CURS 9

FORME LINIARE. FORME BILINIARE.

FORME BILINIARE PE SPATII FINIT DIMENSIONALE.

Definitia 1: Fie
V
K
. Se numeste forma liniara pe V o aplicatie : f V K ce
satisface conditia: pt( ) ( ) , , , K v w V ) avem ( ) ( ) ( f v w f v f w = + . +
Exemple:
1. ( ) : , ( ) 0, f V K f v v V = se numeste forma nula pe V ;
2. Fie K un corp comutativ; definim :
n
f K K ,
( )
1 2 1 1 2 2
1
, ,..., ...
n
n n n i i
i
f x x x a x a x a x a x
=
= + + + =

, unde , 1,
i
a K i n = este o forma
liniara pe ;
n
K
3. Notam cu
[ ] [ ] { }
|
n
X f X grad f = n si definim :

[ ] ( ) ( ) ( ) [ ]
1
0
: , ,
n n
X P X P X dx P X =

,
[ ] ( ) ( ) ( ) [ ]
'
: , ,
n n
X P X P X P = X , sunt forme liniare pe
[ ]
n
X .
Fie { } : | V f V K f forma liniara

= . Definim pe V

urmatoarele operatii :
( ) ( ) ( ) ( ) f g x f x g x + = + , pt x V
( )( ) ( ) f x f = x , pt x V . Cu ajutorul acestor operatii V

devine un K -
spatiu vectorial .
Presupunem acum ca dim
K
V n = < si fie { }
1 2
, ,...,
n
e e e = B o baza a lui V .
Fie x V , atunci putem sa-l scriem pe x astfel :
1
n
i i
i
x x e
=
=

. Daca f V

,
avem ( ) ( )
1
n
i i i i
i
f x f x e x f e
=

= =



. Notam cu ( )
i i
a f e = ( )
1
n
i i
i
f x a
=
=

x , (1)
.
Sistemul de scalari ( )
1,
i
i n
a
=
poarta numele de coordonatele formei f in
baza si relatia (1) s.n. expresia algebrica a formei liniare B f in baza .
Mai mult , daca
B
( )
1 2
, ,...,
n
A a a a = si
1
n
x
X
x


=



( ) f x AX =


Fie
1,
: , ( )
0,
i i
j i j
i
e V K e e
i j

j =
= =

si
( )
1 2
, ,...,
n
e e e

= B . Demonstram ca este
o baza a luiV

Din definitia lui se observa ca

i
e ( ) ,
i
i
e x x = pt( ) x V . Fie f V

Atunci
1 1
( ) ( )
n n
i
i i i
i i
f x a x a e
= =
= =

x adica
1
n
i
i
i
f a e
=
=

B este sistem de
generatori ptV

Daca , pt
1 1 1
0 ( ) 0 0 0
n n n
i i
i i j i i j j
i i i
e e e
= = =
= = = =

( ) 1, j n

= B este
s.l.i.
In concluzie este o baza ptV

B

si decidim dim
K K
V V n

= = <
Obs.: ( )
1
,
n
i
i
i
f V f a e

=
=

cu ( )
i i
a f e =

Forme biliniare
Definitia 2 : Se numeste forma biliniara pe
V
K
, o aplicatie
liniara in raport cu fiecare argument,
adica:
: g V V K
( ) ( )
( , ) ( , ) ( , )
, , , , ,
( , ) ( , ) ( , )
g x y z g x z g y z
x y z V K
g x y z g x y g x z



+ = +

+ = +

Consecinte imediate:
a) ( ) ( , ) ( , ) ( , ), , g x y g x y g x y x y V = =
b) ( ,0) (0, ) 0 g x g x = =
Exemple:
1) unde
1 1
: , ( , ) ... ,
n n
n n
g K K K g x y x y x y = + +
1
1
n
i i
i
n
i i
i
x x e
y y
=
=

este o forma
biliniara pe
n
K
2) este forma biliniara nula peV ( ) ( , ) 0, , g x y x y V =
3) Fie
1 2
, f f V

. Este o forma biliniara

peV si se numeste produs tensorial al formelor
1 2
: , ( , ) ( ) g V V K g x y f x f y = ( )
1
f si
2
f si se
noteaza
1 2
g f f =
Fie multimea tuturor formelor biliniare peV . Se pot defini cu
usurinta pt
( ; V V K L )
( )
1 2
, ; g g V V K L
( )
( )
1 2
;
;
g g V V K
g V V K
+

L
L

Astfel este un ( ; V V K L ) . K sp vectorial


Definim pt si ( ) ; g V V K L v V fixat ( ) ( , ) ,
v
g w g v w K = pt ( ) w V .
Se demonstreaza foarte usor ca
v
g V

si
(2)
1 2 1 2 1 2 1
1 2 2
( ) ( , ) ( , ) ( , ) ( ) ( )
v v v v v v v v
g w g v v w g v w g v w g w g w g g g
+ +
= + = + = + = +
2
v
( ) ( , ) ( , )
v v
g w g v w g v w g g

= = = (3)
Putem enunta si demonstra urmatoarea
Propozitia 1: Aplicatia ( ) : ; ( , ), ( )
g
F V V K Hom V V F g F

= L unde
( )
g v
F v g V

= este un izomorfismde spatii vectoriale

Dem.: Cu ajutorul relatiilor 2) si 3) se vede ca este morfism de spatii
vectoriale. Foarte usor apoi, se observa ca este injective si surjectiva.
Fie definim:
F
F
( ; g V V K L )
( ) { }
1
/ ( , ) 0, N v V g v w w V = =
( ) { }
2
/ ( , ) 0, N w V g v w v V = =
Obs: si se numesc
1 2
, N N V spatiile nule ale lui . g
Definitia 3: se numeste nesingulara (nedegenerata) daca
.
( ; g V V K L )
)
1 2
{0} N N = =
In caz contrar se numeste degenerata (singulara) . g
Definitia 4: s.n.forma biliniara simetrica

( ; g V V K L
( ) ( , ) ( , ), , . g v w g w v v w V =
Definitia 5 g s.n. forma biliniara antisimetrica
daca ( ) ( , ) ( , ), , . g v w g w v v w V =
Notam cu ( ) ( ; ) { ; /
s
V V K g V V K g simetrica = L L }
}
) )
)
si cu
( ) ( ; ) { ; /
a
V V K g V V K g antisimetrica = L L
Propozitia 2: si ( ; ) ( ;
a
V V K V V K

L L ( ; ) ( ;
s
V V K V V K L L
Dem.: evident
Propozitia 3: ( ; ) ( ; ) ( ;
a s
V V K V V K V V K =

L L L
Dem.: Fie ( ) ; g V V K L
[ ]
1
( , ) ( , ) ( , )
2
s
g v w g v w g w v = + si
[ ]
1
( , ) ( , ) ( , )
2
a
g v w g v w g w v =
E usor de observat ca si iar ( ; )
a a
g V V K L ( ; )
s s
g V V K L
s a
g g g = +
Suma este directa pt ca , daca atunci ( ; ) ( ;
a s
g V V K V V K

L L )
=
)
( , ) ( , )
( , ) 0
( , ) ( , )
g v w g w v
g v w
g v w g w v
=

=

adica intersectia este nula.
( ; ) ( ; ) ( ;
a s
V V K V V K V V K =

L L L