Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 10

Spaii vectoriale euclidiene


Fie V un spaiu vectorial real.
Dac adugm, pe lng structura de spaiu vectorial, noiunea de
produs scalar, atunci ntrun ast!el de spaiu vectorial pot !i de!inite noiunile
de lungime a unui vector, ung"iul a doi vectori, ortogonalitate s.a.
Definiie.
O aplicaie g: V V R, > < = x,y ) x, y g( # $ cu
proprietile:
a)
> < + > < = > + < x,z y,x z x,y
, x, y, z V
b)
< x, y> = <x, y>
, x, y V, R
c) <x, y> = <y, x>
, x, y V
d) <x, x> 0, <x, x> = 0 x = 0 , x V
se nue!te produs scalar pe spaiul "ectorial V#
Corolar $ac V este un spaiu "ectorial euclidian atunci au
loc relaiile:
1# %& ' (, )> * %&, )+ ' %(, )+
,# %&, (+ * %&, (+, x, y, z V, R
Definiie. %n spaiu "ectorial V pe care s&a de'init un produs
scalar se nue!te spaiu vectorial euclidian (sau V
posed o structur euclidian)#
Teorem. $ac spaiul "ectorial V este un spaiu "ectorial
euclidian atunci a"e inegalitatea (auc)y&*c)+arz:
<x, y>
2
<x, x> <y, y>
egalitatea a",nd loc dac !i nuai dac "ectorii x !i y
sunt liniar dependeni#
Exemple
1- .n spaiul aritmetic R
n
pentru orice dou elemente x=(x
1
,x
,
,###,x
n
) /i
y = (y
1
, y
,
,###, y
n
), operaia
%x, y+ *0 x
1
y
1
' x
,
y
,
'...' x
n
y
n

de!ine/te un produs scalar. 1rodusul scalar ast!el de!init, numit produsul
scalr uzual ,n)estrea) spaiul aritmetic R
n
cu o strcutur euclidian.
2- 2ulimea C$3a, b4# a !unciilor continue pe intervalul 3a, b4 este
un spaiu vectorial n raport cu produsul scalar de!init de

= > <
b
a
g(x) dx '(x) ', g

Teorem.
-ntr&un spaiu "ectorial euclidian V 'uncia 55 55: V R
+
de'init prin

V x , x,x .. x .. > < =

este o norm pe V, adic satis'ace axioele:
a) .. x .. > 0, x 0 !i .. x .. = 0 x = 0
b) .. .. = . . .. x .., x V, R
c) ..x/ y.. ..x.. / ..y.. (inegalitatea triung)iului)#
Un spaiu pe care sa de!init o !uncie 6norm7 se nume/te spaiu
norat.
8orma de!init de un produs scalar se nume/te nor euclidian.
Exemplu: .n spaiul aritmetic R
n
norma unui vector x * $x
1
, x
,
,9x
n
# este
dat de
, ,
,
,
1 n
x ### x x .. x .. + + + =
Un vector e V se nume/te "ersor dac 55e55 * 1. 8oiunea de
versor permite ca x V s !ie scris su: !orma
1 , ..e.. ..x.. e x = =
,
unde direcia lui e este aceea/i cu direcia lui x.
;negalitatea Cauc"(Sc"<ar), 5%x, y+5 55x55 55y55 ne permite s
de!inim ung"iul dintre doi vectori, ca !iind ung"iul 30, 4, dat de
.. y .. .. x ..
x,y
0

> <
= cos

Teorem. -n spaiul "ectorial norat V, 'uncia real
d: V V R
/
, de'init prin d$x, y# = .. x 1 y .. este o
metric pe V, adic satis'ace axioele:
a# d(x, y) 0, d(x, y) = 0 x = y , x, y V
:# d(x, y) = d(y, x) , x, y V
c) d(x, y) d(x, z) / d(z, x) , x, y, z V#
Exemplu: .n spaiul vectorial aritmetic R
n
distana d este dat de
, ,
, ,
,
1 1
# $ # $ # $
n n
&y x ### &y x &y x .. .. x & y d(x, y) + + + = =
= mulime oarecare dotat cu o metric se nume/te spaiu etric.
Dac norma de!init pe spaiul vectorial V este euclidian atunci
distana de!init de aceasta se nume/te etric euclidian.
.n conclu)ie, orice spaiu euclidian este un spaiu metric.
= structur euclidian pe V induce pe orice su:spaiu V2 V o
structur euclidian.
1rodusul scalar de!init pe un spaiu vectorial V permite
introducerea noiunii de ortogonalitate.
Definiie.
3n spaiul "ectorial V "ectorii x, y V se nuesc
ortogonali dac < x, y > = 0 #
= mulime * V se spune c este ortogonal dac vectorii si sunt
ortogonali doi cte doi.
= mulime ortogonal se nume/te ortonorat dac !iecare
element al su are norma egal cu unitatea.
Propoiie. -ntr&un spaiu "ectorial euclidian V orice ulie
ortogonal, 'orat din eleente nenule, este liniar
independent#
Con!ecin. -ntr&un spaiu "ectorial euclidian n&diensional V
n
,
orice ulie ortogonal 'orat din n "ectori este o
baz 4n V
n
#
$ac 4n spaiul "ectorial euclidian V
n
consider baz ortogonal
B = 5e
6
, e
7
,8, e
n
9, atunci orice "ector x V
n
poate 'i scris 4n od unic
sub 'ora

=
=
n
i
i i
e x
1

, unde
> <
> <
=
i i
i
i
, e e
x, e
: $>.?#
.n adevr, nmuliind vectorul

=
=
n
i
i i
x x
1

cu e
;
, o:inem %x, e
;
+ *

=
> < >= < =
n
i
; ; ; ; i i
,e e : ,e e :
1
din care re)ult
> <
> <
=
; ;
;
;
, e e
x, e
: ,
n ; , 1 =
.
Dac B este ortonormat avem

=
= >= <
< , i
< , i
,e e
< i < i
0
1

, iar
i
* %x, e
i
+ /i vor !i numite coordonatele euclidiene ale vectorului x.
Definiie.
=ie x, y V, doi "ectori oarecare#
Vectorul
y
y, y
x, y
x pr
y
> <
> <
=
, cu y 0 se nue!te
proiecie ortogonal a "ectorului x pe "ectorul y, iar
nurul pr
y
x =
y
y x ,
se nue!te mrimea algebric
a proieciei ortogonale a lui x pe y #
Definiie.
=ie S V o subulie oarecare a spaiului euclidian
V# %n eleent y V se zice ortogonal lui S dac este
ortogonal pe 'iecare eleent al lui S, adic
<y, x> = 0, x S !i not prin y S#
Propoiie.
>uliea tuturor "ectorilor y V ortogonali uliii
S 'oreaz un subspaiu "ectorial notat cu S

# -n plus,
dac S este un subspaiu "ectorial atunci subspaiul S

se nue!te complementul ortogonal al lui S#


Propoiie.
$ac subspaiul S V este de diensiune 'init,
atunci S adite un unic suplient ortogonal S

#
Con!ecin.
$ac V = * *

!i x = y / y

, y *, y

, atunci
are loc teorea lui ?itagora, .. x ..
7
= .. y ..
7
/ .. y

..
,
#
"#!ervaie. Un su:spaiu vectorial * V, de dimensiune !init sau nu, are
cel mult un supliment ortogonal.
Fie V
n
un spaiu vectorial euclidian !init dimensional.
Teorem. $@ra & *c)idt# $ac @"
1
, "
,
, ###, "
n
A este o baz 4n
spaiul "ectorial euclidian V
n
atunci exist o baz
ortonorat @e
1
, e
,
, ###, e
n
A V ast'el 4nc,t sisteele
de "ectori @"
1
, "
,
, ###, "
p
A !i @e
1
, e
,
, ###, e
p
A genereaz
acela!i subspaiu %
p
V, pentru
, n p 1 =
#
Con!ecin. Orice subspaiu "ectorial euclidian adite o baz
ortonorat
Fie B * @e
1
, e
,
, ..., e
n
A /i B * @'
1
, '
,
, ..., '
n
A dou :a)e ortonormate
n spaiu vectorial euclidian V
n
.
Relaiile ntre elementele celor dou :a)e sunt date de
,n < , e a '
n
;
; ;i <
1
1
= =

=
.
Cum B este ortonormat avem 0
i<
n
;
;< ;i
n
;, )
;) )< ;i ) ;
n
;, )
)< ;i < i
a a a a e e a a ' ' = = = > < = > <

= = = 1 1 1
, ,
Dac * $a
i<
# este matricea de trecere de la :a)a B la B atunci
relaiile de mai sus se e&prim matriceal su: !orma
t
* !
n
, adic este o
matrice ortogonal.