Samson Sorina Maria|UAUIM 2013-2014|GR 26 B

Plaza del Padre Vallet, Pozuelo de Alarcon, Madrid

Viitorul se prevede in trecut, trecutul se implineste in viitor.

Proiectul propune relansarea sociala si culturala a centrului istoric al regiunii Pozuelo
de Alarcon prin reinterpretare sistemului pietonal din zona Pietei Padre Vallet, printr-o ruta
neintrerupta intre cele mai emblematice trei cladiri ale districtului: Parroquia de la Asuncion
de Nuestra Seora(Parohia Adormirea Maicii Domnului), cladirea vechii primarii si
Ayuntamiento de Pozuelo de Alarcon( Primaria actuala).
Concret, proiectul se materializeaza prin reabilitarea vechii cladiri a primariei si extinderea sa
anexandu-i un nou corp, amenajarea zonei pietonale din cadrul pietei si a zonelor invecinate
si realizarea unei parcari subterane si redirectionarea traficului prin trasee subterane, sub
spatiul pietei.
Obiectivul urmarit a fost redarea spatiului pietei populatiei zonei, prin mutarea
circulatiei rutiere in subteran si creearea unei noi retele de spatii tinand seama de vechiul
tesut urban.
Vechea cladire a primariei, aflata in stare de degradare, a putut fi salvata adaptandu-
se unei functiuni culturale, prin restaurarea acesteia si extinderea printr-un nou corp, cu
functia de centru cultural. Noul spatiu al pietei, pe langa functia culturala , ofera si o serie de
facilitati secundare publicului precum magazine si restaurante.
Spatiul pietei in sine este delimitat fizic de cladiri cu functie publica la parter,
comunicand la nord-vest cu biserica prin Calle de la Iglesi , Calle de Luis Bejar si Calle Ramon
Jimenez. Aceste spatii obisnuiau sa formeze parte din nucleul originar al orasului, care astazi
insa se caracterizeaza printr-o intensa circulatie rutiera si spatii destinate parcarii. Spatiile cu
caracter pietonal apar astfel segregate, precum Plaza Mayor, Calle de la Iglesia sau Drumul
catre Calle Doctor Cornago.



Samson Sorina Maria|UAUIM 2013-2014|GR 26 B




Solutia propusa are in vedere o retea de spatii pietonale interconectate prin aceeasi
tratare de paviment in centrul caruia se gaseste un edificiu de tip hibrid (reabilitare si nou
construit) format din vechea cladire a primariei si noua extensie compusa din doua volume
sculpturale imponderabile. Sub spatiul pietei se dezvolta o parcare subterana pe trei niveluri
si cateva statii de autobuz care comunica cu exteriorul prin niste sisteme de rampe si
tuneluri. Accesul pietonal in Noul Centru Cultural si catre functiunile adiacente( chioc,
magazin, administratie) se realizeaza din spatiul semi-public al strazii.
Interventia, prin extinderea in subteran cu o suprafata de 20.000m2, urmareste
pietonalizarea spatiului pietei si a strazilor inconjuratoare printr-un nou pavaj neintrerupt si
mega-jardiniere in jurul Noului Centru Cultural. In subteran, pe langa parcarea cae ocupa
doua niveluri, exista si statii de autobuze prin redirectionarea traficului auto si astfel
fluidizarea circulatiei la suprafata. Caile de circulatie nu se mai intersecteaza facilitand astfel
circulatia rutiera.

Locurile de parcare nu se reduc ci din contra, incluzandu-le si pe cele ale rezidentilor
iar vegetatia nu cedeaza in fata suprafetei pavate ci apare sub forma unui sistem ingenios de
mega-jardiniere ce adapostesc copaci atat de necesari climei Spaniei.
Prin acest proiect arhitectii nu aleg intre arhitectura trecutului sau cea a viitorului ci
le accepta pe ambele, respectand arhitectura veche ce ocupa un loc privilegiat in memoria
colectiva, si profitand de avantajele spatiale ale formelor futuriste. Este generata astfel o
tipologie de constructie hibrid in care fiecare parte conlucreaza intr-o maniera simbiotica in
prezent.


Samson Sorina Maria|UAUIM 2013-2014|GR 26 B



Interventia este una inovativa prin modul in care metodele urbanismului conlucreaza
cu cele ale arhitecturii simultan. In general, arhitectii trebuie sa se conformeze unui set de
reguli impuse se urbanisti, ca mai apoi sa le adapteze necesitatilor beneficiarilor insa, in cazul
de fata, arhitectii si urbanistii au demarat simultan facilitand astfel crearea unui concept
solid pe placul ambelor parti. Gestul arhitectural a fost folosit ca un instrument al
urbanismului pt a activa social si comercial zona aflata in proces de degradare. Interventia in
sine nu garanteaza succesul proiectului ci mai degraba atragerea unui public care sa
consolideze statutul noului spatiu prin promovarea unor activitati educative si culturale.
Acest proiect a folosit doua sisteme inedite: megajardinierele si spatiile flexibile.
Primul permite amplasarea arborilor de dimensiuni mari deasupra parcarii subterane, pentru
a asigura confort climatic prin umbra si racoare. Aceste dispozitive de mobilier urban
deservesc deopotriva iluminarii si ventilarii parcarii subterane

Samson Sorina Maria|UAUIM 2013-2014|GR 26 B



Cat despre spatiul interior flexibil al salii 1 din noul corp ce serveste ca loc de
socializare, acesta dispune de un sistem de platforme care permite adaptarea acestuia pe
post de auditorium, si integrarea in sistemul de spatii deschise ce comunica.


Samson Sorina Maria|UAUIM 2013-2014|GR 26 B





Arhitectura trecutului si cea a viitorului coexista in Noul Centru Cultural. Viitorul se
oglindeste in trecut, trecutul se implineste in viitor; aceasta fraza a fost folosita pentru a
sustine propunerea in cadrul concursului de a pastra vechea cladire a primariei, recurgandu-
se pana la argumentarea folosind principiul gemenilor siamezi: daca unul moare, celalalt nu
poate supravietui in lipsa-i. Astfel s-a recurs la pastrarea edificiului existent si anexarea unui
nou corp, conlucrand intr-o maniera simbiotica printr-o retea de spatii ce comunica,
formand un traseu unitar la interior. In ceea ce priveste materialele, s-a optat folosirea
tencuielii castiliene traditionale pentru edificiul reabilitat si beton structural pentru noua
constructie.


Samson Sorina Maria|UAUIM 2013-2014|GR 26 B
Edificiul creat se doreste a fi un instrument de disciplina urbana, un simbol al pietei,
care inainte de interventie reprezenta doar un spatiu deluzoriu, lipsit de sens, datorat
cladirilor aflate in paragina. Nu doar o cladire cat si o sculptura, un obiect de arta, care,
aflandu-se in centrul spatiului, ramane in memoria colectiva ca un obiect definitoriu locului
Acest lucru a jucat un rol crucial in proiectul de relansare a vechiului centru istoric.
Volumetria noii constructii de factura futurista este una concava, din volume imponderale,
generand un spatiu dinamic tip culoar, preluand orientarea strazilor existente dand astfel
cursivitate spatiului.Forma rezult in urma unei analize, ce urmareste creare un volum
liant care sa puna in legatura cladirile istorice din zona prin orientarea sa.
Noul corp se integreaza prin contrast, prin volumetria atipica, o forma dinamica
futurista, specifica perioadei contemporane dar care, alaturata vechii cladiri, o pune in
valoare. Fatadele cladirilor care limiteaza piata prezinta un efect descendent datorita
gradatiei golurilor pe registre. Unele cladiri cu caracter public ce delimiteaza spatiul pietei se
deschid cu un portic fragil care sustine marea masa a registrelor superioare, creand un efect
de apasare puternic. Alte constructii au ca fatada un perete masiv, si induc din punct de
vedere al directionarii o miscare tangentiala.



Corpul vechii primarii se deschide pe toata lungimea cu un portic ce sustine un
registru tratat cu pilastrii angajati-fatada ritmata- motiv de deschidere specific cladirilor
publice ce induce un efect de deschidere majora. Spatiul pietei se subordoneaza constructiei
pozitionata central. Registrul central este usor decrosat dand un efect de dezechilibru.





Samson Sorina Maria|UAUIM 2013-2014|GR 26 B
Concluzie
Interventia in centrul istoric a venit ca o resuscitare a orasului Pozuelo, care ducea
lipsa unei coeziuni si indentitati la nivel de spatii urbane. Mutarea circulatiei rutiere in
subteran si redarea spatiului public pietonilor a fost o miscare necesara dar nu suficienta
pentru reanimarea Pietei Padre Vallet, piata ce afisa o mostenire medievala ignorata si
adormita, dar care prin memoria colectiva a locuitorilor, prezenta un potential enorm de
relansare. Interventia cruciala a avut loc in centrul pietei prin crearea unui nou centru de
interes, care sa genereze si sa concentreze viata publica in jurul sau. Vechea cladire a
primariei a jucat un rol important in procesul de relansarea a spatiului urban, ea
reprezentand memoria locului adanc inradacinata in sufletul populatiei. Anexarea unui nou
corp celui vechi a reprezentat o punte intre trecut si viitor care sa raspunda nevoilor actuale.
Vechiul a dat incredere in trecut iar noul s-a impus prin speranta in viitor.