Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Programul de productie:notiune, indicatori, mod de determinare si formulare de reflectare


Programul de productie (PP) un set de indicatori care caracterizeaza activitatea intreprinderii sub aspectul calitativ
si cantitativ.
Cantitativ cantitatea de productie de fiecare fel fabricata.

=CPmed.an. *K
Qi cantitatea de productie de sortimentul i care poate fi fabricata intr-un an
K coeficientul de utilizare a capacitatii de productie
Calitativ - grupele de calitate ale produselor fabricate
PROGRAMA DE PRODUCTIE SE EVALUEAZA IN 2 FELURI DE INDICATORI:
1.Indicatori naturali (au unitati naturale de masura, tone, la ei se refera:sortimentul; nomenclatorul sau
microsortimentul) lista detaliata a produselor fabricate de catre intreprinderi inclusiv forma de ambalare.
Sortimentul se reflecta in formularul 1P care se completeaza lunar si anual, se prezinta la departamentul
teritorial de statistica si la ministerul de resort sau de subordonare.
Calitatea grupa de calitate se reflecta in formularul 1P(PRODUCERE)
2.Indicatori Valorici
Volumul vinzarilor - cantitatea de marfa livrata si achitata de catre client.Il gasim in anexa nr 2 a formularului
financiar. VV=PM-Spfd sau VV=Q*Pret
Spfd stoc de productie finita la depozit medii anual care se determina ca diferenta dintre stocul la finele anului si
inceputul anului.
Volumul Productiei Marfa se determina in preturi curente conform relatiei
PM= +


Qi- cantitatea de marfa de sortimentul i
Pi- pretul unitar pentru sortimentul i
n largimea sortimentului intreprinderii
S servicii cu caracter industrial in unitati monetare prestate de intreprinderi (livrari cooperate; lucrari de reparatie a
utilajului; semifabricate livrate in afara intreprinderii; lucrari de constructii capitale efectuate cu forte proprii;
marfuri de larg consum ce nu prezinta sortimentul de baza al intreprinderii)
Acest indicator se reflecta in formularul 1P si 1C
Volumul Productiei Marfa in preturi comparabile in preturile anului precedent si se reflecta in formularul 1P

2.Mijloacele fixe ale intreprinderii: notiune, clasificare si metode de evaluare
Mijloacele fixe reprezinta mijloace de producere care participa la procesul de productie,de multe ori isi transpun
valoarea initiala in costul productiei fabricate treptat pe masura uzarii lor si nu-si schimba forma initial natural
materiala.
Mijloacele fixe se clasifica:
1.Dupa modul de participare in procesul de productie
Active participa nemijlocit in procesul de productie
Pasive nu participa in procesul de productie dar creeaza conditii favorabile pentru acesasta
2.Dupa termenul de buna functionare
MF pina la 5 ani
MF de la 6-10 ani
MF de la 11-20 ani
MF peste 20 ani
3.In dependenta de destinatie sau functie in procesul de productie:
Cladiri
Constructii speciale
Instalatii de transmisie
Masini si utilaje
Mijloace de transport
Altele
Mijloacele fixe pot fi evaluate astfel:
1Dupa valoarea de intrare :
CHp cheltuieli pentru pregatirea santierului de constructie
CHt cheltuieli de transport si achizitionare
CHm cheltuieli de montare si instalare
CHs cheltuieli de salarizare a specialistilor (arhitecti,ingineri)
P pretul de achizitie a mijloacelor fixe inclusiv taxele vamale si TVA
Mfi = P+CHp+CHt+CHm+CHs
2.Dupa valoarea de bilant :
Aceasta metoda ia in consideratie diminuarea valorii initiale drept urmare a uzurii acumulate. Uzura acumulata
pentru T ani de functionare reala se determina dupa relatia Uac=Uan*T. Uan uzura anuala iar de aici rezulta ca
valoarea de bilant se determina dupa relatia Mfbilant = MFi-Uan.
3Valoarea corectata a mijloacelor fixe reprezinta valoarea mijloacelor fixe determinata dupa efectuarea unor
investitii capitale, uletrioare cu scopul ameliorarii starii fizice.
4.Valoare de lichidare MFlichidare- acea valoare neta pe care intreprinderea prevede sa o obtina in momentul
lichidarii mijloacelor fixe dupa expirarea termenului de exploatare sau termenului de buna functionare.
5.Valoarea uzurabila MFuzurabil - reprezinta valoarea de intrare a mijloacelor fixe reflectata in rapoartele
financiare si diminuata cu valoarea probabila ramasa determinata la momentul achizitionarii mijloacelor fixe.
MFu=MFi-MFlichidare
6.Valoarea venala valoarea de piata

3.Uzura mijloacelor fixe: metode de calculare
Conform standardului nr 16 la calcularea uzurii pot fi aplicate diverse metode:
1Metoda casarii liniare valoarea uzurii anuale se determina dupa relatia:
Uan=MFm.an*Can MFm.an valoarea medie anuala a MF Can cota anuala a uzurii,%
Uan=

CHb cheltuieli de montare a a MF in momentul lichidarii lor; Tf termen de buna


functionare
2Metoda scorului scontat sau a soldului degresiv valoarea anuala a uzurii se determina:
Uan =MFb*Ca MFb-valoarea de bilant a MF; Ca- cota anuala a uzurii stabilita intr-o marime mai mare ex.40%,
35%,45%.
3Metoda sumei cifrelor se stabileste durata de buna functionare in ani,se determina suma cifrelor anilor,
duratei de functionare utila- Uzura anuala pentru primul an se determina
Uan=

*Tn; Df- durata de buna functionare in ani; Tn- cifra ultimului an din durata
4Metoda productivitatii sau proportional volumului produselor uzura anuala se determina proportional
productivitatii maximale, este utilizata preponderent pentru unitatile de transport.
Uzura primului an se determina: Uan=

*Pi ; Pmax-productivitatea maximala pe intreaga perioada de


functionare; Pi productivitatea anului i.

4.Mijloacele circulante ale intreprinderii:definitie,clasificare, si sursele de finantare
Mijloacele circulante reprezinta resursele financiare ale firmei investite in obiectele de munca, cu ajutorul carora
se efectueaza circuitul economic. Mijloacele circulante include 2 componente:
1Fonduri circulante de productie reprezinta obiectele muncii care participa la un singur cilcu de productie,
consumindu-se la prima utilizare si transformindu-si complet valoarea lor in costul productiei fabricate; aceste
fonduri deservsesc sfera productiei. Se impart in grupe si elemente:
Grupele:
Stocuri de materie prima si materiale: se numesc si rezerve de productie;ele cuprind:materii prime;
materiale principale si auxiliare; ambalaj; piese de rezerva; inventar si altele.
Produse in curs de executie
Produse finite la depozit
Creante
Mijloace banesti
Cheltuieli pe viitor
2Fonduri de circulatie productia finita fabricata pe baza prelucrarii obiectelor de munca, banii lichizi, si banii in
conturi bancare si in decontare ale firmei; de asemenea fondurile de circulatie deservesc sfera de productie.
Clasificarea:
Dupa sursa de finantare deosebim: mijloace circulante proprii si alaturate lor
Deosebim mijloace circulante normate si nenormate.
Mijloacele circulante se finanteaza din 2 surse:
1Sursa proprie si alaturata ei cuprinde
a) capitalul propriu care include:
Fondul statutar sau o parte a fondului statutar, finantarea caruia depinde de forma de proprietate a
intreprinderii, daca intreprinderea este de stat atunci sursa de finantare va fi bugetul republican,daca
intreprinderea este privata atunci sursa de finantare va fi proprieterul sau proprietarii atit autohtoni cit si
straini
Profitul nerepartizat a perioadelor anterioare indiferent de forma de proprietate a intreprinderii
Capitalul secundar(granturi, subventii) indiferent de forma de proprietate a intreprinderii
b)Pasivele stabile(Capitolul 5 a pasivului)care includ:
Datoriile comerciale fata de furnizori
Fata de salariati
De bugetul de stat sau local
Fondul social
Altele
Aceasta sursa poate fi utilizata pentru finantarea sporului de mijloace circulante pentru o perioada scurta de timp(1-
2sapt, maxim o luna). Cind nu ajung sursa proprie si cea alaturata ei intreprinderea utilizeaza
2Sursa atrasa credite bancare pe termen scurt (pina la 1 an)

5.Normarea mijloacelor circulante
In scopul utilizarii eficiente a mijloacelor circulante acecstea se supun normarii (planificarii).
Normarea reprezinta un proces de determinare a normativelor pe fiecare grupa si fiecare element a mijloacelor
circulante. Normativul reprezinta o suma de bani minima dar suficienta pentru a asigura activitatea intreprinderii
intr-un mod ritmic.
Normarea mijloacelor circulante se efectueaza pe fiecare grupa separat precum urmeaza:
1Normativul pentru fiecare element a rezervelor de productie se determina
Ni=

; Ni normativul anual pentru elementul i; Ci-consumul anual al elementului i in devizul anual de


cheltuieli al intreprinderii; Ti norma de rezerva in zile pentru elementul i
Asupra numarului de zile de rezerva influenteaza:
1) Raza de aprovizionare
2) Marimea comenzilor necesare de executat si numarul de clienti
3) Termenul de livrare a materiilor prime de catre furnizor
4) Termenul si conditiile de achitare
5) Termenul de pastrare in stoc a materiilor prime
2Normativul produsului finit la depozit:
Npfd=

; Cpr costul de productie pentru programul anual de productie; Tr numarul de zile de rezerva
pentru produsul finit aflat la depozit care este influentat de urmatorii factori:
1) Termenul si marimea lotului de livrare a produsului finit catre client
2) Numarul de clienti carora este necesar de livrat concomitent
3) Termenul si conditiile de achitare a marfii
3Normativul productiei in curs de executie
Npce=

; Cpr costul de productie pentru volumul anual de productie; Tc durata ciclului de productie in
zile;K - coeficientul care indica uniformitatea cresterii cheltuielilor.
K=1+

; m- ponderea consumurilor materiale directe in devizul anual de cheltuieli



Avind normativul pe fiecare grup si element in parte se poate determina normativul total al mijloacelor circulante.
Nt= + +

; unde n felurile de elemente ale rezervelor de productie




6.Personalul intreprinderii: notiune, clasificare si indicatorii de utilizare.
Notiune: Personalul intreprinderii toti angajatii acesteia indiferent de forma de angajare. Personalul este parte
componenta a resusersei umane.
Clasificare: 1. in dependenta de modul de participare in procesul de productie: a) industrial productiv, b)
neindustrial,
Industrial productiv:
- Muncitori(de baza si auxiliari)
- Conducatori, specialisti, functionari (se mai impart dupa profesii si specialitati)
- De deservire
- Paza
- Ucenicii
Muncitorii de baza incadrati nemijlocit in procesul de productie;
Muncitorii auxiliari deservesc utilajele si a locurile de munca, nu participa nemjlocit in procesul de prod. dar
contribuie la efectuarea lui;
Conducatorii personalul cu functie de organizare si dirijare a procesului de productie;
Specialistii -angajati cu cu studii superioare sau medii speciale (se apreciaza conform postului ocupat daca poate fi
numit specialist sau nu);
Persoanalul de deservire deservesc muncitorii si functionarii, deridica incaperile, deservesc cazangeriile etc.
Paza indeplinesc toate tipurile de paza (antiincendiara, paza bunurilor materiale etc.; foarte rar intalnita la
intrepridnerile industriale, se prefera serviciile din exterior).
Ucenicii se pregatesc direct in intreprindere pt a obtine calificativul de muncitor intr-un domeniu (se mai intalnesc
mai mult doar in industria de confectii)
2. dupa gradul de calificare (8 grade de calificare)
Indicatorii de utilizare:

= N

+N

+N

,
Productivitatea muncii (

) eficienta utilizarii muncii personalului.


a).Metoda directa:

=
()

,
b).Metoda indirecta (dupa manopera):

,
c). Dupa valoarea adaugata (VA) :

,
= + + + + ( ), = ( ),


,

,

,

,
( ),

() .


, , , ,
, .

7. Remunerarea personalului: definitie, forme si mod de reglementare.
Definitie: Remunerarea muncii plata pt munca prestata, mai frecvent se utilizeaza notiunea de salariul. Salariul
este orice recompensa sau castig evaluat in bani, platit angajatilor de catre angajator sau organul imputernicit de
acesta, in temeiul contractului individual de munca, pt munca efectuata sau care urmeaza a fi efectuata.
Forme: In acord si in regie. In acord forma de plata ce depinde de rezultatele muncii, cantitatea productiei,
volumul de munca indeplinit. Caracteristici (in acord): stimuleaza indicatorii cantitativi ai rezultatelor activitatii
personalului, se utilizeaza in sectoarele cu munca manuala sau mecanizata deoarece poate fi masurata, se aplica
preponderent pt muncitorii principali si uneori la cei auxiliari. In regie salariul se calculeaza in dependenta de
timpul lucrat. Caracteristici (in regie): se aplica mai mult pt conducatori, specialisti, functionari si chiar la muncitorii
principali si auxiliari daca nu se poate determina pt ei normele de munca, de asemenea se aplica unde conteaza
calitatea, si nu cantitatea. Salarizare mixta (in acord si in regie) salariul tarifar va fi calculat dupa timp, iar pt orele
supraprogram se va calcula in acord.
Variante de salarizare:
Acord direct in functie de cantitatea productiei fabricate.

= Salariul tarifar prin acord direct


este egal cu produsul dintre cantitatea productiei fabr. si tarif ( iar tariful este egal cu salariul tarifar pe o ora
de inmultit cu norma de timp).
Acord cu prime scopul principal este motivarea prin aplicarea primelor si este egal:

+ ,
Acord progresiv se aplica la necesitatea majorarii vol. de productie la anumite tipuri de produse si este egal:

+, iar =

, unde


Acord global se aplica la un volum de munca stabilit si termen de executare fixat. Acord regresiv
cantitatea produselor confectionate suplimentar este intr-o proportie mai mare decat s-a majorat salariul pt
norma de munca depasita.
Acord diferential muncitorii care supraindeplinesc norma au salariu majorat, iar cei care nu ajung la
norma, au un salariu micsorat.
Regia simpla

, F

f fiv i
Regia cu prime

+.
Salariul de functie salariul conducatorilor, specialistilor, functionarilor.
Modul de reglementare: Conform legislatiei, orice salariat al RM nu poate primi un salariu mai mic decat cel
minim stabilit pe tara, care in prezent constituie 1100 lei pt sectorul real/privat, in ramura agriculturii 900 lei si
in sfera bugetara 600 lei. Salariul tarifar pt categoria I de calificare poate fi egal cu salariul min. sau mai mare
(mai mic nu poate fi conform legii) si se negociaza la incheierea contractului colectiv de munca. Prin lege se
reglementeaza de asemenea si sporuri de compensare pt munca prestata in conditii nefavorabile care se
stabileste procentual fata de salariul minim 25%-50% in dependenta de gradul de nocivitate si dificultate a
muncii. Statul reglementeaza si alte norme si garantii de salarizare
Norme specifice de salarizare:
1. Pt primele 2 ore lucrate suplimentar se achita inca 50% din salariul tarifar.
2. Pt a 3-a, a 4-a ora... lucrate suplimentar s.m.d, salariul este dublu.
3. Pt zilele de odihna si sarbatori: dublu.
4. Pt orele de noapte (22.00-6.00) : +50%
5. Pt lucrul in cumul: 50% din salariul tarifar al persoanei care nu este si a fost inclocuita
6. La neindeplinirea normei de productie din cauza angajatorului: salariul se achita si trebuie sa nu fie
mai mic decat salariul mediu calculat pe aceeasi perioada anterior.
7. La neindeplinirea normei de productie nici din vina angajatorului, dar nici din vina angajatului:
salariul se achita nu mai putin de 2/3 din salariul tarifar.
Garantii pt salariati:
1. Plata concediilor anuale (angajatul are dreptul la la concediu o data pe an)
2. Transferarea la o munca mai usoara a femeilor gravide sau cu copii de pina la 3 ani
3. In cazul salariatilor trimisi sa-si ridice calificarea sau pt examenul medical
4. etc.

8. Costul de productie: definitie si modul de calculare in dependenta de purtatorul de cost.
Definitie: Costul de productie consumurile si cheltuielile unei intreprinderi conexe fabricarii bunurilor, prestarii
serviciilor sau efectuarii lucrarilor cu scopul de a obtine un venit.
Modul de calculare: Poate fi calculat costul productiei fabricate, comercializate sau costul pe o unitate de produs.
Costul productiei fabricate.

Calculatia costului pe unitate de produs.
1. materie prima
2. materiale principale si auxiliare
3. deseuri
4. consumuri de energie (si alte utilitati)
5=1+2+3+4 Total cosnumuri directe de materiale
6. salariul de baza al muncitorilor principali
7. salariul suplimentar al muncitorilor principali
8. asigurarea medicala si contributii in fondul social achitate de intreprindere
9=6+7+8 Total consumuri directe privind retribuirea muncii
10. Consumuri indirecte (Sal. muncitorilor princip. pe o unit. de prod. coef. consumurilor ind.)
11.=5+9+10 Cost de sectie
12. Chelt. generale si administr.(CGA= Sal. m. princ. pe o unit de prod. coef de repartiz. a CGA)
13=11+12 Cost de productie
14. Cheltuieli comerciale
15=13+14 Cost TOTAL

9. Profitul: definitie, tipuri, mod de determinare si formular de reflectare.
Definitie: Profitul diferenta dintre rezultatele activitatii intreprinderii si eforturile ei pt a obtine aceste rezultate
(deseori mai este denumit si ca scopul pt. care s-a initiat afacerea si pt care aceasta activeaza).
Tipuri si mod de determinare:
1. Profit brut = Venit din vanzari-Costul vanzarilor
(in vanzari se include: productia fabricata vanduta, marfurile vandute, serviciile prestate)
2. Rezultatul din activitatea operationala =PB-CGA-CC+AVO-ACO (activitatea operationala reprezinta
activitatea de baza a intrepriderii)
3. Rezultatul activitatii investitionale =VI-CI
4. Rezultatul activitatii financiare =VF-CF
5. Rezultatul activitatii economico financiare =2+3+4
6. Rezultatul exceptional (pierderi in urma calamitatilor naturale, perturbari politice etc. sau venituri sub
forma de compensare de la stat pt astfel de pierderi)
7. Profit pina la impozitare(PPI) =5-6
8. Impozit pe venit pt persoanele juridice (12% dinPPI)
9. Profit net =7-8
Formular de reflectare: In conformitate cu SNC nr.5, orice intreprindere intocmeste o data la jumatate de an
raportul financiar (anexa nr.2 Contul de profit si pierderi, in care sunt reflectate aceste tipuri de profit.
1. stocurile de materii prime si materiale la inceputul perioadei
2. materii prime si materiale achizitionate
3. stocurile de materii prime si materiale la sfarsitul perioadei
4=2+1-3 Total consumuri de materiale directe
5. Consumuri directe privind retribuirea muncii
6. materiale
7. retributii
8. uzura mijoacelor fixe
9. amortizarea activelor nemateriale
10. chiria
11. deplasari
12. cheltuieli de intretinere si reparatie a mijloacelor fixe
13=6+7+8+9+10+11+12 Total cheltuieli indirecte de productie
14=4+5+13 Cheltuieli de productie
15. productia in curs de executie de la inceputul anului
16. productia in curs de executie de la sfarsitul anului
17=14+15-16 Costul produselor fabricate
PB profit brut, CGA cheltuieli generale si administrative, -CC cheltuieli comerciale, AVO alte cheltuieli operationale, ACO alte cheltuieli
operationale, VI venitul din activitatea de investitii, CI cheltuieli din activitatea de investitii, VF venitul din activitatea financiara, CF
cheltuieli din activitatea financiara, PPI profit pin la impozitare

10.Rentabilitatea: definitie, tipuri si mod de determinare.
Definitie: Rentabilitatea un indicator al eficientei, care exprima capacitatea intreprinderii de a genera profit.
Formula generala: =

100%
Tipuri si mod de determinare:
Indicatori Modul de calcul Caracteristica
1. Rentabilitatea productiei:
1.1 Rentabilitatea veniturilor din
vanzari
PB
VV
100%
Refelcta profitul brut obtinut la 1 leu
venituri din vanzari
1.2 Rentabilitatea pe produs
Pfi
P viz i
100%
Reflecta profitul obtinut la 1 leu
vanzari
2. Rentabilitatea activelor
2.1 Rentabilitatea activelor
(economica)

100%
Reflecta profitul pina la impozitare
obtinut, in medie, la 1 leu de active
2.2 Rentabilitatea activelor cu
destinatie de productie

100
Exprima eficienta cu care sunt
utilizate activele cu destinatie de
productie pt. obtinerea profitului
pina la impozitare
3. Rentabilitatea capitalului
3.1 rentabilitatea capitalului
propriu (financiara)

100%
Exprima eficienta cu care este
utilizat capitalul propriu pentru
obtinerea profitului net
3.2 rentabilitatea capitalului
permanent

100%
Exprima eficenta cu care este utilizat
capitalul permanent pentru obtinerea
profitului pina la impozitare
, , , ,