Sunteți pe pagina 1din 4

SPA TII VECTORIALE

1. Denit ie. Propriet at i. Exemple


n cele ce urmeaz a (K, + , ) va reprezent a un corp comut at iv, ale c arui
element e le vom numi scalari si V o mult ime nevid a, ale c arei element e le
vom numi vectori pe care vom deni:
- olegedecompozit ieint ern a, not at aadit iv si numit aadunarea vectori lor :
+ : V V V
(v
1
, v
2
) v
1
+ v
2
V;
- legedecompozit ieext ern a not at amult iplicat iv si numit a nmul ti rea
vectori lor cu scalari din K :
: K V V
(, v) v.
n raport cu acest e operat ii, (V, + , ) se numest e spa ti u vectori al peste
corpul K dac a sunt ndeplinit e condit iile:
1) (V, + ) grup abelian;
2) i) , K si v V, ( + )v = v + v,
ii) , K si v V, ( )v = (v),
iii) K si v
1
, v
2
V, (v
1
+ v
2
) = v
1
+ v
2
,
iv) v V, 1 v = v.
Observat ia 1. i) n denit ia de mai sus nu t rebuie s a se confunde oper-
at ia de adunarea scalarilor din corpul K cu operat ia deadunarea vect orilor
din V chiar dac asunt not at elafel. Deasemeneanu t rebuies asefac aconfuzie
nt re nmult irea din corpul K si nmult irea cu scalari denit a mai sus.
Propozit ia 1. Daca V este un spati u vectori al peste corpul K, atunci :
i ) Pentru ori ce vector v V avem ca 0v = 0.
i i ) Pentru ori ce scalar K avem ca 0 = 0.
i i i ) Pentru ori ce vector v V, ( 1)v = v.
i v) Pentru ori ce scalar K ( )v = ( v) = v.
v) Pentru ori ce scalar K si ori ce vector v V avem ca v = 0
daca si numai daca = 0 sau v = 0.

CURS 3


SPATII VECTORIALE






Demonst rat ie.
i) Fie v V at unci 0v = (0 + 0) v = 0v + 0 v, deci 0v = 0.
ii) 0 = (0 + 0) = 0 + 0, deci 0 = 0.
iii) Din propriet at ea i) avem 0 = 0 v. Deci
0 = 0 v = [( 1) + 1] v = ( 1) v + 1 v = ( 1)v + v.
Deci 0 = ( 1)v + v, de unde rezult a c a v = ( 1)v.
iv) ( )v = [( 1)] v = ( 1)(v) = (v)
( v) = [( 1)v] = [( 1)] v = ( )v = (v).
v) Fie K si v V ast fel ca v = 0.
Dac a = 0 sau v = 0 armat ia est e adev arat a. Presupunem = 0.
Aunci
1
K si avem c a v = 1 v = (
1
) v =
1
(v) =
1
0 = 0.
Deci v = 0. Dac a v = 0 si v = 0 at unci rezult a = 0 pent ru c a dac a am
presupune = 0 si v = 0 ar rezult a v = 0 deci cont radict ie.
Observat ia 2. Fie V un spat iu vect orial pest e corpul K si v
1
, v
2
= V
at unci denim di feren ta celor doi vect ori ast fel:
v
1
v
2
def
= v
1
+ ( v
2
).
Sc aderea vect orilor nu mai est e nici comut at iv a si nici asociat iv a.
Exemple de spat ii vect oriale
1) Fie R
2
= (a, b) a, b R . Lund K = R si V = R
2
, at unci R
2
est e un
spat iu vect orial pest e R n raport cu operat iile:
+ (a
1
, b
1
) = (a
2
, b
2
) = (a
1
+ a
2
, b
1
+ b
2
) - adunarea vect orilor;
(a, b) = (a, b) , R - nmult irea cu scalari.
2) Fie R
n
= (x
1
, x
2
, ..., x
n
) x
i
R, i = 1, n . Lund K = R si V = R
n
,
R
n
devine R- spat iu vect orial n raport cu operat iile:
+ (x
1
, x
2
, ..., x
n
) + (y
1
, y
2
, ..., y
n
) = (x
1
+ y
1
, x
2
+ y
2
, ..., x
n
+ y
n
) ,
(x
1
, x
2
, ..., x
n
) = (x
1
, x
2
, ..., x
n
) , R.
3) Fie K un corp comut at iv, m, n N si
m n
(K) = (a
i j
)
i = 1,m
j = 1,n
a
ij
K
mult imea mat ricelor de t ip m n pest e K.
Denim adunarea mat ricelor:
+ :
m n
(K)
m n
(K)
m n
(K)





(a
i j
)
i = 1,m
j = 1,n
, (b
i j
)
i = 1,m
j = 1,n
(a
i j
+ b
i j
)
i = 1,m
j = 1,n
si nmult irea cu scalari:
: K
m n
(K)
m n
(K)
, (a
i j
)
i = 1,m
j = 1,n
(a
i j
)
i = 1,m
j = 1,n
At unci
m n
(K) devinespat iu vect orial pest ecorpul K, numit K-spat iul
vect orial al mat ricelor de t ip m n pest e K.
n part icular avem:
K
n
=
1 n
(K) = (a
j
)
j = 1,n
a
j
K, j = 1, n
caresenumest eK - spa ti ul vectori al standard deordi n n cearedrept element e
mat rice linii.
K
m
=
m 1
(K) =
a
11
a
21
...
a
m1
a
i
K, i = 1, n
caresenumest eK spa tiul vectori al standard deordi n mcearedrept element e
mat rice coloan a.
4) Fie K un corp comut at iv, V un K-spat iu vect orial si M o mult ime
nevid a.
Fie V
M
= f : M V f funct ie . Denim pe V
M
dou a operat ii:
- adunarea funct iilor:
+ : V
M
V
M
V
M
(f , g) (f + g) ,
unde f + g: M V est e o funct ie denit a punct ual ast fel:
(f + g) (x) = f (x) + g(x), x M;
- nmult irea cu scalari a funct iilor:
: K V
M
V
M
,
(, f ) f ,
unde f : M V est e o funct ie denit a punct ual ast fel:
(f ) (x) = f (x), x M.




At unci V
M
n raport cu acest edou aoperat ii devineun K-spat iu vect orial.
5) Fie K un corp comut at iv si K[X] mult imea polinoamelor n nedet er-
minat a X, at unci n raport cu operat iile:
+ : K[X] K[X] K[X]
(P, Q) P + Q unde (P + Q) (X) = P(X) + Q(X)
: K K[X] K[X]
(, P) P, unde (P) (X) = P(X).
K[X devine un K spat iu vect orial.
6) Fien N . FieK
n
[X]
def
= P K[X] gradP n . n raport
cu adunarea si nmult irea denit e la punct ul 5), K
n
[X] devineun K - spat iu
vect orial.
7) Fie V un R spat iu vect orial. Consider am mult imea
C
V = V V si
denim operat iile:
+ :
C
V
C
V
C
V
((v
1
, w
1
) , (v
2
, w
2
)) (v
1
+ v
2
, w
1
+ w
2
)
: C
C
V
C
V
( + i , (v, w)) (v w, w+ v) .
n raport cu acest e dou a operat ii
C
V devine un C-spat iu vect orial numit
complexi catul R spat iului vect orial V. De exemplu
C
R = C.
Are sens si problema invers a si anume, ind dat un C- spat iu vect orial
W, s a se nzest reze acest spat iu cu o st ruct ur a de R- spat iu vect orial st iind
c a R est e un subcorp al lui C. Pent ru acest lucru se act ioneaz a doar asupra
legii de compozit ie ext erne:

: C W Wsi anumeconsider am rest rict ia acest eia la R W, adic a:
: R W W. At unci R-spat iul vect orial (W, + ,) va not at
R
W si
va numit reali catul C-spat iului vect orial W.
De exemplu C
2
est e un C- spat iu vect orial dar si un R-spat iu vect orial.
St ruct ura de R- spat iu vect orial est e realicat ul lui C
2
.