autnm se cnfrunta de asemenea cu
situatii neaste#tate. /mutata intr' fa%a de stres +sym#at"ictnia. , mintea devine ttal
#recu#ata de cntinutul cnflictului. 2ul$urari ale smnului si li#sa a#etitului sunt
sim#tme s#ecifice. Bilgic vr$ind, acest lucru este vital, dearece fcali%area atentiei
asu#ra cnflictului si rele de activitate in #lus cnstituie cnditiile #r#ice #entru
re%lvarea cnflictului. 4a%a activa a cnflictului este denumita si =fa%a rece-. Dearece
#e #eriada stresului se #rduce cnstrictia vaselr de sange, sim#tmele s#ecifice ale
activitatii cnflictuale sunt e&tremitatile reci +in s#ecial mainile., tremurul si trans#iratia
rece. 3ntensitatea sim#tmelr de#inde, in md natural, de intesitatea si im#actul scului
cnflictual. Daca #ersana ramane in aceasta stare #rea mult tim#, urmarile #t fi
fatale.

Dr. Hamer a demnstrat, fara nici indiala, ca rganismul nu #ate muri nicidata de
cancer, in sine. ( #ersana #ate muri ca re%ultat al cm#licatiilr mecanice #rduse de
tumri, de e&em#lu $lcarea unui rgan vital #recum clnul sau $ila, dar in nici un ca%
celulele cancerase, in sine, nu #t #rvca martea. 3n German )e0 Medicine distinctia
dintre cancerul malign sau $enign nu are nici valare. 2ermenul mali!n este
cnstructie artificiala +la fel ca marcarii tumrali. care, #ur si sim#lu, indica activitate
de re#rducere celulara ce a de#asit anumita limita cm#let ar$itrara.

Daca #ersana mare #e durata fa%ei initiale active a cnflictului, este de $icei din
cau%a #ierderii de energie, a sla$irii e&agerate, a li#sei de smn si a e#ui%arii mentale si
emtinale. De cele mai multe ri este vr$a de im#actul emtinal devastatr al unui
diagnstic sau a unei #rgn%e negative, de genul Mai ai doar sase luni de trait", im#act
ce arunca #acientii de cancer si #e cei a#r#iati lr intr' stare de dis#erare. /u farte
mica s#eranta sau c"iar delc, sunt #rivati de frta lr vitala, isi cnsuma inutil energia si,
in cele din urma, mr in urma unui #rces agni%ant #entru #acientii de cancer (e care
$ra$ame"$ele c!"+e"$i!"ale de ca"cer "' .ac deca$ &a il accelere)e.
;

Daca #acientul nu a facut nici un tratament cnventinal de cancer +in s#ecial
c"imitera#ie sau raditera#ie. , G)M are rata de succes de 9; #ana la 98 C. @ste
irnie ca aceste statistici ale succeselr remarca$ile ale Dr. Hamer au fst date c"iar de
autritati. /and Dr. Hamer a fst arestat, in 1997, #entru acrdarea de sfaturi medicale,
fara a av ea licenta medicala, #entru trei #ersane, #litia a cnfiscat fisele #acientilr sai
si le'a anali%at. !n #rcurr #u$lic a fst nevit sa recunasca in tim#ul #rcesului, ca
du#a ; ani, 9777 din 9;77 de #acienti cu cancer in fa%a terminala erau inca in viata. 3n
ca%ul tratementelr cnventinale, cifra aceasta este inversa. /nfrm declaratiilr
e#idemilgului si $istatisticianului Dr. !lric" A$el +Germania., #uccesul ma$oritatii
chimioterapiilor este $alnic... nu e%ista nici o dovada stiintifica referitoare la a&ilitatea
de a e%tinde in mod aprecia&il viata pacientilor care sufera de cele mai comune forme de
cancer or!anic'Chimioterapi ile pentru cancerele mali!ne prea av ansate pentru
operatie, care repre(inta )*+ din totalul cancerelor, repre(inta un pustiu stiintific
scientific wasteland. (Lancet 2332).

CORPUL #E 4INDECA #INGUR
Re%lvarea cnflictului generat de semnalele initiale re#re%inta ince#erea fa%ei a dua a
#rgramului $ilgic. @mtiile si rganismul nstru se cmuta imediat in mdul de
re#arare, #rgramul de vindecare fiind asistat in md direct de sistemul nervs vegetativ.
Pe #eriada fa%ei de vindecare, a#etitul revine, dar suntem farte $siti +#utem c"iar sa
nu av em #uterea de a ne ridica din #at.. Odi%"a &i .'r"i)area $'$'r!r "'$rie"$il!r
"ece&ari !rga"i&m'l'i &'"$ e&e"$iale (e (eri!ada de +i"decare. A dua fa%a este
denumita fa(a calda si, in aceasta #eriada, vasele de sange se maresc, incal%ind
e&tremitatile si #ielea.

(data cu re%lvarea cnflictului se #rduce sc"im$are la nivelul rganelr, #rliferarea
celulara +vechiul creier - cntrlul cresterii tumrale. si distrugerea celulara +creierul nou
' cntrlul degradarii tesuturilr. se #resc imediat si este declansat #rcesul de re#arare
s#ecific. ( %na care s'a necr%at sau a #re%entat ulceratii in tim#ul fa%ei active a
cnflictului este acum regenerata si refacuta cu celule ni. Acest #rces este instit, de
regula, de inflamatii #tential durerase cau%ate de edeme care #rte*ea%a tesutul #e
durata vindecarii. Alte sim#tme ti#ice regenerarii sunt> "i#ersensi$ilitate, mancarimi,
s#asme +daca tesuturile musculare sunt im#licate. si inflamatii. @&em#le de &oli care a#ar
dar in #rcesele de vindecare sunt> diferite #r$leme de #iele, "emri%i, laringita,
$rsita, artrita, aterscler%a, disfunctii ale rinic"ilr si ve%icii urinare, anumite $li ale
ficatului si infectii +ve%i mai *s..

9
a)a"d'5&e (e !-&er+area m'l$i(licarii cel'lare (mi$!)a) &i (e di&$i"c$ia &$a"dard
di"$re $'m!are benigna &i maligna* medici"a c!"+e"$i!"ala i"$er(re$ea)a (r!ce&'l
"a$'ral de (r!d'cere cel'lara a $e&'$'l'i care &e +i"deca dre($ tumoare maligna. 3n
G)M distingem la fel dua ti#uri de tumri. Dar tumrile nu sunt im#artite in &une sau
rele, ci mai degra$a &'"$ cla&i.ica$e d'(a $i('l de $e&'$ &i )!"a cere-rala di" care
(r!+i" &i de '"de &'"$ c!"$r!la$e. @&ista acele tumri care se de%vlta, in md e&clusiv,
in fa%a activa a cnflictului' sc +tumrile #ulmnare, tumrile de cln, tumrile la ficat,
tumrile uterului, tumrile la #rstata etc.. si cele care a#ar in tim#ul #rcesului natural
de vindecare.
3n felul in care creierul vechi cntrlea%a cancerul, cresterea tumrala nu este nici
accidentala si nici fara sens, din mment ce #rliferarea celulara se #reste, de indata ce
tesutul este re#arat. /ancerul testicular, cancerul varian, limfmul, limfmul nn'
Hdgkin, diferitele ti#uri de sarcm, carcinmul $rn"ial si laringial si cancerul cervical,
tate sunt de natura curativa si fenmene e&clusive ale fa%ei de vindecare. C' c!"di$ia
ca (r!ce&'l de +i"decare &a "' .ie i"$rer'($ de medicame"$e &a' de ! re+e"ire a
c!".lic$'l'i &!c* ace&$e $'m!ri di&(ar (a"a la 'rma* (a"a la &.ar&i$'l (r!ce&'l'i de
+i"decare.

Al dilea ti# de cancer mamar, carcinom in situ +D/3<., intra de asemenea in aceasta
categrie. 3n tim# ce un cancer de san este un indicatr ca femeia este in fa%a activa a
cnflictului de ti# !ri$a, un cancer in situ este un semn #%itiv ca #r$lema asciata
conflictului de separare a fst re%lvata. ( femeie nu face un cancer de san fara mtivD
Asa cum nici fa#tul ca el se de%vlta e&act in sanul stang nu este cincidenta.

IMPORTANTA LATERALITATII NOA#TRE IOLOGICE
Dr. Hamer a desc#erit ca lateralitatea determina daca $ala #recum este cancerul, se
de%vlta in #artea stanga sau drea#ta a rganismului. Aceasta este reg'la6 #ersana
dre#tace ras#unde unui cnflict cu mama sa sau cu c#ilul cu #artea stanga a
rganismului, si cu #artea drea#ta la un cnflict cu tatal sau #artenerul, fratii, rudele,
#rietenii, clegii, etc. Pentru stangaci este invers. @&ista inttdeauna relatie inversa intre
creier si rganism, #entru ca fiecare emisfera a creierului +mai #utin #artea amigdaliana.
este in relatie directa cu #artea #usa a cr#ului. /el mai sim#lu md de a desc#eri
lateralitatea nastra $ilgica este sa $atem din #alme. Palma care este deasu#ra indica
daca suntem stangaci sau dre#taci. Astfel, un cancer in sanul dre#t, un c"ist varian in
varul stang, #r$lema de #iele #e #artea drea#ta sau stanga +sau amandua.,
#arali%ie mtrie #e #artea drea#ta +du#a un atac cere$ral., ne dau un #rim indiciu des#re
cine a fst im#licat atunci cand cnflictul riginar a avut lc. 3n ceea ce #riveste
cnflictele mai avansate +si regiunile cere$rale., statutul "rmnal tre$uie de asemenea
luat in calcul, #entru evaluare #recisa.
7

ROLUL ENE0IC AL MICROILOR
!n alt as#ect al cercetarilr Dr. Hamer este acela al rlului micr$ilr #e durata
#rcesului de de%vltare a $lii. Pe scurt, a aflat ca micr$ii #recum ciu#ercile, $acteriile
si virusii sunt activi dar #e durata #rcesului de vindecare si maniera in care ei #erea%a
este in de#lina cncrdanta cu lgica evlutiva +A Pa$ra Lege i!l!gica.. Bacteria de
tu$ercul%a, s#re e&em#lu, ##ulea%a dar tesuturile cntrlate de creierul vechi. 4unctia
lr #e tim#ul #rcesului de vindecare este de a descm#une tumrile care nu'si mai au
rstul> tumrile #ulmnare, tumrile de cln, tumrile la rinic"i, tumrile la #rstata,
tumrile la uter, tumrile de san, melanamele si mest"elima. Bacteriile tu$ercul%ei
sunt esentiale #entru descm#unerea cnstructiilr celulare ce au #rliferat cu un anumit
sc# $ilgic, in tim#ul fa%ei active a cnflictului. Daca $acteriile necesare nu sunt
dis#ni$ile din cau%a vaccinarii sau a u%ului e&cesiv de anti$itice sau in urma
c"imitera#iei, tumrile nu se #t de%integra cum tre$uie. /a urmare, rama" (e l!c &i
&'"$ i"ca(&'la$e i" m!d i"!.e"&i+. Detectate la un cntrl de rutina ttusi, ele #t fi
diagnsticate ca si cancer si ni cnflicte #tentiale #t a#area in urma aflarii vestii, cu
ni sim#tme. 3ntelegand legile $ilgice ale desfasurarii $lilr, aceasta #ers#ectiva
#ate fi eliminata. 3n tim# ce $acteriile descm#un tumrile cu celule care nu mai sunt
necesare, virusii sunt im#licati in #rcesul de vindecare al tesuturilr crdnate e&clusiv
de crte&ul cere$ral +e&> $rn"iile, me$rana nasala, mucasa stmacala, mucasa
canalelr $iliare si e#iderma.. He#atita, #neumnia, "er#esul, gri#a si gri#a stmacala
indica fa#tul ca #rcese virulente naturale de vindecare sunt in curs. 3n ceea ce #riveste
rlul virusilr, Dr. Hamer #refera sa vr$easca de virusi ipotetici, din cau%a ca, in ultimul
tim#, e&istenta virusilr este #usa in discutie. Acest lucru este in cncrdanta cu
desc#eririle initiale ale Dr. Hamer, care evidentiau fa#tul ca #rcesele de recnstructie si
regenerare ale tesuturilr necr%ate sau ulcerate au ttusi lc c"iar si in a$senta virusilr
s#ecifici tesuturilr res#ective. Dilema in care se gaseste medicina cnventinala este
aceea ca esuea%a in a recunaste ti#arul de evlutie in dua fa%e al fiecarei $li, #rima
fa%a, aceea a cnflictului activ, fiind in md $isnuit sca#ata din vedere. Din mment ce
micr$ii sunt activi dar in fa%a de vindecare, iar activitatea acestra este in md nrmal
acm#aniata de inflamatii, fe$ra, #uri* su#urari si dureri, micr$ii sunt cnsiderati
raufacatri si cau%a a $lilr infectiase. Dar micr!-ii "' (r!+!aca -!li. Pana la urma,
este rganismul nstru cel care an!a$ea(a micr$ii #entru a #timi%a #rcesul de
vindecare. Micr$ii #t fi $ineinteles transmisi, dar ei rama" i"!.e"&i+i* (a"a i"
m!me"$'l i" care (er&!a"a e&$e i" .a)a de +i"decare a aceluiasi ti# de cnflict.

PUNAND LA INDOIALA META#TA1ELE
Ba%andu'se #e G)M ,<istemul (ntgenetic al tumrilr-, teria vast ras#andita a
metasta%elr care sugerea%a ca celulele cancerase migrea%a #rin vasele de sange si
limfa, cau%and tumri si in alte lcuri ,este, in cuvintele Dr. Hamer, pura fictiune
academica. /elulele in general si celulele cancerase in md s#ecial nu isi #t sc"im$a,
8
su$ nici frma, structura lr "istlgica sau sa treaca de $ariera $acteriana. De
e&em#lu, celula cancerasa a unei tumri #ulmnare, care este de rigine endderma,
cntrlata de %na amigdaliana a creierului si care #rliferea%a de'a lungul fa%ei active a
cnflictului, nu se #ate transfrma intr' celula sasa, care este de rigine mesderma
si este cntrlata de crte&ul cere$ral, celula care se deterirea%a in tim#ul fa%ei active a
cflictului, in #rcesul de decalcifiere. 3n scenariul cancerul pulmonar metasta(ea(a la
oase, celulele cancerului #ulmnar crea%a de fa#t un gl +descm#unere celularaDE
reversul cancerului. in anumite ase din rganism. 2re$uie de asemenea sa ne intre$am
de ce celulele cancerase rareri se ras#andesc la tesuturile vecine, de e&em#lu> de la uter
la cervi&. Daca celulele cancerase calatresc #rin sange, de ce nu este atunci scanat
sangele dnat, #entru a cauta celule canceraseF De ce "' &'"$ a$'"ci ga&i$e !
m'l$i$'di"e de $'m!ri i" (ere$ii +a&el!r de &a"ge ai (acie"$il!r -!l"a+i de ca"cer7

Acum di ani ,#e 19 August :77A, %iarul canadian ,lo&e and Mail a #u$licat un articl
intitulat, Cercetatorii urmaresc testele de san!e pentru cancerele de san, cntinand
declaratiile revelatare> Vanatoarea celulelor canceroase in flu%ul san!vin a durat -* ani
si pana de curand, nici o tehnolo!ie e%istenta nu e reusit sa i(ole(e in mod cert o sin!ura
celula tumorala, dintre milioanele de celule rosii si al&e continute in orice mostra de
san!e uman. 3n afara fa#tului ca vanatarea este de#arte de a fi inc"eiata +asa cum indica
articlul., nu sugerea%a asta cumva ca i#te%a metasta(elor a de%infrmat #u$licul si a
s#eriat de marte miliane de #acienti de cancer, de'a lungul ultimelr #atru decenii F

Dr. Hamer nu neaga, $ineinteles, #si$ilitatea a#aritiei celui de'al dilea cancer, dar
aceste tumri succesive nu sunt cau%ate de migrarea celulelr cancerase care se
transfrma, in md miraculs, intr'un ti# diferit de celula, ci mai degra$a sunt urmarea
nului cnflict'sc. )ul DH< #ate fi declansat de alta e&#erienta traumati%anta
aditinala, sau #rin scul #rvcat de diagnstic. Asa cum am mentinat mai devreme, un
diagnstic neaste#tat de cancer, sau a'i cmunica cuiva ca are metasta%e, #ate declansa
s#aima de ti#ul frica de moarte +#rvcand cancer #ulmnar. sau rice alt ti# de
diagnstic relatinat cu scul emtinal, cau%and ni cancere in diferite alte #arti ale
rgansimului. 3n multe ca%uri, acesti #acienti nu su#ravietuiesc #ana in fa%a de vindecare,
din cau%a starii de stres farte grave care ii sla$este #ana la #unctul in care mai au farte
#utine sanse de su#ravietuire e&trem de t&icului tratament c"imitera#eutic.

Al dilea ti# de cancer farte intalnit du#a cancerul #ulmnar este cancerul ss. Dr.
Hamer a desc#erit ca asele nastre sunt $ilgic legate de increderea, res#ectul si stima
de sine. Altfel s#us, s#unandu'i'se cuiva ca are o &oala care ii ameninta viata, in md
s#ecial una care se #resu#une ca se raspandeste ca focul #rin rganism, este ec"ivalent
cu> acum sunt total inutil si, #e langa fa#tul ca ne simtim inutili, asele ince# sa se
decalcifie%e +in ca%ul cancerelr de san, deseri in %na sternului si a castelr.. 2t asa
9
cum se ru#e un s, sc#ul #rgramului $ilgic +al &olii. a#are la sfarsitul fa%ei de
vindecare. /and fa%a de re#arare este cm#leta, sul va fi mult mai #uternic in %na
res#ectiva, asigurand in acest fel ca suntem mai $ine ec"i#ati, in eventualitatea a#aritiei
unui nu cnflict al stimei de sine.

NATURA TUMORILOR CERERALE
(data ce cnflictul a fst re%lvat, le%iunile cere$rale im#reuna cu #si"icul si rganul
aferent intra in fa%a de vindecare. (data cu re#ararea ricarei rani se de%vlta edema
+fluid in e&ces. #entru a feri #rtectie tesutului cere$ral ce este refacut. Pe tmgrafie,
sc"im$arile sunt farte usr de $servat> vi%i$ilele inelele cncentrice dis#ar in edema si
a#ar acum neclare si inc"ise la culare. 3n mmentul de varf al fa%ei de vindecare, atunci
cand edemul cere$ral atinge dimensiunea ma&ima, creierul declansea%a un scurt si
#uternic im#uls care e&#ul%ea%a edema. 3n terminlgia G)M, aceasta reglare este
denumita Cri(a epileptica +/@.. 3n tim#ul cri%ei, intregul rganism este aruncat, #entru
scurt tim#, intr' stare de sim#atictnie +"i#erstimularea sistemului nervs sim#atic.,
retraind sim#tmele ti#ice fa%ei de cnflict activ, cum ar fi trans#iratie rece, e&tremitati
reci, #uls accelerat si greata. 3ntesitatea si durata acestei cri%e #re'#rgramate este
determinata de intensitatea si durata cnflictului #recedent. Atacurile cardiace,
accidentele cere$rale, cri%ele de astm si cele e#ile#tice sunt dar cateva e&em#le ale
acestui crucial #unct de revenire. 2i#ul de cri%a de#inde inttdeauna de natura
cnflictului si de %na cere$rala cres#un%atare im#licata.

Du#a ce edema cere$rala a fst im#insa afara, tesutul cnectiv ce fera su#rt structural
neurnilr se reface in %na res#ectiva, #entru a resta$ili functiile celulelr nervase care
au fst afectate de scul datrat cnflictului +DH<.. Aceasta acumulare naturala este ceea
ce medicina cnventinala denumeste tumoare cere&rala, acesta veste avand cnsecinte
cum#lite asu#ra #acientului. Dr. Hamer a sta$ilit, in 1981, ca tumoarea cerebrala nu este
$ala in sine, ci un sim#tm al fa%ei de vindecare, care se desfasara #aralel si la
nivelul rganului afectat +cntrlat de la nivelul creierului din %na sa s#ecifica care se
afla simultan in fa%a de re#arare.. Astfel ca Metasta(ele cere&rale de fa#t nu e&ista nici
ele.

TERAPIA GNM ((e &c'r$)
Primul #as in tera#ia G)M este sa feri intelegere a naturii $ilgice a sim#tmului, de
e&> un anumit ti# de cancer, in relatie cu cau%ele sale #i"ice. ( tmgrafie si un istric
medical cm#le& sunt de asemenea vitale #entru a determina daca #acientul este inca in
fa%a activa a cnflictului, sau de*a se vindeca. Daca este inca in fa%a activa, atentia
tre$uie indre#tata asu#ra identificarii mtivului scului initial DH< si de%vltarea unei
17
strategii #entru re%lvarea cnflictului. @ste cruciala #regatirea #acientului si infrmarea
lui des#re sim#tme si des#re #rcesul vindecarii si eventualele cm#licatii ce #t a#are.
<im#tmele sunt farte #revi%i$ileD Desc#eririle Dr'lui. Hamer ne furni%ea%a, #entru
#rima ara in istria medicinei, un sistem sigur care ne #ermite nu numai sa intelegem,
dar si sa #re%icem de%vltarea si sim#tmele ricarei $li. Aceasta este adevarata
medicina #reventiva, un as#ect al G)M care cu greu #ate fi de%$atut suficient.
Adevarata #reventie necesita intelegerea cau%elr reale ale $lii si aceasta este e&act ceea
ce cercetarile Dr'lui Hamer furni%ea%a in detaliu.

3ntelegand cele ,Ci"ci Legi i!l!gice- ale cau%ei si ale #rcesului de vindecare al $lii,
ne #utem eli$era de teama si #anica ce deseri a#ar data cu instalarea unr sim#tme.
Aceasta cunastere este mai mult decat #utere. @a #ate salva vieti.

De&(re A'$!r6
Caroline Markolin, Ph.D.,
Pentru mai multa informatie despre ,.M vi(itati http/00!ermanne1med icine.ca.
Articlul a fst #u$licat #entru #rima ara in> @GP8(R@D Hl. 9 I)r. 6 ' May :777
11