Vasile Iliescu Ion Dinulesc

BAZELE FILOSOFICE ALE

MEDICINII
1
Colecia: Universitaria
Seria: Esculap
Coperta: Sorin Luca
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei!
Iliesc"# $asile
Ba%ele &iloso&ice ale me'icinii( O e)istemolo*ie
'e la +amanism la *enetic,- Vasile Iliescu, Ion Dinulescu
Cl"./Na)oca! Dacia# 0112
E'it"ra Dacia
Cl"./Na)oca 2311# str( Os),t,riei nr( 3# tel(-&a4! 1053-306578
e/mail! e'it"ra'acia 9 :otmail(com# ;;;(e'it"ra'acia(ro
B"c"re+ti! O&ici"l )o+tal <8# sector 5
Str( =eneral Me'ic Emanoil Severin nr(<3
>el( 10<-2<8?6?3# &a4! 10<-2<8?6?8
Sat" Mare# 2511# B/'"l Lalelei R<2 et $I a)( <?
>el( 105<-756<<<@ &a4! 105<-756<<0
C,s"a )o+tal, 816@ Piaa 08 Octombrie nr( <0
;;;(m"ltiarea(ro
Baia Mare# 3?11# str( $ictoriei nr( <35
>el(&a4! 1050/0<?602
Re'actor! Felicia SCALEZAB
>e:nore'actor! Cristian MOISA
Coman'a nr( 811?
2
$asile Iliesc" Ion Din"lesc"
BAZELE FILOFICE ALE
MEDICINII
O e)istemolo*ie 'e mla +amanism la *enetic,
Prefa de acad. Prof. Dr. N. Cajal
Cuvnt nainte de Andrei Pleu
EDI>URA DACIA
Cl"./Na)oca
3
M"l"miri!
Doamnei Dr( R"4an'a Iliesc"/Steiner# M"enc:en# care a contrib"it la
Cm)linirea bilblio*ra&iei acestei l"cr,ri@
Domn"l"i Dr( D"r( E( Pleister# M"enc:en# care mi/a )"s la 'is)o%iie Cntre*a
sa bibliotec, Cn sco)"l'es,vr+irii l"cr,rii@
Domn"l"i Ion D"mitr"# )entr" conc"rs"l acor'at Cn &inisarea te4telor )e
com)"ter@
Domn"l"i Pro&( =:eor*e B"l",# 'irector"l bibliotecii &ac"lt,ii 'e me'icin,
FCarol DavilaG# B"c"re+ti# )entr" )reioasele in'icaii biblio*ra&ice# cCt +i
)entr" &acilitarea acces"l"i la aceste s"rse# Cn s)ecial a"to:tone# )rivin'
*enetica +i in&ormatica Cn me'icin,@
De asemenea# a'"cem m"l"mirile noastre s)onsorilor!
StrHIer Osteoni4 Romnia
S(C( Me'ical Ortovit srl(
Familia BatH +i Petre Ale4an'r"
F,r, al c,rei s)i.in l"crarea n" ar &i v,%"t l"mina ti)ar"l"i
A"torii
4
Motto!
Un me'ic care ),strea%, )entr" sine ceea ce Ci a)are Cn a'Cnc"rile &iinei sale
ca a'ev,rat comite o mare ne're)tate# "n )acat +i# &,r, )osibilitate 'e salvare#
cea mai *rav, 'intre *re+eli( >reb"ie s, ne com)ort,m a+a '"), c"m s/a rostit
Aristotel! Platon mi este prieten, dar mai prieten mi este adevrul. Ji
Ale4an'r" 'in >ralles a'a"*,! Arta erapiei nu tre!uie neleas ca o le"e, fr
mil i ndiferen fa de sntatea !olnavilor, aa cum fac cei ce nu cunosc
asprimea naturii i comunitatea suferinelor ... #de aceea$ eu v cer ca spre
deose!ire de ali medici, s v silii de a nu prescrie medicamente nainte de a v
fi "ndit dac nu o facei dect pentru #a dovedi$ presupusa voastr capacitate.
KAle4an'r" 'in >ralles# Douspre%ece Cri despre &edicin, sec( $I( '( CA(L
5
P'()A*+
Doi temerari, la vrsta maturitii profesionale, pornesc la drum i reuesc s ne prezinte
o incredibil imagine a epistemologiei profesiunii medicale slujit cu devotament dea lungul
!ntregii viei"
Cei doi autori ce semneaz pagijiile prezentei cri !nsumeaz ani de activiti benefice
sub steagurile lui #s$$lepios - #es$ulap !n variate domenii diagnostice, terapeutice i al
cercetrii tiinifice ca: medicina general, c%irurgia general, ortopedia, medicina
e&perimental, traumatologia "a" La ora bilanului, drumul lor prsete terenul practicii i
vrea s deslueasc !nelesurile profunde, teoretice ale artei i tiinei noastre"
'ornind de la perioadele ar%aice, amanism, magie, trecnd prin anticele concepte
%ippocratogalenice, apoi prin gndirea medieval renascentist i pn !n timpurile moderne,
!n care dezvoltarea tiinific a cunoaterii !n domeniul nostru este dominat de informatic,
genetic i medicin molecular avem o fresc cuprinztoare a dezvoltrii medicinii"
'rezenta lucrare nu este totui o desfurare istoric, cum ar putea s par la prima
vedete, ci este o (direcie) a diverselor concepte care au dominat lumea medical i care nu au
inut cont de dinamica istoric"
*n e&emplu gritor st !n atomismul lui Leu$ippos i Democrit, care au fost redescoperii
la !nceputul secolului ++"
#stfel, conceptele moderne, care au fost elaborate pe baza premiselor marilor gnditori
Leibniz, #" Conte, 'asteur, ,irc%o&v, -einer i alii, concretizate !n virusologie, informatic,
genetic, biologia molecular a timpurilor noastre ne ofer sperane justificate diagnostice i
terapeutice cum este ingineria genetic, ascund i un potenial malefic, de e&emplu (clonajul),
ce poate declana situaii sociale greu de prevzut"
Consider c lucrarea de fa, ce se adreseaz att teoreticianului, cercettorului ct i
specialistului care nu se limiteaz la un practicism !ngust, poate fi un prete&t util de reflecie
asupra posibilitilor i limitelor dezvoltrii gndirii medicale"
.itlul lucrrii nu trebuie s sperie/ lucrarea este accesibil oricrui medic sau
intelectualului cu preocupri !n domeniile biologiei, medicinii i 0tiinelor naturale !n general"
Acad. prof. dr. . Ca!al
"
C,V-N .NAIN(
1rice !ndeletnicire omeneasc are o (filosofie), dup cum orice via de om e (un
roman)""" !ntrun anumit sens, cartea de fa e i una i alta: un inventar de idei i o poveste
despre evoluia lor !n timp" 2vident, nu orice sum de idei poate constitui o filosofie i nu orice
istorisire e un roman" !n aceast privin, cititorul nu trebuie s se lase impresionat de
terminologie" Dincolo de concepte mai mult sau mai puin (te%nice), te&tul ofer o e&punere
clar, bine venit, a direciilor mai importante pe care lea urmat gndirea medical, din
2giptul vec%i pn !n secolul nostru, de la practicile amanice pn la genetic" Doi medici
prestigioi fac efortul de a lua !n posesie trecutul profesiunii lor i de a apro&ima perspectivele
dezvoltrii ei" 3eneficiul lecturii e garantat"
4edicina este !n mod special bine plasat pentru a !ngdui o desc%idere filosofic"
Domeniul ei de cercetare i de aciune se afl pe %otarul misterios dintre via i moarte, dintre
normalitate i patologie, dintre creativitate i rutin" *n medic care se ia !n serios trebuie, mai
devreme sau mai trziu, s reflecteze !n c%ip responsabil la condiia omului, la raportul dintre
corp i spirit, dintre lumea (de aici) i lumea (de dincolo)" *n medic care se ia !n serios tie, cu
alte cuvinte, c orice procedur terapeutic e mult mai mult dect pur manualitate, c nu poi
trata corpul fr a avea !n vedere !ntregul (agregat) omenesc" 4edicina adevrat nu e
(depanare) mecanic a unor disfuncii organice: ea angajeaz fiina global a pacientului i, la
limit, e o lupt cu destinul" # vindeca e, aadar, a ilustra o antropologie, a converti o viziune
despre om !ntro manevr salvatoare" Din ung%iul aces#ui adevr iau scris cartea doctorii
,asile 5liescu i 5on Dinulescu" !ntreprinderea lor merit, de aceea, !ntreaga noastr atenie i
un !ndreptit omagiu public"
Andrei $le%u
&
PAR>EA I
I'()D*CE(E
$A+E)')+),IE -I $A+E) A'()$)+),IE
-A.AIS. -I .A,IE
/
IN>RODUCERE
) filosofic a 0edicinii1 )are e2is#3 aceas#3 filosofie1 -i-a propus, p4n3 as#35i, 6reunul
din#re 0arii 74ndi#ori s3 cons#ruiasc3 sau, 0ai 8ine 5is, s3 iden#ifice sis#e0ul de idei care s3
ilus#re5e lup#a pe 6ia3 %i pe 0oar#e pe care 0edicul %i a!u#oarele sale o duc 5ilnic cu 8oala %i cu
ur03rile ei adesea in6alidan#e %i infaus#e1
Cei pes#e cinci 0ii de ani de cul#ur3 0edical3 pe care 6o0 fi silii s3-i e6oc30 a#unci c4nd
desc9ide0 aceas#3 :dispu#a#io; ne ofer3 nu0eroase e2e0ple, fr4n#uri, din care 6o0 <ncerca s3
recons#i#ui0 es3#ura de idei ce au dus la na%#erea 0e#odelor %i a 0i!loacelor, as#35i la <nde04na
noas#r3, a#4# <n scopul unei 0ai 8une cunoa%#eri a feno0enului :8oal3;, c4# %i a co08a#erii
a8eraiilor ce po# re5ul#a <n s#area de s3n3#a#e a fiec3ruia din#re noi, consecin3 a conflic#ului
indi6id-en#i#a#e nosolo7ic3.
Idei ela8ora#e de 0ini ascui#e <n ur0a unor fap#e 03run#e, sur6eni#e <n 6iaa 5ilnic3, s3 ne
a0in#i0 de is#oria descoperirilor celor ce s-au nu0i# $as#eur, (on#7en %i =le0in7, care, 8ine
<nelese %i in#erpre#a#e, au dus la desc9iderea de dru0uri noi <n dia7nos#ic %i #erapie 03rindu-ne
%ansele de succes <n confrun#area cu un a7resor ce nu cunoa%#e cruarea.
Conspec#4nd <n lun7 %i-n la# is#oria 0edicinii, co0par4nd-o cu is#oria de56ol#3rii ideilor
filosofice de 64rf, cu concep#ele re6oluiei indus#riale, a0 reu%i# s3 a%#erne0 ne7ru pe al8,
sper30, aceas#3 epis#e0olo7ie 0edical3 care nu es#e ni0ic al#ce6a dec4# o iden#ificare %i
6alorificare a unor idei %i fap#e ce au dus la perfecionarea %#iinei %i ar#ei #erapeu#ice a%a cu0 se
prac#ic3 as#35i <n cea 0ai 0are par#e a lu0ii.
*l#i0ii ani ne aduc #o# 0ai adesea do6e5i <n sensul c3 reluarea dialo7ului filosofie-
0edicin3 apare drep# o necesi#a#e s#rin7en#3. Desi7ur, nu 6o0 a!un7e la si#uaia de dinain#ea
apariiei lui >ippo?ra#es c4nd filosofia %i 0edicina <%i confundau adesea sferele de preocup3ri.
Crede0 0ai 0ul# <n#r-o cola8orare rodnic3 in#erdisciplinar3. <n aces# sens ne per0i#e0 s3
a0in#i0 o serie de lucr3ri <nse0na#e. As#fel, <n redac#area lui =I. ,eor7escu a ap3ru# <n 1@/@
6olu0ul 6ilosofie i 4edicin
7
Es#e o an#olo7ie ce reune%#e su8 se0n3#urile a #rei5eci %i doi de
repu#ai au#ori <n #rei5eci %i %ap#e de ar#icole pro8le0e filosofice cone2e 0edicinii. 'e2#ele
pu8lica#e au 0eri#ul c3 rup, <n 0area lor 0a!ori#a#e, cu #radiia 0ar2i5an#3 a scrisurilor 0edicale
de dup3 1@45 %i c3 a8ordea53 cu #e0eri#a#e #e0e #a8u p4n3 la da#a respec#i63.
Su8 se0n3#ura lui ,r0e? edi#ura Seuil pu8lic3 o 8istoire de la pensie medicale en
1ccident A6oi. I, 6oi. II, 6oi. III, 6oi. IV. <n pre73#ireB
2
Es#e o 0eri#orie coproducie european3 ce
reune%#e speciali%#i i#alieni, france5i, 7er0ani, en7le5i %i spanioli.
.eCer %i 'riadou pu8lic3 <n 1@@" Legons d9%istoire de la pensee medicale: <n afar3 de
#recerea <n re6is#3 a principalelor 0o0en#e de 64rf din #recu#ul 74ndirii 0edicale sc9iea53 %i o
posi8il3 de56ol#are <n 6ii#orul aces#eia.
@
(ecen#, re6is#a :Deu#sc9es Dr5#e8la##; <%i desc9idea pa7inile unui :Dialo7 <n#re .edicin3
%i =ilosofie;
4
.
Au#orul ar#icolului cu #i#lul de 0ai sus, .uller->ol6e, pleac3 de la afir0aiile filosofului
$e#er S#o#erdi!?, care susine c3 ne afl30 pe punc#ul de secesiune fa3 de u0anis0ul de p4n3
acu0, u0anis0 ce ar #re8ui <nlocui# :<n condiiile irupiei ,ene#icii prin#re celelal#e %#iine, de
c3#re un :Code2 al an#ropo#e9nicii;.
.uller->ol6e se0nalea53 pericolul aces#ui nou concep# inclu54nd o 8un3 do53 de
ideolo7ie fascis#oid3, <n 0o0en#ul <n care :seleciunea; %i :deli0i#area;, consecine ine6i#a8ile
ale aces#ei noi codific3ri ar fi adop#a#e <n prac#ic3. 'u7end9a#
5
es#e de p3rere c3 noiunea de
:seleciune; folosi#3 de S#o#erdi!?
"
nu aduce <n a0in#ire al#ce6a dec4# la73re precu0 cele de la
Ausc9Ei#5, c3 ea #re8uie s3 e6oce de fiecare da#3 7ro536iile desf3%ura#e <n peri0e#rele unor FG-
uri %i poa#e %i ,ula7uri, 5ice0 noi, s#r3!ui#e de s4r03 79i0pa#3 %i a#or6353#oare 0iradoare.
Ia#3 cu0 #e9nolo7ia 7ene#ic3 poa#e reaprinde o aspr3 discuie din cau5a unor i0plicaii din
#recu#.
Corpul 0edical es#e c9e0a#, 0ai de6re0e sau 0ai #4r5iu, s3-%i spun3 cu64n#ul asupra
ideilor con#e0porane sau a celor ce 6or !alona 6ii#orul profesiei noas#re.
Cei doi au#ori, <nfr3ii de #ruda scrierii aces#ei c3ri, deloc u%oar3, <%i e2pri03 sa#isfacia de
a fi dus :la 8un sf4r%i#; aceas#3 car#eH poa#e alii 6or co0ple#a cele scrise de ei c3ci 6iaa ne
<n6a3 c3 <n#o#deauna es#e loc %i de :un 0ai 8ine;.
$4n3 a#unci dori0, celor ce ne onorea53, rodnic3 %i pl3cu#3 lec#ur3.
&
Autorii
NO>E!
1. ,E)(,ESC*, =lorin Aredac#orB: 6ilosofie i 4edicin, Iucure%#i, Edi#ura
.edical3, 1@/@H
2. ,(.EF, .ir?o Aredac#orB: 8istoire de la pensee medicale en 1ccident"
$aris. Seuil, 6oi. I - 1@@5, 6oi. II - 1@@&, 6oi. III - 1@@&, 6oi. IV - <n pre73#ire. 'i#lul
ori7inal: Storia del pensiero medico ccidentale" Edi#or ori7inal: +a#er5a, 1@@3H
3. .EJE(, $9ilippe, '(IAD)*, $a#ric?, Legons d9%istoire de la pensee
medicale, $aris, Ed. )rdile Kaco8, 1@@"H
4. .*++E(->)+VE, Lolf7an7: Dialog zioisc%en 4edizin und '%ilosop%ie
gefordert, Deu#sc9es Dr5#e8la##, 1@@&, >ef# 2", 3M Kuni 2MMM, S. 1/13-1/14H
5. '*,ED>A', E.: 2s gibt $eine ;ene fur die 4oral, Die Gei#, 23.@.1@@@,
nr. 3@, S. 31-32H
1M
". S')'E(DIKF, D.: <egelnfur den 4ensc%enpar$, Die Gei#, 1".@.1@@@, nr.
3/, S. 15-21H
&. =ilosofia 0edicinii se co0pune din #rei p3ri:
o e)istemolo*ia, 6alorificarea <n #i0p a co0ponen#elor #eore#ice %i prac#ic
#e9nice ce alc3#uiesc ar#a %i %#iina noas#r3H
o )atoceno%a, #er0en ce dese0nea53 ansa08lul s#ruc#ural al s#3rilor pa#olo7ice
pre5en#e <n cadrul unui 7rup social de#er0ina#, la un 0o0en# da# A,r0e?
-1@"@BH
o etica me'ical,, ansa08lu de re7uli #radiionale orale sau scrise ce #re8uie s3
le7e pe cei doi sau #rei, dup3 ca5, i0plicai de procesul 0or8id: 8olna6,
0edic, ad0inis#ra#or, respec#i6 or7anele locale sau cen#rale ce 7enerea53
conducerea unui 7rup social.
Nn pre5en#a lucrare au#orii a8ordea53 <n e2clusi6i#a#e pro8le0ele epis#e0olo7iei
0edicale.
11
PALEOPA>OLO=IE JI PALEOAN>ROPOLO=IE
$aleopa#olo7ia %i paleoan#ropolo7ia ne per0i# recons#i#uirea, cel puin parial3, a unui
foar#e <ndep3r#a# peisa! pa#olo7ic.
S#udiile paleopa#olo7ilor %i-au <ndrep#a# a#enia asupra res#urilor de corpuri o0ene%#i
73si#e, cada6relor unor conda0nai la 0oar#e, e2ecu#ai %i apoi aruncai <n 0la%#ini. *n 0ediu
c9i0ic fa6ora8il a per0is conser6area spon#an3 a celor supliciai.
1
-
2
De ase0enea, cada6re conser6a#e <n#40pl3#or la fri7, <n re7iuni acoperi#e de 53pe5i
6e%nice, ne-au pu#u# oferi, c4nd %i c4nd, infor0aii asupra cau5elor de 0or8idi#a#e a ar9aicilor ca
%i asupra unora din par#iculari#3ile 6ieii lor sociale.
.u0iile e7ip#ene au fos# %i sun# <nc3 o surs3 de0n3 de #oa#3 <ncrederea. Din p3ca#e,
r3sp4ndirea res#r4ns3 a procedeelor de 0u0ificare, le7a#e de prac#icile reli7ioase ale cul#ului
0orilor, ne furni5ea53 iar da#e li0i#a#e <n #i0p %i spaiu pri6ind pa#olo7ia 6ec9ilor locui#ori ai
63ii ilului.
3
(es#urile sc9ele#ice din necropole descoperi#e <n #oa#3 lu0ea <%i aduc %i ele par#ea lor de
con#ri8uie la recons#i#uirea unei confi7uraii c4# 0ai apropia#3 de reali#3ile perioadei respec#i6e.
're8uie s3 ine0 sea0a c3 forele 0ecanice, reaciile c9i0ice, a7resiunile ani0ale sau 6e7e#ale
au pu#u# aciona asupra res#urilor corpurilor o0ene%#i de#er0in4nd 0odific3ri 0orfolo7ice %i
s#ruc#urale ce po# duce la false in#erpre#3ri de care paleopa#olo7ia #re8uie s3 se dis#ane5e cu #oa#3
acri8ia de care es#e capa8il3, pun4nd <n !oc #oa#e 0i!loacele 0oderne de care dispune: radio7rafia
%i #oa#3 i0a7is#ica ac#ual3, 9is#olo7ia %i 9is#oc9i0ia, c9i0ia, 8ioc9i0ia %i serolo7ia,
8ac#eriolo7ia, para5i#olo7ia %.a.
4
Doar <n aces# 0od a fos# posi8il s#udiul ca5ului :Colu0na#a; din Africa de ord, care
pre5en#a o frac#ur3 co0ple23 de 8a5in asocia#3 cu frac#uri ale apofi5elor spinoase din re7iunea
lo08ar3 %i lu2aia %oldului respec#i6.
De ase0enea sc9ele#ul unui 83r8a# Cro-.a7non pre5en#4nd o pierdere de su8s#an3 osoas3
din creas#a iliac3 - unul din#re oasele co2ale - asocia#3 cu o i0presiune :en 7ode#; a fe0urului
drep# %i cu des#rucia pere#elui la#eral al al6eolelor den#are, care a da# 0ul#3 83#aie de cap
paleopa#olo7ilor p4n3 s3 poa#3 reu%i s3 do6edeasc3 e#iolo7ia aces#ui ca5 rarissi0 de
:Ac#ino0Cces israeli;.
Al#e ca5uri cu0 es#e cel al sc9ele#ului neoli#ic de la =on#enaC-la-.ar0ion Aspondilar#ri#3
anc9ilo5an#3B, ca5ul de la +oisC-en-Irie Alu2aia an#ero-in#ern3 a u03rului unui neoli#icB, precu0
%i diferi#e ca5uri de #u8erculo53 %i lues os#eo-ar#icular, 7reu de dia7nos#ica#, au co0ple#a# 8ilanul
nosolo7iei ar9aice
12
$oli0or8idi#a#ea creea53, la r4ndul s3u, pro8le0e <n punerea dia7nos#icului.
As#fel, o 0u0ie din epoca p#ole0eic3 Anu0e de cod $*. IIB a cu0ula# nu 0ai puin de
pa#ru dia7nos#ice: ascaridio53 in#es#inal3, a#ero0a#o53 aor#ic3, perios#i#3 a a08elor oase ale
7a08ei drep#e, o#i#3 0edie cu perforaie a #i0panului.
Dan#ura paleoli#icilor poa#e pre5en#a, la r4ndul s3u, un deose8i# in#eres. Ea d3 posi8ili#a#ea
cerce#3#orilor s3 deduc3 o8iceiurile ali0en#are ale ar9aicului, pa#o7ene5a cariilor %i pa#olo7ia
8uco-den#ar3 Aparadon#o5e, a8cese, os#ei#eB.
E2a0enele res#urilor sc9ele#ice au per0is unor a6i5ai cerce#3#ori conclu5ii surprin53#oare
<n do0enii c9iar diferi#e de cel 0edical. K. Das#u7ue
5
, s#udiind unele aspec#e de #ip ar#ro5ic ale
coloanei 6er#e8rale, ne o8li73 s3 ne 0odific30 anu0i#e idei pri6ind ocupaiile indi6idului <n
socie#3ile pri0i#i6e. Vre0e <ndelun7a#3 culesul, 64n3#oarea %i pescui#ul au fos# considera#e
ac#i6i#3ile o0ului preis#oric. Se0nele seden#aris0ului preis#oric, si0ilare celui con#e0poran,
i0pri0a#e pe corpii 6er#e8relor, ne cer s3 re6i5ui0 aceas#3 po5iie <n sensul c3 6a #re8ui s3
accep#30 deduc#i6 c3 pri0i#i6ul se ocupa o 8un3 par#e din #i0pul s3u cu ac#i6i#3i ca pre73#irea
focului, a ali0en#elor, a #383cirii pieilor, a confecion3rii <08r3c30in#ei, a ins#ru0en#elor %i
ar0elor, #oa#e l3s4ndu-%i a0pren#ele aces#ui seden#aris0 pe corpii 6er#e8rali. Es#e un e2e0plu
care ara#3 <n ce 0od un e2a0en de#alia# per0i#e s#a8ilirea unui nou :dia7nos#ic sociolo7ic;
re#roac#i6, pornind de la reali#3i indu8i#a8ile, cons#a#a#e pe relic6e 0ilenare.
*nele din#re #ra#a0en#ele puse <n !oc <n perioadele preis#orice cu a!u#orul unor ins#ru0en#e
pri0i#i6e, cons#rui#e din pia#r3 ciopli#3 sau %lefui#3, repre5in#3, pen#ru 5ilele noas#re, %arade 7reu
de re5ol6a#. Es#e ca5ul unor perfec#e #repanaii craniene efec#ua#e cu ciocane, pense#e, 8is#urie,
andrele, ace %i c9iar #repane, operaii pre#enioase care per0i# dou3 conclu5ii. $ri0a, a8ili#a#ea
opera#orilor, cea de a doua, c3 <n 0a#erie de #ra#a0en#, ap3rea un <ncepu# de speciali5are ce f3cea
necesar3 in6en#area ins#ru0en#arului adec6a#. .arele nu03r de #repanaii pe craniile sau res#urile
de cranii ale ar9aicilor ne o8li73 s3 conc9ide0 fie c3 #rau0a#is0ul cranio-cere8ral pricinui# de
84#3, ar0a fa6ori#3 a preis#oricului, era 0ul# 0ai frec6en# dec4# <n 5ilele noas#re, sau c3 #repanaia
se prac#ica %i <n al#e indicaii ca epilepsia %i durerile de cap re8ele, la care 0edicina ac#ual3 a
renuna#.
'rau0a#is0ele 0e08relor, solda#e cu frac#uri, pricinuiau i0pro6i5a#ului #erapeu# dificul#3i
7reu de dep3%i#. Dac3 <n#r-o pri03 e#ap3 a #ra#a0en#ului reducerea <i reu%ea, 0eninerea
reducerii, con#enia, l3sa adesea de dori#, frac#ura consolid4ndu-se 6icios cu sinos#o5e radio-
cu8i#ale ca <n le5iunile an#e8raului, care se soldau cu i0por#an#e defici#e funcionale.
Nn ca5ul lu2aiilor insuficien# reduse, la punc#ul sau 5ona de con#ac# a oaselor, s-a cons#a#a#
adesea apariia unei neoar#ro5e cu %lefuirea unor noi suprafee ar#iculare, co0pens4nd, 03car
parial, li0i#area de 0i%c3ri.
Aceas#3 lun73 pri03 e#ap3 paleopa#olo7ic3, pre0er73#oare unei 0edicini propriu-5ise, a
13
fos# prac#ica#3 de c3#re o0ul ar9aic pe 8a5a c4#or6a re7uli si0ple descoperi#e spon#an:
o 0edicina acelor #i0puri era :o ar#3; orien#a#3 de o o8ser6aie e0piric-spon#an3, iar
#ra#a0en#ul, i0pro6i5a# <n funcie de aspec#ul, locali5area %i 7ra6i#a#ea le5iunilorH
o fiind 6or8a de le5iuni #rau0a#ice, priori#ar locale, #ra#a0en#ul era, <n principal, localicis#.
Afeciunile, cu carac#er 7eneral e6oluau spon#an, fie spre 6indecare, cel 0ai adesea spre
e2i#us. 'ra#a0en#ul aces#ora din ur03 era, a%a precu0 6o0 6edea, fie %a0anis0ul, fie
6r3!i#oria-0a7iaH
o ca 0i!loace de #ra#a0en# erau folosi#e :na#uralia;, <ndeose8i plan#e, se0ine, i56oare cu
repu#aii #erapeu#ice e#c, dup3 0odelul ani0alelor cu care adesea pri0i#i6ul con6ieuiaH
o pe o anu0i#3 #reap#3 de de56ol#are a o0enirii, apariia #repanaiei ne o8li73 s3 accep#30 un
<ncepu# de speciali5are a #erapiei c4# %i a #erapeuilor respec#i6i.
NO>E!
1. (IE>+, >ans: Die ,bl$er=anderung, L. +udEi7 Verla7, ,er0anC,
1@//H
2. F().E(, Farl: Die ersten 2uropern, $ris0a Verla7, ,ii#erslo9,
1@/&H
3. +ECO, An7e-$ierre: Die 4edizin im #lten >g?pten, in 5llustrierte
;esc%ic%te der 4edizin, I.I. 6on Sour0ia-$oule#-.ar#inC, AndreasH
Sal58ur7 1@/M, S, 1M@-143H
4. DAS'*,*E, Kean: Die 'alopat%ologie, in 5llustrierte ;esc%ic%te
der
5. 4edizin, I. I. 6on Sour0ia-$oule#-.ar#inC, Andreas, Sal58ur7, 1@/M,
S. 1@-4/H
". DAS'*,*E, Kean: 5bid", A6e5i punc#ul 4.B.
14
JAMANISM JI MA=IE
Nn cali#a#e de recupera#or al ar9aicului, al cul#urii 5ise pri0i#i6e, .ircea Eliade
1
reali5ea53,
poa#e f3r3 o in#enie e2pres3, reluarea discuiei asupra 0edicinilor #radiionale, %a0anis0ul <n#re
al#ele
2
, parial sau #o#al da#e ui#3rii, su8 influena raionalis0ului, po5i#i6is0ului %i
e2peri0en#alului care au do0ina# %#iinele 0edicale <n ul#i0ele dou3 secole.
Cu64n#ul aman es#e de ori7ine #un7us3 %i ne par6ine prin in#er0ediul li08ii ruse.
3
-a0anul, ca profesie, se define%#e prin 6aria#e a#ri8uii de 0is#ic, preo#, 0a7ician %i 6raci. El es#e
0arele specialis# al sufle#ului <n s4nul co0uni#3ii, operea53 0iracole %i 6indec3 8oli %i 8olna6i,
a#unci c4nd es#e solici#a#. -a0anis0ul es#e acredi#a#, din ce <n ce 0ai 0ul# <n #i0pul din ur03, ca
un fel de reli7ie pri0ordial3 din care, prin succesi6e diferenieri, ar fi lua# na%#ere aproape #oa#e
0arile reli7ii: Iudis0ul, >induis0ul, Confucianis0ul, 'aois0ul, -in#ois0ul precu0 %i unele
for0e de Isla0is0 %i Cre%#inis0.
4
=a0iliar3 sau nu, 6ocaia %a0anic3 se pune <n e6iden3 prin unele par#iculari#3i psi9ice ca
oniris0 %i #endin3 la i5olare pe care clanul le consider3 cali#3i conferi#e de di6ini#a#e. Cali#a#ea
de %a0an es#e recunoscu#3 de co0uni#a#ea <n#rea73 nu0ai dup3 o lun73 perioad3 de iniiere %i
ins#ruire desf3%ura#3 su8 <ndru0area unui repu#a# %i 6ec9i 0aes#ru %i doar dup3 ce candida#ul %i-a
#recu# pro8ele ri#uale o8li7a#orii. Cali#3ile %a0anice sun# <n#3ri#e de spiri#e-7ardieni su8 for03
ani0al3 ale c3ror li08a!e le s#3p4ne%#e Aurs, lup, cer8 e#cB, sufle#ele 0orilor, 0ai ales %a0ani, %i
prin cali#3i e2#rasen5oriale ca di6inaia %i pre5icerea. In #i0pul cere0oniilor al c3ror erou
principal es#e, %a0anul u#ili5ea53 un cos#u0 #radiional specific, 03%#i %i #o8a, #oa#e cu
se0nificaia lor si08olic3.
4
$re#u#indeni unde e2is#3, <n Asia, A0erica de ord, A0a5onia %i )ceania, principala
funcie pe care %a0anul o e2erci#3 es#e cea de 6raci, 6indec3#or Afr. 7uerisseurB. El es#e confrun#a#
cu afeciuni de 6aria#e e#iolo7ii, psi9o5e, epide0ii, corpi s#r3ini, con6ulsii %i s#3ri co0a#oase, ce
necesi#3 #ra#a0en#e diferenia#e ca: 0asa!e, succiuni, e2#racii de corpi s#r3ini Afra70en#e de os,
de le0n, de pia#r3, cris#ale, insec#eB, incan#aii, fi#o#erapie, sacrificii, ru73ciuni, 6oia!e cere%#i e#c.
De#aliile unei as#fel de %edine sun# foar#e nu0eroase %i ar ocup3 spaiul 0ai 0ul#or 6olu0e
4
-
5
.
.ircea Eliade re5u0a:
o -a0anis0ul es#e 0ai ales 0edicina cura#i63 %i uneori pre6en#i63 a socie#3ilor
ar9aice ce ur0ea53 socie#3ilor pie#rei %lefui#e.
o -a0anul dispune de nu0eroase cali#3i %i funcii, dar, <n special, de cele de preo# %i
de #erapeu#.
15
o Aces#e dou3 funcii principale se e2erci#3 <n#r-un cadru %i su8 e7ida sacrului, f3r3 a
e2clude #o#deauna ele0en#ul 0a7ic.
"
.a7ia sau 6r3!i#oria e2is#3 pre#u#indeni <n lu0e. Es#e ea rud3 %i ur0a%3 a %a0anis0ului1
<nclin30 s3 d30 un r3spuns afir0a#i6.
A0 pu#ea considera 6r3!i#oria drep# o reli7ie con#e0poran3. Care ar pu#ea fi raiunile,
0o#i6ele pen#ru care a0 de6eni adepii aces#ei 6ec9i dar r3sp4ndi#e reli7ii1 Sun# dou3 0o#i6e.
$ri0ul: 8isericile %i confesiunile ac#uale nu 0ai r3spund necesi#3ilor spiri#uale ale o0ului
con#e0poranH al doilea: a#eis0ul, 8a5a# pe %#iin3, ne arunc3 <n#r-un dispera# 6id e2is#enial.
&
Ce reali5ea53 <n fond %i cu0 u0ple 6r3!i#oria aces#e 7oluri ale 6ieii noas#re1
C4n#ecele %i dansurile reuniunilor respec#i6e declan%ea53 :pu#eri; ce po# fi #rans0ise
#elepa#ic al#ui indi6id sau 7rup de indi6i5i prin in#er0ediul percepiilor e2#rasen5oriale. Aces#
0od de aciune poa#e declan%a efec#e #erapeu#ice sau 0odific3ri de reac#i6i#a#e 8iolo7ic3. Aces#e
:pu#eri con!u7a#e; po# ser6i unui scop cons#ruc#i6 %i <n aces# ca5 6or8i0 despre o :6r3!i#orie
al83;H <n ca5 c3 scopul es#e des#ruc#i6, a6e0 de-a face cu o :6r3!i#orie nea7r3;. 'o#ul se 8a5ea53
pe cunoa%#erea %i folosirea pu#erilor 0en#ale <n scopul influen3rii 74ndurilor %i ac#elor al#uia sau
al#ora. A!un%i aici crede0 c3 pu#e0 da o definiie co0ple#3 a 0a7iei-6r3!i#oriei.
Es#e o for3 de esen3 reli7ioas3 care s#udia53 %i 6alorific3 pu#erile 0en#ale ce po# declan%a
aciuni secre#e <n uni6ers. De6eni0 6r3!i#ori-0a7icieni <n dorina de a pu#ea sc9i08a, <0preun3
cu se0enii, cursul o8i%nui# al lucrurilor <n !urul nos#ru i0edia#, sau <n#r-o lu0e 0i#ic3 de dincolo
de s#ele, dup3 ce 6or fi suna# #r408iele :!udec3ii din ur03;.
Vr3!i#orii nu cred <n dia6ol, <n paradis %i <n infern, ci <n 6iaa e#ern3, i0or#ali#a#ea spiri#ului
%i a sufle#ului %i <n circui#ul e#ern al re<ncarn3rii.
/
De la aceas#3 definiie %i p4n3 la :.ind $oEer; nu 0ai e2is#3 dec4# un pas 0ic. <n #e0plele
elinilor, ca %i <n desf3%urarea 0is#erelor preo#ul respec#i6 apela la 0a7ie <n sensul o8inerii unor
efec#e #erapeu#ice fa6ora8ile.
Vo0 re6eni asupra aces#ei #e0e care ne ofer3 in#eresan#e perspec#i6e cu a#4# 0ai 0ul# cu
c4# 0a7ia-6r3!i#oria se 0enin p4n3 <n 5iua de as#35i, a#4# <n socie#3ile r30ase la s#adiul pri0i#i6-
ar9aic dar %i <n cadrul unor socie#3i e6olua#e cu0 sun# cele din Ira5ilia, Africa de Sud, S.*.A. %i
.area Iri#anie.
NO>E!
1. E+IADE, .ircea: Le c%amanisme et 5es tec%ni@ues arc%ai@ues de l9e&tase,
$aCo#9ePue, $aris, 1@&4H
1"
2. VI'EISFI, $ierre: Sc%amanismus, ;laube und <ituale, D6incan Iaird
$u8lis9ers, Sin7apore, 1@@5, S. 11H
3. VI'EISFI, $ierre: 5bidem, S. 3/H
4. E+IADE, .ircea: Ve5i punc#ul 1H
5. E+IADE, .ircea: Le sacre et le profane, ,alli0ard, $aris, 1@5"H
". VI'EISFJ, $ierre: 5bidem, S. 132-13"H
&. >)+GE(, >ans: La Sorcellerie renaissante, .ara8ou#, Ver6iers, 1@&"H
/. >)+GE(, >ans: 5bidem, p. 24M-24".
1&
PAR>EA A II/A
MEDICINA JI FILOSOFIA CUL>URILOR AN>ICE
1. VEC>I*+ E,I$'
2. .ES)$)'A.IA
3. VEC>I*+ I(A
4. IDIA
5. .EDICIA '(ADIQI)A+D C>IEGD
1/
$ECAIUL E=IP>
$en#ru a <nele7e 8ine par#e din aspec#ele cul#urii 6ec9iului E7ip# %i i0plici# ale de56ol#3rii
sale 0edicale, es#e necesar s3 e2plic30 un aspec# a ceea ce a0 nu0i as#35i filosofia reli7ioas3 a
locui#orilor aces#ui s#r36ec9i p304n#.
(eli7ia sa <i spune e7ip#eanului care #r3ie%#e <n !urul anului R 3MMM a.C9. c3 a%a-5isa
e2is#en3 ce cur7e <n#re 0o0en#ul na%#erii %i cel al 0orii nu es#e ni0ic al#ce6a dec4# o perioad3
de #ran5iie pre73#i#oare a unei 6iei, cea ade63ra#3, 6e%nic3, ce <ncepe s3 se desf3%oare dup3
0o0en#ul plec3rii din#re cei 6ii.
Nn 6ederea aces#ui scop, sufle#ului ne0uri#or <i #re8uie asi7ura# un corp, <n care, sau la care,
sufle#ul c3l3#or poa#e s3 re6in3 <n orice 0o0en# pen#ru a se pu#ea <n#rupa spre a-%i <ndeplini
elurile ade63ra#ei sale 6iei pos#-0or#e0. De aici necesi#a#ea de a pre73#i neperisa8ili#a#ea
corpului celui deceda#, al 0u0iei, care nu es#e ni0ic al#ce6a dec4# pur#3#oarea oca5ional3 a
sufle#ului ce poa#e re6eni <n orice 0o0en# pen#ru a-%i con#inua ac#i6i#a#ea sau a se odi9ni.
1
'o#
pen#ru aces#e 0o#i6e, a#unci c4nd 0oar#ea <l 0u#3 pe e7ip#ean <n lu0ea sa ade63ra#3, el es#e
o8li7a# s3 ia cu sine #o# arsenalul de o8iec#e casnice, ins#ru0en#e, ali0en#e, ani0ale, scla6i, 8a
uneori pe <n%i%i 0e08rii fa0iliei sale. Es#e o filosof ie de 6ia3 :4 lSin6erse;, poa#e unica# al a#4#
de 0ul# discu#a#ei filosofii a e2is#enei.
2
Aces# concep# es#e plin de i0plicaii <n ceea ce pri6e%#e
de56ol#area 0edicinii 6ec9iului E7ip#.
'recu#ul is#oric al V3ii ilului <ncepe cu apro2i0a#i6 #rei 0ii de ani a.C9., 0o0en# de la
care di6erse dinas#ii <%i se0nalea53 e2is#ena, conse0na#3 <n di6erse papirusuri %i 0ai #4r5iu <n
cronici. $reis#oria locurilor cunoa%#e al#e 0ii de ani, #i0p <n care, din cele pa#ru 64n#uri, 6ecini au
aflua#, a0al7a04ndu-se cu localnicii, <0preun3 cu care au <n#e0eia# o nou3 populaie de
a7ricul#ori ce reu%esc s3 fac3 din E7ip# un :dar al ilului;.
Nnc3 din perioada preis#oric3 se for0ea53 dou3 s#a#e care, p4n3 la unificare, 6or ri6ali5a
pu#ernic, ri6ali#a#ea de7ener4nd <n conflic#eH I0periul de Kos, 8a5a# <n special pe o cul#ur3 ur8an3,
dispun4nd de cen#re co0erciale desc9ise spre 0are %i I0periul de Sus, or7ani5a# ierar9ic, ca s#a#
feudal. *nificarea are loc <n !urul anului 32MM a.C9., su8 faraonul .ar0ar, dup3 #radiia 7reac3
.enes.
Ap3ra# de 7ranie na#urale, E7ip#ul duce o e2is#en3 de colora#ur3 #radiional-conser6a#oare
<n care conducerea a8solu#3 aparine aparen# =araonului, <n reali#a#e unei clase co0pus3 din
preoi %i funcionari 8irocra#i5ai. Aces#ei clase da#or30 #e2#ele 0edicale, surse la care 6o0 face
adeseori apel <n cele ce ur0ea53.
1@
C4#e6a cu6in#e despre docu0en#ele ce susin aseriunile noas#re.
Din#r-o inscripie din #i0pul celei de a V-a dinas#ii A242M-232M a.C9.B %#i0 c3 0edicii
dispuneau de scrieri de speciali#a#e. C4nd ar9i#ec#ul-%ef al =araonului eferir?are se
<08oln36e%#e, 0onar9ul d3 ordin 0edicului s3u personal s3 preia <n7ri!irea 8olna6ului, aduc4nd
cu el %i :lada cu c3ri.;
3
$apirusul lui E8ers, ac9i5iiona# <n 1/&2 de c3#re e7ip#olo7ul care i-a da# nu0ele, ad3pos#i#
as#35i <n 0u5eul ora%ului +eip5i7, da#ea53 de la <ncepu#ul dinas#iei a 1&-a A1"5M-1552 a.C9.B. $e
o lun7i0e de 2M de 0e#ri cuprinde o su#3 op# %pal#uri cu recep#e %i scur#e #e2#e, f3r3 a respec#a
6reo anu0i#3 ordine. <n cea 0ai 0are par#e aces#ea sun# copii ale unor lucr3ri din #i0pul
Vec9iului I0periu A2""M-21"M a.C9., a #reia p4n3 la a %asea dinas#ieB la care se adau73
in#erpol3ri, con#ri8uii personale ale au#orului. +-a0 pu#ea considera as#35i drep# un 6ade0ecu0
necesar prac#icii 0edicale %i 0ai puin un fra70en# de #ra#a# clinic.
Al#e papirusuri, cu0 e cel denu0i# EdEin S0i#9, un pre0er73#or al 6ii#oarelor #ra#a#e de
#rau0a#olo7ie, papirusul >ears# care se ocup3 de cardiolo7ie %i de 8olile apara#ului urinar,
papirusul Iru7sc9 AIerlin nr. 3M3/B care pre6ede 0e#ode de #ra#a0en# <0po#ri6a para5iilor
in#es#inali, 9e0a#uriilor, #usei ca %i 03suri de profila2ia sarciniiH papirusul 3M3& es#e <n sc9i08 o
colecie de for0ule 0a7ice 6i54nd pro#ecia 0a0ei %i a copilului.
A0in#i0 doar <n #reac3# papirusul din fondul .u5eului Iri#anic, papirusul Carls8er7 VIII
ACopen9a7aB precu0 %i colecia 0u5eului din Iudapes#a care se ocup3 cu de0onolo7ia %.a.
Al#e #e2#e 0edicale ne-au par6eni# scrise pe fra70en#e de lu#, pia#r3 %i calcar, a%a-nu0i#ele
os#ro?a, scrisori, lespe5i de 0or04n#, s#a#ui funerare, pic#uri 0urale ale #e0plelor %i 0or0in#elor
ca %i pe di6ersele 6ase conin4nd feluri#e po0e5i, alifii, <n#r-un cu64n#, e2#erna. .ul#e i0a7ini ne
per0i# s3 ne face0 o idee des#ul de e2ac#3 asupra incidenei di6erselor afeciuni <n 0asa
populaiei, <ns3 doar e2a0inarea 0u0iilor a elucida# 0a!ori#a#ea aspec#elor pa#olo7iei acelui
#i0p. .uli e7ip#olo7i au decrip#a# cu pasiune ne03sura#3 res#urile is#oriei 6ec9ii 0edicini
e7ip#ene. Din#re #oi #re8uie s3 re0arc30 opera lui >er0ann ,rapoE care, <n cola8orare cu
>ilde7ard 6on Deines %i Lolfa9r# Les#endorf, pu8lic3 <n#re 1@54 %i 1@"2, <n op# 6olu0e,
lucrarea ;rundrifi der 4edizin der #lten >g?pten A3azele medicinii ,ec%iului 2giptB
C
E6oluia 0edicinii es#e calea parcurs3 de la iraional la raiune, de la 0a7ie la %#iin3.
.edicina ac#ual3 es#e <nc3 ar#3 %i %#iin3 pen#ru c3 nu s-a eli8era# co0ple# de 0a7ie. Vine <ns3
6re0ea <n care 6o0 pu#ea cuan#ifica e2ac# %i efec#ele pu#erii 0en#ale pen#ru a o pu#ea include
<n#r-un plan #erapeu#ic co0ple2 %i eficien#.
$oa#e cel 0ai frec6en# concep# u#ili5a# de 0edicina e7ip#ean3 <n #recu# era cel de 0a7ie
9o0eopa#3. Ia#3 dou3 e2e0ple: ) fe0eie e29al3 un 0iros de carne al#era#3. Cau5a1 ) #u0oare
0ali7n3 de u#er. Es#e sf3#ui#3 s3 pre73#easc3 o 8uca#3 de 0u%c9i pe care o afu03 %i apoi o arde
pen#ru ca prin fu0i7aie s3 co08a#3 nepl3cu#ul 0iros %i indirec# 7ra6a afeciune de care sufer3.
2M
*nui pacien# 0u%ca# de un %arpe 6eninos i se ros#ea ur03#oarea for0ul3 0a7ic3: :<napoi %arpe,
ia-i o#ra6a ce se 73se%#e <n#r-o anu0e par#e a corpului celui 0u%ca#. $ri6e%#e, fora 0a7ic3 a lui
>orus es#e 0ai #are dec4# a #a <nsuiT;
5
.
>ipno5a es#e folosi#3 uneori <n scop #erapeu#ic. =or0ula de desc4n#ec se ros#e%#e <n 5ori sau
<n a0ur7 p4n3 la de %ap#e ori, nu03r cu se0nificaie 0a7ic3.
) 0are 6arie#a#e de a0ule#e #re8uia s3 pre6in3 <08oln36irile. *n rol deose8i# <n aces# sens
<l !ucau s#a#uile di6erselor di6ini#3i. $referai erau >orus %i Ies. Acoperi#e de 9iero7life, c4nd
erau s#ropi#e cu ap3, s#a#uile confereau i0uni#a#e fa3 de <nep3#urile scorpionilor, 0u%c3#urilor de
crocodili, %erpi %i al#e 6ie#3i fi7ura#e pe soclul s#a#uii.
(eli7ia era <n s#r4ns3 le73#ur3 cu ar#a #erapeu#ic3. >orus, 5eul cu cap de %oi0, era .ai-
.arele 6indec3#orilor iar 0a0a sa, Isis, #recea drep# descoperi#oarea 0edica0en#elor. Geia
>a#9or, cea cu cap de 6ac3, era pro#ec#oarea fe0eilor. '9o#, fi7ura# cu un cap de i8is sau de
pa6ian, era 5eul scrii#orilor. Aces# e%alon de 5ei#3i principale era co0ple#a# cu un nu03r 0are de
5ei#3i secundare. *nii din#re 0uri#orii de r4nd, afir0ai <n do0eniul ar#elor 0edicale, erau
onorai <n 0od deose8i# dup3 0oar#eH a fos# ca5ul lui I09o#ep, 6es#i# o0 de %#iin3 %i 0iraculos
#erapeu# din 6re0ea $#ole0eilor, c3ruia i se recunosc 0eri#ele %i care de6ine, de la un 0o0en#
da#, 5eul 0edicinii.
=3r3 a fi co0ple# separa#3 de ri#ualis0, 0a7ie %i preoie 0edicina Vec9iului E7ip#
dispunea, a%a dup3 cu0 recuno%#eau >o0er %i >erodo#, a#4# de e2celeni 7enerali%#i, c4# %i de
repu#ai speciali%#i.
.edicii Vec9iului E7ip# cons#i#uiau un corp social or7ani5a# ierar9ic, co0pus din 0edici
%efi, 0edici pri0ari, asis#eni e#c. $ala#ul %i Cur#ea =araonului a6eau 0edici proprii ale c3ror
le73#uri cu confraii ne sun# necunoscu#e, de%i pro8a8il e2is#au.
Despre a!u#oarele 0edicilor, <n7ri!i#ori %i 0aseuri, nu se %#iu prea 0ul#e.
Educaia 0edicilor era 8a5a#3 pe prac#ica clinic3 %i lec#ura -copierea #e2#elor 0edicale de
care :Casa Vieii;, ins#i#uie 6i54nd calificarea 0edicilor, nu ducea lips3.
)ricu0, 0edicii dispuneau de solide cuno%#ine %i de o #er0inolo7ie re0arca8il3, de%i pe
alocuri confu53, a#4# <n do0eniul ana#o0iei, precu0 %i <n cel al pa#olo7iei.
Nn 0a#erie de pa#olo7ie a apara#ului cardio-6ascular cuno%#eau 8un3 par#e din#re ari#0ii,
infarc#ul, ane6ris0ele ar#eriale %i 6aricele. Afeciunile pl304nului %i al c3ilor respira#orii,
73sindu-%i e2presia clinic3 <n #use, erau #ra#a#e prin 6aria#e recep#e, <n nu03r de dou35eci %i una
<n papirusul lui E8ers, ca %i in9alaii <n special de su8s#ane aro0a#e.
Afeciunile 7as#rice erau 0ediocru cunoscu#e. In#es#inului i se acorda o a#enie 0ai 0areH
cons#ipaiei <i erau re5er6a#e dou3spre5ece recep#e <n di6erse papirusuri. Diareea era <ns3
defa6ori5a#3, re5er64ndu-i-se o sin7ur3 recep#a.
Afeciunile rec#ale, #e03 a papirusului C9es#er Iea##i, erau 0ai 8ine cunoscu#e Acons#ipaia,
21
pruri#ul, 9e0oroi5iiB. Erau #ra#a#e cu clis0e cuprin54nd un a0es#ec de suc de s#ru7uri cu ro%co6e
sau s0oc9ine sau c9iar supo5i#oare cu di6erse a0es#ecuri pe 8a53 de 0iere.
Nn 0od analo7 se acorda a#enie afeciunilor apara#ului uro-7eni#al, 0aladiilor infecioase %i
epide0iilor, 8olilor para5i#are %i pa#olo7iei apara#ului loco0o#or.
)rice <ncercare de enu0erare e29aus#i63 a pa#olo7iei pre5en#a#3 de li#era#ura de speciali#a#e
a 6ec9iului E7ip# e%uea53.
Vec9ea 0edicin3 e7ip#ean3, epura#3 <n 8un3 03sur3 de 0i#uri %i 0a7ie, cunoa%#e o lar73
r3sp4ndire %i i0plan#are <n 8a5inul .edi#eranei es#ice, <nain#e de #oa#e la 6ecinii e8raici de la
nord %i apoi, cu <nce#ul, <n cen#rele de <n63304n# 0edical pre9ipocra#ic din (9odos, Fos,
Fnidos, Sa0os %i Fro#ona.
>ippo?ra#es <nsu%i pare a se fi inspira# din .ratatul asupra bolilor de inim i vase,
renu0i#3 lucrare e7ip#ean3. C4# despre capi#olul :$ro7no5ele asupra 0ersului na%#erii;, el es#e
doar o #ranscriere a unui fra70en# al c3rui ori7inal <l 73si0 <n papirusul lui Carls8er7.
"
$e scur#, pu#e0 carac#eri5a 6ec9ea 0edicin3 e7ip#ean3 as#fel: a8ordea53 o lar73 pale#3 de
preocup3ri din do0eniul pa#olo7iei 8olilor in#erne %i preconi5ea53 soluii in7enioase 8a5a#e pe
fac#ori cura#i6i, <n special na#urali. E0piric-spon#an3, #radiionalis#-0a7ic3 %i #ranscenden#al3, ea
6a ser6i drep# 0odel #e0porar 6ecinilor si#uai la nord de s#a#ul faraonic.
NO>E!
1. D)(E, C9arles 6an: ;esc%ic%te des -irrens, Iin793user Verla7, Iasel -
Ios#on-Ierlin, 1@@", S. 24H
2. IIE.E+, Lal#er: 8eidegger, >u0ani#as, Iucure%#i, 1@@"H
3. +ECA, An7e-$ierre: Die 4edizin im #lten Dg?pten, in 5llustrierte
;esc%ic%te der 4edizin 6on Sournia-$oule#-.ar#inC, I. I, Andreas, Sal58ur7, 1@/M, S.
11MH
4. ,(A$)L, >er0ann, DEIES, ., LES'ED)(=, L.: ;rundr0 der
4edizin der #lten Dg?pten" A?ade0ie Verla7, Ierlin, 1@54-15"2, i0 5llustrierte
;esc%ic%te der 4edizin, I. 1., S. 1M@-114H
5. +ECA, An7e-$ierre: Die 4edizin in #lten Dg?pten, la fel ca 0ai sus, su8
nr. 3, S. 115-11"H
". +ECA, An7e-$ierre: 5bid", nr. 3, S. 143.
22
MESOPO>AMIA
Nn ceea ce pri6e%#e cau5a, 6arie#a#ea %i #ra#a0en#ul unei 8oli, pen#ru 6ec9ii locui#ori ai
spaiului din#re 'i7ru %i Eufra#, fac#orul #ranscenden#al era de o deose8i#3 i0por#an3. +e73#ura %i
dependena de di6ini#a#e li0i#a 7raniele 0edicinii prac#ica#e.
I0a7inea lu0ii de :dincolo;, <n#uneca#3, nepri0i#oare, locui#3 de u08re #r3ind <n condiii
0i5era8ile, f3r3 a pu#ea s3-%i 73seasc3 o lini%#e 8ine 0eri#a#3, a6ea drep# efec# adop#area unei
po5iii 9edonis#e ce reco0anda asirienilor c4# %i c9aldeenilor s3 se 8ucure de 6ia3 a#4#a 6re0e
c4# o a6eau. De aici 7ri!a de a e6i#a, pe c4# posi8il, 8olile, c4# %i cau5ele de <08oln36ire.
Nn confor0i#a#e cu credinele 6ec9ilor populaii ale .esopo#a0iei 8oala pu#ea sur6eni <n
ur03#oarele #rei si#uaii:
o pedeaps3 a 5eilor drep# ur0are a <nc3lc3rii unui co0anda0en#, a unei le7i 0oraleH
o re#ra7erea pro#eciei 5eilor, fap# ce per0i#ea a7resiunea de0onilorH
o consecina unui ac# de 0a7ie nea7r3 prin care se in#roducea <n corpul celui 6i5a# un
spiri# r3u ca Edi0nu, E?i00u, +il<#i, Arda#lili sau c9iar dia6olul.
(e5u030: fap# i0oral - poluare 0oral3 - insul#a 5eilor 8oala ca pedeaps3. De re0arca#
#onali#a#ea s#ric# e#ic3 a e#iopa#o7ene5ei la 6ec9ii 0esopo#a0ieni, cau53 de esen3 pur spiri#ual3,
co0ple# deose8i#3 de :con#a7iunea; e2clusi6 0a#erial3 accep#a#3 <n 5ilele noas#re.
1
(olul 0edicului era:
o s3 s#a8ileasc3 s#area de 8oal3 %i cau5ele eiH
o s3 fi2e5e pro7ra0ul #erapeu#ic s#a8ilind %i pro7nos#icul dup3 preala8il con#ac# cu
5eii <n una din for0ule:
2
- empiromantic: micrile flcrilor focului/
- oniromantic: interpretarea viselor/
- astrologia: prevederi pe baza %oroscopului bolnavului/
- %epatoscopic: aspectul ficatului unor animale de sacrificiu Aca de e&emplu porculB"
Al#e se0ne: 8e93i#ul oilor, 64!4i#ul 64n#ului, aspec#ul norilor, 58orul %oi0ilor e#c, ofereau
oca5ional punc#e de spri!in <n s#a8ilirea dia7nos#icului %i a #ra#a0en#ului.
$e 8a5a aces#or :#es#e; preo#ul-0edic pu#ea afla <n ce 03sur3 s-a produs insul#a 5ei#3ii
precu0 %i dac3 ofensa respec#i63 0ai poa#e fi r3scu0p3ra#3.
Infor0aiile ce ne-au par6eni# sun# laconice. Se u#ili5a scrierea cuneifor03 pe #38lie din
c3r30id3, pia#r3 sau al#e 0a#eriale. Descrierea 8olii era 0ai ales si0p#o0a#ic3.
Spre e2e0plu, dia7nos#icul pen#ru apara#ul respira#or era for0ula# ca: #use, e2pec#oraie,
23
dispneeH #erapia cuprindea in9alaii, fu0i7aii, di6erse aplicaii de c3ldur3 pe #orace %i
0edica0en#e considera#e specifice.
3
<n 0od analo7 di6erse al#e #38lie p3s#rea53 pro7ra0ele de #ra#a0en# ale 8olilor apara#ului
di7es#i6, uro7eni#al, nas-74# %i urec9i, o8s#e#ric3, neurolo7ie %.a.
4
Nn ceea ce pri6e%#e #ra#a0en#ul cefaleelor %i 0i7renelor, 0esopo#a0ienii dispuneau de o
recep#a in#eresan#3. $isau #ransfor04nd <n#r-o pul8ere fin3 oase sau fra70en#e de ose0in#e
o0ene%#i. $ul8erea se a0es#eca cu ulei de cedruH cu aces# a0es#ec se un7eau 5onele dureroase
acu5a#e de cel suferind.
*n al# e2e0plu ne do6ede%#e, <nc3 o da#3, c3 :ni0ic nu-i nou su8 soare;. e rea0in#i0, cei
0ai <n 64rs#3, de 0ul# #r408ia#a :infecie de focar; din care r3posa#ul profesor ,oia f3cea un fel
de concep# cen#ral e#iopa#o7enic al 0ul#ora din#re 8olile in#erne, <n special reu0a#ice. Ci#30 din
scrisoarea pe care un 0edic o adresa re7elui Asar >addan: :...reacia infla0a#orie AinfeciaB din
re7iunea capului, 04inilor %i picioarelor es#e cau5a#3 de s#area dinilor... Durerea se 6a lini%#i
dup3 e2#racia dinilor 8olna6i %i 8oala 6a e6olua fa6ora8il;. Su6eranul se confor0ea53 %i
si0p#o0a#olo7ia dispare. Uuod era# de0ons#randu0T
e7li!enele erau aspru pedepsi#e. <n ca5 c3 un copil 0urea, insuficien# fiind 9r3ni# de
0a03, sau de doic3, fap#ul se pedepsea prin a0pu#area s4nilor celei ce nu-%i respec#ase
o8li7aiile.
'erapia 0a7ic-reli7ioas3 <n afar3 de o8iec#i6ul #erapeu#ic -s3-i 5ice0, so0a#ic - ur03rea %i
<ndeplinirea unui al doilea o8iec#i6, <0p3carea 5eilor prin ru73ciune, sacrificii, ofrande %i 0a7ie.
(u73ciunea pu#ea fi adresa#3 oric3rei 5ei#3i ce popula pan#eonul reli7iilor 0esopo#a0iene.
$referai erau .ardu?, o0olo7ul lui Geus, ca %i Is#ar, 5eia 0a#erni#3ii %i a fer#ili#3ii. *nele
din#re #e2#ele aces#or ru73ciuni au fos# 73si#e. Ele erau reci#a#e de preoii ce <ndeplineau %i funcii
de 6raci %i nu se deose8eau prea 0ul# de cele cre%#ine ale 5ilelor noas#re.
Sensul sacrificiului era r3scu0p3rareaH ani0alul i0ola# pe al#ar prelua 6ina p3ca#ului
f3p#ui# %i pl3#ea cu 6iaa ofensa adus3 5ei#3ii.
$rin 0a7ie %i 6r3!i#orie se credea c3 de0onii, cau53 a 8olilor, pu#eau fi adu%i la ascul#area
0arelui 0aes#ru ce conducea desf3%urarea 0esselor al8e sau ne7re. <n capi#olul #ra#4nd despre
0a7ie-6r3!i#orie a0 da# de#alii asupra aces#ui procedeu :#erapeu#ic;, 0o#i6 pen#ru care nu
re6eni0 asupra lui.
=ar0acopeea e0piric3, iden#ifica#3 de Ca0p8ell '9o0pson,AlB u#ili5a#3 <n 0edicina
0esopo#a0ian3, cuprinde:
o 25M de plan#e, fruc#e, le7u0e, cerealeH
o 12M su8s#ane de ori7ine 0ineral3 ca sulf, arsenic, an#i0oniu, co0pu%i de fier %i de
cupru, 0ercurH
o 1M/ su8s#ane de ori7ine ani0al3, 6iscere de leu, 7a5el3, 6ulpe, lup, 8roasc3, p3s3ri
24
%i insec#e, dar %i urin3 %i e2cre0en#e.
(ecep#ele au de6eni# cu #i0pul din ce <n ce 0ai co0plica#e. Ele se ad0inis#rau oral,
a0es#eca#e cu ap3, 8ere sau di6erse 6arie#3i de 6inuri, <n special 6inul de pal0ier. Al#e c3i de
ad0inis#rare: fu0i7aia, ins#ilaii %i supo5i#oare, pic3#uri, po0e5i. Aplicaiile de c3ldur3
Aco0preseB, 0asa!ele %i 83ile erau folosi#e pe scar3 lar73.
.ica c9irur7ie, prac#ica#3 de 83r8ieri, se ocupa cu e2#racia de dini %i 03sele, inci5ii %i
e6acu3ri de a8cese, a0pu#aii, uneori pedepse dic#a#e de !us#iie, precu0 %i operaii da ca#arac#3.
+a 0esopo#a0ieni cali#a#ea de 0edic era du8la#3 de cea de preo#, diferi# de ceea ce 6o0
6edea la iranieni. 'ra#a0en#ul se desf3%ura <n cadrul unei cere0onii cu a#4# 0ai fas#uoas3 cu c4#
persona!ul afec#a# era 0ai i0por#an#.
'o# preo#ul-0edic era cel ce s#a8ilea 6indecarea pacien#ului %i rein#e7rarea lui social3.
$reoii-6indec3#ori se 8ucurau de un 0are pres#i7iu social %i de o po5iie pri6ile7ia#3,
in#an7i8il3. <n #i0p ce Codul lui >a00ura8i pre6edea pedepse se6ere pen#ru 7re%elile
83r8ierilor-c9irur7i, de 0edicii-preoi, considerai deasupra oric3rei !udec3i o0ene%#i, nu se
a#in7ea ni0eni.
$re73#irea profesional3 a 0edicului-preo# era <n principal oral3, #38liele de c3r30id3 sau
de pia#r3 <i ser6eau 0ai 0ul# ca aide-0e0oire, la <n63area for0ulelor de e2orci5are sau la
indi6iduali5area planurilor de #ra#a0en#. Ar#icolele 215-24M din Codul lui >a00ura8i re7lau
prac#ica 0edicinii <n lu0ea 0esopo#a0ian3, referindu-se concre# la onorariu, desp37u8iri e#c.
Nn re5u0a#:
o 8oala era pedeapsa ine6i#a8il3 a unui p3ca# co0is fa3 de du0ne5eire A5ei#a#eBH
o 8oala se e2pri0a %i se definea prin si0p#o0eH
o iden#ificarea s#3rii de 8oal3 se f3cea prin e0pirie %i ana0ne53 nesis#e0a#ic3H
o #erapia so0a#ic3 recur7ea la far0acolo7ia e0piric3 ce cons#a, preferenial, din
fi#o#erapieH
o #erapia e0piric3 %i so0a#ic3 es#e du8la#3 de #erapia 0a7ico-
o e2orcis#3 ce c3u#a reconcilierea cu 5ei#a#ea prin ru73ciuni, ofrande %i sacrificii.
NO>E!
1. GA(A,)GA, Kuan: Die 4edizin in 4esopotamien, <n 5llustrierte
;esc%ic%teder 4edizin, I. I., 6on Sournia-$oule#-.ar#inC, Andreas Sal58ur7, 1@/M, S.@2-
@5H
2. GA(A,)GA, Kuan: !bid, S. @5H
25
3. FE(E(, Die#er: 4edizin und 4agie i m 3ab?lonisc%en .almud, -
.iinc9ener .edi5inisc9e Loc9ensc9rif#, 1M5V1@"3, S. 4"4-4"@H
4. KAS'()L, ..: .%e 4ediane oft%e 3ab?lonians and #ss?rians, $rocS, (oC.
Soc. .edicine, Sec#ion >is#. 0ed., 1@14H
2"
$ECAIUL IRAN
A6es#a es#e sin7ura surs3 i0por#an#3 asupra 0edicinii Iranului preisla0ic Asec. &-" a.C9.B.
Aceas#3 scriere a9e0idic3 a fos# dis#rus3 <n 0are 03sur3 <n ur0a ordinului e2pres al lui
Ale2andru cel .areH dou3 capi#olele asupra as#rono0iei %i 0edicinii au sc3pa#, nu se %#ie cu0,
aces#ei iniia#i6e cri0inale. *l#erior 'ansar, 0ai-0arele preoilor, la porunca pri0ului re7e
sasanidic, Arda%er A224-241 d.C9.B, res#a8ile%#e, <n 03sura posi8ilului, #e2#ul iniial, <nc9eind
aceas#3 lucrare <n #i0pul do0niei lui -apur A241-2&2B, fiul lui Arda%er. Din p3ca#e %i aceas#3
nou3 A6es#a se pierde pe #rei sfer#uri
1
. Ceea ce s-a p3s#ra# cuprinde un nucleu ar9aic asupra lui
Gara#9us#ra, un :code2 con#ra de0onilor;, precu0 %i c4#e6a capi#ole de #erapie, o8li7aii %i
drep#uri ale 0edicului. u0eroase o8scuri#3i ale #e2#ului nu ne per0i# s3 ne face0 o idee e2ac#3
asupra 0edicinii #i0pului.
*n a!u#or su8s#anial <n aceas#3 direcie ne par6ine <ns3 prin in#er0ediul unor scrieri
s#r3ine, indice %i eline, c3ci iranienii <n#reineau 8une le73#uri cul#urale cu 6ecinii lor.
)ri7inea 8olilor s#3 <n Spiri#ul (3ului pe care <l nu0esc An7ra .ain!u c3ruia i se
su8ordonea53 <n cali#a#e de de0oni %i 6r3!i#ori Ka#u, $airi?a, -aini %i Drud%.
2
+a un 0o0en# da# erau cunoscu#e @@.@@@ de 8oli, pro8a8il si0p#o0e care, cu #i0pul, se
reduc la 4333. A6es#a ne-a p3s#ra# nu0ele unora din#re ele, f3r3 <ns3 a le descrie, fap# ce face
iden#ificarea lor i0posi8il3H isc9ire, a79uire, a79ra, u79ra, sarana, saras#!a, a59ana, ?uru7a %.a.
'oa#e aces#e 8oli, considera#e de0oni %i su8ordona#e Spiri#ului (3ului, An7ra .ain!u, sun# <n
lup#3 con#inu3 cu Spiri#ul Iinelui, A9ura .a5da.
C4nd 8oala se soldea53 cu 0oar#e, dup3 ce sufle#ul a p3r3si# corpul celui suferind, o 0usc3
uria%3 cu coad3 de scorpion, ori7inar3 din Q3rile ordului, 6ine <n 58or %i se a%a53 pe cada6ru,
unde, prin 5u05e#ul ei <ndr3ci#, c9ea03 p3s3rile de prad3 pen#ru a consu0a res#urile p304n#e%#i
ale celui deceda#.
3
Di6erse re7le0en#3ri fi2au drep#urile %i o8li7aiile 0edicului. Se f3cea o deose8ire
funda0en#al3 <n#re c9irur7i, fi#o#erapeui %i e2orci%#i. *n c9irur7 aparin4nd reli7iei oficiale,
A9ura .a5da, nu a6ea 6oie s3-%i #ra#e5e un coreli7ionar <nain#e de a fi #ra#a# ali #rei pacieni de
confesiuni diferi#e. C4nd opera#orul a co0is o 7re%eal3 de o anu0i#3 7ra6i#a#e, era pedepsi# prin
a0pu#area a %ase de7e#e ale 04inilor, 8a c9iar a a08elor 04ini <n ca5 c3 pacien#ul, :o0 li8er;, a
deceda#. )norariile erau %i ele re7la#e <n funcie, 0ai ales, de i0por#ana persona!ului #ra#a#. Ele
cons#au din 8unuri %i su0e de 8ani.
Cur#ea i0perial3 o8i%nuia s3 an7a!e5e 0edici s#r3ini. Darius cel .are A522-4/" a.C9.B a
8eneficia# de ser6iciile unor 0edici e7ip#eni <nlocuii ul#erior de c3#re renu0i#ul De0o?edes din
2&
Fro#ona. 'radiia susine c3 Ar#a2er2e I-ul A4"4-42@ a.C9.B ar fi <ncerca# s3-1 an7a!e5e, f3r3
succes <ns3, pe <nsu%i 0arele >ippo?ra#es.
'ra#a0en#ul co0por#a #rei 7rupe de 0i!loace
4
c9irur7icale, conser6a#i6e Afi#o#erapiaB %i
0a7ia. C9irur7ia era foar#e <nain#a#3, s#3p4nea e2celen# #e9nica #repanaiilor craniene %i a
lapara#o0iilor, era prac#ica#3 cu profesionalis0 %i si0 de r3spundere.
'ra#a0en#ul conser6a#or punea 8a53 pe fi#o#erapie. Aciunea #erapeu#ic3 a plan#elor,
far0acolo7ia lor era foar#e 8ine cunoscu#3. =or0a de ad0inis#rare era 6aria#3: e2#rac#e, pul8eri,
un7uen#e, supo5i#oare e#c. oiunea de do53 %i do5are era 8ine cunoscu#3. Din#re cele 0ai des
folosi#e plan#e a0in#i0: r3d3cina de alaun, oli8anu0 Ao plan#3 r3%inoas3B, aloes, rodia, 8an79a
A9a%i%1B. A6es#a a#ri8uia plan#ei 9ao0a, :7al8en3 %i cu #ulpin3 elas#ic3;, cali#3i 0edica0en#oase
7enerice ca s3n3#a#e, <nelepciune, for3, succese, 8o73ie, pres#i7iu.
5
.a7ia, al #reilea picior al #repiedului #erapeu#ic, era prac#ica#3 cu re7ulari#a#e de c3#re #oi
indo-europenii, iranienii inclusi6. Se u#ili5au for0ule %i ri#uri considera#e sacrosanc#e, a8solu#
necesare pen#ru a o8ine fie fa6oarea 5eilor, fie cle0ena lor.
"
Io7a#ul fond #erapeu#ic co0un al 0esopo#a0ienilor, iranienilor %i al 6ec9ii cul#uri indiene
ne o8li73 s3 #ra7e0 anu0i#e conclu5ii asupra le73#urilor %i con#ac#elor aces#or populaii. De%i
separa#e de dis#ane 0ari, dificil de s#r383#u# cu 0i!loacele de #ranspor# ale epocilor respec#i6e,
ele ne apar <n#r-o al#3 lu0in3 dec4# cea de p4n3 acu0H 0ai frec6en#e %i 0ai 6oi#e, cel puin de
c3#re o p3#ur3 su8ire de oa0eni ani0ai de dorina de a-%i cunoa%#e 6ecinii %i efor#urile de a-%i
asi7ura o 6ia3 8un3 %i un sa#isf3c3#or s#andard de s3n3#a#e.
NO>E!
1. .AGA(S, ,uC: Die altiranisc%e 4edizin, i0 5llustrierte ;esc%ic%te der
4edizin, I. 1, Andreas, Sal58ur7, 1@/M, S. 1"5-1&/H
2. I(ADEI*(,, D.: 'risterrzte und 8eil$unst im alten 'ersien, =in?
Verla7, S#u##7ar#, 1@"@H
3. .AGA(S, ,uC: 5bid", A6. punc#ul 1.B S. 1""H
4. .AGA(S, ,uC: 5bid", A6. punc#ul 1.B S. 1&1H
5. =)A>, A.: Eur Fuellen$unde der persisc%en 4edizin, +eip5i7, 1@1MH
". DA(.ES'E'E(, K.: Le Eend#vesta" .raduction nouvelle avec
commentaire %istori@ue ei p%ilologi@ue #drien 4aisonneuve, $aris, 1@"M.
2/
INDIA# DE LA $EDE LA ADUR$EDA
Nn pri0a !u03#a#e a secolului al WW-lea cerce#3rile ar9eolo7ice din 6alea Indusului
descoper3 dou3 i0por#an#e locali#3i: .o9end!o-Daro %i >arappa, <n#e0eia#e <n ur03 cu #rei 0ii
de ani a.C9. $opulaia fiec3reia din#re aces#e a%e53ri nu03ra apro2i0a#i6 5M.MMM de locui#ori,
s#ruc#urai social <n pa#ru 0ari 7rupe de cas#e: 8ra90anii ApreoiiB, %a#ri!a Ar358oiniciiB, Eai%a
A3ranii %i 0eseria%iiB %i sudra Aser6i#oriiBH paria%ii Acei de nea#insB erau considerai <n afara
sis#e0ului. $rofesia, ali0en#aia %i da#inile erau cri#erii s#ric#e ale diferenierii aces#or 7rupe de
cas#e. +ocui#orii a!unseser3 la un 7rad a6ansa# de cul#ur3. Dispuneau de o scriere proprie, erau
pricepui <n es3#orie %i <n #e9nica prelucr3rii 0e#alelor %i a pie#relor preioase. Casele lor erau
i7ienice %i pre635u#e cu un eficien# sis#e0 de canali5are. A6eau 83i pu8lice %i o s#ruc#ur3 sani#ar3
8ine de56ol#a#3. Cu #ris#ee #re8uie s3 lu30 ac# c3 la 0i!locul celui de al doilea 0ileniu a.C9.
in6a5ia unor cuceri#ori arieni a dis#rus 8un3 par#e din locali#a#ea .o9end!o-Daro, lic9id4nd
populaia ce nu s-a pu#u# pune la #i0p la ad3pos#.
1
Cuno%#inele 0edicale, ca %i 0odul <n care se prac#ica 0edicina <n aces#e <ndep3r#a#e
#i0puri, ne-au par6eni# prin in#er0ediul 0ai 0ul# alu5i6 ale unor scrieri ca ,edele %i Sam%itas"
Aces#ea au fos# co0ple#a#e prin al#e infor0aii pro6eni#e din #e2#ele 8ra90ane %i upani%ade din#re
anii 1MMM %i 5MM a.C9.
2
Ana#o0ia, des#ul de rudi0en#ar3, insis#3 foar#e 0ul# asupra unui sis#e0 canalicular foar#e
co0ple2 <n care circul3 di6erse u0ori. =i5iolo7ia es#e do0ina#3 de noiunea de 64n#, a#0osfer3
<n 0i%care. V4n#ul ar cons#i#ui sufle#ul lu0ii, fora cos0ic3 ce ani03 0acrocos0osul c4# %i
0icrocos0osul. Vedele 0enionea53 cinci feluri de 64n#uri: prana, aprana, E!ana, sa0ana %i
udana.
*pani%adele <ncearc3 s3 ni le diferenie5e %i s3 ni le defineasc3.S 'o# ce pu#e0 spune es#e c3
reu%i#a aces#ei #en#a#i6e r304ne depar#e de in#enii. .ai i0por#an#e ni se par aspec#ele pa#olo7iei
%i #erapiei aces#ei 6e#us#e 0edicini. .ul#e din#re 5ei#3ile 6edice dein pu#erea de a 6indeca sau,
di0po#ri63, de a <08oln36i. Cei 0ai populari %i 0ai iu8ii 5ei sun#: AsEin-,e0enii, cunoscui %i
ca ara#iaH ei par a fi pro#ec#orii celor ce <%i dedic3 6iaa profesiunii 0edicale %i sun# <n s#are de a
reda 83#r4nilor #inereea, or8ilor, 6ederea, de a 6indeca r3ni.
'radiia face din Indra un 5eu supre0 al 0edicinii. El acionea53 <0preun3 cu AsEin-
,e0enii #rans0i4nd o0ului cuno%#inele necesare asi7ur3rii unei 6iei lun7i, 8un3s#3rii %i
6indec3rii suferinelor de #o# felul.
(udra es#e un pre0er73#or al lui S9iEa. A#o#pu#ernic, sensi8il, nu #re8uie 8rusca# c3ci es#e
2@
foar#e r358un3#or. Ar0ele sale de #e0u# sun# #u%ea %i fe8ra.
)ri7inar3 din 6ec9iul Iran, Larusa es#e considera#3 de li#era#ura clasic3 indic3 drep# 5eia
apelor %i dein3#oarea secre#ului ne0uririi c4# %i a ordinii cos0ice %i 0orale. Ea ar fi %i
posesoarea a nu0eroase for0ule de #ra#a0en# 0edica0en#os.
C4#e6a i0nuri din A#9arEaEeda AVIII, &, 3 %i VII, 42, 1-2B su8linia53 %i rolul <nc3lc3rii
le7ii 0orale <n ca5 de <08oln36iri.
.edicina ar9aic3 a Indiei face %i pri0ii pa%i spre de56ol#area unei #er0inolo7ii. Ia#3 c4#e6a
denu0iri dese0n4nd cele 0ai frec6en#e <08oln36iri.
Ga$sma definea o s#are ca%ec#ic3, <n #i0p ce prin Dsc9an!an!a au#orii 6edelor <nele7eau
a#4# afeciunile #u0orale 7enerali5a#e c4# %i o s#are de sep#ico-pie0ie co0plica#3 cu necro5e
osoase. #ngab%eda era e2presia unei 8oli 0u#ilan#e a 0e08relor, dup3 #oa#e pro8a8ili#3ile lepra.
'er0enul %ariman care <nsea0n3 7al8en era re5er6a# afeciunilor ic#erice.
=e8ra era e6oca#3 de noiunea ta$man, indiferen# de carac#eris#icile ei, #er3, c6ar#3H ea
#re8uia #ra#a#3 prin ru73ciune.
Hasi$a <nsea0n3 #use, sirsa$ti %i sirsamaja, dureri de cap, pistame%a, lu08a7ie, sula,
durere s#r3pun73#oare, asra=a, scur7ere A<n#re8uina# pen#ru poliurie, diaree, 9e0ora7ieB
%.a.0.d.
3
Dup3 cu0 pu#e0 re0arca, denu0irea 6edic3 dese0na nu a#4# o 8oal3 c4# un si0p#o0
principal sau cel 0ul# un sindro0. Aces# fap# e2pri0a insuficiena unui dia7nos#ic e#iopa#olo7ic,
caren3 u%or de <neles <n fa5a incipien#3 <n care se 73sea 0edicina acelor #i0puri.
S3 reine0 c3 de0onilor li#era#ura 6edic3 le conferea un i0por#an# rol <n pa#o7enia 8olilor.
De aici necesi#a#ea desc4n#ecelor o8li7a#orii, asocia#e <n #ra#a0en#ul oric3rei 8oli.
4
Aces#ea se
ros#eau sau c4n#au <n cursul desf3%ur3rii unor ri#ualuri precise.
)8ser6aia 5ilnic3 de-a lun7ul 7eneraiilor a dus la descoperirea unor plan#e care do6edeau
o aciune #erapeu#ic3H c3 era 6or8a de o aciune 0a7ic3 sau 0edica0en#oas3, lucrul era de
i0por#an3 secundar3. .ircea Eliade se0nala unele aciuni #erapeu#ice surprin53#oare o8ser6a#e
<n cursul c3l3#oriilor sale prin India.
5
'erapia 6edic3 u#ili5a %i u#ili5ea53 <nc3 %i as#35i, <n afar3 de plan#e 0edicinale, di6erse
su8s#ane de ori7ine 0ineral3 sau ani0al3 ca: aur, perle, urin3 %.a.
'e2#ele 6edice acord3 o a#enie deose8i#3 %i die#ei pe 8a53 de lap#e, 83u#uri alcoolice, 0iere
de al8ine precu0 %i anu0i#e cereale. 'oi ace%#i fac#ori #erapeu#ici sun# u#ili5ai nuana# a#4# de
c3#re :6indec3#ori; a08ulani, c4# %i de c3#re 8ra90ani c3rora prac#ica 0edicinii a08ulan#e le era
in#er5is3.
Cu #i0pul, <n#re anii "MM-4MM a.C9., cuno%#inele cuprinse <n 6ersurile 6edelor, co0ple#a#e
de cuno%#ine noi, e0piric do84ndi#e %i raional for0ula#e, sun# descrise <n #ra#a#ele didac#ice.
Dou3 din#re aces#ea, 0ara$aSam%ita %i Sus$utaSam%ita, cons#i#uind lucr3rile de 8a53 ale
3M
#jur=edelor, au disp3ru#. *nele infor0aii fra70en#are ne-au par6eni# prin in#er0ediul unor
#e2#e sanscri#e %i al unor surse 7rece%#i din 6re0ea lui Ale2andru cel .are.
Doc#rina a!urEedic3 susine drep# cau53 a 8olilor de5ec9ili8rul <n#re cele #rei ele0en#e
AprincipiiB aer, 8il3 %i 0uco5i#3i Asero5i#3iB.
)nesi?ri#os din As#Cpalaia rela#ea53 c3 indienii a#in7 64rs#e <nain#a#e da#ori#3 fap#ului c3
%#iu s3 se <n7ri!easc3 %i pen#ru c3 8ra90anii duc o 6ia3 <n confor0i#a#e cu le7ile na#urii.
) al#3 lucrare, #rt%asastra, descrie 8oli, in#o2icaii da#ori#3 dro7urilor, an#ido#uri,
speciali5area 0edicilor, e2a0inarea pos#le#al3 %i dia7nos#icul necropsie e#c.
'e2#ele 8udis#e Asec. VI a.C9.B 0enion4nd ac#i6i#a#ea renu0i#ului c9irur7 KiEa?a Asau
Dsc9iEa?aB <i a#ri8uie efec#uarea de operaii laparoscopice %i #repanaii craniene su8 anes#e5ie cu
9a%i%, perfor0ane deose8i#e pen#ru 6re0ea respec#i63.
.a5ars
"
#ra7e ur03#oarea conclu5ie: ...:cele %ase-%ap#e secole de dinain#ea apariiei
cre%#inis0ului, #i0p <n care s-a de56ol#a# <n633#ura A!ur6edei, cons#i#uie, <nc3 %i as#35i, 8a5a
0edicinii #radiionale indiene;.
.area eficien3 a unora din#re procedeele #erapeu#ice folosi#e pe su8con#inen#ul indian
cons#i#uie <nc3 se0ne de <n#re8are pen#ru lu0ea noas#r3 %#iinific3 ce depune <n con#inuare
efor#uri deose8i#e pen#ru descifrarea <n a03nun# a secre#elor aces#ei 0edicini #radiionale.
NO>E!
1. D)(E, C9arles 6an: ;esc%ic%te des -issens, Iir?93user, Iasel-Ios#on-
Ierlin, 1@@", S. 25-2"H
2. .AGA(S, ,uC: Die 4edizin in den -eden, in 5llustrierte ;esc%ic%te d,er
4edizin, I. I. 6on Sournia-$oule#-.ar#inC, Andreas, 1@/M, S. 145-1"4.
3. .AGA(S, ,uC: 5bid", Aca la punc#ul 2, S. 15"-15@BH
4. .AGA(S, ,uC: 5bid", AS. 15@-1"MBH
5. E+IADE, .ircea: * !nde vingt ans, p. 5/-5@, dans Ca9iers de +S>erne,
4ircea 2liade, par Cons#an#in 'acou e# col., $aris, 1@&/H
". .AGA(S, ,uC: 5bid", AS. 1"3B.
31
MEDICINA >RADIMIONALN CAINEZN
A0 e5i#a# c4#6a #i0p <nain#e de a #rece la scrierea aces#ui capi#ol. ici as#35i nu sun#e0
con6in%i c3 0edicina european3 a fos# influena#3, epis#e0olo7ic 6or8ind, de 0edicina 6ec9ii
C9ine. e-a0 decis s3 pre5en#30 :liniile de for3; ale :ar#ei %i %#iinei 6indec3rii; <n E2#re0ul
)rien# pen#ru dou3 0o#i6e. $ri0ul: unele si0ili#udini in#eresan#e de ordin #eore#ic, fap# ce
do6ede%#e c3, pes#e dis#an3, dar la o anu0i#3 or3, ci#e%#e #i0p - epoc3, )0ul de oriunde poa#e fi
preocupa# de acelea%i ideiH al doilea 0o#i6: fiindc3 <n ul#i0a 6re0e, p3ri i0por#an#e din ceea ce
noi nu0i0 0edicin3 #radiional3 c9ine53 irup #o# 0ai insis#en# <n lu0ea 0edicinii 0edi#erano-
a#lan#ice. De aici consecina ine6i#a8il3, o8li7aia de a fi co0ple# %i corec# infor0ai.
S3 6ede0, 0ai <nain#e de orice, care sun# ideile for3, ce conduc 6ec9ea 0edicin3 c9ine53.
$ri0a din#re ele es#e c3 )0ul %i a#ura se 73sesc %i coe2is#3 <n#r-o s#r4ns3 s#are de
le73#ur3. Dar le73#ur3 <nsea0n3 %i in#erdependen3. $en#ru corec#area #endinei de a8a#ere de la
aceas#3 s#are de ec9ili8ru, fap# ce poa#e duce la ruperea le73#urii, #re8uie s3 reacion30 pro0p#,
profilac#ic, dac3 es#e posi8il, u#ili54nd 0i!loace pe c4# se poa#e na#urale Aacupunc#ura,
0o2i8us#iunea, fi5io#erapiaB. Sun# de prefera# 0i!loacele na#urale deoarece nu risc30 s3 a7ra630
#ensiunile incipien#e ale relaiei o0-na#ur3 prin efec#e secundare. A doua idee 0a!or3 es#e c3
0edicina #ranscede cali#a#ea de profesie, ea es#e o le73#ur3 <n#re sferele cere%#i %i p304n# Ao0 X
na#ur3B. De aici ne per0i#e0 s3 deduce0 rolul #ranscendenei <n ceea ce pri6e%#e succesul
ac#i6i#3ii #erapeu#ice, dar %i fap#ul c3 0edicina %i 0edicul <nsu%i sun# <ncarn3ri ale unor
:ierofanii;, ale unor cali#3i cu i0por#an#e no#e de sacrali#a#e.
1
C9ine5ul <ns3 nu r304ne doar un specula#i6 desprins de 6ia3, de feno0enolo7ia 5ilnic3 %i
#ra7e o nou3 conclu5ie. El :6ede; c3 0edicina pe care o prac#ic3 <%i are <nfip#e r3d3cinile <n
con#e2#ul 0ediului <ncon!ur3#or. De aici #radiionalis0ul s3u pe care <l cul#i63 cu 0ul#
de6o#a0en#. 'radiia es#e pen#ru c9ine5 un sis#e0 de 6alori, un docu0en# nescris al socie#3ii %i
al na#urii. .i#urile s#3p4nesc aprioric #i0pul %i spaiul f3r3 a fi neap3ra# ceea ce crede Eliade
efec#ul re5idual a :ce6a ce a fos#;.
2
Ca e2e0plu, s3 ne referi0 la concep#ele lui =u-9i, 74ndi#or poa#e 0i#ic ce ar fi pus 8a5ele
filosof iei na#urii <n C9ina. <n lu0e se confrun#3 dou3 fore, principii. Aces#ea sun# Cin, o for3
ne7a#i63, des#ruc#i63, %i Jan7, o for3 po5i#i63, cons#ruc#i63. Ele po# produce pa#ru #ipuri de
feno0ene: Y
o feno0enul 'Sai-Jan7, 0arele Jan7, SoareleH
o feno0enul 'Sai Jin, 0arele Jin, +unaH
32
o feno0enul -ao-Jan7, 0icul Jan7, s#eleleH
o feno0enul -ao-Jin, 0icul Jin, plane#ele.
Aceas#3 #er0inolo7ie es#e #ranspus3 <n sis#e0ul noional al acupunc#urii dup3 cu0
ur0ea53: Sis#e0ul de canale principale, :0eridianele acupunc#urii;, parcur7 0e08rul superior
sau inferior, apoi o 5on3 Jin sau Jan7 %i <n final un or7an. Cunoa%#e0 as#fel ur03#oarele
0eridiane principale:
o 0eridianul 0arelui Jan7, al 04inii, sau 6asul AcanalulB in#es#inului su8ireH
o 0eridianul 0arelui Jin, al 04inii, sau 6asul AcanalulB pl304nilorH
o 0eridianul 0icului Jan7, al 04inii, sau 6asul AcanalulB apara#ului :de #rei ori
re7la#or al #e0pera#urii corpului;H
o 0eridianul 0icului Jin, al 04inii, sau 6asul AcanalulB ini0ii.
Dere7larea circulaiei <n#r-un 0eridian se #raduce prin #ul8urarea funciei or7anului in#ern
respec#i6. Cau5ele dere7l3rilor po# fi e2#erne A64n#, fri7, foc, c3ldur3, u0e5eal3, usc3ciune,
0ias0eB, in#erne A8ucurie, furie, 0elancolie, sup3rare, #ea03B sau e2cese Aali0en#are, 8eie,
se2ualeB.
3
Aplicarea acupunc#urii de-a lun7ul aces#or 0eridiane <n anu0i#e punc#e precise duce la
nor0ali5area circulaiei flu2ului ener7e#ic %i i0plici# a ec9ili8rului funcional din or7anul afec#a#.
Acupunc#ura es#e %i r304ne o 0e#od3 specific c9ine5easc3 %i care, <n ciuda anu0i#or
!us#ific3ri 0i#olo7ice, uneori 7reu de p3#runs, %i-a do6edi# eficiena <n #ra#a0en#ul 0ul#ora din#re
sindroa0ele funcionale %i dureroase. (e6ine oa0enilor de %#iin3 o8li7aia de a s#a8ili ade63ra#a
8a53 fi5iolo7ic3 a aces#ui #ip de #ra#a0en#.
e <n#4lni0 cu 0i#olo7ia %i <n al#e do0enii de ac#i6i#a#e #erapeu#ic3 a%a cu0 ar fi de
e2e0plu <n fi#o#erapia far0aceu#ic3 <n care c9ine5ii au !uca# #o#deauna un rol principal.
Ei a#ri8uie pa#erni#a#ea celei 0ai i0por#an#e lucr3ri din aces# do0eniu - $en-#sS ao ?in7
A.ratat clasic asupra aspectelor medicaleB -unui persona! 0i#ic, <0p3ra#ului S9en-non7, A-en
on71B. <n reali#a#e au#or al #ra#a#ului es#e un 7rup anoni0 de oa0eni de %#iin3 care a reu%i# s3
duc3 la 8un sf4r%i# aceas#3 iniia#i63 <n#re anii 32 a.C9. %i 1M d.C9., <n #i0pul do0niei <0p3ra#ului
>an. Aceas#3 ediie ori7inal3 s-a pierdu#. Ceea ce ne-a par6eni# es#e o ediie prelucra#3 0ul# 0ai
#4r5iu de c3#re 'Sao >on7 Fin7 care a #r3i# <n#re anii 452 %i 53" d. C9. Aces#a e2a0inea53 3"5 de
0edica0en#e a#ri8ui#e perioadei 0i#ice S9en-non7 dar ia <n cerce#are %i al#e 3"5 prepara#e 0ai
noi pe care le clasea53 dup3 cu0 ur0ea53:
o 12M de 0edica0en#e pe care le nu0e%#e :cere%#i;. Ad0inis#ra#e <n orice can#i#a#e,
nu sun# o#r36i#oare. E2e0plu #ipic pen#ru aces# 0edica0en# es#e r3d3cina de
7insen7.
o 12M de 0edica0en#e 0edii, uneori o#r36i#oare, corespund sferei :u0ane;. 'ipic
33
pen#ru aceas#3 clas3 sun# 8ul8us fri#illariae %i code2 0a7noliae.
o 125 de 0edica0en#e aparin4nd unei :clase de !os;, p304n#e%#i, u#ili5a#e <n
#ra#a0en#ele diferi#elor 8oli. E2e0ple: dic9ron fe8rifu7a, r9ri5o0a r9ei, radi2
pla#icodi.
4
'o# c9ine5ii dein priori#a#ea <n ceea ce pri6e%#e or7ani5area unui sis#e0 sani#ar, care es#e
pus pe picioare <n #i0pul dinas#iilor C9ou ACiu1BH dinas#ia 6es#ic3 <n#re secolul al Wl-lea p4n3 la
&&1 a.C9. %i dinas#ia es#ic3 <n#re &&M %i 221 a.C9.
*n supra6e79e#or 7eneral, ec9i6alen#ul unui 0inis#ru, conducea un corp sani#ar-0edical
salaria# care se 8a5a pe pa#ru 7rupe de speciali%#i %i anu0e:
o 0edici 7enerali%#i, 'si-CiH
o c9irur7i speciali5ai <n #ra#a0en#ul pl37ilor, #rau0a#olo7i, a0 spune as#35i, Jan7-CiH
o die#e#icieni, S9e-CiH
o 0edici 6e#erinari, S9eu-Ci.
$ri0ele dou3 ca#e7orii se ocupau de s3n3#a#ea clasei do0inan#e %i de funcionarii s#a#ului
prelu4nd <ns3 uneori %i o8li7aiile celorlali cole7i a c3ror ac#i6i#a#e se adresa 0a!ori#3ii
poporului precu0 %i ani0alelor.
'oi 0e08rii prefesiunilor 0edicale erau reco0pensai <n funcie de succesele o8inu#e %i
penali5ai <n ca5 con#rar.
5
Nn#re anii 4&5 %i 221 a.C9., :epoca lup#ei din#re s#a#e;, apar c4#e6a personali#3i 0edicale
din#re care sun#e0 o8li7ai s3-1 e6oc30 <n pri0ul r4nd pe $ien 'sSio. <%i e2erci#3 profesia <n
pro6inciile >opei %i -an#un7. Con#e0poran cu >ippo?ra#es, s#a8ile%#e ca %i aces#a re7ulile
ana0ne5ei precu0 %i ale e2a0enului clinic <n cadrul c3ruia luarea pulsului !uca rolul de sea03.
C4#e6a succese r3sun3#oare <l fac s3 cad3 6ic#i03 in6idiei :confrailor; care nu 73sesc ni0ic
al#ce6a 0ai 8un dec4# s3 <l supri0e.
"
C3#re anul 2MM d.C9. Cean7 Cean7-?in7 pu8lic3 dou3 i0por#an#e lucr3ri: <eceptele Casetei
de #ur cuprin54nd @M de prescripii %i .ratatul asupra nocivitii frigului"
Ele fi2au 0odali#3ile de #ra#a0en#, de6enind un ade63ra# co0pendiu #erapeu#ic pen#ru
ur03#oarele ca#e7orii de 8oli: afeciunile cardio6asculare, afeciunile apara#ului respira#or,
afeciunile apara#ului di7es#i6, ale apara#ului uro7eni#al, dis0e#a8olii, 8olile %i difor0i#3ile
apara#ului de susinere %i loco0oie, afeciunile sis#e0ului ner6os. .ul#e din#re recep#ele
reco0anda#e de c3#re Cean7 Cean7-?in7 sun# <n prac#ic3 5ilnic3 %i as#35i.
>ua 'o, p3rin#ele c9irur7iei c9ine5e, se na%#e <n !urul anului 1@M al erei noas#re, <n ac#uala
pro6incie 7an-9uei. El descoper3 o pul8ere anes#e5ic3 su8 aciunea c3reia poa#e efec#ua <n
lini%#e rafina#ele sale laparo#o0ii.
$ro7resele indus#riei e2#rac#i6e %i prelucr3#oare a 0e#alelor <ncep4nd cu secolul al Vl-lea
34
a.C9. per0i# fa8ricarea de ins#ru0en#ar 0edical din ce <n ce 0ai rafina# %i speciali5a#.
Acupunc#ura <ns3%i 8eneficia53 lar7 de pe ur0a noilor pro7rese #e9nolo7ice. Acele confeciona#e
din os sau pia#r3 6or fi <nlocui#e #rep#a# cu ace 0e#alice.
&
O O O
Din cele c4#e6a aspec#e punc#uale la care ne-a0 referi# reiese clar un aspec# de0n de
reinu#: a#4# 6ec9ea 0edicin3 c9ine53 c4# %i cea a popoarelor .edi#eranei de Es# %i ale )rien#ului
.i!lociu au c3u#a# s3-%i re5ol6e prin c3i proprii pro8le0ele de s3n3#a#e. u a6e0 p4n3 as#35i
do6e5i de in#erdependen3 <n#re :cen#rul c9ine5; %i cel :0edi#eranean-6es#asia#ic;. Vec9ea
0edicin3 c9ine53 deine unele priori#3i care 6or fi co0pensa#e rapid prin in#rarea <n scen3 a
,reciei an#ice.
(olul ,reciei es#e funda0en#al <n ceea ce nu0i0 epis#e0olo7ia 0edical3.
'rei e#ape 0arc9ea53 aces#e con#ri8uii:
o e#apa presocra#ic3 Apre9ipocra#iciiBH
o e#apa 9ipocra#ic3H
o e#apa pos#9ipocra#ic3.
Nn par#ea a II - a a8ord30 aceas#3 con#ri8uie a ,reciei an#ice AEllasB.
NO>E!
1. .I, L),: Die altc%inesisc%e 4edizin, in 5llustrierte ;esc%ic%te der
4edizin, I.I., Andreas, Sal58ur7, 1@/M, S. 4@-@MH
2. E+IADE, .ircea: #spect du m?t%e, ,alli0ard, $aris, 1@"3H
3. .I, L),: 5bid", -. 5&-5/H
4. A0 prefera# #er0inolo7ia la#in3 celei c9ine5e deoarece cei in#eresai po#
a6ea la dispo5iie 0ul# 0ai u%or #raducerea <n orice li083 de circulaie in#ernaional3 <n
le2icoanele de speciali#a#eH
5. .EJE(, $9., '(IAD)*: Legons d9%istoire de la pensee medicale, Edi#ions
)dile Kaco8, $aris, 1@@"H
". C>E C. J.: 8istor? ofC%inese medical science, $resses de C9an7ai, >on7
35
Fon7, 1@"/H
&. (*II, ..: 4anuel d9acupuncture fondamentale, .ercure de =rance,
1@&4.
3"
PAR>EA A III/A
MEDICINN JI FILOSOFIE PN =RECIA AN>ICN
C*+'*(I, .IS'E(E, ASF+E$I)S, >).E(, A+F.AI)
,(ECIA $(E>I$)C(A'ICD - =I+)S)=IA A'*(II
-C)+I DE .EDICID
C*+'*(D =IGICD -I ,I.AS'ICD
,(ECIA >I$)C(A'ICD - II),(A=IA ESI,*(D A **I -E= DE
-C)A+D - C)($*S >I$)C(A'IC*. - >I$)C(A'IS.*+ ,(ECIA
$)S'>I$)C(A'ICD - $)S'>I$)C(A'ICII -
E++EIS.*+ -I )I+E -C)+I .EDICA+E
ROMA
$(E.E(,D')(II E'(*SCI
.EDICIA SC+AVI+)(
$(I.II .EDICI ,(ECI
-C)+I -I C*(E'E
I.$E(I*+ IIGA'I
3&
=RECIA PREAIPOCRA>ICN
C*+'*(I, .IS'E(E, ASF+E$I)S, >).E(, A+F.AI)
Nn secolul al V-lea a.C9. is#oria <nre7is#rea53 apariia %i desf3%urarea :0iracolului 7rec;. +a
pri0a 6edere 7reu de e2plica#, s#a#ele-ce#3i eline fac pro7rese <n #oa#e do0eniile de ac#i6i#a#e.
Is#orici, sociolo7i %i an#ropolo7i au cre5u# <n#r-un fel de e2plo5ie, de 7eneraie spon#anee de 7enii
%i #alen#e, f3r3 a <ncerca s3 dea 6reo e2plicaie plau5i8il3 fap#ului. As#35i pes#e aces# en#u5ias0 s-
a a%#ernu# surdinaH se 6or8e%#e <nc3 de un 0iracol, <ns3 se consider3 un 0iracol pre73#i# de c4#e6a
su#e de ani <n care in#eli7ena, 0unca, nelini%#ea %i 7eniul in6en#i6 al 0ai 0ul#or nea0uri %i
7eneraii %i-au spus cu64n#ul.
Deplin <ncredinai de reali#a#ea 0iracolului 7rec, dar re#iceni <n ceea ce pri6e%#e #eoria
e2plica#i63 a unei 7eneraii spon#anee, 6o0 da 7las fap#elor spre con6in7erea celor ne<ncre53#ori.
>ipocra#is0ul a ur0a# %i el acela%i dru0. $ro0o6a# de -coala din Fos, <n#e0eia#3 pe una
din insulele Dodecane5ului, ilus#ra# <n a doua par#e a secolului al V-lea a.C9. de c3#re o
personali#a#e de e2cepie, >ippo?ra#es al >-lea, din seria de pa#ru 0edici cunoscui su8 aces#
nu0e, unul din concep#ele de 8a53 ale 0edicinii, 9ipocra#is0ul %i-a ro#un!i# %i ad4nci# sfera de
preocup3ri %i 0e#odele doar dup3 un parcurs lun7 %i adesea ane6oios pe care <l 6o0 reda <n cele
ce ur0ea53.
$aleoli#icul %i neoli#icul de pe 6ii#orul #eri#oriu al Elladei se deose8esc prea puin de cele
ale al#or #eri#orii din lu0e. Dac3 es#e s3 d30 cre5are lui '9u?Cdides %i $ausanias, <n#re 0ileniile
al %aselea %i al #reilea populaia ,reciei insulare %i con#inen#ale, a#4#a c4#3 era, #r3ia la ora
cul#urilor ar9aice. E2cepie f3ceau <ns3 E7ip#ul %i .esopo#a0ia care p3%iser3 :<n lu0ina is#oriei;
a%a cu0 6or do6edi cerce#3rile ar9eolo7ice de 0ai #4r5iu. +a fel %i Cre#a, care, din !urul anului
24MM p4n3 c3#re 14MM a.C9., de56ol#3 cul#ura nu0i#3 0inoic3, nu0e da# de la le7endarul re7e
.inos.
1
Cul#ura cre#an3 do6ede%#e un pu#ernic po#enial e2pansionis#, p3%ind din insul3 <n insul3 %i
a!un74nd <n Asia .ic3 %i $elopones, unde <%i creea53 dou3 cen#re 8ine or7ani5a#e, 'roia %i
.icene.
Din pri0a e#ap3 a aces#ei pene#raii r304n 0edicinii nu0ele %i co0po5iia c4#or6a
0edica0en#e #radiionale ca daucusul, an#ido# al 0u%c3#urilor de %erpi %i o specie de feri73,
asplerionul, foar#e eficace <n afeciunile splinei.
3/
A doua e#ap3 a cul#urii 0inoice A2MMM-1&3M a.C9.B, 5is3 a primelor palate, ne las3 ca
0o%#enire o serie de 0odele ale i7ienei ur8ane. Apa, pro6eni#3 din ploi, era diri!a#3 prin
in#er0ediul unor #erase f3c4nd-o s3 conflue5e prin#r-un sis#e0 de canale <n uria%e 8a5ine de
acu0ulare de unde era folosi#3 dup3 necesi#3i. .ul#e din cl3dirile descoperi#e dispuneau de
sis#e0e de aerisire, canali5are, #oale#e, du%uri %i 83i.
Nn perioada #4r5ie, dup3 1&MM a.C9., de56ol#area na6i7aiei <nlesne%#e 0i7raiile %i
le73#urile cu #eri#oriile euro-asia#ice. .icene cunoa%#e o nou3 %i <nflori#oare cul#ur3 c3reia i s-a
5is 0icenian3. Es#e ora 0i#olo7iei eline din care se 6a ali0en#a %i 0edicina. Geia cre#an3
Eilei#9Ca, pro#ec#oare a na%#erilor, d3 6ia3 lui Geus care es#e <0p304n#eni# <n ,reciaH >eca#e,
5ei3 de ori7ine asia#ic3, descoper3 0edica0en#ul aconi#inH A#ena, 5is3 %i >C7ieia, do6ede%#e
a6ansa#e cuno%#ine #erapeu#iceH dup3 ce <l 6indec3 pe $lu#on, r3ni# de >era?les, lui $aion i se
confer3 #i#lul de 0edic al 5eilorH >er0es, %i el ori7inar din E7ip#, es#e adop#a# de noua 0i#olo7ie
elenic3, pu#ernic lian# cul#ural-reli7io!s al unei co0uni#3i cuprin54nd #o# 8a5inul .edi#eranei
es#ice p4n3 dincolo de Sicilia %i sudul I#aliei care, pen#ru 0ul# #i0p, 6or pur#a nu0ele de ,recia
.are.
.en#ali#a#ea unei populaii re5ul#a#3 <n ur0a a nu0eroase n363liri Aa9ei, iliri, dorieniB es#e
do0ina#3 de 0a7ie. Conduc3#orii n363li#orilor sun# profei %i 6i5ionari ce pre#ind c3 di6ini#a#ea
le-a conferi# cali#3i suprana#urale, f3c4nd din ei poei, re7i, 0edici %i le7ifera#ori. u0ele lor au
re5onan3 de le7end3: )rfeu, 'iresias, Ia?u %i Fad0os.
Se pare c3 unii din#re ei au ins#i#uionali5a# :0is#erele;, care nu sun# al#ce6a dec4# anu0i#e
for0e de cul# la care par#icip3 doar iniiaii respec#i6i, eli#ari ale%i pe spr4ncean3, un fel de
franc0asoni ai an#ic9i#3ii. Sun# cunoscu#e 0is#erele orfice iniia#e de )rfeu, 0is#erele 5eiei
CC8ele iniia#e de Fad0os, 0is#erele lui Dionisos iniia#e de .ela0pus, 0is#erele de la Eleusis
%i al#ele.
2
Se credea c3 )rfeu, ca %i .ela0pus, erau <n5es#rai cu darul de a <nele7e li08a!ul
p3s3rilor, al ani0alelor s3l8a#ice, 8a c9iar %i pe cel al 0ineralelor.
.ela0pus, 0a7ician %i #erapeu#, folosea 0edica0en#e na#urale pe l4n73 desc4n#ece, 6r3!i
%i ru73ciuni.
.usaios, 0edic, poe# %i 0a7ician, ele6 al lui )rfeu, ar fi cel care, pri0ul, confor0 #radiiei,
l-ar fi <n63a# pe o0 cu0 s3-i <n7ri!easc3 pe 8olna6i %i ar fi reu%i# s3 #3l03ceasc3 se0nificaia
0is#erelor. $rin efec#ele psi9o-so0a#ice induse <n cursul desf3%ur3rii lucr3rilor 0is#erelor se
o8ineau uneori surprin53#oare 6indec3ri puse pe sea0a 5eului pro#ec#or local.
Nn !urul anului 12&M a.C9. #r3ia pe 0un#ele $elion din 'essalia cen#aurul C9iron, 0aes#ru <n
ar#a #303duirii pl37ilor <n care <i 6a iniia %i pe eroii Iliadei %i )diseii. El ar fi fos# #o#oda#3 %i
0arele cunosc3#or al aciunii plan#elor 0edicinale %i al cul#i63rii lor. ) da#3 cu el fi#o#erapia es#e
in#rodus3 sis#e0a#ic <n arsenalul 0i!loacelor #erapeu#ice. Es#e posi8il ca cen#aurii, ca persona!e
3@
0i#ice, s3 repre5in#e, <n 74ndirea #i0pului, sincre#is0ul cul#ural al locui#orilor re7iunii Dun3rii de
Kos %i al (usiei 0eridionale cu cel al ,reciei, respec#i6 al 'essaliei.
As?lepios, 6ii#orul Esculap al la#inilor, es#e con#e0poran %i ele6 al lui C9iron. Se na%#e <n
!urul anului 12"M a.C9. <n 'essalia prin#r-o ce5arian3 pos#-0or#e0 efec#ua#3 de >er0es pe corpul
ne<nsuflei# al 0a0ei sale Coronis AForonisB, fiica re7elui =le7Cas. 'a#3l s3u nu era al#ul dec4#
5eul soarelui, Apollo.
3
AsIle)ios es#e deose8i# de sili#or %i <n6a3 fi5io#erapia, c9irur7ia %i #ra#a0en#ul
0edica0en#os al di6erselor afeciuni.
Dar As?lepios es#e %i un no6a#or <n 0a#erie de #erapie necon6eniona<3. El reco0and3
8olna6ului s3 se ocupe de 0u5ic3 %i poe5ie, s3 ia par#e la repre5en#aii de #ea#ru %i s3 prac#ice
spor#uri ca scri0a, 9ipis0ul %i 64n3#oarea.
Cul#ura 0icenian3 dispare %i ea <n ur0a asal#ului dorienilor. Ispr36ile lui AeraIles/
Aerc"les ne sun# cunoscu#e. .ai puin %#i0 c3 era %i preo# <n insula Fos, <n5es#ra# de 5ei cu darul
6indec3rii, 8a c9iar al <n6ierii 0orilor, prac#ica 0a7ia la fel ca 0uli din#re predecesorii s3i, a6ea
cuno%#ine <n do0eniul fi#o#erapiei %i, #o# el, 6a fi cel care 6a in#roduce pri0ele re7uli de i7ien3 <n
lu0ea sa. <n .ile# %i Elis, co08a#e cu succes epide0ii ce secer3 0ii de 6iei. <n cea de a doua
locali#a#e 0u#3 cursul r4ului Alp9eius, reu%ind s3 asane5e o re7iune 0l3%#inoas3 infes#a#3 de
paludis0.
Nn Sicilia, la .essina, es#e procla0a# 5eu al #erapiei, al ar#ei 6indec3rii, c3ci <n#re #i0p
descoper3 %i aciunea 83ilor calde <n 0ul#e afeciuni 7re6a#e de o si0p#o0a#olo7ie dureroas3.
+ocali#3ile <n care sun# descoperi#e i56oare #er0ale aces#ea 6or lua nu0ele noului :5eu; al
0edicinii A>erculaneu0, I3ile >erculane e#cB.
C3#re anul 1MMM a.C9. sursele de infor0aii asupra ac#i6i#3ilor 0edicale <ncep s3 lipseasc3.
<n aces# 0o0en#, <n !urul anilor 1MMM-@MM a.C9., apare >o0er.
Aomer face s3 ne par6in3 prin cele dou3 capodopere li#erare, Iliada %i )diseea, docu0en#e
scrise de o deose8i#3 6aloare asupra 0edicinii #i0pului <n care a #r3i#. Se %#iu puine lucruri
despre au#orH n3scu# la S0irna, a #r3i# <n secolul al V*I-lea a.C9.
4
Dup3 unii asidui cerce#3#ori ai #e2#elor 9o0erice, ar fi fos# 0edic 0ili#ar care a #r3i#
ca0pania r358oiului #roian, cunosc4nd <n a03nun# #oa#e consecinele decur74nd din aceas#3
si#uaie.
S#a#is#ica lui =rolic9 <nre7is#rea53 <n Iliada o su#3 pa#ru5eci %i %ap#e de r3ni de r358oi, cele
0ai 0ul#e A1M"B cau5a#e de suli3, repar#i5a#e dup3 cu0 ur0ea53:
5
cap 31 A21ZB
74# 1"A11ZB
#runc9i &@ A54ZB
0e08re superioare 1M A&ZB
4M
0e08re inferioare 11 A&ZB
>otal <37
) su#3 paispre5ece A&&ZB r3niri s-au solda# cu decesul co08a#anilor. <n pl37ile pene#ran#e
ale corpului sau #rau0a#is0ele cranio-cere8rale desc9ise s-a <nre7is#ra# o 0or#ali#a#e de 1MMZ,
ur0a#e de le5iunile #runc9iului, /4, /Z %i de cele ale 74#ului, /1, 25Z. .ai puin 7ra6e sun#
le5iunile 0e08relor, 14, 3Z. Cea 0ai 0are 0or#ali#a#e aparine pl37ilor prin suli3H 0ai puin
7ra6e sun# cele prin spad3 %i s37ei.
Ana#o0ia la care recur7e >o0er <n descrierea scenelor de lup#3 precu0 %i a celor r3nii sau
uci%i es#e foar#e e2ac#3, f3r3 a e2a7era <n a03nun#e. <n scrierile 9o0erice s-au u#ili5a# o su#3
cinci5eci de noiuni ana#o0ice. u e2is#3 #oa#e denu0irile necesare pen#ru cap, #runc9i, sufle# %i
spiri#.
>o0er cunoa%#e le5iunile #rau0a#ice <nc9ise 7enera#oare de %oc %i descrie cu 0ul#3
acura#ee 0alfor0aii con7eni#ale ca %i cele pre5en#a#e de >efais#os.
Nn Iliada, As?lepios nu are cali#a#ea de 5eu %i nici pe cea de co08a#an#, deoarece es#e <n
64rs#3H es#e un re7e #essalic %i un des364r%i# 0edic.
A9ille %i $a#rocle, de%i lup#3#ori pro#a7oni%#i, p3s#rea53 %i cali#a#ea de 0edici. =iii lui
As?lepios <%i <0par# a#ri8uiile. .ac9aon es#e c9irur7 iscusi# care e2#ra7e corpi s#r3ini, opre%#e
s4n7er3ri, aplic3 %i sc9i083 pansa0en#e. Cel3lal# fiu, $odalerios, es#e in#ernis#-7eneralis# %i, <n
aceas#3 cali#a#e, pre73#e%#e eli2ire %i aplic3 fi#o#erapia, opiul !uc4nd un rol de sea03. .edicina
in#ern3 era de a8ia la <ncepu# %i ac#i6i#3ile <n aces# do0eniu erau re5er6a#e cu priori#a#e 5eilor.
C4#e6a fe0ei-0edici ca >e?a0ede, A7a0ede %i $olida0na cola8orea53 cu iscusin3 %i
<nde04nare, <0preun3 cu cole7ii lor 83r8ai, la u%urarea suferinelor celor r3nii.
+ec#ura e29aus#i63 a Iliadei %i )diseii, de%i scrise <n#r-o 6re0e <n care reli7ia %i 0a7ia
do0inau ar#a #erapiei, ne do6ede%#e c3 au#orul confer3 doar o i0por#an3 secundar3 fac#orului
#ranscenden#al. $e plan indi6idual, 0edicina se i0pune prin ea <ns3%i, f3r3 in#er6enia 0a7iei sau
a reli7ieiH soar#a eroului es#e dic#a#3 de confrun#area direc#3 cu ad6ersarul.
Ele0en#ul reli7ios persis#3 unde6a <n al doilea planH es#e planul confrun#3rii celor dou3
#a8ere de 5ei care nu fac al#ce6a dec4# s3 decid3 de par#ea cui <nclin3 6ic#oria sau <nfr4n7erea
celor dou3 #a8ere <ncle%#a#e pe c40pul de lup#3. Aceas#3 laici5are, fie c9iar %i parial3, ne o8li73
s3 cons#a#30 declinul ele0en#ului 0a7ic-reli7ios <n de#er0inis0ul proceselor de 6indecare pos#-
#rau0a#ic3.
Nn afar3 de #oa#e aces#e aspec#e enu0era#e, >o0er a8ordea53 %i al#e pro8le0e 0a!ore ca
esena 6ieii %i relaia spiri#-sufle#-corp. Sun# <n#re83ri la care 6or <ncerca s3 r3spund3 %i filosofii
na#urii spre care >o0er repre5in#3 un punc# de #ran5iie.
41
LHI"r*os# 6es#i#ul le7ifera#or al Spar#ei, s-a preocupa# %i de unele aspec#e ale s3n3#3ii
pu8lice. <n !urul anului &5M o 9o0ose2uali#a#e 7alopan#3 aduce de0o7rafia ce#3ii <n#r-o si#uaie
precar3. $en#ru s#i0ularea se2uali#3ii, +C?ur7os re7le0en#ea53 desf3%urarea unor concursuri de
7i0nas#ic3 la care par#iciparea #inerilor %i #inerelor era o8li7a#orie. Aces#e :!ocuri; se 8ucurau de
o pre6edere par#icular3 care i0punea concurenilor de a08ele se2e s3 e6olue5e nu5i <n faa
!uriului c4# %i a spec#a#orilor. Ia#3 unde erau <ncepu#urile %i !us#ificarea s#rip-#easului de 0ass3.
Se pare c3 #o# +C?ur7os se afl3 la ori7inea re7le0en#3rii 0eselor <n co0un, a ali0en#aiei
fru7ale %i, o da#3 cu <0plinirea 64rs#ei de %ap#e ani a copilului, a 0ersului descul, a dor0i#ului
pe p304n#ul 7ol %i a pro#e!3rii copilului cu o <08r3c30in#e su0ar3 redus3 la o si0pl3 #unic3.
+e7isla#orul dorea pa#riei sale, Spar#a, 7eneraii de oa0eni 8ine c3lii care s3 poa#3 face fa3
oric3ror e6en#uali#3i, <ncerc3rilor r358oiului <n pri0ul r4nd.
"
Aesio'os, n3scu# <n anul "4M a.C9., apolo7e# al 6ieii la ar3, 0are poe# al an#ic9i#3ii eline,
ne-a l3sa# 0o%#enire <n 6olu0ul 4unci i zile o serie de sfa#uri preioase de i7ien3 indi6idual3
A<08r3c30in#e, <nc3l30in#e, ali0en#aie, co0por#a0en# e#cB. Es#e un con6ins dialec#ician. Din
9aos se na%#e cos0osul, apoi noap#ea %i <n sf4r%i# p304n#ul cu 03rile %i 0unii. 'o#ul es#e 0i%care
%i de56ol#are pe o cale a pro7resului dependen#3 de 6oina di6ini#3ii.
Era >esiodos un precursor al filosofilor na#urii1 =3r3 <ndoial3. $ro8a8il %i un ecolo7is#
con6ins.
Secolul al V>-lea aduce o i0por#an#3 sc9i08are <n lu0ea 7reac3. Cen#rul de 7reu#a#e al
cul#urii se 0u#3 <n Sicilia %i I#alia de Sud, unde apar noi ce#3i, din#re care cea 0ai renu0i#3 6a fi
un #i0p Fro#ona, ilus#ra#3 de personali#a#ea lui $C#9a7oras care se 6a afir0a drep# desc9i53#or de
dru0uri noi <n do0enii foar#e diferi#e ca filosofia, 0a#e0a#icile, #eolo7ia, cos0olo7ia %i
0edicina.
Se na%#e <n anul 5/2 a.C9. <n insula Sa0os pe care o p3r3se%#e la 64rs#a de 14 ani pen#ru a
se s#a8ili la Fro#ona. Va a6ea drep# 0ae%#ri pe 6raciul speciali5a# <n 6indecarea pl37ilor, Aris#eas
din $ro?onnesos, pe cele8ra $C#9ia A$i#iaB, pre5ic3#oarea din Delfi, pe $9ere?ide din SCros %i pe
Ana2i0andros AAna2i0andruB. <n#reprinde o c3l3#orie <n $ersia unde-1 cunoa%#e pe Gara#as %i
apoi <n ,allia unde <i <n#4lne%#e pe drui5i. (e<n#ors la Fro#ona, se re0arc3 prin#r-o serie de
prele7eri cu care prile! pune 8a5ele %colii sale, <n esen3 o pledoarie pen#ru un nou 0od de 6ia3,
<08r3c4nd aspec#e educa#i6-0orale %i c9iar poli#ice.
Doc#rina pi#a7oreic3 include a#4# #endine 0is#ice c4# %i raionale. $e 03sur3 ce %#iinele
na#urale <%i definesc %i de56ol#3 sfera de ac#i6i#a#e, ele0en#ul 0is#ic cedea53 pasul. De la un
0o0en# da# apar se0nele unei di9o#o0ii sci5ionis#e. Ele0en#ele conser6a#oare, a?us0a#icii, le-
a0 5ice as#35i :reli7io%ii;, 5elo%i p3s#r3#ori ai #radiiei %i secre#elor 7rup3rii, %i 0a#e0a#icii, aripa
:pro7resis#3;, %#iinific specula#i63. C3#re sf4r%i#ul secolului al V-lea separarea 6a fi co0ple#3.
+3s4nd la o par#e diferenele, #oi pi#a7oreicii cred <n re<ncarnare, acord3 o deose8i#3
42
pondere relaiilor reciproce <n#re di6ersele o8iec#e %i si#uaii Arelaia cau53-efec# %i fead-8ac?.
n.a.B. =iinele se de56ol#3 <n spaii #e0porale care corespund cifrei %ap#e iar perfec#a fru0usee
corespunde for0ei sferice.
)po5iia fa3 de noile idei es#e din ce <n ce 0ai e2pri0a#3. $C#9a7oras se refu7ia53 la
.e#apon# unde, <n !urul anului 5MM a.C9. <nce#ea53 din 6ia3. Cinci5eci de ani 0ai #4r5iu casa <n
care a6eau loc adun3rile pi#a7oreicilor din Fro#ona cade prad3 unui incendiu pus de ad6ersariH o
8un3 par#e din#re cei pre5eni pier <n fl3c3ri. =oar#e puini din#re par#icipani reu%esc s3 se
refu7ie5e la 'aren# unde <%i 6or con#inua ac#i6i#a#ea. .eri#ele lui $C#9a7oras sun# deose8i#e <n
ceea ce pri6e%#e 0edicina. El apare drep# un precursor de necon#es#a# <n 0a#erie de i7ien3,
die#olo7ie, psi9oso0a#ic3 %i #erapie prin 0u5ic3.
&
QlImaion. =i5ician %i fi5iolo7, care 6a in#roduce 0e#oda e2peri0en#al3 <n 8iolo7ie, ele6 %i
0e08ru al 7rupului pi#a7oreic, 6a #r3i la Fro#ona <n#re anii 5&M %i 5MM a.C9. .e#oda sa: disecia
%i pre73#irea de piese ana#o0ice pe cada6re de ani0ale. .edicina <i da#orea53 dou3 descoperiri
i0por#an#e <n do0eniul sis#e0elor in#e7ri4#i6e. <n cadrul apara#ului circula#or reu%e%#e s3
s#a8ileasc3 deose8irea <n#re 6enele Ap9le8esB pline de s4n7e ce afluea53 spre cord %i ar#erele
Apneu0aB pe care le 73se%#e la disecie 7oale de orice coninu#. Aceas#3 descoperire se ui#3 cu
#i0pul %i de a8ia oa0enilor de %#iin3 ai %colii ale2andrine le 6a re6eni 0eri#ul de a res#a8ili
ade63rul.
A doua descoperire se refer3 la or7anele de si0 pe care le e2a0inea53 pe r4nd Aurec9e,
oc9i, li083 e#cB, pun4nd <n e6iden3 %i :canalele;, <n fond cordoanele ner6oase, ce lea73 or7anele
periferice de creier care es#e, dup3 Ol?0aion, %i or7anul 74ndirii. Era o concepie <ndr35nea3
care <i ridic3 <0po#ri63 #oa#e 0arile au#ori#3i %#iinifice: E0pedo?les, Aris#o#eles, s#oicii %.a.
-i #o#u%i Ol?0aion a6ea de par#ea lui drep#a#ea care es#e consfini#3 prin preluarea #e5ei
sale de c3#re <nsu%i >ippo?ra#es.
$en#ru Ol?0aion principiul uni6ersal es#e drep#a#ea, le7i#i0i#a#ea. <n 0od analo7, s3n3#a#ea
se 0enine %i ea prin ec9ili8rul <n anu0i#e proporii a di6erse cali#3i: u0ed-usca#, rece-cald,
dulce-a0ar %.a.0.d. E2cesul sau defici#ul uneia sau 0ai 0ul#ora din#re aces#e cali#3i duce la
declan%area s#3rii de 8oal3H e2cesele sau defici#ele po# fi pro6oca#e de o ali0en#aie can#i#a#i63 %i
AsauB cali#a#i63 neraional3. Aces# punc# de 6edere 6a fi prelua# <n#oc0ai de 0edicina 9ipocra#ic3.
Ol?0aion se preocup3 %i de pro8le0ele procrea#iei, e08rilo7iei %i e08rio7ene5ei, precu0
%i de al#e #e0e de fi5iolo7ie %i 8iolo7ie incluse <n #ra#a#ul #supra Iaturii, as#35i disp3ru#. Di6er%i
au#ori fac referine la capi#ole din aceas#3 car#e. Au#orul ei es#e considera# as#35i drep# unul din#re
:$3rinii .edicinii;.
/
=I+)S)=IA A'*(II
43
Is#oria ideilor epocii presocra#ice sau pre9ipocra#ice, cu0 a0 pu#ea s3 o nu0i0, ara#3 c3
forele na#urii %i i0plicaiile lor de6in preocuparea 0a!or3 a 74ndi#orilor elini. (e5ul#a#ul es#e o
#e0erar3 %#iin3 corela#i63 %i in#e7ra#i63 a c3rei pa#rie es#e .ile#ul, ur0a# de iradieri <n #o# spaiul
ionian %i apoi elin. (epre5en#anii aces#ui curen# direc# pre73#i#or al 9ipocra#is0ului do6edesc
aprofunda#e cuno%#ine de fi5ic3, fi5iolo7ie %i 8iolo7ie <n#r-o 6re0e <n care 0edicina <nc3 nu s-a
eli8era# de scu#ecele 0a7iei, ri#ualurilor %i ale #ranscenden#ei.
oile cerce#3ri %i idei 6or duce la o ade63ra#3 re6oluie <n 0edicin3 %i #erapie. S3-i nu0i0
pe noii corifei de care ne 6o0 ocupa pe r4nd: 0e08rii -colii din .ile#, <n sens res#r4ns '9ales,
Ana2i0andros %i Ana2i0enes. +or le ad3u730 pe $C#9a7oras %i 7rupul din Fro#ona, pe
>era?lei#os din Efes, pe E0pedo?les din A7ri7en#, -coala a#o0i%#ilor din A8dera cu +eu?Cppos
%i De0o?ri#, <n sf4r%i# pe Ana2a7oras, ca s3 nu-i a0in#i0 dec4# pe cei 0ai i0por#ani.
Nn secolul al V>-lea a.C9. .ile#ul, colonia din par#ea de nord-es# a Asiei .ici, a#insese
s#andarde de 6ia3 ridica#e. Secre#ul: co0erul cu lu0ea elin3 %i 0ai ales cu cele nou35eci; de
colonii 7rece%#i din !urul .3rii e7re, fonda#e cu 0i!loace 0a#eriale %i e0i7rani 0ilesieni.
Iun3s#area de56ol#3 cul#ura, a%a c3 la un 0o0en# da# ce#a#ea <%i are 74ndi#orii, enciclopedi%#ii,
na6i7a#orii %i 0edicii ei care, unindu-%i efor#urile, reu%esc s3 o8in3 re5ul#a#e re0arca8ile <n
fi5ic3, as#rono0ie, 0edicin3, re#oric3.
>:ales 'in Milet( 'r3ie%#e <n#re anii "3M %i 531 a.C9. <n#reprinde nu0eroase c3l3#orii de
s#udii prin#re care %i cea aproape o8li7a#orie pen#ru orice o0 de cul#ur3 elin, c3l3#oria <n E7ip#,
de6enind cu #i0pul un 6eri#a8il enciclopedis#.
Consider3 c3 ele0en#ul de 8a53 - p9isis - care in#r3 <n co0ponena oric3rui o8iec# es#e apa.
.e#oda sa es#e cea induc#i63. Valoarea e2perienei <n 0a#erie de cunoa%#ere nu in#r3 <n discuie.
Din ap3, ele0en#ul pri0elor <ncepu#uri, se na%#e aerul, p304n#ul %i focul.
'oa#e o8iec#ele percep#i8ile prin si0uri, le0nul, fierul, di6erse or7ane, sun# doar for0e
aparen#e, 6aria8ile ale unei unice reali#3i.
'9ales nu ne-a l3sa# 0o%#enire ni0ic scris. <n633#ura lui s-a desf3%ura# fie oral, a%a cu0
era <ndeo8%#e 0oda #i0pului, fie s-a pierdu#, a%a cu0 s-a <n#40pla# cu 8un3 par#e din #e5aurul
74ndirii eline. Ceea ce a r30as de pe ur0a lui deine0 din conse0narea unora din#re ideile sale
<n operele s#r3ine ale unor con#e0porani sau ur0a%i.
@
Ana4iman'ros A"1M-545 a.C9.B es#e p3rin#ele %#iinelor na#urale la elini, unul din#re
prie#enii %i ele6ii lui '9ales %i 0arcan# 0e08ru al Cole7iului filosofilor %i na#urali%#ilor din
.ile#.
44
+a "3 de ani <%i pu8lic3 #ra#a#ul Despre Iatur din care s-au sal6a# unele fra70en#e.
=ondul, 8a5a #u#uror lucrurilor, es#e apeironul Anesf4r%i#ul, infini#ulB, noiune pe care o
<n#4lni0 %i la >o0er %i la >esiod <n sens de nepreui#ul, inco0ensura8ilul. Ana2i0andros
<nele7ea prin apeiron 9aosul <ncepu#urilor fi5icii.
) al#3 <n#re8are ce do0in3 74ndirea filosofului es#e 0odul de apariie a corpului o0enesc.
Aceas#3 apariie #re8uie s3 fi fos# efec#ul unui lun7 proces de 0e#a0orfo53 desf3%ura# <n 0ai
0ul#e fa5e. $ri0ele 6ie#3i rudi0en#are apar <n 04lul 03rii unde se 83l3ceau %i apoi <n6a3 s3
<noa#e. Aces#e :fiine; cresc %i <%i <n63luie corpul cu o piele 7roas3 acoperi#3 cu sol5i epo%i. +a o
anu0i#3 64rs#3 %i di0ensiune ies la 3r0 unde se descua0ea53 %i iau for0a unor fe#u%i, dup3
care, cur4nd, <n con#inuare se #ransfor03 <n fiine u0ane ce se po# 9r3ni sin7ure, a!un74nd la
for0ele 0a#ure cunoscu#e. Ia#3 a8orda#e o serie de #e0e ce 6or fi s#udia#e ul#erior, <n su#e de ani
%i <n de#aliile di6erselor speciali#3i ca: filo7enie, ana#o0ie, e08riolo7ie %i e08rio7ene53,
e6oluionis0 e#c.
Ana2i0andros cons#a#3 %i for0ulea53 lapidar: :fiecare e2is#en3 es#e sor#i#3 dispariiei;. 'o#
-dup3 el di6erse lu0i se po# succede, dar %i po# coe2is#a.
1M
Ana4imenes din .ile# A<n !ur de 5/M-52M a.C9.B es#e ele6ul lui Ana2i0andros. +a el, 8a5a,
fondul, ele0en#ul #u#uror lucrurilor e2is#en#e %i percep#i8ile e0piric es#e :aerul;, su8 #oa#e
for0ele A64n#, a8uri, nori, respiraieB. $rin condensare sau rarefiere se nasc su8s#ane diferi#e de
cea iniial3. <n pri0a e6en#uali#a#e se nasc 64n#uri, nori, ploaie, c9iar pie#re. $rin rarefiere se
poa#e produce foc. Ana2i0enes pos#ula as#fel, pri0ul, relaia <n#re can#i#a#i6 %i cali#a#i6.
11
Nn re5u0a# filosofii 0ilesieni la care ne-a0 referi# au c3u#a# r3spuns la <n#re8area
referi#oare la apariia uni6ersului c4# %i a 6ieii. )ric4# ni s-ar p3rea de ciuda#e as#35i r3spunsurile
lor, ele erau pri0ele <ncerc3ri de a s#a8ili relaii cau53-efec#, can#i#a#e-cali#a#e e#c. cu care
0edicina nou3, <n de56ol#are, 6a opera din plin.
Ali filosofi %i 0edici 6or co0ple#a, <n con#inuare, opera rculesienilor duc4nd-o p4n3 la
0area sin#e53 %i 0arile clarific3ri pe care le 6a i0pune sis#e0ul 9ipocra#ic. $oa#e cel 0ai
i0por#an# din#re #oi 6a fi >era?lei#os din Efesos.
AeraIleitos din Efesos es#e poa#e cel 0ai profund 74ndi#or din#re presocra#ici. S-a n3scu#
<n anul 55M a.C9. 'i0id %i soli#ar, la 0oar#ea #a#3lui s3u, unul din#re conduc3#orii ce#3ii c3ruia ar
fi #re8ui# s3-i ur0e5e, renun3 <n fa6oarea fra#elui s3u la funcia pe care o 0o%#enea. Dorina de a
se pu#ea dedica <n <n#re7i0e filosof iei <i 0o#i6a aceas#3 9o#3r4re.
12
De #i0puriu a fos# porecli# :o8scurul;, a#4# din cau5a firii sale re#rase, c4# %i din pricina
<n#ors3#urilor s#ilis#ice ale scrierilor sale, adesea 7reu de p3#runs. econ6enional %i necru3#or,
nu-%i iar#3 conce#3enii pe care <i acu53 de #rai 8un %i 0ole%eal3. In#er6ine o sin7ur3 da#3 <n
45
poli#ic3 reu%ind s3-%i sal6e5e ce#a#ea de in#eniile a7resorului persan. *r4# %i e6i#a# de oa0eni,
>era?lei#os se re#ra7e, i5ol4ndu-se pe o colin3 din 6ecin3#a#ea ora%ului.
*l#i0a dorin3 a aces#ui :e2cen#ric;, cu0 l-a0 nu0i as#35i, a fos# de a fi <n7ropa# <n 7unoi.
A 0uri# la 64rs#a de &M de ani <n anul 4/M a.C9.
13
)pera sa, a#4#a c4# a r30as, es#e 8o7a#3 <n idei insera#e as#35i <n filosof ia peren3. .ul#e
din#re ele au 6aloare de 7enerali5are %i au fos# prelua#e de fondul idea#ic al 0edicinii. Ia#3 c4#e6a
din#re cele 0ai i0por#an#e.
'e0a con#rariilor, fie si0ul#ane, li0i#a#e <n spaiu, ca %i cea a con#rariilor succesi6e,
li0i#a#e <n #i0p, es#e pro8a8il ideea care <-a dus pe >ippo?ra#es la concep#ul ec9ili8rului,
respec#i6 de5ec9ili8rului u0oral <n pa#o7ene5a 8olilor.
) al#3 #e03, uni#a#ea #u#uror lucrurilor, confor0 c3reia nu e2is#3 ni0ic inu#il <n na#ur3, es#e
ilus#ra#3 de alc3#uirea <ns3%i a corpului nos#ru care cons#i#uie o uni#a#e ce nu se poa#e lipsi, f3r3
consecine, de cel 0ai ele0en#ar p4n3 la cel 0ai co0ple2 or7an. Aceas#3 uni#a#e ar fi da#3 de foc,
su8s#an3 pri0ordial3, e#ern 6ie. u <nele7ea oare filosoful prin foc 0e#a8olis0ul cu
0ecanis0ele sale de feed-8ac?1 $en#ru a 6alorifica uni#a#ea sau lipsa de uni#a#e, 9ipocra#is0ul
6a i0pune 9olis0ul %i e0piris0ul sis#e0a#ic aplica# <n#re7ului or7anis0 u0an, ca 0e#od3 de
punere <n e6iden3 a celor 0ai 0ici carene ana#o0ice %i fi5iolo7ice.
A #reia #e03 %i cea 0ai cunoscu#3 es#e cea a cur7erii e#erne a lucrurilor, panta rei" :u poi
Ain#raB de dou3 ori <n acela%i flu6iu;, ne spune >era?li#, :...c3ci <n 0od per0anen# noi ape 6in
asupra #a;. =iina o0eneasc3 %i #o# ce e2is#3 sun# <n#r-o con#inu3 0i%care %i sc9i08are, #4n3rul
<083#r4ne%#e, 6iaa face loc 0orii, fri7ul, c3ldurii. E#ern3 es#e doar sc9i08area, de6enirea.
$en#ru a pu#ea recunoa%#e aceas#3 le7e a sc9i083rii %i a o pu#ea s#3p4ni, 03car <n 8un3 par#e, sun#
necesare cuno%#ine <n do0enii foar#e 6aria#e ca fi5iolo7ia, 8iolo7ia, fi5ica, 0a#e0a#ici, c9i0ia %i
al#ele. .edicina se <nscrie %i ea <n 0od o8li7a#oriu prin#re cele ce sun# incluse <n aceas#3 re7ul3.
Influena lui >era?lei#os se <n#inde aproape p4n3 <n 5ilele noas#re c3ci po5i#i6is0ul lui
Au7us# Co0#e nu 6a susine dec4# acela%i lucru, folosind al#e cu6in#e.
>era?lei#os es#e un nonconfor0is# ire0edia8il din #oa#e punc#ele de 6edere %i <%i e2pri03
#3ios con6in7erile. In 0a#erie de reli7ie es#e con#ra 6ener3rii i0a7inilor, 0is#erelor de orice
na#ur3, con#ra purific3rilor prin !er#fe de s4n7e %i a #u#uror celor ce <n#rein i7norana %i
o8scuran#is0ul o0ului susin4nd aces#e prac#ici. <%i e2pri03 dispreul fa3 de #i#lurile no8iliare %i
0onar9ia eredi#ar3 c4# %i fa3 de incapaci#a#ea poli#ic3 a 0uli0ii care <%i alun73 pe cei 0ai 8uni
fii din ce#a#e.
+a <ncepu#ul carierei, dialec#ician declara#, se separ3 #rep#a# de aceas#3 0e#od3 care 6a
r304ne, #o#u%i, <n panoplia filosofiei %i a 0edicinii, unul din#re ins#ru0en#ele de cerce#are
%#iinific3. <n <n#rea7a oper3 a filosofului, ade63rul es#e rela#i6i5a#H p4n3 %i ceea ce ne <ncon!oar3
cuprinde doar o par#e din ade63r %i de raional. )0ul, par#e din *ni6ers, se supune le7ilor
4"
*ni6ersului, deci lo7osului, noiune prin care >era?lei#os <nele7ea cu64n#, raiune, le73#ur3,
ar0onie. Ia#3-1 pe +ei8ni5-ul de 0ai #4r5iu.
Eleaii cu Wenop9anes, $ar0enides %i Genon 6or con#es#a 0ul#e din concep#ele lui
>era?lei#os.
E+EAQII
14
Reno):anes 'in Bolo):on A5&M-4&51 a.C9.B, rapsod-poe#, se s#a8ile%#e <n anul 53" a.C9.
la Eleea. Spiri# cri#ic, radical, an#i#radiionalis#, es#e unul din#re fonda#orii filosofiei dialec#ice
considera#3 carac#eris#ic3 pen#ru %coala elea#ic3.
Parmeni'es 'in Eleea A$ar0enideB An. <n !ur de 515, <n !ur de 445 a.C9.B ne-a l3sa# un
poe0 in#i#ula# #supra Iaturii, co0pus din dou3 p3ri: #devrul %i #parena"
Dup3 >era?lei#os un o8iec# poa#e e2is#a Aa fiB %i a nu e2is#a Aa nu fiB <n acela%i #i0p, <n#r-un
acela%i loc. $ar0enides nu es#e de acord cu aceas#3 #eorie. :Cei ce 63d un sin7ur lucru, a fi %i a
nu fi, %i apoi din nou dou3 diferi#e o8iec#e sun# 0ui, or8i %i filosofi cu dou3 cape#e.; -i #o# el
for0ulea53 lapidar aceas#3 :le7e a con#rariilor: :nu e2is#3 coe2is#en3 <n#re da %i nu, sau un lucru
nu poa#e fi %i a nu fi" Ceea ce este s-a n3scu#, es#e nepieri#or, des364r%i#, <nc9eia#. u es#e ni0ic
de ad3u7a# %i ni0ic de <ndep3r#a#. u e2is#3 de6enire, c3ci nu e2is#3 nici 0i%care %i nici 6id,
deoarece spaiul es#e plin; A0ereu cu ce6a, n.a.B.
Zenon din Eleea An. cea 4@M - cea 43M a.C9.B #ranspune principiul con#radiciei <n dispu#ele
curen#e. Do6e5ile la care <n 0od cons#an# recur7e nu sun# considera#e de Aris#o#el al#ce6a dec4#
<n%el3#orii.
$rocedeului u#ili5a# de Genon i s-a da# nu0ele de dialectic eleatic, deose8i# de cel a lui
>era?lei#os, care susine c3 a#4# afirmaia c4# %i negaia coe2is#3 <n fiecare lucru, doi poli, <n#re
care a%a cu0 6o0 6edea se de56ol#3 %i 0edicina.
Eleaii sun# %i ei 0edici. Ei consider3 fiina u0an3 drep# o si08io53 de cald %i rece.
Do0inaia recelui asi7ur3 percepia, <n #i0p ce 74ndirea es#e con#rola#3 de 6aria8ili#a#ea
rapor#ului cald-rece.
Melissos din Sa0os susinea pe de o par#e uni#a#ea %i i0o8ilis0ul fiinei. <n ceea ce
pri6e%#e posi8ili#3ile noas#re de a cunoa%#e reali#a#ea, consider3 c3 or7anele noas#re de si0 ne
<n%eal3. )are (das Ding an sic%) al lui Fan# <%i 73sea 0ie5ul <n 74ndirea lui .elissos1
4&
Em)e'oIles 'in AIra*as/A*ri*ent
15
6a fi una din#re personali#3ile cele 0ai co0ple2e
ale #i0pului s3u A54M-43M a.C9.B. 3scu# la A7ri7en# ASiciliaB, 0edic, filosof, poe#, le7ifera#or,
f3r3 a fi un no6a#or <n do0eniile pe care le 6a a8orda, 6a con#ri8ui prin pra70a#is0ul %i
eclec#is0ul s3u la r3sp4ndirea %i co0ple#area concepiilor %i ideilor puse <n circulaie de
precursori %i con#e0porani.
=ilosofia sa se inspir3 din #eo7oniile cos0o7onice ale 0is#erelor orfice, din ideile eleailor,
din concep#ul 9erac<idian al de6enirii %i din a#o0is0ul lui +eu?ippos.
1"
Ca filosof es#e cunoscu# ca au#or a #rei c3ri #ra#4nd Despre Iatur" # scris %i un #ra#a#
0edical Cuvntare despre 4edicin, as#35i pierdu#.
(ele630 c4#e6a din#re concep#ele care fac din el un filosof al na#urii. .ai i0por#an# ni se
pare cel redac#a# su8 #i#lul 'atru rdcini ale tuturor lucrurilor, <n care for0ulea53 #eoria po#ri6i#
c3reia focul, aerul, p304n#ul %i apa, a0es#eca#e <n di6erse proporii, decid cali#3ile u0orilor:
cald, rece, usca# %i u0ed. $a#o7ene5a celor pa#ru u0ori ale lui >ippo?r#a#es se inspir3 direc# din
#eoria e0is3 de E0pedo?les.
Nn loc de o 0a#erie ori7inar3 unic3, a%a cu0 au preconi5a#-o filosofii 0ilesieni ai na#urii,
E0pedo?les :6ede; diferi#e su8s#ane ele0en#are care se a0es#ec3 %i se separ3 <n confor0i#a#e cu
0i%carea 0odela#oare a de6enirii. Ele0en#ele se 7rupea53 0ecanic f3c4nd s3 se nasc3 9aosulH
:c4nd se separ3 din nou, apar corpuri dispara#e;, p3ri ale *ni6ersului. Ia5a aces#or 7rup3ri
Aa7lu#in3ri sau a0es#ecuriB %i separ3ri es#e o le7e a08i6alen3 pe care au#orul o for0ulea53
precu0 ur0ea53: :Ceea ce es#e ase03n3#or se a#ra7e, iar cele ce se deose8esc se respin7. <n aces#
0od, 0icrocos0osul repre5in#3 per0anen# o i0a7ine a 0acrocos0osului;, idee prelua#3 de la
8a8ilonieni %i in#e7ra#3 de >ippo?ra#es ca for0ul3 a unei p3ri din #erapeu#ic3: similia similibus
curantur" Va de6eni %i for0ula adop#a#3 de 9o0eopa#ia lui >eine0ann.
Ca 0edic, E0pedo?les con#ri8uie la co08a#erea unor 7ra6e epide0ii de 0alarie, 9oler3 %i
ciu03. Va conduce lucr3rile de asanare a unor 83li, 0ediu-7a5d3 fa6ora8il al 4narilor anofeli,
pur#3#ori ai 7er0enilor fri7urilor palus#re.
u0eroase cerce#3ri <n do0eniul e08riolo7iei, e08rio7e-ne5ei, on#o7ene5ei, or7anelor de
si0 %.a. fac din E0pedo?les un fonda#or al 0edicinii, <n sensul %#iinific al cu64n#ului.
De%i aris#ocra#, op#ea53 pen#ru de0ocraie, <ncerc4nd refor0area 0odului de conducere al
ce#3ii.
Conflic#ul cu au#ori#3ile <l 6a o8li7a pe iu8i#ul erou al A7ri7en#ului s3 op#e5e pen#ru c3ile
e2ilului. Erau prefera8ile cupei de cucu#3 pe care a #re8ui# s3 o soar83 So?ra#es.
Ana4a*oras 'in Bla%omenae. *n al# pres#i7ios 0edic %i filosof care #r3ie%#e <n#re anii 5MM
%i 42/ a.C9., ori7inar din Fla5o0enae, ele6 al %colii 0ilesiene %i prie#en al lui $eri?les, se
4/
s#a8ile%#e la A#ena unde 6a prac#ica #i0p de pes#e #rei5eci de ani. Se pare c3 a <n#e0eia# o %coal3,
despre care nu %#i0 prea 0ul#e, la +a0psa?os. El se declar3 de acord cu eleaii care 6edeau un
(a fi) Ae2is#enaB, 6e%nicA3B, i0ua8ilA3B, nesc9i083#orA#oareB, i0posi8il de a pro6eni din (a nu
fi)" Accep#3 plurali#a#ea ele0en#elor lui E0pedo?les, dar nea73 de6enirea e#ern3 <n care crede
>era?lei#os. De6ine ori7inal in#roduc4nd concep#ul de (nous), un principiu al forei raiunii,
74ndirii, spiri#ului, %#iinei, deose8i# %i <n afara e0piriei. IousuJ precede orice 0i%care din
na#ur3, fiin3 sau lucru %i face s3 se nasc3 a#4# deose8irile c4# %i ordonarea, clasificarea a di6erse
o8iec#e %i fap#e. .i%carea indus3 es#e circular3 %i cen#rifu73 %i <0pin7e 9o0eo0arela, par#iculele
cele 0ai 0ici <n care se po# di6ide su8s#anele, spre periferie, u0edul-rece a7lu#in4ndu-le spre
cen#ru. $rin co0presiune %i separare apar e#erul A1B, aerul, apa %i corpurile or7anice.
Ana2a7oras e6i#3 s3 iden#ifice cu di6ini#a#ea aceas#3 for3 de0iur7ic3 pe care o nu0e%#e
(nous)"
A fi, ceea ce e2is#3, nu consis#3 din a0es#ecul unor par#icule ele0en#are, ci din
con#inui#a#ea 0i%c3rii produs3 de nous, principiu e2is#enial cu 6aloare 7enerali5a#oare <n
8iofi5ic3.
Nn afar3 de aces#e aspec#e #eore#ice funda0en#ale pe care Ana2a7oras le a8ordea53 <n
filosofia sa, au#orul are la ac#i6 di6erse cerce#3ri pe ani0ale %i plan#e, fiine ce au :un sufle#;,
care, cu a!u#orul unor i0perfec#e or7ane de si0, a!un7 la percepia feno0enelor <ncon!ur3#oare,
lucru ce le per0i#e adap#area la 0ediul a08ian# %i con#inuarea 6ieii. =iecare aciune <n care sun#
i0plica#e or7anele de si0 es#e <nsoi#3 de o sen5aie de afec# nepl3cu#. Surprin53#oare idei,
confir0a#e <n 0are 03sur3 <n epoca 0odern3.
2CL2C.5C55
Din#re eclec#ici <i a0in#i0 pe Arc9elaos din A#ena A4/M-41M a.C9.B %i pe Dio7enes din
Apollonia A<n !ur de 4"M-3@M a.C9.B care <ncearc3 s3 73seasc3 un dru0 de 0i!loc <n#re #oa#e
aces#e, 0ai 0ul# aparen#, con#radic#orii concep#e %i curen#e de 74ndire.
Dio7enes din Apollonia do6ede%#e o i0por#an3 deose8i#3 pen#ru noi, deoarece, <n #ra#a#ul
s3u de #natomie, la capi#olul de (angiologie), descrie, pen#ru pri0a da#3 <n li#era#ura 0edical3,
p3ri i0por#an#e ale sis#e0ului circula#or.
Al#e cerce#3ri din do0eniul ana#o0iei %i fi5iolo7iei or7anelor de si0 au co0ple#a# <n 0od
ferici# ac#i6i#a#ea aces#ui eclec#ic.
S1650.55
7K
4@
Dup3 6ic#oria asupra per%ilor precu0 %i #riu0ful <n r358oiul pelopone5iac, din !urul anului
45M a.C9., A#ena cunoa%#e o perioad3 de deose8i#3 <nflorire econo0ic3, dar %i 0u#aii i0por#an#e
<n ceea ce nu0i0 as#35i 7us#ul, in#eresul, 0oda e#c. Specia de :filosof al na#urii dispare;. <n
a7ora irupe un #ip de ora#or profesionis#, ele7an#, <08r3ca# <n purpur3, cul#i64nd e2presia
<n7ri!i#3, preocupa# s3 6or8easc3 0ul# f3r3 a spune ce6a. Cei 0ai rafinai, ca ,or7ias din
+eon#inoi, dup3 ce <%i <nsu%esc un s#il polei#, e0i# dou3 pre#enii: pri0a, de a con#opi curen#ele
6ec9ilor %coli de 74ndireH a doua, de a a%e5a re5ul#a#ele cerce#3rilor de p4n3 a#unci su8 se0nul
rela#i6i#3ii. E2cesele aces#or pre#enii pro7ra0a#ice 6or crea dificul#3i <n funda0en#area unei
0edicini noi, eficien#e %i nu nu0ai specula#i6e, enun3#oare de aforis0e laconice %i a8ile. (ealis#
%i raional, >ippo?ra#es 6a %#i s3 e6i#e %i capcanele sofi%#ilor pe care <i cuno%#ea foar#e 8ine c3ci
#recuse %i prin %coala lui ,or7ias, pro#a7onis# al 7enului.
-C)+I+E DE .EDICID
1/
-colile de 0edicin3 ale 6ec9ii Ellade, oric4# de ele0en#are %i <n#e0eia#e pe concep#e pe
care le-a0 pu#ea considera as#35i :ciuda#e;, au o con#ri8uie i0por#an#3 <n de56ol#area %i
des364r%irea ar#ei %i %#iinei 0edicale de 0ai #4r5iu.
Es#e 8ine s3 %#i0 c3 0ul#e din#re aces#e %coli 0edicale au e2is#a# <n acelea%i locali#3i <n
care au funciona# %i %colile de filosofie sau <n i0edia#a 6ecin3#a#e a aces#ora. <n cadrul
procesului de <n63304n#, sc9i08urile de ele6i, precu0 %i 6i5i#ele reciproce au dus la o po#enare
%i 6alorificare deose8i#3 a ideilor %i cuno%#inelor. Es#e, poa#e, una din e2plicaiile a%a-5isului
:0iracol 7rec;.
CHrene( CCrene a fos# una din#re cele 0ai 6ec9i %coli de 0edicin3 din spaiul 7rec. A lua#
na%#ere <n anul "31 a.C9. <n colonia cu acela%i nu0e si#ua#3 pe coas#a de nord a Africii. Cu #i0pul
CCrene de6ine al doilea ora% al con#inen#ului ne7ru %i se <08o73e%#e de pe ur0a co0erului cu
sip%ion, o plan#3 cu i0por#an#e proprie#3i #erapeu#ice, care cre%#ea pe colinele din 6ecin3#a#ea
ce#3ii.
#3D2<#, #.145S4*L L*5 L2*H5''1S 05 D241H<5.
Le"Ii))os se na%#e <n Eleea <n#re anii 5MM %i 4/M a.C9. u se %#iu <0pre!ur3rile s#a8ilirii
sale la A8dera unde <n#e0eia53 o %coal3 cu profil %#iinific, dedica#3 <n pri0ul r4nd s#udiului
5M
s#ruc#urii 0a#eriei pe care <l a8ordea53 <0preun3 cu <n#reprin53#orul %i s#udiosul s3u ele6
De0o?ri#. Cola8orarea lor 6a fi <n#r-a#4# de ar0onioas3, <nc4#, p4n3 la ur03, nu s-a 0ai pu#u# %#i
<n ce 03sur3 lucr3rile pu8lica#e aparin unuia sau al#uia.
Cer# es#e c3 +eu?ippos scrie o pri03 lucrare de a0ploare cu #i#lul 4area ordine a Lumii,
ur0a#3 de s#udiul Despre Spirit"
El considera :plinul; drep# opusul :6idului;. $linul es#e cons#i#ui# din#r-o infini#a#e de
par#icule indi6i5i8ile, 6e%nice %i nesc9i083#oare pe care le nu0e%#e :a#o0i;. Ace%#ia se
deose8esc unul de al#ul prin for03, ordonare, po5iie %i 03ri0e, iar di0ensiunile lor reduse <i fac
s3 r304n3 su8 capaci#a#ea noas#r3 de o8ser6are. $rin ciocniri %i rico%euri, a#o0ii produc 0i%c3ri
la#erale, circulare %i elicoidale. Dis#anele persis#en#e <n#re di6er%i a#o0i, spaiile 6ide
in#erra#o0ice sun# condiia care face 0i%carea posi8il3. A#o0i%#ii consider3 p4n3 %i sufle#ul drep#
:ce6a; 0a#erial, cons#i#ui# din a#o0i ne#e5i %i ro#un5i. $rocesul de <08oln36ire, pa#o7ene5a, ar fi,
%i el, cau5a# de 0odific3ri cali#a#i6e a#o0ice.
DemoIrit se considera filosof, alc9i0is# %i 0a7ician. Scrii#or prolific, pu8lic3 o 4ic
ordine a Lumii ur0a#3 de Iatura omului, 1pinuii medicale, Simpatii i antipatii, #natomia
cameleonului, 2pidemiile, .uea, 6uria, 2pilepsia, Dietetica, 6itoterapia, <itmuri, #lc%imie i
#gricultur %.a. <n 0a!ori#a#ea scrierilor <ncearc3 s3 funda0en#e5e e2plicarea feno0enelor
s#udia#e recur74nd la nenu03ra#e i0plicaii %i 6arian#e ale #eoriei a#o0ice. S3 lu30 doar un
e2e0plu. $en#ru a 6edea es#e necesar ca o8iec#ul pri6i# s3 e0i#3 un fascicul de a#o0i care,
prelua# de c3#re oc9i, prin in#er0ediul aerului, 6a reproduce i0a7inea o8iec#ului respec#i6.
.odes# la <ncepu#, c3u#4ndu-%i e5i#an# un dru0 propriu, a#o0is0ul lui +eu?ippos %i
De0o?ri# <%i face rein#rarea <n lu0ea %#iinelor la <ncepu#ul secolului al WW-lea.
1@
Brotona( Colonie ar9aic3, 0ai 6ec9e dec4# %coala de filosofie a lui $C#9a7oras din aceea%i
locali#a#e, <n#e0eia#3, se pare, de c3#re Fallip9on, #a#3l lui De0o?edes, care de6ine, prin cali#3ile
sale profesionale, 0edic al casei re7ale iraniene %i 6a cons#i#ui su8iec#ul unor su7es#i6e pasa!e <n
scrierile lui >erodo# %i Ia08li?os.
R:o'os. -coala din (9odos, foar#e 6ec9e, a desf3%ura# o ac#i6i#a#e susinu#3 a#4#a 6re0e
c4# nu a suferi# de pe ur0a concurenei cole7ilor din Fos %i Fnidos. $e 03sur3 ce ac#i6i#a#ea
aces#or doi 6ecini se <08un3#3e%#e, (9odos-ul pierde din i0por#an3 %i %coala sa de 0edicin3
dispare.
Bni'os +i Bos. <n#e0eia#e de dorieni <n un79iul de sud-6es# al li#oralului Asiei .ici, aces#e
dou3 colonii 6or de6eni, cu #i0pul, pa#ria %i cen#rul de necon#es#a# al 0edicinii, ale c3rei solide
51
influene se fac si0i#e p4n3 <n 5ilele noas#re.
Fos es#e o insul3 0ic3 f3c4nd par#e din Ar9ipela7ul Dodecane5, locui#3 0ai ales de 3rani
care se <08o73esc de pe ur0a unei a7ricul#uri c9i85ui#e.
Fnidos, por# a%e5a# la e2#re0i#a#ea 6es#ic3 a peninsulei cu acela%i nu0e, 8eneficia53 de pe
ur0a unei cul#uri do0inan# or3%ene%#i %i <%i da#ore%#e 8un3s#area co0erului %i na6i7aiei.
A08ele s#a#e-ce#3i sun# reuni#e de o du8l3 le73#ur3H reli7ioas3, prin sanc#uarul co0un de
pe 0un#ele 'riopion, <nc9ina# lui $oseidon, lui Apollo %i 5eiei De0e#er %i poli#ic3 <n cadrul
>e2apolisului, o confederaie de %ase ora%e la care, pe l4n73 Fnidos %i Fos, par#icip3
>alicarnassul, 6ecinul de la nord, precu0 %i IalCsos, Fa0eiros %i +indos, #rei locali#3i de pe
insula (9odos.
A#4# Fnidos-ul c4# %i Fos-ul, separa#e doar prin #rei5eci %i %ap#e de ?ilo0e#ri de 0are, 6or
8eneficia de pe ur0a fap#ului c3 6iaa lor cul#ural3 %i %#iinific3 6a fi do0ina#3 de dou3 :dinas#ii;
0edicale. +a Fnidos <i 6o0 descoperi pe 03sur3 ce docu0en#ele 6or ap3rea la lu0ina 5ilei pe
Fallip9on, pe EurCp9on A<n !ur de 4"M a.C9.B, pe >erodi?os ce de6ine 0aes#rul lui >ippo?ra#es,
pe F#esias al c3rui 8unic %i #a#3 sun# #o# 0edici.
+a Fnidos se prac#ic3 o 0edicin3 0ai 0ul# localicis#3 de influen3 8a8ilonian3, deoarece
cuno%#inele lor ele0en#are de fi5iolo7ie %i ana#o0ie nu le per0i# 0ai 0ul#. Aces# fap# <ns3 nu-i
<0piedic3 s3 ai83 o con#ri8uie 6aloroas3 la de56ol#area prac#icii 0edicale. <n Corpus
8ipocraticum sun# repre5en#ai de o serie de con#ri8uii ca: #supra bolilor, Despre bolile interne,
Despre numrul apte, 1bstetric %i ;inecologie, poa#e %i al#ele. Se pare c3 EurCp9on a rescris
#forismele Hnidice" +or le da#or30 punerea <n prac#ic3 a 0e#odelor de e2plorare clinic3:
inspecia sis#e0a#ic3, auscul#aia %i palparea, c3rora, #rep#a#, li se adau73 procedee ca puncia
epan%a0en#elor pleurale, a8do0inale, perirenale precu0 %i #repanaiile craniene.
(e5ul#a#ele aces#ui e0piris0 sis#e0a#ic sun# conse0na#e lapidar <n scris, ca 0a#erial fap#ic.
E2plicaiile %i in#erpre#3rile raionale %i in#e7rarea <n#r-un sis#e0 de 74ndire proprie au#orilor
?nidici se 6or produce ul#erior %i 6or fi u%or de recunoscu# prin c4#e6a carac#eris#ici la care
-coala din Fnidos recur7e <n #erapie:
o 0i!loace 7enerice: in!ecii, infu5ii, pur7a#i6e %i e0e#isan#e, cau#eri53ri, fu0i7aii,
ca#aplas0eH
o fi#o#erapia: lo#us, laur, 0ir#, c9i0ion, cicla03, ro50arinH
o 0i!loace 8iolo7ice: insec#e, urin3H
o #en#a#i6a de a sis#e0a#i5a o si0p#o0a#olo7ie poli0orf3 c3reia <ns3 >ippo?ra#es <i
pune cap3#.
$oa#e nu a#4# de rafina#e din punc# de 6edere s#ilis#ic %i concep#ual-idea#ic, pa7inile
0edicilor ?nidieni sun# i0pre7na#e de un eficien# prac#icis0 necesar %i produc#i6, c3ci 0edicina
52
a fos# c9e0a#3 <n #recu# ca %i as#35i s3 r3spund3 unor scopuri 8ine defini#e. S3 6indece, c4nd
poa#e %i s3 u%ure5e suferine, cel 0ai ades. Speculaiile de orice ordin au r3spuns unor 0ode
0o0en#ane, <ns3 au disp3ru# 0ai cur4nd sau 0ai #4r5iu <n conflic# cu li08a!ul fap#elor.
C9irur7ia, 7inecolo7ia %i o8s#e#rica %colii ?nidice 6or con#ri8ui considera8il la de56ol#area
aces#or speciali#3i <n cadrul -colii de 0edicin3 din Ale2andria Adup3 anul 3MM a.C9.B
*nii din#re is#oricii 0edicinii au 6ru# s3 6ad3 un oarecare an#a7onis0 %i concuren3 <n#re
-coala din Fnidos %i cea din Fos. Crede0 c3 es#e e2a7era#. $ro8a8il c3 o anu0i#3 ri6ali#a#e
personal3 nu a pu#u# fi #o#al e6i#a#3, <ns3 ade63rul nu poa#e fi ne7a#. Cele dou3 %coli au cola8ora#
%i s-au co0ple#a# <n 0od ferici#, #rec4nd pes#e di6er7enele ineren#e s#ruc#urii psi9ice a di6er%ilor
an#a7oni%#i.
-coala din Fos #r3ie%#e prin dinas#ia >ipocrailor %i 0ai ales a unuia din#re ei c3ruia <i
dedic30, <n cele ce ur0ea53, dou3 capi#ole. $4n3 a#unci c4#e6a cu6in#e despre as?lepiadis0 %i
As?lepionul din Fos.
Nncepu#urile -colii din Fos nu se cunosc iar cul#ul lui As?lepion a fos# in#rodus de a8ia
<ncep4nd cu a doua !u03#a#e a secolului IV a.C9. c4nd, <n 6ecin3#a#ea de sud-6es# a noii capi#ale,
se cons#ruie%#e al#arul dedica# pro#ec#orului 0edicinii. +a da#a respec#i63, 0arele >ippo?ra#es
A4"M-3&& a.C9.B nu 0ai era <n 6ia3, <ns3 cons#rucia As?lepion-ului, ale c3rei 6es#i7ii le pu#e0
6i5i#a as#35i, 6a con#inua.
Nn pri0a !u03#a#e a secolului III se ridic3 un #e0plu %i c4#e6a cons#rucii pe #erasa 0i!locie.
<n secolul al II-lea a.C9. apar cl3dirile 0onu0en#ale de pe #erasa superioar3: #e0plul, sala de
#erapie, 5idul de susinere %i 0onu0en#ala scar3 duc4nd spre 6ec9ea cas3 a i56oarelor Iuriana.
'erasa inferioar3 a fos# cons#rui#3 <n#re secolele al III-lea %i I <n 0ai 0ul#e e#ape. <n pri0ul secol
d.C9. se <nc9eie cons#rucia ins#alaiilor de cur3 ale celei de a #reia #erase.
As?lepia5ii, la <ncepu# preoi, 6or de6eni cu #i0pul 0edici, cu o calificare superioar3.
S3 <ncerc30 s3 iden#ific30 carac#eris#icile aces#ei 0edicini pe care >ippo?ra#es o edific3
unific4nd cele #rei co0ponen#e de 8a53: filosofia presocra#ic3 sau cu0 a0 nu0i#-o noi
pre9ipocra#ic3, 0edicina do0inan# localicis#3 Aprac#ica 0edical3 localicis#3B %i 0edicina
do0inan# 7eneralis#3 Aprac#ica 0edicinii 7eneraleB.
=or0aia lui >ippo?ra#es es#e eclec#ic3, c3ci colind3 prin 0ul#e %coli de 0edicin3 ale
,reciei <n di6erse cali#3i, 0edic al #e0plului, 0edic prac#ician <n#r-un :7C0nasion; la A#ena %i
0ai ales ca 0edic a08ulan#, a%a cu0 era o8iceiul p304n#ului la #i0pul s3u. <nc3 de #4n3r
s#udiase 0edicina E7ip#ului %i 6ec9ile 0is#ere ale 3rii faraonilor, c4# %i ale propriei pa#rii.
$en#ru a fi co0plei, crede0 c3 0ai pu#e0 a0in#i unele con#ac#e cu 0edicina
9in#erlandului Asiei .ici #raduse <n influenele ine6i#a8ile <n#re coloniile 7rece%#i %i #eri#oriile
respec#i6e. A0 0eniona# la locul po#ri6i# influena 0esopo#a0ian3 la Fnidos.
'oa#e aces#e surse se 6or concre#i5a <n#r-un sis#e0 de e2a0inare %i de conse0nare scris3
53
foar#e s#ric#3 a unei se0iolo7ii clinice c3ci, 0ai <nain#e de orice, adepii lui >ippo?ra#es sun#
o8li7ai s3-%i o8ser6e ri7uros pacienii recur74nd la inspecie, palpare %i auscul#are, la ne6oie %i la
0iros %i 7us#. Docu0en#ul scris re5ul#a# 6a de6eni foaia de o8ser6aii, de 0ai #4r5iu, pe care p4n3
%i 7eneraiile de 0edici ac#uali sun# o8li7a#e s3 o <n#oc0easc3 %i s3 o #in3 la 5i.
Is#oricul 8olii pre5en#e Aana0ne53B 6ine s3 co0ple#e5e da#ele de se0iolo7ie culese prin
e2a0enul o8iec#i6 c3ruia nu-i 6or sc3pa ele0en#e ca aspec#ul pielii, e6en#uale e2pec#oraii,
63rs3#uri, sudoraii, frisoane, #use, s#r3nu#, su79i, 8alonare a8do0inal3, respiraie, eruc#aii,
9e0ora7ii e#c.
V4rs#a, di6ersele o8iceiuri ale 8olna6ului, precu0 %i posi8ila ri#0ici#a#e a feno0enelor
0or8ide 6or fi %i ele conse0na#e de c3#re 0edicul e2a0ina#or.
Nnar0a# cu #oa#e aces#e da#e #erapeu#ul #re8uie s3 #reac3 la a doua #reap#3 a ac#i6i#3ii sale.
Es#e #reap#a raional3 care ur03re%#e s3 fac3 pro7nos#icul %i dia7nos#icul celui afec#a# de 8oal3.
.edicina 9ipocra#ic3 pune 0are #e0ei pe pro7nos#ic c3ruia <i sun# re5er6a#e cinci c3ri din#re
cele %ai5eci ale Corpusului: 'rognosticele Hosului, 'rognosti$on, 'rorr%eti$on 5, 'rorr%eti$on
55, #forismele" >ippo?ra#es are <ndr35neala de a face pro7nos#icul unei e6oluii infaus#e
recur74nd la si0p#o0a#olo7ia clinic3, de al#fel sin7ura care <i s#3#ea la dispo5iie: #r3s3#urile
c35u#e ale feii, nasul ascui#, oc9ii ad4ncii <n or8i#e, urec9ile reci %i lo8ii urec9ilor su8iai,
pielea frunii usca#3, pielea fi7urii 73l8uie, palid3, ne7ricioas3 sau plu08urie, concre#i5a#3 <n#r-o
sin#a703 de6eni#3 clasic3, :faciesul 9ipocra#ic;.
E6oluia 8olna6ului spune %i ea 0ul#e. $ersis#ena se0nelor de 7ra6i#a#e sau <nr3u#3irea lor
#re8uie s3 ne fac3 s3 lu30 <n considerare un posi8il e2i#us.
$4n3 a#unci <ns3 6o0 #rece la aplicarea #ra#a0en#ului care, la >ippo?ra#es, cons#3 din re7i0
ali0en#ar, die#a, care cau#3 s3 corec#e5e s#area u0oral3 a 8olna6ului, dup3 principiul lapidar
for0ula# <n li08a la#in3: 'rimum non nocere" =i#o#erapia %i #ra#a0en#ele 8alneare, de%i repu#a#e
ca eficien3, sun# rar prescrise, poiunile, 0edica0en#ele %i in#er6eniile c9irur7icale sun# e6i#a#e
cu pruden3.
Dup3 cu0 6ede0, o ade63ra#3 pr3pas#ie <i separ3 pe as?lepia5ii din Fos de confraii lor de
pe al#e 0elea7uri, pri0ii acord4nd preferinele lor pu#erii 6indec3#oare a na#urii <n 7eneral c4# %i
cons#i#uiei pacien#ului. <n li08a! con#e0poran a0 spune, :s#area de reac#i6i#a#e; sau :i0uni#ar3;
a celui afec#a#. <n sensul aces#ei orien#3ri se pare c3 #erapia acorda o deose8i#3 a#enie %i
pa#o7ene5ei so0a#opsi9ice c4# %i 6arian#ei psi9oso0a#ice. Au cunoscu# oare as?lepia5ii insulari
sindro0ul de adap#are descris pes#e dou3 0ii de ani de de c3#re SelCe1 'o#ul es#e posi8ilH elinii
ne-au o8i%nui# s3 accep#30 #oa#e surpri5ele. C3#re sf4r%i#ul perioadei de eflorescen#3 a -colii din
Fos ei procedau cu o a#enie crescu#3 la s#r4n7erea ca5urilor ce [r fi #re8ui# s3 alc3#uiasc3 un fel
de co0pendiu didac#ic, enciclopedic, al s#3rilor pa#olo7ice, o pa#olo7ie clinic3, <n fond r30as3 <n
s#are de sc9i3 nedes364r%i#3. *#ili54nd din ce <n ce 0ai des #erapia fi5ical3 %i fi#o#erapia,
54
as?lepia5ii Fos-ului 6or con#ri8ui considera8il la e2#inderea aces#or doi fac#ori de #erapie
na#uris#3.
S3 <ncerc30 s3 s#r4n7e0 <n c4#e6a cu6in#e <n6330in#ele a dou3 secole, ela8ora#e de
filosofia na#urii, repre5en#a#3 de re0arca8ile personali#3i ce au !alona# dru0ul 74ndirii de la
'9ales p4n3 la De0ocri#.
)0ul, par#e din Cos0os, es#e %i r304ne si0ilar Cos0osului.
)0ul, ca %i Cos0osul se supun le7ii 9ilo5ois0ului, <n sensul c3 a08ele posed3 un sufle#.
)0ul %i Cos0osul se co0pun fie din#r-o su8s#an3, esen3 pri0ordial3, fie din 0ai 0ul#e
as#fel de esene care, co08ina#e <n di6erse proporii, dau na%#ere unor infini#e 6arian#e. Esena
es#e %i r304ne 0ereu aceea%i.
Cea 0ai 0ic3 par#e, nedi6i5i8il3 a +u0ii, es#e a#o0ul. +u0ea es#e <n con#inu3 sc9i08are
prin in#er0ediul a#o0ilor care acionea53 %i reacionea53 cre4nd 0i%carea, ener7ia, su8s#ra# al
unei cur7eri e#erne.
Sc9i08area, aciunea %i reaciunea se desf3%oar#3 <n #i0p, fac#orul ce a condus filosofia
na#urii pe dru0ul ac9i5iiilor %i al a0elior3rilor, funda0en#4nd sis#e0ul 0edical pe care
>ippo?ra#es, dup3 o e6aluare cri#ic3 a #o# ceea ce 0o%#enise de pe ur0a filosofilor presocra#ici
precu0 %i a prac#icienilor-#erapeui ai An#ic9i#3ii, reu%e%#e s3-1 pun3 pe picioare.
Aces# sis#e0 a fos# a#4# de solid funda0en#a#, <nc4# el se 0enine <n 8un3 par#e <nc3 %i
as#35i. <08un3#3irile <nre7is#ra#e pe parcurs nu 6or sc9i08a esena sis#e0ului, ci 6or a0eliora
doar perfor0anele lui.
C*+'*(D =IGICD -I ,I.AS'ICD
Es#e cunoscu#3 pasiunea 7recilor pen#ru fru0useea fi5ic3. <n perioada lor clasic3 0ai ales,
ar#i%#ii plas#ici au crea# opere ne0uri#oare, sculp#uri <ndeo8%#e <nc9ina#e aces#ei fru0usei.
Efec#ul plas#ic al e2erciiului fi5ic asupra corpului o0enesc nu a pu#u# sc3pa aces#ui popor
de neo8osii o8ser6a#ori ai na#urii. Consecina: <n %colile lor in#roduc 7i0nas#ica drep# o8iec# de
s#udiu %i de u#ili5are aplica#i63 <n procesul de <n63304n#. A0 spus la 0o0en#ul respec#i6 c4#e
ce6a despre 0odul <n care spar#anii <nele7eau s3-%i c3leasc3 #inerele 7eneraii, supun4ndu-le
capriciilor cli0ei. Spar#anii au do0ina# la un 0o0en# da#, prin de56ol#area lor fi5ic3, lu0ea
elin3.
S3 0ai face0 un pas. Celor 8ine de56ol#ai %i an#renai li se acord3 pri6ile7iul de a
par#icipa la Kocurile )li0pice, iar celor consacrai de Vic#orie %i <ncununai de laurii ei li se
confer3 #i#lul de erou. $e #i0pul desf3%ur3rii <n#recerilor ar0ele #ac. Ce splendid e2e0pluT C4#e
5eci de ani 6or 0ai #rece p4n3 ce ne 6o0 <n6rednici s3 i0i#30 f3r3 a cr4cni fap#ele celor din
55
#recu#1
S3 #rece0 la ul#i0ul pas.
2M
$rin#re nu0ero%ii 0ae%#ri ai lui >ippo?ra#es s-a afla# %i un anu0e >erodi?os din SelC08ria
care pune <n prac#ic3 ideea de a u#ili5a e2erciiul fi5ic <n #ra#a0en#ul di6erselor afeciuni. De o
cons#i#uie 0ediocr3, el folose%#e propriul s3u corp drep# o8iec# de e2peri0en#are a efec#ului
di6erselor spor#uri %i e2erciii fi5ice. (e5ul#a#e surprin53#oare <l 6or face s3 8eneficie5e de o
solid3 s3n3#a#e p4n3 la ad4nc3 83#r4nee. Cons#a#3rile <ncura!a#oare <l fac s3 aplice #erapia fi5ic3
prin 0i%care la propriii pacieni. As#fel se na%#e ?ine#o#erapia. Aplica#3 e2cesi6 la 8olna6i sl38ii,
fe8rili, 8olna6i de 64rs#3 <nain#a#3, efec#ele 6or fi noci6e %i 6or face ca 0e#oda s3 fie supus3 unor
aspre cri#ici din par#ea lui >ippo?ra#es %i Aris#o#eles, <ns3 ea se 6a i0pune.
Cu corec#urile de ri7oare, de6eni#e necesare <n decursul #i0pului, <n ur0a unei 0ai 8une
cunoa%#eri a fi5iolo7iei indi6idului %i a efec#elor e2erciiilor fi5ice %i a spor#urilor, cul#ura fi5ic3
0edical3 se 6a de56ol#a, de6enind as#35i un fac#or #erapeu#ic de 0a!or3 i0por#an3 <n procesul de
rea8ili#are a 8olna6ului <n perioada de con6alescen3 sau; sec9elar3, <nc3 re6ersi8il3, a di6erselor
0aladii Acardiace, apara#ul loco0o#or %.a.B
Ceea ce s-a <n#40pla# cu fac#orul #erapeu#ic: 0i%care, ac#i6i#a#e fi5ic3, #erapie funcional3,
es#e un feno0en de #ransfer #erapeu#ic pe care 0edicina <l <nre7is#rea53 c4nd %i c4nd.
,(ECIA >I$)C(A'ICD
II),(A=IA I2S5;*<> # *I*5 026 D2 0C1#L>
Viaa crea#orului -colii din Fos, considera# ul#erior drep# 'rinte al 4edicinii, nu ne es#e
prea 8ine cunoscu#3, de%i, <n secolul al WVIII-lea '9eodore Ve##er era <n 03sur3 s3 pre5in#e lis#a
de pes#e pa#ru su#e de lucr3ri #ra#4nd #e0e %i s#udii inspira#e de >ippo?ra#es %i 9ipocra#is0.
+e7ende se <0ple#esc s#r4ns cu fap#e necon#es#a#e cre4nd dificul#3i celor ce <ncearc3 s3
desprind3 ade63rul din ceurile #i0pului scurs. Cel pe care $la#on <l 6a ad0ira, pe care
Aris#o#eles <l 6a nu0i Cel mai mare, iar Apollonius Dumnezeiescul, se n3%#ea <n anul 4"M a.C9.
<n insula Fos, si#ua#3 <n apropierea coas#ei Asiei .ici, la <n3li0ea locali#3ii Fnidos, renu0i#3 %i
ea prin %coala de 0edicin3. A#4# #a#3l c4# %i 8unicul sun# repu#ai 0ediciH fiii s3i Dra?on %i
'9essalos, precu0 %i 7inerele $olC8os 6or fi #o# 0edici. 'oi 6or repre5en#a cu deose8i# succes
-coala de .edicin3 din Fos care se <nc9ea73 pe <nce#ul.
Ca adolescen#, #i0p de pa#ru ani, se dedic3 unor in#ense s#udii care fac din el, la nu0ai
%ap#espre5ece ani, un erudi# ce s#3p4ne%#e #o# ce se poa#e %#i <n E<lada celui de al V-<ea secol a.C9.
5"
Se#ea de a cunoa%#e %i de a se ins#rui <i conduc pa%ii <n ur03#orii #rei ani <n E7ip#, <n#re al#ele la
.e0fis %i Fanopus unde se 73seau sanc#uarele 5eului-6indec3#or Serapis, 6e79ea#e de preoi-
0edici, dein3#ori 5elo%i ai secre#elor 6ieii %i 0orii. Sun# ani de asidue o8ser6aii clinice ce <%i
<ndreap#3 a#enia asupra pa#olo7iei 8olilor :con#inen#ului ne7ru;, du8lai de lec#uri in#ense din
#oa#e do0eniile 0edicale. Acord3 de ase0enea o a#enie special3 posi8ilelor se0nificaii ale
6iselor despre care 6a scrie in#eresan#e pa7ini <n #ra#a#ul s3u de 0ai #4r5iu, #supra viselor, lucrare
prin care de6ine unul din#re precursorii psi9anali5ei. Din nou acas3, dup3 ce se c3s3#ore%#e, se
dedic3 unei in#ense ac#i6i#3i profesionale prin care con#ri8uie la de56ol#area cuno%#inelor %i a
prac#icii 0edicale 6ii#oarei -coli din Fos.
) al#3 c3l3#orie de s#udii <l 6a duce prin insulele .3rii E7ee, (9odos <n special, apoi <n
locali#3ile Fnidos, Delos %i <n re7iunea 'essalia. $e dru0ul de <n#oarcere, se opre%#e la A#ena
unde lucrea53 un #i0p <0preun3 cu c9irur7ul >erodi?os <n ,C0nasionul aces#uia %i are prile!ul
s3-i cunoasc3 pe filosofii a#enieni, <n special pe So?ra#es al c3rui prie#en de6ine. <n anul 42@
a.C9. i58ucne%#e 0area epide0ie de ciu03 care se 6a solda cu pierderea a cinci5eci de 0ii de
6iei, prin#re care %i cea a s#r3luci#ului o0 de s#a# $eri?les. u se cunoa%#e cu preci5ie rolul !uca#
de >ippo?ra#es <n s#in7erea epide0iei %i nici <n ce 03sur3 corespunde ade63rului refu5ul
cele8rului 0edic de a-%i pune ser6iciile la dispo5iia re7elui Ar#a2er2es I-ul, <n <ncercarea
aces#uia de a pune cap3# epide0iilor, ce-i deci0au ar0a#a.
.oar#ea lui $eri?les <l o8li73 s3 ia dru0ul 0edicinii a08ulan#e, a%a cu0 se o8i%nuia la
6re0ea aceea, ce <l 6a duce p4n3 <n inu#urile sciilor %i p4n3 <n ara unde s#3p4ne erau
a0a5oanele, dup3 care re6ine <n insula lui din Dode?ane5 unde se pare c3 par#icip3 afec#i6 la
0oar#ea lui Socra#e A3@@B. =ai0a sa a#in7e cul0ile unui $eri?les %i =idias. <n 6ara anului 3&/
a.C9. #e0plul %i 8i8lio#eca e2is#en#e <n pa#rie sun# dis#ruse de foc. Ad6ersarii %i :cole7ii;, ro%i de
in6idie, nu pierd oca5ia. $iro0anul ar fi el, >ippo?ra#es, care ar fi f3cu# :#a8ula rasa; cu
0a#erialul docu0en#ar de care s-ar fi ser6i# <n scrierile sale. <i 0oare soia, iar ce#3enii din
A8dera A'raciaB <l c9ea03. Acolo #re8uie s3 l30ureasc3 <n ce 03sur3 De0o?ri# era alc9i0is#,
0a7ician, 0edic sau pur %i si0plu un i0pos#or. Se pare c3 >ippo?ra#es duce la 8un sf4r%i#, cu
0ul# #ac#, aceas#3 0isiune, sc3p4nd <n#re #i0p %i de o8li7aia de a se disculpa de acu5aia de
incendia#or.
Dup3 A8dera pa%ii <l <ndreap#3 spre 'ana7ra, .acedonia %i 'essalia.
Confor0 #radiiei, <n#r-o 5i a anului 3&& a.C9. Asau 34"B pe unul din dru0urile ce duc spre
ini0a +arissei, cio8anii descoper3 corpul ne<nsuflei# al unui 83r8a# <n 64rs#3 <nain#a#3. Cerce#3ri
au s#a8ili# c3 era 6or8a de >ippo?ra#es.
)ra%ul +arissa %i-a f3cu# o 7lorie din a oferi un ad3pos# po#ri6i# res#urilor p304n#e%#i ale
$3rin#elui .edicinii. (oiuri de al8ine, spune le7enda, au 6e79ea# 0or04n#ul 0ul# #i0p dup3
punerea <n p304n# a 83#r4nului, despre care nici as#35i nu se %#ie c4i ani pur#a <n #rais#3.
5&
.or04n#ul s3u a d3inui# p4n3 <n anul 1/M&.
Ar fi 5adarnic s3 <ncerc30 a re73si prin#re nu0eroasele 8us#uri, s#a#ui, 8asoreliefuri %i
res#urile unei plas#ici con#e0porane $3rin#elui .edicinii ce6a ce ne-ar pu#ea <nlesni
recons#i#uirea i0a7inii fi5ice a aces#ui >ippo?ra#es al II-lea. =iecare ar#is# plas#ic care %i 1-a
i0a7ina# ul#erior dispariiei lui din 6ia3 1-a :635u#; <n#r-al# fel, a%a c3 nu 6o0 %#i nicioda#3 cu0
ar3#a <n reali#a#e.
Cu #o#ul al#fel s#au lucrurile dac3 ne 6o0 referi la personali#a#ea %i la i0a7inea sa psi9ic3
despre care s-a scris 0ai 0ul#. <n73duina %i fa6orurile 5eiei =or#una au a!u#a# ca suficien#e
i56oare preioase s3 par6in3 p4n3 <n 5ilele noas#re. <i nu0i0 <n ordine cronolo7ic3 pe ace%#i
0eri#uo%i cronicari care au fi2a# <n li#er3 scris3 lu0ea sufle#ului %i a 74ndurilor unuia din#re
8inef3c3#orii o0enirii: Soranus din Fos, Soranus din Efesos, $la#on, Aris#o#eles %i Dio?les din
Faris#os.
S3 ne opri0 ce6a 0ai 0ul# asupra unui fra70en# din dialo7ul '%aidros pen#ru a afla cu
a!u#orul lui $la#on - respec#i6 So?ra#es <n #e2# - un i0por#an# r3spuns pri6i#or la 0e#oda de lucru
a lui >ippo?ra#es. Ci#30:
:Soc?a#es: Cred c trebuie s ne comportm fa de arta medical tot !n acelai mod ca i
fa de retoric"
$9aidros: Ce vrei s spui:
So?ra#es: !n ambele cazuri trebuie s plecm de la analiz
$9aidros: Se pare c ai dreptate"
So?ra#es: S zicem c aa este" Crezi c putem !nelege !n mod raional esena sufletului
fr a lua !n considerare esena !ntregii fiine omeneti:
$9aidros: Daca ne este permis s acceptm pentru o astfel de situaie ceea ce 8ippo$rates
#s$lepiadul crede, fr a proceda astfel nu am putea !nelege nici mcar esena noastr fizic"
So?ra#es: <eine cu atenie att ceea ce ne spune 8ippo$rates ct i raiunea asupra modului de
a !nelege esena unui lucru" 4ental trebuie s procedm precum urmeaz: !n primul rnd
trebuie s apreciem dac obiectul respectiv este simplu sau comple&""" Dac este vorba de un
obiect simplu, cutm si stabilim naturastructura, cum poate influena alte lucruri i cum
poate fi influenat de acestea" !n caz c obiectul este comple&, nu trebuie, !nainte de orice, si
identificm diversele componente i doar ulterior s le analizm, aa cum procedm cu un
obiect simplu : #dic si stabilim natura i apoi interdependena cu celelalte pri ale
obiectului comple& din care face parte"
$9aidros: 2vident, trebuie procedat !n acest mod
So?ra#es: 'rocednd !ntraltfel, metoda ar putea fi asemuit cu mersul unui om lipsit de
vedere)"
(e5u04nd infor0aiile pri6i#oare la concep#ul co7ni#i6 9ipocra#ic crede0 c3 <l pu#e0
5/
defini cu puine cu6in#e drep# raionalis#-9olis#ic #rec4nd prin#r-o fa53 in#er0ediar3 de anali53.
$la#on nu0ea aces# 0od de 74ndire or#9os-lo7os, apreciere <nal#3, ce punea lo7osul 6es#i#ului o0
din Fos pe acela%i plan 6aloric cu cel al celor 0ai cunoscui filosofi %i ar#i%#i ai Elladei.
21
S
22
C1<'*S 85''1C<#.5C*4
Corpus %ippocraticum ne 6a co0ple#a <n 0od ferici# i0a7inea in#elec#ual3 %i 0oral3 a
pro#a7onis#ului -colii din Fos.
+ucrarea a fos# a#ri8ui#3 un #i0p <n 0od e2clusi6 lui >ippo?ra#es. Cu #i0pul s-a pu#u#
s#a8ili c3 es#e 6or8a de o oper3 colec#i63 ce conine #o#ali#a#ea concep#elor de 8a53 ale 0edicinii
eline a #i0pului. Co0pus din %ai5eci de c3ri ce pro6in din dou3 surse: -coala din Fos, cu
con#ri8uii <n pro8le0e c9irur7icale, epide0ii, a#0osfer3, ape, lacuri, epilepsie, pro7nos#ic,
re7i0uri die#e#ice, afeciuni acu#e, !ur304n#ul precu0 %i lapidarele aforis0e. Cele8rii e2e7ei
consider3\c3 au iden#ifica# con#ri8uia direc#3 a lui >ippo?ra#es la scrierea ur03#oarelor c3ri:
#forismele, Despre vec%ea medicin, Despre reducerea lu&aiilor, Despre leziunile corpului,
despre cabinetul medical, Cartea prg%iilor, Despre epidemii 6oi. I. %i II. A1B
A doua surs3 era -coala din Fnidos, cu o con#ri8uie 0ai 0odes#3, cons#4nd din dou3
6olu0e #ra#4nd despre di6erse 8oli in#erne %i c4#e o car#e despre na#ura fe0eii, 8oli de fe0ei %i o
al#3 serie de aforis0e.
De pro6enien3 neclar3 es#e car#ea despre 64n#uri, AaerB, o a doua car#e despre re7i0uri
die#e#ice, o car#e despre p3rile 0oi A0u%c9i1B %i al#e dou3 opuscule despre na#ura o0ului %i
6ec9ea 0edicin3. Sun# au#ori care #rec ul#i0ele dou3 lucr3ri la ac#i6ul lui >ippo?ra#es precu0 %i
alii care <i con#es#3 pa#erni#a#ea #rec4nd #o#ul pe se0a unor erudii 0e08ri ai -colii din
Ale2andria.
.ai puin sensi8ili la aces#e aspec#e le7a#e de pro6enien3 %i priori#3i, consider4nd
:corpus-ul; drep# un #o# 0ai 0ul# sau 0ai puin coeren#, #rece0 la anali5a coninu#ului pen#ru a
<ncerca s3 defini0 ceea ce nu0i0 <nc3 %i as#35i 9ipocra#is0.
85'1C<#.5S4*L
$ropune iden#ificarea carac#eris#icilor fiec3rui pacien# pe care <l e2a0inea53 :in #o#o;,
ne0edia#, recur74nd Ia s#ric#ul a!u#or al or7anelor de si0. Aces# :9olis0;, de la en7le5escul
=%ole care se0nific3 total, integral, cau#3 s3 s#a8ileasc3 de5ec9ili8rul, dis$rasia, sur6eni# <n#re
pa#ru u0ori funda0en#ale cons#i#u#i6e ale or7anis0ului: s4n7ele, 8ila 7al8en3, 8ila nea7r3 %i
5@
u0oarea al83 Asero5i#3ileB care, <n ca5ul unor 0odific3ri cali#a#i6e sau can#i#a#i6e, duc la
declan%area s#3rii de 8oal3. Do0inaia uneia din#re u0ori de#er0in3 carac#erul unui indi6id
condiion4nd %i #ipul lui de reacie, respec#i6 san76inic, coleric, 0elancolic, fle70a#ic.
Iolna6ul 6a fi #ra#a# #o# in#e7ral. <n aces# scop, #erapeu#ul 6a c3u#a s3 foloseasc3 forele
6indec3#oare ale na#urii, res#a8ilind eu?rasia, ec9ili8rul <n#re u0ori. .e#oda de 8a53 es#e die#a.
=i#o#erapia %i fi5io#erapia sun# pe planul al doilea. +a 0edica0en#e %i c9irur7ie se recur7e doar <n
ul#i03 ins#an3. $rocedeele ca fle8o#o0ia Al3sarea de s4n7eB, pur7a#i6ele %i clis0ele #re8uie
u#ili5a#e doar cu pruden3 %i indicaii speciale. =a3 de reli7ie %i #ranscenden3 0edicina
9ipocra#ic3 accep#3 un pa#rona! poli#eis#ic 0ai 0ul# #radiional <n care As?lepios !oac3 un rol
priori#ar-si08olic, <ns3 nu decisi6, <n desf3%urarea procesului #erapeu#ic. $e #3cu#e, 9ipocra#is0ul
<ncepe laici5area 0edicinii, proces care 6a con#inua cel puin p4n3 <n 5ilele (ena%#erii.
Corpus %ippocraticum conine %i descrierea reu%i#3 a unor en#i#3i nosolo7ice, iniia#i63 la
care 6a cola8ora cu succes %i li#era#ura -colii din Ale2andria ca %i a celei din #i0pul e2is#enei
I0periului Ii5an#in.
$e scur#, >ippo?ra#es es#e <n#e0eie#orul 0edicinii clinice. .i!loacele pe care le u#ili5ea53
<n aces# scop sun# or7anele de si0 ce dau do6ad3 de o acui#a#e 7reu e2plica8il3. $ercepiile sale
sun# i0pre7na#e de un spiri# raional de e2cepie, concre#i5a#e <n cel 0ai si0plu posi8il li08a! %i
for0ula#e <n#r-o scriere accesi8il3 profesionis#ului dar %i 0arelui pu8lic.
Carac#eris#icile doc#rinei, ideilor sale 0edicale %i filosofice1 Ia#3-le:
o e0piris0ul sis#e0a#icH 8olna6ul 6a fi supus unor e2a0ene ri7uroase %i o8ser6aiei
con#inue ale 0edicului curan#H
o 9olis0ulH 8olna6ul 6a fi e2a0ina# %i #ra#a# ca un #o# uni#ar c3ci or7anele, apara#ele %i
diferi#ele sis#e0e in#e7ra#i6e creea53 o in#erdependen3 fi5iolo7ic3 %i
fi5iopa#olo7ic3 ce po# fi #ra#a#e doar prin 0i!loace #erapeu#ice cu efec# 7eneralH
o u0oris0ul ce #re8uie <neles <n sensul e2is#enei a pa#ru sis#e0e corela#i6e care
de#er0in3 r3spunsuri :<n lan; ale unor or7ane, apara#e %i sis#e0e. 'eoria celor
pa#ru u0ori Aro%ie, al83, 7al8en3 %i nea7r3B nu sufer3 dec4# prin fap#ul c3 la da#a
for0ul3rii ei nu a pu#u# fi susinu#3 de da#e de la8ora#or sau e2peri0en#ale. As#35i
%#i0 0ai 0ul#e despre pa#olo7ia sis#e0elor corela#i6e Asan76in-6ascular, neuro-
endocrin, 9idro-elec#roli#icB e#cH
o na#uris0ul, !us#ifica# de fap#ul c3 fiina o0eneasc3, par#e din na#ur3 Acos0osB, 6a
8eneficia priori#ar, din punc# de 6edere #erapeu#ic, de 0i!loace ca die#a %i
#ra#a0en#ele 8alneare care ofer3 nenu03ra#e posi8ili#3i %i 6arian#e de aplicare <n
funcie de specificul 8olilor %i reac#i6i#a#ea pacien#ului.
o 0a7iei %i 6r3!i#oriei nu li se acord3 6reun spaiu <n cadrul 0edicinii 9ipocra#ice.
"M
$3s#rea53 fa3 de #ranscenden3 o a#i#udine deferen#3 c3ci %#ie, ca %i noi de al#fel, c3
des#inul unui 8olna6 depinde adesea %i de ceea ce a0 nu0i as#35i :0ind poEer;. -i
dac3 <n#re #i0p s-a do6edi# c3 cel #are :<n#ru credin3; poa#e :0u#a 0unii;, a#4#a
6re0e c4# nu se pu#ea de0ons#ra con#rariul, >ippo?ra#es cul#i63 fa3 de aceas#3 idee
o a#i#udine corespun53#oare. )ricu0, es#e depar#e de a pu#ea fi dese0na# drep# un
apolo7e# al #ranscendenei.
o <n sc9i08 predic3 %i reco0and3 <n scris respec#area unei e#ici ri7uroase fa3 de
8olna6i: 0ila, <nele7erea, cu64n#ul 8l4nd, cruarea, o0enia, care - #oa#e %i <n par#e -
po# con#ri8ui eficien# la des364r%irea procesului de 6indecare.
,(ECIA $)S'>I$)C(A'ICD
'1S.85'1C<#.5C55
+a scur#3 6re0e dup3 dispariia $3rin#elui .edicinii, 8un3 par#e din#re ideile sale <ncep s3
fie con#es#a#e. Cine sun# cri#icii s3i cei 0ai acer8i1 'rei fo%#i ele6i %i rude: fiii, '9essalos %i
Dra?on, %i 7inerele $olC8os. As#fel de si#uaii se cunosc. <n psi9olo7ie %i li#era#ur3 au fos#
descrise drep# :0oar#ea #a#3lui;H 6rei s3-i cree5i o anu0i#3 fai03, o0oar3-i #a#3lT Dac3 nu poi
s3-1 supri0i fi5ic, con#es#3-i cu 6iolen3 opera. Cei #rei cons#a#3 necesi#a#ea re6i5uirii ideilor
celui disp3ru#H li se al3#ur3 De2ippos din Fos, Apollonios, =ilis#ion din +o?ris, $ra?a7oras din
Fos %i Dio?les din Faris#os alc3#uind 7rupul :do70a#icilor; care <%i iau drep# punc#e de reper
re6enirea la filosofia na#urii %i la pneu0a#is0, repuse <n circulaie de $la#on. Ace%#i epi7oni se
alinia53 su8 s#indardul :-colii 9ipocra#ice; pe care <n fond, 6oi# sau ne6oi#, o 6or duce la
dispariie, len#3 dar si7ur3, 0ai ales dup3 <nfiinarea 0e#ropolei cul#urale Ale2andria, cen#ru al
elenis0ului.
C4#e6a cu6in#e despre Platon <n con#e2# 0edical.
$e nu0ele lui ade63ra# Aris#o?les, es#e ori7inar din insula E7ina unde se na%#e <n anul 42/
a.C9. Se 0u#3 la A#ena <nc3 de #4n3r, dar, <nse#a# de cuno%#ine, <n#reprinde 0ul#e c3l3#orii <n
re7iunile cunoscu#e ale lu0ii de a#unci: E7ip#ul, Asia .ic3, Sciia. Scopul ur03ri#1 ) ins#ruire
c4# 0ai co0ple#3.
De for0aie socra#ic3 dar %i pi#a7oreic3, ad0ira#or al lui Eu?leides, filosof, scrii#or %i
sa6an#, <n#e0eia53 la A#ena #cademia 'latonician, <n cadrul c3reia 6a a8orda 0ul#iple #e0e din
do0enii foar#e diferi#e. E6iden#, %#iinele na#urii, 8iolo7ia, ana#o0ia %i fi5iolo7ia nu lipsesc din
"1
preocup3rile sale. Din p3ca#e, do0ina# de for0aia sa filosofic3 precu0 %i de 0e#odele aces#eia -
inducia, deducia, dialec#ica - $la#on co0i#e o 7re%eal3 care <l 6a duce uneori la conclu5ii
erona#eH o 0e#odolo7ie din care lipse%#e, de e2e0plu, disecia %i e2peri0en#ul nu se poa#e solda
#o#deauna cu conclu5ii defini#i6e %i corespun53#oare reali#3ii. -i a%a es#e surprin53#or fap#ul c3
unele din#re refleciile sale %i-au p3s#ra# o par#e din 6aloare p4n3 <n 5ilele noas#re.
Confor0 ideilor lui, Demiurgul creea53 un corp o0enesc 0a#erial <n 6ederea ad3pos#irii
sufle#ului ne0uri#or. +e73#ura <n#re corp %i sufle# se reali5ea53 prin in#er0ediul 03du6ii Aspin3rii,
n.a.B. Viaa depinde de pneu0a Anoiune care <nsea0n3 <n#re al#ele %i aer, n.a.B. Aerul in#r3 pe
7ur3, a!un7e <n pl304ni %i, prin 0i!locirea aces#ora, <n ini03. $neu0a asi7ur3 funcionarea
ec9ili8ra#3 a #u#uror or7anelor %i s#i0ulea53 74ndirea.
(e0arc30 c3 circulaia 0ic3, pro8a8il <nc3 necunoscu#3, nu es#e 0eniona#3 nici 03car <n
#recere.
(aiunea <%i are sediul <n creier, sensi8ili#a#ea, <n piep#, dorinele, <n p4n#ece. Era o
sis#e0a#i5are dic#a#3 de lo7ic3, <ns3 f3r3 un coresponden# real.
Iolile ar fi doar efec#ul <08ui83rii %i al e2ceselor <n special se2uale. u #o#deauna, 5ice0
noi, %i nu <n e2clusi6i#a#e. .ul#e 8oli, cau5a#e de infecii, nu se <ncadrea53 <n e#iolo7ia e6oca#3 de
filosof, <n sc9i08, 8olile psi9ice ar fi consecina fie a unei 7re%i#e educaii, fie a unor ano0ali
psi9ice, afir0aii !us#e, con#ra5ise i0edia# de p3rerea c3 ar pu#ea fi 6indeca#e prin die#3 %i
7i0nas#ic3.
Si0plis#e sau c9iar erona#e, con#ri8uiile lui $la#on <n 0a#erie de 8iolo7ie, fi5iolo7ie,
ana#o0ie %i clinic3 <nse0nau un pro7res la da#a respec#i63: puneau pro8le0ele ce iden#ificau,
c9iar dac3 nu reu%eau s3 le 73seasc3 o re5ol6are defini#i63.
Nn 0a#erie de filosofie a 0edicinii, ideile lui $la#on ne apar 0ul# 0ai con6in73#oare. El
a8ordea53 di6erse aspec#e, <n sensul de 0ai sus, <n #e2#e ca ;orgias, '%edru, .%imaios %i Legile"
.edicul es#e pilo#ul unei na6e, respec#i6 al corpului o0enesc, pe care o conduce pe o 0are
<n6ol8ura#3 de fur#un3, iar 0edicina, o ar#3 au#en#ic3 ce ur03re%#e, <n cuno%#in3 de cau53, 8inele
aces#ui corp.
.edicina, <n ur0a cuno%#inelor acu0ula#e, #rece de la fa5a de e0pirie la fa5a de %#iin3 %i
<%i diferenia53 0e#odele de #ra#a0en# <n funcie de specificul nosolo7ic. Aici $la#on recur7e la o
analo7ie pre7nan#3 <n#re ar#a #erapeu#ic3 %i re#oric3. :Ade63ra#ul ora#or es#e cel ce 6a cunoa%#e
diferi#ele feluri de s#ruc#uri sufle#e%#i %i 6a %#i la ce discurs s3 recur73 pen#ru a con6in7e deose8i#e
feluri de pu8lic... re0ediile sau discursurile se diferenia53 <n funcie de feluri#ele ca#e7orii de
corpuri sau s#ruc#uri psi9olo7ice.;
23
Nn aces# sens 0edicul, ca %i ora#orul, 6a #re8ui s3 de6in3 0e%#erul persuasiunii, al 0o#i63rii
a0 spune as#35i. Doar recur74nd la aceas#3 ar#3 6a pu#ea spera <n succesul ideilor %i aciunilor pe
care le susine. e pu#e0 <n#re8a <n ce 03sur3 r3spund as#35i 0edicii aces#or cerine pe care le
"2
s#a#ua $la#on 0edicinii #i0pului s3u1 $la#on ne cerea <n c4#e6a cu6in#e: %#iinificis0, difereniere,
persuasiune, con#inui#a#e, consec6en3.
+a r4ndul s3u Aristoteles, n3scu# <n anul 3/4 a.C9. <n 0ica locali#a#e S#a7ira, 6a con#ri8ui
ca ni0eni al#ul la de56ol#area filosofiei, a %#iinelor na#urale %i indirec# a 0edicinii.
Dup3 0oar#ea lui ico0ac9os, #a#3l s3u, se s#a8ile%#e la A#ena unde, pen#ru dou35eci de
ani, de6ine ele6 %i cola8ora#or al lui $la#on, <n cadrul Acade0iei fonda#3 de aces#a.
Ves#ea 0orii 0aes#rului A34& a.C9.B <i par6ine la Assos, <n Eolida, <ns3 ur0a%ul dese0na#
de $la#on nu 6a fi 0eri#uosul Aris#o#eles, ci un nepo#. Se pare c3 nepo#is0ul nu era prea rar nici
<n 6re0urile 6ec9i %i c3 nu es#e o in6enie a ul#i0ului secol. <n anul 343 a.C9. <l <n#4lni0 pe
insula +es8os, la .i#Clene, de unde es#e c9e0a# de c3#re (e7ele =ilip al II-lea al .acedoniei ce-i
<ncredinea53 educaia fiului %i 0o%#eni#orului #ronului s3u, Ale2andru. +a $ella, capi#ala
re7a#ului, cunoa%#e oa0eni influeni, An#ipa#er <n#re alii, care <l 6or a!u#a c4nd, re6eni# la A#ena
A335 a.C9.B, 6a fonda %coala sa :peripa#e#ic3; +C?eion, la care, <n cali#a#e de 0aes#ru, 6a
funciona #i0p de #reispre5ece ani. <%i do#ea53 ins#i#uia cu o 8i8lio#ec3 0odel %i a8ordea53 un
8o7a# pro7ra0 de cerce#are %#iinific3. Es#e, se pare, cea 0ai fecund3 perioad3 din 6iaa
filosofului-na#uralis#.
Dup3 0oar#ea lui Ale2andru cel .are A323 a.C9.B, de #ea0a a#enienilor 2enofo8i condu%i
de De0os#9enes %i a cupei de cucu#3 ce i se pre73#ea, p3r3se%#e A#ena re#r374ndu-se la C9al?is <n
Eu8eea, locali#a#e <n care <%i sf4r%e%#e 5ilele un an 0ai #4r5iu.
u es#e <n in#enia noas#r3 de a parcur7e, fie %i <n #recere, 6as#a oper3 a s#a7iri#ului. e 6o0
referi doar la lucr3rile lui asupra na#urii %i la cele cu adres3 8iolo7ic3, iar, din#re aces#ea din
ur03, ne 6o0 opri a#enia asupra celor ce 6i5ea53 ana#o0ia %i fi5iolo7ia o0ului.
Din#re lucr3rile asupra na#urii a0in#i0: 6izica, Despre Cer, 4eteorii, 4ecanica, Ioiunea
de for e#c.
)pere cu carac#er 8iolo7ic: Despre prile animalelor, Despre naterea animalelor %i dou3
0ici #ra#a#e ane23: #supra mersului animalelor, Despre suflet, <0preun3 cu opusculele Senzaii %i
Sensibilitate, 4emorie i reminiscen, Somn, ,isuri, .ineree i btrnee, <espiraia" A0in#i0
de ase0enea c4#e6a din#re descoperirile %i ideile lui <n 0a#erie de ana#o0ie %i fi5iolo7ie.
Din 8istoria animalium ne-au r30as un sis#e0 de clasificare a ani0alelor ne6er#e8ra#e %i o
serie de o8ser6aii asupra 6ieii al8inelor, 8alenei %i a pe%#elui-spad3.
Aris#o#eles consider3 ini0a drep# cel 0ai i0por#an# or7an al <n#re7ului corp %i al sis#e0ului
circula#or, dar <l 6ede co0pus doar din #rei ca0ere. u reu%e%#e s3 deose8easc3 6enele de ar#ere
%i su8 nu0ele de paroi denu0e%#e 7eneric ner6i, #endoane, li7a0en#e %i ure#ere A1B. Creierul
o0ului, 0ai 0are dec4# cel al ani0alelor, es#e rece A1B, c3ci nu conine s4n7e A1B, si#uaii ce se
sc9i083 prin fap#ul c3 ini0a <i po0pea53 s4n7e cald A1B. Spiri#ul, par#e din sufle#, nu es#e le7a#
de funcia 6reunui or7an, afir0aie i0edia# con#ra5is3 de aseriunea c3 sediul respec#i6ului es#e
"3
ini0a.
)ri7inea s4n7elui es#e ini0aH circulaia lui es#e i0pulsiona#3 de c3ldura in#ern3 %i pneu0a
A1B. S4n7ele are o funcie %i 0ai i0por#an#3, aceea de a face le73#ura din#re diferi#ele or7ane %i
sufle#. C3ldura fica#ului %i a splinei fa6ori5ea53 di7es#ia. =ica#ul posed3 o 6e5icul3 Acolecis#-ul,
n.a.B care conine su8s#ane necesare nu#riiei. (inic9ii fil#rea53 urina din s4n7e %i o eli0in3 prin
in#er0ediul ure#erului %i 6i5icii urinare e#c. e#c.
Nn esen3, pu#e0 s3-l consider30 pe Aris#o#eles <n aceea%i 03sur3 filosof %i o0 de %#iin3,
ce a e2erci#a# o influen3 de-a lun7ul 0ul#or secole asupra 74ndirii %i %#iinelor na#urale.
) anu0i#3 e2a7erare a co0para#is0ului s3u deduc#i6is# precu0 %i #eleolo7ia la care
recur7e <n 0o0en#ul <n care face #ranspunerea re5ul#a#elor cerce#3rilor sale de la ani0al la o0 <l
duc uneori la conclu5ii erona#e ce r304n ca o8li7aie de 6erificare %i corec#are pe sea0a
6ii#oarelor 7eneraii de oa0eni de %#iin3. 're8uie <ns3 s3 recunoa%#e0 ade63rul: cu 0i!loacele %i
0e#odele pe care le a6ea la dispo5iie, nu pu#ea face 0ai 0ul#.
A+EWAD(IA, E+EIS.*+ -I )I+E -C)+I .EDICA+E
C4nd <n anul 331 a.C9. Ale2andru .acedonicul punea pia#ra de #e0elie a ora%ului ce
#re8uia s3-i fie capi#al3, nu pu#ea s3-%i <nc9ipuie c3 pornise la cons#ruirea ins#ru0en#ului unei
cul#uri ce a6ea s3 do0ine +u0ea An#ic3 cel puin p4n3 <n "4M d.C9., anul cuceririi %i dis#ru7erii
Ale2andriei de c3#re os#ile lui )0ar.
Dar 0arele %i ne<n6insul conduc3#or dispare #4n3r, ucis de o 8oal3 c3reia nu i se 73se%#e
leac, iar Diado9ii, 7eneralii lui, #rec la <0p3rirea 0o%#enirii. Iau na%#ere #rei s#a#e ce 6or d3inui
p4n3 <n 6re0ea lui Au7us#us, <0p3ra#ul (o0ei.
'rei capi#ale, An#io9ia, $er7a0-ul %i Ale2andria, sun# sor#i#e s3 con#inue %i s3 r3sp4ndeasc3
<n lu0e lu0ina elenis0ului. Din#re #oa#e Ale2andria es#e fa6ori5a#3. Cen#ru co0ercial, por# la
0are %i la del#a ilului, capi#al3 a unei 3ri de <nal#3 #radiie cul#ural3, E7ip#ul condus de dinas#ia
$#ole0eilor, care fac #o#ul pen#ru a a#ra7e oa0eni de renu0e din lu0ea elenic3 %i )rien#ul
Apropia#. $rin#re personali#3ile de 0arc3 se 73sesc %i 0uli 0edici s#i0ulai %i <ncura!ai de
condiiile deose8i#e asi7ura#e s#udiului, 0area 8i8lio#ec3 ce 6a nu03ra nu 0ai puin de @MM.MMM
de 0anuscrise, diseciile pe cada6re %i c9iar 6i6iseciile pe conda0nai la 0oar#e per0ise %.a.
Cul#ura clasic3 a Eladei se e2#inde <n #i0pul lui Ale2andru cel .are %i a ur0a%ilor s3i 0ul#
dincolo de li0i#ele ,reciei propriu-5ise %i a coloniilor sale %i <08rac3 noi aspec#e care au fos#
nu0i#e <n 1@3" de ilus#rul DreCsen cu #er0enul 7eneric de elenis0 A9ellenis0B. Es#e #i0pul <n
"4
care 7recii au e2erci#a# 9e7e0onia lor cul#ural3 asupra lu0ii an#ice.
(epre5en#an#ul #ipic al aces#ei cul#uri, o0ul 9ellenis#ic, 6or8e%#e 7reaca 6ec9e, es#e
indi6idualis# %i cos0opoli#, c3ci noua cul#ur3, <n s4nul c3reia se 0i%c3, a al#oi# pe fondul elin
ele0en#e de cul#ur3 reli7ioas3, filosofic3 e#c, pro6enind din re7iunile li0i#rofe .edi#eranei
es#ice. Aces# o0 nou 0ai es#e %i un ro8 al pasiunilor, #o#al diferi# de ec9ili8ra#ul produs social-
cul#ural al clasicis0uluiH ador3 %i ad0ir3 e2#re0ele, fie c3 es#e 6or8a de un surprin53#or
:7i7an#is0;, sau un :0inia#uris0 idilic;. De aici poa#e %i #endina celor 0ai 0uli din#re 0onar9i
care 6or diri!a 0o%#enirea lui Ale2andru cel .are spre un a8solu#is0 pres3ra# cu 0ul#e 0o0en#e
conflic#uale ar0a#e.
Nn aces# spaiu elenis#ic cresc producia %i 8o73ia 7eneral3, co0erul %i sis#e0ul financiar
se de56ol#3 A83nci %i 8urseB. $e de al#3 par#e lar7i p3#uri ale socie#3ii s3r3cesc, c3ci ar#a
r358oiului es#e la loc de cins#e. Conflic#e declan%a#e <n#re s#a#ele conduse de $#o<e0ei, Seleuci5i
%i An#i7oni5i, cu par#iciparea al#ora 0ai puin <nse0na#e, duc la c3derea aces#ui 0o5aic de
6elei#ari%#i su8 do0inaia ro0an3, <n picioare r304ne doar cul#ura, care, <n ciuda curen#elor ce-i
6or #ul8ura apele - epicureis0ul, s#oa, scep#icis0ul, neopla#onicia-nis0ul %.a. - 6a 0ai d3inui un
#i0p.
u pu#e0 da o da#3 precis3 a dispariiei elenis0ului. Cul#urile apar %i dispar pe <nce#ul.
Elenis0ul pierde din pu#erea de a#racie de a8ia <n #i0pul <0p3ra#ului Au7us#us. Va disp3rea la
un #i0p dup3 dis#ru7erea Ale2andriei de c3#re ara8i A"4M d. C9.B. Dar %i aceas#3 da#3 es#e foar#e
discu#a8il3.
$e aces# fundal is#oric %i cul#ural apar personali#3ile ce 6or <0pin7e 0edicina pe dru0uri
noi. Es#e 6or8a <n pri0ul r4nd despre Aero):ilos %i Erasistratos# fonda#ori a dou3 din#re cele
#rei %coli i0por#an#e de 0edicin3 ale2andrin3. *nii le-au nu0i# :sec#e; f3r3 s3 e2plice 0o#i6ul
aces#ei denu0iri.
Aero):ilos din C9al?edon An. <n !ur de 335-2/M a.C9.B s#udia53 a#4# la Fnidos c4# %i la
Fos. Ca0 pe la anul 3MM a.C9. es#e c9e0a# la Ale2andria unde $#ole0aios I-ul %i-1 dore%#e ca
0edic personal. I se creea53 #oa#e facili#3ile pen#ru a-%i pu#ea <ndeplini o8li7aiile clinice-
#erapeu#ice precu0 %i cele de cerce#are %#iinific3. Acord3 o a#enie deose8i#3 ana#o0iei
sis#e0ului ner6os cen#ral %i sis#e0ului circula#or al 0enin7elor. Descoper3 con#inui#a#ea <n#re
creierul 0are %i 03du6a spin3rii, c4# %i diferena s#ruc#ural3 <n#re ar#ere, #ranspor#oare de s4n7e %i
pneu0a %i 6enele 6e9icula#oare doar de s4n7e. Sediul sufle#ului ar fi, dup3 el, <n 6en#riculul al
IV-lea, su8 cere8el.
Descrie cu 0ul#3 preci5ie or7anul 6ederii, oc9iul. E2celen# o8ser6a#or, 6a con#ri8ui la
de56ol#area o8s#e#ricii %i 7inecolo7iei %i 6a fi considera# <n#e0eie#orul ana#o0iei sis#e0a#ice. <n
sc9i08 es#e 0ai puin inspira# <n unele din#re concep#ele lui filosofice 8a5a#e 0ai 0ul# pe
speculaii deduc#i6e %i induc#i6e.
"5
As#fel, funciile corpului ar fi re7la#e dup3 cu0 ur0ea53: nu#riia, de c3#re fica#, afir0aie
doar <n par#e e2ac#3, #er0ore7larea, de c3#re ini03, <n reali#a#e de c3#re #o# sis#e0ul 6ascular,
sensi8ili#a#ea, de c3#re ner6i, 74ndirea, de c3#re creier. E2celen# clinician-se0iolo7, reu%e%#e s3
dis#in73 di6erse 6arian#e de puls %i s3-i s#a8ileasc3 frec6enele recur74nd la ceasornicul cu ap3.
Acord3 o deose8i#3 a#enie #erapiei 0edica0en#oase consider4nd-o :04na lui Du0ne5eu;.
'o# lui <i da#or30 un aforis0 si0plu dar defini#oriu pen#ru esena profesiei noas#re: (4edic
desvrit este doar cel ce se dovedete perfect att !n teorie ct i !n practic)"
Erasistratos A31M-25M a.C9.B, ele6 al lui .e#rodoros, 6re0e <ndelun7a#3 0edic personal al
re7elui Seleu?os I-ul i?anor al Siriei, #r3ie%#e 0ai <n#4i <n An#io9ia, dup3 care se 0u#3 la
Ale2andria. Se 6a sinucide <n insula Sa0os din cau5a unei 8oli incura8ile.
Erasis#ra#os es#e clinician %i fi5iopa#olo7. Descoper3 c3 sensi8ili#a#ea %i 0o#rici#a#ea sun#
funcii diferi#e ale unor ner6i cu :ori7inea; <n creier, c3 in#eli7ena depinde de nu03rul %i
confor0aia circu06olu#iunilor cere8rale %i c3 cere8elul es#e un or7an al coordon3rii. <n 0od
analo7 6ede di6ersele funcii pe care le iden#ific3 le7a#e %i condiiona#e de s#ruc#urile di6erselor
or7ane %i 0ai puin de o cons#elaie u0oral3, a%a cu0 credeau 9ipocra#icii.
Nn 0a#erie de pa#o7ene53, cau5a principal3 a 8olilor es#e, dup3 Erasis#ra#os, :ple#9ora;,
a8undena de s4n7e <n corp, fap# ce duce la s#4n!enirea nor0alei funcion3ri a or7anis0ului <n
<n#re7i0e. Dar %i cau5e locale ce po# de#er0ina 8oli 7ra6e. *n 8un e2e0plu <i furni5ea53 ascita a
c3rei cau53 es#e o 8oal3 de fica# ce poa#e produce sclero5area parenc9i0ului 9epa#ic %i de aici
#rans6a5area <n ca6i#a#ea a8do0enal3 a unei p3ri din s4n7ele aferen# sis#e0ului por#. Es#e o
e#iopa#o7ene53 or7anicis#3 pe care ,allenus o 6a prelua %i co0ple#a, deose8i#3 funda0en#al de
ceea ce susineau 9ipocra#icii.
De aici consecina lo7ic3 #erapeu#ic3: or7anul 8olna6 #re8uie #ra#a# %i, pen#ru a con#inua cu
acela%i e2e0plu, al ascitei), afl30 c3 Erasis#ra#os prac#ica inci5ii a8do0inale prin care, pe de o
par#e, e6acua lic9idul #rans6a5a# %i c3, <n acela%i #i0p, in#roducea pe aceas#3 laparo#o0ie a
0ini0a su8s#ane 0edica0en#oase <n sperana c3 ar pu#ea #ra#a 8oala de 8a53 a fica#ului.
Au#orul a0in#i# <%i co0ple#a pale#a #erapeu#ic3 recur74nd la pos#, pur7aii, e0e#i5an#e,
6en#u5e, cau#eri53ri, <0pac9e#3ri %.a. Era ad6ersar declara# al fle8o#o0iei %i al a0es#ecurilor
0edica0en#oase.
Ani0ai de sen#i0en#e fra#ricide, 9erofili%#ii %i erasis#raii se 6or co08a#e p4n3 la dispariia
celor doi corifei. *r0a%ii, epi7oni <n #oa#3 pu#erea cu64n#ului, respec#3 %i repe#3 cu sfinenie cele
susinu#e de c3#re fonda#orii %colilor respec#i6e, #ransfor04ndu-se, #o# a%a ca %i ele6ii lui
>ippo?ra#es, <n 6a!nici do70a#ici, ui#4nd c3 0edicina nu es#e doar un e2erciiu filosofico-
filolo7ic for0ula# s#r3luci#or %i aforis#ic, ci o aciune direciona#3 cu anu0i#e scopuri. S#erili#a#ea
fap#ic3 a do70a#icilor <i face s3-%i se0ne5e propria conda0nare la dispariie.
)a0eni noi se 7rupea53 <n !urul unor 6ec9i idei: Serapion, Apollonios, ,lau?ios,
""
>era?leides %i alii care <%i 6or da nu0ele de 2mpirici A2MM-&5 a.C9.B. (eaduc 0edicina la
ros#urile ei, cer4nd e0ulilor lui As?lepios s3 recur73 la: o corec#3 o8ser6aie personal3, s3
foloseasc3 lar7 fap#ele %i cuno%#inele s#a8ili#e de ali confrai %i s3 nu pre7e#e la 6alorificarea
re5ul#a#elor fa6ora8ile ce se i0pun.
E0piricii res#a8ilesc 6aloarea se0iolo7iei %i far0acolo7iei %i con#ri8uie la <nfiinarea
c9irur7iei.
Apariia c:ir"r*iei ca par#e a 0edicinii nu a fos# posi8il3 dec4# dup3 ce ar#a %i %#iina-
0a03 au f3cu# pro7resele 0ini0e necesare. +e nu0i0 <n#r-o ordine lo7ic3 %i 0ai puin
cronolo7ic3, deoarece da#ele la dispo5iie nu sun# incon#es#a8il si7ure.
Se pare c3 pri0ii :0edici; #re8uia s3 se ocupe %i s3 <n6ee cu0 s3 #ra#e5e pl37ile A#3ia#e,
<nepa#e, pene#ran#e e#cB. lliada %i al#e opere si0ilare ca %i #radiiile di6erselor popoare %i se0inii
sun# pline de e2e0ple de as#fel de ale%i, pricepui <n a cau#eri5a, le7a %i de5le7a r3nile di6er%ilor
eroi p4n3 la co0ple#a lor 6indecare.
Dificul#a#ea cea 0ai i0por#an#3 <n #ra#a0en#ul unei pl37i era oprirea s4n7er3rii
A9e0os#a5aB. +a <ncepu# se reali5a prin pansa0en#e co0presi6e, plan#e cu efec# 9e0os#a#ic,
pos#uri, cau#eri53ri la care ale2andrinii 6in s3 adau7e le73#ura pe 6asul s4n7er4nd %i 7aroul c4nd
es#e 6or8a de 9e0ora7ia pro6oca#3 de le5iunea unui 6as al 0e08relor.
A doua dificul#a#e era infecia care, prin 7enerali5are, r3pea 6iaa 0ul#or r3nii. Ianda!area
cu 0a#eriale #recu#e prin ap3 cloco#i#3] cau#eri53ri, plan#e sau po0e5i, fie ele %i :0iraculoase;,
pro8a8il cu efec# an#i8io#ic, au reali5a# <n#r-o oarecare 03sur3 %i aces# o8iec#i6 #erapeu#ic.
Soluia, dup3 cu0 prea 8ine %#i0, nu a 6eni# dec4# 0ul# 0ai #4r5iu, <n secolul al WW-lea cu
an#isepsia %i asepsia, %i al WW-lea, o da#3 cu penicilina.
A !uca# un rol i0por#an# <n de56ol#area c9irur7iei a%a-5isa c%irurgie mecanicist prac#ica#3
<nc3 din #i0pul lui >ippo?ra#es c4nd, cu a!u#orul a di6erse 0a%ini, sc3ri, scripei, se proceda la
reduceri de difor0i#3i, lu2aii %i c9iar frac#uri, precu0 %i la i0o8ili5area aces#ora din ur03.
Con#ri8uiile lui Aris#o#eles precu0 %i a celorlali ana#o0i%#i -i fi5iolo7i pe care i-a0
0eniona# p4n3 acu0 au da# un i0puls considera8il ac#i6i#3ii c9irur7icale. Doar o 8un3
cunoa%#ere a su8s#ra#ului pe care acione5i <n cali#a#e de c9irur7 <i d3 si7urana c3 poi res#a8ili
for0a %i funcia unui or7an le5a# sau afec#a#. -colile din Ale2andria au dispus de e0ineni
ana#o0i%#i %i fi5iolo7iH noi nu i-a0 a0in#i# dec4# pe doi din#re cei 0ai 6aloro%i.
Ins#ru0en#arul c9irur7ical, indispensa8il unor perfor0ane deose8i#e, se di6ersific3 %i se
perfecionea53. 'e9nolo7ia ale2andrin3 per0i#e producia de 8is#urie, sonde, ca#e#ere, pense#e
precu0 %i de rafina#e li#o#ri#oare cu care se efec#uau f3r3 0ari riscuri sf3r403rile de calculi din
6e5ica urinar3.
Anes#e5ia 7eneral3 es#e al#3 #e03 de deose8i# in#eres. >era?leides din 'aren# face di6erse
<ncerc3ri cu produse pe 8a53 de opiu0. Alii au u#ili5a# 8elladona A0andra7oraB. Se pare c3
"&
re5ul#a#ele neconcluden#e i-au f3cu# s3 renune pen#ru 0o0en# la as#fel de <ncerc3ri.
Nnar0ai cu #oa#e aces#e cuno%#ine de ordin prac#ic, $9ilo2enos A<n !ur de 15M-1MM a.C9.B,
.enodoros Apri0a !u03#a#e a pri0ului secol a.C9.B, A00onios A<n !ur de 1MM-5M a.C9.B, .e7es
din Sidon A5M <.C9.-l) d.C9.B %i alii #rec la fap#e %i reali5ea53 in#er6enii uneori des#ul de riscan#e
pe care nu sun#e0 con6in%i c3 #oi din#re confraii no%#ri c9irur7i le-ar <n#reprinde as#35i.
24
S
25
"/
ROMA
$(E.E(,D')(II E'(*SCI- .EDICIA SC+AVI+)( -$(I.II .EDICI ,(ECI -
-C)+I -I C*(E'E
Nn #i0p ce 7recii <nre7is#rau deose8i#e pro7rese a#4# <n #eoria c4# %i <n prac#ica 0edicinii,
peninsula i#alic3, e2cep#4nd sudul <n care coloniile 7rece%#i a6eau un cu64n# 7reu de spus,
prac#ica o ar#3 a #ra#a0en#ului afla#3 pe o #reap#3 ar9aic3 dic#a#3 de e0piris0 nesis#e0a#ic,
<n#40pl3#or %i necesi#a#e.
$ri0ii pa%i <n direcia unei 0edicini despre care s3 se poa#3 spune ce6a au fos# opera
e#ruscilor.
2.<*SC55
A%e5ai pe li#oralul #irenian <n#re flu6iile Arno %i 'i8ru, ori7inea aces#ei se0inii r304ne
p4n3 <n 5iua de as#35i, <n ciuda nu0eroaselor cerce#3ri, un secre# 8ine p3s#ra# al is#oriei. S#udiul
7rupelor san76ine <nclin3 s3 le a#ri8uie drep# pa#rie de ori7ine A9a#olia Cen#ral3. )ricu0, la
scur#3 6re0e dup3 in#rarea lor <n is#orie, <n#re anii @MM %i /MM a.C9., do6edeau un 7rad de
ci6ili5aie %i cul#ur3 superioare celorlal#e popoare ce ocupau di6erse #eri#orii <n peninsula i#alic3.
$e aria 0eniona#3 <n#e0eia53 dou3spre5ece ce#3i <n#re care %i (o0a, reuni#e prin le73#uri
federa#i6e. (e7ii aces#ora 6or do0ni asupra noului s#a# ro0an p4n3 la alun7area lor %i ins#i#uirea
(epu8licii ro0ane. <n#re #i0p ce#3ile e#rusce sun# cuceri#e una dup3 al#a de pu#ernica (o03
cons#i#uind nucleul 6ii#orului i0periu.
Nnain#area e#ruscilor spre sud es#e opri#3 de 7reci care le ad0inis#rea53 o us#ur3#oare
<nfr4n7ere la FC0e A4&4 a.C9.B dar %i spre nord unde 6in <n coli5iune cu #ri8urile r358oinicilor
7ali.
Cu #i0pul e#ruscii sun# asi0ilai de c3#re celelal#e se0inii i#alice.
=3r3 a a6ea da#e prea 8o7a#e <n ceea ce pri6e%#e ar#a lor #erapeu#ic3, pu#e0 #ra7e c4#e6a
conclu5ii asupra 0edicinii lor din c4#e6a fap#e %i descoperiri ar9eolo7ice. ) serie de #er0eni
0edicali ca femur, tibia, tuse AtussisB, fractur, fistul par a fi de ori7ine e#rusc3.
"@
Erau foar#e 7ri!ulii <n ceea ce pri6e%#e i7iena indi6idual3H ce#3ile lor dispuneau de un
de56ol#a# sis#e0 de canali5are, fiind, <n#re al#ele, cons#ruc#orii :Cloacei .a2i0a; de la (o0a A<n
!ur de anul "MM a.C9.B, colec#or principal al apelor ce#3ii de pe 'i8ruH #o# ei au fos# cons#ruc#orii
pri0elor 83i #er0ale %i a apeduc#elor prin care f3ceau ca apele po#a8ile s3 aflue5e cu prisosin3 <n
ce#3ile lor. Cuno%#eau fi#o#erapia, iar preoii lor, 9aruspicii, prac#icau 9epa#oscopia.
.ari 0e%#eri <n prelucrarea aurului, reu%eau pro#e53ri den#are ce ar pu#ea face 7elo%i pe cei
0ai rafinai #e9nicieni den#ari din 5ilele noas#re.
42D5C5I# SCL#,5L1<
-i #o#u%i, <n ciuda aces#ei 6aloroase 0o%#eniri e#rusce, la (o0a se prac#ic3 fie de c3#re
:pa#er fa0ilias;, fie de c3#re scla6i-0edici, o 0edicin3 pri0i#i63, dep3%i#3 a#4# concep#ual c4# %i
prac#ic de ceea ce %colile c4# %i personali#3ile 7rece%#i reu%iser3 s3 pun3 pe picioare %i s3
consolide5e.
'rans0i#erea ideilor %i a 0odului de #ra#a0en# era <0piedica#3 de un fap# aparen# f3r3 0are
i0por#an3 dar 8o7a# <n consecine ne7a#i6e.
A#ra%i de 0ira!ul unor suculen#e c4%#i7uri, unii din#re 7reci, ori7inari fie din 0e#ropola
con#inen#al3 %i insular3, fie din coloniile fonda#e pe #eri#oriul I#aliei sudice, f3r3 a pu#ea do6edi
cea 0ai 0odes#3 calificare profesional3, pornesc la asal#ul (o0ei. :'ra#a0en#ele; ad0inis#ra#e
de ei se soldea53 cu ca#as#rofe. A%a cu0 era u%or de pre635u#, reacia ro0anilor es#e 6iolen#3 %i
radical3. Ia#3 ce spunea .arcus $orcius Ca#o A251-14@ a.C9.B, o0 poli#ic %i 7eneral, fiului s3u:
(#colo unde acest popor Agrecii, n"a"B apare cu crile sale distruge totul i mai ales cnd ne
trimite medicii si" Sau jurat si ucid pe toi barbarii, dar faptul ne mai cost i muli bani"""
0i pe noi ne consider barbari i ne mnjesc cu epitete murdare considerndune de mod
vec%e")" =inalul a%#ep#a# al scrisorii adresa#3 fiului s3u sun3 lapidar: (!i interzic orice legtur
cu medicii) Asu8<neles 7reci, n.a.B
Nn 6ilele %i pala#ele 0arilor pa#ricieni %i personali#3i poli#ice ale (o0ei se cele8rea53 cul#ul
di6erselor 5ei#3i au#o9#one sau <0pru0u#a#e, pro#ec#oare ale 0edicinii: Salus, .ar#e, Kuno,
Car0en#a, .u#unus 'u#unus, In#ercidona, )ssifra7a, Apollo. <n anul 2@3 a.C9. cul#ul lui
As?lepios es#e in#rodus la (o0a, iar 5eul, de%i de :ori7ine nes3n3#oas3 elen3;, es#e adop#a# su8
nu0ele ro0ani5a# de Esculapius AAesculapiusB.
u0eroasele 5ei#3i c4# %i efor#urile 0edicilor scla6i nu po# s#36ili 0or8idi#a#ea %i
0or#ali#a#ea (o0ei e#erne. $use <n faa aces#or si#uaii, au#ori#3ile se decid s3 renune la s#ric#ele
pre6ederi <0po#ri6a pre5enei 0edicilor 7reci %i analele <nre7is#rea53 apariia pri0ilor 0edici
eleni la (o0a.
&M
'<5455 42D5C5 ;<2C5 L# <14#
$ri0ul 0edic ori7inar din $elopone5 despre care a6e0 docu0en#e scrise c3 a reu%i# s3 se
i0plan#e5e la (o0a a fos# Arc9a7a#os care <%i 6a e2erci#a cu 0ul# succes profesiunea <n ce#a#ea
:celor %ap#e coline;.
Nnde04na#ic %i foar#e 8un profesionis#, c4%#i73 <ncrederea ro0anilor 0ai ales <n ceea ce
pri6e%#e #ra#a0en#ul di6erselor acciden#e solda#e cu r3niri Apl37iB. I se d3 porecla de ,ulnerarius,
es#e <nce#3eni#, iar 0unicipali#a#ea <i cons#ruie%#e ec9i6alen#ul unei clinici <n care are
posi8ili#a#ea s3 efec#ue5e di6erse operaii din ce <n ce 0ai <ndr35nee.
u se cunosc de#aliile di6orului s3u de ro0ani %i ale fu7ii sale din Ce#a#ea E#ern3. (304ne
conse0na# <n is#oria 0edicinii fap#ul c3 el desc9isese un dru0, acela al pre5enei 0edicului 7rec
8ine califica#, prac#ic4nd <n ini0a 6ii#orului i0periu.
Din lun7a serie ce ur0ea53 0enion30 pe As?lepiades din $rusa, n3scu# <n anul 124 a.C9.
Se s#a8ile%#e la (o0a la 64rs#a de 33 de ani aureola# de fai0a unui ora#or 6es#i#, unde, <n scur#
#i0p, c4%#i73 <ncrederea cercului oa0enilor de afaceri de su8 influena lui Crassus, c4# %i al celui
poli#ic-conser6a#or condus de Cicero. Dup3 ce se si0#e 8ine <0p304n#eni#, se dedic3 <n
<n#re7i0e 0edicinii. Din#re cele dou35eci de opusuri %i opuscule au re5is#a# #i0pului doar
fra70en#e precu0 %i unele ci#a#e pen#ru care #re8uie s3 fi0 recunosc3#ori co0pila#orului Coelius
Aurelianus Asf4r%i#ul secolului alV-lead.C9.B.
'eoria pa#o7ene5ei se deose8e%#e funda0en#al la As?lepiades de cea susinu#3 de
>ippo?ra#esH pri0a pleac3 de la 8a5e fi5ice, secunda, de la c9i0ice. As?lepiades susine c3 a#4#
corpul c4# %i sufle#ul sun# cons#i#ui#e din par#icule ele0en#areH c4#3 6re0e aces#ea sun# <n 0i%care,
or7anis0ul #r3ie%#e. $ar#iculele ele0en#are 0ai 0ari, suprapuse, cons#ruiesc o reea #u8ular3 -
porii -<n in#eriorul c3reia se 0i%c3 ne<nce#a# corpusculi 0ai 0ici ce cons#i#uie u0orile
or7anis0ului %i pneu0a AaerulB. Ali0en#ele in7era#e se scindea53 <n fra70en#e %i sun# r3sp4ndi#e
<n corp prin :pori;. +ic9idele se desco0pun %i ele <n corp <n par#icule ce a!un7 <n 6e5ica urinar3,
f3r3 a #rece prin rinic9i, se reco0pun %i se eli0in3.
As?lepiades define%#e 8oala drep# o #ul8urare sur6eni#3 <n 0i%carea par#iculelor ele0en#are
Aa#o0ilorB. 'o# el deose8e%#e 8olile acu#e de cele cronice %i descrie diferi#ele for0e de fe8re,
ede0e, con#rac#uri %i psi9o5e.
Nn 0ul#e pri6ine ia po5iie con#ra unor aseriuni 9ipocra#ice. As#fel, es#e con#ra #eoriei
:5ilelor cri#ice;, ca %i con#ra pos#ula#ului :na#ura 6indec3#oare a 8olilor;, consider4nd c3 na#ura
nu folose%#e :dar es#e uneori c9iar 63#303#oare;.
$ale#a #erapeu#ic3 u#ili5a#3 de As?lepiades cuprindea friciuni, 0i%c3ri conduse Apasi6eB %i
&1
9idro#erapia Adu%uri, 83i e#cB. Ad0inis#ra des 6in fie pur, fie a0es#eca# cu ap3 sau sare %i recur7ea
la di6erse die#e, 0er74nd p4n3 la pos#. Iolna6ilor psi9ici le prescria 9elio#erapia, cure <n s#aiuni
cli0a#erice, 0u5ic3, 6en#u5e, aplicaii de plas#uri %i in9alaii de su8s#ane aro0a#e. =le8o#o0ia %i
pur7aiile erau u#ili5a#e doar cu pruden3, doar cu indicaii precise, in#er6eniile c9irur7icale nu se
8ucurau de preferinele saleT $rac#ica <n ca5 de i0inen3 de sufocare #ra9eo#o0iaH e08rio#o0iile
de necesi#a#e 6i5au sal6area 6ieii 0a0eiH #ra#a0en#ul pl37ilor %i al #rau0a#is0elor os#eo-
ar#iculare f3cea par#e din #e0ele prefera#e ale aces#ui :#ri0is al cerului;, cu0 <l 6or nu0i
ro0anii.
Cu e#ernul s3u :#u#o, ci#o e# !ucunde; Aco0ple#, repede %i pl3cu#, la#. n.a.B, principiu de
6ia3 %i #erapeu#ic, <nc3rca# de 7lorie %i a6uii, As?lepiades pu#ea s3 p3r3seasc3 aceas#3 lu0e. <n
anul 5" a.C9. cade de pe o scar3 %i 5ilele lui se sf4r%esc la 64rs#a de "/ de ani.
$orile (o0ei r304neau defini#i6 desc9ise 0edicinii %i 0edicilor elini, a%a precu0 o 6a
do6edi <n con#inuare 6ii#orul.
42.1D5C55
*nii din#re confraii ce ur0ea53 lui As?lepiades 6or <ncerca s3 in#roduc3 a#4# <n scop
dia7nos#ic c4# %i #erapeu#ic sc9e0e si0plifica#oare.
Cel 0ai cunoscu# din#re #oi a fos# >:emison din +eodi?eia. Se na%#e <n !urul anului 5M
a.C9., es#e la <ncepu# ele6 al lui As?lepiades de care se 6a desp3ri, <n#e0eind %coala 0e#odicilor.
[ea73 6aloarea cuno%#inelor de ana#o0ie %i fi5iolo7ie <n ins#ruirea 0edicului. <n sc9i08 insis#3
asupra s#udierii aprofunda#e a cons#i#uiei %i reac#i6i#3ii 8olna6ilor pe care <i clasea53 <n funcie
de cons#rucia :porilor;, adic3 a 6aselor, <n una din ur03#oarele #rei :co0uni#3i;:
'ipul 1. a64nd drep# carac#eris#ic3 spas0ul, con#rac#ura: porii, adic3 6asele sun# s#r40#a#e
iar consecina, <n ca5 de fe8r3, es#e o redus3 ac#i6i#a#e e2cre#orie.
'ipul 2. rela2areaH porii A64sleB %i or7anele sun# dila#a#e, e0onc#oriile au o ac#i6i#a#e
crescu#3 Aurin3, scaun, sudoareB.
'ipul 3. 0i2#: funcia di6erselor or7ane oscilea53 <n#re con#rac#uri %i dila#3ri, can#i#a#ea de
:e2creia; es#e 6aria8il3 <n funcie de fa5a <n care se afl3 8oala: de8u# Ain6a5ieB, s#are Apla#ouB,
descre%#ere Are0isiuneB. $en#ru aces# 0o#i6, e6oluia 8olii #re8uie ur03ri#3 cu 0ul#3 s#ric#ee <n
scopul aplic3rii unui #ra#a0en# diferenia# <n funcie de #ip de 8olna6 %i fa53 de 8oal3.
As#fel, 8olna6ilor de #ipul 1 li se prescriu 83i calde %i a8uri, li se 6or ad0inis#ra pur7a#i6e,
e0e#i5an#e %i sudoraleH din c4nd <n c4nd se recur7e %i la fle8o#o0ie. Iolna6ii de #ipul 2 6or fi
#ra#ai cu 83i reci, aer rece, die#3 #onifica#3 ce conine 6in %i oe#.
'ipul 3. 6a 8eneficia de o #erapie 6aria8il3 <n funcie de e6oluia clinic3 a 8olna6ului.
&2
'9e0ison r3spundea <n aces# 0od si0ului prac#ic %i de ordine al ro0anilor. E6iden#, aces#
sc9e0a#is0 folosea 0edicului care nu 0ai era o8li7a# s3 pe#reac3 ani <ndelun7ai <n %coli,
8i8lio#eci %i clinici supus di6erselor capricii ale unui :0aes#ru; care se <ndopa adesea cu
:aforis0e; 0ai 0ul# sau 0ai puin con6in73#oare. <n#re8area care se pune es#e <n ce 03sur3 un
0edic, si0plis# ins#rui#, es#e <n 03sur3 s3 fac3 fa3 ca5urilor-pro8le03 ce po# ap3rea <n decursul
prac#ic3rii profesiei sale.
>:essalos din 'rallse ca0 <n acela%i #i0p susinea inu#ili#a#ea ins#ruirii #eore#ice a
0edicului. $en#ru el, sin7ur pa#ul 8olna6ului oferea punc#ele de spri!in necesare prec#icii
0edicale.
Soranos din Efes AEp9esos, <n pri0a par#e a secolului II d.C9.B deose8e%#e educaia
0edicului prac#ician de cea a o0ului de %#iin3-0edic. .are specialis# <n 8olile in#erne %i
7inecolo7ie, 6a iden#ifica 0ul#e din#re en#i#3ile nosolo7ice respec#i6e %i 6a con#ri8ui la nuanarea
unora din#re concep#ele 0e#odicilor.
Al#e dou3 curen#e de 74ndire 6or 73si o 8un3 audien3 <n cercurile filosofilor %i 0edicilor
ro0ani: pneu0a#icii %i eclec#icii.
'I2*4#.5C55
$neu0a#is0ul <n 0edicin3 es#e un ur0a% al %colii s#oice <n#e0eia#3 de Zenon din Fi#ion <n
anul 31M a.C9. la A#ena.
2"
$ropa74nd o nou3 e#ic3, s#oicii se <nscriu pen#ru o 6ia3 ec9ili8ra#3,
lipsi#3 de pasiuni, pen#ru drep#a#e %i iu8ire de oa0eni, c9iar %i fa3 de scla6i %i 8ar8ari. Aerul es#e
pen#ru ei sufle#ul %i raiunea +u0ii, du0ne5eirea <ns3%i lu4nd drep# 8a53 aceas#3 filosofie,
ilus#ra#3 <n#re alii de c3#re Posei'onios din Apo0eia ASiria, 135-51 a.C9.B %i Cicero Atenaios
din Cilicia Asecolul I a.C9.B ele6 al lui $oseidonios, <n#e0eia53 %coala pneu0a#icilor. El se
declar3 con#ra concep#ului si0plifica#or-sc9e0a#i5an# al 0e#odicilor %i es#e pen#ru o educaie %i
ins#ruire c4# 0ai co0ple#e ale 0edicului care #re8uie s3-%i <nsu%easc3 solide cuno%#ine de
fi5iolo7ie, pa#olo7ie, die#e#ic3, far0acolo7ie %i #erapie.
Dia7nos#icul %colii pneu0a#ice es#e carac#eri5a# de o 8un3 cunoa%#ere a di6erselor 6arian#e
de puls iar #erapia se spri!in3 pe 03suri die#e#ice %i proceduri fi5icale.
A#enaios <%i c4%#i73 0uli adereni la (o0a %i, pen#ru aces# 0o#i6, poa#e s3 pre#ind3
in#roducerea unui pro7ra0 de <n63304n# de i7ien3 <n %colile de #inere#.
u es#e e2clus ca el s3 fi prelua# %i <0p3r#3%i# celor ce-1 ascul#au nepieri#orul (4ens sana
in corpore sano)"
*n al# repre5en#an# al aces#ei %coli, Ore#aios din Fapado?ia A<n !ur de anul 5M d.C9.B, se
8ucur3 de o no#orie#a#e deose8i#3 deoarece cele dou3 scrieri ale sale asupra : cau5elor %i
&3
se0nelor 8olilor acu#e %i cronice; precu0 %i :#ra#a0en#ul aces#ora; ni s-au p3s#ra# <n <n#re7i0e.
<n aces#e dou3 lucr3ri a8ordea53 #e0e de 0are dificul#a#e dia7nos#ic3 dar 0ai ales #erapeu#ic3
precu0: dia8e#ul, as#0a, 0i7rena %i di5en#eria. 'erapia cons#a din un anu0i# 0od de 6ia3
lini%#i#, lipsi# de s#res, a0 spune noiH la ne6oie ad0inis#ra opiu0, e0e#i5an#e %i pur7a#i6e, sl3nin3
de cas#or %i 0usc3 spaniol3H fle8o#o0ia, lipi#orile %i 6en#u5ele <%i 73seau %i ele indicaii <n funcie
de fa5a %i e6oluia 8olii.
2&
'o# pneu0a#ici au fos# %i o sea03 de c9irur7i ce au prac#ica# <n #i0pul ce5arilor:
Arc9i7e9es, +eonides, >eliodoros %i An#Clos.
$neu0a#is0ul, ca %i concep#ul filosofic denu0i# s#oicis0, cuprindea no#ele unui anu0i#
eclec#is0. Cu #recerea anilor a!un7e0 la purul eclec#is0, #endina de a ale7e <n#re 0ai 0ul#e
concep#e, de a opera o selecie %i a ela8ora o #eorie 7eneral3, coeren#3, r3spun54nd 0ai 0ul# sau
0ai puin eficien# unui scop propus.
2CL2C.5C55
-coala eclec#icilor es#e <n#e0eia#3 de Cla"'i"s A*at:inos <n pri0ul secol d.C9. El aduce
<n pri0 plan cuno%#inele despre 6aloarea pulsului <n dia7nos#ic %i #erapie. Arc:i*enes din
Apa0eia 0ul#iplic3 cuno%#inele preceden#ului lu4nd <n considerare <n3li0ea, frec6ena,
in#ensi#a#ea %i ri#0ici#a#ea pulsului.
'o# el reconsider3 ideea lui >ippo?ra#es despre :5ilele cri#ice;.
Arc9i7enes se do6ede%#e %i un a8il c9irur7H operea53 cancerul de s4n %i de u#er %i prac#ic3
a0pu#aii pun4nd la punc# 9e0os#a5a prin li7a#uri ale ar#erelor 0ari %i prin cau#eri5area 6aselor
0ici.
R:"):os din Ep9esos la <ncepu#ul sec. II d.C9. repune ana#o0ia <n drep#urile sale dup3 ce
prac#ic3 nu0eroase disecii pe 0ai0ue. De pe ur0a lui ne r304n descrieri 6aloroase ale 8olilor
rinic9ilor %i ale 6e5icii urinare, ciu0ei 8u8onice %i leprei. =e8ra es#e pen#ru el un si0p#o0 cu
6aloare #erapeu#ic3. A <08un3#3i# o lar73 pale#3 de preocup3ri 0edicale dedic4ndu-se c9irur7iei,
7inecolo7iei, psi9ia#riei %i i7ienei.
2/
.arele %i ne<n#recu#ul eclec#ic es#e %i r304ne ,alenus.

;#L2I*S
Claudius sau Clarissi0us ,alenus se na%#e ca fiu al unui ar9i#ec# %i 0a#e0a#ician din
$er7a0on, <n anul 13M d.C9.
&4
N%i <ncepe de #i0puriu s#udiile ce a6eau s3 fac3 din el un renu0i# 0edic %i scrii#or ce 6a
a8orda %i #e0ele curen#elor filosofiei #i0pului s3u: e0piris0ul, 0e#odis0ul, pneu0a#is0ul.
$la#on %i Aris#o#eles <i de6in fa0iliari, ca %i lucr3rile 8o#anis#ului 'eop9ras#us A3&M-2/" a.C9.B,
0are au#ori#a#e <n 0a#erie. C3l3#orii %i s#a7ii <n cen#re 0edicale ca S0irna, Corin# %i Ale2andria <i
co0ple#ea53 cuno%#inele f3c4nd din el un erudi# e0ul al lui Aesculap. (e6ine la $er7a0on la
64rs#a de 2/ de ani unde de6ine 0edic al 7ladia#orilor din locali#a#e cu care oca5ie <%i ad4nce%#e
cuno%#inele din do0eniul c9irur7iei, die#e#icii %i al an#rena0en#ului fi5ic. <ncercarea de a se
s#a8ili la (o0a se soldea53 cu un e%ecH succesele sale dar %i in6idia confrailor 0er74nd p4n3 la
a0eninarea cu 0oar#ea <l fac s3 p3r3seasc3 pe furi% o capi#al3 ce se do6ede%#e, profesional,
neospi#alier3. Din nou <n pa#rie %i din nou 0edic al 7ladia#orilor, <n 0o0en#ele de r37a5 6i5i#ea53
noi cen#re de in#eres profesional: Ciprul, Ca0pania %i $ales#ina. <n plin3 ac#i6i#a#e crea#oare es#e
c9e0a# de c3#re <0p3ra#ul .arc Aurel care <l an7a!ea53 ca 0edic personal.
Va ser6i #o# <n aceas#3 cali#a#e %i su8 Co00odus %i Sep#i0iu Se6er.
Da#a 0orii es#e nesi7ur3, 1@@, 2M1 sau 21M d. C9., ca %i condiiile %i locul <n0or04n#3rii.
$es#e pa#ru su#e de lucr3ri din do0enii foar#e 6aria#e ca 0edicina, filosof ia, 7ra0a#ica,
e#ica %i 0a#e0a#icile do6edesc spiri#ul enciclopedic ce-1 ani03. <n ceea ce pri6e%#e 0edicina, ca
9o#3r4# ad0ira#or al lui >ippo?ra#es, 6a a8orda #e0e de ana#o0ie, fi5iolo7ie, pa#olo7ie,
far0acolo7ie %i i7ien3. E6iden#, caria #i0pului a f3cu# s3 ne 0ai par6in3 p4n3 <n 5ilele noas#re
0ai puin de !u03#a#e, din#re aces#e #e2#e, o su#3 op#5eci, nu03r suficien# pen#ru a pu#ea
iden#ifica :sis#e0ul 7alenic;, ce 6a d3inui p4n3 <n secolele WVI %i WVII. $ri0a :oper3 co0ple#3;
a lui ,alenus apare #ip3ri#3 la Veneia <n 1541, a%a-nu0i#a ediie Gustiia" As#35i se 0ai 73sesc <n
depo5i#ele 0arilor 8i8lio#eci e2e0plare din ediia lui Cari ,o##lo8 Fii9n, #ip3ri#3 la +eip5i7 <n
dou35eci %i dou3 de 6olu0e, <n#re anii 1/21 %i 1/33.
,alenus define%#e 0edicina drep# :%#iina o0ului s3n3#os, a celui 8olna6 precu0 %i a celui
ce nu aparine nici uneia din#re aces#e dou3 ca#e7orii;. $en#ru a fi sau a de6eni %#iin3, 0edicina
#re8uie s3 fie cons#rui#3 pe o solid3 8a53 ce 6a cuprinde: ana#o0ia, fi5iolo7ia, pa#olo7ia,
die#e#ica, #erapeu#ica %i profila2ia. E2is#3 dou3 #ipuri de 0edicin3 care se co0ple#ea53 reciproc:
0edicina s#3rii de s3n3#a#e, <i spune0 as#35i i7iena %i 0edicina s#3rii de 8oal3, pa#olo7ia.
)r7anis0ul es#e cons#i#ui# dup3 principiul #eleolo7ic, <n sensul c3 fiecare par#e, se70en#,
or7an, sis#e0 #re8uie s3 <ndeplineasc3 o anu0i#3 funcie AAris#o#elesB. $en#ru a r3spunde aces#ui
scop cunoa%#erea c4# 0ai perfec#3 a ana#o0iei de6ine o o8li7aie pe care nici >ippo?ra#es %i nici
,alenus nu au pu#u#-o <ndeplini. .a!ori#a#ea concep#elor ana#o0ice erau re5ul#a#ul unor e2a0ene
clinice %i deducii, iar la ,alenus, se 0ai ad3u7au disecii sau 6i6isecii pe 0ai0ue, porci %i
c9iar pe un elefan#. euro#o0iile %i ra9io#o0iile <i per0i# conclu5ii <ndr35nee <n ceea ce pri6e%#e
neurofi5iolo7ia: prac#icarea neuro#o0iei recuren#ului care duce la pare5a cor5ii 6ocale o0oloa7e.
&5
Decalo#area cu#iei craniene <i per0i#e s3 s#a8ileasc3 c3, <n afar3 de creier, craniul conine %i lic9id
cefalora9idian. <n aces# 0od, spri!ini# pe o 0edicin3 e2peri0en#al3 pe care ,alenus o prac#ic3 cu
asidui#a#e, analo7iile ani0al de e2perien3-o0 cap3#3 con#ur, de%i #i0pul 6a ar3#a c3 nu #oa#e
da#ele %i re5ul#a#ele e2peri0en#ale po# fi #ranspuse Ia o0. Diseciile pe cada6rele celor c35ui pe
c40pul de lup#3, per0ise <n 6re0ea lui .arc Aureliu, 6or face pro7rese cerce#3rile lui <n 0a#erie
de ana#o0ie. Corpul o0ului <i apare cons#rui# din#r-o 0a#erie special3 0ereu <n sc9i08areH nu
accep#3 <ns3 a#o0is0ul pe care <l co08a#e cu #enaci#a#e. <n sc9i08 es#e de acord cu analo7ia
0acrocos0os-0icrocos0os.
Nn 0a#erie de pa#olo7ie %i pa#o7ene53 ,alenus se declar3 par#i5an al de5ec9ili8rului u0oral
9ipocra#ic dar %i pen#ru un loealicis0 or7anic repre5en#a# de 8oli ale unor esu#uri sau or7ane.
Din#re or7ane #rei sun# cele 0ai i0por#an#e: ini0a, care asi7ur3 circulaia s4n7elui %i
#er0ore7larea, creierul, ce con#rolea53 sensi8ili#a#ea %i 0o#ili#a#ea %i fica#ul c3ruia i-ar re6eni
9e0a#opoe5a, nu#riia A0e#a8olis0ulB %i cre%#erea A1B.
$e scur#, pa#o7ene53 7eneral3 preconi5a#3 de >ippo?ra#es era co0ple#a#3, pe 8un3 drep#a#e,
de concep#ul unei pa#o7ene5e or7anic-localicis#e.
E6oluia unei 8oli ofer3 0ul#e surpri5e %i o si0p#o0a#olo7ie poli0orf3, <n funcie de fa5a
<n care o surprinde0: de8u#, cre%#ere, s#are, descre%#ere. ,alenus repune <n 6aloare ideea :5ilelor
cri#ice; preconi5a#3 de .aes#rul din Fos. Confor0 p3rerii aces#uia 5iua a %ap#ea es#e decisi63 <n
ceea ce pri6e%#e si#uaia 8olna6ului. $3r3sind #erenul fap#ic, ,alenus crede c3 0o#i6ul es#e a#4#
in#er6enia as#relor, soarele sau luna, c4# %i anu0i#e con!uncii ale 5odiilor celor afec#ai.
Nn ceea ce pri6e%#e e2a0enul clinic, ,alenus preia 0e#odolo7ia %colii 9ipocra#ice, <ns3
insis#3 <n 0od deose8i# asupra 6alorii pulsului c3ruia <i dedic3 0ul#e din pa7inile se0iolo7iei
respec#i6e, f3r3 a r304ne da#or c9ine5ilor care au e2cela# <n#o#deauna <n aceas#3 pri6in3.
'o# el es#e cel care pune ne7ru pe al8 se0iolo7ia infeciei locale Aa8cesul, fle70onulB:
funcia laesa, dolor, calor, ru8or A#ul8urare funcional3, durere, c3ldur3, ro%ea3B.
E6oluia #e0pera#urii %i aspec#ul urinilor Aclare, #ul8uri, oli7uree e#c.B in#rau <n pale#a de
e2a0ene de ru#in3 la care 8olna6ul #re8uia s3 se supun3 5ilnic.
'o#ul per0i#ea #ra7erea unor conclu5ii raionale ce duceau la un pro7nos#ic: 8olna6 cura8il
sau 8olna6 incura8il, 6erdic# ce per0i#ea si0ul#an for0ularea dia7nos#icului %i - <n con#inuare
-fi2area pro7ra0ului #erapeu#ic, dup3 ce, <n ca5 c3 cel suferind, 83nui# de o 8oal3 con#a7ioas3,
era i5ola#, c3ci ,alenus cunoa%#e 03surile i0puse de o as#fel de si#uaie.
Nn 0a#erie de #erapie ro0anul se dis#anea53 de 9ipocra#is0 care punea accen#ul, a%a cu0
a0 635u#, <n special pe die#e#ic3, ,alenus aplic4nd #ra#a0en#e co0ple2e %i recur74nd la #erapia
0edica0en#oas3 f3r3 a ne7li!a fi#o#erapia, die#a diferenia#3, fi5io-?ine#o#erapia %i c9irur7ia.
Cele8rele lui :fil#re; %i ree#e 6or #rece prin secolele ce-i ur0ea53 asociind p4n3 la 25 de
0edica0en#e pe care le a0es#ec3 dup3 for0ule proprii ce 6or face s3 se nasc3 7alenis0ul, ar#3 a
&"
pre73#irii 0edicaiei perpe#ua#3 p4n3 <n 5ilele noas#re.
,alenus !oac3 un rol considera8il <n de56ol#area 0edicinii #i0pului s3u. Spri!ini#e de
8iseric3 %i de cercurile poli#ice, concep#ele sale se #ransfor03 <n do70e ce 6or do0ina <n#re7ul
E6 .ediu. Dup3 el, 0ai ales dup3 pr38u%irea I0periului (o0an de Apus A4&" d. C9.B, nu se 0ai
<n#40pl3 ni0ic nou <n lu0ea 0edical3. Accen#ul #rece de par#ea Ii5anului, care 6a s#r3luci 0ai
ales prin#r-un anu0i# prac#icis0, f3r3 a aduce ni0ic nou pe plan filosofic-concep#ual. $osi8il c3
dou3 din#re concep#ele 7alenice, care cu #i0pul s-au do6edi# erona#e, au !uca#, %i ele, un rol <n
aceas#3 s#a7nare neo-do70a#ic3. $ri0ul din#re ele s-a referi# la ana#o0ia %i fi5iolo7ia apara#ului
cardio6ascular. Vo0 re6eni asupra sc9e0ei 7alenice pri6ind sis#e0ul circula#or a#unci c4nd 6o0
a8orda unele influene ale (ena%#erii asupra de56ol#3rii %#iinelor 0edicale.
Al doilea concep# 7alenic caduc %i nefonda# a fos# cel rela#i6 la 0odul de 6indecare a
pl37ilor. Au#orul susinea c3 pen#ru a se o8ine 6indecarea unei pl37i c9irur7icale sau
nec9irur7icale ar fi ne6oie ca le5iunea respec#i63 s3 #reac3 neap3ra# prin#r-o fa53 de supuraie. De
acolo for0ula: :pus 8onu0 e# l3uda8ile;, adic3 :puroiul 8un %i de laud3;. 'i0pul %i e2periena
an#i8io#erapiei au ar3#a# nu nu0ai c4# de nefonda#3 era aceas#3 idee, dar %i c3 oa0enii de 7eniu
po# 7re%i.
Nn re5u0a#, ,alenus reu%e%#e o sin#e53 ar0onioas3 <08in4nd #o# ce se do6edise 0ai 6aloros
p4n3 la apariia lui, :9ipocra#is0, #eleolo7ie aris#o#elician3 <n pri0ul r4nd, pe care le co0ple#ea53
cu un e2peri0en#alis0 sis#e0a#ic %i un 7alenis0 #enace, 0e#od3 pus3 la punc# de el <nsu%i,
6i54nd pre73#irea 0edica0en#ului.
Do70a#is0ul de #ip nou, pe care <n 0od ne6oi# alunec3 sis#e0ul s3u #ransfor04ndu-se <n
fr4n3 a pro7resului 0edicinii un #i0p <ndelun7a#, nu a s#a# c4#u%i de puin <n in#eniile sale.
2@
I.$E(I*+ IIGA'I
I0periul Ii5an#in a <ncepu# ca o 0odes#3 colonie 0e7aric3, IC5an#ion, <n#e0eia#3 pe 0alul
european al Iosforului <n anul ""/ a.C9.
Nn 1@" d. C9., es#e ocupa# %i dis#rus de ro0ani. $e parcurs, (o0a, capi#ala i0perial3, se
do6ede%#e din ce <n ce 0ai 7reu de; ap3ra# de incursiunile 8ar8are. Da#ori#3 aces#ui fap#
Cons#an#in cel .are se 9o#3r3%#e s3 cons#ruiasc3 o nou3 capi#al3 pe locul unde fusese a0plasa#3
fos#a IC5an#ion A32" d. C9B. Dup3 pa#ru ani oua (o03 era inau7ura#3 %i procla0a#3 capi#al3 a
I0periului (o0an, iar dup3 <0p3rirea aces#uia <n anul 3@5 <n I0periul (o0an de Apus %i
I0periul (o0an de (3s3ri#, Cons#an#inopole de6ine capi#ala celui din ur03. Va p3s#ra aceas#3
cali#a#e %i denu0ire p4n3 <n 1453, c4nd cade su8 s#3p4nirea #urcilor, oca5ie cu care i se 6a
sc9i08a nu0ele <n Is#an8ul.
&&
Nn pri0a par#e a e2is#enei sale, p4n3 la do0nia lui lus#inian I-ul A52&-5"5B, I0periul
Ii5an#in, edifica# pe res#urile cul#urii an#ice, pe cele ale elenis0ului, pe cele 0ai noi ale
cre%#inis0ului, preia rolul unui :0ei#in7 po#;. (e5ul#a#ul es#e surprin53#or <n ceea ce pri6e%#e a#4#
ori7inali#a#ea c4# %i pene#ra8ili#a#ea aces#ei noi cul#uri care se <n#inde pe o arie dep3%ind pe
alocuri 7raniele elenis0ului. Aceea%i e2#ensie es#e cunoscu#3 %i de li#era#ura 0edical3 care se
<08o73e%#e prin con#ri8uii ale unor au#ori ca Oreibasios A325-4M3 d.C9.B Aetios 'in Ami'a
Asec. VI. d.C9.B, Ale4an'ros 'in >ralCes A525-"M5 d.C9.B, Pa"los 'in Ai*ina A"25-"@M d.C9.B,
>:eo):iios Protos)atarios Asec. VIIB, Do:annes AIt"arios A<n !ur de 13MMB.
$en#ru o carac#eri5are 7eneral3 s3 reine0 #rei ele0en#e. $ri0ul: aproape #oi sun# ele6i ai
%colii din Ale2andriaH al doilea: #oi sun# co0pila#ori ai au#orilor precedeni %i <n special ai lui
>ippo?ra#es %i ,alenusH al #reilea: #oi includ %i pre5in#3 <n opera lor %i o e2perien3 re5ul#a#3 de
pe ur0a ac#i6i#3ii personale, o ca5uis#ic3 personal3 pe care <ncearc3 s3 o pun3 <n 6aloare, f3r3 a
a!un7e la 7enerali53ri sau speculaii de ordin filosofic. Ia#3 unele din#re de#aliile ac#i6i#3ii
fiec3ruia din#re ei.
)rei8asios, cel 0ai fecund din#re #oi, scrie o 1per complet fri &M de 6olu0e <n care
a8ordea53 #oa#e speciali#3ile 0edicale. +ucrarea es#e ori7inal3 prin #ra#area unui su8iec#
recur74nd la o 8i8lio7rafie 8o7a#3 folosind, pe c4# posi8il, #oa#3 li#era#ura #ra#4nd #e0a respec#i63.
$en#ru fiul s3u# E"statios, s#uden# <n 0edicin3, redac#ea53
*r
] precis, S?nopsis re5u0a#i6,
al preceden#elor lucr3ri, <n @ 6olu0e.
'o# )rei8asios es#e au#orul unei 2uparista, un #ra#a# de
#e
rapie populari5a#3.
*l#i0ele dou3 lucr3ri sun# #raduse <n secolele VI-VIII <n li08a la#in3 <n 0ai 0ul#e ediii,
lucru facili#a# de #recerea scrierii pe per7a0en# %i de la for0a de sul la cea de car#e.
Qetios, care #r3ie%#e ca <nal# funcionar la Cur#ea din Ii5an, es#e au#or al .etrabiblonului
Acelor pa#ru c3ri, fiecare <0p3ri#e <n c4#e pa#ru capi#ole n.a.B <n care, pe l4n73 <0pru0u#uri din
,alenus %i )rei8asios, are o serie de con#ri8uii re0arca8ile, ca de e2e0plu <n descrierea %i
#ra#a0en#ul dif#eriei %i <n of#al0olo7ie. 'o# el es#e cel care u#ili5ea53 <n #ra#a0en#ele sale, pen#ru
pri0a da#3, for0ule de e2orci5are cre%#in3.
Ale4an'ros 'in >ralles, fra#ele cons#ruc#orului cele8rei ca#edrale >a7ia Sop9ia, ne-a l3sa#
0o%#enire o pa#olo7ie %i #erapie a 8olilor in#erne <n dou3spre5ece 6olu0e. Aceas#3 car#e de6ine
lucrare de referin3 pen#ru 0edicii E6ului .ediu. =3r3 a se !ena a#unci c4nd recur7e la #erapia cu
0i!loace #radiionale, u#ili5ea53 0asi6 pur7aii c4nd crede c3 es#e necesar, ca spre e2e0plu <n
ca5urile de poda7r3 A7u#3B %i epilepsie.
Pa"los a fos# foar#e aprecia# de c3#re cole7ii s3i ara8i. Co0pilea53 <n cele %ap#e 6olu0e ale
lucr3rii sale funda0en#ale 8ipomnema #oa#e cuno%#inele #i0pului s3u pe care le #rans0i#e a#4#
lu0ii ara8e c4# %i celei cre%#ine. .are 0aes#ru <n 0a#erie de c9irur7ie %i #rau0a#olo7ie, <i
da#or30 descrierea clinic3 a r3nirilor cau5a#e prin s37ei precu0 %i con#ri8uii ori7inale <n
&/
#e9nicile de cas#rare. )8s#e#rician %i 7inecolo7 de for3, se pare c3 a scris %i un #ra#a# pe #e0a
8olilor de fe0ei, lucrare din p3ca#e pierdu#3, ce conse0na e2periena %colii ale2andrine <n aces#e
do0enii.
Cel 0ai 0are 0eri# al lui $aulos cons#3 <n fap#ul c3 repre5in#3 #r3s3#ura de unire <n#re dou3
cul#uri 0edicale, cea 7reac3 %i cea ara83.
.enion30 doar <n #reac3# 0eri#ele lui >:eo):ilos Asec. VII.B <n 0a#erie de uroscopie,
e2a0en 0acroscopic al urinilor, pen#ru a face un sal# c3#re anul 13MM c4nd <l <n#4lni0 pe
Do:annes AIt"arios care, <n opera sa principal3 4etode de tratament, a8ordea53 %i ad4nce%#e o
#e03 0ai de 0ul# e6oca#3 de c3#re >ippo?ra#es, indi6iduali5area #ra#a0en#ului. Ko9annes es#e ca
for0aie un neopneu0a#ic. $neu0a es#e ele0en#ul 0a#erial cons#i#u#i6 al sufle#ului, su8s#ra# al
cunoa%#erii, i0a7inaiei, in#eli7enei, raiuniiH de aici in#eresul au#orului pen#ru psi9olo7ie,
psi9opa#olo7ie %i psi9ofi5ic3. .ediul a08ian# ca %i 0odul de 6ia3 sun# de#er0inan#e <n
e#iopa#o7ene5a 8olilor psi9ice. $rin a8ordarea aces#or aspec#e de 0are finee, ca %i prin 0odul de
#ra#are, Ko9annes A?#uarios do6edea o superiori#a#e a8solu#3 a unui filosof-0edic fa3 de confraii
con#e0porani.
$en#ru a <nc9eia aceas#3 lis#3 de personali#3i, #re8uie s3 ne referi0 la ac#i6i#a#ea lui
NiIola"s MHre)sos din Ale2andria, <n#re anii 12&M %i 12@M, la cur#ea lui .i9ail al V*I-lea, unde
duce la 8un sf4r%i# 0onu0en#ala sa lucrare Despre medicamente, o far0acolo7ie <n 4/ de
capi#ole, cuprin54nd 2M5" de for0ule %i recep#e 0edica0en#oase selec#a#e din cele #rei 0ai
i0por#an#e 7rupe de au#ori 7reci, la#ini %i ara8i.
.Crepsos e2plic3 a03nuni# 0odul de pre73#ire a fiec3rui 0edica0en#, indicaiile, precu0
%i for0a lui de ad0inis#rare: un7uen#e, siropuri, supo5i#oare, clis0e, in9alaii, of#al0ica, pilule,
pudr3, #a8le#e. +ucrarea se 8ucur3 de la <ncepu# de o apreciere 7eneral3 e2celen#3 %i es#e adop#a#3
ca o8iec# de s#udiu de 0ul#e din#re %colile de 0edicin3 din 6es#ul Europei, inclusi6 de cea din
Salerno, no#orie#a#e ce se e2#inde <n #i0p p4n3 <n secolul al WVII-lea.
Nn re5u0a# pu#e0 carac#eri5a e#apa 8i5an#in3, <0preun3 %i de acord cu Irune#, dup3 cu0
ur0ea53:
Au#orii ce o ilus#rea53 sun# personali#3i solid ins#rui#e la cele 0ai 8une %coli, ca de
e2e0plu cea din Ale2andria, do6edesc o lar73 e2perien3 prac#ic3 pe care o ! do84ndesc prin
lucrarea la pa#ul 8olna6ului %i c3l3#orii de infor0are %#iinific3, precu0 %i asidue lec#uri <n
8i8lio#ecile #i0pului.
$a#ru personali#3i s#a8ilesc 8a5ele de56ol#3rii 0edicinii <n con#inuare:
o Ale2ander din 'ralles <n 0a#erie de pa#olo7ieH
o )rei8asios %i $aulus din D7ina <n #rau0a#olo7ie %i c9irur7ieH
o i?olaus .Crepsos <n far0acolo7ie.
&@
Nn plus, prin $aulus din D7ina %i Ale2ander din 'ralles, aproape #oa#3 e2periena %colilor
e#apei preceden#e 9ipocra#o-7alenice, ca %i a celei 7reco-8i5an#ine ia dru0ul 0icilor co0uni#3i
e6reie%#i %i al 0arilor ins#i#uii 0edicale ara8e, care 6or con#inua, a%a dup3 cu0 6o0 6edea, <n
secolele ur03#oare de56ol#area 0edicinii.
Nn preala8il c4#e6a cu6in#e despre cre%#inis0, plac3 #urnan#3 a 74ndirii, ce 6a produce
0odific3ri <n co0por#a0en#ul reli7ios-social al o0enirii #i0pului %i 6a conduce la apariia
ins#i#uiei ce-%i perpe#uea53 e2is#ena p4n3 <n 5ilele noas#re, spi#alul.
* * *
(eunind <n#r-un #o# pro7resele reali5a#e p4n3 <n pra7ul E6ului .ediu, 0edicina dispune de:
un c40p de aciune aproape defini#, de o 0e#od3 clinic3 de e2a0inare a 8olna6ului 8ine pus3 la
punc#H pro7nos#icul, dia7nos#icul %i indi6iduali5area au f3cu# pro7rese, <n #erapie %i-a iden#ifica#,
prac#ic, #oi fac#orii: die#a, 9idro#erapia, ?ine#o#erapia, #erapia 0edica0en#oas3 pe 8a5e 0inerale,
ani0ale %i plan#e %i cli0a#o#erapia.
NO>E:
1. IAISSE'E, ,as#on: Die 4edizin bei den ;riec%en, in 5llustrierte gesc%ic%te
der 4edizin, I.I, Andreas, Sal58ur7, 1@/M, S. 1&@-1/3H
2. I)L(A, C...: ;riec%enland von 8omer bis CLC v" CC%", Findlers
Ful#ur7esc9ic9#e Verla7, Guric9, 1@"MH
3. IAISSE'E, ,.: 5bid", S. 1@2-1@4H
4. IAISSE'E, ,.: 5bid", S. 1@@-2M&H
5. $)++AF, Fur#: Der #nfang bei 8omer, in Die 8eil$unde der #nti$e,
+oEi#, Lies8aden, 1@&@, S. /-2M. +a p. 12 cuprinde s#a#is#ica =rolic9 pe care a0 reprodus-
oH
". IAISSE'E, ,.: 5bid", S. 2M@-21MH
&. F(AG, Lal#er: Die griec%isc%e '%ilosop%ie, Deu#sc9e 'asc9en8uc9
Verla7, .iinc9en, 1@"2, S. 33-41H
im
/. IAISSE'E, ,.: 5bid", S. 21/-22MH
@. DI),EES, +aer#ius: Leben und 4einungen berii%mter '%ilosop%en, =eli2
.einer Verla7, >a0-8ur7, 1@"&, S. 13-24H
1M. GE++E(, Ed.: ;esc%ic%te der griec%isc%en '%ilosop%ie, .a7nus, S#u##7ar#,
/M
1@//, S. 3/-4MH
11. GE++E(, Ed.: 5bid", S. 4M-41H
12. GE++E(, Ed.: 5bid", S. "4-"@H
13. DI),EES, +aer#ius: 5bid", S. 15@-1"@H
14. IAISSE'E, ,.: 5bid", S. 234-23/H
15. GE++E(, Ed.: 5bid", S. 5"-"4H
1". F(AG, L.: 5bid", S. 53-&2H
1&. GE++E(, Ed.: 5bid", S. /"-@4H
1/. IAISSE'E, ,.: 5bid", S. 2"&-2&4H
1@. IAISSE'E, ,.: Die ;riec%isc%e #tomisten, Verla7 des europ3isc9e
Iuc9, Les#8erlin, 1@/4H
2M. IAISSE'E, ,.: 5bid", S. 2/4-2@MH
21. K)+J, (o8er#: 8ippo$rate, medicine grec@ue, ,alli0ard, $aris 1@"4H
22. IAISSE'E, ,.: 5bid", S. 2@3-321H
23. K)*AA-!ACU*ES: La naissance de l9art medical occidental, dans
,r0e?: 8istoire de la pensee medicale en 1ccident" Seuil, $aris, 1@@5, p. "5H
24. K)(,, CC9., Claus: Die ;riec%isc%e 4edizin nac% 8ippo$rates, Verla7
.edical 'ri8une, Lies8aden, 1@/5, S. 2@-35H
25. VE,E''I, .3rio: 2ntre la savoir et le prati@ue/ en medicine %ellenisti@ue"
Dans ,r0e?: 8istoire de la pensee medicale en 1ccident, 6oi. +, p. &/-@4H
2". $o9len5, .a2: Die Stoa, Vanden9occ? u. (uprec9#, ,o##in7en, 1@/4H
2&. K)(,, CC9., Claus: Die 'neumati$er und 2$le$ti$er, in Verla7 .edical
'ri8une, Lies8aden, 1@/5, S. 34-35H
2/. GE++E(, Ed.: ;esc%ic%te der griec%isc%en '%ilosop%ie, .a7nus,
(2$le$tizismus) S#u##7ar#, 1@//, S. 2&3-2@2H
2@. $)++AF, Fur#: Die 8eil$unde der #nti$e, S. 1@"-215H
3M. $)++AF, Fur#: 5bid", Die 4edizin in 3?zanz, S. 2&3-2/4H
33. =*C>S, (o8er#: 8ippo$rates" Smtlic%e -er$e" Verla7 6an Dr. >.
+iine8ur7, .iinc9en, 1/@5.
34. K)+J, (o8er#: 8ippocrate, medicine grec@ue, ,alli0ard, $aris, 1@"4.
/1
(ed30 <n cele ce ur0ea53 coninu#ul pri0elor op# c3ri folosind, <n aces# scop, e2celen#a
#raducere cu co0en#arii a lui (o8er# =uc9s
33
: (8ippo$rates Smtlic%e -er$e), Verla7 6on Dr. >.
+iine8ur7, .iinc9en, 1/@5, precu0 %i pe cea a lui KolC (. A6. punc#ul 21 al preceden#ei no#eB.
.enion30 fap#ul c3 au#orul #raducerii <n li08a 7er0an3 concen#rea53 #e2#ul ori7inal <n 55
de c3ri, fiecare din#re aces#ea conin4nd un nu03r 6aria8il de capi#ole.
Car#ea I es#e re5er6a#3 <n <n#re7i0e cunoscu#ului Gurmnt al c3rui coninu# <l red30 :in
e2#enso; <n #raducerea noas#r3.
(Gur pe #pollon, medicul, i #s$$pios i 8igeia i 'ana$eia, pe toi zeii i zeiele pe care !i
iau drept martori, c voi !mplini acest jurmnt i obligaiile lui ct mai bine voi ti i voi putea"
Gur c pe cel ce ma !nvat aceast art !l voi onora ca pe prinii mei i c voi !mpri
cu el mijloacele de e&isten, sl sprijin dac ar deveni datornic, pe fiii si si consider drept
fraii mei, iar dac ar dori s !nvee aceast art !i voi !nva fr plat sau vreo obligaie
scris" 'e fiii mei ca i pe cei ai maestrului meu !i voi lsa s participe la toate cursurile
prevzute ca i pe ceilali discipoli !nscrii i legai prin jurmnt, !ns pe nimeni altul !n afar
de acetia"
,oi prescrie tratamentele cele mai potrivite !n conformitate cu cele mai bune cunotine,
spre vindecarea bolnavilor i niciodat spre nenorocirea sau paguba lor"
Iu voi da niciodat cuiva un medicament ce iar putea produce moartea i nui voi da
sfaturi !n acest sens, c%iar dac voi fi rugat"
,oi duce o via curat i !mi voi practica cinstit arta" !n orice cas voi intra, o voi face
spre binele bolnavului"
4 voi reine de la orice aciune funest sau !n folosul meu propriu, !nainte de orice nu
voi corupe vreodat o femeie sau tnr liber sau sclav" ,oi trece sub tcere ceea ce vd i aud la
locul meu de munc sau !n contactul meu cu alii, din convingerea c astfel de lucruri trebuie
inute totdeauna secrete"
Dac voi rmne credincios acestui jurmnt i nul voi !nclca, fiemi dat s m bucur de
via i de profesia mea, s fiu onorat de oameni !n toat vremea, iar !n caz de sperjur,
dimpotriv")
Car#ea a II-a, Legea, cuprinde cinci capi#ole.
Se refer3 ia condiiile pe care #re8uie s3 le <0plineasc3 un ade63ra# 0edic: s#udiu precoce,
aplicaie, s#3ruin3, pasiune %i #i0p.
(e0arc3 fap#ul c3 7re%elile 0edicului nu sun# supuse unor re7le0en#3ri le7ale.
/2
Car#ea a IlI-a, Despre arta medical, conine #reispre5ece capi#ole %i o conclu5ie.
>ippo?ra#es cau#3 s3 de0ons#re5e ce nu es#e ar#3 0edical3. u es#e ar#3 o prescripie sau
0e#od3 aplica#3 de un 0edic f3r3 ca aces#a s3 <n#runeasc3 aprecierile fa6ora8ile ale confrailor.
u es#e ar#3 ceea ce es#e aplica# din i7noran3, din lipsa cuno%#inelor prac#ice %i #eore#ice. u
es#e ar#3 au#o#erapia aplica#3 de 8olna6 care, c9iar dac3 are e2periena unui #ra#a0en#, nu %#ie s3-l
aplice la 0o0en#ul po#ri6i#, ceru# de e6oluia 8olii. u e2is#3 <n#40plareH ceea ce s-a f3cu# <n
scop #erapeu#ic #re8uie s3 ai83 un r3spuns la <n#re8area pentru ce:
Nn capi#olul IW, >ippo?ra#es su8linia53 rolul 0edicului care #re8uie s3 6ad3 %i s3 si0#3
dia7nos#icul, s3 deose8easc3 incura8ilul de cura8il.
>ippo?ra#es a#ra7e a#enia asupra dificul#3ilor pe care le creea53 or7anele ce dispun de
:spaii 7oale; Ae2.: s#o0ac, pl304niB, si#uaii ce dau na%#ere :8olilor ascunse;.
A#unci c4nd inspecia corpului celui 8olna6 nu ofer3 suficien#e si0p#o0e, 0odific3rile
6ocii, respiraia, 0irosul, culoarea, diluia di6erselor secreii %i 0ai ales aspec#ul urinilor po#
oferi 6aloroase punc#e de spri!in <n punerea dia7nos#icului.
*neori 8olna6ul nu a recurs la 0edic %i s-a 6indeca#. <n aces# ca5 <ns3 a recurs in6olun#ar la
0edicin3.
Car#ea a IV-a, ,ec%ea medicin, conine dou35eci %i pa#ru de capi#ole.
Die#a pe care o preconi5ea53, si0pl3, 0ai aproape de na#ur3, cons#i#uie o8iec#ul principal
al aces#ei c3ri, <n co0paraie cu re7i0urile ali0en#are 0ai co0ple2e, 7reu di7es#i8ile ale
predecesorilor. De al#fel concep#ul regim, diet, do0in3 <n#rea7a #erapie na#ural3 a lui
>ippo?ra#esH cali#a#ea, can#i#a#ea, 0odul %i 0o0en#ul <n care se produce in7es#ia !oac3 un rol
deose8i# <n inducerea procesului de <ns3n3#o%ire. Sc9i083rile can#i#a#i6e, cali#a#i6e %i de orar po#
produce 7ra6e <08oln36iri %i in6ers, efec#e fa6ora8ile.
'rei capi#ole, WIV-WV-WVI, se ocup3 cu anali5a cali#3ilor cald-rece %i i0plicaiile lor a#4#
asupra s#3rii de s3n3#a#e c4# %i asupra celei de 8oal3. Indi6iduali5area #ra#a0en#ului se aplic3
8ine<neles %i la capi#olul die#3.
Nn con#inuare >ippo?ra#es ia <n considerare %i descrie si0p#o0e asocia#e fe8rei, secreii
oculare, na5ale, farin7iene ca %i durerile cu di6ersele lor locali53ri e#c.
Capi#olul WW de58a#e o c9es#iune de principiuH es#e prefera8il s3 pose5i 0ai <nain#e de
orice cuno%#ine profunde asupra o0ului, a%a cu0 pre#indeau unii 0edici %i sofi%#i, sau s3 #ra#30
c9iar f3r3 prea 0ul#e cuno%#ine %#iinifice a%a cu0 susinea %i >ippo?r#a#es1 <nse%i ac#ele
#erapeu#ice duc la di6ersificarea cuno%#inelor asupra co0ponen#elor corpului o0enesc, l3s4nd la
o par#e a6an#a!ul 8olna6ului sau a celui acciden#a# care <%i pri0e%#e la #i0p #ra#a0en#ul necesar,
/3
f3r3 prea 0ul#e consideraii de ordin #eore#ic ce po# duce la <n#4r5ieri cu efec#e fa#ale.
Capi#olul ur03#or, WWI, #ra#ea53 unele aspec#e ale con6alescenei A0o8ili5area fos#ului
8olna6, die#3, 9idro#erapieB. <n con#inuare >ippo?ra#es deose8e%#e 8oli de na#ur3 ener7e#ic3 %i
8oli do0ina#e de 0odific3ri ale for0ei. E2e0plele cu care ilus#rea53 #e5a sa sun# foar#e
co0ple2e dar %i confu5e, si#uaie ca face #e2#ul nere5u0a8il.
*l#i0ul capi#ol, al WWIV-lea, se ocup3 de influena unora din#re u0ori asupra
or7anis0ului.
.a.: <n fond, a%a cu0 su8linia53 KolC
34
<n finalul aces#ei :c3ri;, >ippo?ra#es co08a#e
#eoriile %i %i a#i#udinile #erapeu#ice 0ai 6ec9i, preconi54nd sc9i083rile necesare.
Car#ea a V-a poar#3 #i#lul 4edicul %i cuprinde paispre5ece capi#ole. Ele se ocup3 de
aspec#ul %i co0por#a0en#ul 0edicului, precu0 %i de ec9ipa0en#ul ca8ine#ului <n care aces#a <%i
e2erci#3 profesia. Se descrie #o#ul <n cele 0ai 0ici a03nun#e.
Capi#olele W %i WI se ocup3 de a8cese %i de #ra#a0en#ul lorH nu #re8uie desc9ise dec4#
a#unci c4nd sun# 8ine colec#a#e. Ca#aplas0ele calde po# a!u#a <n aces# scop Acap. WII.B. Se insis#3
asupra #e9nicii 8anda!ului.
*l#i0ul capi#ol, al WlV-lea, se ocup3 de pl37ile de r358oi. >ippo?ra#es consider3 c3 doar
prac#ica <n ca0panie aduce prac#icianului e2periena necesar3.
Car#ea a VI-a #ra#ea53 despre 3unacuviin <n %ap#espre5ece capi#ole, unul din#re ele scrise
<n#r-o li083 7reu de #radus %i de in#erpre#a#. Car#ea co0ple#ea53 cele scrise <n 4edicul"
Iuna cu6iin3 se recunoa%#e dup3 <08r3c30in#e, dup3 felul cu0 6or8e%#i, dup3 felul cu0
%#ii s3 recur7i la filosofie <n 0edicin3 %i la 0edicin3 <n filosofie. :*n 0edic ce es#e <n acela%i
#i0p %i filosof es#e ase03n3#or 5eilor.; Cali#3ile pe care #re8uie s3 Ie <n#runeasc3 0edicul sun#:
al#ruis0ul, consideraia, reinerea, de0ni#a#ea, a#enia, cal0ul, !udeca#a, 9o#3r4rea, cur3enia,
0odul de a se e2pri0a, cunoa%#erea celor necesare 6ieii, 8un3#a#ea, lipsa de supers#iii,
superiori#a#ea di6in3. 'e2#ul pare a fi #ardi6, da#4nd din pri0ul sau al doilea secol al erei noas#re
c3ci poar#3 e6iden#e ur0e ale s#oicis0ului.
Car#ea a VII-a conine o serie de 'rescripii <0p3ri#e <n paispre5ece capi#ole. Cea 0ai
i0por#an#3 din#re reco0and3rile pe care ni le face >ippo?ra#es es#e s3 nu ne7ocie0 preul
pres#aiilor 0edicale de la <ncepu#. Aces# fap# ar pu#ea duce la suspiciunea c3, <n ca5 de de5acord
cu 8olna6ul sau cu susin3#orii s3i, a0 pu#ea da i0presia c3 nu 6o0 0ai recur7e in#e7ral la
cuno%#inele %i 0i!loacele noas#re #erapeu#ice.
're8uie s3 re5is#30 cu fer0i#a#e su7es#iilor pe care unii 8olna6i ni le fac <n sensul
preferinei pen#ru unele #ra#a0en#e. Cu poli#ee le 6o0 e2plica de5a6an#a!ele aces#ei #erapii <n
/4
ca5urile lor.
Sun#e0 o8li7ai de o e#ic3 ele0en#ar3 s3 acord30 asis#ena noas#r3 s#r3inilor %i s3racilor
dar s3 nu ne7li!30 propria noas#r3 s3n3#a#e Ae2.: es#e s#upid s3 dai sfa#uri <0po#ri6a fu0a#ului
0ane6r4nd o i7ar3 aprins3 <n#re de7e#e, n.a.B.
Consul#ul cu ali cole7i pen#ru elucidarea cau5elor %i fi2area #ra#a0en#ului unui ca5 dificil
nu are <n el ni0ic de5onoran#. A6e0 li0i#e <n ceea ce pri6e%#e cuno%#inele noas#re %i #re8uie s3
fi0 con%#ieni de aces# fap#.
S3 ne feri0 de e2#ra6a7ane precu0 coafur3, parfu0uri <083#3#oare e#c. S3 op#30 pen#ru
03sur3 <n felul de a ne pre5en#a %i aciona.
Nn final au#orul se pronun3 <0po#ri6a acelor confrai ce in prele7eri pres3ra#e cu 0e#afore
poe#ice %i <n pu8lic consider4ndu-le do6ada unui 5el nepu#incios.
Car#ea a VlII-a conine pri0a din#re cele op# seciuni de aforisme" Aforis0ul es#e un 7en
li#erar ce e2pri03 o idee %#iinific3 sau filosofic3 <n#r-o for03 c4# se poa#e de scur#3. <n 0are 6o73
<n ,recia <nc3 din #i0pul lui >era?li#, aforis0ele 9ipocra#ice s-au 8ucura# de o apreciere
deose8i#3, fiind pri0a oper3 a erudi#ului de la Fnidos %i Fos, care <n E6ul .ediu a fos# #radus3
din ara83 <n la#in3 %i apoi <n france53. (a8elais <n 1532 6a pu8lica pri0a ediie a #e2#ului 7recesc.
(ed30 <n cele ce ur0ea53, <n #raducerea noas#r3 din france53 %i 7er0an3, c4#e6a din#re
aforis0ele aces#ei a V*I-a c3ri, lu4nd <n considerare 0ai ales ac#uali#a#ea lor. ACifra cu care
<ncepe fiecare aforis0 repre5in#3 nu03rul de ordine al 6ersiunii ori7inale, n.a.B.
1. ,iaa este scurt, arta, lung, clipa, fugitiv, e&periena, !neltoare, judecata, dificil"
.rebuie s faci nu numai tu !nsui ceea ce este potrivit, ci i bolnavul, asistenii i toi cei cel
!nconjoar"
M" 1 diet strict este periculoas !n bolile de lung durat sau de form acut" """ 'e de
alt parte dieta AstrictB impus pn la lisisul bolii este penibil cci procesul de refacere este
i el Aconsidera8ilB !ngreunat"
5. ... regimurile Adie#eleB stricte sunt mai puin sigure dect cele ceva mai %rnitoare"
". 'entru bolile e&trem de grave se recomand un tratament e&igent"
/. !n perioada de stare dieta strict este de rigoare"
@. 2&amene succesive i evoluia bolii vor stabili !n ce msur se poate renuna treptat la
mijloacele i msurile terapeutice e&treme"
11. 3trnii i adulii suport mai uor postul" .inerii, ceva mai greu iar copiii, cel mai
greu, !n special cei mai vioi A%iper$inetici, n"a"B"
1&.-1/. #limentarea unui pacient trebuie s in seama de vrst, obinuin de ar i de
anotimp !n sensul c %rana este suportat mai greu !n timpul verii i toamnei i mai uor iarna
i primvara"
/5
(e5u030 din a op#a par#e a aforismelor se0nele unei e6oluii infaus#e ale 8olii: #es#iculul
drep# rece %i ascansiona# Are#rac#a#B, de7e#ele de la 04ini %i AsauB de la picioare reci, fo#ofo8ie,
so0nolen3 prelun7i#3 %i 9iper#er0ie, 0e#eoris0 a8do0inal, pierderea cuno%#inei.
Valoarea #forismelor nu scap3 celor ce <nele7 s3 prac#ice o 0edicin3 spri!inindu-se pe
pilonul clinic al %colii 9ipocra#ice. Celor ce cred <n e2clusi6i#a#ea #e9nici53rii profesiunii noas#re
nu le pu#e0 spune dec4# a#4#: nu #o#deauna po# duce <n spinare un apara# de dia7nos#ic radiolo7ie
dac3, 8ine<neles, au a6u# 0i!loacele cu care s3-1 poa#3 ac9i5iiona.
/"
$A('EA A IV-A
>RANZIMIA DE LA AN>ICAI>A>E LA E$UL MEDIU!
1. C(E-'IIS.*+, A('D 'E(A$E*'ICD - .*'AQII $SI>)+),ICE -I
SE.A'ICE - (IVA+I'A'E N'(E ASF+E$I)S -I IIS*S >(IS')S -
$(I.E+E S$I'A+E
2. C).*I'DQI+E DIAS$)(EI I*DAICE
3. IS+A.IS. -I .EDICID
/&
C(E-'IIS.*+, A('D 'E(A$E*'ICD
(IVA+I'A'EA N'(E ASF+E$I)S -I IIS*S >(IS')S
- .*'AQII SE.A'ICE -I $SI>)+),ICE -
$(I.E+E S$I'A+E
+a <ncepu#ul erei noas#re se na%#e <n condiii e2#re0 de 0odes#e <n 0ica locali#a#e Ie#lee0
un copil de se2 0asculin.
1
Confor0 :le7ii;, dup3 op# 5ile, copilul es#e #3ia# <0pre!ur %i i se d3
nu0ele de Iis"s.
Iisus do6ede%#e o precoci#a#e surprin53#oareH la nu0ai 12 ani, p3rinii <l 73sesc <n #e0plu, la
Ierusali0, :s#4nd <n 0i!locul <n63ailor ascul#4ndu-1 %i <n#re84ndu-i. -i #oi c4i <l au5eau se
0inunau de priceperea %i r3spunsurile sale;.
2
De la aceas#3 64rs#3 %i p4n3 la #rei5eci de ani, <n al cincispre5ecelea an al do0niei
<0p3ra#ului 'i8erius, pe c4nd $oniu $ila# era procura#or al Iudeii, nu 0ai %#i0 ni0ic despre el.
Se presupune c3 au fos# anii lui de iniiere pe dru0urile Indiei, .esopo#a0iei %.a. +uca,
e6an79elis#ul, carac#eri5ea53 aceas#3 e#ap3 din 6iaa na5arineanului prin#r-o no#aie foar#e
laconic3: (0i 5isus sporea cu !nelepciune i cu vrsta i cu %arul lui Dumnezeu i la oameni)"
3
+a #rei5eci de ani, Sf. Ioan <l #rece la cre%#inis0 prin 8o#e5.
4
u a0 6rea s3 se #reac3 prea
u%or pes#e aces# fap#H Iisus, <n plin3 0a#uri#a#e, <08r3i%ea53 o al#3 confesiune. oua confesiune
pe care o accep#3 prin 8o#e5 es#e propo63dui#3 de Ioan, fap# ce a#es#3 e2is#ena unui cre%#inis0,
poa#e <nc3 <n fa%3, dar 9o#3r4# precris#olo7ic.
Iisus <%i <ncepe lucrareaH predic3 o nou3 <n633#ur3 %i 6indec3 suferin5i, 8olna6i %i sc9ilo5i
<n Capernau0, a5are# %i ,alileea.
.e#odele +ui de #ra#a0en# sun# si0ple: 6or8e%#e o li083 pe care 0uli0ile o <nele7, iar cei
suferin5i se 8ucur3 de :punerea 04inilor pe fiecare din#re ei;.
5
Ac#i6i#a#ea pe dou3 planuri, cel de 6indec3#or %i cel de <n633#or-profe# face din El, <n scur#
#i0p, o personali#a#e ad0ira#3 de c3#re cei ce-1 ur0ea53 %i in6idia#3 de ad6ersarii recru#ai 0ai
ales din#re frun#a%ii reli7io%i %i ai cul#urii locale care 63d <n el un ade63ra# pericol.
Nn Cape0au0 e2orci5ea53 un o0 poseda# de un :de0on necura#;.
"
Nn aceea%i locali#a#e 6indec3 :suferinele 0ai 0ul#or 8olna6i;.
&<
<n casa lui Si0on-$e#ru o
6indec3 pe soacra aces#uia de accesele de fe8r3 de care :suferea de 0ai 0ul# #i0p;.
/
Vindecarea unui lepros es#e considera#3 de cei ce asis#3 :0inune; %i, pe drep# cu64n#, c3ci
8oala era considera#3 incura8il3.
@
//
'o# cu acela%i prile! 6indec3 :un sl383no7;.
1M
:.inune; pare a fi %i 6indecarea fiicei lui Iair, 0ai 0arele sina7o7ii.
11
Se pare c3 era 6or8a
de o afeciune 7ra63 :solda#3 cu o 0oar#e aparen#3, c3reia Iisus reu%e%#e s3-i 73seasc3 o e2celen#3
soluie. Cea deceda#3 :<n6ia53; %i fai0a 6indec3#orului cre%#e.
12
.uli0ile sun# fa6ora8il i0presiona#e %i #rec la noua credin3, <ns3 r3u6oi#orii %i c4r#i#orii,
c3r#urarii %i fariseii nu de5ar0ea53. I se repro%ea53 c3 :<ncalc3 le7ea; nerecunosc4nd repaosul
sfin#ei 5ile de sa8a#, c3, o da#3 cu 6indecarea, acord3 %i ier#area p3ca#elor celui suferind.
13
S
u
Iisus 6edea adesea o le73#ur3 <n#re 8oal3 %i p3ca# %i considera o8li7aia +ui de a in#er6eni
f3r3 <n#4r5iere <n a08ele direcii pen#ru a o8ine o 6indecare co0ple#3 %i s#a8il3.
Dar ac#i6i#a#ea %i populari#a#ea lui Iisus >ris#os nu place nici 0ul#ora din#re ce#3enii
ro0ani care, #rep#a#-#rep#a#, <ncep s3-i considere pe cre%#ini #r3d3#ori %i du%0ani ai s#a#ului, 0ai
ales din dou3 0o#i6e: nu accep#3 5ei#3ile lu0ii 7reco-ro0ane %i refu53 cu <nc3p34nare cul#ul
Ce5arului.
$oa#e c3 cel 0ai 6enera# %i onora# 5eu al an#ic9i#3ii es#e, <n 5ilele apariiei lui Iisus,
As?lepios, cu nu0ele ro0ani5a# Esculap, 5is %i So#er Aadic3 Sal6a#orul, n.a.B.
$en#ru cre%#inii radicali, <n frun#ea c3rora se 6or ridica :Sfinii $3rini;, As?lepios es#e un
fel de de0on ce <ncearc3 %i el s3 le in#er5ic3 accesul pe calea 04n#uirii.
15
Se cunosc e2cesele
pri7oanelor <n care e2celea53 ero, Dedus, Valerian, Diocleian. <n#r-o <ncercare dispera#3 de a
res#a8ili 6ec9ile #radiii %i prac#ici reli7ioase p374ne, adep# al neopla#onis0ului, Iulian Apos#a#ul,
<0p3ra# <n#re 355 %i 3"3 d.C9., <i a#ac3 6irulen# pe cre%#ini <n scrisoarea :<0po#ri6a 7alileenilor;
%i reia persecuiile. Dispariia din 6ia3 a Apos#a#ului, s#r3puns de o s37ea#3 <n cursul unor lup#e
cu per%ii, ne#e5e%#e dru0ul unei cre%#in3#3i care, <n ciuda pierderilor de 6iei, a#4# <n r4ndurile
conduc3#orilor s3i - Iisus, $e#ru, $a6el - c4# %i a inii de anoni0i 0ar#iri, #riu0fa <n pri0a par#e a
secolului al IV-lea su8 Cons#an#in cel .are. Edic#ul din .ilan A313B recuno%#ea li8er#a#ea
cul#ului cre%#in.
Cul#ul lui As?lepios-Esculap se 0ai 0enine p4n3 <n secolele V %i VI <n c4#e6a encla6e,
din#re care cea 0ai cunoscu#3 es#e cea de la As?alon.
*nele prac#ici reli7ioase p374ne, ca de e2e0plu nopile di6erselor :0is#ere;, pe#recu#e <n
#e0ple, de6in 0odele pen#ru :nopile de <08isericire; ale E6ului .ediu, 6arian#e ale unor
ac#i6i#3i 0is#ice cre%#ine 6i54nd scopuri #erapeu#ice.
1"
(olurile <0plini#e de As?lepios 6or fi #recu#e de c3#re Iiseric3 <n a#ri8uiile a doi sfini:
Cos0a %i Da0ian :0edici f3r3 de ar7ini;
1"
.
+a i584nda aces#ei <ncr4ncena#e lup#e, c4%#i7a#3 p4n3 la ur03 de cre%#inis0 <n #oa#e
do0eniile, inclusi6 cel 0edical, o con#ri8uie de sea03 au a6u# %i cei ce au fos# nu0ii :$3rinii
Iisericii;. Ia#3-i, f3r3 pre#enii de e29aus#i6i#a#e %i de s#a8ilire a 6reunei al#e ordini de priori#a#e
<n afar3 de cea a da#ei na%#erii, sau a e2i#usului, de al#fel %i ele des#ul de apro2i0a#i6e: Cle0ens
/@
din Ale2andria A14MV5M-211V15B, 'er#ulian A1"M-22MB, )ri7enes A1/5-253V54B, DionCsos din
Ale2andria Af c3#re 2"5B, .a?arios Ana9ore#ul A# 3@MB, Iasilius din Caesareea[Acel .are, 33M-
3&@B, ,re7orios din Cssa A335-3@4B, Arn8rosius A33@-3&@B, >Ceroni0us A34MV5M-41@V2MB,
'o9annes C9rCsos#o0os AI. ,ur3 de Aur, 344V54-4M&B %.a.
Ac#i6i#a#ea +ui Iisus >ris#os %i sacrificarea Sa, a%a cu0 reies din rela#3rile celor pa#ru
E6an79eli%#i, Aoul 'es#a0en#B, con#inua#3 de lucrarea lui $aul %i a celorlali Apos#oli A6e5i
:Epis#ole %i =ap#ele Sfinilor Apos#oli; <n oul 'es#a0en#B, ur0a#3 de nu0eroasele scrieri %i
fap#e ale $3rinilor Iisericii, ca %i 03surile ad0inis#ra#i6e decre#a#e %i puse <n prac#ic3 de c3#re
Cons#an#in cel .are %i unii din#re ur0a%ii lui de#er0in3 0u#aia confesional3 ce duce la
<nlocuirea p374nis0ului elino-ro0an prin cre%#inis0. Consecinele se 6or face si0i#e <n #oa#e
do0eniile 6ieiiH es#e un cu#re0ur e#ic %i social ce 03#ur3 6ec9i s#ruc#uri %i face s3 apar3 al#ele
noi.
) nou3 filosofie1 Da, <ns3 nu <n 6ec9iul sens raional-specula#i6 al elinilor, care r304ne
re5er6a# unei eli#e in#elec#uale %i care a8orda o #e0a#ic3 s3-i 5ice0 :all round;, #ranscenden3,
cos0os, o0, 0a#erie e#c. Cre%#inis0ul es#e 0ai res#ric#i6, el aprofundea53 relaiile o0-o0, es#e
e#ic %i <n 8un3 par#e social. $en#ru #oa#e aces#e 0o#i6e Ire9ier susine, ci#30: ...,,il nSC pas de
p9ilosop9ie ere#ienne; Anu e2is#3 o filosofie cre%#in3, n.a.B
1&
S
1/
-i #o#u%i e2is#3 %i al#e p3reri.
S3 ne referi0 la o cali#a#e pe care noua reli7ie o do6ede%#e din plin: po#enialul s3u rapid
#ransfor0a#or. oile precep#e sau co0anda0en#e operea53 0u#aii de co0por#a0en# cre4nd un
:o0 nou;. Es#e foar#e posi8il ca aces# pro5eli#is0 ful7uran# s3 in3 de fap#ul c3 0i!loacele la care
recur7e sun# si0ple: cu64n#ul 6iu, pe <nelesul #u#uror, persuasi6, ros#i# cu con6in7erea
sinceri#3ii.
oua solie a cre%#inis0ului oului 'es#a0en# pare a fi doar con#inu3ri, de56ol#3ri ale
filosofiei clasice eline a lui $la#on %i Aris#o#eles prelua#3 %i co0en#a#3 de Al8er#us .a7nus-,
'9o0as dSAPuino, Dunn Sco## %.a.
1@
De al#fel filosofia cre%#in3 es#e %i nu pu#ea fi al#ce6a dec4#
con#inuarea filosofiei 7rece%#i de la care se a8a#e dup3 ca5. ,ilson 6a spune, pe 8un3 drep#a#e,
a0in#indu-1 pe Iern9ard de C9ar#res, c3, f3r3 <nain#a%i pe care s3 ne pu#e0 #e0einic spri!ini, nu
e2is#3 pro7res <n nici un do0eniu.
2M
Ace%#i pre0er73#ori, indiferen# dac3 au fos# $la#on, Aris#o#eles, De0o?ri# sau s#oicii, c9iar
dac3 nu au acorda# o deose8i#3 a#enie pro8le0elor de6enirii, ale e2is#enei, ale relaiilor
in#eru0ane, au fos# co0ple#ai <n 0od ferici# de ideile noii reli7ii care se #ransfor03 <n#r-o for3
cu 6alene re6oluionare.
Nn633#ura lui Iisus face din noi #oi :frai e7ali <n#ru Do0nul;. Consecina de6ine un
co0anda0en# o8li7a#oriu: :a!u#3-i fra#ele c35u# <n ne6oi %i suferine, <0par#e cu el 8unurile
#ale;. Aces#e dou3 si0ple le7i 57uduie din #e0elii 6ec9ea socie#a#e %i pr38u%e%#e lu0ea scla6ilor
<n care na5arineanul se na%#e. +a 0odul 7eneral, +uca e6an79elis#ul 6a 73si for0ularea cea 0ai
@M
ferici#3 a i0pera#i6ului ca#e7oric pe care <l 6a prelua Fan# %i care sun3 precu0 ur0ea53: :-i
precu0 6oii s3 63 fac3 6ou3 oa0enii, facei-le %i 6oi ase0enea;.
21
Cari#a#ea nu se 6a l3sa prea 0ul# a%#ep#a#3, pe fundalul aces#a 0u#a#i6, fap#ul ur0ea53
cu64n#ului. $e #e0eiul aces#ei idei a cari#3ii cre%#ine, pe l4n73 03run#a fap#3 5ilnic3 a
<n#ra!u#or3rii aproapelui, apar ins#i#uii <n#re care spi#alul 6a !uca <n con#inuare un rol de sea03,
<nc3 din 0o0en#ul na%#erii lui %i care su8 di6erse for0e 6a d3inui %i <n 5ilele noas#re.
22
$e scur# $olla? re5u03: :Cre%#inis0ul a prelua# <n es# %i 6es# #radiia 0edical3: <n es#ul
8i5an#in ca reli7ie de s#a#, <n 6es#ul 7er0anic prin ordinele c3lu73re%#i. A08ele dru0uri se 6or
<n#4lni <n 0edicina E6ului .ediu pe a c3rei scen3 se ins#alea53 %i Isla0ul;,
23
iar noi ad3u730 %i
con#ri8uia diasporei iudaice.
$(I.E+E S$I'A+E
$ri0ele ins#i#uii cu carac#er spi#alicesc apar su8 influena ideilor %i sen#i0en#elor cre%#ine
#raduse <n fap#3: 0ila %i 0ilos#enia, a!u#orarea aproapelui c35u# <n ne6oie, spri!inul fr3esc al
celui de o sea03 cu #ine, cari#a#ea.
C3lu73ria apare <n E7ip# <n !urul anului 3MM %i do6ede%#e <nc3 de la <ncepu# o deose8i#3
<nclinare pen#ru <n7ri!irea celor 8olna6i.
$a9o0is A$a9onie 2@2-34"B pune 8a5ele 6ieii 0ona9ale <n 315 la 'a8ennisi pe il
AE7ip#ul de SusB <n cadrul unei 03n3s#iri. $e l4n73 :ascul#are; 0ai s#a8ilea %i o8li7aia :frailor
c3lu73ri; de a se ocupa de <n7ri!irea 8olna6ilor din s4nul co0uni#3ii proasp3# <n#e0eia#e.
Conciliul din iceea A325B 9o#3ra ca fiecare episcop s3 #reac3 f3r3 <n#4r5iere la or7ani5area
unor c30ine pen#ru 8olna6i, in6ali5i %i cei lipsii de 0i!loace. $rin aceas#3 9o#3r4re Iiserica
6enea <n <n#40pinarea unor aciuni pe care au#ori#3ile ci6ile din noua capi#al3 a i0periului -
Cons#an#inopole - <ncepuser3 s3 le pun3 <n prac#ic3. Ca din p304n# ap3reau spi#ale, locuine
pen#ru s3raci, case pen#ru 83#r4ni, case pen#ru su7ari %i orfani, case pen#ru fe0eile 63du6e.
Is#orio7rafia 0edical3 conse0nea53 apariia pri0ei ins#i#uii r3spun54nd cerinelor unui
ade63ra# spi#al - anul 3&M d. C9.
Era opera lui Vasile cel .are A32@-3&@B, episcop de Ce5areea-Capado?ia, as#35i Faiseri
A'urciaB. Cons#rui# pe sis#e0 pa6ilionar, <n !urul unei 8iserici %i <n afara 5idurilor ora%ului,
:Iasiliasul; reunea su8 o ad0inis#raie unic3 un 0are nu03r de cl3diri des#ina#e 8olna6ilor,
83#r4nilor, s3racilor, celor lipsii de locuine, c3l3#orilor <n #recere, funcionarilor ad0inis#ra#i6i,
personalului <n7ri!i#or, a#eliere, cl3diri cu carac#er econo0ic, secii de i5olare pen#ru 8olna6ii
con#a7io%i, <n#re al#ele c9iar %i lepro5erii.
'o#ul era or7ani5a# %i ca un cen#ru didac#ic 0edical, precu0 %i ca un cen#ru profesional <n
@1
care 8olna6ii a6eau posi8ili#a#ea de a <n63a o 0eserie.
Nn anii ce ur0ea53 apar nu0eroase al#e spi#ale cons#rui#e <n 8un3 par#e dup3 0odelul celui
din Ce5areea-Capadoc9ia.
As#fel, su8 conducerea lui Efrai0 Sirianul A3M"-3&5 d. C9.B prie#en al episcopului Vasile
cel .are %i pro8a8il la su7es#ia aces#uia, <ncepe cons#rucia unui spi#al la Edessa. -i aces#a 6a
funciona ca %coal3 de <n63304n# %i se 6a de56ol#a 0ai ales su8 conducerea pricepu#3 a
cre%#inilor nes#orieni. Din p3ca#e, conda0nai drep# sc9is0a#ici %i 6r3!i#ori de Conciliul din Efes
A431B %i pri7onii de <0p3ra#ul Genon I A4&"-4@1B, nes#orienii 6or #re8ui s3 se sal6e5e cu fu7a
a8andon4ndu-%i necesarele %i <nflori#oarele lor a%e530in#e.
Ins#i#uii des#ina#e #erapiei, operelor sociale dar %i <n63304n#ului, spi#alele pri0elor
<ncepu#uri 6or ser6i %i ca 0odele celor ce 6or fi cons#rui#e <n 6ii#or, <n special <n lu0ea isla0ic3.
=3r3 #ea0a de a de6eni profei 0incino%i, nu 6ede0 prin ce ar pu#ea fi <nlocui#e ac#ualele
noas#re :u5ine de s3n3#a#e;, ins#i#uii de <n7ri!ire ale o0ului 8olna6 dar, si0ul#an, %i cen#re de
cerce#are asi7ur4nd pro7resul ar#ei %i %#iinei 0edicale.
23
NO>E!
1. +*CA, 2H &. A6inal I" .estamentB/
2. +*CA, 2,21. 5bid,N
3. +*CA, 2, 42-51. 5bid"/
4. +*CA, 2: OM"7bid"/
5. +*CA, 3: 21, .A'EI, 3,13-", .A(C* 1: @H
". +*CA, 4: 4MH
&. +*CA, 4: 31-3&H
/. +*CA, 4: 4MH
@. +*CA, 4: 3/-3@H
1M. +*CA, 5:12-13H
11. .A'EI, /, /: 13H
12. .A(C* 5, 41: 43H
13. +*CA, 5: 21, 5: 3M %i &: 4&-5MH
14. +*CA, 5: 31-32H
15. $)++AF, F.: Die 8eil$unde der #nti$e, (. +oEi#, Lies8aden, 1@&/ S
34&-34/H S S
1". $)++AF, F.: 5bid" A6. punc#ul 15BH
1&. 'oa#e c3#3rile %i #ri0i#erile la #e2#ele Ioului .estament sun# cuprinse <n
353L5# #ip3ri#3 su8 <n7ri!irea lui Kus#inian, $a#riar9 al I.).(., Ed. Ins#i#u#ului Ii8lic,
@2
Iucure%#i, 1@&5H
1/. I(E>IE(, E0ile: 8%toire de la p%ilosop%ie" #nti@uite et 4o?en #ge,
Uuadri7e $ress *ni6ersi#aires, 2e Edi#ion, $aris, 1@/3H
1@. ,I+S), E#ienne: Die ;eist der 4ittelalterlic%e '%ilosop%ie, '9o0as-
.orus $resse 6erla7, Lien, 1@5M, S. 444H
2M. ,I+S), E.: 5bid", p. 2M-
21. +*CA, ": 31H
22. A,(I.I, Kole ^ C(ISCIAA, C9iara: C%arite ei assistance dans la
civilisation c%retienne medievale" <n 8istoire de la pensee medicale en 1ccident, vo" L,
Seuil, 'aris, 7PPO, p" 7OM7KC/
23. $)++AF, Fur#: Die 8eil$unde" der #nti$ A6. punc#ul 15 %i 1", p. 355B.
@3
DIAS$)(A I*DAICD -I .EDICIA
Dispariia s#a#ului iudaic <n a.D. &M
1
<nsea0n3 din punc# de 6edere e#nolo7ic <ns304n#area
<n#re7ii lu0i din !urul 8a5inului 0edi#eranean cu o pu5derie de co0uni#3i iudaice care se
or7ani5ea53 #rep#a# %i care <ncep s3 se afir0e <n #oa#e do0eniile de ac#i6i#a#e, inclusi6 cel
0edical. Iudeii 8eneficia53 prin c3rile lor sfin#e - Vec9iul 'es#a0en#
2
%i 'al0udul
3
- de
nu0eroase con#ri8uii la o 0edicin3 cura#i63 %i profilac#ic3 de 0are 6aloare pe care %#iu s3 o
pun3 <n prac#ic3. As#fel, cons#a#30 c3 sun# desc9i53#ori de dru0 <n ceea ce pri6e%#e i7iena
ali0en#ar3. Ani0alul ce ur0ea53 a fi sacrifica# es#e e2a0ina# <n preala8il, #3ierea se face $a%er
Acu%er _ cura#B %i re5ul#a#ul, carnea %i or7anele des#ina#e consu0ului, sun# e2a0ina#e la r4ndul lor
din punc# de 6edere ana#o0opa#olo7ic cu 0ul#3 0inuio5i#a#e.
Ce5ariana %i al#e in#er6enii <n do0eniul 7inecolo7iei se prac#ic3 su8 anes#e5ie cu e2#rase
de 0andra7ora.
Au#opsiile sun# per0ise 0ai ales c4nd cau5a 0orii nu es#e clar3. De aceea iudeii s#3p4nesc
o ana#o0ie foar#e apropia#3 de reali#a#e. <n ur0a con#ac#ului cu un cada6ru e2a0ina#orul nu 0ai
es#e cura# #i0p de o s3p#304n3. Adesea 0edici e2peri sau speciali%#i sun# c9e0ai spre audiere,
<n cadrul di6erselor ins#ane de !udeca#3, <n 6ederea elucid3rii ca5urilor <n dispu#3.
'rau0a#is0ele-arsurile, 0u%c3#urile ani0alelor %i <nep3#urile de insec#e co0por#3 o a#enie
deose8i#3 %i un #ra#a0en# diferenia#. Cunosc #ur8area %i au descoperi# 9e0ofilia cu oca5ia #3ierii
ri#uale. Dac3 doi 83iei 9e0ofilici 0or <n ur0a s4n7er3rii cau5a#3 de ac#ul ri#ual, cel de al #reilea
n3scu# <n respec#i6a fa0ilie es#e e2cep#a# de la aceas#3 o8li7aie. Cunosc se0nele leprei,
con#a7io5i#a#ea %i necesi#a#ea de a i5ola ca5urile respec#i6e.
4
'oa#e aces#e cuno%#ine sun# s#udia#e cu s4r7uin3 a#4# <n %colile oficiale la a c3ror <nfiinare
con#ri8uie, e2e0plu Collegium 8ippocraticum din Salerno <n sec. /, a.D., fie <n %coli #al0udice
<nfiina#e %i susinu#e de co0uni#3i, cu0 sun# cele din 'oledo, ,ranada, Cordo8a %.a.
Au#ori de renu0e nu <n#4r5#ie s3 apar3. Co0pila#ori sau ori7inali, scriind <n ara83 sau
e8raic3, lucr3rile lor do0in3 spec#rul ac#i6i#3ii 0edicale de docu0en#are a #i0pului. A0in#i0 pe
c4i6a din#re cei 0ai <nse0nai: - (a8i ,ur%on 8en -lo0o Asec. /.d. C9.B din Arles, au#or al
enciclopediei e8raice S%aar 8as%main/ Iuda >ale6C A1M/M-1145B, redac#or al co0pendiului de
cuno%#ine de 8iolo7ie %i 0edicin3H Fasari >a%dai I8n Sapru#9 A@15-@&MB, #raduc3#or al #ra#a#ului
de 8o#anic3 al lui Dios?urides din 7reac3 <n e8raic3H .ai0onides A1135-12M4B, au#or a
apro2i0a#i6 dou35eci de #ra#a#e, #oa#e <n li08a ara83, doar #rei din#re ele #raduse <n e8raic3. *nul,
@4
referi#or la e2periena lui <n 0a#erie de #rau0a#is0e, ar pu#ea fi foar#e in#eresan# pen#ru noi, c9iar
as#35i.
.edicina iudaic3 i0pre7na#3 de spiri# reli7ios se do6ede%#e a fi <n acela%i #i0p %i foar#e
laic3, es#e cri#ic3, 6aria#3 %i ine sea0a de reali#3ile reie%ind din o8ser6area fap#elor.
Es#e o 0edicin3 a o0ului, pen#ru o0 pe care cau#3 s3-1 slu!easc3 do6edind o 6aloroas3
con%#iin3 e#ic3.
5
S
"
NO>E!
1. C)(EJ, Koan: .%e Diaspora Stor?, S#ein0a#5?CSs A7encC +#d.
Kerusale0, 'el A6i6, >aifa, 1@/1H
2. III+IA: <n ,ec%iul .estament cele cinci c3ri ale lui .oise, su8
<ndru0area lui Kus#inian, Ed. Ins#i#u#ului Ii8lic, Iucure%#i, 1@&5H
3. C)>E, A.: Le .almud, $aCo#9ePue, $aris, 1@&&, pa7e 2@&-31M e#
321-355H
4. $)++AF, F.: Die 8eil$unde der #nti$e, (. +oEi#, Lies8aden, 1@&/, S.
2@1-33@H
5. D)(E, C9arles 6an: ;esc%ic%te des -issens, Iir?93user, Iasel, 1@@1.
Das Gudentum, S. 3"-3&H
". >is#orisc9es +e2i?on: juden, S. +u2, .urnau u.a., 1@5@, S. 323-324H
@5
IS+A. -I .EDICID
+a 0oar#ea lui .o9a0ed A"32 a.D.B populaia peninsulei ara8e es#e con6er#i#3 la
isla0is0.
1
$ri0ii califi, ur0a%i ai $rofe#ului, <%i dispu#3 <n#4ie#a#ea #i0p de 3M de ani. Doar
dinas#ia o0aia5ilor A""1-&5MB res#a8ile%#e ordinea <n#r-un 6as# i0periu ce dep3%ea la es#
Sa0arcand %i flu6iul A0u-Daria, a#in7ea la 6es# linia $irineilor inclu54nd ceea ce a0 nu0i as#35i
E7ip#ul, +i8ia, 'unisia, 0ari p3ri din Al7eria, .arocul %i Spania. Dou3 <nfr4n7eri la 'ours %i
$oi#iers A&32B opreau pene#raia ara83 <n =rana.
2
Da0ascul de6ine capi#ala aces#ui s#a# condus de o ad0inis#raie de56ol#a#3 dup3 0odelul
8i5an#in <n care o nou3 clas3 de :9a?i0i; !oac3 un rol i0por#an#. E2presia dese0nea53 <n ara83
un 83r8a# cul#i6a#, ins#rui#, o0 de %#iin3, 0edic, filosof sau profesor ce do6ede%#e prac#ic3 %i
e2perien3 <n#r-un anu0i# do0eniu, uneori persona! influen# la cur#ea do0ni#oare. )0aia5ii 6or
pune 8a5ele unei a6ansa#e cul#uri, lian# ce 6a 0enine uni#a#ea poli#ic3 a aces#ui con7lo0era# de
s#a#e, dar 6or da do6ad3 %i de suficien#3 #oleran3 fa3 de e#niile reuni#e su8 s#ea7ul $rofe#ului.
Elenis0, cre%#inis0, iudais0, cul#ura .esopo#a0iei precu0 %i 6ec9i #radiii 8er8ere 6or
con#ri8ui la edificarea unor 6alori de care lu0ea nu se pu#ea lipsi.
Dinas#iei a88asi5ilor A&5M-1M55B <i re6ine 0isiunea de a #ransfor0a <n#r-o :epoc3 de aur;
cele #rei secole <n care 6or conduce des#inele Isla0ului. Capi#ala es#e 0u#a#3 la Ia7dad,
ara8i5area %i isla0i5area fac pro7rese, i0periul une%#e 0alurile Indusului cu coas#a de es# a
A#lan#iculuiH es#e o suprafa3 i0ens3 <n3un#rul c3reia nu0ero%i oa0eni de %#iin3 %i cul#ur3 au
li8er#a#ea de a se afir0a. Califul Al .a0un A/13-/33B ridic3 la Ia7dad o :Cas3 a -#iinelor; <n
care se 6a desf3%ura o re0arca8il3 ac#i6i#a#e. Se #raduc <n ara83 operele an#ic9i#3ii 7reco-
ro0ane, 7eo7rafii ela8orea53 93riH un o8ser6a#or as#rono0ic cerce#ea53 lu0ea cons#elaiilorH
0edici de renu0e sun# a#ra%i <n spi#alele care nu <n#4r5ie s3 apar3H se de56ol#3 %i se 0oderni5ea53
%coli de <n63304n# 0edical. >4r#ia <nlocuie%#e per7a0en#ul facili#4nd difu5area scrierilor, cifrele
ara8e le <nlocuiesc pe cele la#ine si0plific4nd operaiile 0a#e0a#ice.
Nn anul "44 $ersia cade su8 do0inaie ara83. <n#e0eia#3 <nc3 din secolul al IlI-lea de c3#re
7reci refu7iai din Ana#olia, iranienii posedau %coala de 0edicin3 de la ,undi--apur, renu0i#3 <n
<n#re7ul )rien#. Corpul didac#ic al aces#eia es#e e2#ins %i <08un3#3i# cali#a#i6 de filosofii a#enieni
ce p3r3seau Elada dup3 <nc9iderea Acade0iei de c3#re Kus#inian %i ul#erior de un i0por#an#
con#in7en# de 8i5an#ini 0onofi5ii, persecu#ai reli7ios. (e7ele $ersiei pune s3 se cons#ruiasc3 un
pala# la dispo5iia oa0enilor de cul#ur3, iar 0edicii <%i or7ani5ea53 %coala pe 8a5e noi c3ci li se
afec#ea53 %i un spi#al des#ina# ac#i6i#3ilor clinice. oii s#3p4ni#ori, ara8i, sesi5ea53 6aloarea
@"
aces#ei ins#i#uii, o susin %i o de56ol#3.
3
$lec4nd de la aces# 0odel, iau na%#ere nu0eroase al#e
cen#re de <n63304n# 0edical, an#erioare celor europene, <n care au posi8ili#a#ea s3 se for0e5e %i
s3 profese5e un nu03r de pes#e o su#3 de s#r3lucii e0uli ai lui EsculapH ne 6o0 opri la doi din#re
ei. .o#i6ele le 6o0 6edea pe parcurs.
(9a5es AA8u Ia?r .u9a0ad I8n Ga?aria al (9a5i, /"5-@25 a.D.B prac#ic3 <n #ineree 0ai
0ul#e profesii, <ns3 cu #i0pul se dedic3 <n e2clusi6i#a#e 0edicinii. <l 73si0 <n cali#a#e de 0edic
%ef %i conduc3#or al spi#alelor din (a! de l4n73 'e9eran %i ul#erior al celui din Ia7dad, <n cadrul
c3rora 6a desf3%ura o ac#i6i#a#e re0arca8il3 <n direcia de56ol#3rii 0edicinii #i0pului s3u. <n
pes#e 14M de scrieri din#re care Cartea lui #l 4ansur, ,indecarea !n decurs de o or, Cartea
tainelor, 0ono7rafiile ;uta, <eumatismul, Colicile, Litiaza renal i biliar, .ratatul variolei i
rujeolei se ridic3 la 6aloarea celor 0ai re0arca8ile lucr3ri redac#a#e <n li#era#ura de speciali#a#e.
Colecia pos#u03 de ca5uri clinice 2l 8aivi, pu8lica#3 de ele6ii s3i, es#e de o acura#ee %i preci5ie
de0ne de in6idia#H au#orul conse0nea53 da#ele $ersonale, si0p#o0a#olo7ia, discu#3 dia7nos#icele
posi8ile, $ro7nos#icul, #ra#a0en#ul %i re5ul#a#ele o8inu#e. E2#re0 de cri#ic, ia po5iie <0po#ri6a
unor prac#ici 0a7ice cu care se confrun#3 <n ac#i6i#a#ea 5ilnic3 %i <ncearc3 s3 pun3 8a5ele unei
far0aco#erapii 8a5a#3 pe e2periena personal3. (9a5es <n#ruc9ipea53 )rien#ul prac#ic, deduc#i6,
ani0a# de o curio5i#a#e pra70a#ic3 cer4nd do6e5i <nain#e de a decide ce6a. $oa#e fi considera# un
precursor al curen#ului de 74ndire cri#ic3 <n#e0eia# pe un e0piris0 sis#e0a#ic %i repre5en#a# <n
Europa secolelor 1& %i 1/ de personali#3i ca SCden9a0, Ioer7ra6e %.a. $en#ru aces# 0o#i6
(9a5es es#e %i r304ne un 0edic-filosof, con6ins filo9ipocra#ic, dar %i precursor al unui anu0i#
raionalis0 0edical.
Din p3ca#e, la an#ipod se si#uea53 #o# <n lu0ea orien#al3 %i #ipul specula#i6, <nclina# spre
a8s#rac#i53ri, speculaii nu #o#deauna <n consonan3 cu reali#a#ea. Aces#a es#e filosoful-0edic
personifica#, cu0 nu se poa#e 0ai 8ine, de c3#re A6icena.
4
A6icena AA8u Aii al >ussein I8n A8dilla9 I8n -ina, @/M-1M3& a.D.B se na%#e <n locali#a#ea
Ef%ene, nu depar#e de Iu9ara. Sa6an# %i erudi#, a8ordea53 aproape #oa#e do0eniile de ac#i6i#a#e
%#iinific3, au#or a pes#e 15M de lucr3ri <n care reia 8un3 par#e din #e0ele filosofice aris#o#elice pe
care <ncearc3 s3 le reconcilie5e cu neopla#onicis0ul %i cu do70a#is0ul #eolo7ic. )pera sa
principal3 din do0eniul 0edical, Canonul 4edicinii, are un carac#er enciclopedic %i a!un7e s3 se
8ucure de o lar73 apreciere care face s3 fie inclus3 <n pro7ra0ele de <n63304n# ale di6erselor
%coli %i facul#3i de 0edicin3.
Nn aceas#3 lucrare A6icena <ncearc3 o 6as#3 sin#e53 a %#iinelor na#urale cu 7eo0e#ria, fi5ica,
%#iinele 0a#e0a#ice %i as#rono0ia precu0 %i <n#re 7alenis0 %i aris#o#elis0. Ia#3 doar un e2e0plu
din cele 0ul#e pe care ni-1 furni5ea53 scrierea 0eniona#3. Confor0 p3rerii lui, fiecare s#ea
corespunde unui or7an, 0e#al sau roc3H drep# consecin3, pen#ru ca o prescripie 0edical3 s3 fie
eficien#3, #re8uie s3 in3 sea0a de aces# in#e7ris0 7lo8ali5an#, poa#e u#opic, des#ul de <ndep3r#a#
@&
de reali#3ile clinice pe care un 0edic es#e c9e0a# s3 le re5ol6e.
5
Doc#rina 0edical3 a lui A6icena se confund3 adesea cu p3rerile filosofului al =4r48i An3scu#
<n @5MB. Aces#a nea73 0edicilor cali#a#ea %i co0pe#ena de a se pronuna <n discuiile cu carac#er
filosofic le7a#e de aspec#ele #eore#ice ale 0edicinii. (ecur74nd la o clasificare a #e0a#icii
0edicale <n %ap#e p3ri al =4r48i consider3 c3 ana#o0ia, s#area de s3n3#a#e %i pa#olo7ia nu aparin
nu0ai 0edicinii ci %i %#iinelor na#uraleH doar ul#i0ele pa#ru p3ri -si0p#o0a#olo7ia,
far0acolo7ia, i7iena %i die#e#ica %i <n sf4r%i# #erapeu#ica - ar fi specifice 0edicinii. Conclu5ia:
0edicina es#e o ar#3 prac#ic3 si0ilar3 7as#rono0iei sau a7ricul#urii %i #re8uie s3 renune la
#eore#i53rile filosofice, #eren re5er6a# celor ce au priceperea %i pre73#irea necesar3. =4r48i <ns3 nu
se 03r7ine%#e la aceas#3 consideraie de ordin 7eneral ci in#er6ine %i <n dispu#e 0edicale ca de
pild3 cea pe #e0a creierului AencefaluluiB, d3inuind de c4#e6a su#e de ani <n#re Aris#o#eles %i
,alenus. (ea0in#i0 po5iiile celor doi pro#a7oni%#i. $ri0ul din#re ei 6edea <n creier un or7an
des#ina# r3cirii s4n7elui %i <n nici un ca5 sediul con%#iinei pe care o plasa <n 6en#riculul s#4n7 al
ini0ii. ,alenus, pe 8a5a 6i6iseciilor prac#ica#e, se ralia53 p3rerii lui $la#on care locali5a
:sufle#ul raional; <n creier. A6icena in#er6ine <n aceas#3 :dispu#a#io; desf3%ura#3 <n #i0p, acord3
credi#ul s3u lui Aris#o#eles, <ns3, pen#ru a nu falsifica reali#3ile do6edi#e e2peri0en#al de c3#re
,alenus, 6a accep#a c3 ini0a :delea73; o par#e din funciile con%#iinei creierului.
(ecur74nd la un 0od de 74ndire specula#i6 deduc#i6-induc#i6, A6icena cons#ruie%#e sis#e0e
ana#o0ice plec4nd dinspre funcii spre i0a7inarea s#ruc#urii or7anice, fap# ce a da# na%#ere nu o
da#3 unor re7re#a8ile erori <n 0a#erie de 0edicin3. De al#fel se pare c3 0edicii, %i <n special cei
do#ai cu serioase cali#3i %#iinifice, nu-i sun# prea si0pa#ici. $e 0arele (9a5es <l pune la punc#
<n#r-un 0od 7rosolan %i necole7ial reco0and4ndu-i s3 se ocupe de preferin3 cu con#e0plarea
8orcanelor de urin3 %i de e2ci5ia pl37ilor.
-i #o#u%i 0eri#ele lui A6icena r304n depline %i as#35i. Conciliind %i <0p3c4nd filosofia cu
0edicina, A6icena, <n ciuda fap#ului c3 6a 0ai persis#a <n a acorda fa6orurile sale filosofiei,
<0piedec3 declan%area unei sc9is0e cu posi8ile ur03ri i0pre6i5i8ile pen#ru a08ele p3ri. +a
c4#6a #i0p dup3 dispariia au#orului ara8, lucr3rile lui ,alenus <%i rein#r3 <n drep#urile %i
le7i#i0i#a#ea lor.
$rolifica ac#i6i#a#e a lui A6icena, precu0 %i au#ori#a#ea sa de necon#es#a# <n lu0ea filosofic3
se 6or reflec#a %i <n do0eniul 0edical con#ri8uind la cons#rucia scolas#icii E6ului .ediu, curen#
ce 6a do0ina #i0p <ndelun7a# 74ndirea european3.
"
Nn re5u0a#, #recerea spre E6ul .ediu 73se%#e 0edicina <n5es#ra#3 cu o serie de en#i#3i
nosolo7ice 8ine iden#ifica#e precu0 %i cu unele 0e#ode eficien#e de #ra#a0en <n do0enii ce 6or
aparine <n 6ii#or or#opediei %i #rau0a#olo7iei #ra#a0en#ele o8in c9iar unele succeseH es#e ca5ul
de6iaiilor coloanei 6er#e8rale, lu2aiei de %old, frac#urilor %i lu2aiilor, pl37ilor %i infeciilor
p3rilor 0oiH se prac#ic3 re5ecii osoase <n os#eo0ieli#3, se de5ar#iculea53 %i se a0pu#ea53 a#unci
@/
c4nd es#e ca5ul. Se fac pri0ele <ncerc3ri de anes#e5ie local3 %i 7eneral3. 'oa#e aces#e ac9i5iii
do6edesc 6aloarea unui prac#icis0 s#3rui#or %i a unei #radiii cons#an# <08o73i#e, oper3 a
di6erselor %coli %i curen#e de 74ndire.
$e plan 7eneral 0edicina isla0ic3 r304ne de6o#a#3 9ipocra#is0ului, a%a cu0 do6edesc <n
principal lucr3rile lui (9a5es A0ediul, ali0en#aia, 0edica0en#ul %i 0odificarea 0ediului in#ernB.
Nn do0eniul con#a7iunilor %i al 5ilelor cri#ice ara8ii au o con#ri8uie 0odes#3 dar 6aloroas3
pen#ru #i0pul respec#i6 Uus#3 i8n +ii73 presupune e2is#ena unui su8s#ra# 0a#erial, ca un fel de
sc4n#eie, ce #rans0i#e 8oala de la cel afec#a# la cel s3n3#os.
Nn sf4r%i#, 0edicii ara8i %i oa0enii lor de %#iin3 acord3 o a#enie 0ai susinu#3 e#iolo7iei
psi9oso0a#ice, p4n3 la ei ne7li!a#3 de aproape #oi in#eresaii.
NO>E!
1. DE( F)(A: Lil9el0 >eCne Verla7, 13. Aufla7e, .iinc9en, 1@@2, S.
5-15H
2. >IS')(ISC>ES +EWIF): Se8as#ian +u2 Verla7, .urnau -
.iinc9en, u.a., 1@53, un#er 5slam, S. 3M@-31MH
3. S)*(IA, Kean-C9arles: Die arabisc%e 4edizin, in lllustrierte ;esc%ic%te
der 4edizin, I. II., Andreas, Sal58ur7, 1@/M, S. 5/@-"3MH
4. C(*G >E(ADES, 8istoria del pensamiento en el mundo islamico, 6oi.
I., #vicena, .i7uel: 6ilosofia ? 'ensamiento, Alian5a Edi#orial, p. 221-2&4H
5. S'()>.AIE(, ,o##9ard: <eception et tradition: la medicine dans le
monde b?zantin et arabe" In 8istoire de la pensee medicale en 1ccident, #. I. Seuil, $aris,
1@@5, p. 14"-14@H
". S'()>.AIE(, ,: 5bid", p. 123-125.
@@
$A('EA A V-A
MEDICINA PN E$UL MEDIU
,EE(A+I'DQI
.DDS'I(I -I .)A>IS. .EDICA+
CEN>RE DE PN$NMNMQN> MEDICAL
-C)A+A DE .EDICID DE +A SA+E()
*IVE(SI'A'EA DI I)+),A
*IVE(SI'A'EA DI $AD)VA A$AD*AB
*IVE(SI'A'EA DI .)'$E++IE(
*IVE(SI'A'EA DI $A(IS
LUP>A PEN>RU PN$ES>I>URN
UNI$ERSI>A>EA JI SCOLAS>ICA MEDICALN
NCE(CA(E DE SIS'E.A'IGA(E
1MM
MEDICINA PN E$UL MEDIU
,EE(A+I'DQI
$rospec#area pe care ne-o propune0 se <n#inde, is#oric 6or8ind, <n#re c3derea I0periului
(o0an de Apus su8 7er0anici %i pr38u%irea ul#i0ului 8as#ion 8i5an#in, Cons#an#inopole, su8
presiunea o#o0an3. Es#e 6or8a de aproape o 0ie de ani, #i0p <n care sc9i083rile %i e6oluia pe
care 0edicina le <nre7is#rea53 <n aceas#3 lun73 perioad3 cons#i#uie <nc3 o8iec#ul unor discuii
ne<nc9eia#e. Es#e 0o#i6ul pen#ru care ne consider30 %i noi doar par#icipani, f3r3 6reo pre#enie
deose8i#3, la aceas#3 de58a#ere, ale c3rei conclu5ii se 6or cris#ali5a <n 6ii#or.
Nn sensul celor de 0ai sus %i din dorina de a desprinde de la <ncepu# esenialul de
neesenial, ideile-for3 de-a lun7ul c3rora se 6a 0i%ca 74ndirea 0edical3 a E6ului .ediu,
03r#urisi0 c3 #re8uie s3 aplic30 <n 93i%ului fap#elor o operaie de selec#are %i ierar9i5are. u
fiecare fap# pre5in#3 aceea%i i0por#an3 %i, din aces# 0o#i6, o rela#are ce s-ar dori e29aus#i6-
enciclopedic3 ar pu#ea de6eni inu#il3. In aces# sens, ne declar30 de acord cu 0uli din#re au#orii
care prefer3 s3 s#a8ileasc3 o 7ril3 de 74ndire necesar3 in#erpre#3rii unor fap#e ul#erior lua#e <n
considerare %i 0ai puin cu s#ufo%enia <n s#are s3 s#4n!eneasc3 <nele7erea sensului unei e6oluii
capi#ale, ascuns3 su8 0ul#iplici#a#ea aparen#3 a unei feno0enolo7ii proli2e, 7reu de descifra#.
'o# de la <ncepu# ne declar30 <n de5acord cu a#ri8u#ul-e#ic9e#3 de :o8scuran#is0 al E6ului
.ediu;, cu care es#e califica#3 perioada pe care o lu30 <n discuie. A0 pu#u# iden#ifica dou3
ca#e7orii de de#rac#ori. $ri0ii sun# repre5en#ani ai (ena%#eriiH 0e#oda es#e cunoscu#3. $en#ru a
arunca o lu0in3 c4# 0ai fa6ora8il3 asupra #a <nsui, es#e foar#e reco0anda8il s3-i deni7re5i %i s3-i
04n!e%#i <n #oa#e culorile iadului pe cei care #e-au preceda#.
A doua ca#e7orie de de#rac#ori o alc3#uiesc cei ce repre5in#3 un curen# de idei sau de
aciune de sens dia0e#ral opus celui pe care #u l-ai accep#a#. Es#e ca5ul reducioni%#ilor
0a#eriali%#i-0ar2i5ani ai secolelor WIW %i WW, care, de la 0a7ul de la 'rier p4n3 la cei
din 5ilele noas#re, cl3dind cas#ele de nisip %i socie#3i ideale, o8sesi6 #o#ali#are, pul6eri5a#e <n#re
#i0p de is#orie, nu reu%eau s3 6ad3 <n#r-o lu0e nou3 idealul e#ic-cris#olo7ic <n#e0eia# pe fr3ie,
e7ali#a#e, iu8ire %i a!u#orareH reu%eau <n sc9i08 s3 6ad3 %i sco#eau <n e6iden3, de c4#e ori a6eau
prile!ul, dorina de pu#ere %i a8u5urile unei Iiserici, a83#u#3 de la <n633#urile (3s#i7ni#ului,
<n#3rind spusa: :errare 9u0anu0 es#;. Dar, ca aproape <n#o#deauna, :noii profei; nu s-au
ade6eri# a fi cei ade63rai.
A8ord4nd fap#ele desf3%ura#e <n#re anii 5MM %i 15MM, unul c4#e unul %i apoi <n <nl3nuirea lor
cau5al3, 6o0 pu#ea cons#a#a c3, <n ciuda a6a#arurilor prin care ur0a%ii (o0ei 6or #re8ui s3
1M1
#reac3, dru0ul nu es#e nu0ai ne7a#i6. Es#e drep#, n363lirile 8ar8are, dis#ru7erea ci6ili5aiei
or3%ene%#i, sis#e0ul feudal, conflic#e s4n7eroase %i nesf4r%i#e, foa0e#ea cronic3, ende0ii %i
epide0ii furioase, ce au secera# populaii <n#re7i, #oa#e <n par#e %i <0preun3 au l3sa# ur0e 7reu de
%#ers. <n ciuda aces#or fla7ele %i a cica#ricilor re5ul#a#e, E6ul .ediu se pre5in#3 <n final cu un
8uc9e# de #rei flori crescu#e <n 7r3dina proprie pe care ni0eni nu i le 6a pu#ea con#es#a 6reoda#3:
.3n3s#irea, Spi#alul %i *ni6ersi#a#ea. A sosi# 0o0en#ul s3 ne ocup30 de ele pen#ru a pu#ea 6edea
<n ce 03sur3 au a!u#a# de56ol#area <n con#inuare %i pro7resul 0edicinii.
.DDS'I(I -I .)A>IS. .EDICA+
+a <ncepu#urile sale, cre%#inis0ul de56ol#3 propriile idei asupra e#iopa#o7ene5ei 8olilor.
Confor0 aces#ora, 8oala es#e o pedeaps3 pen#ru f3p#uirea unui p3ca#, o s#are de posesiune
si0ilar3 #ul8ur3rii pricinui#3 de dia6ol, sau ur0area unor 6r3!i.
1
Consecinele #erapeu#ice
i0puneau: ru73ciunea, pos#ul, peni#ena, pelerina!e la locuri considera#e sfin#e. De reinu# fap#ul
c3 0ona9ii, 0edici-#erapeui ai pri0elor #i0puri cre%#ine, acordau o a#enie deose8i#3 0ai ales
sufle#ului 8olna6ului %i 0ai puin corpului de care 6or <ncepe s3 se preocupe doar #rep#a#-#rep#a#,
pe 03sur3 ce 04n3s#irile <%i 7rupea53 suferin5ii %i 8olni#ele aces#ora se or7ani5ea53 %i se
<n0ulesc.
'o# 0ai 0ul# Iiserica pri0ului 0ileniu dup3 >ris#os preia rolul de 0i!loci#or <n#re
Du0ne5eu %i o0. $apali#a#ea %i clerul de 0ir, episcopa#ul %i celelal#e ran7uri <%i <0plineau rolul
<n ceea ce pri6e%#e <nfiinarea de paro9ii, epar9ii %i 03n3s#iri, precu0 %i cl3direa de ca#edrale,
8iserici %i 03n3s#iri.
Ac#i6i#a#ea unora es#e re0arca8il3 %i <n aces# sens <l 6o0 rele6a pe Bene'ict# Sf4n#ul de
0ai #4r5iu, ce se n3%#ea la .ursia <n anul 45M d. C9.
2
'ri0is la (o0a la %coal3, #4n3rul es#e %oca# de decadena care do0in3 capi#ala
cre%#inis0ului. $en#ru aces# 0o#i6 se re#ra7e <n#r-o pe%#er3 si#ua#3 <n apropiere de Su8iaco, la
%ai5eci de ?ilo0e#ri es# de (o0a, unde duce o 6ia3 de si9as#ru #i0p de #rei ani, dup3 care de6ine
s#areul unei 03n3s#iri 6ecine.
Gelul s3u cre%#in %i disciplina pe care o i0pune :frailor <n#ru Do0nul; <i #ransfor03 pe
cole7ii 0ona9i <n fiare s3l8a#ice care <ncearc3 s3-1 o#r36easc3. $3r3se%#e 03n3s#irea <n care 6iaa
<i era a0enina#3 %i, <0preun3 cu res#ul de <n633cei ce se s#r4n7 <n !urul lui, <n#e0eia53 al#e
dou3spre5ece 03n3s#iri. Din p3ca#e es#e confrun#a# cu co0plo#uri %i in#ri7i. De57us#a#, <nsoi# de
o par#e din#re ucenici, 0i7rea53 spre sudul peninsulei. $e o colin3 ce s#r3!uie%#e locali#a#ea
Cassino, <n#r-o re7iune repu#a# p374n3, Ienedic# <n#e0eia53 <n anul 52@ .3n3s#irea de la .on#e
1M2
Cassino ce 6a de6eni 6a#ra %i pa#ria ordinului 8enedic#inilor.
3
) coinciden3 #ul8ur3#oare face ca, <n acela%i an, un decre# al lui Kus#inian s3 decid3
<nc9iderea Acade0iei pla#oniciene din A#ena.
Nn anii ce ur0ea53, I#alia, nordul ,er0aniei, 6es#ul Spaniei %i Iri#ania cunosc e2pansiunea
%i le7ea aces#or frai cre%#ini condu%i
d
e cu6in#ele Sf4n#ului Ienedic#, r3posa# <n#re #i0p <n 55M
a.D.: :)ra
e
] la8oraT; A(oa73-#e %i lucrea53T, n.a.B.
Nnain#e de a 6edea cu ce lucr3ri se <ndele#niceau c3lu73rii 8enedic#ir#i, s3 ne rea0in#i0 de
Cassiodorus, o0 de s#a# ro0an, care, #r3ind <n#re anii 4/M %i 5&3 a.D., a !uca# un rol de sea03 <n
p3s#rai-ea pa#ri0oniului cul#ural al An#ic9i#3ii.
Nn plin3 perioad3 a :0i7raiei popoarelor; al#fel 5isa :n363lire a 8ar8arilor;, >eo'oric pe
care is#oria <l 6a 7ra#ifica cu co7no0enul de :cel .are;, 6ii#orul re7e al os#ro7oilor, <%i pe#rece
5ilele #inereii ca os#a#ic la Ii5an. Aici, #i0p de %ase ani, are prile!ul s3 cunoasc3 <ndeaproape
de#aliile rafina#ei cul#uri eline pe care 6a 6oi s3 o in#roduc3 <n I#alia, ara <n care 7oii <%i
<nfiinaser3 re7a#ul lor de r3s3ri#. A!u#a# de Cassio'oras# des#oinicul s3u 0inis#ru, 6a proceda la
redac#area 5nstituiilor Ala#. :Ins#i#u#iones;, n.a.B, lucrare a0pl3 ce repunea <n circulaie #e5aurul
74ndirii an#ice. <n ur0a ne<nele7erilor cu 'eodoric cel .are, Cassiodorus se re#ra7e la .on#e
Cassino dup3 unii, la .3n3s#irea SPuillace AVi6ariu0B, un fel de fundaie personal3, dup3 alii,
unde adun3, #raduce %i co0pilea53 nu0eroase din scrierile lui ,alenus, )rei8asios %i Ale2andru
din 'ralles.
4
.ai 0ul#, <ncura!ea53 pe fraii c3lu73ri s3 procede5e la copierea 0anuscriselor
e2is#en#e %i la #rans0i#erea lor c3#re curile %i 8i8lio#ecile aferen#e 03n3s#irilor din Europa
6es#ic3, sin7urele crua#e <n oarecare 03sur3 de furia de6as#a#oare a 8ar8arilor. <n aces# 0od se
sal6ea53 o serie din 6aloroasele #e2#e #ra#4nd #e0e ale 0edicinii an#ice.
5
<nde0nurile sale sun#
ur0a#e %i de <n7ri!irea suferinelor aproapelui. El <i o8li73 pe c3lu73ri s3 produc3 8o7a#e %i
con#inui recol#e de plan#e 0edicinale. $en#ru aces# 0o#i6 aproape #oa#e 8i8lio#ecile 03n3s#irilor
E6ului .ediu reu%esc s3-%i procure 6aloroasele scrieri ale An#ic9i#3ii referi#oare la aces#
su8iec#.
"
'4n3rul c3lu73r S#ra8o, <n anul /2/, <n#r-un poe0 de 444 de 9e2a0e#ri, e6oca foloasele ce-
i re6eneau de pe ur0a :7r3diniei; A9or#ulus, n.a.B
&
pe care s#areul 03n3s#irii S#. ,allen i-o
<ncredinase spre <n7ri!ire. -i fiindc3 a0 a0in#i# aceas#3 03n3s#ire, es#e ca5ul s3 reine0 c3 <n
8i8lio#eca ei se 73se%#e %i planul iniial al cons#ruciei <n#re7ului co0ple2 0onas#ic din anul /2M.
El de0ons#rea53 c3, <nc3 din #i0pul lui Carol cel .are, 7r3dina de plan#e 0edicinale, depo5i#ul
ce conser6a plan#ele, c9iliile 8olna6ilor precu0 %i locuinele personalului 0edical %i a a!u#oarelor
aces#uia f3ceau par#e din s#ruc#urile unei 03n3s#iri.
/
<n7ri!irea 8olna6ilor, 0uncile a7ricole,
cons#rucia %i repararea de 8iserici, %coli %i 03n3s#iri %i reali5area de opere de ar#3, s#udiul
%#iinelor, <n plin3 de56ol#are, in#rau <n pro7ra0ul 5ilnic supus co0anda0en#ului :la8ora;
Alucreea53T n.a.B. .are par#e din #i0p era dedica#3 co0anda0en#ului :oraT; Aroa73-#eT n.a.B, c3ci
1M3
8enedic#inul recur7e la ru73ciunea de 5i %i noap#e <n 6ederea ier#3rii p3ca#elor proprii %i ale
aproapelui. .ona9ii dau do6ad3, <n #o# ce fac, de 0are r46n3, serio5i#a#e %i in#eli7en3 cu a#4# 0ai
0ul# cu c4# recru#area lor nu se face la <n#40plare, ci ine sea0a de cali#3ile deose8i#e de care
candida#ul #re8uie s3 dea do6ad3 <n perioada de ucenicie.
.ona9is0ul apare ca o 0i%care spiri#ual3 cre%#in3, ca o #endin3 de des364r%ire prin
renunare la #o# ce <nsea0n3 8un 0a#erial. +ea73nul s3u1 Spaiul pales#inian %i sirian.
<ncepu#urile sale1 Secolele I %i III d.C9. %i unele din#re epis#olele Sf4n#ului Apos#ol $a6el, <n care
aces#a are aprecieri fa6ora8ile asupra celi8a#ului.
@
$ri0ele 7rup3ri de c3lu73ri se s#a8ilesc %i or7ani5ea53 <n 7ro#ele pus#iului iar cei
indi6iduali <%i ale7 drep# s3la% scor8uri de copaci, <n3li0i i5ola#e, 0o#i6 pen#ru care au fos#
nu0ii s#4lpnici.
.ona9is0ul era %i o 0i%care de pro#es# <0po#ri6a incapaci#3ii %i per6er#irii 6ieii pu8lice.
Cu #i0pul 03n3s#irile se <08o73esc %i corupia face o8li7a#orie refor0area lor. <n secolele
W %i WI 0i%carea refor0is#3 iniia#3 la a%e53rile 03n3s#ire%#i de la ClunC %i ,ar5e 6or readuce
ac#i6i#a#ea 0ona9al3 pe f37a%ul cel 8un. Secolele WI %i WII, <n co0ple#area refor0elor de6eni#e
din nou necesare, 6or duce %i la apariia unor noi ordine.
1M
Bemar' 'e Clairva"4 A1M@1-1153B <n#e0eia53 ordinul cis#ercienilor care, <n scur#3 6re0e,
6a e7ala i0por#ana 8enedic#inilorH Francesco 'SAssisi A11/1-122"B, pe cel al franciscanilor, iar
Domin*o 'e ="%man A11&M-1221B, pe cel al do0inicanilor. *l#i0ele dou3 erau ordine de
c3lu73ri-cer%e#ori care renun3, la <ncepu# cel puin, la so0p#uoasele 03n3s#iri %i a8aii %i #r3iesc
din 0ilos#enie. Cu #i0pul <ns3 se 6or <08o73i, declan%4nd din par#ea socie#3ilor laice 03suri de
seculari5are.
Nn ciuda prolifer3rii aces#or ordine, asis#ena 0edical3 prac#ica#3 <n di6ersele 03n3s#iri
<nce#ea53, cel puin oficial, <n anul 113M. Era da#a la care Conciliul de la Cler0on# in#er5icea
0ona9ilor e2erci#area profesiunii de 0edic. ) 8un3 par#e din#re a#ri8uiile c3lu73rilor au fos#
prelua#e de clerul paro9ial.
11
NO>E!
1. K)(,, C9ris#ian, Claus: 4edizingesc%ic%te, Verla7 .edical 'ri8une,
Lies8aden, 1@/5, S. 52H
2. >A''S'EI, .ar?us: -eltreligionen, Fonne0an Verla7s7esellsc9af#,
Foln, 1@@&, S. /M-/1H
3. >)==.A, '9. $aul: Der 4ittdalterlic%e 4ensc%, Verla7 =riedric9
Andreas $er#9es, ,o#9a, 1@22, S. 3@-54H
1M4
4. V)+FE(, ,er9ard-$aul: Der #rzt und dos 8eil=esen im 4ittelalter,
Verla7 A. =ru90or7en, .iinc9en, 1@"&, S. 12-13H
5. 5bid", S. 13H
". 5bid", S. 15H
K" 5bid", S. 15 A6e5i %i S#ra8o, 8ortulus: :Vo0 ,ar#en8au;, S#. ,allen, 1@5&BH
/. 5bid", S. 1"H
@. $A VE+, Sf. Apos#ol: 2pistola 5a ctre Corinteni, K: /. <n Ii8lia lui
Kus#inian, ed. a Ii-a. Ed. Ins#. Ii8lic, Iucure%#i, 1@&5H
1M. >A''S'EI, ..: -eltreligionen, A6. punc#ul 1 al pre5en#elor no#eB, S. 52H
11. K)(,, C9.C: 4edizingesc%ic%te A6. punc#ul 1. al pre5en#elor no#eB, S. 52.
1M5
CE'(E DE NVDQD.O' .EDICA+
-C)A+A DE .EDICID DE +A SA+E()
Is#orio7rafia 0edical3 nu a reu%if p4n3 as#35i s3 fi2e5e <n #i0p <ncepu#urile -colii
salerni#ane. $en#ru a r3spunde cu0 a fos# <n#e0eia#3, ar #re8ui s3 d30 cre5are #radiiei care
susine c3, la un 0o0en# da#, pa#ru <n63ai: un 7rec, un ara8, un iudeu %i un cre%#in la#in au
9o#3r4# s3 pun3 8a5ele aces#ei %coli de <n63304n# 0edical.
1
oi consider30 c3 cei pa#ru oa0eni
de %#iin3 %i fonda#ori nu sun# al#ce6a dec4# le7endari repre5en#ani si08olici ai cul#urilor
respec#i6e care 6or furni5a ele0en#ele con6er7en#e ale unui ecu0enis0 0edical profi#a8il, o
i0a7ine 0e#aforic3 e2pri04nd o reali#a#e e6iden#3 %i ni0ic 0ai 0ul#.
u pu#e0 r3spunde cu preci5ie <n#re83rii 6i54nd da#a precis3 a <n#e0eierii, dar, <n #e2#ul
unei cronici france5e, se 6or8e%#e despre un anu0e Adal8eron ce de6ine episcop de (ei0s <n
anul @"@ %i es#e o8li7a#, <n acela%i an, s3 se pre5in#e <n cali#a#e de pacien# la consul#ul unui
specialis# <n li#ia5ele 6e5icii urinare. In cursul secolului al Wl-lea Alfano A1M5/-1M/3B <l #ra#ea53,
#o# la Salerno, pe s#areul 03n3s#irii .on#e Cassino,
2
pe nu0e Desiderius, 6ii#orul pap3 Vic#or al
III-lea, ca %i pe Eduard al III-lea Confesorul, re7e al An7liei A1M43-1M"MB.
Cu si7uran3 pu#e0 afir0a c3 -coala de 0edicin3 de la Salerno s-a de56ol#a# #rep#a# <nc3
din #i0pul lucr3rii Sf. Ienedic# la .on#e Cassino, su8 influena aces#uia, el <nsu%i 0edic,
<ncep4nd cu secolele al Vl-lea %i al V>-lea, pen#ru a a!un7e la repu#aia de necon#es#a# de care se
8ucura <n !urul anilor 1MMM.
Corpul profesoral es#e asi7ura# de c3#re c3lu73rii 8enedic#ini ai 03n3s#irilor din Salerno %i
.on#e Cassino, iar pacienii, nenu03rai, pro6in din#r-o re7iune 84n#ui#3 de epide0ii %i ende0ii
de pes#3 8u8onic3, lues %i lepr3H a#acurile 8andi#e%#i %i !afurile incursiunilor 8ar8arilor %i ale
sara5inilor co0ple#ea53 un #a8lou al cala0i#3ilor ce r3reau cons#an# r4ndurile populaiei sau
l3sau <n ur0a lor co9or#e de suferin5i %i es#ropiai.
3
Nn aceas#3 perioad3 cuprins3 <n#re <n#e0eierea %colii %i ac#i6i#a#ea lui Cons#an#in Africanul,
<n secolul WI., la Salerno <nre7is#r30, din punc# de 6edere #eore#ic, 5isa :perioad3 nea7r3; a
0edicinii. 'e2#ele ce par6in <n 04inile c3lu73rilor-0edici sun# din#re cele 0ai :e#ero7ene;.
$en#ru a defini si#uaia e2ac#3 ne per0i#e0 a o ci#a pe Danielle KacPuar#: :....anuscrisele
#rans0ise <n cea 0ai 0are 03sur3 <n cadrul 0onas#ic 6e9iculea53 din plin ree#e %i cule7eri
far0aceu#ice sau lucr3ri de orien#are prac#ic3, oferind o descripie su0ar3 a 0odali#3ilor %i o
1M"
enu0erare a #ra#a0en#elor, f3r3 !us#ificarea indicaiilor lor. Sun# sal6a#e fra70en#e 9e#erocli#e
aparin4nd li#era#urii 0edicale 7rece%#i.;
4
Din aceas#3 s#are a0enina#3 de s#a7nare, si#uaia es#e repus3 <n 0i%care de un sin7ur o0,
Cons#an#in Africanul.
S-a n3scu# <n !urul anului 1M15, dup3 #oa#e pro8a8ili#3ile <n Car#a7ina african3, f3r3 a fi
0usul0an. =oar#e 8un cunosc3#or al %#iinelor %i li08ii ara8e, dup3 ce colind3 <n#re7ul )rien#,
a#ras de renu0ele -colii din Salerno, de cli0a 8l4nd3 a locului %i de a#0osfera #oleran#3
fa6ora8il3 unei #e0einice ac#i6i#3i, se ins#alea53 ca profesor al respec#i6ei ins#i#uii. Dup3 scur#
#i0p se re#ra7e, 0ai <n#4i <n lini%#ea .3n3s#irii Sf. A7a#9a din A6ersa %i apoi la .on#e Cassino,
unde se dedic3 ac#i6i#3ii de #raduc3#or. <%i 6a sf4r%i 5ilele <n#re 5idurile aces#ui l3ca% de sfinenie
%i cul#ur3 la a.D. 1M/& Ada#3 nesi7ur3B.
De pe ur0a lui ne r304ne o oper3 cons#4nd din #raduceri de lucr3ri 0edicale din ara83 <n
li08ile 7reac3 %i la#in3, s#r4ns3 <n dou35eci %i dou3 de 6olu0e.
'raducerile nu erau nu0ai #raduceri. $res3ra#e cu 6aria#e co0en#arii personale, ele
cons#i#uiau un :a77iorna0en#o;, o <0prosp3#are a li#era#urii 0edicale, pe l4n73 8o7a#ul coninu#
de idei al unei lu0i p4n3 a#unci 0ai puin cunoscu#3 <n Europa. Vec9ea Ci6i#as >ippocra#ica,
cu0 era denu0i#3 -coala din Salerno, <n#inere%#e su8 influena aces#ei #ransfu5ii de s4n7e
proasp3# dar <%i co0ple#ea53 %i infor0aiile pro6enind din surse 0ai 6ec9i 9ipocra#ice %i
7alenice. Cons#an#in le 6a se0na a#r374ndu-%i 0ai #4r5iu epi#e#ul de pla7ia#or, doar <n par#e
!us#ifica#.
5
$re635u#3 cu aces#e dou3 6alene, cea #eore#ic3 dar %i cu cea prac#ic3, dru0ul cruciailor
r3nii %i 8olna6i #rece pe la porile salerni#ane %i furni5ea53 roiuri nesf4r%i#e de pacieni. -coala
din Salerno 6a deine supre0aia <n 0a#erie de ar#3 %i %#iin3 0edical3 <n Europa p4n3 la
<nfiinarea facul#3ilor de 0edicin3 de pe l4n73 uni6ersi#3ile din Iolo7na, $ado6a, $aris,
.on#pellier, eapole %.a. de care ne 6o0 ocupa <n capi#olul ur03#or. <n preala8il <ns3 s3 arunc30
o pri6ire 0ai cuprin53#oare asupra ac#i6i#3ii lui Cons#an#in Africanul, precu0 %i a al#or
cola8ora#ori ai -colii 0edicale salerni#ane.
El se ocup3 <n pri0ul r4nd de lucr3rile ela8ora#e <n ecolul al W-lea la Fairuan de c3#re
0edicul %i filosoful ara8 Is93P al-Isr3Sili #ra#4nd despre die#e#ic3, fe8re %i urin3. Fairuan a fos# %i
es#e al pa#rulea cen#ru reli7ios %i cul#ural al isla0ului. 'raduce un opuscul despre 0elancolie al
lui Is93P i8nS Isr3 precu0 %i #ra#a#ul de pa#olo7ie al lui I8n al ,a553r <n care di6ersele 8oli erau
descrise <n funcie de cau5ele, si0p#o0a#olo7ia %i #ra#a0en#ele lor.
+e ur0ea53 al#e dou3 lucr3ri i0por#an#e de ori7ine orien#al-0usul0an3 ela8ora#e <n
secolele IW %i W, care 6or fi u#ili5a#e 0ai ales <n <n63304n#ul 0edical ale2andrin #ardi6.
$ri0a din#re aces#e #raduceri, Qsagog, es#e un #e2# ce a fos# folosi# <n #o# #i0pul E6ului
.ediu de c3#re <ncep3#orii <n s#udiul 0edicinii, un fel de precis re5u0a#i6 al 'roblemelor
1M&
medicinii, a64nd ca au#or pe >unaCn i8n Is93P AKo9anni#usB. +ucrarea pre5en#a 7alenis0ul
ale2andrin, re635u# de ara8i, <n#r-un 0od 0ul# 0ai clar dec4# o0olo7ul s3u 7reco-la#in al E6ului
.ediu #i0puriu.
"
A doua lucrare de a0ploare #radus[ %i adap#a#3 de Cons#an#in Africanul, Cartea <egal,
scris3 de 0edicul de ori7ine persan3 '# i8n-al-SA883s al-.37us< A>alC A883sB, cunoscu#3 su8
nu0ele de 'antegni Anu0e de #raducere se0nific4nd .oat #rta, n.a.B, care de6ine o lucrare de
referin3, a c3rei repu#aie 6a p3li doar fa#3 de Canonul medicinii al lui A6icena.
"
Aces# #ra#a# 0asi6, prac#ic %i #eore#ic re<nnoia #radiia enciclopedic3 8i5an#in3 precu0 %i
a08iiile aces#eia de a pre5en#a, :<n 8loc; #oa#e cuno%#inele necesare unui 0edic des364r%i#.
Credincios for0aiei sale ale2andrine %i #radiiilor salerni#ane, Cons#an#in accen#uea53 carac#erul
elin %i elenis#ic al c3rii l3s4nd <n surdin3 ele0en#ul ara8i5an# al lui >alC A88as. Ca o do6ad3 <n
aces# sens es#e fap#ul c3, la <ncepu#ul lucr3rii, au#orul #raducerii #rece lis#a a %aispre5ece #i#luri de
#e2#e aparin4nd canonului 7alenic ale2andrin. 're8uie su8linia#e efor#urile pe care le face
Cons#an#in <n 0a#erie de ana#o0ie, c3reia <ncearc3, %i reu%e%#e <n 8un3 03sur3, s3-i s#a8ileasc3 o
#er0inolo7ie la#in3. +eon )s#iense <l carac#eri5ea53 precu0 ur0ea53: :...p9ilosop9icis s#udiis
plenissi0e erudi#us )rien#is e# )ccidens 0a7is#erH no6isPue efful7ens >ippocra#es;
&
.
Nn perioada <n care Cons#an#in Africanul se 8ucura de o no#orie#a#e 8ine 0eri#a#3, <l pu#e0
<n#4lni, #o# <n cadrul -colii de la Sa<erno, pe ,ariopon#o, con6ins aderen# al 9ipocra#is0ului %i
7alenis0ului. <n lucrarea 'assionarius ;alenus, pu8lica#3 a8ia dup3 pa#ru su#e de ani la Iasel,
su8 #i#lul De morborum causis accidentibus et curationibus,
R
desc9ide, <n#re al#ele, dru0uri noi
li#ia5ei nefro-6e5icale. Do#a# o8ser6a#or al reali#3ilor clinice, scrie o car#e despre 6ebre <n care
enun3 principiul #erapeu#ic: :Si causas i7noras, cuando curas1;
@
Cofone, 0edic, produs al aceleia%i %coli de orien#are 9ipocra#ico-7alenic3, scrie opusul cu
#i#lul De arte medendi
7L
) al#3 par#iculari#a#e a -colii 0edicale din Salerno cons#3 <n fap#ul c3 prin#re cola8ora#orii
de 0arc3 pu#e0 73si %i c4#e6a fe0ei-0edici, a%a cu0 a fos# ca5ul 'ro#ulei, au#oare a #ra#a#ului
De passionibus mulierum seu de remediis mulieribus
77
+a fel, doc#oria A8ella, 0edic, au#or al
lucr3rii De atra bile"
n
A0 pu#ea <n0uli e2e0plele, <ns3 crede0 c3 ceea ce era de de0ons#ra# a0
de0ons#ra#. -coala din Salerno oferea un deose8i# 0odel de #oleran3 %i o0enie reu%ind s3
reuneasc3 <n r4ndurile corpului didac#ic o eli#3 a epocii respec#i6e. De aici %i succesele sale.
.ai r304ne s3 ne ocup30 de dou3 ul#i0e aspec#e ale ac#i6i#3ii %colii: de56ol#area
c9irur7iei %i a le73#urilor cu al#e ins#i#uii si0ilare <nfiina#e <n#re #i0p.
) si#uaie nesi7ur3 %i confu53 pe #oa#e planurile, <n special <n Europa 6es#ic3 <n secolele VI
%i VII, face s3 se piard3 unele din#re 6aloroasele cuno%#ine ale An#ic9i#3ii clasice. Aceas#a a fos#
soar#a unor scrieri se0na#e de Ale2andru din 'ralles %i de $aul din Ae7ina. E6iden#, dup3
s#a8ili#a#ea ce sur6ine <n #i0pul do0niei lui Carol cel .are, c9irur7ia, se70en#ul cel 0ai eficien#
1M/
%i o8iec#i6-necesar al 0edicinii, pare a 6oi s3 reia un dru0 al pro7resului. Din p3ca#e ea es#e
lo6i#3 ne!us#ifica# de 8iserica ro0ano-ca#olic3,
13
#oc0ai de 8iseric3, <n care ea - c9irur7ia -
#re8uia s3-%i 73seasc3 o fidel3 alia#3. Conciliul de la 'ours, inu# <n anul 11"3, in#er5icea pur %i
si0plu :0edicilor cins#ii;, adic3 8unilor cre%#ini, s3 se ocupe cu s#udiul ana#o0iei %i prac#icarea
c9irur7iei.
13
Es#e pen#ru a doua oar3 c4nd un conciliu 8isericesc adop#3 o 9o#3r4re ce se opunea
unor ac#i6i#3i %#iinifice 6i54nd ade63rul despre o0 %i 8inele aproapelui. Era o recidi63 la scur#
#i0p dup3 Conciliul de la Cler0on# A113MB %i nu 6a cons#i#ui o e2cepie. A0in#i0 doar c4#e6a
din#re nu0ele celor dedicai %#iinelor, oa0eni care %i-au da# 6iaa sau au suferi#, pen#ru c3 ideile
lor se opuneau do70elor sau pur %i si0plu unor a08iii 0onopoli5an#e ale unei p3ri din <nal#a
ierar9ie clerical3: .ic9el -er6e#, ,iordano Iruno, ,alileo ,alilei ca s3 nu-i a0in#i0 dec4#
cele8ri#3ile. Aces#ea sun# nu0ele celor ce ar #re8ui 8ea#ificai %i sanc#ificai, c3ci ei s-au <nscris
<n is#oria o0enirii ca lup#3#ori pen#ru ade63r, ade63rul %#iinei, %i 8inele aproapelui. Dar predica
lor pen#ru ade63rurile a#urii %i pen#ru #303duirea sau u%urarea suferinelor aproapelui, s#r3danii
ale oa0enilor de %#iin3 ai 6eacurilor #recu#e, nu 6enea oare <n consonan3 cu predicile
(3s#i7ni#ului de pe ,ol7o#a1 -i de aici s3 #ra7e0 conclu5ii c3 <n#re7i %i nu0eroase concilii au
accep#a# 9o#3r4rea <0po#ri6a <n633#urii lui >ris#os1 Doar a08iiile de%ar#e %i lu0e%#i au pu#u# s#a
<n spa#ele deci5iilor anilor 113M %i 11"3. -i frica. =rica unor ierar9i sla8i de a nu pierde, repe#30,
0onopolul :ade63rurilor; lor, ser6i#e <n fu0 de c3uie %i for0ule do70a#ice de nep3#runs pen#ru
o 0in#e o0eneasc3.
14
orocul sau <n#40plarea desc9id dru0uri spre Es# cruciadelor, porni#e la cucerirea
:+ocurilor Sfin#e;. *nul din#re aces#e dru0uri ale suferinei %i 0i5eriei o0ene%#i, a%a cu0 a0
0ai spus, #rece prin Salerno %i 0ii de r3nii, cu pl37i infec#a#e, a0pu#ai %i es#ropiai, %i #o# felul
de ali suferin5i #re8uie asis#ai, operai %i <n7ri!ii. Din aces# 0o0en#, p4n3 %i deci5iile unui
:sf4n# conciliu; de6in caduce.
+a sf4r%i#ul secolului al W>-lea <ndr35neul (u77iero din Salerno, <0preun3 cu ali #rei
cola8ora#ori, face s3 apar3 #ra#a#ul C%irurgia care sis#e0a#i5a noile cuno%#ine %i a0in#ea al#ele
0ai 6ec9i spri!inindu-se pe au#ori#a#ea unor au#ori ara8i ca (9a5es, A6icenna %i Al8ucasis.
Au#opsii %i disecii prac#ica#e <n !urul anului 13MM la Iolo7na de c3#re .undis pe ani0ale
AporciB 6or da un nou i0puls cerce#3rilor de ana#o0ie iniia#e <n ur03 cu 0ai 8ine de 1MMM de ani
de c3#re ,alenus.
(e6enind la C%irurgia lui (u77iero A(o7erB cons#a#30 c3 #ra#a#ul se ocup3, <n#re al#ele, %i
cu o serie de afeciuni 0ai puin c9irur7icale, dar foar#e frec6en# <n#4lni#e <n pa#olo7ia E6ului
.ediu, ca de pild3 lepra %i con6ulsiile.
15
'o# el rea0in#ea con#e0poranilor di6ersele in#er6enii c9irur7icale prac#ica#e <n 0od curen#
<n ca5urile de li0fadeni#3 Ascrofulo53B, polipi na5ali %i 9e0oroi5i, precu0 %i unele operaii din
do0eniul of#al0olo7iei. Era un fel de pro7ra0 0ini0al da#ora# <n 8un3 par#e fap#ului c3 #oa#e
1M@
0i!loacele de anes#e5ie-anal7e5ie u#ili5a#e %i e2peri0en#a#e nu d3duser3 sa#isfacii p4n3 la da#a
respec#i63 %i cerinele din aces# do0eniu s#4n!eneau a8ordarea unei c9irur7ii 0ai la8orioase. <n
0a#erie de 9e0os#a53 si#uaia era ce6a 0ai 8un3, recur74ndu-se la coa7ulan#e de ori7ine
6e7e#al3. $en#ru pansa0en#e <ncep s3 se u#ili5e5e co0prese %i fese c4# 0ai cura#e,
corespun53#oare cuno%#inelor de i7ien3 ale epocii respec#i6e, care <ncep s3 in#uiasc3 rolul nefas#
!uca# de poluarea di6erselor :o8lo!eli; <n infeciile pl37ilor. +u2aiilor de coloan3 li se asi7ur3 un
spaiu i0por#an#. 'erapia lor co0por#a, ca %i as#35i de al#fel, #raciunea 8ipolar3, con#inu3 sau
e2#e0poranee, cea din ur03 8ru#al3 %i <n final a8andona#3 din cau5a frec6en#elor le5iuni
neurolo7ice ia#ro7ene irecupera8ile.
C9irur7ia lui (u77iero %i al#e lucr3ri ale lui (oland din $ar0a %i ale lui ,uC de C9anliac se
ocup3 foar#e pe lar7 de pl37ile pene#ran#e %i nepene#ran#e prin s37ei a c3ror e2#ra7ere era
<n#o#deauna <n7reuna#3 de e2is#ena c4rli7elor sau aripioarelor orien#a#e <n con#rasensul
pene#raiei. (u77iero descrie sis#e0a#ic dup3 0odelul 7rec aces#e le5iuni, <ncep4nd cu capul %i
#er0in4nd cu picioarele. El su8linia53 par#iculari#3ile le5iunilor fiec3rei re7iuni, precu0 %i
de#aliile de #ra#a0en# care, <n ciuda fap#ului c3 recur7ea la soluii in7enioase %i <ndr35nee,
r304nea 7re6a# de o 0are 0or#ali#a#e, <n special <n pl37ile a8do0inale cu in#eresarea 6iscerelor.
1"
Valoarea c9irur7iei acelor #i0puri cons#3 <n #rei fap#e.
$ri0ul, face s3 cad3 <n desue#udine 9o#3r4rile Conciliului de la 'ours. <n paralel se fac pa%i
i0por#ani <n direcia laici53rii 0edicinii %i <n special a c9irur7iei.
Al doilea perfecionea53 ins#ru0en#arul c9irur7ical care a#in7e nu03rul i0presionan# de
pes#e dou3 su#e de fer3s#raie, 8is#urie, foarfeci %i cau#ere.
1&
Nn ceea ce pri6e%#e le73#urile cu al#e ins#i#uii de <n63304n# superior, sun# de rele6a#
sc9i08urile de #e2#e de speciali#a#e, de cadre didac#ice %i de s#udeni, ar0onioase %i cons#an#e, <n
special cu *ni6ersi#a#ea din .on#pellier.
(e5u04nd, es#e de reinu# c3 -coala de la Salerno se <nfiinea53 <n secolele / %i @ drep#
cen#ru de <n63304n# 9ipocra#ic. =3r3 a fi ilus#ra#3 de ac#i6i#a#ea unor 0ae%#ri ca =allopia,
Cesalpino, Vesal sau .alpi79i, de6ine un solid cen#ru de <n63304n# da#ori#3 fap#ului c3 era
a%e5a#3 pe dru0ul cruciadelor %i dispunea de 8une le73#uri cu 0edicina ara83 %i *ni6ersi#a#ea din
.on#pellier. De Ia un 0o0en# da# <ns3 nu 6a 0ai ine pasul cu noua #endin3 e2peri0en#al3 ce se
i0punea #o# 0ai 0ul# %i cen#rul decade 0ai ales c3 se f3cea si0i#3 #o# 0ai pu#ernicVConcurena
uni6ersi#3ii 6ecine din apoli. <n 1/11, .ura#, re7ele eapolelui, <i se0nea53 ac#ul de deces,
desfiin4nd-o, dup3 5ece secole de funcionare.
*IVE(SI'A'EA DI I)+),A
11M
Se <nfiinea53 <n secolul al Wl-lea ca %coal3 !uridic3. De6ine cele8r3 din secolul ur03#or
su8 conducerea lui Iranios. Ca %coal3 de <n63304n# 0edical <%i <ncepe funcionarea oficial3 o
da#3 cu se0narea 8ulei din 121@ de c3#re Sf4n#ul $3rin#e >onorius al III-lea. <n63304n#ul
0edical ia drep# 8a53 operele lui Aris#o#eles, ,alenus, A6icenna %i A6erroes cons#i#uind un
0i2#u0 co0posi#u0 de concep#e priori#ar filosofice, secundar 0edicale. Cu apariia lui .ondini
dei +iucci A12&M-132"B de8u#ea53 0oderni5area s#udiului ana#o0iei. Di6ersele or7ane rede6in
ceea ce se cons#a#3 prin disecii %i au#opsii %i nu ce era scris <n c3rile lui ,alenus. +ucrarea sa
#natomia 4ondini de6ine %i r304ne car#e de referin3 p4n3 la <ncepu#ul epocii 0oderne.
'o# la Iolo7na, pes#e 0ai 8ine de o su#3 de ani, Ieren7ario da Carpi A14"M-153MB, <n
#natomia per Carpum ctigat, reia ideile lui .ondini pri6i#oare la 0e#odele de s#udiu ale
ana#o0iei. Au#orul cunoa%#e sensul circulaiei s4n7elui <n ca0erele ini0ii precu0 %i 0odul de
funcionare al 6al6elor aces#eia, fap#e incon#es#a8ile, ce 6or per0i#e lui (ealdo Colo08o s3
descopere circulaia 0ic3.
Nn con#inuare s3 ne <ndrep#30 a#enia asupra unui al# cen#ru 0edical de56ol#a# <n#re #i0p.
*IVE(SI'A'EA DI $AD*A SA* $AD)VA
*ni6ersi#a#ea din $ado6a apare <n condiii puin o8i%nui#e. C3#re <ncepu#ul secolului al
WII>ea 7u6ernul Iolo7nei <ncearc3 s3 li0i#e5e li8er#3ile uni6ersi#are. $ro#es#a#ari %i
ne0ulu0ii, o par#e din#re s#udeni p3r3sesc ora%ul 0u#4ndu-se la $ado6a, unde 6or <nfiina o
nou3 uni6ersi#a#e, ce se 6a afir0a 0ai ales prin personali#a#ea %i ac#i6i#a#ea c4#or6a :0ae%#ri; din
lu0ea 0edical3, ca %i prin spiri#ul s3u li8eral.
*nul din#re ace%#ia, $ie#ro dSA8ano A125"-1315B, 0edic %i filosof, are o con#ri8uie
i0por#an#3 <n ceea ce pri6e%#e cola8orarea din#re 0edicin3 %i filosofic Cea 0ai i0por#a#3 lucrare
<n aceas#3 direcie se nu0e%#e Conciliator differentiarum, p%ilosop%orum et praecipue
medicorum AConcilierea ne<nele7erilor din#re filosofi %i 0ediciB.
Susine %i <0p3carea <n#re credin3 %i raiune cu condiia ca p3rile, dar 0ai ales 0edicii, s3
renune la do70a#is0 pen#ru a da do6ad3 de o8iec#i6i#a#e %#iinific3. Era aceas#3 condiie o cri#ic3
6oala#3 la adresa operei lui ,alenus1 'o# de la el afl30 c3 <n 6re0ea sa au#opsiile se prac#icau <n
0od curen#. Aces#ea <i per0i# s3-1 con#ra5ic3 pe Aris#o#eles <nsu%i, dSA8ano susin4nd c3 ner6ii
<%i au ori7inea <n sis#e0ul ner6os cen#ral %i nu <n ini03 cu0 credea filosoful din S#a7ira. <n
0a#erie de eficien3 a #ra#a0en#ului unor 8oli psi9oso0a#ice dSA8ano considera c3 <ncrederea <n
111
0edic es#e decisi63.
.edicul-filosof <%i poa#e desf3%ura nes#4n!eni# ac#i6i#a#ea de-a lun7ul <n#re7ii 6iei. Se 6a
8ucura <ns3 pos#0or#e0 de o deose8i#3 a#enie. Inc9i5iia <l conda0n3 %i pune s3-i fie arse
scrierile, s3-i fie des9u0a#e %i arse res#urile p304n#e%#i. Susin3#or al a6errois0ului, dSA8ano es#e
con#inua# de ele6ii s3i Vesal %i .or7a7ni, cel de al doilea de6enind fonda#or al curen#ului de
74ndire ana#o0opa#olo7ic.
u la 0ul# #i0p dup3 0oar#ea lui dSA8ano, o 9o#3r4re a .arelui Sfa# al Veneiei din 2& 0ai
13"/ o8li73 Cole7iul .edicilor %i al C9irur7ilor la efec#uarea <n pu8lic, cel puin o da#3 pe an, a
unei de0ons#raii de au#opsie-disecie. $os#u03 dar u#il3 recunoa%#ere a ac#i6i#3ii lui dSAl8ano.
+a r4ndul s3u, 0edicina ana#o0oclinic3 se 6a de56ol#a su8 i0pulsul lui Alessandro
Ienede##i A145M-1512B %i a ele6ului aces#uia, .arcan#onio della 'orre A14&5-15M"B, precu0 %i
da#ori#3 8unelor condiii crea#e <n ur0a cons#ruciei Spi#alului San =rancesco ,rande, din p3ca#e
as#35i disp3ru#, <n care, un #i0p <ndelun7a#, se 6a prac#ica un <n63304n# clinic de o e2celen#3
cali#a#e.
Asupra ac#i6i#3ii lui (ealdo Colo08o, %i a lui Andrea Cesalpino 6o0 re6eni.
*IVE(SI'A'EA DI .)'$E++IE(
+a fel ca %i <n ca5ul -colii din Salerno ni0eni nu poa#e spune precis c4nd a <ncepu#
<n63304n#ul 0edical la .on#pellier.. Cele 0ai 0ul#e p3reri con6er7 spre secolul al W-lea,
perioad3 ce coincide cu <n#e0eierea ora%ului. $ri0a cl3dire es#e o 8isericu3 <nc9ina#3 Sfin#ei
.3ria, ridica#3 pe una din colinele si#ua#e la #rei ?ilo0e#ri spre sud de :dru0ul 8anilor;,
cunoscu#3 <nc3 din 6re0ea do0inaiei ro0ane. oi locuine, 0uli ara8i %i e6rei ne7us#ori %i
5arafi dar %i 0ai 0uli 8olna6i co0ple#ea53 #rep#a# #rep#a# peisa!ul, iar 8iserica es#e re8o#e5a#3
de6enind :o#re Da0e de 'a8les;.
2M
*n loc de sf4n# pelerina! a#ra7e %i profesiunile de s3n3#a#e,
0edici, c9irur7i, far0aci%#i care, d4nd do6ad3 de cali#3i profesionale deose8i#e, aduc #4r7ului o
anu0i#3 no#orie#a#e. Seniorii locului, :Ies ,uil9e0;, nu <n#4r5ie s3-i cons#ruiasc3 5iduri solide de
ap3rare, dup3 0oda #i0pului. $e o colin3 6ecin3 se cl3de%#e 8iserica paro9ial3 Sain# Denis. Sa#ul
ce-o <ncon!oar3 se nu0e%#e .on#pelliere#. A08ele locali#3i cresc %i se 6or reuni <ncinse de un
nou 5id de incin#3. <n#re #i0p, prin 0aria!, senioria locului #rece <n 04na casei de Ara7on c3ci
,uil9e0 al V*I-lea nu are 0o%#eni#oare dec4# o fa#3, pe .3ria de .on#pellier ce se 03ri#3 <n
12M4 cu $edro al II-lea Ara7one5ul. Cei ce le ur0ea53 sun# a0es#ecai <n di6erse lup#e %i
r358oaie p4n3 c3#re finele secolului al WlV-lea c4nd ora%ul in#r3 su8 pro#ecia re7ilor =ranei.
<n#re #i0p .on#pellier a de6eni# un cen#ru econo0ic i0por#an# 0ai ales da#ori#3 fap#ului c3
112
dinas#ia ,uil9e0, s#3p4nii locului, se0nea53 un decre# <n anul 1121, re<nnoi# <n 114/ %i 11&2,
prin care se in#er5icea orice aciune !uridic3 <0po#ri6a ara8ilor %i e6reilor.
21
Dar nici 0edicina nu r304ne 0ai pre!os. $ri0ele docu0en#e care a#es#3 ora%ului cali#a#ea
de cen#ru didac#ic 0edical, a0 spune as#35i, da#ea53 din secolul al W>-lea, a%a dup3 cu0 reiese
din #e2#ul lui Ansel0 de >a6el8er7 A113&B, cel al Sf4n#ului Iernard A1153B %i :Declaraia; lui
,uil9e0 al V*I-lea A11/M-11/1B prin care se acorda oric3rui nou 6eni# drep#ul de a pres#a
ac#i6i#3i didac#ice <n do0eniul 0edicinii.
22
<n anul 122M -colii de .edicin3 din .on#pellier i se
apro83 pri0ele s#a#u#e de6enind =acul#a#e de .edicin3 AIulla lui Conradus, le7a# al Sf4n#ului
$3rin#e >onorius al III-leaB.
Cali#a#ea s#udiului condus de un corp didac#ic <n#runind cape#e lu0ina#e ale lu0ilor la#ino-
cre%#ino-iudaice %i ara8e, s#ric#eea %i disciplina fac din .on#pellier un cen#rii de <nal# ran7 iar
din a8sol6enii aces#uia, doc#ori sau 0a%#eri, 6aloro%i profesioni%#i c3rora li se d3 drep#ul de a fi
doceni :u8iPue #erraru0; Ape orice p304n#, <nele74ndu-se prin aceas#3 e2presie la orice
ins#i#uie de <n63304n# de pe faa p304n#ului n.a.B
A0in#i0 pe c4i6a din#re cei ce-au ilus#ra# <n63304n#ul aces#ei ce#3i a cul#urii 0edicale:
Arnaud de Villeneu6e, Kean dSAlais, 0edici %i ,uC de C9auliac, c9irur7.
) carac#eris#ic3 7eneral3 a 0odului <n care profesorii ce <%i -duc ac#i6i#3ile <n cadrul
<n63304n#ului 0edical din .on#pellier es#e fap#ul c3 ei 63d 0edicina dincolo de scrierile la#ine,
eline, e8raice sau ara8e. :$re#u#indeni unde scolas#ica %i 0a7ia lu0ii 0edicale do0nea, 0edicii
din .on#pellier susin c3 doar e2periena es#e s#3p4na ade63rului: ;e2peri0en#a reru0
0a7is#ra;.
22
S3 ur03ri0 <nc9eierea aces#ui su8capi#ol cu dou3 aspec#e. $ri0ul, 6i54nd desf3%urarea
procesului de <n63304n#, cu al#e cu6in#e pro7ra0ul de lucru al unui s#uden# <n 0edicin3 la
.on#pellierH cel de al doilea, 0odul de desf3%urare al e2a0enului final care ducea la conferirea
#i#lurilor uni6ersi#are. E2a0enul era de o e2#re03 e2i7en3, 0e#odic %i de o i0pariali#a#e
a8solu#3 care as#35i ar pu#ea <nfrico%a pe unii din#re :candidaii; con#e0porani spri!inii 0ai 0ul#
pe por#ofelul c3p#u%i# de 8ani al 6reunui a8il procla0a# neoeuropean, pe le7i#i0aia de par#id, sau
pe 8urdufele de 8r4n53 %i #radiionalii curcani de Cr3ciun pre5en#ai ca :ar7u0en#e palpa8ile; <n
preli0inariile unor as#fel de e2a0ene ce ar fi #re8ui# s3 r304n3 prile! de reco0pens3 a unei #rude
de ani %i ani %i nu oca5ia pro0o63rii unei pseuc#oeli#e, pe 8a53 de corupie. Din p3ca#e
cunoa%#e0 as#fel de ca5uri <n #oa#3 Europa.
S#udiile propriu-5ise se e%alonau pe o dura#3 de #rei aniH doi ani %i !u03#a#e de #eorie, %ase
luni de prac#ic3. Anul %colar era <0p3ri# <n dou3 se0es#re ine7ale, :,rand )rdinaire;, care inea
de la 5iua Sf4n#ului +uca p4n3 la $a%#i, #i0p <n care profesorii <%i susineau cursurile, %i :$e#i#
)rdinaire;, de la $a%#i la Sf4n#ul +uca, perioad3 <n care cursurile erau re5er6a#e liceniailor %i
8acalaureailor. 'rei scur#e 6acane, 15 5ile de Cr3ciun, 14 5ile de $a%#i %i 3 5ile la <ncepu#ul
113
pos#ului, <n#rerupeau orice ac#i6i#3i didac#ice. S3r83#orile 8iserice%#i erau %i ele cele8ra#e prin
par#iciparea la slu!8e %i di6erse al#e ac#i6i#3i. Giua de 0iercuri era dedica#3 0e0oriei lui
>ippo?ra#es.
Clopo#ul di0ineii care suna fie la orele %ase, fie la %ap#e <%i c9e0a <n633ceii %i corpul
didac#ic la o lun73 5i de lucru 0arca#3 de 6aria#e for0e didac#ice Acursuri, lec#uri, discuii <n
con#radic#oriu, de0ons#raii e#cB. $au5a de pr4n5 era respec#a#3 %i dura 0a2i0u0 dou3 ore.
Ac#i6i#a#ea <nce#a c3#re orele serii.
23
S#udiile se desf3%urau la <ncepu# acolo unde era posi8il, <n spaii i0pro6i5a#e sau c9iar la
do0iciliile profesorilorH lucr3rile prac#ice a6eau loc <n 8iserica Sain#-=ir0in. Din secolul al WIII-
lea facul#a#ea 6a a6ea sediul <n#r-o cl3dire 0ai adec6a#3 care 735duise p4n3 a#unci =acul#a#ea de
=ar0acie.
S#udenii #i0pului se recru#au de pe o 6as#3 arie #eri#orial3: I#alia, Spania, ,er0ania,
An7lia, Iur7undia %i, e6iden#, #oa#e pro6inciile =ranei. Se 7rupau pe naionali#3i %i erau ca5ai
fie <n con6en#ul 03n3s#irii, fie la 7a5dele din ora% sau <0pre!uri0i.
C3rile sun# rare, 8i8lio#eca posed3 de-a8ia c4#e6a #ra#a#e 0anuscrise. Ea se 6a <08o73i
considera8il dup3 145M c4nd ,u#e08er7 6a fi pus la punc# #e9nica #iparului.
24
S#a#u#ele anului 134M re7le0en#au <n a03nuni0e desf3%urarea pro8elor e2a0enului final,
re7le0en#are ce 6a dura p4n3 la (e6oluia din 1&/@.
25
$ri0a pro83 #es#a capaci#a#ea candida#ului de a cule7e din#r-o coroan3 de lauri <nc9ina#3 lui
Apollo o 8oa83 de 8ac3 Afruc# ase03n3#or 8oa8ei de s#ru7ure, n.a.B <n 6ederea reali53rii aces#ui
scop i se re5er6au celui e2a0ina# nu 0ai puin de pa#ru ore. $4n3 la da#a la care a%#erne0 pe
94r#ie aces#e r4nduri nu a0 pu#u# afla se0nificaia aces#ei pro8e %i nici 0o#i6ul pen#ru care dura
un #i0p care ni se pare e2cesi6 de lun7. In ca5 c3 cel e2a0ina# reu%ea s3 <ndeplineasc3
pre6ederile s#ipula#e, i se conferea #i#lul de Iacala-urea#us A:8aca X laurea#us, adic3 <ncorona#ul
cu 8aca laurilor, n.a.B
A doua pro83 cons#a din co0en#area oral3 <n faa unui doc# pu8lic a #rei #e2#e %#iinifice.
Cei pre5eni #re8uiau s3 aprecie5e <n ce 03sur3 cele #rei prele7eri r3spundeau anu0i#or condiii
cali#a#i6e.
A #reia pro83, denu0i#3 :per in#en#ione0;, cons#a din co0en#area a pa#ru #e5e la in#er6al de
c4#e dou3 5ile. 'e0a 5ilei era f3cu#3 cunoscu#3 aspiran#ului doar <n seara pre0er73#oare sus-
inerii. Dura#a susinerii fiec3reia din#re #e0e era de 0ini0u0 o or3.
+a op# 5ile dup3 #recerea pro8ei :per in#en#ione0; ur0a :ri7orosu0;. Aces# e2a0en care
se desf3%ura <n#re orele 12 %i 1" a6ea loc <n capela Sain#-.ic9el de o#re Da0e des 'a8les.
Candida#ul #re8uia s3 #ra#e5e dou3 #e0e #rase la sor#i <n 5iua preceden#3. *na din#re ele se referea
la o anu0i#3 8oal3, cealal#3, la unul din#re aspec#ele #erapeu#ice preconi5a#e de >ippo?ra#es. $e
l4n73 cele dou3 #e0e aspiran#ul era o8li7a# s3 r3spund3 nu0eroaselor <n#re83ri adresa#e de c3#re
114
profesorii liceniai pre5eni. (i7orosu0 era pro8a cea 0ai dificil3 a <n#re7ului e2a0en %i ea
decidea co#area %i clasificarea candida#ului.
+a op# 5ile dup3 aceas#3 pro83, ur0a cere0onia <n04n3rii diplo0ei %i #i#lului de :licenia#;,
<n cadrul c3reia episcopul sau 6icarul s3u precu0 %i cel puin doi din#re docenii respec#i6ului
susineau conferirea 7radului uni6ersi#ar ce repre5en#a un 7en de <nno8ilare spiri#ual3 %i
in#elec#ual3 a candida#ului.
Dup3 ali doi ani de s#udii, licenia#ul se pu#ea pre5en#a la e2a0enul :#riduanes; <n ur0a
c3ruia pu#ea o8ine #i#lul de doc#or. 'o# a%a de dur ca %i :ri7orosu0;, e2a0enul dura #rei 5ile la
r4nd, di0ineaa %i dup3-a0ia5a, cu care oca5ie candida#ul #re8uia s3 susin3 prele7eri de o dura#3
0ini03 de o or3.
Conferirea #i#lului de :doc#or; era prile!ul desf3%ur3rii unei po0poase fes#i6i#3i: Ac#us
#riu0p9alis. Iiserica Sain#-=ir0in se u0plea p4n3 la refu5 cu oaspei de 0arc3. S#r35ile erau
asal#a#e de curio%i sco%i din case de 83#aia necon#eni#3 a clopo#elorH o fanfar3 onora fes#i6i#a#ea.
Cu64n#3ri elo7ioase. <n 6e%04n#ul de cere0onie al noului s3u ran7, proasp3#ul :doc#or; pri0ea
<nse0nele #i#lului: p3l3ria, inelul de aur, o cen#ur3 auri#3 %i una din c3rile lui >ippo?ra#es. As#fel,
pur#4nd cu <nse0nele noii sale de0ni#3i, #4n3rul doc#or depunea !ur304n#ul.
2"
e <n#re830: care din#re 0uri#ori ar pu#ea ui#a 6reoda#3 de-a lun7ul unei 6iei o as#fel de
fes#i6i#a#e1
*IVE(SI'A'EA DI $A(IS
*ni6ersi#a#ea din $aris %i 0ai #4r5iu =acul#a#ea de 0edicin3 <%i <ncep ac#i6i#a#ea, <n 0od
spon#an pro8a8il, <n afara 6reunei 8ule papale sau decre# re7al. <n anul 1215, 9o#3r<rea lui
Inoceniu al III-lea conse0na <n#e0eierea aces#ei ins#i#uii de <n63304n# superior 0edical.
2&,2/
=3r3 un local propriu, f3r3 s3li de curs, f3r3 8ani %i f3r3 0a#eriale didac#ice, s#udenii se adun3,
a#unci c4nd sun# 0ai nu0ero%i, <n una din#re cele dou3 8iserici ce le s#au la dispo5iie: .a#9urin
%i o#re Da0e. $en#ru ac#i6i#3i la care par#iciparea nu0eric3 es#e 0ai li0i#a#3, reuniunile se in
<n locuina 6reunuia din#re :0ae%#ri; sau <nc3perile ce le s#au la dispo5iie <n car#ierul Sain#-
KacPues care le sun# suficien#e. De prin anii 12&M-12/M apare o ad0inis#raie <n frun#ea c3reia se
afl3 un decan, ce era ales pen#ru o perioad3 de doi aniH pri0ul din#re ei pare a fi fos# $ierre de
+i0o7es. I3nui0, din apariia decanului, c3 facul#a#ea de 0edicin3 se 8ucura de o oarecare
au#ono0ie. u e2is#3 <nc3 un pro7ra0 de s#udii, iar 0a#eriile ce se predau, 8o#anica, fi5ica %i
ana#o0ia, nu sun# clar diferenia#e, nici 03car <n spiri#ul celor ce %i-au asu0a# o8li7aiile
didac#ice. Cu #i0pul lucrurile se l30uresc, se clasific3, definindu-se %i po5iia c9irur7ilor-83r8ieri
115
<n procesul de <n63304n#.
Nn anul 1454 de0ni#arul canonic al Iisericii pari5iene, KacPues Despar#s, 0u#3 facul#a#ea la
o#re Da0e, asi7ur4ndu-i spaiile necesare %i #o# el <i donea53 o su03 i0por#an#3, ca %i 8un3
par#e din 0o8ilierul personal. Cu aces#e 0i!loace, facul#a#ea in#r3 <n circui#ul ins#i#uiilor
e2is#en#e, cu Salerno 0ai ales, de la care <0pru0u#3 or7ani5area %i infor0aiile profesionale, din
care nu 6or lipsi lucr3rile unor au#ori ca >ippo?ra#es, ,alenus, '9eop9ilos, Dios?urides, (9a5es,
A6icenna %.a.
Viaa corpului didac#ic se re0arc3 prin ins#i#uirea unei independene s#ric# re7la#3 de s#a#u#e
precu0 %i de un de0ocra#is0 in#ern <n sensul c3 #oi doc#orii, dar %i nou #i#ulari5a#ul 8acalaurea#,
considerai e7ali, sun# <ndrep#3ii s3 susin3 cursuri, s3 par#icipe la dispu#e, precu0 %i la res#ul
6ieii uni6ersi#are, foar#e 8o7a#3 <n diferi#e e6eni0en#e. De al#fel <n#rea7a ac#i6i#a#e a 0edicului
pari5ian r304nea, <n acele #i0puri, <n#r-o anu0i#3 dependen3 de facul#a#ea sa care a6ea drep#ul
de a-i cere 6aria#e ser6icii accep#a#e <n !ur304n#ul ce <ncorona e2a0enul final ce-i conferea #i#lul
de 8acalaurea#. Iresla din care f3cea par#e <%i spunea cu64n#ul.
+a sf4r%i#ul secolului al WlV-lea o 8ul3 se0na#3 de Sf4n#ul $3rin#e >onoriu decide
inco0pa#i8ili#a#ea cali#3ii de 0e08ru al corpului 0edical cu cea de preo#. Din fericire nici
aceas#3 9o#3r4re nu es#e lua#3 prea <n serios. Se repe#3 si#uaia de la Salerno. Se 0ai <ncearc3
in#roducerea %i i0punerea celi8a#ului celor ce in#enionau s3 se dedice profesiunii 0edicale.
Aceas#3 re7le0en#are es#e respec#a#3 <n 0are par#e p4n3 <n anul 1452, an <n care es#e a8ro7a#3 de
<nsu%i #ri0isul Sf4n#ului Scaun, cardinalul dSEs#ou#e6ille. Acela%i i0por#an# persona! 8isericesc,
cons#a#4nd carenele si#uaiei i7ienice, <n 7eneral ne7li!a#3, face ca i7iena s3 de6in3 o8iec# de
s#udiu %i de e2a0en, ce se susinea ca :#9esis cardinali#as;, <n cadrul 8acalaurea#ului.
$4n3 la sole0ni#a#ea denu0i#3 paranC0p9ios care conferea licenia#ului drep#ul de prac#ic3
%i de a ins#rui pe alii <n 0eandrele 0edicinii, 8acalaurea#ul #re8uia s3 0ai #reac3 prin furcile
caudine a nu0eroase e2a0ene.
$en#ru a a6ea <ns3 un cu64n# de spus <n #re8urile facul#3ii %i i0plici# ale uni6ersi#3ii #i#lul
de doc#or era o8li7a#oriu. ) serie de ac#i6i#3i %i de e2a0ene !alonau dru0ul ce ducea la
conferirea aces#ui r46ni# #i#lu ce conse0na accep#area defini#i63 <n cadrul eli#ei in#elec#uale a
Europei.
Nn63304n#ul 0edical la .on#pellier %i $aris se 6or desf3%ura p4n3 spre anul 1/MM
respec#4nd aces#e linii de for3. oi uni6ersi#3i %i facul#3i 6or <0p4n5i 3rile %i re7iunile
83#r4nului con#inen# aproape conco0i#en# sau la scur# #i0p dup3 <nfiinarea celor asupra c3rora
a0 insis#a#, <n An7lia: )2ford %i Ca08rid7eH <n ,er0ania: $ra7a, Viena %i >eidel8er7H <n Spania:
Sala0anca %.a.0.d.
Ele r3spundeau unei dorine 7enerale de a cunoa%#e, de a se ins#rui. u0ai1 $oa#e c3 0ai
erau %i al#e 0o#i6e, 0ai puin e6iden#e, pe care 6o0 <ncerca s3 le desprinde0 din a0al7a0ul
11"
reli7ios, social %i poli#ic al epocii i0edia# pre0er73#oare <n#e0eierii uni6ersi#3ilor.
$en#ru a fi con6in73#ori sun#e0 o8li7ai s3 <n#reprinde0 o lar73 incursiune <n is#orie.
2@
11&
+*$'A $E'(* NVES'I'*(D
Dependena #o# 0ai accen#ua#3 a S#a#ului $apal de I0periul ,er0an <n care 0onar9i ca
>enric9 al II-lea %i al III-lea fac s3 do0neasc3 au#ocraia 8unului plac duce la decaden#a 6ieii
03n3s#ire%#i. Su6eranii $on#ifi dau do6ad3 <n special <n secolele IW %i W de o sl38iciune care nu
anuna, ni0ic 8un. (efor0a se 6a declan%a la 03n3s#irea din ClunC.
2@
(efor0a#orii sperau <n cucerirea lu0ii prin e2e0plul unei 6iei 0odel, desf3%ura#3 pen#ru
%i <n !urul al#arului, f3r3 co0pro0isuri cu lu0ea e2#erioar3. Ideile clunisiene au un 0are r3sune#
<n #oa#3 Iiserica, p4n3 %i la (o0a. $apii <i con6oac3 pe superiorii 03n3s#iriiH au loc consf3#uiri,
0i%carea prinde <n I#alia. Au#ori#a#ea %i pres#i7iul papal se res#a8ilesc #rep#a#.
)0ul-c9eie al rede%#ep#3rii papali#3ii es#e un #oscan, >ilde8rand, cola8ora#or %i consilier a
cinci Su6erani $on#ifi, <nain#e de a fi <ncorona# el <nsu%i cu #iara papal3 su8 nu0ele de ;rigore al
,55lea" Se na%#e la Soana, <n !urul anului 1M2M %i in#r3 <n 6iaa 0ona9al3 drep# c3lu73r
8enedic#in al 03n3s#irii Sf4n#a .3ria A6en#ina. Cali#3ile e2cepionale ale #4n3rului c3lu73r fac
s3 fie #ri0is pen#ru des364r%irea cuno%#inelor la 03n3s#irea din ClunC, su5erana co0uni#3ilor
0ona9ale ro0ane. ) in#eli7en3 ie%i#3 din co0un, un deose8i# spiri# de sin#e53 %i o in#uiie f3r3
7re% <l fac s3 de6in3 foar#e cur4nd cola8ora#orul de <ncredere al Sf4n#ului Leon al 5+lea,
8enedic#in ca %i el, $ap3 <n#re anii 1M4@ %i 1M54.
3M
Ener7icul +eon al IW-lea conduce refor0a Iisericii cu 04n3 for#e, <ncearc3 s3 res#a8ileasc3
disciplina, con6oac3 nu0eroase concilii <n perioada 1M4@ %i 1M51, a0in#e%#e $a#riar9ului
Cons#an#inopolelui, .i9ail Cerularie, pri0a#ul papal %i nea73 <0p3ra#ului, re7ilor %i principilor
orice drep# la <n6es#i#ura funciilor ecle5ias#ice. .oar#ea sa pre0a#ur3 <l <0piedec3 s3-%i
des364r%easc3 refor0a <ncepu#3.
A!uns <n scaunul papal, ,ri7ore al V>-lea, o0ul din u08r3 al cancelariilor 6a#icane, se
9o#3r3%#e s3 #aie nodul 7ordian, res#a8ilind #oa#e drep#urile Iisericii <n pro8le0a nu0irii
propriilor cola8ora#ori <n #oa#e e#a!ele ierar9iei, f3r3 a 0ai per0i#e a0es#ecul ni03nui, <0p3r#a#,
re7e sau su5eran de orice 7rad. El <n#reprinde rapid ne7ocieri cu <0p3ra#ul >einric9 al IV-lea,
c3u#4nd s3 o8in3 renunarea la <n6es#i#ura laic3. Su6eranul refu53 s3 dea curs aces#ei cereri, pe
care o consider3 o <ncercare de a-i %#ir8i prero7a#i6ele. (eplica lui ,ri7ore al VII-lea nu se las3
0ul# a%#ep#a#3. <n anul 1M&4 con6oac3 un conciliu la (o0a, <n care declar3 r358oi si0oniei A#rafic
cu o8iec#e sfin#e, sau de0ni#3i ecle5ias#iceB %i nicolais0ului Asec#3 ere#ic3 de #endin3 7nos#ic3
care ad0i#ea par#iciparea la 0esele ri#uale p374neB. <n anul 1M&5 con6oac3 un sinod <n care
anun3 03surile ce se 6or lua con#ra 0eniona#elor p3ca#e. <n Dictus 'apae, redac#a# cu aces#
11/
prile!, afir03 ca#e7oric, <n dou35eci %i %ap#e de :propo5iiuni;, au#ori#a#ea supre03 a $on#ifului
ro0an <n Iiseric3 %i S#a#H a dou3spre5ecea propo5iiune preci5a: :$apa are pu#ere s3 des#i#uie
<0p3raii...;. <n plus, susinea ur03#oarele: :)ricine, 6a pri0i de la 6reun laic un episcopa# sau
03n3s#ire nu 6a pu#ea fi soco#i# episcop sau s#are. De ase0enea, dac3 un <0p3ra#, un duce, un
0arc9i5 sau con#e au <ndr35neala s3 acorde <n6es#i#ura unui episcopa# sau 6reunei al#e sarcini
ecle5ias#ice, s3 %#ie c3 <i in#er5ice0 co0uniunea $reaferici#ului $e#ru;.
31
>einric9 al IV-lera consider3 ac#ele papei drep# o declaraie de r358oi. Confor0 o8iceiului
#i0pului, <0p3ra#ul <ncearc3 s3-1 ares#e5e pe Su6eranul $on#if. <n noap#ea de Cr3ciun a anului
1M&5, oa0enii su6eranului p3#rund <n #i0pul 0essei paple <n ca#edrala San#a .3ria .a77iore, <l
r3nesc, <l r3pesc %i-1 <nc9id su8 pa53 <n#r-o for#3rea3. $oporul <nfuria# <l eli8erea53. $apa re6ine
<n ca#edral3 %i con#inu3 0essa de acolo de unde a fos# <n#rerup#. Au#orul r3pirii, prefec#ul Cencio,
ca %i cardinalul *7o Candido, ina0ici ai Su6eranului $on#if, <%i 73sesc ad3pos# <n ,er0ania lui
>einric9 al IV-lea.
+a <ncepu#ul lui ianuarie 1M&", $apa <l in6i#3 pe <0p3ra# la (o0a pen#ru a se disculpa.
Drep# r3spuns, >einric9 con6oac3 o adunare a principilor %i episcopilor o8edieni, la Lor0s, %i la
finele aceleia%i luni decre#ea53 des#i#uirea $apei, califica# drep# :fals c3lu73r;. Sf4n#ul $3rin#e
r3spunde cu e2co0unicarea sole0n3 a lui >einric9 al IV-lea, pronuna#3 <n cadrul conciliului de
la +a#eran la 22 fe8ruarie 1M&"H principii 7er0ani sun# in6i#ai s3-%i alea73 un nou <0p3ra# dac3
cel pre5en# refu53 s3-%i recunoasc3 7re%elile %i s3-%i cear3 ier#are. Ina0icii #4n3rului <0p3ra# -
a6ea doar dou35eci %i %ase de ani - reunii <n die#a de la 'ri8ur Aoc#o08rie 1M&"B <%i pre5in#3
ul#i0a#u0ul: supunerea sau a8dicarea. $en#ru a c4%#i7a #i0p %i a-%i pre73#i 0inuios re6an%a,
>einric9 ale7e aparen# calea supunerii, a recunoa%#erii 7re%elilor %i ia dru0ul Canossei, unde
Su6eranul $on#if es#e oaspe#ele con#esei .a#ilda de 'oscana. +a 25 ianuarie, <n c30a%3 de
peni#en# %i descul pe 53pada ce c35use din 8el%u7, >einric9 al IV-lea 83#ea la u%a cas#elului. De-
a8ia <n cea de a #reia 5i ,ri7ore al VII-lea <l pri0e%#e. E2co0unicarea es#e ridica#3, ier#area,
acorda#3. $rincipii 7er0ani ale7 un nou <0p3ra#, pe (udolf 6on (9einfelden, cu0na# al lui
>einric9. 'i0p de #rei ani A1M&&-1M/MB, ,er0ania es#e confrun#a#3 cu un r358oi ci6il care se
<nc9eie doar cu 0oar#ea lui (udolf pe c40pul de lup#3. <0p3ra#ul, eli8era# de 7ri!i, re6ine la
conflic#ul cu (o0a, deoarece con#esa .a#ilda <%i f3cuse cunoscu#e in#eniile de a ceda Sf4n#ului
Scaun 'oscana, *08ria, o par#e din E0ilia %i p3ri din +o08ardia, #oa#e #eri#orii de su5erani#a#e
i0perial3. $apa ,ri7ore pronun3 din nou e2co0unicarea. >einric9 face s3 fie procla0a#
Su6eran $on#if Li8er7 de (a6ena, su8 nu0ele de Cle0en# al III-lea. <n 1M/1 <0p3ra#ul, <n
frun#ea ar0a#ei, <ncearc3 s3 p3#rund3 <n (o0a pen#ru a-1 ins#ala pe noul an#ipap3. (o0anii se
ap3r3 cu <n6er%unare, as#fel c3 >einric9 al IV-lea %i Cle0en# al III-lea sun# o8li7ai s3 se re#ra73
la 'i6oli. De-a8ia <n anul 1M/4 <0p3ra#ul reu%e%#e s3 pun3 04na pe +a#eran %i s3-1 <nsc3une5e pe
Cle0en# al III-lea.
11@
,ri7ore al VII-lea se refu7ia53 <n Cas#elul San#SAn7elo. $en#ru a sc3pa de presiunea
i0perialilor, face 7re%eala de a cere a!u#or nor0an5ilor. <n anul 1M/4 o ar0a#3 de pa#ru5eci de 0ii
de nor0an5i, condus3 de (o8er# ,uiscard, se pre5in#3 su8 5idurile (o0ei. >einric9 al IV-lea
p3r3se%#e Ce#a#ea E#ern3. $apa ,ri7ore es#e iar3%i li8er, <ns3 preul es#e foar#e 0are. $3ri
i0por#an#e din (o0a sun# incendia#e, ora%ul es#e !efui#. Depri0a#, Su6eranul $on#if se re#ra7e la
03n3s#irea .on#e Cassino %i apoi la Salerno, unde, oaspe#e sau pri5onier al lui (o8er# ,uiscard,
nu 6o0 %#i nicioda#3 ade63rul, 0oare la 25 0ai 1M/5. Se ci#ea53 adesea cu6in#ele pronuna#e de
Sf. ,ri7ore al Vll-lea >ilde8rand pe pa#ul de 0oar#e: :A0 iu8i# #o#deauna Drep#a#ea, a0 ur4# pe
cei lipsii de Du0ne5eu, de aceea 0or <n e2il.;.
,ri7ore al Vll-lea es#e %i r304ne unul din#re cei 0ai i0por#ani Su6erani $on#ifi ai E6ului
.ediu. +up#a sa a con#ri8ui# considera8il la res#a8ilirea pres#i7iului 0oral al papali#3ii.
4art?rologium <omanum <l consider30 drep# lup#3#or de frun#e <n ap3rarea li8er#3ii Iisericii.
$apa $aul al V-lea 1-a declara# Sf4n# <n anul 1"M". S-a co0por#a# %i %i-a ser6i# credina %i
confesiunea p4n3 la cap3#. -i-a propus eluri prea <nal#e, 6is4nd o #eocraie european3 su8
auspiciile Iisericii, o :Ci6i#asSDei; <n care di6ersele 3ri #re8uiau s3 repre5in#e doar feudele unui
s#a# unic1 Viaa, aciunile %i 0o%#enirea scris3 ale aces#ui deose8i# ierar9 al Iisericii (o0ano-
Ca#olice ne fac s3 <nclin30 a crede aces# lucru.
$apali#a#ea a pierdu# o lup#3, dar nu accep#3 aceas#3 <nfr4n7ere ca defini#i63. Deplasea53
confrun#area de pe #eren #ac#ic unde <0p3raii po# <nre7is#ra succese a64nd ins#ru0en#arul
necesar, ar0a#3, ar0a0en#, facili#3i de 0i%care %i lo6i#uri prin aciuni surprin53#oare, pe #eren
s#ra#e7ic, r3spun54nd cu aciuni pl3nui#e %i reali5a#e <n #i0p, ce duc la 0inarea ad6ersarului. Ei
sesi5ea53 o #endin3 #o# 0ai 0anifes#3 a socie#3ii la aces# <ncepu# de 0ileniul II. *n s#ra# social
su8ire nu accep#a po5iia de dependen3 feudal3H do0inaia su5eranului local nu-i spune ni0ic <n
afara fap#ului c3 pre#inde c3 <n 6asele lui circul3 s4n7e al8as#ru %i c3 poa#e pre5en#a un ar8ore
7enealo7ic cu r3d3cini co0une cu cele ale paradisiacului 03r al lui Ada0. Consecina: o
sc9i08are radical3 a poli#icii Sfinilor $3rini. Ei par a 6oi s3 opun3 o aris#ocraie a in#eli7enei,
posi8il3 alia#3, <n 6ii#oarele confrun#3ri cu no8ili0ea de s4n7e %i cu i0periul. Ei par a-%i spune:
<n loc de ar0a#3 %i aliane %coli, uni6ersi#3i pen#ru a conduce %i ins#rui pe cei ce 6or s3 <08race
04ine 9la0ida conducerii 6ii#oarei socie#3i. De aici preocuparea aproape o8sesi63 a papilor de
a-%i acorda 8inecu64n#area %i 8ula de <n#e0eiere nu0eroaselor ins#i#uii de <n63304n# superior.
Vre0 cifre1 Ia#3-le.
31
Nn#re anul 12MM %i sf4r%i#ul E6ului .ediu apar <n Europa /1 de uni6ersi#3i din#re care:
o 2M <n I#aliaH
o 2M <n =ranaH
o 2M <n ,er0aniaH
12M
o / <n Spania %i $or#u7aliaH
o / <n .area Iri#anieH
o 3 <n Europa de Es# ACraco6ia, $ecs, IudaBH
o 2 <n Europa de ord ACopen9a7a %i *psalaB.
Din#re aces#ea doar c4#e6a au fos# fonda#e din iniia#i63 i0perial3 sau ce#3eneasc3, cele
0ai 0ul#e %i-au pri0i# docu0en#ele de <nfiinare din par#ea Sf4n#ului Scaun.
Nn#re8area se punea <n con#inuare, ce 03suri #re8uiau lua#e pen#ru a <0piedeca alunecarea
pe pan#a unui laicis0 %#iinific.
Aces#ei #endine, oric4nd posi8il3, Sf4n#ul Scaun <i opune dou3 03suri. $ri0a cons#3 din
fap#ul c3 facul#3ilor de #eolo7ie din fiecare uni6ersi#a#e nou <nfiina#3 li se acord3 o priori#a#e,
es#e drep# #3cu#3, <ns3 priori#a#e. Erau facul#3ile care ins#ruiau 6ii#oarele fee 8iserice%#i %i aces#ea
#re8uiau s3 p3r3seasc3 83ncile %colii deplin con6inse de ade63rul do70elor cre%#ine: :Credo Puia
a8surdu0; Acred c9iar dac3 es#e a8surd, n.a.B. <0plineau oare cole7ii #eolo7i %i o 0isiune de
supra6e79ere %i condiionare asupra cole7ilor lor de la filosofie, drep# %i 0edicin31 u pu#e0
!ura, <ns3 #o#ul es#e cu pu#in3.
Al doilea :536or; se e2erci#a, pro8a8il, prin in#er0ediul :cancelarului; uni6ersi#3ii care
era o personali#a#e nu0i#3 de c3#re susin3#orii ins#i#uiei - papali#a#e nu i0periu - nu ale%i ca
rec#orul sau decanii di6erselor facul#3i. u a0 73si# dec4# ni%#e <nse0n3ri foar#e si8ilinice
asupra rolului !uca# de un as#fel de persona!, <ns3 -Ea nu0i# %i c3 perioada de #i0p pen#ru care <%i
e2erci#a es#e 0eniona#3 <n li#era#ura consul#a#3 ne face `] 83nui#ori.
nasuri %i poa#e %i a al#ora, <n63304n#ul 6a e6olua spre laicis0H c9iar din#re #eolo7i se 6or
73si des#ui care s3 pun3 <n discuie do70ele sau prac#icile Iisericii. Sa6onarola %i +u#9er au fos#
doar doi din#re cei 0uli.
121
*IVE(SI'A'EA -I SC)+AS'ICA
NCE(CA(E DE SIS'E.A'IGA(E
Depan4nd is#oria cul#urilor %i a ideilor-for3 ce le-au 7enera#, se face din c4nd <n c4nd
si0i#3 necesi#a#ea de a sis#e0a#i5a, de a ordona cuno%#inele do84ndi#e. Es#e ceea ce a0 resi0i#
dup3 ce a0 parcurs cronolo7ia E6ului .ediu, o perioad3 de o 0ie de ani, de pr38u%iri %i ridic3ri
econo0ice, sociale, poli#ice, reli7ioase %i cul#urale ce au sc9i08a# radical faa %i s#ruc#urile lu0ii.
Ca#alo7a# pe nedrep# :o8scuran#is#; de c3#re cei in#eresai, E6ul .ediu ofer3 0ai cur4nd
i0a7inea unei deose8i#e s#ufo%enii, unui 93i% <n care, dac3 nu ur03re%#i cu a#enie o pis#3 8ine
s#a8ili#3 %i e#apele de odi9n3, #e-ai r3#3ci# f3r3 posi8ili#a#ea de a re73si un dru0 prac#ica8il. In
aces# sens iden#ific30 <n E6ul .ediu 0edical ur03#oarele perioade.
Aeteroclitism"l. Se <n#inde pe o perioad3 de 5-" secole Asec. V-WB %i se carac#eri5ea53 prin
circulaia a nu0eroase #e2#e, 0a!ori#a#ea fra70en#are, sal6a#e 6oi# sau din <n#40plare <n di6erse
8i8lio#eci, ar9i6e e#c.
Aces#e #e2#e conin ree#e %i 0e#ode cu o orien#are prac#icis#3, ca de e2e0plu descripii
su0are ale unor 8oli, #ra#a0en#e #radiionale f3r3 8a53 %#iinific3H al#ele sun# <ncerc3ri de
#raduceri ale unora din#re c3rile ce fac par#e din Corpus %ippocraticum"
Circulau fra70en#e ale au#orului Soranos cu adap#3rile %i punerile la 5i ale lui Celius
Aurelian %i .us#io, ca %i p3ri din enciclopediile 8i5an#ine ale unor renu0ii )rei8asios,
Ale2andru din 'ralles %i $aul din Ae7ina. Co0en#ariile lui A7nellus din (a6ena asupra unora
din#re lucr3rile lui Aris#o#eles %i ,alenus cuprinse <n #ra#a#e de circulaie curen#3 ca Despre secte,
#rta medical %. a., dis#in7eau 8olilor pa#ru cau5e - eficien#3, 0a#erial3, ins#ru0en#al3 %i final3 -
%i <ncercau s3 su7ere5e soluii <n funcie de e#iolo7ia respec#i63.
Cu al#e cu6in#e, #erapeuii unei 8une p3ri din E6ul .ediu, 0ai ales 0ona9ii ad3pos#ii <n
di6ersele a8aii, dispuneau de suficien# 0a#erial docu0en#ar pro6eni# din ori5on#ul #eore#ic
preceden# aris#o#elico-9ipocra#ic %i 7alenic. $oa#e c3 nu a6eau 0i!loacele de a #raduce <n fap#3
ideile 0arilor 0ae%#ri, <ns3 aces# lucru cons#i#uia al# aspec# al ac#i6i#3ii #erapeu#ice
Cel 0ai in#eresan# #e2# al perioadei 9e#erocli#e ni s-a p3ru# a fi cel al lui Isidor din Se6illa
A5&M-"3"B care <n 2t?mologia consider3 c3 0edicina es#e filosofia corpului o0ului, <n #i0p ce
filosofiei propriu-5ise <i re6ine o8li7aia de a se ocupa de sufle#ul aces#uia.
-coala din Ale2andria se <nscrie <n aceea%i perioad3 9e#erocli#3. Ea iden#ific3 dou3 #ipuri de
122
preocup3ri <n do0eniul 0edicinii: #eore#ice, care se ocup3 0ai ales cu #e0ele cunoa%#erii, %i
prac#ice 6i54nd 0eninerea s3n3#3ii. Cuno%#inele #eore#ice cuprind fi5iolo7ia, e#iolo7ia %i
se0iolo7iaH prac#ica pu#ea fi c9irur7ical3, far0acolo7ic3 %i die#e#ic3.
+ucr3rile lui *rsus, ul#i0ul 0are 0aes#ru al -colii din Salerno, repre5in#3 con#ri8uii
i0por#an#e la definirea cadrului 9ipocra#ic aris#o#elician %i 7alenic, 8a53 a sis#e0ului didac#ic
alerni#an.
Dup3 cu0 u%or se poa#e 6edea, 9e#erocli#is0ul are o <nse0- ! na#3 con#ri8uie la definirea
cadrului %i sferei #eore#ice a 0edicinii.
Universitarism"l( Asec. IW - <ncepu#ul sec. WIIIB. Es#e carac#eri5a# de apariia %i de
funcionarea pri0elor %coli de 0edicin3 %i a uni6ersi#3ilor cu facul#3i de 0edicin3, a%a dup3
cu0 a0 635u# an#erior.
Nn cadrul uni6ersi#aris0ului deose8i0 pa#ru e#ape: salerni#anis0ul, cons#an#inis0ul,
uni6ersi#aris0ul #ardi6 %i Iaconis0ul sau cri#icis0ul an#ido70a#ic.
Salerni#anis0ul sau uni6ersi#aris0ul #i0puriu cuprinde e#apa secolelor IW-WII %i <ncepu#ul
sec. WIII, #i0p <n care -coala din Salerno do0in3 prin or7ani5are %i concep#e-0odel 0odes#a
lu0e uni6ersi#ar3 de a8ia <nfiripa#3.
$e fondul salerni#anis0ului se 7refea53 cons#an#inis0ul <n cea de a doua par#e a secolului
WI. <n aceas#3 scur#3 e#ap3 Cons#an#in Africanul #raduce #e2#ele de la Fairuan %i cele dou3 lucr3ri
funda0en#ale Qsagog %i 'antegni asupra c3rora nu re6eni0. *ni6ersi#aris0ul #ardi6 es#e priori#ar
<n par#ea final3 a secolului WIII %i #o# secolul al WlV-lea. Scena uni6ersi#ar3 es#e do0ina#3 de
Iolo7na, .on#pellierr, $ado6a %i $aris A6e5i capi#olulB. Din#re au#orii care au ilus#ra# aceas#3
perioad3 se re0arc3 $ie#ro dSA8ano A125"-1315B cu al s3u Conciliator" De ase0enea <l a0in#i0
pe Kean de Sain#-A0and, au#or al Concordantiae, ap3ru#3 la sf4r%i#ul sec. WIII, con#inua#3 su8
se0n3#ura lui $ierre de Sain#-=lour p4n3 spre 135M. Car#ea conine ci#a#e din au#orii cunoscui,
pre5en#4nd soluiile unor <n#re83ri puse de prac#ica 5ilnic3. *n Co0pendiu0 asupra epide0iilor
A134/B, oper3 colec#i63 a facul#3ii din $aris, scris3 la su7es#ia su6eranului, precu0 %i
consul#aiile lui ,uillau0e Iouc9er, culese %i pu8lica#e c3#re sf4r%i#ul secolului al WlV-lea de
c3#re un a8sol6en# nea0 co0ple#au <n 0od ferici# #e2#ele 0edicale de!a e2is#en#e.
Ac#i6i#3ii cardiace %i 6arian#elor pulsului le-au fos# dedica#e 0ul#e sesiuni de dispu#e
prelun7i#e %i, <n le73#ur3 cu aces#ea, #re8uie s3 rea0in#i0 nu0ele lui $ie#ro 'orri7iano.
Nn ceea ce pri6e%#e or7ani5area ac#i6i#3ilor didac#ice 0aes#rul 'addeo Aldero##i s-a do6edi#
un neo8osi# ani0a#or a8ord4nd #e0e de fi5iolo7ie, pa#olo7ie %i far0acolo7ie. Es#e ade63ra# c3
uneori <n#re83rile c3rora 6rea s3 le 73seasc3 un r3spuns dau do6ad3 de 0ul#3 nai6i#a#e. D30 doar
un e2e0plu. :Dac3 #ai un de7e#, es#e 6or8a de o 8oal3 nu0eric3 sau can#i#a#i631
32
,erard din Cre0ona reia la 'oledo <n a doua par#e a sec. WII ac#i6i#a#ea de #raduc3#or al lui
123
Cons#an#in Africanul. (4nd pe r4nd apar 0ai 0ul#e opere ale lui (9a5es, Canonul lui A6icenna,
C9irur7ia lui A8ulcasis, $rac#ica lui Serapion, Ar#a 0edical3 a lui ,alenus precu0 %i al#e
adap#3ri ara8e ale #e2#elor 7aleniceH Despre comple&ioni, Despre medicina simpl, 4etoda
terapeutic, Despre criz, Despre zilele critice e#c. Ceea ce face ,erard din Cre0ona cu
#raducerile sale ara8o-la#ine 73si0 repe#a# la Iur7undio da $isa <n 6ersiune ara8o-elin3.
33
Ar04nd de Villeneu6e, ilus#ru profesor la .on#pellier, 0edic al re7elui de Ara7on %i al
Sf4n#ului $3rin#e, se afir03 #o# prin#r-o serie de #raduceri de orien#are consec6en# pro7alenic3. <n
dispu#a din#re 7aleni%#i %i aris#o#elicieni se declar3 de par#ea pri0ilor care 6edeau <n ini03, fiere,
fica# %i #es#icule or7ane :principale; capa8ile de a de#er0ina %i condiiona funciile %i pa#olo7ia
celorlal#e or7ane %i sis#e0e su8ordona#e.
'o# E6ul .ediu, 0ai puin la <ncepu#ul s3u %i din ce <n ce 0ai 0ul# c3#re sf4r%i#, es#e
#ra6ersa# %i 64n#ura# de dou3 idei cu carac#er in#e7ra#i6 %i anu0e:
o ce #re8uie s3 fie un 0edic1 %i
o ce es#e 0edicina, ar#3 sau %#iin31
+a Salerno <ncepe definirea profilului 0edical. <n !urul anului 12MM #r3s3#urile lui sun# 8ine
con#ura#e: es#e 6or8a de un prac#ician a c3rui aciune #erapeu#ic3 #re8uie s3 se spri!ine pe
cerce#area cau5elor s#3rii respec#i6e de 8oal3, iar s#3rile de 8oal3 #re8uiau s3 fie pri6i#e prin
pris0a filosofiei aris#o#eliciene %i concep#elor 0edicale 7alenice. Vo0 6edea c3 aceas#3 ul#i03
par#e a definiiei 6a fi %i ea re6i5ui#3. <n ceea ce pri6e%#e definirea carac#erului 0edicinii, discuia
a fos# 0ai ane6oioas3, <ns3 conclu5ia a fos# cea 8un3.
Aris#o#eles <0p3rea ac#i6i#3ile u0ane <n epis#e0e %i #ec9ne #er0eni ce <n la#in3 se0nific3
:scien#ia; %i :ars;. -#iina es#e co0pus3 din !udec3i uni6ersal 6ala8ile %i necesare, le7i#3i ce
do0nesc <n 0od a8solu# asupra unor o8iec#e. Ar#a se ocup3 de do0eniul fap#elor,
feno0enolo7iei, ori7inea ei nu se 73se%#e <n o8iec#ul respec#i6 ci <n ar#i5anul <nsu%i. Ea, ar#a, es#e
con!unc#ural3 %i nu necesar3. Conclu5ia lui Aris#o#eles era <ns3 fals3 clas4nd 0edicina prin#re al#e
#ec9ne
Nn ciuda 9andicapului repre5en#a# de :lucrul !udeca#; precu0 %i cel al :0a7is#raria#ului;
prea adesea lua#e <n considerare <n decursul E6ului .ediu, salerni#anii, dup3 ce de0ons#rea53 c3
0edicina dispune de o rafina#3 #eorie c4# %i de o prac#ic3 de necon#es#a#, cad de acord <n a conferi
aces#eia s#a#u#ul 0i2# de %#iin3 %i ar#3 AIar#9olo0eu din Salerno, Arc9iana##9aeusB
) al#3 <n#re8are ne-a fr304n#a# <ndelun7. Se poa#e pune un se0n de e7ali#a#e <n#re 0edicina
E6ului .ediu %i 0edicina scolas#ic31 Crede0 c3 nu. Aceas#3 sin#a703 #re8uie re5er6a#3 nu0ai
perioadei de #i0p ce se desf3%oar3 dup3 ce s#udiul 0edicinii in#r3 pe porile uni6ersi#3ii %i doar
dup3 ce adop#3 #o# apara#ul 0e#odico-didac#ic al celorlal#e #rei facul#3i surori: #eolo7ia, filosofia
%i drep#ul. S3 ne rea0in#i0 ele0en#ele aces#ei 0e#odolo7ii:
o lectio, adic3 lecia susinu#3 de docen# care discu#3 %i in#erpre#ea53 #e2#ul unei #e0eH
124
o @uestio, o <n#re8are ce se pre#ea53 la di6erse in#erpre#3ri la l30urirea c3reia po#
par#icipa #oi cei pre5eniH
o disputatio, discuie <n con#radic#oriu a doi oponeni pe o #e03 an#erior s#a8ili#3H
o puncta medica, o #e03 03run#3, <ns3 de in#eres deose8i#, pus3 <n discuia celor
pre5eniH
o consilia, apare <n secolele WIV %i WV la Iolo7na. Corespunde ca5ulri clinic
pre5en#a# <n scris dup3 0odelul lui (9a5es folosi# <n Secretele medicinii %i
Continens/
o @uolibet sau @uodlibet, un fel de :cine %#ie c4%#i73;, or7ani5a# de dou3 ori pe anH se
puneau 5ece <n#re83ri, nou3 #eore#ice %i una prac#ic3, la care cei dese0nai #re8uiau
r3spund3 <n#r-o a#0osfer3 des#ins3, 7lu0ea3 dar %i cri#ic3.
o practica cons#a din lec#uri nu0ai din anu0i#e #ra#a#e cu carac#er enciclopedic dar
conin4nd %i ca5uri clinice, precu0 Lilium medicinae A13M5B al lui Iernard de
,ardon sau 'ractica major A114M-144"B a lui .ic9ele Sa6onarola.
'oa#e aces#e ac#i6i#3i erau depar#e de a fi nefolosi#oare. Ele
c
ans#i#uiau o 0odali#a#e de
repe#iie, fi2are a unor cuno%#ine dar %i de an#rena0en# al spon#anei#3ii %i rapidi#3ii de luare a
unei deci5ii.
*l#i0ei perioade pe care o consider30 a E6ului .ediu 0edical i-a0 da# nu0ele de
8aconis0, deri6a# de la Iacon, e2celen# cri#ic al unor si#uaii cu care se confrun#a 0edicina
scolas#ic3.
Baconism"l( (o7er Iacon A1214-12@2B o0 de %#iin3, filosof %i 0edic en7le5,
neprac#ican#, au#or al unui #ra#a# pe #e0e 0edicale in#i#ula# De erroribus medicorum A12"M-
12&MB, <n care a#ac3 0edicina oficial3, scolas#ic3, sco4nd <n e6iden3, pe de o par#e, principalele
#rei5eci %i %ase de 7re%eli ale cole7ilor con#e0porani, pe de al#a, necesi#a#ea ca 0edicina s3 <%i
8a5e5e aciunile #erapeu#ice nu pe speculaii #eore#ice ci, <n special, pe e2perien3 %i e2peri0en#.
Au#orul nu scap3 oca5ia de a su8linia carenele for0aiei profesionale 0edicale: i7norarea
co0ponen#elor di6erselor 0edica0en#e, necunoa%#erea al#or li08i <n afara celei la#ine, lipsa de
infor0aii <n do0eniul as#rolo7iei %i alc9i0iei. (o7er Iacon se <nscria cu deose8i#3 for3
ar7u0en#a#i63 pen#ru o :scien#ia uni6ersalis; ce ar #re8ui s3 adau7e %#iinelor e2is#en#e re5ul#a#ele
raiona0en#ului %#iinelor de al#3 pro6enien3. <n aces# 0od s-ar reu%i de5le7area secre#elor
na#urii, <nc3 necunoscu#e, p4n3 la da#a pu8lic3rii 6alorosului opus, care sc9ia principiul
in#erdisci-plinari#3ii.
U*o Bor*o*noni. 'o# pe linia cri#icis0ului se si#uia54 ac#i6i#a#ea lui *7o Ior7o7noni care
125
<n 1211 a#aca 6ec9ea idee a 7alenis0ului confor0 c3reia 6indecarea unei pl37i #re8uia s3 #reac3
prin#r-o fa53 de supuraie. Do70a unui :pus 8onu0 e# l3uda8ile;
3
S do0ina #eoria %i prac#ica
<n7ri!irii r3nilor #3ia#e, <nepa#e e#c, ale p3rilor 0oi. *7o Ior7o7noni de0ons#rea53 c3 supuraia
nu 0ai es#e necesar3 0ai ales <n ur0a apariiei unor de5infec#an#e ca alcoolul, u#ili5a# <n
#ra#a0en#ele locale <nc3 de 0ul#3 6re0e de c3#re ara8i.
Ibn/Al/Na&is. ,alenis0ul %i do70a#is0ul pe care <l 7enerea53 re5is#3 spri!ini# de Iiseric3
%i pe s#ruc#urile poli#ice un 0ileniu <nc9eia#. =i2is0ul unor do70e, <n %#iin3 cel puin, nu se
poa#e 0enine %i susine la nesf4r%i#, <n opo5iie cu fap#ele o8iec#i6 s#a8ili#e. <n orice 0o0en# po#
ap3rea indi6i5i necon6enionali ce po# con#es#a 5ise sau presupuse :ade63ruri; pe care le arunc3
pes#e 8ord, pen#ru a face loc noilor idei i0puse %i do6edi#e de o8ser6aii de necon#es#a#.
*nul, poa#e pri0ul din#re ace%#i necon6enionali, es#e 0edicul ara8 I8n-Al-afis A1211-
12// sau 12@"B.
35
Califii facili#ea53 concen#rarea oa0enilor de %#iin3, f3r3 discri0in3ri reli7ioase
sau rasiale. Da0ascul dispune de o uria%3 8i8lio#ec3, de o %coal3 cele8r3 %i de un 0are spi#al
clinic, Al .ansuri, unde <%i desf3%oar3 ac#i6i#a#ea I8n-Al-afis, <n cali#a#e de 0edic %ef. Es#e un
u0anis# declara#, profesor %i 74ndi#or, au#or a nu0eroase scrieri <n care se afir03 drep# ad0ira#or
al lui >ippo?ra#es %i A6icenna, dar ad6ersar al lui ,alenus cu ale c3rui concep#e <n 0a#erie de
apara# cardio 6ascular es#e <n de5acord. El are de par#ea sa nu0eroasele disecii %i necropsii,
per0ise <n lu0ea ara83 %i in#er5ise <n lu0ea cre%#in3. Ia#3 ce scrie I8n-Al-afis <n Comentariul
anatomic al canonului lui #vicenna: :u e2is#3 nici o #recere <n#re cele dou3 6en#ricule. $ere#ele
in#er6en#ricular es#e 0ai 7ros dec4# <n #oa#e celelal#e p3ri ale ini0ii, pen#ru ca s3 nu poa#3 fi
in#erpene#raie %i pierdere de s4n7e sau spiri#e. )pinia celui care pre#inde c3 aceas#3 par#e Asep#ul
in#er6en#ricular, n.a.B es#e foar#e poroas3 es#e fals3. Ceea ce 1-a indus <n eroare pe au#or es#e
opinia sa preconcepu#3, anu0e c3 s4n7ele care se 73se%#e <n 6en#riculul drep# ar #rece prin aces#e
poro5i#3i. 'recerea s4n7elui <n 6en#riculul s#4n7 se face prin pl304ni, dup3 ce a fos# <nc3l5i# %i
re7enera#.
+i8er#a#ea de 74ndire precu0 %i surprin53#orul pro7res din lu0ea %#iinelor e2ac#e,
susinu#e de ara8i, <ncepeau s3 pre73#easc3 <n aces# sf4r%i# de fe6 .ediu 8o7a#ele recol#e ale
(ena%#erii. *n 6an#icel pre73#ea fur#una %#iinelor ce 6or 03#ura 0ul#e din deprinderile %i
aseriunile conser6a#oare ale E6ului .ediu.
Ciu0a anilor 1345-134/ d3 o lo6i#ur3 de 0oar#e sis#e0ului 0edical ar3#4ndu-i li0i#ele.
Sf4r%i#ul E6ului .ediu es#e precipi#a# %i de rup#ura de ec9ili8ru <n#re #eorie %i prac#ic3.
3"
'eore#icienii se <0puinea53 li0i#4ndu-%i ac#i6i#a#ea la propedeu#ic3. In#eresul profesioni%#ilor-
prac#icieni se orien#ea53 din ce <n ce 0ai 0ul# spre #erapie %i 0ai puin spre speculaiile
filosofice. <n#re8area <n faa unui pacien# es#e 0ai cur4nd cu0 s3-1 fac 8ine %i nu de ce s-a
<08oln36i#1
3&
12"
Nn re5u0a#, sf4r%i#ul E6ului .ediu 73se%#e lu0ea 0edical3 pre73#i#3 pen#ru sal#ul <n
(ena%#ere. ) ana#o0ie de cali#a#e, pre0isele unei 0edicini ana#o0oclinice, ana#o0opa#olo7ia
<ncep s3-%i spun3 cu64n#ul. .ai #re8uie f3cu# un ul#i0 pas pen#ru dislocarea 7alenis0ului fi2is# %i
do70a#ic.
+ucr3rile lui (ealdo Colo08o A151M-15"M, De re anaiomicaeB %i Andrea Cesalpino A151@-
1"M3, Fuestiones paripateticaeB, ur0a#e de sin#e5a din 1"2/ a lui Lillia0 >ar6eC, De motu
cordis et sanguis, pro6oac3 o 7ra63 fisur3 <n sis#e0ul do70a#ic al E6ului .ediu, e%afoda# pe
<n633#ura lui ,alenus. .eri#ele *ni6ersi#3ii din $ado6a sun# incon#es#a8ile. 'radiia %i
priceperea 0ae%#rilor %i a fo%#ilor s3i s#udeni fac din ea lea73nul uneia din#re cele 0ai i0por#an#e
descoperiri din 0edicin3, poar#3 desc9is3 spre (ena%#ere %i Epoca .odern3.
)a0enii de %#iin3, :0ae%#rii;, %i-au f3cu# dar#oria. u <ns3 %i c9irur7ia. Dup3 pro7resele
<nre7is#ra#e de (u77iero %i cola8ora#orii s3i, ca %i de ur0a%ii lor, c9irur7ia 6a #rece prin#r-o
perioad3 decaden#3 ne0ai<n#4lni#3 p4n3 <n 5ilele noas#re. (ecru#ai din dro!dia socie#3ii, %arla#ani
%i 6a7a8on5i, c3ld3rari, 7r3!dari %i 8ir!ari, 6e#erinari, cas#ra#ori, den#i%#i, sca0a#ori %i 6r3!i#oare,
#oa#3 aceas#3 ple6u%c3 a #4r7urilor prac#ica o 0edicin3 ce f3cea ra6a7ii prin#re pacienii anilor
154M-1"M4, dup3 cu0 ne rela#ea53 scrii#orul-0edic en7le5 Lillia0 ClaEes.
(edresarea si#uaiei se 6a produce doar prin ac#i6i#3ile din 6re0ea (ena%#erii.
NO>E!
1. V)+FE(, ,er9ard $aul: Der #rzt und das 8eil=esen im 4ittelalter,
Verla7 A. =ru90or7en, .iinc9en, 1@"&, S. 24H
2. +A.IE('II, ,as#one: Die Sc%ule von Salerno und die *niversitten von
3ologna und 'adua" In Illus#rier#e ,esc9ic9#e der .edi5in, I. II, Andreas, Sal58ur7, 1@/M,
S. &31-&32H
3. +A.IE('II, ,as#one: *nd", S. &31H
4. KAU*A(', Danielle: La scolasti@ue medicale" In 8istoire de la pensie
medicale en 1ccident, 6oi. I. ,r0e? .ir?o, Seuil $aris, 1@@5, p. 1&&H
5. 5bid, p.1&@-1/MH
". 5bid", p. 1/M-1/1H
&. )S'IESE, +eon: <n #raducere: Cunosctor !n ale filosofiei/ un dascl al
<sritului i #pusului/ un nou strlucitor 8ippocrates, <n Illus#rier#e ,esc9ic9#e der
.edi5in, I. II, Andreas, Sal58ur7, 1@//, S. &33H
/. ,A(I)$)'): 'raducere: Despre cauzele bolilor, accidentelor i
tratamentul lor/
12&
@. 'raducere: Dac ignori cauzele, cum vei trata:/
1M. C)=)E: 'raducere: Despre arta terapeutic/
11. '()'*+A: 'raducere: Despre suferinele jemeilor sau !ngrijirea
afeciunilor lor/
12. AIE++A: 'raducere: """Despre bila neagr" 'oa#e ci#a#ele de su8
punc#ele &, /, @, 1M, 11 %i 12 sun# prelua#e din I. II 5llustrierte
;esc%ic%te der 4edizin, p. &33-&34, A#rad. de au#ori.BH 13.: )r#o7rafie0 <n 0od 6oi#
:8iserica ro0ano-ca#olic3; f3r3 li#ere
0a!uscule din cau5a rolului re#ro7rad pe care 1-a !uca# <n aceas#3
pro8le03H 14. V)+FE(, ,er9ard $aul: V. punc#, 1 din pre5en#ele no#e, S. @"H
15.V)+FE(, ,er9ard $aul: 5bid", S. 1MM-1M1H
1". +A.IE('II, ,.: V. punc#. 2 din pre5en#ele no#e, S. &34-&35H
1&. V)+FE(, ,. $.: V. punc# 1 din pre5en#ele no#e, S. @/H
1/. +A.IE('II, ,.: Die *niversitt von 3ologna, 6. punc# 2 din
preceden#ele no#e, S
#
&54-&4/H
1@. +A.IE('II, ,.: Die *nivesitt von 'adua" 6. punc# 2 din
preceden#ele no#e, S. &4/-&53H
2M. '*(C>II, Kean: 5llustrierte ;esc%ic%te der 4edizin, I.I+, Andreas,
Sal58ur7, 1@/M, S. &"@H
21. 5bid", S. &&1H
22. 5bid", S. &&1H
23. 5bid", S.&44H
24. 5bid,, S. &&"H
25. 5bid", S. &&"H
2". I8id., S. &&"H
2&. 5bid", S. &&@H
2/. .*++E(, A. (einer. ;esc%ic%te der *niversitat, CallEeC, .iinc9en,
1@@M, S.31-34H
2@. I+IESC*, Vasile: Statul 'apal, Dacia, Clu!-apoca, 1@@", p. 3M-34H
3M. (EDIA, Claudio: 5 papi, Storia e segreti, ;randi tascabili 2conomici,
eE#on, (o0a 1@/3, p. 3"2-3"/H
31. .*++E(, A. (einer: ;esc%ic%te der *niversitat, CallEeC, .iinc9en,
1@@M, S. 12H
32. KACU*A(', D.: La scolasti@ue medicale" V. pc#. 4 a pre5en#elor no#e,
p. 1/"-1//H
33. 5bid", p" 7RP/
12/
34. 'raducere: 'uroiul bun i ludabil An.a.B. =or0ul3 a 7alenis0uluiH
35. KACU*A(', D.: La scolasti@ue medicale, 6. pc#. 4 a pre5en#elor no#e. p. 2M@H
3".: 're8uie s3 recunoa%#e0 c3 ne-a fos# i0posi8il s3 deli0i#30 <n #i0p
cele pa#ru perioade %i e#apele respec#i6e. <n do0eniul cul#urii, is#oriei cul#urii %i al ideilor,
p4n3 ce un nou 0od de a 74ndi se i0pune %i a!un7e s3 do0ine scena perioadei respec#i6e, el
coe2is#3 cu 6ec9ile concep#e un #i0p 0ai 0ul# sau 0ai puin <ndelun7a#H
3&. FE++J, K..D.: <eclams Le&i$on der 'pste, $9. (ecla0 !un., S#u##7ar#, 1@//H
12@
$A('EA A VI-A
(EA-'E(E -I .)DE(IS.
I. $(E.ISE -I CA*GE
/ =eneralit,i
/ Personalit,i
/ Umanism"l
/ Evenimente im)ortante
/ $esti*iile trec"t"l"i
/ Con+tiina a)artenenei la "n trec"t *lorios
/ E4il"l +i a"toe4il"l
/ Re'esco)erirea nat"rii
/ Jcolile )o)"lare Cn limba latin,
/ Pa)ii Rena+terii
/ Re&orma +i consecinele ei
/ No"a economie
II. )*A =I+)S)=IE. ACADE.IA $+A')ICIAD
/ Marsilio Ficino
/ =iovanni Picco 'ella Miran'ola
III. .*'AQII $SI>)+),ICE
IV. +E)A(D) DA VICI -I NCE$*'*(I+E -'IIQEI .)DE(E
V. (E$(EGE'AQI DE SEA.D AI (EA-'E(II -'IIQI=ICE -I .EDICA+E
/ =alileo# F( A (Bacon# Descartes# Ne;ton
/ Ambroise Pare# Paracels"s# $esal# Eilliam AarveH
VI. A,)IA -I .)A('EA (EA-'E(II
13M
1. $(E.ISE -< CA*GE
,EE(A+I'DQI
Nnain#e de a #rece la #ra#area su8iec#ului pe care #i#lul aces#ui capi#ol <l propune, es#e necesar
s3 <ncerc30 a clarifica unele <n#re83ri ine6i#a8ile.
Es#e (ena%#erea o epoc3 de sine s#3#3#oare, sau doar o desc9idere spre epoca 0odern3,
:#i0purile noi;, cu0 se 0ai nu0e%#e ceea ce ur0ea53 E6ului .ediu1 *nde s-a n3scu# %i
de56ol#a# (ena%#erea <n 0od priori#ar1 <n I#alia, cu0 5ic unii, sau <n =rana, cu0 susin alii1
) da#3 l30uri#e aces#e <n#re83ri, 6o0 <ncerca s3 #rece0 <n re6is#3 cau5ele ce au 7enera#
aces# feno0en, poa#e unic <n is#oria cul#urilor. Vo0 pu#ea apoi, sper30, ca fiecare din#re noi, s3-
%i poa#3 face, c4# de c4#, o idee asupra a ceea ce a <nse0na# (ena%#erea, o lu0e popula#3 de 7enii
%i 7i7ani ai spiri#ului o0enesc. ) definiie ar fi dificil de ela8ora# %i ar fi oricu0 inco0ple#3.
.a!ori#a#ea au#orilor consul#ai, <n frun#e cu Iurc?9ard# %i Voi7#, <nclin3 spre 6ersiunea
<enaterea ca epoc distinct istoric i cultural" Alii sun# de p3rere c3, o da#3 <nc9eia# E6ul
.ediu, se #rece pe nesi0i#e spre Epoca 0odern3 al c3rei <ncepu# es#e (ena%#erea. oi op#30
pen#ru aces# al doilea punc# de 6edere %i ia#3 0o#i6ul principal. Es#e foar#e drep# c3 (ena%#erea <n
sine, pri6i#3 <n #o#ali#a#e, es#e o re6oluie, consecin3 a unor 0u#aii sur6eni#e <n spiri#ul o0enesc
%i c3 aces#e 0u#aii au dus pe plan ar#is#ic-plas#ic-crea#or la opere <nc3 nee7ala#e. $e plan
%#iinific %i 0edical-%#iinific <ns3, re5ul#a#ele au #re8ui# s3 fie a%#ep#a#e p4n3 <n secolele WVI %i
WVII c4nd apar personali#3i ca A08rosie pare ori $aracelsus, >ar6eC %.a.
Nn aces# .sens ne declar30 de acord cu afir0aiile cunoscu#ului c3r#urar u0anis# E#ienne
,ilson care susinea <n opera sa de referin3 despre filosofia 0edie6al3 ur03#oarea idee:
b're8uie... rele7a#3 <n do0eniul le7endelor is#oria (ena%#erii 74ndirii ur04nd unor secole de
ador0ire, de o8scuri#a#e %i de eroare. =ilosofia 0odern3 nu a a6u# de lup#a# pen#ru a cuceri
drep#urile raiunii, <0po#ri6a E6ului .ediuH di0po#ri63, E6ul .ediu e cel care le-a cuceri# pen#ru
ea, %i ac#ul c9iar prin care 6eacul al WVII-lea %i-a i0a7ina# c3 a8ole%#e opera secolelor preceden#e
nu f3cea dec4# s3 o con#inue <nc3.; ACi#a# de (3s6an '9eodorescu <n :$refa3; la 6ilosofia
<enaterii de I.$. e7ulescu, p. WIII.B. 'o# a%a %i noi crede0 c3 pen#ru a a!un7e la $aracelsus %i
ali no6a#ori ai :'i0purilor oi;, 0edicina a a6u# ne6oie s3 #reac3 prin concep#ele ela8ora#e de
An#ic9i#a#e %i E6ul .ediu, s3 le supun3 6erific3rii fap#elor %i noilor 0e#ode de e2plorare, s3 lase
s3 se alea73 8o8ul de ne79in3 %i s3-%i con#inue un dru0 din ce <n ce 0ai ne#ed, 0ai plin de
131
succese, <n ciuda unor o8s#acole pes#e care a fos# o8li7a#3 s3 #reac3. e 6o0 e2plica pe parcurs.
Nn ceea ce pri6e%#e <n#re8area: cui aparine priori#a#ea #e0poral3 a (ena%#erii #re8uie s3
a0in#i0 c3 de-a lun7ul secolului al WlW-lea a persis#a# o con#ro6ers3 acer83, re5ol6a#3, <n #i0p,
prin#r-un ele7an# co0pro0is.
El6eianul Ka?o8 Iurc?9ard# susinea <n#r-un docu0en#a# s#udiu, ap3ru# la Iasel <n 1/"M,
priori#a#ea I#aliei.
1
Vo0 face cuno%#in3 cu ar7u0en#ele sale <n cele ce ur0ea53. Era aceea%i
po5iie adop#a#3 <n#40pl3#or cu un an 0ai de6re0e <n#r-o lucrare 0ai puin cunoscu#3 a
filolo7ului 7er0an ,eor7 Voi7#, (Die -iederbelebung des $lasisc%en #ltertums)"
M
'o# un au#or 7er0an, de la sf4r%i#ul secolului al WlW-lea, is#oricul +a0prec9#, cons#a#a c3
E6ul .ediu a e2cela# prin crearea unor #ipuri uni6ersal accep#a#e ca 8iseric3, s#a#, corporaii,
8resle, popor e#c. <n dauna indi6idualului carac#eris#ic (ena%#erii. Dou3 lucr3ri solide %i
con6in73#oare, #lte und neue <ic%tungen in der ;esc%ic%ts=issensc%aft A1/@"B %i Die
Hultur%istorisc%e 4et%ode A1@MMB susineau ideile sale.
3
=ilolo7ul france5 $9ilippe .onnier, <n#r-o lucrare funda0en#al3, Le Fuattrocento, essai
sur l9%istoire litteraire du +,eme silele italien A1@M4B
4
pre0ia#3 de Acade0ia =rance53, accep#a,
f3r3 6reo o8iecie, po5iia Voi7#-Iurc?9ard#. Ele7an# %i laconic, .onnier scria <n (dedicaia),
adresa#3 cole7ului s3u i#allian ,uido .a55oni: ("""col Fuattrocento, l95talia si mise a guida della
cultura europea)" A:Cu secolul al WV-lea I#alia a prelua# conducerea cul#urii europene, n.a.B
$ersonali#3i i#aliene, is#orici, li#erai %i filolo7i precu0 Carducci, dSAncona, $ia (a!na,
=errari, (ossi, Gippel %.a. nu 6or face al#ce6a dec4# s3 confir0e #e5a priori#3ii i#aliene.
Ia#3 <ns3, a%a cu0 se <n#40pl3 <ndeo8%#e, a#unci c4nd es#e 6or8a de 73sirea, in#erpre#area %i
plasarea <n is#orie a unui feno0en i0por#an#, apar %i al#e p3reri care, %i ele, 0eri#3 a fi lua#e <n
considerare. As#fel, scrii#orul en7le5 Lal#er $a#er 6a susine <n 1/&3 c3 ro0anul ca6aleresc :de
cap3 %i spad3; %i poe5ia pro6ensal3 france53 de la sf4r%i#ul E6ului .ediu au fos# fac#orii ce au
declan%a# (ena%#erea, a#4# pe plan 7eneral european, dar 0ai ales <n peninsula i#alic3. +ouis
Coura!od, is#oric france5 al ar#ei, es#e de p3rere <n s#udiul Les 1rigines de la <enaissance en
6rance A1///B c3 nu a#4# ar#a an#ic3 a fos# punc#ul de plecare al (ena%#erii priori#ar france5e, ci
0ai ales orien#area din ce <n ce 0ai e2pri0a#3 c3#re a8ordarea #e0ei :na#urii;, fap# care ar fi
declan%a# <n#rea7a 0i%care <n =rana %i <n lu0ea E6ul .ediu.
5
*n renu0i# is#oric 7er0an de ar#3, >einric9 '9ode, es#e adep#ul priori#3ii i#aliene
e2plica8il3 prin #r3s3#urile psi9olo7ice carac#eris#ice ale aces#ui popor: afec#i6i#a#e e2#re03,
0is#icis0 e2al#a# de influena sf4n#ului =rancesco aSAssisi %i a ordinului <n#e0eia# de aces#a.
Dou3 lucr3ri <ncearc3 s3 de#alie5e %i s3 docu0en#e5e aceas#3 ideeH 6ranz von #ssisi und die
#nfdnge der Hunst der <enaissance in 5talien A1//5B %i 4ic%el #ngelo und das 2nde der
<enaissance A1@12B.
"
Is#oricul suede5 Ko9ann ords#ro0, profesor la *ni6ersi#a#ea din *psala, pu8lic3 <n
132
6olu0ul al Vl-lea al 5storiei *niversale a lui ors#ad# un s#udiu in#i#ula# :.oCen O7e e#
(enaissance; A1@33B <n care se declar3 <n de5acord cu 0ul#e din#re ideile susinu#e de Voi7# -i
Iurc?9ard#. As#fel, (ena%#erea nu ar repre5en#a c4#u%i de puin o -VVic#orie; asupra E6ului .ediu
%i o :<nfr4n7ere; a or7ani53rii $rinciupiului carac#eris#ic E6ului .ediu occiden#al concre#i5a# <n
Iiseric3.
&
'o# dup3 ords#ro0, ade63ra#a (ena%#ere 6a #re8ui si#ua#3 <n #i0p <n in#er6alul scurs din
6eacul al Wll-lea p4n3 <n al WlV-lea inclusi6 %i desf3%ura# spaial la nord de Alpi, <n =rana, 0ai
ales. A#unci, %i <n aceas#3 re7iune, au a6u# loc, dup3 ords#rS0, cele 0ai e2pri0a#e efor#uri
pen#ru descoperirea %i asi0ilarea 6ec9ii cul#uri clasice. :Ia#3 de ce;, <nc9eia is#oricul suede5 ale
c3rui cu6in#e le reproduce0, :n-a fos# nicidecu0 (ena%#erea i#alian3 cea care a f3cu# s3 re<n6ie <n
Europa 0o%#enirea cul#urii an#ice %i care a crea# as#fel condiiile necesare unei de56ol#3ri
independen#eH esenialul aces#ei 0unci era de!a f3cu# <n cursul 6eacurilor preceden#e, a c3ror
ener7ie s-a s#r3dui# s3 asi0ile5e cul#urile clasice.;.
/
ords#rd0 are ar7u0en#e <n plus care pledea53 pen#ru un 7en de pre-rena%#ere france53:
cruciadele, sc9i08area s#ruc#urilor psi9olo7ic-colec#i6e, 0i%carea u0anis#3 ce de8u#ea53 din
secolul al Wll-lea, apariia unei cul#uri 8ine orien#a#3 spre un ideal diferi# de cel al cre%#inis0ului
oficiali5a#, ca6aleris0ul cu noul s3u 0od de 6ia3, rolul %colilor-ca#edrale din ora%e ca )rleans,
C9ar#res, $aris e#c. Iernard de C9ar#res, ci#a# de e7ulescu, o8i%nuia s3 spun3 la <ncepu#ul
secolului al Wll-lea: :oi sun#e0 ca ni%#e pi#ici pur#ai pe u0eri de ni%#e uria%i. Vede0 0ai 0ul#e
lucruri %i 0ai depar#e dec4# cei 6ec9i. Dar nu fiindc3 6ederea noas#r3 es#e 0ai p3#run53#oare, ci
pen#ru c3, ridic4ndu-ne pe u0erii lor, ad3u730 #aliei noas#re s#a#ura lor 7i7an#ic3.;
@
.
=ap#ele #re8uie lua#e <n considerare din orice direcie ar 6eni. A#4# #e5a Voi7#-Iurc?9ard#,
c4# %i cea a lui ords#rd0 se <n#e0eia53 pe o8ser6aii o8iec#i6e %i nu po# fi ne7a#eH de aceea
#re8uie s3 ine0 sea0a, <n ela8orarea unui 0odel :idea#ic;, de a08ele 7rup3ri de ar7u0en#e.
Nn cul#ur3 nu e2is#3 feno0ene de #ip ca#aclis0ic a%a cu0 se <n#40pl3 prea adesea <n na#ur3.
) sc9i08are, aparen# radical3, es#e anuna#3 de se0ne prodro0ale ce se e2#ind de-a lun7ul a 5eci
%i poa#e c9iar a su#e de ani. ords#r50, preocupa# de dorina de a de0ons#ra priori#a#ea unei
(ena%#eri france5e, ne7li!ea53 feno0enele ce se desf3%urau si0ul#an <n peninsula i#alic3 %i
s#a8ile%#e <n#re cele dou3 7rup3ri de fap#e loco-re7ionale, france5e %i i#aliene, ce anunau
(ena%#erea, o relaie de #ip cau53-efec#. Crede0 c3 is#oricii cul#urii au iden#ifica# cu des#ul3
e2ac#i#a#e aces#e feno0ene pe care ne per0i#e0 s3 le denu0i0, <0preun3 cu alii, prerena%#ere.
Din cau5a unor fac#ori re7ionali, rena%#erea i#alian3 se 0anifes#3 cu 0ai 0ul#3 6i7oare %i
es#e 0ai 7eneral3. u #re8uie s3 ui#30 c3 par#ea de sud a peninsulei i#alice <0preun3 cu Sicilia
f3ceau par#e <nc3 din an#ic9i#a#e din ,recia .are %i c3 6es#i7iile ci6ili5aiei %i cul#urii eline po# fi
cu u%urin3 iden#ifica#e p4n3 <n 5ilele noas#re.
Voi7# %i Iurc?9ard#, la r4ndul lor, <%i focali5ea53 a#enia %i #eore#i53rile lor asupra 6ole#ului
133
i#alian acord4ndu-i #oa#3 a#enia, consider4nd (ena%#erea <n plin3 desf3%urare <ncep4nd cu secolul
al WV-lea.
(e5u04nd, consider30 c3 es#e necesar s3 for0ul30 :#eoria priori#3ii; (ena%#erii dup3
cu0 ur0ea53: $rerena%#ere, pre73#i#oare, franco-i#alian4 p4n3 c3#re sf4r%i#ul secolului al WlV-lea
ur0a#3 de secolul al WV-lea ca (ena%#ere i#alian3 %i co0ple#a#3 cu un decala! de ordinul a cea 5M
de ani de (ena%#ere france53.
)ricu0, nu-1 pu#e0 con#ra5ice pe ords#r)0 care afir03 c3, de la 14MM <ncoace, I#alia a
prelua# succesiunea =ranei <n rolul de :c3l3u53 a cul#urii occiden#ale;.
1M
$E(S)A+I'DQI
'rei 0ari, #rei personali#3i de e2cepie, 0arc9ea53 <ncepu#urile (ena%#erii i#aliene sau, a%a
cu0 a0 fos# de acord, ai $rerena%#erii ce de8u#a <n 0ul# r363%i#3 de 8ar8ari %i ne8ar8ari peninsul3
i#alic3.
Dan#e Ali79ieri
2
A12"5-1321B cu La Divina Commedia/ =rancesco $e#rarca A1312-13&4B cu
Sonetele saleH ,io6anni Ioccaccio A1312-13&5B cu 55 Decamerone"
'rei au#ori %i #rei capodopere, fr4n#uri de 74ndire celes#3 ce 6in s3 spun3 )0ului c3 lu0ea
se sc9i083 %i c3 sc9i083rii #re8uie s3 i se dea curs. Ei aduc oul, desc9id noi dru0uri, dar
in6es#i79ea53 %i #recu#ul <n care descoper3 co0ori ascunse de praf, 0uce7ai %i roase de %oareci.
-i dup3 ei 6in alii, pu5derie, u0ani%#ii. S3 lun7i0 6or8a despre ace%#i cu ade63ra# :'rei .ari;1
e-a0 ru%ina. Ei %i-au f3cu# da#oria %i s#au cu0ini, ascun%i <n c3ri, <n care cel ce i-a iu8i# %i <i
iu8e%#e poa#e, c4nd 6rea, s3 <i 73seasc3.
*.AIS.*+
Nncepu#urile u0anis0ului se a#ri8uie #4n3rului $e#rarca. Sco#ocind prin 8i8lio#eca #a#3lui
s3u, 73se%#e c4#e6a din scrierile lui Cicero al c3rui s#il <l cucere%#e. +ec#ura lui Ver7ii <l 6a
#ransfor0a <n#r-un profund ad0ira#or %i colecionar de 0anuscrise ale 6ec9ii li#era#uri la#ine. Alii
l-au i0i#a#. <n aces# fel a lua# na%#ere u0anis0ul.
Ioccaccio po6es#ea, ascun54ndu-%i cu 7reu#a#e indi7narea, c3, <n#r-unui din nu0eroasele
sale peripluri i#aliene, <n #recere pe la 03n3s#irea 8enedic#in3 de la .on#e Cassino, a ru7a# s3 i se
ara#e 8i8lio#eca %i unele din#re 0anuscrisele despre care %#ia c3 erau ad3pos#i#e <n aceas#3 6ec9e
134
ins#i#uie. Claie pes#e 7r30ad3, rup#e %i pr3fui#e, 53ceau #oa#e <n#r-o <nc3pere i0und3, 8a 0ai
0ul#, :fra#ele; care <l <nsoea <i spune c3, a#unci c4nd 6reun c3lu73r a6ea ne6oie de o 8uca#3 de
per7a0en# pen#ru a scrie cine %#ie ce ru73ciune, ceru#3 de un de6o#a# cre%#in, 6enea %i <%i rupea
fra70en#ul necesar din pri0ul 6olu0 care-i c3dea su8 04n3H cre%#inis0ul nu a6ea ne6oie de
scrierile p374nilor. Ioccaccio %i 0uli alii <%i 6or da 04na pen#ru a sal6a aceas#3 0o%#enire a
unui 6aloros #recu#. u0i0 pe c4i6a din#re cei ce s-au de6o#a# aces#ui scop: $o77io, Iracciolini
%i ,uarino da Verona, iccol-iccoli da =iren5e, prie#en al lui Cosi0o dei .edici, poe#ul
An#onio Ioccadelli, cardinalul Iessarion %.a.
A!uns <n scaunul pon#ifical ca icolae al V-lea, si0plul c3lu73r de al#3da#3 nu-%i ui#3
pasiunea #inereii %i, dup3 ce colecionea53 un i0presionan# nu03r de 6ec9i scrieri, pune 8a5ele
Ii8lio#ecii Va#icane. +a *r8ino, =ederi7o de .on#efel#ro <n#e0eia53 8i8lio#eca local3 <n care 3M-
4M de scrii#ori salari5ai erau ocupai per0anen# cu copierea, recondiionarea %i <n7ri!irea
6ec9ilor 0anuscrise ac9i5iiona#e, cel 0ai adesea cu sacrificii 0a#eriale considera8ile.
*0anis0ul c4%#i73 o nou3 di0ensiune dup3 ce %i scrierile an#ic9i#3ii 7rece%#i in#r3 <n
o8iec#i6ul oa0enilor de %#iin3 %i al celor de li#ere. Din#re ace%#ia din ur03 #o# $e#rarca %i
Ioccaccio 6or a6ea un cu64n# 9o#3r4#or de spus. i?olaos Si7eros, fos# diplo0a# 8i5an#in pe
l4n73 scaunul papal, <i d3ruie%#e lui $e#rarca un 6olu0 cu operele lui >o0er. <0preun3 cu
Ioccaccio %i cu un 7rec cala8re5, +eon5io $ila#o, poe#ul Sonetelor <ncearc3 s3 duc3 la 8un sf4r%i#
o #raducere a eposurilor 9o0erice. 'raducerea 6a %c9iop3#a, <ns3 are darul de a a#ra7e a#enia
asupra clasicis0ului elin.
11
Din a doua !u03#a#e a secolului al WlV-lea #inerii la#ini iau dru0ul Cons#an#inopolelui unde
<n6a3 li08a 7reac3. Ce6a 0ai #4r5iu ora%ele i#aliene <%i an7a!ea53 pen#ru %colile respec#i6e
profesori de elin3. $ri0ul din#re ace%#ia pare a fi fos# C9rCsoloras care 6a profesa la %coala de
<n63304n# superior :S#udio; din =lorena.
.i%carea u0anis#3 se 6a e2#inde cu iueala ful7erului <n 3rile Europei 6es#ice, cu accen#e
deose8i#e <n afara I#aliei %i <n =rana, <n An7lia, Spania, Q3rile de Kos %i ,er0ania, c4%#i73 de
par#ea ei p3#urile cul#e ale populaiei, con#ri8uind <n 8un3 03sur3 la declan%area (ena%#erii %i
laici5area li#era#urii.
12,13
+a 6re0ea lor, u0ani%#ii au fos# deose8i# de apreciai deoarece ser6eau cu de6o#a0en#,
adesea 7eneros r3spl3#i#, 0arilor -i 0icilor #irani. Apolo7iile lor <08r3ca#e <n for0e s#ilis#ice
de0ne de in6idia# ascundeau suficien#e ine2ac#i#3i %i o 0i#olo7ie 7randiloc6en#3 <n scopul
poleirii i0a7inii personali#3ii care <i s#ipendia. <n fond nu f3ceau nici ei al#ce6a dec4# ceea ce se
prac#ic3 as#35i de c3#re unele 0edii ale audio-6i5ualului, socie#3ile de sonda! de opinie, poei de
cur#e %.a., c3ci disi0ularea reali#3ilor nude a cons#i#ui# din#o#deauna unul din#re o8iec#i6ele
priori#are ale oric3ror pu#ernici ai 5ilei.
*0ani%#ii 6or disp3rea, %i ei, prin secolul al WVIII-lea, <n ur0a unui proces de in#erfa7ie
135
reciproc3 <n care 0inciuna, def3i0area ne!us#ifica#3 a :ad6ersarului; %i al#e 0i!loace
ase03n3#oare !oac3 rolul de sea03 %i <i fac s3 piard3 res#ul capi#alului de credi8ili#a#e de care se
0ai 8ucurau.
14
EVEI.E'E I.$)('A'E
$ri0ul 7rup de e6eni0en#e is#orice cu re6er8eraii asupra (ena%#erii s-a cen#ra# pe
conflic#ul cronic, <n#rerup# de acu#e conflic#e ar0a#e, ce a opus dinas#ia >o9ens#aufen, a!uns3 pe
#ronul I0periului ,er0an prin Fonrad al III-lea <n 113/, di6er%ilor Su6erani $on#ifi, p4n3 la
Cle0ens al IV-lea. Conflic#ul se <nc9eie su8 pon#ifica#ul aces#uia din ur03 prin decapi#area lui
Fonradin A12"/B, ul#i0ul >o9ens#aufen, candida# la #ronul i0perial, episod ce conse0na 6ic#oria
papali#3ii, o da#3 cu s#in7erea dinas#iei 7er0ane dar %i considera8ila sl38iciune a celor dou3
#a8ere an7a!a#e <n lup#3 pe 6ia3 %i pe 0oar#e.
Al# fap# de lua# <n considerare a fos# a%a-nu0i#a :cap#i6i#a#e 8a8ilonic3 a papilor;. Su8
presiunea re7ilor =ranei, <ncep4nd cu =ilip cel =ru0os, Su6eranii $on#ifi sun# silii s3-%i
s#r30u#e re%edina pen#ru aproape &M de ani pe #eri#oriul unei encla6e papale, co0i#a#ul Venaissin
din sudul =ranei, cu capi#ala la A6i7non.
Era 6or8a de o 6arie#a#e de do0iciliu o8li7a#oriu1 =oar#e posi8il. Cer# es#e c3 li0i#ai <n
li8er#a#ea lor de 0i%care %i supra6e79eai con#inuu, Sfinii $3rini au #re8ui# s3 se supun3 <n#re
13M@ %i 13&" dic#a#ului pu#erii laice. De aici o pierdere considera8il3 de pres#i7iu %i de influen3
<n 0o0en#ul <n care $rerena%#erea era <n plin3 desf3%urare a#4# <n I#alia c4# %i <n =rana.
Al#e dou3 e6eni0en#e i0por#an#e 6or 7r38i 0ersul (ena%#erii, 0ai ales <n ceea ce pri6e%#e
co0ponen#a u0anis0ului elin.
Nn ul#i0a su#3 de ani a e2is#enei sale, I0periul Ii5an#in <nre7is#rea53 pierderi #eri#oriale
succesi6e <n a6an#a!ul I0periului )#o0an care do6ede%#e o 6i#ali#a#e %i a7resi6i#a#e 0ereu
re<nnoi#e .aes#r3 <n ar#a diplo0aiei, 0onar9ia 8i5an#in-or#odo23 sc9iea53 o desc9idere spre
(o0a. $apali#a#ea r3spunde fa6ora8il. De prin anii 142M au loc concilia8ule, le-a0 spune as#35i
con#ac#e oficioase, <n#re <0pu#ernicii. Se pare c3 unirea celor dou3 i0por#an#e Iiserici ale lui
>ris#os es#e posi8il3 %i se cade de acord asupra con6oc3rii unui conciliu ce #re8uie s3 perfec#e5e,
prin#r-un ac# sole0n, lic9idarea :0arii sc9is0e;. Dup3 o nou3 serie de #er7i6ers3ri %i a04n3ri
:Conciliul pen#ru *nificarea Iisericilor cre%#ine din (3s3ri#ul %i Apusul Europei; <%i desc9ide
lucr3rile <n anul 143/ la =errara, dup3 care, din cau5a i58ucnirii epide0iei de ciu03, es#e
s#r30u#a# la =lorena. Is#oricul i#alian =ioren#ino 6a susine c3 aces# conciliu a influena# e6oluia
74ndirii filosofice din ara sa <n#r-o 03sur3 0ul# 0ai 0are dec4# <n#rea7a 0i%care u0anis#3.
15
13"
Din dele7aia 8i5an#inilor fac par#e, prin#re ali s#r3lucii 74ndi#ori %i #eolo7i, doi con6in%i
neopla#onicieni, filosoful ,eor7ios ,e0is#os $le#9on %i episcopul Iessarion care 6or a6ea un
cu64n# 7reu de spus <n definirea unui nou 0od de 74ndire <n epoca la care ne referi0. +a " iunie
143@ es#e procla0a#3 *nirea celor dou3 Iiserici. Ea nu 6a fi respec#a#3 de clerul 8i5an#in %i
r304ne p4n3 as#35i un :piu0 desideriu0; Apioas3 dorin3, n.a.B. Credincio%ii celor dou3
confesiuni nu 63d 0o#i6ele aces#ei sci5iuni al#unde6a dec4# <n nepu#ina %i a08iiile pernicioase
a<e unor #eolo7i %i ierar9i care <%i ascund ade63ra#ele in#enii dup3 para6anele unor #eorii
infan#ile.
*n al# e6eni0en# de i0por#an3 care 0arc9ea53 aces# secol al WV-lea, :Uua##rocen#o;, cu0
<l nu0esc i#alienii, es#e cucerirea Cons#an#inopolelui de c3#re o#o0ani %i desfiinarea I0periului
Ii5an#in. <n anul 1453 #urcii <n#orceau 6i5i#a <n Asia a lui Ale2andru cel .are, a nu0eroaselor
e2pediii ro0ane %i a cruciailor, ocup4nd capi#ala lui Cons#an#in cel .are, p3#run54nd <n Europa
Cen#ral3 unde, <n 0ai 8ine de dou3 su#e de ani, a!un7 su8 5idurile Vienei. +ipsa de solidari#a#e %i
ri6ali#3ile cre%#ine 6or face din ei do0ina#ori de dura#3 ai (3s3ri#ului european p4n3 dup3
r358oiul ruso-ro04no-#urc <nc9eia# cu capi#ularea lui )s0an-$a%a de la $le6na A1/&&B, co0ple#a#
de de5as#rul sur6eni# <n ur0a $ri0ului (358oi .ondial din care nu0ai #alen#ul 0ili#ar al lui
Fe0al A#a#iir? <i sal6ea53.
Nn63aii 7reco-8i5an#ini se pun la ad3pos# refu7iindu-se <n peninsula i#alic3 unde de8arc3
<nc3rcai de 0anuscrisele 6ec9ilor clasici pe care le 6or 6alorifica <n noua pa#rie care <i pri0e%#e
cu 7enero5i#a#e.
E6iden#, nici ei nu r304n da#oriH se in#e7rea53 or7anic <n r4ndurile noului curen# cul#ural %i
<%i 6or aduce preioasa lor con#ri8uie <n special <n ceea ce pri6e%#e un nou 0od de a a8orda
<n#re83rile 6ii#oarelor %#iine ce <ncepeau s3-%i arunce pri0ele ra5e de lu0in3 asupra o0enirii.
VES'I,II+E '(EC*'*+*I
u spune0 ni0ic nou afir04nd c3 ini0a I0periului (o0an a fos# peninsula i#alic3.
'r3s3#ur3 de unire <n#re Apusul %i (3s3ri#ul Europei, (o0a reu%e%#e s3 reuneasc3 su8 s#indardele
sale, dar %i su8 spiri#ul %i li#era Drep#ului (o0an, pen#ru o 0ie de ani, #o# ce a <nse0na# popor %i
se0inie a%e5a#e pe 7eneroasele 0aluri ale .3rii .edi#erane. S#a#ul ro0an a!un7e s3-%i f3ureasc3
o cul#ur3 %i ci6ili5aie, <n par#e <0pru0u#a#e, de la cei pe care i-a <n6ins, de la 7reci <n pri0ul
r4nd.
Dar orice <ncepu# are %i un sf4r%i#H 0ina# din3un#ru de noua <n633#ur3 a unui cre%#inis0
pacific-e7ali#ar %i lo6i# din afar3 de #enacele 8er8ece 7er0anic, i0periul se pr38u%e%#e.
13&
)s#ro7oii, 6es#7oii, 6andalii, lon7o8ar5ii %i, dup3 al#3 0ie de ani #urcii, se 6or <ncui8a cu s#a#ele
lor, fie %i 6re0elnic, <n #rupul aces#ui 6i#ea5 a#le# r358oinic care, <083#r4ni#, nu se 0ai pu#ea
ap3ra. *i#a#3 es#e 6ec9ea s#r3lucire ce cade <n ruin3. *i#a#3 $a2 (o0anaT Cas#re, foru0uri, 83i,
circuri, apeduc#e, #ea#re, a0fi#ea#re %i #e0plele cu al#arele lor se ascund su8 praful adus de
64n#uri %i noroiul ploilor. C4nd %i c4nd un plu7 de le0n sau sapa unui 3ran ce asud3 pe o7or spre
c4%#i7area unui col de p4ine, a%a cu0 1-a ursi# 8les#e0ul 8i8lic, scoa#e din#re nisipo%ii 8ul73ri un
o8iec# ce-1 0ir3: o a0for3, un cio8 de lu# ars, o pl3cu3 de 0ar0or3 ce poar#3 o inscripie sau un
nu0e. )8iec#ul sau pl3cua iau dru0ul p3rin#elui din sa#, el %#ie car#e %i el de5lea73 <n#re8area.
:S#3 scris .arcus adic3 .arco, a%a-l c9e0a pe 6ecinul #3u.;. -i as#fel, p3l0a%ul c40pului afl3 c3
li08a ce o 6or8e%#e e fiica li08ii s#r38unilor lor, la#ina, care s#r30o%i au fos# s#3p4nii acelor
0elea7uri. -i 6or8a se duce din 7ur3 la urec9e la #aifas de noap#e. -i 0ai 6ine unul ce po6es#e%#e
c3 pe la ei, de-o par#e %i de al#a a r4ului ce 03r7ine%#e sa#ul, se afl3 ce6a, o r303%i3, a unei
cons#rucii sau res#urile unui pod care a r30as ne#er0ina#, sau cine %#ie ce al#ce6a. Al#ul le spune
c3 8iserica lor nu-i <n for03 de cruce %i c3 are <n pereii ei 7ro%i de la p304n# %i p4n3 la s#rea%in3
ni%#e s#4lpi de pia#r3. <n63aii care au 6eni# s3 cerce#e5e 0inunea le-au spus c3 s#4lpii au fos#
p3ri din#r-un #e0plu la care 6eneau s3 !er#feasc3 7recii de al#3da#3. $ereii din#re coloanele de
7rani# erau 0ai #ineri, doar de c4#e6a su#e de ani de c4nd cre%#inii, pun4nd 04na pe #e0plu, l-au
#ransfor0a# <n 8iseric3, 6oind prin as#a s3 %#ear73 ur0ele p374nilor.
-i as#fel, a afla# pas cu pas o0ul de r4nd, de6eni# i#alian, c3 se #ra7e din 7lorio%ii ro0ani, c3
ace%#ia le-au l3sa# 0o%#enire o li083 de nespus3 ar0onie, precu0 %i res#urile unei cul#uri %i
ci6ili5aii ce 0eri#au s3 fie cunoscu#e %i de care pu#ea fi 04ndru.
Aces#ea au fos#, pro8a8il, pri0ele i0presii ce au #re5i# <n #oa#e s#ra#urile poporului i#alian
un in#eres nee7ala# pen#ru propriile 6alori ale #recu#ului. -i pen#ru c3 i#alianul nu es#e un %o6in %i
es#e 7a#a s3 d3ruiasc3 fiec3ruia ceea ce es#e al lui, a d3rui# %i 6ec9ilor 7reci ce6a din ad0iraia sa.
=an#e5ie1 I#alia es#e plin3 de as#fel de fan#e5ii.
C)-'IIQA A$A('EEQEI +A * '(EC*' ,+)(I)S
Nn 0ul#e din fa0iliile 0al#ei aris#ocraii i#aliene s-a p3s#ra# #radiia apar#enenei la eli#a
pa#rician3 a #recu#ului la#in. ,enealo7iile sun# readuse la lu0in3, 6ec9i diplo0e a#es#4nd
pri6ile7ii, donaii %i #i#luri, si7ila#e cu pecei 7rele %i 0ari c4# pu0nul, a6eau s3 do6edeasc3 c3
posesorii lor erau de nea0 s#r36ec9i, dac3 nu c9iar din (o0ulus %i (e0us. +3s4nd 7lu0a
deopar#e, no8ili0ea a spri!ini# (ena%#erea 0ai ales 0a#erial. oua 0i%care le oferea prile!ul de a
ap3rea <n pos#ura de 0ecenai ai ar#elor fru0oase, %#iinelor %i li#era#urii, de fonda#ori ai unor
13/
0u5ee, fundaii %i colecii personale care fac as#35i 7loria 0ul#or ora%e ale I#aliei.
EWI+*+ -I A*')EWI+*+
=oar#e frec6en#e, e2ilul %i au#oe2ilul au !uca# %i ele un rol 9o#3r<#or prin facili#area unor
con#ac#e direc#e %i sc9i08ul de idei. Vo0 6edea <n con#inuare rolul pe care <l 6or !uca au#oe2ilaii
7reci <n 0i%carea renascen#is#3 dup3 c3derea Cons#an#inopolelui. Sun# cunoscu#e coloniile de
floren#ini de la =errara %i cea de lucc9ine5i la Veneia. Cos0opoli#is0ul de6ine o condiie
fireasc3 a sa6an#ului %i ar#is#ului care se si0#e pre#u#indeni ca la el acas3. ,9i8er#i susinea c3 cel
ce a <n63a# ce6a nu se si0#e s#r3in afar3 Adin ce#a#ea saB.
1"
Casele ce i-au ad3pos#i# pe e2ilai sun#
<n7ri!i#e %i de6in adesea o8iec# de 6eneraie %i o8iec#i6e de pelerina!.
(EDESC)$E(IEA A'*(II
Nn#r-o re0arca8il3 lucrare, K37er se ocup3 cu #eoria concep#ului de :fru0usee;, a%a cu0 <i
apare <n operele #eore#ice ca %i <n reali53rile ar#i%#ilor plas#ici ai (ena%#erii i#aliene.
1&
<n capi#olul
dedica# fru0useii na#urii au#orul 0eniona# #ra#ea53 %ase aspec#e par#iculare ale aces#ei #e0e %i
anu0e: Viaa la ar3, $l3cerile 6ieii la ar3, Co0pasiunea fa3 de na#ur3, $eisa!ul Aca #e03
i5ola#3, n.a.B, $eisa!ul <n cadrul unei co0po5iii plas#ice Aca #e03 <nsoi#oareB %i <n sf4r%i# S#udiul
%#iinific al peisa!ului.
1/
(ea0in#i0 <n #reac3# ideea lui +ouis Coura!od, care :6edea; <n na#ur3 i0pulsul, acel
:pri0u0 0o6ens; care ar fi declan%a# (ena%#erea. Ar#i%#ii plas#ici i#alieni s-au s#r3dui# <nc3 din
cursul secolelor WI %i WII s3 reali5e5e opere cu su8iec#e din na#ur3 inclu54ndu-1 <n aces# concep#
%i pe o0, considera# cen#rul, s#3p4nul na#urii. edorind s3 declan%30 o :dispu#a#io; pe aceas#3
#e03, ne 03r7ini0 a susine c3 fi7urarea na#urii <n operele ar#i%#ilor plas#ici renascen#i%#i ni se
pare a fi 0ai cur4nd efec# dec4# o cau53 a aces#ei 0i%c3ri.
Dar s3 re6eni0 la car#ea lui K37er pen#ru a reda ideile de56ol#a#e <n :S#udiul %#iinific al
na#urii;. 'e2#ul es#e deose8i# de in#eresan# deoarece, <n #ra#area #e0ei, se <n#e0eia53 0ai ales pe
concep#ele lui +eonardo da Vinci.
Nn confor0i#a#e cu o pri03 le7e s#a8ili#3 de Cenini, ,9i8er#i %i =ecius, o oper3 de ar#3
#re8uie s3 fie confor03 cu na#ura c3reia, adau73 +eonardo da Vinci, <i 6a descifra prin#r-o
o8ser6aie 0inuioas3 cele 0ai 0ici a03nun#e precu0 %i cau5ele pen#ru care se pre5in#3 <n#r-un
13@
anu0i# fel %i nu al#fel. (edarea ele0en#ului de na#ur3 o8ser6a# %#iinific 6a #re8ui s3 fie nu nu0ai
o o7lindire, o copie c4# 0ai fidel3 a reali#3ii, ci o recons#rucie ar#is#ic3 a na#urii considera#e, la
redarea c3reia #re8uie s3 con#ri8uie %i cuno%#inele dar %i personali#a#ea pic#orului. $en#ru a fi 0ai
clar +eonardo cri#ic3 0odul de lucru cu na#ura al lui Io##icelli, care nu face dec4# s3 reproduc3,
<n #a8lourile sale noi, #r3s3#ur3 cu #r3s3#ur3, 0odul s3u de #ra#are din lucr3rile 0ai 6ec9i. El, <n
sc9i08, respec#3 cu s#ric#ee principiul ino6a#or al recons#ruciei ar#is#ice a#4# <n #a8loul [.adona
de la ,ro#a s#4ncilor ro%ii;, <n care su7erea53 analo7ia rn#re scur7erea apelor %i circulaia
san76in3, c4# %i <n :.ona +isa;,
m
care a0 pu#ea 6edea o paralel3 <n#re e#erni#a#ea reali53rii
c
9ipului de pe p4n53 %i pereni#a#ea apariiei 0unilor %i apelor <n cadrul 7eneral al Creaiei +u0ii.
Era oare +eonardo da Vinci un pre0er73#or, un profe# al celei de a pa#ra di0ensiuni <n
pic#ur31 i0ic nu es#e i0posi8il la aces# 7i7an#.
K37er <nc9eie capi#olul consacra# :na#urii; susin4nd c3 aceas#3 #e03 de e2pri0are a
fru0osului se scindea53 <n ur0a ac#i6i#3ii lui +eonardo da Vinci, <n dou3 e#ape, cu dou3 #ipuri
de repre5en#aniH cei ca Si0one .ar#ini, Do0enico Vene5iano, ,io6anni di $aolo, $aolo
*ccello, care pic#ea53 :un peisa! fru0os 0ai 0ul# de <nsoire;, %i cei ce 6or pic#a <n confor0i#a#e
cu 6ederile lui +eonardo, reali54nd creaii ca :<n#ruc9ip3ri ale le7ilor na#urale;.
1@
Nn re5u0a#, ar#is#ul (ena%#erii se 6ede c9e0a# s3 redescopere na#ura, #e03 c35u#3 <n
desue#udine #i0p de aproape o 0ie de ani din cau5a unui cre%#inis0 focali5a# pe :6iaa de apoi;.
(econsidera#3 %i 0a#e0a#i5a#3, de6eni#3 o8iec# de s#udiu, na#ura <%i de563luie le7ile perspec#i6ei
precu0 %i o8li7a#i6i#a#ea respec#3rii proporiilor. )0ul, rein#e7ra# %i el na#urii, de6ine, cu #i0pul,
cen#rul preocup3rilor ar#is#ico-plas#ice.
'eoria ce-1 <nar0ea53 pe o0ul de %#iin3 %i pe ar#is#ul plas#ic <i face s3 se deose8easc3 de
:0aes#rul ar#i5an; care lucrea53 :dup3 oc9i; sau dup3 un :8un si0;, 0o#i6 care nu-i di0inuea53
#o#deauna 0eri#ele %i nici nu-i <0piedec3 s3 reali5e5e re0arca8ile opere de ar#3.
-C)+I+E $)$*+A(E N +I.IA +A'ID
-colile populare <n li08a la#in3 se <n0ulesc considera8ilH es#e li08a ce se u#ili5ea53 <n
0od o8li7a#oriu <n uni6ersi#3i, <n 8iseric3, <n %#iine, <n ad0inis#raie %i <n #ran5acii econo0ice.
Cel ce dore%#e s3 pro0o6e5e <n ierar9ia social3 #re8uie s3 s#3p4neasc3 aceas#3 li083 #o# a%a dup3
cu0 as#35i, cine6a care a8ordea53 o carier3 cu pre#enii de in#ernaionalis0, es#e o8li7a# s3
do6edeasc3 solide cuno%#ine de li08a en7le53. E6iden#, fa0iliile <ns#3ri#e <%i asi7urau ser6iciile
unor 0en#ori 8ilin76i care, pe l4n73 li08a la#in3 posedau %i cuno%#ine de 7reac3 6ec9e. As#fel se
asi7urau #inerelor 6l3s#are cuno%#inele necesare ce reu%eau s3 fac3 din ei, uneori la 64rs#e
14M
fra7ede, ade63rai erudii-sa6ani. *n as#fel de e2e0plu, 7reu de e7ala#, es#e foar#e ade63ra#, a
fos# ,io6anni $ico della .irandola. E2#inderea cunoa%#erii li08ii la#ine %i eline a <nse0na# un
c4%#i7 deose8i# prin facili#area accesului unui 0ai 0are nu03r de ci#i#ori la i56oarele cul#urii
clasice.
$A$II (EA-'E(II A144&-1534B
$en#ru au#ori ca KacPues .ercier A,ingt siecles d98istoire du ,aticanB, seria papilor
(ena%#erii <ncepe cu icolae al V-lea %i se <nc9eie cu Cle0en# al V>-lea. Alii, ca Au7us#
=ran5en %i (e0i7is I3u0er A'apstgesc%ic%teB, consider3 c3 sec6ena Su6eranilor $on#ifi
renascen#i%#i <ncepe de-a8ia cu Si2#us al IV-lea %i se #er0in3 cu +eon al W-lea.
2M
Nicolae al V/lea A144&-1455B ur0ea53 Sf4n#ului $3rin#e Eu7en. Diplo0a# a8il, u0anis#,
0are iu8i#or al li#erelor %i ar#elor, colecionar de 0anuscrise, es#e unul din#re fonda#orii
Ii8lio#ecii Va#icanului. Ce#a#ea E#ern3 <i r304ne 6e%nic <nda#ora#3, c3ci su8 p3s#orirea lui se
ela8orea53 proiec#ul recons#ruciei 8a5ilicii Sf4n#ului $e#ruH el es#e cel ce-I aduce la (o0a pe =ra
An7elico %i #o# el repune <n s#are de funcionare apeduc#ele care ali0en#ea53 cu ap3 ora%ul. Din
iniia#i6a sa se res#aurea53 pes#e pa#ru5eci de .onu0en#e pu8lice %i 8iserici ro0ane. El
decre#ea53 anul 145M drep# An Sf4n# pen#ru cele8rarea *ni#3ii ref3cu#e a Iisericii.
*l#i0ii ani ai pon#ifica#ului s3u sun# u08rii de dra0a
c
3derii Cons#an#inopolelui <n 04na
#urcilor, e6eni0en# pe care
6
ersa#ul diplo0a# care era icolae al V-lea <l pre6ede %i pen#ru
$re6enirea c3ruia lansea53 apeluri pa#e#ice <n#re7ii lu0i cre%#ine.
6
eneienii %i 7eno6e5ii #ri0i#
c4#e6a 6ase, dar Europa de Ves# nu f[-c3. Ii5anul es#e unde6a depar#e %i principii occiden#ali -
prin%i
n
64r#e!ul a08iiilor proprii - au al#e dispu#e de re5ol6a#. De la 5 aprilie 1453 cinci su#e de
0ii de #urci asedia53 Cons#an#inopole. ) flo#3 <nsu04nd pa#ru su#e nou35eci %i #rei de na6e, cea
0ai pu#ernic3 for3 na6al3 concen#ra#3 c4nd6a, 8loc9ea53 Iosforul. Ar#ileria #urc3 8o08ardea53
cu succes 5idurile ora%ului. +a 2@ 0ai 1453 se declan%ea53 a#acul 7eneral ce forea53 ul#i0ele
po5iii de ap3rare. <0p3ra#ul Cons#an#in al Wl-lea 0oare cu spada <n 04n3 <n frun#ea cura!o%ilor
dar i5olailor s3i os#a%i. 'i0p de #rei 5ile asedia#orii lui .e90ed al Il-lea o0oar3, !efuiesc,
#or#urea53, 6iolea53 %i profanea53 8iserici. Europa 6a <nele7e doar 0ai #4r5iu i0plicaiile c3derii
I0periului Ii5an#in: dru0ul spre %i dinspre Indii, #3ia#H cap de pod o#o0an <n EuropaH na6i7aie
in#er5is3 <n .area ea7r3H na6i7aie dificil3 <n 8a5inul .edi#eranei es#ice. $en#ru Iiseric3,
*niunea de la =lorena, lic9ida#3H .osco6a de6ine #rep#a# noul cen#ru al or#odo2iei. icolae al V-
lea c9ea03 la o nou3 cruciad3 <n scopul alun73rii #urcilor. i0eni nu r3spunde. 'urcii au #i0p s3
se consolide5e. <n dou3 secole 6or fi su8 5idurile Vienei.
141
+ui icolae al V-lea <i ur0ea53 ar9iepiscopul de Valencia ASpaniaB, Alfonso Ior7ia, su8
nu0ele de Calist al 8llea A1455-145/B. Ener7ic, reu%e%#e s3 duc3 la 8un sf4r%i# efor#urile 6i54nd
punerea pe picioare a unei ar0a#e %i flo#e pen#ru a r3spunde a0enin3rii o#o0ane. <n 6ecin3#a#ea
Iel7radului A145"B, o for3 crucia#3 su8 conducerea lui Ioan de >unedoara, 6oie6od al
'ransil6aniei, <i <nfr4n7e pe #urci, <ns3 ne<nele7erile %i or7oliile su6eranilor occiden#ali <i
<0piedec3 pe aliai s3 #ra73 #oa#e foloasele de pe ur0a aces#ei i0por#an#e 6ic#orii.
*r0a%ul lui Calis# es#e siene5ul Aeneas Sil6ius $iccolo0ini care se <nsc3unea53 su8
nu0ele de Pius al II/lea A145/-14"4B. Erudi#, poe#, fos# secre#ar al lui =eli2 al V-lea, pon#ifica#ul
s3u de nu0ai %ase ani es#e re0arca8il: reu%e%#e s3 duc3 la 8un sf4r%i# o oper3 doc#rinar3
considera8il3 %i s3 res#a8ileasc3 au#ori#a#ea Sf4n#ului Scaun <n r4ndurile ca#olicis0ului, r363%i#3
de di6erse conflic#e.
Ni #re8uie cinci ani lui $ius al Il-lea pen#ru a reu%i s3 s#r4n73 <n por#urile Adria#icii o
0odes#3 flo#3 des#ina#3, spera el, s3 dea piep# cu Se0iluna. Aceas#3 s#r3danie se risipe%#e ca un
fu0 al a037irilor. A!uns la Ancona pen#ru a lua co0anda, spiri#ual 6or8ind, aces#ei doar <n
n3lucirile lui for0ida8ile ar0a#e, <n noap#ea de 14 spre 15 au7us# 14"4, $ius al Il-lea - epui5a# de
efor#urile depuse - 0oare. ) da#3 cunoscu# aces# fap#, flo#a, a#4# c4# era, se dispersea53.
Din #i0purile pon#ifica#ului s3u ne r304ne, <n#re al#ele, un .ractatus f3r3 #i#lu, <n for03 de
dialo7 <n#re Aeneas Sil6ius, Iernardino de Siena %i $ie#ro de oce#o, <n care face apolo7ia
de0ni#arului supre0, a pon#ifului-re7e... :Conducerea unui cleric es#e 0ai 8un3 %i 0ai sf4n#3
dec4# aceea a unui 8un laic pen#ru c3 reune%#e <n sine cali#a#ea sacerdo#al3 %i educaia re7al3
7aran#4nd 0a2i0a concen#rare a au#ori#3ii, ce nu poa#e fi con#ra5is3 de ea <ns3%i.; As#fel se e6i#3
orice conflic# pro6oca# <n 7eneral de fra70en#area pu#erii. Aceas#3 for03 de a8solu#is0 #eocra#ic,
e2peri0en#a#3 %i dus3 la e2#re0 de unii din#re Su6eranii $on#ifi, 6a fi responsa8il3 <n 8un3
03sur3 de 0i%c3rile refor0is#e 0ereu re<nnoi#e.
oul $ap3, Paul al II/lea A14"4-14&1B, es#e credincios uneia din#re ideile predecesorilor
s3i, lup#a con#ra o#o0anilor. Din p3ca#e, indiferena 0arilor s#a#e europene es#e 7eneral3 %i nu-i
r304ne de f3cu# dec4# s3-i a!u#e 0a#erial pe un7uri %i s3-1 spri!ine pe eroul lup#ei sc9ipe#arilor,
S?anden8er7, <n efor#urile de a-%i p3s#ra independena.
$aul al II-lea reafir03 cu di6erse oca5ii su6erani#a#ea a8solu#3 a Va#icanului <i eli0in3
co0ple# pe laici din or7anele ad0inis#ra#i6e ale S#a#ului $apal %i ia 03suri <0po#ri6a cercurilor
in#elec#uale u0anis#e care nu se declar3 de acord cu 03surile sale, a!un74ndu-se p4n3 la
<ncarcerare %i #or#ur3, a%a cu0 a fos# ca5ul cu $la#ina - au#or al cele8rei ,itae pontificum A,iei
pontificaleB" *r0a%ii l-au declara# :8ar8ar; %i :du%0an al ar#ei %i %#iinei;.
0i1tus al IV/lea A14&1-14/4B r304ne <n is#orie prin cons#ruirea 6es#i#ei Capele Si2#ine %i
prin de56ol#area Ii8lio#ecii Va#icane. Cul#i63 un nepo#is0 e2#re0, ridic4nd la ran7 de cardinal
%ase 0e08ri ai fa0iliei sale, %i se las3 a#ras <n diferi#e conflic#e. Cel cu =lorena <%i cunoa%#e
142
apo7eul cu oca5ia a%a-5isei con!uraii $a55i. +a 2" aprilie 14&/ are loc <n Do0ul din =lorena un
a#en#a# <0po#ri6a a doi 0e08ri ai fa0iliei .edici, ,iuliano, care es#e o0or4#, %i +oren5o, care,
r3ni#, scap3 cu 6ia3. <n co0plo# es#e a0es#eca# %i nepo#ul $apei, ,irola0o (iario. E2is#3 do6e5i
<n sensul i0plic3rii indirec#e a Su6eranului $on#if <n aces# a#en#a#. .edicii se r358un3, 6ic#i03
6ende#ei cade p4n3 %i ar9iepiscopul 'oscanei, Sal6ia#i di $isa, pe l4n73 0e08ri fa0iliei $a55i,
sp4n5urai la feres#rele pala#ului Si7noriei.
$e plan in#ern, de no#a# o laici5are i0por#an#3 a Curiei %i o poli#ic3 fiscal3 ap3s3#oare.
Conflic#ele ar0a#e %i <nfru0usearea (o0ei, care de6ine un ora% al (ena%#erii, cer 8ani 0uli, pe
care Si2#us nu se sf ies#e a-i s#oarce de pe spinarea :supu%ilor; s3i credincio%i. +a 0oar#ea sa
i58ucne%#e o r3scoal3, au loc lup#e de s#rad3 %i !afuri.
*r03#orul ales al Concla6ului es#e Inoceniu al VlII/lea A14/4-14@2B. $ap3 ani0a# de
8une in#enii, <ns3 #racasa# de pro8le0ele celor op# copii nele7i#i0i, 8oln36icios %i ne9o#3r4#. <n
:c9es#iunea #urc3; lucrurile r304n la punc#ul 0or# la care s-a a!uns: se fac planuri, se scriu 8ule
%i enciclice, dar nu se <n#reprinde ni0ic. Ia 0ai 0ul#, S#a#ul $apal <nc9eie un :#ra#a# de co0er;
cu I0periul )#o0an al lui Iaia5id, #ra#a# prin care se o8li7a s3 pl3#easc3 anual aces#uia o su03
de pa#ru5eci de 0ii de ducai. Era un 0od ele7an# de a-%i cu0p3ra o pace pe care, desi7ur, cu al#e
0i!loace nu %i-ar fi pu#u#-o asi7ura. Cu du%0anul s3u de 0oar#e, (e7ele =erdinand I al
eapolelui, <nc9eie - dup3 c4#e6a ciocniri - un #ra#a# de pace <n ur0a c3ruia se <ns#r3inau #eri#orii
papale. Corupia %i decadena 0oral3 a aces#ui pon#ifica# a!un7 la cul0e. +a s#in7erea sa din
6ia3, Inoceniu al VlII-lea las3 pos#eri#3ii i0a7inea de5olan#3 a unei papali#3i decaden#e, o8iec#
al furi8undelor a#acuri ale unor refor0a#ori ca Sa6onarola, +u#9er, Cal6in %.a. %i a deri5iunii
populare, concre#i5a#3 <n suculen#ele :pasPuina#e;, epi7ra0e ale #i0pului.
Cu Ale1andru al Vl/lea A14@2-15M3B papali#a#ea din #i0pul (ena%#erii a#in7e ade63ra#e
cul0i, nu a#4# <n sensul pio%eniei %i 0oralei, ci pe al#e direcii, cele ale pu#erii poli#ice.
Ale2andru al Vl-lea, n3scu# (odri7o Ior!a C Ior!a A<n i#alian3 Ior7iaB, 6ede lu0ina 5ilei la
1 ianuarie 1431 la Ka#i6a AValenciaB. *nc9iul s3u 0a#ern, din 1455 de6eni# Su6eran $on#if su8
nu0ele de Calis# al III-lea, asi7ur3 #4n3rului o 8un3 si#uaie 0a#erial3 %i-1 #ri0i#e la s#udii la
Io<o7na. 'o# acolo <n fe8ruarie 145", <i acord3 de0ni#a#ea de cardinal-diacon. (odri7o conduce
o serie de episcopa#e %i 03n3s#iri p4n3 ce, <n anul ur03#or, es#e nu0i# 6icecancelar al Sf4n#ului
Sacun. (304ne <n aceas#3 funcie su8 pa#ru papi, acu0ul4nd o e2perien3 deose8i#3 <n
ad0inis#raia 8isericeasc3, dar %i o uria%3 a6ere.
Ale2andru al Vl-lea duce o 6ia3 scandaloas3 %i desc9is3 <n ceea ce pri6e%#e relaiile sale cu
fe0eile. $refera#a, aris#ocra#a Vano55a da Ca##anei, <i na%#e pa#ru copii: Kuan, Ce5ar, +ucreia %i
,iofre. $ius al II-lea <l ad0ones#ea53 aspru, <ns3 un Ior7ia nu se sinc9isea prea 0ul# de p3rerile
unui pap3 la 6re0ea aceea. <0pins de a08iie, in#eli7en3, #ac# %i al#e cali#3i ce nu-i lipsesc,
<ncearc3 s3-i ur0e5e <n scaun lui Si2#us al IV-lea. Insucces. 'enace, re6ine la asal# dup3 decesul
143
lui Inoceniu al VlII-lea %i <%i a#in7e o8iec#i6ul dori#. E6iden#, si0onia su8 #oa#e for0ele, 8ani,
cas#ele, funcii e#c, a !uca# un rol deose8i# <n aceas#3 :ale7ere;, dar :scopul scu53 0i!loacele;, ar
fi spus .ac9ia6elli. Ca ad0inis#ra#or cu e2perien3 res#a8ile%#e rapid ordinea %i le7ea la (o0a %i
pro0i#e o refor03 a Curiei. $asiunea sa nepo#oli#3 fa3 de se2ul fru0os %i fa3 de s#r3lucirea
aurului, #urna# <n 0one5i 7in7a%-sun3#oare, es#e e7ala#3 doar de un in#eres uni# cu a8ili#a#ea <n a-
%i c3p3#ui rudele. $e Cesar <l face episcop la fra7eda 64rs#3 de op#spre5ece ani. *n an 0ai #4r5iu,
<0preun3 cu A<essandro =arnese, fra#ele 0e#resei sale Iulia, Cesar es#e <n3la# <n #reap#3,
de6enind cardinal. $e Kuan, con#e de ,andia, <l do#ea53 cu duca#ele de Iene6en#, 'erracino %i
$on#ecer6o. $en#ru +ucreia 0i!loce%#e #rei c3s3#orii succesi6e cu 83r8ai din <nal#a no8ili0e
i#alian3H iar c4nd el, Ale2andru, lipse%#e din (o0a, o las3 s3 conduc3 #re8urile s#a#ului. Circul3
56onuri ciuda#e despre anu0i#e le73#uri <n#re #a#3 %i fiic3, <n#re frai %i sor3.
Anul 14@& es#e 7reu pen#ru un #a#3 care <%i pierde pe cel 0ai iu8i# din#re fii, pe Kuan,
<n!un79ia# %i arunca# <n 'i8ru, 0ai ales c3 83nuielile cad asupra lui Cesar. ) a doua <n#40plare,
pr38u%irea unui #a6an <n #i0pul unei fur#uni, fap# ce era s3-1 cos#e 6iaa, sun# e6eni0en#e care-1
readuc pe Ale2andru al Vl-lea la #re8urile Iisericii.
N0preun3 cu o co0isie ela8orea53 un pro7ra0 de refor03, poa#e cel 0ai 8un din perioada
din#re Conciliul de la Iasel %i al Cincilea Conciliu de la +a#eran. Din p3ca#e pu8licarea 8ulei ce
conine pre6ederile refor0ei se a04n3 :sine die;. <n sc9i08, re0arca8il3 r304ne ac#i6i#a#ea sa
6i54nd <n#3rirea ordinelor c3lu73re%#i - <n special a Au7us#inilor -, ca %i a di6erselor 0isiuni de
pro5eli#is0 a ca#olicis0ului <n lu0e. Ale2andru al Vl-lea a do6edi# reale cali#3i de diplo0a# %i
o0 poli#ic, reu%ind s3 asi7ure e2is#ena %i independena S#a#ului $apal, puse la 7rea <ncercare de
=rana, Spania %i re7a#ul eapolelui.
Nn anii 14@2 %i 14@3, Carol al VlII-lea al =ranei <%i asi7ur3, prin#r-o serie de #ra#a#e,
spri!inul An7liei, Spaniei %i al <0p3ra#ului .a2i0ilian <n scopul ocup3rii, ca ur0a% le7i#i0, al
#ronului re7a#ului de eapole. $apa <ns3 procedea53 la <ncoronarea spaniolului Alfons al II-lea.
Era o pro6ocare la adresa lui Carol si VlII-lea, care in6adea53 i0edia# I#alia. <n faa pericolului,
Alfons al II-lea cedea53 coroana fiului s3u =erdinand al II-lea %i fu7e <n Sicilia. =3r3 re5is#en#3,
Carol al VlII-lea in#r3 <n (o0a. Ale2andru se 8aricadea53 <n cas#elul San#SAn7elo, #ransfor0a# <n
for#3rea3. +a 15 ianuarie 14@5, Su6eranul $on#if acord3 #rupelor france5e drep#ul de #recere spre
sud. Cesar Ior7ia <nsu%i le 6a conduce p4n3 la 7rania re7a#ului napoli#an. +a 22 fe8ruarie, re7ele
france5 in#r3 <n eapole. =erdinand al II-lea fu7e %i el <n Sicilia. <n#re #i0p, din iniia#i6a lui
Ale2andru, ia na%#ere :+i7a Sf4n#3;, coaliie an#ifrance53 la care par#icip3 S#a#ul $apal, Veneia,
.ilano, I0periul ,er0an %i Spania. =lorena, <n care influen#a lui Sa6onarola es#e decisi63,
refu53 s3 se ralie5e. Cu spa#ele a0enina#, Carol al VIII-lea se re#ra7e dup3 ce re#ra6ersea53
S#a#ul $oin#ifical, f3r3 opo5iie din par#ea Sf4n#ului $3rin#e. Ar0a#a +i7ii <ncearc3 s3-i 8loc9e5e
pe france5i la =or no6o, <ns3 aces#ora le reu%e%#e forarea #recerii. Ara7one5ii spanioli re6in la
144
eapole <n frun#e cu =erdinand al II-lea. +a scur# #i0p dup3 re#ra7erea din I#alia, Carol al VlII-
lea 0oare.
Dup3 6enirea la #ron <n =rana a lui +udo6ic al WII-lea, se desc9id S#a#ului $apal
perspec#i6ele unei cola8or3ri cu noul pionar9. De al#fel, o8iec#i6ele priori#are ale poli#icii lui
Ale2andru %i Cesar Ioe7ia par a 6oi s3 duc3 la edificarea unui s#a# pu#ernic <n cen#rul I#aliei,
po5iie din care s3 poa#3 do0ina - pen#ru 0o0en# cel puin - a#4# ordul c4# %i Sudul peninsulei.
*n alia# pu#ernic ca =rana, 7a#a s3 dea la ne6oie o 04n3 de a!u#or, es#e 8ine 6eni#. Cesar renun3
la de0ni#a#ea de cardinal, iar Ale2andru - recur74nd la 6ec9iul 0i!loc, si0onia - nu0e%#e nu 0ai
puin de doispre5ece cardinali, care #re8uie s3-i pl3#easc3 scu0p ran7ul o8inu#. Cu oca5ia
s3r83#oririi anului 15MM co0erul cu indul7ene es#e relansa#. Aciunea 0ili#ar3 <i re6ine lui Cesar
care, f3r3 a-%i ale7e 0i!loacele, ca un au#en#ic :principe; a la .ac9ia6elli, ocup3 succesi6
$esaro, Cesena, (i0ini, =aen5a, *r8ino %i Seni7allia, o8in4nd din par#ea #a#3lui #i#lul de duce al
(o0a7niei. As#fel, S#a#ul $apal pierdea o 0are pro6incie, care de6enea par#e din#r-un s#a#
eredi#ar al fa0iliei Ior7ia.
Nn#rea7a <n#reprindere a aces#or doi oa0eni de 7eniu sau, dac3 6re0, oa0eni poli#ici lipsii
de scrupule nu are <n spa#ele ei nici un al# spri!in, fie par#id, fie 0i%care. Era fa#al ca pr38u%irea
unuia s3 an#rene5e %i pr38u%irea celuilal#. Ale2andru al Vl-lea 0oare su8i# la 1/ au7us# 15M3.
Cesar reu%e%#e s3-%i p3s#re5e po5iiile c4%#i7a#e <nc3 un #i0p, a#4#[su8 scu#ul pon#ifical al lui $ius
al III-lea, c4# %i la <ncepu#ul celui al lui Iuliu al II-leaH apoi, a8andona#, pierde #o#ul, es#e ares#a#
de Consal6o de Cordo6a. $ri5onier <n Spania, <%i 73se%#e refu7iul la cu0na#ul s3u, re7ele
a6arrei %i 0oare r3ni# 7ra6 <n 15M& su8 5idurile cas#elului Viana.
Dac3 aciunile poli#ice %i 0ili#are ale celor doi Ior7ia, #a#3l %i Ale2andru %i Cesar, 73sesc %i
as#35i apolo7ei, nu <n cercurile 8iserice%#i, 8ine<neles, ci <n cercurile is#oricilor, poli#olo7ilor e#c,
o #Cune de#es#a8il3 pro6oac3 %i <n pre5en# conda0narea 7eneral3 a celui c a fos# papa Ale2andru
al Vl-lea. Es#e 6or8a de a#i#udinea sa in ca5ul Sa6onarola.
,irola0o Sa6onarola es#e din 14@1 prior AsuperiorB al 03n3s#irii do0inicane San .arco
din =lorena. Din a06onul de unde predic3 <%i arunc3 s37eile, dar %i ful7erele 6er8ului s3u
ilu0ina# %i <nc3l5i# de fer6oarea 0is#ic3 <0po#ri6a Su6eranului $on#if %i a <nal#ei ierar9ii ca#olice,
cer4nd cu insis#en3 o refor03 a Iisericii. Are o influen3 9o#3r4#oare <n #re8urile =lorenei, c3ci
#o# ce spune es#e ade63rul ade63ra#: si0onie, ar79irofilie, concu8ina!, nerespec#area #e2#elor
sfin#e %i ale sfin#ei #radiii: ia#3 p3ca#ele ce in#uiesc la s#4lpul infa0iei <nal#a ierar9ie
8isericeasc3.
Se produce in6a5ia lui Carol al VIII-lea <n I#alia %i, a%a cu0 a0 635u#, Ale2andru pune pe
picioare +i7a Sf4n#3, pac#ul defensi6 an#ifrance5 la care =lorena, su8 influen#a lui Sa6onarola,
refu53 s3 ia par#e. $rin aceas#3 a#i#udine <%i se0nea53 conda0narea la 0oar#e. Di6ersele episoade
ale lup#ei ine7ale din#re 0odes#ul c3lu73r ,irola0o %i a#o#pu#ernicul su6eran renascen#is# se
145
:<nc9eie la 23 0ai 14@/ c4nd fr4n79ia c3l3ului pune cap3# 6ieii unui de6o#a# %i ade63ra# cre%#in-
ca#olic. Era 0ai 0ul# dec4# o cri03: era 7re%eal3 e neier#a#. Ea 6a duce <n dou35eci de ani la
ridicarea unor noi refor0a#ori, <n#re alii +u#9er. (efor0a sa 6a reu%i. Iiserica Apusului iese
<08uc3#3i#3 din aceas#3 0are <ncercare %i 6ina <n#rea73 es#e a lui Ale2andru al Vl-lea.
A0in#i0 c3 0oar#ea lui A15M3B es#e <n63lui#3 <n 0is#er. )ficial a sf4r%i# <n ur0a unui a#ac
de 0alarie. Surse de0ne de <ncredere, <n#re al#ele ilus#rul is#oric ,uicciardi, susine c3 $apa a
0uri# o#r36i# din eroare. Can#arida, o#ra63 pe 8a53 de arsenic, care era sor#i#3 s3 ia 6ia#a
cardinalului Adriano Cas#ellesi di Corne#o, a!un7e <n pa9arul de 6in al $apei.
Doi ar#i%#i plas#ici au fos# <ncura!ai de aces# pap3, 0ai cur4nd 574rci# fa3 de repre5en#anii
ar#elor fru0oase. .ic9elan7elo, care creea53 cele8ra 'iet %i $in#uricc9io, care decorea53 cu
frescele sale locuina Su6eranului $on#if din Va#ican.
Des#inul %i 6iaa lui Ale2andru al Vl-lea ne o8li73 la o scur#3 conclu5ie. Diplo0a#, su6eran
%i 0ona91 Da, 9o#3r4#. )0 al Iisericii1 >o#3r4#, nu. $re5ena #iarei pe frun#ea aces#ui o0 a fos# o
7ra63 eroare a is#oriei, din p3ca#e, nu sin7ura.
*r0a%ul s3u 6a fi =rancesco 'odesc9ini-$iccolo0ini, un nepo# al lui $ius al II-lea. Es#e un
o0 7ra6 8olna6 de 7u#3 <ns3, ener7ic %i pios, dore%#e s3 res#a8ileasc3 pres#i7iul papali#3ii. El
anun3 de la <ncepu#ul pon#ifica#ului con6ocarea unui conciliu ce #re8uie s3 refor0e5e Iiserica
Apusului, o8ine e6acuarea #rupelor france5e ce ocupau p3ri din S#a#ul $apal %i face s3 scad3
influena fa0iliei Ior7ia <n #oa#e do0eniile de ac#i6i#a#e. Din p3ca#e, aces# 6rednic pap3, Pius al
III/lea, ales <n sep#e08rie 15M3, 0oare <n oc#o08rie al aceluia%i an, dup3 nu0ai dou35eci %i %ase
de 5ile de p3s#orire. +a 6re0ea respec#i63 au circula# 56onuri c3 ar fi fos# asasina# prin o#r36ire
de c3#re $andolfo $e#rucci, :si7nore di Siena;.
.oar#ea lui $ius al III-lea pare a fi 73si# Sf4n#ul Cole7iu 8ine pre73#i# pen#ru ale7erea
ur0a%ului. Cardinalul ,iuliano della (o6ere, de6eni# papa Iuliu al II/lea A15M3-1513B, <%i 6a
l3sa nu0ele <n is#orie ca apri7 r358oinic %i de6o#a# 0ecena al ar#elor fru0oase. 3scu# <n#r-o
fa0ilie 0odes#3 la 5 dece08rie 1453 <n Al8issola ASa6onaB, c3lu73r franciscan de #4n3r, i se
ofer3 purpura cardinal3 de c3#re unc9iul s3u Si2#us al IV-lea la 64rs#a de op#spre5ece ani. <%i
do6ede%#e <nc3 de #i0puriu cali#3ile 0ili#are 5dro8ind, <n frun#ea #rupelor, o re6ol#3 i58ucni#3 <n
*08ria. Su8 Inoceniu al VIII-lea, care <i da#orea53 ale7erea, <%i confir03 6aloarea de
conduc3#or de o%#i, respin74nd asal#ul ara7one5ilor asupra (o0ei A14/"B. Du%0an declara# al lui
Ale2andru al Vl-lea, pe care <l acu53 de i0orali#a#e %i ere5ie, 7us#3 el <nsu%i din far0ecele
fe0inine %i es#e 8la7oslo6i# de soar#3 cu #rei fe#e. Scap3 de 04na lun73 a papei Ior7ia
refu7iindu-se <n =rana A14@4B. Aici unel#e%#e %i-1 spri!in3 pe Carol al VIII-lea <n deci5ia de a
ocupa eapole.
A!uns <n scaunul Sf4n#ului $e#ru, <%i 6a dedica <n#rea7a ener7ie - 6a fi de al#fel supranu0i#
:il #erri8le; Acu0pli#ul, #eri8ilulB -pen#ru re<n#re7irea %i 03rirea #eri#oriului S#a#ului $apal, <n
14"
par#e <ns#r3ina# de c3#re cei doi Ior7ia, #a#3l %i fiul.
$3s#oria de 5ece ani a aces#ui $ap3 es#e do0ina#3 de poli#ic3, diplo0aie %i r358oi. <n a sa
Laud a nebuniei A15M@B, Eras0us din (o##erda0 a ridiculi5a# pasiunea 0ili#ar3 a Su6eranului
$on#if. ,uicciardi, cronicarul pe care l-a0 0ai a0in#i#, re0arca fap#ul c3 Iuliu nu a6ea din
cali#3ile unei fee 8iserice%#i al#ce6a dec4# <08r3c30in#ea. Cu #oa#e acu5aiile ce i s-au adus, las3
<n ur0a sa un s#a# consolida#, cu o 6is#ierie plin3, respec#a# %i c9iar #e0u#. u %i-a pro0o6a#
0e08rii fa0iliei, de%i ar fi pu#u# u%or s3 cad3 prad3 nepo#is0ului %i, cul0ea, de%i ale7erea sa nu
a fos# s#r3in3 de unele prac#ici si0oniace, declar3 prin#r-o 8ul3 pro0ul7a#3 <n 15M5 drep# nul3
orice ale7ere papal3 recur74nd la 0anipul3ri 6eroase. +ui >enrC al VIII-lea al An7liei <i acord3
dispensa care <i per0i#ea s-o ia de soie pe Ca#erina de Ara7on, 63du63 <n ur0a decesului fra#elui
s3u. <n A0erica de Sud pune 8a5ele pri0elor dioce5e. <n cadrul celui de al V-lea Conciliu
+a#eran, al WVIII-lea Conciliu Ecu0enic, pri0ele cinci %edine sun# dedica#e conda0n3rii
Conciliului Sc9is0a#ic de la $isa A1511-1512B. +ucr3rile 6or fi con#inuare %i dup3 0oar#ea lui
Iuliu, sur6eni#3 <n 1513, %i 6or lua sf4r%i# su8 +eon al W-lea. Ele <ns3 nu r3spund c4#u%i de puin
cererii de6eni#e un fac#or co0un al 74ndirii cercurilor ecle5ias#ice %i laice care cereau insis#en#
:refor0a;. ) nou3 oca5ie ra#a#3 pus3 <n spa#ele lui +eon al W-lea %i care 6a duce la declan%area
aciunilor di6erselor #endine refor0is#e.
Iuliu al II-lea a <ncura!a#, ca un ade63ra# o0 al (ena%#erii, ar#ele fru0oase. 'rei ar#i%#i de
7eniu au cunoscu# 7enero5i#a#ea sa. Ira0an#e, cu 7randiosul proiec# de recons#rucie a
Va#icanului -surs3 a punerii pe pia3 a indul7enelor, pic3#ur3 necesar3 pen#ru declan%area
6alurilor refor0eiH (affael, cu frescele s3lilor pala#ului lui icolae al V-lea A:S#an5ele lui
(affael;BH .ic9elan7elo, cu 7enialele opere din Capela Si2#in3 %i 0onu0en#ul funerar al papei,
din care face par#e %i 6es#i#a s#a#uie a lui .oise, replica <n 0ar0or3 a lui Iuliu al II-lea, #ipic
repre5en#an# al (ena%#erii i#aliene.
2eon al 3/lea A1513-1521B, al doilea fiu al lui +oren5o .a7nificul, n3scu# la 11 dece08rie
14&5 <n =lorena, fusese des#ina# <nc3 din lea73n celor 0ai <nal#e de0ni#3i 8iserice%#i. +a 64rs#a
de %ap#e ani es#e #uns c3lu73r, iar la #reispre5ece ani es#e nu0i# cardinal-diacon. '4n3rul es#e
ins#rui# de c3#re u0ani%#i de frun#e. ;S#udia53 <n#re 14/@ %i 14@1 #eolo7ia %i drep#ul canonic la
$isa. +a 64rs#a de %ap#espre5ece ani de6ine 0e08ru al Sf4n#ului Cole7iu A14@2B. Dup3 0oar#ea
#a#3lui s3u re6ine la =lorena. Doi ani 0ai #4r5iu, <0preun3 cu ceilali 0e08ri ai fa0iliei .edici,
es#e e2ila# din pa#ria na#al3 %i c3l3#ore%#e, <n#re 14@4 %i 15MM, prin =rana, )landa - unde <l
cunoa%#e pe Eras0us - %i ,er0ania. (e6eni# la (o0a <n 15MM, <%i ad4nce%#e cuno%#inele de
li#era#ur3, ar#3, #ea#ru %i 0u5ic3H dup3 0oar#ea lui Ale2andru al Vl-lea <ncepe s3 do84ndeasc3 o
anu0i#3 pondere poli#ic3. <n 1511 de6ine le7a# papal, a08asador la Iolo7na, apoi o8ine
co0anda ar0a#ei pon#ificale %i con#ri8uie decisi6 la res#a8ilirea do0inaiei .edicilor <n ce#a#ea
floren#in3. A6ea #o#ul pen#ru a de6eni un de0n ur0a% al lui Iuliu al II-lea, <ns3 nepo#is0ul, 0area
14&
sa dra7os#e pen#ru =lorena, o anu0i#3 superficiali#a#e, ca %i incons#ana poli#icii sale 6or anula
a#4# darurile cu care fusese <n5es#ra# de na#ur3 c4# %i efec#ele unei educaii <n7ri!i#e.
+a 11 0ar#ie 1513 adus <n concla6 8olna6, <n ur0a unui scru#in cura# - <nele7e0 ne<n#ina#
de prac#ici si0oniace, la 64rs#a de #rei5eci %i %ap#e de ani urc3 <n Scaunul $apal. <nc3 de la
pri0ele ac#e ale pon#ifica#ului 0anifes#3 o surprin53#oare sl38iciune de carac#er: #endina de a
soluiona 7reu#3ile ce-i apar <n dru0 prin co0pro0isuri. Acord3 ier#are cardinalilor ce
or7ani5aser3 Conciliul de la $isa, su8scrie reconcilierea lui cu $o0pei Colonna, care <ncercase s3
a4e poporul <n 6ederea ins#aur3rii repu8licii %i accep#3 0ediaia de la =lorena fa3 de con!uraia
lui Ioscoli %i Capponi. Es#e duplici#ar <n poli#ic3, e5i#4nd <n#re o a#i#udine an#i- %i filo-france53.
<n sf4r%i#, <i ridic3 la de0ni#a#ea de cardinali pe 63rul ,iulio - ce 6a de6eni pap3 su8 nu0ele de
Cle0en# al VII-lea - %i pe nepo#ul s3u Inoceniu Ci8o. <n 151& <nc9eie lucr3rile Conciliului
Ecu0enic +a#eran iniia#e de Iuliu al II-lea, f3r3 pro7rese deose8i#e <n ceea ce pri6e%#e 0ul#
discu#a#a refor03.
A#i#udinea lui +eon al W-lea ne do6ede%#e, <nc3 o da#3, c3 nu poi s3 faci dec4# ceea ce 6rei
s3 faci.
Nn acela%i an 6iaa <nal#ului $on#if es#e a0enina#3 de con!uraia cardinalului Alfonso
$e#rucci. Co0plo#ul es#e descoperi#, $e#rucci es#e ares#a#, !udeca#, conda0na# %i e2ecu#a# prin
s#ran7ulare <n cas#elul San#SAn7elo la " iulie 151&.
$en#ru a con#racara opo5iia din ce <n ce 0ai f3i%3 a celor #rei5eci de cardinali, 0e08ri ai
Sf4n#ului Cole7iu, +eon procedea53 la nu0irea din#r-o da#3 a #rei5eci %i unu de noi cardinali, fap#
unic <n is#oria de p4n3 a#unci a Sf4n#ului Scaun. V4n5area de indul7ene es#e relua#3, c3ci
c9el#uielile, <n#ru ni0ic !us#ifica#e, reu%iser3 s3 sec3#uiasc3 8o7a#a 6is#ierie 0o%#eni#3 de la Iuliu
al II-lea. Ier#area p3ca#elor pre5en#e, #recu#e %i 6ii#oare a celor 6ii c4# %i a celor 0ori #re5e%#e
aprinse discuii. <n#re #i0p, <n pala#ul Va#icanului, s3r83#oarea es#e con#inu3 su8 for0a unui
a0es#ec de cre%#inis0 %i neop374nis0: carna6al 0asca#, spec#acole de 0i#olo7ie an#ic3,
procesiuni. Vicarul lui >ris#os par#icip3 cu pl3cere la aces#e 8ufonerii, pe ai c3ror :reali5a#ori; <i
r3spl3#e%#e princiar cu 7al8enii s#r4n%i de pe spinarea credincio%ilor %i a clerului.
'oa#e aces#ea nu po# sc3pa 6ederii #4n3rului c3lu73r %i doc#or <n #eolo7ie .ar#in +u#9er
#ri0is %i el de Iiserica sa la (o0a. -i as#fel, <n seninul aces#ui :dolce far nien#e; <n care #r3ie%#e
<nal#ul $3rin#e, se de5l3nuie ful7erul. <n di0ineaa 5ilei de 31 oc#o08rie a anului 151&, c3lu73rul
Au7us#in .ar#in +u#9er in#uie%#e pe 0arele por#al al ca#edralei din Li##en8er7 cele nou35eci %i
cinci de :#e5e; ale sale. Ceea ce ur0ea53 sun# doar episoade ale unei lup#e pierdu#e :din plecare;
de c3#re papali#a#ea renascen#is#3 %i repre5en#an#ul ei +eon al W-lea care, fie <n7r3di# <n 74ndire,
fie pros# sf3#ui# de superficialii consilieri, nu 6ede <n aciunea +u#9er dec4# o sc4n#eie ce #re8uie
s#ins3 cu o 7ur3 de ap3. El nu ine sea03 de 64l63#aia 0is#ic3 ce a cuprins :nea0urile; %i 0ai
ales pe ace%#i ne<nfricai 7er0anici, c3rora noul apos#ol li se adresea53 <n felul ur03#or: :<n
14/
fiecare 5i cre%#e o ur3 surd3 care-i consider3 pe clericii i#alieni ca e2ploa#a#ori ai poporului
7er0an c3ruia, <n sc9i08, <i acord3 doar dispreul lor.; ADo0 C9arles $oule#, 5nitiation d9%istoire
ecclesiati@ue" Ieauc9esne, $aris, 1@44, p.232B. -i 0ai depar#e: :Ace%#i i#alieni sun# %arla#ani care
ne e2ploa#ea53 %i care su7 p304n#ul 7er0an p4n3 la 03du63. ,er0anie, #re5e%#e-#eT;.
$rinul elec#or al Sa2oniei %i ali parincipi 7er0ani <l susin. Cele nou35eci %i cinci de #e5e
#raduse din la#in3 <n 7er0an3, #e5e con#ra prac#icii indul7enelor, au da# ocol ,er0aniei. (efu5ul
lui +u#9er de a se pre5en#a la (o0a A151/B, arderea <n pu8lic a 8ulei papale 2&urge Domine
A152MB, e2co0unicarea %i audierea lui +u#9er <n cadrul %edinelor (eic9s#a7-ului de la Lor0s
A152@B %i #o# ceea ce ur0ea53 sun# 6ic#orii incon#es#a8ile ale c3lu73rului au7us#in <0po#ri6a unei
papali#3i <n declin. (efor0a 6isa#3 de ,irola0o Sa6onarola a i584ndi# <n nordul Europei.
+eon al W-lea 0oare <n 0od nepre635u#, <n 64rs#3 de nu0ai pa#ru5eci %i %ase de ani, la 1
dece08rie 1521. Cu c4#e6a 5ile <nain#e de a-%i da o8%#escul sf4r%i# <l declar3 pe Carol Uuin#ul
:ap3r3#or al credinei ca#olice <0po#ri6a lu#eranis0ului; care se e2#inde cu repe5iciune.
Adrian al Vl/lea A1522-1523B. )s#il poli#icii papale, Sf4n#ul Cole7iu se decide pen#ru
cardinalul de *#rec9#, Adrian =loris5oon, fiul unui #40plar din re7iunea Guider5ee. oul ales,
care nu cuno%#ea nici un cu64n# <n li08a i#alian3, de#es#a u0anis0ul %i pe u0ani%#i, pe care-i
considera ere#ici, era lipsi# de 7us# ar#is#ic %i co0ple# nerecep#i6 fa3 de di6ersele co08inaii ale
poli#icii 7rando0ane prac#ica#e de unii din#re pre0er73#orii s3i. $ios %i econo0, cunosc4nd 8ine
6aloarea 8anului, a!un7e la (o0a a8ia la %ap#e luni de la ale7ere, es#e <nsc3una# <n indiferena
#o#al3 a ro0anilor, lucru ce nu-1 <0piedic3 s3 procede5e la o epurare 0asi63, ne0ai<n#4lni#3 <n
is#oria Sf4n#ului Scaun. *0ani%#i, ar#i%#i, scrii#ori %i ali 8eneficiari de s#ipendii %i pensii 7rase
sun# alun7ai din Va#ican %i c9iar din (o0a. .ul#e lucr3ri <n curs sun# opri#e, nu0ero%i
funcionari sun# liceniai, iar alii <%i 63d reduse si08riile, <nsu%i personalul de ser6iciu afec#a#
papei scade nu0eric de la cinci5eci de persoane la nu0ai pa#ru an7a!ai. Dup3 ce face cur3enie
%i face ordine <n casa proprie, #rece la Iiseric3. In#enionea53 s3 pun3 cap3# ere5iei pro#es#an#e.
<n#r-o scrisoare pe care o adresea53 Die#ei din iirn8er7 ne de563luie preocup3rile sale:
:Du0ne5eu a per0is persecu#area Iisericii din cau5a p3ca#elor oa0enilor, <n 0od par#icular a
preoilor %i prelailor A...B Sun#e0 con%#ieni de p3ca#ele care au p3#a# recen# Scaunul Sf4n#ului
$e#ru A...B $ro0i#e0 s3 re<nnoi0 Curia <n <n#re7i0eH ea
e
s#e cau5a po#enial3 a #u#uror aces#or
rele.; A.ercier KacPues, ,ingt siecles d98istoire du ,aticanB" .oar#ea sur6eni#3 la 14 sep#e08rie
1523, <n 0o0en#ul <n care =rancisc I in6ada I#alia, <l 6a <0piedeca s3-%i duc3 la 8un sf4r%i#
planurile. (o0anii scriu pe poar#a 0edicului Su6eranului $on#if, ,io6anni An#racino:H
:+i8era#orului $a#riei, Sena#ului %i $oporului (o0an;. 'oi para5iii alun7ai dau fu7a pen#ru a-%i
reocupa po5iiile o clip3 pierdu#e.
Clement al VII/lea A1523-1534B. Sacrul Cole7iu ale7e un nou .edici, pe 63rul lui +eon al
W-lea, ,iulio, care de6ine $apa Cle0en# al Vll-lea. $ios %i cins#i#, econo0, dar #o# a#4# de sla8 %i
14@
ne9o#3r4# ca %i preceden#ul .edici a!uns <n Scaunul Apos#olic, su8 p3s#orirea sa (o0a %i
Va#icanul 6or pl3#i scu0p <ncercarea de a se a0es#eca <n lup#a din#re =rana %i Spania, 0i54nd
c4nd pe =rancisc I, c4nd pe Carol Uuin#ul. +a 5 ianuarie 1525 noul pap3 se0nea53 un #ra#a# de
alian3 cu =rancisc I. Cinci5eci de 5ile 0ai #4r5iu, la $a 6ia, re7ele c3dea pri5onier <n 04inile
su6eranului spaniol. Aces#a ocup3 %i (o0a %i-1 sile%#e pe Cle0en# s3 se0ne5e un al# #ra#a#, ce
renuna la aliana cu france5ii. Eli8era# din cap#i6i#a#ea spaniol3, re7ele =ranei pune pe picioare
la 25 0ai 152" o +i73 Sf4n#3, la care ader3 %i Su6eranul $on#if, 0o#i6 pen#ru care Va#icanul
cunoa%#e o nou3 in6a5ie spaniol3. I0pruden#ul pap3 scap3 cu fu7a, refu7iindu-se <n cas#elul-
for#3rea3 San#SAn7elo, l3s4nd pala#ul pon#ifical %i 8a5ilica Sf4n#ul $e#ru la dispo5iia !efui#orilor.
,eneros, Carol Uuin#ul acord3 Va#icanului un ar0is#iiu, pe care <ns3 aces#a se 7r38e%#e s3-1
<ncalce.
Nncepu#ul anului 152& es#e 7roa5nic pen#ru peninsula i#alic3. Iande de 0ercenari %i
a6en#urieri spanioli, 7er0ani %i i#alieni o, s#r38a# %i !efuiesc <n lun7 %i <n la#. +a " 0ai cone#a8ilul
C9arles de Iour8on, <n frun#ea unei ar0a#e cifra#e la pa#ru5eci de 0ii de oa0eni, asal#ea53
(o0a. )ra%ul e#ern es#e <n 04inile a#aca#orilor, <ncepe !aful %i 0asacrul: ni0ic nu es#e crua#.
(o0a %i locui#orii ei sufer3 pierderi inco0para8il 0ai 7ra6e dec4# cele din preceden#ele in6a5ii
8ar8are. $ala#e incendia#e, 8iserici p4n73ri#e, relic6e c3lca#e <n picioare %i arunca#e <n r4uri,
sarcofa7e papale spar#e %i !efui#e, cardinali 0al#ra#ai sau o0or4i, c3lu73rie 6iola#e. Aceas#3
solda#esc3, recunosc4ndu-se lu#eran3 <n 8un3 03sur3, :6rea s3 curee 7ra!durile An#icris#ului din
Va#ican;. Aces#a a fos# :ii sacco di (o0a; AKefuirea (o0ei, n.a.B.
Cle0en# al VII-lea, refu7ia# <n San#SAn7elo, capi#ulea53 dup3 o lun3 de re5is#en3 f3r3
perspec#i6e. +a & iulie o 7arni5oan3 7er0ano-spaniol3 <nlocuia 7arda el6eian3 care asi7urase
pa5a Su6eranului $on#if. +a / dece08rie, de79i5a#, reu%e%#e s3 fu73 la )r6ie#o %i apoi la Vi#er8o.
(e6eni# la Va#ican, cu oc9ii <n lacri0i, cel de al doilea .edici pu#ea s3 cons#a#e ruina (o0ei %i
sc3derea nu03rului locui#orilor de la cinci5eci %i cinci de 0ii de sufle#e la #rei5eci %i cinci de 0ii.
Cei dou35eci de 0ii de a8seni odi9neau <n 7ropi co0une. Carol Uuin#ul era perfec# con%#ien# de
r3spunderea pe care o pur#a pen#ru dra0a ce <ndoliase %i ruinase (o0a. De aceea, la Ca08rai,
unde se desc9id #ra#a#i6ele de pace A152@B, es#e 0odera#H p3s#rea53 nea#inse #eri#oriile S#a#ului
$apal dup3 ce 6a fi fos# recunoscu# %i <ncorona# drep# re7e al +o08ardiei %i su6eran al I0periului
,er0an. Cu aces# ac# sole0n Cle0en# al Vll-lea <%i ia r30as 8un de la poli#ic3.
Nn #re8urile reli7ioase reu%e%#e s3 acu0ule5e acelea%i insuccese ca %i pe plan poli#ic. <n
pri6ina con#rarefor0ei ceru#3 de lu0ea ca#olic3 nu <n#reprinde prac#ic ni0ic serios, 8a 0ai 0ul#,
prin cear#a cu An7lia %i irasci8ilul >enrC al V*I-lea Iiserica an7lican3 se separ3 de Iiserica
ro0ano-ca#olic3. >enrC al V*I-lea solici#ase lui Cle0en# al Vll-lea o deci5ie de anulare a
c3s3#oriei cu Ca#erina de Ara7on. Dup3 #rei ani Su6eranul $on#if pronun3 6erdic#ul s3u, care
confir0a 6ala8ili#a#ea 0aria!ului. $rin Acrul de Supre0aie din 3 noie08rie 1534, >enrC al V*I-
15M
lea #3ia 8ru#al punile de le73#ur3 ale re7a#ului cu (or9a papal3. Ca#olicis0ul de6ine prac#ic o
confesiune in#er5is3 <n An7lia, unde refor0a lui +u#9er, ca %i a celorlali pro#es#ani, a6usese #i0p
s3 se consolide5e.
151
(E=)(.A -I C)SECIQE+E EI
Re&ormatorii! Martin LU>AER +i Dean CAL$IN
=ENERALI>NMI. Is#oricii par a dori s3 0arc9e5e sf4r%i#ul E6ului .ediu prin c3derea
Cons#an#inopolelui A1453B. $r38u%irea I0periului Ii5an#in nu a fos# dec4# unul din 0arile
e6eni0en#e ce !alonea53 o perioad3 de pes#e o su#3 de ani. S3 ne fie per0is a le e6oca c9iar %i
fu7i#i6, f3r3 a a6ea 6reo pre#enie de e29aus#i6i#a#e: descoperirea #iparului de c3#re ,u#en8er7
A143"BH descoperirea A0ericii de c3#re Cris#ofor Colu08 %i spanioli A14@2BH succesele
por#u79e5ilor Vasco da ,a0a %i .a7ellan <n e2plorarea dru0ului Indiilor, e2plorarea %i cucerirea
.e2icului de c3#re Cor#e5 %i a $eru-ului de c3#re $i5arro: rena%#erea i#alian3 cu re6enirea la
An#ic9i#a#e %i na#ur3, cu re<nnoirea ar#elorH 0i%carea u0anis#3, 0od de re<nnoire a 74ndiriiH
re6oluia din as#rono0ie ACopernic, 1543BH de56ol#area 0a#e0a#icii si a %#iinelor na#urale. 'oa#e
aces#e e6eni0en#e sc9i083 6i5iunea o0ului asupra uni6ersului, iar prin#r-un 0ecanis0 de feed-
8ac?, de cone2iune in6ers3, <l o8li73 s3 74ndeasc3 al#fel, s3-%i perfecione5e <n 0od raional
0odul de a 6edea %i <nele7e lu0ea. Descar#es %i alii 6or conse0na aceas#3 e6oluie.
Nn #i0p ce lu0ea se 0odifica su8 oc9ii lor, sc9i08area pe care o percepeau, dar al c3rei
sens 0ai ad4nc le sc3pa, Su6eranii $on#ifi ai secolului al WV-lea se ara#3 preocupai 0ai 0ul# de
l3r7irea #eri#oriilor Iisericii <n f3r40ia#3 %i fr304n#a#a lu0e a s#a#elor i#aliene. Curia papal3,
do0ina#3 de un pu#ernic spiri# laic-aris#ocra#ic, de nepo#is0 %i corupie, o0i#e s3 dea curs
cererilor ce-i par6in din surse conciliare %i e2#ra-conciliare care cer cu insis#en3
:a77iorna0en#o;-ul Iisericii, aducerea la 5i, adic3 (efor0a Iisericii. $on#ifica#ul lui Ale2andru
al Vl-lea Ior7ia duce la e2#re0 si0onia, ar79irofilia %i nepo#is0ul, ad3u74ndu-i o cul0e <nc3
nea#ins3 <n ceea ce pri6e%#e decadena 0ora6urilor. In plus, a0es#ecul Su6eranilor $on#ifi <n
0area poli#ic3 european3, pre#eniile lor de a decide <n c9es#iuni ce nu cad #o#deauna <n
co0pe#ena lor spiri#ual3 se soldea53 cu ca#as#rofa cunoscu#3 <n is#orie su8 nu0ele de :sacco di
(o0a; A!efuirea (o0eiB, <n 152& -da#3 con6enional3, accep#a#3 drep# punc# final al (ena%#erii
i#aliene.
'oa#e aces#e s#3ri de lucruri %i e6eni0en#e concen#rea53 un po#enial e2plo5i6 care, <n 151&,
declan%a53 (efor0a, ce se 6a solda cu o nou3 sc9is03, de da#a aceas#a <n s4nul Iisericii ro0ano-
ca#olice. Consecinele sun# la <ncepu# i0pre6i5i8ile. <n final, 6o0 cons#a#a c3 (efor0a a
sc9i08a# faa Europei, de#er0in4nd i0por#an#e 0u#aii %i <n :+u0ea ou3;.
152
MAR>IN LU>AER. .ar#in 6ede lu0ina 5ilei la 1M noie08rie 14/3 <n ora%ul Eisle8en
din '9urin7ia. $3rinii s3i, >ans %i .ar7are#a +u#9er, sun# 3rani 9arnici: le7ile 3rii nu-i per0i#
lui >ans, ca pri0 n3scu#, s3 preia proprie#a#ea a7ricol3 a #a#3lui s3u, de aceea, 9o#3r4# %i
<n#reprin53#or, se an7a!ea53 0iner. +a Eisle8en condiiile nu sun# prea fa6ora8ile celor care
doresc s3 se 8ucure de 8un3s#are, s3 pro0o6e5e pe scara social3 %i, nici la un an de la na%#erea lui
.ar#in, fa0ilia se 0u#3 la .ansfeld. Econo0 %i c9i85ui#, >ans reu%e%#e s3 arende5e o 0in3 din
care e2#ra7e 0inereu de ara03. oul indus#ria% es#e 8ine 635u# %i aprecia#. '4n3rului .ar#in i se
asi7ur3 0i!loace 8une pen#ru a pu#ea <n63a la .ansfeld, iar 0ai #4r5iu la .a7de8ur7 %i
Eisenac9. <n casa p3rinilor, pio%i ca#olici, ca %i <n %coal3 do0ne%#e se6eri#a#ea, le7e a #i0pului.
'4n3rul 6a s#udia <n con#inuare drep#ul, c3ci pro0o6area pe scara social3 #re8uie con#inua#3. I se
73se%#e c9iar %i o 6ii#oare lo7odnic3, dar aceas#a 6a #re8ui s3 a%#ep#e cu0in#e <nc9eierea s#udiilor
pro0isului so.
Nn 15M1, +u#9er es#e <nscris la *ni6ersi#a#ea din Erfur#, ins#i#uie cu un 8un renu0e <n ceea
ce pri6e%#e s#udiile !uridice. .ar#in #er0in3 cu s#r3lucire s#udiile de 8a53 ale facul#3ii de ar#e
>8ere, #rec4ndu-%i e2a0enul final - 0a7is#eriul - <n 15M5, clasifica#
a
l doilea din#r-o 7rup3 de
cincispre5ece candidai. Con#inu4nd cu s#udiile !uridice, <n cursul pri0ului se0es#ru face un
dru0 p4n3 acas3, la .ansfeld. $e calea de <n#oarcere, la S#o##ern9ei0, <n cursul 5ilei de 2 iulie
15M5, es#e surprins de o fur#un3 <n c40p li8er. +4n73 el cade un ful7er. <nfrico%a#, cere a!u#or %i
face f373duina: :...A!u#3-03, Sf4n#3 Ana, 6reau s3 03 c3lu73resc;. S#ri73#ul s3u de a!u#or
r3spundea pro8a8il unei 9o#3r<ri an#erioare <nc3 nee2pri0a#3, aceea de a-1 73si pe Du0ne5eu %i
de a i se dedica <n <n#re7i0e. Ia#3-1 deci p3%ind, dou3 s3p#304ni 0ai #4r5iu, li8er %i nesili#, pra7ul
porii 03n3s#irii au7us#inilor din Erfur#, unde cere s3 i se <n73duie s3 se c3lu73reasc3. =3r3
dificul#3i, c3ci +u#9er se do6ede%#e disciplina# %i s#udios, es#e accep#a# <n ordinul au7us#inilor
dup3 #i0pul de pro83. <n 15M& es#e sfini# preo# %i <nscris spre a s#udia #eolo7ia. <n paralel, la
Li##en8er7, susine o ac#i6i#a#e didac#ic3 <n cadrul facul#3ii de ar#e.
C4nd conduc3#orii ordinului op#ea53 pen#ru li8erali5area, rela2area disciplinei, opo5iia
radical3 #ri0i#e la (o0a, <n 151M, un pro#es# susinu# de o dele7aie din care face par#e %i $a#er
+u#9er. Dup3 ce re6ine <n ,er0ania, din cau5a unor ne<nele7eri es#e 0u#a# <n 1511 la
Li##en8er7, unde de6ine a!u#or de s#are al 03n3s#irii au7us#inilor %i apoi 6icar dis#ric#ual. <n
1512, la 64rs#a de 2@ de ani, o8ine #i#lul de doc#or %i apoi pe cel de profesor #i#ular de #eolo7ie
pen#ru :+ec#ura <n 3iblia) la *ni6ersi#a#ea din Li##en8er7, ca ur0a% al cele8rului Ko9ann 6on
S#aupi#5. $rin cursurile sale de e2e7e53 8i8lic3 susinu#e <n#re anii 1511 %i 151/ +u#9er di6ine
cunoscu#. Din aceas#3 perioad3 da#ea53 0ul# aprecia#ele sale prele7eri despre 'salmi, despre
Epis#olele c3#re ro0ani, 7ala#eni, e6rei %.a.
153
* * *
De%i +u#9er <0pline%#e cu con%#iincio5i#a#e %i s#ric#e co0anda0en#ele le7ii cre%#ine %i ale
ordinului c3ruia <i aparin] es#e #o# 0ai ne0ulu0i# %i #or#ura# de 74ndul ne04n#uir
1
(eflec#4nd
ad4nc, reu%e%#e s3 a!un73 la conclu5ia c3: :Cel dr[l #r3ie%#e din credin3.;. -i 0ai depar#e, +u#9er
co0ple#ea53: :u i

de 6oina %i de s#r3dania fiec3ruia A04n#uireaB. Ea depinde doar de 7raia lui
Du0ne5eu, fap#ele 8une, 6enerarea sfinilor %i a relic6elor, pelerina!ele, #o#ul es#e f3r3 6aloare.;
Era pri036ara anului 151/ %i +u#9er scria #oa#e aces#ea <n #urnul 03n3s#irii din Li##en8er7.
Cu c4#e6a luni 0ai <nain#e, la 31 oc#o08rie 151&, in#uise cele nou35eci %i cinci de .eze pe poar#a
8isericii cas#elului din aceea%i locali#a#e. 'e5a <n#4i for0ula: :<n#rea7a 6ia3 a credinciosului
#re8uie s3 fie pedeaps3. $edeaps3, adic3 ura o0ului con#ra lui <nsu%i, a#i#udine ce persis#3 p4n3 la
in#rarea <n <0p3r3ia cerurilor.;.
Aces#ea sun#, <n 151& %i 151/, pri0ele e6eni0en#e care 0arc9ea53, din punc# de 6edere
#eolo7ic, <ncepu#ul (efor0ei. A#acul .ezelor <0po#ri6a co0erului cu indul7ene es#e condus de
c3#re un +u#9er 0ai ca#olic dec4# 0a!ori#a#ea ca#olicilor %i 0ai pap3 dec4# <nsu%i +eon al W-lea.
'e#5el, <0pu#ernici#ul papal, colind3 <n lun7 %i <n la# ara, ar3#4nd c3 :Cei decedai po# o8ine
ier#area;, de <nda#3 ce 8anul sun3 <n cu#ieH c3 p4n3 %i p3ca#ele 6ii#orului po# fi ier#a#e prin
ac9i5iionarea de indul7ene, c3 ac9i#area unei indul7ene #e fere%#e de pur7a#oriu sau de iad.
+u#9er in#e%#e pro6ocarea unei dispu#aii %i conda0narea aces#or a8u5uri. Dar lui +eon al
W-lea, care a <ncepu# cons#rucia noii 8iserici a Sf4n#ului $e#ru din (o0a, i s-au #er0ina# 8anii.
+ucr3rile l4nce5esc.
Nn Sa2onia indul7enele nu sun# per0ise, pen#ru c3 ele sun# o afacere financiar3 <n#re (o0a
%i >o9en5ollerni. Cardinalul Al8rec9# de .ain5, fra#ele prinului Koac9i0 I de Iranden8ur7, a
<nc3lca# de dou3 ori canoanele Iisericii: cu0ul de funcii %i dep3%irea 64rs#ei prescrise. u0i#ul
deine episcopa#ul de >al8ers#ad# %i ar9iepiscopiile de .a7de8ur7 %i .ain5. $en#ru nu0irile
respec#i6e a $l3#i# su0e uria%e la (o0a. Ianii i-a o8inu# prin <0pru0u# de la Ianca =u77er.
C4nd aceas#a cere res#i#uirea credi#ului %i a So84n5ilor, Al8rec9# cons#a#3 c3 es#e <n fali0en#. Ca
ie%ire din i0pas, (o0a propune acordarea per0isiunii de a se co0erciali5a idul7enele <n ara
>o9en5ollernilorH !u03#a#e din su0ele reali5a#e
re
8uiau s3 ia dru0ul (o0ei, cealal#3 !u03#a#e 6a
ser6i acoperirii
re
di#elor lua#e de Al8rec9#. +u#9er nu cunoa%#e, la da#a pu8lic3rii .ezelor, aces#e
aran!a0en#e, <ns3 le 6a afla de la 0e08rii co0uni#3ii din Li##en8er7 ce s-au repe5i# pes#e
7rania 6ecin3, la Kii#e8or7, locali#a#e <n care 'e#5el <%i desf3%ura co0erul. Conda0narea
154
indul7enelor are dou3 ur03ri: .ezele se r3sp4ndesc <n ,er0ania cu iueala unui foc <n preerie %i
cardinalul Al8rec9# <l recla03 pe +u#9er. De la (o0a 6in cu6in#e de conda0nare, c3lu73rul
au7us#in es#e califica# drep# 6r3!i#or, c3ci doar papa %i cardinalii sun# <ndrep#3ii s3 repre5in#e
Iiserica %i s3 6or8easc3 <n nu0ele ei. Dru0ul (efor0ei ar fi fos# al#ul dac3 Iiserica ro0ano-
ca#olic3 ar fi ar3#a# <nele7ere fa3 de o8ieciile %i cri#icile lui +u#9er. )0ul de r4nd <ns3 es#e
sa#isf3cu#. .uli cons#a#3 c3 <n sf4r%i# a desc9is unul 7ura %i c3 0ul#e lucruri nu sun# 8une <n
Iiseric3.
De%i au#ori#3ile 8iserice%#i ro0ane sun# iri#a#e de a#acurile lui +u#9er, ele nu po# aciona <n
6oie <0po#ri6a celui ce es#e s#i70a#i5a# ca ere#ic %i sc9is0a#ic pen#ru c3 (o0a nu 6rea s3
pro6oace lu0ea 7er0an3. <0p3ra#ul .a2i0ilian es#e 8olna6 %i succesiunea lui es#e prac#ic
desc9is3. In lup#a surd3 ce se duce <n#re (e7ele =rancisc I al =ranei %i :spaniolul; Car ol
Uuin#ul, Curia %i +eon al W-lea sun# de par#ea celui de-al #reilea, a influen#ului prin elec#or
=rederic cel <nelep#, cel care a fa6ori5a#, fie %i <n 0od pasi6, aciunile lui +u#9er. De aceea,
pen#ru a nu fora lucrurile, papali#a#ea se decide pen#ru aciuni 0odera#e. $rofi#4nd de %edina
(eic9s#a7-ului, care <n 151/ se ine la Au7s8ur7, <l delea73 pe Cardinalul Ca!e#an ca, <n cali#a#e
de repre5en#an# al Sf4n#ului $3rin#e, s3 poar#e o discuie cu cel ce se a83#ea 6354nd cu oc9ii de
:la dreap#a credin3;. Ia#3 6ersiunea lui +u#9er asupra aces#ei <n#4lniri. :'re8uia s3 re#rac#e5 #oa#e
#e5ele 0ele, pe care cardinalul le considera 6r3!i#orii. <ns3 eu a0 spus: ,re%eala 0ea, dac3 es#e
6reuna, #re8uie do6edi#3 pe #e0eiul 3ibliei" -i apoi 6oi re#rac#a. Cardinalul s-a <nfuria# %i eu a
#re8ui# s3 dispar din Au7s8ur7.;
A doua <n#40plare, <n anul ur03#or, <n 6ara lui 151@. +u#9er are la +eip5i7 o 0are dispu#3
cu profesorul Ec?. :Cre%#inul #re8uie s3 respin73 indul7enele.;, spune +u#9er %i adau73:
:Iiserica ro0an3 poa#e 7re%i, de al#fel ca %i conciliile 7enerale.; De la conda0narea lui
Sa6onaro<a %i a e0ulilor s3i ni0eni nu 0ai <ndr35nise s3 6or8easc3 as#fel.
Dup3 ce =rederic cel <nelep# refu53 s3 dea curs planurilor (o0ei %i Carol al V-lea es#e ales
<0p3ra# al ,er0aniei, se renun3 la a#i#udinea 0odera#3 de p4n3 a#unci fa3 de +u#9er %i la 15
iunie 152M +eon al W-lea se0nea53 8ula 2&urga Domine Ala#. <idic.e Doamne, n.a.B. Aceas#3
8ul3 conda0na pa#ru5eci %i una din#re #e5ele lui +u#9er %i <i cerea s3 se de5ic3 de ele <n decurs de
%ai5eci de 5ile. Dup3 al#e dou3 luni docu0en#ul scris al aces#ei a85iceri #re8uia s3 par6in3 la
(o0a. <n ca5 con#rar, +u#9er %i susin3#orii s3i ur0au s3 fie e2clu%i din Iiseric3, refor0a#orul
#ra#a# ca 6r3!i#or %i #oa#e scrierile lui arse.
De%i a0enin3#oare ca #on, 8ula era o pres#aie foar#e 0odes#3 din punc# de 6edere #eolo7ic,
c3ci (o0a nu sesi5ea53 #o# pericolul si#uaiei, iar +u#9er es#e considera# o can#i#a#e ne7li!a8il3, <n
)landa %i la Foln sun# arse <n pu8lic lucr3ri ale lui +u#9er. Cel 6i5a# r3spunde cu pa#ru scrieri
pro7ra0a#ice: Sermon von der guten -er$en A'redica despre faptele buneB/ ,on der 6rei%eit
eines C%ristenmensc%en ADespre libertatea unui cretinB/ #m den c%ristlic%en #del deutsc%er
155
Iation ACtre aristocraia cretin a naiunii germaneB/ ,on der bab?lonisc%en ;efangensc%aft
der Hirc%e ADespre robia babilonic a 3isericiiB"
Nn cea de a #reia lucrare se repro%ea53 ca#olicis0ului po0pa p374n3 a Curiei ro0ane %i
0i5eria din co0uni#3ile reli7ioase: ea con#es#3 pre#eniile 9e7e0onice ale (o0ei asupra pu#erii
laice %i 0onopolul papali#3ii asupra iniia#i6ei con6oc3rii unui conciliu pen#ru discu#area
si#uaiei cre%#in3#3ii. +ucrarea cunoa%#e un pu#ernic ecou. *n ecou #o# a#4# de pu#ernic cunoa%#e
%i <obia babilonic, dup3 care ade63raii cre%#ini ar fi pri5onierii Iisericii ca#olice, %i <nsoii #o#
a%a dup3 cu0 odinioar3 fuseser3 #ra#ai e6reii <n cap#i6i#a#ea 8a8ilonic3. Cau5a: 0odul de
<nele7ere al Sfin#elor 'aine. +u#9er recunoa%#e un carac#er sacru doar 8o#e5ului %i <0p3r#3%aniei.
) da#3 cu aces#e scrieri ale anului 152M, punile de le73#ur3 cu Iiserica ro0ano-ca#olic3 sun#
rup#e. A doua fa53 a (efor0ei es#e consu0a#3.
+a 1M dece08rie 152M con#raa#acul lui +u#9er de6ine 6irulen#. ) c9e0are a lui .elanc9#on
con6oac3 la Li##en8er7 profesorii %i s#udenii. <n 5ori de 5i se ard scrieri de drep# canonic ca#olic.
+a sf4r%i#, +u#9er arunc3 <n foc un caie# care conine copia 8ulei papale, <nsoind aces# ac# cu
cu6in#ele: :$en#ru c3 ai s#rica# ade63rul Do0nului, S#3p4nul #e dis#ru7e <n aces# foc;. $ro6ocarea
face ocolul lu0ii. Arderea canoanelor Iisericii %i a 8ulei nu pu#ea r304ne nepedepsi#3. <n
pri0ele 5ile ale lui ianuarie 1521, +u#9er %i cei ce cred <n el sun# e2co0unicai %i pu%i su8
in#erdicie.
Nn aprilie 1521, la Lor0s, +u#9er se pre5in#3 <n faa (eic9s#a7-ului. Dup3 ce se declar3
li8er fa3 de <0p3ra#, principi %i episcopi, repe#3 ap3sa#: :u re#ra7 ni0ic din ceea ce a0 scris.
Dac3 <ns3 <0i do6edii pe 8a5a Sfintei Scripturui c3 a0 co0is 6reo 7re%eal3, sun# 7a#a s3 o
recunosc;. Carol Uuin#ul es#e furios. <n 0ai 1521 <l declar3 proscris, scos de su8 scu#ul le7ilor.
+u#9er are 7ri!3 s3 se pun3 la ad3pos#. $e dru0ul de <napoiere de la Lor0s, din iniia#i6a
lui =rederic cel <nelep# es#e :r3pi#; %i dus la Lar#8ur7 unde #r3ie%#e ascuns su8 nu0ele de
ca6alerul Kdr7 p4n3 <n 0ar#ie 1522, #i0p <n care #raduce Ioul testament" Se <napoia53 la
Li##en8er7, unde es#e c9e0a# cu insis#en3 de c3#re co0uni#a#ea pro#es#an#3.
.elanc9#on nu era des#ul de #are pen#ru a-i do0ina pe 1 :s#4n7i%#ii; de su8 conducerea lui
Andreas Iodens#ein, 5is Farls#ad#. E2cesele pro6ocau pro#es#ele ca#olice, lucru ce-1 de#er0inase
pe prinul elec#or s3 in#er5ic3 orice nou3 aciune a refor0a#orilor. Farls#ad# <%i a7i#a aderenii
5ic4nd: :+u#9er nu es#e aici, #re8uie s3 face0 ce6a.; -i Farls#ad# face :ce6a; ce +u#9er n-ar fi
f3cu# nici <n rup#ul capului. $l3#e%#e s#udenii uni6ersi#3ii pen#ru a s#r4n7e icoanele din 8isericile
din Li##en8er7 %i a le ni0ici. :'oa#e sun# o8iec#e ale or8irii A3lende=er$eB, ale dia6olului;,
susine Farls#ad#. :Ele #re8uie dis#ruse.;
) s3p#304n3 <nc9eia#3 predic3 +u#9er. El repro%ea53 c3 s-a da# ui#3rii dra7os#ea %i
consideraia fa3 de cei sla8i. Susine c4 nou#3ile <n 6iaa Iisericii nu po# fi dic#a#e de sus, ci c3
#re8uie s3 creasc3 din dorinele o8%#ii credincio%ilor, f3r3 6iolen3. :A6e0 ne6oie de dra7os#ea
15"
fiec3ruia fa3 de ceilali.; +ini%#ea re6ine. Dup3 radicalis0ul iniial, +u#9er 0odelea53 pas cu pas
noua 6ia3 8isericeasc3. <n 0a#erie de cul#, pune la punc# ri#ualul :noii 0esse 7er0ane;, iar de
Cr3ciunul anului 1525 procla03 <nc9eia#3 <n#e0eierea :co0uni#3ii e6an79elice;.
oua for03 de 0ess3 se r3sp4nde%#e #rep#a# <n #oa#e cen#rele cre%#in-refor0a#e. En7els
nu0e%#e 0elodia Dumnezeu este o cetate de necucerit drep# :.arseillesa refor0ei;.
Se con#inu3 cu for0area predica#orilor %i cu edificarea noilor s#ruc#uri 8iserice%#i prin 6i5i#e
la faa locului.
1525, r3scoal3 sau r358oi 3r3nesc <n ,er0ania. Q3ranii se ridic3, nu 0ai po# <ndura
ap3sarea proprie#arilor de p304n#. :Vre0 s3 fi0 li8eri, a%a cu0 a scris +u#9er: cre%#inul es#e li8er
s#3p4n al #u#uror lucrurilorT; +u#9er <ncearc3 s3 0edie5e <n aces# s4n7eros r358oi <nain#e de a se
fi produs irepara8ilul. $redica#orul 6a conda0na e2cesele a08elor p3ri, c3ci cri0ele %i !aful nu
au ni0ic cre%#inesc <n ele. +u#9er sf3#uie%#e s3 se iniie5e #ra#a#i6e <n care :die >erren; ADo0niiB
#re8uie s3 renune de 8un36oie la ap3sare %i #iranie, iar 3ranii s3 do6edeasc3 03sur3 <n cererile
lor. <n Sua8ia, la Leins8er7, r3sculaii o0oar3 pe con#ele >e8fens#ein %i c4i6a no8ili ca6aleri.
$rincipii r3spund cu represiuni s3l8a#ice.
u 6o0 <nele7e nicioda#3 de ce En7els a inu# s3-1 s#i70a#i5e5e pe +u#9er pe 6eci,
7ra#ific4ndu-l cu e#ic9e#a de slu73 a principilor. :=iirs#en?nec9#;. Doar reaua-6oin3,
in#enionali#a#e pre0edi#a#3 %i a8il 0on#a! de ci#a#e fra70en#are, cali#3i %i 0e#ode cu care
:clasicii 0ar2is0ului; sun# deplin fa0iliari5ai, per0i# conclu5ii false cu0 sun# cele ale fiului de
indus#ria% En7els. 'oa#3 li#era#ura 0ar2is#3 susine c3 +u#9er s-a si#ua# de par#ea prinilor <n 1525,
deoarece s-ar fi #e0u# de 6ic#oria 3ranilor re6oluionari, care ar fi 03#ura# %i arunca# la co%
refor0a. i0ic 0ai neade63ra#. <nc3 din 152M, <n predicile sale, %i <n 1522, <n scrierile sale,
+u#9er conda0n3 orice for03 de a7i#aie social3, 7enera#oare de 9aos %i de pierderi de 6iei %i
8unuri o0ene%#i.
Susin4nd c3 cele spuse de +u#9er %i GEin7li au fos# scrise an#erior lui, Eras0us, <n *ber
den freien -illen, es#e de p3rere ca di6ersele con#ro6erse #eolo7ice s3 fie l3sa#e spre re5ol6are
Iisericii ca#olice. +a ne6oie, po# a6ea loc dispu#e, <ns3 nu0ai <n#re ade63rai oa0eni de %#iin3.
Dup3 oarecare #e0pori5are, +u#9er <i r3spunde <n ,om unfrieien -illen, sf3#uindu-1 s3 r304n3 la
s#udiile lui %#iinifice %i lin76is#ice, <n#ruc4# nu es#e suficien# de pre73#i# pen#ru a se pronuna
asupra 6oinei o0ului, dependen#3 de 6oina lui Du0ne5eu, care sin7ur3 9o#3r3%#e asupra
acord3rii 7raiei %i 04n#uirii.
:A6e0 ne6oie de %coli;, spune +u#9er, :a6e0 ne6oie de <n633#ori <n #oa#e co0uni#3ile. e
#re8uie cei 0ai 8uni <n633#ori.H.;. :'oi credincio%ii #re8uie s3 a!un73 <n s#are de a pu#ea s3
ci#easc3 3iblia %i de a lua par#e ac#i63 la slu!8e.;
Nn 1534 +u#9er pune punc# celor 0ai i0por#an#e <n#reprinderi din 6iaa saH sf4r%e%#e
#raducerea 3ibliei" 'ip3ri#3, Sfnta Scriptur s#3 de a#unci, <08r3ca#3 <n 9aina li08ii 7er0ane, la
15&
dispo5iia oric3rui credincios sau necredincios. Ia#3 ce spune +u#9er despre 3iblie: :Es#e cea 0ai
<nal#3 %i cea 0ai necesar3 scriere a cre%#in3#3ii c...Y ea #re8uie ci#i#3 la nesf4r%i#.;.
,oe#9e, >e7el, >eine %i c9iar ie#5sc9e au cu6in#e de deose8i#3 apreciere fa3 de aceas#3
reali5are.
oua Iiseric3 <%i <n#inde aripile pes#e 3ri %i 03ri: principa#ele 7er0ane, Q3rile de Kos, p3ri
din =rana, An7lia, 0ai #4r5iu p3ri din +u0ea ou3 %.a.
Din 1535 %i p4n3 la sf4r%i#ul 6ieii +u#9er a fos# decanul =acul#3ii de 'eolo7ie. =ilip
.elanc9#on, prie#en %i cola8ora#or al lui +u#9er, redac#ea53 %i d3 o for03 fini#3 0ul#ora din#re
ideile %i 74ndurile noului profe# %i ale frun#a%ilor pro#es#ani. 4rturisirea e6an79elic3 scris3 de
el are 0area cins#e de a fi ci#i#3 <n cadrul sesiunii (eic9s#a7-ului, inu#3 la Au7s8ur7 <n anul 153M
<n pre5ena lui Carol Uuin#ul. .elanc9#on a spera# <n#r-o reconciliere a celor dou3 Iiserici %i de
aceea nu a a#aca# Iiserica ro0an3. El a for0ula# lapidar ceea ce lu#9eranii 74ndesc: Sola
scriptum doar pe 8a5a Sfin#ei Scrip#uriH sola fide - doar prin credin3H sola gratia - doar prin
7raia lui Du0ne5eu poa#e fi 04n#ui# o0ul %i 6a a6ea loc unificarea Iisericilor.
+u#9er r304ne in#ransi7en#. El nu poa#e ui#a %i ier#a c3 papii au 6ru# s3-1 pun3 pe ru7 a%a
cu0 au f3cu#-o cu Kan >us %i ,irola0o Sa6onarola. <n scrierea pa0fle# -ider das 'apstum zu
<om, von .eufel gestiftet AContra papalitii romane, creaie a diavoluluiB se r3fuie%#e aspru cu
Su6eranii $on#ifi.
.oare <n 154" la Eisle8en. S-a considera# #oa#3 6iaa drep# Le%rer <n633#or %i in#erpre# -
al Sfintei Scripturi %i ni0ic 0ai 0ul#. +u#9er dispare l3s4nd <n ur0a lui o uria%3 oper3: pes#e op#
su#e de #i#luri, dou3 0ii de predici %i pa#ru 0ii de scrisori. <n 152" (eic9s#a7-ul de la SpeCer
9o#3r3%#e aproape <n unani0i#a#e :die =rei7a8e der (efor0a#ion der Firc9e; Ascoa#erea de su8
in#erdicie a (efor0ei IisericiiB. Era un spri!in efec#i6 %i decisi6 pe care principii 7er0ani <l
acordau lui +u#9er, de%i 0arele s3u pro#ec#or, =rederic cel <nelep#, <nc9isese oc9ii cu un an 0ai
<nain#e A1525B.
E#ica ri7id3 es#e o #r3s3#ur3 defini#orie a carac#erului lui +u#9er. u iar#3 pe ni0eni %i spune
fap#elor pe nu0e. A6e0 nu0eroase do6e5i <n aces# sens, cele8rele sale scrisori adresa#e $rinului
Elec#or %i $ri0a# al Iisericii ,er0ane, Al8rec9# 6on .ain5, $rinului ,eor7 6on Sac9sen %i
$rinului Elec#or Ko9ann I de Iranden8ur7 sun# 03r#urii 7r3i#oare <n aceas#3 pri6in3.
+u#9er nu iar#3 pe ni0eni %i ni0ic. )0 al Iisericii, r304ne s#ruc#ural un con#es#a#ar. Es#e
de p3rere c3 ni0eni, laic sau cleric, nu are drep#ul de a prac#ica #irania %i c3 un ade63ra# cre%#in
#re8uie s3 se opun3 oric3rui fel de a8u5 din par#ea oric3rei au#ori#3i.
De o 93rnicie e2e0plar3, r304ne ac#i6 p4n3 <n ul#i0a 5i a 6ieii sale. A#i#udinea sa fa#3 de
0unc3 a fos# i0i#a#3 de e0ulii s3i.
21

+u#9er 0urea <n ur0a unui acces de an7in3 pec#oral3 la Eisle8en, unde se dusese pen#ru a
0edia <n#re conii de .ansfeld. <%i ui#ase acas3 0edica0en#ele necesare. Si0ind 6enirea 0orii,
15/
se roa73, afir03 <nc3 o da#3 #e0einicia refor0elor sale %i sf4r%e%#e scur#, spun4nd celor ce-i s#au
<n !ur: :Voi 0uri, 03 duc;. Dup3 0oar#e, pe 0asa de lucru, se 73se%#e o no#i3 scris3 de 04na sa
<n care f3cea c4#e6a consideraii asupra lui Ver7ii %i Cicero. o#ia se <nc9eia cu cu6in#ele: :Lir
sind Ie##ler, 9oc es# 6eru0; A7er0. %i la#.: Sun#e0 cer%e#ori, aces#a es#e ade63rul;, n.a.B
u cu06a e2e0plul #enaci#3ii sale a 0o#i6a# 6oina o0ului de %#iin3 al 6eacurilor WVI-
WIW <n lup#3 cu ineria %i do70a#is0ul1 Ideile 0ari nu po# fi <nl3nui#e %i nici 03car s#4n!eni#e de
03suri coerci#i6e. $oa#e c3 +u#9er ne-a oferi# un 0odel de0n de ur0a# <n felul cu0 #re8uie s3 ne
ap3r30 li8er#a#ea %i propriile noas#re 74nduri %i idei. Cu o condiie: s3 le a6e0. )ricu0,
pro#es#an#is0ul de orice nuan3, fra70en#4nd %i rup4nd din spaiul ocupa# de ca#olicis0ul
0onoli#ic, a asi7ura# o lar73 arie de li8er#a#e o0ului de %#iin3, li8er#a#e de 74ndire %i li8er#a#e <n
sens de :9a8eas corpus;, adic3 de a fi feri# de :8raul lun7 al Inc9i5iiei; care nu <%i 0ai pu#ea
per0i#e crasele ile7ali#3i la care s-a deda# un #i0p prea <ndelun7a#, pre#u#indeni <n Europa.
*r03ri#, o0ul de %#iin3 73sea acu0 cu u%urin3 o ar3 <n s#are s3-1 pro#e!e5e.
DEAN CAL$IN A15M@-15"4B es#e considera# drep# principalul refor0a#or de li083
france53 %i <n#e0eie#orul cal6inis0ului. <n#reprinde <nc3 de #i0puriu 6as#e s#udii de filosofie,
#eolo7ie, drep# %i u0anis#ic3, la $aris, )rleans %i Irou7es. Dup3 peripluri 6oi#e %i ne6oi#e la
S#ras8ur7 %i Iasel re6ine la ,ene6a unde defini#i6ea53 liniile 0ari ale doc#rinei sale: Du0ne5eu
es#e a#o#pu#ernic, sin7urul i56or de <ndru0are <n 6iaa laic3 %i <n cea a Iisericii es#e Sf4n#a
Scrip#ur3, o0ul es#e supus predes#in3rii.
Cal6inis0ul 6a fi adop#a# <n =rana, Q3rile de Kos, An7lia, p3ri din *n7aria, $olonia,
El6eia %i A0erica de ord, <08r3c4nd uneori for0a puri#anis0ului, pres8i#erianis0ului sau a
Iisericii refor0a#e.
Sis#e0ele cons#i#uionale de 0ai #4r5iu %i li8eralis0ul 6or fi pu#ernic influena#e de ideile
aces#ui con6in73#or pas#or-predica#or.
NOUA ECONOMIE. oua econo0ie a (ena%#erii a fos# s#udia#3 <n nu0eroase #ra#a#e,
0ono7rafii, co0unic3ri %i con7rese sa6an#e. Si0pla 8i8lio7rafie cu #i#lurile aces#ora ar pu#ea
u0ple c3ri sau 8i8lio#eci <n#re7i. ea64nd ni0ic de ad3u7a#, ne 03r7ini0 a se0nala liniile de
for3 de-a lun7ul celor dou3 secole de (ena%#ere.
A%e5area fa6ora8il3 a peninsulei i#alice, a23 <n#re 6es#ul %i es#ul Europei, face din ea o cale
i0por#an#3 a co0erului con#inen#al. Cele dou3 03ri, 'irenian3 %i Adria#ric3, ce o 03r7inesc, se
desc9id lar7 spre 7eneroasa .edi#eran3 care, prin 0i!locirea le73#urilor 0ari#i0e, o po# pune
u%or <n le73#ur3 cu Asia .ic3, Africa %i 0ai nou cu A0erica lui Colu08. Co0erul <nflore%#e,
15@
ur8anis0ul se de56ol#3, sis#e0ul financiar, %i el, apar por#uri %i 0e#ropole <n care 8anii afluea53
iar 93rnicia celor pricepui es#e r3spl3#i#3. =lorena, Veneia, eapole, .ilano, Sienna, ,eno6a
iau alura unor 0e#ropole co0erciale %i financiare, (o0a rena%#e din cenu%a 6eacurilor.
Apariia #urcilor, c3derea Cons#an#inopolelui %i cons#i#uirea >ansei duc la o sc9i08are de
pondere a pieei econo0ice europene. An7lia, Q3rile de Kos, Spania, $or#u7alia %i ,er0ania
nordic3, inclusi6 li#oralul 8al#ic, preiau o par#e din #ran5aciile econo0ice %i financiare f3c4nd ca
8o73ia lu0ii s3 aflue5e spre al#e cen#re. Cul#ura cere 8ani, 8ani 0uli, iar a0or#i5area
capi#alurilor in6es#i#e <n ar#e %i %#iine necesi#3 un #i0p <ndelun7a#. Aces#e noi cen#re de cul#ur3
<%i 6or #r3i, la r4ndul lor, (ena%#erea proprie, care se de56ol#3 <n funcie de par#iculari#3ile
re7ionale, nu s#r3ine <ns3 de un nou fac#or co0un: pre5ena 0ae%#rilor ar#ei i#aliene <n 5onele
respec#i6e sau c3l3#oriile de s#udii pe care s#r3inii le <n#reprind :la faa locului;, :<n pa#riile
(ena%#erii 0ai ales I#alia %i =rana;. e rea0in#i0 0o#i6ul pen#ru care <nc3 #4n3rul ,oe#9e
<n#reprindea o lun73 c3l3#orie <n I#alia. =3r3 o 8un3 cunoa%#ere a cul#urii aces#ei 3ri ins#rucia
unui o0 de ar#3 %i %#iin3 era considera#3 nedes364r%i#3.
1"M
II. )*A =I+)S)=IE
ACADE.IA $+A')ICIAD - .A(SI+I) =ICI)
Acade0ia pla#onician3 <%i <ncepe ac#i6i#a#ea #rep#a#-#rep#a# c3#re sf4r%i#ul anilor S"M, <n ur0a
s#r3daniei lui .arsilio =icino. $roiec#ul era 0ai 6ec9i, d3inuia <nc3 din #i0pul Conciliului pen#ru
*nificarea Iisericilor din (3s3ri# %i Apus c4nd, <n ur0a nu0eroaselor con#ac#e cu repre5en#anii
Ii5anului, <n#re alii cu pres#i7iosul pla#onician ,eor7ios ,e0is#os 5is $le#9one, Cosi0o dei
.edici se decide s3 fac3 #o#ul pen#ru <nfiinarea unei ins#i#uii des#ina#3 s#udiului filosofiei
0arelui 74ndi#or a#enian. Din 143@ %i p4n3 la 0oar#e, Cosi0o ur03re%#e aces# 74nd pe care, din
diferi#e 0o#i6e, es#e o8li7a# s3-1 a04ne :sine die;. $rincipala cau53 a #e0pori53rilor succesi6e a
cons#a# <n dificul#a#ea de a 73si un conduc3#or po#ri6i# pen#ru o as#fel de ins#i#uiie. <n cele din
ur03 se decide pen#ru .arsilio =icino, fiul 0edicului s3u personal, Dio#ifeci dSAn7elo di ,ius#o.
'4n3r, de6o#a# cu #rup %i sufle# filosofiei pla#oniciene, 0ai puin cunoscu#3 <n I#alia, c4%#i7a#3 0ai
ales de peripa#e#icis0ul aris#o#elic, apro8a# %i susinu# de Iiserica ro0an3, .arsilio =icino se
supune cu r46n3 unui in#ens pro7ra0 de pre73#ire ce 6a face din el unul din#re spiri#ele cele 0ai
lu0ina#e ale #i0pului s3u.
$ie#ro, fiul lui Cosi0o, se in#eresea53 de 0ersul proiec#ului :acade0iei;, <ns3 0eri#ul de a
o <nfiina re6ine lui +oren5o .a7nificul, nepo#ul :p3rin#elui pa#riei;, #i#lu su8 care Cosi0o es#e
cunoscu# <n is#oria =lorenei.
+a su7es#ia lui =icino, <n 5iua de & noie08rie a anului 14&4, 5iua ani6ers3rii na%#erii %i
0orii lui $la#on, +oren5o dei .edici reune%#e pe :pla#onicii; floren#ini la un 8anc9e# <n 6ila sa
de la Carre7i. Cu aceas#3 oca5ie con6i6ii <l roa73 pe conduc3#orul acade0iei s3 des364r%easc3
#raducerea %i co0en#ariul #e2#ului 3anc%etul lui $la#on, dorin3 <0plini#3 <n decurs de un an c4nd
dialo7ul apare su8 #i#lul #supra iubirii" Era oare 0o0en#ul unei desc9ideri oficiale sau oficioase
a lucr3rilor :acade0iei;1 Dac3 dori0 cu #o# dinadinsul, pu#e0 r3spunde afir0a#i6, <ns3 fap#ul <n
sine era f3r3 i0por#an3. -edinele aces#eia sun# nefor0ale, nu03rul par#icipanilor nu es#e
nicioda#3 prea 0are, <n#re 5ece %i dou35eci de persoane iau par#e cu re7ulari#a#e la sesiuni. Se
ale7e o #e03 %i se discu#3 p4n3 se consider3 c3 su8iec#ul a fos# elucida#. +a ne6oie discuia se reia
%i se aduc co0ple#3rile necesare <n#r-o %edin3 ul#erioar3. *nele din#re lucr3ri iau for03 scris3 %i
<n aces# sens 6a e2cela ac#i6i#a#ea lui .arsilio =icino, ,io6anni $ico della .irandola %i $ie#ro
$o0pona55i <n !urul c3rora se s#r4n7e un cerc de ad0ira#ori ai lui $+a#on din#re care a0in#i0 pe
A0eri7o Ienei, .i7liore Cresci %i )##one iccolini.
22
Din#re #oa#e cele discu#a#e %i pu8lica#e
1"1
6o0 pre5en#a acele #e0e care au con#ura# 0ai 8ine profilul acade0iei precu0 %i pe cele care au
con#ri8ui# la o 0ai 8un3 profilare a ar#ei %i %#iinei renascen#is#e.
Nnain#e de orice .arsilio =icino poa#e fi defini# ca neopla#onician, drep# un pra70a#ic
sincre#is# ce cau#3 s3 <0pace, s3 73seasc3 pe 8a5a unor ele0en#e co0une o cale de 0i!loc <n#re
reli7ie %i filosofia lui $la#on. E6iden#, le despar#e %i o deose8ire funda0en#al3, c3ci reli7ia
recur7e la ar7u0en#e de ordin afec#i6 %i se e2pri03 0ai ales prin si08oluri, <n #i0p ce filosofia
ur0ea53 c3ile raiunii %i <%i <08rac3 ideile <n for03 lo7ic3. De al#fel, pen#ru au#ori ca Sai##or %i
Erns# Cassirer
23
, scolas#ici 0edie6ali, filosofia es#e :o reli7ie raional3;. $en#ru a ilus#ra
sincre#is0ul lui .arsilio =icino precu0 %i al#e linii de for3 pe care se 0i%c3 filosofia sa, a0 ales
din cele pes#e dou35eci de lucr3ri, al c3ror au#or es#e, Comentariul la 3anc%etul lui 'laton" -i ali
filosofi, susine e7ulescu, ca u0enius, $9ilon, $lo#in, Ia08lic9, $rodus %.a. au c3u#a# %i reu%i#
adesea s3 fac3 <nelese p3ri din sis#e0ul filosofic al 74ndi#orului a#enian recur74nd la cre%#inis0.
+i s-a da# nu0ele de neopla#onicieni %i is#oria 74ndirii <l r3spl3#e%#e cu aces# a#ri8u# %i pe .arsilio
=icino. El <nsu%i 6a spune: :...neopla#onis0ul a in#erpre#a# doc#rinele pla#onis0ului, le-a
de56ol#a# %i le-a da# o for03 sis#e0a#ic3;
24
.
Nn :In#roducerea; Ianc9e#ului, cunoscu# %i su8 nu0ele :Asupra iu8irii;, .arsilio =icino
rea0in#e%#e 7loriile an#ic9i#3ii care au a8orda# #e0e si0ilare celor ce 6or fi puse <n discuie:
)rfeu, .ercur 'ris0e7is#ul, $ar0enide %i alii.
Nn pri0ul capi#ol face0 cuno%#in3 cu noiunea de 9aos. >aosul es#e ni0icul <n cen#rul
c3ruia #ronea53 =iina Supre03, Du0ne5eu, <n5es#ra#3 cu 6oin3 %i in#eli7en3 neli0i#a#3,
crea#oare a #o# ce e2is#3, dein3#oare a unei cali#3i deose8i#e, aceea de a pu#ea s3 e0i#3 din#r-un
fond idea#ic nediferenia# o infini#a#e de idei, lu0ea spiri#ului <n7eresc, care se ordonea53 pe un
pri0 cerc e2#erior fa#3 de nucleul du0ne5eirii.
25
Ideile aces#ea le 6o0 nu0i noi idei-0odel, sau
idei-for3, sun# 8ine diferenia#e %i indi6iduali5a#e conin4nd po#enialul crea#i6 al 6ii#oarei
e2is#ene <n#r-un anu0i# do0eniu, dar nu posed3 corp.
2"
Eros, iu8irea =iinei Supre0e fa3 de
creaia sa, es#e ascuns unde6a <n ad4ncurile unui pri0 spaiu de 9aos ce separ3 nucleul de pri0ul
cerc.
2&
<n#ruc4# o0ul o8i%nui# operea53 7reu cu idei a8s#rac#e, d3 aces#or idei di6erse nu0e, le
fi7urea53 an#ropo0orfic %i as#fel focul de6ine Vulcan, apa - ep#un, aerul - Kunona, p304n#ul -
$lu#o e#c.
*r03#orul cerc e2#erior concen#ric preceden#ului de care es#e i5ola# prin#r-un al doilea
spaiu-9aos poar#3 nu0ele de sufle#ul lu0ii. Ca6alcan#i iden#ific3 <n el na#ura, lu0ea for0elor
se0inale, <n care ideile cercului preceden# se #ransfor03 <n o8iec#e 8ine indi6iduali5a#e dar, #o#
f3r3 corp. <n sf4r%i#, pe ul#i0ul cerc, dup3 Ca6alcan#i, apare 0a#eria, cercul es#e 0o8il,
i0pulsiona# de na#ur3. Corpurile care <l cons#i#uie sun# spaiile, sun# si0ple ca for03 %i pure
Apro8a8il ca s#ruc#ur3B.
'recerea <n#re cen#rul aces#ui sis#e0 %i di6ersele lu0i se face prin 0i!locirea Erosului
1"2
du0ne5eiesc, iu8irea Crea#orului care, <n final, d3 fiec3rui o8iec# for0a care <l face, :s3 fie
fru0os <n felul s3u;, adic3 perfec#, c3ci fru0useea es#e perfeciunea. Ia#3 un cre5, cre5ul
(ena%#erii, pe care .arsilio =icino reu%e%#e s3-1 con%#ien#i5e5e <n puine cu6in#e <nc3 din cursul
aces#ui 0iraculos Uua##rocen#o. 7ra ca5ul celor #rei 7enii ale condeiului: Dan#e, $e#rarca %i
Ioccacio dar %i al celor #rei ne<n#recui 04nui#ori ai penelului, d3lii %i ai ciocanului, (afael,
+eonardo da Vinci %i .ic9elan7elo.
-i de ce nu oare %i al unora din#re e0ulii lui Esculap despre care 6o0 6or8i: A08roise
pare, $aracelsus, Vesal %i >ar6eC.
Din res#ul :Co0en#ariilor la Ianc9e#; 0ai spicui0 c4#e6a idei necesare <0plinirii i0a7inii
asupra preocup3rilor Acade0iei pla#oniciene din =lorena.
Ac#i6i#a#ea o0ului depinde de cali#a#ea unor su8s#ane speciale i0a#eriale %i ne0uri#oare,
sufle#ul, esen3 carac#eris#ic3 o0ului. Corpul 0a#erial, a c3rui pre5en3 es#e necesar3, r304ne pe
plan secundar, de%i f3r3 el o0ul es#e incapa8il de a si0i %i a 74ndi.
2&,

2/
+ucrarea re6ine cu de#alii pe #e0a Erosului, a fru0useii relaiilor cu di6ini#a#ea, <ns3 nu ne
furni5ea53 noi punc#e de 6edere pe care le-a0 pu#ea u#ili5a <n #ra#area #e0ei ce ne-a0 propus-o.
<l p3r3si0 deci pe .arsilio =icino <ndrep#4ndu-ne a#enia asupra 6ieii %i operei unui al# frun#a% al
Acade0iei neopla#oniciene, cu0 6a fi denu0i#3 p4n3 la ur03 creaia lui +ore5o .a7nificul.
2@
,I)VAI $IC) DE++A .I(AD)+A3M, 31
3scu# <n#r-o fa0ilie ce f3cea par#e din <nal#a no8ili0e farrare53 <n anul 14"3, 0oare dup3
o 6ia3 scur#3 de nu0ai 31 de ani la =lorena, f3r3 a fi a6u# #i0pul necesar s3 duc3 la 8un sf4r%i#
apera pe care 0ul#iplele sale #alen#e precu0 %i neo8osi#a sa ac#i6i#a#e o pro0i#eau.
+3s4nd la o par#e rolul pe care <l 6a !uca <n ela8orarea neopla#onis0ului Acade0iei
=loren#ine, $ico apare <n di6erse .3r#urii scrise drep# un 6aloros <ndru03#or al :celor ce au
s#udia# la#ura; prin#re care <l 73si0 %i pe cele8rul $aracelsus. De ase0enea =rancesco $uccino##i
<n Storia della 4edicina A6oi. II, p- 511B scria: ;...rena%#erea pla#onicis0ului cu Acade0ia din
=lorena a fos# una din cau5ele <nain#3rii %#iinelor #303dui#oare; ACf. no#ei de la p. 2M&,
e7ulescu, $.$.: 6ilosofia <enateriiB"
Copil cu0in#e, in#ro6er#i# %i <n#r-o oarecare 03sur3 6is3#or, ase03n3#or 0a0ei sale, orfan
de #a#3 <nc3 de la 64rs#a de pa#ru ani, $ico do6ede%#e o pasiune #i0purie pen#ru lec#ur3 %i s#udiu.
S#3p4nind 7reaca %i la#ina, de6ine <nc3 din casa p3rin#easc3 un precoce u0anis# <n s#are, la 64rs#a
de 14 ani, s3 adrese5e 0aes#rului s3u ,io6anni 'a0asia un discurs redac#a# <n#r-o perfec#3 li083
a lui Cicero. S#udiile la *ni6ersi#a#ea din $ado6a <l fac s3-%i <nsu%easc3 #e0einice cuno%#ine <n
1"3
do0eniul filosofiei aris#o#elice %i a6errois#e. +a Iolo7na s#udia53 drep#ul canonic, iar la =lorena
face cuno%#in3 cu opera lui $la#on %i a neopla#onicier#ilor prin 0i!locirea lui $lo#in. <n#re #i0p,
p4n3 la 64rs#a de dou35eci de ani, a <n63a# e8raica, ara0eica, li08a pe care o 6or8ea Isus, %i
ara8a. $rie#en %i principal cola8ora#or al lui .arsilio =icino, filosoful :copil 0inune; a de6eni# la
nu0ai 22 de ani un erudi#, :fra#e <n#ru $la#on;, cu0 <l nu0e%#e acu0 conduc3#orul Acade0iei.
Din #i0pul aces#ei pri0e perioade floren#ine da#ea53 dou3 lucr3ri, 8eptaplus <n care au#orul
in#erpre#a <n %ap#e feluri diferi#e cele %ase 5ile ale 7ene5ei %i De ente e uno <n care $ico a8orda
spinoasa #e03 a relaiei <n#re esen3 %i reali#a#ea aparen#3.
$oa#e c3, <n c3u#area :pie#rei filosofale;, #4n3rul s#udios frec6en#ea53 pen#ru un #i0p
*ni6ersi#a#ea din $aris, unde, <n anii 14/5 %i 14/" are oca5ia s3 se re<n#4lneasc3 cu
peripa#e#icis0ul aris#o#elic <n for0a lui ori7inal3, ia par#e la aprinse dispu#e, dup3 care re6ine la
=lorena do0ina# de ideea de a <0p3ca cele dou3 curen#e 0a!ore ale filosofiei an#ic9i#3ii clasice,
aris#o#elis0ul %i pla#onis0ul.
+a =lorena se dedic3 pen#ru un #i0p s#udiului Ca88alei %i 'al0udului precu0 %i al#or
preocup3ri care-i l3r7esc ori5on#ul in#elec#ual. A!un7e <n aces# 0od s3 s#3p4neasc3 un nu03r de
nou3 su#e de :#e5e; pe care le propune unei :dispu#e; pu8lice la (o0a. <n aces# scop #ri0i#e
in6i#aii cole7ilor din I#alia, =rana, Spania %i ,er0ania, oferindu-se s3 preia c9el#uielile
respec#i6e. Iine6oi#orii nu <n#4r5ie s3 aduc3 la cuno%#ina Sf4n#ului $3rin#e planurile lui $ico.
'e5ele sun# 6erifica#e cu acri8ie %i #reispre5ece din#re ele sun# 73si#e :neconfor0e; cu do70ele
Iisericii ro0ane. Cu <nele7ere, Su6eranul $on#if <l sf3#uie%#e s3 renune la cele pl3nui#e <ns3
Inoceniu al VlII-lea do6ede%#e c3 nu-%i cunoa%#e o0ul. Su8 aspec#ul s3u 8l4nd, $ico ascunde o
#enaci#a#e ne03r7ini#3 %i o 6oin3 infle2i8il3. =ilosoful persis#3 <n dorina de a pune pe picioare
pres#i7ioasa dispu#3 pe care <n cele din ur03 papa o in#er5ice. <n#r-o :Apolo7ie; ad-9oc, $ico 6a
con#raa#aca susin4ndu-%i cele #reispre5ece #e5e con#es#a#e %i <%i recla03 drep#ul de a or7ani5a
pl3nui#ul duel in#elec#ual. =a3 de aceas#3 frond3, lui Inoceniu al VlII-lea nu-i r304ne dec4# un
0i!locH e2co0unicarea pe care o pronun3 la 4 au7us# 14/&. Afurisi# %i fu7ar, ,io6anni <%i cau#3
un ad3pos# <n =rana. <n Daup9ine es#e prins %i dus la $aris, unde i se asi7ur3, da#ori#3 in#er6eniei
nu0ero%ilor s3i prie#eni, un do0iciliu o8li7a#oriu <n pala#ul Vincennes. Dup3 aproape un an de
de#enie, eli8era#, re6ine la =lorena su8 aripa ocro#i#oare a lui +oren5o .a7nificul. +a
in#er6enia aces#uia, Sf4n#ul $3rin#e acord3 celui e2co0unica# un drep# de %edere <n afara
=lorenei. +oren5o <l <n5es#rea53 cu o 6il3 la =iesole, iar =icino are 7ri!3 s3 pro7ra0e5e
ac#i6i#a#ea Acade0iei <n afara 5idurilor =lorenei, <n a%a fel <nc4# par#iciparea lui $ico s3 fie
asi7ura#3.
Nn i5olarea <n care #r3ie%#e precu0 %i <n lini%#ea redo84ndi#3, ,io6anni reface %i pu8lic3 <n
14/@ 8eptaplusul %i De ente e uno" De ase0enea <ncepe lucrarea pl3nui#3 de 0ai 0ul#3 6re0e
Concordana lui 'laton cu #ristoteles"
1"4
$en#ru a se pu#ea dedica in#e7ral scrisului <%i 6inde drep#urile asupra co0i#a#elor .irandola
%i Concordia nepo#ului s3u ,ianfrancesco %i <0par#e s3racilor cea 0ai 0are par#e din su0ele
re5ul#a#e.
Nn ur0a 0orii lui Inoceniu al VlII-lea, noul pap3, Ale2andru al Vl-lea Ior7ia, <l disculp3
la 12 iunie 14@3 de acu5aia de ere5ie %i <i ridic3 e2co0unicarea. Aceas#3 rea8ili#are-7raiere nu
reu%e%#e s3-i %#ear73 7us#ul a0ar r30as <n ur0a nedrep#3ilor suferi#e. $ico es#e c4%#i7a# de
radicalis0ul lui Sa6onarola, iar c4nd aces#a <ncepe s3-%i arunce ful7erele predicilor sale
<0po#ri6a <nal#ei ierar9ii a Iisericii ro0ane, la & sep#e08rie 14@4, filosoful se duce s3-1 ascul#e.
,irola0o <i desc9ide lar7 porile 03n3s#irii San .arco %i <l in6i#3 s3 p3%easc3 <n r4ndurile
ordinului do0inicanilor, dar, de%i profund credincios, $ico pare a se <0p3ca 7reu cu o disciplin3
do70a#ic3. =ilosof ia 1-a <n63a# c3, pen#ru a 74ndi, li8er#a#ea es#e o condiie supre03 %i da#ori#3
aces#ei cons#a#3ri <%i #e0pori5ea53 pasul decisi6. Din p3ca#e, <n pri0ele 5ile ale lunii noie08rie
ale anului 14@4 $ico se <08oln36e%#e. Efor#urile 0edicilor lui Carol al V*I-lea care <l <nsoesc pe
Su6eranul france5 afla# <n frun#ea #rupelor ce 03r%3luiesc spre eapole sun# 5adarnice. +a 1&
noie08rie, ,io6anni $ico della .irandola, spo6edi#, <0p3r#3%i# %i <08r3ca# <n su#ana
do0inicanului s3rac, es#e a%e5a# la loc de 6eci de c3#re prie#enul s3u ,irola0o <n ci0i#irul
03n3s#irii San .arco. (es#urile sale p304n#e%#i odi9nesc as#35i <n 5idul din s#4n7a al naosului
8isericii c3lu73rilor do0inicani.
Cunoa%#e0 soar#a lui Sa6onarola din cele scrise 0ai sus. .ai %#i0 <ns3 c3, prin +u#9er,
(efor0a a i584ndi# sp3r74nd uni#a#ea Iisericii ro0ano-ca#olice.
e 6o0 referi <n con#inuare la una din#re lucr3rile r30ase 0o%#enire de pe ur0a lui
,io6anni $ico della .irandola, De %ominis dignitate:
M
)0ul es#e o 0inune de0n3 de in6idia#. El es#e <ncoronarea operei crea#oare a di6ini#3ii,
oper3 pe care o a%a53 <n cen#rul lu0ii pe care #re8uie s3 o poa#3 6edea 0ai 8ine.
:ici ceresc, nici p304n#esc, nici 0uri#or %i nici ne0uri#or, #e-a0 f3uri#, pen#ru a pu#ea
9o#3r< li8er ceea ce 6ei de6eni; pare a-i spune =iina Supre03 ul#i0ei sale creaii. :$oi s3 #e
de7rade5i p4n3 la condiia de ani0al, dar poi a#in7e %i <n3li0i cere%#i, a#unci c4nd sufle#ul #3u
6a decide. Vec9ii e8rei %i pi#a7oreicii au in#ui# aceas#3 capaci#a#e de a se 0e#a0orfo5a, iar
c9aldeenii erau fer0 con6in%i c3 o0ul es#e o fiin3 6aria#3 %i cons#an# sc9i083#oare. Aceas#a
pen#ru c3 sun#e0 ceea ce 6re0 s3 fi0.;
33
u ne 0ulu0i0 cu 0ediocri#a#ea %i :pu#e0 c4nd
6re0;. $rin iu8ire a6e0 posi8ili#a#ea de a ne :<ndu0ne5ei; %i Du0ne5eu poa#e s3-%i 73seasc3
locul <n noi dac3 a0 #r3i# precu0 <n7erii, 9eru6i0ii %i serafi0ii. :) scar3 duce de pe p304n#
p4n3 la Do0nulH pen#ru a o pu#ea urca, 04inile %i picioarele noas#re, ca %i sufle#ul #re8uie sp3la#e
recur74nd la filosofia 0oral3. Ar#a 6or8irii, dialec#ica %i #eolo7ia ne 6or a!u#a s3 urc30 #reap#3
dup3 #reap#3 scara na#urii p4n3 <n 8raele Crea#orului. =ilosofia na#urii ne 6a spri!ini <n a pune
cap3# ne<nele7erilor e2#erne, nelini%#ilor sufle#e%#i, s3 res#a8ili0 o pace pe care fiecare %i-o
1"5
dore%#e. <n ca5 c3 nu :6enii 6oi la .ine, Eu 63 6oi reda pacea pe care nici lu0ea %i nici na#ura
nu 6-au pu#u#-o da;.
$ico <%i !us#ific3 ideile prin incursiuni <n #eolo7ia 0o5aic3, filosofia clasic3 a 7recilor
precu0 %i 0i#olo7ia lor. A8ordea53 c4#e6a aspec#e par#iculare susin4nd c3:
o a prac#ica# filosofia f3r3 a ur03ri scopuri 0a#erialeH
o ac#uala :dispu#a#io; pe care o pre73#e%#e es#e pe nedrep# considera#3 de 0uli
nepo#ri6i#3 %i plic#icoas3, deci conda0na8il3H
o cau5ele aces#ei a#i#udini sun# pe de o par#e #inereea sa, c3ci are de-a8ia dou35eci %i
pa#ru de ani, pe de al#3 par#e fiindc3 <%i per0i#e s3 a8orde5e <nal#ele 0is#ere ale
#eolo7iei cre%#ine, ca %i #e0ele 0a!ore ale filosofiei.
Se r358oie%#e, 6er8al 6or8ind, cu cei ce i-au in#er5is s3 pun3 <n discuie unele din cele @MM
de #e5e pre73#i#e, su8<nele74nd prin aceas#3 alu5ie <nal#a ierar9ie 8isericeasc3 ro0an3 <n frun#e
cu Sf4n#ul $3rin#e. Dispu#a #re8uie susinu#3 pen#ru 0ai 0ul#e 0o#i6e:
o es#e un e2erciiu necesar spiri#ului dup3 cu0 7i0nas#ica es#e necesar3 corpuluiH
o c9iar dac3 e2is#3 riscul <nfr4n7erii, persis#3 8eneficiul <ndr35neliiH
o es#e 8ine pre73#i# <n #oa#e direciile, doc#rinele, ideile #u#uror %#iinelor Ascolas#icii,
7recii clasici, ara8iB care #oa#e au un fond co0un. +a ce folose%#e o dispu#3
unila#eral3 doar asupra filosofiei la#inilor1 AAl8er#us, 'o0as, Sco#us, Ae7idus,
=ranciscus %i >enricusB. <n 0od analo7 crede c3 o dispu#3 pe #e0e peripa#e#iciene,
aris#o#elice es#e f3r3 sens f3r3 a-i opune concep#ele pla#oniciene.
33
$ico della .irandola propune 0a#e0a#i5area s#udiului filosofiei dup3 0odelul au#orilor
0ai 6ec9i, ca $C#9a7oras, A7laop9a0os, $9ilolaos, Aris#o#eles, A6en5oar, $la#on.
(ele63 fap#ul c3 a recurs %i la 0a7ie, nu la cea care apelea53 la de0oni, ci la cea ade63ra#3
ce des364r%e%#e filosofia na#ural3 %i care se 8ucur3 de doi p3rini deose8iiH Gal0o2e %i
Gara#9rus#ra, despre care $la#on 6or8e%#e elo7ios <n C%armides"
$ico della .irandola <nc9eie cele spuse pri6i#oare la 0a7ie cu c4#e6a cu6in#e care
do6edesc o al#3 la#ur3 a carac#erului s3u. Ci#30: :A0 spus aces#e lucruri pen#ru c3 %#iu c3 e2is#3
0uli care precu0 c4inii la#r3 la oa0enii s#r3ini %i c3 adesea conda0n3 %i-i ur3sc pe cei pe care
nu-i <nele7;
34
Nn con#inuare se ocup3 de coniu#ul Ca88alei <n care descoper3 0ul#e do70e ale
cre%#inis0ului ca: #rei0ea, du0ne5eirea lui .essia, p3ca#ul ori7inar, pa#i0ile lui >ris#os,
cerescul Ierusali0 %.a., #oa#e #e0e a8orda#e %i de DionCsius, >ieronC0us %i Au7us#inus pe care
le-a inclus cu 0are 7ri!3 <n pro7ra0ul dispu#ei pro7ra0a#e.
*n ul#i0 cu64n# es#e dedica# dificul#3ilor pe care a #re8ui# s3 le dep3%easc3 <n <nele7erea
filosofiei 0is#erelor orfice reda#3 <n 0od 6oi# crip#ic %i codifica#3 in#eniona# pen#ru a de6eni
1""
ina8orda8ile 0arelui pu8lic.
Cu cele de 0ai sus consider30 c3 a0 fos# <n 03sur3 s3 oferi0 ci#i#orului un 0odel de
perfeciune a co0po5iiei li#erare care, <n 0od e6iden# pierde 0ul# din far0ecul li08ii la#ine, <n
#raducerea noas#r3 <08r3c4nd o for03 li8er3 %i o8li7a#oriu re5u0a#i63.
Dac3 ar fi s3 rele630 doar un sin7ur aspec# din aceas#3 scriere, ne-a0 referi la le73#ura pe
care o face au#orul <n#re de0ni#a#e %i li8er#a#e. 're8uie s3 r304i li8er, ne<nre7i0en#a# <n 6reo
7rupare reli7ioas3, poli#ic3 sau de al# fel pen#ru a r304ne de0n de a 74ndi, de a filosofa %i
i0plici# de a fi credi8il.
35
1"&
III. .*'AQII $SI>)+),ICE
A0 cons#a#a# an#erior, a#unci c4nd a fos# 6or8a de #recerea de la lu0ea an#ic3 la cea a
E6ului de 0i!loc %i apoi de-a lun7ul a aproape 5ece secole Asec. IV-sec. WIIB, pre5ena unor
0u#aii sur6eni#e <n s#ruc#ura psi9olo7ic3 a o0ului acelor #i0puri. A0 considera# c3 0ul#e din#re
aces#e sc9i083ri s-au da#ora# cre%#inis0ului care a i0pri0a# #ipului de o0 respec#i6 un anu0i#
colec#i6is0 social-reli7ios ce o8li7a 7rupul din care f3cea par#e -popor, par#id, corporaie, fa0ilie
- la un anu0i# #ip de co0por#a0en#. Iurc?9ard# a 73si# i0a7inea cea 0ai po#ri6i#3 pen#ru a
conferi o anu0i#3 repre5en#are plas#ic3 a si#uaieiH era ca %i cu0 un 63l acoperea oc9ii unuia ce
6oia s3 6ad3, <0piedic4ndu-1 s3 perceap3 reali#a#ea. (ena%#erea rupe aces# 63l, res#a8ile%#e
capaci#a#ea nor0al3 de percepie, d4nd fiec3ruia %ansa de a de6eni o personali#a#e.
35
Aces# fap# a
fos# su8linia# de noi <n anali5a lucr3rii De dignitate %ominis A*8er die Lurde des .ensc9enB a
lui $ico della .irandola.
*n efor# de eli8erare dar %i de par6enire cu orice pre pune <n 0i%care #oa#e clasele %i
p3#urile sociale. +a 64rful pira0idei 73si0 re5ul#a#ul aces#ui efor# al <0ple#irii de cau5e
fa6ori5an#e: :lSuo0o uni6ersale;, o0ul uni6ersal, o0ul care %#ie %i face de #oa#e, carac#eris#ic
I#aliei renascen#is#e. Dan#e es#e o do6ad3 <n aces# sens, do6edindu-%i neli0i#a#ele lui posi8ili#3i
de poe#, filosof, #eolo7, pu8licis#, dar %i de e2per# al ar#elor. +a fel $e#rarca %i alii 0ai puin
cunoscui nou3 ca de e2e0plu +eo Ia##is#a Al8er#i pe care :...nici unul din#re ar#i%#ii de as#35i nu
l-au pu#u# <n#rece <n ce pri6e%#e scrisul.;, 5icea Vasari.
3&
Ce#3ile i#aliene sun# 04ndre %i <%i s3r83#oresc oa0enii lor 0ari ce le-au adus 7loria, <n
#i0p ce al#e 3ri #r3iesc %i as#35i <n con#inuare <n E6ul .ediu, a0in#indu-%i doar de sfinii %i
personali#3ile Iisericii ro0ane. $oei %i scrii#ori de renu0e 7lorific3 spre ne%#ears3 a0in#ire
0e0oria 0arilor i#alieni cu prile!ul a di6erse ani6ers3ri. =3c4nd o co0paraie cu cele 635u#e %i
#r3i#e <n ,er0ania, pu#e0 spune, f3r3 #ea0a de a 7re%i, c3, de%i crea#oare a uneia din#re cele 0ai
re0arca8ile cul#uri, naiunea 7er0an3 se co0por#3 ca %i cu0 s-ar ru%ina de #recu#ul s3u cul#ural
pe care %i-1 ascunde. $oa#e fi declara#3 6ino6a#3 o naiune pen#ru c3 a da# lu0ii <n ar#e %i %#iine
oa0eni de pri03 03ri0e1
Nns3 li08a de p304n# ce separ3 .area 'irenian3 de .area Adria#ic3 0ai d3 na%#ere %i unui
al# #ip de o0, al i#alianului do#a# cu 0ul# spiri#, :lSuo0o piace6ola;, cri#ic ascui# al fap#ului
social, a!un74nd p4n3 la sarcas0ul de0ola#or %i la :pasPuina#a; popular3, la in#erprei ca Arlo##o
%i ,onella ai unei opinii pu8lice neier#3#oare, 6eri 8uni cu $3cal3 %i '4ndal3 de nea0 carpa#o-
dun3rean. C3#re anul 152M parodiile lui =alen7o cunosc o perioad3 de 0are <nflorire, <n sc9i08
1"/
ora%e 0ari ca =lorena %i (o0a sun# pasiona#e de cancanuri, calo0nii %i def3i03ri. E2celea53 <n
aces# :7en; $ie#ro Are#ino, s#r30o% al !urnalis#icii de scandal, cunoscu# 0ai ales <n#re anii 152& %i
155", a7en# spaniol, finana# a#4# de Caroi Uuin#ul c4# %i de du%0anul lui de 0oar#e, =rancisc I.
Corup#i8il %i lin7u%i#or, Are#ino do6ede%#e un #alen# deose8i# a#unci c4nd d3 fr4u li8er scrisului
s3u pen#ru a se lansa <n lu0ea 7lu0ei 7ro#e%#i %i 7rosolane ce nu a6ea pen#ru el nici un fel de
secre#e.
+e scrie0 aces#ea #oa#e pen#ru a da ci#i#orului o i0a7ine c4# 0ai 6eridic3 a unei reali#3i
care ne spune c3 acolo unde <n#4lni0 7enii, #alen#e, sfini %i <n7eri, #re8uie s3 73se%#i %i pui de
dia6oli, dac3 nu cu06a %i pu0nalul sau pic3#ura de o#ra63, folosi#e prea des drep# con6in73#oare
:ar7u0en#e; <n diferi#e do0enii de ac#i6i#a#e.
)ricu0, de o 6i#ali#a#e efer6escen#3, 8ine %coli#3, sc3pa#3 <n 8un3 03sur3 de do70ele
<nc4lci#e ale unei Iiserici pus3 <n deru#3 de lo6i#urile refor0a#orilor laici sau clerici, aceas#3
socie#a#e renascen#is#3, e2presie :in nuce; A<n nucleu, n.a.B a unui li8eralis0 <n 7es#aie,
reali5ea53 dou3 succese i0por#an#e: o ar#3 nee7ala#3 p4n3 as#35i %i <ncepu#urile unei ade63ra#e
%#iine.
Aici es#e ca5ul s3 face0 popas pen#ru a-1 a0in#i pe +eonardo da Vinci, pe ,alileo ,alilei
%.a., iar din lu0ea %#iinelor 0edicale, pe A08roise $are, pe $aracelsus, pe Vesal %i pe >ar6eC
precu0 %i ali c4i6a #eore#icieni-prac#icieni ce au iden#ifica# %i ela8ora# pri0ele sis#e0e 0edicale
0oderne.
1"@
IV. +E)A(D) DA VICI -I NCE$*'*(I+E -'IIQEI .)DE(E
*n or3%el a%e5a# <n#re $isa %i =lorena, ascuns de 63ile r4poase ale 0unilor Al8ani, pe
nu0ele s3u Vinci, de6ine din 1452 locul de na%#ere al lui +eonardo, fiu na#ural al unei <nfoca#e
iu8iri ce unise pe fru0oasa Ca#erina, 6ii#oarea 0a03, cu 0esser $iero, 6es#i# no#ar al locurilor. <n
acela%i an se n3%#ea %i ,irola0o Sa6onarola, ne<nfrica#ul do0inican, ,9i8er#i, 03es#ri#ul
sculp#or, <%i <nc9eia lucr3rile la $oar#a $aradisului din =lorena, iar =riedric9 al III-lea pri0ea din
04inile Sf4n#ului $3rin#e coroana <0p3railor 7er0ani, sole0ni#a#e ce nu se 6a 0ai repe#a <n
6ii#or. *n an 0ai #4r5iu, Cons#an#inopole era ocupa# %i !efui# de #urci, f3r3 ca pu#erile europene
6es#ice s3 fi 0i%ca# 6reun de7e# <n spri!inul lui Cons#an#in al Wl-lea $aleolo7ul care c3dea <n
lup#3 <n frun#ea ul#i0ului pu0n de ap3r3#ori ai I0periului Ii5an#in.
Dup3 ce Ca#erina se 03ri#3 cu un 3ran de prin <0pre!uri0i, $ie#ro, #a#3l, <%i ia 8l4ndul %i
afec#uosul copil <n cas3 pen#ru a <ncerca s3-i dea, c4# de c4#, o educaie.
In#eli7en#, 0u5ical, c4n#3 aco0paniindu-se la 0andolin3, i0pro6i5ea53 6ersuri %i 0elodii,
desenea53 %i 0odelea53 rapid %i de5in6ol#, 63de%#e un deose8i# in#eres, aproape pasiune, pen#ru
0a#e0a#ici.
.esser $iero, dup3 ce se sf3#uie%#e cu 8unul s3u prie#en, cunoscu#ul pic#or Verrocc9io, <l
<n#rea83 dac3 nu ar 8ine6oi s3 %i-1 ia drep# ucenic pe fiul s3u. $ro8a de desen es#e o !oac3 pen#ru
#4n3rul ce <0pline%#e 1/ ani %i ia#3-1 ins#ala# pe +eonardo al3#uri de $eru7ino, al# <n633cel %i
6ii#or 6ir#uo5 al penelului, <n a#elierul lui Verrocc9io care <ncepe s3 se <n#re8e dac3, fa3 de felul
cu0 desenea53, pic#ea53 %i 0odelea53 +eonardo, ac#i6i#a#ea sa 0ai are ros#. 'o#u%i s#i0ula#, la
r4ndul s3u, de pre5ena %i elanul celor doi #ineri, 83#r4nul a8ordea53 s#udiul 7eo0e#riei <n 6ederea
soluion3rii c4# 0ai adec6a#e a <n#re83rilor puse de perspec#i63, pro8le03 care do0ina lu0ea
pic#urii. +eonardo re6ine %i el, dup3 in#ensi6ele %i prelun7i#ele sale o8ser6aii asupra na#urii, la
6ec9ea pasiune a adolescenei, 0a#e0a#icile. Al#e preocup3ri din aces# #i0p 6or #ransfor0a
a#elierul lui Verrocc9io <n#r-o ade63ra#3 %coal3 <n care +eonardo 6a s#udia di6erse #e0e ale 5ilei,
ca de e2e0plu 9idrolo7ia %i re7i0ul apelor din re7iunea =lorena-$isa %i 0odali#3ile de a
co08a#e sece#a repe#a#3 ce pus#ia 5ona <n care #r3ie%#e.
Dar +eonardo da Vinci nu es#e o0ul 6isurilor %i al ideilor, oric4# de fru0oase. 'rece la
c3u#area fe8ril3 a unui nou cen#ru de ac#i6i#a#e <n 7raniele c3ruia s3-%i poa#3 e2erci#a a#4# 7eniul
s3u de ar#is# plas#ic dar %i noua pasiune in7inereasc3 de cons#ruc#or de 0a%ini care de care 0ai
ori7inale %i in7enioase c3ci 0a#ura %i nes#a#ornica lui 74ndire <l o8li73 s3-%i dedice 0are par#e din
ceasurile sale de 0unc3 asidu3 concepiei, desen3rii %i ela8or3rii planurilor le7a#e de noile sale
1&M
proiec#e. +udo6ico Sfor5a, ducele din .ilano, s-a <ncon!ura# de o :cur#e;, din care fac par#e
oa0eni de ar#3, de li#ere %i sa6ani, <n#re care do0ne%#e o s3n3#oas3 e0ulaie. +eonardo se pune
<n le73#ur3 cu ducele, aduc4ndu-i la cuno%#in3 planurile sale <n ceea ce pri6e%#e #e9nica de
r358oi, e6oc4nd doar secundar fap#ul c3 era un aprecia# pic#or, sculp#or %i ar9i#ec#. Duca#ul es#e
un s#a# a0enina# de 9e7e0onia =ranei %i r4ndurile lui +eonard cad <n#r-un 0o0en# fa6ora8il.
Ia#3-1 ins#ala# la .ilano unde nu-i lipse%#e nici 0ediul fa6ora8il, nici #i0pul %i nici 0i!loacele
0a#eriale. -i #o#u%i <i lipse%#e ce6aH #e9nolo7ia 0e#alur7iei, necesar3 pen#ru a #ransfor0a <n
o8iec#e palpa8ile %i ani0a#e 0a%inile sale de 58ura#, de #ranspor#a#, #ancurile, arunc3#oarele de
foc %i cea3, cuirasa#ele 8linda#e e#c. In6ada#orii france5i, aliai cu Ce5are Ior7ia, nu-i ofer3
r37a5. <n 14@@ duca#ul 0ilane5 es#e ocupa# iar +eonardo se refu7ia53 0ai <n#4i la .an#ua, apoi la
Veneia %i, <n sf4r%i#, re6ine la =lorena. u a renuna# la proiec#ele sale, precu0 reiese din#r-o
scrisoare adresa#3 ducesei dSEs#e de c3#re $ie#ro di u6olana, 6ice-7eneral al ordinului
car0eliilor, care spune despre +eonardo: :.. .s#udiile 0a#e0a#ice <l de7us#aser3 a#4# de 0ul# de
pic#ur3, <nc4# nu 0ai pu#ea supor#a dec4# cu 0are 7reu#a#e s3 0ai ia <n 04n3 penelul;. A!un7e <n
ser6iciul lui Ce5are Ior7ia %i indirec# al #a#3lui aces#uia. .oar#ea a08ilor <l face s3 re6in3 la
=lorena unde se ocup3 de re7ulari5area cursului flu6iului Arno %i de fer#ili5area cul#urilor prin
iri7aii.
$roiec#e ale 7u6erna#orului france5 la .ilano ca %i un proces de 0o%#enire <i <n#rerup
rodnica ac#i6i#a#e, r3pindu-i 0ul# din preiosul s3u #i0p.
A!uns la (o0a <n #i0pul lui +eon al W-lea, in#r3 <n slu!8a lui ,iuliano dei .edici, fra#ele
Su6eranului $on#if. $rincipala sa preocupare din perioada :ro0an3; es#e proiec#area %i reali5area
unei :0a%ini de 58ura#;. ,iuliano <i pune la dispo5iie <n aces# scop un a#elier 0ecanic su8
conducerea unui repu#a# #e9nician nea0 care, pe parcurs, se do6ede%#e a fi %i 9o %i escroc. =ur3
planuri, fur3 piese %i #ransfor03 p4n3 la ur03 #oa#3 aceas#3 0ic3 <n#reprindere <n#r-un a#elier de
fa8rica# o7lin5i. .ai 0ul#, <l recla03 c3 prac#ic3 disecii pe cada6re procura#e pe ascuns de la un
spi#al din (o0a. De5a037i#, <n 151", +eonardo p3r3se%#e I#alia accep#4nd ofer#a re7elui =ranei,
=rancisc I. <n#re aces#a %i Carol Uuin#ul 6a do0ni aproape con#inuu o s#are de r358oi, f3r3
posi8ili#a#e de reconciliere. +eonardo 6a #re8ui s3 cola8ore5e la fa8ricarea a ceea ce a0 nu0i noi
as#35i, :ar0e secre#e; care s3 poa#3 fr4na 6elei#3ile r358oinice ale superpu#erii r358oinice
spaniole. Su6eranul france5 i-a asi7ura# condiii de lucru e2celen#e. A accep#a# ca +eonardo s3 %i-
1 aduc3 din I#alia, ca <nsoi#or, pe de6o#a#ul =rancesco .el5iH i-a ins#ala# <n#r-un cas#el de pe
6alea +oarei - Clou2 -, si#ua# l4n73 pala#ul A08oise, re%edina re7al3 de unde =rancisc 6ine cu
re7ulari#a#e pen#ru a se in#eresa de 0ersul lucrurilor pl3nui#e %i pen#ru a face s3 i se procure
0a#erialele necesare. +eonardo %i-a re73si# lini%#ea, lucrea53, <%i pune pe 94r#ie planurile, <%i face
<nse0n3rile %i o8ser6aiile scrise, co0ori preioase ce 6or <08o73i #e5aurul de idei al o0enirii.
Aces#e :<nse0n3ri; ne o8li73 s3 ne re6i5ui0 p3rerile asupra priori#3ii crea#orilor %#iinei
1&1
0oderne. .ul# #i0p Descar#es A15@"-1"5MB %i =rancis Iacon A15"1-1"2"B %i-au <0p3ri# asupra
aces#ui su8iec# opinia unui pu8lic 0ediocru infor0a#. $riori#a#ea aparine <n reali#a#e lui
+eonardo da Vinci, a%a dup3 cu0 6o0 de0ons#ra proced4nd la anali5a scrierilor lui A08roise
$are pe care le 6o0 confrun#a cu concep#ele susinu#e de sa6an#ul %i ar#is#ul plas#ic i#alian.
NO>E!
1. I*(CF>A(D', Ka?o8: Die Hultur der <enaissance in 5talien, $9aidon
Aus7a8e, Inns8ruc?H
2. E,*+ESC*, $.$.: <l ci#ea53 pe ,. Voi7# <n 6ilosofia <enaterii, Edi#ura
E0inescu, Iucure%#i, 1@/", p. 5&. 'rad.: (ena%#erea An#ic9i#3ii clasiceH
3. E,*+ESC*, $.$.: 5bidem, p. 5& A'raducerea #i#lurilor: Direcii vec%i i
noi !n tiina istoriei A1/@"B, 4etoda istoriecnltura* A1@MMBH
4. E,*+ESC*, $.$.: 5bidem, p. 5& A'raducere #i#lu: Fuattrocento, eseu
asupra is#oriei li#erare a secolului WV i#alianBH
5. E,*+ESC*, $.$.: 5bidem, p. 5/-5@ A'raducere #i#lu: 1riginile <enaterii
!n 6ranaB/
". E,*+ESC*, $.$.: 5bidem, p. 5@ A'raducere #i#lu: 6rancesco d9#assisi i
!nceputurile artei <enaterii !n 5talia/ 4ic%el #ngelo i sfritul <enateriiB/
K" E,*+ESC*, $.$.: 5bidem, p. 5@-"MH
/. E,*+ESC*, $.$.: 5bidem, p. "MH
@. E,*+ESC*, $.$.: 5bidem, p. "2H
1M. E,*+ESC*, $.$.: 5bidem, p. "5H
11. E,*+ESC*, $.$.: 5bidem, p. &"-&/H
12. ]]]: +u2, 8istorisc%e Le&i$on, Se8as#ian +u2 Verla7, .urnau-.iinc9en,
S. 2@2H
13. D)(E, C9arles 6an: ;esc%ic%te des -issens, Iir?93user, Iasel-
Ios#on-Ierlin, S. 1/@-1@2:
14. =(IEDE++, E7on: Hulturgesc%ic%te der Ieuzeit, C.>. Iee?Ssc9e
Verla7s8uc99andlun7, 1@24-1@25, S. 21M-212H
15. E,*+ESC*, $.$.: 6ilosofia <enaterii, p. 133H
1". VASA(I, ,ior7io: ;%iberti, seconda commentario, cap. WV, p. WWIW, cf.
Iurc?9ard#H 235
1&. KD,E(, .ic9ael: Die .%eorie des Sc%onen in der italie%isc%en <enaissance,
1&2
Du.ond Iuc96erla7, Foln, 1@@MH
1/. KD,E(, .ic9ael: 5bidem, S. /2-1M1H
1@. KD,E(, .ic9ael: 5bidem, S. 1M1H
2M. I+IESC*, Vasile: Statul, utopie i realitate" Statul papal" 6oi. II, Ed.
Dacia, Clu!-apoca, 1@@", p. "/-/"H
21. I+IESC*, Vasile: 5bidem, 6oi. I., p. 11/-12"H
22. E,*+ESC*, $.$.: 6ilosofia <enaterii, p. 1&4H
23. E,*+ESC*, $.$.: 6ilosofia <enaterii, p. 1&&H
24. =ICI), .arsilio: *ber die Liebe, oder 'latons ;astma%l, =. .eines Verla7,
>a08ur7, 1@/4, S. 1M-1@H
25. =ICI), .arsilio: 5bidem, S. 1@H
26. =ICI), .arsilio: 5bidem, S. 1@H
27. E,*+ESC*, $.$.: 6ilosofia <enaterii, p. 1/5H
28. =ICI), .arsilio: *ber die Liebe, oder 'latons ;astma%l, =. .eines
Verla7, >a08ur7, 1@/4, S. @5-1M4H
2@. D)(E, C9arles 6an: ;esc%ic%te des -issens, Iir?93user, Iasel-Ios#on-Ierlin, S.
1/5-1/"H
3M E,*+ESC*, $.$.: 6ilosofia <enaterii, p. 2M5-223H
31 .I(AD)+A, $ico ,io6anni, della: *ber die -urde des 4ensc%en, A'raducerea
#i#lului: Despre demnitatea omuluiB, =. .eines Verla7, >a08ur7 1@@MH
32. .I(AD)+A, $ico ,io6ann:
33. .I(AD)+A, $ico ,io6ann
34. .I(AD)+A, $ico ,io6ann, della: 5bidem, S. 3-1MH i, della: 5bidem, S. 1@-21, della:
5bidem, S. 5&H
35. I*(CF>A(D', Ka?o8: Die Hultur der <enaissance in 5talien, $9aidon
Aus7a8e, Inns8ruc?, S. 1"M-2M4H
3". I*(CF>A(D', Ka?o8: 5bidem, S. 2M1-2M4H
3&. VASA(I, ,ior7io: ,ieile pictorilor, sculptorilor i ar%itecilor, .eridi-
ane, Iucure%#i, 6oi. 1,1@"2, 6oi. +, p. 45@.
1&3
V. (E$(EGE'AQI DE SEA.D A< (EA-'E(II
-'IIQI=ICE
,A+I+E) ,A+I+EI, =(ACISC IAC), DESCA('ES, EL')
Sis#e0ul :%#iinific; 0edie6al-scolas#ic pri0e%#e <nc3 o lo6i#ur3 decisi63 <n ur0a ac#i6i#3ii
lui ,alileo ,alilei, a lui =rancis Iacon, a lui (ene Descar#es %i a lui Isac eE#on.
=ALILEO =ALPLEI. Se na%#e la $isa la da#a de 15 fe8ruarie 15"4 %i 0oare <n 5iua de 1/
ianuarie 1"42 <n 0ica locali#a#e Arce#ri de l4n73 =lorena. Es#e <n#e0eie#orul fi5icii 0oderne ale
c3rei 8a5e le s#a8ile%#e o da#3 pen#ru #o#deauna: e0piris0, e2perien3, e2peri0en#. <nc3 din
perioada s#udeniei se re0arc3 prin descoperiri %#iinifice ca le7ile pendulului, ale 8alanei
9idros#a#ice pen#ru de#er0inarea 7reu#3ilor specifice, le7ile c3derii corpurilor e#c.
Aceas#3 susinu#3 ac#i6i#a#e %i fruc#uoasele ei re5ul#a#e <i confer3 un deose8i# renu0e %i
nu0irea ca profesor al uni6ersi#3ii pado6ane A15@2B.
Cons#rucia unei lune#e de concepie personal3 A1"M@B <i orien#ea53 lucr3rile spre do0eniul
as#rono0iei, do0eniu <n care face noi descoperiri: lanuri de 0uni pe sa#eli#ul p304n#ului, pe#ele
din soare, inelul lui Sa#urn %.a., 0o#i6 de conflic# cu peripa#e#icienii aris#o#elici.
1
Din 1"15 in#r3 <n di6er7en3 %i cu Iiserica ro0an3 c3ci co0i#e :7re%eala; de a se declara
de acord cu 9eliocen#ris0u< lui Copernic. $rea 0are %i prea renu0i# pen#ru a fi pr3!i# de 6iu pe
6reunul din ru7urile Inc9i5iiei %i pro#e!a# <n oarecare 03sur3 de Sf4n#ul $3rin#e *r8an al VlII-
lea, i se asi7ur3 un co0od do0iciliu o8li7a#oriu %i es#e cons#r4ns la #3cere, 0ai ales de re5is#ena
<nd4r!i#3 a ie5uiilor fa3 de noul curs al %#iinei.
Nn#re 1"2"-1"3M scrie o pri03 lucrare i0por#an#3 Dialogo di ;alileo, dove nei congressi di
@uattro giornate si discorre sopra due massimi sistemi del mundo, proponendo
indeterminatamente le ragioni filosofic%e naturali tanto per l9una, @uanto per l9altra parta
ADialo7ul lui ,alileo <n care <n#r-un con7res Acon6or8ireB de pa#ru 5ile se discu#3 dou3 sis#e0e
0a2i0e ale p304n#ului propun4ndu-se ar7u0en#e filosofice na#urale a#4# pen#ru unul c4# %i
pen#ru cel3lal#, n.a.B. <n aceas#3 car#e ,alileo !us#ifica %i do6edea c3 9eliocen#ris0ul cons#i#uia
noul 0odel de alc3#uire a lu0ii. Acu5a# de nesupunere %i 6r3!i#orie <n 1"33 es#e o8li7a# s3 a85ic3
cele scrise. C3 a pronuna# ca pen#ru sine acel fai0os :Eppur si 0uo6e; A-i #o#u%i se 0i%c3B,
su8<neles $304n#ul, nu 0ai es#e i0por#an#. (304ne suspec#, de%i aproape or8 %i nepu#incios, <n
1&4
supra6e79erea 6i7ilen#ei Inc9i5iii. $4n3 <n anul 1"3/ reu%e%#e s3 <nc9eie redac#area lucr3rii
Dimostrazioni matematic%e intorno a due nuove scienze attenati alia mecanica ADe0ons#raii
0a#e0a#ice <n !urul a dou3 noi %#iine <n le73#ur3 cu 0ecanica, n.a.B
+o6i#3 de fai0oasa for0ul3 a Inc9i5iiei :non i0pri0a#ur; Anu are drep#ul de a fi #ip3ri#3,
n.a.B, car#ea 6a 73si un edi#or <n Q3rile de Kos la +eiden <n 1"3/.
1
,alileo :relua #eoria 0i%c3rii cu
o cri#ic3 0ai accen#ua#3 a concepiilor aris#o#elice, #eoria c3derii corpurilor pe planuri <nclina#e,
#eoria pendulului..., pro8le0a #raiec#oriilor proiec#ilelor, pro8le0a iuelii cu care se propa73
lu0ina %i c4#e6a aspec#e #e9nice pri6i#oare la re5is#ena 0a#erialelor;.
2
Nn ul#i0ii ani din 6ia3 s#udia53 cu a!u#orul a doi din#re de6o#aii lui s#udeni, Vi6iani %i
'oricelli, c3ci es#e co0ple# or8 acu0, 0i%c3rile sa#eliilor lui Kupi#er.
.oar#ea 6ine spre a-l eli8era de suferine. =lorena 6rea s3-i fac3 o <n0or04n#are de0n3 de
7loria sa %#iinific3 %i s3-i ridice un 0onu0en# funerar. Iiserica ro0ano-ca#olic3 se opune
:susin4nd c3 o0a7iile ce s-ar fi adus as#fel unui ere#ic; ar fi pu#u# de6eni pri0e!dioase pen#ru
lini%#ea sufle#easc3 a drep#-credincio%ilo cre%#ini.
3,4
=(ACIS IAC). Se na%#e la +ondra ca fiu al unui <nal# funcionar, icolas Iacon, <n
15"1. S#udiile !uridice efec#ua#e la Ca08rid7e, ce#a#e a aris#o#elicis0ului scolas#ic, precu0 %i
#a#3l s3u <l orien#ea53 spre cariera de a6oca# %i funcionar de s#a#. $ro0o6a# %i de c3#re cercurile
poli#ice, opor#unis# %i de6o#a# slu!i#or a doi su6erani, re7ina Elisa8e#a I %i re7ele Ka0es I, a!un7e
<n 1"1/ lord cancelar. <n#re #i0p a de6eni# un fer6en# susin3#or al noii filosofi a na#urii %i a
'i0purilor oi pe care le 6ede de56ol#4ndu-se cu 0are repe5iciune %i c3rora <nele7e s3 le dedice
opera sa funda0en#al3 Iovum organon pe care o <ncepe <n 1"2M.
3
Corup#i8ili#a#ea de care d3 do6ad3 <i 6a <ncurca dru0urile 6ieii %i 6a cur0a o carier3
pres#i7ioas3. Acu5a# de Ca0era Co0unelor c3 s-a l3sa# 0i#ui#, Ca0era +or5ilor - c3ci a de6eni#
<n#re 1"1/-1"21 8aron de Verula0 %i 6icon#e de Sain#-Al8an - <l conda0n3 la pla#a unei su0e de
4M.MMM de lire, la in#erdicia de a 0ai ocupa 6reo funcie pu8lic3 %i de a-%i s#a8ili do0iciliul <n
apropierea Curii re7ale. (epe#a#ele sale cereri de a-%i o8ine rea8ili#area r304n 5adarniceH 83#r4n
%i ruina#, 0oare <n 1"25.
Car#ea la care a lucra# 6re0e <ndelun7a#3, nu0i#3 pe parcurs c4nd Iovum organon c4nd
5nstauratio magna, <n care Iacon propunea o refor03 a %#iinelor, a r30as ne#er0ina#3, de al#fel
a%a cu0 a pre635u# el <nsu%i. Ea e2celea53 a#4# prin #e0ele pe care le propune, din p3ca#e
dispara#e %i ne<nc9e7a#e <n#r-un #o# uni#ar, ca %i prin unele fra70en#e, e2celen#e de al#fel, care <%i
po# afla locul %i as#35i <n#r-o #eorie a cerce#3rii %#iinifice. $en#ru lar7a lor aplicaie <n 0edicin3
ne-a0 opri# asupra fra70en#ului c3ruia <i 6o0 da nu0ele de :idoli; %i, <n con#inuare, asupra unui
#e2# ce se refer3 la unele par#iculari#3i ale 0e#odei e2peri0en#ale.
1&5
$rin idoli au#orul <nele7e cau5ele unor 8loca!e <n #rans0i#erea %i recepionarea infor0aiei
sau c9iar a prelucr3rii ei. Idolul, <n accepia 0e#afi5ic3 a lui =rancis Iacon, poa#e <08r3ca pa#ru
6arian#e care <ns3, #oa#e, duc la o incapaci#a#e de <nele7ere <n#re e0i3#or %i recep#or. Din raiuni
prac#ice, a0 #ranspus aceas#3 idee <n li08a! infor0aional, 0ai u%or accesi8il ci#i#orului din 5iua
de as#35i. Ia#3 <n con#inuare cele pa#ru 6arian#e a%a cu0 le 6ede =rancis Iacon. Ci#30:
:Idola #ri8us Aidolii #ri8uluiBH defec#ul na#ural al spiri#ului cons#3 din#r-un fel de lene %i de
inerieH 7enerali530 in4nd sea0a doar de ca5urile fa6ora8ile %i as#fel se nasc supers#iiile, ca
as#rolo7ia, pen#ru c3 nu ne 74ndi0 la ca5urile <n care pre6i5iunile au e%ua#. Vre0 s3 6ede0
reali5a#e <n na#ur3 noiunile care, prin si0plici#a#ea %i unifor0i#a#ea lor, se po#ri6esc 0ai 8ine cu
spiri#ul nos#ru %i as#fel se na%#e aceas#3 as#rono0ie an#ic3 ce refu53 a%#rilor orice al#e #raiec#orii <n
afara celei circulare ca %i #oa#3 falsa %#iin3 a Ca88alei... care i0a7ina reali#3i ine2is#en#e pen#ru a
le face s3 corespund3 co08inaiilor noas#re nu0erice. e repre5en#30 ac#i6i#a#ea na#urii dup3
#ipul ac#i6i#3ii noas#re o0ene%#iH %i alc9i0ia 73se%#e, <n#re lucruri diferi#e, si0pa#ii %i an#ipa#ii, ca
<n#re oa0eni.
Idola specus Aidolii ca6ernelorBH de da#a aceas#a es#e 6or8a de educaie %i o8iceiuri ce in
spiri#ul pri5onier precu0 <n ca6erna lui $la#on.
Idola fori Aidolii forului, ai pieei pu8liceBH sun# cu6in#e ce definesc concep#ele Anu0eleB
lucrurilorH dori0 s3 clasific30 aces#e lucruri1 +i08a!ul 6ul7ar se opune <0preun3 cu o
clasificare de!a efec#ua#3. C4#e cu6in#e nu au un sens confu5 c3ruia nu-i corespunde nici o
reali#a#e1 Aca a#unci c4nd 6or8i0 despre <n#40plare AnorocB sau despre sferele cere%#i.B.
Idola #9ea#ri Aidoli ai #ea#ruluiB pro6enind din pres#i7iul #eoriilor filosofice, cele ale lui
Aris#o#eles, ale sofi%#ilor sau ale lui $la#on...;
4
.
Ni p3r3si0 pe :idoli; pen#ru a ne referi la aspec#ele #eoriei e2peri0en#ului, a%a cu0 au fos#
635u#e de Iacon.
In cele scrise p4n3 acu0 <n pre5en#a lucrare ne-a0 <n#4lni# de 0ai 0ul#e ori cu 0e#oda
e2peri0en#al3. ,alenus, unii din#re 0e08ri %colii din Ale2andria au prac#ica#-o sporadic,
$aracelsus, sis#e0a#ic. =rancis Iacon, la r4ndul s3u, o 6a aplica %i o 6a #eore#i5a, f3c4nd din ea o
0e#od3 ce 6a a#in7e perfeciunea <n #i0pul ac#i6i#3ii lui Claude Iernard %i al cerce#3#orilor
%#iinifici ai secolului WW. As#35i, f3r3 a recur7e la 0e#oda e2peri0en#al3, cerce#area %#iinific3 <n
do0eniul %#iinelor 0edicale es#e de neconcepu#. Dar s3 6ede0 ce reco0and3ri f3cea =rancis
Iacon unui e2peri0en#a#or sau, al#fel spus, ce condiii #re8uia s3 <ndeplineasc3 un e2peri0en#
pen#ru ca re5ul#a#ele lui s3 poa#3 fi lua#e <n considerare.
1. ,ariatio, ceea ce <nsea0n3 c3 un e2peri0en# #re8uie s3 fie 6aria#, s3 a#ace o8iec#ul
cerce#3rii din diferi#e punc#e de 6edere.
2. <epetitio, un e2peri0en# #re8uie con#rola#, <n acelea%i condiii, de 0ai 0ul#e ori si lua#
<n considerare doar <n 0o0en#ul <n care re5ul#a#ele o8inu#e <n acelea%i condiii nu
1&"
difer3 dec4# <n anu0i#e li0i#e.
3. 2&tensio, adic3 e2#inderea e2peri0en#ului la si#uaii cone2e care ar pu#ea clarifica unele
aspec#e ale ipo#e5ei de lucru.
4. 5nversio, in6ersarea es#e o con#rapro83 ce #ransfor03 efec#ul o8inu# <n decursul
e2peri0en#3rii <n cau5ele lui, procedeu foar#e u#il pen#ru confir0area unui re5ul#a#.
5. Compulsio, adic3 supri0area. Con#rol30 <n ce 03sur3 se 0ai produce 0a7ne#i5area
unui 0ie5 de fier a#unci c4nd in#erpune0 un o8s#acol <n#re aces#a %i 0a7ne#.
". #pplicatio #re8uie s3 6erifice <n ce 03sur3 re5ul#a#ele unei e2peri0en#3ri se po#
#ranspune <n prac#ic3 %i c4# sun# de ren#a8ile.
&. Coputatio se0nific3 supunerea o8iec#ului sau #e0ei de cerce#a# la 0ai 0ul#e #ipuri de
e2peri0en#e din a c3ror corelare pu#e0 o8ine re5ul#a#e apropia#e in#ercon#rola8ile.
/. Sortes, soar#a sau <n#40plarea es#e dese0na#3 de =r. Iacon drep# acea par#e
i0pre6i5i8il3 a unui e2peri0en#. )ricu0, nu #re8uie s3 ne l3s30 surprin%i, s3 accep#30
%i s3 fi0 <n 03sur3 s3 in#erpre#30 orice re5ul#a#e, c9iar dac3 ele 6in <n con#radicie cu
ipo#e5ele noas#re de lucru.
5
Nnain#e de a <nc9eia 0enion30 c3 filosoful s-a declara# <n #o# #i0pul 6ieii %i un 9o#3r4#
par#i5an al 0e#odei induc#i6e.
Nn ciuda unei opere uria% concepu#3 dar nedes364r%i#e, =rancis Iacon a sc9ia# planurile
unei c3i ce 6a reali5a principiul de el nu0i# :-#iina es#e $u#ere;, confir0a# <n 6re0ea noas#r3.
RENE DESCAR>ES A15@"-1"5MB. u a6e0 in#enia s3 se0nal30 p3rerile lui Descar#es
<n 0a#erie de fi5iolo7ieH ele sun# de al#fel <n 8un3 par#e erona#e. Scopul nos#ru es#e s3 rele630
6aloarea uneia din#re lucr3rile sale <n 0a#erie de 0e#odolo7ia cerce#3rii %#iinifice. Es#e 6or8a
despre Discours de la 4et%ode"
Nn !urul anului 1"3@ Descar#es consider3 c3 %i-a <nc9eia# perioada de c3l3#orii, lec#uri %i
con#ac#e scrise cu #oi oa0enii de %#iin3 %i filosofii de la care ar fi a6u# ce6a de afla# %i se
consider3 pre73#i# s3 #reac3 la redac#area 0arii opere a 6ieii pe care o 74ndea 0ai de 0ul#.
$rudena <l 6a face s3 renune, cel puin pen#ru un #i0p, la aces# proiec#, c4nd afl3 de dificul#3ile
pe care le-a a6u# de <n#40pina# 0arele ,alileo ,alilei din par#ea Sf4n#ului )ficiu, eufe0is0 su8
care se ascunde Inc9i5iia. Su8 aces# se0n pre6es#i#or de rele 6a redac#a opusculul Discours de
la 4et%ode ADiscurs asupra 0e#odei, n.a.B. (ar %i puini au#ori au pu#u# spune a#4# de 0ul# <n#r-un
nu03r redus de pa7ini. Dar s3-1 l3s30 pe Car#esius, cu0 se0nea53 cu nu0ele la#ini5a#, s3-%i
e2pun3 el <nsu%i ideile.
Nnain#e de orice, <%i recunoa%#e scep#icis0ul fa3 de oricine %i fa3 de orice prin de6i5a
:Du8i#o er7o su0; A03 <ndoiesc, pun la <ndoial3, deci sun#, n.a.B. Aceas#a ca prea08ul al
1&&
6ii#orului :Co7i#o er7o su0; A74ndesc, deci sun#. n.a.B
Accep#3, pen#ru aces# 0o#i6, doar acele ade63ruri ce po# fi de0ons#ra#e 0a#e0a#ic, cri#eriu
reduc#ionis# dar s3n3#os. Credincios aces#ei idei, de0ons#rea53 %i do6ede%#e e2is#ena lui
Du0ne5eu, :Crea#or al lu0ii;.
$en#ru a pu#ea 74ndi #re8uie s3 ne eli8er30 de p3rerile %i ideile preconcepu#e, <n#reprindere
nu #o#deauna lesnicioas3.
'e0a de cerce#a# #re8uie for0ula#3 cu e2ac#i#a#e, recur-74ndu-se la c4# 0ai puine a2io0e
sau p3reri, ca de la sine <nelese.
(e5ul#a#ele cerce#3rii noas#re #re8uie conse0na#e cu a!u#orul 7eo0e#riei anali#ice %i al
al7e8rei.
Nnain#e de Descar#es #eolo7ia era o :re7in3 a #u#uror %#iinelor; iar fi5ica %i 0a#e0a#ica
:8ie#e rude s3race;. Dup3 el, si#uaiase in6ersea53.
",&
Ierar9ia 8isericeasc3 nu i-o 6a ier#a nicioda#3. Gelo#ii Va#icanului <l acu53 de 6r3!i#orie %i
cer ca acele 0odes#e dar 0inuna# %lefui#e dou35eci %i cinci de pa7ini ale :'ra#a#ului asupra
.e#odei; s3 fie #recu#e la inde2ul c3rilor in#er5ise.
(aionalis0ul lui Car#esius #re8uia pedepsi#.
ISAC NEE>ON A7SC7KMKB" =i5ician, 0a#e0a#ician %i as#rono0, replic3 %#iinific3
en7le53 a lui ,alileo ,alilei. $rofesor la Ca08rid7e din 1""@ %i pre%edin#e al Socie#3ii (e7ale
din +ondra A1&M3B. Independen# de +ei8ni5 descoper3 8a5ele calculului diferenial %i in#e7ral.
Au#or al funda0en#alei lucr3ri '%ilosop%ia naturalis principia mat%ematica, 5is3 %i 'rincipia
mat%ematica Ie=tons
R
" $e l4n73 fap#ul c3 for0ulea53 cele #rei le7i ale 0i%c3rii corpurilor
precu0 %i cele pa#ru re7uli ale conclu5iilor lo7ice, au#orul se afir03 drep# un ener7ic adep# al
e2peri0en#alului %i un foar#e re5er6a# susin3#or al ipo#e5ei. A !uca# un rol deose8i# <n ceea ce
pri6e%#e for0area spiri#ului %#iinific <n 3rile de li083 en7le53.
e 6o0 referi <n con#inuare la c4#e6a din#re personali#3ile ce au <0pins ar#a %i %#iina
0edical3 pe dru0urile pro7resului.
AMBROISE PARE. oua li8er#a#e de 74ndire, denu0i#3 7eneric na#uralis0, care nu 0ai
accep#3 #ranscendena de#er0inis#3 dec4# doar ca o o8li7aie #radiional3, <%i propune decrip#area
le7ilor ce conduc lu0ea, dar, a%a cu0 se <n#40pl3 <ndeo8%#e, duce %i la e2a7er3ri ca: nea73 fi5ica
lui Aris#o#eles, profesea53 idei ere#ice, desconsider3 Ii8lia, <ncearc3 discredi#area Iisericii %i al#e
ase0enea. Se descoper3 noi p304n#uri, noi #ipuri de socie#3i cu reli7ii %i 0ora6uri necunoscu#e.
1&/
+3s30 la o par#e 8usola, #iparul %i praful de pu%c3, poa#e redescoperi#e, dar, referindu-ne la
#e9nic3, #re8uie s3 se0nal30 nu0eroasele in6enii preconi5a#e de ar#i%#i %i ar#i5ani i#alieni, din#re
care cel 0ai pres#i7ios.se 6a do6edi +eonardo da Vinci.
NICOLAUS CUSANUS# unul din#re puinii filosofi ai aces#ui al WV-lea 6eac, pre6edea
sc9i083rile re6oluionare ce a6eau s3 0arc9e5e 6iaa fiec3ruia din#re ce#3enii unei lu0i <n
fier8ere %i fe8ril3 c3u#are a noului.
@
Viaa %i do70ele cre%#ine nu 0ai sa#isfac o u0ani#a#e care <ncepe s3 pun3 <n discuie u#ilul
unei Iiserici care are ne6oie de o Inc9i5iie ce-%i p4r!ole%#e pe ru7 declaraii sc9is0a#ici-6r3!i#ori
ca >us, Sa6onarola, Ser 6an <n#re 0uli alii.
Se cris#ali5ea53 pa#ru curen#e de 74ndire: neopla#onicis0ul, a6errois0ul pado6an,
susin3#orii lui Ar9i0ede care 63d, <n sin#e5a 0a#e0a#icii cu e2periena, un 6ii#or ilus#ra# de
Dan#e, Eras0us, +eonardo da Vinci, %i 0orali%#ii care descriu o0ul f3c4nd a8s#racie de des#inul
s3u suprana#ural, recur74nd <n principal la 0orala s#oic3 an#ic3.
1M
Aces# nou #ip de o0 al (ena%#erii <%i 73se%#e o deose8i#3 <n#ruc9ipare <n lu0ea 0edical3 <n
personali#a#ea lui A08roise $are. Cel care a6ea s3 de6in3 'rintele C%irurgiei moderne, a%a cu0
l-au nu0i# is#oricii 0edicinii, <%i #recea <n 153" pro8ele care <i confereau #i#lul de :83r8ier; %i
:7uerisseur;, un fel de felcer a64nd drep#ul s3 #ra#e5e, f3r3 a fi 0edic, 6aria#e #ipuri de pl37i. <n
aceas#3 cali#a#e es#e an7a!a# de c3#re feld0are%alul .on#!ean, co0andan#ul supre0 al infan#eriei
france5e, drep# <nsoi#or personal pen#ru ca0pania din I#alia. Cu scur#e perioade de <n#rerupere,
c4nd re6ine acas3 la $aris <n rue de lS>irondelle, unde se dedic3 fa0iliei, clien#elei %i scrierilor
sale, 6a lua par#e la nu0eroase ca0panii cu care oca5ii acu0ulea53 o 6as#3 e2perien3 clinic3. <n
8un3 par#e au#odidac#, nu pre7e#3 s3-%i <0p3r#3%easc3 e2periena cole7ilor de 8reasl3. ) 6a face
<n li08a france53, c3ci, din#re c9irur7ii #i0pului, puini s#3p4nesc doc#a li083 la#in3 folosi#3 de
uni6ersi#ari. Aces# lucru nu-1 <0piedic3 s3 de6in3 0edicul Curii, cali#a#e <n care 6a ser6i cu
de6o#a0en# nu 0ai puin de pa#ru re7i ai =ranei: >enri al II-lea, =rancisc al II-lea, Carol al IW-
lea %i >enri al III-lea.
)pera sa cuprinde #rei lucr3ri de 8a53 %i anu0e:
o 4etod de tratament al plgilor prin arc%ebuze i alte arme de focA1545BH
o 'recis de anatomie A155MBH
o Cele zece cri ale c%irurgiei A15"3B.
S3 6ede0 0ai a03nuni# <n ce cons#3 con#ri8uia ori7inal3 a au#orului.
Nn cursul pri0ei ca0panii la care ia par#e, <n ur0a lup#elor de la #rec3#oarea Susa, i se
#er0in3 uleiul pe care o8i%nuia s3-1 #oarne <ncins pe pl37ile sau 8on#urile de a0pu#aie ale celor
1&@
r3nii, <n lips3 de al#ce6a 0ai 8un u#ili5ea53 un a0es#ec de 73l8enu% de ou, ulei de #randafiri %i
#ere8en#in3. Con#rolul pl37ilor #ra#a#e <n aces# 0od se soldea53 cu o ade63ra#3 surpri53H
cau#eri5area se pre5in#3 <n#r-o fa53 a6ansa#3, infecia es#e prac#ic nul3, pl37ile indolen#e.
Di0po#ri63, la r3niii cu pl37i #ra#a#e cu ulei <ncins se <nre7is#rau s#3ri fe8rile %i dureri 7reu
supor#a8ile.
Din cea de a doua ca0panie, de la $erpi7nan, A. $are 6ine cu o idee pe c4# de in7enioas3,
#o# a#4# de si0pl3. $en#ru a pu#ea e2#ra7e a7en#ul 6ulneran#, 7lon, sc9i!3, <l pune pe cel r3ni# <n
po5iia <n care se 73sea <n 0o0en#ul p3#runderii proiec#ilului <n corp. (elu4nd #raiec#ul, aces#a se
pre5en#a la orificiul de in#rare de unde pu#ea fi e2#ras cu u%urin3 f3r3 fas#idioase %i dureroase
e2plor3ri ins#ru0en#ale.
Cea 0ai aprecia#3 din#re #oa#e descoperirile propuse de au#or es#e cea a 9e0os#a5ei prin
du8l3 le73#ur3 :in si#u; a ar#erelor <n 8on#urile de a0pu#aie cu cele dou3 6arian#e: pe 8on#urile
proaspe#e, du8la le73#ur3 direc#3 pe 6asul ana#o0ic prepara#, 0e#od3 u#ili5a#3 %i as#35iH pe
8on#urile 6ec9i, cu a!u#orul ansei 9e0os#a#ice #ranscu#ane
11
A*0s#ec9un7B.
Nn ediia 1uvres completes A15&5B se 0ai ocup3 cu 0ul#e din#re #e0ele or#opediei %i
#rau0a#olo7iei ce 6or r304ne 6re0e <ndelun7a#3 <n a#enia speciali#3ilor respec#i6eH #ra#a0en#ul
conser6a#or al difor0i#3ilor coloanei 6er#e8rale cu a!u#orul corse#elor, piciorul s#r408
con7eni#al, pro#e5e %i apara#e, frac#urile de fe0ur, rup#ura #endonului lui Ac9ile, a0pu#aii de
ur7en3, e2per#i5e 0edico-le7ale.
Con#ri8uia al#or au#ori ca KaPues Delec9a0ps A1513-15/1B la #ra#a0en#ul insuficienelor
de consolidare a frac#urilor, precu0 %i apor#ul a #rei confrai 7er0ani, 0edici 0ili#ari, >einric9
6on $fal5pein#, >CeronC0us Iraunsc9Eei7 %i >ans 6on ,ersdorf, e2#ind su8 6aria#e for0e
e2periena lui A08roise $are.
Din#re i#alieni nu #re8uie s3-i ui#30 pe ,a8riele =allopia A1523-15"2B %i pe =a8ri5io de
APuapenden#e A1533-1"1@B care <%i dedic3 ac#i6i#3ile #ra#a0en#ului lu2aiilor, #e9nicii
de5ar#iculailor precu0 %i pro#e53rii.
A%a dup3 cu0 a0 635u# <ns3, <n ciuda aces#or profesioni%#i de 64rf %i personali#3i
i0por#an#e, c9irur7ia nu es#e aprecia#3 <n 0od`deose8i#. $4n3 %i efor#urile de re7le0en#are ca
edic#ele lui Carol Uuin#ul A154/B %i (udolf al II-lea A1552B nu 6or pu#ea <nre7is#ra succese
deose8i#e <n aces# sens.
S3 ur03ri0 <n con#inuare <n#r-un #a8el sinop#ic din care reiese <n ce 0od a r3spuns %i
corespuns ac#i6i#a#ea lui A08roise $are cri#eriilor noi preconi5a#e de +eonardo da Vinci pen#ru
accep#area unei :opere; drep# corespun53#oare :noii %#iine;.
'AIE+ SI)$'IC
1/M
CRI>ERII PROPUSE DE LEONARDO
DA $INCI PEN>RU J>IINMA NO$A
CRI>ERII REALIZA>E DE A( PARE
PN LUCRNRILE SALE
1.)ISE(VAQIE )IIEC'IVD
$(E+*,I'D -I SIS'E.A'ICD
(EA+I GA'D N CAIIE', SA+A DE
)$E(AQII -I 'EA'(E DE +*$'D
2. E=EC' A+ EW$E(IEQEI -I
A+ EW$E(I.E'*+*I S
(EA+IGA'E S*I ANB C)DIQII+E DE
.AI S*S
3.C)C+*GII+E * V)( (EC*(,E +A '(AS
CEDEQD SA* C)CE$'E .E'A=IGICE
C(I'E(I*+ (ES$EC'A'
4. (E$E'I'IVI'A'E Anu03r 0are de ca5uri
sau e2peri0en#e ce po# fi repe#a#eB
C(I'E(I*+ (ES$EC'A'
5.(EDAC'A(E =D(D (E=E(I(E +A *.E
CE+EI(E -I D)A( A'*CI COD ES'E ECESA( S'AII+I(II
*EI C)'I*I'DQI EW: E*F+ID,
>I$$)F(A'ES, VI'(*VI*S, ,A+E*S, $+II*S, A(>I.EDES
C(I'E(I*+ (ES$EC'A'
AA.$. <l ci#ea53 o sin7ur3 da#3 pe ,*J DE C>A*+IAC
".+*C(A(E *-)( AI)(DAII+D SC(ISD
N'(-) +I.ID DE =)+)SIQD C*(E'D
C(I'E(I*+ (ES$EC'A' +I.IA =(ACEGD
&.AC'IVI'A'E -'IIQI=ICA DE
A$+ICAQIE $(AC'ICD I.EDIA'D
C(I'E(I*+ (ES$EC'A'
'oa#e cele #rei lucr3ri ale lui A08roise $are respec#3 cele %ap#e cri#erii preconi5a#e de
+eonardo da Vinci pen#ru clasarea unui #e2# ca f3c4nd par#e din#re cele ale %#iinei noi. Era
sin7ura posi8ili#a#e de a deose8i o pseudo%#iin3 scolas#ic3 ce nu reu%ea al#ce6a dec4# s3
prelun7easc3 la infini# acele dispu#e, de7enera#e adesea <n apri7e cer#uri asupra unor a%a-5ise #e5e
de un in#eres cel 0ul# #eore#ic, :re5ol6a#e; e#ern prin in#er6enia unui :deus e2 0ac9ina;.
A!un%i aici, ne per0i#e0 <0preun3 cu $.$. e7ulescu s3 #ra7e0 o linie final3 asupra operei
lui +eonardo, recur74nd la un ci#a# de o deose8i#3 6aloare defini#orie:
bAde63rul ele0en#ar, c3 la cunoa%#erea %i <nele7erea lu0ii nu se pu#ea a!un7e prin anali5a
lo7ic3 a noiunilor a8s#rac#e %i prin in#erpre#area filolo7ic3 a cu6in#elor ce le e2pri0au, ci prin
o8ser6area direc#3, s#3rui#oare %i a03nuni#3 a lucrurilor concre#e, p3rea a fi sc3pa# cu des364r%ire
scolas#icilor 0edie6ali %i ur0a%ilor lor.
Cu ase0enea idei, +eonardo se opunea, <n acela%i #i0p, a#4# #radiiilor reli7ioase, c4# %i
celor filosofice, care s#3p4neau <nc3 74ndirea oa0enilor din #i0pul s3u. <n aceas#3 opo5iie
#re8uie s3 6ede0 0ai ales carac#eris#ica rolului pe care 1-a !uca# el <n de5l3nuirea 0i%c3rii
%#iinifice de la <ncepu#ul (ena%#erii. A crede <n e2is#ena %i aciunea unor cau5e suprana#urale ale
feno0enelor na#urii <nse0na, pen#ru el, a renuna la orice posi8ili#a#e, nu nu0ai de a le cunoa%#e
0ecanis0ul, dar %i de a dispune de el, u#ili54ndu-1 spre sa#isfacerea 0ai u%oar3 %i 0ai si7ur3 a
ne6oilor 6ieii o0ene%#i. Cine se 0ulu0ea, 8un3oar3, s3 cread3 %i s3 5ic3, la fiecare pas, c3
feno0enele na#urii se produceau a%a cu0 se produceau fiindc3 a%a 6oia Du0ne5eu nu 0ai pu#ea
a!un7e nicioda#3 s3 cunoasc3 procesul real prin care luau na%#ere ele %i, necunosc4ndu-1, nu 0ai
1/1
pu#ea spera s3-i pro6oace desf3%urarea, a#unci c4nd o cereau #re8uinele lui fire%#i. Iar cine se
0ulu0ea s3 anali5e5e noiunile a8s#rac#e ale feno0enelor na#urii <%i u0plea capul %i <%i pierdea
#i0pul cu 6or8e 7oale care, nepu#4nd duce la fap#e u#ile, nu-1 a!u#au nicidecu0 s3-%i sa#isfac3
ne6oile 6ieii. C3ci noiunile a8s#rac#e, pe care le anali5au <n63aii de aces# fel, le luau ei din
c3rile pe care le i0punea #radiia uni6ersi#3ilor, din c3rile :celor 6ec9i;, fire%#e, <n care acele
noiuni se e2pri0au prin for0ule 6er8ale, adic3, la ur0a ur0ei, prin cu6in#e. +a in#erpre#area
acelor cu6in#e, pe care #radiia le considera ca :sacrosanc#e;, se reducea as#fel #oa#3 %#iina lor. Ei
su8s#i#uiau, prin ur0are, s#udiului propriu-5is al feno0enelor na#urii,`care nu pu#ea fi dec4# fi5ic,
c9i0ic, 0ecanic, 0a#e0a#ic, discuiile lor filolo7ice, care nu pu#eau fi, <n ceea ce pri6ea
cunoa%#erea ade63ra#3 a lu0ii, dec4# o de5olan#3 s#erili#a#e. Aces#a era, pen#ru +eonardo, %i ca5ul
u0ani%#ilor din #i0pul s3u, care, cu #oa#3 re6ol#a lor con#ra scolas#icilor 0edie6ali, 0er7eau, <n
fond, pe aceea%i cale ca ei - pe calea si0plelor cerce#3ri filolo7ice, prin care a!un7eau 0ai
de7ra83 s3 6or8easc3 fru0os dec4# s3 74ndeasc3 8ine. C3ci a ur0a or8e%#e p3rerile al#ora, cu
0o#i6area c3 erau ale oa0enilor 0ari ai an#ic9i#3ii, nu <nse0na nicidecu0 a 74ndi prin sine
<nsu%i, <nse0na nu0ai a-i <nc3rca 0e0oria cu idei s#r3ine. Iar 0e0oria nu pu#ea fi considera#3,
cu nici un pre, ca un i56or al ade63rului %i cu a#4# 0ai puin ca o do6ad3 si7ur3 a lui. De aceea, a
in6oca nu0ele unei au#ori#3i, oric4# ar fi fos# ea de 6ec9e %i de ilus#r3, <n con#ra unei cons#a#3ri
de fap#, oric4# ar fi fos# ea de si0pl3 %i de u0il3, era o 7re%eal3 plin3 de consecine 7ra6e,
<n#ruc4# <n7reuia - sau c9iar <0piedica - descoperirea ade63rului. +eonardo se ap3ra 0ai dinain#e
<0po#ri6a celor ce n-ar fi <0p3r#3%i# aceas#3 p3rere: :.uli 6or crede c3 03 po# cri#ica, susin4nd
c3 pro8ele 0ele se ridic3 <n con#ra au#ori#3ii c4#or6a oa0eni, considerai ca 6rednici de #o#
respec#ul pen#ru ideile lor necon#rola#eH ei nu-%i dau sea0a c3 ideile 0ele i56or3sc, pur %i si0plu,
din e2perien3, care es#e ade63ra#a <n633#oare a #u#uror.;
12
.`
$A(ACE+S*S, * (EIE+ IC).)D N +*$'D C* D),.A'IS.*+ -I
SC)+AS'ICA
$9ilippus Aureolus '9eop9ras#us Io08as#us 6on >o9en9ei0, care <%i 6a 5ice 0ai #4r5iu %i
$aracelsus, se na%#e la 1& dece08rie 14@3 <n sa#ul Einsiedeln din El6eia.
Confor0 uneia din 6ersiunile pri6ind ascendena sa, era fiul unui 0edic <n casa c3ruia
<ncepe s3 deprind3 de #i0puriu prepararea unor poiuni, #inc#uri %i eli2iruri de 6ia3 lun73.
'o# <n casa p3rin#easc3 afl3 c4#e ce6a despre :filosofia ad0is3;, <nele74nd prin aceas#a
filosofia neopla#onician3, despre alc9i0ie %i ele0en#e de #e9nic3 0a7ic3, prin 0i!locirea c3rora,
1/2
se credea, la 6re0ea aceea, c3 na#ura pu#ea fi do0ina#3.
Aceas#3 perioad3 incipien#3 de acu0ul3ri pare a fi fos# sin7ura lini%#i#3 din decursul unei
6iei ce s-a <nc9eia# la 64rs#a de nu0ai 4/ de ani.
Din 0o0en#ul <n care p3r3se%#e sa#ul <n care 635use lu0ina 5ilei %i p4n3 <n ul#i0a sa clip3,
e2is#ena sa se <0par#e <n#re aler73#ura pe care %i-o i0pune <n 6ederea s#udierii unor #e0e ce-1
in#eresea53 %i sc9i083rile frec6en#e de do0iciliu pricinui#e de conflic#e repe#a#e cu
:es#a8lis9e0en#ul; 0edical, incapa8il de a-i accep#a aprecierile cri#ice dep3%ind, cel 0ai adesea,
li0i#ele #oler a8ili#3ii.
*na din#re pri0ele sale <ns#r3in3ri <l duce la 03n3s#irea 8enedic#inilor de la Sponn9ei0 al
c3rei prior, Ko9annes 'ri#9e0ius, o0 de aleas3 cul#ur3, <l iniia53 <n #eolo7ie, filolo7ie, is#orie %i-i
ad4nce%#e cuno%#inele <n filosofia neopla#onician3 %i <n %#iinele ocul#e despre care aflase c4#e
ce6a de la #a#3l s3u.
*l#erior, <n#re 151" %i 152M, 6r4nd s3-%i l30ureasc3 #e0a 0ul# discu#a#3 a #ransfor03rii
plu08ului %i 0ercurului <n aur, precu0 %i despre cali#3ile #erapeu#ice ale 0e#alelor, se 0u#3 la
0inele de ar7in# de la Sc9Ea#5 unde, su8 <ndru0area lui Si7is0und =ii7er %i a la8oranilor s3i, <%i
<nsu%e%#e 6aloroase cuno%#ine. Din aceas#3 perioad3 da#ea53 o lucrare de #ineree #rc%ido&on, un
fel de c9i0ie 0edical3 ele0en#ar3, <n care punea %i pro8le0a unor a%a-5ise su8s#ane
:c9in#esene; de ori7ine 0ineral3, or7anic3 %i 0e#alic3H <n can#i#3i 0ini0e aces#ea do6edeau
cali#3i fi5iolo7ice de 0are i0por#an3. Era oare $aracelsus precursor al descoperirii
8ioca#a<i5a#orilor de 0ai #4r5iu %i a #erapiei pe 8a53 de 0icroele0en#e, as#35i <n 0are 6o731 <n#r-o
lucrare de 0ai #4r5iu, 1pus paramirum re6ine cu de#alii ela8or4nd %i o nou3 #eorie a e#iolo7iei
8olilor pe 8a5a celor :#rei su8s#ane; - sulful, 0ercurul %i sarea.
Nncepe s3 cread3 c3 lu0ea na#ural3 es#e o car#e <n ale c3rei pa7ini #re8uie s3 #e ad4nce%#i
pen#ru a afla cele ce <i po# fi de folos <n ac#i6i#a#ea profesional3. <n 6ederea reali53rii unui as#fel
de :pro7ra0 infor0a#i6; cu#reier3 Europa a!un74nd <n: ,renada, +isa8ona, Spania, An7lia,
$rusia, +i#uania, $olonia, *n7aria, Vala9ia, 'ransil6ania, Croaia %.a.
13
$re#u#indeni s#udia53 0e#odele de <n63304n# #eore#ic %i prac#ic a!un74nd la conclu5ia c3
pri0ele sun# <neca#e <n#r-un scolas#icis0 sufocan#, <n #i0p ce secundele sufer3 de un prac#icis0
s#ereo#ip do0ina# de au#ori#a#ea unei personali#3i dep3%i#3 de 64rs#3.
Conclu5ia lui es#e ni0ici#oare: :...0edicina era o ar#3 nesi7ur3 care nu se pu#ea e2erci#a a%a
cu0 ar fi #re8ui#H c3ci nu es#e ad0isi8il ca ea s3 0ear73 la noroc, f3c4nd s3n3#os pe unul %i
duc4nd la 0oar#e 5ece;.
14
Nn 6ederea <08o73irii e2perienei personale, ia par#e <n cali#a#e de :Lundar5#;
A#rau0a#olo7, n.a.B la c4#e6a ca0panii 0ili#are. )8ser6aiile culese cu aces# prile! fac o8iec#ul
principal al lucr3rii ,on #er grossen -undarznei A#radus: Despre 0area c9irur7ie, <n #e2#ul $.$..
p. 3@3, op" cit"B" 'e0a #ra#a0en#ului pl37ilor es#e relua#3 %i <n C%irurgia magna AAu7s8ur7 153"B
1/3
din care afl30 c3 principala 7ri!3 a au#orului era s3 p3s#re5e pl37ile :c4# 0ai cura#e;, e6i#4nd
cau#eri53rile cu su8s#ane c9i0ice sau cu fierul ro%u. $aracelsus nu reco0anda aplicaiile locale
de su8s#ane :s#i0ulan#e; ale 6indec3rii, consider4ndu-le ineficien#e. Sp3larea cu soluii sla8e de
s3ruri de cupru, su8li0ai sau s3ruri de ar7in#, arsenic %i plu08 <l f3ceau s3 o8in3 re5ul#a#e 8une
da#ori#3 pro8a8il efec#elor an#isep#ice, crede0 noi as#35i. Era $aracelsus, prin aces# 0od de
#ra#are a pl37ilor, un precursor al asepsiei %i an#isepsiei1 $ro8a8il.
Dup3 0ai 8ine de 5ece ani de pere7rin3ri %#iinifice prin Europa, din#re care ca0 !u03#a#e
pe#recui pe 83ncile uni6ersi#3ilor, <%i o8ine pro0oiunea de 0edic <n I#alia dup3 care, <ncre53#or
<n forele proprii %i ale de6i5ei sale care suna, #e0erar, precu0 ur0ea53: :Al#erius non si#, Pui
suns esse po#es#; A<n#r-o #raducere <n#ruc4#6a li8er3H :u #e da pe 04na al#uia c4nd poi fi
propriul #3u s#3p4n;B, porne%#e <n c3u#area unei locali#3i <n care s3-%i poa#3 e2erci#a profesia.
A!un7e la S#rass8ur7, ora% de care <%i lea73 speranele. Din p3ca#e Landelinus, :confra#e; local
cu care in#r3 <n#r-o pole0ic3 6iolen#3, iese <n6in73#or %i $aracelsus p3r3se%#e ora%ul pen#ru a se
ins#ala <n El6eia, la Iasel, unde o8ine o nu0ire <n#r-o po5iie de in6idia#. De6ine 0edic al
co0unei %i profesor al uni6ersi#3ii. Spre surpri5a 7eneral3, noul 6eni# declan%ea53 un a#ac
furi8und c9iar <n #i0pul susinerii pri0ei prele7eri a se0es#rului de iarn3 A152"-152&B <n con#ra
<n63304n#ului 0edical i0pre7na# de do70a#is0 7alenic %i de scolas#ic3 0edie6al3. .ai 0ul#,
pen#ru a-%i su8linia po5iia de opo5iionis# ireconcilia8il, refu53 s3-%i in3 cursurile de la ca#edr3
%i s3 accep#e cos#u0aia #radiional3. .e7alo0an, arde si08olic <n pu8lic Canonul medicinii al
lui A6icena %i c4#e 73se%#e din#re c3rile lui ,alenus, <nsoind au#odafe-ul cu cu6in#ele: :<n foc cu
#ine, pen#ru ca #oa#e s3 se risipeasc3 o da#3 cu fu0ul #3u.;
15
.
$4n3 aici #oa#e 6iperele pe care noul 6eni# le ofer3 spre consu0 :onora8ililor cole7i; sun#
<n79ii#e 0ai de 6oie, 0ai de ne6oie, <ns3 c4nd $aracelsus <i in6i#3 pe cei ce-1 p4ndeau s3 ia loc
<n 83nci pen#ru a <n63a de la el ceea ce nu <n63aser3 p4n3 a#unci, c9es#iunea es#e pus3: oi sau
el1 $re#e2#ul se 73se%#e u%or <n as#fel de ca5uri. Kus#iia %i la ne6oie poliia <%i 6or face da#oria.
$aracelsus p3r3se%#e de ur7en3 ora%ul Iasel %i se s#a8ile%#e <n Alsacia la Col0ar. Era doar pri0a
e#ap3 a unor pere7rin3ri ce <l 6or duce la Esslin7es, #iren8er7, (e7ens8ur7, din nou El6eia,
Au7s8ur7, Viena %i <n sf4r%i# Sal58ur7 unde <n 1541 aces# 0are i0pruden# %i nedrep#3i# <%i
73se%#e un #i0puriu sf4r%i#, 6ic#i03 a 0ediocri#3ii %i ne<nele7erii o0ene%#i.
Nn fond ce a !us#ifica# %i pen#ru ce s-a sacrifica# $aracelsus ridic4ndu-%i lu0ea <n cap1
$en#ru c4#e6a idei, as#35i deplin accep#a#e. Ade63rul sade scris <n car#ea na#urii pe care #re8uie s3
<n6330 a o ci#i %i ale c3rei le7i sun#e0 o8li7ai a le respec#a. <n aces# scop #re8uie s3 recur7e0 la
e2periena proprie %i la e2peri0en#e supun4nd fap#ele unor 6aria#e condiii. +a8ora#oarele <%i 6or
aduce preioasele lor con#ri8uii <n aces# scop.
Dispu#ele filosofice pe di6erse #e0e sun# si0ple e2erciii re#orice care 6or reu%i s3 ne fac3
s3 ne e2pri030 fru0os. (ar po# con#ri8ui la pro7resul ade63ra#ei %#iine. =ilosofia 6ine <n
1/4
a!u#orul 0edicinii, cons#i#uie c9iar unul din#re cei pa#ru :s#4lpi; ai aces#eia. Ea folose%#e la
iden#ificarea #e0ei de lucru %i la felul <n care #re8uie #rase conclu5iile asupra o8iec#ului nos#ru de
cerce#are. As#rono0ia, al doilea s#4lp al 0edicinii, !oac3 un rol de#er0inan# <n cons#i#uia,
ac#i6i#a#ea %i 0eninerea s#3rii de s3n3#a#e a indi6idului. Al #reilea s#4lp es#e alc9i0ia care, prin
in#er0ediul plan#elor, 0e#alelor %i di6erselor sucuri din corpul o0enesc, poa#e !uca un rol
de#er0inan# <n procesul declan%3rii %i 6indec3rii 8olilor. <n sf4r%i# 6ir#u#ea f3r3 de care s#udiul
0edicinii es#e %i r304ne s#erp. Suflul 6i#al %i spiri#ual raional ce-1 ani0ea53 pe #erapeu#, fr4n#uri
din des364r%irea di6in3 sun# <n 03sur3 s3 ne reconfunde <n iu8irea iniial3 a Crea#orului.
$oa#e 0ai 0ul# dec4# aces#e ,onsideraii de ordin #eore#ic <i sup3r3 pe confraii :<n#ru
Esculap; unele 0e#ode de #ra#a0en# puse la punc# de c3#re $aracelsus. S3 fi fos# oare #ra#a0en#ul
prin e2#ensie con#inu3 al frac#urilor sau #ra#a0en#ul pl37ilor <n6eli%ului cu#ana#1 u %#i0. Cer#
es#e c3 un 6al de ur3 <nsoe%#e fu73 sa din Iase<. Sau poa#e noul 0ecanis0 pa#o7ene#ic, 0odul de
producere a 8olilor, care con#ra5ice o doc#rin3 6ec9e de apro2i0a#i6 dou3 0ii de ani1 Cere prea
0ul# $aracelsus confrailor s3i in6i#4ndu-i s3-%i re<nnoiasc3 cele %#iu#e %i acoperi#e de praful
6re0ii1
As#35i pu#e0 <nele7e doar cu foar#e 0ul#3 dificul#a#e pen#ru care 0o#i6 un 0e08ru al
corpului 0edical s-ar pu#ea considera !i7ni# <n 0o0en#ul <n care cine6a ar susine c3 o 8un3 par#e
din#re procesele 0or8ide ar a6ea o cau53 7ene#ic3. u #o# as#fel s#3#eau lucrurile <n 0o0en#ul <n
care $aracelsus <ncerca s3 arunce pes#e 8ord #eoria procesului 0or8id a celor pa#ru u0ori
susinu#3 de >ippo?ra#es-,alenus, 6ec9e de aproape de dou35eci de secole. Era un ade63ra# ac#
de sacrile7iu. -i ce 0in#e <n#rea73 pu#ea s3 accep#e c3 8oala nu era al#ce6a dec4# consecina
p3#runderii unui in#rus para5i# <n or7anis0ul unui indi6id p4n3 a#unci s3n3#os. C3 o da#3 dep3%i#e
8arierele de ap3rare, in#rusul <%i face de cap %i poa#e 0er7e a#4# de depar#e <nc4# s3 supri0e 6iaa
or7anis0ului para5i#a#1
Dar ce face0 cu fai0oasele :dispu#e;, 0o%#eniri ale unui :7lorios; E6 .ediu, cu
nesf4r%i#ele lor discuii a8surde adesea asupra sensului unui sin7ur cu64n#, procla0a#e sus %i #are
%#iin3, <nsoi#e de surle %i #r408ie1 -i #oa#e aces#ea spuse pe un #on inaccep#a8il care <i in6i#a pe
s#r3luciii sa6ani, re#ori, rec#ori %i doc#ori, al8ii prin 8i8lio#eci, s3-%i re6ad3 cuno%#inele,
rede6enind s#udenii unui ilus#ru necunoscu# care, <n plus, <%i per0i#ea s3 pre#ind3 onorarii
e2cesi6e pacienilor s3i.
E6iden#, #oa#e aces#e <n6inuiri po# fi e6oca#e %i <nelese. Ele !us#ific3 sl38iciunile o0ene%#i,
or7olii, lips3 de s#3p4nire.
Esena r304ne nesc9i08a#3. $aracelsus, <n con#inuarea operei <ncepu#3 de +eonardo da
Vinci, sun# ade63raii refor0a#ori, poa#e c9iar re6oluionari ai %#iinelor %i ur03resc plasarea lor
pe or8i#a 0oderni#3ii. -i aces# lucru recur74nd la 0i!loace si0ple, f3c4nd s3 renasc3 o8ser6aia
o8iec#ri63 sis#e0a#ic3, susinu#3, 0ai nou, de i0pulsurile e2peri0en#3rii.
1/5
,alileo ,alilei, =rancis Iacon, Descar#es %i ali c4i6a 6or l3r7i %i consolida aceas#3 cale
#3ia#3 <n s#4nca ineriei %i a ru#inei de c3#re cei doi desc9i53#ori de dru0uri.
S3 ur03ri0 <n con#inuare con#ri8uia lui Vesal la aceas#3 lup#3 cu un conser6a#oris0
dep3%i#.
$ESAL A1514-15"4B De8u#ea53 ca s#uden# <n li#ere la +ou6ain. Din 1533 <l 73si0
<n0a#ricula# la .on#pellier %i apoi la $aris unde se consacr3 cu #oa#3 ardoarea s#udiilor 0edicale.
onconfor0is# %i lipsi# de respec# fa3 de :cei 6ec9i;, in#r3 <n repe#a#e r4nduri <n conflic# cu
#i#ularul ca#edrei de ana#o0ie a ora%ului de pe Sena, KacPues Du8ois 5is SCl6ius. <ndoielile sale se
<n#3resc <n ceea ce pri6e%#e infaili8ili#a#ea necon#es#a#ului ,alenus, pe 03sur3 ce #i0pul #rece %i
cuno%#inele lui se aprofundea53. (e6ine la +ou6ain din cau5a celui de al #reilea r358oi din#re
=rana %i Sf4n#ul I0periu, dar <%i con#inu3 s#udiile 0edicale pe care le 6a <nc9eia la $ado6a, unde
<n 153& o8ine #i#lul de doc#or. De la 64rs#a de 23 de ani, c4i are a#unci c4nd i se <ncredinea53
:ca#edra; de c9irur7ie %i ana#o0ie, p4n3 <n 1543 c4nd 6a p3r3si aceas#3 fai0oas3 %coal3 de
0edicin3, Vesal se dedic3, pasiona#, unei ne<n#rerup#e ac#i6i#3i de cerce#are %#iinific3 du8la#3 de
cea didac#ic3. S3-i 6ede0 reali53rile principale precu0 %i principiile care i-au condus aciunea.
A!u#a# de un ele6 al lui 'i5ian, S#ep9an 6an Calcar, reali5ea53 pe 8a5a nu0eroaselor
disecii efec#ua#e :-ase #a8louri ana#o0ice; A153/B.
+a 1 au7us# 1542, <nc9eia redac#area %i pu8licarea 7randioasei sale lucr3ri De %umani
corporis fabrica libri septem"
7S
9
1&
$es#e #rei su#e de ilus#raii efec#ua#e <n ora%ul do7ilor de ele6ii %colii lui 'i5ian <nsoeau
#e2#ele 0aes#rului. 'ipo7rafia lui Kean >er8s# A)pporinusB din Iasel i0pri0a <n condiii #e9nice
deose8i#e aceas#3 oper3 capi#al3 ce cuprindea cuno%#inele de ana#o0ie acu0ula#e p4n3 la da#a
respec#i63.
Ea era <ns3 %i ce6a <n plusH un e2e0plu a ceea ce se pu#ea o8ine prin 0i!locirea unei
0e#ode, disecia, in#eli7en# condus3, ale c3rei re5ul#a#e #re8uie pre5en#a#e a%a cu0 sun#, f3r3
in#erpre#3ri %i speculaii.
+ucr4nd la aceas#3 car#e Vesal descoper3 %i corec#ea53 pes#e dou3 su#e de 7re%eli ale lui
,alenus. Conclu5ia lui es#e clar3: 0arele 0aes#ru al 0edicinii 0edie6al-scolas#ice nu a prac#ica#
6reo disecie pe cada6re de o0. e<ndoios, a f3cu# 6i6isecii %i disecii pe ani0ale <ns3,
#ranspunerea re5ul#a#elor la o0, a dus la nedori#e erori.
Nn sf4r%i# Vesal a#ac3 s#udiul corpului o0enesc din punc# de 6edere descrip#i6, #opo7rafic,
ana#o0ic-funcional %i 8io0ecanic. Era ne<ndoios %i un e2e0plu 0e#odolo7ic.
1/
Ca nou#3i-pre0ier3 lucrarea aduce <n cea de a %ap#ea car#e o serie <n#rea73 de de#alii <n
ceea ce pri6e%#e ana#o0ia creierului, a oc9iului precu0 %i a prac#icii 6i6iseciei.
1/"
Consider4ndu-%i opera <nc9eia#3, Vesal renun3 la ac#i6i#a#ea didac#ic3 precu0 %i la cea de
cerce#3#or %#iin#ific-ana#o0is# %i de6ine 0edicul personal al lui Carol Uuin#ul %i <n con#inuare al
lui =ilip al II-lea. $ado6a r304ne su8 ur0a%ii s3i cen#rul 0ondial necon#es#a# <n 0a#erie de
cerce#3ri <n do0eniul ana#o0iei.
$ri0ul s3u ur0a%, la ca#edra de ana#o0ie pado6an3, 6a fi din 1543 (ealdo Colo08o.
REALDO COLOMBO A151M-15"MB, dup3 <ndelun7a#e s#udii de ana#o0ie <n cen#re ca
$ado6a, $isa, (o0a %i =lorena unde are oca5ia s3-i cunoasc3 pe pe cele8rii +o08ardo, +i#i7a#us,
Vesal, =allopia-, .aCnard, Vails %i .on#idocia, <%i scrie car#ea De re anatomica care 6a fi #ip3ri#3
doar pos#u0 <n 15"M.
1@
Confor0 p3rerii 0ul#ora din#re is#oricii 0edicinii, Colo08o ar fi descoperi#orul 0icii
circulaii. <l ci#30: :Eu a0 descoperi# c3 s4n7ele pleac3 din 6en#riculul drep# pen#ru a a!un7e <n
cel s#4n7, prin pl304ni unde se a0es#ec3 cu aerul %i es#e dus apoi prin ra0urile 6enei pul0onare
la 6en#riculul s#4n7. Era si0plu de cons#a#a#, #o#u%i ni0eni nu a scris-o <nain#ea 0ea;
12
, conc9ide
ironic Colo08o.
Au#orul aces#ei descoperiri nu reu%e%#e s3-i con6in73 pe 0arii speciali%#i ce i se opun:
A08roise $are, ,uido ,uidi A15M/-15"@B, Arcan7elo $icolo0ini A1525-15/"B sun# nu0e
pres#i7ioase pes#e care cu 7reu se poa#e #rece.
+ui Colo08o <i ur0ea53 din 1551 ,a8riele =allopia A=allopeB. care reia %i dep3%e%#e <n
re5ul#a#e pe <nsu%i Vesal %i c9iar <n do0eniile for#e ale aces#uia, ca de e2e0plu ana#o0ia
creierului %i a or7anelor de si0.
'o# la $ado6a, =a8ri5io dSAcPuapenden#e, profesor de ana#o0ie ur0a% al preceden#ului,
fondea53 #ea#rul de ana#o0ie %i pre73#e%#e un e2celen# a#las de ana#o0ie co0para#3 din care <ns3
doar o par#e 6a fi #ip3ri#. 'o# el pune <n e6iden3 sis#e0ul 6al6ular al 6enelor.
*n sin7ur ana#o0is# din afara %colii pado6ane 6a e7ala renu0ele lui Vesal %i al lui =allopia.
Es#e 6or8a de Iar#olo0eo Eus#ac9i, profesor la *ni6ersi#a#ea Sapien5a din (o0a, care se afir03
<n do0enii foar#e 6aria#e ca: ana#o0ia renal3, s#o0a#olo7ia fle8olo7ia, sis#e0ul li0fa#ic.
A0 pu#ea oferi ci#i#orului nenu03ra#e al#e e2e0ple. $onderea ana#o0iei r304ne <nc3 un
#i0p I#alia.
Con#ri8uia =ranei es#e repre5en#a#3 de ac#i6i#a#ea pres#a#3 0ai ales la .on#pellier de
,uillau0e (ondele# %i Andre du +aurensH la Iasel, =eli2 $la##or, '9eo der GEin7er %i ,aspard
Iau9in. $arisul r304ne <ns3 o :ci#adel3 a 7alenis0ului;.
(e6eni0 dup3 aces# in#erludiu pos#-6esalian la pro8le0a ana#o0iei sis#e0ului
cardio6ascular. Colo08o <%i 73se%#e cu dificul#a#e ici-colo c4#e un susin3#or. *nul din#re ace%#ia
es#e Andrea Cesalpino A151@-1"M3B, ele6ul s3u care <n lucrarea Fuestiones peripateticae 6a
1/&
susine c3 s4n7ele :circul3; prin #o#ali#a#ea corpului o0enesc. El 6a u#ili5a pen#ru pri0a da#3
noiunea de :circulaie; care se 6a <0p304n#eni <n li08a!ul ana#o0ic. 'o# Cesalpino scria c3
ar#erele %i 6enele sf4r%esc <n :capilla0en#a; 6ase capilare, care, prin inoculare, fac ca s4n7ele
ar#erial s3 #reac3 <n co0par#i0en#ul 6ascular 6enos pen#ru a a!un7e din nou la ini03.
14
ECLLIAM AAR$ET
2M
se na%#e <n anul 15&/ <n locali#a#ea =ol?s#one. Duce la 8un sf4r%i#
s#udiile <n filosofie <ncepu#e la Can#er8urC, con#inua#e la Ca08rid7e %i <nc9eia#e <n 15@& cu #i#lul
de Iaccalaurea#us ar#iu0. Con#inu3 cu s#udiul 0edicinii la $ado6a ca ele6 al lui =a8ri5io
dSAcPuapenden#e %i ,iulio Casserio <n#re anii 15@/ %i 1"M2. <n 1"M2 es#e :pro0o6a#; ca 0edic
a#4# la $ado6a c4# %i la Ca08rid7e.
(e6eni# la +ondra, <%i desc9ide un ca8ine# <n care prac#ic3 0edicina p4n3 <n 1"M& c4nd
de6ine 0e08ru al Cole7iului (e7al al .edicilor. Din 1"M@, 0edic al Spi#alului Sf. Iar#9olo0eE,
iar din 1"15 susine cursuri <n cadrul ca#edrei de ana#o0ie %i fi5iolo7ie, <n#re #i0p se ocup3 %i cu
cerce#3ri <n do0eniul circulaiei s4n7elui.
Nn 1"2/ <%i pu8lic3 lucrarea capi#al3 2&ercitatio anatomica de motu cardis et sanguis in
animalibus"
M7
*nul din#re cei 0ai apri7i oponeni es#e Kean (iolan c3ruia >ar6eC <i r3spunde <n 1"4@.
(e7ele Kaco8 I %i 1-a afec#a# <nc3 din 1"23 ca 0edic personal, cali#a#e pe care o 6a p3s#ra %i su8
Carol I din 1"33. <n 1"3" >ar6eC <n#reprinde o lun73 c3l3#orie care <l duce la Viena %i <n I#alia,
unde se <n#4lne%#e cu o serie de oa0eni de %#iin3. ici el nu 6a reu%i s3-i con6in73 de !us#eea
descoperirii sale.
+a <napoiere par#icip3 de par#ea principilor la r358oiul ci6il dup3 care es#e ales <n
conducerea *ni6ersi#3ii )2ford. Dup3 ce #rupele $arla0en#ului ocup3 ora%ul %i do0iciliul <i es#e
!efui# A1"4"B, >ar6eC cons#a#3 dispariia 0ul#ora din#re no#ele sale %#iinifice %i se 0u#3 la
+ondra. <n 1"4@ asis#3 la e2ecuia prie#enului %i susin3#orului s3u Carol I.
$3r3se%#e +ondra %i re#ras se dedic3 unei 0inore ac#i6i#3i %#iinifice %i pu8lic3rii unei a
doua c3ri: 2&ercitationes de generatione animalium"
Cu c4i6a ani <nain#e de a-%i <nc9eia 5ilele A1"5&B, donea53 Cole7iului .edicilor o cas3 cu
scopul de a face din ea un 0ic 0e0orial <n care s3 se p3s#re5e res#urile ac#i6i#3ii sale %#iinifice:
prepara#e, ins#ru0en#e, c3ri.
22
u %#i0 cine decide %i care sun# cri#eriile ce se iau <n considerare a#unci c4nd se decide,
<n#re W %i J, cine a descoperi# ce6a sau a pus la punc# o 0e#od3, <n cadrul ac#i6i#3ii 0edical-
%#iinifice. i0eni nu pune la <ndoial3 nici cali#3ile de clari#a#e %i :sin#e#i5an#e; ale #e2#elor lui
>ar6eC. C3 el ar fi ade63ra#ul descoperi#or al circulaiei san76ine la "/ de ani dup3 ce Colo08o
%i-a pu8lica# re5ul#a#ele ne apare <n 8un3 03sur3 o deci5ie e2a7era#3. E2plicaia ar pu#ea s#a doar
1//
<n fap#ul c3 lucrarea au#orului i#alian a ap3ru# pos#u0, el <nsu%i ne0aia64nd posi8ili#a#ea s3-%i
apere priori#a#ea descoperirii. Dar poa#e c3 nici 03car Colo08o nu era p3rin#ele circulaiei
san76ine, ci c3 ac#i6i#a#ea pe #e0a respec#i63, con#inua#3 din 7eneraie <n 7eneraie <n cadrul
acelei 0iraculoase insule de li8er#a#e %#iinific3 uni6ersi#ar3 pa do 6an3, a!unsese prin adaosuri
succesi6e la 0a#uri#a#ea unor concep#e. $ro#e!a# cu s#r3%nicie de aciunile fana#is0ului reli7ios
iresponsa8il al Inc9i5iiei de c3#re 7eneroasa (epu8lic3 a Veneiei, Colo08o a pu#u# s3
<ndr35neasc3 s3 de6in3 pur#3#or de cu64n# al 7rupului de cerce#3#ori din care %i el a f3cu# par#e. <n
aces# ca5 a0 pu#ea spune: circulaia s4n7elui descoperi#3 la $ado6a, <n ur0a lucr3rilor lui
Colo08o %i >ar6eC. <n aces# 0od a0 do6edi o corec#i#udine cu ade63ra# %#iinific3.
,alenis0ul <ns3 nu <%i 6a re6eni din lo6i#urile ad0inis#ra#e de Vesal %i de cuplul Colo08o-
>ar6eC. El 6a 0ai d3inui ici-colo, <ns3 epoca de 7lorie era <nc9eia#3. 'i0purile %i oa0enii noi, la
r4ndul lor, a6eau s3-%i spun3 cu64n#ul <n di6ersele direcii spre care se 6a orien#a 0edicina.
)ricu0, una din#re #e0elii, ana#o0ia, era solid cons#rui#3.
NO>E!
1. D)(E, C9arles 6an: ;esc%ic%te des -issens" S. 25@H
2. D)(E, C9arles 6an: 5bidem, S. 2"M-2"3H
3. D)(E, C9arles 6an: 5bidem, S. 1/"-1/@H
4. I(E>IE(, E0ile: 8istoire de la p%ilosop%ie, Voi. II, Uuadri7e, $aris, 1@/3,
p. 2/-2@H
5. I(E>IE(, E0ile: 5bidem, p.31-32H
". D)(E, C9arles 6an: ;esc%ic%te des -issens" S. 2"3-255, Descartes/
&. D)(E, C9arles 6an: 5bidem, eE#on, S. 2""-2&3H
/. 'rad.: $rincipiile 0a#e0a#ice ale filosofiei na#uriiH
@. E,*+ESC*, $.$.: 6ilosofia <enaterii Iicolaus Cusanus, p. &@-132H
1M. I(E>IE(, E0ile: 8istoire de la p%ilosop%ie, - La <enaisance, Voi. I,
p. ""3-"&4H . V
258
11. =)(,*E, E0ile, I)*C>E', Alain: Die C%irurgie bis zum 2nde des 7R"
Ga%r%underts, #mbroise pare, in !llustrierte ;esc%ic%te der 4edizin, I. III, S. @/"-@@1H
12. E,*+ESC*, $.$.: 6ilosofia <enaterii Leonardo de ,inci, p. 31"-31@H
13. E,*+ESC*, $.$.: 6ilosofia <enaterii 'aracelsus, p. 3//-4M4H
14. =)(,*E, E0ile, I)*C>E', Alain: 'aracelsus, in !llustrierte
;esc%ic%te der 4edizin, I.III., p. @/3H
1/@
15. =)(,*E, E0ile, I)*C>E', Alain: 'aracelsus, 5bidem, p. @@/-1MMMH
1". .EJE(, $9., '(IAD)*, D.: Lecons d9%istoire de la pensie medicale, p. 55H
1&. 'raducerea #i#lului: Cele %ap#e c3ri ale fa8ricii corpului o0enesc.
Analo7ia ne duce la concep#ul 6esalian care asi0ila corpul o0enesc unei fa8rici, concep#
0ecanicis# ce 6a do0ina un #i0p 74ndirea 0edical3H
1/. DA+.AS, Andre: ;esc%ic%te der #natomie, in !llustrierte ;esc%ic%te der
4edizin" Andreas I.III. S. ///-//@H
1@. .EJE(, $9., '(IAD)*, D.: Lecons d9%istoire de la pensie midicale,
p. 5&-5/H 2M.,(.EF, .ir?o-IE(AIE), (afaele: 8istoire de la pensie midicale en
1ccident, 6oi. II. p. 1/-2MH
21. 'raducere: Ia5ele ana#o0ice
1
ale funciei c4rdului %i a s4n7elui la
ani0aleH
22. I(EI'EECFE(, .3ria '9eresia: !llustrierte ;esc%ic%te der 4edizin, I.
IW, Andreas, Sal58ur7, 1@/4, S. 3315-331"H
1@M
VI. A,)IA -I .)A('EA (EA-'E(II
A7onia %i 0oar#ea (ena%#erii se desf3%oar3 <n#r-o perioad3 de #i0p ce <ncepe c3#re 0i!locul
secolului al WVI-lea %i durea53 p4n3 la i58ucnirea r358oiului de #rei5eci de ani A1"1/B.
l
$ri0ele se0ne apar <n ara sa de ori7ine: car#ea lui Vasari es#e un fel de pane7iric al
:Vieilor pic#orilor, sculp#orilor %i ar9i#ecilor; cele8ri, ne per0i#e0 s3 ad3u730H <ns4n7era#a
s#a#uie a lui $erseu, oper3 a lui Ien6enu#o CelliniH din nord %i dinspre sud, <n $ie0on# %i la
.an#ua, <n 'oscana %i S#a#ul $apal 9ispani5area se face #o# 0ai si0i#3. Descoperirea A0ericii
deplasea53 cen#rul de 7reu#a#e al co0erului 0ondial spre 6es#, fap# cu consecine ne7a#i6e
asupra celor dou3 pu#eri 0ari#i0e 0edi#erane Veneia %i ,eno6a.
23
oii Su6erani $on#ifi nu 0ai sun# 0ecena#i ai ar#elor fru0oase, ci ascei %i fana#ici c3lu73ri
ai Con#rarefor0ei, iar la =lorena 8ur79e5ia fas#uoas3 %i populis#3 a pri0ilor .edici s-a
#ransfor0a# <n au#ocraia unor 0ari-duci. Su8 influen#a 9o#3r4rilor Conciliului de la 'rien#,
anos#a 0u5ic3 a lui $ales#rina prinde aripi. In Secc%ia rapta A*lciorul fura#B al lui 'orPua#o 'asso
5eii sun# ridiculi5ai <n 9o9o#ele unei 0uli0i ce 8a#e din pal0e. Venera a de6eni# o 0onden3,
Kupi#er, un <nfu0ura#, $arcele, 8ru#3rese, .ercur a fos# pre635u# cu oc9elari, se0n de 83#r4nee,
Sa#urn are 7u#urai %i un nas ro%u.
Cara6a77io, :pic#orul picioarelor 0urdare;, <%i poluea53 #alen#ul, real de al#fel, cu o na#ur3
6iolen#3 %i cu no#e de anar9is0 d3un3#or cali#3ii p4n5elor sale.
4
$e scur#, fru0osul %i 8inele se re#ra7 de pe scena ar#elorH ur4#ul %i r3ul le-au f3cu# s3 se
ascund3. -i #o#u%i r304ne ce6a.
5
(304n 0e#odele preconi5a#e %i de0ons#ra#e ca eficien#e de personali#3ile %#iinifice al
c3ror nu0e l-a0 a0in#i#. oii 6enii, sau lu0ea %#iinelor 7enerale c4# %i a celor speciale, cu0
es#e 0edicina, le 6or aplica %i confir0a pe deplin eficien#e. 'i0purile noi pu#eau s3 6in3.
<nar0ai cu o nou3 0e#odolo7ie, oa0enii de %#iin3 a%#ep#au 0o0en#ul fa6ora8il.
"
S
K

/
NO>E!
1. Ier#els0ann Verla7: 3ertelsmann Le&i$on, I4nd 3, S. 3/3, Ier#els0ann
+e2i?on-Verla7, ,u#erslo9, Ierlin, 1@&&H
2. E,*+ESC*, $.$.: 6ilosofici <enaterii, p. &@-132H
1@1
3. E,*+ESC*, $.$.: 5bidem, p. 434H
4. D)(E, C9. 6an: ;esc%ic%te des -issens, S. 25@-2"/H
5. I(E>IE(, E0ile: 8istoire de la p%ilosop%ie, Voi. II, Uuadri7e, $aris, 1@/3,
p. 1/-31H
". D)(E, C9. 6an: ;esc%ic%te des -issens, S. 2"3-2""H
&. +*W Verla7: 8istorisc%e Le&i$on, Se8as#ian +u2 Verla7, .urnau -
.unc9en, S. 15MH
/. =(IEDE++, E7on: Huliurgesc%ic%te der Ieuzeit, C> Iec?Ssc9e
6erla7s8uc99andlun7, .iinc9en, 1@31, S. 4M5-4M".
1@2
PAR>EA A $II/A
>IMPURI NOI( CON>EMPORANEI>A>EA
D)I $().)')(I AI -'IIQE+)( .EDICA+E
=ott&rie' Eil:elm Leibni%
A"*"ste Comte
(EV)+*QIA 'E>ICD -I ()+*+ EI N .EDICID
Microsco)"l
Microsco)"l electronic
Alte as)ecte ale a)licaiilor te:nice Cn me'icin,
Eil:elm Conra' Ront*en +i ra'iolo*ia
DE +A EW$E(I.E' +A DE'E(.IIS.
Fran+ois Ma*en'ie
Cla"'e Bernar'
FCei )atr"U
+)*IS $AS'E*(
VI'A+IS.
>eoria cel"lar,# Eirc:o; +i $irc:o;ism
SA.*E+ >A>E.A -I >).E)$A'IA
VI(*S*(I -I VI(*S)+),IA
Prionii
I.*)+),IE -I I.*)$A'II
)(IE(' LIEE(
Cibernetica +i in&ormatica
In&ormatica me'ical,
.EDICA.E'*+
De la )lante me'icinale la antibiotice
Ale4an'er Flemin*
,EE'ICA .EDICA+D
1@3
DOI PROMO>ORI AI J>IINMELOR!
=O>>FRIED EILAELM LEIBNIZ JI AU=US>E COM>E
.impurile Ioi cunosc ac#i6i#a#ea fecund3 a doi filosofi ce au <0pins pe noi cul0i
preocup3rile 6i54nd cerce#area %#iinific3: +ei8ni5 %i Au7us#e Co0#e. Ideile lor, #ranspuse <n
fap#e, poar#3 se0n3#urile lui Claude Iernard, +ouis $as#eur %i (udolf Virc9o6, profesioni%#i de
7eniu ce desc9id dru0uri noi <n do0eniul ac#i6i#3ii a8orda#e.
,)''=(IED LI+>E+. +EIIIG
Cel ce a6ea s3-%i do6edeasc3 0ul#ila#erali#a#ea <n 6aria#e do0enii de ac#i6i#a#e ca !uris#,
is#oric, diplo0a#, 0a#e0a#ician, fi5ician,S filosof, filolo7, #eolo7, dar %i priceperea <n di6erse
0eserii ca de e2e0plu cea de ceasornicar, se na%#e la 1 iulie 1"4" la +eip5i7, unde #a#3l s3u,
=riedric9 +ei8ni5 A1"52B, es#e profesor de filosof ie 0oral3 %i no#ar.
Nn con#inuare, 6o0 dep3na da#ele %i e#apele 0ai i0por#an#e din 6iaa lui ,o##fried Lil9el0,
una din#re cele 0ai aprecia#e personali#3i cul#urale ale #i0pului s3u, pen#ru a ne pu#ea e2plica
din ce 0o#i6e for0aia %i ac#i6i#a#ea sa au pu#u# s3 influene5e de56ol#area %#iinelor <n 7eneral %i
a %#iinelor 0edicale <n 0od special.
1"54-1""1 +a +eip5i7 ur0ea53 cursurile -colii icolai unde se afir03 drep# copil-
0inune ci#ind %i #raduc4nd la 64rs#a de op# ani din clasicii la#ini.
1""1-1""4 +a +eip5i7 %i Kena: s#udia53 filosofia %i drep#ul la uni6ersi#3ile de aici. <n
1""4, la +eip5i7, o8ine #i#lul de .a7is#erH din cau53 c3 es#e prea #4n3r, are de
a8ia 64rs#a de 1/ ani, nu poa#e fi <nscris la doc#ora#
.
1"""-1""& +a Al#dorf, l4n73 iirn8er7, <%i con#inu3 s#udiile !uridice <nc9eia#e s#r3luci# cu
o8inerea #i#lului de Doc#or <n Drep#. +a #i#lul de profesor uni6ersi#ar ce i se
propune renun3 pen#ru a in#ra <n#re 1""/-1"&" <n ser6iciul prinului elec#or
din .ain5. $4n3 <n 1"&2 es#e consilier al Curii de ApelH consilier al pri0ului-
0inis#ru I. V. 6on Ioine8ur7, consilier poli#ic %i Ii8lio#ecar. Apoi a08asador
i#ineran# al Curii din .ain5, 0ai ales la $aris, <ns3rcina# cu di6erse 0isiuni %i
con#ac#e cu 0a#e0a#icieni, sa6ani, di6er%i oa0eni de %#iin3.
+a 1@ aprilie 1"&3 de6ine 0e08ru al Socie#3ii (e7ale din +ondra.
1@4
<n 1"&5 de56ol#3 calculul infini#e5i0al %i in6en#ea53 un nou #ip de 0a%in3 de
calcul.
1"&"-1&1" Nn ser6iciul prinului elec#or de >anno6ra. <%i <ndepline%#e o8li7aiile ce-i
re6in, dar le <n#rerupe ori de c4#e ori es#e ne6oie s3 fac3 fa3 unor <ns3rcin3ri
speciale.
1
1"&" In#reprinde c3l3#orii la $aris, +ondra, A0s#erda0 %i
>a7a, unde <l <n#4lne%#e pe Spino5a. <n#ors la >anno6ra, es#e nu0i# 8i8lio#ecar
al casei princiare, iar doi ani 0ai #4r5iu, 0e08ru al Consiliului de S#a#. <n#re
1"&/ %i 1"/" se preocup3 de o serie de lucr3ri #e9nice la 0inele din >ar5,
pun4nd la punc# un sis#e0 de e6acuare a apelor infil#ra#e cu a!u#orul unor
dispo5i#i6e aciona#e de 64n#.
1"&@-1&M2 $oar#3 coresponden3 cu KacPues Ieni7ne Iossue# pe #e0a reunific3rii
8isericilor cre%#ine
1"/4 $u8lic3 Iova 4et%odus pro ma&imis et minimis <n Ac#a erudi#oru0 -, pri0a
sa lucrare pe #e0a calculului infini#e5i0al.
Din par#ea prinului Ernes# Au7us# pri0e%#e <ns3rcinarea de a scrie is#oria
dinas#iei Lelfilor, pe care o duce p4n3 la anul 1MM5.
<n scop docu0en#ar <n#reprinde o lun73 c3l3#orie <n#re 1"/& %i 1"@M, care <l
duce la =ran?fur#, Liir58ur7, .iinc9en, Viena, Veneia, =errara, (o0a,
eapole, =lorena, Iolo7na, .odena, Viena, $ra7a %i Dresda.
1"@3 'ip3re%#e Code& juris gentium diplomaticus
M
<nsoi# de
pu8licarea unor diplo0e inedi#e din secolele WII-WV
.
1"@& Ni apare pri0a ediie a c3rii Iovissima Sinica"
1"@/-1&M/ $oar#3 coresponden3 %i discuii cu pas#orul Daniel Ernes# Ka8lons?i asupra
unirii 8isericilor pro#es#an#e.
1&MM Es#e ales 0e08ru al Acade0iei de -#iine din $aris.
$rinul elec#or de Iranden8ur7, =riedric69 al IlI-lea, se0nea53 diplo0a
concepu#3 de +ei8ni5 prin care se <nfiina :Socie#a#ea -#iinelor;, care 6a
de6eni ul#erior :Acade0ia de -#iine a $russiei;. A!u#a# de (e7ina Sop9ia-
C9arlo##e, es#e nu0i# pre%edin#e al aces#ei ins#i#uii prin 0i!locirea c3reia spera
s3 reali5e5e un ideal cul#ural cons#4nd <n de56ol#area fa6ora8il3 a le73#urilor
1@5
<n#re noile %#iine %i reli7ie
1&M2 $oar#3 discuii filosofice la C9arlo##en8ur7 %i <%i face pri0ele no#e la
.%eodicee"
T
Car#ea apare <n 1&1M la A0s#erda0
1&M5 Nnc9eie redac#area 0anuscrisului Iouveau& essais sur l9entendement %umain,
oper3 ce 6a ap3rea doar pos#u0, <n 1&"1.
4
1&11. +a 'or7au are loc <n#4lnirea cu $e#ru I al (usiei. Dup3 un an are loc a doua
<n#4lnire cu arul (usiei cu care oca5ie +ei8ni5 es#e nu0i# :consilier !uridic
confidenial; A:secre#;B.
1&12-1&14 +a Viena se <n#4lne%#e cu prinul Eu7en. Es#e nu0i# consilier i0perial.
+ei8ni5 face propuneri pen#ru <n#e0eierea unei :Socie#3i a -#iinelor; la
Viena %i redac#ea53 4onadologia
O
%i 'rincipiile naturii"
1&1" +a 14 noie08rie, dup3 o scur#3 suferin3, +ei8ni5 <%i <nc9eie 5ilele la
>anno6ra.
"
E6iden#, nu a6e0 in#enia s3 a8ord30 ac#i6i#a#ea :all round; a lui +ei8ni5. Ceea ce ne
in#eresea53 <ndeose8i sun# !aloanele pe care le fi2ea53 0e#odolo7iei cerce#3rii %#iinifice a%a cu0
sun# ele pre5en#a#e <n#r-un #e2# succin# <n redac#area lui S#o#erdi!?.
&
+ei8ni5 cons#a#3 c3 e2is#3 e2celen#e condiii pen#ru a influena fa6ora8il, prin in#er0ediul
%#iinelor, a#4# 6iaa indi6idului c4# %i a socie#3ii. 'alen#ul de care fiecare dispune #re8uie pus la
dispo5iia lui Du0ne5eu %i a colec#i6i#3ii. <n ca5 c3 fiecare din#re noi se an7a!ea53 s3 duc3 la
des364r%ire ce6a unic, unind pl3cu#ul cu u#ilul, sun#e0 <n 03sur3 s3 reali530 enor0 <n#r-un #i0p
foar#e scur#H poli#ica pa%ilor 0ici nu poa#e pro6oca surpri5e ne7a#i6e <n nici un ca5 %i +ei8ni5 ne
ofer3 e2e0plele unor 7eo0e#ri de renu0e ca i?o0edes %i Dinos#ra#os <nscri%i <n is#oria
%#iinelor doar <n ur0a c4#or6a idei care au s#r383#u# secolele.
Din p3ca#e nu proced30 <n aces# 0od, ci, di0po#ri63, p3c3#ui0 prin ad6ersi#a#e 0er74nd
p4n3 la du%03nie %i do6edi0 un indi6idualis0 e2#re0. De aici dispu#e inu#ile, s#erili#a#e
spiri#ual3 %i rec3dere <n 8ar8arie, o i0por#an#3 con#ri8uie a64nd 0ul#iplicarea unor lucr3ri care
nu au ni0ic de spus <n ceea ce pri6e%#e e2periena Anoiune prin care +ei8ni5 <nele7e o8ser6aia
sis#e0a#ic3, prelun7i#3 %i repus3 <n 6aloare, n.a.BH dac3 fiecare, 0edic prac#ician, c9i0is#,
8o#anis#, far0acis# %i ceilali care se ocup3 cu s#udiul na#urii, ne-ar co0unica 74ndurile %i
o8ser6aiile lui, c4#e nu a0 pu#ea reali5a1 Din aceas#3 cons#a#are pu#e0 #ra7e u%or conclu5ia c3
nu <nre7is#r30 succese pen#ru c3 nu do6edi0 6oina, 0o#i6aia a0 spune as#35i, de a le o8ine...
1@"
$en#ru a p3s#ra 0o%#enirea %#iinific3 #rans0is3 nou3 p4n3 as#35i ar fi necesar ca un :prin
lu0ina#; s3 ia iniia#i6a redac#3rii cuno%#inelor noas#re %i a pu8lic3rii ul#erioare a celor 0ai
0eri#uoase lucr3ri sau esena aces#or lucr3ri. +ei8ni5 face apolo7ia aces#ui prin lu0ina#, la care
apoi renun3, pen#ru a-1 <nde0na pe o0ul o8i%nui# s3 se fereasc3 de a a6ea prea 0ul#3 <ncredere
<n di6er%i au#ori r3u in#enionaiH es#e prefera8il s3 dea cre5are propriilor sale p3reri la care a
a!uns prin pu#erile sale.
$4n3 %i a2io0ele #re8uie de0ons#ra#e <n 03sura posi8ilului %i +ei8ni5 ilus#rea53 aceas#3
necesi#a#e recur74nd la nu0eroase e2e0ple furni5a#e de 7eo0e#rie.
Nn ur0a unei prelun7i#e ar7u0en#aii au#orul conc9ide c3 ade63rurile la care a a!uns #re8uie
susinu#e prin#r-o corec#3 for03 lo7ic3 %i de un apara# 0a#e0a#ic.
=a3 de o posi8ili#a#e #re8uie s3 ne co0por#30 consec6en#, s3 <n#reprinde0 #o# ce s#3 <n
pu#erile noas#re pen#ru a-i do6edi reali#a#ea sau falsi#a#ea. u #re8uie s3 ne declar30 sa#isf3cui
de aparene, cerce#3rile noas#re 6or 6i5a funda0en#ele %#iinei respec#i6e %i nu 6or <nce#a dec4# <n
0o0en#ul <n care le7ile descoperi#e se #ransfor03 <n consecine prac#ice, u#ili5a8ile.
/
Cerce#3#orul <n do0eniul %#iinelor es#e o8li7a# s3-%i <nsu%easc3 o anu0i#3 ar#3 a e2plor3rii,
de 0ul#e ori diferi#3 de la %#iin3 la %#iin3. Dar #o# el, o0ul de %#iin3, #re8uie s3 %#ie c4nd s3 lase
fr4u li8er i0a7inaiei pen#ru a-%i cons#rui ipo#e5ele, dup3 care 6a recur7e la raiune pen#ru a
corec#a e2cesele cons#ruciilor sale 0en#ale.
Nn sf4r%i#, a6e0 ne6oie s3 fi0 do#ai cu <nc3 dou3 cali#3iH pri0a, aceea de a pu#ea for0ula
clar %i precis re5ul#a#ele cerce#3rilor noas#reH a doua, acel si0 ce per0i#e #ransfor0area unui
principiu sau a unei le7i <n o8iec# u#ili5a8il.
Nn re5u0a#, +ei8ni5 ne face ur03#oarele reco0and3ri pen#ru a face posi8il3 pro0o6area
%#iinelor:
1a ne cere s3 d30 do6ad3 de o 8un3 percepie Ae0piris0
sis#e0a#ic %i susinu#BH
2a e2perien3, adic3 acu0ulare de cuno%#ine proprii ne6icia#e
de ele0en#e li6re%#i sauV%i #radiionaleH
3a o 0e#od3 sau 0e#ode adap#a#e o8iec#ului cerce#a#H
4a i0a7inaie cons#ruc#i63 necesar3 for0ul3rii ipo#e5ei de lucruH
5a ele0en# raional necesar #ra7erii conclu5iilor i0puse de feno0enele cons#a#a#eH
"a apara# lo7ic capa8il de a for0ula re5ul#a#ele o8inu#eH
&a apara# 0a#e0a#ic for0ali54nd <n 6alori can#i#a#i6e re5ul#a#ele o8inu#eH
/a #ranspunerea <n prac#ic3 a le7ilor %i a principiilor descoperi#e.
Nn esen3 +ei8ni5 ne ofer3 <n aces# re0arca8il #e2# aproape <n#rea7a 0e#odolo7ie 7eneral3 a
cerce#3rii %#iinifice 0oderne. ,r0e?, ci#a# de .eCer %i 'riadou,
@
<l consider3 pe +ei8ni5 un
1@&
a6oca# al 0edicinii. $e l4n73 0e#odolo7ia cerce#3rii %#iinifice 7enerale aplica8il3 <n 0edicin3,
a8ordea53 %i se declar3 un en#u5ias# susin3#or al 0icroscopiei, c9irur7iei, epide0iolo7iei %i c9iar
a unor soluii #erapeu#ice 0ai puin or#odo2e preconi5a#e <0preun3 cu prie#enul s3u, renu0i#ul
SCden9a0.
$en#ru #oa#e aces#e 0o#i6e, de%i ne0edic, +ei8ni5 con#ea53 drep# un au#or i0por#an# <n
li#era#ura %#iinelor 0edicale.
+ei8ni5 a fos# un deplin o0 al 8arocului ilus#r4ndu-se prin s#ilul scrisului s3u, un poin#ilis0
filosofic, e2pri04nd o anu0i#3 dan#el3rie spiri#ual3 8i5ar3, capricioas3, pro5aic3. Ca aspec#
e2#erior era frapan#3 cal6iia sa deplin3 sur0on#a#3 spre 6er#e2 de o proe0inen3 de di0ensiunile
unui ou de poru08el, #o#ul ascuns de o i0ens3 peruc3 ce-i co8ora p4n3 dincolo de u0eri.
Nns3%i ac#i6i#a#ea sa furi8und3 %i e2#ins3 pe 6aria#e planuri <08rac3 un carac#er plan#uros-
8aroc. )0 al ar0oniei declara#e %i 0er74nd p4n3 la u#opie, <ncearc3, <n esen3, unirea ca#olicilor
cu pro#es#anii, a lu#eranilor cu refor0aii, a #eolo7iei cu noua for3 a %#iinelor. E%ec pe #oa#3
linia. <%i pune speranele <n noua aris#ocraie a in#eli7enei, a spiri#ului %i de aici #oa#3 silina sa de
a <ncura!a, s#i0ula %i de a <n#e0eia :socie#3ile sa6an#e; sper4nd s3 73seasc3 <n 0e08rii lor aliai
de n3de!de. Se pare c3 oa0enii l-au #r3da#. Doar %#iina 1-a ur0a# p4n3 aproape de ul#i0ele sale
5ile.
Didero# spunea despre el: aces# o0 <nsea0n3 pen#ru ,er0ania #o# a#4#a 7lorie c4# pen#ru
,recia $la#on, Aris#o#eles %i Arc9i0edes la un locH =riedric9 cel .are <l consider3 o Acade0ie <n
sine, <n #i0p ce #a#3l s3u nu-i acorda nici 03car 6aloarea unei san#inele.
Se poa#e spune, f3c4nd 8ilanul operei lui, c3 nu a e2is#a# 6reun do0eniu de ac#i6i#a#e
o0eneasc3 <n care +ei8ni5 s3 nu se fi i0plica#.
1M
NO>E!
1. ()>C>EI., Lalde0ar, I..E+, >ans. LEI.A, >ans
A(eda?#eurB: Leibniz #usstelung im Leibniz 8aus" >anno6er Druc?erei F. )9le. >anno6er
1@/3H
2. +EIIIG, ,. L.: Code& juris gentium diplomaticus Code2ul !uridic al lu0ii
diplo0a#ice An.#BH
3. +EIIIG, ,. L.: .%eodicee Air"B sau .%eodizeze A7er0.BH
4. +EIIIG, ,. L.: Iouveau& essais sur l9entendemant %umain" Ioi eseuri asupra
capacitii de !nelegere a omului/
O" +EIIIG, ,. L.: 4onadologia #ra#ea53 despre o su8s#an3 si0pl3 ac#i63, indi6i5i8il3 %i
infini#3 din care es#e co0pus3 orice fiin3H
1@/
". S')'E(DIKF, $e#er: Leibniz, Diederic9s. .iinc9en, 1@@", S. 35-3&H
&. S')'E(DIKF, $e#en 5bidem, <egeln zur 6orderung der -issensc%aften, S. 1M&-123,
anno 1"2M. A<eguli pentru promovarea tiinelorB/
R" Aici +ei8ni5 <n#re6ede cu o ui0i#oare lucidi#a#e %i pre6i5iune le73#ura necesar3 <n#re
%#iin3 %i #e9nolo7ieH
@. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: <l ci#ea53 pe ,r0a? <n Lecon d9%istoire de la pensee
medicale A6e5i 8i8i.B p. ""."&. Cf. #i#lul La premiere revolution biologi@ue" $aris, $aCo#, 1@@MH
1M. =(IEDE++, E7on: Hulturgesc%ic%te der Ieuzeit, C. >. Iee?Ssc9e
Verla7s8uc99andlun7, .iinc9en, 1@2&-1@2/, S. 55"-55/H
A*,*S'E C).'E -I $)GI'IVIS.*+
Au7us#e Co0#e se na%#e la .on#pellier <n anul 1&@/. =ace s#udii e2celen#e la -coala
$oli#e9nic3 <n 1/14 %i 1/15. Din 1/1& p4n3 <n 1/24 es#e secre#ar al lui Sain# Si0on.
1
<n aces#
#i0p <%i sc9iea53 sis#e0ul filosofic, pu8lic4nd 0ai 0ul#e scrieri ca Separaia general !ntre
preri i dorine A1/1@B, #preciere sumar a ansamblului trecutului modern A1/2MB %i 'lanul
lucrrilor tiinifice necesare pentru reorganizarea societii"
M
Nn 1/2", <n faa unui s#r3luci# pu8lic din care fac par#e sa6ani ca fi5iolo7ul Ilain6ille %i
0a#e0a#icianul $oinsa#, <%i desc9idea cursul de filosof ie po5i#i6is#3.
) cri53 cere8ral3, ur0a#3 de depresii, <i fr4nea53 ac#i6i#a#ea #i0p de #rei ani. <n 1/3M %i anii
ce ur0ea53, pu8lic3 cinci 6olu0e ale cursului relua#, co0ple#4ndu-1 cu al#e scrieri: Discurs
asupra spiritului pozitivist A1/44B, Discurs asupra ansamblului pozitivismului A1/4/B, Sistemul
politicei pozitive A1/51-1/54B, Cate%ismul pozitivist A1/52B, Sinteza subiectiv sau sistemul
universal al concepiilor proprii fa de starea normal a umanitii A1/5"B. .oare un an 0ai
#4r5iu dup3 ce de-a8ia <nc9eiase redac#area planului unor lucr3ri pen#ru ur03#orii 5ece ani.
<ncerc30 s3 desprinde0 ideile 0a!ore ale aces#or scrieri.
3
S
4
.
Au7us#e Co0#e considera c3 fi5ica social3, a%a cu0 nu0e%#e el sociolo7ia, es#e %#iina ce
#re8uie s3 <ncorone5e efor#urile filosofului. Ea nu poa#e fi solid fonda#3 dec4# dup3 ce 74ndi#orul
a parcurs #oa#3 scara %#iinelor po5i#i6e. 'en#a#i6a de a edifica o %#iin3 a socie#3ii f3r3 a fi
r3spuns aces#ei condiii <i conda0n3 la un peni8il e%ec pe ace%#i :li#era#ori inu#ili;.
+a r4ndul s3u, re6oluionaris0ul de #oa#e nuanele nu 6a reu%i al#ce6a dec4# s3 <%i asocie5e
efec#ele sale ne7a#i6e con#ri8uind la dis#ru7erea rapid3 a pu#erii laice %i a celei spiri#uale duc4nd
la di5ol6area fa0iliei %i dispariia proprie#3ii. Doar %#iinele 0ai po# res#a8ili si#uaia iden#ifica#3
1@@
de Au7us#e Co0#e ca pre5en#3 <n 6es#ul Europei <nc3 din #i0pul E6ului .ediu %i anu0e:
<nlocuirea #eolo7iei de la 64rful pira0idei %#iinifice prin :fi5ica social3; sau :s#area po5i#i63;.
Doc#rina nou3, po5i#i6is0ul, <%i are !us#ificarea <n fap#ul c3 di6ersele concepii #eolo7ice nu au
reu%i# s3 asi7ure o uni#a#e a unui 0od de 74ndire %i co0por#a0en#. $ro7resul %#iinelor es#e un
pos#ula# care le fere%#e de do70a#is0. Aceas#3 cons#a#are, d3inuind <nc3 din secolul al WVIII-lea,
are o du8l3 i0por#an3. $e de o par#e confir03 supre0aia o0ului asupra na#urii, iar pe de al#3
par#e ofer3 un 0ai lar7 spaiu de ac#i6i#a#e <n cadrul ins#i#uiilor sociale e2is#en#e.
5
ecesi#a#ea uni#3ii i0plic3 refor0a in#elec#ual3 <n cadrul c3reia se i0pune cerce#area
%#iinific3 6i54nd descoperirea le7ilor na#urale %i a celor ce conduc di6ersele do0enii de ac#i6i#a#e
o0eneasc3. Spiri#ul po5i#i6 #re8uie s3 do0ine #oa#e direciile de cerce#are, dar nu orice #ip de
cerce#are es#e accep#a# de Au7us#e Co0#e ca po5i#i6. Ale7e0 dou3 e2e0ple. <n 0a#erie de
0a#e0a#ic3 se pronun3 con#ra calculului pro8a8ili#3ilor, iar <n ceea ce pri6e%#e 8iolo7ia, pe care
o nu0e%#e uneori fi5iolo7ie, se declar3 un decis an#ie6oluionis# darEinis#.
=ilosoful clasific3 pe 8a5a unor cri#erii ori7inale cele %ase %#iine funda0en#ale
"
:
0a#e0a#ica, as#rono0ia, fi5ica, c9i0ia, 8iolo7ia %i sociolo7ia. $en#ru a fi considera#3 po5i#i63, o
%#iin3 #re8uie s3-%i respec#e cu s#ric#ee do0eniul de ac#i6i#a#e, s3 poa#3 pre6edea feno0enele
sferei sale de aciune, s3 le poa#3 declan%a la dorin3 %i s3 accep#e carac#erul rela#i6 al le7ilor
respec#i6e, c3ci, dup3 Co0#e, nu e2is#3 le7i cu ade63ra# uni6ersale.
Sun# in#eresan#e aprecierile lui Au7us#e Co0#e asupra 8iolo7iei. =ilosoful consider3
8iolo7ia Afi5iolo7iaB drep# una din#re cele 0ai dificile %#iine din#re cele c3rora le acord3
califica#i6ul de po5i#i6e. $rac#ica 0edical3, adic3 :ar#a;, es#e cea care pune <n#re83rile :de ce; %i
:cu0;, iar 8iolo7ia, adic3 :%#iina;, #re8uie s3 dea r3spunsurile. Aceas#a es#e 0odali#a#ea de
0e#a0orfo53 a ar#ei <n %#iin3. $ro7resele 8iolo7iei au fos# %i sun# len#e deoarece ele depind de
descoperirile din al#e do0enii de ac#i6i#a#e Aana#o0ie, fi5ic3, c9i0ie e#cB.
+a sf4r%i#ul e6oc3rii pe scur# a ideilor-for3 iden#ifica#e <n filosofia lui +ei8ni5 %i a lui
Au7us#e Co0#e, pri6i#oare la 0edicin3 %i 8iolo7ie, s3 <ncerc30 s3 descoperi0 i0pac#ul aces#ora
<n lu0ea %#iinific3 %i a #i0pului.
'rei nu0e se i0pun cu au#ori#a#e, #rei crea#ori :9ors serie;.
o Claude Iernard, crea#orul 0edicinii e2peri0en#aleH
o +ouis $as#eur, crea#orul 0icro8iolo7ieiH
o (o8er# Virc9oE, crea#orul ana#o0opa#olo7iei celulare,
Nnain#e de a 6or8i despre descoperirile lor, s3 ne referi0 la re6oluia indus#rial3 ce le 6a
pune la dispo5iie ins#ru0en#arul necesar.
2MM
NO>E!
1. SAI' SI.) A1&"M-1/25B, repre5en#an# al socialis0ului u#opicH
2. I(E>IE(, E0ile: 8istoire de $ p%ilosop%ie, #o0e IlI-e0e, Uuadri7a,
$.*.=., 1@/3, p. &51H
3. C).'E, Au7us#e: Cours de p%ilosop%ie positive, #. I-I+, +i8r. K.I. Iailliere
e#=il5, $aris, 1/&&H
4. I(E>IE(, E0ile: #uguste Comte", 'ositivisme, <n 6oi. III al 8ist" de la
p%il" p. &52-&&/H
5. +EVJ-I(*>+: La p%ilosop%ie d9#uguste Comte, 1@MMH
". C).'E, Au7us#e: Cours de p%ilosop%ie positive, #o0e IlI-e0e W+ le#on:
Considerations p%ilosop%i@ues sur la science biologi@ue/
&. De e2cepie, <n afar3 de serie, <n sensul de 6aloare deose8i#3 An.#BH
2M1
(EV)+*QIA 'E>ICD -I ()+*+ EI N .EDICID
>ippo?ra#es, -coala din Ale2andria %i ,alenus epui5ea53 posi8ili#3ile de cunoa%#ere ale
e0piris0ului sis#e0a#ic.
(ena%#erea, a%a cu0 a0 635u#, 6ine s3 desc9id3 dru0uri noi cunoa%#erii %#iinifice. )0ul
irupe <n 0acrocos0os %i, 8a5a# pe o8ser6aii incon#es#a8ile, corec#ea53 ere5ii, <n ciuda unei
Iiserici <ncre0eni#e <n do70e pe care le i0pune uneori cu 0i!loace foar#e discu#a8ile ca false
acu5aii, <nscen3ri, e2ecuii. ,alileo ,alilei es#e o8li7a# s3 co0par3 <n faa Inc9i5iiei. Scap3 de
focurile ru7ului doar da#ori#3 8unelor sale relaii cu Sf4n#ul $3rin#e, dar alii, ca .ic9ael Ser6en
%i ,iordano Iruno, 0ai puin noroco%i, 6or #re8ui s3-%i sacrifice 6ieile pe al#arele in#oleranei de
o nuan3 sau al#a. Disuasiunea, frica <%i 6or spun3 cu64n#ul un #i0p dar dorina de a cunoa%#e 6a
#riu0fa <n cele din ur03. ) pleiad3 de 74ndi#ori: Descar#es, =rancisc Iacon, +ei8ni5 %i alii,
a!un74nd p4n3 la Au7us#e Co0#e, 6or susine :noul; %i 6or ar3#a c3ile pe care #re8uie 0ers pen#ru
ca o %#iin3, #o# 0ai s#ruc#ura#3 <n pri6ina o8iec#i6elor %i 0e#odelor, s3 se poa#3 consolida %i
a8orda noi #e0e de in#eres 0a!or.
Cunoa%#erea 0acrocos0osului face pro7rese rapide <n ciuda di6erselor o8s#acole.
Microsco)"l
)0ul de %#iin3 <%i <ndreap#3 ul#erior a#enia asupra ad4nci0ilor 0icrocos0osului.
Ins#ru0en#ul care <i 6a per0i#e s3 <n#reprind3 aceas#3 e2pediie es#e 0icroscopul. u se %#ie cu
cer#i#udine cui aparine pa#erni#a#ea lui. El apare <n#r-o lu0e %#iinific3 <n care lupa, lune#a %i
#elescopul erau de!a cunoscu#e. u0ele pare a-i fi fos# a#ri8ui# de c3#re Ko9annes =a8er din
Ia08er7 A15&4-1"2@B care, <n 1"24, folose%#e pen#ru pri0a da#3 nu0ele r30as p4n3 as#35i.
.ul#3 6re0e, lua# <n der4dere %i neaccep#a#, noul dispo5i#i6 se i0pune #rep#a#, 0ai ales de c4nd
es#e folosi# de .alpi79i A1"2/-1"@4B, Van +eeuEen9oe? A1"24-1&23B >oo?e A1"35-1&M3B
SEa00erda0 A1"3&-1"/MB, ,reE %.a. $erfecion3ri ul#erioare, #i0p de pes#e dou3-#rei secole,
fac din 0icroscop o ar03 redu#a8il3 <n 04na cerce#3#orului %i a 0edicului prac#ician din di6erse
do0enii ale speciali#3ilor 0edicale.
Nn secolele WVII %i WVIII #rei cons#ruc#ori se re0arc3 <n ceea ce pri6e%#e <08un3#3irea
sis#e0ului op#ic. )p#icianul ro0an Eus#ac9io Di6ini A1"2M-1"@5B cons#ruie%#e un apara# alc3#ui#
din#r-un o8iec#i6 %i din#r-un ocular, fiecare din#re ele dispun4nd de dou3 len#ile plan con6e2e. Era
2M2
un ins#ru0en# enor0 cu un ocular de di0ensiunile unui pod de pal03 %i cu un #u8 de 03ri0ea
unei crose de adul#. Cu aces# ins#ru0en# o8inea o pu#ere 03ri#oare de 143 W.
Ko9ann =ran5 ,riedel 6on Ac9 A1"31-1"/&B es#e pri0ul 0icro#e9nician 7er0an. Apara#ul
cons#rui# de el a6ea %ase len#ile care alc3#uiau un ocular cu seciune 9iper8olic3. ) dis#an3 8ine
calcula#3 <n#re o8iec#i6 %i ocular per0i#ea o 8un3 ilu0inare a o8iec#ului e2a0ina#.
=ilippo Iuonanni A1"55-1&25B din (o0a cons#ruie%#e <n 1"&5 pri0ul 0icroscop ori5on#al.
)8iec#ul de e2a0ina# era in#rodus <n#r-un 0ic #u8 pre635u# cu len#ile ce f3ceau oficiul de
condensa#or. Aces# apara# per0i#ea o 03rire ce pu#ea s3 a!un73 p4n3 la de 3MM W a o8iec#ului
e2a0ina#.
$erfecion3rile secolului al WlW-lea 6or face din 0icroscop ins#ru0en#ul de e2plorare
%#iinific3 al 5ilelor noas#re:
o 'u8ul %i s#a#i6ul sun# reuni#e prin#r-o ar#iculaie ASali7ne-C9e6alier-
Kac?sonBH
o C9e6alier descoper3 6i5a 0icro0e#ric3 A1/25BH
o $la#ina pur#3#oare a o8iec#i6ului es#e descoperi#3 de Iroo?es A1/3"B %i
perfeciona#3 de ac9e# A1/4MBH
o (oss A1/43B 03re%#e s#a8ili#a#ea sis#e0ului do#4ndu-1 cu un #repiedH
o .a2 Sc9ul5e A1/"5B pre6ede 0icroscopul cu un dispo5i#i6 de <nc3l5ire a
0esei-o8iec#i6 cu a!u#orul a dou3 l30pi cu spir#, <n locul l30pilor cu
spir#, S#rei?er A1/&1B 6a folosi curen#ul elec#ric furni5a# de o 8a#erie.
o Sis#e0ul op#ic es#e %i el <08un3#3i# prin condensa#oare, fie cu ra5e
paralele de #ip >ar#nac? A1/55B, fie cu ra5e con6er7en#e de #ip Du!ardin
A1/@1BH
o Cunoscu#e ici %i colo <nc3 din secolul al WVII-lea, 0icroscoapele
8inoculare %i c9iar s#ereoscopice de6in 0oned3 curen#3 din secolul al
WlW-lea. <n =rana cons#ruc#or es#e acela%i ac9e# A1/53B, <n A0erica,
(idell A1/53B, Len9a0 la +ondra A1/54-1/55B.
o Dispo5i#i6e speciale, adap#a#e <nc3 de prin 1/4M, 6or per0i#e
cerce#3#orilor s3 fo#o7rafie5e i0a7iniile 0icroscopice ADonne-C9e
6alierB.
o Donn4 %i =oucaul# A1/45B pu8lic3 un a#las 0icroscopic su8 #i#lul: #tlas
redactat dup natur cu ajutorul unui microscop daguerrotizat" <n
con#inuare nu0eroase al#e succese o8inu#e <n redarea 6i5ual3 a
di6erselor prepara#e 9is#olo7ice 6or confir0a 6aloarea sis#e0ului.
*r0ea53 o perioad3 carac#eri5a#3 de efor#urile cons#ruc#orilor de a o8ine i0a7ini
2M3
acro0a#ice.
1
$ri0ele <ncerc3ri se soldea53 cu insuccese, fie din cau5a unor soluii prea cos#isi#oare, fie
din cau5a nerespec3rii unor principii #eore#ice.
$4n3 la ur03 Kosep9 6an =rauen9ofer A1&/&-1/2"B ca %i Vincen# C9e6alier A1&&M-1/41B
<0preun3 cu fiul s3u C9arles A1/M4-1/5@B ca %i Ca0ille-Se8as#ien-ac9e# A1&@@-1//1B reu%esc
s3 o8in3 len#ile cu a!u#orul c3rora nedori#ul efec# cro0a#ic pu#ea fi e6i#a#.
Cola8orarea <n#re un do#a# #e9nician Cari Geiss A1/1"-1///B %i un repu#a# fi5ician, Erns#
A88e A1/4M-1@M5B, 6a duce cons#rucia 0icroscopului op#ic aproape de perfeciune. A88e pune
la punc# un nou condensa#or %i <08un3#3e%#e o8iec#i6ul cu i0ersie descoperi# <nc3 din 1/44 de
c3#re A0ici.
De ase0enea, <n con#inuarea lucr3rilor lui, Sor8C %i IroEin7 aduc noi a0elior3ri
0icrospec#roscopului preconi5a# de ace%#ia A1/&3B.
Au7us# Fo9ler A1/""-1@4/B pu8lic3 lucrarea 2in neues 3eleuc%tungsverfa%ren fur
mi$rop%otograp%isc%e E=ec$e
M
In#ra# din anul 1@MM <n ser6iciul fir0ei Geiss, pune la punc#
cons#rucia %i 0e#odele de lucru ale ul#ra0icroscopului pe 8a53 de radiaii ul#ra6iole#e.
3
oi perfecion3ri pri6ind #e9nica 0icro0e#ric3, 03surarea o8iec#elor e2a0ina#e a%a cu0 o
6or face Vo7el %i +is#in7 <n#re 1/41 %i 1/45, in#roducerea 0icronului ca uni#a#e de 03sur3 <n
9is#olo7ie, 0icroscopul polari5an# al lui >enrC-=o2 'al8o# A1/32B %i 0ai #4r5iu cel al lui A0ici
A1/3/B sau cel al lui Geiss-A88e 6or desc9ide noi dru0uri e2plor3rii 0icrocos0osului u0an.
Nn secolul al WW-lea ac#i6i#a#ea crea#oare a cons#ruc#orilor de 0icroscoape din ce <n ce 0ai
perfor0an#e con#inu3.
Sieden#opf %i Gsin70ondi cons#ruiesc un ul#ra0icroscop A1@M3B.
Gerni?e A1///-1@""B de6ine crea#orul unui 0icroscop cu con#ras# de fa53 care <i aduce <n
1@53 pre0iul o8el.
(ies <n ,er0ania %i dna C9e6ro#on %i Vles <n =rana, iar 0ai #4r5iu Co00andon %i +eEis
perfecionea53 <n 0ai 0ul#e r4nduri #e9nica 0icrofil0ului %i a 0icrofil03rii.
'e9nica pre73#irii 0a#erialului 8iop#ic ca %i a celui prele6a# necrop#ic cunoa%#e a0elior3ri
i0por#an#e. u in#r30 <n de#alii, <ns3 6o0 reine c3 fi2area pieselor recol#a#e, includerea,
secionarea, colorarea %i e2a0inarea fac s3 se nasc3 ceea ce C9. .aCer a nu0i# <n 1/1@
9is#olo7ie, <n fond o ana#o0ie 0icroscopic3, %#iin3 de 0a2i03 i0por#an3 pen#ru dia7nos#icarea,
#ra#a0en#ul, pro7nos#icul %i clasificarea <n scop didac#ic a di6erselor afeciuni, <n special
infecioase %i #u0orale.
Vo0 0ai ad3u7a c3 #oa#e aces#e pro7rese au desc9is o lar73 poar#3 cerce#3rii %#iinifice
f3c4nd posi8il3 ela8orarea #eoriei %i a pa#olo7iei celulare.
Descoperirea 0icroscopului elec#ronic 6a <nse0na co8or4rea %i 0ai profund3 <n in#i0i#a#ea
#isular3.
2M4
Microsco)"l electronic
.icroscopul elec#ronic 6a face s3 creasc3 pu#erea 03ri#oare de la M,2 Ji A0icroniB
4
, a#4# c4#
per0i#ea 0icroscopul op#ic, p4n3 la 2-1,5 A Aan7s#ro0iB.
5
.icroscopia elec#ronic3 desc9idea dru0ul in6es#i7aiilor ul#ras#ruc#urilor.
"
Ia5a #eore#ic3 a aces#ei descoperiri au fos# ra5ele denu0i#e de ,olds#ein :ca#odice; A1/&"B
<n ur0a reco0and3rilor lucr3rilor lui ,eissler A1/5MB, $luc?er A1/5/B %i >i##or# A1/"/V1/"@B. El
dese0na cu aces# nu0e :ra5ele lu0inoase; e0ise de ca#odul unui #u8 ,eissler.
De a8ia <n 1/@& Kosep9 Ko9n '9o0pson ACa08rid7eB poa#e s#a8ili s#ruc#ura corpuscular3 a
ra5elor ca#odice. <n acela%i an Kean $errin descoper3 sarcina ne7a#i63 a aces#or :corpusculi; pe
care Ko9s#on S#oneC <i nu0ea elec#roni %i care, <n anii ce ur0ea53, sun# denu0ii :cuan#e;, nu0e
dese0n4nd ener7ia elec#ric3.
Iir?eland <n 1/@5 descoper3 o cali#a#e in#eresan#3 a ra5elor ca#odice: un pol 0a7ne#ic al
aces#ora era capa8il s3 concen#re5e, ase0eni unei len#ile, ra5ele de lu0in3 <n#r-un anu0i# punc#.
Nn 1/@" >. $oincare s#a8ile%#e for0ula 0a#e0a#ic3 a aces#ui feno0en, for0ul3 pe care C.
S#or0er o <08un3#3e%#e un an 0ai #4r5iu.
+ucr3rile lui +ouis Vic#or de Iro7lie A1@24B, ErEin Sc9rodin7er A1@2"B, Da6isson %i
,erner A1@2&B, ,. $. '9o0psen %i (eid A1@2&B, ca %i cele ale lui Iriisc9e A1@3MB des364r%esc
cadrul #eore#ic al aces#ei descoperiri. .icroscopul elec#ronic pu#ea fi cons#rui#.
+a 13 0ai 1@2& >. S#in5in7 anun3 pa#en#areaH proiec#ul dispunea de o pu#ere 03ri#oare de
2MM On7s#ro0i, dar nu 6a fi reali5a# 6reoda#3.
$ri0ul 0icroscop elec#ronic es#e cons#rui# de Fnall %i (us?a-(us?a <n cursul lunilor
fe8ruarie %i 0ar#ie ale anului 1@31, la Ierlin, <n la8ora#orul de elec#ronic3 al -colii 'e9nice
Superioare. In6enia es#e pre5en#a#3 pu8licului <n decursul aceluia%i an %i es#e perfeciona#3
con#inuu p4n3 <n 1@3/.
$re#eniile de priori#a#e ale lui (ein9old (iiden8er7 nu cons#i#uie un o8iec#i6 al pre5en#ei
lucr3riH ele ur0ea53 a fi confir0a#e sau infir0a#e de foruri %#iinifice special <0pu#ernici#e.
&
+a / 0ai 1@34 .ar#on din Iru2elles pre5in#3 Acade0iei de -#iine din aces# ora% pri0ele
i0a7ini ale unui o8iec# 8iolo7ic lua#e cu un 0icroscop elec#ronic. Era 6or8a de seciuni de
Drosera in#er0edia fi2a#e <n os0iu0. +a da#a de 4 au7us# a aceluia%i an <i reu%ea #o# lui .ar#on
s3 o8in3 i0a7ini ale unor seciuni #rans6ersale ale r3d3cinii de or9idee eo##ia nidus a6is 03ri#e
de 3MMM W.
Din anii 1@35V1@3" . (us?a <ncepe s3 s#udie5e lu0ea 8ac#eriilor %i a 6irusurilor iar
Lalpers A1@3"V3&B se preocup3 de fi8rele %i esu#urile 8iolo7ice.
2M5
$ri0ele 0icroscoape elec#ronice au fos# pro#o#ipuri ce odi9nesc as#35i <n 0u5ee.
.icroscopul elec#ronic, serie co0ercial3, a fos# cons#rui# <n anii 1@35V1@3" de c3#re fir0a
.e#ropoli#an -Vic?ers Elec#rical Co0panC confor0 concep#elor lui Iurc9 %i L9elp#on.
Nn anii 1@3&V1@3/ fir0a Si0ens din Ierlin cons#ruie%#e, la r4ndul s3u, 0icroscopul de
cerce#are 8iolo7ic3 %i 0edical3 per0i4nd 7rosis0en#e 0ul# 0ai 0ari dec4# 0icroscoapele
op#ice. Din 1@3@ apara#ul 6a fi produs <n serie %i co0erciali5a#.
/
Ali noi au#ori %i fir0e au con#inua# s3-%i a#ri8uie #i#luri de 7lorie din perfecion3rile
succesi6e ale di6erselor perfor0ane ale 0icroscopului %i 0icroscoapelor elec#ronice. Es#e
e6iden# c3 <n aces# do0eniu de ac#i6i#a#e <nc3 nu a fos# spus ul#i0ul cu64n#.
NO>E!
1. #cromatic, acromatism, care las3 s3 #reac3 lu0ina al83 f3r3 a o desco0pune, f3r3 a
produce efec#e iri5an#eH
2. *n nou procedeu de ilu0inare pen#ru scopuri 0icrofo#o7rafice An. #r. 7er0.B
3. ,I()D, CC9.: Die Suc%e nac% einem vergrosserndem 5nstrument,
Sternstunden der 4eizin, Andreas, Sal58ur7, 1@/4, S. 324-334H
4. 4icron AdB 0ilioni0e de 0e#ruH
5. aB On7s#ro0 _ uni#a#e de 03sur3 a lun7i0ii de und3 de di0ensiuni a#o0ice, 6alor4nd o
5eci0e de 0iliard de 0e#ru A1M
1M
0B Si08ol OH 8B On7s#ro0, fi5ician suede5 A1/14-1/&4BH
". ,I()D, CC9. 5bidem, S. 42&-434H
&. ,I()D, CC9. 5bidem, S. 434-435H
/. ,I()D, CC%"Die 2le$tronenmi$ros$opie, i0 ;esc%ic%te der 4edizin,
Andreas, Sal58ur7, 1@/2, S. 1@21-1@2/.
A+'E AS$EC'E A+E A$+ICAQII+)( 'E>ICE N
.EDICID
Vo0 nu0i ins#ru0en#alis0 #endina fiec3rei speciali#3i 0edicale sau c9irur7icale de a se
do#a %i a-%i perfeciona con#inuu dispo5i#i6ele de e2plorare %i de #ra#a0en#. $aralelis0ul cu
re6oluia indus#rial3 repre5in#3 doar un 0o0en# de 64rf <n aceas#3 e6oluie nor0al3, de8u#4nd cu
#repanul o0ului ar9aic %i con#inu4nd p4n3 <n 5ilele noas#re, 0arca#e de infor0a#ic3 %i 7ene#ic3,
2M"
discipline 7alopan#e c3rora le 6o0 dedica dou3 din#re ur03#oarele capi#ole.
-colile de 0edicin3 ale An#ic9i#3ii %i ale E6ului .ediu a8und3 <n ins#ru0en#ar specific ca
li#o#ri#oare pen#ru urolo7ie, diferi#e specule, forcepsuri pen#ru o8s#re#ic3 %i 7inecolo7ie e#c.
De56ol#area 0edicinii clinice, <n special a pneu0olo7iei %i cardiolo7iei, declan%ea53 un nou
a64n# in6en#i6 asupra c3ruia ne 6o0 opri o clip3.
(ene '9eop9ile >Cacin#9e +aennec A1&/1-1/2"B se na%#e la Uui0per. +a 64rs#a de nu0ai
%ase ani, do8or4#3 de #u8erculo53, 0a0a sa 0oare. Dup3 re0arca8ile s#udii %i o susinu#3 %i plin3
de succese ac#i6i#a#e prac#ic3, de6ine <n 1/15 0edic %ef al spi#alului ec?er.
1
-
2
+a scur# #i0p dup3 nu0ire, <n ur0a unui fap# 8anal, noul 0edic %ef in6en#ea53 s#e#oscopul.
Au#orul <nsu%i ne po6es#e%#e <n#40plarea: (!n 7R7S am fost consultat de o tnr care prezenta
simptome generale ale unei boli de inim la care e&amenul clinic, palparea i percuia ddeau,
din pcate, puine rezultate, pacienta prezentnd i o obezitate considerabil" 4iam amintit
atunci de bine cunoscutul fenomen acustic: aplicnd urec%ea la e&tremitatea unei brne Aa%a
cu0 fac copiii <n !ocurile lor - co0ple#area noas#r3B poi auzi zgomotul provocat de o lovitur
uoar aplicat la captul opus al brnei
T
""" #tunci am luat un caiet din care am rulat un tub a
crui e&tremitate am aplicato pe regiunea precordial a pacientei/ la captul opus al tubului
am pus urec%ea" Spre marea mea surpriz, am putut auzi zgomotele cardiace de o manier mult
mai distinct dect dac a fi" practicat auscultaia direct" ;
4
Nn #ra#a#ul pe care-1 pu8lic3 ul#erior, De l9auscultation medicale
O
+aennec
"
<0p3r#3%ea
confrailor e2periena do84ndi#3 <n do0eniul dia7nos#icului 8olilor cardiace %i pul0onare
do6edindu-se un de0n con#inua#or al cele8rilor Cor6isar#, $inel %i Iic9a#.
Sis#e0ul cardio-6ascular pare a a#ra7e de la da#a respec#i63 a#enia deose8i#3 a corpului
0edical. S3 fi fos# aces#a 0o#i6ul pen#ru care ins#ru0en#alis0ul 6a prile!ui aces#ui do0eniu al
ac#i6i#3ii noas#re apariia a nu0eroase descoperiri %i dispo5i#i6e1
$ri0ele <ncerc3ri de a cons#rui pe 8a5e 0ecanice ins#ru0en#arul necesar de#er0in3rilor
presiunilor ar#eriale A:#ensiunilor;B aparin lui +udEi7 A1/4&B %i lui Vierord A1/55BH .areC o8ine
cu dispo5i#i6ul s3u cu #a08ur pri0ele cardio7ra0e apicale A1/"5BH ul#erior apar #ensio0e#rele lui
$o#ain A1//@V@MB, cel al lui (i6a-(occi A1/@MB %i oscilo7raful lui $ac9on A1@M@B, #oa#e <nc3 %i
as#35i u#ili5a#e ici-colo, <ns3 sor#i#e dispariiei da#ori#3 asal#ului #e9nicii elec#ronice.
=onocardio7rafia de8u#ea53 cu lucr3rile lui Ein#9o6en %i ,elii? A1/@4B, <%i con#inu3 dru0ul
cu cele ale lui Leiss A1@M@B %i in#r3 <n prac#ica u5ual3 dup3 con#ri8uiile lui Lillia0s A1@2MB.
.icrofonul pie5oelec#ric A1@34B, ecranul lu0iniscen#, dispo5i#i6e pen#ru anali5a spec#ral3 %i
endo7en3 ca %i cele de <nre7is#rare A1@"1B fac din fonocardio7rafie o 0e#od3 susinu#3 de o
#e9nic3 rafina#3 foar#e fia8il3.
A0in#i0 doar <n #reac3# lucr3rile lui L. Ein#9o6en care din 1@M3 desc9id dru0ul
elec#rocardio7ra0ei, ca %i #e0eri#a#ea lui =orss0ann care reali5ea53, in#roduc4ndu-%i o sond3
2M&
ure#ral3 p4n3 <n c4rdul drep#, reali5are pe care o docu0en#ea53 radio7rafie A1@2@B %i care <i 6a
aduce 0ai #4r5iu pre0iul o8el.
&
Ecocardio7rafia %i dopplersono7rafia 8a5a#e pe principiul sonarului, ca %i scin#i7rafia 6or
co0ple#a <n 0od ferici# percepiile noas#re sen5oriale #in54nd a crea <n fiecare do0eniu al
speciali53rii 0edicale un :e2ploraionis0 funcional; f3r3 de care ac#i6i#a#ea <n#r-o clinic3 de
anu0i#3 repu#aie nu es#e posi8il3.
E2ploraionis0ul ins#ru0en#alis# s-a e2#ins la #oa#e do0eniile ac#i6i#3ii 0edicaleH <n
7as#roen#eroscopie, 7as#roscopul coloscopul %i laparoscopul, <n pneu0olo7ie, 8rancoscopul, <n
urolo7ie, cis#escopul, <n or#opedie, ar#roscopul %.a.0.d.
Es#e u#opic s3 crede0 c3 se 0ai poa#e prac#ica as#35i o 0edicin3 ca pe 6re0ea lui
>ippo?ra#es, a lui ,alenus sau c9iar a -colii din Ale2andria. .edicina ac#ual3 cere 8ani %i
oa0eni ins#ruii, 0edici %i a!u#oare 0edicale. C3 se 6a au#ofinana sau 6a fi finana#3 de la
8u7e#ul s#a#ului, lucrul es#e de i0por#an3 secundar3. *n sis#e0 de s3n3#a#e perfor0an#-
7enerali5a# <%i cere drep#urile. u pu#e0 %i nu a6e0 drep#ul s3 op#30 pen#ru soluii de
co0pro0is. <n aces# do0eniu de ac#i6i#a#e o0eneasc3 <n folosul )0ului do0ne%#e o sin7ur3
le7e: :#o# sau ni0ic;.
NO>E!
1. +AC>FA(E==, '"<ene Laennec, =rance Di0anc9e0 +ille, 2MM2H
2. .EJE(, '(IAD)*: Legons d9%istoire de la pensee medicale, p. //. Au#orii
dau drep# da#3 a nu0irii lui +, la ec?er 5iua de " sep#e08rie 1/1".
3. +AC>FA(E==, $.: <ene Laennec, =rance Dina0c9e, +ille, 2MM2H
4. 'e2#ual :coup dSepin7le; _ o lo6i#ur3 u%oar3H
5. Despre auscul#aia 0edical3 A#rad. din fr., n. #BH
". (*I+IE(E, (o7er: ;esc%ic%te der Hardiologie im +5+ u" ++" Ga%r%undert, 5
i0 5llustrierte gesc%ic%te der 4edizin, I. 4., Andreas, Sal58ur7 1@/1, S. 1253-12"4H
&. =)(S.A, Lerner: Selbstversuc%" 2rinnerungen eines C%irurgen"
Dros#e, Diisseldorf, 1@&2.
LI+>E+. C)(AD (e',E -I (ADI)+),IA
2M/
Is#oria radiolo7iei <ncepe cu Lil9el0 Conrad (on#7en. In luna noie08rie a anului 1/@5,
fi5icianul lucra <n la8ora#orul unei 0ici uni6ersi#3i c3u#4nd s3 s#a8ileasc3 efec#ele #recerii
curen#ului elec#ric prin di6erse #u8uri 6ida#e de orice coninu# sau conin4nd 7a5e rare. =ap#ul
care 1-a condus spre descoperirea sa a fos# ur03#orul: prin#r-o desc3rcare elec#ric3 <n#r-un #u8
>i##orf, a%e5a# <n apropierea unui ecran fluorescen# de care <l separa o foaie de 94r#ie, L. C.
(on#7en o8inea ilu0inarea ecranului.
1
Con6ins de i0por#ana feno0enului <i spune soiei
Ier#9a, care <l <nsoea: :A0 descoperi# ce6a care <i 6a face pe oa0eni s3 spun3: (on#7en a
<nne8uni#.;. Cu oca5ia acelei de0ons#raii din la8ora#or, cerce#3#orul efec#uea53 %i radio7rafia
04inii soiei sale. Al#e e2peri0en#e <i per0i# s3-%i co0ple#e5e o8ser6aiile, as#fel c3 au#orul es#e
<n 03sur3 s3 pre5in#e, la Socie#a#ea =i5ico-.edical3 din Liir58ur7, <n 2/ dece08rie 1/@5, pri0a
co0unicare asupra descoperirii ra5elor W. S#ruc#ura#3 pe 1& capi#ole scur#e, lucrarea in#i#ula#3 *n
nou tip de radiaii es#e pu8lica#3 direc#, f3r3 a 0ai #re8ui s3 fie ci#i#3 <n plenul %edinei. +a 1
ianuarie 1/@" (on#7en #ri0i#e e2#rase ale co0unic3rii celor 0ai cunoscui fi5icieni ai #i0pului,
precu0 %i principalelor co#idiane din lu0e: eue =reie $resse AAus#riaB, E6enin7 S#aandard
A.area Iri#anieB, =ran?fur#er Gei#un7 A,er0aniaB, eE Jor? 'i0es A*.S.A.B %i +e .a#in
A=ranaB.
+a 13 ianuarie 1/@" es#e in6i#a# s3 fac3 o de0ons#raie <n pre5ena Faiserului Lil9el0 al
II-lea, ur0a#3 de o a doua <n 23 ianuarie la *ni6ersi#a#ea din Liir58ur7. Cu oca5ia celei de a
doua de0ons#raii efec#uea53 %i radio7rafia 04inii ana#o0is#ului FSlli?er care declar3 c3 %edina
la care a par#icipa# a fos# cea 0ai i0por#an#3 din#re cele la care a lua# par#e #i0p de 4/ de ani.
$ropunea ca noului #ip de radiaii s3 li se a#ri8uie nu0ele descoperi#orului.
I0por#ana aces#ora nu scap3 ni03nui %i u#ili5area lor se 7enerali5ea53 rapid deoarece
proprie#a#ea de a #ra6ersa di6erse 0edii le d3dea posi8ili#a#ea e2plor3rii :in 6i6o; a corpului
o0enesc, reali54nd o 9ar#3 6eridic3 a#4# a ana#o0iei nor0ale c4# %i a proceselor 0or8ide.
Nnc3rca# de onoruri, (on#7en o8ine drep# <ncoronare supre03 <n anul 1@M1 pre0iul o8el
pen#ru 0edicin3.
Sun# 0uli ce ur0ea53 f37a%ul noii descoperiri pe care o de56ol#3 <n 3rile respec#i6e.
Din#re cei 0ai renu0ii <i a0in#i0 pe: An#oine IeclSere A1/5"-1@3@B, ,as#on =arssel A1/&"-
1@5MB, Al8an Fo9ler A1/&4-1@4&B, =rancis Lillia0s AIos#onB %i alii.
2
u0eroase <08un3#3iri #e9nice, 8uc?C, po##er, descoperirea su8s#anelor de con#ras#,
punerea la punc# a dispo5i#i6elor 6i54nd scur#area #i0pului de e2punere, #o0o7rafia,
co0pu#er#o0o7rafia %.a. 6or face din radiolo7ie o 0e#od3 de e2plorare uni6ersal accep#a#3 ce
desc9ide noi ori5on#uri i0a7is#ice unor speciali#3i ca or#opedia - #rau0a#olo7ia. Cons#rui#e <n
confor0i#a#e cu noile cerine, apara#ele de e2plorare radiolo7ic3, %i fir0ele produc3#oare,
onorea53 din plin #e9nolo7ia unui secol de pro7res.
2M@
RADIAMII( MEDICINA NUCLEARN( (ar descoperire din do0eniul 0edical care s3 se
8ucure de un a#4# de 0are succes. Q3rile dispun4nd de un <nal# ni6el #e9nolo7ic se do#ea53 <n
c4#e6a luni cu ins#alaiile necesare ap#e s3 reali5e5e rapid %i f3r3 dureri, pe 6iu, :au#opsiile;
dori#e.
3
=rana es#e <n frun#ea aces#ei :curse de ur03rire; condus3 de o e2cepional3
personali#a#e, An#oine Ieclere. A#4# radio7rafiile c4# %i radioscopiile, nu0eroase %i ne<nsoi#e de
0i!loacele de pro#ecie cele 0ai ele0en#are, do6edesc <n scur# #i0p c3 po# fi noci6e. <n aprilie
1/@", .arcuse, Daniel %i Delor0e pu8lic3 lucrarea Dermatose et alopecie <n care a#r37eau
a#enia asupra po#enialului pa#o7enic al iradierii necon#rola#e. $resa se sesi5ea53 %i K. Ielo# scria
<n 1@M4: :E0piris0ul es#e 9a5ard, nu e2is#3 do53ri %i, pen#ru aces# 0o#i6, ron#7en#erapia nu es#e
o %#iin3.;. <n ciuda a6er#is0en#elor, noua 0e#od3 #erapeu#ic3 se e2#inde, deoarece <%i do6ede%#e
eficiena <n 6aria#e afeciuni ca #u0orile 9ipofi5ei %i ale #es#iculelor, scia#icile re8ele de cau53
6er#e8ral3, di6erse afeciuni 7inecolo7ice %.a.
Nn paralel, se preci5ea53 indicaiile %i se fac efor#uri #e9nic-cons#rucri6e din par#ea
fi5icienilor %i in7inerilor ce proiec#ea53 dispo5i#i6ele %i ins#alaiile e0i3#oare de ra5e W., <n
scopul a0elior3rii perfor0anelor aces#oraH descoperirea radioac#i6i#3ii na#urale c4# %i pro#ecia
0ai 8un3 a ins#alaiilor respec#i6e A8linda!e, ca0ere i5ola#e e#c.B 6or li0i#a c40pul de aciune
pa#o7enic3 a rfn#7en#erapiei.
Ra'ioactivitatea nat"ral, es#e descoperirea lui >enrC IecPuerel A1/52-1@M2B
Nn iarna anului 1/@" cerce#3#orul <%i pre73#e%#e 0a#erialul necesar unui e2peri0en#, <n#re
al#ele %i o plac3 acoperi#3 cu cris#ale de sulfa# de uraniu. Soarele, de care are ne6oie pen#ru
efec#uarea <ncerc3rilor sale, lipse%#e de la <n#4lnire %i o0ul de %#iin3, 7ri!uliu %i econo0, depune
cele pre73#i#e, <n#re al#ele placa cu cris#ale de uraniu %i fil0ele fo#o7rafice de care a6ea ne6oie,
<n#r-un ser#ar, propun4ndu-%i reluarea e2perienei de <nda#3 ce 6a dispune de condiii de
lu0ino5i#a#e op#i03. <n#r-una din 5ilele ur03#oare soarele reapare %i IecPuerel <ncearc3 reluarea
e2peri0en#uului. Spre 0area sa surpri53, cons#a#3 c3 fil0ele fo#ofrafice care <nsoeau placa
acoperi#3 cu cris#ale de sulfa# de uraniu, e#an% <nc9ise <n#r-un dulap al la8ora#orului, erau e2puse
A8elic9#e#B. Al#e e2peri0en#e confir03 o8ser6aia iniial3. -ase co0unic3ri pre5en#a#e <n#re 24
fe8ruarie %i 12 0ai 1/@" fac din IecPuerel p3rin#ele :radioac#i6i#3ii;, a%a cu0 6or nu0i soii
$ierre %i .3rie Curie cali#a#ea unor corpuri de a e0i#e radiaii <n 0od na#ural. De al#fel, lucr3rile
<n paralel a ec9ipei Curie confir03 o8ser6aiile lui IecPuerel. Ele duc %i la descoperirea
poloniului %i radiu0ului <n anul 1/@/.
Nn con#inuare cerce#3#orii reu%esc s3 s#a8ileasc3 #ipurile de radiaii e0ise de ele0en#ul
21M
radiu0 %i anu0e:
o ra5e alfa Ag B cons#i#ui#e din nuclei de 9eliu posed4nd doar o redus3 for3 de
pene#raieH
o ra5e 8e#a AhB alc3#ui#e din elec#roni 0ai pene#raniH
o ra5e 7a0a AiB de #ipul ra5elor W dar cu o lun7i0e de und3 0ul# 0ai scur#3.
(adiu0#erapia 6a u#ili5a ul#i0ele dou3 #ipuri de radiaii %i se 6a de56ol#a la <ncepu# <n
=rana unde Danlos, Lic?9a0 %i De7rois fac oper3 de pioniera#. Do5i0e#ria face pro7rese
i0por#an#e iar uni#a#ea de radiaii pri0e%#e nu0ele de :(; de la (fn#7en. .uli fi5icieni %i
c9i0i%#i se 6or preocupa de pro8le0a :0ar?erilor;, adic3 de ur03rirea des#inului fi5iolo7ic al
unei 0olecule de su8s#an3 na#ural-radioac#i63 <n corpul o0enesc.
Ra'ioactivitatea arti&icial, a fos# descoperi#3 de =rederic %i Irene Kolio#-Curie <n 1@33. Ei
8o08ardea53 o in#3 din alu0iniu cu ra5e alfa de poloniu o8in4nd fosfor radioac#i6. (eine0
fap#ul c3 %i (u#9erford A1@1@B <nre7is#rase efec#e ase03n3#oare folosind al#e ele0en#e.
Aces#e lucr3ri au repre5en#a# punc#e de plecare pen#ru noi cerce#3ri ce 6or duce la
descoperirea unor noi su8s#ane radioac#i6e <0plinind unul din#re 6isele 0ul#iseculare ale
o0enirii %#iinifice, #rans0u#area ele0en#elor.
oii i5o#opi 6or 73si 0ai frec6en# <n#re8uinare <n:
- dia7nos#ic deoarece 0oleculele <nc3rca#e cu 0a#erial radioac#i6, a64nd o 6ia3 0ul# 0ai
scur#3, 6or fi prefera#e, fiind 0ai puin noci6e dec4# sursele pre635u#e cu radioac#i6i#a#e na#ural3H
- de ase0enea %i <n #erapie, c3ci i5o#opii do6edesc o anu0i#3 afini#a#e pen#ru un anu0i# #ip
de esu#, ca de e2e0plu fosforul radioac#i6 pen#ru 8olile s4n7elui %i iodul radioac#i6 pen#ru
afeciunile #iroidei.
Iradieri cu i5o#opi de co8al# %i cesiu radioac#i6 6or co0ple#a pale#a de posi8ile proceduri
#erapeu#ice pe 8a53 de radioac#i6i#a#e ar#ificial3.
u pu#e0 <nc9eia aces# capi#ol f3r3 a su8linia uria%ele pro7rese ale radioac#i6i#3iiVcare
recur74nd la 8e#a#roane %i ciclo#roane, accelera#oare de par#icule, au a0eliora# %i 6or a0eliora <n
con#inuare perfor0anele #erapiei radian#e, <n special <n do0eniul oncolo7iei.
NO>E!
1. +A+AE, CI., CA*SSE.E', Alain: ;escjic%te der <adiodiagnosti$, i0
5llustrierte ;esc%ic%te der 4edizin, I. VI., Andreas, Sal58ur7, 1@/2, S. 21@5-2221H
211
2. +A+AE, CI., CA*SSE.E', Alain: <ontgen der 3lic$ in den
4ensc%en, i0 Sternstunden der 4edizin, Andreas, Sal58ur7, 1@/4, S. 445-4&1H
3. $()*W, C9arles: ;esc%ic%te der <adiot%erapie" In 5llustrierte ;esc%ic%te der
4edizin, I. "., S. 2223-2243.
212
DE +A EW$E(I.E' +A DE'E(.IIS..
=(Aj)IS .A,EDIE, C+A*DE IE(A(D -I
:CEI $A'(*;
A0 <n#4lni# e2peri0en#ul <n 0edicin3 <nc3 din 6re0ea -colii din Ale2andria, a lui ,alenus
%i s-a prac#ica# c4nd %i c4nd de-a lun7ul anilor ce au ur0a#.
N<n secolul al W+W-lea re6ine <n for3 o da#3 cu .a7endie, Claude Iernard %i :Cei $a#ru;
ca o consecin3 a #eore#icienilor %#iinelor cu care a0 f3cu# cuno%#in3 <n pa7inile preceden#e.
=(Aj)IS .A,EDIE A1&/3-1/55B
.a7endie d3 do6ad3 de-a lun7ul <n#re7ii sale cariere de un deose8i# dar al o8ser6aiei
spon#ane dar %i de capaci#a#ea de a <nre7is#ra cu rapidi#a#e feno0enele sur6eni#e <n cursul e2peri-
0en#elor ela8ora#e de el <nsu%i. Es#e un ino6a#or care de56ol#3 0edicina pe 8a5ele unei fi5iolo7ii
e2peri0en#ale pe care o duce p4n3 la ni6el celular. Va folosi <n aces# scop, foar#e adesea,
su8s#ane far0acolo7ice ce %i-au 73si# u#ili5area curen#3 p4n3 c3#re a doua !u03#a#e a secolului
WW, $aracelsus fiind cel ce f3cuse pri0ii pa%i <n direcia :c9i0i53rii; 0edicinii.
E2peri0en#ele lui desc9id dru0uri in#eresan#e 6ii#orului prin deose8i#a a#enie pe care o
acord3 fi5iolo7iei ali0en#are %i feno0enelor de anafila2ieH se 6a spri!ini <n funda0en#area
aces#ora pe da#e de fi5ic3 %i c9i0ie deoarece <i repu7n3 concep#ele f3r3 solide 8a5e fap#ice. $oa#e
pen#ru aces# 0o#i6 se declara, ori de c4#e ori a6ea oca5ia, con#ra 6i#alis0ului lui Iic9a#.
1
El si0#e
c3 0edicina es#e <n sc9i08are de paradi703 %i acionea53 <n aces# sens.
+ic9#en#9aeler, un o0 de %#iin3 con#e0poran, o8i%nuia s3 spun3: :Cu .a7endie, 0edicina
se despar#e de #recu#ul ei.;
2
.
S#r3luci#ul s3u ele6 %i ur0a%, Claude Iernard, cu care nu s-a <neles dec4# foar#e rar, <i 6a
con#inua %i des364r%i opera.
C+A*DE IE(A(D A1/13-1/&/B
Se na%#e la 12 iulie 1/13 <n#r-un s3#uc din depar#a0en#ul (9one, la Sain# Kulien-en-
Ieau!olois, ca fiu al unui 6i#icul#or.
$erfor0anele sale %colare sun# 0ai de7ra83 0odes#e %i nu anun3 cu ni0ic 6ii#orul o0 de
213
%#iin3. +a 64rs#a de op# ani p3rin#ele Iou7aud <i d3 c4#e6a lecii de li08a la#in3 dup3 care de6ine
ele6 al Cole7iului Kesuiilor din Villefranc9e,
3
#i0p de op# ani. Dup3 o #recere prin '9oisseC
AAinB, nese0nifica#i63 de al#fel, ia#3-1 ins#ala# ca :ucenic; <n far0acia lui +. ,. =. .ille# din
Vaise, o su8ur8ie a +Conului. Aici se fa0iliari5ea53 #i0p de un an %i !u03#a#e cu far0acolo7ia
#i0pului, o8ser63 na#ura, ca %i par#iculari#3ile :ciuda#e; ale unora din#re pacieni, dar <%i
d3ruie%#e par#e din #i0pul li8er unei pasiuni do0inan#e. '4n3rul se crede scrii#or. .ai e2ac#,
au#or dra0a#ic. A scris un 6ode6il,
4
:'randafirii (94nului; %i 7rifonea53 ul#i0ele pa7ini ale unei
dra0e ce 6a 57udui p304n#ul, :Ar#9ur din Ire#ania;, c3reia <i pune punc# final <n 1/33.
Dup3 un 8ine 0eri#a# concediu pe#recu# <n sa#ul na#al, Sain# Kulien, ia#3-1 pe #4n3rul au#or %i
ucenic-far0acis# porni# <n 1/34 la cucerirea unei spera#e 7lorii li#erare spre $arisul #u#uror
ilu5iilor. Aici reu%e%#e, cu0 6a fi f3cu# nu %#i0, s3-%i #reac3 dra0a pe su8 oc9ii profesorului de
li#era#ur3 de la Sor8ona, Sain#-.arc ,irardin, al c3rui 6erdic# lapidar %i con6in73#or suna: :Ai
p3r3si# far0acia, ocupai-63 cu 0edicina %i p3s#rai li#era#ura pen#ru ceasurile de odi9n3.;.
5
=3r3 cea 0ai 0ic3 e5i#are Claude se <nscrie prin#re s#udenii -colii de .edicin3 din $aris,
unde un an 0ai #4r5iu A1/35B efec#ua pri0a disecie. E2#ern A1/3&B %i apoi in#ern A1/3/B f3r3
deose8i#3 s#r3lucire, <l <n#4lni0 din 1/41 ca prepara#or al lui .a7endie la Colle7e de =rance. <n
1/43 o8ine #i#lul de doc#or <n 0edicin3 cu lucrarea Despre sucul gastric i rolul su !n digestie"
Anul 1/44 es#e 0arca# de e%ecul #en#a#i6ei de a o8ine locul %i #i#lul de profesor a7re7a# la
=acul#a#ea de 0edicin3 Aca#edra de ana#o0ie %i fi5iolo7ieB, fiindu-i prefera# Cons#an# SappeC.
Nn sc9i08, dup3 #rei ani es#e nu0i# ad!unc# al lui .a7endie la Colle7e de =rance.
.a7endie 6a !uca un rol deose8i# <n orien#area iniial3 a #e0elor %i 0e#odei de lucru a lui
Claude Iernard, care d3 do6ad3 de 0ul#3 s#3ruin3 %i i0a7inaie <n #o# ceea ce <n#reprinde,
reu%ind s3-%i dep3%easc3 0aes#rul deoarece es#e du8la# %i de un ascui# spiri# filosofic. Va c3u#a s3
r3spund3 nu nu0ai <n#re83rii :ce se <n#40pl31;, dar %i :cu0 se <n#40pl31;. $rin aces# 0od de a
pri6i lucrurile, el confer3 e2peri0en#alis0ului di0ensiunile unui raionalis0 de#er0inis#.
"
S
&
'i0p de dou35eci %i doi de ani a8ordea53 <n la8ora#or cele 0ai 6aria#e #e0e de fi5iolo7ie:
Cerce#3ri asupra aciunii curareiH
Cerce#3ri asupra funciei 7lico7ene#ice a fica#uluiH
Do6e5i asupra cen#rului 6aso0o#or 8ul8o-ra9idianH
Vasodila#aia dup3 seciunea si0pa#iculuiH 9iper6ascu-lari5aia %i <nc3l5irea or7anelorH
Vasodila#aia dup3 s#i0ularea ner6ului lin7ual. :Secreia pos#-parali#ic3; a 7landelor
sali6are su80a2ilare dup3 seciunea coardei #i0panului.
Nn anul 1/"5, 8a5a#3 pe re5ul#a#ele aces#ei lun7i perioade de ac#i6i#a#e, pu8lic3 5ntroduction
l9etude de la mediane e&perimentale"
R
C4#e6a principii de ordin filosofic 6or conduce <n#rea7a 6ia3 profesional3 a cele8rului
fi5iolo7. :u sun# 0a#erialis# %i nici 6i#alis# - Vi#ali%#ii afir03, 0a#eriali%#ii afir03 %i ei <n sens
214
con#rar... <n cerce#3rile 0ele <ncerc s3 s#a8ilesc o <nele7ere <n#re ani0is0 %i 0a#erialis0. 'o#ul
#re8uie do0ina# de un 6i#alis0 ade63ra#, adic3 de #eoria e6oluiilor.... *nde conduce
0a#erialis0ul1 +a a8surd... u afir0 ni0ic, nu %#iu ni0icH ade63rul %i ne%#iina <0i per0i# s3 fac
ipo#e5e, s3 poe#i5e5 %i s3 8rode5 confor0 sen#i0en#elor %i na#urii 0ele.;
@
Aces#e principii e#ice %i filosofice se #ranspun <n :In#roducere; precu0 ur0ea53:
o $unc#ul de plecare pen#ru o cerce#are e2peri0en#al3 poa#e fi o8ser6aia,
in#uiia sau #eoria.
1M
o Se0nul ce carac#eri5ea53 0e#oda e2peri0en#al3 es#e independena,
de#a%area ei de orice concep# s#r3in de %#iin3.
11
o E2peri0en#a#orul #re8uie s3 se <ndoiasc3, s3 fu73 de ideile fi2e,
preconcepu#e %i s3-%i p3s#re5e <n per0anen3 o li8er#a#e spiri#ual3
#o#al3.
12
o $en#ru a accep#a un de#er0inis0 defini#i6 #re8uie s3 ne spri!ini0 pe
pro8e dar %i pe con#ra-pro8e.
13
Cri#ica unui procedeu %i re5ul#a# e2peri0en#al #re8uie s3 se spri!ine pe fap#e %i nu pe 6or8e.
Aces#ea nu sun# adesea dec4# 7reu defini8ile Ae2.: 6i#al, 6ia3, idiosincra5ie e#c.B.
14
o .edicina e2peri0en#al3 es#e a doua e#ap3 a 0edicinii %#iinifice, pri0a
es#e cea a o8ser6aiei.
15
o .edicina e2peri0en#al3 nu se orien#ea53 <n funcie de doc#rine 0edicale
sau sis#e0 filosofic.
1"
-i #o#u%i Claude Iernard <%i creea53 %i el concep#ul s3u filosofic de care ine sea0a de-a
lun7ul <n#re7ii 6iei %i care condiionea53 <n#rea7a sa oper3. Ci#30: :'re8uie s3 ine0 0in#e:
le7ea de neclin#i# <n 0edicin3 ca %i <n celelal#e %#iine e2peri0en#ale es#e de#er0inis0ul.
De#er0inis0ul es#e ceea ce precede sau ceea ce ur0ea53 unui feno0en. oi nu acion30 asupra
esenei unui feno0en din na#ur3, ci nu0ai asupra condiiilor sale de apariie. $rin aceas#3
carac#eris#ic3 se deose8e%#e de#er0inis0ul 8iolo7ic de fa#alis0 asupra c3ruia nu e2is#3
posi8ili#a#ea de a in#er6eni.
1&
.ai e2ac# Claude Iernard su8su0a de#er0inis0ului 8iolo7ic
condiiile 0a#eriale, fi5ice %i c9i0ice care de#er0in3 cons#an# %i uni6oc un anu0i# feno0en
dese0na# ca efec#, pe care <l pu#e0 repe#a dup3 6oie f3r3 a #re8ui s3 recur7e0 la prac#ici 0is#ice,
#eolo7ice sau concep#e 0e#afi5ice. 'oa#e aces#ea confer3 unei profesiuni sau preocup3ri
carac#erul de ne%#iin#ifici#a#e. Erau cri#erii se6ere ce 6or duce la un anu0i# reduc#ionis0 li0i#4nd
0asa feno0enelor :%#iinifice;, <ns3 a6eau a6an#a!ul c3 e2cludeau anu0i#e prac#ici du8ioase ca
ad0inis#rarea de eli2ire, licori e#c, care f3ceau 7loria %arla#anilor, s#recurai f3r3 6reo !us#ificare
<n r4ndurile de6o#ailor ur0a%i ai lui Esculap.
Nnc3rca# de onoruri %i #i#luri, Claude Iernard se re#r37ea la 1M fe8ruarie 1/&/ <n :lu0ea
215
u08relor;, la nu0ai "5 de ani.
Viaa sa1 *n des#in <n ser6iciul 0uncii. (eu%i#a lui1 *n 0are pas <n pro7resul 0edicinii.
A fos# Claude Iernard un soli#ar1 C4#u%i de puin. Ele6ii s3i l-au con#inua# <nain#e de #oa#e
<n =rana. Dincolo de (9in, <n ,er0ania, ap3rea o 7eneraie de de6o#ai oa0eni de %#iin3
repre5en#4nd, <n 0are, aceea%i 0edicin3 e2peri0en#al3, :Cei pa#ru; sau :,rupul 1/4&;. <i
nu0i0: Cari +udEi7, Du Iois-(eC0ond, >el09ol5 %i Iruc?e. De%i ul#i0ii #rei, ele6i ai lui
.#iller, credincio%i 6i#alis0ului, au susinu# 0ul# #i0p aceas#3 doc#rin3, au reu%i# cu #oii, <n
ul#i03 ins#an3, s3 duc3 la 8un sf4r%i# ceea ce reu%iser3 <n =rana .a7endie %i Claude Iernard.
NO>E!
1. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: Lecons d9%istoire de la pensie medicale, p. 123H
2. I)*VE)', ,illes, DE+I)J CC9.: Die e&perimentalle '%ijsiologie, in 5llustrierte
;esc%ic%te der 4edizin, #. VIII, S. 2@M1-2@M"H
3. SI,E(, C9., *DE(L))D, A.E.: # S%ort 8istor? of 4edicine, Clarendon, $aris,
1@"2, p. 2@4-2@@H
4. Specie de co0edie u%oar3 sau fars3, de o8icei <n#r-un ac#, in#ercala#3 cu 0elodii %i
0o0en#e core7raficeH
5. IE(A(D, Claude: 2infil%rung in das Studium der e&perimentallen 4edizin, $aris,
1/"5, S. 322H
". Concep# preconi5a# <nc3 din An#ic9i#a#e de c3#re A?0aion su8 nu0ele de isonomie %i
dup3 Claude Iernard de Cannon ca 9o0eos#a5ieH
&. IE(A(D, Claude: 2infu%rung in das Studium der e&periomentallen 4edizin, S. 1"-1&H
/. IE(A(D, Claude: 'raducere din 7er0an3 %i france53, Apunc# & %i /B: In#roducere la
s#udiul 0edicinii e2peri0en#aleH
@. IE(A(D, Claude: Le Ca%ier rouge A1/5M-1/"MB, 5ntroduction par +eon Del9ou0e,
,alli0ard, $aris, 1@42, S. 1"MH
1M. IE(A(D, Claude: 5ntroduction l9etude de la medicine e&perimentale, Ed. 7er0an3,
S. 21"-23MHH
11. IE(A(D Claude: 5bidem, S. ""H
12. IE(A(D Claude: 5bidem, S. 5@
13. IE(A(D Claude: 5bidem, S. 245H
14. IE(A(D, Claude: 5bidem, S. 25/
15. IE(A(D Claude: 5bidem, S. 2&&
1". IE(A(D Claude: 5bidem, S. 3M4
21"
1&. IE(A(DH Claude: 5bidem, S" 3M5
21&
+)*IS $AS'E*(, +IS'E(, A'ISE$SIE, ASE$SIE
Nnain#e de apariia lui $as#eur se cuno%#ea doar un 7er0ene, cel descoperi# de Da6aine,
6ino6a# de declan%area epide0iilor de an#ra2.
Sediilor, c9irur7 france5, 6a u#ili5a din 1/&/ #er0enul de :0icro8iolo7ie; care a6ea s3
dese0ne5e o 8un3 par#e din re5ul#a#ele cerce#3rilor %i descoperirilor ce 6or a8orda un nou
do0eniu de ac#i6i#a#e al 8iolo7iei %i 0edicinii.
+ouis $as#eur se n3%#ea <n 5iua de 2& dece08rie a anului 1/22 <n 0ica locali#a#e Dale din
depar#a0en#ul Kura. 'a#3l s3u, #383car, fos# su8ofier, se s#a8ile%#e cu <n#rea7a fa0ilie cinci ani
0ai #4r5iu la Ar8ois, unde +ouis <%i 6a pe#rece copil3ria %i adolescena.
Din 1/3@ 6ii#orul c9i0is#, 7lorie a =ranei, pu#ea fi <n#4lni# la Iesan7on unde <%i #recea
8acalaurea#ul cu un califica#i6 0ediocru.
Nn sc9i08 <n anul 1/43, <n ur0a unui e2a0en de selecie la care o8inea un 0eri#uos loc al
cincilea era ad0is ca s#uden# al -colii or0ale din $aris. =a0ilia dispune de 0i!loace 0a#eriale
reduseH #4n3rul a o8inu# o 8urs3 de s#udii pe care #re8uie s3 o co0ple#e5e cu 0odes#ul 6eni# adus
de :!o88ul; de a!u#or de la8oran# pen#ru fi5ic3.
Dup3 ce la sf4r%i#ul anilor de s#udii <%i susine diser#aia <n fi5ic3 %i c9i0ie %i o8ine #i#lul de
doc#or la 25 de ani, <%i dedic3 <n#rea7a ener7ie s#udiului cris#alelor, o8iec#i6 %#iinific la ordinea
5ilei. 'enaci#a#ea %i cuno%#inele #4n3rului cerce#3#or 6or fi r3spl3#i#e prin descoperirea
feno0enului de asi0e#rie 0olecular3, con#ri8uie i0por#an#3 <n do0eniul s#ereoc9i0iei.
1
Aces#e lucr3ri %i cele din al#e do0enii ale fi5ico-c9i0iei <i aduc <n 1/4@ nu0irea ca
profesor suplini#or de c9i0ie la =acul#a#ea de -#iine din S#ras8ur7. <n acela%i an se c3s3#ore%#e cu
.arie-+auren#, fiica rec#orului uni6ersi#3ii din acel ora%, o fe0eie in#eli7en#3, ce 6a <nele7e s3
susin3 de-a lun7ul <n#re7ii sale Ciei efor#urile %i iniia#i6ele unui so sor#i# cele8ri#3ii.
Nn 1/54 +ouis $as#eur de6ine decan al =acul#3ii de -#iine din +illeH ora%ul se 73sea pe un
loc de frun#e <n ceea ce pri6e%#e indus#ria ali0en#ar3 france53. Aici, la cererea produc3#orilor
locali, noul profesor-decan iniia53 o nou3 serie de cerce#3ri asupra fer0en#aiei lac#ice.
Dup3 #rei ani de ac#i6i#a#e, un pri0 0e0oriu conse0na i5olarea %i iden#ificarea unei le6uri
care re7i5a for0area acidului lac#ic plec4nd de la 5a9aruriH de ase0enea, c3 acidi#a#ea %i c3ldura
o0oar3 le6ura, c3 a#4# #eoria lui Kus#us 6an +ie8i7 A1/M3-1/&3B c4# %i cea a lui Ier5elius A1&&@-
1//4B nu se pu#eau susine prin fap#e. (e5ul#a#ele lucr3rilor <ncep s3-i pun3 <n#re8area dac3 nu
cu06a %i procesele pa#olo7ice au drep# cau5e in#er6enia anu0i#or 0icroor7anis0e specifice.
2
21/
efiind 0edic, $as#eur e5i#3 0ul# #i0p <n a se an7a!a pe dru0ul spinos al r3spunsului p4n3
ce, <n 1/"5, profesorul %i sf3#ui#orul s3u K.I. Du0as <l con6in7e s3 a8orde5e s#udiul :epide0iei
bolii viermilor de mtase) de la Arles. Era o #e03 ce seS6a solda cu re5ul#a#e surprin53#oare care
<i 6or aduce <n dar, o da#3 <n plus, :in6idia 0edicaru0;.
3
Din aceas#3 perioad3 de indeci5iuni da#ea53 e2peri0en#ele care <l duc la de0ons#raia
ine2is#enei :7eneraiei spon#anee;. 3oala viermilor de mtase <l o8sedea53 %i, din nou, cele8ra
sa #enaci#a#e <l face s3 descopere pe #oa#3 seria de for0e in#er0ediar 0e#a0orfo5ice - o0i5i,
pupe, flu#uri %i ou3 - c3 8oala %i #rans0i#erea ei se da#oresc para5i#3rii cu :corpusculi;, <n fond
0icroor7anis0e, do#a#e cu proprie#3i pa#o7enice.
Anul 1/"/ es#e un an 7reuH o 9e0iple7ie s#4n73 <l o8li73 s3 renune la #oa#e ac#i6i#3ile. <n
0od surprin53#or se recuperea53 %i reu%e%#e s3-%i reia cerce#3rile <n#r-un la8ora#or pus la
dispo5iie de 7u6ern.
Nl p3r3si0 o clip3 pe $as#eur pen#ru a do6edi cu fap#e <n ce 03sur3 a6eau drep#a#e +ei8ni5
%i Au7us#e Co0#e c4nd fi2au drep# cri#erii de recunoa%#ere a :ade63ra#elor %#iine; cali#a#ea de a
pu#ea :#raduce <n prac#ic3; re5ul#a#ele cerce#3rilor <n#reprinse.
+u0ea c9irur7ical3 a secolului al WlW-lea es#e ad4nc <n7ri!ora#3 de se6era 0or#ali#a#e,
pes#e 4/&, ce 7re6ea53 ac#ul opera#or. Cau5a1 ,ra6ele infecii locale sau sep#ice0ii
pos#opera#orii. C9irur7ii, de e2celen#3 cali#a#e, a8und3. =rana <i are pe .al7ai7ne, ela#on,
(ic9a#, 'illau2, $ean %i C9assai7nac. .area Iri#anie, pe +aEson 'ai#, Fei#9, Spencer Lells %i
IroEn. ,er0ania, pe +an7en8ec?, Die##en8ac9, Iruns, uss8au0, Vol?0ann %i Si0on. S*A,
pe Ia##eCH I#alia, pe Io##ini. 'oi cred c3 <08un3#3irea re5ul#a#elor ar s#a <n perfecionarea
#e9nicilor opera#orii %i a punerii la punc# a unui ins#ru0en#ar c4# 0ai rafina#.
Efor#urile lor se soldea53 cu e%ecuri la0en#a8ile %i cu a#4# 0ai repro8a8ile cu c4# nu
8ine6oiesc s3 ia <n considerare a6er#is0en#ele unora ca >ol0es AIos#on, 1/43B %i Se00elEeis
AViena, 1/4&B care, s#udiind fe8rele puerperale, puseser3 pri0ele !aloane ale i0plicaiilor sep#ice
<n o8s#re#ic3 %i 7inecolo7ie.
+is#er, care ur03re%#e ac#i6i#a#ea lui $as#eur, precu0 %i re5ul#a#ele o8inu#e de aces#a, d3
do6ad3 de o in#uiie 7enial3 #ranspun4nd %i adap#4nd ac#ul c9irur7ical la principiile s#a8ili#e de
$as#eur. In#roduce o8li7a#i6i#a#ea unei i7iene draconice a s3lii de operaie, a ins#ru0en#arului, a
c40pului opera#or %i a 04inilor c9irur7ului, iar operaia se desf3%oar3 su8 un spraC an#isep#ic de
car8ol Asoluii 1: 4M %i 1: 2MB.
De%i 0or#ali#a#ea pos#opera#orie descre%#e si0i#or a#in74nd cifra de 1MZ, ni0eni nu se
7r38e%#e s3-%i <nsu%easc3 noua 0e#od3. Se pare c3 6ira!ul se 6a produce doar dup3 6i5i#a pe care
+ucas-C9a0pionniara %i ,ueneau de .ussC i-o f3ceau lui +is#er <n Scoia, <n 1/"@. An#isepsia
in#ra <n panoplia 0e#odelor ce a6eau s3 <nsoeasc3 p4n3 <n 5ilele noas#re ac#ul c9irur7ical.
Nn 1/&4 Kosep9 +is#er adresa lui $as#eur o scrisoare prin care <l felici#a pen#ru succesele
21@
o8inu#e <n ac#i6i#a#ea %#iinific3 %i <i <0p3r#3%ea opiniile sale <n ceea ce pri6e%#e posi8ili#3ile
aplic3rii an#isepsiei la o0, folosind su8s#ane c9i0ice <nc3 din 1/"&. Scrisoarea confir0a 8un3
par#e din lucr3rile lui $as#eur %i 6a con#ri8ui <n lar73 03sur3 la luarea deci5iei aces#uia de a se
dedica in#ensi6 s#udiului pa#olo7iei 6e#erinare %i u0ane.
$e linia aces#or noi preocup3ri +ouis $as#eur descoper3 dup3 1/&& 6i8rionul 9oleric la
p3s3ri, reia s#udiul an#ra2ului %i al 0odului de #rans0i#ere al 8olii precu0 %i posi8ili#3ile de
profila2ie a con#a7iunii prin 6acinare.
$ornind de la lucr3rile predecesorilor %i <n special de la cele ale lui Kenner A1&4@-1/23B,
$as#eur reu%e%#e s3 pun3 la punc# di6erse 6accinuri con#ra 9olerei 73inilor, an#ra2ului %i a
eri5ipelului porcin, u#ili54nd cul#uri de 8acili cu 6irulen#3 a#enua#3. De0ons#raia pu8lic3 din
5iua de 5 0ai 1//1 <n care 6accinea53 cu succes "M de ani0ale - 4/ de oi, 1M 6aci %i 2 capre la o
fer03 din $ouillC-le-=or# -confir03 eficiena procedeului con#ra an#ra2ului.
Nn cadrul unui con7res inu# la +ondra, $as#eur rele6a 0eri#ele lui Kenner %i susinea
adop#area #er0enilor :6accin; %i :6accinare; pen#ru procedeul pe care cerce#3#orul en7le5 <l
u#ili5ase pen#ru pri0a da#3.
4
-
5
.
Accep#area 6accin3rii an#ira8ice a #recu# prin ape 0ai fur#unoase. (ou2, 0e08ru al ec9ipei
$as#eur, pusese la punc# procedeul. El u#ili5a in!ecii de 03du63 a spin3rii con#a0ina#3 cu 6irus
ra8ic, <n ordine de 6irulen3 crescu#3. $ri0ul candida# la 6accinare se pre5in#3 la <ncepu#ul lunii
iulie 1//5H es#e Kosep9 .eis#er <n 64rs#3 de nou3 ani. $ro7nos#icul 0u%c3#urilor es#e re5er6a#.
(o2 refu53 s3 fac3 <ncercareaH riscurile sun# prea 0ari. $as#eur, <n ciuda unor #e0eri 0a!ore, u%or
de <neles, procedea53 la 6accinare. A%#ep#area ce ur0ea53 es#e #eri8il3. Cerce#3#orul %i ec9ipa lui
#r3iesc nopi al8e. 'er0enele de si7uran3 se scur7 cu 7reu#a#e, <ns3 copilul es#e sal6a#.
"
C4#e6a r4nduri din#r-o scrisoare adresa#3, unui prie#en 6or s#a drep# :cap %i <ncepu#; al
asepsiei. Ci#30: :Dac3 a% a6ea onoarea de a fi c9irur7, nu nu0ai c3 a% folosi ins#ru0en#e de o
cur3enie a8solu#3, dar 0i-a% sp3la 04inile cu cea 0ai 0are 7ri!3, a% <n#re8uina doar fese
<nc3l5i#e la 13M-15M 7rade C %i ap3 fiar#3 la 12M-13M 7rade C;. Aceas#3 fra53 si0pl3 a fos#ului fiu
de #383car, acu0 <n cul0ea 7loriei, 6a inspira pe alii ca Ier70ann %i 'errier s3 #ransfor0e ideea
<n fap#3, <n s#erili5a#oare %i ins#alaii au#ocla6e f3r3 de care nici un ac# c9irur7ical, c4# de 0inor,
nu 0ai es#e posi8il.
S#rep#ococul, s#afilococul %i pneu0ococul sun# %i ei descoperii %i aciunea lor pa#o7en3
pus3 <n e6iden3 de o ec9ip3 inspira#3 de o ofensi63 condus3 f3r3 e5i#3ri de un 0aes#ru f3r3 e7al
A1//MB.
Nn 1/// lansarea unei su8scripii pu8lice pen#ru finanarea cons#ruciei 5nstitutului 'asteur
din $aris se soldea53 cu un surprin53#or succes financiar. Va fi ins#i#uia care 6a aduce =ranei op#
pre0ii o8el.
+a 2& dece08rie 1/@2 cupola Sor8onei es#e 0ar#ora unui deose8i# ac# fes#i6. +ouis $as#eur
22M
era s3r83#ori# cu oca5ia <0plinirii 64rs#ei de &M de ani. $rin#re cei de fa#3 se afla +is#er. +a
felici#3ri, $as#eur <l cuprinde s#r4ns <n 8rae <n faa unei s3li cu respiraia #3ia#3. Doi 5ei ai
)li0pului co8or4ser3 prin#re 0uri#ori.
+a 13 iunie 1/@5, :0arele 8inef3c3#or al o0enirii; #recea <n e#erni#a#e. u, nu a suferi#. Cu
o 5i <nc3 <nain#e de c3derea cor#inei, se 8ucura <nc3 de darul unei #inerei %i 6ioiciuni spiri#uale.
NO>E!
1. F)E+II,, >ul8r?9: liber bedeutende >rzte der ;esc%ic%te Louis
'asteur, I.I+, (e8u7en ,.I>, Esslin7en, 1@/2, S. 31-4"H
2. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: Lecons d9%istoire de ia pensee medicale, )dile
Kaco8, $aris, 1@@", S. 1"5-1/MH
3. $AS'E*(, +ouis: 1euvres completes" (eunies par $as#eur, ValerC-
(ado#, & 6olu0es, $aris, 1@22-1@3@H
l. .EJE(, $>., '(IAD)*, $.: Legons d9%istoire de la pensee medicale, )dile Kaco8,
$aris, 1@@", p. 1"@-1&@H
5. +)C>AFA(E==, $.: Louis 'asteur, 6rance Dimanc%e, Lille, MLLM/
". +)C>AFA(E==, $.: 5bidem"
221
VI'A+IS.
Vi#alis0ul es#e un curen# de 74ndire 8iofilosofic ai c3rui repre5en#ani principali, 3ro=n,
<osc%laub, Sc%elling %i 3roussais, ocup3 scena ideilor cu i0plicaii 0edicale #i0p de
apro2i0a#i6 o su#3 de ani, de la !u03#a#ea secolului al WVIII-lea p4n3 c3#re sf4r%i#ul pri0ei
!u03#3i a secolului al WlW-lea.
u0i#orul co0un ce-i reunea pe cei pa#ru au#ori a0in#ii era fap#ul, s#a8ili# e2peri0en#al,
c3 un or7anis0 considera# <n #o#ali#a#e sau <n p3rile sale co0ponen#e pu#ea r3spunde la s#i0ulii
la care es#e supus prin#r-o reacie 0o#orie, sen5i#i63 sau secre#orie <n funcie de un anu0i#
specific fi5iolo7ic. Vi#alis0ul, as#fel defini# de c3#re p3rinii lui, era sinoni0 cu ce nu0i0 as#35i
e2ci#a8ili#a#e. =iecare din#re cei pa#ru repre5en#ani 0a!ori ai aces#ui curen# de 74ndire <ncearc3
s3-%i asi7ure o anu0i#3 ori7inali#a#e, co0ple-#4ndu-%i concep#ul de 8a53 cu o serie de no#e pe
care le su8su0ea53 ideii principale pe care %i-o f3ceau despre aceas#3 i0por#an#3 cali#a#e a
or7anis0ului, f3r3 de care 6iaa, dup3 ei, nu era posi8il3.
IroEn 0ai in#roducea dou3 concep#e, cel de stenie %i cel de astenie" $ri0ul define%#e o
s#are de reacie defensi63 e2a7era#3 %i noci63 din par#ea or7anis0ului, si#uaie ce poa#e duce la
ins#i#uirea unei s#3ri de :as#enie indirec#3;. <n#r-un as#fel de ca5 ce poa#e a!un7e :in e2#re0is; la
dispariia co0ple#3 a capaci#3ii de reacie a pacien#ului %i la 0oar#e, 0edicul #re8uie s3 in#er6in3
pen#ru a 0odera reac#i6i#a#ea celui suferind. As#enia direc#3, ce poa#e sur6eni <n si#uaii cu0 sun#
cele de :s#ar6a#ion;, lips3 de apor# ali0en#ar spre e2e0plu, poa#e duce %i ea la epui5area
e2ci#a8ili#3iiV re5ul#a#ul fiind #o# e2irusul. <n aces#e ca5uri #erapia 6a 6i5a res#a8ilirea pro7resi63
a unei reac#i6i#3i nor0ale a s#eniei.
(osc9lau8 es#e de p3rere c3 a#4# infla0aiile c4# %i afeciunile #u0orale 0ali7ne nu sun#
al#ce6a dec4# 0anifes#3ri 7enerali5a#e a#ipice ale proceselor 6i#ale de or7ani5are %i reproducere
ale or7anis0ului.
1
$rin ralierea la aces#e po5iii el se plasa pe acela%i punc# de 6edere cu
con#e0poranul s3u, filosoful Sc:ellin*, un foar#e in#eresan# #eore#ician al na#urii. +ucrarea
aces#uia Iaturp%ilosop%ie
M
a8und3 <n idei e2#re0 de in#eresan#e ce po# fi considera#e funda0en#e
a#4# ale 6i#alis0ului dar %i ale 6irc9oEis0ului pe care <l 6o0 a8orda <n con#inuare.
Ia#3 o scur#3 cronolo7ie a 6ieii %i ac#i6i#3ii sale.
3
1&&5 =riedric9 Lil9el0 6on Sc9ellin7 se na%#e <n locali#a#ea +eon8er7 ALi##en8er7BH
1&@M-1&@5 =rec6en#ea53 cursurile fundaiei din 'u8in7en unde, la 64rs#a de %ap#espre5ece
ani, pu8lic3 o diser#aie asupra 'catului originar" Dup3 un an <i apare o
222
8ro%ur3 asupra 4iturilor/
1&@& Nn lucrarea 5dei asupra unei filosofii a naturii sc9iea53 liniile 0ari ale
6ilosofiei Iaturii, opera sa capi#al3 de 0ai #4r5iuH
1/M3-1/M" $rofesor la *ni6ersi#a#ea din Lur58ur7H
1/M"-1/2M .e08ru al Acade0iei de -#iine din .iinc9en %i secre#ar 7eneral al Acade0iei
de Ar#e =ru0oase.
1/2&-1/41 $rofesor la nou <nfiina#a uni6ersi#a#e din ora%ul de pe Isar %i pre%edin#e al
Acade0iei de -#iine, <n#re #i0p pu8lic3 dou3 scrieri pole0ice: 'rezentare a
adevratelor aspecte ale filosofiei naturii viznd !mbuntirea concepiei lui
6ic%te A1/M"B %i 4onument al scrierii dlui facobi A1/12B.
1/41 Es#e #ransfera# de c3#re =riedric9 Lil9el0 al IV-lea la Acade0ia din Ierlin
pen#ru a ec9ili8ra influena cresc4nd3 a lui >e7el. +a uni6ersi#a#ea 8erline53
susine <n#re al#ele %i cursuri de 0i#olo7ie %i re6elaie.
1/54 .oare <n locali#a#ea Iade (37a5 din El6eia
)pera co0ple#3 <n 14 6olu0e a fos# pu8lica#3 <n#re 1/5" %i 1/"1 de fiul s3u F.E. A.
Sc9ellin7.
Nn con#inuare 6o0 <ncerca s3 desprinde0 ideile sale principale prin care <%i susine #eoria
6i#alis#3, i56or de inspiraie, cel puin parial3, pen#ru cei ce i-au ur0a#.
Sc9ellin7 recunoa%#e drep# unic principiu 6i#alis# e2ci#a8ili#a#ea. Viaa se <nscrie <n#re o
ac#i6i#a#e a8solu#3 care poa#e epui5a ac#i6i#a#ea or7anis0ului supus unor s#i0uli cons#ani %i
ener7ici %i lipsa de s#i0uli. <nsu%i procesul de reproducere es#e de#er0ina# de capaci#a#ea de
e2ci#a8ili#a#e a unui or7anis0. Su8 aces# aspec# Sc9ellin7 era <n#ru #o#ul de acord cu concep#ul lui
Ilu0en8ac9 care 6edea <n e2ci#a8ili#a#e o for3 do#a#3 cu 63di#e cali#3i plas#ic-0odela#oare.
$e de al#3 par#e na#ura e2#erioar3 or7anis0ului dispune de o for3 ni6ela#oare care <ncearc3
s3 di5ol6e indi6idul <n#r-o 0as3 nediferenia#3, lipsi#3 de reac#i6i#a#e-e2ci#a8ili#a#e. .a#eria
pre635u#3 cu capaci#a#e 6i#al3 se opune aces#ui proces ni6ela#or prin dispo5i#i6e care <i per0i# s3
se nu#reasc3, s3 se re7enere5e %i s3 se reproduc3. Dispo5i#i6ele prin in#er0ediul c3rora se
reali5ea53 aces#e funcii sun# de na#ur3 c9i0ic3.
S#i0ulii pro6in din dou3 surse: din 0ediul a08ian# %i din 0ediul in#erior. (olul lor es#e de
a supune cons#an# or7anis0ul unui anu0i# 7rad de e2ci#a8ili#a#e re7la#, %#i0 as#35i, prin
0ecanis0e de feed-8ac? la care par#icip3 sis#e0e corela#i6e cu0 e cel cel 9idroelec#roli#ic,
223
endocrin %.a.
Nn ceea ce pri6e%#e cea 0ai po#ri6i#3 0e#od3 %#iinific3 de e2plorare a i0plicaiilor
6i#alis0ului, Sc9ellin7 op#ea53 pen#ru e2peri0en#alis0. Es#e 0e#oda pe care Claude Iernard %i
ali e2peri0en#ali%#i dup3 el o 6or duce la perfeciune o8in4nd un deose8i# succes. $4n3 a#unci
<ns3 ne 6o0 ocupa <n c4#e6a cu6in#e de ac#i6i#a#ea lui Bro"ssais(
=raneois Kosep9-Vic#or Iroussais A1&&2-1/3/B, 0edic 0ili#ar par#icipan# la ca0paniile
napoleoniene, es#e c4%#i7a# de concep#ele 8roEniene la a c3ror r3sp4ndire <n =rana 6a par#icipa
cu deose8i#3 ener7ie. A!uns profesor la spi#alul 0ili#ar Val-de-,r4ce, ine aprecia#e lecii pu8lice
%i #ip3re%#e <n 1/1" o lucrare in#i#ula#3 2&amen de la doctrine generalement adopie
C
, <n care
cri#ica concep#ul 0edicinii ana#o0oclinice precu0 %i 0ul#e din#re 0e#odele #radiionale dep3%i#e
la care r303sese profesiunea 0edical3, aliniindu-se de par#ea :0edicinii re6oluionare;,
fi5iolo7ice %i fi5iopa#olo7ice <n care e2ci#aia %i e2ci#a8ili#a#ea !ucau rolul principal.
5
In#r-o al#3
lucrare, Catic%isme de la medicine p%isiologi@ue
S
repune <n 6aloare fle8o#o0ia, lipi#orile %i
0i!loacele re6ulsi6e. <n sc9i08 Iroussais accep#3 <n#oc0ai cele dou3 aspec#e ale concepiei
8roEniene, doar c3 le #recea pe nu0ele s3u: e2ci#a8ili#a#ea drep# condiie a e2is#enei %i
persis#enei 6ieii, precu0 %i a ac#i6i#3ii or7anis0ului orien#a#3 con#ra #endinei ni6ela#oare a
na#urii.
A!u#a# de cole7ii c9irur7i, Iroussais reu%e%#e s3 i0pun3 %i s3 7enerali5e5e <n =rana aces#
64n# de re<nnoire care se 6a 8ucura la un 0o0en# da# de. 0uli adereni <n #oa#e colurile Europei.
NO>E!
1. 'S)*J)$*+)S, ellC: La p%ilosop%ie et la medicine romanti@ues, <n
;<42H, 4ar$, 8istoire de la pensie medicale en 1ccident, #o0e III, p. &-2MH
2. 6ilosofia naturii, An. #. 7er0.BH
3. =A+FEIE(,, (ic9ard: ;esc%ic%te der neueren '%ilosop%ie, =iinf#e
Aufla7e, Verla7 6an Vei#, +eip5i7, 1@M5, Sc%elling, S. 3/"-3@4H
4. E2a0enul doc#rinei 0edicale adop#a#3 <n 0od 7eneral, An.#.B In ;rme$,
8istoire de la pensie midicale en 1ccident, 6oi. III., p. 2M-23H
5. 'S)*J)$)*+)S, ellC: 5bidem, 6. pc#. 1, p. 2M-23H
". .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: Legons d9%istoire de la pensie medicale, p. //H
224
'E)(IA CE+*+A(A. VI(C>)L -I VI(C>)LIS.
Nn#re sf4r%i#ul vitalismului, concep# priori#ar fi5iolo7ic %i #riu0ful virc%o=ismului,
cerce#area %#iinific3 0edical3 se dedic3 <n principal efor#urilor a64nd drep# scop iden#ificarea
par#iculei or7anice, pur#3#oare de 6ia3, s#ruc#ur3 co0un3 a re7nului ani0al %i 6e7e#al. Inu#il s3
su8linie0 fap#ul c3 f3r3 ins#ru0en#arul po#ri6i# de56ol#a# <n#re #i0p, 0icroscopul, ducerea la 8un
sf4r%i# a descoperirii aces#ui 0icrocos0os u0an ar fi fos# sor#i#3 e%ecului.
Vo0 reine c4#e6a din#re nu0ele celor ce s-au afir0a# pe aces# dru0 la cap3#ul c3ruia a
pu#u# fi <nscris3 una din 0arile reu%i#e a 6eacului al WlW-lea: descoperirea celulei ca ele0en#
co0ponen# co0un al re7nului ani0al %i 6e7e#al.
S3 acord30 un 0o0en# de recunoa%#ere operei lui .3rie =rancais Wa6ier Iic9a# A1&&1-
1/M2B care, la 64rs#a de 31 de ani, fonda 9is#olo7ia 0odern3, descoperind pes#e dou35eci de
6aria#e esu#uri, f3r3 a recur7e <nc3 la #e9nica 0icroscopic3.
'rece0 la Ko9ann =riedric9 Ilu0en8ac9 pen#ru a rea0in#i principiul s3u :Iildun7s#rie8;,
o anu0i#3 #endin3 cons#ruc#i63 ana#o0ofuncional3, cali#a#e co0un3 pe care o iden#ific3 la #oa#e
or7anis0ele 6ii.
Ko9annes .iiller aduce unele co0ple#3ri ideilor lui Ilu0en8ac9 %i creea53 #er0enul
:#eleo0ecanis0; care dese0na acea #endin3 pe care o 63deau di6erse 0ecanis0e fi5iico-
c9i0ice <n scopul cons#ruirii, 0eninerii %i funcion3rii or7anis0ului 6iu;.
1
Cerce#3rile ale lui
.iiller asupra #u0orilor canceroase, cele ale lui .a##9ias Ka?o8 Sc9leiden precu0 %i cele ale
na#urali%#ilor france5i >enri Du#roc9e# %i =rancois Vincen# (aspail <l pun pe Sc9Eann pe ur0ele
uni#3ii ele0en#are de s#ruc#ur3 8iolo7ic3, celula, ade63ra#ul ar9e#ip al or7anis0ului, pre635u#3
cu cali#3i fi5iolo7ice %i 0orfolo7ice. $e parcursul cerce#3rilor se do6ede%#e c3 0a#uri5area unei
celule depinde de or7anis0ul <n#re7, dar %i c3 <n#re7 or7anis0ul depinde de su0a cali#3ilor
celulelor din care es#e co0pus.
2
.orfo7ene5a celular3 r304ne un #i0p da#oare unei #eorii a8eran#e confor0 c3reia <n cadrul
unei su8s#ane 7ranulare -ci#o8las#e0ul - ar ap3rea ni%#e 0ici 5one de condensare, nucleoliiH
ul#erior nuclei 0ai 0ari - ci#o8las#ele - includ nucleoliH ci#o8las#ele cresc la r4ndul lor %i <%i
de56ol#3 0e08rane ce le i5olea53 de 0ediul in#eriorH aces#e celule pri0i#i6e cresc %i ele prin
asi0ilare in#ern3 sau in#ususcepie, un fel de in#erfa7ie celular3. $en#ru reproducere procesul 6a
fi relua# <n#oc0ai pornindu-se de la ci#o8las#e0ul ori7inar.
(e0a? %i Virc9oE <%i 6or asu0a 0isiunea de a corec#a erorile aces#ei #eorii :ci#o7ene#ice;
A1/55B, for0ul4nd lapidarul :)0nis cellula e cellula;
3
(o8er# (e0ar? A1/15-1/"5B <%i face s#udiile de 0edicin3 la Ierlin unde o8ine
pro0oiunea <n 1/3/ cu o diser#aie asupra s#ruc#urii 0icroscopice a sis#e0ului ner6os.
4
225
Nn#re 1/43 %i 1/4&, ca asis#en# al lui Sc9f#nlein, se dedic3 s#udiului e08riolo7iei %i
pa#olo7iei.
5
*l#erior a8ili#a# %i pri6a# docen#, de6ine profesor la *ni6ersi#a#ea din Ierlin unde
0u#3 accen#ul spre al# do0eniu de ac#i6i#a#eH elec#ro#erapia afeciunilor S..C, cu care, dup3 ce
reu%e%#e s3-%i con6in73 oponenii, 6a o8ine re0arca8ile succese.
$IRCAOE A1/21-1@M2B
1/21 (udolf Cari Virc9oE se na%#e <n 0icul sa# Sc9i6el8ein din $o0erania.
1/3@-1/43 =ace s#udii de 0edicin3 la Ierlin, dup3 care <n 1/44 es#e nu0i# prosec#or la
C9ari#e. <n#re #i0p <n#reprinde pri0ele sale cerce#3ri asupra procesului
infla0a#or.
1/4" Es#e nu0i# %ef al prosec#urii la C9ari#e Ierlin.
1/4& Es#e a8ili#a# ca pri6a# docen# uni6ersi#ar.
<n acela%i an de6ine cofonda#or al re6is#ei :Arc9i6 fur pa#olo7isc9e Ana#o0ie
und ?linisc9e .edi5in; pe care o 6a conduce p4n3 la sf4r%i#ul 6ieii. (e6is#a
6a lua pe parcurs nu0ele de :Virc9oEs Arc9i6;.
1/4/ Nn#reprinde o c3l3#orie-anc9e#3 <n Sile5ia Superioar3 unde i58ucnise o
epide0ie de #ifos. Conclu5iile sale sun# 5dro8i#oare <n ceea ce pri6e%#e
r3spunderea 7u6ernului. $u8lic3 un ade63ra# ac# de acu5are <n aces# sens %i
propune ener7ice . 03suri social-econo0ice <n 6ederea re0edierii si#uaiei.
Din aces# 0o0en# si0pa#iile lui se orien#ea53 spre social-li8erali %i <%i 6a face
cunoscu#e p3rerile <n !urnalul 0edico-poli#ic :Die 0edi5inisc9e (efor0;.
De5acordul desc9is fa3 de poli#ica noului 7u6ern conser6a#or prusac es#e pe
punc#ul de a-1 face s3-%i piard3 pos#ul din uni6ersi#a#e. Es#e sal6a# doar de
in#er6enia unor personali#3i influen#e, <ns3 di6orul s3u afec#i6 fa3 de Ierlin
es#e un fap# consu0a#. De <nda#3 ce i se i6e%#e prile!ul de a p3r3si capi#ala se
ins#alea53 la Liir58ur7 unde i se ofer3 ca#edra de ana#o0opa#olo7ie.
1/54-1/"5 $ar#icip3 la pu8licarea 0anualului :>and8uc9S der spe5iellen $a#9olo7ie und
'9erapie;,
1/5" (e6ine la Ierlin unde preia ca#edra de ana#o0ie pa#olo7ic3, pa#olo7ie
7eneral3 %i #erapie, precu0 %i conducerea noului Ins#i#u# de $a#olo7ie
.
22"
1/5& Di6erse <ns3rcin3ri profesionale <l fac s3 cunoasc3 0ul#e din#re landurile
7er0ane. Cu aces#e oca5ii <n#reprinde o serie de cerce#3ri <n do0eniul
an#ropolo7iei fi5ice proced4nd la e2a0ene de cranio0e#rie a di6erselor
populaii 7er0ane.
1/5/ Susine dou35eci de prele7eri <n care face cunoscu# corpului 0edical noile
ac9i5iii ale pa#olo7iei pe care le pu8lic3 <n acela%i an su8 #i#lul 'atologie
celular(3sune#ul es#e i0ens. $aul $icard <n cu64n#ul in#roduc#i6 la ediia
france53 o consider3 de 6aloare e7al3 cu De sedibus morborum a lui
.or7a7ni.
"
1/"1 De6ine 0e08ru al 7u6ernului din Ierlin
1/"2 Ia par#e la <n#e0eierea par#idului pro7resului %i de6ine 0e08ru al
$arla0en#ului 7er0an.
)r7ani5ea53 sis#e0ul sani#ar prusac %i con#ri8uie la cons#rucia 0ai 0ul#or
spi#ale 8erline5e.
1/&M Ia par#e la <n#e0eierea Socie#3ii 7er0ane de An#ropolo7ie, E#nolo7ie %i
$aleon#olo7ie, <n#reprinde c3l3#orii de s#udii %i pu8lic3 o serie de s#udii pe
#e0ele de 0ai sus.
1/@3 Cu prile!ul unei 6i5i#e <n An7lia, i se recunosc 0eri#ele %#iinifice conferindu-i-
se #i#lul de :Dr. 9onoris causa; %.a.

Con#inu4ndu-%i s#udiile de an#ropolo7ie consider3 craniul de eander#9al o eroare
8iolo7ic3. E0i#e o serie de #eorii asupra ori7inii 7er0anilor.
$e l4n73 ac#i6i#3ile didac#ice, sociale %i poli#ice, (udolf Cari Virc9oE desf3%oar3 o
susinu#3 ac#i6i#a#e de cerce#are %#iinific3 <n di6erse do0enii 0edicale ca1 leuce0iile,
#ro08o5ele, e08oliile, infeciile acu#e %i cronice Aca sep#ice0ia %i sifilisulB, de7enerescen#a
car#ila7inoas3, rolul 7an7lionilor li0fa#ici %i al splinei <n leuce0ii %i procese canceroase,
procesele #u0orale %i carac#erul lor 0e#as#a5ian#-e08olic, ic#erele, #u8erculo5a, ra9i#is0ul,
ne6ral7ia %i su8s#ana cenu%ie <n S..C., 9e0a#oa0ele durei 0a#er, cre#inis0ul, para5i#o5ele Aca
de e2. #ric9ino5aB, fle2ia u#erin3, pune la punc# o 0e#od3 de depis#are a pe#elor de s4n7e %.a.
o#a 8ene: Virc9oE u#ili5a o 0icroscopie <n care #e9nica de preparare a esu#urilor supuse
e2a0in3rii era <nc3 rudi0en#ar3.
&
Dup3 ce, a%a cu0 a0 635u#, <0preun3 cu (e0a?, corec#ea53 #eoria ci#o7ene5ei, infir04nd
22&
falsul pos#ula# al ci#o8las#e0ului, Virc9oE se ocup3 priori#ar cu s#udiul pa#o7ene5ei, apariia %i
de56ol#area procesului 0or8id <n 6aria#e afeciuni. Conclu5iile nu0eroaselor sale lucr3ri se po#
re5u0a <n puine cu6in#e.
o (1mnis cellula e cellula) refor0ula#3 de +udEi7 6on Iu9l, con#inua#or
al lui Virc9oE ca (1mni cellula e cellula ejusdem naturae)
R
"
o Celula es#e uni#a#ea ana#o0o-funcional3, sediul unor aciuni fi5ico-
c9i0ice, 8a53 a desf3%ur3rii proceselor 0e#a8olice de asi0ilare,
de5asi0ilare %i reproducere celular3.
o $rocesele pa#olo7ice de8u#ea53 la ni6el celular %i sun# de ordin
0acro0olecular. )ri7inea oric3rei 8oli es#e in#eriorul spaiului celular.
o $rin :celul3; #re8uie s3 <nele7e0 %i spaiul pericelular, un ade63ra#
:#eri#oriu celular; ce deli0i#ea53 5ona de in#er6enie 0e#a8olic3 a
celulei asupra fluidelor or7anice %i a su8s#anelor in#ers#iiale pe care
celulele le-au secre#a#.
@
.
Concep#ele 6irc9oEiene au dou3 consecine de 0are i0por#an3. $e de o par#e
re6oluionea53 pa#o7ene5a dependen#3 <nc3 de 6ec9ile concep#e 9ipocra#ico-7alenice, iar pe de
al#3 par#e desc9id noi dru0uri 7ene#icii, #e03 c3reia <i 6o0 dedica unul din#re capi#olele ce 6or
ur0a.
1M
)ricu0, <n ur0a ac#i6i#3ii a nu0eroase 7eneraii de 0edici, ana#o0ia pa#olo7ic3 %i-a
deli0i#a# sfera de preocup3ri %i acionea53, a#4# 0icroscopic c4# %i 0acroscopic, cu 0e#ode
proprii. Ea es#e pri0i#3 cu 8raele desc9ise <n ,er0ania %i S#a#ele *ni#e ale A0ericii unde se
for0ea53 pe l4n73 spi#alele 0ai i0por#an#e ade63ra#e :%coli de pa#olo7ie;, dar se de56ol#3 %i <n
=rana %i .area Iri#anie, 0ai len#, es#e drep#, deoarece es#e prac#ica#3, pen#ru 0o0en#, de c3#re
clinicieni ce nu dispun de :full-#i0e;-ul de care de56ol#area unei as#fel de speciali#3i a6ea
ne6oie.
NO>E!
1. 'S)*J)$)*+)S, ellC: La p%ilosop%ie et la medicine romanti@ues, <n
;<42H, 4ar$, 8istoire de la pensie medicale en 1ccident, #o0e >I, p. 3MH
2. 'S)*J)$)*+)S, ellC: 5bidem, p. 33H
3. :)rice celul3 Ase na%#eB din celul3; An. #r. la#.BH 308
4. I(EI'EECFE(, .aria-'9eresia: <obert <ema$/ <n lllustrierte
gesc%ic%te der 4edizin, I. IW, S. 342MH
5. I(EI'EECFE(, .aria-'9eresia: Sc%onlein, Go%ann Lu$as A1&@3-1/"4B
22/
cele8ru clinician %i ana#o0o-pa#olo7 7er0anH
". D*S'I, $ierre: In Sternstunde der 4edizin, Andreas, S. 1M1H
&. I(EI'EECFE(, .aria-'9eresia: lllustrierte ;esc%ic%te der 4edizin, I.
IW., S. 34/@-34@MH
/. )rice celul3 se na%#e din#r-o celul3 de aceea%i na#ur3, An.#. la#.BH
@. D*(C>EEA*, =rancois: La structure normale et pat%ologi@ue du vivant,
<n ,r0e?, 6oi. III, p. 35H
1M. +EIII(AD, Lerner: <udlof Cari ,irc%o=, in liber bedeutende >rzte
der ;esc%ic%te, I. II., (o8u7en, Esslin7en V ec?ar, 1@@3, S. 13-2@.
22@
SA.*E+ >A>E.A -< >).E)$A'IA
Nn confor0i#a#e cu definiia lui =or#ier-Ierno6ille 9e0eopa#ia u#ili5ea53 su8s#ane #o2ice
sau fi5iolo7ice <n do5e 0ini0eV care sun# <n 03sur3 s3 produc3 la un indi6id aparen# s3n3#os o
anu0i#3 si0p#o0a#olo7ieH acelea%i su8s#ane prescrise <n do5e 9ipofi5i-olo7ice unor pri0i#ori
8olna6i sau sensi8ili5ai po# a6ea ca re5ul#a# dispariia respec#i6ei s#3ri 0or8ide.
Definiia ne pune pe ur0a a #rei principii pen#ru a c3ror accep#are >a9ne0ann a lup#a# cu
neclin#i#3 s#3ruin3 o 6ia3 <n#rea73 %i anu0e:
1. Si0ilia si0ili8us curan#.
2. *#ili5area de do5e infini#e5i0ale.
3. ecesi#a#ea e2peri0en#3rii pe o0 <n 6ederea 73sirii celor 0ai eficien#e soluii.
Dar poa#e c3 es#e in#eresan# s3 6ede0 cine era aces# Sa0uel >a9ne0ann care a6ea
<ndr35neala s3 propun3 confrailor :o nou3 0edicin3;.
o Se na%#e <n anul 1&55 <n locali#a#ea .eissen de pe El8a, <n care #a#3l s3u lucrea53
ca pic#or al 0anufac#urii de porelan.
o Es#e accep#a# ca ele6 al -colii princiare Sf. Afra pe care o a8sol63 cu 0ul# succes.
Cu aceas#3 oca5ie scrie o diser#aie <n li08a la#in3 cu #i#lul :Despre 04na o0ului;.
o S#udii de 0edicin3 la +eip5i7 %i Viena.
o .edic de cas3 al 7u6erna#orului 'ransil6aniei, de6ine 0e08ru al lo!ei
franc0asonice :Cei #rei lo#u%i;. S3#ul de acel :dolce far nien#e;, se re#ra7e %i din
lo!3 %i din funcia de 0edic personal al 7u6erna#orului pen#ru a se <nscrie la
doc#ora#ul pe care <l 6a o8ine la *ni6ersi#a#ea din Erlan7en cu o lucrare despre
e2ci#a8ili#a#ea %i sensi8ili#a#ea or7anis0ului.
o Se c3s3#ore%#e cu fiica 6i#re73 a unui far0acis# din Dessau %i <%i <ncepe ac#i6i#a#ea
de 0edic de ar3 <n locali#a#ea ,o00ern.
o +a Dresda es#e profund i0presiona# de personali#a#ea lui +a6oisier, 6eni# s3
susin3 o conferin3 despre :$9lo7is#on;.
o N0preun3 cu soia %i cei #rei copii se 0u#3 la +eip5i7 unde 6a pu8lica s#udii pe
di6erse #e0e 0edicale do84ndind o anu0i#3 suprafa3 %#iinific3.
o Nn 1&@1 e ales 0e08ru al Socie#3ii Econo0ice din +eip5i7 %i al Acade0iei de
-#iine din .ain5.
o Dup3 %ap#e ani de %edere la Dresda, <nsoi# de o oarecare fai03 de o0 de %#iin3,
re6ine la +eip5i7 unde #r3ie%#e o 7rea cri53 de con%#iin3. =elul <n care <%i prac#ic3
23M
profesia <i pune <n#re8area dac3 nu cu06a :fur3 8anii pacienilor;, f3r3 a le oferi
ce6a <n sc9i08. Aceas#3 scrupulo5i#a#e <l face s3 renune, la ca8ine# %i re6ine la
cea de copis# %i #raduc3#or. S#area 0a#erial3 a fa0iliei se de7radea53, are
unspre5ece copii de 9r3ni# %i de <08r3ca#, dar el <%i 6ede ne#ul8ura# de s#udii, <n
special de c9i0ie, care <l a8sor8 aproape <n <n#re7i0e.
o Nn 1&@2 pu8lic3 la =ran?fur# pri0ul caie# al lucr3rii ce poar#3 #i#lul 'rietenul
sntii, iar <n anul ur03#or, pri0a par#e a unui Le&icon al farmacitilor" Copiii i
se <08oln36esc %i ne<ncrederea lui <n 0i!loacele de #ra#a0en# ale 0edicinii clasice
cre%#e. Dup3 0ul#e e5i#3ri se 9o#3r3%#e s3 e2peri0en#e5e pe propriul s3u corp
eficiena unor 0edica0en#e. Va <ncepe cu scoar3 de c9inc9ina ACor#e2 C9inaeB.
Va con#inua cu 0ercurul, 03#r37una Aa#ropa 8elladonnaB, de7eelul Adi7i#alis
purpureaB.
Nn aces# 0od, e2peri0en#al, reu%e%#e >a9ne0ann s3 s#a8ileasc3 pri0ul principiu al #erapiei
sale, si0ilia si0ili8us.
Nn conflic# cu confraii, cu far0aci%#ii %i c9iar cu propria fa0ilie, Sa0uel op#ea53 pen#ru
soar#a de 0edic a08ulan# de ar3, :speciali#a#e; pe care o prac#ic3 p4n3 <n 1/11.
o Nn#re 1/11-1/2M <l re73si0 la +eip5i7 unde are pos8ili#a#ea <n#r-o a#0osfer3 0ai
#oleran#3 s3-%i prac#ice profesia %i s3-%i pre5in#e ideile. <n#re #i0p pu8lic3 <n
:)r7anon der >eil?uns#; %i :(eine Ar5nei0i##elle9re;
1
. S3#ul <ns3 de in#ri7ile
cole7ilor ce <ncep s3-1 con#es#e, accep#3 din 1/2M pro#ecia principelui =erdinand
care <l 735duie%#e la An9al#-Fo#9en.
o Nn 1/3M >enrie##e >a9ne0ann 0oare. <n#re #i0p si#uaia 0a#erial3 a fa0iliei s-a
s#a8ili5a#. Succesele :fan#as#ului;, :poseda#ului #erapeu#;, al :%arla#anului;
Sa0uel >a9ne0ann sun# recunoscu#e %i aprecia#e. Ialsa0 pe r3nile pricinui#e de
prea 0ul#ele nedrep#3i1 Desi7ur, dar nu <ndea!uns.
o +a 1/ ianuarie 1/35 la 64rs#a de &@ de ani se c3s3#ore%#e cu o franu5oaic3,
.elanie dS>er6illC %i c4#e6a luni 0ai #4r5iu se 0u#3 la $aris unde, <n scur#3
6re0e, de6ine un 0edic la 0od3.
Va con#inua o ac#i6i#a#e susinu#3 <n deplin3#a#ea unei ro8us#e s3n3#3i care <ncepe s3-1
p3r3seasc3 din iarna anului 1/43.
+a da#a de 2 iulie 1/43 Sa0uel >a9e0ann se 0u#3 :<n e#erni#a#e;.
+i#era#ura consul#a#3 nu ne per0i#e s3 presupune0 c3 9o0eopa#ia, a%a cu0 a fos#
concepu#3 de >a9ne0ann, ar fi a6u# predecesori. $aracelsus, cel 0ul#, s-a apropia# de principiile
#erapeu#ice ale 0a7ului de la .eissen. *r0a%i <ns3 a a6u# %i are <n #oa#e 3rile lu0ii, de%i 6or 0ai
#re8ui s3 #reac3 ani p4n3 ce #oa#e :0is#erele; aces#ei 0edicini 6or fi elucida#e.
=ap#e 6or8esc %i do6edesc e2#ensia 9o0eopa#iei pe #oa#3 faa p304n#ului. Socie#3i
231
naionale 7rupa#e <n#r-o li73 <%i in cu re7ulari#a#e con7resele <n cadrul c3rora speciali%#ii
respec#i6i <%i co0unic3 re5ul#a#ele o8inu#e. Apar ca#edre de 9o0eopa#ie <n #oa#e cen#rele
0edicale i0por#an#e. Apar clinici de profil. +i#era#ura de, speciali#a#e se <n0ule%#e cu con#ri8uii
de o deose8i#3 6aloare. Nn aces# sens #re8uie s3-1 a0in#i0 pe doc#orul >erin7 din S#a#ele *ni#e
care ne-a l3sa# 0o%#enire o nou3 4ateria medica, oper3 <n unspre5ece 6olu0e, <n care do6ede%#e
cali#3ile sale de e2peri0en#a#or %i prac#ician.
2
As#35i 9o0eopa#ia es#e confrun#a#3 cu dou3 #endine: susin3#orii #radiionalis0ului, care
nu accep#3 nici o sc9i08are <n afara unor diluii 0ai 0ari. (epre5en#an#ul #ipic al aces#ei
concepii es#e a0ericanul Fen#. A doua #endin3, cea a eclec#icilor sau a cri#icilor, cau#3 s3
73seasc3 un co0pro0is <n#re 9o0eopa#ie %i 0e#odele 0edicinii oficiale, 8a c9iar 0ai 0ul#, s3
supun3 0e#odele lui >a9ne0ann unor 6erific3ri pe 8a5a unor rafina#e cerce#3ri recur74nd la
0e#ode con#e0porane.
3
NO>E!
1. )r7anul ar#ei 'erapeu#ica %i 'eoria far0acolo7iei A5is3 %i 4ateria
4edica, n.#BH
2. .A('IJ, .arcel: ;esc%ic%te ier 8omopat%ie, in 5llustrierte ;esc%ic%te
der4edizin, I. VI, S. 2312H
3. .A('IJ, .arcel: 5bidem, S. 2312-2313.
232
VI(*S*(I -I VI(*S)+),IA
$(I)II
Virusurile %i 6irusolo7ia in#r3 <n a#enia cerce#3#orilor la sf4r%i#ul secolului al WlW-lea. <n
1//1 Ier?efeld <n ,er0ania %i 0ai #4r5iu C9a08erland <n =rana A1/@2B o8ser63 c3 :o 0ic3
8ac#erie; era capa8il3 s3 #ra6erse5e anu0i#e fil#re care <n sc9i08 reineau 8ac#eriile de #alie
nor0al3.
1
Ei descoper3 <n fond :6irusurile fil#ran#e;. +ucr3rile lor sun# confir0a#e de o8ser6aiile
lui D.I6ano6s?i <n (usia A1/@2B
De aici %i pri0a definiie a 6irusurilorH ele erau considera#e a7eni pa#o7eni infracelulari
capa8ili s3 #ra6erse5e fil#re ce rein 8ac#eriile.
Nncepu#ul secolului al WW-lea 0arc9ea53 apariia a noi personali#3i ce se pasionea53
pen#ru cerce#area noului do0eniu: (. >arrison A1@M&B, A. Carrel, Loodruff %i ,oodpas#ure, K.
Enders %i +ansin7 A1@4@B, ,. ,aC, K. Sc9anon, L. Earle %i >. Lal#s, .ascona %i cola8ora#orii, (.
Dul8acco e#c. e#c.
2
Efor#urile se soldea53 cu un succes deose8i#. <n anul 1@53 K. Sal? pune la punc# un pri0
6accin an#ipolio0ieli#ic. Ac9i5iiile ul#i0ilor pes#e &M de ani <i per0i#eau lui A. +Eolf <n 1@5& o
nou3 for0ulare a unei definiii a 6irusurilor. :Ele;, 5icea au#orul pe care <l ci#30, :se pre5in#3 ca
uni#3i nucleo-pro#einice a64nd un sin7ur #ip de acid nucleic care se reproduce plec4nd de la
0a#erialul lor 7ene#ic. Incapa8ile, con#rariul 8ac#eriilor, de a se di6ide, ele sun#, <n ciuda aces#ei
carene, a7eni infecio%i po#eniali pa#o7eni.;
3
A#unci c4nd <ns3 sun# pa#o7eni, afeciunile
respec#i6e sun# adesea le#ale, ca de e2e0plu 6iro5ele >IV, sau onco7ene, ca 6irusul 9epa#i#ei I,
fie 7re6a#e de se6ere sec9ele. Aces#ea sun# 0o#i6ele pen#ru care #oa#e 0i!loacele de e2plorare,
#e9nolo7ia 7ene#ic3, 0icroscopia elec#ronic3, 9is#oc9i0ia, prac#ica cul#urilor de celule %i-au
concen#ra# posi8ili#3ile %i 0i!loacele <n 6ederea descoperirii de#aliilor co0po5iiei, s#ruc#urilor
fi5ico-c9i0ice %i 0orfofuncionale ale di6er%ilor 6irusuri.
Nn ciuda 0arilor dificul#3i sa#isfacia unor re0arca8ile succese nu s-a l3sa# #i0p <ndelun7
a%#ep#a#3.
Din punc# de 6edere 0orfolo7ic 6irusurile sau 6irionii au diferi#e di0ensiuni %i aspec#e.
S#ruc#ural sun# cons#i#uii din#r-un acid nucleic, DS sau (S, <n6eli# <n#r-o capsul3 nu0i#3
nucleocapsid3.
4
Capsida es#e o <08inare de 0ici su8uni#3i c3rora li s-a da# nu0ele de
capso0ere.
.ul#e 6irusuri posed3 pe l4n73 capside %i o a doua <n6eli#oare e2#erioar3 aces#eia, un fel de
9us3, cons#i#ui#3 din pro#eine specifice, lipide %i 9idrocar8ona#e ce <%i au ori7inea <n 0e08ranele
233
celulelor 7a5d3. <n unele ca5uri, <n#re <n6eli#oarea e2#ern3 %i cea in#ern3 se in#erpune la unele
specii o 0a#rice pro#eic3 ce de#er0in3 pe faa e2#erioar3 a ceea ce a0 nu0i# 9us3 nu0eroase
proe0inene, unele su8 for03 de epi, care con#rolea53 ca ni%#e su6erani locali sc9i08urile din
di6ersele arii 9idrofo8e 6ecine. 'oa#e aces#e :<n6eli%uri; ale 6ironilor au o s#ruc#ur3 do0inan#
pro#eic3, fap# ce confir03 in#ensa ac#i6i#a#e en5i0a#ic3 ce se desf3%oar3 <n pri0ele fa5e ale
replic3rii.
(eplicarea es#e un proces e2#re0 de co0ple2 <n ur0a c3ruia 6iru%ii, dup3 ce au infec#a#
celulele 7a5d3, produc <n in#eriorul aces#ora 0ul#iplicarea ele0en#elor cons#i#u#i6e ale 7eno0ului
%i ale pro#einelor dup3 care, prin <n0u7urire, iau na%#ere noi descendeni 6irali. $en#ru a face 0ai
u%or de <neles #ransfor03rile pe care le sufer3 cei doi par#eneri, 6irusul %i celula recep#oare
A7a5d3B, 6o0 sc9e0a#i5a <n#r-o oarecare 03sur3 sec6ena e6eni0en#elor.
Nn pri0a fa53, cea de adsor8ie, 0a#erialul 6iro#ic 6ine <n con#ac# discon#inuu Acoli5iuneB cu
celula in#3, 6ii#oarea 7a5d3.
Dup3 un nu03r 6aria8il de coli5iuni, <n#re una %i 5ece 0ii, <n#re 0a#erialul 6iral %i
po#eniala celul3-7a5d3 se s#a8ile%#e o le73#ur3 s#a8il3. Aces# a#a%a0en# se reali5ea53 prin#r-un
0are nu03r de punc#e de le73#ur3, <n#re 1M4-1M", pen#ru fiecare celul3.
Nn fa5a ur03#oare, #ranslaia %i #ranscripia, 0a#erialul 6iral #rece prin 0e08rana celular3 <n
ci#oplas03 celulei-in#3 unde (S-ul 6iral se #ransfor03 <n pro#eine. Asupra aces#ui 0a#erial
7ene#ic acionea53 #ransla#ori en5i0ali %i #ranscrip#a5ele, des364r%indu-i s#ruc#ura %i pre73#indu-1
pen#ru replicare prin dou3 0odali#3i: pe de o par#e <nce#ea53 producia de pro#eine nes#ruc#ura#e,
pe de al#3 par#e <ncepe sin#e5a unor pro#eine-#4r5ii Ala#e-pro#einsB 8ine s#ruc#ura#e care in#r3 <n
co0po5iia 6ii#oarelor 6irusuri.
Nn sf4r%i#, ul#i0ul ac# al aces#ui proces de replicare cons#3 din p3r3sirea celulei-7a5d3 a
aces#ui 0i2#u0 co0posi#u0 prin <n0u7urire, fap# ce duce <n 0od o8i%nui# la 0oar#ea celulei.
$a#o7ene5a 6iro5elor nu presupune as#35i nici o for3 0e#afi5ic3. Inocularea se face pe cale
#ranscu#an3, respira#orie sau en#eral3 %i se poa#e reali5a prin#r-un e6eni0en# 0inor al 6ieii
5ilnice: <nep3#ura unei insec#e, 0u%c3#ura unui ani0al, o 8anal3 in!ecie. 'i0pul de incu8aie
es#e 6aria8il, de la c4#e6a 5ile la ani AsloE-6iru%iB. Viru%ii po# fi e2o7eni sau endo7eni, ace%#ia din
ur03 pro6enind <n ur0a unor reac#i63ri ale unui 0a#erial 6iro#ic la#en#-persis#en#, a%a cu0 se
<n#40pl3 cu unele infecii 9erpe#ice 7eni#ale.
$en#ru declan%area unei 6iro5e es#e o8li7a#oriu ca a7resiunea 6iral3 s3 fie <n 03sur3 s3
dep3%easc3 0i!loacele de ap3rare ale or7anis0ului Ai0uni#a#eaB.
Efor#urile <n 6ederea 73sirii unor 0i!loace eficien#e de #ra#a0en# nu lipsesc Aaciclo6ir,
in#erferon %.a.B. Cel 0ai 8un din#re #oa#e aces#ea r304ne 6accinarea. *#ili5a#3 sis#e0a#ic, aceas#a
a reu%i# s3 reali5e5e prac#ic eradicarea unor 8oli ca 6ariola %i polio0ieli#a care produceau
ade63ra#e ra6a7ii <n 0ul#e re7iuni ale plane#ei noas#re. Dar es#e oare posi8il s3 ne 6accin30
234
<0po#ri6a #u#uror a7resiunilor 6irale1
Virusolo7ia, sau 6irolo7ia, r304ne <n con#inuare un su8iec# preocupan# a#4# pen#ru 0edicul
prac#ician c4# %i pen#ru 8iolo7 deoarece ocup3 un loc cen#ral <n#re pa#olo7ie, i0unolo7ie,
7ene#ic3, oncolo7ie %i poa#e %i <n al#e do0enii de ac#i6i#3i 8io0edicale %i ne 6or oferi 0ul#e
surpri5e referi#oare la feno0enele defini#orii ale 6ieii.
5
I)+I+E C* $(I)I
$ar a 6eni <n lu0ina ra0pei pen#ru a ne confir0a, cel puin <n par#e, aseriunile de 0ai sus,
desc9i54nd un nou do0eniu de cerce#are %i frisoanele unor noi #e0eri <n lu0ea pacienilor
po#eniali.
-#i0 as#35i c3 8olile cu prioni au drep# cau53 o serie de a7eni infecio%i, a64nd o s#ruc#ur3
pro#eic3 iniial nor0al3. u cunoa%#e0 <ns3 fac#orii care confer3 pa#o7eni#a#e aces#ei :pro#eine
de s#ar#; %i nici fa5ele in#er0ediare care o #ransfor03 <n#r-un a7resor al or7anis0ului. Au fos#
descrise p4n3 <n pre5en# 12 8oli prionice: %ase la o0 din#re care 8ine cunoscu#3 es#e 8oala lui
Creu5feld-Ka?o8H al#e %ase 8oli ale ani0alelor, prin#re care scrapia, co0ple#ea53 panoplia noii
pa#olo7ii. Al#e afeciuni ca 8oala lui $ar?inson, sclero5a la#eral3 a0io#rofic3, dia8e#ul 5a9ara#,
ar#ri#a reu0a#oid3 sun# suspec#a#e de o e#iolo7ie prionic3, care ar infes#a or7anis0ul fie su8
for0a unei infecii len#e, a unei infecii sporadice, i#era#i6e sau <n ur0a unei al#er3ri a
su8s#ra#ului pro#eico-7ene#ic replica #i6.
're8uie s3 03r#urisi0 c3 nu dispune0 <nc3 de o 0e#od3 eficien#3 de depis#are a 8olilor cu
prioni %i nici de #ra#a0en#e care s3 ne ofere cer#i#udinea unei 6indec3ri.
"
NO>E!
1. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: Lecons d9%istoire de la pensee medicale, p. 24/H
2. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: 5bidem, p. 24@-25@H
3. .EJE(, $9., '(IAD)*, $.: 5bidem, p. 24@H
4. SC>.AI+G+, Fur# u.a.: 8orisons 5nnere 4edizin, .c,roE->ill, +i8ri
I#al. .ilano u.a., I.I., 1@@5, S.@1@-@2/H
5. >A>, =al?e, F+EI A>s7.B: 4edizinisc%es 4i$rcbiologie, Sprin7er
Verla7, Ierlin - >eidel8er7 u.a., 1@@1, S. "13-/5MH
235
". IS(AI+, Anca-.ic9aela: 3iologie molecular, >u0ani#as, Iucure%#i,
2MMM, p. 41/-442.
23"
I.*)+),IE -I I.*)$A'II
As#35i se accep#3 c3 i0unolo7ia es#e una din#re speciali#3ile 0edicale ce per0i#e s3
deose8i0 0odul de reacie al unui or7anis0 supus a7resiunii unor su8s#ane fa3 de care poa#e
0anifes#a di6erse #ipuri de feno0ene 0or8ide, a%a-nu0i#ele i0unopa#ii.
1
I0unolo7ia s-a de56ol#a# 0ai ales <n a doua par#e a secolului al WW-lea.
Aces# sis#e0 de ap3rare i0unolo7ic3 in#r3 ca fac#or pa#o7ene#ic <n nu0eroase procese
0or8ide e2pri04ndu-se 0ai ales <n 8oli aler7ice, 8oli au#oi0une %i 8oli prin defec#e
i0unolo7ice. =3r3 un sis#e0 i0uni#ar o0ul nu es#e 6ia8il. Sis#e0ul es#e u8icui#ar, scopul lui
6i5ea53 ap3rarea de su8s#ane s#r3ine.
Aces#e su8s#ane po# fi: ,
o na#urale Apolen, prafB,
o ar#ificiale A9ap#eneB,
o sis#e0e 0acro0oleculare A6irusuriB,
o uni#3i celulare A8ac#erii, celule canceroase, celule #ransplan#a#eB.
Sis#e0ul i0uni#ar al o0ului es#e co0pus din ur03#oarele or7ane:
o 5onele 9e0a#olo7ice ale 03du6ei osoaseH
o #9C0usul,
o li0fo8las#ul,
o li0faci#ul ' %i I,
o 0acrofa7ele,
o 7an7lionii li0fa#ici,
o splina, pl3cile lui $eCer,
o an#icorpii ca I7 ., I7,., I7A., I7D., I7E.
=iecare din#re noile do0enii a8orda#e de 0edicin3, respec#i6 i0unolo7ia, <%i creea53 un
nou li08a!. <n ca5ul de fa3 noiunile de an#i7en, an#icorp %i co0ple0en# do0in3 scena aces#ei
speciali#3i %i, pen#ru aces# 0o#i6, sun#e0 o8li7ai s3 le l30uri0 sensul.
Anti*enii sun# su8s#ane s#r3ine de corpul o0ului, fa3 de care aces#a r3spunde cu reacii
i0uni#are 0er74nd p4n3 la in#oleran#3 a8solu#3.
Din punc# de 6edere c9i0ic po# fi poli5a9aride, 7lico-pro#eine, pro#eine pep#ide, aci5i
nucleici, 7r3si0i. An#i7eni#a#ea lor scade <n ordinea de 0ai sus, dinspre poli5a9aride spre aci5i
nucleici.
23&
An#i7enii ar#ificiali sun# denu0ii 9ap#ene. An#i7eni#a#ea lor de6ine deplin3 doar dup3 ce s-
au :le7a#; cu pro#einele corpului pri0i#orului.
Anticor)ii( +a a7resiunea an#i7enilor or7anis0ul r3spunde cu for0area de an#icorpi.
Ace%#ia sun# cons#i#uii din pa#ru lanuri de pro#eine, din#re care dou3 sun# 7rele A>B %i dou3
u%oare A+B, reuni#e prin puni disulfidice. Sec6ena a0ino-acid3 #er0inal3 a lanurilor confer3
nu0ele clasei de an#icorpi respec#i6i AI7., I7,, I7A,I7D%iI7E.B
I7.-ul care es#e pen#a6alen# are o 7reu#a#e 0olecular3 de @MM.MMMH I7C, I7A., I7D %i I7E
sun# an#icorpi 8i6aleni cu 7reu#3i 0oleculare <n#re 15M.MMM %i 1@M.MMM. *nele din#re aces#e
i0uno7lo8uline Ae2. I7. cu I7,B au le73#uri feed-8ac?.
Com)lement"l. Sis#e0ul co0ple0en#ar es#e cons#i#ui# din nou3 fac#ori nu0ero#ai de la
CSl p4n3 la C@, a64nd o s#ruc#ur3 pro#eino0olecular3. Aces#ora li se adau73 un nu03r de
0ini0u0 cinci :in9i8i#ori;.
S3 lu30 drep# e2e0plu o reacie an#i7en-ar#icorp la care par#icip3 a#icorpii I7. %i I7, la
care es#e le7a# %i CSla. 'o# aces# co0ple2 re5ul#a# d3 na%#ere unei reacii <n lan, la care par#icip3
ceilali fac#ori ai co0ple0en#ului p4n3 la C@. AceSs# fac#or CS@, de6eni# a7resi6, perforea53 celula
le7a#3 la I7. %i I7, pro6oc4nd ci#oli5a %i 0oar#ea celulei a7resa#e. (e5ul#3 o serie de reacii
8ioc9i0ice co0plica#e care duc la lic9idarea co0ple#3 a res#urilor celulare.
1
S
2
>olerana im"nolo*ic, a fos# s#udia#3 <ncep4nd de prin anii 1@5M de c3#re Iillin79a0,
Iren#, .edaEar %i =el #on. 'olerana poa#e fi spon#an3 A7e0eni, 7rupe san76ineB, dar %i indus3
prin di0inuarea reac#i6i#3ii la an#i7eni prin u#ili5area de 0e#ode i0unosupresi6e.
3
Es#e de la sine <neles c3, 8o08arda# 5ilnic cu 6ariai aler7eni, or7anis0ul o0enesc
r3spunde cu 6aria#e reacii i0unolo7ice care po# de6eni fac#ori e#iopa#o7eni a di6erse afeciuni.
S-au <ncerca# di6erse clasific3riH o red30 pe cea care a0 a6u# i0presia c3 ar pu#ea fi pen#ru
0o0en# c4# 0ai cuprin53#oare.
4
>i)"l I! (eacii anafilac#ice.
- (ini#a aler7ic3,
- As#0ul 8ron%ic,
- Aler7ii ali0en#are,
- *r#icaria,
- Aler7ii 0edica0en#oase.
>i)"l PI! Ioli prin reacii ci#o#o2ice.
- Ane0ii i0uno9e0oli#ice,
- +eucoci#a %i #ro08openii i0uni#are,
23/
- 'ro08oci#openia idiopa#ic3 a lui Lerl9of,
- Ioala 9e0oli#ic3 pos##ransfu5ional3,
- $urpura #ro08oci#openic3 neona#al3,
- (eacii cronice de :re!ec#; a #ransplan#elor,
- $e0fi7us 6ul7aris.
>i)"l III! Ioli prin reacii de #ip Ar#9us.
- (eacii prin e2ces de an#icorpi.
Al6eoli#a aler7ic3, e2. $l304nul fer0ierului.
- (eacii prin e2ces de an#i7en:
Ioala serului,
,lo0erulonefri#a,
+upus eri#e0a#odes sis#e0a#ic,
$anar#eri#e,
$oliar#ri#a crionic3,
Vasculi#is aler7ica,
Eri#e0ul nodos.
- (eacii A8oliB cu 7er0eni cunoscui:
+epra,
E2an#e0ul lue#ic,
Den7ue,
Endocardi#a len#3.
>i)"l I$! Ioli prin #o2ici#a#e, ' - celular3:
- Ec5e03 de con#ac#,
- (eacii acu#e de :re!ec#; de #ransplan#e,
- 'iroidi#a >asc9i0o#o,
- Encefalo0ieli#a aler7ic-e2peri0en#al3,
- 'iroidi#a e2peri0en#al3 cu 7er0eni cunoscui,
- +epra #u8erculoid3,
- E2an#e0e ale di6erselor infecii 6iro#icoende0ice Aru!eol3,
63rsa# de 64n#B,
>IPUL $: Ioli cau5a#e de an#icorpi recep#ori:
- Ioala lui IasedoE,
- .ias#enia 7ra6is pernicioas3,
- Ane0ia pernicioas3 A1B
- I0unocoa7ulopa#ii.
>i)"l $I! Ioli f3r3 e6idena unei #o2ici#3i celulare '.
- >epa#i#a cronic3,
- Ioli #u0orale.
De acord cu pri0ele cinci #ipuri de reacii %i 8oli, nu 6ede0 pen#ru ce 0o#i6 au#orul,
Deic9er, propune %i aces# al Vl-lea #ip. In ca5 c3 un al Vl-lea #ip e2is#3, nu ar #re8ui s3 0ai
enu0ere %i al#e 8oli la care o ci#o#o2ici#a#e ' nu a fos# do6edi#31 <n a doua par#e a ar#icolului
se0na# de cel de 0ai sus, au#orul se ocup3 de relaia <n#re di6erse i0unopa#ii %i apara#ul 7ene#ic.
23@
Vo0 re6eni asupra aces#ui i0por#an# aspec#.
>rans)lant"l +i res)in*erea VRe.ectW( <nc3 din 1@14 +i##le pos#ula ideea c3 pen#ru
succesul unui #ransplan# #re8uie s3 e2is#e o 9is#oco0pa#i8ili#a#e <n#re dona#or %i pri0i#or.
E2periene ul#erioare au ar3#a# c3 7refa cu#ana#3 prinde cu a#4# 0ai 8ine cu c4# su8s#ra#ul 7ene#ic
al ani0alelor de e2perien3 es#e 0ai ase03n3#or. E2peri0en#al s-a de0ons#ra# c3 rolul cel 0ai
i0por#an# <n feno0enul de respin7ere es#e !uca# fie de ac#i6i#a#ea ci#o#o2ic3 a celulelor ' sau de
c3#re ac#i6area <n sens des#ruc#i6 a 0oleculelor %i AsauB a 0acrofa7elor.
(espin7erea #ransplan#ului es#e cu a#4# 0ai de #e0u# cu c4# celule cu carac#er an#i7enic sun#
0ai adesea pre5en#e <n esu#urile dona#orului. Cele 0ai ac#i6e <n aces# sens sun# celulele
dendri#ice Acu prelun7iriB, s#i0ulan#e ale reaciilor li0foci#are. Ele se 73sesc <n #oa#e esu#urile,
cu e2cepia parenc9i0ului cere8ral %i acionea53 pu#ernic asupra pri0i#orului. $en#ru a e6i#a
efec#ele lor ne7a#i6e rinic9ii recol#ai <n 6ederea unui #ransplan# se perfu5ea53 as#35i cu
0edica0en#e ci#o#o2ice iar #ransplan#urile de piele erau de o8icei iradia#e.
u #oa#e or7anele do6edesc aceea%i #endin3 de respin7ere, cau5a es#e diferena de
an#i7eni#a#e.
5
S")rimarea reaciilor im"nitare. Succesul unui #ransplan# alo7en depinde adesea de
03sura <n care reu%i0 s3 reduce0 reaciile i0uni#are. <n fa5a i0edia# ur03#oare i0plan#3rii
#re8uie s3 <0piedic30 sensi8ili5area celulelor '-na#i6e, ce recunosc #ransplan#ul. Dac3 reu%i0
aces# lucru, se s#a8ile%#e o #oleran3 pro7resi63 a pri0i#orului la .>C-ul dona#orului. ) as#fel de
s#a8ili5are presupune pre5ena unei populaii de celule 'S -pre635u#e cu proprie#3i an#i7enice
specifice. .3surile %i 0i!loacele i0unosupresi6e po# fi de dou3 feluri: antigennespecifice %i
antigenspecifice"
aW Supri0area reaciei i0uni#are prin 0i!loace antigenice nespecifice
"
Scopul u#ili53rii aces#or 0i!loace %i 0edica0en#e es#e di0inuarea funciei celulelor '. Din
#o# ceea ce s-a e2peri0en#a# p4n3 as#35i, ciclosporina A %i-a do6edi# eficiena. +a ne6oie ea
#re8uie asocia#3 cu 7lo8ulina an#i#i0oci#ar3 sau an#i<i0foci#ar3, plus do5e 0ari de su8s#ane
s#eroide.
'ra#a0en#ul es#e scu0p, 0arca# de infecia #ransplan#ului %i nefro#o2ici#a#ea 7a5dei, lucru
ce face necesar uneori <nlocuirea rinic9ilor le5ai.
bW Supri0area reaciei i0uni#are prin 0i!loace an#i7enice specifice.
&
Aceas#3 #e03 es#e <nc3 <n 8un3 03sur3 <n fa53 e2peri0en#al3 %i se pare c3 6a fi re5ol6a#3 <n
scur# #i0p <n ciuda 0ul#iplelor dificul#3i i6i#e pe parcurs. Ea es#e condiia sine @ua non care 6a
24M
decide dac3 #ransplan#ul de or7ane 6a de6eni o in#er6enie de ru#in3 sau doar de e2#re03
e2cepie.
NO>E!
1. =ASAU*E++E, (., DE+A*AJ, A.: Die 5mmunologie, in Sternstunden
der 4edizin, Andreas, Sal58ur7, 1@/4, S. 5@&-"M&H
2. ,(O*+, E. >.: 5mmunopato%ien, in IW .edicenale, Iserlo9n, 1@&@, S.
@-21H
3. =ASAU*E++E, (., DE+A*AJ, A.: 5bidem, S. "M5H
4. DEIC>E(, >.: 'at%ogenetisc%e und ;enetisc%e ;rundlagen der
5mmunopat%ien" In IW .edicenale, Iserlo9n, 1@&@, S. 41-"4H
5. .>C _ major %istocompatibilit? comple&/ la o0 e2is#3 cel puin #rei
clase de co0ple2e 7ene#ice, no#a#e cu cifrele I, II %i IIIH
". ()I'', I6an, I()S')==, K., .A+E, D"Hurzes Le%rbuc% der
5mmunologie" C. '9ie0e Verla7, S#u##7ar# - . Jor? 1@@1, S. 32"-32&H
&. ()I'', I6an, I()S')==, K. .A+E, D.: 5bidem, S. 32&.
241
)(IE(' LIEE(
CIIE(E'ICA -I I=)(.A'ICA
or8er# do6ede%#e, <nc3 din pri0a decad3 a 6ieii, a fi un suprado#a#. Se na%#e la 2".11.
1/@4 <n Colu08ia AS*AB ca fiu al lui +eo Liener, profesor de filolo7ie, li08i %i cul#uri sla6e la
>ar6ard, personali#a#e de o e2i7en3 %i disciplin3 e2#re03, i0pus3 a#4# sie%i c4# %i fiului pe care <l
o8li73 s3 se dedice s#udiului 0a#e0a#icilor %i al li08ilor s#r3ine. '4n3rul se an7a!ea53 pe linia
i0pus3 de #a#3l s3u <ns3, <n paralel, face reu%i#e s#udii care <i aduc, la nu0ai 1/ ani, #i#lul de
doc#or <n filosofie la cele8ra *ni6ersi#a#e >ar6ard. )8ine si0ul#an %i o r46ni#3 8urs3 de s#udii
care <i 6a pur#a pa%ii la Ca08rid7e <n An7lia %i apoi la, ,o##in7en <n ,er0ania. Eli8era# de
o8li7aiile unui s#udiu o8li7a#oriu, #4n3rul or8er## Liener a!un7e su8 aripa ocro#i#oare a lui
Ier#rand (ussel, 0arele pon#if al filosofiei %#iinelor %i 0a#e0a#icilor. (ussel <l iniia53 <n
secre#ele lo7icii 0a#e0a#ice, <l con6in7e de necesi#a#ea s#udiului fi5icii, %i c3 #re8uie s3-%i
ad4nceasc3 8a7a!ul de cuno%#ine <n 0a#erie de 0a#e0a#ici superioare, <n care scop <l
<ncredinea53 lui ,.>. >ardC, profesor la )2ford %i Ca08rid7e. >ardC 6a #rans0i#e #4n3rului
doc#or pasiunea sa pen#ru s#udiul in#e7ralei +a8es7ue.
*r0ea53 o serie de con#ac#e, dic#a#e aparen# de un dru0 anar9ic. Doar aparen#, pen#ru c3
or8er# Liener adop#3 6ec9ea 0e#od3 a an#icilor care <%i co0ple#au s#udiile 6i5i#4ndu-i pe 0arii
0ae%#ri ai lu0ii cunoscu#e de a#unci. <n aces# 0od <i cunoa%#e pe K.E. +i##leEood, pe +andau %i
Da6id >il8er# %i lucrea53 <n do0eniul #opolo7iei, s#udiu la 0od3, <n cadrul *ni6ersi#3ii
Colu08ia <n anii 1@14 %i 1@15. Su8 conducerea lui A.E. In79a0 de la *ni6ersi#a#ea +eeds
con#ri8uie la re5ol6area unor aspec#e par#iculare ale #e0ei anali5ei ar0onice. +a Copen9a7a,
unde <i cunoa%#e pe fraii Io9r, <0preun3 cu >erald con#inu3 s#udiile pe #e0a anali5ei ar0onice
%i <%i e2#inde lucr3rile <n do0eniul #eoriei nu0erelor.
Nn anul uni6ersi#ar 1@15V1@1" funcionea53 ca docen# %i asis#en# la >ar6ard. <n aceas#3
cali#a#e susine o serie de prele7eri ce puneau <n 6aloare lucr3rile lui Alfred or#9 L9i#e9ead.
Dup3 un scur# :!o8; la *ni6ersi#a#ea din .4ine %i in#rarea a0ericanilor <n r358oi, a!un7e ca
0o8ili5a#, neco08a#an# din cau5a 6ederii, pe poli7onul e2peri0en#al din A8erdeen A.arClandB
unde lucrea53 la alc3#uirea #a8elelor de #ra7ere pen#ru ar#ilerie. <n#re #i0p face %i ce6a 5iaris#ic3
:de cor6oad3;, e2presia aparine lui or8er# <nsu%i, %i redac#ea53 dou3 ar#icole %#iinifice, f3r3
0are i0por#an3, <n do0eniul al7e8rei a!u#a# profesional de L.=. )s7ood, prie#en al fa0iliei, care
242
<i 73se%#e un pos# de ins#ruc#or
1
la secia de 0a#e0a#ici a Ins#i#u#ului #e9nic din .assac9use##s
A..I.'.B
Dup3 o scur#3 perioad3 de adap#are a8ordea53 o serie de lucr3ri pe #e0a 0i%c3rii
8roEnieneH :+ucr3rile 6or de6eni dup3 6reo dou35eci de ani un ins#ru0en# deose8i# de u#il
pen#ru in7inerii elec#ricieni;.
2
Din p3ca#e, cele dou3 personali#3i ce do0in3 lu0ea 0a#e0a#icilor
a0ericane nu-i acord3 o a#enie deose8i#3. Va fi aprecia# <n sc9i08 de cole7i europeni ca $aul
+e6i %i .aurice =rec9e#. Ca par#icipan# la Con7resul In#ernaional de .a#e0a#ici de la S#ras8ur7
din 1@2M, 6a cunoa%#e #oa#e so0i#3ile %#iinelor 0a#e0a#ice <n afara celor nein6i#a#e din
,er0ania. Cu =rec9e# 6a cola8ora un #i0p cu oca5ia unei in6i#aii pe care aces# renu0i#
0a#e0a#ician france5 i-o adresea53.
u ne7li!ea53 #eoria cuan#elor, #eoria rela#i6i#3ii %i al#e preocup3ri %i #e0e de fi5ic3 %i
0a#e0a#ic3 ce #re8uiau s3 cons#i#uie <n 6ii#or 8a5ele #eore#ice ale %#iinei conducerii, ar0oni53rii
%i #rans0i#erii infor0aiei.
3
<n aces# scop <l cunoa%#e pe 'urin7 %i apoi pe S9annon ale c3ror
lucr3ri sun# orien#a#e #o# <n sensul cerce#3rilor sale. <%i co0ple#ea53 cuno%#inele <n do0eniul
neurolo7iei, neurofi5iolo7iei, neuropa#olo7iei %i elec#roencefalo7rafiei, cola8or4nd cu di6er%i
speciali%#i din aces#e do0enii
4
., <0preun3 cu Ar#uro (osen8lue# pune la punc# un dispo5i#i6
0a#e0a#ic care per0i#ea o8ser6a#orului s3 s#udie5e cu 0are preci5ie po#enialul de aciune
elec#ric3 al undelor cere8rale. orocul a!u#3 de as#3 da#3. <n#r-una din#re c3l3#oriile sale la $aris,
or8er# Liener <l cunoa%#e pe un anu0e =reC0ann, edi#or %i conduc3#or al edi#urii :>er0ann
and Cie;. $roec#ul de a pu8lica o car#e <n care 0a#e0a#icianul s3-%i pre5in#e ideile pri6i#oare la
co0unicaii, au#o0a#i5are %i sis#e0ul ner6os ia repede con#ururi %i ia#3-1 pe au#or <ncerc4nd s3
pun3 pe 94r#ie idei la ela8orarea c3rora lucrase pes#e dou35eci de ani.
5
Ci#30:
:+ucra0 din 7reu la aceas#3 car#e, dar pri0ul lucru care 0-a <ncurca# a fos# fap#ul c3 nu
%#ia0 ce #i#lu s3 ale7 %i cu0 s3 denu0esc 0a#eria. .. .A0 c3u#a# un cu64n# con6ena8il din
do0eniul co0en5ii. Sin7urul la care 0-a0 pu#u# 74ndi era cu64n#ul 7recesc $?bernetes care
<nsea0n3 c4r0aci. A0 9o#3r4# c3, <n#ruc4# cu64n#ul pe care-1 c3u#a0 ur0a s3 fie u#ili5a# <n
en7le53, #re8uie s3 in sea0a de pronunarea en7le53 a cu64n#ului 7recesc %i a%a a0 a!uns la
denu0irea de c?bernetics - ci8erne#ic3. .ai #4r5iu a0 afla# c3, <n =rana, <nc3 la <ncepu#ul
secolului al WlW-lea fi5icianul A0pere folosise acela%i cu64n# <n sens, sociolo7icH dar pe a#unci
nu %#ia0 aceas#a.
Ceea ce pleda pen#ru #er0enul de cibernetic era fap#ul c3 era cel 0ai 8un cu64n# prin care
era0 <n s#are s3 e2pri0 ar#a %i %#iina co0en5ii <n #oa#e do0eniile <n care aceas#3 noiune es#e
aplica#3. Cu 0uli ani <nain#e, Vanne6ar Ius9 <0i spusese c3 #re8uie 73si#e noi ins#ru0en#e
%#iinifice pen#ru a8ordarea noilor #eorii cu pri6ire la conducere %i or7ani5are. $4n3 la ur03 a0
<ncepu# s3 cau# ase0enea ins#ru0en#e <n do0eniul co0unicaiilor. +ucr3rile 0ele an#erioare de
#eorie a pro8a8ili#3ilor, a%a cu0 sun# e2plica#e <n cerce#3rile 0ele asupra 0i%c3rii 8roEniene, 0-
243
au con6ins c3 o idee se0nifica#i63 cu pri6ire la or7ani5are nu se poa#e o8ine <n#r-o lu0e <n care
#o#ul es#e necesar %i ni0ic nu es#e <n#40pl3#or.
A0 fos# ne6oi# s3 recur7 la lucr3rile lui Lillard ,i88s %i la concepia c3 lu0ea nu es#e un
feno0en i5ola#, ci unul din#re nu0eroasele feno0ene posi8ile a64nd o anu0i#3 dis#ri8uie a
pro8a8ili#3ilor. A0 fos# o8li7a# s3 consider cau5ali#a#ea ce6a care poa#e s3 fie 0ai 0are sau 0ai
0ic, iar nu ce6a care ori es#e, ori nu es#e.
Ia5a ideilor 0ele <n ci8erne#ic3 se afl3 <n <n#re7i0e <n pro8le0ele de care 0-a0 ocupa# <n
lucr3rile an#erioare. Deoarece 03 in#eresa0 de #eoria co0unicaiilor, a fos# necesar s3 e2a0ine5
#eoria infor0aiei %i 0ai ales acea infor0aie parial3 cu a!u#orul c3reia cunoa%#erea unei p3ri a
sis#e0ului ne ofer3 da#e despre res#ul sis#e0ului...
De fap#, un pod sau o cl3dire po# s3 fac3 fa3 sarcinilor fiindc3 nu sun# #o#al ri7ide. 'o#
as#fel o or7ani5aie poa#e e2is#a nu0ai dac3 p3rile ei po# s3 reacione5e <n#r-o 03sur3 0ai 0are
sau 0ai 0ic3 la sis#e0ele de #ensiuni in#erne. 're8uie s3 consider30 or7ani5aia ce6a care
posed3 o in#erdependen3 <n#re diferi#ele poriuni or7ani5a#e, dar o in#erdependen3 de diferi#e
7rade. Anu0i#e in#erdependene in#erne #re8uie s3 fie 0ai i0por#an#e dec4# al#ele, ceea ce re6ine
la a spune c3 in#erdependena in#ern3 nu es#e #o#al3 %i c3 de#er0inarea anu0i#or can#i#3i ale
sis#e0ului las3 al#ora posi8ili#a#ea de a 6aria. Aceas#3 6ariaie de la ca5 la ca5 es#e s#a#is#ic3 %i
nu0ai o #eorie s#a#is#ic3 are suficien#3 li8er#a#e pen#ru a da noiunii de or7ani5are o se0nificaie
raional3...
Deoarece lucrase0 <n cea 0ai s#r4ns3 le73#ur3 posi8il3 cu fi5icieni %i in7ineri, %#ia0 c3
da#ele noas#re nu po# fi nicioda#3 precise. A6usese0 un anu0i# con#ac# cu 0ecanis0ul co0plica#
al sis#e0ului ner6os %i %#ia0 c3 infor0aia cu pri6ire la lu0ea <ncon!ur3#oare es#e li0i#a#3 de
ceea ce poa#e #rans0i#e sis#e0ul ner6os...
$en#ru 0ine, lo7ica, %i <n63area %i <n#rea7a ac#i6i#a#e 0en#al3 au fos# <n#o#deauna
inco0pre9ensi8ile ca #a8lou co0ple# %i <nc9is %i le pu#ea0 <nele7e nu0ai ca un proces prin care
o0ul se rapor#ea53 la 0ediul s3u. Se0nifica#i63 es#e 83#3lia pen#ru a <n63a, nicidecu0 6ic#oria.
)rice 6ic#orie care es#e a8solu#3 es#e ur0a#3 de <nda#3 de un a0ur7 al 5eilor, <n care <ns3%i
noiunea de 6ic#orie se di5ol63 <n 0o0en#ul <n care es#e a#ins3.
oi <no#30 <n a0on#e <0po#ri6a unui 0are #oren# de. de5or7ani5are care #inde s3 reduc3
#oa#e la ec9ili8ru %i unifor0i#a#e, la 0oar#ea #er0ic3 descris3 de le7ea a doua a #er0odina0icii.
Ceea ce .a2Eell, Iol#50ann %i ,i88s <nele7 prin 0oar#e #er0ic3 <n fi5ic3 <%i are un
coresponden# <n e#ica lui Fir?e7aard, care a ar3#a# c3 noi #r3i0 <n#r-un uni6ers 0oral 9ao#ic. <n
aces# uni6ers, o8li7aia noas#r3 principal3 es#e de a in#roduce encla6e ar8i#rare de ordineS%i
sis#e0. Aces#e encla6e nu 6or persis#a aici la nesf4r%i#... oi nu lup#30 pen#ru o 6ic#orie
defini#i63 <n#r-un 6ii#or nedefini#. Cea 0ai 0are 6ic#orie posi8il3 cons#3 <n a fi, a con#inua s3 fii %i
a fi fos#. ici o <nfr4n7ere nu ne poa#e pri6a de succesul de a fi e2is#a# <n#r-un anu0i# 0o0en# de
244
#i0p <n#r-un uni6ers c3ruia <i sun#e0 indifereni.
Aceas#3 a#i#udine nu <nsea0n3 defe#is0, ci 0ai cur4nd si0ul #ra7ediei care do0ne%#e <n
lu0e, o lu0e <n care necesi#a#ea es#e repre5en#a#3 prin dispariia ine6i#a8il3 a diferenierii.
Declararea propriei noas#re na#uri %i <ncercarea de a cons#rui o encla63 de or7ani5are <n faa
#endinei de de5ordine care do0in3 na#ura es#e o insolen3 <0po#ri6a 5eilor %i a necesi#3ii de fier
pe care o i0pun ei. Aici es#e #ra7edia, dar #o# aici re5id3 %i 7loria.
Aces#ea erau ideile pe care 6oia0 s3 le sin#e#i5e5 <n car#ea 0ea despre ci8erne#ic3. $ri0ele
0ele scopuri erau foar#e concre#e %i li0i#a#e. Voia0 s3 ela8ore5 o e2punere despre noua #eorie a
infor0aiei, pe care o de56ol#ase0 <0preun3 cu S9annon, despre noua #eorie a prediciei, care-%i
a6ea r3d3cinile <n lucrarea an#e8elic3 a lui Fol0o7oro6 %i <n cerce#3rile 0ele asupra predic#orilor
pen#ru ar#ileria an#iaerian3. Dorea0 s3 a#ra7 a#enia unui pu8lic 0ai lar7... asupra le73#urilor
din#re aces#e idei %i s3-i indic o nou3 a8ordare a #e9nicii co0unicaiilor care s3 fie <n pri0ul r4nd
s#a#is#ic3. Dorea0 de ase0enea s3 a6er#i5e5 aces# pu8lic asupra lun7ului %ir de analo7ii din#re
sis#e0ul ner6os u0an %i 0a%ina de calcul %i co0and3 care ne-a inspira# lui (osen8lue#9 %i 0ie
lucrarea noas#r3 co0un3. 'o#u%i nu pu#ea0 porni la reali5area aces#ei sarcini 0ul#iple f3r3 un
in6en#ar in#elec#ual al resurselor 0ele. Aproape de la 8un <ncepu# 0i-a de6eni# clar c3 aces#e noi
concepii asupra co0unicaiilor %i co0en5ii i0plic3 o nou3 in#erpre#are a o0ului, a cunoa%#erii
de c3#re o0 a uni6ersului %i a socie#3ii...
A co0unica cu lu0ea din afar3 <nsea0n3 a pri0i 0esa!e de la ea %i a-i e2pedia 0esa!e. $e
de o par#e, aceas#a <nsea0n3 a o8ser6a, a e2peri0en#a %i a <n63a, iar pe de al#3 par#e, a ne
e2erci#a influena asupra lu0ii din afar3, as#fel <nc4# aciunile noas#re s3 de6in3 su8ordona#e unui
scop %i eficien#e. De fap#, e2peri0en#area es#e o for03 de con6ersaie 8ila#eral3 cu lu0ea
e2#erioar3 <n cadrul c3reia folosi0 co0en5i de pornire pen#ru a de#er0ina condiiile apariiei
o8ser6aiilor %i, <n acela%i #i0p, u#ili530 apariia o8ser6aiilor pen#ru a spori eficiena co0en5ilor
noas#re.
Co0unicaia es#e ci0en#ul socie#3ii. Socie#a#ea nu cons#3 nu0ai din#r-un nu03r de
indi6i5i care se <n#4lnesc pen#ru a se cer#a sau de dra7ul procre3rii, ci es#e o in#eraciune in#ern3 a
aces#or indi6i5i <n l3un#rul unui or7anis0 0ai 0are. <n acele socie#3i care au a6u# suficien# noroc
pen#ru a poseda o 8un3 scriere, o 0are par#e a aces#ei #radiii co0une es#e p3s#ra#3 <n scris, dar
e2is#3 socie#3i care f3r3 scriere au p3s#ra# o <n#rea73 #radiie su8 for0a unei #e9nici de
0e0ori5are ri#ual3 <n c4n#ecele %i po6es#irile #ri8urilor.
Sociolo7ia %i an#ropolo7ia sun# <n pri0ul r4nd %#iine ale co0unic3rii %i, prin ur0are, in#r3
<n c40pul 7eneral al ci8erne#icii. (a0ura special3 a sociolo7iei cunoscu#3 su8 nu0ele de
econo0ie %i care se dis#in7e prin folosirea unor 03sur3#ori nu0erice 0ai 8une a 6alorilor sale
dec4# res#ul sociolo7iei es#e o ra0ur3 a ci8erne#icii <n 6ir#u#ea carac#erului ci8erne#ic al
sociolo7iei <nse%i.
245
Nn afar3 de funcia sa <n aces#e %#iine de!a e2is#en#e, ci8erne#ica nu poa#e s3 nu influene5e
filosofia %#iinei <n special <n do0eniul 0e#odei %#iinifice %i al epis#e0olo7iei, adic3 al #eoriei
cunoa%#erii. <n pri0ul r4nd, punc#ul de 6edere s#a#is#ic a#4# de 0anifes#a# <n ci8erne#ic3 %i <n
cerce#3rile 0ele an#erioare ne sile%#e s3 adop#30 o nou3 a#i#udine fa3 de ordine sau re7ulari#a#e...
As#fel, din punc#ul de 6edere al ci8erne#icii, lu0ea es#e un or7anis0 care nici nu es#e a#4#
de ri7id <nc9e7a#, <nc4# s3 nu poa#3 fi sc9i08a# <n unele aspec#e f3r3 ar%i pierde iden#i#a#ea <n
#oa#e aspec#ele, nici nu es#e a#4# de sla8 <nc9e7a#, <nc4# orice s3 se poa#3 <n#40pla oric4nd. Es#e o
lu0e lipsi#3 a#4# de ri7idi#a#ea 0odelului neE#onian al fi5icii, c4# %i de fle2i8ili#a#ea a0orf3 a
unei s#3ri de en#ropie 0a2i03 sau 0oar#e #er0ic3 <n care nu se poa#e <n#40pla nicioda#3 ni0ic
real0en#e nou. Es#e o lu0e a proceselor %i nu una a unui ec9ili8ru final 0or# spre care duc
procesele, dup3 cu0 nu es#e nici de#er0ina#3 de la 8un <ncepu# <n #oa#e e6eni0en#ele sale prin#r-o
ar0onie pres#a8ili#3 ca aceea a lui +ei8ni5.
Nn#r-o ase0enea lu0e, cunoa%#erea es#e <n esen3 procesul cunoa%#erii. u are sens s3
c3u#30 o cunoa%#ere final3 a s#3rii asi0p#o#ice a uni6ersului la sf4r%i#ul #i0pului, c3ci aceas#3
s#are asi0p#o#ic3 Adac3 e2is#3B es#e, dup3 #oa#e pro8a8ili#3ile, lipsi#3 de #i0p, de cunoa%#ere %i de
sens. Cunoa%#erea es#e un aspec# al 6ieii pe care #re8uie s-o in#erpre#30 c4# #i0p #r3i0, dac3 <n
7eneral ea poa#e fi in#erpre#a#3. Viaa es#e o in#eraciune con#inu3 <n#re indi6id %i 0ediul s3u %i
nicidecu0 un 0od de a e2is#a su8 for0a e#erni#3ii.
'oa#e aces#ea repre5in#3 0odali#a#ea <n care cred c3 a0 fos# capa8il s3 adau7 ce6a po5i#i6
pesi0is0ului lui Fir?e7aard %i al acelor scrii#ori care s-au inspira# din el. $rin#re ace%#ia, cei 0ai
i0por#ani sun# e2is#eniali%#ii. u a0 <nlocui# 0aras0ul e2is#enei prin#r-o filosofie op#i0is#3 ca
a $olCannei, dar cel puin 0-a0 con6ins pe 0ine c3 pre0isele 0ele, care nu sun# prea
<ndep3r#a#e de cele ale e2is#enialis0ului, sun# co0pa#i8ile cu o a#i#udine po5i#i63 fa3 de uni6ers
%i fa3 de 6iaa noas#r3 <n el.
Aces#ea sun# ideile principale la care reflec#a0 pe c4nd <0i scria0 car#ea despre
ci8erne#ic3;, <nc9eia Liener aces# capi#ol de reflecii. .ai depar#e el adau73: :=reC0ann nu
d3dea o prea 0are <nse0n3#a#e co0ercial3 lucr3rii Cibernetica %i, de fap#, ni0eni de a08ele p3ri
ale )ceanului nu-i acorda o deose8i#3 a#enie. C4nd ea a de6eni# un 8es#-seller %#iinific, a0 fos#
ui0ii cu #oii, %i eu cel 0ai 0ul#.
Aceas#3 car#e 0-a #ransfor0a# din#r-o da#3...
Conferinele, in6i#aiile, in#er6iurile se ineau lan.
+a <ncepu#ul anului 1@5M, or8er# Liener o8ine o 8urs3 =ull8ri79#. <n aceas#3 cali#a#e
conferenia53 la Colle7e de =rance %i par#icip3 la Con7resul pen#ru 0a%ini de calcul rapid %i
au#o0a#i5a# care <%i desf3%ura lucr3rile la $aris <n luna ianuarie a anului 1@51.
Sur0ena!ul pricinui# de aceas#3 ac#i6i#a#e susinu#3 <l o8li73 s3 se in#erne5e <n spi#alul
can#onal din ,ene6a.
24"
(es#a8ili#, <%i reia ac#i6i#3ile - Ci8erne#ica se n3scuse.
Ea es#e o %#iin3 in#erdisciplinar3 care s#a8ile%#e re7uli %i le7i <n #e9nic3, 0edicin3, 8iolo7ie,
sociolo7ie %.a. Aces#e re7uli %i le7i se refer3 la 0odul de co0unicare, infor0are, depo5i#are,
6alorificare %i feed-8ac?H es#e <n fond o #eorie a cunoa%#erii, cu o influen3 deose8i#3 <n
#e9nolo7ia 0a%inilor elec#ronice de calcul, a dispo5i#i6elor de re7la! au#o0a# %i 03ririi capaci#3ii
de 0e0ori5are.
"
+a de56ol#area concep#elor ci8erne#ice au par#icipa# #e9nicieni, psi9olo7i, 8iolo7i %i, a%a
cu0 a0 635u#, <n pri0ul r4nd 0a#e0a#icieni. 'oi 6or8esc %i susin <n scris c3 noua descoperire
6a duce <n#r-un 6ii#or i0pre6i5i8il la noi s#ruc#uri u0ane pre635u#e cu :in#eli7en3 ar#ificial3;
care 6or pricinui res#ruc#urarea claselor <n socie#3ile 6ii#orului.
&
Infor0a#ica es#e una din#re ra0urile ci8erne#iciiH es#e %#iina prelucr3rii infor0aiei dar nu
nu0ai deoarece ea <%i asu03 %i o8li7aia de a cule7e au#o0a# infor0aiile pro6enind din orice
surs3, de a le #rans0i#e, de a le 0e0ori5a %i <n final de a le u#ili5a.
/
Dup3 cu0 6ede0, diferenele sun# foar#e su8iri. Es#e posi8il ca <n cur4nd s3 au5i0
6or8indu-se e2clusi6 despre infor0a#ic3, e2#ensia sferei aces#ei noiuni suprapun4ndu-se co0ple#
celei de ci8erne#ic3 re5er6a#3 p4n3 as#35i 0ai ales concep#elor #eore#ice de56ol#a#e de Liener %i
S9annon <n pri0a !u03#a#e a secolului al WW-lea.
)ricare din#re cele dou3 soluii 6or fi adop#a#e de con7resele 6ii#oare, infor0a#ica, fiic3 a
ci8erne#icii sau infor0a#ica drep# copil, f3r3 p3rini le7i#i0i, fap#ele sun# acelea%i. Ia#3-ne fa3 <n
fa3 cu re6oluionarul secolului ul#i0 <nc9eia#: co0pu#erul sau ordina#orul, cu care 6a #re8ui s3
duce0 o c3snicie ar0onic3 <n anii ce 6or 6eni.
Nn cele ce ur0ea53 sun#e0 o8li7ai, pen#ru 0o#i6e u%or de <neles, s3 presupune0 drep#
cunoscu#e p3ri care se refer3 la is#oria 0a%inilor de calcul, #eoria cons#ruc#i63 %i a funciei
cu0pu#erelor %.a. pen#ru a ne li0i#a la ceea ce 6o0 nu0i pres#aiile co0pu#erelor <n 0edicin3. +a
sf4r%i#ul aces#ui capi#ol 6o0 <ncerca s3 sc9i30 o definiie a infor0a#icii 0edicale 0ai confor03
cu recen#ele de56ol#3ri ale aces#ei noi %#iine.
I=)(.A'ICA .EDICA+D
.ai <n#4i ia#3 principalele indicaii ale infor0a#icii <n do0eniul 0edical:
@
o Nnre7is#rarea de para0e#ri iden#ifica#ori %i se0iolo7ici carac#eris#ici ca5ului <n
s#udiu Acule7erea au#o0a#i5a#3B.
o Asis#area raiona0en#ului %i a deci5iei 0edicale Aipo#e5e de dia7nos#ic
24&
diferenialB.
o S#andardi5are a li08a!ului 0edical %i unificare a sis#e0elor de clasificare.
o Si0plificarea %i sis#e0a#i5area 0odului de docu0en#are, 83ncile de infor0aii.
o Spi#alul. )p#i0i5area ac#i6i#3ii spi#alului ca %i cen#ru infor0aional 0e#odolo7ic
Aclinic, didac#ic, %#iinific, econo0icB.
o )p#i0i5area #ra#a0en#ului a08ula#oriu %i clinic %i sc3derea c9el#uielilor de
s3n3#a#e.
o Infor0area pacien#ului.
o S#a8ilirea profilului 7ene#ic al pacien#ului Aane23 la da#ele de ana0ne53B.
o .oni#ori5area se0nalelor fi5iolo7ice %i ela8orarea unor pro7no5e.
o Sis#e0e de <nre7is#rare %i prelucrare ale i0a7is#icei 0edicale Aiden#ificarea
cro0oso0ilor, s#a8ilirea 7radului de s#eno53 6ascular3B.
o )p#i0i5area ac#i6i#3ii didac#ice.
o Con#rolul eficienei ac#i6i#3ii de spi#al %i al uni#3ilor a08ula#orii Aca8ine#, clinic3
de 5i e#cB.
-i acu0 definiia pro0is3.
Infor0a#ica 0edical3 es#e disciplina %#iinific3 ce are drep# o8iec# cule7erea, p3s#rarea %i
prelucrarea infor0aiei din do0eniul 0edical <n scopul o8inerii unui dia7nos#ic c4# 0ai e2ac# %i
rapid, al op#i0i53rii #ra#a0en#ului %i al procesului didac#ic. <n 6ederea a#in7erii aces#or o8iec#i6e
ea cola8orea53 cu 0a#e0a#ica, s#a#is#ica, lin76is#ica, #eoria cunoa%#erii, %#iinele e2peri0en#ale %i
8iolo7ia 0olecular3.
Infor0a#ica 0edical3 l3r7e%#e la infini# capaci#a#ea de 0e0ori5are, facili#ea53 con#ac#ele cu
pacien#ul %i a8ordarea si0ul#an3 a unor #e0e %#iinifice de c3#re ec9ipe de di6er%i speciali%#i
in#erconec#ai.
Nn sensul aces#ei definiii infor0aia 0edical3 %i 8iolo7ic3, ad3u730, es#e o %#iin3
au#ono03 ale c3rei le73#uri cu ci8erne#ica sun# 0ai 0ul# de ordin principial-#eore#ic.
1M
NO>E!
<( Corespunde po5iiei de asis#en# <n uni6ersi#3ile europene: . Liener: Sunt
matematician, Ed. $oli#ic3, Iucure%#i, 1@&2, p. 2@H
0( EIENER# Norbert: Sunt matamatician, Ed. $oli#ic3, Iucure%#i, 1@&2, p. 3@H
2( EIENER# Norbert: 5bidem, p. 3M"-3M&H
3( EIENER# Norbert: 5bidem, p. 3M3-3M5H
24/
8( EIENER# Norbert: 5bidem, p. 3M"-32MH
5(OOO# 4ertelsmann 2e1icon, B. ", (Hiberneti$), S. "4, Verla7s7ruppe Ier#els0ann,
,ii#erlo9, 1@&&H
7( BURZEEIL# RaHmon'! Das Eeitalter der Hunstlic%en 5ntel!igenz, Cari
>anser 6erla7, .iinc9en-Lien, 1@@3H
?. ]]], 4ertelsmann 2e1icon, I. 5, (5nformati$, S. -4/, Verla7s7ruppe
Ier#els0ann, ,ii#erlo9, 1@&&H
6( DE=OULE># P( FIESCAI# M.: 5nformatica medical, .asson III, Ed.
0edical3, Iucure%#i 1@@@H
<1( EIENER# Norbert! H?berneti$" <egelung und Iac%ric%tenubertragung im
Lebe=esen und in der 4ac%ine, Dusseldorf, Lien 1@"2H
<<. +is#a celor 0ai cunoscu#e fir0e cons#ruc#oare de co0pu#ere: #ple Computer 5nc",
3orland 5nternational 5nc", ;rupul 3ull, Commodare 3usiness 4ac%ines 5nc", AC#4B, Control
Data Corporation, Car? <esearc% 5nc", 6ujitsu Ltd", 534", 4otorola 5nc", Ii&dorf Computer
#;", 5ng" C" 1livetti and C, Spa, <emington <ond Cmp", Siemens 3ereic% Datenverarbeitung/
Dup3 Vol#5, >anspe#er, .ensc9en und Co0pu#er, .ar?# und 'ec9ni? Iuc9 - und Sof#Eare
- Verla7, =rei8ur7, 1@@3.
24@
.EDICA.E'*+
DE +A $+A'E .EDICIA+E +A A'III)'E(A$IE
Nn #ra#a0en#ul 0edica0en#os, a#4# ar9aicul c4# %i An#ic9i#a#ea au folosi# doar ceea ce na#ura
pu#ea oferi. +a <ncepu#, #rans0ise prin #radiie oral3, ul#erior conse0na#e <n scrierea #i0pului -
cuneifor03 %i 9iero7lif3 -, ree#ele cele 0ai 6ec9i, care s-au per0anen#i5a# p4n3 c3#re :#i0purile
noi;, au recurs la #rei #ipuri de su8s#ane:
- su8s#ane 0edica0en#oase de ori7ine 6e7e#al3H
- su8s#ane 0edica0en#oase de ori7ine 0ineral3H
- su8s#ane 0edica0en#oase de ori7ine ani0al3.
A8ord4nd <n lucrarea de fa3 di6ersele 0o0en#e ale epis#e0olo7iei 0edicale, a0 lua#
adesea <n considerareS %i #ra#a0en#ul 0edica0en#os al e#apei respec#i6e asupra c3ruia nu 6o0
re6eniH nici nu es#e locul s3 e6oc30 aciunile fiec3rui 0edica0en# <n fiecare din#re afeciunile
considera#e. (e6ine far0acolo7ului %i far0acodina0iei aceas#3 dificil3 o8li7aie.
1
<n ceea ce ne
pri6e%#e, ne 6o0 li0i#a s3 pri6i0 din un79iul nos#ru de 6edere 0odul cu0 a e6olua# #ra#a0en#ul
0edica0en#os <n decursul #i0purilor.
+ea73nul celor #rei #ipuri de su8s#ane 0edica0en#oase a fos# )rien#ul .i!lociu
Asu0erienii, asiro-c9aldeenii, per%ii e#cB. 'oa#e acu0ul3rile aces#ora se s#r4n7 <n 0arele :colec#or
e7ip#ean;, a%a precu0 do6edesc papirusurile descoperi#e dup3 1/&5 AE8ers, >ears#, Fa9u0 %.a.B.
Credi8il3 <n acela%i sens es#e %i 03r#uria lui Dios?urides $edanios din Ana5ar8a ACiliciaB,
con#e0poran cu <0p3ra#ul ero, care, <n 0onu0en#ala sa lucrare 4ateria medica, aduna #oa#e
cuno%#inele de far0acolo7ie ale #i0pului s3u. El acorda pen#ru pri0a da#3 o deose8i#3 a#enie %i
0edica0en#elor dk ori7ine 0ineral3 ca apa de 6ar, sulfa#ul de cupru %i acce#a#ul di plu08.
,recii, la#inii, ara8ii, 0uli au#ori ai E6ului .ediu % (ena%#erii l-au ci#a#, copia# %i co0en#a#.
Nnain#e de Dios?urides s3 ni-i a0in#i0 pe 0edicii di for0aie ?nidian3 care puneau 0are
pre pe #erapia 0edica 0en#oas3 folosind cu 04n3 lar73 pur7a#i6e, e0e#i5an#e
2
, 8a c9iar %
ins#ilaii na5ale des#ina#e, sperau ei, s3 curee, s3 spele creierul.
Dup3 plecarea lui Aris#o#eles din A#ena conducerea %coli fonda#3 de el re6ine lui
'9eop9ras#us din Eresos A3&M-2/5 a.C9.B, ui erudi# 8o#anis#, au#or al 5storiei plantelor, care nu
era al#ce6a dec4 un co0pendiu al cuno%#inelor 8o#anice din spaiul 0esopo#a0o e7ip#ean.
Serapion, %ef de %coal3 al e0piricilor, curen# de 74ndin afir0a# <n !urul anului 2/M a.C9.,
25M
es#e au#orul a%a-5isulu (mii%ridaticum), un an#ido# eficien# <0po#ri6a 0ul#or su8s#ank
o#r36i#oare, ela8ora# la su7es#ia cele8rului .i#9rida#e din $on#.
'9eriacul 6a fi un depura#i6
3
7eneric ce 6a do0ina scenk #erapeu#ic3 0edica0en#oas3
6re0e <ndelun7a#3. Conine pes#e &A de su8s#ane. Au#orul lui1 .edicul lui ero, Androc9os.
Nn 0a#erie de #ra#a0en# 0edica0en#os, ,alenus A13/-2M1 es#e un eclec#ic, a%a dup3 cu0 o
do6ede%#e <n lucrarea sa D" simplicium medicamentarum temperamentis et facultatibus
C
<n care,
pk l4n73 descripia cali#3ilor unor 0edica0en#e de ori7ine ani0al3 % 0ineral3, s#udia53
far0acopeea a 4&3 de cereale %i plan#e ca or5ul fasolea, #rifoiul, 545ania de 6ar3 %.a.
'oa#e aces#e :0edica0en#e; nu a6eau al# rol, <n opinia Iu ,alenus, dec4# s3 s#i0ule5e
:forele 6indec3#oare ale or7a nis0ului;
5
'ra#a0en#ul 0edica0en#os r304ne #ri8u#ar plan#elor p4nH <n secolul al WlW-lea. <n #o# aces#
#i0p, produc3#ori sun# c3lu73ri care, <n 7r3diniele lor de pe l4n73 :8olniele; 03n3s#ire%#i, <%i iai
r37a5ul de a <n7ri!i, dup3 orar %i ano#i0p, plan#ele %i ier8urile d care suferin5ii lor a6eau ne6oie.
$ri0ele far0acii apar la Veneia, <n secolul al W>I-lea. Ele se <n0ulesc considera8il <n
secolele ur03#oare f3c4nd necesare anu0i#e re7le0en#3ri. As#fel Code2-ul de la Au7s8ur7 A153/B
pre6ede ca pre73#irea 0edica0en#elor, care la <ncepu# era una din#re o8li7aiile 0edicului, s3
ai83 loc <n pre5ena aces#uia <n 6ederea e6i#3rii posi8ilelor fraude.
Nn63304n#ul 6i54nd calificarea de far0aci%#i <ncepe s3 fie pus pe 8a5e %i re7le0en#3ri cel
puin #o# a#4# de e2i7en#e ca %i celelal#e profesiuni 0edicale. icolas >one# <n 15/M se0na
<ncepu#ul <n63304n#ului 8o#anicii din cadrul 6ii#oarei facul#3i de far0acie din $aris prin
<nfiinarea unei 7r3dini re5er6a#3 s#udiului, ur0a#3 de ,r3dina re7al3 de plan#e 0edicinale a lui
+udo6ic al WlII-lea, inau7ura#3 <n 1"35.
$opulaia se <n0ule%#e %i se ur8ani5ea53, 0or8idi#a#ea cre%#e, far0acopeea pe 8a53
6e7e#al3 nu 0ai r3spunde sa#isf3c3#or unei piee <n cerere cresc4nd3.
$e de al#3 par#e, c9i0ia es#e redescoperi#3 %i <nre7is#rea53 0ari pro7rese. Era ine6i#a8il ca
o0ul de %#iin3 s3 6rea s3 %#ie ce su8s#an3 ac#i63 se ascunde <n frun5a de #rifoi sau <n coa!a de
salcie. C9i0ia anali#ic3 a unor e0ineni cerce#3#ori <n frun#e cu +a6oisier 6a r3spunde 0ul#ora
din#re <n#re83rile ce se pun.
) da#3 l30uri#e <n#re83rile asupra su8s#anelor ac#i6e din plan#e, se na%#e a doua serie de
<n#re83ri: <n ce 03sur3 es#e posi8il3 sin#e5a c9i0ic3 a aces#or :principii ac#i6e;1 =ar0aco7no5ia
es#e <nlocui#3 de far0acoc9i0ie
"
.arcelin Ier#9elo# %i o falan73 de in6en#i6i c9i0i%#i se 6or afir0a <n aces# do0eniu al
sin#e5ei 0edica0en#ului de pe ur0a c3reia #erapeu#ica se <08o73e%#e cu clorofor0ul, cloralul,
8ro0uralul, e#erul, ni#ra#ul de a0Cl, fenace#ina, sulfonalul %i deri6aii de 0orfin3.
Nn 1/@3 c9i0is#ul =eli2 >off0ann reu%e%#e sin#e5a aspirineiH <n 1@M/ $aul E9rlic9 o8ine
pre0iul o8el pen#ru descoperirea sal6arsanului, eficien# an#ilue#ic.
&
251
'o# lui E9rlic9, c3ruia prin#r-o con6er7en3 de idei %i lucr3ri conco0i#en#e i se asocia53
Ko9n eEpor# +an7leC, <i da#or30 #eoria recep#orilor.
/
Aces# concep# unifica#or e2plic3 efec#ul
unei su8s#ane e2o7ene Ae2. c9i0iceB sau endo7ene Ae2. 9or0on-fi5iolo7icB asupra unui sis#e0
8iolo7ic, 8a5a# pe e2is#ena unor c9e0orecep#ori specifici. (e5ul#3 o selec#i6i#a#e a su8s#anei
respec#i6e pe care Al8er# <n 1@&@ o definea drep# cali#a#ea unui 0edica0en# de a influena un
anu0i# #ip de celule <n 6ia3, f3r3 a le afec#a pe celelal#e, c9iar dac3 aces#ea <i sun# 6ecine.
Cu sf4r%i#ul secolului al WlW-lea %i <ncepu#ul celui de-al WW-lea producia de 0edica0en#e
se indus#riali5ea53. Cele 0ai i0por#an#e cen#re de6in 6alea (9inului, re7iunea Iasel %i di6erse
locali#3i din S*A, =rana, I#aliaH c9iar %i (o04nia dispunea <n ul#i0a par#e a secolului al WW-lea
de o aprecia8il3 indus#rie far0aceu#ic3.
Descoperirea unui 0edica0en# sau :dru7;
@
, a%a cu0 <l nu0esc a0ericanii, poa#e fi
ur0area unei <n#40pl3ri sau a unei ac#i6i#3i deli8era#-pro7ra0a#e. E2e0plul descoperirii
penicilinei %i a celorlal#e an#i8io#ice es#e 7r3i#or.
A0 dori s3 se %#ie, 0ai <nain#e de orice, c3, <nc3 din An#ic9i#a#e, e7ip#enii %i c9ine5i
foloseau p4inea 0uce73i#3 %i #erciul de poru08 la <n7ri!irea pl37ilor de 6aria#e pro6eniene. A8ia
0ul# 0ai #4r5iu 'Cndall A1/&"B, IarC A1/&@B %i +is#er A1//1B se0nalau an#a7onis0e <n#re
ciuperci, pe de o par#e, 8ac#erii %i al7e de par#ea cealal#3. $as#eur <nsu%i credea <n aceas#3 le7e
na#ural3 a opo5iiei <n#re di6erse 0icroor7anis0e, opinie pe care o <0p3r#3%e%#e apropia#ului s3u
cola8ora#or (ou2. Ideea 73sirii unui :7lon de ar7in#; <0po#ri6a 0icro8ilor, 6e9icula#3 de $aul
E9ric9, 6a 73si o #ranspunere <n fap# o da#3 cu apariia lui Ale2ander =le0in7.
A+EWADE( =+E.I, A1//1-1@55B
Se na%#e <n#r-o perioad3 do0ina#3 <n far0acolo7ie de dou3 personali#3i ce se i0pun %i
r304n <n is#oria descoperirii c9i0io#erapiei: $aul E9rlic9 %i ,er9ard Do0a7?.
Ale2ander =le0in7 se na%#e la " au7us# 1//1 <n locali#a#ea +oc9field din Scoia, din#r-o
fa0ilie ap3sa#3 de 7ri!i %i ne6oi 0a#eriale.
1M
Scoienii do6edesc <ns3 0ul#3 #enaci#a#e %i #4n3rul
reu%e%#e s3-%i <nc9eie la +ondra s#udiile de 0edicin3 <ncepu#e la Fil0anroc?. Ali ani de
speciali5are pasiona#3 <n 8ac#eriolo7ie <i aduc #i#lul de profesor %ef de ca#edr3 la .edical Sc9ool
de pe l4n73 Spi#alul S#. .arC din +ondra.
Sun#e0 <n 6ara anului 1@2/. $rofesorul are; 4/ de ani %i se pre73#e%#e pen#ru o 8ine
0eri#a#3 6acan3 de c4#e6a s3p#304niH <%i r4nduie%#e c3rile, pro#ocoalele anali5elor %i 0a#erialul
de la8ora#or de care 6a a6ea ne6oie. <n#r-un col, ca ui#a#e din <n#40plare, r304n c4#e6a pl3ci
'etri cu 7ela#in3 pe care a <ns304na# s#afilococi. +a re6enire din concediu cons#a#3 c3 par#e din
252
coloniile de s#afilococi sun# al#era#e. oi cerce#3ri, noi e2peri0en#e, :penicilina; es#e
descoperi#3. Cau5a aces#ui efec# es#e o ciuperc3, :penicillinu0 no#a#u0;.
=le0in7 <%i redac#ea53 <n #3cere pro#ocolul descoperirii care <i es#e recunoscu#3 un an 0ai
#4r5iu, dar... C3ci e2is#3 un dar.
Direc#orul depar#a0en#ului AsecieiB de Inocul3ri al la8ora#orului %i %ef al lui =le0in7 es#e
Sir Al0ro#9 Lri79#, i0unolo7. El crede cu #3rie c3 un #ra#a0en# an#i8ac#erian poa#e fi <ncununa#
de succes doar pe 8a5e i0unolo7ice, adic3 prin su8s#ane ce lea73 a7resorii 8ac#erieni, 0odali#a#e
prin care se reu%e%#e anularea pa#o7eni#3ii. =le0in7 e6i#3 lup#a cu repre5en#an#ul unei idei
preconcepu#e %i a%#eap#3 cu r38dare 5ece ani.
(358oiul se apropie %i oa0enii ce in#uiesc carna7iul ce 6a 6eni cau#3 furi8und
0edica0en#ul-0inune, <n s#are s3 !u7ule5e infecia. +ucr3rile lui Ale2ander =le0in7 sun#
redescoperi#e %i re6alorifica#e de doi cerce#3#ori %#iinifici de la )2ford: Erns# C9ain %i >oEard
=loreC. C9ain descoper3 principiul ac#i6 pre5en# <n cul#urile de penicillinu0 no#a#u0, a%a c3 <n
1@41 pri0ii pacieni r3nii %i infec#ai pe #ea#rul de lup#3 6or 8eneficia de ad0inis#rarea noului
0edica0en#.
=loreC #rece )ceanul A#lan#ic <n acela%i an %i, a!u#a# de-capi#alul a0erican, pune 8a5ele
produciei indus#rialeSa penicilinei.
Nn#re #i0p %i ul#erior, pale#a an#i8io#icelor se co0ple#ea53 cu noi prepara#e eficien#e asupra
al#or #ipuri de 7er0eni 7ra0-po5i#i6i %i 7ra0 ne7a#i6i.
Nn 1@45 efor#urile lui Ale2ander =le0in7, Erns# C9ain %i >oEard =loreC sun# r3spl3#i#e cu
pre0iul o8el pen#ru .edicin3 %i =i5iolo7ie.
$en#ru descoperirea s#rep#o0icinii, ac#i63 asupra 8ac#eriilor 7ra0-ne7a#i6e %i <n special a
8acilului Foc9, Sel0an La?s0an o8ine <n 1@52 pre0iul o8el pen#ru .edicin3.
Despre re5is#ena 8ac#eriilor la an#i8io#ice 6e5i <n par#ea a VlII-a de conclu5ii prospec#i6e.
NO>E!
1. E>(>A(D', ,us#a6, (*'SC>I,, >einric9: #rzneimittel, I.I., Verla7
C9e0ie, Lein9ei0, 1@&2. +ucrarea es#e un e2e0plu care ne ara#3 0odul de aciune al
di6erselor su8s#ane 0edica0en#oase asupra S Ais#e0uluiB Aer6osB CAen#ralBH
2. E0e#i5an#, care pro6oac3 63rs3#uriH
3. Depura#i6 _ care cur33 or7anis0ul de su8s#ane #o2iceH
4. Despre cali#3ile 0edica0en#elor si0ple An.#.BH
5. (Iatura medicatri&) Afor0ulare 7alenic3B, in lllustrierte ;esc%ic%te der
4edizin, I. II. S. 51"-51&H
253
". .EJE(, '(IAD)*: Legons d9%istoire de la pensee medicale, p. 2@5-3MMH
&. An#ilue#ic _ an#isifili#ic, lues _ sifilis, denu0ire con6enional-0edical3H
/. S.I'> and A++A (eCnard: .e&tboo$ of '%armacolog?, Sounders
Co0panC, $9iladelp9ia - 'o?Co, 1@@2, p. 3-/ A(ecep#arsBH
@. <n sensul li08ii en7le5e 6or8i#3 <n S*A, :dru7; nu se0nific3 ceea ce
en7le5a european3 <nele7e prin :dro7;, ci orice 0edica0en# ad0inis#ra# unui 8olna6, <n
6ederea a0elior3rii s#3rii lui de s3n3#a#eH
1M. LIEIC>, $e#er A>s7.B: tiber bedeutende >rzte der ;esc%ic%te,
Ale2ander =le0in7, E8ner, *l0, 1@@3, S. 21&-233.
254
,EE'ICA .EDICA+D
,ene#ica es#e %#iina ce se ocup3 cu #rans0i#erea carac#erelor %i 6aria8ili#a#ea or7anis0elor
6ii.
1
,ene#ica 0edical3, direc# i0plica#3, se ocup3 cu pre6enirea %i #ra#a0en#ul ineficien#elor %i
a8eraiilor de #rans0i#ere a su8s#ra#ului eredi#ar, cu al#e cu6in#e de pa#o7ene5a 8olilor %i
0alfor0aiilor de cau53 7ene#ic3, precu0 %i de #ra#a0en#ul aces#ora.
(eiese din definiie c3 #erapia cu adres3 7ene#ic3 6a #ranscede in#eniile doar cons#a#a#oare
ale 7ene#icienilor de p4n3 la !u03#a#ea secolului al WW-lea %i <%i propune o8iec#i6e 0ai
a08iioase, %i anu0e, de a #ra#a un su8s#ra# de #ip :nolli 0e #an7ere;.
2
$ro7resele in7ineriei 7ene#ice %i ale clona!ului sun# pline de pro0isiuni <n anu0i#e condiii.
Sun# dou3 aspec#e de 0are ac#uali#a#e asupra c3rora 6o0 insis#a <n cele ce ur0ea53.
Cel ce de5l3nuie pri0ul a#ac <0po#ri6a ce#3ii, aparen# ine2pu7na8ile, a eredi#3ii es#e
,re7or .endel care, e2peri0en#4nd pe plan#e din 1/"5, a!un7e s3 decrip#e5e le7ile #rans0i#erii
unor carac#eris#ici ale 7eni#orilor c3#re descendeni.
+u0ea %#iinific3 nu 6a <nele7e ideile lui .endel dec4# 4M de ani 0ai #4r5iu c4nd ..
Ia#eson, dup3 o nou3 serie de lucr3ri, 6a <0p304n#eni noiunea de 7ene#ic3, %#iin3 ce <%i
deli0i#ea53 sfera o da#3 cu con#ri8uiile lui D. Vries, Cari Carrens %i E. 'sc9er0ac?.
Nn 1@M@ Ko9ansen <ncearc3 s3 defineasc3 :7ena; pe care o consider3 su8s#ra#ul fac#orilor
eredi#ari despre care 6or8ea .endel, iar <n 1@41 Ieadle punea se0nul e7ali#3ii <n#re 7en3 %i
en5i03. +a scur#3 6re0e se de0ons#rea53 c3 aci5ii nucleici sun# supor#ul pro7ra0ului eredi#ar al
#u#uror 6ieui#oarelor %i c3 7enele celulelor eucario#e
3
sun# co0puse din 0olecule de AD
AA6erC .cCar#C %i .c+eod -1@44B
$asul ur03#or e f3cu# <n 1@53 de K.La#son %i =. Cric? care descriu s#ruc#ura 0olecular3
spaial3 a AD-ului
4
for0a#3 din dou3 %iruri de nucleo#ide 8ica#enare dispuse elicoidal.
Descoperirea lor es#e onora#3 <n 1@"2 de pre0iul o8el. Acela%i pre0iu r3spl3#e%#e efor#urile
fos#ului nos#ru co0pa#rio# ,. $alade pen#ru descoperirea unor or7ani#e celulare %i rolul lor <n
sin#e5a pro#einelor.
5
'!io %i +e6an <n 1@5" iden#ific3 nu03rul %i 0orfolo7ia cro0o5o0ilor u0ani, iar +e!eune <n
1@"M es#e <n 03sur3 s3 confir0e o idee 0ai 6ec9e ce susinea c3 0ul#e din#re afeciunile o0ului,
%i nu din#re cele 0ai puin 7ra6e, a6eau drep# cau53 a8eraii ale su8s#ra#ului 7ene#icH <n cea de a
doua par#e a secolului WW s-au iden#ifica# cea pa#ru 0ii de 8oli 7ene#ice. S#a#is#ici serioase au
s#a8ili# c3 3MZ din 8olile nou-n3scu#ului se da#oresc <n 0ai 0are sau 0ai 0ic3 03sur3 al#er3rii
0a#erialului eredi#ar.
"
255
Nn ideea c3 a0 pu#ea con#ri8ui <n#r-o oarecare 03sur3 la sc3derea 0or8idi#3ii %i 0or#ali#3ii
infan#ile %i, prin aces# fap#, la a0eliorarea indicilor de s3n3#a#e 7eneral3, ne consider30 o8li7ai
s3 solici#e #oa#3 a#enia confrailor %i a celor i0plicai <n a8ordarea #e0elor de 7ene#ic3.
$4n3 la a8ordarea cele dou3 aspec#e 0a!ore ce fr304n#3 7ene#ica pe plan in#ernaional -
in7ineria 7ene#ic3 %i clona!ul -, s3 ne rea0in#i0 c4#e6a cuno%#ine aproape ele0en#are:
o fiecare din#re noi dispune de un se# de apro2i0a#i6 1MM.MMM de 7ene dispuse <n 23
de perec9i de cro0o5o0iH
o prin :7eno0 u0an; <nele7e0 #o#ali#a#ea infor0aiilor s#oca#e <n cro0o5o0iH
o diferenele din#re di6er%i indi6i5i re5ul#3 de pe ur0a for0elor diferi#e su8 care se
poa#e pre5en#a o aceea%i 7en3H
o aces#or for0e diferi#e de 7ene li s-a da# nu0ele de alele"
Nnain#e de a proceda la un ac# 7ene#ic-0edical sau 0edical cu adres3 7ene#ic3, sun#e0
sf3#uii s3 proced30 la <n#oc0irea :7eno7ra0ei;, adic3 a profilului 7ene#ic, ane23 o8li7a#orie a
#radiionalei foi de o8ser6aie ce-1 <nsoe%#e pe pacien# <n #i0pul spi#ali53rii. 'oa#e da#ele culese
%i insera#e <n aceas#3 7eno7ra03 ne 6or per0i#e s3 s#a8ili0 un :dia7nos#ic 7ene#ic; ce 6a
co0por#a, pe l4n73 para0e#rii fi5ici %i funcionali o8i%nuii, %i ur03#oarele aspec#e par#iculare:
o da#e asupra personali#3ii %i ale e6en#ualelor carac#eris#ici psi9ice <nn3scu#e,
preferine, o8iceiuri, co0unica#i6i#a#e, la8ili#a#e e#cH
o <n ce 03sur3 pacien#ul a suferi# sau sufer3 de afeciuni 7ene#ice se6ere AA,SB
precu0 %i #ra#a0en#ele ur0a#eH
o predispo5iii fa3 de 8oli sis#e0ice sau infecioase A$ISIB.
,ene#ica 0edical3 co0por#3:
o s#udii funda0en#ale 6i54nd s#ruc#ura, or7ani5area %i fi5iolo7ia su8s#ra#ului
7ene#icH
o s#udii clinice ce conduc la dia7nos#ic %i #ra#a0en# precu0 %i
o la op#i0i5area aces#oraH
o s#udii 0edico-sociale 6i54nd de#er0inan#a pa#o7enic3 <n 0asa populaiei,
recidi6e, in6es#iii #erapeu#ice e#c.
Din#re s#udiile 6i54nd o8iec#i6e #erapeu#ice se i0pun din ce <n ce 0ai 0ul#, <n ul#i0a
6re0e, 0anipul3rile 7ene#ice, 0ai 8ine 5is in7ineria 7ene#ic3.
$rin in7inerie 7ene#ic3 <nele7e0 su0a de in#er6enii efec#ua#e in 6i#no pe 7ene,
25"
cro0o5o0i sau celule, <n 6ederea o8inerii unor noi s#ruc#uri 7ene#ice pre635u#e cu cali#3i
eredi#are 0odifica#e. $u#e0 spune c3, p4n3 la un punc#, in7ineria 7ene#ic3 reali5ea53, 6oi#, ceea
ce na#ura o8ine <n 0od spon#an prin 0u#aiile sale.
,ene#ica 0olecular3, 8ioc9i0ia, 0icro8iolo7ia, 6irusolo7ia e#c. au s#a# la 8a5a in7ineriei
7ene#ice <ncep4nd cu anii 9KL ai recen# <nc9eia#ului secol. $rin in7inerie 7ene#ic3 <nele7e0
:procesul prin care sa6anii 0odific3 sau adau73 anu0i#e 7ene 0a#erialului 7ene#ic pre5en# <n
e08rion, as#fel c3 un indi6id s-ar pu#ea na%#e cu carac#eris#ici pe care nu le-ar fi a6u# al#fel.;
&
$ri0ul #ransfer de 7en3 la o0 s-a reali5a# <n 1@@M <n#r-un ca5 de deficien#3 en5i0a#ic3
ADA.
Nn acela%i an s-a efec#ua# cu succes #ransplan# de or7ane la cinci pacieni suferind de o
8oal3 repu#a#3 ca incura8il3, 0elono0ul pielii.
/
'o# un #ra#a0en# 7ene#ic s-a solda# cu succes <n#r-un ca5 de fi8ro53 c9is#ic3, iar <n
i0por#an#e ca5uri de 0iodis#rofie #ip Duc9anne %.a.
@
<nre7is#ra# a0elior3ri i0por#an#e.
Es#e cer# c3 perfecionarea 0e#odei %i acu0ularea de e2perien3 <n ur0a <n0ulirii ca5urilor
#ra#a#e 6or repre5en#a <n 6ii#or unica %ans3 a unei pa#olo7ii de cau53 7ene#ic3 <nc3rca#3 p4n3 0ai
deun35i de o ridica#3 0or#ali#a#e.
C4#e6a cu6in#e despre clonare. Clonarea i5ola#3 nu se su8su0ea53 in7ineriei 7ene#ice, nici
#eore#ic %i nici prac#ic.
) clon3 es#e cons#i#ui#3 din#r-o 0uli0e de celule 8ac#eriene care, #oa#e, pro6in din#r-o
unic3 celul3 8ac#erian3.
.ai deslu%i#, a clona <nsea0n3 a o8ine o cul#ur3 de celule descenden#e din#r-o celul3
unic3. Consecina aces#ui fap# es#e c3 fiecare din#re celulele fiice, de a doua, a #reia e#c. 7eneraie
dispun de un apara# 7ene#ic iden#ic cu cel al celulei cap de serie, cu celula 0a03. 'er0enul clon3
es#e folosi# <nc3 de la <ncepu#ul secolului al WW-lea de c3#re 8o#ani%#i pen#ru a dese0na 7rupuri
de 6e7e#ale care se <n0ulesc prin :i0plan#are; <n p304n# a oric3reia din#re p3rile lor.
+a 0odul 7eneral clonarea se reali5ea53 prin includerea unui se70en# de AD s#r3in <n#r-
un pur#3#or care ul#erior es#e in#rodus <n#r-o :celul3 7a5d3;.
Concre#, operaia de donare co0por#3 pa#ru #i0pi opera#ori:
o secionarea %i e2#ra7erea unui fra70en# de AD, de o8icei de Esc9eric9ia coli, cu
a!u#orul unei en5i0e #ip s#ic?C
1M
H
o fra70en#ul de AD se in#roduce <n#r-un pur#3#orH
o pur#3#orul X fra70en#ul de AD sun# <ns304na#e pe un 0ediu de cul#ur3 cu
a0picilina. Coloniile 8ac#eriene ce se 6or na%#e repre5in#3, fiecare din#re ele, o
clon3H
25&
o se selec#ea53 <n 6ederea e2peri0en#elor pre635u#e <n pro#ocolul-pro7ra0 acele
celule care conin 0a#erialul specifica# la punc#ul preceden# Apur#3#or X fra70en#
AD.
11
*l#erior, celulele selec#a#e se in#roduc <n or7anis0ul pacien#ului, <n funcie de o8iec#i6ele
#erapeu#ice.
Vec#orii sau pur#3#orii, de o8icei 6iru%i, #re8uie s3 ai83 un 7eno0 scur# %i s3 fie lipsii de
pa#o7eni#a#e pen#ru o0.
$e scur# spus, ace%#ia erau #i0pii unei 0e#ode, pus3 la punc# de oa0enii de %#iin3 <n a doua
par#e a secolului al WW-lea, c3rora le reu%ea s3 o8in3 prin clona!, la da#a de 5 iulie 1@@", un
0iel, DollC, care 6a supra6ieui aproape %ase ani, p4n3 <n 2MM3.
De reinu# c3 la or7anis0ele unicelulare ca 8ac#eriile, donarea es#e un 0ecanis0 frec6en# %i
c4# se poa#e de na#ural.
S3 ur03ri0 acu0 0ai <n de#aliu e#apele ce au f3cu# posi8il3 u#ili5area clona!ului <n lu0ea
0a0iferelor, fap# ce desc9ide o poar#3 spre posi8ila donare a o0ului, reali5are de di0ensiuni
re6oluionare ce risc3 s3 r3s#oarne un ec9ili8ru econo0ico-social des#ul de ins#a8il <n lu0ea
con#e0poran3.
Anul 1@5M <nre7is#rea53 <ncerc3rile, e%ua#e de al#fel, ale lui (o8er# Iri77s %i '9o0as Fin7
de la Ins#i#u#e for Cancer (esearc9 AS*AB de a clona 8roa%#e din celule adul#e.
Gece ani 0ai #4r5iu, <n 1@"M, Ko9n ,ordon reia #en#a#i6a %i reu%e%#e s3 o8in3 0or0oloci-
clonu%i de 8roasc3.
Nn 1@/3 Da6or So##er %i Ki0 .c,ra#9 de la Lis#or Ins#i#u#e din $9iladelp9ia reu%esc s3
pun3 la punc# #e9nolo7ia #ransferului nuclear la 0a0ifere.
Dup3 #rei ani S#eed Lilladsen de la O(EC Ins#i#u#e of Ani0al $9Csiolo7C din Ca08rid7e
AAn7liaB o8ine 0iei s3n3#o%i donai din e08rioni cu op# celule.
Nn 1@@3 KarrC >ali %i (o8er# S#ill0an de la ,eor7e, Las9in7#on *ni6ersi#C reu%esc s3
done5e e08rioni u0ani. Aces# succes %#iinific de5l3nuie 0asi6e pro#es#e <n frun#e cu 9a8o#nicii
presei %i ai Va#icanului care in6oc3 <nc3lcarea :principiilor e#ice; %i a drep#urilor :persoanei
nen3scu#e;.
Dup3 nu0ai un an, eil =irs# de la *ni6ersi#C of Lisconsin, d3 din nou oca5ie se0idocilor
s3 se afir0e. Vina lui1 )8inuse prin clona! pa#ru 6iei folosind celulele unei 6aci-dona#oare
recol#a#e <n#r-un s#adiu e08rionar.
+a da#a de 5 iulie 1@@", <n ur0a unor repe#a#e <ncerc3ri ale lui Fei#9 Ca0p8ell %i Ian
Lil0u# de la (oslin Ins#i#u#e din Edin8ur7 se na%#e 0ielul-oaie DollCH ea re5ul#a din fu5ionarea
unui o6ul, enuclea# %i nefer#ili5a#, cu o celul3 pro6enind din 7landa 0a0ar3 a unei oi dona#oare
<n 64rs#3 de %ase ani.
(eu%i#a aces#ui e2peri0en# ne confir0a ipo#e5a posi8ili#3ii procre3rii unui 0a0ifer prin
25/
clona!ul unei celule adul#e.
*n succes si0ilar a fos# co0unica# o s3p#304n3 0ai #4r5iu de )re7on $ri0a#e (esearc9
cen#er din Iea6er#on <n ur0a unui pro7ra0 e2peri0en#al dus la 8un sf4r%i# pe 0ai0ua (9esus.
.area 0a!ori#a#e a oa0enilor de %#iin3 7ene#icieni <nclin3 s3 cread3 c3 #e9nolo7ia
a0eliora#3 a clona!ului 6a pu#ea fi aplica#3 cu succes %i <n ca5ul o0ului.
u cu06a a#ura s-a 9o#3r4# s3 ne de563luie #rep#a#-#rep#a# 0is#erul 6ieii de da#a aceas#a
prin 7ene#ic31 Ea ne face se0ne <nspre un ce6a c3u#a# din#o#deauna de c3#re <nelepi, oa0eni ai
%#iinelor %i cape#e <ncorona#e. Es#e 6or8a de ne0urire sau cel puin despre eli2irul de 6ia3-
lun73.
Vo0 %#i oare s3 folosi0 aces#e re6elaii a%a dup3 cu0 )0ul cu s#r3daniile lui de 0ilioane
de ani le 0eri#31
NO>E!
1. 3ertelsman Le&i$on, I. 4. ,ii#erslo9, 1@&4, (geneti$), S. 31-32H
2. De nea#insH #e2#ul la#in: nu te atinge de mine, n.#H
3. 2ucariot U care %i-a or7ani5a# Asau areB 0e08ran3 celular3H
4. AD _ acid de5o2iri8onucleicH da#e de li#era#ur3 noi, ca de e2. 3iologia
molecular de Israil, A.-.. A6e5i Ii8i. 7eneral3B susin c3 AD-ul es#e 0a#erialul 7ene#ic
a#4# al celulei procario#e c4# %i al celulei eucario#e %i al unor 6irusuri denu0i#e ADH
5. $A+ADE, E. ,eor7e: 5ntracelular aspects oft%e proces of'rotein Secretion,
o8el +ec#ure, Dece08er 12,1@&4H
". '*D)SE, )li0pia: ;enetic medical, +I'), *...'.=., 1@M", p. 1-&H
&. +EE, .. Sil6er: donarea uman, un oc al viitorului, Ed. +ider,
Iucure%#i, 1@@&, p. 1//
/. 4elanom U cancer al pieliiH
@. '*D)SE, )li0pia: ;enetic medical, p. 2@@H
S-au prelua# li0foci#e de la 8olna6H dup3 donare %i cul#i6are, 0a#erialul re5ul#a# a fos#
in!ec#a# in#ra#u0oral o8in4ndu-se re0isiuni #e0porare.
1M. 2nzim stic$? U fer0en# ce separ3 #3ind 5drenui# cele dou3 lanuri
ale 9eli2ului 7ene#icH
11. IS(AI+, Arica-.ic9aela: 3iologie molecular, >u0ani#as, Iucure%#i
2MMM, p. 3M@-31MH
Celor in#eresai le reco0and30 lec#ura in#e7ral3 a lucr3rii.
25@
$A('EA A VIII-A
CONCLUZII PROSPEC>I$E
DEGV)+'A(E
Conce)te &iloso&ice Ve)istemolo*ieW
Me'icin, :olistic, sa" me'icin, s)eciali%at,
2"M
CONCLUZII PROSPEC>I$E
Nn cele ce ur0ea53 <ncerc30 s3 #ra7e0 conclu5iile asupra celor spuse p4n3 <n pre5en#. De
ase0enea <ncerc30 s3 scru#30 un 6ii#or - ca #o#deauna - incer#, in4ndu-ne s#r4ns de fap#ele <nre-
7is#ra#e de-a lun7ul celor cinci 0ii de ani de is#orie a 0edicinii la care ne-a0 referi#.
DEZ$OL>AREA
.edicina pe care o prac#ic30 as#35i aproape pre#u#indeni <n lu0e, l3s4nd la o par#e C9ina
%i anu0i#e encla6e de 0edicin3 #radiional3 din Africa %i A0erica de Sud, s-a n3scu# <n )rien#ul
.i!lociu, s-a e2#ins spre 8a5inul .edi#eranei es#ice, a cuprins sudul =ranei, de unde a e2ploda#
<n 3rile Europei 6es#ice, #rec4nd <n cele din ur03 )ceanul A#lan#ic o da#3 cu spaniolii %i ceilali
coloni%#i ce 6or popula cele dou3 sau #rei A0erici.
De56ol#area %i e2#inderea dinspre es# spre 6es# es#e e6iden#3 pen#ru oc9iul oric3rui
o8ser6a#or %i 6or fi <nsoi#e de un proces de laici5are con#inu3.
CONCEP>E FILOSOFICE VEPIS>EMOLO=IEW
$ro#a7oni%#ii 0edicinii 6or aciona <n aceas#3 cur7ere de 6eacuri - a%a dup3 cu0 a0 635u# -
<n 8a5a unor idei, punc#e de plecare pe care le rea0in#i0:
- %a0anis0ul, 0a7ia, 6r3!i#oriaH
- #eis0ul, #eolo7iaH
- e0piris0ul spon#an, e0piris0ul sis#e0a#ic cu 6arian#ele 9olis#ice %i
localicis#e A>ippo?ra#es, ,alenusBH
- 9u0oralis0 Acu 6arian#eBH
- neopla#onis0H
- sis#e0a#is0: ana#o0ic, ana#o0o-clinic Ase0iolo7ieB, ana-#o0o-pa#olo7ic
A9is#olo7ie, 9is#o-c9i0ieB e#cH
- fi5ico-c9i0ia Aana#o0ie funcional3, c9i0ie 8io0olecular3BH
- ins#ru0en#alis0 A0icroscop, e2plor3ri radiolo7ice, endoscopie,
2"1
- laparascopie e#cBH
- e2peri0en#alis0, de#er0inis0H
- celularis0 Anor0al %i pa#olo7icBH
- 8ac#eriolo7is0 A$as#eur, Foc9 - %i 6irusolo7ieBH
- i0unolo7ieH
- a#o0is0H
- infor0a#ic3H
- 7ene#ic3 %i 8ioinfor0a#ic3H
- an#i8io#erapieH
- c9irur7ia plas#ic3, repara#orie %i de <nlocuire.
<n 0od in#eniona# a0 o0is din aceas#3 enu0erare 9e#erocli#3 %colile, curen#ele 03run#e
Ae2. pneu0a#ici, 0e#odici %.a.B pen#ru a per0i#e ci#i#orului 6ederea de ansa08lu necesar3.
.EDICIA >)+IS'ICD SA* .EDICID S$ECIA+IGA'D1
<nain#e de a r3spunde aces#ei <n#re83ri s3 <ncerc30 s3 sc9i30 0odul %i perioada apariiilor
speciali#3ilor <n 0edicin3.
.area separare ce sur6ine <n#re 0edicina in#ern3 %i c9irur7ie se produce <n 0ai 0ul#e ac#e.
$ri0ul ac# poar#3 se0n3#ura lui A08roise $are. Al doilea es#e scris de ana#o0is#ul Vesal. I-
a0 e6oca# pe a04ndoi, a%a c3 nu re6eni0.
Al #reilea ac# aparine scoianului Ko9n >un#er A1&2/-1&@3B. <nc3 de la 64rs#a de 2M de ani
se <0p304n#ene%#e la +ondra unde 6a 8eneficia de cursurile %i <ndru0area cele8rilor Sir $erci6al
$o## %i Lillia0 C9eselden. .ai <n#4i prosec#or %i apoi c9irur7 al spi#alelor londone5e, Ko9n
>un#er a8ordea53 s#udii de ana#o0ie, fi5iolo7ie, pa#olo7ie, 5oolo7ie, e08riolo7ie, 7eolo7ie,
8o#anic3. .e08ru al cele8rei (oCal Socie#C din 1&"& c3reia <i 6a l3sa ca 0o%#enire cele 14.MMM
de prepara#e ana#o0ice <n 0are par#e oper3 a propriilor 04ini. A con#ri8ui# ca ni0eni al#ul la
scoa#erea c9irur7iei de su8 do0inaia 83r8ierilor cu care era asocia#3 <n 0od #radiional. =ranois
de la $eCronnie, c9irur7 con#e0poran cu preceden#ul, 6a aciona %i el <n acela%i sens.
$e de al#3 par#e pro7resele 0edicinii in#erne <n secolul al WlW-lea fac s3 creasc3 dis#anele
concep#uale <n#re aces#e dou3 speciali#3i de ,8a53, nu f3r3 ca fiecare din#re ele s3 recunoasc3
celeilal#e cali#3ile funda0en#a#e din ce <n ce 0ai %#iinifice.
2"2
$(IVI(E N $(EGE' -I VII')(
$(),(ESE l $E(IC)+E
A#4# 0edicina in#ern3 c4# %i c9irur7ia e2plodea53 cu #i0pul <n al#e su8speciali#3i 0ai
03run#e. ) infor0are c4# 0ai co0ple#3 %i o #e9nici5are e2#re03 <%i cer drep#urile. -i #o#u%i nu
#re8uie s3 ui#30. u #re8uie s3 ui#30 c3 pacien#ul ce ni se <ncredinea53 nu es#e un pie#roi din
care, cu dal#3 %i ciocan, pu#e0 sculp#a la nesf4r%i# orice o8iec# dori#, c3 nu-1 pu#e0 supune unor
in#er0ina8ile e2plor3ri %i prin aces#ea unor riscuri nedori#e. .edicinii s#ric# speciali5a#e #re8uie
s3-i ad3u730 un 0ini0u0 de 0edicin3 in#ern3 sau 7eneral3, capa8ile s3 fac3 un 8ilan al s#3rii
de s3n3#a#e <n 6ederea cerce#3rii unor s#3ri pa#olo7ice la#en#-pree2is#en#e Adia8e# 5a9ara#,
coa7ulopa#ii, i0unopa#ii, afeciuni de#er0ina#e 7ene#ic e#cB.
Vo0fi a!u#ai <n aces# scop de ins#ru0en#ali5area 0edicinii con#e0porane. <n faa !us#iiei,
ar7u0en#e ca :nu a0 a6u#;, :nu a0 pu#u#;, :nu a0 %#iu#; nu au 6aloare disculpa#i63. E2a0enele
de la8ora#or A8ioc9i0ic, funcional e#c.B sun# %i ele o8li7a#orii. Dar ca5urile de ur7en3 0a2i03
ne e2onerea53 de aceas#3 o8li7aie. <n res#ul si#uaiilor sun#e0 %i r304ne0 o8li7ai la e2i7ena de
a prac#ica o 0edicin3 9olis#ic3.
'o# 0edicina ac#ual3 #r3ie%#e la ora an#i8io#erapiei. =ie profilac#ic sau cura#i6,
an#i8io#erapia #re8uie ad0inis#ra#3 cu discern304n#, in#i# %i eficien#H de#er0in3rile 7er0enilor,
sensi8ili#a#ea la un anu0i# 7er0ene, dura#a ad0inis#r3rii unui an#i8io#ic #re8uie #recu#e prin fil#rul
e2perienei #erapeu#ului %i al e2a0enelor de la8ora#or care <i 6or !us#ifica %i funda0en#a deci5iile.
(e5is#ena la an#i8io#ice ne a0enin3. Ea poa#e fi de na#ur3 8ioc9i0ic3, 7ene#ic3 sau din
al#e cau5e. <n 1@"M su%ele de s#afilococ erau <n proporie de "MZ penicilino-re5is#en#e. ,r3fe
rela#ea53 c3 <n Kaponia anilor 1@5M infeciile in#es#inale #ra#a#e cu clora0fenicol a#in7eau
procen#a!e de aceea%i se6eri#a#e. ,er0enii do6edind o 0ai frec6en#3 #endin3 la an#i8iore5is#en3
sun#: serra#ia 0arcescens, pseudo0onas aeru7inosa, s#afilococul auriu, s#rep#ococus fecalis,
esc9eric9ia colii, ?le8siella pneu0oniae.
(e5is#ena poa#e fi unic3, 0ul#ipl3 %i <ncruci%a#3. <n ul#i0ul ca5, un 7er0ene poa#e fi
re5is#en# la neo0icina pe care i-o ad0inis#r30, dar es#e si0ul#an-re5is#en# la 6io0icina cu care
nu a a6u# nici 03car un con#ac# 6i5ual.
E2is#3 op# cau5e 8ioc9i0ice de re5is#en3 la an#i8io#ice.
Se0nal4nd aces# fap# cu consecine i0pre6i5i8ile <n do0eniul #erapeu#ic - posi8ila
re5is#en3 la an#i8io#ice -, consider30 c3 la8ora#oarele de 8ioc9i0ie cu rafina#a lor do#are <n
2"3
personal %i 0a#eriale ar #re8ui s3-%i orien#e5e efor#urile %i asupra aces#ui aspec#, o8iec#i6 de
pondere pen#ru cerce#area %#iinific3 a 8io0edicinii secolului al WWI-lea.
I0unolo7ia %i 6irusolo7ia de56ol#a#e <n ul#i0ele dou3 secole %i in#ra#e <n 6iaa clinic3 %i
prac#ica 5ilnic3 a fiec3ruia din#re noi au f3cu# 0ari pro7rese, dar <nc3 nu %#i0 e2ac# cu0 pu#e0
#ra#a infecia 6iral3 >IV %i nu %#i0 cu0 pu#e0 s#36ili #endina la 0ali7ni5are a celulei 9epa#ice
infec#a#3 de 6irusul I.
Ia#3 do0enii <n care secolul ce cur7e ne poa#e re5er6a surpri5e pl3cu#e.
-i fiindc3 a 6eni# 6or8a de 0ali7ni5are, oncolo7ie, neopla5ie %i noiuni su8 care <%i ascunde
cri0inala e2is#en3 Cancerul, #re8uie s3 su8linie0 c3 aceas#3 e#ern la ordinea 5ilei pro8le03 <%i
a%#eap#3 <nc3 %i as#35i re5ol6area. Cole7i %i ec9ipe de cerce#3#ori <%i dau #oa#3 silina. $un <n !oc
#o# ceea ce au a6u# la dispo5iie p4n3 as#35iH iradiere, c9irur7ie de e2ere53, c9e0o#erapie.
(e5ul#a#ele r304n <nc3 de5a037i#oare, <n ciuda unor pro7rese.
)ricu0, soluia nu s#3 <n a8ili#a#ea 8is#uriului %i a foarfecelor ci <n 0odul de a a8orda
pro8le0a. u cu06a :c9eia; es#e 7ene#ica1 Es#e i0posi8il ca aceas#3 idee s3 nu fi <ncoli# <n
0inile lu0ina#e ale unor confrai Aclinicieni, c9i0i%#i, fi5iolo7i e#cB. Crede0 c3 6a 6eni
0o0en#ul, a%a cu0 s-a <n#40pla# cu #u8erculo5a, sifilisul, an#ra2ul %i al#ele, c4nd <n#r-un 6ii#or nu
prea <ndep3r#a#, ad0inis#rarea a c4#or6a serii de su8s#ane cu aciune re6ersi8il-specific3 6a duce
la !u7ularea procesului onco7en.
+a aceas#3 or3 a 8ilanului-prospec#i6, c9irur7ia nu poa#e lipsi.
Nn ul#i0a 6re0e, din ce <n ce 0ai des, 0icroc9irur7ia <%i afir03 e2is#ena. +a <ncepu# <n
of#al0olo7ie %i o#ofinolarin7olo7ie, 0ai #4r5iu <n #rau0a#olo7ie, ea a <nre7is#ra# %i 6a 0ai
<nre7is#ra succese spec#aculoase. (ei0plan#area de 0e08re %i neuroc9irur7ia periferic3 es#e o
pro8le03 de do#are %i de an#rena0en# ce poa#e fi efec#ua# pe ani0alul de la8ora#or.
+a 3 dece08rie 1@"& ele6ul lui Sc9u0EaC, C9ris#ian Iarnard de la Spi#alul ,roo#e Sc9uur
ACaps#ad#B, reu%e%#e s3 duc3 la 8un sf4r%i# pri0ul #ransplan# de cord. Inco0pa#i8ili#3i de #ip
i0uni#ar %i reacii de #ip re!ec#, <nc3 inco0ple# cunoscu#e %i con#rola#e, duc la pierderea pri0ilor
doi operai. *l#erior si#uaia se 6a sc9i08a <n sens fa6ora8il supra6ieuirii pacienilor. =ap#ul es#e
<ncura!a#or. C9irur7ia de <nlocuire se de56ol#3. Se a!un7e la si#uaia c3 #ransplan#ul de rinic9i
de6ine aproape o operaie de ru#in3, fica#ul es#e #ransplan#a# din ce <n ce 0ai des, c9irur7i 0ai
<ndr35nei a8ordea53 c9iar #ransplan#ul apara#ului cord-pul0on <n #o#ali#a#e.
u #re8uie s3-i ui#30 pe cole7ii or#ope5i, plas#icieni %i repara#ori 6ersai <n #erapia
apara#ului loco0o#or %i a <n6eli%ului cu#ana# cu 0ul# #i0p <nain#e de :era; Iarnard.
As#35i si#uaia se precipi#3. 'ransplan#ul es#e o 0e#od3 cunoscu#3, a a!uns un concep#
pu8lic, 7eneral, 0ai 0ul# sau 0ai puin cunoscu#. Cererea dep3%e%#e ofer#a pe care ne-o po# pune
la dispo5iie ca5urile de acciden#e le#ale. <n <n#40pinarea aces#ei si#uaii 6in recen#e descoperiri
pe care presa de speciali#a#e ni le aduc la cuno%#in3.
2"4
) ec9ip3 de cerce#3#ori a *ni6ersi#3ii din Ia#9 A.area Iri#anieB condus3 de Dr. .ar?o
>or8 a reu%i# s3 #ransfor0e celule 9epa#ice <n celule pancrea#ice, proces nu0i# de e08riolo7iS
#ransdifereniere ACurren# Iiol. 13, 2MM3,1M5B. Se pare c3 cerce#3#orii au indus 0e#apla5ia
folosind 7ena $d2l. E2peri0en#ele care sun# <n curs au ar3#a# c3 celulele pancrea#ice re5ul#a#e <n
ur0a #ransdiferenierii la 8roasca Wenopus sun# s#a8ile %i produc insulina %i 7luca7on.
1
) al#3 ec9ip3 condus3 de prof. Jair (eisner de la Ins#i#u#ul Lei50arun din (e9o6a# AIsraelB
a o8inu# rinic9i funcionali din celule pri0i#i6e care se pare c3 6or pu#ea s3 <nlocuiasc3 or7anele
necesare #ransplan#ului. E2peri0en#ele efec#ua#e u#ili54nd celule fe#ale prele6a#e de la porc %i
o0, <n serii co0para#i6e, au da# cerce#3#orilor sa#isfacie co0ple#3. Vo0 pu#ea oare dispune <n
6ii#or de fa8rici de or7ane1
2
,ene#ica %i #e9nolo7ia 7ene#ic3, in7ineria 7ene#ic3 %i poa#e %i clona!ul ne re5er63 0ul#e
surpri5e. Surpri5ele po# fi <ns3 %i de se0n ne7a#i6. ) se0nal30 doar pe cea 0ai de #e0u#. Va
0odifica ea -7ene#ica - <0preun3 cu infor0a#ica s#ruc#ura socie#3ii cre4nd o clas3 de superdo#ai,
do0inani, arunc4nd la co% 6isurile unui e7ali#aris0 u%or de <neles1 Vo0 re6eni la dualis0ul
social, pa#rician-scla61 <n#re8area se pune deoarece doar o 0ic3 fraciune din co0ponenii
ac#ualei socie#3i :7lo8ali5a#e;, s3 5ice0, <%i poa#e per0i#e ac9i#area unor su0e prac#ic
pro9i8i#i6e pen#ru un indi6id pres#4nd o ac#i6i#a#e nor0al3, o8i%nui#3.
Nn ciuda aces#ei <n#re83ri %i poa#e %i a al#ora care se <nscriu pe ori5on#ul social al 7ene#icii,
sun#e0 si7uri c3 #e9nolo7ia 7ene#ic3, d4nd 04na cu infor0a#ica, ne 6or prile!ui 0ul#e sa#isfacii.
.edicina a in#ra# o da#3 cu 8io-infor0a#ica <n#r-o nou3 epoc3 de de56ol#are.
3
e per0i#e0
s3 su8linie0 aces# fap#.
Nn 0od 6oi# a0 renuna#, doar <n 0od pro6i5oriu, la a a8orda ceea ce 0uli din#re au#orii
an7lo-sa2oni nu0esc :.ind $oEer;
4
. Aceas#3 for3 poa#e 0odifica para0e#rii 8iofi5iolo7ici la
care ne-a0 referi#. 'e0a co0por#3 o de56ol#are deose8i#3 %i un spaiu considera8il.
NO>E!
1. 6orsc%er ver=andelten Eellen der Leber in 'an$reaszellen" A'rad,:
Cerce#3#orii au #ransfor0a# celule 9epa#ice <n celule pancrea#iceB. #rzte Eeitung, nr. 2M,
3.M2. 2MM3, S. 5H
2. Iieren aus Stammzellen sc%eiden *rin aus A'rad.: (inic9i din celule
ori7inare e2cre#3 urin3B, #rzte Eeitung, nr. 31,1/. M2. 2MM3, S. 15H
3. Cadrul #e9nic al lucr3rii de fa3 ne-a o8li7a# s3 renun30 la o serie de
capi#ole Ae2.: 9or0oni cere8rali, 0arile sis#e0eB. <n ca5 c3 o nou3 ediie o 6a cere, 6o0
re6i5ui <n#re7ul #e2# <ncerc4nd s3 co0ple#30 carenele %i s3 #rece0 accen#ul pe pre5en#-6ii#or %i
2"5
0ai puin pe #recu#-pre5en#, a%a cu0 a0 proceda# p4n3 acu0H
$e de al#3 par#e sun#e0 <ncredinai c3 a0 reu%i# s3 de0ons#r30 c3 filosof ia %i 0edicina %i-
au <0ple#i# des#inele %i uneori %i le-au confunda#.
(304ne 6ii#orului s3 decid3 dac3 aces# dru0 in#erdisciplinar 6a fi con#inua#, deci dac3, dar
%i cu0 %i <n ce 03sur3H
4. 4in po=er U pu#ere, :for3 0en#al3; Aen7l. n.#B.
2""
(EG*.A'
+ucrarea %i-a propus s3 iden#ifice %i s3 6alorifice i56oarele ar#ei %i %#iinei noas#re,
:0edicina;. .ai pre#enios spus, es#e o car#e despre epis#e0olo7ia 0ediciniiH <n li08a!
infor0a#ic, crede0, con6in%i c3 nu 7re%i0, 6rea s3 de563luie ci#i#orului a#4# sof#ul c4# %i 9ardul
unei ac#i6i#3i o0ene%#i spre 8inele o0ului.
'o#ul <ncepe <n 6re0urile de foar#e de 0ul# #i0p apuse, 6re0uri despre care ne 6or8esc
res#uri ar9aiceH un craniu ce p3s#rea53 ur0ele unei #repanaii do6edind a8ili#3i #e9nice 7reu de
e7ala# c9iar %i <n 5ilele noas#reH un fe0ur pur#4nd sec9elele unor 8oli cronice ca luesul %i
#u8erculo5a %i un corp 6er#e8ral defor0a# <n#r-un anu0i# fel, care con#ra5ic idei %i i0a7ini false
pe care ni le-a0 f3cu# despre 6iaa s#r3-s#r30o%ilor no%#ri, aspec#e surprin53#oare ce pun la
<ncercare 0inile celor 0ai iscusii an#ropolo7i, paleolo7i %i ar9eolo7i.
$A('EA I
E6oc30 pe scur# %a0anis0ul %i 0a7ia, perioade <n care :sf4n#ul; #ri8ului cu0ula funcia de
preo#, 6indec3#or %i 0a7ician. $re635u# cu o #o83, ros#ind for0ule doar de el <nelese %i
dans4ndu-%i dansurile ri#uale, #rans0i#ea s#area sa de #rans3 celui c9inui# de 8oli, sau de dia6ol,
f3c4nd le73#ura, prin ar8orele 6ieii, cu o #ranscenden3 care, uneori, <%i 0anifes#a 7raia sa fa3
de 6aria#e suferine. D30 as#35i un nu0e aces#ui 0od de #ra#a0en#: psi9o#erapie1 e2orcis01
$A('EA A II-A
$ar#ea a Ii-a se ocup3 de 0edicina %i filosofia cul#urilor an#ice p4n3 la apariia 7recilor. Se
#rec <n re6is#3 ac9i5iiile Vec9iului E7ip#, ale .esopo#a0iei, Vec9iului Iran, Indiei precu0 %i ale
0edicinii #radiionale a C9inei.
Vec9ea 0edicin3 e7ip#ean3, epura#3 <n 8un3 03sur3 de ri#uri, cunoa%#e o lar73 r3sp4ndire %i
i0plan#are <n 8a5inul .edi#eranei es#ice, <nain#e de #oa#e Ia 6ecinii e8raici de la nord %i apoi, pe
<nce#ul, <n cen#rele de <n63304n# 0edical pre9ipocra#ic din (9odos, Fos, Fnidos, Sa0os %i
Fro#ona. Ea, 6ec9ea 0edicin3 e7ip#ean3, a8ordea53 o lar73 pale#3 de preocup3ri din do0eniul
2"&
pa#olo7iei 8olilor in#erne %i preconi5ea53 soluii in7enioase 8a5a#e pe fac#ori cura#i6i, <n special
na#urali. E0piric-spon#an3, #radiiona-lis#-0a7ic3 %i #ranscenden#3, ea 6a ser6i drep# 0odel
#e0porar 6ecinilor si#uai la nord de s#a#ul faraonic.
Nn .esopo#arnia 0edicina pre5en#a ur03#oarele carac#eris#ici:
- 8oala era pedeapsa %i consecina ine6i#a8il3 a unui p3ca# co0is fa3 de
5ei#a#eH
- 8oala se e2pri0a prin si0p#o0e ce se iden#ific3 prin e0r.rie
- %i ana0ne53 nesis#e0a#ic3H
- #erapia so0a#ic3 recur7e 0ai ales la fi#o#erapieH
- #erapia so0a#ic3 es#e du8la#3 de #erapia 0a7ico-e2orcis#3 6i54nd
reconcilierea cu 5ei#a#ea prin ru73ciuni, ofrande %i sacrificii.
.edicina #radiional3 iranian3 %i cea a su8con#inen#ului indian, 8ine de56ol#a#e %i eficien#e,
pun <nc3 %i as#35i se0ne de <n#re8are lu0ii noas#re %#iinifice care face, <n con#inuare, efor#uri
deose8i#e pen#ru descifrarea <n a03nun# a secre#elor ei, spri!ini#3 <n 7enere pe fi#o#erapie,
c9irur7ie %i 0a7ie.
Naceas#3 par#e a Ii-a a lucr3rii noas#re cu c4#e6a referiri la 0edicina #radiional3 c9ine53 din
dou3 0o#i6e. $ri0ul, din cau5a unor e6iden#e si0ili#udini concep#uale <n ceea ce pri6e%#e
a#o#pu#ernicia a#urii %i a o8li7aiilor de a o respec#a <n ac#ele noas#re #erapeu#ice. Al doilea
0o#i6, deoarece, #o# 0ai 0ul# <n ul#i0a 6re0e, idei de sor7i#e e2#re0-orien#al3 p3#rund <n lu0ea
0edical3 a raionalis0ului 6es#ic.
$en#ru a do6edi c3 respec#3 a#ura, c9ine5ul 6a u#ili5a <n #erapia sa 0i!loace ce 6or
con#ra5ice c4# 0ai puin le7ile na#urale care oscilea53 <n#re cei doi poli Jan7 %i Jin Aacupunc#ura,
0o2i8us#iunea, fi5io#erapiaB.
.edicina c9ine53 es#e :ar#3; %i <%i su8ordonea53 efor#urile res#a8ilirii ni6elului de ener7ie a
or7anis0ului, dar recunoa%#e %i o anu0i#3 #ranscenden3 pe care o #rece pe sea0a
#radiionalis0ului s3u 0ilenar.
Concep#ual %i or7ani5a#oric, 6ec9ea 0edicin3 c9ine53 deine unele priori#3i fa3 de res#ul
lu0ii, ele 6or fi co0pensa#e rapid prin in#rarea <n scen3 a ,reciei an#ice. u e2is#3, p4n3 as#35i
cel puin, do6e5i de influenare reciproc3 <n#re :cen#rul 0edical c9ine5; %i cel :0edi#eranean-
6es#-asia#ic; repre5en#a# de :,recia presocra#ic3; sau, prefera8il 5is, pre9ipocra#ic3.
$A('EA A III-A
$ar#ea a I>-a #ra#ea53 pro8le0ele 0edicinii %i filosofiei <n ,recia An#ic3, la (o0a %i <n
2"/
I0periul Ii5an#in.
.edicina ,reciei An#ice se <0par#e <n #rei su8-perioade: pre9ipocra#ic3, 9ipocra#ic3, %i
pos#9ipocra#ic3.
Au#orii pre5in#3 pe 8a5a unei 8o7a#e docu0en#3ri carac#eris#icile %i personali#3ile care au
ilus#ra#-o pe fiecare din#re eleT e sun# rea0in#i#e nu0ele 0i#icilor )rfeu, CC8ele, .ela0pus,
.usaios %i C9iron %i apor#ul lor <n ar#a #303duirii. u sun# dai ui#3rii As?lepios, >era?les,
>o0er, +C?ur7os, >esiodos, $C#9a7oras %i Al?0aion.
C3#re sf4r%i#ul aces#ei perioade pre9ipocra#ice, <n secolul al Vll-lea a.C9., is#oria
<nre7is#rea53 ascensiunea econo0ic3 %i cul#ural3 a .ile#ului ilus#ra#3, <n#re alii, de :filosofii
na#urii; ca: '9ales din .ile#, Ana2i0andros, Ana2i0enes, precu0 %i >era?lei#os, eleaii cu
Wenop9anes, $ar0enides %i Genon, .elisos, E0pedo?les %i Ana2a7oras, eclec#icii %i sofi%#ii, #oi
a64nd o preioas3 con#ri8uie la <08o73irea #e5aurului de 74ndire presocra#ic3.
Cu e6ocarea ac#i6i#3ii %colilor de 0edicin3, <n special a celor din A8dera unde +eu?ippos
%i De0o?ri# pun 8a5ele a#o0is0ului %i a celor din Fos %i Fnidos, <n care se na%#e 9ipocra#is0ul,
ia sf4r%i# pri0a su8e#ap3 a 0edicinii ,reciei An#ice.
Su8e#apa 0arca#3 de apariia lui >ippo?ra#es, $3rin#ele .edicinii se carac#eri5ea53 prin#r-
un eclec#is0 ce reunea filosofia presocra#ic3, 0edicina do0inan# 7eneralis#3 %i ici-colo insule de
0edicin3 or7anicis#-localis#3. Is#oricul 8olii pre5en#e, ana0ne53 6in s3 co0ple#e5e da#ele de
se0iolo7ie clinic3 culese prin#r-un e2a0en e0piric-sis#e0a#ic conse0na#e <n#r-un docu0en#
scris ce 6a ine :la 5i; e6oluia 8olna6ului. S#area pre5en#3 %i e6oluia sun# ele0en#e de
pro7nos#ic %i, e6iden#, de orien#are a #ra#a0en#ului care la >ippo?ra#es cons#3, <n special, <n die#a
care cau#3 s3 corec#e5e s#area u0oral3 a celui suferind. Aceas#3 s#are u0oral3 7eneral3 co0pus3
din cele pa#ru u0ori - ro%ie, al83, 7al8en3 %i nea7r3 -de#er0in3 un anu0i# ec9ili8ru sau
de5ec9ili8re care decid, respec#i6, s#area de s3n3#a#e sau cea de 8oal3.
'o# <n scop #erapeu#ic >ippo?ra#es folosea fi#o#erapia %i fi5io#erapiaH la #ra#a0en#ul
0edica0en#os, ca %i la cel c9irur7ical apela foar#e rar.
>erodi?os din Seli08ra a fos# acela care, <n cadrul #erapiei co0ple2e preconi5a#3 de
9ipocra#ici, a in#rodus ?ine#o#erapia - <n special <n ca5urile necesi#4nd rea8ili#area sec9elelor
funcionale ale fo%#ilor suferin5i.
$e scur#, 9ipocra#is0ul poa#e fi defini# ca e0piric, sis#e0a#ic, 9olis#ic, u0oris#ic Ase refer3
la u0ori, nu la u0orB, na#uris#ic %i 0odera# #ranscenden#al.
Din#re pos#9ipocra#ici sun# e6ocai cei doi 0ari, $la#on %i Aris#o#eles. -coala din
Ale2andria 6a con#ri8ui considera8il la de56ol#area %i difu5area noilor idei funda0en#ale ale
%#iinelor 0edicale %i 0ai ales ale speciali#3ilor cu carac#er c9irur7ical. $ersonali#3i de pri0
ordin ca >erop9ilos %i Erasis#ra#os 6or ilusl ac#i6i#a#ea Ale2andriei 0ai ales <n pri0a su#3 de ani
scur%i de <n#e0eierea ei.
2"@
+a (o0a pri0ii 0edici par a fi fos# e#ruscii. Dup3 asi0ilar aces#ora, ar#a #erapeu#ic3 es#e
e2erci#a#3 de c3#re scla6i sau :pal fa0ilias;. Aces#e e2peri0en#e-e2pedien#e se soldea53 cu
ca#as#ro De ne6oie, <n ciuda ad6ersi#3ii lor fa3 de e0ulii lui As?lepik ro0anii se 63d o8li7ai s3
recur73 la cuno%#inele 0edicilor 7rk care reu%esc s3 se i0plan#e5e <n Ce#a#ea E#ern3. $ri0ul,
conse0r de docu0en#e, pare a fi fos# Arc9e7a#os-Vulnerarius, ur0a# cele8rul As?lepiades din
$rusa An. 124 a.C9.B %i ul#erior de c3i seriile de 0e#odici, pneu0a#ici %i eclec#ici cu cele8rul
,alenus.
,alenus A13M-1@@V2M1V21MB reu%e%#e o sin#e53 ar0oni <08in4nd 9ipocra#is0ul %i #eleolo7ia
aris#o#elician3 c* i e2peri0en#alis0 sis#e0a#ic %i un localicis0 clinic la care adau73 i 7alenis0
#erapeu#ic #enace ce se 6or e2#inde p4n3 <n plin3 (ena%#e Asec. WVI-WVIIB. Do70a#is0ul de #ip
nou spre care <n 0od ne6k aluneci sis#e0ul s3u 0edical nu a s#a# c4#u%i de puin <n in#eni sale.
I0periul Ii5an#in es#e carac#eri5a# de pre5ena un personali#3i e2celen# ins#rui#e <n %coli de
pres#i7iu cu0 e cea d Ale2andriaH ele do6edesc o lar73 e2perien3 prac#ic3 do84ndi#3 pa#ul
8olna6ului, <n ur0a unor c3l3#orii de infor0are %#iinifi precu0 %i asidue lec#uri <n 8i8lio#ecile
#i0pului. $a#ru personali#i pun 8a5ele de56ol#3rii <n con#inuare ale 0edicinii:
o Ale2ander din 'ralles <n pa#olo7ieH
o )rei8asios %i $aulus din D7ina <n #rau0a#olo7ie %i c9irur7i
o i?olaus .Crepsos <n far0acolo7ie.
$rin $aulus din O7ina %i Ale2andru din 'ralles aproape #oe e2periena %colilor e#apei
preceden#e 9ipocra#ico-7alenice ia dru0 0icilor co0uni#3i e6reie%#i %i al 0arilor ins#i#uii
0edicale ara care 6or ilus#ra e#apa ur03#oare a de56ol#3rii 0edicinii.
$A('EA A IV-A
$ar#ea a IV-a se ocup3 de #ran5iia de la An#ic9i#a#e la E6ul .ediu.
Se scoa#e <n e6iden3 rolul cre%#inis0ului <n re6oluionarea ar#ei #erapeu#ice, pe 8a5a
0u#aiilor psi9olo7ice induse de :noua <n633#ur3; de pe ur0a c3reia As?lepios-Es?ulapus %i
Iisus >ris#os de6in ri6ali. :.ila; %i :cari#a#ea;, noi ca#e7orii e#ice %i sociale, duc la apariia
pri0elor spi#ale ca Spi#alul din Ce5area-Capadoc9ia, :Iasiliasul; cons#rui# %i or7ani5a# de Vasile
cel .are A32@-3&@B, Spi#alul din Edessa cons#rui# %i condus de Efrai0 Sirianul A3M"-3&5B %.a.
Nn perioada <n care Europa are de suferi# 7ra6e re6ersuri din cau5a n363lirilor 8ar8are %i a
res#ruc#ur3rilor econo0ice %i sociale, re6ine diasporei iudaice precu0 %i i0periului ara8
0isiunea de a prelua %i a duce 0ai depar#e des#inele 0edicinii. ) 6or face prin %coli %i ins#i#uii
ce 6or perpe#ua 0ai ales #radiia 9ipocra#o-7alenic3 c3reia <i 6or ad3u7a no#e ale specificului
2&M
propriu susinu# de au#ori cele8ri 0edici %i filosofi din#re cari a0in#i0 pe .ai0onides, A6erroes
%i A6icena.
$A('EA A V-A
$ar#ea a V-a #ra#ea53 despre 0edicina E6ului .ediu.
Depar#e de a <nse0na un 0ileniu de o8scuran#is0 pen#ru 0edicin3, dac3 p3s#r30 03car un
dra0 de o8iec#i6i#a#e, #re8uie s3 recunoa%#e0 c3 E6ul .ediu ne-a l3sa# #rei 0o%#eniri de pe ur0a
c3rora prac#ica dar %i #eoria ar#ei %i %#iinei noas#re nu au a6u# dec4# de profi#a#. Spi#alul -
<ncep4nd cu 0odes#a 8olni3 a 03n3s#irii, a#elier de aplicaii %i poa#e de e2peri0en#are a unor
0e#ode 0ai <ndr35nee de #ra#a0en#H cen#rele de <n63304n# 0edical ASalerno, Iolo7na, $ado6a,
.on#pellier, $aris %.a.BH %i <n sf4r%i# o 0e#odolo7ie a <n63304n#ului 0edical, es#e drep#,
defor0a#3 la <ncepu# de o scolas#ic3 e2cesi63, eli8era#3 ul#erior, <n (ena%#ere, de ser6i#u#i inu#ile.
$A('EA A VI-A:
Dup3 ce a8ordea53 pro8le0a de8u#ului (ena%#erii - I#alia sau =rana - se pre5in#3
ar7u0en#ele p3rii pro-i#aliene: personali#3i i0por#an#e - Dan#e, $e#rarca, Ioccaccio -
u0anis0ul, e6eni0en#ele i0por#an#e ca de e2e0plu Conciliul pen#ru *nificarea Iisericilor
cre%#ine din (3s3ri#ul %i Apusul Europei A=errara -=lorena - 143/-143@B, cucerirea
Cons#an#inopolelui de c3#re o#o0ani, precu0 %i al#ele, 6es#i7iile #recu#ului, con%#iina
apar#enenei la un #recu# 7lorios, e2ilul %i au#oe2ilul di6erselor personali#3i, %colile populare <n
li08a la#in3, redescoperirea na#urii, rolul papali#3ii, (efor0a %i consecinele ei, noua econo0ie.
Se anali5ea53 rolul !uca# de :noua filosofie; precu0 %i ac#i6i#a#ea Acade0iei pla#oniciene
%i a corifeilor s3i, .arsilio =icino %i ,io6anni $ico della .irandola.
Se cons#a#3 c3 #oi ace%#i fac#ori, cau5e %i ac#i6i#3i de#er0in3 o serie de 0u#aii psi9olo7ice,
apariia unui :o0 al (ena%#erii; al c3rui e2e0plar de e2cepie, op#i0i5a# - a0 spune as#35i -, es#e
repre5en#a# de +eonardo da Cinci. +eonardo es#e, pe l4n73 un ne<n#recu# ar#is# plas#ic, %i cel ce
sc9iea53 8a5ele 0e#odolo7iei de cerce#are <n %#iinele 0oderne.
Al#e personali#3i reli7ioase, %#iinifice %i filosofice 6or prelua %#afe#a refor0elor %i
ino6aiilor: +u#9er, ,alileo ,alilei, =rancis Iacon, (ene Descar#es, eE#on.
.edicina es#e %i ea pre5en#3 cu #rei 0ari in#erprei ai noului care 83#ea la poar#a celorlal#e
%#iine: Vesal, cel ce des364r%e%#e cunoa%#erea ana#o0iei corpului o0enesc, A08roise $are
:$3rin#ele C9irur7iei; %i nelini%#i#ul $aracelsus, care desc9idea noi dru0uri 0edicinii in#erne de
2&1
0ai #4r5iu precu0 %i #erapiei.
A7onia %i s#in7erea (ena%#erii se desf3%oar3 <n#r-o perioad3 de #i0p ce <ncepe c3#re
sf4r%i#ul secolului al WVI-lea, dup3 (efor03, %i durea53 p4n3 la i58ucnirea r358oiului de #rei5eci
de ani A1"1/B. =ru0osul %i 8inele se re#ra7 de pe scena is#oriei. *r4#ul %i r3ul le-au f3cu# s3 se
ascund3. -i #o#u%i <n ur0a lor r304ne ce6a. .ai <nain#e de orice r304ne li8er#a#ea de a 74ndi, de
a concepe %i reali5a planuri 03ree, nee7ala#e p4n3 as#35i. <n al doilea r4nd r304n 0e#odele puse
<n !oc pen#ru a fora a#ura s3-%i de563luie secre#ele. oua 0e#odolo7ie de cerce#are 6a da
recol#e 8o7a#e <n ur03#oarele dou3 secole AWVIII %i WIWB.
$A('EA A VII-A
$ar#ea a V>-a de8u#ea53 cu 6iaa %i ac#i6i#a#ea a doi repu#ai filosofi, +ei8ni5 %i Au7us#e
Co0#e, personali#3i ce 6or e2erci#a o deose8i#3 influen3 asupra de56ol#3rii cerce#3rii %#iinifice.
Aceas#a 8eneficia53 din ce <n ce 0ai 0ul# de a6an#a!ele unei re6oluii indus#riale care pune la
dispo5iia o0ului de la8ora#or un ins#ru0en#ar %i 0e#ode din ce <n ce 0ai rafina#e A0icroscopul,
ra5ele rdn#7en, anali5a 9is#oc9i0ic3, ul#ra0icroscopia e#cB.
(e5ul#a#ele aces#ei de56ol#3ri poar#3 #rei nu0e pres#i7ioase: Claude Iernard, +ouis $as#eur
%i (o8er# Virc9oE, pro0o#ori ai e2peri0en#alis0ului, ai 0icro8iolo7ici %i ai ana#o0opa#olo7iei
celulare. <n ur0a lor i0unolo7ia, 0edicina nuclear3, infor0a#ica, 7ene#ica %i an#i8io#erapia 6or
se0na <n secolul recen# <nc9eia# pa7ini nepieri#oare de pro7res <n %#iinele 8iolo7ice %i 0edicale.
$A('EA A VIII-A
Nn conclu5iile lor prospec#i6e au#orii sc9iea53 posi8ilele de56ol#3ri ale prac#icii %i
cerce#3rii %#iinifice <n 0edicin3, ca %i e6en#ualele lor i0plicaii sociale.
2&2
S*..A(J
A $9ilosop9ical Iac?round of .edicine
'9e ai0 of #9e presen# Eor? is #o iden#ifC and de6elop #9e resources of our ar# and science-
0edicine. In a so0eE9a# 0ore pre#en#ious EaC of spea?in7, i# is a 8oo? on #9e epis#e0olo7C of
0edicine. If Ee Eere #o use co0pu#er lan7ua7e Ee s#ron7lC 8elie6e #9a# i# ai0s a# re6ealin7 #o
#9e reader 8o#9 #9e sof# and #9e 9ard of 9u0an ac#i6i#C #o #9e 8enefi# of #9e people.
I# all 8e7ins as far 8ac? as #9e ancien# #i0e, #9ose s#orC is #old 8C arc9aic re0nan#s: a s?ull
8earin7 #9e 0ar?s of #rep9ina#ion s9oEin7 #ec9nical capaci#ies E9ic9 are difficul# #o a##ain e6en
noEadaCsH a #9i798one and a 6er#e8ral colu0n dis#or#ed in a par#icular EaC. All #9ese con#radic#
our 0isconcep#ions and 0isin#erpre#e#ions re7ardin7 #9e life of our forefa#9ers. '9eC are
surprisin7 fac#s E9ic9 pu# #o #es# #9e s?ills of #9e 8es# an#9ropolo7is#s, paleon#olo7is#s and
arc9aeolo7is#s.
$A(' )E
Le #a?e a 8rief loo? a# s9a0anis0 and Ei#c9raf# in a #i0e E9en #9e :sain#; of #9e #ri8e
Eould 8e a# once a pries#, a 9ealer and a 0a7ician. $laCin7 a dru0, c9an#in7 incan#a#ions E9ic9
onlC 9e could unders#and and dancin7 9is ri#ual dances, 9e Eould pass 9is #rance o6er #o #9e
person sufferin7 fro0 cer#ain disease or possessed 8C #9e de6ii, #9us es#a8lis9in7 #9ou79 #9e #ree
of life a lin? Ei#9 a #ranscenden# force E9ic9 so0e#i0es 0anifes#ed i#s 7race #oEards 6arious
ali0en#s. 'odaC Ee #rC #o na0e #9e ?ind of 9ealin7 0e#9od: is i# psCc9o#9erapC1 Is i# e2orcis01
$A(' 'L)
$ar# #Eo deals Ei#9 #9e 0edicine and p9ilosop9C of ancien# cul#ures pre6ious #o #9e ,ree?
one. Le re6ieE #9e ac9ie6e0en#s of Ancien# E7Cp#, .esopo#a0ia, Ancien# Iran, and India as
Eell as of #9e #radiional C9inese 0edicine.
)ld E7Cp#ian 0edicine, for #9e 0os# of i#s par# cleansed of ri#uals, Eas EidelC spread and
spreadin7round #9eeas#erncoas# of #9e .edi#erranean, firs# of all #o #9e nor#9ern >e8reE
2&3
popula#ion and #9en li##le 8C li##le, #o #9e cen#res of 0edical s#udC e2is#in7 8efore >ippocra#es in
(9odes, Fos, Fnidos, Sa0os and Fro#ona. I# approac9ed a Eide ran7e of aspec#s of in#ernai
disease pa#9olo7C and su77es#s in7enious solu#ions 8ased on 0os#lC na#ural 9ealin7 0eans.
Iein7 e0piricallC spon#aneous, #radi#ionallC 0a7ic and #ranscenden#, i# Eould ser6e as
#e0porarC 0odel #o #9e nor#9ern nei798ours of #9e p9araonsS s#a#e.
In .esopo#a0ia 0edicine Eould 9a6e #9e folloEin7 c9arac#eris#ics:
- Disease Eas #9e punis90en# and ine6i#a8le consePuence of a
- sin co0i##ed a7ains# #9e dei#CH
- Disease 8eca0e o6er# #9rou79 sC0p#o0s iden#ifia8le #9rou79 e0pirical
0e#9ods and unsCs#e0a#ic ana0nesisH
- So0a#ic #9erapC uses 0ainlC p9C#o#9erapCH
- So0a#ic #9erapC 7oes 9and Ei#9 0a7ic-e2orcis# #9erapC ai0in7 a#
reconcilia#ion Ei#9 #9e dei#C #9rou79 praCers, offerin7s and i00ola#ions.
'9e 9i79lC de6eloped and efficien# Iranian #radiional 0edicine and #9a# of #9e Indian
su8con#inen# s#ill raise Pues#ions #o our scien#ific Eorld #odaC E9ic9 con#inues #o 0a?e special
effor#s in order #o decode in de#ail #9e secre#s of #9is #radiional 0edicine 7enerallC 8ased on
#9C#o#9erapC, sur7erC and 0a7ic.
Le close par# #Eo of our Eor? Ei#9 a feE references #o #9e #radiional C9inese 0edicine
for #Eo reasons. '9e firs# one re7ards so0e e6iden# concep#ual si0ilari#ies as #o #9e al0i79#iness
of a#ure and o8li7a#ion #o respec# i# in our #9erapeu#ic procedures.
SecondlC, 8ecause la#elC, 0ore and 0ore ideas of far-eas#ern ori7in 9a6e co0e in#o #9e
0edical Eorld of #9e Ees#ern raionalis0.
In order #o pro6e #9a# 9e respec#s a#ure #9e C9inese use in #9eir #9erapC 0e#9ods E9ic9
Eill run coun#er #9e na#ural laEs 8e#Eeen Jan7 and Jin as li##le as possi8le Aacupunc#ure,
p9Csio#9erapCB.
'radiional C9inese 0edicine is an :ar#; E9ic9 ai0s i#s effor#s a# rees#a8lis9in7 #9e le6el of
ener7C of #9e 8odC 8u# E9ic9 also ac?noEled7es a cer#ain #ranscendence E9ic9 co0es fro0 i#s
0illenarC #radiionalis0.
=ro0 a concep#ual and or7ani5a#ional poin# of 6ieE, old C9inese 0edicine 9ad cer#ain
ad6an#a7es o6er #9e res# of #9e Eorld E9ic9 Eould 8e Puic?lC ePualed 8C #9e 0edicine of #9e
Ancien# ,reec. '9ere is no proof, a# leas# no# up #o #9e presen# da#e, of 0u#ual influence 8e#Eeen
#9e :C9ienese 0edical cen#re; and #9e :.edi#erranean and Les#ern-Asian; one represen#ed 8C
:pre-Socra#e%; or, 8e##er said, :pre->ippocra#es ,reece;.
$A(' '>(EE
2&4
$ar# #9ree deals Ei#9 0edicine and p9ilosop9C in Ancien# ,reec, (o0e and #9e IC5an#ine
E0pire.
'9e 0edicine of #9e Ancien# ,reec is c9ronolo7icallC su8di6ided in#o #9e pre->ippocra#es,
>ippocra#es and pos#->ippocra#es periods.
'9e au#9ors of #9e presen# Eor? descri8e on #9e 8asis of #9rou79 docu0en#a#ion #9e
c9arac#eris#ics and personali#ies of eac9 of #9ese periods. Le read a8ou# 0C#9ical )rp9eus,
CC8il, .illia0ps, .usaeus and C9iron and #9eir con#ri8u#ion #o #9e ar# of 9ealin7. '9e
na0es of Asclepiad, >eracles, >o0er, +Ccur7us, >esiod, $C#9a7oras and Alc0aeon are
also 0en#ioned.
'oEards #9e end of #9e pre->ippocra#es period in #9e se6en#9 cen#urC I.C. Ee Ei#ness #9e
econo0ic and cul#ural e0er7ence of .ile#us illus#ra#ed a0on7 o#9ers 8C #9e :p9ilosop9ers of
na#ure; suc9 as 'ales of .ile#us, Ana2i0ander, Ana2i0enes and >eracli#es, #9e Elea#ic
Wenop9anes, $ar0enides and Geno, and #9e eclec#ic and sop9is# .elisos, E0pedocles and
Ana2a7oras E9o all 8rin7 #9eir 6alua8le con#ri8u#ion #o #9e pre->ippocra#es ?noEled7e
#9esaurus.
Li#9 #9e descrip#ion of #9e ac#i6i#C in #9e 0edical sc9ools, especiallC #9ose in A8dera
E9ere +eucippus and De0ocri#us laC #9e founda#ion of #9e a#o0ic p9ilosop9C, and #9ose in Fos
and Fnidos, E9ere #9e >ippocra#is0 is 8orn Ee close #9e firs# period of #9e ancien# ,ree?
0edicine.
'9e period 0ar?ed 8C #9e fi7ure of >ippocra#es, #9e =a#9er of .edicine 9as a cer#ain
eclec#ic c9arac#er E9ic9 pools #o7e#9er #9e pre-Socra#es p9ilosop9C, #9e 0ainlC 7eneralis#
0edicine and so0e dispersed islands of local or7anic 0edicine. '9e 9is#orC of #9e 0anifes#
disease and #9e ana0nesis add #o #9e clinic se0iolo7C da#a 7a#9ered #9ou79 e0piric sCs#e0a#ic
#es#in7 and no#ed doEn in a Eri##en docu0en# E9ic9 ?eeps #9e e6olu#ion of #9e pa#ien# :up-#o-
da#e;. '9e curren# s#a#e and #9e e6olu#ion of #9e disease are ele0en#s of pro7nosis and, of course,
of orien#a#ion as #o #9e #rea#0en# E9ic9 for >ippocra#es 0eans 0ainlC die# see?in7 #o correc# #9e
pa#ien#Ss 9u0ors. '9e four 9u0ors - red, E9i#e, CelloE and 8lac? - de#er0ine a cer#ain 8alance
or, on #9e con#rarC, lac? of 8alance E9ic9 de#er0ines #9e 7ood or poor s#a#e of 9eal#9 of a person.
=or #9erapeu#ic purposes, >ippocra#es uses p9C#o#9erapC and psCsio#9erapCH 9e seldo0
resor#s #o 0edica#ion or sur7erC.
>erodicus of Seli08ra Eas #9e one #o in#roduce ?inesi#9erapC Ei#9in #9e co0ple2 #9erapC
su77es#ed 8C #9e >ippocra#ic prac#i#ioners, especiallC in #9e cases of re9a8ili#a#ion of #9e
0alfunc#ions of #9e for0er pa#ien#s.
IrieflC >ippocra#ic 0edicine can 8e descri8ed as e0pirical, sCs#e0a#ic, 9olis#ic,
2&5
9u0oris#ic, na#uris# and 0odera#elC #ranscenden#al.
A0on7 #9e pos#->ippocra#ic personali#ies Ee 0en#ion #9e #Eo 7rea# nea0es of $la#on and
Aris#o#el as Eell as #9e con#ri8u#ion of #9e Sc9ool of Ale2andria #o #9e de6elop0en# and
disse0ina#ion of #9e neE funda0en#al ideas of 0edicine and especiallC of #9e sur7ical
procedures. $ersonali#ies suc9 as >erop9iles and Erasis#ra#es illus#ra#e #9e ac#i6i#C in Ale2andria
especiallC in #9e firs# 9undred Cears since i#s founda#ion.
In (o0e #9e E#ruscans see0 #o 9a6e 8een #9e firs#. Af#er #9eir assi0ila#ion #9e 9ealin7 ar#
is prac#iced 8C #9e sla6es or 8C :pa#er fa0ilias;. '9ese e2pedien# e2peri0en#s end up in
ca#as#rop9es. =orced 8C #9e circu0s#ances, despi#e #9eir ani0osi#C #oEards AsclepiadsS
e0ula#ors, #9e (o0ans 9a6e #o resor# #o #9e ?noEled7e of #9e ,ree? doc#ors E9o #9us pene#ra#e
#9e E#ernal Ci#C. '9e firs# one 0en#ioned 8C #9e docu0en#s see0s #o 9a6e 8een Arc9e7a#es-
Vulerarius, folloEed 8C #9e fa0ous Asclepiads of $rusa A8orn in 124 A.D.B and su8sePuen#lC 8C
#9e .e#9odis#s, $neu0a#ics and Eclec#ics Ei#9 #9e fa0ous a0on7 #9e las# ones, ,alenus.
,alenus A13M-1@@V2M1V21MB succeeds in 0a?in7 a 9ar0onious sCn#9esis co08inin7
>ippocra#is0 and Aris#o#elian #eleolo7C Ei#9 sCs#e0a#ic e2peri0en#alis0 and clinic localis0
#o7e#9er Ei#9 a #enacious #9erapeu#ic ,alenis0 E9ic9 Eill e2#end up #o #9e (enaissance A1"] -
1&] cB. '9e neE do70a#is0 E9ic9 c9arac#eri5es 9is 0edical sCs#e0 Eas no# in #9e leas# a0on7
9is in#en#ions.
'9e IC5an#ine E0pire 9as 7i6en for#9 so0e e2cellen#lC #rained personali#ies in pres#i7ious
sc9ools suc9 as #9e one in Ale2andria. '9eC s9oE a 6as# prac#icai e2perience 7a#9ered 8C #9e
8edside of #9e pa#ien#s, as a resul# of 6arious !ourneCs for scien#ific purposes and in#ensi6e
readin7 in #9e li8raries of #9a# ri0e. =our of #9e0 laC #9e founda#ions of #9e fur#9er de6elop0en#
of 0edicine:
- Ale2anders of 'ralles in pa#9olo7CH
- )rei8asios and $aul of Ae7ina in #rau0a and sur7erCH
- icolas .Crepsus in p9ar0acolo7C.
'9rou79 $aul of Ae7ina and Ale2ander of 'ralles al0os# all #9e e2perience of #9e
preceden# >ippocra#es-,alenus period 0a?es i#s EaC #oEards #9e s0all >e8reE co00uni#ies
and #9e 7rea# Ara8
0edical ins#i#u#ions E9ic9 Eill illus#ra#e #9e ne2# s#a7e of de6elop0en# in 0edicine.
$A(' =)*(
$ar# four deals Ei#9 #9e #ransi#ion fro0 #9e ancien# #i0es #o #9e .iddle A7es.
Le 9i79li79# #9e role of C9ris#iani#C in re6olu#ioni5in7 #9e 9ealin7 ar#, s#ar#in7 fro0 #9e
2&"
psCc9olo7ical s9if#s induced 8C :#9e neE preac9in7; E9ic9 si#ua#ed Aesculapius and Kesus C9ris#
on opposin7 posi#ions. :.ercC; and :c9ari#C; are neE e#9ic and social ca#e7ories E9ic9 lead #o
#9e crea#ion of #9e firs# 9ospi#als suc9 as #9e >ospi#al in Caesarea in Cappadocia, #9e :Iasilian;
8uil# and or7ani5ed 8C S#. Iasil #9e ,rea# A32@-3&@B, #9e >ospi#al of Edessa, 8uil# and run 8C S#.
Ep9rai0 #9e SCrian A3M"-3&5B.
In a ri0e E9en Europe under7oes se6ere re6erses 8ecause of 8ar8arian in6asions and
social and econo0ic res#ruc#urin7, i# is for #9e >e8reEs Eorld Eide and #9e Ara8 E0pire #o #a?e
o6er and fur#9er #9e des#inC of 0edicine. '9eC do #9a# #9rou79 sc9ools and ins#i#u#ions E9ic9
perpe#ua#e especiallC #9e #radi#ion of >ippocra#es and ,alenus #o E9ic9 #9eC add #9eir oEn
specifici#C sus#ained 8C fa0ous doc#ors and p9ilosop9ers a0on7 E9o0 Ee 0en#ion
.ai0onides, A6erroes and A6icenna.
$A(' =IVE
$ar# fi6e approac9es #9e 0edicine of #9e .iddle A7es.
=ar fro0 8ein7 a 0illenniu0 of o8scuran#is0 for 0edicine, if Ee are #o preser6e a
0ini0u0 of o8!ec#i6i#C Ee 0us# ad0i# #9a# .iddle A7es 9a6e lef# us #9ree le7acies fro0 E9ic9
#9e prac#ice and #9eorC of our ar# and science could no# 8u# profi#. =irs# of all #9e 9ospi#alH
s#ar#in7 Ei#9 #9e 0odes#, infir0arC of #9e 0onas#erC, E9ic9 Eas a# once a roo0 for applica#ions
and per9aps e2peri0en#in7 neE 0ore darin7 0e#9ods of #rea#0en#, #9e cen#res of 0edical s#udC
Ain#er alia Salerno, Iolo7na, $adua, .on#pelier, $arisBH and finallC a 0e#9odolo7C of #9e 0edical
s#udC E9ic9 Eas indeed influenced 8C e2cessi6e sc9olas#ic a# firs# 8u# E9ic9 Eas la#er on freed
fro0 i# durin7 #9e (enaissance.
$A(' SIW
Af#er in#roducin7 #9e issue of #9e 8e7innin7 of #9e (enaissance - Eas i# in I#alC or in
=rance - Ee presen# #9e pro-I#alC ar7u0en#s: ou#s#andin7 personali#ies ADan#e, $e#rarc9a
IoccaccioB, 9u0anis0, i0por#an# e6en#s suc9 as #9e Council for #9e *nifica#ion of Les#ern and
Eas#ern Europen C9ris#ian C9urc9es A=errara-=lorence, 143/-143@B, #9e conPues# of
Cons#an#inople 8C #9e )##o0ans, as Eell. as #9e re0ains of #9e pas#, #9e conscience of per#ainin7
#o a 7lorious pas#, #9e e2ile and self-e2ile of 6arious personali#ies, #9e popular sc9ools in +a#in,
redisco6erC of na#ure, #9e role of $apacC, #9e (eforrn and i#s afer0a#9s and #9e neE econo0C.
Le analC5e #9e role of #9e :neE p9ilosop9C; as Eell as #9e ac#i6i#C of #9e $la#onic
2&&
Acade0C and i#s leaders: .arsilio =icino, ,io6anni $ico della .irandola,
All #9ese fac#ors, causes and ac#i6i#ies #ri77er so0e psCc9olo7ical s9if#s, #9e crea #in7 of
#9e :(enaissance 0an;, E9ose - Ee Eould i# #odaC i0pro6ed - e08odi0en# is repre5en#ed JV?
+eonardo da Vinci. Iesides 8ein7 an unri6alled ar#is# 9e is #9e one E9o ou#lined #9e 8ases of
0odern researc9 0e#9odolo7C.
)#9er reli7ious, scien#ific and p9ilosop9ical personali#ies Eil carrC on refor0 0a?in7 and
inno6a#in7: +u#9er, ,alileo ,alilee =rancis Iacon and (ene Descar#es.
.edicine is also presen# Ei#9 #9ree 7rea# na0es of #9k pro7ress E9ic9 #9e o#9er sciences
Een# #9rou79: Vesal, E9c co0ple#es #9e ?noEled7e of #9e ana#o0C of #9e 9u0an 8odC A08roise
$are, #9e :=a#9er of Sur7erC; and #9e res#less $aracelsus E9o opened up neE pa#9s for E9a# Eas
la#er #o 8eco0e in#ernai 0edicine as Eell as for #9erapC.
'9e a7onC and #9e end of #9e (enaissance unfold o6er a period of #i0e E9ic9 8e7ins
#oEards #9e end of #9e 1"] cen#urC, af#er #9e (efor0, and las#s up #o #9e '9ir#C JearsS Lar, in
1"1/. Ieau#C and ,ood Ei#9draE fro0 9is#orC. *7liness and E6il #a?e #9eir place. Iu# #9eC lea6e
so0e#9in7 8e9ind: firs# of all #9e freedo0 of concei6in7 and reali5in7 7rea# pl4ns un0a#c9ed #o
#9e presen# daCH secondlC Ee s#ill 9a6e #9e 0e#9ods of forcin7 na#ure #o relea6e i#s secre#s. '9e
neE researc9 0e#9odolo7C Cields ric9 resul#s durin7 #9e ne2# #Eo cen#uries A#9e 1/] and 1@]B.
$A(' SEVE
'9e se6en#9 par# s#ar#s Ei#9 #9e life and ac#i6i#C of #Eo re0ar?a8le p9ilosop9ers: +ei8ni5
and Au7us# Co0p#e, E98 Eill 9a6e a special influence o6er #9e de6elop0en# of scien#ific
researc9. '9is 8enefi#s 0ore and 0ore fro0 #9e ad6an#a7es of #9e indus#rial re6olu#ion E9ic9
0a?es a6aila8le #o #9e researc9er a nu08er of e6er 0ore refined #ools and 0e#9ods: #9e
0icroscope, roen#7en raCs, 9is#olo7ical c9e0ical analCsis, ul#ra 0icroscopC e#c.
'9e resul#s of #9is de6elop0en# 8elon7 #o #9ree pres#i7ious na0es: Claude Iernard, +ouis
$as#eur and (o8er# Virc9oE, founders of respec#i6elC e2peri0en#alis0, 0icro8iolo7C and cell
ana#o0ic pa#9olo7C. =olloEin7 #9e0, i00unolo7C, nuclear 0edicine, co0pu#er science, 7ene#ics
and an#i8io#ic #9erapC Eill 0a?e re0ar?a8le pro7ress in #9e fields of 8iolo7C and 0edicine.
$A(' EI,>'
In #9eir conclusions #9e au#9ors s?e#c9 possi8le de6elope0en#s in #9e fu#ure of #9e
prac#icice, and scien#ific researc9 in 0edicine, and #9eir social i0plica#ions.
2&/
C*VO' DE NC>EIE(E
A 6eni# 0o0en#ul s3 ne pled30 cau5a.
$ro7resul funda0en#al <n %#iine poa#e duce la re5ul#a#e a08i6alene. De o par#e 73si0
cununa de lauri a #riu0f3#orilor, f3c3#orilor de 8ineH de par#ea cealal#3 sade r4n!indu-%i colii
cri0a %i cri0inalul. )0enirea nu poa#e, nu are drep#ul s3 renune la un e2celen# 0i!loc de
#ra#a0en# plec4nd de la ideea unei presupuse e6oluii <n sens des#ruc#i6 a unui nou fac#or
#erapeu#ic. ,ene#ica nu poa#e fi in#er5is3 pen#ru c3 ni%#e :repre5en#ani ai poporului; posed3 doar
ni%#e cuno%#ine ele0en#are sau pe care nu le po# asi0ila. ici oa0enii Iisericii nu dau do6ad3
de 0ai 0ul#3 co0pre9ensiune %i cau5a es#e i7norana lor. Au 0ai f3cu#-o <n #recu# %i a #re8ui#, pe
parcurs, sS3-%i recunoasc3 7re%elile.
(epe#30 7re%elile #recu#ului1 Cine <i 6a rea8ili#a pe cei asasinai 0oral de da#a aceas#a1
'erapia 7ene#ic3 %i pro7resul %#iinelor 0edicale nu po# fi in#er5ise de uca5uri 6o#a#e cu
unani0i#3i. ici sinodurile, nici conciliile %i nici parla0en#ele nu au 6reun cu64n# de spus <n
aceas#3 pri6in3.
Deci5ia aparine <n e2clusi6i#a#e )0ului de %#iin3 %i Suferindului care 63d - crede0 - <n
e6oluia %i de56ol#area #erapiei sin7urul lor 7r3un#e de speran3 - Sperana <n 6indecarea sau, cel
puin, alinarea unor suferine c3rora sun#e0 o8li7ai uneori s3 le pl3#i0 un 7reu #ri8u#.
2&@
III+I),(A=IE
AL>ERMA>># Urs! Hat%olicismus und 4oderne, Ien5in7er Verla7, Giiric9, 1@/@H
ARIS>O>E: 2t%i@ue de Iicoma@ue, Ed. =la00arion, $aris, 1@"5H
NR>Z>EZEI>UN=: 6orsc%er ver=andeln Eellen der Leber in 'an$reaszellen, r. 2M, 3
=e8ruar, 2MM3, S. 5H
NR>Z>EZEI>UN=: Iieren aus Stammzellen sc%eiden *rin aus, r. 31, 1/ =e8ruar, 2MM3, S.
5H
AU=US>INUS# A"reli"s: Der ;ottesstaat" Das ers#e I4nd in deu#sc9er Sprac9e 6on C.K. $erl,
Verla7 =. Sc9onin79, $ader8orn-.iinc9en, 1@&@H
AU=US>INUS# A(: Der ;ottesstaat, GEei#er I4nd, I8id., 1@&@H
BAISSE>E# =(! Die"4edizin bei den ;riec%en, in !llustrierte ;esc%ic%te der 4edizin, I.l,
Andreas, Sal58ur7, 1@/M, S. 1&M-35MH
BAU>AIER# Robert/Aenri: Le&icon des 4ittelalters, Ar#e0is u. Lin?ler Verla7, .unc9en-
Giiric9, 1@@1H
BERNARD# Cla"'e: 2infu%rung inWas Studium der e&perimentallen 4edizin, $aris, 1/"5@
BERNARD# Cla"'e: Le Ca%ier rouge A1/5M-1/"MB, 5ntroduction par +eon Del8au0e,
,alli0ard, $aris, 1@42H
BER>ELSMANN $erla*: +e2i?on ;esc%ic%te, Ier#els0ann +e2i?on- Verla7, ,ii#erslo9, 1@&&H
BIBLIA: Su8 <ndru0area lui Kus#inian, Ed. Ins#i#u#ului Ii8lic, Iucure%#i, 1@&5 A,ala ,alac#ion,
Vasile (aduBH
BOU$ENO># =illes# DELBOT CC:.: Die e&perimentalle '%?siologie, in !llustrierte
;esc%ic%te der 4edizin, #. VIII, S. 2@M1-2@M/H
BOERA# CM.: ;riec%en$nd von 8omer bis CLC v" CC%", Findlers Ful#ur7esc9ic9#e Verla7,
Giiric9, 1@"MH
BRANDENBUR=# D.: 'risterrzte und 8eil$unst im alten 'ersien, =in? Verla7, Sru##7ar#,
1@"@H
BRAND># Barl: <eformation und ;egenreformation, =ran?fur# a. .., 1@&@H
BREAIER# Emile: 8istoire de la p%ilosop%ie, 6oi. +, #ntiauite et 4o?en #ge, $ress
*ni6ersi#aires, $aris, 1@/1, <enaissance/
BREAIER# Emile: 8istoire de la p%ilosop%ie, 6oi. II., Uuadrei7e, $aris, 1@//H
BREAIER# Emile: #uguste Comte", 'ositivisme, <n 6oi. III al 8istoire de la p%ilosop%ie, $resses
*ni6ersi#aires, $aris, 1@/3H
BREI>ENECBER# M,ria >:eresia: 5llustrierte ;esc%ic%te der 4edizin, I. IW., Andreas, Sal58ur7,
1@/4H I()E(, (alp9: ,on 7RSP bis 7POT: dem ;e%eimnis des Lebens auf der Spur,Dr5#e5ei#un7; r. &&,
24V25 April, 2MM3, S. 1"-1&H
BURCBAARD># =ert: Das 'apsttum, Seraldus Verla7, iirn8er7, 1@3M.
2/M
BURCBAARD># DaIob: Die Hultur der <enaissance in 5talien, $9aidon Aus7a8e, Inns8ruc?H
CAL$IN# D.: 5nstitution de la <eligion c%retienne, Vrin, $aris, 1@53H
CAN>EREAU# =(! La medecine en #ss?rie et en 3ab?lone, $aris, 1@3/H CA(+I, En5o: Storia delle
#rte, 6oi. II, L9arte gotica a ii primo <enascimento, Is#i#u#oi#. dSAr#i 7rafic9e, Ier7a0o, 1@5"H
CAR>NRI# $.: 5magini delii Dei degl9#ntic%i, A?ade0isc9e Druc?, ,ra5 - Aus#ria, 1@"3H
CAEN# C(T.: 8istor? of C%inese medical science, $resses de C9an7ai, >on7-Fon7, 1@"/H
CAE$ALIER# DacX"es: 8istoire de la 'ensie, 6oi. II, =la00arion, $aris, 1@5"H
CLAUS# D( CC:.: 4edizingesc%ic%te, .edical 'ri8une, Lies8aden, 1@/5H
COM>E# A"*"ste: Cours de p%ilosop%ie positive, #. I-II., +i8r. K.I. Iailliere e# =il5, $aris, 1@&&H
COAEN# A.: Le .almud, $aCo#9ePue, $aris, 1@&&H
CORNET# Doan! .%e Diaspora Stor?, S#ein0a#5?CSs A7encC +#d. Kerusale0, 'el A6i6, >aifa, 1@/1.H
CRUZ AERNANDES# Mi*"el: 8istoria del pensamiento en el mundo islamico, 6oi. I., #vicena,
6ilosofia ? 'ensamiento, Alian5a Edi#orial, p. 221-2&4H DA(.E(S'E'E(, m.: Le Eend #vesta"
'raduc#ion .aisonneu6e, A., $aris, 1@"MH
DAS>U=UE# Dean: Die 'alopat%ologie, in 5llustrierte ;esc%ic%te der 4edizin, I. I. Andreas,
Sal58ur7, 1@/M, S. 1@-4/H
DE=OULE># P( FIESCAI# M.: 5nformatica medical, .asson III, Ed. 0edical3, Iucure%#i 1@@@H
DEICAER# A(! 'at%ogenetisc%e und ;enetisc%e ;rundlagen der 5mmunopat%ien" In IW .edicenale,
Iserlo9n, 1@&@H
DELECLOS# Fabien: Gean 'aul 5"er, L92sperance ,ovaer, Iel7iPue, 1@&/H
DIELE# Aermann# BRANZ# E.: Hleine Sc%nitten zur ;esc%ic%te der #nti$en '%ilosop%ie, ,. )l0s
Varla7s8uc99andlun7, >ildes9ei0, 1@"@H
DIELE# Aermann: Die 6ragmente der ,orso$rati$er, I.l, 2, 3, Leil0ann, Guric9, 1@@2H
DIO=ENES# Laerti"s: Leben und 4einungen berii%mter '%ilosop%en, =. .einer Verla7, >a08ur7,
1@"&H
DOREN# C:arles van: ;esc%ic%te des -issens, Iir?93user, Iasel-Ios#on- Ierlin, 1@@1H
DUCAENEAU# Francois: La structure normale et pat%ologi@ue du vivant, <n ,ri0e?, #. IIIH
DUMI>RESCU# I( FI.: 1mul i mediul electric, Ed. -#iinific3 %i Enciclopedic3, Iucure%#i, 1@&"H
DURAN># Eill.: -eltreic%e des ;laubens, Ful#ur7esc9ic9#e der .ensc99ei#, I. V. *lls#ein, =ran?fur#
a0 .ain, 1@35H
DURAN># Eill.: Das Eeitalter der <eformation, =ran?e Verla7, Iern -.unc9en, 1@"2H
DURAN># Eill(: Die <enaissance, Eine Ful#ur7esc9ic9#e I#aliens, =ran?e Verla7, Iern - .unc9en, 1@"1H
EBERAARD# ="stav# RU>SCAI=, >.: #rzneimittel, I.+, Verla7 C9e0ie, Lein9ei0, 1@&2H J
ELIADE# Mircea: #spects du m?t%e, ,alli0ard, $aris, 1@"3H
ELIADE# Mircea: Contribuii la filosofia <enaterii, <n <evista de istorie i teorie literar, Supli0en#
anual nr. 1, Capricorn, Iucure%#i, 1@/4H
ELIADE# Mircea: Le c%amanisme et 5es tec%ni@ues arc%ai@ues de l9e&tase, $aCo#9ePue, $aris, 1@&4H
ELIADE# Mircea: Le sacre et le profane, ,alli0ard, $aris, 1@5"H
ELIADE# Mircea: , !nde vingt ans, p. 5/-5@, dans :Ca9iers de +S>erne;,
2/1
&ircea (liade, par Cons#an#in 'acou e# coli., $aris, 1@&/. 2nc?clopedia 3ritanica, '9e eE -15]
Edi#ion, C9ica7o a.o. 1@&4-1@//H 2nc?clopedie de la 'leiade, 8istoire de la '%ilosop%ie, 6oi. II.,
,ali00ard, $aris, 1@/1H 2nc?clopedia *niversalis, $aris, 1@//H
FALBENBER=# R(! ;esc%ic%te der neueren '%ilosop%ie, Verla7 6on Vel# e# Co0p., +eip5i7, 1@M5H
FASAYUELLE# R(# DELAUNAT, A.: Die 5mmunologie, in S#erns#unden der .edi5in, Andreas,
Sal58ur7, 1@/4H 3&S
FICINO# Marsilio: .%eologia 'latonica, a cura di .ic9ele Sc9ia6oni Ganic9elli, Iolo7na, 1@"5H
FICINO# Marsilio: tiber die Liebe, oder 'latons ;astma%l, =. .eines Verla7, >a08ur7, 1@/4H
FINS>ER# Rein:ar'# AEU$EL# =er' von: ;ottfried -il%elm Leibniz, (oEo9l#, >arn8ur7, 1@@MH
=ISC>E(, Kos: Das gultige ;ottesstaat, >eidel8er7-Lai8s#aa#, 1@4/H FONAAN# A.: Eur Fuellen$unde
der persisc%en 4edizin, +eip5i7, 1@1MH FOR=UE# Emile# BOUCAE># Alain! 'aracelsus, in 5llustrierte
;esc%ic%te der 4edizin, #. III, p. @/3H !
FORSMANN# Eemer! Selbstversuc%" 2rinnerungen eines C%irurgen" Dros#e, Dusseldorf, 1@&2H
FRANZEN# A(# BNUMER# R(! 'apstgesc%ic%te, >erder, =rei8ur7 i. Ir., 1@&4H
FRIEDELL# E*on! Hulturgesc%ic%te der Ieuzeit, C" >. Iec?Ssc9e Verla7s8uc99andlun7, .iinc9en,
1@2&-1@2/
FUCAS# Rober&c 8ippo$rates" Samtlic%e -er$e, Verla7 6an Dr. >. +iine8ur7, .unc9en, 1/@5H
=ADAMER# A(/=(! Die anti$e '%ilosop%ie in i%rer 3edeutung fur die ;egen=art, Farl Lin#er
*ni6ersi#3#s6erla7, >eidel8er7, 1@/1H
=EOR=ESCU# Florin, - redac#or -: 6ilosofie i 4edicin, Iucure%#i, Edi#ura .edical3, 1@/@H
=IBEL Marian: Das ;e%eimnis der 4?sterien, Ar#e0is Verla7, Giiric9 -.iinc9en, 1@@MH
=PBEL# Marian: Das 1ra$el von Delp%i, $9. recla0 !un., S#u##7ar#, 2MM1H ,I,), )lof: Die #nti$e
'%ilosop%ie als 4asstab und <ealitt, Ar#e0is Verla7, Giiric9 und .unc9en, 1@&&H
=I=ON# Olo&! ;rundproblemme der #nti$en '%ilosop%ie, =ran?a Verla7, Iern - .unc9en, 1@5@H
=IROD# CC:(! Die Suc%e nac% einem vergrosserndem 5nstrument, i0 Sternstunden der 4edizin,
Andreas, Sal58ur7, 1@/4H
=OMPERZ# >:(! ;ric%isc%e Den$er, I. 1, 2, 3., Eic98orn, =ran?fur# a0 .ain, 1@@@H
=RQUL# E( FL: 5mmunopato%ien, in IW .edicenale, Iserlo9n, 1@&@H
=RN>Z# =rat%el von: Hleine <ibonu$leinsuere4ole$ule $ontrollieren den 5nformationsflufl vom ;en
zum 2iiveift, :Dr5#e5ei#un7;, nr. KK, 24V25 April, 2MM3, S. 2H 3/M
=RMEB# MirIo# Re'actor: 8istoire de la pensee medicale en 1ccident" $aris.
Seuil, 6oi. I - 1@@5, 6oi. II - 1@@&, 6oi. III - 1@@&. 'i#lul ori7inal: Storia del pensiero medicooccidentale"
+a#er5a, 1@@3H
AAAN# FalIe# BLEIN A>s7.B: 4edizinisc%es 4i$robiologie, Sprin7er Verla7, Ierlin - >eidel8er7 u.a.,
1@@1H
AALLER# Do:annes: Das 'apstum 5dee und -ir$lic%$eit, (o9Eol# 'asc9en8uc9 Verla7, 1@"5H
AA>>S>EIN# MarI"s: -eltreligionen, Verla7s7esellsc9af# .ar?us, Foln, 1@@&H
AERR# Frie'ric:: ;ottfried -il%elm Leibniz, =isc9er Iuc9erei, >a08ur7, 1@5@H
AILDEBRAND># A.: 3rennpun$te der <eformation, Vanden9oec? u. (upprec9#, 1@"&H
2/2
AIPPEL# Ernst von: Hinder der 8umanitt, Verla7 ,o#5 Sc9Eipper#, Ionn, 1@4"H
AIPPOBRA>ES: Samtlic%e -er$e, #8erse#5un7 (. =uc9s, Verla7 Dr. +iine8ur7, .unc9en, I. I, II, III,
1/@"H
5I06'I0C5(0 2(3I76N: Guden, Se8as#ian +u2 Verla7, .urnau-.i0c9en, u.a., 1@5@H
AOFFMANN# >:( Pa"l: Der 4ittelalterlic%e 4ensc%, Verla7 =riedric9 Andreas $er#9es, ,o#9a, 1@22H
AOLZER# Aans: La Sorcellerie renaissante, .ara8ou#, Ver6iers, 1@&"H
AUBER# B"rt! Leibniz, $iper, .unc9en - Giiric9, 1@/@H
AU=EDE# Norbert! Savonarola et 5es 6lorentins, Ed. =rance E0pir, $aris, 1@/4H
ISRAIL# Anca/Mi:aela: 3iologie 4olecular, >u0ani#as, Iucure%#i, 2MMMH
ILIESCU# $asile: Statul 'apal, Dacia, Clu!-apoca, 1@@"H
DAYUAR># Danielle: La scolasti@ue medicale" In 8istoire de la pensee medicale en 1ccident, 6oi. I.
,r0e? .ir?o, Seuil $aris, 1@@5H
DASPERS# Barl: Drei ;runder des '%ilosop%ierens, 'lato, #ugustin, Hant, (. $iper and Co. Verla7,
.unc9en, 1@5&H
DAS>ROE# M(! .%e 4edicine of t%e 3ab?lonians and #ss?rians, $roc, (oC. Soc..edicine, Sec#ion >is#.
0ed., 1@14H
DN=ER# Mic:ael: Die .%eorie des Sc%onen in der italienisc%en <enaissance, Du.ond Iuc96erla7,
Foln, 1@@MH
DOLT# Robert: 8ippo$rate, ,alli0ard, $aris, 1@"4H
DOR=# CC:(# Cla"s: Die ;riec%isc%e 4edizin nac% 8ippo$rates, Verla7 .edical 'ri8une,
Lies8aden, 1@/5H
DOR=# C:ristian# Cla"s: 4edizingesc%ic%te, Verla7 .edical 'ri8une, Lies8aden, 1@/5H
DUNS# Frit%: ;riec%isc%e #tomisten, Das Europ3isc9e Iuc9, Les#-Ierlin, 1@/4H
BELLT# D(N(D.: <eclams Le&i$on der 'pste, $9. (ecla0 !un., S#u##7ar#, 1@//H
BERNER# Dieter: 4edizin und 4agie im 3ab?lonisc%en .almud, :.iinc9ener .edi5inisc9e
Loc9ensc9rif#; 1M5,1@"3, S. 4"4-4"@H
BE$LES# D(D(# AOOD# L(: Der Supercode Die ;enetisc%e Harte des 4ensc%en, Ar#e0is und
Lin?ler, .unc9en, 1@@3H
BLIN=NER# Fr.: <omisc%es ;eistes -elt, Verla7 >einric9 Eller#nan, .iinc9en, 1@"5H
BLUREN# B"rt: ;esc%ic%te 2nglands, Alfred Froner Verla7, S#u##7ar#, 1@@1H
BOELBIN=# A"lbric:: liber bedeutende >rzte der ;esc%ic%te " Louis 'asteur, I.I+, (o8u7en,
Esslin7en, 1@/2H F)(A, Der, Lil9el0 >eCne Verla7, .iinc9en, 1@@2H BROMER# Barl: Die
ersten 2uropern, $ris0a Verla7, ,ii#erslp9, 1@/&H
BOSSOB# Man&re': 7CPM" Die -elt an der Sc%=elle zur Ieuzeit, Ed!#ion
+eip5i7, 1@@2H
BRANZ# Ealter: Die griec%isc%e '%ilosop%ie, Deu#sc9e 'asc9en8uc9 Verla7, .unc9en, 1@"2H
BRANZ# Ealter: ;riec%entum, Diana Verla7, Iaden-Iaden u. S#u##7ar#H
2/3
BURZEEIL# (aC0ond: Das Eeitalter der Hunstlic%en 5ntelligenz, Cari >4nser Verla7,
.unc9en - Lien, 1@@3H
BUNS># Aermann: 4artin Lut%er, ein >aus8uc9, Freu5 6erla7, S#u##7ar#, 1@/2H
LACABAREFF# R: Louis 'asteur, 6rance Dimanc%e, +ille, 2MM2H
LACABAREFF# P(: <ene Laennec, =rance Dina0c9e, +ille, 2MM2H
LALANE# CI(# CAUSSEMEN># Alain: ;esc%ic%te der <adiodiagnosti$, i0 5llustrierte
;esc%ic%te der 4edizin, I. VI., Andreas, Sal58ur7, 1@/2H
LALANE# CI(# CAUSSEMEN># Alain: <ontgen - der 3lic$ in den 4ensc%en, i0 Sternstunden
der 4edizin, Andreas, Sal58ur7, 1@/4H
LAMBER>INI# =astone: Die Sc%ule von Salerno und die *niversit9ten von 3ologna und
'adua" In Illus#rier#e ,esc9ic9#e der .edi5in, I. II,
Andreas, Sal58ur7, 1@/MH
LECA# An*e/Pierre: Die 4edizin im #lten >g?pten, in 5llustrierte ;esc%icl der 4edizin, I.I.
6on Sour0ia-$oule#-.ar#inC, AndreasH Sal58u 1@/M, S. 1M@-143H
LEE# M( Siler: Clonarea uman, un oc al viitorului, Ed. +ider, Iucure[ 1@@&H
LEIBRAND# Eemer: <udolp% Cari ,irc%o= in liber bedeutende >rzte c ;esc%ic%te, I.I+,
(o8u7en - Esslin7en V ec?ar, 1@@3H
LE$T/BRUAL: La p%ilosop%ie d9#uguste Comte, 1@MMH
LEEIN# Ben.amin: ;ene, - +e9r#8uc9 der 0ole?ularen ,ene#i?, CC. I Lein9ei0, 1@@1H
LISBE# Mic:ael/>:omas: ;ottfried -il%elm Leibniz, Verla7 C. >. Iec .unc9en, 2MMMH
LORZ# Dose):: ;esc%ic%te der Hirc%e" #ltertum und 4ittelalter, I. Asc9endorf, .iins#er, 1@&"H
LUR $erla*: 8istorisc%e Le&i$on, Se8as#ian +u2 Verla7, .urnau - .unc9enH
MACAIA$ELLI# Niccolo: 1pere de I"4", I#alien, 1/13, 6oi. II. Stoi 6lorentine, 6oi. IV, 5
'rincipe, 6oi. VIII, +e##eraH
MAR>INT# Marcel: ;esc%ic%te der 8omopat%ie, in 5llustrierte ;esc%ic%te d 4edizin, I. VIH
MANN# =olo: Das Eeitalter des Dreissigj%ruigen Hrigi $ropCleenEel#7esc9ic9#e, Ierlin,
1@"4H
MAZARS# ="H: Die altiranisc%e 4edizin, i0 5llustrierte ;esc%ic%te d 4edizin, I.I, Andreas,
Sal58ur7, 1@/M, S.1"5-1&/H
MAZARS# ="H: Die 4edizin in den -eden, in 5llustrierte ;esc%ic%te d 4edizin, I. I. 6on
Sournia - $oule# - .ar#inC, Andreas, 1@/M, 145-1"4H
MEDIONI# =ilbert: Die griec%isc%e 4edizin nac% 8ippo$rates, in 5llustrier ;esc%ic%te der
4edizin I. 1. Andreas, 1@/M, S. 351-3@2H
MERCIER# DacX"es: ,ingt siecles d98istoire du ,atican, Ed. +a6an5elle $aris-+i0o7es, 1@&"H
MICAELE># D"les: 8istoire de la <evolution 6rancaise, Kean Ionno#, $ari 1@&4, A6oi. I-VIIIBH
METER# P:( et >RIADOU# PatriI: Legons d9%istoire de la pensee medical Edi#ions )dile
2/4
Ka?o8, 1@@"H
MIN= EON=: Die altc%inesisc%e 4edizin, in 5llustrierte ;esc%ic%te d 4edizin,
I.I., Andreas, Sal58ur7, 1@/M, S. 4@-@MH
MIRANDOLA# 'ella# Pico =iovanni: fber die -iirde des 4ensc%en, 2" .eines Verla7, >a08ur7 1@@MH
MI>CAELL# R(D(# LE$IS# M(D(R.: 8istori oft%e 2nglis% 'eople, $an Ioo?s, +ondon, 1@"&H
MORUS# >:omas: 3riefe der 6reundsc%aft mit 2rasmus, Hdsel ,erlag, 4unc%en, 1@/4H
MORUS# >:omas: *topia, Iec?.C.>. Verla7, .unc9en, 1@/@H
MOSER# Br"no: Das 'apstum, Sud6es# Verla7, .unc9en, 1@/3H
MOLLER# A( Reiner: ;esc%ic%te der *niversitt, CallEeC, .unc9en, 1@@MH
MOLLER/AAL$E# Eol&*an*: Dialog z=isc%en 4edizin und '%ilosop%ie gefordert, :Deu#sc9e
Dr5#e8la##;, >ef# 2",3M Kuni 2MMM, S. 1/13-1314H
NE=ULESCU# P(P(! 6ilosofia <enaterii, Edi#ura Erninescu, Iucure%#i, 1@/"H
NES>LE# E.: ;riec%isc%e ;eistesgesc%ic%te, #" Froner Verla7, S#u##7ar#, 1@44H
NES>LE# E.: ,om 4?t%os zum Logos, A. Froner 6erla7, S#u##7ar#, 1@&5H
NILSSON# Martin: ;riec%isc%er ;laube, +eo +e9nen 6erla7, .unc9en, 1@5MH
OR>E=A# T(# =ASSE># Dose: Das'rinzipienbegriff bei Leibniz, ,o##9ard .iiller Verla7, .unc9en,
1@""H
OS>RO=ORSBI# =eor*es: 8istoire de l9etat 3?zantin, $aCo#, $aris, 1@&&H
O>>O# Ealten .%eop%ania, (oEol#, >arn8ur7, 1@5"H
O>>O# Ealten Die ;btter ;riec%enlands, Verla7 ,. Sc9ul#5 - Iul0?e, =ran?fur# a0 .ain, 1@4&H
PALADE# E( =eor*e: 5ntracelular aspects of t%e proces of 'rotein Secretion, o8el +ecrure, Dece08er
12,1@&4H
PAS>EUR# Lo"is: 1euvres completes" (eunies par $as#eur, ValerC-(ado#, & 6olu0es, $aris, 1@22H
PA $EL# S&( A)ostol: 2pistola la ctre Corintieni, &: /. <n Ii8lia lui Kus#inian, ed. a Ii-a. Ed. Ins#. Ii8lic,
Iucure%#i, 1@&5H
PETREFI>>E# Alain: Le malfrancais, $ion, $aris, 1@&"H
PLA>ON: Der Staat, Alf. Froner Verla7, S#u##7ar#, 1@&3H
PLA>ON! 8aupt=er$e, #" Froner Ver?la7, S#u##7ar#, 1@&3H
PLA>ON: 1pere, 6oi. I, II, V., Ed. -#iinific3 %i Enciclopedic3, Iucure%#i, 1@&4,1@&",1@/"H
POALENZ# Ma4: Die Stoa, Vanden9occ? u. (uprec9#, ,o##in7en, 1@/4H
POLLAB# B"rt: Die 8eit$unde der #nti$e, (. +oEi#, Lies8aden, 1@&@H
PROUR# C:arles: ;esc%ic%te der <adiot%erapie" In 5llustrierte ;esc%ic%te de 4edizin, I. "., Andreas,
Sal58ur7, 1@/2H
RANBE# Leo)ol' von: Die deutsc%e ;esc%ic%te in Eeitalter der <eformation Ierlin, 1@3/-43, 3 Ide.H
RANBE# L( von: Die romisc%en 'pste in den letzten vier ja%r%underten Ierlin, 1/51-1/5&,3 IdeH
RENDINA# Cla"'io: 7 papi, Storia e segreti, ;randi tascabili 2conomici eE#on, (o0a 1@/3, p. 3"2-
3"/H
RIEAL# Aans: Die ,ol$er=anderung, L. +udEi7 Verla7, ,er0anC 1@//H
ROI>># Ivan# BROS>OFF# 8., MALE# D.: Hurzes Le%rbuc% der 5mmunologie C. '9ie0e Verla7,
2/5
S#u##7ar# - eE Jor?, 1@@1H
ROACAEPM# Eal'emar# IMMEL# Aans(EEIMANN, >ans A(eda?#eurB Leibniz #usstelung im
Leibniz 8aus" >anno6er Druc?erei F, )9le >anno6er, 1@/3H
ROSENBER=# $eit: ;riec%isc%e 1ra$el, Lissensc9af#*c9e Iuc97esellsc9af# Dar0s#ad#, 2MM1H
RUBIN# M(! 4anuel d9acupuncture fondamentale, .ercure de =rance, 1@&4H
RULLIERE# Ro*er: ;esc%ic%te der Hardiologie im +5+ u" ++" Ga%r%undert, in 5llustrierte ;esc%ic%te
der 4edizin, I. 4., Andreas, Sal58ur7, 1@/1H
RUSSELL# Bertran': '%ilosop%ie de #bendlandes, Europa6erla7, .iinc9eri Lien, 2MM2H
SA$ONAROLA# =irolamo: 'redigten und Sc%riften, Sal58ur7, 1@"&H
SCAADEEALD># E(/A*.: Die #nfnge der ;esc%ic%tssc%reibung bei de ;riec%en, Sur?a0p,
'asc9en8uc9, =ran?fur# a. .., 1@/2H
SCAADEEALD># E(/A*.: Die #nfnge der '%ilosop%ie bei den ;riec%er Sur?a0p 'asc9en8uc9,
=ran?fur# a0 .ain, 1@&/H
SCAMAILZL# B"rt "(a.: 8orisons 5nnere 4edizin, .c,roE->ill, +i8ri I#a .ilano u.a., I.I., 1@@"H
SCANELL# Br"no: Leben und 4einungen der sieben -eisen, E. >ei0era: Verla7, .unc9en, 1@3/H
SCANORER# ="stav: Hirc%e und Hultur im 4ittelalter, =erd. Sc9onin Verla7, $ader8orn, 1@2&H
SIN=ER# C:(# UNDEREOOD# A(E.: # S%ort 8istor? of 4ediem C9arendon, $aris, 1@"2H
SMI>A an' ALLAN ReHnar': .e&tboo$ of '%armacolog?, Soundei Co0panC, $9iladelp9ia - 'o?Co,
1@@2, p. 3-/ A(ecep#arsB 1@@5, @1@-@2/H
SOURNIA# Dean/C:arles: Die arabisc%e 4edizin, in 5llustrierte ;esc%ic%te der 4edizin, I. II.,
Andreas, Sal58ur7, 1@/M, S. 5/@-"3MH
SPPRCU# >iberi": 5nformatic 4edical, $ar#ea I, Edi#ura *ni6ersi#ar3 Carol Da 6ila, Iucure%#i, 1@@&H
SPPRCU# >iberi": 5nformatic 4edical, $ar#ea a Ii-a, Edi#ura *ni6ersi#ar3
Carol Da 6ila, Iucure%#i, 1@@/
S>O>ERDIDB# Peten Leibniz, Diederic9s. .iinc9en, 1@@"H
S>O>ERDIDB# Peter: <egeln fur den 4ensc%enpar$,9 Die Gei#;, nr. 3/,
1".@.1@@@, S. 1@-21H
S>ROAMAIER# =ott:ar': <eception et tradition: la medicine dans le monde b?zantin et arabe" In
8istoire de la pensie medicale en 1ccident, 1.1. Seuil, $aris, 1@@5, p. 14"-14@H
>RA$ELIAN# =( &.9 2nglis% Social 8istor?, $elican Ioo?s, +ondon, 1@"&H
>RECSENT/Eal'a)&el Imre: Die .oc%ter der 2rinnerung, (ii##en u. +oenin7, Ierlin, 1@/@H
>SOUTOPOULOS# NellH! La p%ilosop%ie et la medicine romanti@ues, <n
=RMEB# MarI, 8istoire de la pensee medicale en 1ccident, '. IIIH
>UDOSE# Olim)ia! ;enetic medical, +I'), *...'.=., 1@M"H
>U=ENDAA># E(! 2s gibt $eine ;ene fur die 4oral, Die Gei#, 23.@.1@@@, nr. 3@, S. 31-32H
>URCAINI# Dean! 5llustrierte ;esc%ic%te der 4edizin, I.I+, Andreas, Sal58ur7, 1@/MH
$ANDERBER=# P:.: Das versun$ene 8ellas, Ier#els0an, .iinc9en, 1@/4H VASA(I, ,ior7io: ,ieile
pictorilor, sculptorilor i ar%itecilor, .eridiane, 6oi. I %i II, Iucure%#i, 1@"2H
$EDE>>I# M,rio: 2ntre le savoir et la prati@ue/ en medicine %ellenisti@ue" Dans ,r0e?: 6oi. IH
2/"
$ILLARP# PasX"ale: ;esc%ic%te ;irolamo Savonarola und seiner Eeit, +eip5i7, 1/"/H
$>LLARI# PasX"ale# Casano6a: Savonarola ;irolamo, Scelte di 'redic%e e scritti di 2ra ;irolamo
Savonarola con nuovi documenti intorno alia sua morte, =iren5e, 1/@/H
$IN>ILN# Aoria: La septieme lettre, Le roman de 'laton, +e (oc9er, $aris, 1@3&H
$I>EBSBI# Pierre: Sc%amanismus, ;laube und <ituale, Duncan Iaird $u8lis9ers, Sin7apore, 1@@5H
:
$ORLNNDER# Barl: '%ilosop%ie der <enaissance, (oEo9l#, .iinc9en, 1@"3
$OLBER# =er:ar'/Pa"l: Der #rzt und das 8eil=esen im 4ittelalter, Verla# A. =rii90or7en,
.uenc9en, 1@"&H
EEBER# Ma4! Die protestantisc%e 2t%i$ und der ;eist des Hapitalismus, K.C.I. .o9r, 'ii8in7en, 1@34H
EEISCAENDEL# Eil:elm: *ber '%i!osop%en, Deu#sc9er 'asc9en8uc9 Verla7, .iinc9en 1@&1H
EIENER# Norbert: Sunt matamatician, Ed. $oli#ic3, Iucure%#i, 1@&2H
EIENER# Norbert: H?berneti$" <egelung und Iac%ric%tenubertragung im Lebe=esen und in der
4ac%ine, Diisseldorf, Lien 1@"2H
EIENICA# Peter VAs*(W! *ber bedeutende >rzte der ;esc%ic%te, Ale2andei =le0in7, E8ner, *l0, 1@@3H
EI>EBSBI# Pierre: Sc%amanismus, Duncan Iaird $u8lis9ers, Sin7apore,1@@@H
ZARA=OZA# D"an: Die 4edizin in 4esopotamien, <n 5llustrierte;esc%ic%teder 4edizin, I. I, Andreas.
Sal58ur7, 1@/M, S. @2-@5H
ZELLER# E'(! ;est%ic%te der griec%isc%en '%ilosop%ie, .a7nus, S#u##7ar#,1@//H
ZIPPELIUS# Rein:ol': ;esc%ic%te der Staatsideen, C.>. Iec?, .iinc9en,1@&1H
2/&
Cuprins
$refa3 ............................................................................................................................................."
Cu6<n# <nain#e ..................................................................................................................................&
$A('EA I ......................................................................................................................................./
In#roducere ......................................................................................................................................@
$aleopa#olo7ie %i paleoan#ropolo7ie .............................................................................................12
-a0anis0 %i 0a7ie .......................................................................................................................15
$A('EA A IIa ..............................................................................................................................1/
Vec9iul E7ip# ................................................................................................................................1@
.esopo#a0ia .................................................................................................................................23
Vec9iul Iran ..................................................................................................................................2&
India, de la Vede la A!ur6eda .......................................................................................................2@
.edicina #rediional3 c9ine53 .......................................................................................................32
$A('EA A IIIa ............................................................................................................................3&
,recia pre9ipocra#ic3 ....................................................................................................................3/
Cul#uri, 0is#ere, As?lepios, >o0er, Al?a0aion ..............................................................3/
=ilosofia na#urii .................................................................................................................44
Eleaii ................................................................................................................................4&
Eclec#icii ...........................................................................................................................4@
Sofi%#ii ...............................................................................................................................5M
-colile de 0edicin3 ...........................................................................................................5M
A8dera, a#o0is0ul lui +eu?ippos %i De0o?ri# .................................................................5M
Cul#ura fi5ic3 %i 7i0nas#ica ...............................................................................................55
,recia 9ipocra#ic3 .............................................................................................................5"
Corpus 9ippocra#icu0 .......................................................................................................5@
>ipocra#is0ul ....................................................................................................................5@
,recia pos#9ipocra#ic3 ......................................................................................................"1
$os#9ipocra#icii ................................................................................................................."1
Ale2andria, Elenis0ul %i noile %coli 0edicale .................................................................."4
(o0a ............................................................................................................................................."@
$re0er73#orii e#rusci l 0edicina scla6ilor l pri0ii 0edici 7reci l %coli %i curen#e ........."@
E#ruscii .............................................................................................................................."@
.edicina scla6ilor .............................................................................................................&M
$ri0ii 0edici 7reci la (o0a .............................................................................................&1
.e#odicii ...........................................................................................................................&2
$neu0a#icii .......................................................................................................................&3
Eclec#icii ...........................................................................................................................&4
,alenus .............................................................................................................................&4
I0periul Ii5an#in ..............................................................................................................&&
$A('EA A IVa ............................................................................................................................/&
Cre%#inis0ul, ar#3 #erapeu#ic3 l ri6ali#a#ea i#re As?lepios %o Iisus >ris#os l 0u#aii se0an#ice %i
psi9olo7ie l pri0ele spi#ale ..........................................................................................................//
$ri0ele spi#ale ..............................................................................................................................@1
Diaspora iudaic3 %i 0edicina ........................................................................................................@4
Isla0 %i 0edicina ..........................................................................................................................@"
$A('EA A Va ...........................................................................................................................1MM
.edicina <n E6ul .ediu .............................................................................................................1M1
2//
,enerali#3i ......................................................................................................................1M1
.3n3s#iri %i 0ona9is0 0edical ......................................................................................1M2
Cen#re de in6330<n# 0edical .....................................................................................................1M"
-coala de 0edicin3 de la Salerno ...................................................................................1M"
*ni6ersi#a#ea din Iolo7na ..............................................................................................11M
*ni6ersi#a#ea din $adua sau $ado6a ...............................................................................111
*ni6ersi#a#ea din .on#pellier .........................................................................................112
*ni6ersi#a#ea din $aris ....................................................................................................115
+up#a pen#ru <n6es#i#ur3 ..............................................................................................................11/
*ni6ersi#a#ea %i scolas#ica ...........................................................................................................122
Nncercare de sis#e0a#i5are ...............................................................................................122
$A('EA A VIa ..........................................................................................................................13M
I. $re0ise %i cau5e ......................................................................................................................131
,enerali#ai .....................................................................................................................131
$ersonali#ai ....................................................................................................................134
*0anis0ul .....................................................................................................................134
E6eni0en#e i0por#an#e ...................................................................................................13"
Ves#i7iile #recu#ului .........................................................................................................13&
Con%#iina apar#enenei la un #recu# 7lorios ....................................................................13/
E2ilul %i au#oe2ilul ..........................................................................................................13@
(edescoperirea na#urii ....................................................................................................13@
-colile populare <n li08a la#in3 ......................................................................................14M
$apii (ena%#erii A144&-1534B ..........................................................................................141
(efor0a %i consecinele ei ..............................................................................................152
II. oua filosofie ........................................................................................................................1"1
Acade0ia pla#oniciana l .arsilio =icino .......................................................................1"1
,io6anni $ico Della .irandola ......................................................................................1"3
III. .u#aii psi9olo7ice ...............................................................................................................1"/
IV. +eonardo da Vinci %i <n6epu#urile %#iinei 0oderne .............................................................1&M

V. (epre5en#anii de sea03 ai (ena%#erii %#iinifice ...................................................................1&4
,alileo ,alilei, =rancisc Iacon, Descar#es, eE#on ......................................................1&4
$aracelsius, un re8el inco0od <n lup#a cu do70a#is0ul %i scolas#ica ............................1/2
VI. A7onia %i 0oar#ea (ena%#erii ................................................................................................1@1
$A('EA A VIIa .........................................................................................................................1@3
Doi pro0o#ori ai %#iinelor: ,o##fried Lil9el0 +ei8ni5 %i Au7us#e Co0#e ................................1@4
,o##fried Lil9el0 +ei8ni5 ..............................................................................................1@4
Au7us#e Co0#e %i po5i#i6is0ul .......................................................................................1@@
(e6oluia #e9nic3 %i rolul ei <n 0edicin3 ....................................................................................2M2
.icroscopul ....................................................................................................................2M2
.icroscopul elec#ronic ...................................................................................................2M5
Al#e aspec#e ale aplica%iilor #e9nice <n 0edicin3 ............................................................2M"
Lil9el0 Coran (oen#7en %i radiolo7ia ..........................................................................2M/
De la e2peri0en# la de#er0inis0. =rancois .e7endie, Clau8e Iernard %i :cei pa#run ..............213
=rancois .a7endie A1&/3-1/55B .....................................................................................213
2/@
Claude Iernard A1/13-1/&/B ..........................................................................................213

+ous $as#eur, +is#er, an#isep#ice, aspsie .....................................................................................21&
Vi#alis0 ......................................................................................................................................221
'eoria celular3. Virc9oE %i 6irc9oEis0 .....................................................................................224
Sa0uel >a9ne0ann %i 9o0eopa#ia .............................................................................................22@
Virusiri %i 6irusolo7ia .................................................................................................................232
$rionii ..............................................................................................................................232
Iolile cu prioni ...............................................................................................................234
I0unolo7ie %i i0unopa#ii ............................................................................................................23"
or8er# Liener ...........................................................................................................................241
Ci8erne#ica %i infor0a#ica ...............................................................................................241
Infor0a#ica 0edicala ......................................................................................................24"
.edica0en#ul .............................................................................................................................24@
De la plan#e 0edicinale la an#i8io#erapie ........................................................................24@
Ale2nader =le0in7 A1//1-1@55B ...................................................................................251
,ene#ica 0edical3 .......................................................................................................................254
$A('EA A VIIIa .......................................................................................................................25@
Conclu5ii prospec#i6e .................................................................................................................2"M
De56ol#area .................................................................................................................................2"M
Concep#e filosofice Aepis#e0olo7ieB ...............................................................................2"M
.edicina 9olis#ic3 sau 0edicina speciali5a#31 ...............................................................2"1
$ri6ire <n pre5en# %i 6ii#or. $ro7rese l pericole ..........................................................................2"2
(e5u0a# ......................................................................................................................................2""
Su00arC: A $9ilosofical Iac?7round of .edicine ..................................................................2&2
Cu64n# de <nc9eiere ....................................................................................................................2&/
Ii8lio7rafie .................................................................................................................................2&@
2@M