1.1.

Istoric

Momentul de nceput al inteligentei artificiale (IA) este considerat ca fiind anul 1956,
cnd la Dartmouth College a avut loc o conferinta ce-si propunea dezbaterea unor noi aspecte din
domeniul calculatoarelor; aici s-a pus problema crearii unor masini de calcul inteligente. La aceasta
conferinta John Mc Carthy a introdus conceptul de IA si astfel se considera ca acesta este
momentul n care aceasta s-a desprins din stiinta calculatoarelor, devenind un domeniu independent.
Conferinta respectiva poate fi privita ca nceput al IA si pentru ca Newell, Shaw si Simon au descris
primul program n care calculatorul era utilizat ca procesor simbolic, Logical Theorist; acesta poate
fi considerat primul program de IA [Bar 81]. Aceeasi cercetatori si-au pus si problema realizarii unui
limbaj capabil sa modeleze posibilitatile umane de procesare a informatiilor. Ei au creat limbajul IPL
(Information Processing Language). Limbajul care avea sa se impuna n acest domeniu a fost nsa cel
dezvoltat de John Mc Carthy, si anume LISP (LISt Processing).

Stiinta care a avansat, chiar nainte de aparitia calculatoarelor, n domeniul unor
constructii inteligente, artificiale, obtinnd unele rezultate care prin generalitatea lor au anticipat
posibilitatea mecanizarii procesului de efectuare a rationamentelor, este logica formala sau logica
matematica. Ea a devenit una din bazele IA. n acest sens sunt de amintit urmatoarele momente:

formalizarea matematica a unor legi ale logicii, de catre Boole (1847);
dezvoltarea calcului cu predicate de ordin nti, de catre Frege (1879);
dezvoltarea unor metode formale de efectuare a rationamentelor, de catre Whitehead, Russell,
Tarski si Kleene (n jurul anului 1950);
elementele despre calculabilitate, datorate lui Church si Turing au constituit legatura ntre
formalizarea rationamentului si stiinta calculatoarelor. Turing, considerat si ca parinte al IA, a
observat ca numerele constituie un aspect neesential al calculabilitatii - ele sunt doar o posibilitate
de interpretare a unor stari interne pentru masina algoritmica. El a inventat un model simplu,
universal si nenumeric al calculabilitatii masina Turing (1936) - si a argumentat posibilitatea ca
Domeniul inteligentei artificiale si al sistemelor bazate pe cunostinte

2
un mecanism computational sa aiba o comportare inteligenta; n acest sens a ramas celebru si
testul pe care l-a propus Turing pentru validarea inteligentei artificiale.
studiul lui Chomsky asupra teoriei gramaticilor generative (1957) a constituit o baza pentru
dezvoltarea unui subdomeniu al IA, cel al prelucrarii limbajului natural.

Cteva date mai importante care au marcat evolutia IA sunt:

crearea modelului perceptronului (neuronul artificial) de catre Rosenblatt n 1958, un nceput
pentru retelele neuronale;
dezvoltarea limbajului LISP de catre John Mc Carthy n 1958;
introducerea logicii fuzzy de catre Zadeh n 1965;
stabilirea principiului rezolutiei, care va sta la baza demonstrarii automate a teoremelor, de
catre Robinson n 1965;
folosirea retelelor semantice n reprezentarea cunoasterii de catre Quillian n 1968;
n 1970 apare limbajul PROLOG (PROgrammation en LOGique), dezvoltat ntr-o prima forma
de Alain Colmerauer la Universitatea din Marsilia;
n 1972 Newell si Simon demonstreaza ca regulile de productie pot fi un mijloc adecvat de
reprezentare a cunoasterii n ceea ce priveste modelarea capacitatii umane de a rezolva probleme;
Minsky introduce n 1975 cadrele, ca o modalitate de reprezentare a unor situatii stereotipe;
n 1976 apare limbajul Smalltalk care este considerat un prim limbaj orientat pe obiecte;
Forgy dezvolta n 1979 algoritmul RETE, cel care va sta la baza functionarii unui numar mare de
sisteme expert (SE).

Toate notiunile enumerate mai sus sunt astazi elemente de baza ale IA. La sfrsitul anilor 70
si nceputul anilor 80 apar aplicatiile industriale ale IA, n primul rnd fiind vorba de SE. n ceea ce
priveste evolutia acestora, sunt de referinta urmatoarele momente:

primul SE este considerat a fi DENDRAL (1965), realizat de catre Feigenbaum, ca SE pentru
domeniul chimiei organice;
HEARSAY (1970) este un prim SE folosit n ntelegerea vorbirii;
MYCIN (1976) este unul din primele SE folosite n domeniul medical si care a avut o importanta
deosebita n evolutia sistemelor bazate pe cunostinte (SBC), mai ales n privinta efectuarii
rationamentelor n conditii de incertitudine;
PROSPECTOR (1976) a fost un SE de succes n domeniul prospectiunilor geologice;
R1/XCON (1981) este unul din primele SE folosite n mediul industrial, el fiind dedicat scopului
de configurare a sistemelor de calcul.