CURS 9

FORME LINIARE. FORME BILINIARE.

FORME BILINIARE PE SPATII FINIT DIMENSIONALE.

Definitia 1: Fie
V
K
. Se numeste forma liniara pe V o aplicatie : f V K ce
satisface conditia: pt( ) ( ) , , , K v w V ) avem ( ) ( ) ( f v w f v f w = + . +
Exemple:
1. ( ) : , ( ) 0, f V K f v v V = se numeste forma nula pe V ;
2. Fie K un corp comutativ; definim :
n
f K K ,
( )
1 2 1 1 2 2
1
, ,..., ...
n
n n n i i
i
f x x x a x a x a x a x
=
= + + + =

, unde , 1,
i
a K i n = este o forma
liniara pe ;
n
K
3. Notam cu
[ ] [ ] { }
|
n
X f X grad f = n si definim :

[ ] ( ) ( ) ( ) [ ]
1
0
: , ,
n n
X P X P X dx P X =

,
[ ] ( ) ( ) ( ) [ ]
'
: , ,
n n
X P X P X P = X , sunt forme liniare pe
[ ]
n
X .
Fie { } : | V f V K f forma liniara

= . Definim pe V

urmatoarele operatii :
( ) ( ) ( ) ( ) f g x f x g x + = + , pt x V
( )( ) ( ) f x f = x , pt x V . Cu ajutorul acestor operatii V

devine un K -
spatiu vectorial .
Presupunem acum ca dim
K
V n = < si fie { }
1 2
, ,...,
n
e e e = B o baza a lui V .
Fie x V , atunci putem sa-l scriem pe x astfel :
1
n
i i
i
x x e
=
=

. Daca f V

,
avem ( ) ( )
1
n
i i i i
i
f x f x e x f e
=

= =



. Notam cu ( )
i i
a f e = ( )
1
n
i i
i
f x a
=
=

x , (1)
.
Sistemul de scalari ( )
1,
i
i n
a
=
poarta numele de coordonatele formei f in
baza si relatia (1) s.n. expresia algebrica a formei liniare B f in baza .
Mai mult , daca
B
( )
1 2
, ,...,
n
A a a a = si
1
n
x
X
x


=



( ) f x AX =


Fie
1,
: , ( )
0,
i i
j i j
i
e V K e e
i j

j =
= =

si
( )
1 2
, ,...,
n
e e e

= B . Demonstram ca este
o baza a luiV

Din definitia lui se observa ca

i
e ( ) ,
i
i
e x x = pt( ) x V . Fie f V

Atunci
1 1
( ) ( )
n n
i
i i i
i i
f x a x a e
= =
= =

x adica
1
n
i
i
i
f a e
=
=

B este sistem de
generatori ptV

Daca , pt
1 1 1
0 ( ) 0 0 0
n n n
i i
i i j i i j j
i i i
e e e
= = =
= = = =

( ) 1, j n

= B este
s.l.i.
In concluzie este o baza ptV

B

si decidim dim
K K
V V n

= = <
Obs.: ( )
1
,
n
i
i
i
f V f a e

=
=

cu ( )
i i
a f e =

Forme biliniare
Definitia 2 : Se numeste forma biliniara pe
V
K
, o aplicatie
liniara in raport cu fiecare argument,
adica:
: g V V K
( ) ( )
( , ) ( , ) ( , )
, , , , ,
( , ) ( , ) ( , )
g x y z g x z g y z
x y z V K
g x y z g x y g x z



+ = +

+ = +

Consecinte imediate:
a) ( ) ( , ) ( , ) ( , ), , g x y g x y g x y x y V = =
b) ( ,0) (0, ) 0 g x g x = =
Exemple:
1) unde
1 1
: , ( , ) ... ,
n n
n n
g K K K g x y x y x y = + +
1
1
n
i i
i
n
i i
i
x x e
y y
=
=

este o forma
biliniara pe
n
K
2) este forma biliniara nula peV ( ) ( , ) 0, , g x y x y V =
3) Fie
1 2
, f f V

. Este o forma biliniara

peV si se numeste produs tensorial al formelor
1 2
: , ( , ) ( ) g V V K g x y f x f y = ( )
1
f si
2
f si se
noteaza
1 2
g f f =
Fie multimea tuturor formelor biliniare peV . Se pot defini cu
usurinta pt
( ; V V K L )
( )
1 2
, ; g g V V K L
( )
( )
1 2
;
;
g g V V K
g V V K
+

L
L

Astfel este un ( ; V V K L ) . K sp vectorial


Definim pt si ( ) ; g V V K L v V fixat ( ) ( , ) ,
v
g w g v w K = pt ( ) w V .
Se demonstreaza foarte usor ca
v
g V

si
(2)
1 2 1 2 1 2 1
1 2 2
( ) ( , ) ( , ) ( , ) ( ) ( )
v v v v v v v v
g w g v v w g v w g v w g w g w g g g
+ +
= + = + = + = +
2
v
( ) ( , ) ( , )
v v
g w g v w g v w g g

= = = (3)
Putem enunta si demonstra urmatoarea
Propozitia 1: Aplicatia ( ) : ; ( , ), ( )
g
F V V K Hom V V F g F

= L unde
( )
g v
F v g V

= este un izomorfismde spatii vectoriale

Dem.: Cu ajutorul relatiilor 2) si 3) se vede ca este morfism de spatii
vectoriale. Foarte usor apoi, se observa ca este injective si surjectiva.
Fie definim:
F
F
( ; g V V K L )
( ) { }
1
/ ( , ) 0, N v V g v w w V = =
( ) { }
2
/ ( , ) 0, N w V g v w v V = =
Obs: si se numesc
1 2
, N N V spatiile nule ale lui . g
Definitia 3: se numeste nesingulara (nedegenerata) daca
.
( ; g V V K L )
)
1 2
{0} N N = =
In caz contrar se numeste degenerata (singulara) . g
Definitia 4: s.n.forma biliniara simetrica

( ; g V V K L
( ) ( , ) ( , ), , . g v w g w v v w V =
Definitia 5 g s.n. forma biliniara antisimetrica
daca ( ) ( , ) ( , ), , . g v w g w v v w V =
Notam cu ( ) ( ; ) { ; /
s
V V K g V V K g simetrica = L L }
}
) )
)
si cu
( ) ( ; ) { ; /
a
V V K g V V K g antisimetrica = L L
Propozitia 2: si ( ; ) ( ;
a
V V K V V K

L L ( ; ) ( ;
s
V V K V V K L L
Dem.: evident
Propozitia 3: ( ; ) ( ; ) ( ;
a s
V V K V V K V V K =

L L L
Dem.: Fie ( ) ; g V V K L
[ ]
1
( , ) ( , ) ( , )
2
s
g v w g v w g w v = + si
[ ]
1
( , ) ( , ) ( , )
2
a
g v w g v w g w v =
E usor de observat ca si iar ( ; )
a a
g V V K L ( ; )
s s
g V V K L
s a
g g g = +
Suma este directa pt ca , daca atunci ( ; ) ( ;
a s
g V V K V V K

L L )
=
)
( , ) ( , )
( , ) 0
( , ) ( , )
g v w g w v
g v w
g v w g w v
=

=

adica intersectia este nula.
( ; ) ( ; ) ( ;
a s
V V K V V K V V K =

L L L




FORME BILINIARE.FORME PATRATICE


Am observat cursul trecut ca : g V V K este forma biliniara este
liniara in fiecare argument al sau. Acum, fie
def
g
( )
1 2
, ,...,
n
e e e = B o baza a
lui ( ) dim
K
V V n = <
Fie
1 1
, , ,
n n
i i j j
i j
x y V x x e y y e
= =
= =


Atunci ( ) ( )
1 1 , 1
, , ,
n n n
i i j j i j i j
i j i j
g x y g x e y e g e e x y
= = =

= =



Notam cu
( ) ( ) , , , 1,
i j i j
g g e e i j = n = .Sistemul de scalari
( )
1 ,
i j
i j n
g

poarta
numele de coordonatele formei in baza iar este
expresia algebrica a formei
g B
, 1
( , )
n
i j i j
i j
g x y g x y
=
=

g in bazaB. Matricea asociata lui g in
bazaBeste:
( )
11 12 1
1 ,
1 1
. .
. .
n
i j
i j n
n n nn
g g g
G g
g g g



= =

Utilizand scrierile pentrux si , y

1
n
x
X
x


=



, avem
1
n
y
Y
y

( ) ,
t
g x y X GY =
Observatie 1: Se observa ca pentru fiecare avem matricea asociataG
de unde putem deduce usor ca
g
( ) ; (
n
V V K K L M ).
( pt ca gasim ( )
2
dim ;
K
V V K n = L
( )
1
i j
e = B baza cu ( ) ,
i j
h k i h j k
e e e = )
Observatie 2: simetrica simetrica g G
Se pune problema comportarii coordonatelor la o schimbare de baza
i j
g
Fie (
1 2
' , ,...,
n
) f f f = B o alta baza a luiV si
1
n
i i
(
j
j
j
a e
=
=

cu f
)
1 ,
i j
i j n
A a

= matricea
de schimbare de baza.Atunci si ( ) ( ) , '
t
t
g x y X GY AX = = ', ' X AX Y AY = =
Atunci deci ( ) ( ) , ' ' ' '
t
t
t t
g x y X GY AX GAY X A GAY = = = '
t
G A GA =
De aici si ( )
2
det ' det det G G A = ' rang G rang G = de aceea putem defini rangul
unei forme biliniare adica notam: g
def
rang g rang G =
Propozitia 1: Dacarang g r = atunci
1 2
dim dim .
K K
N N n r = =

Forme patratice

Fie o forma biliniara simetrica.Atunci putem defini
, s.n.
: g V V K
( ) ( ) : , ,
def
h V K h v g v v = h forma patratica peV asociata formei biliniare
g .
Reciproc, daca forma patratica este definita
,
h
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( , , , , , 2 , g v w v w g v v g v w g w v g w w h v g v w h w + + = + + + = + + ) de
unde ( ) ( ) ( ) ( ) (
1
,
2
g v w h v w h v h w = +

)
si poarta numele de forma polara sau forma dedublata a unei forme
patratice .
Consecinta imediata: ( ) ( ) ( ) ( )
2 2
, , h v g v v g v v h v = = = , adica este o
functie omogena de gradul 2.
h
Daca 1 = , atunci , deci este si functie para . ( ) ( ), h v h v v V = h
Daca in relatia , inlocuim cu ( ) w w , obtinem :
( ) ( ) ( ) 2[ ( ) ( )] , h v w h v w h v h w + + = + , numita identitatea paralelogramului.
Din ( si putem deduce : ) ( ) 4 ( , ) ( ) ( ) g v w h v w h v w = +
Acum , fie { }
1 2
, ,...,
n
e e e = B o baza in V . Fie x V , atunci
1
n
i i
i
x x e
=
=

.
, cu ( ) ( )
, 1
,
n
ij i j
i j
h x g x x g x x
=
= =

, , 1,
ij ji
g g pt i j = = n , expresia algebrica a
formei patratice h . Se observa ca aceasta expresie este un polinom
omogen de gradul doi . Utilizand expresia matriciala a lui x ,
1
n
x
X
x


=



,
atunci ( )
t
h x X GX = , unde
( )
1 ,
ij
i j n
G g

= ,
ij ji
g g = , matricea formei patratice
. h
Reducerea unei forme patratice la forma canonica

Expresia unei forme patratice depinde evident de baza considerate . Se
pune problema de a vedea daca exista o baza in V a.i. sa aiba expresia
algebrica de forma
h
( )
2 2 2
( ) 1
1 1 2 2
...
n n
h x x x x = + + + ,
adica sa contina numai termini patratici . Expresia din ( ) 1 poarta numele
de forma canonica a expresiei lui . O baza in care expresia lui are h h
forma canonica s.n. baza canonica a formei . Daca folosim scrierea
matriciala
h
( )
t
h x X GX = , atunci
( ) ( )
1
1
2
1 2
0 0
0 0
, ,...,
0 0
n
n
n
x
h x x x x
x

Matricea corespunzatoare formei canonice este deci o matrice diagonala .
Asupra formei canonice a expresiei lui vom mai face o precizare
importanta : avand in vedere ca rangul matricii G , matricea asociata
formei patratice h , nu depinde de baza considerate , urmeaza ca , daca
, atunci in forma canonica , numai din coeficientii
h
rangG r n = r
i
sunt
diferiti de zero . Presupunand
1 2
, ,..., 0
r
(si deci
1
... 0
r n

+
= = = ) , forma
canonica a expresiei lui va fi h
( )
2 2
1 1 2 2
...
r r
h x x x x = + + +
2
,
sau in scriere matriciala
( ) ( )
1
1
1 2
0 0
, ,...,
0 0 0
0 0 0
n
r
n
x
h x x x x
x