Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain

Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426.

Internet: http://eippcb.jrc.es, e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int
















Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC)

Document de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici
Disponibile pentru Instalatiile Mari de Ardere

Mai 2005







MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
DIN ROMANIA
AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA
MEDIULUI
Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841
Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350
e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro





Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu
Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara
pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT
selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta),
elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva
1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva
IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor
publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si
operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat.
Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection
Agency-NEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe
nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de
catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale.
In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania
in perioada octombrie 2006 martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din
cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale
pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind
corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania.
Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre
experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu
reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri
contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia
Europeana.
Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din
Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine Cele mai bune tehnici
disponibile ).
Realizarea traducerii in limba romana:
S.C. ANCARMA S.R.L.
Departament Traduceri
Coordonator-traducator Anca Armasescu
Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania
Tel.: 0744.64.23.18
E-mail: ancarma@yohoo.com









Capitolul 1
Acest document este unul din seria prevazuta de documente mentionate mai jos (la
momentul scrierii lui nu erau concepute toate documentele):


Titlul complet Cod BREF
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Cresterea Intensiva a
Pasarilor si Porcilor
ILF
Documentul de Referinta asupra Principiilor Generale ale Monitorizarii MON
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Tabacirea Pieilor TAN
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria de Fabricare a Sticlei GLS
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Hartiei si Celulozei PP
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Productia de Otel si Fonta I&S
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Cimentului si a
Varului
CL
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile referitoare la Sistemele de Racire
Industriale
CV
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria de Fabricare a Clor
Alcalilor
CAK
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria de Procesare a
Metalelor Feroase
FMP
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Metalelor Neferoase NFM
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Industria Textila TXT
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Rafinariile de Gaz si
Uleiuri Minerale
REF
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Produselor Chimice
de Mare Volum
LVOC
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Sistemele de
Management/Tratare a Apelor Uzate si a Gazelor Reziduale din Sectorul Chimic
CWW
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Alimentara, a
Bauturilor si a Laptelui
FM
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Metalurgica si a
Turnatoriilor
SF
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile asupra Emisiilor provenite din
Depozite
ESB
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile asupra Efectelor Economice si a
Interferentelor Mediatice
ECM
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instalatiile Mari de
Ardere
LCP
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Abatoare si Industria de
produselor de origine animala
SA
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Managementul
Sedimentelor si al Sterilului provenite din Activitati Miniere
MTWR
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Tratarea Suprafetelor
Metalelor
STM
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Industria de Tratare a
Deseurilor
WT
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Producerea Chimicalelor
Anorganice de Mare Volum (Amoniac, Acizi si Ingrasaminte)
LVIC-AAF
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Incinerarea Deseurilor WI
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Fabricarea Polimerilor POL
Document de Referinta asupra Tehnicilor de Eficientizare Energetica ENE
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Fabricarea Chimicalelor
OFC


Organice Fine
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Producerea Chimicalelor
Anorganice
SIC
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Tratarea Suprafetelor
utilizand Solventii
STS
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Producerea Chimicalelor
Anorganice de Volum Mare (solide si altele)
LVIC-S
Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Ceramica CER

Rezumat
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 i
REZUMAT

Rezumatul descrie rezultatele principale, concluziile principale ale BAT si nivelurile de emisie
aferente. Poate fi citit si inteles ca un document de sine statator insa, ca rezumat, acesta nu
prezinta toate complexitatile din intregul text al BREF-ului (de ex. detalii complete a sectiunilor
BAT). De aceea nu intentioneaza sa fie un substituent al intregului text al BREF-ului ca
instrument in luarea deciziilor asupra BAT, recomandandu-se sa se citeasca acest rezumat
impreuna cu prefata si introducerea standard a sectiuniilor referitoare la BAT.

Mai mult de 60 de experti din Statele Membre, din organizatiile non-guvernamentale din
industrie si de mediu au participat la acest schimb de informatii.

Scopul
Acest BREF se refera, in general, la instalatiile de ardere cu o putere termica mai mare de 50
MW. Acesta include industria energetica si acele industrii unde se utilizeaza combustibili
conventionali (comercializati si specificati comercial) si unde unitatile de ardere nu sunt
cuprinse intr-un alt sector al BREF-urilor. Huila, lignitul, biomasa, turba si combustibilii lichizi
si gazosi (inclusiv hidrogenul si biogazul) sunt considerati combustibili conventionali.
Incinerarea deseurilor nu este inclusa, insa este cuprinsa co-incinerarea deseurilor si a
combustibilului recuperat in instalatiile mari de ardere. BREF nu acopera doar unitatile de
ardere, ci si activitatiile auxiliare legate direct de procesul de ardere. Nu sunt cuprinse de acest
BREF instalatiile de ardere care utilizeaza drept combustibili reziduuri legate de proces sau
produse secundare sau combustibili ce nu pot fi vanduti pe piata drept combustibili specificati si
procesele de ardere ce sunt parte integrata din procese de productie specifice.


Informatii utilizate
Un numar mare de documente, rapoarte si informatii provenite de la Statele Membre, industrie,
operatori si autoritati precum si de la furnizorii de echipamente si de la organizatiile non-
guvernamentale de mediu au fost utilizate la elaborarea acestui document. Informatiile au fost
obtinute si in cadrul vizitelor la fata locului in diferitele State Membre Europene si prin
informarea personala asupra selectarii tehnologiei si a experientelor rezultate in urma utilizarii
tehnicilor de reducere.

Structura documentului
Energia electrica (curentul electric) si/sau generarea de energie termica in Europa este un sector
divers. Generarea de energie este bazata pe o varietate de combustibili ce pot fi clasificati, in
mod general, in functie de starea lor de agregare in combustibili solizi, lichizi sau gazosi. De
aceea acest document a fost scris in mod vertical, combustil cu combustibil, aspectele si
tehnicile comune fiind descrise insa impreuna in cele trei capitole introductive.

Industria energetica europeana
In Uniunea Europeana toate tipurile de surse energetice aflate la dispozitie sunt utilizate pentru
generarea de energie electrica si termica. Sursele nationale de combustibil precum
disponibilitatea de la nivel national sau local de huila, lignit, biomasa, turba, ulei si gaz natural,
a influentat puternic alegerea combustibilului utilizat pentru generarea energiei in fiecare Stat
Membru al UE. Incepand cu anul 1990, totalitatea energiei electrice generata de surse energetice
bazate pe combustibil fosil a crescut la 16% iar cererea a crescut la 14%. Energia electrica totala
generata de sursele energetice regenerabile (inclusiv hidroenergia si biomasa) arata o crestere
medie de aproximativ 20%.

Instalatiile de ardere sunt operate corespunzator cererii si necesarului energetic, ca instalatii
mari de utilitate sau ca instalatii industriale de ardere furnizoare de energie (de ex. in forma de
electricitate, energie mecanica), aburi sau agent termic pentru procesele industriale de productie.



Rezumat
ii May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Tehnologiile utilizate
Generarea de energie utilizeaza in general o varietate de tehnologii de ardere. Pentru arderea
combustibililor solizi, arderea pulverizata, arderea in pat fluidizat precum si arderea pe gratar
sunt considerate a fi BAT in conditiile descrise in acest document. Pentru combustibilii lichizi si
gazosi, cazanele, motoarele si turbinele pe gaz sunt considerate BAT in conditiile descrise in
acest document.

Alegerea sistemului utilizat ca instalatie se bazeaza pe consideratii economice, tehnice, de
mediu si locale precum disponibilitatea combustibilului, cerintele operationale, conditiile pietei
si cerintele retelei. Curentul electric este generat in principal producand abur intr-un cazan
alimentat cu combustibili selectati, iar aburul este utilizat pentru angrenarea turbinei ce
actioneaza un generator pentru a produce electricitate. Ciclul aburului are o eficienta inerenta
limitata de condensarea aburului dupa iesirea din turbina.

Unii combustibili lichizi si gazosi pot fi arsi direct pentru a actiona turbina cu gazul de ardere
sau pot fi utilizati in motoare cu ardere interna, care pot actiona generatoarele. Fiecare
tehnologie ofera anumite avantaje operatorului, in special in capacitatea de a opera conform
cerintei variabile de energie.

Problematica de mediu
Cele mai multe instalatii de ardere utilizeaza combustibil sau alte materii prime din resursele
naturale ale pamantului, transformate in energie utila. Combustibilii fosili reprezinta sursele de
energie cele mai dese, utilizate astazi. Cu toate acestea arderea lor are ca rezultatat un impact
relevant si, in timp, semnificant asupra mediului in intregul sau. Procesul de ardere conduce la
generarea de emisie in aer, apa si sol, dintre care emisiile in aer sunt considerate a fi una dintre
principalele probleme ale mediului.

Cele mai importante emisii in aer provenite de la arderea combustibililor fosili sunt SO
2
, NO
X
,
CO, pulberile (PM
10
) si gazele cu efect de sera, precum N
2
O si CO
2
. Celelalte substante precum
metalele grele, compusii halogenati si dioxinele sunt emise in cantitati mai mici.

Conditii
BAT aferente nivelurilor de emisie se bazeaza pe media zilnica, conditiile standard si nivelul de
O
2
de referinta 6 % / 3 % / 15 % (combustibili solizi/ lichizi si gazosi/ gaz de turbina), ce
reprezinta o situatie tipica a poluarii. Pentru solicitarile maxime, perioadele de pornire si oprire
precum si pentru probleme operationale ale sistemelor de epurare a gazelor evacuate, trebuie sa
fie luate in considerare valori de varf pe termen scurt, ce pot fi mai mari.

Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor si aditivilor
Unele BAT pentru prevenirea eliberarilor cauzate de descarcarea, depozitarea si manipularea
combustibililor si a aditivilor precum varul, piatra de var, amoniacul etc. sunt rezumate in
tabelul 1.

Rezumat
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 iii

BAT
Pulberi fine
utilizarea echipamentelor de incarcare si descarcare care reduc distanta de
cadere a combustibilului pe halda, pentru a reduce generarea pulberilor
zburatoare (combustibili solizi)
in tarile in care nu apar probleme de inghet, se vor utiliza sisteme de stropire
cu apa pentru a reduce formarea pulberilor zburatoare provenite de la
depozitele de combustibil solid (comubstibili solizi)
amplasarea benzilor transportoare in zone deschise, sigure, deasupra solului
pentru a se putea preveni afectarea vehiculelor si a altor echipamente
(combustibili solizi)
utilizarea benzilor de transportare inchise, robuste, bine executate si cu
echipament de filtrare in puncte de transfer al benzii pentru prevenirea emisiei
de pulberi (combustibili solizi)
sisteme de transport cu rationalizare pentru a reducere generarea si transportul
pulberilor in imprejurimi (combustibili solizi)
utilizarea unui bun design si a experientei in constructii si o intretinere
adecvata (toti combustibilii)
depozitarea varului sau a pietrei de var in silozuri cu echipament bine executat
si robust, de extragere si filtrare (toti combustibilii)
Contaminarea
apei
depozitele trebuie sa aiba suprafata sigilata cu drenaj, colectare a scurgerilor si
tratarea apei de la decantari (combustibili solizi)
utilizarea sistemelor de depozitare a combustibililor lichizi situate in cuve
etanse cu o capacitate de retinere de 75% din capacitatea maxima a tuturor
rezervoarelor sau cel putin volumul maxim al celui mai mare rezervor.
Continutul rezervorului ar trebui afisat si ar trebui utilizate alarme aferente. Pot
fi aplicate sisteme automate de control pentru a preveni supra-umplerea
rezervoarelor de depozitare (combustibili solizi)
conductele vor fi situate in zone deschise, de siguranta, deasupra solului pentru
a putea fi detectate rapid scurgerile si pentru a se putea preveni pagubele
asupra vehiculelor si a altor echipamente. Pentru conductele inaccesibile pot fi
utilizate conducte cu perete dublu cu control automat al spatiului (combustibili
gazosi si lichizi)
colectarea scurgerilor de pe suprafete (apa pluviala) din zonele de depozitare a
combustibilului, care spala combustibilul si tratarea acestui flux colectat
(sedimentarea sau instalatia de tratare a apei uzate) inainte de eliminare
(combustibilii solizi)
Prevenirea
incendiilor
delimitarea zonelor de depozitare a combustibilului solid cu sisteme automate
pentru a detecta focul, cauzat de auto-incendiere si pentru a identifica punctele
de risc (combustibilii solizi)
Emisii fugitive
utilizarea sistemelor de detectare a scurgerilor de gaz si a sistemelor de
alarmare (combustibilii lichizi si gazosi)
Utilizarea
eficienta a
resurselor
naturale
utilizarea turbinelor de expansiune pentru recuperarea aportului energetic din
gazele aflate sub presiune (gaz natural furnizat pe conducte aflate sub
presiune) (combustibili lichizi si gazosi)
pre-incalzirea gazului de ardere utilizand caldura cedata de cazan sau gazul de
turbina (combustibili lichizi si gazosi).
Riscul asupra
sanatatii si
sigurantei
referitor la
amoniac
pentru manipularea si depozitarea amoniacului lichefiat pur: rezervoare sub
presiune pentru ammoniac pur lichefiat >100 m
3
ar trebui sa fie construite cu
pereti dubli si ar trebui amplasati subteran; rezervoarele de 100 m
3
si mai mici
ar trebui fabricate incluzand procesele de calire (toti combustibilii)
din punct de vedere al sigurantei, utilizarea solutiei de apa amoniacala este mai
putin riscanta decat depozitarea si manipularea amoniacului lichid pur (toti
combustibilii).
Tabelul 1: Cateva BAT pentru depozitarea si manipularea combustibililor si aditivilor






Rezumat
iv May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Pre-tratarea combustibilului
Pre-tratarea combustibilului solid inseamna in principal amestecarea pentru asigurarea
conditiilor stabile de ardere si pentru a reduce emisiile de varf. Pentru a reduce cantitatea de apa
din turba si biomasa se ia in considerare ca fiind parte din BAT si uscarea combustibilului.
Pentru combustibilii lichizi este considerata BAT utilizarea dispozitivelor de pretratare precum
unitatile de epurare a motorinii utilizata in turbinele pe gaz si motoare. Tratarea pacurii cu
continut ridicat de sulf (HFO) cuprinde dispozitive precum tipurile de incalzitoare cu bobine,
electrice sau cu abur, sisteme de dozare fara emulgator etc.


Eficienta termica
Managementul prudent al resurselor naturale si utilizarea eficienta a energiei sunt doua dintre
cerintele majore ale Directivei IPPC. In acest sens, eficienta cu care energia poate fi generata
este un indicator important al emisiei gazului CO
2
relevant pentru climat. Un mod de a reduce
emisia de CO
2
per unitate energetica generata este optimizarea utilizarii energiei si a procesului
de generare a energiei. Marirea eficientei termice are efect asupra conditiilor de incarcare,
sistemului de racire, a emisiilor, utilizarii tipului de combustibil si asa mai departe. Cogenerarea
(CHP) este considerata ca fiind cea mai efectiva optiune pentru a reduce intreaga cantitate de
CO
2
eliberata si este relevanta pentru orice instalatie electrica construita noua, atunci cand
cererea locala de caldura este destul de mare pentru a justifica constructia unei instalatii de
cogenerare cu mult mai scumpa decat o simpla centrale termica sau electrica. Concluziile BAT
de a creste eficienta si nivelurile aferente BAT sunt rezumate in tabelele 3 5. In acest sens
trebuie mentionat ca instalatiile alimentate cu HFO sunt considerate a avea un randament
similiar cu cel al instalatiilor alimentate cu huila.


Eficienta termica (net) (%)
Combustibil Tehnici combinate Instalatii
noi
Instalatii existente
Huila si lignit Cogenerare (CHP) 75 90 75 90
PC
(DBB si WBB)
43 47
FBC >41
Huila
PFBC >42
PC (DBB) 42 45
FBC >40
Lignit
PFBC >42
Imbunatatirea realizabila a eficientei
termice depinde de instalatia specifica,
insa ca indicatie, un nivel de 36* 40 %
sau o imbunatatire cu mai mult de 3% de
puncte, poate fi vazuta corespunzatoare
utilizarii BAT pentru instalatii existente


PC: ardere prin pulverizare DBB: cazan cu indepartare uscata a cenusii WBB: cazan cu
indepartarea umeda a cenusii
FBC: ardere cu pat fluidizat PFBC: ardere cu pat fluidizat sub presiune
* Cateva opinii diferite apar in aceasta valoare si sunt raportate in sectiunea 4.5.5 din documentul principal
Tabel 2: Nivelul eficientei termice corespunzatoare utilizarii masurilor BAT pentru instalatiile
alimentate cu huila si carbune

Eficienta termica (net)(%)
Combustibil Tehnici combinate
Eficienta electrica
Utilizarea combustibilului
(CHP)
Ardere pe gratar Aprox. 20
Ardere pe gratar rulant >23 biomasa
FBC (CFBC) >28 30
turba FBC (BFBC si CFBC) >28 30
75 90
Depinde de utilizarea
instalatiei respective si de
cererea de caldura si curent
electric
FBC: ardere pe pat fluidizat CFBC: ardere pe pat fluidizat circulant
BFBC: ardere cu pat fluidizat turbulent CHP: cogenerare
Tabel 3: Nivelurile de eficienta termica raportate la utilizarea masurilor BAT pentru instalatiile
alimentate cu turba si biomasa


Rezumat
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 v
Nu s-a stabilit nici o valoare termica specifica cand s-au utilizat combustibilii lichizi in cazane si
motoare. Cu toate acestea, sunt cateva tehnici de considerat, disponibile in sectiunile respective
de BAT.



Eficienta electrica (%)
Utilizarea
combustibilului (%)
Tipul instalatiei
Instalatii noi
Instalatii
existente
Instalatii noi si
existente
Turbina pe gaz
Turbina pe gaz 36 40 32 35 -
Motor pe gaz
Motor pe gaz 38 45 -
Motor pe gaz cu HRSG in mod CHP >38 >35 75 85
Cazan alimentat cu gaz
Cazan alimentat cu gaz 40 42 38 40
CCGT
Ciclu combintat cu sau fara ardere
suplimentara (HRSG), doar pentru
generare de curent electric
54 58 50 54 -
Ciclu combinat fara ardere suplimentara
(HRSG) in mod CHP
<38 <35 75 85
Ciclu combinat cu ardere suplimentara
in mod CHP
<40 <35 75 85
HRSG: generator de abur cu recuperare de caldura CHP: congenerare
Tabelul 4: Eficienta instalatiilor alimentate cu gaz raportata la BAT utilizata


Emisiile de pulberi (praful)
Pulberile (praful) emise in timpul arderii combustibililor solizi si lichizi apar aproape complet
din compozitia lor minerala. La arderea combustibililor lichizi, conditiile sarace de ardere
conduc la formarea funinginii. Arderea gazului natural nu reprezinta o sursa semnificanta de
emisii de pulberi. Nivelurile emisiei de pulberi, in acest caz, sunt in mod normal sub 5 mg/Nm
3
fara a se lua alte masuri tehnice suplimentare.

Pentru desprafuirea gazelor la instalatiile de ardere noi si existente, sunt considerate a fi BAT
precipitatoarele electrostatice (ESP) sau filtrele textile (FF), filtrul textil atingand in mod normal
niveluri de emisie sub 5 mg/Nm
3
. Colectoarele ciclon sau mecanice nu sunt BAT, insa pot fi
utilizate la un nivel de pre-epurare, montate in calea fluxului de gaz.

Concluzia BAT pentru desprafuire si nivelurile de emisie aferente sunt rezumate in tabelul 5.
Pentru instalatiile de ardere de peste 100 MW
th
, si mai ales peste 300 MW
th
, nivelurile de
pulberi sunt mai mici deoarece tehnicile FGD, care fac deja parte din concluzia BAT pentru
desulfurare, reduc de asemenea pulberile.


Nivelurile de emisie de pulberi (mg/Nm
3
)
BAT pentru
atingerea
acestor niveluri
Carbunele si
lignitul
Biomasa si turba
Combustibilii lichizi
pentru cazane

Capacitate
a (MW
th
)
Instalatii
noi
Instalati
i
existente
Instalatii
noi
Instalatii
existene
Instalatii
noi
Instalatii
existente

50 100 5 20* 5 30* 5 20 5 30 5 20* 5 30* ESP sau FF
100 300 5 20* 5 25* 5 20 5 20 5 20* 5 25*
ESP sau FF in
combinatie FGD
Rezumat
vi May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
>300 5 10* 5 20* 5 20 5 20 5 10* 5 20*
(umed, sd sau
dsi) pentru PC
ESP sau FF
pentru FBC
Nota:
ESP: electro-filtru) FF: filtru textil FGD(umed): Desulfurarea la umed a fluxului de gaz
FBC: Arderea cu pat fluidizat) sd: semi uscata dsi: injectarea de absorbant (sorbent) uscat
* Apar cateva pareri contrare la aceste valori, acestea fiind raporatate in sectiunile 4.5.6 si 6.5.3.2 a documentului
principal.
Tabelul 5: BAT pentru reducerea emisiilor de pulberi provenite de la instalatiile de ardere


Metalele grele
Emisia de metale grele rezulta din prezenta lor ca si componenta naturala in combustibilii fosili.
Majoritatea metalelor grele considerate (As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se, V, Zn) sunt emanate in
mod normal ca si componente (ex. oxizi, cloride) impreuna cu pulberile. De aceea, BAT de
reducere a emisiilor de metale grele consta in general in utilizarea dispozitivelor cu randament
ridicat de desprafuire precum ESPs or FFs. Doar Hg si Se sunt prezenti cel putin partial in stare
de vapori. Mercurul are o presiune ridicata de vaporizare la temperatura normala de operare a
dispozitivelor, iar colectarea lui de catre dispozitivele de control a pulberilor variaza foarte mult.
Pentru ESPs sau FFs utilizate in combinatie cu tehnicile FGD, precum scrubele piatra de var
umeda, scrubele uscate cu pulverizare sau injectarea de adsorbantul uscat, se obtine o rata de
indepartare a Hg de 75 % (50% in ESP si 50 % in FGD) si poate fi obtinut 90% in prezenta
suplimentara a SCR.

Emisiile de SO
2

Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal din prezenta sulfului in combustibil. Gazul natural
este considerat in general fara continut de sulf. Acesta insa nu este cazul pentru anumite gaze
industriale si poate fi necesara desulfurarea fluxurilor de gaz.

In general, pentru instalatiile de ardere alimentate cu combustibil lichid, se considera a fi BAT
utilizarea combustibilului cu continut scazut de sulf si/sau desulfurarea. Cu toate acestea
utilizarea combustibilului cu continut scazut de sulf pentru instalatiile de peste 100 MW
th
poate
fi vazuta, ca in cele mai multe cazuri, doar ca o masura suplimentara de reducere a emisiilor de
SO
2
in combinatie cu celelalte masuri.

In afara de utilizarea combustibilului cu continut scazut de sulf, tehnicile considerate a fi BAT
sunt in principal desulfurarea cu scruber umed (rata de reducere de 92 98 %) si desulfurarea
cu scruber uscat cu pulverizare (rata de reducere 85 92 %), care deja ocupa o cota parte din
piata acestora de 90%. Tehnicile FGD uscate precum injectia uscata cu absorbanti sunt utilizate
in principal pentru instalatiile cu capacitate termica de mai putin de 300 MW
th
. Scruberul la
umed prezinta avantajul de a reduce si emisiile de HCl, HF, pulberi si metale grele. Datorita
costurilor ridicate, procesul de spalare la umed nu este considerat BAT pentru instalatiile cu o
capacitatea mai mica de 100 MW
th
.


Nivelul de emisie SO
2
(mg/Nm
3
)
Huila si lignit Turba
Combustibili lichizi
pentru cazane Capacita
tea
(MW
th
)
Instalati
i noi
Instalati
i
existent
e
Instalati
i noi
Instalatii
existente
Instalatii
noi
Instalatii
existente
BAT pentru a
atinge aceste
niveluri
50 100
200 400*
150 400*
(FBC)
200 400*
150 400*
(FBC)
200 300 200 300
100
350*
100 350*
100 300 100 200 100 250*
200 300
150 250
(FBC)
200 300
150 -300
(FBC)
100
200*
100 250*
Combustibil cu
sulf redus sau/si
FGD (dsi) sau
FGD (sds) sau
FGD (umed)
(depinde de
Rezumat
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 vii
>300
20 150*

100 200
(CFBC/
PFBC)
20 200*

100 200*
(CFBC/
PFBC)
50 150

50 200
(FBC)
50 200 50 150* 50 200*
marimea
instalatiei).
Spalare cu apa
marina.
Tehnici
combinate pentru
reducerea NO
x
si
SO
2.
Injectie cu
piatra de var
(FBC).

Nota:
FBC: Ardere in pat fluidizat CFBC: Ardere cu pat fluidizat circulant
PFBC: Arderea cu pat fluidizat sub presiune FGD(umed): Desulfurarea la umed a fluxului de gaz
FGD(sds): Desulfurarea fluxului de gaz prin utilizarea pulverizarii uscate
FGD(dsi): Desulfurarea fluxului de gaz prin injectie cu absorbant uscat
* Cateva aspecte divergente apar in aceste valori, ce vor fi explicate in sectiunile 4.5.8 si 6.5.3.3 din documentul
principal.
Tabelul 6: BAT pentru reducerea emisiilor de SO
2
provenite de la unele instalatii de ardere


Emisiile de NO
X

Principalii oxizi de azot emisi in timpul arderii sunt oxidul de azot (NO) si dioxidul de azot
(NO
2
), exprimati in NO
x
.

Pentru instlatiile de ardere cu carbune pulverizat, se considera BAT reducerea emisiilor de NO
X

prin masuri primare si secundare, precum SCR, unde rata de reducere a sistemelor SCR variaza
intre 80 si 95 %. Utilizarea SCR sau SNCR are dezavantajul unei posibile emisii de amoniac
nereactionat (alunecare de ammoniac). Pentru instalatii alimentate cu combustibili solizi fara
variatii mari de incarcare si cu o calitate stabila a combustibilului, tehnica SNCR este privita ca
BAT in vederea reducerii emisiilor de NO
X.


Pentru instalatiile de ardere mici alimentate cu combustibil solid fara o variatie de incarcare
mare si cu o calitate stabila a combustibilului, tehnica SNCR este de asemenea privita ca BAT
in vederea reducerii emisiilor de NO
X
.

Pentru instalatiile de ardere alimentate cu lignit pulverizat si turba, combintatia diferitor masuri
primare este considerata BAT. Aceasta inseamna, de ex, utilizarea arzatoarelor moderne cu NO
x

redus impreuna cu alte masuri primare precum recircularea fluxului de gaz, arderea in trepte
(introducerea in trepte a aerului), rearderea, etc. Utilizarea masurilor primare tinde sa cauzeze o
ardere incompleta, avand ca rezultat un nivel ridicat de carbon nears in cenusa zburatoare si
emisii de monoxid de carbon.

In cazanele FBC cu ardere pe combustibil solid, BAT este considerata reducerea emisiilor de
NO
X
realizata prin distribuirea aerului sau prin recircularea fluxului de gaz. Este o mica
diferenta intre emisiile de NO
X
provenite de la arderea BFBC si CFBC.

Concluzia BAT pentru reducerea emisiilor de NO
X
si nivelurile de emisie aferente pentru
diversi combustibili este rezumata in tabelele 8, 9 si 10.

Nivelul de emisii de NO
X

aferent BAT (mg/Nm
3
)
Capacita
tea
(MW
th
)
Tehnica de
ardere New
plants
Existing
plants
Fuel
Optiunile BAT pentru atingerea
acestor niveluri
Arderea pe
gratar
200 300*200 300*
Huila si
lignit
Pm si/sau SNCR
PC 90 300* 90 300* Huila Combinarea Pm si SNCR sau SCR
CFBC si
PFBC
200 300 200 300
Huila si
lignit
50 100
PC 200 450 200 450* Lignit
Combinatia Pm
Rezumat
viii May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
PC 90* 200 90 200* Huila
Combinatia Pm in combinatie cu SCR
sau tehnici de combinare
PC 100 200 100 200* Lignit Combinatia of Pm
100 300
BFBC,
CFBC si
PFBC
100 200 100 200*
Huila si
lignit
Combinatia Pm impreuna cu SNCR
PC 90 150 90 200 Huila
Combinatia Pm in combinatie cu SCR
si tehnici combinate
PC 50 200* 50 200* Lignit Combinatia Pm >300
BFBC,CFB
C si PFBC
50 150 50 200
Huila si
Lignit
Combinatia Pm
Nota:
PC: Arderea prin pulverizare BFBC: arderea in pat fluidizat turbulent
CFBC: Arderea in pat circulant fluidizat PFBC: Arderea in pat fluidizat sub presiune
Pm: Masuri primare de reducere a NO
x
SCR: Reducerea catalitica selectiva a NO
x
SNCR: Reducerea necatalitica selectiva a NO
x

Utilizarea antracitului poate conduce la emisii de NO
X
mai ridicate datorita temperaturii ridicata de ardere
* Cateve divergente apar in acestge valori, acestea fiind raportate in sectia 4.5.9 din documentul principal.
Tabelul 7: BAT pentru reducerea NO
X
proveniti din instalatiile cu ardere pe huila si lignit


Nivelul de emisii NO
X
(mg/Nm
3
)
Biomasa si turba Combustibili fluizi Capacitate
(MW
th
)
Instalatii
noi
Instalatii
existente
Instalatii
noi
Instalatii
existente
BAT pentru
atingerea acestor
niveluri
50 100 150 250 150 300 150 300* 150 450
100 300 150 200 150 250 50 150* 50 200*
>300 50 150 50 200 50 100* 50 150*
Combinatia Pm
SNCR/ SCR sau
tehnicile combinate
Nota:
Pm: Masuri primare de reducere a NO
x

* Unele opinii divergente apar la aceste valori si sunt raporate in sectiunea 6.5.3.4 a
documentului principal
Tabelul 8: BAT pentru reducerea NO
X
proveniti din instalatiile de ardere cu alimentare pe turba,
biomasa si combustibili lichizi

Pentru turbinele noi cu gaz, arzatoarele uscate cu NO
X
(DLN) sunt BAT. Pentru turbinele
existente pe gaz, BAT este considerata injectarea cu apa si abur sau conversia intr-o tehnica
DLN. Pentru instalatiile cu motoare stationare alimentate cu gaz, motoarele cu amestec sarac in
combustibil sunt de asemenea considerate BAT pe langa tehnicile uscate cu NO
X
redus utilizate
in turbinele pe gaz.

Pentru cele mai multe turbine pe gaz si motoare pe gaz, SCR este de asemenea considerat a fi o
BAT. Construirea unui sistem SCR la o CCGT este realizabila insa nu se justifica economic
pentru instalatiile existente. Aceasta pentru ca spatiul solicitat in HRSG nu a fost prevazut in
proiect si de aceea nu este disponibil.


Nivelul de emisie
afferent BAT
(mg/Nm
3
)
Tipul instalatiei
NO
x
CO
Nivel
ul O
2

(%)
Optiunile BAT de atingere a acestor
niveluri
Turbinele pe gaz
Turbinele noi pe gaz 20 50 5 100 15
Arzatoare cu amestec preliminar uscat cu
NO
x
redus sau SCR
Rezumat
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 ix
DLN pentru turbinele
existente cu gaz
20 75 5 100 15
Arzatoare cu amestec preliminar uscat cu
NO
x
redus drept retehnologizare daca este
disponibil
Turbinele cu gaz
existente
50 90* 30 100 15 Injectia cu abur si apa sau SCR
Motoarele pe gaz
Motoarele noi pe gaz 20 75* 30 100* 15
Tehnica cu amestec sarac in combustibil sau
SCR si oxidarea catalitica pentru CO
Motoarele noi pe gaz
cu HRSG in CHP
20 75* 30 100* 15
Tehnica cu amestec sarac sau SCR si
oxidarea catalitica pentru CO
Motoarele existente
pe gaz
20 100* 30 100 15 NO
x
redus fixat
Cazan cu ardere pe gaz
Cazane noi cu ardere
pe gaz
50 100* 30 100 3
Cazan existent cu ardere
pe gaz
50 100* 30 100 3
Arzatoarele cu NO
x
redus sau SCR sau
SNCR
CCGT
CCGT nou fara
ardere suplimentara
(HRSG)
20 50 5 100 15
Arzatoare cu ardere uscata cu pre-amestec
NOx redus
CCGT existente fara
ardere suplimentara
(HRSG)
20 90* 5 100 15
Arzatoarele cu pre-amestec uscat pentru
NOx redus sau injectie ca apa si aburi sau
SCR
CCGT noi cu ardere
suplimentara
20 50 30 100
Inst
spec.
Arzatoare cu pre-amestec uscat si NO
x
redus
pentru partea de cazane sau SCR sau SNCR
CCGT existente cu
ardere suplimentara
20 90* 30 100
Inst.
spec.
Arzatoarele cu pre-amestec uscat pentru
NOx redus sau injectie ca apa si aburi pentru
partea de cazane sau SCR or SNCR
SCR: Reducere catalitica selective a NO
x
SNCR: Reducere non-catalitica selective a NO
x

DLN: NO
X
redus

HRSG: generatorul pe aburi cu recuperare de caldura CHP: cogenerare
CCGT: turbine pe gaz cu ciclu combinat
* Apar cateva opinii divergente in aceste valori ce vor fi discutate in sectiunea 7.5.4 din documentul principal.
Tabelul 9: BAT pentru reducerea emisiilor de NO
X
si CO de la instalatiile de ardere cu ardere pe
gaz

Emisiile de CO
Monoxidul de carbon (CO) apare intotdeauna ca un produs intermediar al procesului de ardere,
BAT pentru reducerea emisiilor de CO fiind arderea completa realizata printr-o constructie buna
a focarului, utilizarea unor tehnici de monitorizare si control al procesului foarte performante si
intretinerea sistemului de ardere. Cateva niveluri de emisie aferente utilizarii BAT pentru
diferiti combustibili sunt prezente in sectiile BAT, cu toate acestea in rezumat sunt prezentate
doar cele pentru instalatiile de ardere alimentate cu gaz.

Contaminarea apei
In afara generarii poluarii atmosferice, instalatiile mari de ardere sunt de asemenea surse
semnificante de evacuare a apei (apa uzata si de racire) in rauri, lacuri sau in mediul marin.

Orice scurgeri (apa pluviala) de pe suprafete din zona de depozitare, ce spala si preiau
particulele de combustibil, ar trebui colectate si tratate (prin sedimentare) inainte de a fi
devarsate. Nu se poate preveni aparitia ocazionala intr-o centrala energetica a micilor cantitati
contaminate cu ulei (prin spalari). Puturile pentru separarea uleiului reprezinta BAT pentru a
evita orice paguba asupra mediului.

Concluzia BAT pentru desulfurarea la umed prin scruber se refera la utilizarea unei instalatii de
tratare a apei uzate. Instalatia de tratare a apei uzate consta din diferite tratari chimice pentru a
indeparta metalele grele si pentru a reduce cantitatea de pulberi din apa ce intra in proces.
Instalatia de tratare include o reglare a nivelului de pH, precipitarea metalelor grele si
indepartarea pulberilor solide.

Rezumat
x May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Deseurile
O atentie intensa s-a acordat deja sectorului de utilizare a deseurilor provenite din ardere si a
produselor secundare din ardere, in loc ca acestea sa fie depozitate pe depozite controlate de
deseuri. Utilizarea si reutilizarea sunt optiunile cele mai bune disponibile si au prioritate. Exista
multe posibilitati de utilizare pentru diferitele produse secundare ca de ex. cenusa. Fiecare
optiune de utilizare diferita are un criteriu specific diferit. Nu a putut fi posibila o abordare
completa a tuturor acestor criterii in acest BREF. Criteriile asupra calitatii sunt legate de obicei
de proprietatile de structura ale rezidului si de continutul de substante periculoase, precum si de
cantitatea de combustibil nears sau solubilitatea metalelor grele, etc.

Produsul final al tehnicilor de spalare la umed este gipsul, acesta fiind un produs comercial
pentru instalatii in majoritatea tarilor UE. Poate fi vandut si utilizat in locul gipsului natural.
Practic aproape intreaga cantitate de gips produsa in instalatiile energetice este utilizata in
industria placilor de gips-carton.

Co-incinerarea deseurilor si a combustibilului recuperat

Instalatiile mari de ardere, construite si exploatate conform BAT, utilizeaza tehnici si masuri
efective pentru indepartarea pulberilor (partial incluzand metalele grele) SO
2
NO
x
, HCl, HF si a
altor poluanti precum si tehnici de prevenire a contaminarii apei si solului. In general aceste
tehnici pot fi considerate ca fiind suficiente si de aceea sunt considerate BAT pentru co-
incinerarea combustibilului secundar. Baza pentru BAT si in particular nivelurile de emisie
aferente BAT sunt definite in capitolele specifice combustibililor. Un input mai mare de
poluanti intr-un sistem de ardere poate fi reglat intre anumite limite prin reglarea sistemului de
epurare a fluxului de gaz sau prin limitarea procentului de combustibil secundar, ce poate fi co-
incinerat.

Referitor la impactul co-incinerarii asupra calitatii deseurilor, principala tema a BAT este de a
mentine calitatea gipsului, cenusii, zgurei si a altor deseuri si produse secundare la acelasi nivel
la care ar apare fara co-incinerarea combustibilului secundar, in vederea reciclarii. Daca co-
incinerarea duce la volume (suplimentare) semnificante de produse secundare sau reziduuri sau
contaminare suplimentara cu metale (de ex. Cd, Cr, Pb) sau dioxine, atunci trebuiesc luate
masuri suplimentare pentru a evita acest aspect.

Consens
Acest document, ca un intreg, este sprijinit de membrii TWG. Cu toate acestea, industria si in
principal doua State Membre nu si-au exprimat sprijinul total pentru acest document final si au
exprimat asa numitele opinii divergente la cateva concluzii prezentate in document, in special
la BAT asociate eficientei si nivelurilor de emisie pentru huila si lignit, combustibili gazosi si
lichizi, precum si pentru utilizarea SCR, ca urmare a aspectelor sociale. Ele au contestat faptul
ca intervalele mentionate ca niveluri de emisie aferente BAT utilizat sunt in general prea mici
pentru ambele instalatii energetice noi si existente. Cu toate acestea, ar trebui sa se mentioneze
faptul ca nivelurile superioare ale BAT aferente nivelurilor de emisie, in special pentru
instalatiile existente, sunt similare catorva valori limita de emisie VLE actuale impuse in unele
State Membre Europene. O parte din industrie a exprimat o parere speciala asupra domeniului in
care acest document reflecta experienta si circumstantele tuturor instalatiilor mari de ardere.
Aceasta afirmatie sprijina opinia membrilor TWG cum ca nivelurile din BAT sunt rezonabile si
ilustreaza faptul ca nivelurile abordate in BAT sunt deja realizate de un numar mare de instalatii
din Europa.

CE lanseaza si acorda sprijinul prin programele ei RTD, o serie de proiecte legate de
tehnologiile de epurare, tratarea apei uzate si tehnologiile de reciclare si strategii de
management. Aceste proiecte ar putea oferi o contributie utila la viitoarea reactualizare a BREF.
De aceea sunt invitati cititorii sa informeze EIPPCB asupra oricaror rezultate ale cercetarilor,
relevante pentru scopul acestui document (vezi de asemenea prefata acestui document).

Prefata
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xi
PREFATA

1. Statutul acestui document

Daca nu se declara in alt fel, referintele asupra Directivei in acest document sunt date de
Directiva Consiliului 96/61/EC asupra prevenirii si controlului integrat al poluarii. Asa cum
Directiva se aplica fara prejudicii dispozitiilor Comunitatii asupra sanatatii si sigurantei la locul
de munca, asa se aplica si acest document.

Acest document formeaza o parte a seriilor ce prezinta rezultatele schimbului de informatii intre
Statele Membre UE si industrie referitor la cele mai bune tehnici disponibile (BAT),
monitorizarea aferenta si evolutiile lor. *[Este publicat de Comisia Europeana corespunzator
articolului 16(2) al Directivei, si de aceea trebuie sa fie luat in considerare conform anexei IV a
Directivei cand se determina cele mai bune tehnici disponibile ].

*Nota: paranteza va fi inlaturatra cand se va finaliza procedura de publicare a Comisiei.


2. Obligatiile legale relevante ale Directivei IPPC si definitiile BAT

Pentru a-l sprijini pe cititor in a intelege acest context legal in care a fost elaborat acest
document, sunt descrise in prefata unele dintre cele mai relevante dispozitii ale Directivei IPPC,
inclusiv definita termenului cele mai bune tehnici disponibile. Aceasta descriere este inevitabil
incomplete si este este oferita doar informativ. Nu are valoare legala si nu modifica sau
prejudiciaza in nici un fel dispozitiile actuale ale Directivei.

Scopul Directivei este de a realiza o prevenire si un control integrat al poluarii provenite de la
activitatile listate in anexa I a Directivei, conducand la un nivel ridicat de protectie a mediului,
in intregul sau. Principiile de baza legala a Directivei se refera la protectia mediului.
Implementarea ei ar trebui de asemenea sa ia in considerare si celelalte obiective ale
Comunitatii precum competivitatea industriei Comunitatii, prin aceasta contruibuindu-se la o
dezvoltare durabila.

Mult mai specific, Directiva ofera un sistem de autorizare pentru anumite categorii de instalatii
industriale solicitandu-se amandorura, atat operatorului cat si autoritatii, sa abordeze integrat,
per ansamblu potentialul de poluare si consum al instalatiei. Obiectivul major al unei asemenea
abordari integrate trebuie sa fie acela de a imbunatati managementul si controlul proceselor
industriale pentru a asigura un nivel inalt de protectie a mediului, in intregul sau. Tema centrala
a acestei abordari este principiul general mentionat in articolul 3 asupra faptului ca operatorii
vor trebui sa ia masuri preventive adecvate impotriva polurii, in special prin aplicarea celor mai
bune tehnici disponibile, permitandu-le sa imbunatateasca performanta in privinta mediului.

Termenul de cele mai bune tehnici disponibile este definit in articolul 2 (11) al Directivei ca
fiind stadiul cel mai avansat si efectiv de dezvoltare al activitatilor si a metodelor lor de
operare, fapt ce indica adecvarea practica unor tehnici specifice de a oferi, in principiu, bazele
pentru valorile limita de emise stabilite pentru a preveni, si acolo unde aceasta nu este posibila,
pentru a reduce in general emisiile si impactul asupra mediului, in intregul sau. Articolul 2(11)
continua sa clarifice aceasta definitie, dupa cum urmeaza:

tehnicile includ tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata, construita,
intretinuta, exploatata si scoasa din uz;

tehnici disponibile sunt acelea dezvoltate la o scara care permite implementarea in sectorul
industrial relevant, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si
avantajele, dac aceste tehnici sunt sau nu folosite sau produse n interiorul statului membru
avut n vedere, cu condiia ca ele s fie accesibile ntr-un mod rezonabil operatorului.

Prefata
xii May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
cele mai bune inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel general inalt de protectie a
mediului, in intregul sau.
Si mai mult, anexa IV a Directivei contine o lista de criterii care sa se ia in considerare in
general sau in cazuri specifice, atunci cand se determina cele mai bune tehnici disponibile.
constientizandu-se tot timpul costurile acceptabile si beneficiile masurii si principiile precautiei
si prevenirii. Aceste consideratii includ informatia publicata de Comisie corespunzator
articolului 16(2).

Autoritatile competente responsabile pentru acordarea autorizatiei sunt solicitate sa tina cont de
principiile generale stabilite in articolul 3, cand se determina conditiile de autorizare. Aceste
conditii trebuie sa includa valori limita de emisie, adaugate sau inlocuite, acolo unde adecvat,
prin parametrii echivalenti sau masuri tehnice. Conform articolului 9(4) al Directivei, aceste
valori limita de emisii, parametrii echivalenti si masuri tehnice, fara a prejudicia, trebuie sa fie
in conformitate cu standardele de calitate a mediului, sa se bazeze pe cele mai bune tehnici
disponibile, fara a se recomanda utilizarea vreunei tehnici sau tehnologii specifice, insa luandu-
se in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective, amplasarea ei geografica si
conditiile locale de mediu. In toate circumstantele, conditiile din autorizatie trebuie sa includa
dispozitii asupra reducerii pe distanta mare a poluarii transfrontaliere si trebuie sa asigure un
nivel ridicat de protectie al mediului, in ansamblu.

Statele Membre au obligatia, conform articolului 11 din Directiva, sa asigure faptul ca
autoritatile competente urmaresc sau sunt informate asupra evolutiei celor mai bune tehnici
disponibile.


3. Obiectivul acestui Document

Articolul 16(2) al Directivei solicita Comisiei sa organizeze un schimb de informatii intre
Statele Membre si industrie referitor la cele mai bune tehnici disponibile, monitorizarea aferenta
si evolutia acestora si sa publice rezultatele acestui schimb.

Scopul schimbului de informatii este dat in aliniatul 25 al Directivei, care declara ca evolutia si
schimbul de informatii de la nivelul Comunitatii asupra celor mai bune tehnici disponibile vor
ajuta sa redreseze inechilibrul tehnologic in Comunitate, vor promova diseminarea interationala
a valorilor limita si tehnicilor utilizate in Comunitate si vor ajuta Statele Membre la
implementarea eficienta a acestei Directive.

Comisia (Mediu DG) a constituit un forum pentru schimbul de informatii (IEF) pentru a sprijini
activitatea stabilita in articolul 16(2), un numar de grupuri tehnice de lucru fiind formate sub
umbrela IEF. Ambele IEF si grupurile tehnice de lucru includ reprezentarea Statelor Membre si
industria, asa cum s-a specificat in articolul 16(2).

Scopul acestei serii de documente este de a reflecta clar schimbul de informatii care a avut loc
asa cum s-a solicitat in articolul 16 (2) si de a furniza informatii de referinta autoritatii de
autorizare pentru a le lua in considerare la determinarea conditiilor de autorizare. La furnizarea
informatiei relevante referitoare cele mai bune tehnici disponibile, aceste documente ar trebui sa
aiba rolul unor instrumente utile in actionarea performantei de mediu.


4. Sursele de informatie

Acest document reprezinta un rezumat al informatiei obtinute de la un numar de surse, inclusiv
expertiza grupurilor constituite pentru a asista Comisia in activitatea ei, si este verificat de
serviciile din cadrul Comisiei. Toate contributiile sunt recunoscute cu recunostinta.



Prefata
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xiii

5. Cum sa se inteleaga si sa se utilizeze acest document

Informatia oferita in acest document intentioneaza a fi utilizata ca baza la determinarea BAT in
cazuri specifice. Cand se determina BAT si conditile din autorizatie stabilite in baza BAT se va
lua in considerare mereru scopul atotcurprinzator de a atinge un nivel de protectie a mediului, in
intregul sau. Aici este descris tipul de informatie oferit in fiecare sectiune a documentului.

Capitolul 1 furnizeaza informatii generale ale sectorului industrial si descrie ideea principala a
problematicilor de mediu.

Capitolul 2 ofera o introducere a principiilor si conceptelor a ciclurilor ardere si generare de
energie. Aceasta este doar o descriere pe scurt insa este furnizata pentru a sprijini cititorul in
intelegerea tehnologiei de ardere si a generarii de energie.

Capitolul 3 ofera informatii asupra proceselor si tehnicilor uzuale utilizate in sector pentru a
reduce emisiile provenite de la instalatiile mari de ardere

Capitolele 4 - 8 furnizeaza informatii referitoare la tehnicile utilizate pentru arderea diferitor
combustibili. Fiecare capitol este dedicat cate unui tip de combustibil diferit, asadar din acest
moment asupra acestor capitole se va face referire la capitolele specife pentru combustibili.
Structura acestor capitole se bazeaza pe structura generala a BREF:

Seciunea 1 a fiecrui capitol (capitolele 4 8) ofera informaii privind procedeele aplicate
i tehnicile folosite la arderea anumitor tipuri de combustibili

Seciunea 2 a fiecrui capitol (capitolele 4 8) ofera tehnici i procedee utilizate pentru
arderea combustibililor

Section three of each chapter (Chapters 4 to 8) presents information on consumption levels,
reflecting the situation in existing installations at the time of writing. Seciunea 3 a fiecrui
capitol (capitolele 4 8) prezinta informaii despre nivelurile consumurilor, reflectand
situatia in instalatiile existente la momentul scrierii documentului.

Seciunea 4 a fiecrui capitol (capitolele 4 8) descrie mai detaliat reducerea emisiilor i
alte tehnici considerate a fi relevante pentru determinarea BAT i a condiiilor de autorizare
pe baza BAT. Aceste informaii includ detalii privind nivelurile de consum, eficienele
termice i nivelurile de emisie considerate a putea fi atinse prin utilizarea tehnicilor,
indicaii privind nivelul i tipul costurilor, informaii despre efectele colaterale asociate
tehnicilor, o prezentare n detaliu a gradului n care aceste tehnici sunt aplicabile n gama
de instalaii ce necesit autorizaii IPPC (de ex. dac este aplicabil n cazul instalaiilor noi
sau a celor deja existente sau n cazul instalaiilor de dimensiuni mari sau reduse). Nu se au
n vedere aici tehnicile considerate nvechite.
Sectiunea finala a fiecarui capitol (capitolele 4-8) este o sectiune a concluziilor. Se
prezint tehnicile i consumul, eficiena termic i nivelul emisiilor care sunt considerate a
fi n concordan cu BAT. Scopul acestei seciuni este de a oferi indicaii generale privind
consumul, eficiena termic i nivelul de emisii considerate ca punct de referin n
determinarea condiiilor de autorizare bazate pe BAT, sau pentru stabilirea regulilor
generale obligatorii n baza Articolului 9 (8) din Directiva.

Cu toate acestea ar trebui accentuat faptul ca acest document nu propune valori limita de emisie.
Determinarea celor mai potrivite condiii de autorizare se va face n funcie de factorii locali,
specifici de amplasament, caracteristicile tehnice ale instalaiei respective, amplasarea sa
geografic precum condiiile locale de mediu. n cazul instalaiilor existente se va lua n
considerare i fiabilitatea economic i tehnic a modernizarii acestora. Chiar si singurul
obiectiv de a asigura un nalt nivel de protecie a mediului n ansamblu, va implica rationamente
Prefata
xiv May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
de evaluare intre diferite tipuri de impact asupra mediului, iar aceste raionamente vor fi
influentate deseori de considerente locale.

Desi s-a facut incercarcarea de a adresa cateva din aceste tematici, este imposibil de a fi luate in
considerare complet acest document. Tehnicile si nivelurile prezentate in sectia dedicata
concluziilor asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in fiecare capitol specific
combustibililor (capitolele 4-8) nu sunt necesar a fi adecvate pentru toate instalatiile. Pe de
cealalta parte, obligatia de a asigura un nivel inalt de protectie, incluzand si reducerea pe
distanta mare sau poluarea transfrontiera, implica faptul ca dispozitiile din autorizatie nu pot fi
impuse doar in baza conditiilor locale. De aceea este de foarte mare importanta ca informatia
continuta in document sa fie luata complet in considerare complet de catre autoritatile de
autorizare. Deoarece cele mai bune tehnici disponibile se vor schimba de-alungul timpului, acest
document va fi revizuit si actualizat in mod adecvat. Toate comentariile si sugestiile vor trebui
sa fie trimise catre Biroul European pentru IPPC la Institutul pentru Studii tehnologice
prospective la urmatoarea adresa:

Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville Spain
Telefon: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426
e-mail JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int
Internet: http://eippcb.jrc.es


6. Interfata dintre Directivele IPPC si Instalatii mari de ardere

Urmatoarea prezentare a problematicilor se raporteaza la interfata dintre Directiva 2001/80/EC
din 23 octombrie 2001 asupra limitarii emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti de la
instalatiile mari de ardere (Directiva LCP) si Directiva 96/61/EC din 24 septembrie 1996
referitoare la prevenirea si controlul in mod integrat al poluarii (Directiva IPPC).

Ar trebui sa se noteze faptul ca ultima interpretare a Legii Comunitatii este un subiect al Curtii
Europene de Justitie si de aceea nu poate fi exclus faptul ca interpretarea Curtii poate naste si
alte problematici in viitor.

Directiva LCP contine in urmatoarea parte principala referinte explicite la Directiva IPPC:

Aliniatul 8 al Directivei LCP declara faptul ca in conformitate cu valorile limita de emisie
impuse de aceasta Directiva ar trebui considerata ca o conditie necesara insa insuficienta de
conformare la cerintele Directivei 96/61/EC referitoare la utilizarea celor mai bune tehnici
disponibile. O astfel de conformare implica mai multe valori limita de emisie stricte, valori
limita de emisie pentru alte substante sau alte medii, si conditii adecvate. Aliniatul clarifica
faptul ca aceasta conformare la valorile limita de emisie impuse de Directiva LCP nu
inlatura obligatia de conformare la Directiva IPPC, in special de a functiona conform unei
autorizatii (articolul 9(4) al Directivei IPPC) ce contine conditii determinate in concordanta
cu Directiva.

Articolele 4(3) si 4(6) ale Directivei LCP ofera pentru posibilitatea Statelor Membre de a
elabora un plan national de reducere a emisiilor pentru instalatiile existente sau de a aplica
valorile limita de emisie specificate in Directiva LCP pentru instalatiile existente. Cu toate
acestea, planul nu are voie sa scuteasca in nici o circumstanta o instalatie de la dispozitiile
impuse in legislatia relevanta a Comunitatii, printre altele Directiva 96/61/EC. De aceea
chiar daca o instalatie este inclusa in planul national, este necesar in continuare sa fie
exploatata in conformitate cu toate dispozitiile Directivei IPPC, inclunzand o autorizatie ce
sa contina valorile limita de emisie sau parametrii echivalenti si masurile tehnice
determinate in conformitate cu dispozitiile articolului 9(4) sau articolului 9(8) din Directiva
IPPC. Suplimentar, asa cum s-a prezentat in prefata standard a BREF, se acorda o anumita
flexibilitate in dispozitiile articolului 9(4) din Directiva IPPC precum si in definitia BAT.

Prefata
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xv

Articolul 4(4) din Directiva LCP ofera o posibila exceptie pentru instalatiile aflate la
terminarea duratei de exploatare de la conformarea la valorile limita de emisie sau de la
includerea in planul national fara a prejudicia Directiva 96/61/EC. Asa cum s-a mentionat
in cazul precedent, instalatia respectiva necesita in continuare o exploatare in conformitate
cu o autorizatie IPPC. Asa cum s-a prezentat mai sus, dispozitiile articolului 9(4) din
Directiva IPPC si definitia BAT permit autoritatilor competente de a lua in considerare
specificitatea acestor instalatii aflate la sfarsitul vietii de exploatare. Suplimentar,
solicitantul ar trebui sa atasaze o declaratie scrisa conform articolului 4(4)(a) a Directivei
LCP la documentele listate in articolul 6 al Directivei IPPC referitoare la solicitarile
autorizarii.


LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xvii
Documentul de Referinta cu Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru
Instalatiile Mari de Ardere


REZUMAT..................................................................................................................................................I
PREFATA.................................................................................................................................................XI
SCOPUL SI ORGANIZAREA DOCUMENTULUI....................................................................... XXXI
1 INFORMATII GENERALE............................................................................................................. 1
1.1 Privire de ansamblu asupra industriei ........................................................................................ 1
1.2 Situatia economica ..................................................................................................................... 7
1.3 Problematici cheie de mediu .................................................................................................... 10
1.3.1 Eficienta......................................................................................................................... 11
1.3.2 Emisiile in aer ................................................................................................................ 13
1.3.3 Emisiile in apa................................................................................................................ 22
1.3.4 Combustia reziduurilor si a produselor secundare ......................................................... 24
1.3.5 Emisiile de zgomot......................................................................................................... 27
1.3.6 Emisiile de substante radioactive................................................................................... 27
2 TEHNICI UZUALE DE PRODUCERE A ENERGIEI ............................................................... 29
2.1 Principiile arderii...................................................................................................................... 29
2.2 Procese tehnice uzuale de ardere.............................................................................................. 30
2.2.1 Conversia generala a combustibilului in caldura ........................................................... 30
2.2.2 Arderea cu combustibil solid pulverizat......................................................................... 30
2.2.3 Focarele de ardere cu pat fluidizat ................................................................................. 31
2.2.4 Arderea pe gratar............................................................................................................ 31
2.2.5 Arderea pacurii si a gazului............................................................................................ 31
2.2.6 Gazificarea/Lichefierea.................................................................................................. 31
2.3 Conversia directa...................................................................................................................... 32
2.3.1 Generalitati..................................................................................................................... 32
2.3.2 Motoarele de ardere ....................................................................................................... 32
2.3.3 Turbina pe gaz................................................................................................................ 33
2.4 Procesele tehnice uzuale cu aburi............................................................................................. 33
2.4.1 Generalitati..................................................................................................................... 33
2.4.2 Instalatia energetica de condensare in vacuum.............................................................. 33
2.4.3 Co-generarea /producerea termo-electrica combinata.................................................... 34
2.5 Ciclul combinat ........................................................................................................................ 35
2.5.1 Generalitati..................................................................................................................... 35
2.5.2 Arderea suplimentara a turbinelor pe gaz cu ciclu combinat si reabilitarea instalatiilor
energetice existente........................................................................................................ 35
2.6 Elemente tipice ale ciclului cu aburi ........................................................................................ 36
2.6.1 Cazanul .......................................................................................................................... 38
2.6.2 Turbina cu abur .............................................................................................................. 40
2.6.3 Condensatorul ................................................................................................................ 40
2.6.4 Sistemul de racire........................................................................................................... 40
2.6.5 Costurile specifice ale diferitelor concepte de instalatii energetice ............................... 40
2.7 Eficienta ................................................................................................................................... 41
2.7.1 Randamentul Carnot ...................................................................................................... 42
2.7.2 Randamentul termic ....................................................................................................... 42
2.7.3 Randamentul unitatii ...................................................................................................... 43
2.7.4 Randamentul unitatii pentru extragerea aburului ........................................................... 43
2.7.5 Conceptul de exergie si eficienta exergiei...................................................................... 44
2.7.6 Influenta conditiilor climatice asupra randamentului..................................................... 46
2.7.7 Relatia dintre randament si aspectele de mediu ............................................................. 48
2.7.8 Pierderile de randament in instalatiile de ardere ............................................................ 48
2.7.9 Masurile tehnice generice pentru imbunatatirea randamentului LCP ............................ 49
3 PROCESE SI TEHNICI UZUALE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR PROVENITE DE
LA INSTALATIILE MARI DE ARDERE.................................................................................... 51
3.1 Cateva masuri primare de reducere a emisiilor ........................................................................ 52
3.1.1 Schimbarea combustibilului........................................................................................... 52

xviii May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
3.1.2 Modificarile arderii.........................................................................................................52
3.2 Tehnicile de reducere a emisiilor de pulberi.............................................................................54
3.2.1 Filtrele electrostatice (ESPs) ..........................................................................................55
3.2.2 Filtrele electrostatice la umed.........................................................................................57
3.2.3 Filtrele textile (filtrele cu saci) .......................................................................................58
3.2.4 Precipitatorul centrifugal (cicloanele) ............................................................................61
3.2.5 Scruberele umede ...........................................................................................................62
3.2.6 Performanta generala a dispozitivelor de control a pulberilor........................................65
3.3 Tehnici de reducere a emisiilor de oxid de sulf ........................................................................66
3.3.1 Masurile primare de reducere a emisiilor de oxid de sulf...............................................66
3.3.2 Masuri secundare de reducere a emisiilor oxizilor de sulf..............................................67
3.3.3 Scrubere umede ..............................................................................................................68
3.3.4 Scruberele cu pulverizare uscata ....................................................................................79
3.3.5 Injectarea sorbentului .....................................................................................................82
3.3.6 Procesele regenerabile ....................................................................................................88
3.3.7 Performanta generala a tehnicilor (FGD) ale desulfurizarii gazului de ardere ...............91
3.4 Tehnici de reducere a emisiilor de oxid de azot........................................................................96
3.4.1 Masurile primare de reducere a emisiilor de NO
x
..........................................................97
3.4.2 Masuri secundare de reducere a emisiilor de NO
x
........................................................110
3.5 Tehnici combinate pentru reducerea emisiilor de oxizi de sulf si oxizi de azot......................121
3.5.1 Adsorbtia/regenerarea solida ........................................................................................121
3.5.2 Procese catalitice gaz/solid...........................................................................................123
3.5.3 Iradiere cu flux de electroni..........................................................................................125
3.5.4 Injectia de alcali............................................................................................................125
3.5.5 Scrubere umede cu aditivi pentru indepartarea oxizilor de azot ...................................125
3.5.6 Randamente generale ale tehnologiilor combinate pentru reducerea emisiilor de SO
2
si
NO
x
...............................................................................................................................127
3.6 Tehnici de reducere a emisiilor de metal (metale grele) .........................................................128
3.6.1 Controlul emisiilor de mercur (Hg) ..............................................................................129
3.6.2 Reducerea emisiilor de metale in cadrul sistemelor de control a pulberilor .................130
3.6.3 Reducerea emisiilor de metale in cadrul sistemelor de desulfurare a gazelor de ardere
......................................................................................................................................130
3.6.4 Reducerea emisiilor de metal in sisteme de control al NO
X
.........................................131
3.6.5 Reducerea emisiilor de metal in cadrul sistemelor proiectate pentru eliminarea metalului
......................................................................................................................................131
3.7 Tehnici de reducere a emisiilor de CO si a hidrocarburilor nearse.........................................132
3.8 Tehnici de reducere a emisiilor de halogen ............................................................................133
3.8.1 Reducerea emisiilor de halogeni in instalatiile de control al pulberilor........................133
3.8.2 Reducerea emisiilor de halogeni in instalatiile de desulfurare a gazelor de ardere ......133
3.8.3 Reducerea emisiilor de halogeni in instalatiile de control al emisiilor de NO
X
............134
3.9 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera generate de instalatiile mari de ardere.............134
3.9.1 Reducerea emisiilor de CO
2
prin cresterea randamentului termic................................134
3.9.2 Eliminarea dioxidului de carbon din gazele de ardere..................................................137
3.10 Tehnici de control a emisiilor in apa ......................................................................................137
3.10.1 Apa reziduala provenita de la instalatia de epurare a apei............................................138
3.10.2 Apa reziduala provenita de la sistemul circuitului de racire.........................................139
3.10.3 Apa uzata provenita de la alte surse ale proceselor de generare a aburului ..................139
3.10.4 Apa reziduala provenita de la instalatiile de curatare a gazelor de ardere....................139
3.10.5 Apa reziduala provenita din circuitul sanitar................................................................141
3.10.6 Tehnici de epurare a apelor reziduale...........................................................................141
3.10.7 Alte ape reziduale.........................................................................................................143
3.11 Tehnici de control al deversarilor in sol .................................................................................143
3.12 Masuri pentru controlul emisiilor de zgomot..........................................................................145
3.12.1 Optiuni de baza.............................................................................................................145
3.12.2 Zgomotul preluat de structuri .......................................................................................145
3.12.3 Zgomote generate de conducte si tevi...........................................................................146
3.12.4 Amortizoare..................................................................................................................146
3.12.5 Zgomote generate de masini.........................................................................................146
3.12.6 Concluzii ......................................................................................................................147
3.13 Tehnici de racire .....................................................................................................................147
3.14 Raportarea si monitorizarea emisiilor.....................................................................................148
3.14.1 Componentele emisiilor................................................................................................148
3.14.2 Parametrii si conditii de referinta .................................................................................149

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xix
3.14.3 Zonele de prelevare...................................................................................................... 149
3.14.4 Monitorizarea emisiilor................................................................................................ 150
3.14.5 Raportarea datelor de emisie........................................................................................ 153
3.15 Instrumentele managementului de mediu............................................................................... 153
3.15.1 Cele mai bune tehnici disponibile(BAT) pentru managementul de mediu .................. 160
3.16 O introducere in abordarea integrata a protectiei mediului luata ca un intreg................... 162
4 TEHNICI DE ARDERE PENTRU HUILA SI LIGNIT............................................................ 165
4.1 Procese si tehnici aplicate ...................................................................................................... 166
4.1.1 Descarcarea, stocarea si manevrarea huilei, lignitului si aditivilor .............................. 167
4.1.2 Pretratarea huilei si lignitului ....................................................................................... 168
4.1.3 Prepararea combustibilului........................................................................................... 169
4.1.4 Tipuri de cazane si generatorul de aburi ...................................................................... 173
4.1.5 Ciclul combinat cu gazeificare integrata...................................................................... 182
4.1.6 Co-generarea (CHP)..................................................................................................... 183
4.1.7 Cicluri combinate de combustie (reinvigorare)............................................................ 184
4.1.8 Eficienta centralelor mari de ardere pe huila si lignit................................................... 184
4.1.9 Controlul emisiilor in aer ale centralelor mari de ardere pe huila-lignit ...................... 185
4.1.10 Tratarea apei uzate si a deseurilor ................................................................................ 195
4.1.11 Tratarea reziduurilor de ardere si a produselor secundare............................................ 195
4.2 Exemple de procese si tehnici folosite in prezent .................................................................. 198
4.2.1 Exemple de tehnici aplicate individual ........................................................................ 198
4.2.2 Exemple de tehnici aplicate pentru imbunatatirea performantelor de mediu ale
centralelor mari de ardere pe huila sau lignit ............................................................... 219
4.2.3 Exemple de tehnici aplicate unor centrale de ardere mari noi, pe huila si lignit .......... 225
4.3 Consum uzual si nivel de emisii............................................................................................. 234
4.3.1 Carbuni si lignit folositi in LCP................................................................................... 234
4.3.2 Randamentul centralelor cu combustie de carbune si lignit ......................................... 237
4.3.3 Emisii in aer ................................................................................................................. 240
4.3.4 Emisii in apa din combustia carbunilor superiori in centrale....................................... 250
4.3.5 Emisii in apa de la centrale cu combustie de lignit ...................................................... 255
4.3.6 Arderea reziduurilor si a produselor secundare............................................................ 256
4.3.7 Emisii de zgomot ......................................................................................................... 260
4.4 Tehnici de avut in vedere in determinarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru
combustia de carbune si lignit ................................................................................................ 261
4.4.1 Tehnici pentru descarcarea, depozitarea si manevrarea combustibilului ..................... 262
4.4.2 Tehnici de pre-tratament al combustibilului ................................................................ 263
4.4.3 Tehnici de cresterea randamentului si utilizarii combustibilului.................................. 264
4.4.4 Tehnici pentru the prevenirea si controlul cenusii si emisiilor de metale grele sub forma
de particule................................................................................................................... 266
4.4.5 Tehnici pentru the prevenirea si controlul emisiilor de SO
2
........................................ 267
4.4.6 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
si N
2
O.................................. 269
4.4.7 Tehnici pentru prevenirea si controlul poluarii apei .................................................... 271
4.5 Cele mai bune technici disponibile (BAT) pentru arderea huilei si a lignitului ..................... 272
4.5.1 Introducere ................................................................................................................... 272
4.5.2 Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor si a aditivilor ...................... 274
4.5.3 Pretratarea combustibililor ........................................................................................... 275
4.5.4 Arderea......................................................................................................................... 275
4.5.5 Eficienta termica .......................................................................................................... 275
4.5.6 Praful............................................................................................................................ 278
4.5.7 Metale grele ................................................................................................................. 282
4.5.8 Emisiile de SO
2
............................................................................................................ 283
4.5.9 Emisii NO
X
.................................................................................................................. 285
4.5.10 Monoxidul de carbon (CO) .......................................................................................... 287
4.5.11 Acid fluorhidric (HF) si Acid clorhidric (HCl) ............................................................ 287
4.5.12 Amoniacul (NH
3
) ......................................................................................................... 287
4.5.13 Poluarea apei ................................................................................................................ 287
4.5.14 Reziduuri din combustie .............................................................................................. 289
4.6 Tehnici aparute pentru combustia huilei si a lignitului .......................................................... 290
4.6.1 Instalatii pilot pentru preuscarea lignitului cu ajutorul caldurii de temperatura joasa.. 290
4.6.2 Controlul simultan pentru SO
X
, NO
X
si mercur ........................................................... 291
5 TEHNICI DE ARDERE PENTRU BIOMAS I TURB....................................................... 293
5.1 Procese si tehnici utilizate...................................................................................................... 293

xx May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
5.1.1 Descarcarea,depozitarea si manipularea biomasei si turbei..........................................293
5.1.2 Pre-tratarea biomasei i turbei ......................................................................................295
5.1.3 Aspectele speciale n combustia i gazificarea biomasei i turbei................................295
5.1.4 Epurarea gazelor emanate.............................................................................................303
5.1.5 Tratamentul apei i a apei reziduale .............................................................................306
5.1.6 Manipularea rezidurilor de ardere i a produselor secundare .......................................306
5.2 Exemple de procese i tehnici folosite....................................................................................307
5.2.1 Tehnici individuale de reducere a emisiilor rezultate din arderea de biomas i turb n
centrale mari .................................................................................................................307
5.2.2 mbuntirea perfomanelor ecologice ale centralelor mari existente cu ardere de
biomas i turb............................................................................................................308
5.2.3 Performanele ecologice ale noilor centrale mari cu ardere de biomas i turb..........314
5.3 Consumul de curent i nivelurile de emisie ............................................................................322
5.3.1 Imaginea debitului masic..............................................................................................322
5.3.2 Imaginea biomasei i turbei utilizate in instalatiile mari de ardere...............................322
5.3.3 Eficiena biomasei i a centralelor cu ardere de turb ..................................................327
5.3.4 Emisii n aer..................................................................................................................327
5.3.5 Arderea i alte reziduuri provenite din centrale............................................................330
5.3.6 Surse poteniale de emisii de zgomot ...........................................................................330
5.4 Tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea celor mai bune tehnici disponibile
pentru arderea de biomas i turb .........................................................................................331
5.4.1 Tehnici pentru descrcarea, stocarea i manipularea combustibililor...........................332
5.4.2 Tehnici pentru pretartarea combustibilului...................................................................333
5.4.3 Tehnici de ardere ..........................................................................................................334
5.4.4 Tehnici pentru creterea eficienei................................................................................334
5.4.5 Tehnici pentru prevenirea i controlul emisiilor de praf i metale grele.......................335
5.4.6 Tehnici pentru prevenirea i controlul de emisii de SO
2
din centralele cu ardere pe turb
......................................................................................................................................337
5.4.7 Tehnici pentru prevenirea i controlul emisiilor de NO
X
i N
2
O..................................338
5.4.8 Tehnici pentru prevenirea i controlul polurii apelor..................................................339
5.4.9 Tehnici pentru manipularea, reducerea i reciclarea reziduurilor arderii......................340
5.5 Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru arderea de biomas i turb........................341
5.5.1 Descrcarea, depozitarea i manipularea biomasei, turbei i aditivilor ........................342
5.5.2 Pre-tratarea combustibilului .........................................................................................344
5.5.3 Arderea .........................................................................................................................344
5.5.4 Randamentul termic......................................................................................................344
5.5.5 Praful ............................................................................................................................346
5.5.6 Metale grele..................................................................................................................347
5.5.7 Emisiile SO
2
.................................................................................................................347
5.5.8 5.5.8. Emisii NO
x
..........................................................................................................349
5.5.9 Monoxid de carbon (CO)..............................................................................................351
5.5.10 Acidul fluorhidric (HF) i acidul clorhidric (HCl) .......................................................351
5.5.11 Amoniacul (NH
3
)..........................................................................................................352
5.5.12 Dioxine i furane ..........................................................................................................352
5.5.13 Zgomotul ......................................................................................................................352
5.5.14 Poluarea apei ................................................................................................................352
5.5.15 Rezidurile combustibilului ...........................................................................................353
5.6 Tehnici n dezvoltare pentru arderea biomasei i turbei .........................................................353
6 TEHNICILE DE ARDERE PENTRU COMBUSTIBILI LICHIZI..........................................355
6.1 Procese si tehnici aplicate.......................................................................................................355
6.1.1 Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor lichizi..................................355
6.1.2 Pre-tratarea combustibililor lichizi ...............................................................................356
6.1.3 Cazanele alimentate cu pacura .....................................................................................357
6.1.4 Instalatiile de ardere cu pacura pentru aplicatii industriale (incalzitoare de proces) ....358
6.1.5 Arderea in pat fluidizat .................................................................................................358
6.1.6 Motoarele cu compresie (diesel)...................................................................................359
6.1.7 Turbinele de gaz alimentate cu combustibil fluid.........................................................360
6.1.8 Co-generarea (CHP) .....................................................................................................361
6.1.9 Ciclul combinat de ardere.............................................................................................361
6.1.10 Controlul emisiilor in aer..............................................................................................361
6.1.11 Apa si tratarea apei uzate..............................................................................................372
6.1.12 Reziduurile de ardere si tratarea produselor secundare ................................................373

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xxi
6.2 Exemple de procese si tehnici aplicate................................................................................... 374
6.2.1 Tehnici individuale de reducere a emisiilor provenite de la instalatiile mari de ardere
alimentate cu combustibil lichid .................................................................................. 374
6.2.2 Imbunatatirea performantei de mediu a instalatiei mari de ardere existente cu ardere cu
combustibil lichid......................................................................................................... 375
6.2.3 Performantele de mediu ale noilor instalatii de ardere cu alimentare pe combustibili
lichizi ........................................................................................................................... 380
6.3 Consumurile si nivelurile de emisie curente .......................................................................... 385
6.3.1 Privire generala supra combustibililor lichizi utilizati in instalatiile mari de ardere.... 385
6.3.2 Eficiena instalaiilor de ardere cu alimentare cu combustibili lichizi ......................... 387
6.3.3 Emisiile in aer .............................................................................................................. 388
6.4 Technici de luat in considerare in determinarea BAT pentru arderea combustibililor lichizi 398
6.4.1 Tehnici de descarcare, depozitare si manipulare a combustibililor lichizi si a aditivilor
..................................................................................................................................... 399
6.4.2 Tehnici de crestere a eficientei cazanelor alimentate cu combustibil lichid ................ 400
6.4.3 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de praf si metale grele ...................... 402
6.4.4 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO
2
.............................................. 403
6.4.5 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
si N
2
O.................................. 405
6.4.6 Tehnici pentru prevenirea si controlul poluarii apelor ................................................. 407
6.5 Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru arderea combustibililor lichizi................... 408
6.5.1 Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibilului lichid si al aditivilor .......... 409
6.5.2 Pretratarea combustibililor lichizi utilizati in motoare si turbine cu gaz...................... 410
6.5.3 BAT-urile pentru cazanele cu functionare pe combustibil lichid................................. 410
6.5.4 BAT pentru turbinele pe gaz alimentate cu combustibil lichid.................................... 418
6.5.5 BAT pentru motoarele (diesel) alimentate cu combustibil lichid................................. 418
6.6 Tehnici noi aparute pentru arderea combustibililor lichizi..................................................... 421
7 TEHNICI DE ARDERE PENTRU COMBUSTIBILII GAZOSI ............................................. 423
7.1 Procese si tehnici aplicate ...................................................................................................... 423
7.1.1 Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor gazosi ................................. 423
7.1.2 Turbinele pe gaz (GT).................................................................................................. 424
7.1.3 Motoarele cu aprindere si compresie ........................................................................... 427
7.1.4 Cazane de ardere pe gaz si incalzitoare........................................................................ 429
7.1.5 Arderea n ciclu combinat ............................................................................................ 430
7.1.6 Co-generarea (CHP)..................................................................................................... 435
7.1.7 Controlul emisiilor n aer provenite de la turbinele cu gaze i ciclurile combinate ..... 438
7.1.8 Controlul emisiilor de NO
X
din motoarele cu aprindere cu scanteie (SG) si cele cu doi
combustibili (sistem pe gaz)......................................................................................... 445
7.1.9 Controlul emisiilor de NO
X
din cazanul cu ardere cu gaz............................................ 445
7.1.10 Apa si tratarea apei uzate ............................................................................................. 446
7.1.11 Controlul emisiilor de zgomot ..................................................................................... 446
7.1.12 Instalatiile de ardere din largul marii ........................................................................... 447
7.2 Exemple de procese i tehnici aplicate................................................................................... 450
7.2.1 Tehnici individuale pentru reducerea emisiilor instalaiilor mari de ardere care
funcioneaz pe gaz...................................................................................................... 450
7.2.2 Imbunatatirea performantei de mediu a instalatiilor mari de ardere existente cu
alimentare cu gaz ......................................................................................................... 461
7.2.3 Performantele de mediu ale noilor instalatii mari de ardere alimentate cu gaz............ 463
7.2.4 Tehnici pentru performanta de mediu a instalatiilor de ardere operate pe platforme
offshore ........................................................................................................................ 470
7.3 Consumul curent si nivelurile de emisie ................................................................................ 479
7.3.1 Imagine de ansambul asura debitului masic................................................................. 479
7.3.2 Imaginea de ansambul a combustibililor gazosi utilizati in instalatiile mari de ardere 479
7.3.3 Eficienta instalatiilor de ardere cu functionare pe combustibil gazos .......................... 480
7.3.4 Emisiile in aer .............................................................................................................. 481
7.3.5 Emisiile in apa.............................................................................................................. 485
7.3.6 Arderea si alte reziduuri din instalatie.......................................................................... 485
7.3.7 Emisiile de zgomot....................................................................................................... 485
7.4 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT pentru ardere combustibililor gazosi ... 486
7.4.1 Tehnici pentru furnizarea si manipularea combustibililor gazosi si a aditivilor lichizi 487
7.4.2 Tehnici de crestere a eficientei cazanelor si turbinelor alimentate cu gaz ................... 488
7.4.3 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
si CO................................... 490
7.4.4 Tehnicile de prevenire si control al poluarii apei ......................................................... 491

xxii May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
7.4.5 Tehnici de considerat in determinarea BAT pentru instalatiile offshore ......................492
7.5 Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru arderea combustibililor gazosi ...................495
7.5.1 Furnizarea si manipularea combustibililor gazosi si a aditivilor ..................................496
7.5.2 Eficienta termica a instalatiilor de ardere a combustibililor gazosi ..............................496
7.5.3 Emisiile de pulberi s SO
2
de la instalatiile de ardere cu alimentare pe gaz ..................499
7.5.4 Emisiile de NO
X
si CO de la instalatiile de ardere cu combustibili gazosi...................499
7.5.5 BAT pentru instalatiile de ardere operate pe platforma offshore..................................503
7.6 Tehnici exceptionale pentru arderea combustibililor gazosi...................................................504
7.6.1 Arderea catalitica..........................................................................................................504
7.6.2 Racirea aburului............................................................................................................505
7.6.3 Potentiale de dezvoltare viitoare...................................................................................506
7.6.4 Optiuni recuperative .....................................................................................................506
8 COINCINERAREA DESEURILOR SI A COMBUSTIBILULUI RECUPERAT..................509
8.1 Procese si tehnici aplicate folosite in coincinerarea combustibililor secundari in LCP-uri ...510
8.1.1 Procedurile de acceptanta si preacceptanta...................................................................510
8.1.2 Descarcare, depozitare si manevrare ............................................................................510
8.1.3 Pre-tratarea combustibililor secundari ..........................................................................511
8.1.4 Tehnici de introducere a combustibililor secundari in procesul de combustie ............515
8.1.5 Coincinerarea combustibililor secundari ......................................................................518
8.1.6 Controlul emisiilor atmosferice in coincinerarea combustibililor secundari ...............519
8.1.7 Tratarea apei si a apei reziduale....................................................................................519
8.1.8 Manipularea reziduurilor de ardere si a subproduselor.................................................519
8.2 Exemple de coincinerare a combustibililor secundari ............................................................520
8.3 Consumul curent si nivelele emisiilor in coincinerarea combustibilor secundari in LCP-uri
................................................................................................................................................528
8.3.1 Privire generala asupra coincinerarii cu combustibili secundari in LCP-uri ................528
8.3.2 Eficienta combustibilului secundar coincinerat in LCP- uri.........................................530
8.3.3 Efectele generale ale coincinerarii combustibilului secundar.......................................532
8.3.4 Efectele coincinerarii asupra eficientei instalatiei ........................................................532
8.3.5 Efectul coincinerarii asupra performanei instalatiei ....................................................533
8.3.6 Efectele coincinerararii asupra emisiilor n aer ............................................................534
8.3.7 Efectele coincinerarii asupra vaporilor de ap..............................................................538
8.3.8 Efectele coincinerarii asupra calitii arderii reziduurilor i deeurilor ........................538
8.4 Tehnici de determinarea BAT pentru coincinerareaa reziduurilor i a combustibilului recuperat
................................................................................................................................................540
8.4.1 Tehnici pentru depozitarea i manipularea combustibilului secundar in forma de pulberi
i puternic mirositor......................................................................................................542
8.4.2 Tehnici pentru pretratarea combustibilului secundar....................................................543
8.4.3 Tehnici pentru introducerea combustibilului secundar n procesul de combustie ........544
8.4.4 Tehnici de prevenire i control a emisiilor n aer la coincinerarea a combustibilului
secundar........................................................................................................................545
8.4.5 Tehnici pentru prevenirea i controlul polurii apei la combustia complemetar a
combustibilului secundar..............................................................................................547
8.4.6 Tehnici de reducere a impactului coincinerararii asupra reziduurilor de ardere i
deeurilor ......................................................................................................................547
8.5 Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru coincinerarea deseurilor si a combustibilior
recuperati ................................................................................................................................548
8.5.1 Criterii de acceptare si preacceptare.............................................................................549
8.5.2 Depozitarea si manipularea combustibilului secundar .................................................549
8.5.3 Tratamentul preliminar al combustibilului secundar ....................................................550
8.5.4 Introducerea combustibilului secundar in procesul de ardere.......................................550
8.5.5 Emisii in atmosfera.......................................................................................................550
8.5.6 Poluarea apei ................................................................................................................551
8.5.7 Reziduuri de ardere si produse secundare (auxiliare) ...................................................552
8.6 Tehnici existente pentru coincinerarea deseurilor si combustibililor recuperati.....................552
9 CONCLUZII...................................................................................................................................553
9.1 Programarea lucrului ..............................................................................................................553
9.2 Surse de informare..................................................................................................................553
9.3 Gradul de consens...................................................................................................................554
9.4 Recomandari pentru activitatea viitoare .................................................................................555
GLOSAR.................................................................................................................................................567

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xxiii
10 ANEXE........................................................................................................................................... 579
10.1 Anexa 1: Principiile ciclurilor de combustie si concepte de eficienta.................................... 579
10.1.1 Anexa 2: Principiile termodinamicii ............................................................................ 579
10.1.2 Ciclul Rankine ca ciclu standard pentru instalatiile de producere a energiei pe baza de
abur .............................................................................................................................. 583
10.1.3 Ciclul Joule sau Brayton ca ciclu standard pentru turbinele pe gaz ............................. 589
10.1.4 Cicluri combinate......................................................................................................... 593
10.1.5 Co-generarea (CHP)..................................................................................................... 595
10.2 Anexa 2. Optiuni tehnice pentru extragerea/inlaturare CO
2
din gazele de ardere.................. 597
10.2.1 Tehnici de absorbtie pentru extragerea/inlaturarea CO
2
din gazele de ardere.............. 597
10.2.2 Tehnici de adsorptie pentru extragerea/inlaturare CO
2
din gazele de focar ................. 598
10.2.3 Tehnici criogenice pentru extragerea/inlaturarea CO
2
din gazele de focar .................. 598
10.2.4 Tehnici de utilizare a unei membrane pentru extragerea/indepartarea/inlaturarea/izolarea
CO
2
din gazele de focar................................................................................................ 598
10.2.5 Tehnica Carnot de extragere/indepartare a CO
2
din gazele de focar............................ 598
10.2.6 Compararea diferitelor optiuni de extragere/indepartare a CO
2
................................... 599




xxiv May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Lista de imagini

Figura 1.1: Sursele energetice internationale din sectorul de generare electrica (1995)...............................1
Figura 1.2: Consumul energetic pentru generarea electricitatii prin utilizarea combustibililor (1997) ........2
Figura 1.3: Diagrama de flux generalizata a instalatiei de ardere si a operatiilor ei aferente .....................10
Figura 1.4: Partitionarea microelementelor in timpul arderii carbunelui....................................................16
Figura 1.5: Temperatura medie globala si cantitatea de CO2 emisa de-alungul ultimului secol ................18
Figura 1.6: Modificarea concentratiilor de CO
2
in atmosfera de-alungul timpului ....................................19
Figura 1.7: Exemple ale eliberarilor de CO
2
pentru tipuri diferite de instalatii de ardere...........................20
Figura 1.8: Devarsari din instalatiile mari de ardere alimentate cu combustibil fosil.................................23
Figura 2.1: Turbina moderna cu aburi a unei instalatii energetice alimentata cu carbune..........................36
Figura 2.2: Schema unui ciclu ideal de ardere............................................................................................37
Figura 2.3: Conceptul posibil al unei instaltii energetice............................................................................38
Figura 2.4: Circulare naturala si cazan cu trecere directa (o singura trecere) .............................................39
Figura 2.5: Investitiile specifice si structura lor pentru conceptele instalatiilor energetice selectate..........41
Figura 2.6: Randamentul ideal (Carnot) comparat cu randamentele atinse actual prin tehnicile de generare
a energiei termice aflate in prezent in utilizare .......................................................................42
Figura 2.7: Transferul energetic intr-o centrala termica .............................................................................43
Figura 2.8: Exemplu ce demonstreaza metodologia pentru calcularea randamentului energetic ...............44
Figura 2.9: Imbunatatirile de randament ale instalatiilor energetice intre 1993 si 2000.............................50
Figura 3.1: Dispozitivele utilizate momentan pentru retinerea pulberilor ..................................................54
Figure 3.2: Aranjament schematic tipic a unui ESP ...................................................................................55
Figura 3.3: Structura generala a unui filtru textil (cu un compartiment in ciclul de epurare).....................59
Figura 3.4: Filtru textil cu jet pulsativ la presiune redusa...........................................................................60
Figura 3.5: Diagrama de flux tipica a sistemului venturi............................................................................62
Figura 3.6: Scruberul cu pat mobil .............................................................................................................63
Figura 3.7: Imagine de ansamblu a tehnologiilor utilizate pentru a reduce emisiile de oxid de sulf (masuri
secundare) ...............................................................................................................................67
Figura 3.8: Schema cu fluxul tehnologic a procesului FGD cu scruber umed cu var / piatra de var (calcar)
................................................................................................................................................69
Figura 3.9: Diferite tipuri de scrubere umede cu var/piatra de var .............................................................72
Figura 3.10: Tipuri diferite de absorberi.....................................................................................................74
Figura 3.11: Principii de baza ale proceselor de desulfurare cu apa de mare .............................................77
Figura 3.12: Procesul de desulfurare cu apa de mare .................................................................................77
Figura 3.13: Procesul de amoniac umed.....................................................................................................79
Figura 3.14: Diagrama de flux pentru un proces cu scruber cu pulverizare uscata.....................................80
Figura 3.15: Injectarea sorbentului in focar................................................................................................83
Figure 3.16: Reactiile de suprimare a SO
2
prin injectia sorbentului in focar..............................................83
Figure 3.17: Injectia sorbentului prin conducta ..........................................................................................85
Figura 3.18: Procesul FGD uscat modificat................................................................................................87
Figura 3.19: Privire de ansamblu asupra masurilor primare pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot ..97
Figura 3.20: Recircularea gazelor arse........................................................................................................99
Figura 3.21: Cele trei zone de ardere si parametrii relevanti intr-un proces de ardere .............................101
Figura 3.22: Comparatie intre carbune, pacura si gaze naturale drept combustibil de reardere ...............102
Figura 3.23: Rata de denitrificare ca functie a ratei de reardere ...............................................................102
Figura 3.24: Comparatie intre arzatoarele cu NO
X
redus conventionale cu introducere in trepte a aerului si
cele avansate .........................................................................................................................104
Figura 3.25: Arzator cu NO
X
redus cu recirculare a gazelor arse de gaz/pacura .....................................105
Figura 3.26: Introducerea in trepte a combustibilului deaspura focului la arzator....................................106
Figura 3.27: Catalizatori hexagonali sau sub forma de disc .....................................................................111
Figura 3.28: Configuratia reactorului, elementului, modulului si straturilor catalizatorului ....................112
Figura 3.29: Configuratii existente ale tehnologiilor de reducere.............................................................113
Figura 3.30: Exemplu de catalizator cu pulbere in cantitate ridicata SCR................................................114
Figura 3.31: Costurile investitiei pentru un proces SCR la o instalatie de ardere.....................................115
Figura 3.32: Procesul SNCR.....................................................................................................................118
Figura 3.33: Procedeul cu carbune activ...................................................................................................122
Figure 3.34: Procesul WSA-SNOX..........................................................................................................123
Figura 3.35: Procesul DESONOX............................................................................................................124
Figura 3.36: Raportul masic privind metalele grele, fluoruri si cloruri inregistrate in instalatiile de ardere
pe baza de carbuni.................................................................................................................128
Figura 3.37: Cresterea randamentului tehnologiilor de generare a anergiei in decursul ultimilor 50 ani .135
Figura3.38: Emisiile de CO
2
raportate la randament ................................................................................135

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xxv
Figura 3.39: Emisiile specifice de CO
2
raportate la marimea centralei.................................................... 136
Figura 3.40: Performanetele tehnologiilor actuale in ceea ce priveste emisiile de CO
2
........................... 136
Figura 3.41: Instalatii de epurare a apei reziduale provenite de la FGD.................................................. 141
Figura 3.42: Doua surse de configurare a monitorizarii emisiilor............................................................ 149
Figura 3.43: Un exemplu de control de proces si de monitorizare a emisiilor in aer in instalatiile
energetice.............................................................................................................................. 150
Figura 4.1: Centrale alimentate cu huila si lignit in cadrul UE cu 15 membri ......................................... 165
Figura 4.2: Capacitatea si varsta centralelor pe huila si lignit in cadrul EU -15 ...................................... 165
Figura 4.3: Varsta centralelor pe huila si lignit din cadrul UE -15........................................................... 166
Figura 4.4: Varsta medie ponderata privind capacitatea la centarle alimentate cu huila si lignit in cadrul
UE -15 .................................................................................................................................. 166
Figura 4.5: Moara cu suflanta pentru macinarea lignitului ...................................................................... 173
Figura 4.6: Instalatie mare noua energetica cu alimentare pe lignit cu evacuare prin turn de racire........ 174
Figura 4.7: Exemple de cazane cu baza uscata si umeda exploatate in UE.............................................. 175
Figura 4.8: Configuratii diferite de arzatoare pe carbune (sisteme principale aplicate) ........................... 176
Figura 4.9: Camera de ardere cu ardere tangentiala ................................................................................. 176
Figura 4.10: Schita cazanului cu pat fluidizat turbulent si a cazanului cu pat fluidizat circulant............. 177
Figura 4.11: Cazan CFBC pentru arderea carbunelui cu continut scazut de sulf ..................................... 178
Figura 4.12: Schema unui sistem PFBC cu pat turbulent......................................................................... 180
Figura 4.13: Ardere de carbune pe gratar mobil....................................................................................... 181
Figura 4.14: Aspectele principale ale IGCC cu insuflare de oxigen ........................................................ 182
Figura 4.15: Diagrama de flux a unei instalatii energetice IGCC exploatata in Spania ........................... 183
Figura 4.16: Tehnologia FGD de retehnologizare intr-o instalatie existenta............................................ 187
Figura 4.17: Proces de FGD umed cu turn cu pulverizare ....................................................................... 188
Figura 4.18: Transferul caldurii in jurul unitatii FGD.............................................................................. 188
Figura 4.19: Cazanele mari cu ardere pe lignit caru au aplicat masurile primare pentru a reduce generarea
de emisii de NO
X
.................................................................................................................. 190
Figura 4.20: Relatia dintre NO
X
, CO si excesul de aer in sectiuni variate la un cazan de 150 MW
el
cu
alimentare pe lignit ............................................................................................................... 191
Figura 4.21: Unitati inchise de depozitare a gipsului ............................................................................... 196
Figura 4.22: Introducerea in trepte a aerului radial si axial...................................................................... 199
Figura 4.23: NO
X
versus arzator stoichiometric si sistem de ardere ........................................................ 199
Figura 4.24: Comparatia valorilor NO
X
pentru cateva instalatii energetice selectionate ......................... 200
Figura 4.25: Arzatorul cu ardere cu arc si pre-incalzire de combustibil................................................... 201
Figura 4.26: Modificarile din cazanul existent cand se aplica o re-ardere carbune peste carbune........... 204
Figura 4.27: Arzator DS integrant turbulent in cazanul alimentat prin directii opuse [67, EPPSA, 2001]
.............................................................................................................................................. 205
Figura 4.28: Emisii de NO
X
din mai multe cazane retehnologizate ......................................................... 206
Figura 4.29: Performanta arzatorului cu turbulenta utilizand diferiti carbuni ......................................... 207
Figura 4.30: Tehnologia cu pat fluidizat de tip fierbinte (Ignifluid)...................................................... 208
Figura 4.31: Instalatia CFBC pentru lignit cu continut ridicat de sulf ..................................................... 210
Figura 4.32: Sistemul de optimizare computerizata ................................................................................. 214
Figura 4.33: Caracterizarea conditiilor de ardere prin sistemele de monitorizare.................................... 216
Figura 4.34: Rezultatele din cazanele cu ardere cu arc (antracit) si cu ardere pe peretele frontal
(bitum+lignit) ....................................................................................................................... 217
Figura 4.35: Imbunatatirea randamentului ............................................................................................... 222
Figura 4.36: Cazan alimentat cu carbune cu turbina pe gaz cu ciclu combinat........................................ 225
Figura 4.37: Cazan industrial CFBC........................................................................................................ 232
Figura 4.38: Influenta calitatii carbunilor asupra performantei instalatiei de combustie ......................... 237
Figura 4.39:Randamentul total al centralelor cu carbuni din Europa in raport cu capacitatea ................. 237
Figura 4.40: Randamentul total al centralelor cu carbuni din Europa in raport cu anul darii in folosinta 238
Figura 4.41: Randament crescut al unei centrale electrice cu carbuni masuri individuale..................... 239
Figura 4.42: Randament crescut al unei centrale electrice cu carbuni dezvoltarea materialelor ............ 240
Figura 4.43: Productia anuala de CCP intr-o centrala cu carbuni de 750 MW
e
la 6000 ore capacitate
maxima (productie totala de CCP = 154000 tone) ............................................................... 256
Figura 4.44: Productia de CCP in UE-15 in 1999.................................................................................... 257
Figura 4.45: Utilizarea si eliminarea CCP in UE-15 in 1999................................................................... 257
Figura 4.46: Utilizarea si eliminarea CCP in UE-15 in 1999................................................................... 258
Figura 4.47: Domeniile de utilizare a CCP in UE-15 in 1999.................................................................. 259
Figura 6.1: Cazan alimentat cu pacura cu continut ridicat de sulf (pacura grea)...................................... 357
Figura 6.2: Procesul FGD umed aplicat la un cazan cu ardere de HFO................................................... 364
Figura 6.3: Sistem SCR aplicat pe o instalatie de ardere cu motor stationar............................................ 371

xxvi May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Figura 6.4: Instalatie cu alimentare cu pacura cu continut crescut de sulf retehnologizata cu SCR, FGD
umed si sisteme de transfer de caldura..................................................................................376
Figura 6.5:Centrala de termoficare termo-electrica cu turbina pe gaz si abur ce utilizeaza pacura cu
continut ridicat de sulf si gaz natural ....................................................................................381
Figura 6.6: Coninutul de sulf i azot n combustibilii lichizi grei (reziduuri vacumetrice) in funcie de
originea lor geografic ..........................................................................................................386
Figura 7.1: Reteaua de gaz natural din Europa .........................................................................................423
Figura 7.2: Repartizarea la nivel mondial a turbinelor cu gaze, dup modul de ardere............................424
Figura 7.3: Unitate de generare a electricitatii cu turbine de gaze de mare capacitate .............................425
Figura 7.4: Turbina pe gaz (159 MW) cu camera de ardere - siloz ..........................................................426
Figura 7.5: Primul rand al paletelor turbinei inainte si dupa spalare ........................................................426
Figura 7.6: Motor cu alimentare cu gaz natural ........................................................................................428
Figura 7.7: Turbina pe gaz in ciclu combinat ...........................................................................................431
Figura 7.8: Instalatie energetica combinata cu turbina de gaz recent construita in Belgia .......................432
Figura 7.9: Schema unei centrale energetice cu ciclu combinat cu un cazan de abur recuperator (HRSG)
..............................................................................................................................................433
Figura 7.10: Schema unei centrale energetice cu ciclu combinat de vrf .................................................434
Figura 7.11: reducerea NO
X
prin injectarea cu apa sau abur ....................................................................439
Figura 7.12: Schema camerei de ardere a DLN........................................................................................441
Figura 7.13: constructie HRSG si instalatie SCR.....................................................................................443
Figura 7.14: instaltie SCR cu flux vertical................................................................................................443
Figura 7.15: Platforma de petrol din Marea Nordului ..............................................................................447
Figura 7.16: Schita de principi a ciclului Cheng cu injectie de aburi .......................................................456
Figura 7.17: Emisiile de NO
X
si CO ca functie a participatiei de abur .....................................................456
Figura 7.18: Reprezentare schematica pe un sistem cu catalizator ...........................................................459
Figura 7.19: Emisiile de NO
X
din turbinele pe gaz offshore cu o camera de ardere DLN........................474
Figura 7.20: Diagrama de flux a unei instalatii offshore cu ciclu combinat de energie termica si electrica
..............................................................................................................................................476
Figura 7.21: Exemplu de instalatie energetica cu ciclu combinat instalata pe o platforma offshore pe
reciful continental norvegian ................................................................................................477
Figura 7.22: Diagrama Grassmann a turbinei pe gaz cu HRSG ...............................................................479
Figura 8.1: Gazificatorul CFB conectat la un cazan cu ardere de carbuni ...............................................513
Figura 8.2: Schema tehnologica a unui concept de gazificator.................................................................514
Figura 8.3: Gazeificarea lemnului si curatarea gazului.............................................................................515
Figura 8.4: Coincinerarea carbunelui si a namolului rezidual ..................................................................516
Figure 8.5: Gratare interne in cazane cu functionare pe baza de carbune pulverizat ................................517
Figura 8.6: Injectia de carbune activ in gazul de evacuare al unei centrale cu ardere pe pat fluidizat si pe
baza de coincinere a namolului municipal ............................................................................526
Figura 10.1: Ciclul Carnot ideal ...............................................................................................................581
Figura 10.2: Ciclul Rankine ideal simplu ................................................................................................583
Figure 10.3: Deviatia unui ciclu present de obtinere a energiei din vapori de la ciclul Rankine ideal ....584
Figura 10.4: Efectul reducerii presiunii in condensatorul ciclului Rankine ideal .....................................585
Figura 10.5: Efectul superincalzirii aburului la temperaturi ridicate in ciclul Rankine ideal ...................586
Figura 10.6: Efectul cresterii presiunii in cazan in ciclul Rankine ideal...................................................586
Figura 10.7: Un ciclu supercritic Rankine ................................................................................................587
Figura 10.8: Ciclul ideal de reincalzire Rankine.......................................................................................587
Figura 10.9: Ciclul ideal Rankine de regenerare cu un incalzitor inchis de apa de alimentare................588
Figura 10.10: Un motor de turbine pe gaz cu ciclu inchis ........................................................................589
Figure 9.11: Diagramele T-s si P-v pentru ciclul ideal Brayton...............................................................590
Figura 10.12: Deviatia unui ciclu actual al turbinei cu gaz de la ciclul ideal Brayton ca rezultat al
ireversibilitatilor....................................................................................................................591
Figura 10.13: Eficienta termica a ciclului Brayton ca functie a raportului presiunii (r
P
) si temperatura (T
3
)
..............................................................................................................................................591
Figura 10.14: Racirea prin evaporare si ciclurile de recuperare ...............................................................592
Figura 10.15: Ciclul de racire intermediara ..............................................................................................592
Figurae 10.16: Ciclul de reincalzire..........................................................................................................593
Figura 10.18: O centrala ideala pe baza de co-generare ...........................................................................596
Figura 10.19: O centrala cu co-generare cu sarcini ajustabile ..................................................................596


LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xxvii

Lista tabelelor

Tabelul 1.1: Capacitatea electrica instalata in UE -15 State Membre .......................................................... 2
Tabel 1.2: Cantitatea bruta de energie electrica generata in Statele Membre UE in 1997 ........................... 3
Tabelul 1.3: Bilantul energetic European intre 1990 - 2030 (perspectiva (estimare) energetica) ................ 5
Tabelul 1.4: Rezumatul bilantului energetic European intre 1990 - 2030 (persectiva energiei (estimate)) . 6
Tabelul 1.5: Caile potentiale de emisie in functie de tipul sursei si substanta............................................ 11
Tabelul 1.6: Contributiile emisiilor de la categorii diferite de LCP la emisiile totale in aer ale instalatiilor
IPPC exploatate in UE-15 in 2001 conform Registrului European de Poluanti 2001 (EPER)
[193, EC, 2001] ...................................................................................................................... 13
Tabelul 1.7: Azot in combustibil................................................................................................................ 14
Tabel 1.8: Emisii anuale de metale grele provenite de la instalatiile de ardere din EU-15 in 1990 ........... 17
Tabelul 1.9: Gazele cu efect de sera: modificarile concentratiei, contributia la incalzirea globala si sursele
principale................................................................................................................................ 19
Tabelul 1.10: Factorii de emisie specifici pentru CO
2
pentru combustibilii principali utilizati in instalatiile
mari de ardere [192, TWG, 2003] .......................................................................................... 20
Tabelul 1.11: Emisiile de gaze cu efect de sera si reducerile din 1996...................................................... 21
Tabelul 1.12: Lista poluantilor pentru apa de la instalatiile mari de ardere ............................................... 24
Tabelul 2.1: CHP in EU-15 si CHP ca procent din generarea termica si cea electrica totala in 1998........ 35
Tabelul 2.2: Exemple ale randamentelor energetice si exergetice ale diferitor tipuri de instalatii de ardere
................................................................................................................................................ 45
Tabelul 2.3: Exemple ale efectelor conditiilor climatice in Europa asupra pierderii in eficienta a
instalatiilor energetice ............................................................................................................ 47
Tabelul 3.1: Masuri primare pentru controlul emisiilor ............................................................................. 53
Tabelul 3.2: Performanta generala a dispozitivelor de epurare a pulberilor............................................... 65
Tabelul 3.3: FGD la instalatiile mari de ardere in UE 15........................................................................... 68
Tabelul 3.4: Comparatia intre oxidarea fortata si cea naturala................................................................... 70
Tabelul 3.5: Performanta generala a scruberului pe baza de var/calcar umed pentru reducerea emisiilor
oxidului de sulf....................................................................................................................... 91
Tabelul 3.6: Performanta generala de spalare cu apa de mare pentru reducerea emisiilor de reducere a
oxidului de sulf....................................................................................................................... 92
Tabelul 3.7: Performanta generala a scruberului uscat pentru reducerea emisiilor de oxid de sulf ........... 93
Tabelul 3.8: Performata generala a tehnicilor diferite pentru reducerea de oxid de sulf............................ 95
Tabelul 3.9: Performanta generala a tehnicilor regenerative pentru reducerea emisiilor oxidului de sulf 95
Tabelul 3.10: DENOX (masuri secundare excluzand masurile primare) in marile instalatii de ardere in
UE-15 ..................................................................................................................................... 96
Tabelul 3.11: Performanta generala a masurilor primare pentru reducerea emisiilor de NO
X
................. 108
Tabelul 3.12: Performanta generala a masurilor primare pentru reducerea emisiilor de NO
X
................. 109
Tabelul 3.13: Costuri estimate pentru unitati SCR dupa centrale electrice ca functie a volumului de gaze
arse ....................................................................................................................................... 116
Tabelul 3.14: Performanta generala a masurilor secundare pentru reducerea emisiilor de NO
X
.............. 120
Tabelul 3.15: Randamente generale ale diferitelor tehnici de injectare a agentilor adsobanti pentru
reducerea emisiilor de oxizi de sulf si oxizi de azot ............................................................. 127
Tabelul 3.16: Exemple de capacitati si caracteristici termodinamice pentru diferite sisteme de racire cu
aplicatii in industria de producere a energiei electrice.......................................................... 147
Tabelul 4.1: Exemple pentru reutilizarea reziduurilor si a produselor secundare de la arderea huilei si
lignitului [64, UBA, 2000] ................................................................................................... 197
Table 4.2: Analiza diversilor carbuni testati............................................................................................. 202
Table 4.3: Emisii masurate (la 6 % O
2
).................................................................................................... 208
Tabelul 4.4: Costurile pentru un cazan ignifluid...................................................................................... 209
Table 4.5: Emisii tipice de NOx si SO2 la centralele CFBC.................................................................... 212
Tabelul 4.6: Aplicarea tehnologiei avansate de control in cazanele de ardere cu carbune....................... 216
Tabelul 4.7: Reducerile tipice ale emisiilor de NO
X
la instalatiile energetice PC cu tehnologia prezentata
.............................................................................................................................................. 217
Tabelul 4.8: Comparatia datelor relevante operationale inainte si dupa retehnologizarea cu masuri de
control primare a NO
X
.......................................................................................................... 219
Tabelul 4.9: Emisii in aer masurate in 1999............................................................................................. 220
Tabelul 4.10: Proprietati ale huilei folosite (medii) ................................................................................. 220
Tabelul 4.11: Concentratia impuritatilor in apa uzata din tratarea condensatului si a altor surse din
procesul de generare a aburului ............................................................................................ 221
Tabelul 4.12: Concentratia impuritatilor in apa uzata din procesul de desulfurare.................................. 221
Table 4.13: Emisii in aer masurate in 1999.............................................................................................. 223

xxviii May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Tabelul 4.14: Caracteristicile lignitului alimentat.....................................................................................223
Tabelul 4.15: Consumul de dozare importanta suplimentara in 1999.......................................................223
Table 4.16: Concentratiilor impuritatilor in apa uzata de la centrala de tratare a apei uzate ....................224
Table 4.17: Reziduri generate in 1999......................................................................................................224
Table 4.18: Investitii de retehnologizare ..................................................................................................224
Tabelul 4.19: Date de performanta la stadii operationale diferite.............................................................225
Tabelul 4.20: Nivelul de emisii masurat in 1999......................................................................................227
Tabel 4.21: Consumul de materiale auxiliare importante in 1999............................................................227
Tabelul 4.22: Concentratii de poluanti in apa reziduala de la instalatia de desulfatare dupa tratament....228
Tabelul 4.23: Reziduuri generate in 1999.................................................................................................228
Tabel 4.24: Nivelul de emisii masurat in 1999.........................................................................................230
Tabelul 4.25: Consumul celor mai importante materiale auxiliare in 1999..............................................230
Tabel 4.26: Concentratiile de impuritati in apa reziduala din sistemul de racire......................................230
Tabel 4.27: Concentratiile de impuritati in apa reziduala de la instalatia de desulfatare dupa tratament .231
Tabel 4.28: Reziduuri generate in 1999....................................................................................................231
Tabel 4.29: Comparatie intre valorile obtinute si garantate ale emisiilor de poluanti pentru trei cazane cu
carbuni superiori cu pat fluidizat folosit in Polonia ..............................................................233
Tabel 4.30: Analize semnificative pe carbuni tipici (practica generala)...................................................235
Tabelul 4.31: Concentratii de metale grele si elemente-urma in carbuni in diferite regiuni ....................236
Tabelul 4.32: Randamente energetice tipice (LHV
net
) pentru diferite tehnologii LCP.............................238
Tabelul 4.33: Efectul caracteristicilor aburului asupra randamentelor pentru diferite tehnici ..................239
Tabel 4.34: Emisii (concentratie) in aer de la centrale cu combustie a carbunilor in functionare normala si
capacitate constanta ..............................................................................................................243
Tabel 4.35: Emisii in aer de la centrale cu combustie a carbunilor in functionare normala si capacitate
constanta ...............................................................................................................................243
Tabel 4.36: Emisii in aer de la centrale cu combustie a lignitelor in functionare normala si capacitate
constanta ...............................................................................................................................244
Tabel 4.37: Emisii in aer de la centrale cu combustie a lignitelor in functionare normala si capacitate
constanta ...............................................................................................................................245
Tabel 4.38: Nivel emisii de NO
X
pentru centrale existente fara masuri secundare...................................246
Tabel 4.39: Echilibrul masei de metale grele pentru diverse tipuri de centrale ........................................246
Tabel 4.40: Traiectorii ale metalelor grele in centralele cu carbuni..........................................................247
Tabelul 4.41: Mercur continut in carbune de diferite origini....................................................................248
Tabelul 4.42 Mercur continut in gaze reziduale dupa ESP.......................................................................248
Tabelul 4.43: N
2
O - nivele masurate ale emisiei preluate de la diferite surse...........................................249
Tabelelul 4.44: Nivele emisii de HCl si HF pentru centrale cu si fara masuri secundare.........................249
Tabelul 4.45: Nivele emisii de dioxina si PAH din combustia diferitilor combustibili ............................249
Tabelul 4.46: Emisii in apa de la centrale cu combustie de carbuni .........................................................250
Tabelul 4.47: Emisii in apa de la instalatiile cu ardere de carbuni............................................................251
Tabelul 4.48: Emisii in apa de la patru instalatii diferite cu ardere de carbuni.........................................252
Tabelul 4.49: Emisii in apa de la patru centrale diferite cu combustie de carbuni....................................254
Tabel 4.50: Emisii in apa de la centrale cu combustie de lignit................................................................255
Tabel 4.51: Emisii in apa de la centrale cu combustie de lignit................................................................255
Tabel 4.52: Metale grele din carbune si unele reziduuri de combustie a carbunelui (aceste date sunt doar
informative, pentru ca variabilitatea e ridicata , in functie de tipul de carbune si centrala) ..260
Tabel 4.53: Input si output de metale din centrale cu combustie de carbuni (aceste date sunt strict
informative, datorita variabilitatii mari in functie de tipul de carbuni si centrala)................260
Tabel 4.54: Tehnici ce pot fi folosite pentru descarcarea, depozitarea si manevrarea combustibilului ....262
Tabel 4.55: Tehnici ce pot fi folosite pentru pretratamentul combustibilului...........................................263
Tabel 4.56: Tehnici pentru cresterea randamentului si utilizarii combustibilului.....................................264
Tabel 4.57: Tehnici de considerat pentru cresterea randamentului...........................................................265
Tabel 4.58: Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de cenusa si metale grele ...........................266
Tabel 4.59: Tehnici de avut in vedere pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO
2
............................267
Tabel 4.60: Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO
2
........................................................268
Tabel 4.61: Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
si N
2
O...........................................269
Tabel 4.62: Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
si N
2
O...........................................270
Tabel 4.63: Tehnici de considerat pentru prevenirea si controlul poluarii apei ........................................271
Tabelul 4.64: BAT privitoare la descarcarea, depozitarea si manevrarea huilei, lignitului si a aditivilor 275
Tabelul 4.65: Nivelurile de eficienta termica asociate cu aplicarea masurilor BAT.................................278
Table 4.66: BAT pentru desprafuirea gazelor reziduale din centralele care functioneaza pe baza de huila si
lignit ......................................................................................................................................282
Tabelul 4.69: BAT pentru prevenirea oxidului de natriu si controlul centralelor cu combustie a huilei si a
lignitului................................................................................................................................286

LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xxix
Tabelul 4.69: BAT pentru tratarea apei reziduale .................................................................................... 288
Tabelul 4.70: Nivelurile asociate de emisii ale unei instalatii BAT FGD de tratare a apei reziduale date
ca mostre de compozitie reprezentative pentru 24 de ore..................................................... 289
Tabelul 6.1: Utilizarea tehnologiei de control avansate prezentate pentru cazanele cu ardere pe pacura 375
Tabel 6.2: Emisii atmosferice in 1998...................................................................................................... 377
Tabelul 6.3: Consumul materiilor furnizate auxiliar importante in 1998................................................. 377
Tabelul 6.4: Concentratiile impuritatilor in apa uzata dupa instalatia de desulfurare .............................. 378
Tabelul 6.5: Reziduuri generate in 1998 .................................................................................................. 378
Tabelul 6.6: Emisii atmosferice de la cazan (functionare singulare) in 1998........................................... 379
Tabelul 6.7: Emisii atmosferice pentru o operatie cu ciclu combinat in 1998 ......................................... 380
Tabelul 6.8: Concentratia impuritatilor in apa uzata neutralizata provenita din tratarea apei de alimentare
.............................................................................................................................................. 380
Tabelul 6.9: Imagine asupra emisiilor masurate....................................................................................... 382
Tabelul 6.10: Emisii masurate in apa dupa tratarea gazelor de ardere ..................................................... 382
Tabelul 6.11: Costurile de investitie si operare ale tehnicilor utilizate pentru reducere........................... 383
Tabelul 6.12: Nivelurile de emisie ale HFO si instalatiilor electrice diesel echipate cu SCR................. 384
Tabelul 6.13: Caracteristicile generale ale combustibililor lichizi ........................................................... 385
Tabelul 6.14: Proprietatile chimice ale mai multor pacuri cu continut ridicat de sulf tipice.................... 386
Tabelul 6.15: Proprietatile orimulsiei....................................................................................................... 386
Tabelul 6.16: Emisiile in aer de la instalatiile de ardere cu combustibil lichid in functionare normala la
sarcina constanta................................................................................................................... 388
Tabel 6.17: Nivelurile de emisie ale dioxinei si PAH din arderea diferitor combustibili......................... 389
Tabelul 6.18: Reducerea de NO
X
a diferitelor tipuri de arzatoare cu NOx redus.................................... 389
Tabelul 6.19: control NO
X
in focarele de proces...................................................................................... 389
Tabel 6.20: Emisii de pulberi de la motoarele alimentate cu combustibil lichid...................................... 390
Tabelul 6.21: Emisii de NO
X
tipice realizabile cu modificari de motor................................................... 390
Tabel 6.22: utilizarea optima a motorului dpdv a NO
X
............................................................................ 390
Tabelul 6.23: Emisii masurate de NO
X
la instalatiile cu motor diesel cu SCR (mg/Nm
3
) ....................... 391
Tabelul 6.24: Metoda primara: se adauga apa.......................................................................................... 391
Tabelul 6.25: Emisii in apa de la instalatiile de ardere alimentate cu pacura in functionare normala si
sarcina constanta................................................................................................................... 392
Tabelul 6.26: Emisii in apa din instalatiile de ardere alimentate cu pacura in functionare normala si
solicitare constanta ............................................................................................................... 392
Tabelul 6.27 Reziduurile din conditionarea apei brute............................................................................. 393
Tabelul 6.28 Reziduuri din tratarea apei uzate......................................................................................... 393
Tabelul 6.29: Analiza cenusii de la baza in doua instalatii diferinte ........................................................ 394
Tabelul 6.30: Analiza cenusii zburatoare din cele trei instalatii diferite .................................................. 395
Tabelul 6.31: Analiza namolului filtrat din trei instalatii ......................................................................... 396
Tabelul 6.32: Exemplul analizei elementare a namolului filtrat presat de o presa filtranta in instalatia de
tratare a apei uzate operata intr-o instalatie electrica ce utilizeaza HFO.............................. 397
Tabelul.33: Tehnicile de descarcare, depozitare si manipulare a combustibilului lichid si a aditivilor ... 400
Tabelul 6.34: Tehnici pentru cresterea eficientei cazanelor alimentate cu combustibil lichid................. 401
Tabelul 6.35: Tehnici pentru cresterea eficientei cazanelor alimentate cu combustibil (continuarea
tabelului 6.28)....................................................................................................................... 401
Tabelul 6.36: Tehnici pentru prevenirea si controlul prafului si emisiilor de metale grele..................... 402
Tabelul 6.37: Tehnicile (masurile primare) pentru prevenirea si controlul emisiilor SO
2
....................... 403
Tabelul 6.38: Tehnici (masuri secundare) pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO
2
..................... 404
Tabelul 6.39: Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NOx si N
2
O....................................... 406
Tabelul 6.40: Tehnici pentru prevenirea si controlul poluarii apei .......................................................... 407
Tabelul 6.41: BAT pentru descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor lichizi si aditivilor . 410
Tabelul 6.42: BAT pentru desprafuirea gazelor din instalatiile de ardere cu ardere pe combustibil lichid
.............................................................................................................................................. 412
Tabelul 6.43: BAT pentru prevenirea si controlul dioxidului de sulf din instalatiile de ardere cu ardere pe
combustibil lichid................................................................................................................. 414
Tabelul 6.44: BAT pentru prevenirea si controlul oxidului de azot in instalatiile de ardere cu combustibil
lichid..................................................................................................................................... 415
Tabelul 6.45: Nivelurile de emisie aferente utilizarii BAT instalatia de tratare a apei uzate din FGD
mentionate intr-o mostra reprezentativa de 24 de ore........................................................... 416
Tabelu6.46: BAT pentru tratarea apei uzate............................................................................................. 417
Tabelul 6.47: BAT pentru desprafuirea gazului de evacuare de la instaaltiile cu motoare in patru timpi
prin masuri primare ale motorului ........................................................................................ 419
Tabelul 6.48: Niveluri de NO
X
asociate BAT pentru instalatiile cu motoare cu alimentare cu combustibil
lichid cu SCR drept BAT ..................................................................................................... 421

xxx May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Tabelul 7.1: Compararea indicative cogenerarea cu generare separate de electricitate si caldura............437
Tabelul 7.2: Comparatia 1993 si 1999 costurile de control NO
X
pentru turbinele de gaz (costurile de
retehnologizare nu sunt considerate).....................................................................................445
Tabelul 7.3: Emisiile de NO
X
si CO prin utilizarea injectiei de apa la o turbine pe gaz...........................451
Tabelul 7.4: Concentratiile masurate ale emisiilor turbinei pe gaz cu camera de ardere uscata cu NOx
redus......................................................................................................................................452
Tabelul 7.5: Emisii NO
X
masurate prin utilizarea sistemului SCR la o turbina pe gaz ............................453
Tabelul 7.6: Date operationale utilizand un sistem SCR la o turbina pe gaze ..........................................453
Tabelul 7.7: Componentele costurilor pentru SCR la turbinele pe gaz.....................................................454
Tabelul 7.8: Costurile pentru SCR la turbinele pe gaz .............................................................................454
Tabelul 7.9: Nivelurile de emisie la doua instalatii electrice cu motoare alimentate cu gaz si echipate cu
SCR.......................................................................................................................................455
Tabelul 7.10: Emisii atinse de NO
X
si randament termic pentru turbinele cu arzator conventional si duze
modificate pentru combustibil ..............................................................................................456
Tabelul 7.11: Costurile si greutatea pentru un ciclu Cheng cu injectie cu abur pe GE LM 2500.............457
Tabelul 7.12: Emisiile in aer masurate in 1999 ........................................................................................461
Tabelul 7.13: Moduri de operare ale turbinei pe gaz si ale arderii suplimentare......................................463
Tabelul 7.14: Emisii atmosferice masurate in 1998..................................................................................464
Tabelul 7.15: Consumul unor furnizari importante auxiliare in 1999.......................................................464
Tabelul 7.16: Randamentele instalatiei energetice cu ciclu combinat fara ardere suplimentara...............465
Tabelul 7.17: Emisii in aer masurate in in 1999 .......................................................................................466
Tabelul 7.18: Consumul unui furnizor auxiliar important in 1999 ...........................................................466
Tabelul 7.19: Niveluri masurate de emisii in 1999...................................................................................467
Table 7.20: Consumul agentilor auxiliary importanti in 1999..................................................................468
Tabelul 7.21: Concentratiile de impuritati in apa uzata a instalatiei energetice........................................468
Tabelul 7.22: Imaginea de ansamblu a combustibililor gazosi relevanti, ce alimenteaza instalatiile mari de
ardere ....................................................................................................................................479
Tabelul 7.23: Un exemplu al continutului din gazul natural brut dintr-o zona petroliera din Marea
Nordului ................................................................................................................................480
Tabelul 7.24: Imaginea randamentelor LCP-urilor alimentate pe gaz......................................................481
Tabelul 7.25: Parametrii selectati si nivelurile de emisie de NO
X
pentru turbinele noi de gaze...............482
Tabelul 7.26: Emisii NO
X
pentru capacitate maxima a unui motor cu stadiu stationar ............................483
Tabelul 7.27: Emisii in aer din instalatiile de ardere alimentate cu combustibil gazos ............................484
Tabelul 7.28: Tehnici pentru furnizare si manipulare de combustibili gazosi si aditivi lichizi ................487
Tabelul 7.29: Tehnicile de crestere a randamentului turbinelor si cazanelor alimentate cu gaz...............489
Tabelul 7.30: Tehnici de prevenire si control al emisiilor de NO
X
si CO................................................491
Tabelul 7.31: Tehnicile pentru prevnierea si controlul emisiilor de NO
X
si CO......................................491
Tabelul 7.32: Tehnici pentru prevenierea si controlul poluarii apei .........................................................492
Tabelul 7.33: Tehnici de luat in considerare in determinarea BAT pentru instalatiile offshore ...............494
Tabelul 7.34: BAT pentru furnizarea si manipularea combustibililor gazosi ...........................................496
Tabelul 7.35: Eficienta instalatiilor de ardere cu alimentare cu gaz, aferenta utilizarii BAT (bazata pe
conditiile ISO).......................................................................................................................498
Tabelul 7.36: BAT pentru reducerea emisiilor de NO
X
si CO din instalatiile de ardere cu alimentare cu
gaz.........................................................................................................................................501
Tabelul 7.37: BAT pentru reducerea emisiilor de NO
X
si CO pentru unele instalatii de ardere cu
alimentare pe gaz ..................................................................................................................502
Tabelul 8.1: Tehnici pentru depozitarea i manipularea combustibilului secundar ..................................542
Tabelul 10.1: Comparatia termodinamicii turbinei cu gaz, turbinei cu gaz si a proceselor ciclurilor
combinate..............................................................................................................................594
Tabelul 10.2: Comparatia diferitelor tehnici de combustie cu si fara extragere de CO
2
...........................602
Tabelul 10.3: Comparatia diferitelor tehnici de combustie cu si fara extragere de CO
2
...........................602


Scopul
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 xxxi
SCOPUL SI ORGANIZAREA DOCUMENTULUI

In conformitate cu anexa I a Directivei IPPC, acest BREF se refera, in general la instalatiile de
ardere cu o putere termica ce depasete 50 MW; Instalaiile cu putere termic mai mic de 50
MW
t
vor fi discutate acolo unde sunt relevante dpdv tehnic deoarece unitatile mai mici pot fi,
potential, adaugate unei instalatii pentru a forma una mai mare care sa atinga 50 MW. Aceasta
inseamna ca sunt acoperite de acest document toate tipurile de instalatii energetice
conventionale (de ex. cazane universale, instalatii combinate electrice si termice, instalatii de
furnizare a agentului termic in sector, etc.) utilizate pentru energie mecanica si generare de
caldura. Instalatiile de ardere industriala sunt incluse daca acestea utilizeaza combustibil
conventional. Disponibilitatea comerciala a combustibilului pe piata a fost folosita ca indicator
pentru identificarea combustibililor conventionali. Criteriul de clasificare a combustibilului
drept combustibil conventional este o componenta cunoscuta ce ramane relativ constanta si
care este standardizata in mod normal. Huila, lignitul, biomasa, turba, combustibilii solizi si
lichizi (incluzand hidrogentul si biogazul) sunt considerate drept combustibili conventionali.

Urmatoarele instalatii de ardere din zone industriale, ca exemplu, nu sunt acoperite de acest
BREF al instalatiilor mari de ardere:

Instalaii de ardere care utilizeaz reziduuri din procesele tehnologice sau produi secundari
cum ar fi leii bisulfitice din industria hrtiei sau instalaii de ardere folosite la rafinarea
combustibilului gazos sau combustibili lichizi, combustibili care nu pot fi vanduti pe piaa
de combustibili.
Instalaii unde procesul de ardere este parte integrant a productiei specifice, cum ar fi
cuptoarele de cocs din industria metalurgic i siderurgic sau cele din industria celulozei si
hartiei sau cuptoarele de ciment utilizate pentru fabricarea cimentului

n mai multe instalaii de ardere din Europa se practic curent co-incinerarea a unui anumit
procent de combustibil secundar ca de pild deeuri, combustibili recuperati, namol de la
epurare sau combustibil derivat din biomas (lemn contaminat). Datorita posibilelor diferene
din cadrul proceselor de ardere cnd se folosesc aceti combustibili, s-a decis ca aceast co-
incinerare s fie descris ntr-un capitol separat al documentului BREF (capitolul 8)

In sensul acestui BREF, se pleaca de la premiza ca acesti combustibili secundari sunt pre-tratati
inainte de a fi introdusi in instalatia mare de ardere, ceea ce implica separarea componentelor
combustibile de cele non-combustibile. Aceste activitati de pretratare (de ex. sortare, concasare,
preparare) sunt abordate in BREF-ul referitor la Tratarea Deseurilor.

Instalaiile mari de ardere sunt clasificate i funcioneaz n funcie de cerintele i necesarul
acoperit de acestea: instalaii cu sarcina de baz (acoperire a necesarului de baza), sarcina medie
(acoperire a necesarului mediu), sarcina de vrf (acoperire a necesarului de varf). ncrcarea
poate varia de la sarcina parial la sarcina total. Orele de funcionare pot varia, de la cteva
ore de producere a energiei pe an, la funcionarea continu. Datorit acestei largi variaii,
BREF-ul nu poate furniza concluzii BAT pentru orice mod de funcionare.

BREF-ul acoper nu numai instalaia de ardere, dar ci si activitile secundare asociate direct
procesului de ardere. Aceasta insemana ca acest document descrie de ex. manipularea
combustibilului precum si tratarea gazului evacuat, manipularea reziduurilor generate prin
ardere si tratarea apei brute.

Generarea de energie eletrica si termica in Europa este un sector variat. Producerea de energie
ce utilizeaz combustibili fosili se bazeaza pe o varietate de combustibili, ei clasificndu-se in
general, in functie de starea lor agregare, n solizi, lichizi, gazoi. De aceea BREF-ul a fost scris
(elaborat) pentru fiecare combustibil in mod vertical (combustibil cu combustibil), dar cu
aspecte i tehnici comune descrise mpreun n cele trei capitole introductive.


Scopul
xxxii May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Organizarea acestui BREF este aratata schematic in urmatorul grafic:

Co-combustion
of waste and
recovered fuel
Applied processes & techniques
Present consumption and emission levels
Techniques to consider in the determination of BAT
Best Available Techniques
Emerging technologies
Coal and
lignite
Biomass
and peat
Gaseous
fuels
Liquid
fuels
Common techniques for
energy generation
General
Information
Common processes & techniques
to reduce emissions from
large combustion plants
For each
of the
above 5
headings

Organizarea BREF-ului pentru instalatii mari de ardere


Informatii
generale
Tehnici uzuale pentru
generarea de energie
Procesele si tehnicile uzuale de reducere a
emisiilor provenite de la instalatiile mari
de ardere
Huila si
lignit
Biomasa si
turba
Combustibili
lichizi
Combustibil
i gazosi
Co-incinerarea
deseurilor si a
comb. recuperati
Tehnici si procese aplicate
Consumul prezent si nivelurile de emisie
Tehnicile considerate in determinarea BAT
Cele mai bune tehnici disponibile
Tehnologii aparute
Pentru fiecare din
cele 5 titluri
mentionate mai
sus
Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 1
1 INFORMATII GENERALE

1.1 Privire de ansamblu asupra industriei

Cresterea consumului international de energie primara (carbune, pacura, gaz) a fost intensa in
timpul anilor 1960, inregistrandu-se o crestere anuala in medie de 5 % intre 1960 - 1973. Cu
toate acestea, dezvoltarea internationala a avut o regresie usoara dupa prima criza a petrlolului
din 1979 (cresterea s-a redus la 3,1% anual intre 1973-1979) si la fel s-a redus dupa a doua criza
a petrolului din 1979 (consumul a scazut la -0.7 % anual intre 1979 - 1982).

Din 1983 si in special dupa 1986, cu revenirea dupa crizele de petrol (reflectate printr-o
reducere la jumatate a preturilor petrolului) si cu revenirea la o crestere economica mai
puternica in tarile industrializate, consumul energetic s-a reluat cu rate mari de crestere (+3 %
intre 1983 - 1989).

Dupa stagnarea din 1990 si apoi cresterea la aprox. 0.5 % in 1991, necesarul energetic la nivel
international a ramas aprox. constant in 1992, de asemenea cu contraste regionale considerabile,
ca de ex. cresterea moderata in SUA (+1.8 %), crestere puternica in Asia (+5 %), reducerea
substantiala in Europa de Est (-8 %) si stagnarea virtuala in Europa de Vest [4, OSPAR, 1997].

Figura 1.1 arata sursele energetice la nivel international in sectorul de producere a energiei in
1995.

Others
5%
Coal
30%
Fuel Oil
15%
Natural Gas
15%
Hydro-electric
power
23%
Nuclear power
12%

Figura 1.1: Sursele energetice internationale din sectorul de generare electrica (1995)
[32, Rentz, et al., 1999]

Aproximativ o jumatate din electricitatea generata la nivel international este produsa prin diferiti
combustibili fosili, 30% fiind generata din carbune [133, Strmberg, 2001].

Figura 1.2 arata diferentele majore din utilizarea diferitelor surse energetice incinerate pentru
generarea de electricitate in diferite regiuni ale lumii in 1997.










Putere nucleara
Altele
Energie hidro-
electrica
Carbune
Gaz natural
Pacura
Capitolul 1
2 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


Figura 1.2: Consumul energetic pentru generarea electricitatii prin utilizarea combustibililor
(1997)
[105, Steen, 2001]

In 1997, existau la nivel regional 1214 de companii ce ceneraru energie termica si electrica in
UE. Suplimentar, existau aproximativ 590 de companii industriale ce exploatau instalatii
industriale de ardere si produceau energie termica si electrica pentru a acoperi necesarul
instalatiilor proprii.

De asemenea in 1997, aproximativ 90 % din intreaga generare de electricitate in UE de
aproximativ 2423 TWh brut, era furnizata de instalatii detinute de companii mari generatoare de
energie, doar 10% provenind de la instalatiile industriale de ardere.

De asemenea reteaua de tensiunea inalta si de tensiune supra-inalta utilizata pentru transmisia
electricitatii era exploatata de doar 35 de companii din UE, distributia curentului electric la
consumatorii finali fiind sustinunta de 2050 de companii (stadiu:1997).

In 1997, capacitatea instalatiilor instalata in Europa insumata era aproximativ de 580 GW
(inregistrata in capacitate electrica neta), incluzand aproximativ 307 GW (aproxiamtiv 53%)
de statii termice uzuale. Tabelul 1.1 arata subdiviziunea instalatiilor generatoare de energie
electrica.

Tipul instalatiei electrice GW
% din
total
Abur 249.679 43.03
Turbine pe gaz 25.310 4.36
Cicluri combinate 25.776 4.44
Instalatiile electrice
alimentate cu
combustibil solid
Combustie interna 5.873 1.01
Instalatii electrice nucleare 124.151 21.40
Capacitatea totala instalata 116.189 20.02
Instalatii hidro-electrice
Efectiv pompat 29.686 5.12
Geotermala 0.539 0.1
Vant 3.024 0.51
Capacitatea totala a tuturor instalatiilor 580.227
Tabelul 1.1: Capacitatea electrica instalata in UE -15 State Membre
[58, Eurelectric, 2001]

carbune
pacura
gaz
nucleara
regenerabila
internati
onal
Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 3
In Uniunea Europeana toate tipurile de surse energetice disponibile sunt utilizate pentru
producerea de energie electrica si termica. Tipul combustibilului folosit pentru generarea de
energie in fiecare Stat UE Membru este influentata cu mult de resursele nationale de
combustibil precum si de disponibilitatea locala sau nationala a huilei, lignitului, gazului natural
sau a pacurii. De exemplu in Grecia si in parti ale Germaniei si Poloniei sunt disponibile resuse
semnificante de lignit pentru producerea energiei. In Finlanda si Irlanda de ex. turba este o sursa
de energie indigena importanta si de aceea o roca importanta pentru politica energetica
nationala. In Franta, unde statiile de energie nucleara sunt utilizate pentru acoperirea celei mai
mari parti din necesarul national de energie, utilizarea combustibilului fosil este restrans,
folosindu-se in principal la un numar mic de instalatii ce acopera necesarul de varf.

Instalatiile de ardere sunt utilizate in UE, conform necesarului si cerintelor proprii, ca instalatii
mari de utilitate sau ca instalatii de ardere industriale, ce furnizeaza electricitate, abur sau
caldura la procesele industriale de productie. Instalatiile mari de ardere sunt clasificate si
exploatate conform cerintelor si necesarului ce trebuie acoperit de acestea. Pentru industria de
furnizare a electricitatii, acestea se clasifica deci in: sarcina de baza (in principal turbine pe gaz
pentru arii urbane dens populate sau unitati de urgenta). In acest sens, sarcina lor poate varia de
la incarcare partiala pana la incarcare totala, si de asemenea pot varia si orele de operare, de la
cateva ore de generare de energie pe an pana la exploatare continua.

Combustibilii fosili utilizati sunt antracitul, lignitul, produsele petroliere, gazul natural, derivati
ai gazului, biomasa si turba si alti combustibili (de ex. gudron, bitum, cocs de petrol). Energia
nuclerara este a doua sursa mare de generare a energiei electrice, cu o acoperire de aprox. 35%.
Energia regenerabila, din aceasta in special hidro-energia, genereaza aprox. 14% din total (vezi
tabelul 1.2).


Tipul de combustibil
Cantitatea bruta de
energie electrica
generate (GWh)
% din
total
Antracit 471797 19.5
Lignit 183140 7.6
Produse petroliere 185755 7.7
Gaz natural 332331 13.7
Gaze derivate 27793 1.1
Instalatii energetice
alimentate cu combustibil
fosil
Alti combustibili 7707 0.3
Biomasa si turba 27283 1.1
Nucleara 859894 35.5
Hidro 316116 13.0
Geotermica 3957 0.2
Vant 6909 0.3
Producerea totala bruta 2422682
Tabel 1.2: Cantitatea bruta de energie electrica generata in Statele Membre UE in 1997
[58, Eurelectric, 2001]

Productia neta furnizata retelei a fost raportata a fi de aproximativ 2300000 GWh (2300 TWh).
Consumul auxiliar de energie al statiilor energetice a fost in total deci de aproximativ 5,1%.

Asa cum s-a inregistrat, in Europa peste 50% din productia de energie este predominant data
electricitata termica conventionala. Cu toate acestea, examinand evolutia surselor energetice
individuale utilizate in statiile energetice incepand cu 1990 se reflecta schimbarea politicii
energetice europene in aceasta perioada, de ex. prin influenta crescanda a deciziilor bazate pe
politici de mediu. De aceea, in timp ce cantitatea totala de energie electrica generata de surse
energetice cu combustibili fosili a crescut pana la aprox. 16% iar necesarul a crescut pana la
aprox. 14%, cantitatea totala de energie electrica generata de surse energetice regenerabile
(inclusiv hidro-energia si biomasa) a aratat o crestere peste medie de aprox. 20%. In gama larga
de surse energetice fosile utilizate pentru generarea de energie electrica, s-au facut cateva
dezvoltari foarte diferite:
Capitolul 1
4 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

In perioada analizata (1990 1997), antracitul a scazut la aprox. 14%, iar gazul natural a aratat
o crestere de aprox. 134%, lignitul crescand la 49%; cu toate acestea cresterea lignitului poate fi
atribuita includerii instalatiilor din fosta Germanie de Est, in urma reunificarii Germaniei.

Tabelul 1.3 si Tabelul 1.4 ofera un rezumat al celor mai importante aspecte referitoare la
generarea de energie si consumul din UE.

Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 5
UNIUNEA EUROPEANA: Rezumatul bilantului energetic
Schimbarea anuala
1990 1997 2000 2010 2020 2030 1990/1997 1997/2000 2000/2010 2010/2020 2020/2030 2000/2030

Populatia (milioane) 365.3 374.1 375.7 376.3 371.6 362.4 0.3 % 0.1 % 0.0 % -0.1 % -0.2 % -0.1 %
GDP (USD
95
x 10
9
ppa) 6806.1 7529.4 8163.8 10032.5 12157.1 13996.1 1.5 % 2.7 % 2.1 % 1.9 % 1.4 % 1.8 %
Per capita GDP (USD
95
x 10
3
/cap) 18.6 20.1 21.7 26.7 32.7 38.6 1.1 % 2.6 % 2.1 % 2.1 % 1.7 % 1.9 %

Consum brut intern /GDP
(t/(USD
95
x 10
3
)
194.0 187.8 178.4 152.0 133.5 120.1 -0.5 % -1.7 % -1.6 % -1.3 % -1.1 % -1.3 %
Consum brut intern /capita (t/cap) 3.6 3.8 3.9 4.1 4.4 4.6 0.6 % 0.8 % 0.4 % 0.8 % 0.6 % 0.6 %
Generare electr./capita (kWh/cap) 5.9 6.4 6.4 7.1 8.4 9.9 1.2 % 0.0 % 1.0 % 1.7 % 1.6 % 1.4 %
Emisii CO
2
(milioane tone de C) 869.4 858.5 903.0 927.4 1010.0 1057.4 -0.2 % 1.7 % 0.3 % 0.9 % 0.5 % 0.5 %
Emisii CO
2
/capital (tone de C/cap) 2.4 2.3 2.4 2.5 2.7 2.9 -0.5 % 1.6 % 0.2 % 1.0 % 0.7 % 0.6 %

Producere primara (milioane tone) n.a. 725.2 774.6 631.7 612.1 595.4 n.a 2.2 % -2.0 % -0.3 % -0.3 % -0.9 %
Solid 212.8 126.6 125.6 101.4 105.8 110.1 -7.1 % -0.3 % -2.1 % 0.4 % 0.4 % -0.4 %
Pacura 123.7 163.5 167.4 82.1 47.1 38.7 4.1 % 0.8 % -6.9 % -5.4 % -1.9 % -4.8 %
Gaz natural 131.2 179.3 213.9 167.0 170.6 140.3 4.6 % 6.1 % -2.4 % 0.2 % -1.9 % -1.4 %
Nucleara 154.8 184.9 203.4 208.4 204.9 211.0 2.6 % 3.2 % 0.2 % -0.2 % 0.3 % 0.1 %
Hidro + geotermala 24.0 27.5 27.6 29.0 30.2 31.0 1.9 % 0.2 % 0.5 % 0.4 % 0.3 % 0.4 %
Biomasa traditionala 17.2 17.0 17.3 18.2 19.2 20.4 -0.2 % 0.5 % 0.5 % 0.6 % 0.6 % 0.6 %
Altele regenerabile n.a. 26.4 19.4 25.6 34.1 43.9 n.a. -9.7 % 2.8 % 2.9 % 2.6 % 2.8 %

Importuri nete (milioane tone) 639.6 658.2 681.8 893.2 1011.1 1085.0 0.4 % 1.2 % 2.7 % 1.2 % 0.7 % 1.6 %
Solid 90.2 96.9 106.4 110.3 154.9 197.4 1.0 % 3.2 % 0.4 % 3.4 % 2.5 % 2.1 %
Pacura 432.8 435.9 441.1 540.7 599.3 602.8 0.1 % 0.4 % 2.1 % 1.0 % 0.1 % 1.0 %
Gaz natural 89.4 117.6 134.3 242.3 256.9 284.9 4.0 % 4.5 % 6.1 % 0.6 % 1.0 % 2.5 %
Electricitate 2.3 0.7 -0.1 -0.1 -0.1 -0.1 -16.3 % n.a. 0.0 % 0.0 % 0.0 % 0.0 %

Consum intern brut (milioane tone) 1320.6 1413.8 1456.4 1524.9 1623.2 1680.4 1.0 % 1.0 % 0.5 % 0.6 % 0.3 % 0.5 %
Solid 303.0 223.5 232.0 211.7 260.7 307.4 -4.3 % 1.3 % -0.9 % 2.1 % 1.7 % 0.9 %
Pacura 556.5 599.4 608.6 622.7 646.4 641.5 1.1 % 0.5 % 0.2 % 0.4 % -0.1 % 0.2 %
Gaz 220.6 296.9 348.2 409.3 427.6 425.2 4.3 % 5.5 % 1.6 % 0.4 % -0.1 % 0.7 %
Altele n.a. 297.6 267.6 281.1 288.5 306.3 n.a. -3.5 % 0.5 % 0.3 % 0.6 % 0.5 %
Tabelul 1.3: Bilantul energetic European intre 1990 - 2030 (perspectiva (estimare) energetica)
[77, IEPE/IPTS, 2000]





Capitolul 1
6 Version May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
UNIUNEA EUROPEANA: Rezumatul bilantului energetic
Schimb anual
1990 1997 2000 2010 2020 2030 1990/1997 1997/2000 2000/2010 2010/2020 2020/2030 2000/2030
Generare electrica (TWh) 2164.9 2444.0 2463.9 2732.1 3193.9 3646.9 8.1 % 1.8 % 12.5 % 14.5 % 16.3 % 1.3 %
Termica 1153.6 1218.4 1275.3 1479.2 1890.1 2258.3 0.8 % 1.5 % 1.5 % 2.5 % 1.8 % 1.9 %
din care:
Huila n.a. n.a. 0.0 166.7 457.2 801.7 n.a. n.a. 240.3 % 10.6 % 5.8 % 58.5 %
Turbine pe gaz 46.2 149.0 263.6 444.2 544.8 642.1 18.2 % 20.9 % 5.4 % 2.1 % 1.7 % 3.0 %
Biomasa 14.8 24.2 27.3 31.9 35.6 38.3 7.3 % 4.0 % 1.6 % 1.1 % 0.7 % 1.1 %
Nucleara 720.2 859.9 803.9 823.8 816.5 855.9 2.6 % -2.2 % 0.2 % -0.1 % 0.5 % 0.2 %
Hidro + geotermala 279.3 319.5 321.4 337.4 351.6 361.0 1.9 % 0.2 % 0.5 % 0.4 % 0.3 % 0.4 %
Solar 0.0 0.0 0.2 2.2 7.4 11.9 27.5 % 63.5 % 30.6 % 13.0 % 4.8 % 15.7 %
Vant 0.2 7.5 15.2 35.7 72.4 103.8 73.7 % 26.6 % 8.9 % 7.3 % 3.7 % 6.6 %
Hidroelecrica inst. mici 11.6 38.7 48.0 53.7 55.9 56.0 18.8 % 7.4 % 1.1 % 0.4 % 0.0 % 0.5 %

CHP 56.6 226.0 177.5 236.8 247.8 230.7 21.9 % -7.7 % 2.9 % 0.5 % -0.7 % 0.9 %

Capacitatea de generare (GW
e
) 392.3 546.5 593.9 743.0 840.4 946.4 4.9 % 2.8 % 2.3 % 1.2 % 1.2 % 1.6 %
termica 192.0 300.8 338.9 471.6 541.9 621.9 6.6 % 4.1 % 3.4 % 1.4 % 1.4 % 2.0 %
nucleara 92.4 124.0 124.0 120.0 118.4 123.7 4.3 % 0.0 % -0.3 % -0.1 % 0.4 % -0.0 %
Hidro + geotermala 105.5 110.6 112.3 118.9 124.0 127.5 0.7 % 0.5 % 0.6 % 0.4 % 0.3 % 0.4 %
Solar + vant + hidro. mici 2.4 11.2 18.7 32.5 56.1 73.2 24.6 % 18.6 % 5.7 % 5.6 % 2.7 % 4.7 %

Factor de solicitare medie (%) 62.7 50.2 46.4 41.1 42.5 43.2 -3.1 % -2.6 % -1.2 % 0.3 % 0.2 % -0.2 %

Input de combustibil pentru generarea de
energie termica (milioane de tone)
n.a. 292.7 291.4 299.7 365.1 416.3 n.a. -0.1 % 0.3 % 2.0 % 1.3 % 1.2 %
solid n.a. 187.4 192.1 178.6 230.6 281.5 n.a. 0.8 % -0.7 % 2.6 % 2.0 % 1.3 %
pacura 43.5 39.9 31.5 28.2 29.2 24.0 -1.2 % -7.6 % -1.1 % 0.3 % -1.9 % -0.9 %
gaz 32.9 65.4 67.8 92.9 105.3 110.9 10.3 % 1.2 % 3.2 % 1.3 % 0.5 % 1.7 %

Eficienta termica medie (%) n.a. 35.8 37.6 42.4 44.5 46.6 n.a. 1.7 % 1.2 % 0.5 % 0.5 % 0.7 %

Consum energetic final n.a. n.a. 1059.6 1129.9 1197.7 1233.0 n.a. n.a. 0.6 % 0.6 % 0.3 % 0.5 %
solid n.a. n.a. 42.2 40.2 42.5 42.6 n.a. n.a. -0.5 % 0.5 % 0.0 % 0.0 %
pacura n.a. n.a. 538.4 554.7 576.6 579.5 n.a. n.a. 0.3 % 0.4 % 0.1 % 0.2 %
gaz n.a. n.a. 240.6 266.0 268.3 260.7 n.a. n.a. 1.0 % 0.1 % -0.3 % 0.3 %
caldura 16.9 22.7 22.6 23.4 24.3 25.3 4.3 % -0.2 % 0.4 % 0.4 % 0.4 % 0.4 %
electricitate 156.7 176.7 187.5 212.8 248.8 282.9 1.7 % 2.0 % 1.3 % 1.6 % 1.3 % 1.4 %
regenerabil n.a. n.a. 28.4 32.7 37.1 41.9 n.a. n.a. 1.4 % 1.3 % 1.2 % 1.3 %
In sectorul:
industria 345.1 350.8 359.1 375.9 386.1 383.0 0.2 % 0.8 % 0.5 % 0.3 % -0.1 % 0.2 %
transport n.a. 296.5 309.8 336.2 357.8 371.7 n.a. 1.5 % 0.8 % 0.6 % 0.4 % 0.6 %
intern, tertiar si agricultura 340.5 374.4 390.7 417.8 453.8 478.3 1.4 % 1.4 % 0.7 % 0.8 % 0.5 % 0.7 %
Tabelul 1.4: Rezumatul bilantului energetic European intre 1990 - 2030 (persectiva energiei (estimate))
[77, IEPE/IPTS, 2000]

Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 7
1.2 Situatia economica

Procesul de dereglare si de deschidere a pietelor de energie electrica este un fenomen continuu
international. Obiectivul principal este de a creste competitia in sector si de a incuraja reducerea
costurilor de generare, transmitere, distributie si furnizare pentru beneficiul ambilor consumatori
industrial si populatia.

In paralel cu liberalizarea pietei de electricitate se tinde a se utiliza instrumentele economice
pentru a realiza obiectivele energetice nationale si internationale si ale politicii de mediu. Aceste
instrumente au forme variate incluzand taxele, stimularile si oportunitatile pietei.

Deschiderea pietei europene a inceput la sfarsitul anilor 1980, Marea Britanie ocupand primul
loc. Ulterior, in 1996 Uniunea Europeana a introdus Piata Intena de Electricitate (IEM)
Directiva (96/92/EC), care solicita Statelor Membre de a deschide pietele lor pana la 25% in
vederea competitiei, de asemenea acestea erau libere sa continue procesul de deschidere a pietei
lor. Gradul actual de deschidere a pietii variaza in UE de la o piata complet deschisa in Marea
Britanie, Germania, Spania, Finlanda si Suedia pana la o piata partial deschisa in alte tari
precum Franta si Italia.

Procesul de dezvoltare a pietei continua intr-un proces etapizat national in Statele Membre,
chiar si dupa deschiderea completa a pietei. Exista discrepante intre sistemele nationale datorita
modelului specific de competitie adoptat de un guvern national, precum si accesul negociat sau
accestul tertilor sau sistemul unicului cumparator. In consecinta, conditiile de reglementare in
Statele Membre variaza mult in functie de un numar de factori. Acest aspect este de asteptat
doar cand structurile de piata se dezvolta separat.

Cazurile politicii transfrontaliere si alinierea tehnica depind in mare masura de marimea tarilor
respective, istoria lor de cooperare una cu cealalta si daca acestea sunt inconjurate de alte tari
sau si de ape. Geografia interna a Statelor Membre poate avea o influenta semnificanta pur si
simplu datorita disponibilitatii de resurse naturale si de impactul lor fizic asupra sistemelor de
retele de transmisie. De exemplu, in Suedia si Finlanda capacitatea cea mai mare de generare a
hidro-energiei se afla in nord, si astfel alimenteaza regiunile aflate in sud cu cea mai mare
densitate de populatie prin intermediul liniilor de transmisie, cu toate acestea statiile nucleare se
afla situate in sud. In Germania insa exista un model de sistem central datorat concentratiei
masive a instalatiilor de productie in anumite zone avand drept consecinta o dezvoltare a
sistemelor de transmisie ce pornesc din acele zone.

Un obiectiv cheie a Directivei IEM este de a deschide pietele de electricitate interna spre o
competitie internationala. Aceasta inseamna schimbari semnificante in sistemele nationale.
Aceasta poate include privatizarea, impartirea in branse si impunerea unor sisteme adecvate de
reglementare. In tarile unde utilitatile integrate vertical exercita practic control total asupra
productiei de electricitate, transmisie si furnizare, deregularizarea ofera de asemenea
oportunitati pentru intrari noi pe piata si de aceea stimuleaza competitia.

Un numar semnificant de problematici impiedica efectiv competitia complet internationala.
Aceasta include si problematicile precum pretul de transmisie transfrontiera, dimensionarea la
supra-capacitate in unele sisteme si filtrari in interconectarea capacitatilor dintre natiuni sau
state. In mod clar este necesar mai mult timp pentru ca pietele internationale sa se dezvolte la o
dimensiune care sa raspandeasca si sa faca veritabila competitia internationala.

Faptul ca pietele se deschid spre competitie poate avea impact semnificant asupra unei game de
factori referitori la exploatarea si reglementarea instalatiilor mari de ardere, ce trebuiesc luati in
considerare la determinarea tehnicilor specifice adecvate de reducere a emisiilor din aer, apa si
sol. Necesitatea unor instalatii de a realiza cerintele specifice ale clientilor incluzand servicii
auxiliare, precum intretinerea voltajului si frecventei, conduce la o incarcare urmata de
productie pentru necesarul de varf si capabilitate de acoperire de rezerva a necesarului. Aceasta
include dar nu se limiteaza la urmatoarele: [58, Eurelectric, 2001].
Capitolul 1
8 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Siguranta furnizarii energetice. Aceasta poate afecta nivelurile capacitatilor de exces in
sistem si extinderea diversitatii combustibilului, de asemenea capacitatea este ea insasi
influentata de necesitatea de rulare a rezervelor si de disponibilitate a depozitelor de
combustibil
Costul combustibilului
Nivelul sigurantei sistemului solicitat de orice piata poate influenta semnificant factorii
precum redundanta in constructia instalatiilor, cu o influenta directa asupra costurilor de
investitie si nivelul pretului curentului electric solicitat pentru a acoperi investitia
Impactul structurii pietei (ex. curbele ce reprezinta durata sarcinii), care impreuna cu
factorii precum costurile marginale de productie, pot influenta nivelul de utilizare a tipurilor
particulare ale instalatiei, disponibilitatea cerintelor si nivelul capacitatii de surplus
Structurile de remunerare in cadrul pietelor specifice, incluzand faptula daca ei exploateaza
piete cu contract, piete echilibrate, furnizare catre o aglomerare electrica, plati ale capacitatii
etc.
Nivelul pretului inaintat in cadrul pietei si structura pretului in relatie cu utilizarea instalatiei
si a costurilor de productie, care pot influenta abilitatea unei piete date catre investitii
remunerate.
Extinderea spre o piata specifica in care tarifele sunt fixe pentru a controla furnizarea sau
consumul de electricitate produsa de o tehnologie data sau prin alimentarea cu un
combustibil special sia sa sa sprijine cerintele individuale ale polticii energetice din Statul
Membru. Alte instrumente sunt de asemenea utilizate de Statele Membre pentru a atinge
obiectivele, incluzand taxele asupra carbonului, energiei si poluantilor
Necesitatea pentru o instalatie speciala de a realiza cerintele de interfata specifice clientilor,
incluzand serviciile auxiliare precum intretinerea sistemului de voltaj si frecventa, urmarile
incarcarii si structura incarcarii, capabilitatea acoperirii necesarului in stare de urgenta iar
necesitatea specifica trebuie sa respecte constrangerile locale ale retelei, toate acestea
putand avea un impact asupra caracteristicilor operationale ale unei asemenea instalatii
Interactiunea pietelor conectate, precum in sistemele unde retelele de gaz si electricitate
creaza oportunitatea pentru separarea intre furnizarea de gaz si generarea de eletricitate
bazate pe diferentele de pret ale combustibilului, ceea ce poate duce de asemenea la un
necesar pe termen scurt
Infrastructura retelei si structura specifica a sarcinii in cadrul pietei specifice pot avea
implicatii asupra instalatiilor, de ex. piederea transmisiei, accesul la retea si utilizarea unui
sistem de taxe impreuna cu extinderea constrangerii operarii
Stimularea prin reglementari in cadrul pietelor specifice pentru a incuraja generarea
inglobata si distribuita. Aceasta poate influenta de asemenea nivelul de productie
regenerabila unde obiectivele nationale pot fi realizate printr-un mecanism-suport
suplimentar incluzand obligatiile furnizorilor sau reducerea fondurilor.

Localizarea instalatiilor de ardere
Este de practica generala in Europa de a amplasa instalatiile producatoare de energie alimentate
cu combustibil fosil pe un asemenea amplasament astfel incat sa se realizeze cu costurile
minime de instalare si exploatare, permitand un numar de factori raportati la zona unde
instalatia este amplasata si infrastructura de a sustine exploatarea ei. Fiecare din acesti factori
variaza in semnificatie in functie de consideratiile locale si nationale, insa in multe cazuri
disponibilitatea conectarii la sistemul de transmisie/distributie a electricitatii, apropierea de
necesarul electric si disponibilitatea apei pentru sistemele de racire, si apropierea de zonele
miniere/ porturile maritime au fost deseori factorii predominanti in selectrea amplasarii
instalatiilor de ardere. In trecut, previziunile pentru necesarul de energie pentru fiecare tara si
costurile optime pe termen lung pentru tipul preferat al instalatiei, au determinat dimensiunea
aleasa si amplasarea instalatiilor de generare a energiei.

Alti factori sunt considerati deseori de importanta minora cand se selecteaza amplasamentul
instalatiei mari de ardere. Disponibilittaea terenului potrivit, impactul visual si asupra calitatii
aerului din mediul local si accesul pentru furnizarea si depozitarea combustibililor, sunt deseori
factori ce influenteaza constructia si pozitionarea instalatiei generatoare de energie. Cu toate
Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 9
acestea, acesti factori sunt considerati deseori in detaliu doar cand amplasamentul general a fost
determinat si nu se incalca de obicei decizia de a continua cu instalarea instalatiei.

Prin extinderea infrastructurilor energetice avuta loc in Europa, au existat si schimbari catre o
influenta relativa a fiecarui factor utilizat la selectarea amplasamentului instalatiei generatoare
de energie. Acum este mai simplu de a aduce conectari de combustibil si energie la
amplasamentul adecvat pentru instalatie, decat sa se aleaga un amplasament in functie de
infrastructura existenta. Cresterea semnificanta a utilizarii gazului natural drept combustibil a
avut ca rezultat un nivel si mai mare al infrastructurii de furnizare a gazului, facand disponibil
gazul pe o suprafata mai intinsa la presiunea si cantitatea solicitata pentru exploatarea turbinelor
pe gaz pentru generarea energetica cu costuri reduse de transport si fara cerinte de depozitare
dpdv al amplasamentului. Extinderea sistemului de distributie integrat de electricitate a deschis
optiunile de realizare a conexiunilor bune pentru instalatia producatoare de energie pentru a
furniza energie in sistem. Noile comutatoare si sistemele de control permit de asemenea
conexiuni de o siguranta si o efectivitate mai mare.

Exista o disponibilitate crescuta a amplasamentelor ce intalnesc cerintele principale pentru
instalatiile generatoare de energie. In acelasi timp, schimbarile din tehnicile generatoare de
energie si cele de epurare au crescut semnificant eficienta generarii energetice precum si
evacuarea unui gaz emanat cu mult mai curat decat cel din instalatiile anterioare alimentate cu
combustibil fosil. Utilizarea turbinelor pe gaz pentru generarea energetica si dezvoltarea
instalatiilor noi de ardere si tratarea gazului rezidual rezultat din instalatiile energetice, pot
utiliza o gama de combustibili lichizi, gazosi si solizi, toti poluantii emisi fiind cu mult mai
putini pe unitate energetica generata decat in perioadele precedente. Instalatiile mai noi sunt
deseori mai mici decat instalatiile mai vechi avand o capacitate de productie echivalenta.
Construindu-se instalatii alimentate cu gaz se evita necesitatea terenului destinat depozitarii
combustibilului. Impactul total datorat instalatiilor noi asupra mediului local este mai putin
semnificant comparandu-se cu instalatiile mai vechi.

Suplimentar, urmarind schimbarile recente si deschiderea pietei pe piata europeana de gaz si
electricitate nu mai este de actualitate costul marginal pe termen lung, rezultat din decizia
crescuta de a construi instalatii mai mici cu o eficienta mai mare, cu costuri de capital mai mici
si timpi mai rapizi de construire.

Instalatiile mai noi au eficienta mai mare de generare, care rezulta, printre altele, din producerea
redusa a emisiilor (in apa si aer) per unitate generata de energie. Cresterile viitoare ale eficientei
instalatiei nu vor fi nelimitate datorita

Legii termodinamice
Beneficii reduse din costurile de dezvoltare crescute
Costurile de capital crescute rezultate din productia crescuta.


Capitolul 1
10 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

1.3 Problematici cheie de mediu

Operarea instalatiilor de ardere alimentate cu combustibil pentru generarea de energie electrica
si/sau caldura, si in special industria generatoare de electricitate datorita instalatiilor energetice
mari centralizate, reprezinta un aspect foarte important al societatii noastre moderne si al
economiei europene. Pe de cealalta parte, instalatiile de ardere utilizeaza cantitati mari de
combustibili fosili si materii prime extrase din resursele naturale ale pamantului si
transformandu-le in energie utila. Instalatiile genereaza o gama de reziduuri, deseuri si cantitati
mari de emisii catre intreg mediul inconjurator. Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra
diferitelor fluxuri masice, este prezentata in figura 1.3 o diagrama de flux generalizata a
instalatiei de ardere impreuna cu operatiile ei aferente.


Figura 1.3: Diagrama de flux generalizata a instalatiei de ardere si a operatiilor ei aferente
[5, HMIP, 1995]

Combustibilii fosili reprezinta cea mai mare sursa energetica utilizata astazi. Cu toate acestea
arderea lor provoaca un impact relevant si semnificant in timp asupra mediului, in ansamblul
sau. Procesul de ardere conduce la generarea emisiilor in aer, apa si sol, dintre care emisiile in
atmfosfera fiind considerate dintre cele mai mari preocupari pentru mediu. Urmatoarele sectiuni
ofera informatii generale despre principalele substante emise. O vedere de ansamblu a
substantelor emise, a surselor lor si a influetei lor asupra mediului inconjurator este oferita in
tabelul 1.5.











Evacuari
de vapori
de pacura
Pulberi
evacuate
Combustibil
Pulberi
Depozit
Combust
Amestec
&prepar
combust.
Moara
Carbune
Instalatie de ardere
(Cazan)
Trioxid
sulf
Amoniac
Piatra de
Var
Flux de
gaz
Apa
pluviala.
Pacura
(Gaz)
Desprafuire Desulfurare
flux gaz
Cos
principal
Drenaj pe
amplasamnt
Daca este
contaminat
cu pacura
Daca e
contamintat
Cenusa de la
baza
focarului
Daca este comb.
Gaz natural
Precipitare Turn de racire
Tratament chimicale
Apa
Trat. Apei
(deioniare)
Cenusa
zburatoare
(siloz)
Separarea
gips/apa
Instalatie mica
Canal
Apa controlata
purjare
Cenusa
uscata
Cenusa
umeda
Utilizare externa/
depozit final
Namol (pt
depozitare
finala)
Namol (pt
depozitare
finala)
Namol (pt
depozitare
finala)
Gips pentru
utilizare
externa
/depozitare
finala
Cenusa
zburatoare
pt. utilizare
externa/
depozitare
finala
Separator
apa/ pacura
Tratare
apa uzata
(variatii)
Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 11


Substantele
SURSELE

Aer Apa Sol

(A) (W) (L)
P
u
l
b
e
r
i

O
x
i
z
i

d
e

s
u
l
f

O
x
i
z
i

d
e

a
z
o
t

O
x
i
z
i

d
e

c
a
r
b
o
n

C
o
m
p
u
s
i

o
r
g
a
n
i
c
i

A
c
i
z
i
/
a
l
c
a
l
i
/
s
a
r
u
r
i

A
c
i
d

c
l
o
r
h
i
d
r
i
c
/
f
l
o
r
h
i
d
r
i
c

C
o
m
p
u
s
i

o
r
g
a
n
i
c
i

v
o
l
a
t
i
l
i

M
e
t
a
l
e
l
e

s
i

s
a
r
u
r
i
l
e

l
o
r

C
l
o
r

(
c
a

h
i
p
o
c
l
o
r
i
t
)


M
e
r
c
u
r

s
i
/
s
a
u

c
a
d
m
i
u

P
A
H
s

D
i
o
x
i
n
e

Depozitarea si manipularea
combustibilului
A W A
Tratarea apei W W W
Gaz rezidual A A A A A A A A A A A
Tratarea gazului residual W W WL W
Drenarea amplasamentului
incluzand apa pluviala
W W
Tratarea apei uzate W W W
Evacuarea apei de racire W W W W W
Evacuarea din turnul de racire A
Tabelul 1.5: Caile potentiale de emisie in functie de tipul sursei si substanta
[5, HMIP, 1995]


1.3.1 Eficienta

Managementul prudent la resurselor naturale si utilizarea eficienta a energiei sunt doua dintre
cerintele majore ale Directivei IPPC. De aceea, eficienta cu care energia va fi si poate fi
generata acum are un rol din ce in ce mai important ca indicator al impactului de mediu dat de
proces. Eficienta nu este importanta doar ca indicator al tratarii adecvate al resurselor naturale
de combustibil, este de asemenea un indicator al emisiilor emanate prin producerea unei unitati
de energie, emisiile precum asa numitele gaze relevante pentru clima ex. CO
2
. O cale de
atingere a acestui obiectiv este de a optimiza utilizarea energiei si eficienta procesului de
generare a energiei. Optimizarea eficientei specifice depinde de o varietate de factori, incluzand
natura si calitatea combustibilului, tipul sistemului de ardere, temperaturie de operare a turbinei
pe gaz si/sau a turbinei pe aburi, conditiile climatului local, tipul de sistem de racire utilizat, etc.

Fiecare pas secvential in procesul de conversie a combustibilului intr-o energie utila are un
factor propriu de emisie. Eficienta totala a procesului este atinsa prin multiplicarea tuturor
factorilor individuali de eficienta. Nivelul si comparabilitatea eficientei depinde de limitele
echipamentului ales, daca este necesar sa se realizeze conversii (de ex. pentru aceeasi
temperatura de referinta). Eficienta neta are in vedere toate pierderile datorate furnizarii de la
statia secundara (si a necesarului de furnizare a caldurii), a prepararii combustibilului, tratarii
produsului secundar, tratarii fluxului de gaz, tratarii apei uzate, sistemului de racire si
ventilatoarelor si pompelor. Optimizarea eficientei poate fi atinsa pentru toti factorii de eficienta
incluzand orice dispozitiv pentru protectia mediului.Controlul strict al emisiilor creste
alimentarea de la statia secundara, depinzand de combustibil si astfel si de emisiile de CO
2

specifice produsului. Pentru consumatorii de electricitate, orice pierdere din retea si
transformator trebuie luate in considerare, iar pentru consumatorii de agent termic de la
centralele termo-electrice (CHP) trebuie sa se ia in considerare pierderile de pe traseu de la
reteaua de distribuire a caldurii si pompele de recirculare.





Capitolul 1
12 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Perioadele cu temperaturi ridicate ambientale pe amplasament scad eficienta productiei de
electricitate in turbinele pe gaz si si abur. Pentru turbinele pe gaz si motoarele diesel este mai
semnificanta temperatura aerului ambiental, in timp ce la turbinele pe aburi este mai importanta
temperatura mediului de racire. Pentru condensarea aburului dilatat racit exista trei tipuri de
sistem de racire ce poate fi aplicat: racire directa cu apa de mare sau de rau, racire directa si
indirecta prin turnuri de racire la umed si racire indirecta prin turnuri de racire la uscat. Pentru
mai multe informatii consultati BREF-ul referitor la Sistemele Industriale de Racire.

Eficienta si emisiile
Pana si cele mai eficiente instalatii energetice transmit in mod curent o cantitate semnificanta
din inputul lor total de energie catre mediu in forma de caldura cedata. Aceasta caldura poate fi
absorbita in atmosfera din imprejurimi sau in cursul apelor afectand putin mediul local, insa
fiecare unitate de energie consumata reprezinta un supliment de CO
2
trimis in atmosfera. La
momentul prezent cel mai efectiv mod de a mari eficienta generarii de energie este de a utiliza
in mod util caldura produsa, pentru a nu fi irosita.

Pentru utilizarea caldurii evacuate trebuie sa fie luate in considerare mai multe criterii
termodinamice, tehnice si economice. Criteriul termodinamic implica pe de o parte temperatura
si pe de cealalta parte entalpia rezultata din caldura evacuata. Temperatura trebuie sa fie luata in
considerare daca caldura evacuata se va utiliza ca agent termic. Entalpia se va lua in considerare
daca caldura evacuata se va utiliza pentru producerea de electricitate si energie. Criteriul tehnic
depinde de conditiile individuale pe amplasament.

Prin reducerea si utilizarea caldurii evacuate, in general poate fi economisita energie, pot fi
reduse emisiile iar resursele pot fi conservate. Exista in acest moment o oportunitate in crestere
pentru instalatiile energetice de a fi amplasate pe amplasamente unde energia care nu este
transformata in electricitate sa fie transmisa ca si agent termic catre utilizator si consumatori,
pentru utilizarea in beneficiul acestora. Exista o gama larga de procese ce solicita alimentare
continua cu agent termic in forma de aburi, apa calda sau aer cald ca si materie de intrare in
productia lor si in exploatarea instalatiilor lor. Aceasta tehnica este cunoscuta drept cogenerare
sau productie combinata termo-electrica (CHP), iar consumul de caldura aferent este de obicei
la un nivel intre 70 si 90% si are un efect de crestere totala a eficientei instalatiei energetice.
Beneficiul eficientei crescute rezulta prin emisiile reduse de CO
2
, prin evitarea necesitatii
consumatorilor de agent termic de a alimenta combustibil intr-o instalatie de ardere separata. In
multe cazuri, exista de asemenea o reducere in emisiile totale de oxizi de azot (NO
X
) si alti
poluanti, prin inlocuirea instalatiilor de ardere mici nereglate cu agent termic de la o statie
termica adiacenta. Totusi, doar masurile tehnice si economice semnificative pentru reducerea
evacuarii caldurii si pentru utilizarea caldurii evacuate vor fi in stare sa indeplineasca ambele
obiective, de mediu si economic.

Efectul incalzirii zonale asupra calitatii aerului
Referitor la cazanele de incalzire zonale ce sunt localizate in mod tipic in cadrul sau in
apropierea zonelor populate, efectul foarte benefic al incalzirii zonale asupra calitatii aerului
local ar trebui scos in evidenta. Cateva cazane mari si bine intretinute dotate cu epurare a
fluxului de gaz si cu cosuri inalte pot inlocui un numar de instalatii de incalzire individuale cu
cosuri joase si deseori cu arderi foarte putin controlate. Ca rezultat, totalul emisiilor de pulberi,
CO si hidrocarburi nearse pot fi reduse considerabil. Cu o tehnologie moderna, nu va avea loc o
crestere apreciabila de emisii de SO
2
si NO
2
, chiar daca calitatea combustibilului in cazanele de
incalzire zonale este mai mica decat cea a combustibilului inlocuit din incalzirile individuale.
Avand aceeasi cantitate de emisii totale, cosurile inalte au ca rezultat un grad mai mare de
dilutie inainte ca poluantii sa ajunga pe suprafata pamantului. Efectul acestui aspect inseamna o
calitate a aerului locala in municipii, orase si localitati, incalzite prin centrale de termoficare, cu
mult mai buna decat cea obtinuta prin incalzirile individuale.

Un exemplu al beneficiilor incalzirii zonale in termeni de imbunatatire a eficientei energetice, a
reducerii emisiilor si a mediului, este un studiu de caz din municipiul Helsinki (Finlanda). Aici
introducerea incalzirii zonale a fost initiata in 1950 si acum se apropie de punctul de saturatie cu
Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 13
92% din cladirile conectate la reteaua de termoficare. In timpul ultimei decade, substitutia
partiala a carbunelui cu gaz natural a contribuit de asemenea la reducerea emisiilor. Unele
concluzii din studiul de alimentare cu energie in Helsinki indica o crestere a consumului de
electricitate si a eficientei furnizarii de energie si o scadere considerabila a emisiilor specifice si
a concentratiilor masurate de SO
2
. In Helsinki a existat o tendinta puternica de reducere a
emisiilor totale de SO
2
in ultimile doua decenii, in timp ce reducerea emisiilor totale de NO
2
a
inceput doar acum un deceniu.


1.3.2 Emisiile in aer

Emisiile cele mai importante in aer, provenite din arderea combustibililor fosili, sunt SO
2
, NO
X
,
CO, pulberile si gazele de sera, precum CO
2
. Alte substante precum metalele grele, acidul
fluorhidric, compusii halogenati, hidrocarburile nearse, compusii organici volatili fara metan
(NMVOC) si dioxinele sunt emise in cantitati mai mici insa pot avea influenta semnificativa
asupra mediului datorita toxicitatii si persistentei lor. Emisiile de cenusa zburatoare pot de
asemenea include emisiile de pulberi cu diametre aerodinamice mai mici de 10 m, numite
PM
10
. Tabelul 1.6 arata contributiile diferitor emisii de poluanti provenite de la categorii diferite
de LCP la emisiile totale ale poluantilor proveniti de la instalatiile IPPC exploatate in UE-15 in
2001.

Contributia la emisiile totale de la instalatiile IPPC (%)
Categoria LCP
SO
2
NO
X
NH
3
CO
2
N
2
O CH
4
PM
10
Hg
tot

Dioxine+
furane
NMVOC CO
LCPs peste 300 MW 64.6 53.4 0.5 54.4 7.6 0.2 38.1 28.8 19.0 0.7 4.4
LCPs 50 300 MW 3.6 6.0 N1 5.0 21.0 0.2 2.1 2.6 0.2 0.7 2.8
Turbine pe gaz 0.9 3.6 0.03 5.5 0.4 0.3 0.1 N1 0.3 0.1 0.3
Motoare stationare 0.3 1.2 N1 0.1 N1 0.05 0.2 0.3 N1 0.1 0.03
Toate LCPs 69.4 64.2 0.5 65.0 29.0 0.8 40.5 31.7 19.5 1.6 7.5
Nota:
N1 Nu sunt raportate emisii pentru aceasta categorie.
Tabelul 1.6: Contributiile emisiilor de la categorii diferite de LCP la emisiile totale in aer ale
instalatiilor IPPC exploatate in UE-15 in 2001 conform Registrului European de Poluanti 2001
(EPER) [193, EC, 2001]


1.3.2.1 Oxizi de sulf

Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal de la prezenta sulfului in combustibil.
Combustibilul fosil contine sulf in forma de sulfide anorganice sau compusi organici. In timpul
arderii, majoritatea oxizilor de sulf sunt produsi in forma de dioxizi de sulf (SO
2
). La
combustibilii solizi si lichizi, 3 - 4 % din sulf este oxidat de asemenea in trioxid de sulf (SO
3
),
prezenta metalelor in combustibil catalizand aceasta reactie. Trioxidul de sulf este adsorbit in
compusi de pulberi iar in cazul combustibililor lichizi acesta contribuie la formarea funinginilor
acide. Emisiilor de PM
10
/PM
2.5
astfel le este influentata crestera de catre SO
3
. In plus fumul
albastru poate apare in forma de emisii provenite de la cazanele alimentate cu pacura cu
continut mare de sulf. Se presupune ca acest fenomen optic este cauzat de formarea sulfatului
(SO
2
plus praf) si intensificat de continutul de vanadiu din pacura si probabil si de catalizatorul
SCR.

Gazul natural este considerat in general fara continut de sulf. Acesta clar insa nu poate fi cazul
si anumitor gaze industriale, iar desulfurarea combustibililor gazosi fiind probabil astfel
necesara [4, OSPAR, 1997].

.


Capitolul 1
14 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
1.3.2.2 Oxizii de azot (NO
X
)

Oxizii de azot principali emisi in timpul arderii combustibililor fosili sunt oxizii de azot (NO),
dioxizii de azot (NO
2
), si protoxidul de azot (N
2
O). Primele doua dintre acestea formeaza un
amestec cunoscut ca NO
X
, constituind mai mult de 90 % de NO din principalele tipuri de
instalatii mari de ardere.

Formarea NO
X
este predominata de trei mecanisme esentiale; caracterizata de originea azotului
si de mediul unde reactia are loc:

NO
X
termic rezulta din reactia oxigenului cu azotul din aer
NO
X
din combustibil este format din azotul continut in combustibil
NO
X
instantaneu format la conversia azotului molecular in flama in prezenta compusilor
intermediari de hidrocarbon.

Cantitatea de NO
X
formati de mecanismul dat de NO
X
instantaneu este in general cu mult mai
mica decat cea generata pe celelalte cai de reactie. Formarea NOx termic depinde foarte mult de
temperature. Daca arderea poate fi realizata la temperature sub 1000 C, emisiile de NOx sunt
semnificativ mai mici. Cand temperatura maxima de ardere este sub 1000 C, formarea de NOx
depinde cel mai mult de azotul din combustibil. Formarea NOx termic este calea dominanta prin
care NOx este generat de catre instalatiile ce utilizeaza combustibili gazosi sau lichizi.

Formarea NOx in combustibil depinde de continutul de azot din combustibil si concentratia de
oxgien din mediul de reactie. Cantitatea de NO
X
produsa din combustibil este mai mare in
instalatiile ce utilizeaza carbune, deoarece cantitatea de azot este mai mare in structura acestuia
decat in celelalte tipuri de combustibili. Continutul mediu de azot gasit in general in diferite
tipuri de combustibil este dat in tabelul 1.7.

Combustibil
Azot in combustibil
(greutate %, uscat, baza fara
cenusa)
Carbune 0.5 2
Biomasa (lemn) <0.5
Turba 1.5 2.5
Pacura <1.0
Gaz natural 0.0
Gaze derivate
0.1 1
(>>1 surse chimice)
Tabelul 1.7: Azot in combustibil

Tipul procesului de ardere utilizat influenteaza de asemenea cantitatile de oxizi de azot emisi. In
cazul carbunelui de exemplu:

Emisiile de NO
X
sunt mai reduse la un cazan cu gratar mobil datorita temperaturii de
ardere relativ redusa si datorita naturii progresive de ardere odata cu avansarea deasupra
gratarului
Emisiile sunt mai mari intr-un cazan cu carbune pulverizat, variind in functie de tipul
arzatorului si de constructia camerei de ardere
Emisiile de NO
X
intr-un cazan cu pat fluidizat sunt mai scazute decat cele produse in
cazanele uzuale, insa emisiile de N
2
O sunt mai mari [4, OSPAR, 1997].

Formarea NO
X
termic este calea dominanta pe care este generat NO
X
din instalatiile ce
utilizeaza combustibili gazosi si lichizi distilati. Cantitatea de NO
X
produsa din combustibil este
mai mare la instalatiile ce utilizeaza carbune sau pacura cu continut ridicat de sulf (pacura grea)
deoarece acestea au cantitati mai mari de azot in combustibil.

Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 15
Structura formata de mecanismul cu NOx prompt este in general cu mult mai mica decat cea
generata pe celelalte cai de reactie. Mecanismul de formare a protoxidului de azot (N
2
O) nu a
fost clarificat inca complet. Exista un posibil mecanism de formare bazat pe produsele
intermediare (HCN, NH
3
), acesta fiind comparabil cu formarea de NO. S-a observat ca
temperaturile mai joase de ardere, de ex. sub 1000 C, cauzeaza emisii mai mari de N
2
O. La
temperaturi mai mici, molecula de N
2
O este relative stabile; la temperature mai mari, N
2
O
format se reduce la N
2
. Comparand cu emisiile de la unitatile de ardere stationare uzuale, oxizii
de azot de la arderea in pat fluidizat, turbulent, circulant sau sub presiune sunt in cantitate relativ
mare. In experimentele de laborat s-a observat ca protoxidul de azot este format la procesul de
reducere selectiva catalitica (SCR), la sarcina de varf sau in apropierea feresterei de
temperatura optima a procesului SCR [1, Corinair, 1996]. Protoxidul de azot (N
2
O), contribuie
de asemenea direct la efectele climatice cu efect de sera desi are loc absorptia termica la
infrarosu in troposfera. Durata de mentinere a N
2
O in troposfera este destul de lunga atata timp
cat interactia lui cu alte gaze, nori si aerosoli este minima. N
2
O se descompune in prezenta O
3
si
formeaza NO
2
si NO, exprimate in NO
X
.


1.3.2.3 Praful si pulberile

Praful emis in timpul arderii carbunelui, turbei si biomasei rezulta aproape complet din fractiile
minerale ale combustibilului. O proportie mica de praf poate sa contina particule foarte mici
formate la condensarea compusilor ce se volatilizeaza in timpul arderii.

Tipul procesului de ardere utilizat are un efect considerabil asupra proportiei de cenusa
antrenata in emisiile fluxului de gaz din cazan. De exemplu, cazanele cu gratar mobil produc o
cantitate relativ mica de cenusa zburatoare (20 40 % din cenusa totala), in timp ce cazanele cu
carbune pulverizat produc o cantitate mare (80 90 %).

Arderea combustibililor lichizi reprezinta de asemenea o sursa de emisii de pulberi, cu toate
acestea intr-o masura mai mica decat carbunele. In mod special conditiile de ardere sarace
conduc la formarea funinginii ce este raspunzatoare pentru producerea aglomeratelor acide cu
proprietati corozive in prezenta trioxidului de sulf.

Arderea gazului natural nu este o sursa semnificanta de emisii de praf. Pe de cealalta parte unele
gaze industriale pot contine particule care ar trebui filtrate in timpul procesului de productie, sau
daca aceasta nu se poate, inainte de ardere.

Pentru multe instalatii exista potentiale emisii fugitive (manipularea si depozitarea in aer liber a
carbunelui, concasarea carbunelui utilizat in cazanele cu carbune pulverizat, manipularea
cenusii etc.) [4, OSPAR, 1997].

Problemele de mediu pot apare din pulberi cu diamentru mai mic de 2.5 m deoarece acestea
pot ramane suspendate in atmosfera pentru zile sau chiar saptamani. Problemele de mediu pot
de asemenea apare la aglomerarile pe durata lunga de timp a compusilor persistenti pe pamant
sau prin diluarea si transferul catre apa. Distanta pe care pulberile calatoresc inainte de a se
precipita sau sedimenta din aer depinde de caracteristicile lor fizice si de conditiile
meteorologice. Marimea, densitatea si forma influenteaza gradul de sedimentare a pulberilor.
Pulerile mai mari in diametru de 10 m se sedimenteaza destul de rapid. Impactul lor este in
principal langa sursa. Particulele mai mici de 10 m si in special cele mai mici de 2.5m pot
calatori peste sute de kilometri inainte ca acestea sa se sedimenteze. Aerosolii functioneaza
deseori ca un nucleu de condensare pentru formarea norilor si sunt indepartati in afara prin
ploaie.

Tehnicile industriale de control ale emisiilor de pulberi (PM) sunt foarte eficiente, realizand mai
mult de 99.8 % cantitate retinuta din gazul de evacuare brut. Doar pentru particule mici, precum
PM
10
si mai mici, scade randamentul de retinere la 95 98 %. Din aceasta cauza majoritatea
Capitolul 1
16 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
pulberilor provenite din instalatii LCP sunt emise in aer intr-o gama de 0.1 m - 10 m
diametru.

1.3.2.4 Metalele grele

Emisia de metale grele cunoscute si micrometalele rezulta din prezenta lor ca si componenta
naturala a combustibililor solizi. Cele mai multe metale grele considerate (As, Cd, Cr, Cu, Hg,
Ni, Pb, Se, Zn, V) sunt de obicei evacuate ca si compusi (de ex. oxizi, cloride) in pulberi. Doar
Hg si Se sunt prezenti cel putin partial in faza de vapori. In special Hg este cunoscut ca fiind din
gama mare a poluantilor transfrontalieri ce pot cauza probleme de poluare in zone foarte
indepartartate de sursele de emisie. Elementele mai putin volatile tind sa sa condenseze pe
suprafata particulelor mici din aburul de evacuare a fluxului de gaz. Este astfel observata
aglomerarea in fractiile de pulberi cele mai fine. Partitionarea de exemplu a metalelor grele in
timpul arderii carbunelui este aratata mai jos.


Figura 1.4: Partitionarea microelementelor in timpul arderii carbunelui
[107, Davidson, 2000]


Continutul de metale grele in carbune este in mod normal mult mai mare decat in pacura (cu
exceptia ocazionala a NI si V in pacura cu continut ridicat de sulf) sau in gazul natural. Multe
dintre metalele grele sunt legate chimic in compusi precum oxizii, sulfatii, aluminosilicatii si
mineralele ca anhidrita si gipsul. Solubilitatea elementelor depinde de natura si marimea
particulelor compusilor. In timpul combustiei carbunelui, de exemplu, particulele sunt supuse
schimbarilor complexe ce duc la vaporizarea elementelor volatile. Rata de volatilizare a
compusilor de metale grele depinde de caracteristicile combustibilului (de ex. concentratiile in
carbune, fractiile compusilor anorganici precum calciu) si de caracteroisticile tehnologiei
aplicate (ex. tipul cazanului, modul de functionare).

Tabel 1.8 ofera cateva date pentru emisiile de metale gerele provenite de la instalatiile de ardere
din UE-15 in 1990.



Reducere spre mediu
Vaporizare
Formare de nuclee
Coagulare
Condensare
Vapori
Distribuirea marimilor
de pulberi
Reactie
Particule de
combustibil
micrometale
Fragmentarea
carbunelui sau a
mineralelor, formarea
rostului si
covalescenta
Fuziunea particulelor
Formarea cenosferei
Marimea particulelor
F
r
a
c
t
i
a

Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 17

Sursa Combustibil
As
(tone)
Cd
(tone)
Cr
(tone)
Cu
(tone)
Hg
(tone)
Ni
(tone)
Pb
(tone)
Zn
(tone)
Total in UE-15 575 203 1170 3040 245 4860 1930 11100
Combustia stationara (total din
toate urmatoarele trei sectoare)
491.8 57.8 397.5 390.1 89.6 2780.6 885.8 1597.8
Toti
combustibilii
(Total)
276.9 19.1 192.6 104.2 43.4 1681.5 190.5 395.4
Lignit 20.2 3.42 19.3 40.5 8.69 24 26.6 85
Huila 130 4.42 40 42.1 21.2 94.4 105 219
Pacura 117 10.2 132 19.9 1.39 1560 30.3 32.5
Combustia in productia de
energie (incluzand instalatiile
energetice publice, instalatiile de
cogenerare, instalatiile de
termoficare)
Alti combustibili 9.73 1.06 1.36 1.72 12.2 3.05 28.6 58.9
Toti
combustibilii
(Total)
37.7 10.1 24.2 28.3 13.4 128.9 115.9 174.4
Lignit 2.02 0.483 0.89 0.325 4.2 15.5 21.5 0.284
Huila 23.4 1.39 10.9 16.3 3.3 38.4 43 33.9
Pacura 9.46 2.35 9 3.14 0.253 73 7.88 6.19
Combustia in sectoare
comerciale, institutionale si
rezidentiale (incluzand
cazanele, turbinele pe gaz si
motoarele stationare)
Alti combustibili 2.82 5.91 3.42 8.53 5.61 1.94 43.5 134
Toti
combustibilii
(Total)
177.2 28.6 180.7 257.6 32.8 970.2 579.4 1028
Lignit 65.6 8.95 62.8 140 13.7 80.7 81.4 219
Huila 52.3 1.58 35.7 27.2 8.66 69.7 148 328
Pacura 50.6 12 69.5 43.5 1.53 805 199 148
Combustia in industrie
(incluzand cazanele, turbinele pe
gaz si motoarele stationare)
Alti combustibili 8.72 6.07 12.7 46.9 8.94 14.8 151 333
Tabel 1.8: Emisii anuale de metale grele provenite de la instalatiile de ardere din EU-15 in 1990
Date extrase din Inventarul European al EMisiilor pentru Metale Grele si Poluanti Organici Persistenti pentru 1990, [10, Berdowski, et al., 1997]


Capitolul 1
18 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
1.3.2.5 Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon (CO) apare totdeauna ca un produs intermediar al procesului de ardere, in
special in conditii de ardere substoichiometrice. Operatorii de instalatii incearca intotdeauna sa
reduca formarea de CO, deoarece CO este un indicator al riscului de corodare si al
combustibilului nears, si de aceea semnifica o pierdere a randamentului. Mecanismul de formare
a CO, NO termic si COV sunt toate influentate similar de conditiile de ardere [1, Corinair,
1996].

1.3.2.6 Gazele cu efecte de sera (dioxidul de carbon si altele)

De la inceputul industrializarii, echilibrul energetic s-a schimbat pe pamant datorita cresterii
emisiilor de gaze antropogene cu efect de sera, in principal a dioxidului de carbon (CO
2
).
Datorita acumularii de CO
2
in atmosfera in decursul ultimilor doua secole, a crescut cantitatea
de radiatie infrarosie absorbita in atmosfera. In acelasi timp s-a observat o crestere considerabila
a temperaturii
1
medii globale si a concentratiilor de CO
2
in atmosfera, asa cum se arata in Figura
1.5. si Figura 1.6.


Figura 1.5: Temperatura medie globala si cantitatea de CO2 emisa de-alungul ultimului secol
[13, Verbund, 1998]

1
Intre 1856 si 1998, abaterea anaula de la media globala intre 1961 - 1990 si temperature europeana a aratat o crestere intre 0.3
C - 0.6 C. 1998 a fost inregistrat ca fiind cel mai cald an la nivel global, iar 1997 cel mai cald din perioada anterioara.
Aceasta se datoreaza partial oscilatiei 1997/1998 El Nio/Sud (ENSO), inregistrata ca fiind cea mai mare (Hadley Centre/The
Met. Office, 1998a). Fenomenul ENSO este un ciclu de fluctuatii naturale ale temperaturilor oceanului Pacific avand ca rezultat
ploaia tropicala si vanturi. [11, EEA, 1999].
Emisiile de CO
2
Temperatura medie globala
Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 19


Figura 1.6: Modificarea concentratiilor de CO
2
in atmosfera de-alungul timpului


Exista notiunea ca ridicarea temperaturii medii globale datorita cresterii concentratiilor in
atmosfera a gazelor cu efect de sera vor schimba climatul pamantului daca emisiile acestor gaze
(in principal CO
2
) nu se reduce. Cel mai important gaz cu effect de sera provenit din arderea
combustibililor fosili in instalatiile mari de ardere sunt dioxidul de carbon (CO
2
) si gazul ilariant
(N
2
O). Dioxidul de carbon (CO
2
) evacuat de instalatiile mari de ardere este responsabil pentru
aproximativ o treime din emisiile globale de CO
2
. Un numar de oameni de stiinta considera ca
influentele naturale precum petele solare/ particulele cosmice, materiile geologice si, in special,
o cantitate crescanda a vaporilor de apa in atmosfera ca fiind motive suplimentare pentru
incalzirea globala.

Tabelul 1.9 arata contributia estimata a gazelor cu efect de sera la incalzirea globala (datele au
fost preluate din [14, EEA, 1999])

Gaz Concentratia
crescuta din 1750
Contributia la
incalzirea globala
1


Sursele principale antropologice
Arderea combustibililor fosili (include generarea
energetica si transportul)
Despadurirea si amenajarea teritoriala
CO
2
30 % 64 %
Productia de ciment
Utilizarea fertilizatorilor
Defrisarea
Producerea de adipic si acid nitric
Arderea biomasei
N
2
O 15 % 6 %
Arderea combustibilului fosil (FBC)
Nota:
1 Pentru a compara impactul diferitelor gaze, este deseori utilizat potentialul de incalzire globala (GWP) raportat
la CO
2
, luand valoarea 1 pentru CO
2.
GWP este un concept ce ia in considerare capacitatea de absorptie energetica a
gazului si durata sa de stationare in atmosfera. GWP ar trebui cotat intotdeauna pentru o perioada specifica de timp.
Exemple pentru valori GWP pentru o perioada de peste 100 de ani este de 21, 310 pentru N
2
O si mai multe mii
pentru u numar de compusi halogenati. Emisiile ce iau in considerare valori GWP sunt numite echivalente CO
2.

Tabelul 1.9: Gazele cu efect de sera: modificarile concentratiei, contributia la incalzirea globala si
sursele principale
[12, IEA, 2001]

C
o
n
c
e
n
t
r
a
t
i
i

C
O
2

(
p
p
m
v
)

Ani
Capitolul 1
20 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Dioxidul de carbon (CO
2
) este produsul principal al reactiei de la arderea combustibililor solizi.
Emisiile de CO
2
sunt raportate direct la continutul de carbon al combustibililor, combustibilii
gazosi avand emisii semnificant mai mici de CO
2
decat alti combustibili fosili. Continutul de
carbon variaza pentru huila si lignit (antracit si carbune brun) intre 61 si 87 % greutate, pentru
lemn este aprox. 50 % greut., iar pentru motorina/benzina si pacura cu continut ridicat de sulf
aprox. 85 % greut.[1, Corinair, 1996]. Tabelul 1.10 prezinta factorii de emisie specifici CO
2

pentru combustibilii principali utilizati in instalatiile mari de ardere.

Combustibil
Factori de emisie specifici pentru CO
2
.
(t CO
2
/TJ (g/kWh))
Gaz natural 55 (198)
Pacura cu continu
ridica de sulf (HFO)
80 (288)
Pacura cu continut
redus de sulf (LFO)
77 (277)
Antracit 95 (342)
Lignit 110 (396)
Tabelul 1.10: Factorii de emisie specifici pentru CO
2
pentru combustibilii principali utilizati in
instalatiile mari de ardere [192, TWG, 2003]

Figura 1.7 prezinta emisiile de CO
2
calculate in kg CO
2
/MWh electricitate produsa pentru
diferite tipuri de instalatii de ardere [133, Strmberg, 2001].

0
200
400
600
800
1000
1200
C
o
a
l

P
P
C
o
a
l

C
H
P
G
a
s

c
o
m
b
i
n
e
d

c
y
c
l
e
G
a
s

C
H
P
O
l
d

c
o
a
l

P
P
O
l
d

o
i
l

P
P
L
i
g
n
i
t
e

P
P
Type of plant

k
g
/
M
W
h

Figura 1.7: Exemple ale eliberarilor de CO
2
pentru tipuri diferite de instalatii de ardere
Nota: calculate in kg CO
2
/MWh electricitate produsa
[133, Strmberg, 2001]


Emisiile de CO
2
in UE au scazut la 1 % intre 1990 si 1996, desi tendinta variaza considerabil
intre Statele Membre. Reducerea pentru UE in ansamblu depinde puternic de reducerile din
Germania si din Marea Britanie. Germania avea cele mai mari emisii de CO
2
la nivel national
din UE, cu aprox. 30% din totalul UE in 1995. Intre 1990 si 1996 cea mai mare reducere
absoluta a emisiilor a avut loc in Germania, in principal datorita restructurarii economice a
fostei Republici Democrate Germania. Reducerea substantiala a emisiilor in Marea Britanie a
fost cauzata in principal de schimbarea combustibilului, trecandu-se de la carbune la gaz natural
[14, EEA, 1999]. Tabelul 1.11 ofera informatii despre emisiile gazelor cu efect de sera si
reducerile/scaderile de CO
2
in cele 15 State Membre Europene (UE-15). Pentru date mai
detaliate referitor la emisiile gazelor cu efecte de sera in Comunitatea Europeana se va consulta
Tipul instalatiei
Carbune
Carbune
Ciclu combinat cu gaz
Veche pe carbune
Veche pe pacura
Lignit
Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 21
Inventarul Anual European al Comunitatii pentru Gazele cu Efect de Sera 1990 1996 [14,
EEA, 1999] (http://www.eea.eu.int/).

CO
2

(milioane de tone) Statele Membre
Emisii Reduceri/scaderi
CH
4

(kt)
N
2
O
(kt)
Austria 62 14 580 13
Belgia 129 2 591 35
Danmarca 60 1 430 33
Finlanda 66 14 270 18
Franta 399 60 2844 174
Germania 910 30 4788 210
Grecia 92 - 457 29
Irelanda 35 6 800 26
Italia 448 36 2516 162
Luxemburg 7 0 24 1
Olanda 185 2 1179 72
Portugalia 51 1 834 14
Spania 248 29 2370 90
Suedia 63 32 297 10
Marea Britanie
(UK)
593 19 3712 189
EU-15 3347 247 21692 1076
Nota:
Estimarile pentru 1996 nu sunt valabile pentru Austria, Denmarca, Franta, Italia, Portugalia si Spania.
Pentru aceste tari estimarile din 1994 si 1995 au fost utilizate pentru estimarea preliminara din 1996 UE-
15. Estimarile CO
2
nu sunt corectate pentru temperatura si comertul cu electricitate. Unele State Membre
utilizeaza estimarile cu corecturile CO
2
pentru a reflecta mai bine circumstantele nationale.
Tabelul 1.11: Emisiile de gaze cu efect de sera si reducerile din 1996
[14, EEA, 1999]


1.3.2.7 Acidul clorhidric

Instalatiile mari de ardere fara desulfurare a fluxului de gaz (FGD) sunt recunoscute a fi o sursa
majora de acid clorhidric in atmosfera. Emisiile de acid clorhidric se datoreaza cantitatilor de
cloruri prezente in combustibilii fosili precum carbunele si pacura. Cand se incinereaza
combustibili fosili, se elibereaza cantitati mici de cloruri. Impreuna cu umiditatea din aer,
hidrogenul clorurat se transforma in aerosol de acid clorhidric gazos ce contribuie la problemele
de acidifiere. Acesta devine mai diluat in timpul in care se misca prin atmosfera.

.
1.3.2.8 Acidul fluorhidric

Ca o clorura, florura este de asemenea un element natural prezent in combustibilii fosili. Cand
se utilizeaza combustibili fosili precum carbuele pentru generare de energie fara a utiliza FGW,
florurile sunt eliberate si evacuate prin fluxul de gaz. Se combina cu hidrogenul in forma de
hidrogen florurat si cu umezeala din aerul ambiental se formeaza acidul fluorhidric. S-a observat
faptul ca hidrogenul florurat poate fi emis prin schimbatorul de caldura rotativ si prin pre-
incalzitorul de aer pentru ardere.


1.3.2.9 Amoniacul (NH
3
)

Emisia de amoniac (NH
3
) nu rezulta din arderea combustibililor fosili, ci mai degraba este o
consecinta a reactiei incomplete a amoniacului in procesul de denitrurare. Amoniacul este
utilizat ca un aditiv ca amoniac pur sau in solutie cu apa in unitatile de SCR si SNCR.
Amoniacul reactioneaza chimic formand NH
4
HSO
4
si este indepartat din sistem in principal
Capitolul 1
22 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
impreuna cu cenusa zburatoare. Prin nici o retinere de praf sau FGD aflat dupa DENOX (finalul
configuratiei), alunecarea de amoniac este emisa astfel impreuna cu fluxul de gaz in
atmosfera. Pierderea de amoniac de la instalatiile SCR si SNCR se mareste cu o rata de crestere
NH
3
/NO
X
insa si cu reducerea activitatii catalitice.


1.3.2.10 Compusii organici volatili (COV)

Sursele de emisie a compusilor organici volatili sunt numeroase datorita activitatilor industriale,
arderea combustibililor fosili fiind dintre cele mai semnificante.


1.3.2.11 Compusii organici persistenti (POPs), hidrocarburile policiclice aromate
(PAHs), dioxinele si furanele

Printre compusii organici persistenti posibili a fi emisi in timpul arderii combustibililor fosili, ar
trebui mentionate hidrocarburile policiclice aromatice (PAHs), policlorodibenzo-dioxinele
(PCDDs) si polichlorodibenzo-furanele (PCDFs).

Moleculele PCDD si PCDF nu sunt foarte volatile iar cand sunt adsorbite de particulele produse
de ardere, au o stabilitate mare termica si chimica in mediu inconjurator. Ele pot fi distruse doar
prin temperauri de peste 1000 C. In acest context ar trebui mentionat ca PCDD/PCDF nu se
gasesc doar in gazele din cos ci si in reziduurile solide din orice proces de ardere, precum
cenusa din focar, zgura si cenusa zburatoare.

Exista 75 de tipuri de dioxine si 135 de furane. Pentru a cuantifica emisiile de dioxine si furane
luand in considerare toxicitatea lor, concentratiei sau fluxului emis i se acorda un coeficient de
greutate (factorul de toxicitate echivalent TEF) caracteristic pentru fiecare forma moleculara a
PCDD/PCDF gasita in amestecul respectiv
2
. 2,3,7,8-tetraclorodibenzodioxina este recunoscuta a
fi cea mai toxica PCDD si este luata ca substanta de referinta, dandu-i-se prin conventie o
valoare TEF de 1. Celelalte tipuri considerate a fi ingrijoratoare sunt moleculele ce substituie
2,3,7,8.

Activitatea dioxinei intr-un amestec este exprimata de aceasta TEQ a ei (Cantitatea toxica
echivalenta) definita:
TEQ = isomeri x TEF

De altfel arderea carbunelui, instalatiile de ardere ce utilizeaza lemnul sunt de asemenea
mentionate ca o sursa posibila de emisie. Procesul principal implicat este reciclarea lemnului
pentru productia energetica, de exemplu in forma de placi aglomerate de lemn sau deseuri de
lemn ce a fost tratat sau ce contine compusi organici clorurati (PCP, lindane, PVC, NH
4
Cl, etc.).
Si mai mult, introducerea unei arderi combinate a deseurilor (namol de epurare, plastice si
altele) in anumite instalatii de ardere conventionale ar putea de asemenea sa conduca la emisii
semnificante de dioxine [4, OSPAR, 1997].



1.3.3 Emisiile in apa

Pe langa generarea de poluare atmosferica, instalatiile mari de ardere sunt de asemenea surse
semnificante prin devarsarea apei (apa uzata si apa de racier) in rauri, lacuri sau mediii
maritime. Aceste devarsari pot cauza probleme cu calitatea apei, ce variaza foarte mult,
depinzand de tipul combustibilului utilizat, de tehnica de epurare aplicata, de tehnica de racire si
prin urmare de cantitatea de apa utilizata, si reactantii de tratare chimici si biologici adaugati

2
Valorile TEF pentru moleculele PCDD/PCDF variate difera in functie de sistemul utilizat. Cu toate acestea, sistemul NATO-
CCMS (NATO Committee on the Challenges of the Modern Society) este utilizat in mod usual la nivel international.
Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 23
pentru scopuri de epurare si intretinere. Sursele principale ale debitelor devarsate din instalatia
de ardere alimentate cu combustibil fosil pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

Cooling water
Waste water from the
desulphurisation plant
Surface run-off water
including water from fuel
storage areas
Waste water from boiler
acid washing
Waste water from
washing of boilers, air
preheater and ash
precipitator
Waste water from
regeneration of de-
mineralisers and
condensate polishers
Waste water from slag
flushing and ash
transport
Large
combustion
plant

Figura 1.8: Devarsari din instalatiile mari de ardere alimentate cu combustibil fosil

Eficienta termica a ciclului de ardere este restrictionata de limitele termodinamicii date de
ciclul Carno, ce reprezinta ciclul de ardere ideal. Aceasta inseamna ca nu toata energia
chimica din combustibililii fosili poate fi transformata intr-o energie mecanica si in continuare
in energie electrica. Rezultatul consta in faptul ca o parte semnificanta de energie furnizata prin
combustie trebuie sa se risipeasca la nivelul de condensare si sa fie transferata in mediul
inconjurator drept caldura cedata. Multe instalatii de ardere utilizeaza cantitati mari de apa de
racire ca si mediu de racire, preluate din rauri, lacuri, apa subterana sau mediu maritim.

Caldura eliberata este transferata (prin utilizarea tehnicilor de racire precum sistemele cu trecere
directa sau turnurile de racire la umed) in apa de racire si, in continuare, catre mediu acvatic.
Impactul asupra mediului datorat racirii industriale si astfel si tehnicile de racire utilizate in
instalatiile mari de ardere sunt descrise in BREF-ul de aplicare a BAT pentru sistemele de racire
industriale.

Debitul de apa uzata mentionat mai sus poate fi contaminat de o varietate de diferite substante
poluante pentru apa. Urmatorul tabel arata parametrii poluanti relevanti in general, ce sunt de
interes ca emisii in apa provocate de LCP. Cu toate acestea, insemnatatea fiecarui parametru
depinde de calitatea apei brute, de configuratia specifica a instalatiei si de procesul aplicat, ce
determina la randul sau tipul si cantitatea de poluant prezenta in apa uzata inainte de a fi tratata.
Continutul tabelului 1.12 nu se aplica total instalatiilor energetice cu alimentare cu combustibil
gazos si lichid.
Instalatia mare
de ardere
Apa de racire
Apa uzata de la instalatia
de desulfurare
Apa uzata de la evacuarea
prin spalare a zgurei sau
transportul cenusei
Apa uzata din regenerarea
materialelor
demineralizante
si din epurarea
condensatului
Apa uzata de la spalarea
cazanelor, pre-
incalzitorul
de aer si precipitatorul
de cenusa
Apa uzata de la spalarea
acida a cazanului
Apa scursa de pe suprafata
inclusiv apa de pe
suprafata de depozitare a
combustibilului
Capitolul 1
24 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Parametrii Parametrii*
pH TOC
Temperatura N (total)
Culoare P (total)
TSS Cd
TDS Cr
BOD Cu
COD Hg
Uleiuri minerale Ni
Cloruri libere Pb
NH
3
Zn
Toxicitatea pentru pesti Cl
-

Sb F
-

As PAH
Co BTEX
Mn
Tl
V
Sn
CN
S
SO
3

SO
4

EOX
Fenol
PCDD/PCDF
* conform Deciziei Comisiei 2000/479/EC asupra implementarii EPER: lista
specifica zonei pentru instalatiile de ardere >50 MW
th
, asa cum este prevazut in
ghidul draft-ului asupra implementarii EPER (23/8/2000).
Tabelul 1.12: Lista poluantilor pentru apa de la instalatiile mari de ardere


Datorita comportamentului lor chimic, biologic si fizic, astfel de compusi pot avea un impact
mare asupra mediului acvatic. Aceste substante pot cauza modificari in apa receptoare precum
cresterea aciditatii acesteia sau a alcalinitatii prin modificarea valorii pH, salinitate, reducerea
continutului de oxigen si stimularea cresterii plantelor datorita emisiilor de substante nutritive
pentru plante.

De exemplu, apa din spalarea zgurei si din transportul de cenusa are un caracter alcalin datorita
compozitia cenusii, in timp ce apa din cazan este acida. Apa uzata de la unitatea de desulfurare
la umed contine saruri precum clorurile si sulfatii. Sarea derivata din mare se gaseste in
majoritatea apelor de coasta. Cu toate acestea devarsarile de la activitatile industriale precum
instalatiile de generare a energiei contin o alta sursa de sare, efectul acesteia fiind cu mult mai
semnificant daca apa este devarsata intr-un rau sau intr-un lac



1.3.4 Combustia reziduurilor si a produselor secundare

Arderea combustibililor fosili este asociata cu generarea unei varietati de reziduuri si produse
secundare. Termenul de produs secundar este in general utilizat pentru materiale care pot fi
vandute pe piata (de ex. gipsul din desulfurarea fluxului de gaz de ardere). Conform
provenientei lor, reziduurile de la instalatia de ardere pot fi divizate direct in deseuri aferente
procesului de ardere sau deseuri generate de exploatarea instalatiei si a echipamentului ei
precum morile de carbune sau unitatile de tratare a apei. Reziduurile direct legate de procesul de
ardere a combustibililor fosili sunt cenusa (cenusa zburatoare si cenusa de la baza focarului) si
reziduurile generate de desulfurarea fluxului de gaz: in UE au fost produse cca. 55000 kt de
Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 25
deseuri solide din arderea carbunelui. De exemplu in 1999 aprox. 31000 kt au fost utilizati
(55.3 %). Restul de 24000 kt au fost depozitati controlat definitiv.

Cenusa de la baza cazanului si/sau zgura din cazan: Cenusa de la baza este un material
incombustibil ce se depune la baza cazanului si ramane in forma de cenusa neconsolidata.
Daca temperaturile de ardere depasesc temperatura de fuziune a cenusii, cenusa ramane ca
zgura in stare topita pana cand este inalturata de la de la baza cazanului ca zgura de cazan

Cenusa de pe pat fluidizat: Exploatarea instalatiei de ardere cu pat fluidizat pentru
combustibilul solid precum carbunele, insa si pentru arderea de biomasa si turba, este legata
de generarea de cenusa, aceasta constand intr-o compozitie a materialului de pe pat si
cenusa din combustibil. Cenusa este indeparatata de la baza camerei de ardere cu pat
fluidizat.

Cenusa zburatoare: Cenusa zburatoare reprezinta partea de material incombustibil ce este
evacuata din cazan impreuna cu fluxul gazului de ardere. Cenusa zburatoare este colectata
de catre echipamentul de retinere a pulberilor, asa cum este precipitatorul electrostatic sau
filtrul sac, precum si de diferite parti ale cazanului, precum economiser-ul si pre-incalzitorul
de aer. Cea mai mare cantitate de cenusa este generata de arderea huilei si lignitului, urmata
de arderea turbei si biomasei, in timp ce unitatile alimentate cu gaz genereaza cantitati
foarte mici de cenusa. Cantitatea de cenusa generata de instalatia alimentata cu
combustibilul lichid este mai mare decat cea a cazanului alimentat cu gaz, insa comparand
cu cantitatea de cenusa de la carbune, cantitatile acestea sunt mai degraba mici.

Reziduurile de la desulfurarea fluxului de gaz si produsele secundare: Combustibilii
fosili precum carbunele, turba si pacura contin cantitati variate de sulf. Pentru a evita
emisiile mari de dioxid de sulf in atmosfera, instalatiile mari de ardere (in special instalatiile
peste 100 MW
th
) sunt echipate de obicei cu instalatii de desulfurare (FGD). Diferitele
tehnici de desulfurare aflate momentan in functionare, au ca rezultat generarea de reziduuri
si produse secundare. Scruberele cu piatra de var/ scruber cu var la umed, de ex, produc gips
ca produs secundar, in timp ce sistemele cu scruber uscat (desulfurare uscata) produc un
amestec de adsorband ce nu a reactionat (de ex. var, piatra de var, carbonat de sodiu,
carbonat de calciu), saruri sulfuroase si cenusa zburatoare ca reziduuri.

Cenusa si reziduurile de la desulfurarea fluxului de gaz de ardere sunt cele mai mari cantitati de
deseuri provenite de la instalatiile mari de ardere. Aceste reziduuri sunt partial devarsate pe o
suprafata de teren sau pot fi utilizate in diferite scopuri precum aditivi in productia de ciment si
beton; ca agregat in beton, asfalt, regenerarea minelor sau stabilizarea deseurilor; si ca
ingredient in multe alte produse.

Gipsul, un produs secundar al instalatiei de desulfurare, este utilizat foarte mult in productia
placilor de gips, reprezentand o contributie semnificanta si crescuta dpdv al necesarului de gips.
Totusi o anumita contributie este si cea a gipsului natural.

In afara de deseurile legate direct de procesul de ardere, ce apar in volume mari, sunt generate si
deseuri in volumuri mici ca rezultat al exploatarii instalatiei si echipamentului. Exemple tipice
de astfel de deseuri sunt:

Reziduurile din curatarea cazanului: Reziduurile generate in timpul service-ului adus
cazanului pe partea de gaz si apa, iclusiv a pre-incalzitorului de aer, economiser-ului, supra-
incalzitorul, cosul, condensatorul si echipamentul auxiliar. Pe partea de gaz, reziduurile de
ardere precum funinginea si cenusa zburatoare, se formeaza pe suprafata echipamentului si
indepartate periodic. Pe partea de apa, se formeaza in cazan crusta si produsele de corodare
ce trebuie sa fie indepartate din cand in cand utilizandu-se solutii acide sau alcaline.



Capitolul 1
26 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Resturile de la macinarea combustibilului solid: Combustibilii solizi precum carbunele si
lignitul sunt de obicei redusi la o marime pentru a putea fi introdusi in cazan. In timpul
macinarii carbunelui, rocile si piritele (minerala cu continut de fier) trebuie sa fie separate
din fluxul de combustibil. Acest reziduu solid poate fi evacuat impreuna cu cenusa de la
baza cazanului.

Namolul de la tratarea apei de proces: Deseurile rezultate de la tratarea apei de proces
pentru ciclul aburului. Tratarea apei de proces pentru cazan poate contine diferite procese
precum sedimentarea, cuagularea, inmuierea, filtrarea si osmoza. Aceste metode de tratare
au ca rezultat namolul provenit din tratare.

Rasinile uzate de la schimbul ionic: Rasinile pentru schimbul de ioni sunt utilizate pentru
tratarea apei de proces pentru cazan

Catalizatorii uzati de la procesele SCR: catalizatorii SCR sunt utilizati pentru a reduce
emisiile oxizilor de azot in atmosfera. Datorita dezactivarii, acesti catalizatori trebuie sa fie
inlocuiti periodic (dupa mai multi ani de service). Astazi exista diferite procese de
regenerare a materialelor catalitice

Namolul de la epurarea apei uzate: Namolul generat de tratarea diferitelor debite de apa
uzata provenite de la instalatia mare de ardere

Deseurile de laborator: Cantitatile mici de deseuri generate in laborator, de exemplu prin
analizarea esantioanelor de combustibil, apa de admisie, produsele secundare, reziduurile
etc.

Alte reziduuri: Alte reziduuri includ acele reziduuri provenite de la uleiurile uzate si
echipamentul ce contine ulei, echipamentul ce contine PCB, deseurile de la tratarea
combustibilului (de ex. spalarea carbunelui).

Cele mai multe dintre reziduurile si produsele secundare mentionate mai sus de la ambele
procese de ardere (de ex. cenusa) si de la procesul de desulfurare (de ex. gipsul) si orice alte
reziduuri de la instalatia de ardere prezinta in general un risc potential pentru mediu. Cenusa de
la cazanul alimentat cu carbune, de ex, contine elemente precum silicon, aluminiu, fier, calciu,
magneziu, potasiu, sodiu si titan, precum si metale grele ca antimoniu, arsen, bariu, cadmiu,
crom, plumb, mercur, seleniu, strontiu, zinc si alte metale.

Legilatia actuala UE se refera la multe dintre reziduurile mai sus mentionate provenite de la
instalatiile de ardere, precum deseurile. Cu toate acestea, pentru multe decenii, industria a depus
un mare efort in dezvoltarea cailor de reducere a generarii de reziduuri si/sau de reutilizare a
acestora in diverse sectoare industriale, precum industria cimentului si in constructii, astfel incat
cantitatea de deseuri destinata depozitarii finale pe terenuri s-a redus actual. Conform Directivei
Consiliului 75/442/EC (si modificarilor), aceasta este in beneficiul mediului deoarece utilizarea
reziduurilor ca materii prime ajuta la conservarea resurselor naturale si la reducerea cantitatii
totale de deseuri ce a fost produsa.

Referitor la cenusa de la baza cazanului si cenusa zburatoare provenita de la arderea carbunelui,
ambele sunt compuse din elemente diverse ale solului ce formeaza carbunele. Una dintre
caracteristicile lor cele mai specifice este faptul ca masa acestui material se afla intr-o stare de
pulbere sau sinterizata, cele mai multe elemente fiind continute intr-o matrice inerta, acesta de
fapt determinand clasificarea lor legala in listele de deseuri nationale si internationale ca fiind
reziduu inert, inactiv sau nepericulos (de ex. deseuri nepericuloae in lista Europeana de deseuri
Decizia 2001/118/EC, si de asemenea formeaza partea listei verzi din OECD Decision
C(92)39/final).

Capitolul 1
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 27
De asemenea se cunoaste foarte bine ca unele produse secundare, precum gipsul din instalatia
de desulfurare (gipsul a fost clasificat ca deseu nepericulos pe lista europeana (Decision
2001/118/EC)) este bine cotat comercial pe piata de gips si este utilizat ca cea mai importanta
materie prima pentru producerea de placi de gips. Aceste eforturi facute de industrie au ajutat la
reducerea efectelor asupra diferitelor medii si riscul impactului asupra mediului.


1.3.5 Emisiile de zgomot

Zgomtoul si vibratia sunt aspecte uzuale reiesite din exploatarea instalatiilor mari de ardere, in
special turbinele pe gaz au emisii ridicate de zgomot. Zgomotul de proces emis de o instalatie in
mediu inconjurator este un factor ce a cauzat multe plangeri in trecut. Este necesar sa se ofere
cateva informatii referitoare la cauzele si la abordarile de prevenire si reducere a zgomotului si
vibratiilor.

Cele mai semnificante surse de zgomot sunt de la transportul si manipularea combustibililor,
reziduurile si produsele secudnare; utilizarea pompelor mari si a ventilatoarelor; supapele de
siguranta; tehnicile de racire; si bineinteles cazanele, turbinele pe gaz sau abur si motoarele
stationare. Zgomotul si vibratia pot fi masurate in mai multe feluri, insa in general detaliul este
specific amplasamentului si ia in considerare frecventa sunetului si localizarea zonelor
rezidentiale (receptorii senzitivi).

Impactul zgomotului emis de instalatia de ardere se limiteaza la o zona relativ apropiata in jurul
instalatiei. Cea mai frecventa problema, in special in timpul noptii, poate fi disturbarea prin
zgomot a oamenilor ce traiesc in apropiere de instalatie. Din acest motiv in unele tari, nivelurile
de zgomot in timpul noptii sunt mai stricte.



1.3.6 Emisiile de substante radioactive

Conform articolului 2.1 din Directiva IPPC, substantele naturale radioactive nu sunt substante
considerate a fi supuse Directivei IPPC. Cu toate acestea, s-a cazut de acord in cadrul grupei
tehnice de lucru pentru instalatii mari de ardere de a include cateva informatii referitoare la
emisiile substantelor naturale radioactive evacuate prin arderea combustibililor fosili, in cadrul
partii generale ale acestui document.

Emisiile de substante radioactive prezente in mod natural in majoritatea combustibililor fosili nu
sunt considerade o problematica cheie de mediu in obiectivul schimbului de informatii pentru
BAT-urile instalatiilor mari de ardere, si de aceea nu vor fi descries in continuare. Totusi, in
ultimii ani, societatea europeana (in special populatia ce traieste in apropierea instalatiilor mari
de ardere) a devenit din ce in ce mai ingrijorata asupra radiatiei emanate prin utilizarea
combustibililor solizi, in special arderea cantitatilor mari de carbune. Cu toate acestea, in
practica emisiile in aer a substantelor radioactive de la o instalatie energetica sau de la un cos s-
au dovedit a fi aproape nedetectabile in comparatie cu radiatia naturala de fond.

Motivul pentru aceasta este acela ca dupa arderea huilei, lignitului sau turbei, aproape toate
substantele radioactive raman in cenusa. O examinare a radioactivitatii materialului solid ce
trece prin instalatiile energetice a aratat ca mai mult de 90% din radioactivitatea carbunelui este
retinuta in cenusa. Doar procente mici de radioactiviattate pot fi gasite in produsele de
desulfurare a gazului de ardere, ca gipsul FGD. Concentratia de nuclide radioactive in cenusa
este determinata de concentratia nuclidelor radioactive din carbune, continutul de cenusa si
conditiile din statia energetica. Datorita continutului de cenusa, concentratiile nuclidelor
radioactive naturale in cenusa zburatoare a depasit-o pe cea din carbune cu un factor de la 2 la
15. Rezultatele masuratorilor internationale ale radioaactivitatii in cenusa zburatoare produsa de
arderea carbunelui tind a fi intre 60 si 1000 Bq/kg. Valorile medii se afla intre 90 si 180 Bq/kg
Capitolul 1
28 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
cu valori de varf de pana la 1000 Bq/kg pentru seriile de uraniu, si intre 70 - 150 Bq/kg cu valori
de varf de pana la 290 Bq/kg pentru seriile de toriu.

Cenusa de turba este utilizata pentru terenurile agricole, pentru amenajarea teritoriala, betonare
si ca material de umplutura pentru constructia de drumuri. De asemenea poate fi utilizat ca
material steril si rambleu. Expunerea la radiatii de la manipularea si utilizarea cenusei de turba a
fost estimata cu indicatori de activitate. In cenusa de turba, concentratiile activitatii nuclidelor
radioactive sunt de 20-25 de ori mai mari decat in turba. Concentratiile de radiu si toriu nu sunt
la aceeasi concentratie ca in sol si roci. Concentratia uraniului (pana la 1000 Bq/kg) este in
medie de aprox. 25 de ori mai mare decat in nisip sau pietris.



Capitolul 2
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 29
2 TEHNICI UZUALE DE PRODUCERE A ENERGIEI

2.1 Principiile arderii

Un cazan necesita o sursa de caldura la o temperatura suficienta pentru a produce aburi.
Combustibilii fosili, atunci cand sunt utilizati pentru generarea de aburi, sunt incinerati in
general intr-un focar sau intr-o camera de ardere a unui cazan. Generatorii de aburi pot de
asemenea utiliza energie termica in forma de caldura cedata de alte procese.

Arderea poate fi definita ca o combinatie chimica rapida a oxigenului cu elementele
combustibile din combustibil. Exista doar trei elemente chimice combustibile semnificative,
carbonul, hidrogenul si sulful. Sulful este de semnificatie minora ca sursa de caldura.

Carbonul si hidrogenul, cand ard pentru a reactiona cu oxigenul, sunt transformati in CO
2
si

H
2
O
conform urmatoarelor reactii:

C + O
2
CO
2

2H
2
+ O
2
2H
2
O

Aerul este o sursa uzuala de oxigen pentru focarul cazanului. Aceste reactii de ardere sunt
exotermice iar caldura evacuata este de aprox. 32800 kJ/kg de carbon ars si 142700 kJ/kg de
carbon ars. Energia combustibililor fosili nu poate fi calculata prin insumarea energetica a
continturilor de hidrogen si carbon, deoarece trebuie luata in considerae si energia chimica a
structurii molecuare. De asemenea si sulful si alte elemente din combustibili contribuie la
eliberarea de energie. Deoarece apa este eliberata in forma gazoasa in timpul arderii, apa
continuta de combustibil reduce caldura transferabila la generatorul de abur. Aceasta energie
este exprimata ca valoare de incazire inferioara (LHV). LHV poate fi comparata cu valoarea
de superioara (UHV) ce este definita pentru toate produsele de ardere in conditiile de mediu (1
bar, 25 C). Cea mai mare parte a energiei suplimentare este disponibila doar prin condensarea
H
2
O gazoase, din flux de gaz in H
2
O lichida la temperaturi sub punctul de roua al apei, adica
mai putin de 40 C.

Obiectivul unei arderi bune este de a elibera intreaga caldura, timp in care sa se reduca
pierderile din imperfectiunea arderii si fluxurile de aer inutile. Combinatia elementelor
combustibile si a compusilor combustibilului cu oxigen necesita o temperatura destul de ridicata
pentru a aprinde constituentii, amestecul bun sau turbulenta, si timp suficient pentru o ardere
completa.

In focarul cazanului (unde nu exista lucru mecanic), energia caldurii derivata din reactia
elementelor combustibile cu oxigenul depinde de ultimele produse ale arderii si nu de
combinatiile intermediare ce pot apare pana in rezultatul final.

O simpla demonstratie a acestei legi este reactia a 1 kg de carbon cu oxigen pentru a produce a
anumita cantitate de caldura. Reactia poate apare intr-o singura etapa pentru a forma CO
2
, sau in
anumite conditii, poate apare in doua etape: prima prin formarea CO, care produce o cantitate
mult mai mica de caldura, si a doua, prin reactia a CO pentru a forma CO
2.
Oricum, cantitatea
totala de caldura degajata in doua etape este aceeasi de 32800 kJ/kg degajata cand carbonul este
ars intr-o singura etapa pentru a forma CO
2
.

Faptul ca, pe aceste doua cai, carbonul poate reactiona cu oxigenul este de importanta maxima
in constructia echipamentului de ardere. Metodele de ardere trebuie sa asigure amestecul
complet al combustibilului si oxigenului pentru a fi siguri ca tot carbonul arde formand CO
2
si
nu CO. Abaterile de la aceste cerinte vor avea ca rezultat pierderi apreciabile ale eficientei de
ardere si in cantitatea de caldura degajata de combustibil, deoarece doar aprox. 28% din caldura
disponibila in carbon este degajata cand se formeaza CO in loc de CO
2.


Capitolul 2
30 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

2.2 Procese tehnice uzuale de ardere

Capitolul este structurat pentru cei interesati in intelegerea generala a industriei si pentru cei
interesati in legatura dintre procesele industriale si expunerile din sectiunile urmatoare.


2.2.1 Conversia generala a combustibilului in caldura

In aceasta sectiune, informatia este data doar ca un rezumat pentru a oferi o imagine de
ansamblu asupra diferitor tehnici de ardere. Acolo unde este necesar, procesele de ardere
specifice sunt mentionate mai detaliat in capitolele relevante pentru combustibil. Tehnicile de
ardere sunt in general utilizate la o presiune atmosferica, insa pot fi proiectate pentru presiuni
mai mari. In toate sistemele de ardere, energia combustibilului (valoarea calorifica neta) este
transformata aproape 100% in caldura. Aceasta eficienta a transformarii se numeste utilizarea
combustibilului si se limiteaza la eficienta totala a tuturor proceselor. In general in majoritatea
utilizarilor, aceasta caldura neta degajata de combustibil este transferata si utilizata in procesele
de producere a aburilor. Carbonul nears din cenusa, CO si COV contin pierderi de energie a
fluidului in timpul arderii de ardere.

In procesele de gazificare a combustibililor solizi sau lichizi, caldura este degajata in doua
etape; prima etapa este atunci cand combustibilul este gazificat si a doua etapa este cand gazul
produs este ars. In sisteme sub presiune, toata caldura degajata poate fi transmisa direct la
turbinele pe gaz sau la motoarele de ardere dupa epurarea gazului.

Extractia combustibilior gazosi (sau lichizi) special duce la produse specifice, prelucrate adica
in rafinarii si nu in LCPs.

Alegerea sistemului actionat de catre o instalatie se bazeaza pe incarcarile, disponibilitatea
combustibililor si cerintele energetice catre instalatia de generare a electricitatii. Instalatiile ce
utilizeaza aceste sisteme necesita de asemenea alte procese suplimentare pentru a putea fi
actionate in a sprijini generarea de electricitate. Aceste procese suplimentare pot include
operatiuni auxiliare precum procesarea carbunelului si controlul poluarii. [21, US EPA, 1997].



2.2.2 Arderea cu combustibil solid pulverizat

In mai mult de 90 % din capacitatea sistemelor de ardere cu combustibil solid, combustibilul
este pulverizat inainte de ardere. Doua linii generale sunt posibile:

Focar cu cenusa uscat la baza: Acest tip functioneaza la temperaturi cu mult sub punctul
de topire al cenusii, avand in vedere calitatea cenusii. Pentru a evita zgura, temperatura
cenusii ar trebui sa fie suficient de redusa pentru a nu se lipi de perete, cenusa colectata la
baza ramanand solida. Mai multe informatii detaliate sunt date pentru sistemele de ardere
cu carbuni in Capitolul 4.

Focar cu evacuarea zgurei la umed: Acest tip functioneaza la temperature deasupra
punctului de topire a cenusii pentru a asigura cenusa lichida cu suficienta fluiditate pentru a
se scurge pe peretii protejati. Cenusa lichida este stinsa intr-un colector plin cu apa. Acest
tip este deseori utilizat pentru combustibili cu caracteristici sarace de ardere, incluzand
reciclarea cenusii zburatoare. Co-incinerarea deseurilor este deseori mai simplu de realizat
in focare cu evacuarea zgurei la umed. Informatii mai detaliate sunt date pentru sisteme de
ardere specifice combustibilului in Capitolul 4.



Capitolul 2
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 31

2.2.3 Focarele de ardere cu pat fluidizat

Pentru acest tip de focar FBC, combustibilul solid trebuie in general sa fie macinat cu granulatie
medie. Particulele fine ar fi suflate de pe patul fluiditzat, particulele mai mari ar opri fluidizarea.

Unitatile mici functioneaza la presiune atmosferica si la fluidizare statica. O data cu crestea
marimii cazanului, este de preferat utilizarea arderii cu pat fluidizat circulant. Pentru a exploata
intreg focarul, extractia particulelor voluminoase, separarea ciclon si reciclarea particulelor cu
granulatie mai mare pentru pat, reprezinta o parte integrala a unui concept. Cateva instalatii pilot
FBC functioneaza la presiuni inalte si turbina pe gaz integrata pentru expansiunea fluxului de
gaz. Aceste sisteme sunt numite PFBC. Tehnologia PFBC se afla inca in cercetare. Informatii
mai detaliate sunt date pentru sistemele de ardere pe carbune si biomasa in Capitolul 5.



2.2.4 Arderea pe gratar

La arderea pe gratar, combustibilul utilizat ar trebui sa fie de dimensiuni mai mici decat sistemul
gratarului. Bucatile de combustibil prea mici cad nearse prin gratar, bucatile prea mari nu sunt
arse complet cand sunt inlaturate, adica in cazul gratarului mobil. Informatii mai detaliate sunt
furnizate mai tarziu pentru sistemele de ardere cu carbune sau biomasa.


2.2.5 Arderea pacurii si a gazului

Sistemele alimentate cu gaz si pacura reprezinta constructia de baza pentru arderea cu
combustibil pulverizat. In timpul in care combustibilul gazos este ars direct cu aerul,
combustibilii lichizi sunt pulverizati in focar prin duze, generand niste picaturi foarte mici
actionate de abur aflat la presiune inalta si producand o cantitate mare de compusi volatili.
Doare pacura cu continut ridicat de sulf are cantitati semnificative de cenusa. Toti combustibilili
curati gazosi si lichizi pot fi arsi prin arzatoare la baza focarului. Informatii mai detaliate pentru
sistemele de ardere cu pacura si gaz vor fi furnizate mai tarziu.


2.2.6 Gazificarea/Lichefierea

Unitatile mici de gazificare exploatate la presiune atmosferica sunt utilizate deseori pentru
biomasa, aflandu-se langa amplasamentele de colectare a biomasei. Suplimentar, gazul din
procesele de gazificare naturala din depozitele de deseuri este utilizat prin colectarea gazului de
pe aceste terenuri. In ambele cazuri, gazul este ars in motoare de ardere mici sau in diferite
aplicatii.

Lichefierea combustibililor solizi este mai complexa si a fost aplicata in rafinarii pentru a
produce petrol secundar pentru instalatiile de transport.

In procesele de gazificare, combustibilii gazosi, lichizi si resturile de combustibil solid sunt
produse primare.

Pentru instalatiile mari energetice, gazificarea este mai interesanta in conditii de presiune si
temperature inalte, deoarece conversia directa a caldurii in electricitate este posibila in turbinele
pe gaz si indirect prin turbinele cu aburi sau ambele combinate (ciclu combinat). Marimea si
pretul unor asemenea sisteme nu sunt competitive in general pentru productia de electricitate cu
carbune sau pacura cu continut ridicat de sulf. Informatii mai detaliate pentru sistemele de
gazificare a combustibililor specifici sunt oferiti in Capitolele 5 si 8.


Capitolul 2
32 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
In principiu, toate tipurile de focare cu combustibilii solizi pot fi folosite, cu masuri
suplimentare, la procese de gazificare. Principalul risc ce trebuie evitat este producerea unui
amestec de combustibil si aer intr-o gama explozibila. Produsele intermediare in forma de gaze
de combustie si lichide volatile drept combustibili secundari pot fi utilizati in turbinele pe gaz
sau motoarele de ardere. Pentru arderea directa a combustibililor solizi gazificati in turbine pe
gaz sunt solicitate filtrarea foarte eficienta a prafului si desulfurarea gazului. Nu sunt necesare
procesele costisitoare de separare, necesare in rafinarii. Aceasta prezinta interes, in termeni
comerciali, cand pretul combustibililor lichizi si gazosi este mare in comparatie cu combustibilii
solizi. In ambele cazuri, procesul de gazificare necesita o cantitate mare de energie a
combustibilului, reducand astfel eficienta totala. Aceasta pierdere poate fi redusa prin generarea
de aburi utilizand caldura degajata de gazificator. Totusi, arderea combustibililor gazificati
genereaza mai putina electricitate decat gazul natural in turbinele pe gaz sau ciclurile combinate.



2.3 Conversia directa

2.3.1 Generalitati

Expansiunea directa a gazului (flux) fierbinte aflat la presiune in turbinele pe gaz si motoarele
de ardere permit generarea energiei mecanice si ulterior a celei electrice. Aceste sisteme au fost
dezvoltate de sisteme mobile si deseori sunt utilizate in zone indepartate precum insulele sau ca
turbine pe gaz in retelele de distributie a gazului. Transferul caldurii din arderea la temperaturi
ridicate catre aburi cu temperatura restrictionata este asociata cu pierderi exergetice. Din aceasta
cauza, interesul a crescut in sisteme cu temperaturi mai inalte, ce dau o eficienta electrica mai
mare. Aceste tehnologii pot fi pornite foarte repede si pot rezolva necesarul de varf, stabiliza
frecventa sau voltajul de alimentare. Suplimentar, aceste tehnologii nu necesita neaparat apa
pentru racire. Totusi, acestea pot fi conectate la procese de aburi pentru a creste eficienta totala,
adica cicluri combinate.

Deoarece eficienta electrica variaza cu temperatura ambientului, datele pentru toate sistemele de
transformare a caldurii in electricitate sunt calculate la conditii standard.


2.3.2 Motoarele de ardere

Motoarele de ardere au unul sau mai multi cilindri in care are loc arderea combustibilului.
Motoarele transforma energia chimica a combustibililor in energie mecanica, avand o
constructie similara cu a unui motor auto. Motorul este atasat la arborele generatorului si
furnizeaza energia mecanica pentru a actiona generatorul ce produce electricitate. Unitatile ce
genereaza arderea interna pentru instalatiile energetice sunt construite tipic pentru a functiona in
patru sau doua cicluri.

Motoarele de ardere sunt mici sau medii, incepand cu capacitati de la 2 MW pana la mai mari de
50 MW. Acestea sunt mai eficiente decat turbinele pe gaz. In plus, costurile de capital sunt mici,
sunt usor de transportat si pot genera electricitate aproape imediat dupa pornire. Din acest
motiv, generatoarele cu combustie interna sunt deseori utilizate pentru sarcini mici si pentru a
furniza energie de rezerva [21, US EPA, 1997].

Unele motoare (de viteza mica in doi timpi) pot atinge mai mult de 40 MW
e
; 30 MW
e
nu mai
sunt o exceptie. Aceste motoare sunt derivate din sistemele mobile ce genereaza energie
mecanica pentru trasportul utilitarelor precum camioane, trenuri si vapoare. In industria
alimentata cu electricitate aceasta energie mecanica este transformata in energie electrica de
catre un generator. Aceasta tehnica este deseori utilizata pentru alimentare de rezerva.
Comparand cu turbinele pe gaz, arderea nu este continua insa are loc in camere de ardere
inchise. In timpul arderii, presiunea si temperatura cresc foarte mult permitand o conversie
eficienta pentru unitatile mici. Cele mai multe sisteme utilizeaza motorina sau pacura cu
Capitolul 2
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 33
continut ridicat de sulf drept combustibil lichid, fiind insa posibila si utilizarea combustibilului
gazos. Motoarele de ardere, functionand cu pacura cu continut ridicat de sulf reprezinta solutii
eficient ca si costuri utilizate ca alimentatori de baza cu electricitate in zone indepartate precum
insulele.


2.3.3 Turbina pe gaz

Sistemele cu turbine pe gaz functioneaza intr-un mod similar cu sistemele cu turbine pe aburi
exceptand faptul ca gazele de ardere sunt utilizate pentru invartirea paletelor turbinei in locul
aburilor. In plus fata de generatorul electric, turbine actioneaza de asemenea un compresor
rotativ pentru a presuriza aerul, care este apoi amestecat ori cu gaz ori cu combustibil lichid in
camera de ardere. Cu cat compresia este mai mare cu atat mai mare este temperature si
randamentul ce poate fi atins in turbina pe gaz. Gazele de ardere sunt emise in atmosfera de
catre turbina. Spre deosebire de sistemul de turbine pe aburi, sistemele de turbine pe gaz nu au
cazane sau alimentatori cu aburi, condensatori sau sisteme de evacuare a caldurii cedate. De
aceea, costurile de capital sunt mult mai mici pentru sistemul cu turbina pe gaz decat pentru
sistemul cu turbina cu aburi. In utilizarile de producere a electricitatii, turbinele pe gaz sunt
utilizate pentru necesarul de varf, adica unde este necesara o pornire rapida si cicluri scurte [21,
US EPA, 1997].

Turbinele pe gaz in comparatie cu focarele, functioneaza la presiune ridicata. In turbinele pe gaz
se pot utiliza direct doar combustibili puri, in principal gaz natural deseori cu motorina ca
rezerva. Combustibilii ce contin cenusa necesita sisteme de epurare a fluxului de gaz la intrare
precum PFBC sau epurare a gazului in combinatie cu gazificarea. Informatii detaliate pentru
sistemele de ardere pe gaz sunt oferite in Capitolul 7.

Turbinele pe gaz sunt de asemenea utilizate pentru necesarul de rezerva sau necearul de varf, in
retelele mari. In cazul insulelor, turbinele pe gaz functioneaza cu combustibil lichid, in principal
motorina in functionare cu sarcina medie sau de baza.


2.4 Procesele tehnice uzuale cu aburi

2.4.1 Generalitati

Cele mai multe instalatii energetice functioneaza utilizand un proces cu aburi ce utilizeaza
energia din combustibil pentru a genera aburi la o presiuni si temperaturi inalte, ambele fiind
necesare pentru o eficienta mai mare. Transferul de caldura de la combustibil este utilizat pentru
a evapora apa din cazan si pentru a supra-incalzi aburul. In turbinele pe aburi, aburul se destinde
datorita presiunii reduse din turbina. Rata de reducere a presiunii depinde de temperatura medie
de racire. Cea mai mica presiune defineste maximum de eficienta electrica. Racirea este
necesara pentru a condensa aburul.

Deoarece este un lichid ce se comprima, apa consuma cea mai mica energie, apa de alimentare a
cazanului comprimandu-se se reintoarce in ciclul apa-abur. Tehnicile de racire sunt utilizate
pentru a inlatura energia de condensare a aburilor, adica pentru instalatiile energetice ce
condenseaza si pentru instalatiile energetice in cogenerare sau pentru instalatiile termo-electrice
combinate.


2.4.2 Instalatia energetica de condensare in vacuum

Asa numitele instalatii energetice de condensare utilizeaza surse de racire ambientale pentru a
condensa aburul la temperatura cea mai mica disponibila si in conditii de vacuum.

Capitolul 2
34 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Racirea cu apa de mare permite din acest motiv cea mai mare eficienta, fiind urmata de racirea
directa cu apa din rau. Racirea ce utilizeaza un ciclu intermediar de racire sau cu sisteme de
racire cu aer (uscata) reprezinta in general cea mai putin efectiva tehnica.


2.4.3 Co-generarea /producerea termo-electrica combinata

Pentru o productie de caldura eficienta ca si costuri, sunt necesare temperature inalte comparate
cu temperatura unei instalatii energetice de condensare in vacuum. Prima posibilitate este
extractia aburului la presiune inalta. Acest abur este pierdut in productia de electricitate din
turbina cu aburi la presiune joasa, insa temperatura este destul de mare pentru a alimenta un
sisteme de termoficare. Urmatoarea posibilitate pentru producerea combinata de caldura si
curent electric este de a retrage aburii de la turbina cu aburi la presiune joasa ce are o pierdere
mica in producerea de electricitate. Condensarea in sistem cu contrapresiun (deasupra unei
atmosfere) recupereaza apa din condensarea aburilor la mai mult de 100 C. Sistemele tipice de
termoficare au nevoie de temperaturi intre 80 si 120 C. In orice caz, extragerea caldurii dintr-
un circuit optimizat de apa-abur reduce eficienta electrica. Deoarece cantitatea recuperata de
caldura creste, pierderea de electricitate poate fi utilizata drept caldura utila. Factorul tipic
pentru agentul termic recuperat prin pierdere a curentului electic este multiplu. Cu temperaturi
de extractie reduse, acest factor creste. Insa criteriile tehnice si de sanatate limiteaza temperature
minima pentru sistemele de termoficare. Ratele tipice de utilizare a combustibilului sunt intre 75
si 90 % unde grade inalte de electriciate si caldura sunt combinate ca energie simpla.

Producerea combinata de energie termica si energie electrica si/sau co-generarea sunt doua
procese similare in industrie si in termoficare. Utilizarile industriale de caldura pot oscila intre
temperaturi joase si inalte deasupra temperaturii ambientale. In functie de temperaturile
disponibile in procesul de aburi, caldura utilizata in industrie se poate afla deasupra temperaturii
din procesul cu aburi sau chiar deasupra temperaturii de debit din turbina pe gaz. In acest caz,
pierderea de agent termic industrial poate fi recuperata printr-un recuperator de caldura cu
generator de abur pentru a produce aburi pentru o alimentare cu caldura de calitate inferioara.

Procesele cu aburi ce utilizeaza caldura de la gazul rezidual provenit de la o turbina pe gaz, un
motor de ardere sau agent termic condensat uzat de la o turbina cu aburi cu condensare in
contrapresiune deasupra presiunii atmosferice, pot fi recuperate pentru utilizari cu temperaturi
reduse. Aceleasi conditii ca si cele date pentru utilitatile de termoficare se aplica pentru
utilizarea agentului termic condensat. In general, aplicatiile industriale nu se limiteaza la
perioadele de iarna cu necesar mai mare de agent termic pentru termoficare. Astfel utilizarile
industriale sunt mult mai eficiente ca si costuri pentru acelasi tip de instalatie aflata in aceeasi
situatie.

Daca nu este disponibila o alimentare cu caldura de calitate inferioare pentru co-generare in
industrie atunci este posibila doar recuperarea generarii de electricitate cu instalatie energetice
de condensare in vacuum. In acest caz, utilizarea energetica a combustibilului este limitata
similar cu generarea directa de electricitate cu generator cu aburi cu recuperare de caldura
(HRSG). Pentru acest tip de producere de electricitate nu e necesar un combustibil suplimentar
deoarece necesarul de caldura din procesul primar necesita intreg combustibilul. Doar la o
temperatura crescuta a aburului in cazul arderii suplimentare poate fi optimizata productia de
electricitate la o eficienta mai buna. Aceasta arata faptul ca doar utilizarea combustibilului nu
este o masura buna eficienta deoarece nu masoara calitatea procesului CHP.

Singura masura fiabila poate fi exergia, aplicata in industrie ca masura generala calitativa pentru
toate timpurile de energie.

Tabelul 2.1 ofera informatii asupra CHP in Statele Membreu UE-15 si CHP ca procent al
generarii termice si electrice totale in anul 1998.


Capitolul 2
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 35
Statele
Membre
Electricitatea
CHP
(GWh)
Proportia termica-
electrica (%)
Proportia
electricitatii totale
(%)
Belgia 3410 9.6 4.1
Danemarca 25591 66.9 62.3
Germania 41770 11.3 7.5
Grecia 981 2.3 2.1
Spania 21916 22.2 11.2
Franta 12660 22.7 2.5
Irelanda 404 2.0 1.9
Italia 44856 21.6 17.3
Luxemburg 329 87.7 22.5
Olanda 47835 55.4 52.6
Austria 14268 76.2 24.8
Portugalia 3288 12.8 8.4
Finlanda 25128 75.6 35.8
Suedia 9544 95.5 6.0
Marea Britanie 18644 7.4 5.2
Total EU-15 270624 21.0 10.9
Tabelul 2.1: CHP in EU-15 si CHP ca procent din generarea termica si cea electrica totala in 1998
[186, Eurostat, 2001], [187, Eurostat, 2002]



2.5 Ciclul combinat

2.5.1 Generalitati

Utilizarea turbinelor pe gaz de catre companii de utilitati este recunscuta industrial, iar
temperature gazelor reziduale este de aprox. 500 C sau mai mult. Aceasta temperature creeaza
posibilitatea de a aplica un process suplimentar de ciclu a aburului. Aceste tipuri de sisteme
optimizeaza procesele de gaz si abur pentru a optimiza eficienta electrica. Principiile ciclului
combinat poate fi de asemenea aplicat la motoarele de ardere. Deoarece eficienta electrica
variaza cu temperatura ambientala, datele sunt calculate pentru conditii standard.


2.5.2 Arderea suplimentara a turbinelor pe gaz cu ciclu combinat si
reabilitarea instalatiilor energetice existente

Turbinele pe gaz cu ciclu combinat functioneaza la maximum eficientei electrice la sarcina
maxima. Cu 10 20% ardere suplimentara a generatorului cu aburi cu recuperare de caldura
(HRSG), eficienta maxima incepe sa scada insa ramane mai mare decat a unui cazan separat
suplimentar. Din acest motiv, arderea suplimentara a HRSG este deseori utilizata pentru
functionari de incalzire la scara redusa cu necesar de varf in incalzirea industriala si zonala.

Reabilitarea instalatiilor energetice existente alimentate cu carbune/pacura/gaz operand un
proces cu aburi cu o turbina pe gaz suplimentara este mai putin discutata astazi. Principalul
avantaj a unui asemenea aranjament este aria mica necesara pentru turbina pe gaz si
flexibilitatea ridicata a acestor sisteme.

Aplicatiile cunoscute au inceput cu asa numitele Kombianlagen (instalatii combinate), unde
gazul rezidual din turbina pe gaz era utilizat, in generatorul de aburi, ca aer de ardere utilizand
gaz sau carbune drept combustibil pentru cazanul pe aburi. Cuplata in forma unui sistem
existent alimentat cu carbune pentru cazanul pe aburi si gaz pentru turbina pe gaz, turbina pe
gaz ramane flexibila.

Capitolul 2
36 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Reabilitarea instalatiilor existente cu turbine pe gaz sau motoare cu piston vor creste eficienta
electrica. Intentia este de a produce electricitate si de a avea avantajul caldurii putine a gazului
uzat generat in timpul arderii gazului natural in turbina, astfel crescand energia furnizata de
combustibil. Revigorarea unei instalatii existente termice poate fi realizata de asemenea prin
instalarea motoarelor cu piston, avand astfel avantajul unei sensibile calduri de gaz rezidual
generat de ex. de utilizarea ciclului combinat alimentat cu apa. Suplimentar, aceasta inseamna o
crestere in output-ul electric al instalatiei. Reabilitarea consta in avantajul complet al
echipamentului principal existent, precum si al echipamentului existent auxiliar si al
infrastructurii. Instalatiile energetice utilizeaza aer pre-incalzit utilizat gazele reziduale pentru a
creste eficienta. In instalatiile combi, caldura degajata de turbina pe gaz este utilizata in acest
scop iar aerul pre-incalzit pentru aerul coprimat este limitat de incalzirea adiabata data de
compresie.

Reabilitarea poate fi intreprinsa pentru a mari randamentul cazanului existent (de ex. de la 40 la
45%). Poate ar fi mai util sa se mareasca randamentul energetic al instalatiilor existente, daca
supra capacitatea previne constructia unei instalatii noi. Turbina pe gaz si cazanul pot fi
conectate in moduri diferite, depinzand de situatia actuala.


2.6 Elemente tipice ale ciclului cu aburi

Procesul de generare a electricitatii din abur cuprinde patru parti: un subsistem de incalzire
(combustibil de producere a aburului), un subsistem cu aburi (cazan si sistem de furnizare a
aburului), turbina cu aburi (Figura 2.1) si un condensator (pentru condensarea aburului utilizat).



Figura 2.1: Turbina moderna cu aburi a unei instalatii energetice alimentata cu carbune
[165, NWS, 2001]

Agentul termic pentru sistem este furnizat de obicei prin arderea carbunelui, a gazului natural
sau a pacurii. Combustibilul este pompat in focarul cazanului. Cazanele genereaza aburi in
camera presurizata din micile cazane sau in sistemul tubular cu perete de apa (Figura 2.4) din
instalatia moderna si din cazanele industriale. Elementele suplimentare din sau asociate
Capitolul 2
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 37
cazanului, precum supra-incalzitorul, re-incalzitorul, economiser-ul si incalzitorul de aer,
imbunatatesc randamentul cazanului.

Reziduurile din procesul de ardere, inclusiv gazul rezidual si cenusa, daca s-a utilizat carbune
sau pacura drept combustibil.

Temperatura ridicata si presiunea ridicata a aburului sunt generate in cazan, aburul intrand in
turbina asa cum este aratat schematic in Figura 2.2. In cealalta parte a turbinei pe aburi se afla
condensatorul, care este mentinut la o temperatura si presiune joasa. Aburul ce iese cu viteza din
cazanul aflat la presiune mare catre condensatorul cu presiune joasa actioneaza paletele turbinei,
care la randul ei actioneaza generatorul electric.



Figura 2.2: Schema unui ciclu ideal de ardere
[54, Corts and Plumed, 2000], [55, engel and Boles, 1994], [56, Rogers and Mayhew, 1967]


Aburul se destinde in timp ce lucreaza; aici, turbina este mai mare la capatul de iesire a
aburului. Randamentul termic teoretic al unitatii depinde de presiunea inalta si de temperatura
din cazan si temperatura si presiunea redusa din condensator.

O figura schematica aratand ciclul Brayton descriind procesul turbinei pe gaz poate fi gasit in
anexa 10.1.3 al acestui document.


cazan
turbina
pompa
condensator
Capitolul 2
38 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 2.3: Conceptul posibil al unei instaltii energetice
[113, Verbundkraft, 2002]


Aburele cu presiune joasa iese din turbine si intra in condensator si este condensat prin tubul
condensatorului. Tuburile de condensare sunt mentinute la temperaturi joase prin fluxul de apa
de racire. Condensatorul este necesar pentru operatii eficiente oferind o cuva cu presiune joasa
pentru aburul uzat. Deoarece aburul este racit pentru a condensa, condensatul este transportat de
sistemul cazanului de alimentare cu apa inapoi la cazan, unde este utilizat din nou. Fiind un
lichid cu volum mic, incompresibil, apa condensata poate fi pompata eficient inapoi in cazanul
de presiune inalta.

Este necesar un flux suficient de constant de apa de racire cu temperatura joasa in tuburile de
condensare pentru a pastra carcasa condensatorului (pe partea aburului) la o presiune propice si
pentru a asigura generarea eficienta de electricitate. Prin procesul de condensare, apa de racire
se incalzeste. Daca sistemul de racire este un sistem deschis sau un sistem cu o singura trecere,
aceasta apa calda este evacuata inapoi la sursa propriu-zisa de apa. Intr-un sistem inchis, apa
incalzita este racita prin recircularea prin turnurile de racire, lacuri sau iazuri, unde caldura este
cedata in aer prin evaporare si/sau prin transfer sensibil de caldura. Daca se utilizeaza un sistem
de racire cu recirculare, este necesara doar o cantitate mica pentru apa de process pentru a
compensa pierderile rezultate prin evaporare si din scurgerile din turnul de racire, ce trebuiesc
evacuate periodic pentru a controla formarea corpurilor solide. Comparand cu sistemul de
trecere directa, un sistem recirculant utilizeaza o douazecime din apa. [21, US EPA, 1997].


2.6.1 Cazanul

In general se utilizeaza usual trei tipuri de cazane: circulare naturala, circulara fortata si cazane
cu trecere directa, cazanele cu trecere directa detinand aproape 70 % pe piata internationala de
astazi. Figura 2.4 indica diferentele majore intre circulatia naturala si conceptul de cazan cu o
singura trecere.



Legenda:
Etapa abur/apa : Etapa aer/flux de gaz:
Etapa abur/apa:
1. Cazan
2. Camera de ardere
3. HP supra-incalzitor
4. HP turbina
5. Supra-incalzitor secundar
6. MP turbina
7. LP turbina
8. Generator
9. Condensator
10. Apa de racire
11. Pompa apei de racire
12. Pompa condenatorului
13. Purificarea condensatului
14. LP pre-incalzitor
15. Rezervor alimentare apa
16. Pompa alimentare apa
17. HP pre-incalzitor
18. Pre.incalzitor apa alimentare
Etapa aer/ flux de gaz:
19. Debit sau flux de gaz
20. Pulverizare amoniac
21. Catalizator
22. Pre-incalzitor aer
23. Filtru de praf si filtru de sulf
24. Pre-incalzitor aer
25. Buncar de carbune
26. Mori de carbune
27. Aer de ardere
28. Arzator de carbune
29. Arzator de gaz
30. Evacuare umeda a zgurei
31. Bypass
Rau
Capitolul 2
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 39




Figura 2.4: Circulare naturala si cazan cu trecere directa (o singura trecere)
[80, Siemens, 2000]

In cazanele cu circulare naturala, diferenta de densitate dintre temperatura ridicata a aburului si
temperatura joasa a aburului/apei, este utilizata pentru a genera circularea naturala. In cazanele
cu circulare fortata, suplimentar la diferenta de densitate, tirajul este suportat de pompele de
circulare. In cazanele cu trecere directa, fluxul de apa este dat de pompa de alimentare, iar apa
este evaporata in timpul unei singure treceri. Avantajele cazanului cu o singura trecere sunt:
Generarea de aburi este posibila cu orice presiune
Randamentul maxim realizabil cu parametrii supracritici ai aburului
Eficienta ridicata a instalatiei chiar si cu incarcari partiale
Timpi rapizi de pornire
Functionare cu presiune reglabila cu sarcini mari tranzitorii
Potrivit pentru toti combustibili aflati pe piata internationala.


Componentele cazanului

Cazanul sau generatorul de aburi este o combinatie de economiser, evaporator, supra-incalzitor
si re-incalzitor:

economiser: Dupa circuitul de apa/abur, apa de alimentare este incalzita in economiser la
temperatura de 10 C sub punctul de saturare. Economiser-ul este primul schimbator de
caldura pentru caldura colectata in cazan de la temperatura scazuta a fluxului de gaz la
iesirea din cazan

evaporator: In camera de ardere, energia chimica a combustibilului este degajata si
transferata prin cazan si peretii schimbatorului de caldura catre circuitul de apa/abur. Apa
incalzita este apoi evaporata in evaporatorul cazanului intr-un abur cel putin saturat pentru
conditiile subcritice de presiune apa/abur, sau intr-un abur supra-incalzit pentru conditiile
supracritice. De obicei tuburile evaporatorului constituie peretii camerei de ardere si sunt
aliniate intr-un aranjament vertical sau in forma de spirala. Cateva instalatii moderne
lucreaza cu presiune supracritica de apa/abur, adica o presiune deasupra punctului critic in
Prinicipal
Supra-incalzitor
Evaporare
Circulare naturala
Trecere directa
Presiunea de functionare
Tuburile peretelui de apa sau
Capitolul 2
40 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
diagrama apa-abur. La presiune supracritica apare conversia fara o faza de tranzitie astfel
energia de evaporare este zero si doar un varf din capacitatea de incalzire reprezinta
modificarea in fluidul continuu.

Supra-incalzitorul: Supra-incalzitorul utilizeaza aria de flux de gaz cu temperatura cea mai
mare a cazanului pentru a produce abur supra-incalzit. Aburul supra-incalzit are o
temperatura semnificativ deasupra temperaturii de condensare ce depinde de presiune.
Astfel de temperaturi sunt necesare pentru a facilita reducerea de presiune inalta in turbina
de aburi si astfel sa se evite condensarea in timpul destinderii aburului in turbina cu aburi cu
presiune ridicata. O parte din acest abur destins este evacuat prin priza si utilizat pentru
transferul de caldura catre apa de alimentare.

Re-incalzitorul: Cantitatea de abur este reincalzita de fluxul de gaz in sistemele de
reincalzire pentru a atinge un randament mai mare in turbina cu presiune medie. Pentru a
optimiza randamentul, instalatiile supra-critice utilizeaza deseori o reincalzire cu doua trepte
inainte ca aburul sa fie introdus in turbina cu presiune joasa.


2.6.2 Turbina cu abur

In turbina cu abur, energia termica a aburului este transformata in lucru mecanic (adica rotatia
arborelui turbinei). Aceasta apare intre punctul de intrare a aburului si condensator, cu
destinderea aburului utilizata ca forta de antrenare. In timpul acestei destinderi adiabate a
aburului, temperatura aburului scade in functie de cu reducerea presiunii de la cca. 300 bar la
0.03 bar pentru LCP-urile moderne. Datorita diferentei mari de presiune, destinderea aburului
este realizata in mod normal in trei trepte ale turbinei cu aburi presiune inalta (HP), presiune
medie (MP) si presiune joasa (LP). In majoritatea cazurilor, aceste trepte permit reincalzirea
aburului in re-incalzitoare inainte de a re-intra in urmatoarea treapta de presiune joasa a turbinei
cu aburi.


2.6.3 Condensatorul

La final, in condensatorul amplasat dupa sectiunea turbinei cu presiune joasa, aburul este
condensat inapoi in apa (condensat). Dupa destinderea din turbina cu abur, o parte din
condensat si din energia cinetica ramane in abur, neputand fi transferata in energie mecanica.
Sistemele de condensare eficiente permit o reducere in presiunea turbinei cu abur pana sub
presiunea atmosferica (vacuum de pana la 0.03 bar, in functie de temperatura mediului de racire
si debitul masic al apei racire). Aceasta maximizeaza extractia energiei mecanice din
destindearea aburului in turbina.


2.6.4 Sistemul de racire

Tehnicile de racire sunt aplicate pentru a inlatura energia de condensare a aburului, adica
energia de proces inutila dpdv termodinamic. Pentru informatii mai detaliate asupra tehnicilor
de racire se face referirea la BREF-ul referitor la sistemele de racire.


2.6.5 Costurile specifice ale diferitelor concepte de instalatii energetice

Informatia referitoare la costurile specifice pentru concepte diferite si constructii ale instalatiilor
energetice este data in [166, Mller-Kirchenbauer, 1999], [163, Mller-Kirchenbauer, 2001].
Conceptele prezentate si proiectele corespund constructiilor importante pentru necesitatile in
generarea de energie la nivel mondial, de astazi, sau care au potential de a fi utilizate in viitor
(adica proiecte ce exista deja sau care vor apare in curand pe piata si constructii cu randamente
mari si a caror fezabilitate este dovedita dpdv. tehnic). Pentru epurarea fluxului de gaz,
Capitolul 2
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 41
aspectele costurilor iau in considerare de asemenea costurile pentru instalatiile de desprafuire si
desulfurare (FGD). Costul pentru epurarea fluxului de gaz este mai mare prin includerea
aplicarii de masuri adecvate (precum SCR) pentru a reduce emisiile de NO
X
, acestea fiind
standard intr-un numar mare de instalatii mari de ardere exploatate astazi. Figura 2.5 arata
costurile totale de investitie (in USD) si costurile pentru noua concepte de instalatii energetice.



Figura 2.5: Investitiile specifice si structura lor pentru conceptele instalatiilor energetice selectate
[163, Mller-Kirchenbauer, 2001]


Exista diferente considerabila in varsta acestor concepte. De exemplu, instalatiile energetice cu
ciclu de abur subcritic se afla in exploatare in toata lumea de decenii, fiind perfectionata si
continuu dezvolatata, timp in care celelalte tehnici se afla in continuare in cercetare si
dezvoltare. Pas cu pas dezvoltarea tehnologiei ciclului cu abur critic a condus la generatoare cu
abur supra-critic ce combina avantajul unei mari disponibilitati cu eficienta ridicata.
Generatoarele de aburi pentru aburi la 580 C si 260 bar au fost in exploatare comerciala timp de
mai multi ani, iar urmatoarea etapa, adica cresterea acestor parametrii la 600 C si 300 bar, are
loc momentan.

Exista de asemenea experienta bogata in exploatarea comerciala obtinuta in instalatiile
energetice cu ciclu combinat alimentate cu gaz. Ciclurile combinate integrate cu gazificare si
ardere cu pat fluidizat presurizat exista in functionare in mai multe instalatii pilot si
demonstrative. Cu toate acestea, conceptele cu abur ultra- supracritic (700 C si 375 bar), ardere
externa a carbunelui, sau cu brichete energetice necesita in continuare cercetare si dezvoltare.
[166, Mller-Kirchenbauer, 1999], [163, Mller-Kirchenbauer, 2001].



2.7 Eficienta

Exista cai diferite de a descrie eficienta unei instalatii de ardere, asa ca este necesar sa se spuna
cum este sau poate fi definita eficienta, si in ce conditii se masoara. Exista de asemenea un
numar de ghiduri nationale precum [48, VDI, 1998], [52, BSI, 1974], [51, DIN, 1996] ce
descriu testele si masuratorile de acceptanta a anumitor randamente.

Ciclu de abur
subcritic cu
alimentare pe
carbune
Ciclu de
abur
supracritic
alimentat cu
carbune
Ciclu de abur
supracritic
avansat
alimentat cu
carbune
Ciclu
combinat
presurizat cu
ardere in pat
fluidizat
Ciclu
combinat
alimentat
cu gaz
Ciclu
combinat
integrat cu
gazificare
de carbune
Abur critic
ultra super
alimentat
cu carbune
Ciclu
combinat
extern
alimentat cu
carbune
Brichete
energetice
cu
alimentare
pe gaz
Pregatirea carbunelui
Epurarea gazului de la carbune
Ciclu apa-abur
Aparate de masura si control
Generator de aburi / HTHX
Turbina pe gaz
Turbina pe abur
Activitati civile
Brichete energetice
Epurarea fluxului de gaz
Dezvoltarea proiectului
Gazificarea carbunelui
Generator de abur cu recuperare de caldura
Ciclu apa-abur
Servicii finaciare
Capitolul 2
42 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Randamentele definite mai jos [48, VDI, 1998] vor fi intelese ca randamente la o anumita
electrictricitate produsa si mod de functionare normala, adica statia de energetica functioneaza
in mod de generare zilnica (de ex. numarul de mori, numarul de arzatoare, cu sau fara calorifer).
Acestea sunt calculate din valorile medii masurate obtinute prin valorile inregistrate intr-o
perioada anume de timp.


2.7.1 Randamentul Carnot

Eficienta ideala a procesului termic sau randamentul Carnot este o masura a calitatii
transforamrii caldurii in lucru mecanic intre doua niveluri de temperature. Randamentul Carnot
poate fi scris ca:

C
= 1-T
0
/T

Aici, T
0
este temperatura ambientala si T este temperatura la care caldura este obtinuta, ambele
exprimate in Kelvin (T(K) = T(C) + 273.15). Figura 2.6 compara randamentul ideal (Carnot) cu
randamentele realizate real prin tehnicile de ardere (termice) utilizate momentan.


Figura 2.6: Randamentul ideal (Carnot) comparat cu randamentele atinse actual prin tehnicile de
generare a energiei termice aflate in prezent in utilizare


2.7.2 Randamentul termic

Definitia randamentului termic ia in considerare doar procesul actual al ciclului utilizat in statia
energetica. Randamentul este astfel raportul dintre energia mecanica utila produsa si debitul de
caldura transferat catre mediu din procesul ciclului (de regula, aer sau apa).

In acest context, energia mecanica utila este puterea mecanica a turbinei, daca pompa de
alimentare este actionata de o turbina ce este operata cu extractia de abur din turbina principala.
Deoarece pompa de condensare contribuie si ea la ridicarea presiunii, se considera a face parte
din pompa de alimentare, din punct de vedere termodinamic. Energia mecanica produsa de
aceasta trebuie de asemenea sa fie scazuta din energia mecanica produsa de turbina. Energia
Randamentul Carnot
Cazan cu
ardere cu gaz
Cicluri combinate
Centrala energetica
Centrala energetica
condensare
Carbune/FGD/DENOx
Turbina pe gaz
Baza
Presiunea condesatorului
Capitolul 2
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 43
mecanica produsa de turbina, in sens termodinamic, este in acest caz energia mecanica rezultata
din debitul masic de abur si diferenta de entalpie. Daca pompa de alimentare este actionata de
un motor electric, atunci energia mecanica produsa utila este egala cu diferenta dintre energia
mecanica produsa de turbina minus energia produsa de pompa de alimentare plus pompa de
condensare. Acest aspect se aplica si cand pompa de alimentare este actionata direct de arborele
turbinei. Fluxul de caldura transferat in proces este acel flux de caldura transferat catre ciclul de
apa/abur. In cazul unui proces combinat cu turbina pe gaz/abur, energia mecanica produsa este
energia mecanica produsa de turbina pe abur plus energia mecanica produsa de turbina pe gaz,
daca pompa de alimentare este actionata de o turbina ce functioneaza cu abur extras. Cu toate
acestea, energia produsa de pompa de condensare trebuie sa fie scazuta din aceasta. Daca pompa
de alimentare este actionata de un motor electric, atunci energia mecanica utila produsa este
egala cu diferenta intra energia mecanica produsa de turbina si energia produsa de pompa de
alimentare plus pompa de condensare. Fluxul de caldura transferat catre circuitul procesului in
procesul turbinei pe gaz/abur este egal cu fluxul de caldura transferat in aerul din camera de
ardere a turbinei pe gaz, plus fluxul de caldura transferat catra ciclul de apa/abur din generatorul
de abur prin intermediul arderii. Intr-un cazan cu caldura evacuata, fluxul de caldura transferat
la ciclul de apa abur este zero [48, VDI, 1998].


2.7.3 Randamentul unitatii

Definitia randamentului unitatii ia in considerare intreaga statie energetica asa cum este
prezentata in Figura 2.7. Randamentul unitatii este astfel raportul energiei electrice net produsa
si energia produsa prin alimentarea cu combustibil. Energia electrica produsa conform acestei
definitii este energia produsa pe partea de voltaj inalt al transformatorului principal.



Figura 2.7: Transferul energetic intr-o centrala termica
[64, UBA, 2000]


2.7.4 Randamentul unitatii pentru extragerea aburului

Daca intr-o statie energetica se extrage abur pentru scopuri de incalzire sau de proces, atunci
acest abur nu mai este disponibil pentru generarea de energie. Pentru a putea compara
randametul unitatii in acest caz cu randamentul generarii pure de energie, energia electrica
produsa ce ar putea fi obtinuta din aburul de incalzire extras, daca s-ar fi destins la presiunea de
condensare, ar trebui adunaat la energia electrica produsa. Pentru extragerea aburului de
incalzire, se utilizeaza o corectie pentru pierderea de energie. O astfel de corectie se poate arata
in diagramele prezentate in [48, VDI, 1998]. In aceste diagrame, pierderea de energie depinde
Fluxul de gaz
Combustibil
Combustie
Turbina
Generare
bruta
Generare
neta
Caldura
evacuata
Incalzirea
zonala
Capitolul 2
44 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
de temperatura fluxului, cu temperatura de reintoarcere ca parametru pentru incalzirea intr-o
singura treapta, in doua trepte si in trei trepte. Diagramele aplica condensatorului presiuni de 30,
40, 70 si 80 mbar.
In cazul procesului cu extragere de abur, condensatul poate fi doar reintors in circuit intr-o
masura limitata, daca acest fapt se intampla. Acest aspect ar impune diagrame cu prea multi
parametrii. Insa influenta condensatului intors poate fi separat de influenta aburului extras.
Corectia pentru extractia aburului de proces este de asemenea aratata in diagramele prezentate
in [48, VDI, 1998].


2.7.5 Conceptul de exergie si eficienta exergiei

Deoarece electricitatea poate fi transformata in caldura (cu toate acestea procesul reversibil nu
este, bineinteles, complet posibil), electricitatea are o valoare mai mare decat caldura. Deoarece
caldura contine o participatie mai mare de energie convertibila la temperaturi inalte decat se
intampla la temperaturi mai mici, calitatea caldurii la temperaturi mai mari este mai mare decat
cea la temperaturi mai mici. Se considera ca aceste aspecte, in conceptul de exergie, exprima
convertibilitatea energiei in termeni calitativi. Aceasta poate fi realizata utilizand factori de
calitate (QF), ce ofera fractia de exergie din cantitatea totala de energie. Factorul de calitate al
electricitatii si al energiei mecanice este 1 (electricitatea este exergie pura). Factorul de calitate
al caldurii depinde oricum de temperatura la care este disponibila caldura. Expresia pentru o
singura unitate de caldura la temperatura T este cunoscuta de mult in lucru. Se numeste factorul
Carno si a fost discutata anterior in sectiunea 2.7.1. Factorul Carnot este, pur si simplu, factorul
de calitate pentru caldura. Acest factor este intotdeauna mai mic decat 1, devenind 0 la
temperatura ambientala [49, Electrabel, 1996].

Utilizand astfel de factori simpli calitativi in energia de intrare (En
energie intrare
) si energia de iesire
utila (En
util energie iesire
) a procesului, randamentul exergetic al procesului de ardere poate fi
calculat si comparat cu randamentul combustibilului. Randamentul exergetic (
ex
) poate fi
exprimat dupa cum urmeaza (vezi Figura 2.8):

ex
= (QF En
energie utila la iesire
)/(QF En
energie la intrare
)

Utilizand aceasta metodologie, o comparatie a randamentelor energetice si exergetice poate fi
facuta asa cum se arata in exemplul de mai jos.

Energy 100%
output
80%
60%
40%
20%
0
0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
QF
EXAMPLE : Industrial combined heat and power generation.
Gas turbine (new technology) and recovery steam boiler.
Assumptions: Tw= 473 K (200 C)
I
E = 38% QF(E) = 1
H = 40% QF(H) = 0.42
L = 22%

ex
= 0.55 (= 0.38 x 1 + 0.4 x 0.42)
T
0
= Ambient temperature in Kelvin (0 C =273 K) E = Electrical energy output (%)
T
W
= Temperature of the supplied heat (in K) H = Usable heat energy output (%)
QF = Quality factor (exergy/energy ratio) L = Thermal losses (%)

C
= Carnot or quality factor for heat (=1-T
0
/T
W
) I = Fuel energy supplied (= 100 %)

ex
= energy yield = E x QF(E) + H x QF(H)
EO = 0.78
EO = total energy output = E + H
0

Figura 2.8: Exemplu ce demonstreaza metodologia pentru calcularea randamentului energetic
[49, Electrabel, 1996]

Rezultatele diferitelor tipuri de tehnici de ardere sunt prezentate in tabelul 2.2.
Temperatura ambientala in Kelvin
Temperatura caldurii de alimentare
Factor de calitate (raport exergie/energie)
Carnot sau factorul calitate pt.caldura
Energie
la iesire
Energie electrica la iesire
Energia termica utila la iesire
Pierderi termice
Energie din combustibil
Exemplu: generare combinata termo-electrica industriala
Turbina pe gaz (tehnologie noua) si cazan de recuperare a cazanului
Presupunere
Total energie la iesire
Energie obtinuta
Capitolul 2
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 45

Tehnica de ardere
Energia
combusti
bilului
alimentat
(= 100 %)
Energia
electrica
produsa
(%)
Energia
termica
produsa
utila
(%)
Pierderi
externe
(%)
T
W
Temperatura
caldurii
alimentate
(K)
Factorul de
calitate
pentru
caldura
(QF = 1-
T
0
/T)
Factorul
de calitate
pentru
eletricitate
Energia
totala
produsa EO
(randament
combustibil)
Eficienta
exergetica

ex

Generarea de caldura
Tip: cazan de incalzire pentru incalzirea
spatiului, unde T
W
= 70 C (343 K)
100 0 90 10 343 0.2 - 0.90 0.18
Generarea de electricitate
Tip: ciclu combinat (tehnologie cu ciclu
combinat)
100 55 0 45 - - 1 0.55 0.55
Instalatie industriala CHP
Tip: cazan cu aburi + contra presiune
turbine cu aburi, (unde T
W
= 200 C (473 K)
aburi pentru proces industrial)
100 20 60 20 473 0.42 1 0.80 0.45
Instalatie industriala CHP
Tip: ciclu combinat cu priza de aburi, unde
T
W
= 200 C (473 K) (abur pentru proces
industrial)
100 50 12 38 473 0.42 1 0.62 0.55
Instalatie industriala CHP
Tip: turbina pe gaz (tehnologie noua) cu
cazan cu recuperare de aburi, unde
T
W
= 200 C (473 K)
100 38 40 22 473 0.42 1 0.78 0.55
Instalatie industriala CHP
Tip: turbina pe gaz cu cazan de recuperare a
aburului, unde T
W
= 200 C (473 K)
100 32 48 20 473 0.42 1 0.80 0.52
Instalatie industriala CHP
Tip: turbine pe gaz cu cazan de recuperare
aburi si turbine cu aburi cu contrapresiune
T
W
= 200 C (473 K)
100 35 45 20 473 0.42 1 0.80 0.54
Instalatie la scara mica CHP
Tip: motor pe gaz cu schimbator de caldura
unde
T
W
= 70 C (343 K) (pentru incalzire
spatiala si aplicatii industriala la scara mica)
100 35 55 10 343 0.20 1 0.90 0.46
Tabelul 2.2: Exemple ale randamentelor energetice si exergetice ale diferitor tipuri de instalatii de ardere
[49, Electrabel, 1996]

Capitolul 2
46 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
2.7.6 Influenta conditiilor climatice asupra randamentului

Climatul exprimat in termeni de temperaturi in stare umeda si uscata este o conditie extrem de
importanta specifica amplasamentului. Acesta influenteaza ambele alegeri ale tipului de racire si
ale posibilei temperaturi finale ale procesului. Contradictia racirii cu aer si/sau apa este aceea ca
atunci cand necesarul de racire este mare devine mai dificil a se indeplini cerintele. In mod
special, in zonele unde temperaturile ridicate in aer si temperaturile ridicate ale apei coincid cu o
disponibilitate redusa a apei in timpul unei perioade din an, o anumita flexibilitate operationala
a sistemului de racire poate fi foarte importanta, putand fi realizata combinandu-se racirea cu
apa si cea cu aer. Cu toate acestea, cateodata este acceptata o anumita pierdere a eficientei.

Pentru a obtine temperatura finala solicitata, mediul de racire trebuie sa aiba o temperatura mai
mica decat a mediului ce trebuie racit, insa aceasta depinde de temperaturile la umed si la uscat.
Temperatura in stare umeda depinde de temperatura masurata a atmosferei, umiditatea si
presiunea aerului. Pentru transferul latent (cu evaporare) a caldurii, temperatura in stare umeda
este temperatura relevanta. Aceasta este teoretic cea mai mica temperatura la care apa poate fi
racita prin evaporare. Pentru transferul termic sensibil este relevanta temperatura in stare uscata
(aer uscat), unde aerul este mediul de racire.

Pentru selectarea tipului si a constructiei sistemului de racire, este importanta temperatura
proiectata, raportandu-se de obicei la nivelurile de vara a temperaturilor in stare umeda si stare
uscata. Cu cat diferenta este mai mare intre aceste temperaturi si cu cat sunt mai mari sunt
temperaturile in stare uscata, cu atat mai dificil sunt de atins temperaturile finale reduse prin
sisteme cu racire pe aer uscat. Se pot lua masuri pentru a acoperi pierderile, insa acestea necesita
o anumita investitie.

Ca exemplu, tabelul 2.3 arata cum pentru diferite conditii climatice in Europa, alegerea unui
sistem de racire la umed sau la uscat poate influenta pierderile din randamentul procesului, ca
urmare a ciclului Carnot. In exemplul, abordarea racirii la umed este considerata a fi 4 K si
aceasta trebuie adunata la temperatura in stare umeda pentru a obtine un minimum al
temperaturii finale al mediului de racire. Abordarea pentru racirea la uscat este stabilita la 12 K
pentru a fi adunata la temperatura in stare uscata. Cu cat este mai mare diferenta intre
temperaturile finale la umed si la uscat cu atat mai mare este pierderea in eficienta (in acest
exemplu), unde pierderile pot apare in medie la 0.35 % per K. In acelasi timp, de exemplu, o
pierdere de 5% in randament, ar insemna un randament al unei instalatii energetice
conventionale de 38.6 % in loc de 40 %.


Capitolul 2
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 47
Parametru
Tara si statia
1

Temp. stare
uscata (1 %)
2
(C)
Temp. stare
umeda (1 %)
2

(C)
Diferenta de
temperatura
(K)
Temp. finala
sistem uscat
3
(C)
Temperatua
finala sistem
umed
4
(C)
T
umed-
uscat
(K)
Pierdere in
randament
5

(%)
Grecia Atenia 36 22 14 48 26 22 7.7
Spania Madrid 34 22 12 46 26 20 7.0
Franta Paris 32 21 11 44 25 19 6.7
Italia Roma 34 23 11 46 27 19 6.7
Austria Viena 31 22 9 43 26 17 6.0
Germania Berlin 29 20 9 41 24 17 6.0
Olanda Amsterdam 26 18 8 38 22 16 5.6
Franta Nisa 31 23 8 43 27 16 5.6
UK Londra 28 20 8 40 24 16 5.6
Germania Hamburg 27 20 7 39 24 15 5.3
Norvegia Oslo 26 19 7 38 23 15 5.3
Belgia Brussels 28 21 7 40 25 15 5.3
Spania Barcelona 31 24 7 43 28 15 5.3
Finlanda Helsinki 25 19 6 37 23 14 4.9
Danemarca Copenhaga 26 20 6 38 24 14 4.9
Portugalia Lisabona 32 27 5 44 31 13 4.6
UK Glasgow 23 18 5 35 22 13 4.6
Irelanda Dublin 23 18 5 35 22 13 4.6
Nota:
1) datele date in tabel ilustreaza variatia climatica in Europa. Alte referinte pot oferi mici diferente in date. Data exacta sau amplasamentul pot fi
analizate de institutii meteorologice.
2) statistic doar 1 % din maximum de temperature se afla deasupra acestei date
3) abordare 12 K
4) abordare pentru sistem umed: 4K
5) pierderea in randament 0.35 % per T K in medie
Tabelul 2.3: Exemple ale efectelor conditiilor climatice in Europa asupra pierderii in eficienta a instalatiilor energetice
[45, Eurovent, 1998]

Capitolul 2
48 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
2.7.7 Relatia dintre randament si aspectele de mediu

Conform [64, UBA, 2000], cresterile in eficienta au urmatoarele efecte asupra consumului de
combustibil, caldurii evacuate si emisiilor:

Savings in fuel
2
1

- 1 = e
Reductions in waste heat
1
- 1
e
= a
Reductions of CO
2
emissions
2
1

- 1 = C
Reductions in pollutant gas emissions )
1
-
1
(
6 . 3
2 1



=
u
R
H
x V
(mg/kWh)
Variables:

1
efficiency before improvement

2
efficiency after improvement
V
R
volume of air/kg fuel (m/kg)
x threshold limit value (mg/m)
H
u
lower calorific value (MJ/kg)


2.7.8 Pierderile de randament in instalatiile de ardere

Energia termica rezultata din arderea combustibililor fosili este transferata la mediul de lucru
(abur). In timpul acestui process, o parte din energie este pierduta in fluxul de gaz. Pierderile
totale din generarea aburului depind de combustibil (continutul de cenusa si apa, valoarea
calorifica); capacitatea si exploatarea generatorului de abur; amestecul aer-combustibil;
temperatura finala a fluxului de gaz; si modul de exploatare. Exploatarea generatorului de abur
solicita monitorizare continua. Pierderile de caldura de la generatorul de abur pot fi categorizate
in:
Pierderi prin evacuarea gazului. Aceasta depinde de temperature fluxului de gaz, amestecul
de aer, compozitia combustibilului si nivelul de ancrasare a cazanului
Pierderile din combustibilul nears, energia chimica care nu se transforma. Arderea
incompleta cauzeaza CO si apar hidrocarburi in fluxlui de gaz
Pierderile din material nears in reziduuri, precum carbonul din cenusa de la baza focarului si
cenusa zburatoare
Pierderi prin cenusa de la baza focarului si cenusa zburatoare din DBB si zgura si cenusa
zburatoare din WBB
Pierderile prin dispersie si radiatie. Aceasta depinde in principal de calitatea izolatiei
generatorului de abur

In plus la pierderile de caldura, trebuie sa fie luat in considerare consumul energetic pentru
exploatarea masinariei auxiliare (echipament de transport al combustibilului, mori de carbune,
pompe si ventilatoare, sisteme de indepartare a cenusii, curatarea suprafetelor de incalzire, etc.).


Economia de combustibil
Reducerea caldurii evacuate
Reducerea emisiilor de CO
2

Reducerea emisiilor de gaze poluante
Variabile:
Randamentul inainte de imbunatatire
Randamentul dupa imbunatatire
Volumul de aer/kg combustibil
Valoarea limita de prag
Valoarea calorifica inferioara
Capitolul 2
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 49

Combustia saraca reduce viabilitatea economica, creste impactul asupra mediului si este in
detrimentul sigurantei instalatiei. Urmatoarii parametrii afecteaza viabilitatea instalatiei si de
aceea vor fi monitorizati pentru a pastra randamentul instalatiei cat mai ridicat posibil:

Compozitia combustibilului
Calitatea retelei
Compozitia fluxului de gaz (O
2
, CO
2
, CO)
Amestecul de aer si debitul volumic al gazului de evacuare
Scurgerea de aer in combustor
Ancrasarea cazanului
Temperaturile aerului de combustie si a fluxului de gaz
Variatia de temperatura pe suprafetele de incalzire
Reducerea tirajului
Profilul flamei
Proportia de reziduu combustibil (pierderile din ardere).


2.7.9 Masurile tehnice generice pentru imbunatatirea randamentului LCP

Co-generarea (CHP)
Generarea energiei termice (aburul de proces sau termoficare) si a celei electrice creste eficienta
combustibilului (utilizarea combustibilului) la aprox. 70-90%.


Combustia
Combustibilul este amestecat cu aer si incinerat in cazan. Nu este posibil sa se obtina amestecul
ideal intre combustibil si aer, si de aceea, se alimenteaza in cazan mai mult aer decat este
necesar pentru arderea stoichiometrica. Si mai mult, un proceent mic de combustibil nu arde
complet. Temperatura fluxului de gaz trebuie sa fie pastrata suficient de ridicata pentru a
preveni condensarea substantelor acide pe suprafetele de incalzire.


Carbonul nears din cenusa
Optimizarea arderii duce la mai putin carbon nears in cenusa. Ar trebui mentionat ca
tehnologiile de reducere a NO
X
utilizand modificarea combustiei (masuri primare) arata o
tendinta de crestere a carbonului nears. Cresterea cantitatii de carbon nears ar putea inrautati si
afecta calitatea cenusii zburatoare provenite din carbune si ar putea face dificil, sau chiar sa se
impiedice utilizarea ei pentru anumite aplicatii, cu riscul de a nu se conforma specificatiilor si
cerintelor impuse de standardele relevante nationale si europene.

Excesul de aer
Cantitatea de aer utilizata depinde de tipul de cazan si de natura combustibilului. Tipic, 12
20 % de surplus de aer se utilizeaza la un cazan cu alimentare cu carbune prin pulverizare si cu
cenusa la baza cazanului. Din motive de calitatea arderii (referitor la CO si la carbonul nears) si
corodare si motive de siguranta (de ex. riscul exploziei in cazan) nu este posibil deseori sa se
reduca si mai mult nivelurile de introducere a aerului.

Aburul
Cei mai importanti factori de crestere ai eficientei sunt cele mai inalte temperaturi si presiuni
posibile ale mediului de lucru. In instalatiile moderne, aburul partial destins este reincalzit de
una sau mai multe trepte de reincalzire.

Temperatura fluxlui de gaz
Temperatura fluxului de gaz dupa ce acesta paraseste cazanul (depinde de tipul de combustibil)
se afla de obicei intre 120 si 170 C, datorita riscurilor de corodare acida prin condensarea
acidului sulfuric. Cu toate acestea, unele constructii contin cateodata o a doua treapta de
incalzitoare a aerului pentru a reduce aceasta temperatoare sub 100 C, insa cu straturi speciale
Capitolul 2
50 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
de protectie pe incalzitorul de aer si pe cos, ce fac automat aceasta reducere nerentabila dpdv
economic. La instalatiile energetice proiectate fara cosuri, temperatura fluxlui de gaz este intre
65 si 70 C.

Vacuum in condensator
Dupa ce paraseste sectiunea cu presiune joasa a turbinei cu abur, aburul este condensat in
condensatori iar caldura este eliberata in apa de racire. Pentru a asigura reducerea maxima de
presiune prin turbinele cu abur, este de dorit sa se reduca vacuumul la minimum. In general,
vacuumul este dictat de temperatura apei de racire, aceasta fiind mai mica in sistemele de racire
cu o singura trecere decat in cele cu turn de racire. Cel mai bun randament electric este posibil
la racirea cu apa maritima sau cu apa rece, proaspata si la o presiune in condensator de
aproximativ 3.0 kPa. Optiunea de preferat este de a utiliza apa maritima sau de rau daca este
disponibila.

Functionarea cu presiunea variabila si presiune fixa
In operatiile cu presiune fixa, presiunea inainte de turbina la toate nivelurile de sarcina este
mentinuta mai mult sau mai putin constanta prin modificari in sectiunea de traversare a fluxului
catre intrarea in turbina. In functionarile cu presiune variabila cu sectiunea de traversare spre
intrarea in turbina tinuta la maxim, energia produsa este reglata prin modificari ale presiunii
inainte de turbina.

Condensarea si pre-incalzirea apei de alimentare
Condensatul ce iese din condensator si apa de alimentare a cazanului sunt incazite de abur pana
aproape de temperatura de saturare a aburului extras. Energia termica din procesul de
condensare realimenteaza astfel sistemul, reducand cantitatea de caldura emanata oricum de
condensator, astfel crescand randamentul.

Masurile de optimizare luate pentru a mari eficienta instalatiilor energetice intre 1993 si 2000,
avand ca rezultat reducerea de CO
2
cu 11.0 miloane de tone per an, sunt aratate in Figura 2.9.


Steam
generator
39 %
Others
8 %
Process
optimisation
14 %
Turbine
25 %
Auxiliary power
14 %

Figura 2.9: Imbunatatirile de randament ale instalatiilor energetice intre 1993 si 2000
[134, Hourfar, 2001]



Generator
de aburi
Altele
Turbina
Energie suplimentara
Optimizarea
procesului
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 51
3 PROCESE SI TEHNICI UZUALE PENTRU REDUCEREA
EMISIILOR PROVENITE DE LA INSTALATIILE MARI DE
ARDERE

Exist multe procese i o varietate de echipamente i tehnici care pot fi folosite la reducerea
emisiilor din instalaiile de ardere pentru producerea de energie. Un mare numr de tehnici sunt
comune pentru cele mai multe instalaii de ardere a combustibililor fosili, de aceea pentru a
evita repetarea n capitolele specifice pe combustibili, acestea sunt descrise mpreun n acest
capitol.

Acest capitol descrie si da informatii detaliate asupra urmtoarelor tehnici, procedee i rezultate
comune:

Msuri primare
Tehnici de reducere a emisiilor de pulberi
Tehnici de reducere a emisiilor de oxid de sulf
Tehnici de reducere a emisiilor de oxid de azot
Tehnici combinate de reducere a emisiilor de oxid de sulf si oxid de azot
Tehnici de reducere a emisiilor de metale grele
Tehnici de reducere a altor poluani aprui de la arderea combustibililor fosili
Tehnici de control a evacurilor n ap
Tehnici de control a evacurilor n pmnt
Tehnici de rcire
Monitorizarea i raportarea emisiilor
Sisteme de management.

Determinarea celor mai disponibile tehnici (BAT) pentru arderea de combustibili specifici
(huil i lignit, biomas i turb, combustibili lichizi, combustibili gazoi i co-incinerearea de
deeu i combustibil recuperat) identificate de Grupul Tehnic de Lucru sunt descris n
capitolele 4 8 respective.

Diferitele parti de tehnici ce se vor lua in considerare in determinarea BAT din aceste capitole
includ mai multe informatii detaliate referitoare la combustibil, de ex. modul in care tehnicile au
fost imbunatatite, acestea diferand de descrierea generica. Acestea ofera de asemenea date
asupra nivelurilor realizabile de emisie in domeniile specifice combustibilului. Aceasta abordare
a fost utilizata pentru a diminua descrierile repetate si de a permite transferul de informatie si
tehnici de-alungul capitolelor.

Cu exceptia Sistemului de Management al Mediului (EMS), BAT nu sunt specificate pentru
procesele generale descrise in acest capitol, insa procesele si tehnicile variate comune se vor lua
in considerare la determinarea BAT si, de aceea, contribuie la BAT-urile descrise in capitolele 4
8. Suplimentar, deoarece tehnicile descrise in acest capitol sunt de asemenea potrivite pentru
reducerea emisiilor totale, ele pot influenta si modul in care instalatiile existente pot fi
imbunatatite.

Capitolul 3 trebuie utilizat mpreun cu capitolele 4-8 pentru a da o imagine complet a
instalaiilor de ardere pe combustibil fosil i s reliefeze cile n care impactul global asupra
mediului nconjurtor poate fi redus.

Publicului ii sunt disponibile rapoarte numeroase, carti si alte documente asupra reducerii
emisiilor (in special in aer si apa) si asupra generarii de deseuri si asupra optiunii de a re-utiliza
reziduurile. Referitor la tehnicile utilizate momentan pentru a reduce emisiile in aer provenite de
la instalatiile mari de ardere, Comisia Europeana (DG Transport si Energie) a publicat un
document tehnic detaliat referitor la epurarea fluxurilor de gaz evacuat [33, Ciemat, 2000].
Acesta a fost elaborat in cadrul Programe termice, si a furnizat material de baza pentru
Capitolul 3
52 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
considerarea tehnicilor de reducere a emisiilor in aer. Pentru informatii tehnice mai detaliate, ar
trebui consultat documentul original.

Reducerea emisiilor din instalaiile mari de ardere poate fi realizat pe diferite ci, dar n general
msurile pot fi mprite n dou categorii, msuri primare i secundare, i anume:

Msuri primare: Msuri integrate de reducere a emisiilor la sursa sau pe durata
arderii, incluznd:
Msuri de alimentare cu combustibil
Modificri aduse arderii.

Msuri secundare: Masuri end-of-pipe (la final), adica acelea ce controleaza emisiile in
aer, apa si sol.


3.1 Cateva masuri primare de reducere a emisiilor

3.1.1 Schimbarea combustibilului

Posibilitatea de a schimba combustibilul din solid in lichid sau gazos si lichid in gazos nu este
considerata in acest document deoarece fezabilitatea tehnica, economica si politica a schimbarii
de combustibil este determinata preponderent de circumstantele locale. Cu toate acestea, in
general, utilizarea combustibililor cu coninut sczut de sulf i azot este o opiune de luat n
considerare.

Unitatile de spalare a carbunelui reprezinta in continuare o tehnica de reducere a ambelor tipuri
de emisie, cenusa si dioxid de sulf. Mai important este faptul ca aceasta poate fi o cale mai
eficienta pentru operator dpdv al costurilor de a imbunatati situatia emisilor. Cu toate acestea,
tehnicile de preparare a combustibilului sunt aplicate in principal la sursa de furnizare si de
aceea, nu vor fi discutate in continuare deoarece se afla in afara obiectivului acestui BREF.


3.1.2 Modificarile arderii

Aditivii introdui n sistemul de ardere sprijina arderea complet insa pot fi de asemenea folosii
si ca msuri de reducere a emisiilor de praf, SO
2
, NO
x
i a cantitatilor foare mici de elemente
specifice combustibililor.

Msuri referitoare la ardere sunt posibile prin modificarea arderii, incluzand:

Reducerea capacitii
Modificarea arztorului
Modificarea arderii in focar
Modificarea combustibilului i aerului (de ex. recicularea gazelor de ardere, preamestecul
aer combustibil, utilizarea aditivilor, amestecul de combustibili, uscarea, mcinarea fin,
gazeificarea, piroliza).

Posibilele msuri ce pot fi aplicate pentru modificarea arderii sunt date n tabelul 3. Detaliile
pentru aceste msuri primare sunt specifice combustibilului i sistemului de ardere aplicat i
sunt date n capitolele 4-8. Masurile primare cu motor cu piston sunt descrise in capitolele 6 si
7.





Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 53


Modificarea
arderii
Reducerea
capacitii
Modificarea aerului
i combustibilului
Modificarea
arztorului
Modificarea
arderii n focar
Combustibili
solizi, masuri
primare de control
Debitul volumic
sczut i surplus
mare de oxigen
reduce
temperatura si
producerea de
zgura
Pre-uscare,
gazeificarea, piroliza
combustibilului, aditivi
pentru combustibili,
adic aditivi cu
temperatur de topire
sczut pentru focar cu
topirea zgurii si
evacuarea lichid a
cenuii (testat pentru
arderea subpresiune a
crbunelui pentru
turbinele cu gaze)
Evacuarea
lichid a cenuii,
arztor- ciclon
pentru focar cu
topirea zgurii
Evacuarea lichid a
cenuii din focar cu
topirea zgurii la
arderea n strat
fluidizat circulant,
controlul cenuii cu
granulatie mai mare
Combustibili
solizi, controlul
SO
2

Temperatura
redus
reduce
volatilizarea
sulfului
Utilizarea
combustibilului cu
continut redus de sulf si
aditivi absorbani n
combustibilul, adic
var i calcar pentru
arderea n strat
fluidizat
Arztor cu
injecie separat
de aditiv
Injecia de
absorbani n aerul
de ardere, ex. calcar
Combustibili
solizi, controlul
NO
x
(reducerea
formrii NO
x
)
Temperatura
redus
Amestecul i mcinarea
mai fin a
combustibilului,
recircularea gazelor de
ardere pentru
reducerea formrii NO
x
Arztoare cu
NO
x
sczut

Arderea n trepte i
postardere
Combustibil
lichid, msuri
primare de
control
Temperatura
redus
reduce
zgurificarea
Gazificarea, piroliza
combustibilului, aditivi
pentru reducerea
formrii funinginei
- Optimizarea arderii
Combustibil
lichid, controlul
SO
2

-
Utilizarea
combustibilului cu
continut redus de sulf si
aditivi pentru absobrie
- -
Combustibil
lichid, controlul
NO
x
(reducerea si
formrii NO
x
)
Temperatura
redus
Reciclarea gazelor de
ardere
Arztoare cu
NO
x
sczut

Ardere n trepte
*)
,
postardere injecie
**)

de ap i abur
Combustibil
gazos, msuri
primare de control
Ardere optimizat
Combustibil
gazos, controlul
SO
2


Combustibil
gazos, controlul
NO
x
(reducerea si
formrii NO
x
)
Temperatura
redus
Reciclarea gazelor de
ardere; preamestec
combustibil - aer
**)

Arztoare cu
NO
x
sczut

Ardere n trepte
*)
,
postardere injecie
**)

de ap i abur
Nota:

)
nu se aplica la turbinele cu gaz

) se practica numai pentru turbinele cu gaz

*** arderea in trepte se aplica diferit la turbinele pe gaz si in focare
Tabelul 3.1: Masuri primare pentru controlul emisiilor
[58, Eurelectric, 2001]


Capitolul 3
54 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Utilizarea aditivilor n combustibil constituie o msur la alimentarea cu combustibil pentru
sistemele mici de ardere sau msur primar pentru ardere n cazul LCP. Msurile integrate
pentru modificarea combustibilului la LCP necesare pentru optimizarea arderii cum ar fi
amestecul de combustibil cu aditivi, zdrobirea i mcinarea combustibililor solizi, sunt date n
capitolele 4, 5, 6, si 8, cnd se pot utiliza. Cateva masuri integrate in LCP, pe parte de
combustibil, aflate momentan in dezvolatare sunt special integrate n tehnicile de prepare a
combustibilului. In plus, acestea includ masuri pentru mrirea eficientei cum ar fi pre-uscarea
combustibili solizi, gazificarea sau piroliza combustibililor solizi sau lichizi cu epurarea gazelor
de ardere pentru utilizarile ciclului combinat.

Cnd se folosete gazeificarea sau piroliza, produsele intermediare cum ar fi gaz de crbune i
cocsul de petrol sunt de asemenea combustibili secundari, i de aceea sunt discutati cu
combustibili gazoi i solizi in capitolele 4 si 6.

3.2 Tehnicile de reducere a emisiilor de pulberi

n timpul arderii de combustibil fosil, masa mineral (impuriti anorganice) se
transform n cenu i parial prsete cazanul ca cenu zburtoare mpreun cu
gazele de ardere. Particulele n suspensie din gazele de ardere ca cenu zburtoare
constituie cantitatea de particule de baz, care intr n instalaia de reinere a cenuii.
Caracteristicile i cantitatea de cenu depind de combustibilul utilizat, ex.: compoziia
mineral a crbunelui i de tipul acestuia.
Randamentul dispozitivului de retinere a pulberilor este influentat de modificarile date
rezistivitatea electric i aderena cenuii, acestea depinzand de mineralogia carbunelui luat
drept combustibil si de cantitatea de carbon nears continut in cenusa zburatoare. Modul de
conducere a arderii influeneaz distribuia granulometric a cenuii zburatoare i prin urmare
emisia de pulberi. Particulele foarte fine pot conine concentraii mult mai mari de metale grele
dect particule grosiere. Aceasta se explic prin faptul c particulele fine au o suprafa total
disponibil mai mare pentru microelemente (metale grele) cum ar fi mercurul, de a condensa pe
acestea.

Diferite dispozitive cum ar fi filtrele electrostatice (ESP electrofiltre), filtrele cu saci,
scruberele umede sunt utilizate n general pentru reinerea pulberilor din gazele de ardere.
Deoarece sistemele mecanice de reinere a prafului, cum ar fi cicloanele si injectiile de SO
3
nu
se pot utiliza singure, aceste tehnici nu sunt luate in considerare sau descrise n acest document.
Figura 3.1 prezint o privire de ansamblu a celor mai utilizate dispozitive de reinere a
pulberilor.

Particulates
control
techniques
Electrostatic
precipitators
(ESPs)
Fabric filters
Wet scrubbers
Dry ESPs
Wet ESPs
Nomex
Fibreglass
Teflon
Ryton
Other materials
Reverse air
Shake/Deflate
Pulse - Jet
Inside-out type
Outside-in type
Hot-side ESPs
Cold-side ESPs
Venturi scrubbers
Moving bed
scrubbers
Combined
SO
2
/Particulate
Wet lime/
Fly ash scrubbers
Wet limestone/
Fly ash scrubbers

Figura 3.1: Dispozitivele utilizate momentan pentru retinerea pulberilor

Tehnicile de
retinere a
pulberilor
Electro-
filtru (ESP)
Filtre textile
Scrubere
umede
ESP uscat
ESP umed
Intern tip spre exterior
Extern tip spre interior
Scruber Venturi
Scrubere cu pat
mobil
combinat
SO2 / Pulberi
ESP - parte fierbinte
ESP - parte rece
Aer invers
Scuturare/ indepartare
Jet pulsatoriu
Scruber cu var
umed/ cenusa
zburatoare
Scruber cu piatra de
var la umed/ cenusa
zburatoare
Fibra de sticla
Alte materiale
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 55
Filtrele electrostatice (ESPs) cu electrozi rigizi/fici sunt tehnologiile cele mai
importante utilizate momentan cel mai mult. ESP la rece sunt localizate dupa pre-
incalzitorul de aer si functioneaza peste temperaturi aflate intre 80 220 C.
Electrofiltrele la cald sunt amplasate inainte prenclzitorul de aer i funcioneaz n
domeniul de temperatur 300 450 C. Totui, filtrele cu saci, care n general
funcioneaz n domeniul de temperatur 120 220
0
C, au devenit de asemenea din ce n
ce mai importante n ultimul deceniu. Referitor la durata de viata a filtrelor saci, pentru
filtrele textile (FF) amplasate dupa instalatia energetica cu alimentare cu carbine: au fost
estimate intre 5000 18000 ore; pentru ESP: dupa 50000 ore, pot apare mici fisuri in
electrozii emitatori. Alegerea ntre utilizarea filtrelor electrice sau filtrele cu saci
depinde n general de tipul de combustibil, mrimea instalaiei, tipul i configuraia
cazanului. Ambele dispozitive au o nalt eficien a pulberilor, care pot fi mbuntite
suplimentar prin condiionarea gazelor de ardere. Pentru indepartarea cenusii, tehnicile
cu filtre textile sunt aplicate doar in cateva instalatii din Africa de Sud, SUA, Australia
si Polonia. ESP plus FF sunt de asemena utilizate pentru a reduce PM
10
, PM
2.5
si
mercurul. Pentru carbuni specifici, utilizarea injectiei cu SO
3
in combinatie cu ESP se
realizeaza pentru a reduce emisiile de pulberi. Scruberele umede, pentru reinerea
prafului, sunt utilizate mult mai puin dect electrofiltrele i filtrele cu saci, i
majoritatea fiind n S.U.A. Ele pot avea un consum mare de energie i o eficien redus
pentru reinerea particulelor fine de praf, comparativ cu electrofiltrele i filtrele cu saci.
Acesta nu este si cazul scruberelor umede utilizate pentru desulfurare care au un impact
suplimentar in reducerea emisiilor de praf.

3.2.1 Filtrele electrostatice (ESPs)

Filtrul electrostatic (ESP) este folosit curent n instalatiile mari de ardere i poate funciona intr-
un interval mare de temperaturi, presiuni i conditii de incarcare cu pulberi. Nu este foarte
sensibil la mrimea particulei i poate reine att particule in conditii de umed si uscat.
Rezistena la abraziune i coroziune este luat n considerare n faza de proiectare. [27,
Theodore and Buonicore, 1992], [28, Soud, 1993], [29, Soud, 1995], [30, VDI, 1998], [33,
Ciemat, 2000]. O configuraie tipic a filtrului este prezentat n figura 3.2.


Figure 3.2: Aranjament schematic tipic a unui ESP
Nota: sunt aratate doar doua campuri, insa in LCP ESPs sunt utilizate in general cu trei cinci campuri in functie de
caracteristicile combustibilului [36, Lurgi, 1999]


Electrod de descarcare
Sistem de actionare prin bataie
Camp electric 1
Camp electric 2
Suport
izolator
cu baza
Grinda de sustinere
Placa suport
Placa
distributie
gas
Directie
gaz de
ardere
Gaz brut
canal
conectare
Placa
deflector gaz
Tub
suspensie
Consola
fixa
Cadru
descarcare
Distantier
Electrod descarcare
Actionare cu bataie
Electrod
descarcare
Electrod colector
Cadru suport
Acoperis etans la ploaie
Electrod colectare
Dispozitiv lovire
Acoperis etans la gaz
Trapa de
inspectie
Conducta
gaz epurat
Palnie de
partionare
Culoar
intern
Bare de bataie a placii
Culoar
intern
Palnie de
praf
Conducta
Capitolul 3
56 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Filtrul electrostatic (ESP) este compus dintr-o cutie inferioara in forma de palnie cu rnduri de
plci ce formeaz ci prin care curg gazele de ardere. n centrul fiecrei treceri se afl electrozii
emitatori ncrcai cu curent continuu de nalt tensiune, furnizata de un set
transformator/redresor . Campul electric este aplicat prin electrozi cu un curent direct la tensiune
inalta (100 kV). Tensiunea aplicata este suficient de mare pentru a ioniza moleculele de gaz din
apropierea electrozilor, rezultand o coroana vizibila. Fluxul ionilor gazului de ardere de la
electrozii emitatori prin calea de gaz catre placile colectoare constituie asa numita coroana de
curent. La trecerea gazelor de ardere, ionii incarcati se ciocnesc si se agata de particulele
suspendate de cenusa zburatoare din gaz. Campul electric forteaza particulele sa iasa din fluxul
de gaz inspre placutele comune, unde sunt colectate intr-un strat. Plcile sunt curatate periodic
prin bataia sistemului pentru a elibera invelisul si a colecta in palnii cenusa, aceasta fiind ca o
masa aglomerata.

n practic, filtrul este mprit ntr-un numr de zone distincte (maxim cinci n cea mai mare
parte a cazurilor). In cele mai multe cazuri, ESP este localizat dupa incalzitorul de aer sau
economiser si fiind o instalatie cu zona rece. In cazuri special este localizat inainte de
incalzitorul de aer pentru a avea avantajul unei temperaturi mai ridicate. In acest caz se numeste
instalatie cu zona fierbinte.

Particulele sunt indepartate din fluxul de gaz in patru trepte:

Prin aplicarea unei incarcari electrice prafului
Prin amplasarea prafului incarcat intr-un camp electric
Prin captarea (aglomerarea) prafului intr-un electrod colector
Prin indepartarea prafului de pe suprafata electrodului.

Performanele filtrului electrostatic (ESP) se calculeaz dup conform formulei lui Deutsch.
Aceasta leag eficiena filtrului de suprafaa total a electrozilor de colectare, de debitul volumic
al gazelor de ardere i de vitez de migraie a particulelor. De aceea, pentru praful respectiv este
foarte importanta suprafata maxima a electrodului colector, de aici devenind si practica
utilizarea electrozilor cu suprafete mari. Aceasta practica presupune un design si control bun al
redresorului.

Industria utilizeaza un bun design pentru redresor, ceea ce include utilizarea sectiunilor separate
ale redresorului pentru fiecare camp sau parte a campului din ESP. Aceasta permite aplicarea
unei tensiuni variate in zonele de intrare si iesire, pentru a se vedea incarcarea redusa cu praf
dinspre iesire, oferindu-se abilitatea de a opera campurile la tensiuni din ce in ce mai inalte fara
scanteie. O constructie buna este de asemenea data de utilizarea sistemelor cu control automat.
Ele pastreaza tensiunea inalta optima (HV) aplicata la electrozi intr-o zona anume fara scanteie.
Un monitor automat este utilizat pentru a aplica tensiunea maxima fara scanteie si cu HV
variind constant. Este improbabil ca alimentatorii cu HV fixa sa ofere randamente optime de
colectare.

Rezistivitatea (inversul conductivitatii) particulei de praf este deosebit de important. Dac este
prea sczut, n momentul n care ajunge pe electrodul colector, particula i pierde cu uurin
sarcina electric i este reantrenat n curentul gazelor de ardere. Cnd rezistivitatea este prea
mare, un invelis izolator se formeaz pe electrodul colector, i eficiena filtrului scade sensibil
(efect invers de coroana).

Distribuia mrimii particulelor afecteaz de asemeni migraia particulelor. Pentru particule mai
mari de un micrometru viteza de migraie este invers proporional cu raza particulei, n timp ce
pentru particule mai mici aceast vitez este independent fa de raz.

In plus, o incarcare ridicata cu particule fine poate cauza o modificare substantiala ale
conditiilor electrice intr-un ESP. In cadrul ESP, pulberea din gazul de ardere este incarcata intr-
un nor cu spatiu de incarcare ionizat. Natura incarcarii spatiului de incarcare se schimba cu
distributia marimilor particulelor si de incarcarea fluxului de gaz de ardere. Incarcarea spatiului
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 57
cu particule creste cu numarul de particule pe unitatea de volum al fluxului de gaz ce intra in
ESP. O crestere a cantitatii de particule fine si viteza relativ mare de migrare a particulelor in
incarcarea puternica a gazului de ardere poate avea ca rezultat o crestere a incarcarii spatiale, si
poate cauza in cele din urma un scurt circuit electric. Curentul coroana la campul de intrare
poate fi infranat de incarcarea spatial crescuta.

Distribuia curgerii afecteaz performanele electro-filtrului. Se dorete o curgere uniform pe
ntreaga seciune deoarece aceasta asigur o colectare maxim eficient a prafului. Pentru a
obtine cea mai buna performanta de la un precipitator electrostatic, fluxul de gaz de ardere prin
unitate este optimizat pentru a da o curgere uniforma pentru a preveni by-pass-ul in campul
electric. Constructia corecta a conductei de intrare si utilizara dispozitivelor de distributie in
interiorul ajutajului de intrare poate ajuta la atingerea unei curgeri uniforme la intrarea in
precipitator.

Ciocanirea, utilizata in dislocarea cenusii zburatoare (stratul de praf) de invelis in electrodul de
colectare si palnii, poate sa cauzeze de asemenea re-antrenare. Particulele sunt separate de
invelisul cu cenusa zburatoare si sa o re-antreneze in fluxul de gaz. Re-antrenarea poate sa
reduca eficienta in mod semnificant. Ca efect, eficienta ESP depinde foarte mult de marimea
unitatii. O crestere a randamentului inseamna costuri ridicate. Cerintele legislative pentru
reducerea emisiilor de particule fine a condus la proiecte variate de cercetare cu scopul de a
imbunatati randamentul acestei tehnologii.

Un continut moderat de sulf in fluxul de gaz reduce rezistivitatea particulelor si permite o
reducere mai buna a particulelor. Cu toate acestea, distribuirea neuniforma a gazului in
precipitator poate conduce la partile mai reci din dispozitiv. De asemenea, cu cat continutul de
sulf este mai ridicat in combustibil, cu atat este posibil un punct de roua mai ridicat. Daca aceste
conditii apar simultan, adica temperatura neuniform distribuita si punct de roua mai ridicat al
acidului sulfuric, exista un risc mai mare de a afecta materialul si astfel un risc mai mare de a se
defecta aparatul.

Probleme mai pot aparea de asemenea in timpul arderii combustibililor, care formeaza compusi
volatili, iar acesti compusi volatili se pot lipi de particule si sa limiteze precipitarea lor efectiva.
Aceasta este posibila cu combustibili cu o valoare calorifica redusa, si cand procesul cazanului
este instabil.

Costul precipitatorului electrostatic include costurile datorate consumului electric, costurile de
intretinere (acestea depinzand foarte mult de procesul din cazan si de proprietatile
combustibilului) si transportul cenusii precipitate, insa in general este vorba de dispozitive
eficiente ca si cost pentru reducerea emisiilor de particule.

Costurile investitiei initiale pot fi mai mari sau mai mici in functie de combustibilul utilizat, fata
de celelalte tehnici disponibile precum filtrele cu saci. Cu toate acestea costurile operationale
sunt mai mici decat costurile corespunzatoare celorlalte tehnici, iar utilizarea sistemelor de
monitorizare moderne reduc si mai mult aceste costuri. Costurile operationale pot varia foarte
mult, in functie de diferitele proprietati ale cenusii zburatoare. Costurile de intretinere sunt in
mod normal foarte rezonabile, cand se proceseaza cenusa zburatoare obisnuita. Aceste
dispozitive sunt competitive la instalatiile energetice, acestea avand un echipament energetic
foarte variat si o varietate de procedee ale cazanului.


3.2.2 Filtrele electrostatice la umed

Filtrele electrostatice la umed funcioneaz n acelai mod ca i ESP. In acest caz, praful
colectat este indepartat de pe placile de colectare prin spalarea cu un lichid potrivit, de obicei
apa, intermitent sau prin irigare cu pulverizare continua. Acestea ofera avantajul pentru anumite
prafuri care adera pe placile uzuale sau cand alte componente din gaz apar in functionare, ca de
exemplu in cazul gazului rece, umed. O evacuare lichida necesita tratare. ESP la umed este
Capitolul 3
58 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
aplicat doar in LCP-urile noi ce utilizeaza pacura cu continut ridicat de sulf, fiind testat ca
dispozitiv pentru controlul aerosolilor.


3.2.3 Filtrele textile (filtrele cu saci)

Folosirea filtrelor textile (sac) este o metod folosit pe plan mondial pentru curarea gazelor
de ardere (n special n ceea ce privete cenua zburtoare) din sectorul industrial, dar i la
centralele termoelectrice dei mic capacitate. Cu toate aceseta, tendina actual este de a folosi
aceast tehnic i la centralele mari. Suplimentar la cenusa zburatoare colectata, au existat un
numar mare de aplicatii in care filtrele cu saci au fost utilizate impreuna cu scruberele cu
injectie uscata pentru absorbantele pentru namoluri sau pentru dioxidul de sulf in forma de
pulbere (precum varul sau bicarbonatul de sodium) pentru control simultan al emisiilor de
dioxid de sulf si cenusa zburatoare.

Un filtru textil este fabricat din una sau mai multe uniti independente coninnd iruri de filtre
sub form de saci sau de tuburi. Gazul incarcat de particule trece in sus (de obicei) de-alungul
suprafetei sacilor si apoi radial prin tesut. Particulele sunt reinute pe suprafaa interioar a
sacului, n timp ce gazele de ardere epurate sunt aruncate n atmosfer. Filtrul funcioneaz n
mod ciclic, alternnd perioade mai lungi de filtrare cu altele mai scurte de curare. In timpul
curatarii, praful acumulat in saci este indepartat de pe suprafata textile si se depoziteaza intr-un
buncar pentru indepartarea definitiva ulterioara. Aspectul major al filtrelor textile ce le
diferentiaza de celelalte filtre de gaz este oportunitatea de a verifica suprafata de filtrare,
periodic, in timpul curatirii.













Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 59

Figura 3.3: Structura generala a unui filtru textil (cu un compartiment in ciclul de epurare)
[36, Lurgi, 1999]

ndeprtarea regulat a prafului de pe filtre este o operaiune important pentru a mentine
eficiena de retinere filtrului, dar are influena asupra duratei de viaa a sacului. Filtrele textile
sunt clasificate n mod normal dup modul n care este curatata zona de filtrare. Cele mai
cunoscute metode includ: curgere invers, scuturare mecanic, pulsare prin vibraie i aer
comprimat. Si claxoanele sunt utilizate pentru curatarea sacilor. Mecanismul normal de curatare
nu are ca rezultat readucerea textilului la conditia originara, particulele depozitate in adancimea
tesului ajutand la reducerea marimii porilor dintre fibre, rezultand randamente ridicate de
retinere a particulelor sub-micronice.


Faza de revarsare inversa
Faza de operare
Conducta de gaz neepurat
Filtru cu saci
Invelis compartimentat
Conducta de gaz epurat
Ventilator cu baleiaj de aer
Supape de control
Palnie pentru praf
Supape rotative
Capitolul 3
60 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


Figura 3.4: Filtru textil cu jet pulsativ la presiune redusa
[36, Lurgi, 1999]

Selectarea filtrelor trebuie s ia n considerare compoziia gazelor, natura i mrimea
particulelor de praf, metoda de curare care va fi utilizat, eficiena cerut i factorii economici.
Mai trebuie s fie considerate temperatura gazelor de ardere impreuna cu metoda de racire a
gazului, daca exista una, si vaporii de apa rezultati si punctual de roua acid.

Uzura filtrelor cu saci rezulta printr-o reducere graduala dar masurabila a performantei. De
asemenea poate exista riscul de defectare sau eroare catastrofala a mai multor saci daca apare
coroziunea, cand materialul abraziv este filtrate sau daca acolo exista pericolul de incendiu.
Sistemele simple de monitorizare online, precum indicatoarele pierderilor in presiune sau
dispozitivele de constatare a prafului, ofera doar o indicatie bruta asupra performantei.

Aparatele triboelectrice sau optice sunt utilizate la masurarea tendintelor emisiilor de praf
provenite din filtrul textil pentru a identifica posibilele defecte. Acestea pot fi utilizate de
asemenea pentru a detecta varfurile de praf in timpul ciclului de curatare. Cand aceste
masuratori sunt integrate cu sistemul de curatare zonal, orice zona ce contine saci deteriorati pot
fi identificati si reparati local [37, Robson, 1998].

Materialele filtrante sintetice precum Gore-Tex

si Tefaire

(teflon/fibra de sticla) au facut

posibil ca filtrele textile sa fie utilizate intr-o gama larga de aplicatii si au condus la prelungirea
vietii de functionare a filtrului. Recent s-a imbunatatit performata materialelor moderne
filtrante, chiar si pentru temperaturi inalte sau conditii abrazive. Producatorii de tesaturi pot
recomanda materialele care sa fie cele mai potrivite pentru aplicatii specifice.

In sistemele cu circuit invers de gaz si cele de scuturare/ciocnire, se afla in cercetare continua
metode noi de a creste aportul de aer in tesut si de a reduce pierderea in presiune. Modificarile
de la intrarea si iesirea gazului de ardere tind a imbunatati captarea particulelor de cenusa
zburatoare la baza sacului, lasand partea superioara curata pentru a reduce obstructionarile din
calea de iesire a gazului de ardere.

In unele tari, tehnologia cu jet pulsativ a devenit cel mai preferat sistem cu filtru textil ca
dispozitiv primar de monitorizare a pulberilor pentru utilitati si cazane industriale. Cercetarea
Intrarea gazului brut
Placa de ecranare
Filtru cu saci
Spatiul gazului epurat
Conducta de gaz epurat
Supapa diafragma
Rezervor cu aer comprimat
Duze cu strapungere
Palnia pentru praf
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 61
continua sa imbunatateasca performanta sistemului. Deoarece exista multe materiale filtrante
diferite disponibile pe piata, operatorul alege cea mai buna varianta pentru propriile lui nevoi.
Materialul filtrant trebuie sa fie selectat cu deosebita grija pentru a evita posibilele probleme
cauzate daca se schimba parametrii procesului.

Exist combustibili care pot cauza colmatarea filtrelor textile, ducnd la apariia unor probleme
de operare. nfundarea poate aprea de ex. n timpul pornirilor, cnd este utilizat pcur. n
general materialul sacilor este foarte sensibil la temperatura cenusii si a gazului de ardere, aa c
cenua zburatoare cu temperatur ridicat sau combustibilul nears pot afecta materialul filtrant.

De asemenea, se pot forma fisuri in materialul textil. Acestea sunt dificil de a fi detectate in
timpul exploatarii. Aceste fisuri cresc emisiile de pulberi. Daca sacii sunt in forma modulara si
modulele sunt izolate, reparatia poate fi posibila fara a opri intreg procesul.

Costurile de mentenan sunt i ele mari deoarece sacii trebuie schimbai la perioade ce variaz
ntre doi i cinci ani. Costul minim al schimbarii filtrului este aproximativ 10% din costurile de
investitiel. Materialul precipitat este usor de reciclat, de ex., absorbantul nereactionat poate fi
reintors in proces, fapt ce poate avea valoare economica.


3.2.4 Precipitatorul centrifugal (cicloanele)

Acest tip de sistem de control al prafului utilizeaza fortele gravitationale si poate procesa toate
tipurile de gaze de ardere in conditii uscate. Cu toate acestea, caracteristica performanta lui
limiteaza utilizarea lui la instalatii de marime mica sau mijlocie, si doar ca o tehnica de pre-
colectare cand se combina cu alte mijloace de control al prafului.

Un separator mechanic este compus dintr-un set de cicloni (de exemplu 31 x 24 cu un diamentru
individual de aproximativ 240 mm pentru a trata 700000 m
3
/h din fluxul de gaz la 130 C)
asamblat intr-o singura sau mai multe compartimente. Gazele de purificat sunt imprastiate prin
cicloni catre o camera proiectata adecvat.Praful centrifugat se aglomereaza la periferia ciclonilor
si este condus inspre partea inferioara a aparatului unde cade intr-o palnie. In fiecare ciclon
aerul pur scapa inspre partea superioara printr-un tub central, este colectat intr-o camera de
iesire si curge in conductele de transport.

Separatoarele mecanice nu opresc praful fin. Astfel eficienta lor este natural limitata intre 85
90 %. Cu cazanele ce ard masa de carbune pe gratar mecanic, tehnologia ciclonului este
utilizata in continuare deoarece cantitatea de cenusa zburatoare este relativ mica (20 % din
cenusa de carbune este comparata cu 80 % pentru alimentare cu combustibil pulverizat).
Captarea marimilor intre 5 10 microni este la sau aproape de 100 %. Captarea apare la marimi
mai mici, pana la 1 micron insa la un randament mai mic de captare. Tehnologia cu ciclon
blow-down ajuta cicloanele sa obtina o eficienta mai mare pentru LCP, unde mai multi cicloni
mai mici opereaza in paralel.

Separatorii mecanici au cel mai mic cost de investitie dintre toate echipamente de extragere a
prafului. Deoarece aceasta tehnica nu poate lucra singura ca masura de control a cenusii
zburatoare, tehnica combinata de control va trebui de asemenea sa fie luata in considerare la
calcularea costurilor de investitie. Costurile de operare includ energia necesara pentru
indepartarea pneumatica sau hidraulica a cenusii colectate si energia electrica pentru a
compensa pierderea de presiune a fluxului de gaz al echipamentului. Costurile de mentenanta
sunt considerate reduse, dand stabilitate tuturor componentelor. Durata de viata poate fi limitata
datorita riscului mare de erodare. [58, Eurelectric, 2001].





Capitolul 3
62 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

3.2.5 Scruberele umede

Scruberele umede sunt folosite de zeci de ani ca sisteme de reducere a emisiilor de pulberi.
Costurile mici de capital ale scruberelor umede comparate cu cele pentru ESP si cele cu saci le
face atractive pentru utilizarea la scara industriala, cu toate ca s-ar compensa prin cderea mare
de presiune i al unor costuri de operare mari.Gazele de ardere sunt rcite n scruberele umede i
necesit nclzire naintea emiterii n atmosfer; aceasta presupune costuri mari de energie.
Partial datorita costurilor mari de operare, utilizarea scruberelor umede pentru controlul
emisiilor de pulberi a fost evitata in timpul ultimelor decenii. Totui, scruberele umede s-au
utilizat la temperatura si presiune ridicata a arderii, de exemplu n aplicaii ca cicluri combinate
gaze abur cu gazificare integrat (IGCC) sau ardere n pat fluidizat sub presiune (PFBC),
datorit faptului c pierderea de presiune reprezint o cot mai mic fa de presiunea din proces
iar in IGCC problema reincalzirii este rezolvata deoarece gazul este ulterior incalzit de catre
ardere.

Majoritatea scruberelor umede pentru colectarea cenusii zburatoare din focarele alimentate cu
carbune (industrial sau utilitati) sunt instalate in SUA. Cele mai multe dintre acestea se afla in
vestul SUA, unde carbunele cu continut scazut de sulf, disponibil acolo, are o asa rezistenta
mare incat ESPs sunt mai putin atractiv dpdv. economic. Multe dintre aceste scrubere sunt
proiectate pentru o combinatie, si anume retinere a pulberilor si control al emisiilor de dioxid de
sulf, utilizandu-se cenusa zburatoare alcalina ca absorbent. Varul este adaugat in mod frecvent
pentru a mari randamentele de retinere a SO
2
.

Scruberele umede cuprind un grup de dispozitive de control al pulberilor ce utilizeaza un lichid
pentru a colecta pulberile fluxului de gaz. Cele mai uzuale sunt scruberele venturi si cele cu pat
mobil.

Scruberul Venturi este probabil cel mai uzual scruber umed de pulberi. In scruberele venturi,
lichidul de spalare este introdus uniform pe la varful sectiunii convergente asa cum se arata in
imaginea urmatoare, Figura 3.5. Fluxul de gaz incarcat cu praf si lichidul de spalare intra prin
gatul recipientului unde are loc pulverizarea lichidului de spalare prin viteza de curgere a
fluxului de gaz.

Figura 3.5: Diagrama de flux tipica a sistemului venturi
[33, Ciemat, 2000]


Intrarea fluxului
de gaz
Eliminare
vapori
Separator
cu ciclon
Lichid
evacuare
Rezervor
recirculare
Apa de proces si/sau
aditivi chimici
Pompa
recirculare
Iesire flux de
gaz de ardere
Suflanta cu tiraj
indus
Cos pentru
evacuare
L
i
c
h
i
d

r
e
c
i
r
c
u
l
a
n
t

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 63
Udarea gazelor de ardere n acest mod face ca particulele fine de praf s fie adunate n particule
mai mari i mai grele in picaturi, fiind uor de captat n instalaiile de separare. Acest aspect
invinge dificultatile avute ca experienta in indepartarea particulelor fine prin metode de inertie.
O viteza initiala relativ mare intre picaturi si particule este necesara pentru a asigura ca
particulele captate sunt retinute in picaturi, atunci cant picaturile au fost accelearate pana la
viteza lor finala. Gazul spalat si picaturile antrenate ce contin particule prinse intra in sectiunea
divergenta unde are loc coleziunea urmatoare si aglomerarea.

Cderea de presiune i eficiena venturi sunt n mare msur dependente de viteza de circulaie
a gazelor de ardere prin scruberul venturi. In vederea unei adaptari eficiente a operatiei la
sarcinile reduse ale cazanului, unele dispozitive venturi sunt proiectate cu mai multe extremitati
ce pot fi operate aproape la o cadere a presiunii constanta, independent de rata de curgere a
fluxului de gaz (incarcarea cazanului). Dispozitivul este urmat de o sectiune de separare pentru
eliminarea picaturilor antrenate.

Scrubele cu pat mobil pentru colectarea pulberilor sunt formate din sfere de plastic de densitate
mica care sunt libere sa se miste in acumulatoarele pachet, asa cum se arata in Figura 3.6.
Colectarea particulelor poate fi sporita prin utilizarea mai multor serii de trepte cu pat mobil.
Scruberele cu pat mobil angreneaza deseori curgeri in contra-curent. Interiorul dispozitivului
este mentinut in miscare constanta prin fluxul de gaz si lichidul de spalare. Miscarea continua a
interiorului reduce considerabil orice tendinta a patului de a evacua prin priza.



Figura 3.6: Scruberul cu pat mobil
[33, Ciemat, 2000]


Randamentul de separare este bun cand se proceseaza incarcari moderate cu praf. Cu toate
acestea, tehnica nu este foarte potrivita pentru combustibili cu continut ridicat de cenusa.

Daca eliminatorii de vapori nu lucreaza corect, exista posibilitatea ca particulele mici de apa,
incluzand cenusa zburatoare, sa ramana in fluxul de gaz chiar si dupa spalare. Incarcarile mari
Capat de spalare
Iesire a gazului de ardere
Separator de vapori
Capat de recirculare
Trepte interioare
mobile
Intrarea gazului
Duza de recirculare
Capitolul 3
64 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
cu parf pot cauza colmatarea si pot afecta disponibilitatea operationala si eficienta unitatii de
spalare (a scruberului).

Costurile de investitie sunt mari si includ: reactorul, un posibil sistem de injectie cu adsorbant si
o instalatie de tratare a apei uzate. Costurile de operare sunt de asemenea semnificante, acestea
referindu-se in principal la consumul de apa si costurile de energie.

Scruberele cu condensare racesc fluxurile de gaz iar caldura absorbita poate fi utilizata, de
exemplu, pentru termoficare.


Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_Final_Draft Version November 2004 65
3.2.6 Performanta generala a dispozitivelor de control a pulberilor
Randamentul de retinere % Alti parametrii de performanta Tehnologia
<1 m 2 m 5 m >10 m Parametru Valuare
Observatii
Temperatura de operare 80 220 C
(ESP la rece)
300 450 C
(ESP la cald)
Consumul energetic in %
din capacitatea electrica
0.1 1.8 %
Caderea de presiune 1.5 3 (10
2
Pa)
Reziduu Cenusa zburatoare
Rata de curgere a gazului >200000 m
3
/h
Aplicabilitatea Combustibilii solizi
si lichizi
Precipitatorul
electrostatic
(ESP)
>96.5 >98.3 >99.95 >99.95
Prezenta pe piata 90 %
ESP are o eficienta foarte mare, chiar si pentru particule
mai mici
Poate manevra volume foarte mari de gaz cu caderi mici
de presiune
Costuri mici de operare, exceptand ratele de retinere
foarte mari
Poate opera in orice conditie de presiune pozitiva
ESP nu este foarte flexibil, o data instalat, pentru a
schimba conditiile de operare
S-ar putea sa nu functioneze pe particule cu rezistivitate
electrica foarte mare.
Temperatura de operare 150 C (polyester)
260 C (fibreglass)
Consumul energetic in %
din capacitatea electrica
0.2 3 %)
Caderea de presiune

5 20 (10
2
Pa)
Reziduu

Fly ash
Rata de curgere a gazului

<1100000 m
3
/h
Aplicabilitate

Solid and liquid fuels
Filtru textil >99.6 >99.6 >99.9 >99.95
Prezenta pe piata

10 %
Prezenta pe piata de 10 % se bazeaza in principal pe
aplicatia la arderea CFB si SDA
Vitezele de filtrare sunt in genral in interval intre 0.01 -
0.04 m/s in functie de aplicatie, tipul de filtrare si tesut
Valorile tipice utilizate in instaltiile energetice cu saci
sunt 0.45 0.6 m/min pentru contra-aer, 0.75 0.9
m/min pentru scuturator, si 0.9 1.2 m/min pentru
aplicatiile cu jet pulsativ
Durata de viata sacului scade cu cat creste continutul de
sulf al carbunelui si cu cat creste viteza de filtrare
Sacii individuali se defecteaza la rata anuala medie de
aprox. 1% din sacii instalati
Caderea de presiune creste cu cat marimea particulelor
scade pentru debitul dat de gaze de ardere.
Ciclonul
85 90 %. Cele mai mici diametre din
praful prins sunt intre 5 - 10 m
Performanta limitata poate fi utilizata astfel doar cu alte
tehnici de control al prafului
Temperatura de operare
Consumul energetic in %
din capacitatea electrica
Pana la 3 %
(5 15 (kWh/1000
m
3
))
Raport lichid la gaz 0.8 2.0 l/m
3

Caderea de presiune 30 200 (10
2
Pa)
Scruber la
umed
(Venturi cu
energie
ridicata)
98.5 99.5 99.9 >99.9
Reziduu Namol de cenusa
zburatoare
Ca efect secundar, scrubele umede contribuie la
indepartarea si absorptia metalelor grele gazoase
Rezulta apa uzata ce trebuie tratata si devarsata in
continuare
Tabelul 3.2: Performanta generala a dispozitivelor de epurare a pulberilor
[35, ERM, 1996]
Capitolul 3
66 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
3.3 Tehnici de reducere a emisiilor de oxid de sulf

Oxizii de sulf sunt emisi prin ardere de catre majoritatea combustibililor fosili prin oxidarea
sulfului continut in combustibil. Masurile de indepartare a oxizilor de sulf, in principal SO
2
, din
fluxul de gaz in timpul sau dupa ardere au fost utilizate inca din anii 1970, mai intai in SUA si
Japonia si apoi, in anii 1980 in Europa. In zilele acestea exista multe cai diferite de reducere a
emisiilor de SO
2
generate de arderea combustibilului fosil.

3.3.1 Masurile primare de reducere a emisiilor de oxid de sulf

3.3.1.1 Utilizarea combustibililor cu continut redus de sulf sau a combustibilului
cu compusi de baza de cenusa pentru desulfurarea interna

Trecerea pe combustibil cu continut scazut de sulf este o masura care poate reduce semnificant
emisiile de SO
2.
In cazurile in care alimentarea este posibila, schimbarea combustibilului poate
fi o optiune viabila, aceasta incluzand combustibilii cu desulfurare interna ridicata datorita
calcarului (sau a altor compusi activi) continut de cenusa. Pentru antracit, 5% continut de calcar
este tipic insa nu general. Pentru lignit si turba ar putea fi mai mare, cu efecte de pana la 80%
control al sulfului depinzand de combustibil si de sistemul de ardere. De asemenea, biomasa
poate contribui pentru co-incinerare. Cu toate acestea, aceasta masura depinde foarte mult de
tipul de combustibil si echipamentul utilizat, si de aceea se va discuta in capitolele 4 8.

Desulfurarea naturala poate fi vazuta ca efect de reducere a emisiilor de SO
2
intr-o proportie de
90%, care apare la arderea lignitului si turbei de calitate inferioara cu continut redus de sulf si
continut ridicat de cenusa alcalina, rezultand emisii foarte scazute de SO
2,
in comparatie cu
acelea obtinute prin utilizarea tehnicilor secundare uzuale.


3.3.1.2 Utilizarea adsorbantilor in sistemele cu ardere in pat fluidizat

In utilizarea adsorbantilor in sistemele cu ardere in pat fluidiat sunt integrate sistemele de
desulfurare. Aceasta limiteaza temperatura de ardere la aprox. 850 C. Adsorbantul utilizat este
in mod normal CaO, Ca(OH)
2
sau CaCO
3
. Reactia necesita un surplus de adsorbant cu un raport
stoichiometric (combustibil/adsorbant) de 1.5 la 7 in functie de combustibil. Datorita efectelor
de corodare date de cloruri, rata de desulfurare este limitata la 75%. Aceasta tehnica este
utilizata in principal in LCP-uri alimentate cu carbune si este descrisa in capitolul 4.


Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 67

3.3.2 Masuri secundare de reducere a emisiilor oxizilor de sulf

Tehnologiile generale de desulfurare a fluxului de gaz (FGD) poate fi clasificata asa cum se
arata in Figura 3.7.


Figura 3.7: Imagine de ansamblu a tehnologiilor utilizate pentru a reduce emisiile de oxid de sulf
(masuri secundare)


Pana in anul 2000, erau 680 de sistme FGD instalate in douazecisisapte de tari in lume si 140 se
afla momentan in constructie sau planificate in noua tari. [38, Soud, 2000]. Cu datele colectate
de EURELECTRIC, VDEW si VGB pana la 1996, o imagine de ansamblu a desulfurarii este
prezentata in Tabelul 3.3 cu estimari pentru aplicari in continuare pana la sfarsitul anului 1999.

Procesele de
desulfurare a
fluxului de gaz
Procese
regenerative
Procese non-
regenerative
Procese umede
Procese uscate
Procese uscate
Procese semi-
uscate
Procese Wellman-Lord
Procese DESONOX
Procese cu
carbune activ
Procese cu injectie cu
sorbent
Absorptie cu
pulverizare uscata
Procese umede
Spalare cu (piatra de) var
Spalare cu (hidroxid) de sodiu
Spalare cu amoniac
Spalare cu apa oxigenata
Apa de mare
Dual alcali
Altele
Capitolul 3
68 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Plants and technique Number of sites and electrical
power
Plants with FGD and controlled
electrical power
Country
No of sites MW
e
No of sites
(N 1)
Electrical.
power
(MW
e
)

Austria 18 4852 13 3415
Belgia 31 5867 2 1480
Denmarca 13 8447 10 5389
Germania 960
(N2)
91090 185 42000
Grecia 10 6138 1 300
Finlanda 94 8900 46 3970
Franta 17 18218 3 2400
Irelanda 10 2955 - -
Italia 79 41873 15 6660
Luxemburg - - - -
Olanda 15 9632 5 2690
Portugalia 6 4514 - -
Spania 41 19357 11 2373
Suedia 41 5303 6 1164
Marea Britanie 26 37718 10 9996
EU-15 (1996) 1361 264864 307 81837
Nota:
N1 incluzand arderea cu pat fluidizat
N2 incluzand instalatiile energetice industriale germane >50 MW
th
)
Implementarea prezenta a sistemelor FGD est in principal datorita instalatiilor energetice ce sunt
alimentate cu combustibili cu un anumit continut de S (de ex. carbuen, pacura). Sistemele FGD , in mod
normal, nu sunt solicitate in instalatiile energetice alimentate cu gaz natural.
Tabelul 3.3: FGD la instalatiile mari de ardere in UE 15
[58, Eurelectric, 2001], [192, TWG, 2003]


3.3.3 Scrubere umede

Scruberele umede, in special procesele cu gips de calcar, sunt tehnologiile FGD, aflate in top pe
piata. Ele detin aprox. 80% din piata si sunt utilizate in cazanele mari de utilitate. Aceasta se
datoreaza gradului mare de retinere a SO
2
si fiabilitatea ridicata. Piatra de var este utilizata in
cele mia multe cazuri ca adsorbant, aceasta fiind disponibila in cantitati mari in multe tari, fiind
ieftina pentru proces in comparatie cu alti adsorbanti. Produsele secundare sunt gipsul sau
amestecul de sulfat de calciu/sulfit, depinzand de modul de oxidare. Daca ghipsul poate fi
vandut, atunci costurile totale de operare pot fi reduse.

Spalarea cu sodium era obisnuita la sfarsitul anilor 1960 in Japonia. Produsul secundar, sulfitul
de sodiu, era vandut pe piata industriei de hartie. Procesul de spalare cu sodiu este simplu si era
aplicat unui numar mar de cazane mici alimentate cu pacura. De asemenea se mai utilizeaza
sistemele de spalare cu magneziu, utilizata in cazanele industriale relativ mici, ca urmare a
costurilor reduse de capital. In sistemele de spalare cu magneziu, apa uzata ce contine sulfat de
magneziu poat fi devarsata in apa maritima, dupa indepartarea prafului si metalelor grele
continute in praf, deoarec sulfatul de magneziu exista deja ca si constituent ale apei maritime.
De aceea, procesul are un avantaj in fatga celorlalte sisteme, daca instalatia este localizata in
apropierea marii. Produsul secundar al scruberului cu amoniac la umed poate fi utilizat ca
fertilizant in agricultura.

Procesele duale alcaline exista in exploatare comerciala in SUA inca din mijlocul anilor 1970.
Scruberele umede cu piatra de var au fost afectate de problemele producerii gipsului, in timpul
dezvoltarii lor, din anii 1970 pana la inceputul 1980, ca urmare a cunostintelor putine detinute
asupra proceselor chimice de spalare si a cerintelor pentru constructiei necesare procesului.
Dual alcalii au fost utilizati in timpul in care producatorii de sisteme rezolvau problemele de
Instalatii si tehnici
Numarul amplasamentelor si
puterea electrica
Instalatiile cu FGD si putere
electrica controlata
Numarul
amplasamentelor
Numarul
amplasamentelor
(N1)
Puterea
electrica
Tara
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 69
proiectare. Dezvoltarile recente din procesele cu dual alcali, care permit utilizarea pietrei de var
in locul sorbantului scump cu var, si productia de gips, pot sa reinvie utilizarea acestui sistem.

3.3.3.1 Scrubere umede cu var/calcar

Prima instalatie cu scruber umed cu var a fost construita cu success in 1972 de catre Mitsui
Miike Engineering Company (MIMC) la instalatia alimentata cu carbune Omuta a Mitsui
Aluminium din Japan. Instalatia utiliza slam de var si producea un namol de sulfit/sulfat de
calciu si cenusa zburatoare, ce era depozitata intr-un bazin. De atunci, scruberele cu var umed
au devenit populare in SUA insa nu imediat si in celelalte tari, in principal datorita necesarului
de arii mari pentru depozitarea namolului. Prima instalatie cu scrubber umed cu calcar ce
producea gips pentru cazanul alimentat cu carbune a fost construita de MMEC la instalatia
energetica Takasago a EPDC (Electric Power Development Company), care si-a inceput
exploatarea in 1975. Initial instalatia a vut probleme la pornire insa fiabilitatea operatiei a ajuns
la 99% inca din 1977.

Astazi, scruberele umede cu piatra de var sunt cele mai raspandit utilizate sisteme FGD, avand
80% din intreaga capacitate FGD instalata. Figura 3.8 arata o diagrama tipica a unui sistem
recent de FGD umed cu var/piatra de var. Calcarul este utilizat in general ca reactiv deoarece
este prezent in cantitati mari in multe tari si in mod normal de trei sau patru ori mai ieftin decat
ceilalti reactivi. Varul era utilizat uzual ca reactiv in instalatiile de odinioara datorita reactivitatii
lui mai bune cu SO
2
. Cu toate acestea varul a fost inlocuit de calcar pentru a reduce riscul
calcinarii, acesta fiind foarte energic, costisitor si necesitand timp pentru reparatie. Totusi in
unele cazuri, varul obisnuia sa fie utilizat in locul calcarului datorita cerintelor pentru gradul de
alb cerut de utilizatorii gipsului FGD. In orice caz, FGD ce utiliza calcar putea atinge aproape
acelasi grad de retinere a SO
2
ca si varul. Reactivitatea calcarului are o influenta importanta
asupra randamentului sistemului FGD; cu toate acestea, la momentul actual nu exista standard
sau metoda normata pentru a testa reactivitatea. Se utilizeaza de asemenea si alti reactivi,
precum varul imbogatit cu magneziu.


Figura 3.8: Schema cu fluxul tehnologic a procesului FGD cu scruber umed cu var / piatra de var
(calcar)


cos
Filtru
electrostatic
Turn de pulverizare
cu absorbant
Apa
Calcar
Catre
moara cu
bile
Rezervor cu
apa de proces
Catre
rezervorul
cu apa uzata
Din
rezervorul cu
apa de proces
Moara cu bile
Aer
Hidrociclon
Filtru banda
Gips
Capitolul 3
70 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Fluxul de gaz ce paraseste sistemul de desprafuire trece de obicei prin schimbatorul de caldura
si intra in absorbantul FGD in care este indeparatat SO
2
prin contact direct cu o suspensie
apoasa de calcar, acesta trebuind sa contina mai muld de 95% CaCO
3
. Slamul proaspat de calcar
este incarcat continuu in absorber. Fluxul de gaz spalat trece catre separatorul prin pulverizare si
este emis in atmosfera prin cos sau prin turnul de racire. Produsele de reactie sunt extrase din
absorber si sunt trimise in procesul de deshidratare si alte procese.
Scruberul umed cu piatra de var este in general impartit in doua categorii, in functie de tipul de
oxidare : oxidare fortata si oxidare naturala. Modul de oxidare este determinat de reactiile
chimice, pH slamului reactiv si produsul secundar rezultat. In oxidarea fortata cu un pH de 5 la
6, gasit de obicei in scruberele umede cu calcar, reactiile chimice sunt urmatoarele:

SO
2
+ H
2
O H
2
SO
3
(1)
CaCO
3
+ H
2
SO
3
CaSO
3
+ CO
2
+ H
2
O (2)
CaSO
3
+ O
2
+ 2H
2
O CaSO
4
2H
2
O (3)
CaCO
3
+ SO
2
+ O
2
+ 2H
2
O CaSO
4
2H
2
O + CO
2
(4)
CaSO
3
+ H
2
O CaSO
3
H
2
O (5)
Reactiile (1) su (2) sunt obisnuite in toate sistemele umede FGD. Reactia (3) arata oxidarea
fortata a sulfitului de calciu cu aerul si formarea (cristalizarea) sulfatului de calciu deshidratat
sau a gipsului in stare de oxidare. In modul de oxidare fortata, aerul este introdus la baza
absorberului pentru a oxida sulfitul de calciu in sulfat de calciu, atingand o oxidare de peste
99%.
In oxidarea naturala, sulfitul de calciu eset oxidat partial de catre oxigenul continut in fluxul de
gaz. Produsul principal este sulfitul de calciu hemi-hidrat (5). Amestecul produs dintre sulfit de
calciu hemi-hidrat si gips formeaza namolul.
La o gama de pH redus intre 4.5 - 5.5, reactia chimica este diferita. Dupa absorptia SO
2
(1),
produsul primar al neutralizarii cu calcar nu este sulfit de calciu ci bisulfit de calciu Ca(HSO
3
)
2.

CaCO
3
+ 2H
2
SO
3
Ca(HSO
3
)
2
+ CO
2
+ H
2
O (6)
Ca(HSO
3
)
2
+ O
2
+ H
2
O CaSO
4
- 2H
2
O + SO
2
(7)
Bisulfitul de calciu este mai mult solubil decat sulfitul de calciu. Astfel functionarea intr-o gama
de pH redus are un risc redus de depunere si infundare. Bisulfitul de calciu este oxidat si
cristalizat in forma de gips sau sulfat de calciu deshidratat (7).
Tabelul 3.4 arata o comparatie intre oxidarea fortata si oxidarea naturala in scruber umed cu
calcar. In oxidarea fortata, deshidratarea este simpla deoarece cristalele de gips sunt relativ mari.
Deshidratarea primara este de obicei realizata de hidro-cicloane urmata de deshidratarea
secundara, produsul fiind vandut in principal ca ghips pentru ipsos, ciment, placi, sau utilizat ca
inlocuitor al gipsului natural pentru a umple minele si terenurile. Vinderea gipsului poate
contribui la o reducere per-total a costurilor de exploatare. Gipsul care se poate vinde, necesita o
spalare in timpul deshidratarii secundare pentru a indeparta sarurile solubile precum clorurile.

Modul
Produsul
secundar
Marimea
produsului
secundar
cristalizat
Utilizarea
produsului
secundar
Deshidratar
ea
Fiabilitate
a
Regiune
a unde
se
utilizeaz
a
Oxidarea
fortata
Gipsul 90 %
apa 10 %
0 100 m
Placi rigips,
ciment, etc.
Hidrociclon
simplu plus
filtru
>99 %
Europa
si
Japonia
Oxidarea
naturala
Sulfat /sulfit de
calciu 50 60 %
Apa 50 40 %
1 5 m
Nu se
utilizeaza
(umplerea
terenurilor)
Nu e usor
Decantor plus
filter
95 99 %
datorita
problemelor
de depuneri
SUA
Tabelul 3.4: Comparatia intre oxidarea fortata si cea naturala

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 71
Produsul secundar din oxidarea naturala este un amestec dificil de deshidratat. Amestecul este
sulfit de calciu hemi-hidrat si sulfat de calciu deshidratat. De aceea, deshidratarea primara
solicita un decantor. Deshidratarea secundara este realizata cu filtre sau centrifugi. Produsul
secundar final contine 40-50% apa. In multe cazuri este depus pe halde sau depozite finale insa
necesita amestescarea cu cenusa zburatoare si var datorita naturii lui tixotropic. Procesul de
oxidare naturala este practicat in principal in SUA. Fiabilitatea lui a fost imbunatatita, insa
ramane in continuare la aprox. 95 - 99 % datorita problemelor de depunere a gipsului. Exista o
tendinta de a trece de la oxidare naturala la oxidare fortata deoarece gipsul este de calitate mai
buna decat slamul, chiar si pentru scopuri de depozitare finala.

Configuratia scruberlor umede cu piatra de var poate fi clasificata in general in patru tipuri (a, b,
c si d) asa cum arata Figura 3.9. Ambele, c si d, sunt aratate aici in modul de oxidare fortata,
insa ar putea fi schimbate in oxidare naturala si deci si in reziduu in forma de namol prin
eliminarea intrarii aerului in vasul de oxidare.

Capitolul 3
72 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 3.9: Diferite tipuri de scrubere umede cu var/piatra de var
[38, Soud, 2000]


Tipul (a) si tipul (b) utilizeaza un vas suplimentar de oxidare si nu sunt prezentate si discutate
aici, deoarece vasele de oxidare s-au utilizat doar in cercetare si nu se mai utilizeaza astazi.





Intrare
a flux
gaz
Apa
Iesire flux gaz
Pre-
spalare
Apa uzata
Calcar+apa
Vas
oxidare
Acid
sulfuric
Aer
Gips
Intrarea flux
gaz
Iesire flux gaz
Calcar+apa
Vas
oxidare
Acid
sulfuric
Aer
Gips
Intrarea flux
gaz
Intrarea flux
gaz
Apa
Iesire flux gaz
Iesire flux gaz
Apa uzata
Calcar +
apa
Gips
Calcar+apa
Gips
Aer
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 73

Tipul (c) nu au un vas separate de oxidare. Aici, aerul de oxidare este suflat inspre baza
absorberului pentru a forma gipsul. Metoda de oxidare este numita de obicei oxidare in situ si
momentan este metoda cea mai uzuala. Cand are loc oxidarea in vasul de oxidare, ca la tipurile
(a) si (b), procesul este numit oxidare ex situ. Cu toate ca pre-scruberul (pre-spalarea) este de
fapt pentru indeparta HCl si HF, un pre-scruber cu pH redus indeparteaza mai mult mercur
precum si orice particule fine care ar putea fi transportate de microelemente. In Japonia, multe
dintre instalatiile mari FGD noi au adoptat tipul (c) datorita calitatii bune a gipsului rezultat si
datorita fiabilitatii lor, evitand posibilele probleme care ar putea apare fara pre-scruber.

Eliminand vasul de oxidare sau conversia din oxidare ex situ cu oxidare in situ reprezinta o
dezvoltare majora pentru tehnologia FGD. Oxidarea in situ are multe avantaje in fata oxidarii ex
situ.

in primul rand, oxidarea in situ previne problemele de depunere si infundare prin completa
oxidare a produsului in absorbent, rezultand o fiabilitate ridicata a operatiei. Oxidarea
partiala a produsului, datorita oxigenului in fluxul de gaz, cauzeaza depunerea gipsului in
absorber
in al doilea rand, oxidarea in situ atinge un randament mai ridicat de indepartare a SO
2

comparat cu oxidarea ex situ
in al treilea rand, este important de mentionat ca oxidarea in situ accelereaza randamentul de
retinere a SO
2
chiar si la valori reduse de pH datorita H
2
SO
4
, acesta fiind produs prin
oxidarea H
2
SO
3
prin injectie de aer, reactionand rapid cu piatra de var. In plus, utilizarea
pietrei de var este mai mare decat oxidarea ex situ datorita solubilitatii mari a pietrei de var
la valori mici ale pH. Raportul molar Ca/S variaza intre 1.01 - 1.05.

Un alt avantaj al oxidarii in situ este acela de a fi posibila reducerea formarii de S
2
O
3
. Acesta
este un produs secundar a reactiei de oxidare SO
3
si este unul dintre substantele cu Necesar
Chimic de Oxigen (COD). Scazand COD de la o valoare de o cincime la o zecime in apa uzata
se poate reduce apa capacitatea de tratare a apei uzate. De asemenea nu este necesar sa se
adauge H
2
SO
4
pentru oxidare, spre deosebire de tipurile (a) si (b). Aparitia oxidarii fortate in
situ a facut scruberul umed cu piatra de var mai atractiv.

Tipul (d) este configuratia cea mai simpla a scruberului umed cu piatra de var si a devenit acum
sistemul FGD cel mai bine vandut. Toate reactiile chimice sunt operate intr-un singur absorber
integrat. Acest aspect poate reduce costurile de capital si consumul de energie. Tipul (d) a atins
o fiabilitate ridicata a functionarii si a produs un gips de calitate rezonamila inca de la sfarsitul
anilor 1980. Un singur turn integrat necesita de asemenea mai putin spatiu, facilitand adaptarea
in prealabil la cazanele existente. In Germania, instalatiile instalate cele mai recent FGD sunt de
tip (d). In SUA, tipul (d) este de asemenea cunoscut ca urmare costurilor reduse si
randamentului ridicat.

Constructia absorbantului este cruciala in sistemele umede FGD. Figura 3.10 arata exemple de
tipuri diferite de absorbanti unde toate reactiile chimice din FGD apar impreuna.













Capitolul 3
74 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


Figura 3.10: Tipuri diferite de absorberi
[33, Ciemat, 2000]

Tipul 1 este absorber cu turn de pulverizare si este cel mai utilizat din sistemele FGD din lume.
Turnul de pulverizare are trei sau patru capete de pulverizare cu un numar de duze de
pulverizare prin care se pulverizeazeaza o suspensie apoasa de calcar distribuita uniform. Fluxul
de gaz introdus in absorber este in contact cu picaturile mobile libere de obicei intr-o
configuratie de contra-curent cu dispozitive ce nu ristrictioneaza fluxul de gaz. Norul lichid este
retinut de eliminatorii de particule pulverizate. Constructia a fost dezvoltata pentru a invinge
problemele multiple ale primei generatii de FGD echipata cu absorberi cu structura interna.

Tipul 2 este absorberul turn compact utilizand seturi de retele de plastic, dezvoltate original in
Japonia. Turnul compact prelungeste perioada de stationare pentru cotactul cu gazul lichefiat,
rezultand un randament de eliminare a SO
2
mai mare. Turnul compact este operat acum fara
Apa
Calcar, apa
Gips
Aer
Eliminator de vapori
Tipul 1 Turn cu pulverizare Tipul 3 Reactor cu jet
Piatra de var, apa
Aer
Gips
Apa
Calcar, apa
Aer
Eliminator de vapori
Apa
Calcar, apa
Gips
Gips Separator
picaturi
Aer
Tipul 2 Turn cu interior plin Tipul 4 Turn cu circuit dublu
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 75
probleme, datorita unui proces FGD imbunatatit. Si mai mult, caracteristica importanta a
configuratiei fluxului de gaz cu viteza mare in contra-curent este un design compact pentru
absorberul la scare mare.

Tipul 3 este cunoscut ca un reactor cu pat turbulent. Fluxul de gaz este injectat in namol pri
numeroase conducte scufundate timp in care namolul de calcar este alimentat in reactorul cu pat
turbulent, iar aerul pentru oxidare este suflat in namol. Tipul de absorber este un bun exemplu
de proces simplificat FGD. El elimina necesitatea pentru pompele de recirculare, duzele de
pulverizare si capetele, rezevoarele separate de oxidare si ingrosatorii, prin care se minimizeaza
dificultatil precum si consumul de energie.

Tipul 4 utilizeaza conceptul de circuit bucla dublu, provenind original din SUA. Acest absorber
este descries in doua circuite (bucle) descris ca stingator si absorbent, fiecare avand valori
diferite de pH cu fiecare functiune. Un numar de instalatii ce utilizeaza acest tip de absorber au
fost instalate in Canada, Germania si SUA.

Sistemele de FGD umede cu calcar sufera in mod natural un mediu agresiv de operare,
conducand la corodare, erodare si abraziune. Fluxul de gaz de la intrarea in absorber pana la
evacuarea din cos trebuie sa fie protejat, de ex. prin utilizarea garniturilor sau a captuselii,
impotriva atacului acid cauzat de racirea adiabata si de saturarea gazului. Componentele
deosebit de importante sunt sistemele de reincalzire la conducta de intrare, absorber, conducta
de iesire si captusala cosului. Toate partile ce intra in contact cu namolul fac subiectului
corodarii si abraziunii. Aceasta include zonele de pulverizare din absorber, rezervoarele,
agitatoarele, pompele, condcutele, supapele si tot echipamentul de deshidratare.

Temperatura fluxului de gaz se reduce la aprox. 45 80 C prin trecerea prin unitatile de FGD
umed. Pentru a imbunatati dispersia fluxului de gaz epurat de la cos si pentru a reduce frecventa
penei vizibile, legislatia solicita o temperatura minima a fluxului de gaz la iesirea din cos, de ex,
de 80 C in UK. Pentru a indeplini cerintele, fluxul de gaz trebuie sa fie reincalzit. Schimbatorul
de caldura generativ a gazulu (re-incalzitor) este cel mai frecvent utilizat pentru reincalzirea
fluxului de gaz. Unele reglementari noi nu mai solicita o temperatura minima la cos. Si mai
mult, evacuarea fluxului de gaz epurat prin cosul umed necesita mai putin energie electrica, desi
exista efectul vizibil de pana.

Modelele de dispersie au aratat ca inaltimea cosului este mult mai importanta pentru dispersia
fluxului de gaz decat viteza de evacuare a gazului, pentru a asigura un impact redus asupra
calitatii aerului in apropierea amplasamentului, fara a re-incalzi fluxul de gaz. Viteza de
evacuare a gazului (si deci a dispersiei) poate fi marita daca este necesar prin re-incalzirea
fluxului de gaz, insa dispersia poate fi de asemenea marita printr-o viteza de evacuare mai mare
la cos.

Aplicatia sistemului FGD umed necesita un spatiu considerabil. In instalatiile existente, unde
FGD, posibil sa nu fi fost inclus ca parte de proces, acolo ar putea exista lipsa de spatiu si ar
insemna lucrari suplimentare la canalele aferente, ceea ce va duce la costuri mai mari de
investitie (de aceea sistemul va trebui proiectat si implementat de la caz la caz).

Mai mult decat atat, cand se implementeaza acest proces asupra instalatiei existente, poate fi
necesara construirea unui nou cos, deoarece gazele evacuate de la FGD sunt mult mai corozive
(punctul de roua este atins in scruber) decat fara tratare FGD, iar cosul existent s-ar putea sa nu
fie proiectat si adecvat pentru acest scop. Aceste cosuri noi pot profita de captuselile moderne
pentru combustibil care reduc condensatul acid si imbunatatesc dispersia prin inacalzirea rapida
la pornire. Acesta devine din ce in ce mai important deoarece instalatiile exploatate se adapteaza
mai mult la cerinte pe piata de electricitate.

Procesele cu scruber umed au parcurs o dezvoltare considerabila in ultimele cateva decade,
conducand la o fiabilitate imbunatatita, la randamente de retinere precum si la costuri reduse.
Fiabilitatea este in mod normal de peste 99 % cu oxidare fortata si 95 99 % cu oxidare
Capitolul 3
76 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
naturala. Aplicabilitatea poate fi influentata de componentele scruberului si de procesele
auxiliare conectate la procesul absorbarului.

Un process ce implica precipitarea hidroxidelor si a sulfidelor, limpeziera si deshidratarea
namolului s-a dovedit a fi o buna masura pentru tratarea apei uzate dupa instalatia FGD pentru a
indeparata metalele grele si componentele solide suspendate.

Exista putine informatii publicate disponibile asupra costurilor actuale ale instalatiilor cu
scruber umed de la producatori sau utilizatori. O evaluare a datelor publicate disponibile este
astfel dificial, datorita lipsei de informatii asupra costurilor calculate.

Costurile de capital sunt destul de ridicate pentru scruberele umede cu calcar, insa, pe de
cealalalta parte, costurile de operare sunt moderate datorita automatizarii avansate, fiabilitatii si
a produselor secundare comercializabile. Costurile de capital sunt foarte variate. Ele depind de
specificatiile de pe amplasament si de conditiile tehnice si economice precum marimea
instalatiei, concentratiei de SO
2
, limitele de emisie SO
2,
strategia de redundanta, orele anuale de
operare, anii de operare, managementul de gips si reziduuri, rapoartele de interes, numarul de
unitati pe amlasament, situatia FGD pe piata, etc. Costurile de capital pentru procesele cu
scruber umed cu var/calcar sunt influentate in principal de debitul fluxului de gaz. Instalatiile de
retehnologizare FGD sunt mult mai scumpe decat instalatiile montate pe teren neexploatat.
Costurile de capital pentru procesele de scruber umed cu piatra de var variaza de la EUR 35
50 per kW
el
, si costurile de operare si intretinere intre EUR 0.2 0.3 per kWh (input energetic).
Costurile tipice de eliminare a SO
2
sunt intre EUR 750 1150 per tona de SO
2
indeparatat, iar
efectele asupra pretului electricitatii sunt de EUR 3 6 per MWh (electricitate produsa).

Desulfurarea gazelor provenite de la motoarele alimentate cu combustibil lichid, de exemplu un
motor diesel mare, are un coninut de oxigen de aprox. 13 15 vol-% O
2
in fluxul de gaz
(factorul de aer 2.7 - 3.5). O instalatie cu cazan este in mod normal 3 6 vol-% O
2
(factor de aer
1.2 1.4) in functie de combustibilul utilizat. Un continut mai mare de oxigen inseamna debit
mai mare de gaz evacuat si necesita un reactor FGD mai mare, fapt ce conduce la costuri mai
mari de investitie pe kW
el
, fata de cele mentionate mai sus.


3.3.3.2 Scrubere cu apa de mare

Scruberele cu apa de mare utilizeaza proprietatile inerente ale apei de mare de a absorbi si
neutraliza dioxid de sulf in fluxul de gaz. Daca o cantitate mare de apa de mare este disponibila
langa instalatia electrica, este posibil ca aceasta sa fie utilizata ca mediu de racire in
condensatori. Este posibil ca apa marina sa fi reutilizata, dupa condensatori, pentru FGD.
Principiile de baza ale proceselor de desulfurare cu apa de mare pot fi vazute in Figura 3.11.

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 77

Figura 3.11: Principii de baza ale proceselor de desulfurare cu apa de mare
[39, ABB, 2000]



Figura 3.12: Procesul de desulfurare cu apa de mare
[192, TWG, 2003]


Procesul de baza poate fi vazut in Figura3.11 si Figura 3.12. Fluxul de gaz de la instalatia
energetica paraseste colectorul de pulberi, in mod normal un filtru textil sau un filtru
electrostatic. Fluxul de gaz este apoi transmis in absorberul de SO
2,
unde intra in contact cu
portia controlata de apa de mare, primita de la fluxul de apa de racire al condensatorului turbinei
pe aburi. Datorita prezentei bicarbonatului si carbonatului in apa marina, este absorbit dioxidul
de sulf din fluxul gazelor de ardere. Efluentul acidifiat al absorberului este amestecat cu apa
aditionala pentru a asigura ca pH este la nivel optim pentru procesul de oxidare. Aerul introdus
forteaza oxidarea dioxidului de sulf absorbit din bisulfit in bisulfat si elimina CO
2
dizolvat. Apa
va fi aproape saturata de oxigen iar valoarea pH va fi reglata la neutru inainte ca apa marina sa
fie evacuata inapoi in mare. Procesul apei de mare nu implica export sau import de reactanti sau
produse solide secundare. Utilizeaza doar apa de mare care a fost deja utilizata in procesul de
Catre cos
Amortizor de izolare la
iesire
Conducta by pass
de urgenta
Suflanta
Suflanta de ventilare
(una in repaos)
Conducta by
pass de
urgenta
De la
cazan
Amortizor izolatoare la
intrare
Pompele absorberului (in
repaos)
Din canalul de iesire a
apei de racire
Statia de
pompare
Spre mare
Distribuire
efluent
Flux gaze de ardere
spre FGD
Gaz/ Incalzitor gaz
(optional)
Absorber
Gaz epurat spre cos
Evacuare din absorber
Apa de mare
spre absorber
Condensatorul
instalatiei
energetice
Aer oxidare
Apa de mare catre bazinul post-reactie
Evacuare FGD
Bazin post-reactie
A
p
a

d
e

m
a
r
e

c
a
t
r
e

i
n
s
t
a
l
a
t
i
a

e
n
e
r
g
e
t
i
c
a

Mare
Capitolul 3
78 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
generare a electricitatii ca apa de racire a condensatorului turbinei de aburi. Procesul se bazeaza
pe urmatoarea reactie chimica:

SO
2
+ 2HCO
3
- + O
2
-->SO
4
2-
+ 2CO
2
+ H2O

Procesul de desulfurare cu apa de mare utilizeaza apa de racire provenita de la condensatorii
instalatiei electrice. O parte din apa de mare este pompata spre varful absorbantului, curgand
prin acesta, unde absoarbe SO
2
. Apa de mare acidifiata colecteaza in baia absorberului si curge
prin gravitatie spre instalatia de tratare a apei de mare (SWTP). Efluentul absorberului acidifiat
este amestecat cu restul de apa de racire intr-o unitate speciala de amestec in sectia frontala a
SWTP, trecand apoi la urmatoarea etapa, aceasta fiind oxidarea. Aerul ambiental este suflat in
aceasta sectiune in apa marina prin suflante industriale de capacitate mare. SO
2
va fi transformat
in sulfat (SO
4
2-
), apa va fi aproape saturata cu oxigen iar nivelul de pH 6 va fi restabilit la
normal, deoarece aceasta este limita inferioara din Ghidul Bancii Mondiale, inainte ca apa
marina sa fie evacuata inapoi in mare.


3.3.3.3 Scruberul umed cu magneziu

Reactantul in spalarea cu magneziu este hidroxidul de magneziu, produs prin adaugarea de var
stins pentru a spori alcalinizarea. Procesul a devenit cunoscut inca de inceputul anilor 1980,
inlocuind desulfurarea cu sodiu, deoarece hidroxiul de magneziu, drept reactant devenise mai
ieftin decat hidroxidul de sodiu sau carbonatul. Acesta produce solutie reziduala de sulfat. S-au
construit mai multe unitati cu acest proces, in principal pentru cazanele industriale alimentate cu
carbune. Scruberul umed cu magneziu a fost aplicat in principal la instalatiile mici, adica mai
mici de 50 MW, si de aceea nu vor mai fi descrise in continuare in acest document. Un aspect al
procesului este faptul ca sulfatul de magneziu poate fi evacuat in mare deoarece sulfatul de
magneziu este un constituent al apei marine. Costurile de capital sunt reduse, insa costurile
operationale sunt mari. Acest proces este potrivit doar pentru instalatiile aflate in apropierea
tarmului.


3.3.3.4 Scruberul umed cu amoniac

In scruberul umed cu amoniac, asa cum se arata in Figura 3.13, SO
2
SO
2
este absorbit de solutie
amoniacala, rezultand sulfat de amoniu ca produs secundar fertilizant. Cu toate acestea, exista
un exces de fertilizant de la alte surse in tarile industrializate. Prin urmare, procesul este utilizat
rareori, desi in China trei unitati au fost instalate din 1987 cu un proces totalizat de aprox. 200
MW
e
cu cazane alimentate cu pacura.

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 79

Figura 3.13: Procesul de amoniac umed
[126, Lurgi Lentjes Bischoff, 2001]

Procesul a fost exploatat in Germania, cu alimentare cu carbune, cu cazan de topire a cenusii cu
capacitate de ardere de 191 MW
e
. A functionat fiabil urmarind urmatoarele imbunatatiri si
solutia problemelor initiale precum generarea de aerosoli, acestea fiind particulele de sare
amoniacala cu diametru de pana la 1 m. Procesul a fost ales pentru a satisface criteriile de
emisie de mai putin de 200 mg/Nm
3
.
In afara de aceasta, stimulentul pentru aplicarea procesului
de amoniac a constat in cerintele pentru un produs secundar comercial, cerintele pentru
neaparitia apei uzate (conditiile speciale local nu permit evacuarea apei uzate in cursul de apa
public) sau aparitia altor materiale care ar solicita depozitarea permanenta a deseurilor, precum
si consideratiile disponibilitatii unui spatiu foarte limitat si constrangerile economice.


3.3.4 Scruberele cu pulverizare uscata

In ierarhia mondiala a sistemelor FGD aplicate, scruberele cu pulverizare uscata au ocupat locul
secund, in urma scruberelor umede. Namolul de var este utilizat de obicei pentru indepartarea
SO
2
din fluxul de gaz in acest tip de FGD. Randamentele de indepartare a SO2 si fiabilitatea
exploatarii s-au imbunatatit cand aceasta tehnologie a ajuns la maturitate. Scruberele cu
pulverizare uscata sunt in general caracterizate de costuri de capital mai mici insa au costuri de
operarare mai mari decat scruberele umede, in principal datorita utilizarii unui absorbant de var
mult mai scump. Scruberele uscate cu pulverizare sunt utilizate preponderent pentru cazane de
capacitati mici la medii, utilizand carbune cu sulf de la putin la mediu (1.5 %). Din acelasi
motiv, ele sunt de preferat pentru retehnologizari si exploatari in regim de varf. Reziduul este
normal un amestec de sulfit de calciu si cenusa zburatoare, fiind mai putin atractiv comercial.
Testele au fost desfasurate pentru a investiga posibilitatea utilizarii industriale a reziduului.
Unele instalatii utilizeaza un dispozitiv de control special, inainte de scruberul uscat cu
pulverizare, pentru separarea cenusii zburatoare.

Scruberul cu pulverizare uscata este o tehnologie aferenta FGD, dezvoltata in SUA si Europa la
inceputul si mijlocul anilor 1970. Prima utilizare comerciala in instalatiile de ardere a inceput in
SUA in 1980, unde tehnologia a fost aplicata pentru un cazan cu alimentare pe carbune.

Gaz epurat spre cos
Separator de picaturi
Flux gaz de ardere
Catre colector
Sectiunea principala
de spalare
Catre oxidare
Solutia de
sulfat de
amoniu
apa
amoniac
Solutie
sulfat de
amoniu
(Apa de proces)
Stingere
Capitolul 3
80 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 3.14: Diagrama de flux pentru un proces cu scruber cu pulverizare uscata
[58, Eurelectric, 2001]


Procesul consta in principal din absorber cu pulverizare uscata; controlul pulberilor, precum
ESP sau filtru textil; si dispozitivele de reciclat deseurile pentru produsele de reactie. Mai multe
scrubere cu pulverizare uscata se afla momentan in exploatare comerciala. Aceste procese sunt
similare cu fiecare, din punctul de vedere al configurarii procesului, constituenti si sorbant
utilizat, insa diferit este sistemul de dispersie cu namol utilizat in absorber cu uscare prin
pulverizare.

Sorbentul pentru absorbtia de SO
2
consta de regula in var sau oxid de calciu. Varul este
amestecat cu un surplus de apa sau este stins pentru a produce namol de var, numit de asemenea
lapte de var. Namolul de var este pulverizat intr-un nor de picaturi fine in absorberul cu
pulverizare uscata unde SO
2
este de asemenea indepartat din fluxul de gaz. Apa este evaporata
prin caldura fluxului de gaz, de obicei cu timp de stationare suficient (aprox. 10 secunde) pentru
SO
2
si alte gaze acide precum SO
3
si HCl pentru a reactiona simultan cu var hidrat pentru a
forma sulfit/sulfat de calciu si clorura de calciu. Tratarea apei uzate nu este necesara in aceste
procese deoarece toata apa este complet evaporata in absorberul cu pulverizare uscata.

Chimia procesului aferenta eliminarii de SO
2
din fluxul de gaz este o reactie de absorptie simpla
acida/bazica intre SO
2
si varul hidrat, dupa cum urmeaza:

Ca(OH)
2
+ SO
2
CaSO
3
+ H
2
O

CaSO
3
+O
2
+ H
2
O CaSO
4
H
2
O

Chimia absorbiei este foarte afectata de factorii precum temperatura fluxului de gaz, umiditatea
gazului, concentratia de SO
2
in fluxul de gaz si marimea marimea picaturilor de slam pulverizat.
Produsul secundar este un amestec uscat de sulfit de calciu, sulfat, cenusa zburatoare si var
nereactionat. Desi procesul de scruber cu pulverizare uscata este cateodata numit proces semi-
uscat, deoarece utilizeaza slam de var (amestec de var cu apa), rezidul este pulbere uscata,
colectata ori in ESP ori in filtru textil. Deoarece reziduul contine var nereactionat, o parte din
acesta este reciclat si amestecat cu namol de var proaspat pentru a spori utilizarea varului.

Utilizarea unui pre-colector care indeparteaza cea mai mare parte de cenusa zburatoare inainte
sa intre in absorber, reprezinta o structura uzuala pentru majoritatea instalatiilor europene ce
utilizeaza scruber cu pulverizare uscata. Este instalata intre incalzitorul de aer si absorber.
Gazele epurate
Suflanta
Gaz brut
din cazan
Depozitarea
produsului
Aer
comprimat
Produs SDA
Var
Siloz stocare apa
de var
Apa de proces
Malaxor
Reactor de
pulverizare
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 81
Instalarea unui pre-colector are unele avantaje care pot ajuta la echilibrararea costurilor de
capital si operare, de ex.:
Pentru o desulfurare data, se poate reduce consumul de var (la o T data) sau sa se permita
ca temperatura de operare SD sa creasca (la un raport dat Ca/S), deci sa se reduca riscurile
de depunere a prafului
Ajuta sa se atinga un randament mai mare de ESP si , de aceea, emisii finale mai mici
Opreste erodarea echipamentului din partea ulterioara, dinspre cenusa zburatoare
Reduce volumul de deseuri pentru depozitarea permanenta
Colecteaza produsul comercial (cenusa zburatoare); util deoarece piata pentru cenusa
zburatoare este bine instalata.

Pre-colectorul este de regula un camp simplu ESP. Cu toate acestea, in retehnologizari, sistemul
de control al pulberilor existent este utilizat deseori ca pre-colector.

In SUA, stingatoarele din moara cu bile sunt de regula utiliazate pentru stingerea cu var in
procesele cu scruber uscat cu pulverizare. In Europa, majoritatea proceselor de scruber uscat cu
pulverizare este echipata cu bazine de retentie de stingere a varului. Bazinul de stingere in forma
de rezervor simplu poate fi utilizat pentru a pulveriza rapid varul.

Principala parte a absorberului sunt duzele de pulverizare a namolului de var. Duzele de
pulverizare pot fi de tipul pulverizator prin rotatie sau tipul de duze cu dublu fluid. Primul este
instalat la centrul acoperisului si pulverizeaza picaturi fine de var hidrat. Fluxul de gaz este
impartit dupa intrarea in absorber, astfel ca aproximativ 60 % din gaz intra in absorber prin
dispersantul de gaz din acoperis si ceilalti 40% prin dispersantul de gaz central.

Reglajul ambelor fluxuri si pozitionarea corecta a paletelor de dispersie a gazului ajuta la
controlul formei norului de picaturi pulverizate si ofera un amestec eficient al fluxului de gaz si
al sorbentului intr-o zona cu varf in jurul pulverizatorului. O marime adecvata a absorberului
pentru tratatea fluxului de gaz din cazan la capacitate intre 100 MW
e
si 150 MW
e,
este de obicei
de 14 to 15 m (diametru) x 11 to 12 m (inaltime cilindrica).

Duzele de pulverizare ale pulverizatorului de slam in absorberului de pulverizare uscata trebuie
sa se conformeze dispozitiilor de mentinere a unei calitati constante pulverizate. De exemplu,
duzele trebuie sa reziste la coroziunea fluxului de gaz si la eroziunea varului. Suplimentar,
trebuie sa aiba caderi mici de presiune si risc minimim de colmatare. Multe tipuri de duze de
pulverizare sunt utilizate in pulverizatoare de slam, precum pulverizatorul rotativ si duzele
stationare cu dublu lichid.

Utilizarea sorbentului in scruberele uscate cu pulverizare este mai mare decat procesele de
injectie a sorbentului, insa varul nereactionat se afla in cantitati de aprox. 10 40 % din varul de
proces si este evacuat din sistem cu sulftit/sulfat de calciu. Utilizarea sorbentului este
imbunatatita de operarea unui control strans al raportului sorbent/apa in formarea slamului,
scazand temperatura de saturare in absorber si recirculand parti din reziduu inapoi in absorb.

Cel mai uzual mijloc de indepartare controlata si utilizare a produsului de scruber (desulfurare)
cu pulverizare uscata il reprezinta pe depozitele permanente stabilizate. Deoarece produsul
secundar contine var nereactionat, nu se poate depozita permanent netratat deoarece produce
praf si poate exista riscul acolo de aparitie necontrolata a componentelor periculoase. De aceea,
este in special conditionat prin amestecul apei cu cenusa zburatoare pentru a produce produs fix
depozitabil.

Reziduul reprezinta un avantaj si dezavantaj in sistem. Gasirea unei utilizari pentru reziduu
reprezinta un aspect cheie al utilizarii scruberului uscat. Deoarece contine o cantitate mare de
var nereactionat, produsul este utilizat ca solvent pentru amplasamentele ce utilizeaza FGD
umed situate in apropiere, oferind un continut de cenusa destul de redus. Cercetarile recente
sugereaza un nou camp de aplicare al produselor de reziduale si anume ca aditiv la fertilizatorii
in care este necesar sulful.
Capitolul 3
82 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Absorberul uscat cu pulverizare functioneaza de obicei la 20 30 K deasupra temperaturii de
saturare und temperatura de saturare a fluxului de gaz este intre 45 55 C. Astfel cele mai
multe instalatii nu necesita o re-incalzire a fluxului de gaz epurat, cu toate acestea temperatura
solicitata la cos trebuie sa fie respectata.

Scruberul uscat cu pulverizare este potrivit pentru combustibilul cu continut moderat de sulf si
pentru utilizarea in unitatile mici. Echipamentul include prepararea slamului, echipamentul de
manipulare si pulverizare, toate acestea trebuind sa aiba rezistenta la eroziunea creata de slam.
Produsul secundar uscat poate fi utilizat intr-o gama de scopuri diferite in constructie.
Procesul de scruber uscat cu pulverizare este bine realizat ca si tehnica disponibila comerciala.
Din capacitatea totala mondiala echipata cu FGD uscat, 74 % (18655 MW din electricitate in
1998) utilizeaza procese uscate cu pulverizare [33, Ciemat, 2000].
Costurile de capital pentru sistemul cu pulverizare uscata depind de capacitatea instalatiei si de
modul si structura absorberului cu pulverizare si de sistemul de injectie. Costurile de capital
raportate difera mult in functie de tipul instalatiei energetice. Costurile de capital ale sistemului
uscat cu pulverizare este aproximativ 30 50 % mai mic decat costul de capital pentru procesele
umede cu calcar, pentru aceeasi marime de LCP, insa costurile de operare sunt mai ridicate
datorita costurilor mari ale sorbentulu. Deoarece pulverizarea uscata foloseste varul, utilizarea
unui singur modul al sistemului uscat de pulverizare este limitata la sub 700 MW
th
unitati
700000 m/h si la reducerea si moderarea continutului de sulf in combustibil, pentru a pastra
costurile de operare in limite rezonabile. Sistemele uscate cu pulverizare sunt mai ieftine doar
pentru unitati de marimi mai mici sau pentru exploatari reduse.

Costurile scruberului uscat cu pulverizare pentru un cazan, au fost estimate la EUR 18 25
MW
el
costuri de investitie si EUR 0.5 0.7 per MWh (input de caldura) costuri de operare si
mentenanta. Costurile pentru reducerea poluantului au fost de EUR 600 800 per tona eliminata
de dioxid de sulf. Efectul asupra pretului electricitatii a fost aproximativ de EUR 6 per MWh
(electricitate produsa). Preturi mai mari corespund instalatiilor LCP de marime mai mica in
comparatie cu aplicatia FGD umeda.

Un motor diesel mai mare are un continut de oxigen de aprox. 13 15 vol-% O
2
in fluxul de gaz
(factorul de aer 2.7 3.5). O instalatie cu cazan de regula 3 6 vol-% O
2
(factor de aer 1.2
1.4) in functie de combustibilul utilizat. Un continut de oxigen mai mare inseamna un flux de
gaz evacuat mai mare si necesitatea unu sistem cu reactor FGD si mai mare, fapt ce conduce la
costuri de investitie mai mari, etc.

In functie de posibilitatile diferite de utilizare a produsului secundar, trebuie sa fie luate in
considerare tratarea produsului secundar si costurile de depozitare permanenta pentru procesele
uscate de pulverizare, atunci cand se fac comparatii de costuri intre diferitele metode de
desulfurare.


3.3.5 Injectarea sorbentului

3.3.5.1 Injectarea sorbentului in focar

Injectarea sorbentului in focar implica injectarea directa a unui sorbent uscat in curentul de gaz
al focarului cazanului (Figura 3.15). Sorbentii tipici includ carbonat de calciu pulverizat
(CaCO
3
) si dolomit (CaCO
3
MgCO
3
). In focar, adaosul de caldura determina ca prin calcinarea
sorbentului sa se produca particule reactive de CaO. Suprafata acestor particule reactioneaza cu
SO
2
in fluxul de gaz pentru a se forma sulfit de calciu (CaSO
3
) si sulfat de calciu (CaSO
4
).
Produsii reactiei sunt apoi retinuti impreuna cu cenusa zburatoare de dispozitivul de control al
microparticulelor, de obicei un ESP sau un filtru textil. Rezidurile sunt depozitate in depozite
permanente de deseuri, desi este necesar controlul atent, deoarece acestea includ var activ si
sulfit de calciu. Utilizarea acestor reziduuri este in stadiu de cercetare.
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 83


Figura 3.15: Injectarea sorbentului in focar
[33, Ciemat, 2000]


Reactia de suprimare a SO
2
are loc in urmatorii doi pasi, asa cum este ilustrat in Figure 3.16.


Figure 3.16: Reactiile de suprimare a SO
2
prin injectia sorbentului in focar
[33, Ciemat, 2000]

CaCO
3
+ caldura CaO + CO
2
sau Ca(OH)
2
+ caldura CaO + H
2
O
CaO + SO
2
+ O
2
CaSO
3
+ caldura
Injectia sorbentului in focar ofera, in plus, avantajul suprimarii SO
2

Intervalul de temperatura critica pentru reactia calcarului prin injectia sorbentului in focar este
980 - 1230 C. Odata ce varul reactiv (CaO) este produs, trebuie sa existe timp suficient (cel
putin o jumatate de secunda) in intervalul de temperatura critica. Calcarul hidrat are doua
intervale de reactie: 980 1230 C si in jur de 540 C. Acest lucru a fost descoperit doar recent.

Termochimic, CaSO
4
nu este stabil la temperaturi mai mari de 1260 C intr-un mediu tipic
produselor in urma arderii de combustibili fosili cu continut ridicat de sulf, fiind de 2000 4000
ppm SO
2
de exemplu pentru arderea de carbune. Limita cea mai joasa de temperatura pentru
formarea de CaSO
4
depinde de interactiunile complexe intre cinetica sulfatului, marirea
Cazan
Carbune
Incalzitor
aer
Reciclare
Conditionare/
reactivare
Reziduu
Controlul
pulberilor
Gaz de
ardere
epurat
Cos
Depozit
permanent
Optiuni
Capitolul 3
84 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
numarului de cristale si aglomerare si formarea unui strat semiconductor de CaSO
4
pe suprafata
de CaO reactiv.

In jur de 50 % din eficienta suprimarii SO
2
poate fi obtinuta la un raport molar al sorbentului
(Ca/S) de 4-5, cand piatra de var este injectata in cazanul focarului in timpul unei functionari
optime. Eficienta suprimarii SO
2
si eficienta utilizarii calcarului sunt mai scazute decat alte
sisteme FGD. Exista cateva mijloace pentru a imbunatati eficienta suprimarii cu costuri reduse
de investitie, de exemplu prin adaugarea unor dispozitive la unitatea de injectare a sorbentului
in focar. Cea mai simpla metoda este pulverizarea apei in conducta inainte de filtru. Acest lucru
conduce la o imbunatatire a eficientei suprimarii cu 10 %.

Reciclarea produsului reactiei este o alternativa efectiva si a fost investigata pentru a creste atat
eficienta reducerii SO
2
, cat si cea a utilizarii calcarului. Produsul reactiei colectat prin
dispozitivul de control al microparticulelor (ESP sau filtru cu tesaturi) este reinjectat in focar
sau conducta si rulat de mai multe ori. In unele procese, acesta este reciclat dupa prelucrare. Cu
aceste actiuni, este asteptata o crestere cu 70 80 % a eficientei suprimarii SO
2.

Evacuarea si inlaturarea cenusii sunt actiuni complicate in injectarea sorbentului in focar mai
ales datorita cantitatii pure a produselor de reactie ce vor fi prelucrate. Lucrand la o ratie molara
de 2.0 a Ca/S cu 10% continut de cenusa din carbune, aproape se tripleaza rata la care cenusa
trebuie colectata de dispozitivul de control al microparticulelor, apoi trimise catre locul de
evacuare a cenusii. Unele instalatii retehnologizate necesita imbunatatiri in ESP pentru
gazduirea unor astfel de volume.

Desi multe proiecte de cercetare sunt inca in dezvoltare, pentru utilizarea produsului reactiei,
cele mai multe retele de echipamente ale injectarii sorbentului in focar trebuie sa aiba un loc de
evacuare special pregatit spre deosebire de scruberele umede care produc materii secundare
vandabile, cum ar fi gipsul.

Procesul este potrivit pentru combustibili cu continut scazut de sulf si pentru utilizarea in
instalatii mici. Cu Combustia in Pat Fluidizat Circulant (CFBC), aceasta tehnica funtioneaza
in conditii de temperatura optima, folosind o combustie de temperatura joasa, intre 800 950 C
cu o eficienta de absorbtie mai ridicata pentru un surplus de sorbent avand un factor mai mare
de 2.

Procesul in sine este relativ simplu si de aceea cere mai putina activitate si intretinere. Procesul
produce un reziduu solid uscat, care nu necesita in plus prelucrari suplimentare inainte de a fi
depozitat permanent sau de a fi folosit ca si un material de constructie.

Injectia de sorbent in focar poate conduce la formarea zgurii si ancrasarea schimbatoarelor de
caldura, asa ca poate fi necesara intensificarea procesului de imprastiere a funinginii.

Cele mai recente referinte legate de aceasta actiune vin din China, unde acest proces s-a dovedit
adecvat datorita cerintelor moderate necesare emisiei SO
2
, datorita continutului de sulf al
carbunelui local si datorita caracterului simplu al procesului.

Costurile de investitie ale proceselor de injectie cu sorbent in focar in generarea de electricitate
sunt mai reduse decat cele ale sistemului de pulverizare uscata sau scruber umed. De exemplu,
costul de investitie al unei unitati 350 MW
th
cu un singur reactor reprezinta un sfert din cel al
procesului calcarului umed. Costul calcarului este considerat ca fiind aproximativ jumatate din
cel al costurilor de operare a procesului, care per ansamblu sunt joase datorita pretului
reactantilor.
Unul din beneficiile acestui proces este faptul ca nu este nevoie de personal suplimentar care sa
opereze si sa mentina procesul. Este posibila o reutilizare a produsului secundar, dar nu are o
valoare economica.


Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 85
3.3.5.2 Injectarea sorbentului prin conducta (FGD uscat)

Injectia sorbentului prin conducta inseamna injectia unui sorbent pe baza de calciu sau sodiu in
gazele arse dintre preincalzitorul de aer si ESP-ul existent sau filtru textil, ca in Figure 3.17.


Figure 3.17: Injectia sorbentului prin conducta
[33, Ciemat, 2000]

Cele mai intalnite tipuri de injectie ale sorbentului prin conducta sunt:

varul hidratat uscat, care necesita umidificare
injectia cu sodiu uscat, care nu necesita umidificare
injectia cu pasta de var sau scruber in conducta care nu necesita o etapa separata de
umidificare.

Apa procesului de umidificare serveste pentru doua scopuri. In primul rand, activeaza sorbentul
pentru a intensifica suprimarea de SO
2
, iar in al doilea rand, conditioneaza materia
microparticulelor pentru a mentine o performanta eficienta a ESP.

Cu toate ca injectia sorbentului in conducta este aparent un proces simplu, ea poate fi mai bine
controlata prin metode cheie: a) desulfurarea gazelor de ardere prin sorbent pe baza de calciu
sau sodiu este reciclarea variata a produsului cu o mare cantitate de absorbent nereactionat si b)
cuplarea cu un ESP existent creste eficienta prin reducerea temperaturii si obtinerea unei
umiditati mai mari. Modalitatea prin care ESP-ul este capabil sa colecteze de 100 de ori mai
mult produs si cenusa zburatoare decat un singur material prelucrat la un proces de injectie prin
conducta nu este foarte bine inteleasa. Un parametru aditional este umidificarea produselor
reciclate in asa fel incat peretii si ESP-ul sa nu fie in contact direct cu apa, pentru a se evita
riscul coroziunii.

Dupa injectie, bicarbonatul de sodiu se descompune termic pentru a forma carbonat de sodiu.
Dupa ce suprafata initiala a sorbentului de carbonat de sodiu a reactionat cu SO
2
pentru a forma
sulfit de sodiu sau sulfat de sodiu, reactia se incetineste datorita colmatarii porilor (care rezista
difuziei fazei de gaz a SO
2
). Pentru ca reactia sa continue, particula de sorbent trebuie sa se
descompuna ulterior. Aceasta descompunere emite gaze de H
2
O si CO
2
in atmosfera
inconjuratoare, creand o retea de spatii vide in toata particula. Acest proces expune sorbent
reactiv proaspat si permite inca o data ca SO
2
sa se imprastie in interiorul particulei. Cresterea in
aria suprafetei este de 5 - 20 ori aria suprafetei originale, in functie de cantitatea specifica de
sorbent luata in considerare. Urmaroarele serii de reactii sunt gandite pentru a avea loc astfel
incat sa produca carbonat de sodiu pentru suprimarea de SO
2
:

Cazan
Carbune
Incalzitor
aer
Var
Reciclare
Conditionare
Reziduu
Optiune
Controlul
pulberilor
Cos
Indepartare
controlata
Gaze de
ardere
epurate
Capitolul 3
86 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
2NaHCO
3
Na
2
CO
3
+ CO
2
+ H
2
O
Na
2
CO
3
+ SO
2
Na
2
SO
3
+ CO
2

Na
2
CO
3
+ SO
2
+ O
2
Na
2
SO
4
+ CO
2

Proportiile descompunerii si sulfizarea ulterioara a particulei compuse a sodiului depind de
temperatura gazului, proportia transferului de caldura spre particula, gazele de ardere, H
2
O si
CO
2
, presiunile partiale si efectele prezentei altor componente ale gazelor de ardere.

Caracteristicile tehnologiilor injectiei sorbentului pe conducta sunt costurile reduse de investitie,
simplitatea procesului si adaptabilitatea lor la situatiile dificile de retehnologizare. Totusi,
acestea au o eficienta relativ redusa a suprimarii de SO
2
. Acest dezavantaj si eficienta redusa a
utilizarii sorbentului au facut comercializarea dificila. Cu toate acestea, injectia cu sorbent pe
conducta are un potential mare pentru cazanele mici si relativ vechi, asa ca in prezent se
dezvolta procese ale injectiei sorbentului pe conducta pentru a imbunatati suprimarea de SO
2
si
coeficientul de siguranta. Eliminarea SO
2
prin injectarea sorbentului prin conducta s-a facut
pana acum cu o eficienta de 50 %. Tinta proceselor de dezvoltate in prezent este obtinerea
eficientei suprimarii de SO
2
in proportie de 70 95 %, fara costuri de investitie aditionale
apreciabile si fara dificultati operationale, imbunatatirile fiind bazate pe o mai buna intelegere a
injectiei sorbentului pe conducta.

Reciclarea sorbentului utilizat este importanta mai ales in economia injectiei sorbentului pe
conducta, deoarece timpii mai scurti de depunere a sorbentului (0,5 3,0 secunde) au condus la
o utilizare mai scazuta, in comparatie cu scruberele conventionale cu pulverizare uscata. Doar
15 pana la 30 % Ca(OH)
2
din greutatea Ca(OH)
2
reactioneaza cu SO
2
fara reciclarea
sorbentului folosit. Aceasta inseamna ca 70 pana la 85 % din Ca (OH)
2
colectat nereactionat
este eliminat odata cu cenusa zburatoare uscata. Utilizarea redusa a sorbentului este
dezavantajoasa in procesele de injectie a sorbentului in conducta. Reciclarea sorbentului ramas a
fost recent adoptata in multe procese, pentru a se imbunatati utilizarea sorbentului si pentru a se
ameliora perfomanta suprimarii SO
2.


In sistemul de reciclare a sorbentului, o parte dintre aceste solide colectate pot fi reciclate din
nou spre conducta, furnizand o alta oportunitate pentru Ca(OH)
2
sa reactioneze cu SO
2
.
Reciclarea acestor solide mareste continutul total de Ca(OH)
2
in sistem, fara sa creasca rata de
adaugare a varului proaspat. De aceea, orice crestere in suprimarea de SO
2
este obtinuta fara
cresterea costurilor sorbentului proaspat.

Procesul de injectie a sorbentului in conducta este foarte simplu si este usor de operat, astfel
incat nu exista riscuri majore de proasta functionare a procesului.

Procesul este potrivit pentru combustibili variati si tehnici de combustie, mai ales cand injectia
este dispusa spre partea mai rece a conductei. Este posibila evitarea sinterizarii si/sau a topirii,
cand sorbentul este furnizat spre partea mai rece a conductei gazului de ardere.

Deoarece controlul procesului este usor de implementat, schimbarile in incarcatura cazanului
sau modificarile altor parametri nu afecteaza eficienta.

Din capacitatea mondiala echipata cu tehnologia FGD uscata, 23 % (5929 MW din electricitate
in 1998) folosesc procesele de injectie pe conducta uscata si injectia in focar a sorbentului.

Procesele de injectie a sorbentului uscat sunt economic competitive pentru centralele electrice
mici. Costurile de investitie sunt mici, iar aceasta capacitate este destul de usor de construit intr-
o centrala electrica existenta. Costurile de investitie raportate ale procesului de injectie a
sorbentului pe conducta pot varia foarte mult, in functie de continutul de sulf din combustibil si
de dimensiunea centralei.

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 87
Reactantii ceruti sunt mai scumpi decat in procesele calcarului, ca si injectia in focar, ceea ce
inseamna ca costurile tind sa fie mai mari, chiar daca este posibil un raport molecular mai mic
Ca/S. Raportul de reducere a procesului poate fi imbunatatit prin cresterea ratei de Ca/S, ceea ce
inseamna cresterea costurilor sorbentului si o cerere de energie auxiliara. Produsul secundar nu
poate fi intotdeauna refolosit, ceea ce conduce la cheltuieli mai mari ale operatorului.

Procesul FGD uscat modificat
Cand gazul de ardere netratat, fierbinte dintr-un cazan sau obtinut dupa actionarea pre-
colectorului (pre-colectorul nu apare in imaginea de mai jos) este introdus intr-un reactor FGD
uscat printr-un dispersant de gaz, vine in contact cu o pulbere lichida, umidificata de cenusa
zburatoare si calcar. Apa se evapora simultan, pentru a se obtine temperatura gazului de ardere
necesara pentru colectarea eficienta a SO
2
. Controlul distributiei de gaze, debitul de pulbere,
distributia si cantitatea de apa de umidificare asigura realizarea conditiilor adecvate eliminarii
SO
2
cu o eficienta optima.

Gazul tratat, evacuat se scurge spre un colector de particule (filtru cu tesaturi sau filtru
electrostatic), unde microparticulele de gaze arse sunt suprimate. Gazele de evacuare din
colectorul de pulberi sunt transportate spre un cos cu ajutorul unei suflante cu tiraj indus.
Solidele colectate sunt reciclate spre reactorul FGD uscat printr-un sistem umidificator.
Nivelul buncarului controleaza evacuarea pulberii spre silozul produsului secundar pentru a
fi eliminat. [135, Alstom Power, 2002].


Figura 3.18: Procesul FGD uscat modificat
[135, Alstom Power, 2002], [162, Notter, et al., 2002]


Mai mult, nevoia unui echipament special, sofisticat este minimizata in procesul FGD uscat
modificat. Nu exista un pulverizator rotativ, asociat dispozitivelor rapide; nu exista nici duze
duale ale fluidului, care necesita aer comprimat. Necesarul de energie pentru amestecarea
substantelor reciclate/reactivelor in amestecator este mult mai redus decat pentru articolele
corespunzatoare intr-un sistem conventional de curatare uscata a gazelor arse: prin comparatie,
pulverizatoarele rotative si duzele duale ale fluidului apar mult mai complexe decat
Cazan
sau
Combustibil
Apa
Stingator
prin
umectare
Cos
Produs
final
Capitolul 3
88 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
amestecatorul. O consecinta importanta a folosirii amestecatoarelor mai degraba decat in locul
duzelor sau a pulverizatoarelor rotative este ca tot echipamentul care solicita atentia operatorului
este plasat aproape de nivelul solului, dincolo de curentul de gaze arse, intr-un spatiu inchis,
impreuna cu filtrul textil. Aceasta dispunere conduce la costuri mai mici si o mentenanta mai
simpla.


3.3.5.3 Injectarea hibrida a sorbentului

Injectarea hibrida cu sorbent este o combinatie a injectiei sorbentului in focar si injectia
sorbentului pe conducta pentru a imbunatati eficienta suprimarii de SO
2
. Aceasta este de dorit
deoarece calcarul este mai ieftin decat varul, care este de obicei folosit la scruberele uscate de
pulverizare. Unele procese hibride ale injectiei sorbentului si-au crescut statutul comercial
datorita urmatoarelor caracteristici operationale principale:

Rata de suprimare a SO
2
relativ mare
Costuri operationale si capitale relativ joase
Usor de retehnologizat
Functionare si mentenanta fara tratare a slamului
Spatiu ocupat de instalatie redus datorita formei compacte a echipamentului
Nu este necesar tratamentul apei reziduale.


3.3.5.4 Scruber uscat cu pat fluidizat circulant (CFB)

Procesul cu pat fluidizat circulant (CFB) este un tip de scruber uscat, dar diferit fata de
scruberul uscat cu pulverizare sau injectare de sorbent. Cu toate acestea, este singurul proces din
aceasta categorie in acest document si este clasificat ca si un scruber uscat CFB printre
procesele de injectie a sorbentului.
Procesul CFB a fost dat in folosinta comerciala prin cinci cazane de utilitate publica alimentate
cu carbune in Germania inca din anul 1987. Varul hidratat este injectat direct inspre reactorul
CFB.

Gazul de ardere de la preincalzitorul de aer al cuptorului intra in reactorul CFB pe la baza si
curge in sus spre o sectiune venturi. Venturi este construit pentru a se obtine distributia exacta a
curgerii pe tot parcursul zonei de operare a vasului. In interiorul sistemului venturi, gazul este
prima data accelerat apoi incetinit inainte de a intra vasul cilindric superior. Partea superioara a
vasului este construita astfel incat sa cuprinda materialul patului pentru timpul de contact a Ca si
SO
2
. Toate intrarile interne ca si materialul recirculat, reactivul proaspat si apa de conditionare a
gazului sunt transmise spre gazul pe peretele divergent al sistemului venturi. Vasul nu are
componente mecanice sau structurale.
Procesul nu este complicat de utilizat si usor de mentinut deoarece nu necesita echipamente
mecanice superioare de mentenanta ca si mori de macinare, pompe pentru slam rezistente la
abraziune , amestecatoare, pulverizatoare rotative, dizpozitive de dezhidratare a slamului.
Mai mult cresterea ariei suprafetei efectiva a patului circulant permite cu succes retinerea
efectiva a intregului SO
3
in gaz , eliminanand posibilitatea coroziunii caii gazului pri norul de
aerosol SO
3
condensat.


3.3.6 Procesele regenerabile

In procesele regenerabile, sorbentul utilizat este refolosit dupa tratament chimic sau termic
pentru a se produce SO
2
concentrat care este de obicei transformat in sulf elementar. Primul
proces regenerabil a fost pus in folosinta comerciala la inceputul anilor 70. Pentru ca acestea
sunt procese complexe care cer costuri de investitie mari si multa energie pentru a functiona, ele
nu sunt foarte folosite in instalatiile de ardere.

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 89
Inainte ca aplicatia FGD sa fie folosita pe scara larga, sulful era o resursa scumpa, dar azi este
recuperat din mai multe procese industriale si de aceea pretul lui a scazut, pentru ca in acest
moment sa aiba o valoare comerciala mica. Deoarece aceste procese sunt economice numai
odata cu rambursarea produsului, pretul scazut inseamna ca acestea nu sunt in mod special
competitive. Unele aplicatii au fost convertite in alte procese. Doar LCP-urile cu sau invecinate
de rafinarii sau fabricile chimice folosesc aceste procese cand regenerarea la scala larga este
aplicata in spatii industriale.

3.3.6.1 Procesul bisulfitului sulfatului de sodiu

Procesul bisulfitului sulfatului de sodiu este este cel mai utilizat proces de regenerare.
Instalatiile comerciale folosesc acest proces pentru functionarea cazanelor industriale si a
statiilor de energie de ardere puternica a carbunelui, lignitului, petrolului si a cocsului de natura
petroliera. Numarul total al instalatiilor este de aproximativ 38 (in total cam 23 milioane m
3
/h de
gaz ars), incluzand sase cazane de ars gazul. Majoritatea acestor instalatii se afla in Germania,
Japonia si S.U.A. Cu toate acestea, operatorii de LCP in multe cazuri au schimbat tehnica sau
sunt pe cale sa o schimbe din motive economice pentru procese FGD mai ieftine.

Procesul are la baza un echilibru de bisulfit/sulfit de sodiu. Gazul de ardere trece prima data
spre unitatea pre-scrubber care satureaza si raceste gazul si in completare suprima halogenurile
si microparticulele ramase. O varietate de sisteme pre-scruber poate fi folosit dar fiecare include
un jet de apa recirculant pentru a asigura un contact bun, in plus un jet de curatare pentru a
controla concentratia de cloruri si solide. Urmatoarea reactie are loc in absorber:

Na
2
SO
3
(aq) + SO
2
(g) + H
2
O(l) 2NaHSO
3
(aq)

Absorbtia este in contracurent, si deoarece lichidul se deplaseaza in jos pe coloana, mai mult
sulfit este transformat in bisulfit pana cand paraseste coloana. O cantitate mica de cenusa
zburatoare ce trece prin pre-scruber este de asemenea retinuta in solutie si este indepartata
inainte ca lichidul de curatare sa treaca spre o zona de depozitare intermediara inainte de
regenerare.

In zona de regenerare, reactia majora este:


2NaHSO
3
(aq) Na
2
SO
3
(aq) + SO
2
(g) + H
2
O) (g)

Lichidul produs de absorbtie este regenerat in evaporatoarele cu circulatie fortata. Sulfitul de
sodiu se cristalizeaza afara din solutie si este redizolvat in condensat pentru a produce lichidul
de alimentare al absorberului.

Doua reactii secundare au loc in proces, una in suprafata de absortie si alta in timpul regenerarii.
In suprafata de absorbtie, o cantitate mica de sulfat de sodiu, care scade capacitatea lichidului
pentru absortia de SO
2
, este produsa datorita continutului de oxigen in gazul de ardere.



2Na
2
SO
3
(aq) + O
2
(g) 2Na
2
SO
4
(aq)

In timpul regenerarii, o cantitate mica de tiosulfat de sodiu este formata de o reactie de
disproportionare:


2Na
2
SO
3
(aq) + 2NaHSO
3
(aq) 2Na
2
SO
4
(aq)+ Na
2
S
2
O
3
(aq) + H
2
O (l)

Aceasta reactie este autocalitica si de aceea concentratia de tiosulfat este mentinuta la un nivel
scazut de purjare. Hidroxidul de sodiu este adaugat ca si agent de umplere pentru inlocuirea
Capitolul 3
90 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
oricarei pierderi de sodiu - mai ales datorita oxidarii sulfitului de sodiu in sulfat in absorber.
Acidul tetra-acetic de etilenediamina este de asemenea adaugat pentru a impiedica oxidarea.

Acest proces a fost folosit in Germania inca din 1987 pentru desulfurizarea gazului de ardere de
la doua instalatii de energie electrica adiacente cu output de 350 MW
e
si 325 MW. Instalatia
combinata a produs 80000 90000 t/an de sulf de calitate mare si 15000 20000 t/an de sulfat
de sodiu pur. Procesul bisulfitului sulfitului de sodiu are o constructie complexa si necesita
personal de operare calificat.


3.3.6.2 Procesul oxidului de magneziu

Procesul oxidului de magneziu este un proces de spalare umeda regenerabila, care foloseste
solutia de hidroxid de magneziu ca si sorbent. Este esential la fel ca si scruberul umed al
calcarului cu exceptia pasului de regenerare pentru sorbentul utilizat. HCl si HF in arderea de
gaz sunt suprimate intr-un pre-scruber, pentru a fi evitata contaminarea sarii de magneziu dupa
absorbtia de SO
2
. Fluxul de gaz atunci intra in scruber unde SO
2
este absorbit de slamul apos al
sulfatului de magneziu, format din sorbentul hydroxide de magneziu.

MgSO
3
+ SO
2
+ H
2
O Mg(HSO
3
)
2

Mg(HSO
3
)
2
+ Mg(OH)
2
2MgSO
3
+ 2H
2
O
2MgSO
3
+ O
2
2MgSO
4
Produsul de reactie, sulfat/sulfit de magnesiu, este purjat in mod continuu de la absorber si uscat
intr-un sicativ. Sulfatul/ sulfitul de magneziu este calcinat la o temperatura in jur de 900 C in
prezenta carbonului pentru a se regenera oxidul de magneziu care este retransmis in sistemul de
absorbtie.

MgSO
3
MgO + SO
2

MgSO
4
+ C MgO + SO
2
+ CO
Ca produse secundare, in acest proces se obtin sulful elementar, acidul sulphuric si dioxidul de
sulf concentrat. Acestea sunt produse secundare vandabile, care pot fi vandute pentru a reduce
costurile de operare totale. Pe de alta parte regenerarea oxidulul de magneziu necesita o mare
cantitate de energie termala.
In SUA functioneaza in prezent trei instalatii de ardere a carbunelui prin procesul oxidului de
magneziu, cu o capacitate totala in jur de 900 MW
e
. Acestea au fost retehnologizate in 1982 la
instalatii actuale si la arderea de carbune cu peste 3.5 % sulf. Nici o instalatie cu oxid de
magneziu nu este in prezent in constructie si nici instalatii viitoare nu sunt prevazute.


Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 91
3.3.7 Performanta generala a tehnicilor (FGD) ale desulfurizarii gazului de ardere

Alti parametric de performanta Tehnica Rata de
suprimare a
SO
2

Parametru Valoare
Remarks
Temperatura de operare 45 60 C
Sorbent Var de calcar
Consumul de energie ca
si procente ale
capacitatii electrice

1 3 %
Reducere de presiune 20 30 (10
2
Pa)
Ratia molara Ca/S 1.02 1.1
Coeficientul de
siguranta
95 99 % (al timpului de
operare)
Reziduu/produs
secundar
Gips
Puritatea gipsului 90 95 %
Calcarul sedimentar 10 sec
Valabilitatea captuselii
de cauciuc
>10 ani (carbune greu)
Rata de suprimare a
SO
3

92 98 %
Rata de suprimare HCl 90 99 %
Rata de suprimare HF 90 99 % in absorber
Scruber
var/
calcarul
umed



92 98 %
(depinde de
tipul de
absorber)
Microparticule >50 % depinde de
marimea microparticule
Rata de suprimare a SO
2
pentru unele unitati existente incepe de la
85 %
Al capacitatii FGD instalat total, 80 % sunt scrubere umde din care
72 % folosesc calcarul ca si reactiv, 16 % folosesc var si 12 % folosesc
alti reactivi
Selectia de calcar ( continut mare de carbonat de calciu , Al scazut,
continut de Fsi CL ) este un punct important pentru a se asigura o buna
rata de suprimare
Distanta pentru aducerea calcarului spre instalatie si reactivitatea
calcarului sunt doua probleme importante de luat in considerare.
Uneori amortizoare organice sunt folosite pentru mentinerea valorii de
pH in solutia de scruber
Pierderea de energie datorita reincalzirii gazelor de ardere este pe larg
comparata cu sistemele de FGD uscat si sistemele de suprimare
SO
2
/NO
X
combinate care nu cer in general reincalzirea gazelor de
ardere
Problema asociata cu schimbatorul de caldura gaz-gaz rotativ care
functioneaza la in jur de 150 C exudarii gazelor de ardere inerente, cu
1 3 % din gazul de ardere brut ve merge direct spre cos fara reducerea
continutului de SO
2

Mai multe instalatii folosesc sistemul FGD umed cu turn de racire sau
cos de eliminare umeda. Turnul de racire de racire sau cosul de
eliminare umeda al gazului de ardere curatat elimina nevoia pentru o
reincalzire costisitoare , salveaza energia reincalzirii si rezulta un nivel
semnificativ mai jos al concentratiilor de emisii.
Productia de apa uzata este un dezavantaj al scruberului calcarului uscat
Un consum mare de apa
Pierderi in totalul eficientei instalatiei datorita consumului mare de
energie ( in medie , o pompa de suspensie consuma cam 1 MW)
Gipsul ca produs secundar vanadabil.

Tabelul 3.5: Performanta generala a scruberului pe baza de var/calcar umed pentru reducerea emisiilor oxidului de sulf


Capitolul 3
92 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Alti parametri de performanta Tehnica Rata de reducere a
SO
2
Parametru Valoare
Remarci
Temperatura de operare
(exemplu)
145 C (exemplu intrarii
gazului de ardere)
30 40 C (= temperatura
de iesire a apei de mare)
Sorbent Apa de mare/aer
Timpul sedimentarii apei
de mare in saturator

15 min. (exemplu , timpul
sedimentarii depinde de
tipul de proces
Max curentului de gaz pe
absorber

no limitation in gas flow
Fiabilitate 98 99 %
Reziduu/produs secundar None
Consumul de energie ca
si procente ale capacitatii
electrice

0.8 1.6 %
Rata de suprimare HCl 95 99 %
Rata de suprimare HF 95 99 % in the absorber
Consumul de apa
exemplu
15000 m
3
/h
(depinde de concentratia
de bicarbonat in apa de
mare)
Apa reziduala None
(doar ionii de de sulfat
dizolvati in apa de mare

Spalarea cu
apa de mare
85 98 %
Reducere de presiune 10 20 (10 Pa)
apa de mare poate fi folosita
doar cateva unitati sunt in operatie la instalatiile energetice
prin aplicarea procesului de spalare cu apa marina spre o
instalatie de combustie , conditiile locale ca si conditiile apei
marine ,mareei, mediul (acvatic ) marin foarte aproape de
evacuarea apei scruberului, etc.necesitatile trebuie examinate
cu atentie pentru a fi evitate efectele ecologice si de mediu
negative . Efectele pot apare de la reductia nivelului pH-ului
in vecinatatea obisnuita a instalatiei de enegie la fel de bine
ca si pentru intrarea metalelor ramase (metale grele uneori
numite microelemente . Aceasta se aplica mai ales
instalatiilor situate in estuar
aplicabilitatea scruberului cu apa de mare este foarte mare
fiindca procesul este simplu si nu cere o tratare a slamului.
Costurile operationale sunt joase in comparatie cu sistemul
FGD umed
Gazul de ardere necesita prima data sa fie dezprafuit
Aplicabil doar pentru combustibilul cu o cantitate mica de
sulf



Tabelul 3.6: Performanta generala de spalare cu apa de mare pentru reducerea emisiilor de reducere a oxidului de sulf






Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 93

Alti parametri de performanta Tehnica Rata de
reducere a
SO
2

Parametru Valoare
Observatii
Temperatura de operare 120 200 C (flue-gas inlet)
65 80 C (flue-gas outlet)
Sorbent Calcar, oxid de calciu
Timp de stationare 2 10 sec
Ratia molara Ca/S 1.3 2.0
Max curentului de gaz pe
absorber

700000 m
3
/h
Rata de suprimare a SO
3

si HCl
95 %
Rata de recirculatie a
sorbentului uzat
0 15%
Continutul de solid in
lichidului de injectie
10 35 %
Fiabilitate 95 99 %
Reziduu/produs secundar Mixtura cenusii zburatoare,
aditivi nereactivi si
CaSO
3

Consumul de energie ca si
procente ale capacitatii
electrice

0.5 1 %
Consumul de apa 20 40 l/1000 m
3
gaz de
ardere
(depinde de temp. gazului.)
Apa reziduala Nici una

Scruber
Uscat cu
pulverizare

85 92 %
Reducere de presiune al al
uscatorului cu pulverizare
fara dizpozitivul de
dezprafuire
30 (10 Pa)
Trebuie mentionat ca SO
3
este suprimat mai eficient in scruberele
uscate cu pulverizare decat in scruberele umede
Folosirea morilor turn pentru dizolvare poate creste reactivitatea
varului dizolvat
deoarece scruberele uscate cu pulverizare pot suprima mai mult
SO
3
decat scruberele umede, probabil va fi mai putin o problema
a H
2
SO
4
in mediul apropiat de instalatie decat cu scruberele
umede.
Deoarece consumul de energie in NO
X
si dispozitivele controlulul
microparticulelor au de obicei o cantitate mai mica decat 0,1% ,
consumul energiei total pentru controlul poluarii este de obicei sub
1,0% intr-o instalatie care dispune de scruber uscat cu pulverizare.
Acesta este un mare avantaj comparativ cu scruberele umede care
necesita un consum de energie intre 1.0- 1,5%
De patru pana la cinci ori mai mare costul sorbentului de var in
scruberele uscate cu pulverizare in raport cu calcarul pentru
scruberele umede principale reprezinta probabil cel mai mare
dezavantaj al scruberelor uscate cu pulverizare .
Investigatiile arata ca in jur de 35 85 % din mercurul prezent in
partea gazoasa in amonte de scruber, este suprimat
Procesul de absortie uscat prin pulverizare sunt curent folosite in
unitatile de combustie ale carbunelui dur ars. Cu toate acestea
procesul poate fi prevazut pentru a fi aplicat la alti combustibili
fosili ca si pacura, lignit sau turba in studiile pilot
Daca continutul de sulf depaseste 3%, eficienta suprimarii
descreste putin.
Eficienta scruberului uscat cu pulverizare depinde de dispozitivul
de dezprafuire folosit ( filtru textil sau ESP) deoarece desulfurarea
are loc intr-o anumita intindere de exemplu in reziduu din filtrul
textil.
CaSO
4
ca si reziduu.
Tabelul 3.7: Performanta generala a scruberului uscat pentru reducerea emisiilor de oxid de sulf




Capitolul 3
94 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Alti parametri de performanta Tehnica Rata de reducere a
SO
2
Parametru Valoare
Remarci
Temperaratura de operare 950 1150 C
(partea de sus a focarului)
540 C (economiser)
Sorbent Piatra de var, calcarul fidratat,
dolomite

Fiabilitate 99.9 %
Scaderea eficientei
cazanului
2 %
Consumul de energie ca
si procente ale capacitatii
electrice

0.01 0.2 %
Injectia
Sorbent
In focar


30 50 %

70 80 % din
reciclarea produsul
de reactie
Residuu Mixtura de sare Ca
Eficienta controlului de SO
2
este la origine o functie
ratiei molare de Ca/S, tipul sorbentului, gradul de
umidificare, valabilitatea aditivilor , punctul de
injectie si incarcatura cazanului.
Pentru a creste eficienta suprimarii de SO
2
, apa
poate fi pulverizata inpre conducta inainte de
pulverizator. Aceste rezultate sunt imbunatatiri ale
eficientei suprimarii de SO
2
cu aprox. 10%
Problema ancrasarii,formarii zgurii , stabilitatea
flacarii in cazan
Injectia sorbentului pe focar poate creste cantitatea
de carbon in cenusa nearsa.
Temperatura de operare
Sorbent Piatra de var, calcar hidratat dolomit
Reabilitare 99.9 %
Consumului de energie ca
si procent al capacitatii
electrice

0.2 %
Injectia
sorbentulu
i pe
conducta
( FGD
uscat)
50 80 %

Residuu Ca amestec de sare
costurile capitale joase si instalare extrem de simpla.
Usor de tehnologizat ( spatii mici si perioada de
constructie scurta )
Fara ape reziduale
Tratarea cenusii este mai dificila deoarece cenusa
este imbogatita cu var non-reactiv , care determina
ca cenusa sa se intareasca dupa umezire .
Tendinta pentru cresterea depunerilor pe conducta.

Injectia
hibrida cu
sorbet
50 80 %
(90 % din
reactivarea prin
umidificare CaO
nereactivat)
Timp de intretinere 3 sec
Folosit in unele fabrici din SUA
Temperatura de operare 70 80 C
Timp de intretinere 3 sec
Ca/S 1.1/1.5
Rata de recirculatie a
sorbentului uzat
10 100
Consumul de energie 0.3 1 %
Sorbent Ca(OH)
2

scruber
CFB uscat
90 99 %
Reabilitarea 98 99.5 %
Vasul CFB este construit cu o rata de viteza a
gazului intern de la 1.8 m/s la 6 m/s pentru solicitari
ale cazanului de la 30 la 100% din recirculatia
gazului epurat
A fost aplicata doar de cateva ori
Suprimarea mare a metalelor grele

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 95
Reducerea de presiune
fara dezprafuire

7 15 hPa
Reziduu CaSO
3
/CaSO
4
/cenusa zburatoare


Tabelul 3.8: Performata generala a tehnicilor diferite pentru reducerea de oxid de sulf


Alti parametri de performanta Tehnica Rata de reducere
a SO
2
Parametru Valoare
Remarci
Temperatura gazului de
ardere in absorber
45 70 C
Continutul max S in
combustibil
3.5 %
Fluxul maxim de gaz ars 600000 m
3
/h
Continutul solid a
lichidului injectat
20 50 %
Consumul de energie ca
si procent al capacitatii
electrice

3 5.8 %
Consumul de apa 70 200 m
3
/h
(doar pre-scruber)
procesul
bisulfitul
sulfitului de
sodiu

95 98 %
Fiabilitatea >95 %
Procesul bisulfitului sulfitulului de sodiu in prezent nu este
folosit in nici o unitate de ardere a carbunelui din Europa.
Pentru ca procesul foloseste o solutie pentru a absorbi ,
eficienta ridicata a dispozitivelor de contactare ca si cuva
valvei sau paturile impachetate pot fi folosite fara probleme de
oxidare.
In unele cazuri , de exemplu, unde o statie electrica este in
apropier,e sau in centrul orasului, transportul unei mari
cantitati de materiale ( calcar sau gips) in si din statia electrica
pate crea inconveniente datorita zgomotului si traficului . In
contrast , pentru procesul bisulfitului sulfitului de sodiu ,este
mai putin trafic pentru soda caustica si sulf .
Procesul bisulfitului sulfitului de sodiu necesita costuri capitale
mari , si necesar ridicat de personal calificat de operare si
consum mare de energie

Consumul de energie ca
si procent al capacitatii
electrice

n.a.
Produsul secundar Sulf elementar, acid sulfuric,
sau oxid de sulf concentrat
Procesul
oxidului de
magneziu
n.a.
Fiabilitatea n.a.

Note: n.a. = nu e valabil

Tabelul 3.9: Performanta generala a tehnicilor regenerative pentru reducerea emisiilor oxidului de sulf

Capitolul 3
96 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
3.4 Tehnici de reducere a emisiilor de oxid de azot

Acest capitol ofera descrieri generice ale masurilor si tehnicilor folosite in general pentru a
reduce emisiile de oxizi de azot din instalatiile de ardere
3
. Tehnicile de reducere a oxizilor de
azot sunt impartite in masuri primare si secundare. Masurile primare au fost dezvoltate pentru a
controla formarea de NO
X
si/sau reducerea in cazan, pe cand masurile secundare sunt tehnici
aplicate la final (end-of-pipe) pentru a reduce emisiile de NO
X
.

Multe carti, rapoarte si alte documente au fost publicate referitor la
reducerea emsiilor de aer din surse stationare, de exemplu din instalatii mari de ardere.
Informatii mai detaliate despre tehnicile de reducere a oxizilor de azot se gasesc in [32, Rentz, et
al., 1999] si [33, Ciemat, 2000], ambii fiind folositi ca material tehnic de baza pentru acest
capitol din BREF.

Oxizii de azot (NO
X
) aparuti in timpul arderii de combustibili fosili sunt in principal NO, NO
2

si N
2
O. NO contribuie la peste 90 % din totalul de NO
X
in majoritatea tipurilor de ardere. Asa
cum am mentionat deja in Capitolul 1, exista teoretic trei mecanisme diferite de formare a NO
X
:
formarea de NO termic; NO prompt; si formarea de NO din azot ca o componenta a
combustibilului. O serie de masuri primare sunt folosite in prezent in instalatii mari de ardere
pentru a reduce la minim formarea de NO
X
de catre aceste mecanisme.

Pe baza informatiilor culese de EURELECTRIC, VDEW si VGB pana in anul 1996, am alcatuit
o privire de ansamblu asupra denitrificarii in Tabelul 3.3 cu estimari pentru aplicatiile ulterioare
pana la sfarsitul anului 1999.

Centrale si tehnica Numar de locatii si
curent electric
Instalatii cu DENOX si curent electric
controlat
Tara Numar de
locatii
MW
e
Numar de
locatii
Curent electric (MW
e
)

Austria 18 4852 17 4178
Belgia 31 5867 - -
Danemarca 13 8447 4 1754
Germania 960
(N2)
91090 166 35249
Grecia 10 6138 - -
Finlanda 30 5054 2 600
Franta 17 18218 6 1850
Irlanda 10 2955 - -
Italia 79 41873 27 15690
Luxemburg - - - -
Olanda 15 9632 2 1270
Portugalia 6 4514 - -
Spania 41 19357 - -
Suedia 41 5303 25 2534
Anglia 26 37718 - -
EU-15 (1996) 1297 261018 250 63325
Note:
N1 inclusiv combustia fluidizata a patului
N2 inclusiv centralele electrice industriale germane >50 MW
th
)
Tabelul 3.10: DENOX (masuri secundare excluzand masurile primare) in marile instalatii de
ardere in UE-15
[58, Eurelectric, 2001]




3
Acest capitol se refera in principal la tehnicile pentru reducerea NO
x
in cazane. Tehnicile care sunt specifice pentru reducerea
emisiilor de NOx din turbinele cu gaz si motoarele cu piston sunt descrise in capitolele referitoare la combustibili (combustibili
lichizi, combustibili gazosi).
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 97



3.4.1 Masurile primare de reducere a emisiilor de NO
x


Exista numeroase masuri primare de reducere a emisiilor (modificari ale arderii) pentru a
suprima formarea oxizilor de azot in instalatiile de ardere. Toate aceste masuri au ca scop
modificarea parametrilor de operare sau de proiectare a instalatiilor de ardere astfel incat
formarea de oxizi de azot sa fie redusa sau astfel incat oxizii de azot deja formati sa fie
transformati in interiorul cazanului inainte de a fi emisi. Figura 3.19 ilustreaza masurile primare.


Figura 3.19: Privire de ansamblu asupra masurilor primare pentru reducerea emisiilor de oxizi de
azot
[32, Rentz, et al., 1999]


La introducerea masurilor primare (modificari ale arderii) este important sa se evite impactele
negative asupra functionarii cazanului si formarea altor poluanti. Astfel, trebuie avute in vedere
urmatoarele criterii pentru operatiile cu emisii reduse de NO
X
:

Siguranta de operare (de exemplu aprindere stabila peste intervalul de sarcina)
Securitatea in functionare (pentru prevenirea, de exemplu a coroziunii, eroziunii,
depunerilor , zgurificarii, supraincalzirii tevilor etc.)
capacitatea de a arde o gama variata de combustibili
ardere completa (pentru reducerea nivelurilor de carbon-in-cenusa, pana la 5 % de carbon
nears in cenusa zburatoare este o conditie obisnuita pentru a putea comercializa cenusa
zburatoare catre industria cimentului. Combustia completa este de asemenea de dorit pentru
a evita emisiile ridicate de monoxid de carbon)
cele mai reduse emisii de poluanti, respectiv evitarea formarii altor poluanti, de exemplu
materie organica impurificatoare (POM), sau N
2
O
consecinte minime nedorite asupra echipamentului de curatare a gazelor arse
costuri de intretinere reduse.


3.4.1.1 Exces de aer redus

Excesul de aer redus este o masura de operare relativ simpla si usor de implementat pentru
reducerea emisiilor de oxizi de azot. Prin reducerea cantitatii de oxigen disponibile in zona de
ardere la cantitatea minima necesara pentru o ardere completa, conversia azotului din
Modificarea
arderii
Surplus de aer
redus
Introducerea in
trepte a aerului
Recircurlarea
gazului de ardere
Reducerea pre-
incalzirii aerului
aerului
Introducerea in
trepte a combust.
Introd. aerului in
trepte in focar
Arzatoare cu
NOx redus
In focar
Arzatoare cu
NOx redus
In focar
(re-arderea)
Arzatoare cu
NOx redus
Arzatoare cu ardere
intermitenta
Aer deasupra
focului
Ardere cu arzator
cu prag
Capitolul 3
98 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
combustibil si, intr-o mai mica masura, formarea de NO
X
termic sunt reduse. Prin aceasta
masura se poate atinge o reducere considerabila a emisiilor, mai ales in cazul vechilor centrale
electrice, astfel a fost adoptata in multe instalatii mari de ardere existente. In general, noile
centrale sunt dotate cu un echipament de masurare si control care face posibila o adaptare
optima a debitului de aer pentru ardere.
Nu este necesara nici o energie suplimentara pentru arderea excesului de aer scazut si, daca este
efectuata adecvat, disponibilitatea centralei electrice nu ar trebui sa fie afectata de aceasta
masura primara de reducere a emisiilor. Cu toate acestea, odata cu reducerea nivelului de
oxigen, arderea poate deveni incompleta, iar cantitatea de carbon nears din cenusa poate sa
creasca. Suplimentar, temperatura aburului poate sa scada. Reducerea oxigenului in zonele
primare la cantitati foarte scazute poate de asemenea sa duca la niveluri ridicate de monoxid de
carbon. Rezultatul acestor moificari poate fi o reducere a eficientei cazanului, zgurificare,
coroziune si un impact general negativ asupra performantei cazanului. Alt efect al acestei
tehnici este nu numai reducerea NO
X
, ci si a SO
3
, ceea ce poate duce la coroziune si depuneri la
nivelul preincalzitorului de aer si al dispozitivului de control al substantelor impurificatoare.
Potentialele probleme de siguranta, care ar putea rezulta din utilizarea acestei tehnici fara un
sistem strict de control, includ incendii in preincalzitoarele de aer si in rezervoarele de cenusa,
precum si cresteri ale opacitatii si ale ratelor de pierdere de apa.


3.4.1.2 Introducerea in trepte a aerului

Reducerea NO
X
prin intermediul introducereii in trepte a aerului deasupra focului se bazeaza pe
crearea a doua zone despartite de ardere, o zona primara de ardere cu o lipsa de oxigen si o zona
secundara de ardere cu un exces de oxigen pentru a asigura o ardere completa. Introducerea in
trepte a aerului deasupra focului reduce cantitatea de oxigen disponibil (in 70 90 % din aerul
primar) in zona primara de ardere. Conditiile sub-stoichiometrice din zona primara suprima
conversia azotului din combustibil in NO
X
. De asemenea, formarea de NO
X
termic este redusa
intr-o oarecare masura de temperatura de varf scazuta rezultata. In zona secundara, 10 30 %
din aerul de ardere este injectat deasupra zonei de ardere. Arderea este completa la acest volum
marit al flacarii. Astfel, treapta secundara cu o temperatura relativ scazuta limiteaza producerea
de NO
X
termic.

In cazane si cuptoare, exista urmatoarele optiuni pentru a efectua introducerea in trepte a aerului
deasupra focului:

Arderea cu arzatoarele de prag (BBF): Arderea cu arzatoare de prag este folosita frecvent
ca masura de redotare pentru instalatii existente (numai pentru cazane verticale), deoarece
nu necesita o modificare majora a instalatiei de ardere. Arzatoarele inferioare functioneaza
cu mult combustibil, pe cand arzatoarele superioarere sunt alimentate cu exces de aer
arzatoare scoase din functiune (BOOS): Deoarece scoaterea unor arzatoare din functiune
nu necesita o modificare majora a instalatiei de ardere, aceasta masura este folosita frecvent
ca masura de redotare a cazanelor verticale existente. Aici, arzatoarele inferioare
functioneaza cu mult combustibil, pe cand arzatoarele superioarere nu sunt in functiune, ci
injecteaza numai aer. Efectul aceste masuri este similar cu cel al aerului introdus deasupra
focului dar reducerea emisiei de NO
X
prin BOOS nu este atat de eficienta. Probleme pot sa
apara la mentinerea consumului de combustibil, deoarece cuptorul trebuie alimentat cu
aceeasi cantitate de energie termica cu mai putine arzatoare in functiune. De aceea, aceasta
masura este in general aplicata numai pentru procese de ardere pe gaz sau pacura
aer deasupra focului (OFA): Pentru operatia de introducere a aerului peste foc in trepte, se
instaleaza canale de aer (camere pentru aerul de ardere) in completarea arzatoarelor
existente. O parte din aerul de ardere este injectat prin aceste canale separate, care se afla
deasupra randului superior de arzatoare. Arzatoarele pot apoi sa functioneze cu exces de aer
redus, ceea ce inhiba formarea de NO
X
, aerul peste ardere asigurand arderea completa. In
general, 15 30 % din totalul aerului de ardere care in mod normal ar trece prin arzatoare
este deviat spre canalele de aer peste ardere. Modificarea treptelor de introducere a aerului
peste foc la un cazan existent implica aplicarea modificarilor de drenare a apei pentru a
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 99
creea canale pentru duzele de aer secundare si adaugarea de aductii de aer, vani de aer si
camere pentru aerul de ardere.

Introducerea in trepte a aerului deasupra focului in cuptor nu mareste consumul de energie al
instalatiei de ardere si nu are efecte secundare asupra disponbilitatii de operare, daca se aplica
corect.

Exista doua dezavantaje majore ale introducerii in trepte a aerului deasupra focului ca tehnica de
indepartare a NO
X
. Primul este cantitatea semnificativa de CO care poate sa se formeze daca
duzele de aer nu sunt bine amplasate. Alt efect este cantitatea de carbon nears care poate creste
in cazul redotarii, din cauza unei scaderi a volumului intre capatul zonei de ardere si primul
schimbator de caldura.

Aceasta este o modalitate foarte ieftina de a reduce emisiile de oxid de azot. Este aplicata foarte
des impreuna cu alte masuri primare, precum arzatoarele cu NO
X
redus, astfel incat sunt destul
de dificil de estimat numai costurile elementului de introducere in trepte a aerului deasupra
focului. O estimare este ca OFA costa aproape 1 milion EUR pentru un cazan cu 250 MW
th
, iar
pretul pe tona de NO
X
redus este in general intre 300 1000 EUR [32, Rentz, et al., 1999].


3.4.1.3 Recircularea gazelor arse

Recircularea gazelor arse duce la reducerea oxigenului disponibil in zona de ardere si, din
moment ce raceste direct flacara, la scaderea temperaturii flacarii: astfel, atat conversia azotului
din combustibil, cat si formarea de NO
X
termic sunt reduse. Recircularea gazelor arse in aerul
de ardere s-a dovedit a fi o metoda de succes pentru reducerea NO
X
in sisteme de ardere la
temperaturi ridicate, precum cazane cu topirea cenusii si instalatii pe pacura sau gaz. Figura
3.20 este o schita a acestei tehnici.


Figura 3.20: Recircularea gazelor arse
[34, Verbund, 1996]


Asa cum se poate observa in imaginea de mai sus, o parte din gazele arse (20 30 % la
temperaturi de circa 350 400 C) este extrasa din curentul principal de gaze arse al
preincalzitorului de aer, de obicei dupa indepartarea oricaror impuritati, si apoi reciclata in
cazan. Gazele arse recirculate pot fi amestecate cu aerul de ardere in arzator sau cu aerul
introdus in trepte deasupra focului. Este nevoie de arzatoare special proiectate pentru a
functiona pe gazele arse recirculate. Daca exista un surplus cantitativ de gaze recirculate, acest
lucru poate duce la anumite limitari de functionare, cum ar fi probleme de coroziune cand se
arde un combustibil care contine sulf, pierderi de randament din cauza unei cresteri a
temperaturii la cosul de tiraj, un consum ridicat de energie pentru ventilatoare. De aceea,
operatorii tind in general sa limiteze cantitatea de gaze arse recirculate (aproximativ 30 %) si sa
compenseze emisiile ridicate de NO
X
prin folosirea unor arzatoare avansate cu NO
X
redus.

Flux gaz de
ardere
Aer de ardere
Pre-
incalzitor
aer
Epurare
gaz de
ardere
Capitolul 3
100 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

3.4.1.4 Preincalzirea redusa a aerului

Temperatura de preincalzire a aerului de ardere are un impact semnificativ asupra formarii de
NO
X
in principal pentru sisteme pe gaz sau pacura. Pentru acesti combustbili, cea mai mare
parte de NO
X
este determinata de mecanismul NO termic, ceea ce depinde de temperatura de
ardere. Reducerea temperaturii de preincalzire a aerului duce la temperaturi mai scazute ale
flacarii (temperaturi de varf) in zona de ardere. Astfel, rezulta o formare ridicata de NO
X
termic.
Exista doua dezavantaje ale acestei tehnologii. In primul rand, in anumite cazane, cum ar fi in
arderea de carbuni, sunt necesare temperaturi ridicate de ardere si, in concordanta cu acestea,
temperaturile ridicate de preincalzire a aerului sunt esentiale pentru functionarea corecta a
instalatiei de ardere. In al doilea rand, reducerea temperaturii de preincalzire a aerului duce la un
consum ridicat de combustibil, deoarece o mai mare parte din energia termica aflata in gazele
arse nu poate fi folosita si paraseste instalatia prin cosul de tiraj. Acest lucru poate fi
contrabalansat prin folosirea anumitor metode de conservare a energiei, precum cresterea
volumului preincalzitorului.

3.4.1.5 Introducerea in trepte a combustibilului deasupra focului (reardere)

Introducerea in trepte a combustibilului deasupra focului, numit si reardere, se bazeaza pe
crearea de zone diferite in cuptor prin injectarea treptata de combustibil si aer. Scopul este
reducerea la azot a oxizilor de azot care s-au format deja. Asa cum se poate observa in Figura
3.21, arderea poate fi impartita in trei zone.

Zona de ardere completa
Surplus normal de aer
Aer peste
foc
Post-ardere
combustibil
Combustibil
primar
Zona de pos-ardere
Combustibil putin bogat in
NOx exprimat in N
2
Zona primara de ardere
Rata de ardere redusa
Surplus redus de aer
NOx redus
Aer de ardere
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 101
Reburning
zone
Flow rate
[m
3
/h]
NO
x
concentration
(mg/m
3
)
Excess air
(%)
Temperature
(C)
Flow rate
(m
3
/h)
NO
x
concentration
(mg/m
3
)
Primary
combustion
Residence time
(s)
Bur-nout
zone
Fuel
(m
3
/h)
Air
(m
3
/h)
Fuel
(m
3
/h)
Air
(m
3
/h)
Air
(m
3
/h)
Air / fuel ratio
Air / fuel ratio
zone

Figura 3.21: Cele trei zone de ardere si parametrii relevanti intr-un proces de ardere
[32, Rentz, et al., 1999], [33, Ciemat, 2000]

Rearderea presupune ca arderea sa aiba loc in trei zone:

in prima zona de ardere (in care pot fi aplicate masuri primare), 80 pana la 85 % din
combustibil este ars intr-o atmosfera oxidanta sau usor reducatoare. Aceasta prima zona de
ardere este necesara pentru a evita transferul de exces de oxigen in zona de reardere, in caz
contrar putandu-se forma NO
X

in cea de-a doua zona de ardere (numita adeseori zona de reardere), se injecteaza
combustibil secundar sau rears intr-o atmosfera reducatoare. Se produc radicali de
hidrocarbura, care intra in reactie cu oxizii de azot deja formati in prima zona; alti compusi
volatili nedoriti ai azotului, precum amoniacul, sunt de asemenea generati
in cea de-a treia zona de ardere, arderea este in cele din urma completata prin adaugarea de
aer final in zona de ardere.

Diferiti combustibili pot servi drept combustibili pentru reardere (carbuni pulverizati, pacura,
gaze naturale etc.), dar gazele naturale sunt folosite in general datorita proprietatilor lor inerente.
Figura 3.22 evidentiaza avantajul utilizarii gazului natural peste carbune si pacura. Cand se
foloseste carbune sau pacura, azotul este prezent in combustibilul rears intr-o anumita cantitate,
ceea ce duce inevitabil la formarea de NO
X
zona de ardere. Acest dezavantaj este evitat prin
folosirea de gaze naturale.

Surplus aer Temperatura
Debit
combustibil combustibil
Debit
aer
aer aer

Zona primara
de ardere
Zona de post-
ardere
Zona de
ardere
completa
Surplus aer
Raport aer/combustibil
Temperatura
Timp de stationare
Raport aer/combustibil
Capitolul 3
102 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
0
200
400
600
800
1000
at 6% O2
at 3% O2
N
O
x

e
m
i
s
s
i
o
n

(
m
g
/
m

S
T
P
,

d
r
y
)
Primary fuel
COAL
OIL
Natural gas reburning
Oil reburning
Coal reburning
Uncontrolled

Figura 3.22: Comparatie intre carbune, pacura si gaze naturale drept combustibil de reardere
[32, Rentz, et al., 1999]

Rata de eficienta a rearderii depinde de mai multi parameteri, printre care:

temperatura: pentru a obtine valori scazute de NO
X
, temperatura din zona de reardere ar
trebui sa fie cat mai ridicata posibil (1200 C). Figura 3.23 reda rata de denitrificare ca
functie a ratei de reardere la diferite temperaturi
durata de stationare: ridicarea duratei de retinere in zona de reardere favorizeaza reducerea
NO
X
. O durata corespunzatoare ar fi intre 0.4 si 1.5 s
rata de aerare in zona de reardere: stoichiometria ar trebuie sa fie cuprinsa intre = 0.7 - 0.9
tipul de combustbil
calitatea amestecului dintre combustibilul suplimentar si gazele arse generate de prima zona
de ardere
excesul de aer in prima zona de ardere: stoichiometria este de aproximativ = 1.1.




0.00 0.10 0.20 0.30
80
60
40
20
0
T=1100 C
T= 960 C
Reburning rate (%)
Denitrification
rate (%)

Figura 3.23: Rata de denitrificare ca functie a ratei de reardere
[32, Rentz, et al., 1999]

In principiu, tehnica de reardere poate fi implementata pe toate tipurile de cazane pe combustibil
fosil si in combinatie cu tehnicile de ardere scazuta a NO
X
(pentru combustibilul primar).
Aceasta tehnica de reducere, foarte atragatoare pentru noile cazane, necesita camere de volume
mari daca se doreste evitarea unor cantitati mari de carbon nears. Din aceasta cauza, rearderea
Combustibil
primar
CARBUNE
PACURA
Re-ardere de gaz
natural
Re-arderea
pacurii
Re-arderea
carbunelui
Necontrolate
E
m
i
s
i
i

d
e

N
O
x


u
s
c
a
t

la
la
Rata de
denitrurare (%)
Rata de re-ardere (%)
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 103
se dovedeste a fi mai putin potrivita pentru situatiile de redotare din cauza limitelor de spatiu
care pot exista la instalatiile deja construite. Rearderea a fost introdusa in centrale electrice mari
din SUA, Japonia, Olanda, Germania, Italia si Anglia. In Italia, rearderea (cu pacura ca agent
reducator) a fost implementata cu succes in multe unitati mari pe pacura.

Asa cum am mentionat mai devreme, arderea incompleta poate provoca probleme majore.
Aceasta masura este cea mai potrivita pentru cazanele care au o durata de retinere suficient de
lunga si unde este disponibila o reardere corecta a combustibilului la un pret rezonabil. Gazele
naturale s-au dovedit a fi cel mai bun combustibil de reardere, in mare parte pentru ca este usor
inflamabil si nu contine nici particule, nici sulf.

Costurile pentru reardere depind de structura cazanului si de combustibilul folosit. Utilizarea de
combustibil auxiliar, precum gaze naturale, implica de asemenea costuri, dar emana caldura
pentru proces si poate, astfel, sa fie considerat un combustibil care poate fi utilizat. Calculele ar
trebui efectuate pentru intreaga economie a centralei electrice, incluzand posibile modificari,
cum ar fi pentru eficienta cazanului.

Experienta a demonstrat ca rearderea nu este la fel de rentabila din punct de vedere a costurilor
ca arzatoarele cu NO
X
redus cu OFA, dar este totusi o masura potrivita pentru a reduce emisiile
de NO
X
. Conform unei estimari, costurile pentru reardere ajung la 2.5 milioane EUR pentru un
cazan de 250 MW
th
. S-au facut de asemenea calcule care au aratat ca, pentru functionarea
instalatiilor de reardere, costurile sunt de doua ori mai mari decat cele pentru arzatoarele cu
NO
X
redus cu OFA.


3.4.1.6 Arzator cu NOx redus

Arzatoarele cu NO
X
redus au ajuns la un stadiu matur de dezvoltare, dar alte imbunatatiri
implica un proces continuu, iar o cantitate considerabila de munca de cercetare este inca
dedicata optimizarii sistemelor existente de arzator cu NO
X
redus. Avand in vedere ca detaliile
de proiectare a arzatoarelor cu NO
X
redus difera in mod semnificativ de la producator la
producator, aici este vorba numai de principiile generale.

Intr-o instalatie clasica de ardere, combustibilul combinat si amestecul de aer/oxigen este
injectat in totalitate in acelasi loc. Flacara rezultata este apoi compusa dintr-o prima zona
fierbinte si oxidanta aflata la radacina flacarii si o zona secundara mai rece aflata la capatul
flacarii. Prima zona genereaza cea mai mare parte a NO, care creste exponential cu temperatura,
pe cand contributia celei de-a doua zone este mai degraba modesta.
Arzatoarele cu NO
X
redus (LNB) modifica mijloacele de introducere a aerului si
combustibilului pentru a intarzia amestecarea, a reduce disponibilitatea de oxigen si a reduce
temperatura de varf a flacarii. LNB-urile intarzie conversia azotului din combustibil in NO
X
si
formarea de NO
X
termic, in timp ce mentine o eficienta ridicata a arderii. Caderea de presiune
din aductiile de aer creste, cauzand mai multe cheltuieli de functionare. Pulverizarea
carbunelui, de exemplu, trebuie de obicei imbunatatita, iar aceasta poate duce la costuri de
functionare si intretinere mai ridicate. Pot sa apara si unele probleme de coroziune, mai ales
daca procesul nu este controlat adecvat.

Tehnica de ardere cu NO
X
redus necesita cel putin modificarea arzatoarelor si o instalatie de aer
peste ardere (OFA). Daca arzatoarele existente sunt arzatoare clasice, modificarea acestora
poate fi efectuata aproape intotdeauna foarte rentabil. Daca arzatoarele sunt arzatoare cu ardere
intarziata cu NO
X
redus (tip vechi), beneficiile transformarii lor in arzatoare cu injectie rapida
cu NO
X
redus pot fi evaluate numai de la caz la caz.

Arzatoarele cu NO
X
redus cu OFA pentru 250 MW
th
costa aproximativ 1.7 milioane EUR
pentru un cazan cu combustibil solid. In cazanele cu carbune, pretul pentru NO
X
redus de circa
500 EUR pe tona de NO
X
se scade.

Capitolul 3
104 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Conform diverselor principii de reducere a formarii de NO
X
, arzatoarele cu NO
X
redus au fost
dezvoltate ca arzatoare cu introducere in trepte a aerului deasupra focului, cu recirculare a
gazelor arse si cu introducerea in trepte a combustibiluluii deasupra focului.


Arzator cu NOX redus cu introducere in trepte a aerului deasupra focului

In procesul de introducere in trepte a aerului deasupra focului, aerul primar este amestecat cu
intreaga cantitate de combustibil, producand o flacara de combustibil, care este atat relativ rece
cat si saraca in oxigen; conditii in care formarea oxizilor de azot este inhibata. Amestecul de
combustibil si aer si aerul secundar asa cum este aratat in Figura 3.24 creaza o zona de ardere
sub-stoichiometrica (flacara primara). O zona interna de recirculare se creaza datorita vartejului
aerului secundar si a gurii conice a arzatorului, care incalzeste rapid combustibilul. Vartejul
flacarii secundare este necesar pentru stabilitatea flacarii. Compusii volatili sunt eliberati in
flacara primara impreuna cu o mare parte a compusilor de azot. Datorita atmosferei de oxigen si
a concentratiei ridicate de CO, oxidarea compusilor de azot in NO este limitata. Impreuna cu
aerul secundar, se creaza o zona de ardere, in care are loc o ardere inceata a combustibilului
nears la temperaturi relativ scazute. Concentratia scazuta de O
2
asigura la acest nivel controlul
NO
X
.


Figura 3.24: Comparatie intre arzatoarele cu NO
X
redus conventionale cu introducere in trepte a
aerului si cele avansate
Nota: UBC: carbon nears
[136, Fortum, 2002]


Arzator cu NO
X
redus cu recircularea gazelor arse

Pentru combustibilii solizi si pentru combustibilii lichizi cu un continut de azot intre 0.3 si 0.6
greut.-%, NO din combustibil domina NO termic (in general 75 % NO combustibil). De aceea,
in afara de reducerea temperaturii flacarii care actioneaza asupra NO termic, continutul de
oxigen trebuie sa fie redus de asemenea fara a produce mai mult carbon nears. Solutia a fost o
tehnica ce implica flacari separate cu o recirculare interna a gazelor arse. Injectand o parte din
gazele arse in zona de ardere sau in alimentarea cu aer a arderii, se reduc atat temperaturile
flacarii, cat si concentratiile oxigenului, reducand formarea de NO
X
.

Aer suplimentar
Aer+carbune
Flux de carbune
Turbinonare
principala
Aprindere cu flama saraca
Stabilitate cu flacara saraca
NOx ridicat
UBC ridicat
Inel de stabilizare
al flamei
Aer+carbune (etapa primara)
Aer secund
Aer tertiar
Zona devolatilizare
Turbinonare
principala
Zona reducere NOx
Zona de
ardere
intensa
Aprindere rapida prin utilizarea de FSR
Imbunatatirea stabilitatii flamei
NOx redus
UBC redus
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 105

Figura 3.25: Arzator cu NO
X
redus cu recirculare a gazelor arse de gaz/pacura
[32, Rentz, et al., 1999]


Functia de baza este similara cu cea a arzatorului cu introducere in trepte a aerului deasupra
focului, cu NO
X
redus, dar distantele dintre duzele primare si secundare sunt mai mari, astfel
dezvoltandu-se un strat de gaze arse. In aceste arzatoare, 15 25 % din gazele arse fierbinti sunt
recirculate intern impreuna cu aerul de ardere in aerul ars. Gazele arse actioneaza ca un
dizolvant, reducand temperatura flacarii si partial presiunea oxigenului, astfel reducand
formarea de NO
X
. Recircularea interna este in general aplicata la utilizarea de combustibil lichid
si in ultima generatie de arzatoare cu NO
X
redus cu gaz si pacura combinate.


Arzator cu NO
X
redus cu introducere in trepte a combustibilului deasupra focului

Arzatorul cu introducere in trepte a combustibilului deaspura focului are ca scop reducerea de
NO
X
deja format prin adaugarea unei parti a combustibilului intr-o a doua etapa. Arzatorul cu
introducere in trepte a combustibilului deaspura focului cu NO
X
redus este folosit in general
pentru aplicatii pe gaz.

Aceasta tehnica incepe cu arderea unei parti de combustibil cu exces ridicat de aer, facand
posibile temperaturi relativ scazute ale flacarii, ceea ce inhiba formarea oxizilor de azot. Zona
interna de recirculare si arderea aproape stoichiometrica asigura stabilitatea flacarii. Cand
arderea se apropie de sfarsit in zona primara, se injecteaza combustibil suplimentar (o ratie
optima intre 20 si 30 %) la o anumita distanta dupa flacara primara pentru a forma flacara
secundara, care este extrem de sub-stoichiometrica. Se creaza o atmosfera in care NO
X
deja
format poate fi redus la N
2
prin radicali ai NH
3
, HCN, si CO. Zona de ardere este formata intr-o
a treia etapa. Flacara acestui tip de arzator este cu circa 50 % mai lunga decat cea a unui arzator
cu gaz standard.




Aer secund
Aer primar
Flux gaz
Invelis de separare a fluxului de gaz
Flacara secundara
Circulare interna
Flux gaz
Flacara primara
Capitolul 3
106 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 3.26: Introducerea in trepte a combustibilului deaspura focului la arzator
[32, Rentz, et al., 1999]


Noua generatie de arzatoare cu NO
X
redus

Cele mai recente modele de arzatoare cu NO
X
redus (numite arzatoare hibride cu NO
X
redus)
folosesc o combinatie de introducere in trepte a aerului deaspura focului, introducere in trepte a
combustibilului deaspura focului si recirculare a gazelor arse impreuna cu tehnici noi pentru
emisii extrem de scazute de NO
X
. Un dezavantaj al arzatoarelor cu NO
X
redus de prima
generatie este nevoia de suficient spatiu pentru a permite separarea flacarilor: diametrul
flacarilor de NO
X
redus este cu circa 30 pana la 50 % mai mare decat cel al flacarilor clasice.
Pentru a reduce aceasta limitare, cat si pentru a reduce emiisile de NO
X
, a fost dezvoltat un nou
arzator care combina separarea flacarilor si introducerea in trepte a aerului deaspura focului.
Aceasta introducere in trepte a aerului deaspura focului se realizeaza prin injectarea a 30 pana la
40 % din aerul de ardere, prin duze, direct in fiecare flacara elementara. Suprafata
echipamentului este luata in calcul pentru a evita pierderea de aer de ardere, care inainte trecea
printre flacari, dar care acum este directionat spre zona dorita. Acest lucru contribuie la o
reducere imbunatatita a NO
X
, fara nici o crestere a carbonului nears. Mai mult, jeturile de aer
secundare poseda un impuls mai mare, care leaga fiecare flacara pe axul arzatorului, reducand
diametrul flacarii la o valoare similara cu diametrul unei flacari clasice si compacte. Din acest
motiv, acest tip de arzator cu NO
X
redus poate fi de asemenea introdus in instalatiile existente.

Arzatoarele cu NO
X
redus sunt de ultima generatie in multe sectoare, cu toate aceastea insa,
informatiile despre implementarea lor si experienta de operare sunt destul de reduse, astfel incat
se pot da numai informatii generale in prezent. Mai mult, pentru instalatiile noi, investitia
suplimentara pentru un arzator cu NO
X
redus in comparatie cu un arzator clasic poate fi
considerata neglijabila. Pentru redotari, trebuie luate in calcul eventualele modificari ale
instalatiei, care de multe ori sunt specifice fiecarei instalatii in parte si astfel nu poate fi
cuantificata in termeni generali. Costurile suplimentare de operare necesare pentru functionarea
arzatoarelor cu NO
X
redus sunt in mare parte datorate consumului suplimentar de energie, care
este necesar din cauza:

nevoii de ventilatoare mai mari, deoarece in arzatoare apar caderi de presiune mai mari
nevoii de a asigura o mai buna pulverizare a carbunelui, pentru a obtine o ardere eficienta in
conditiile de aer redus existente in arzatoare.

Flacara secundara
Zona de ardere completa
Zona primara
Zona interna de recirculare
Combustibil primar
Aer primar
Flacara primara
Combustibil secund
Aer secund
Flacara secunda
Zona de ardere completa
Flux de gaz
Aprindere
Stabilitatea
flamei
Atmosfera
redusa
Ardere completa
inceata
Cu continut
redus de oxigen
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 107
In prezent, arzatoarele uscate cu NO
X
redus sunt de ultima moda pentru turbinele de gaz de
dimensiuni mari care folosesc gaze naturale [32, Rentz, et al., 1999]. Acestea sunt descrise mai
detaliat in Capitolul 7.

Capitolul 3
108 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
3.4.1.7 Performanta generala a masurilor primare pentru reducerea emisiilor de NO
X


Masuri primare Rata generala de reducere
a NO
X
*
Aplicabilitate
generala
Limitari ale
aplicabilitatii
Observatii
Exces de aer redus 10 44 % Toti combustibilii
Ardere
incompleta
Reducerea NO
X
depinde foarte mult de nivelul emisiilor
instalatiei necontrolate
Poate fi necesar sa se sigleze cuptorul, moara si preincalzitorul de
aer pentru a se putea aplica arderea cu exces redus de aer.
Arzator
scos din
functiune
(BOOS)
In general limitat
la instalatiile cu
gaz si pacura
numai pentru
redotare
pot sa apara probleme la mentinerea alimentarii cu combustibil,
pentru ca aceeasi cantitate energie termica trebuie furnizata cuptorului
cu mai putine arzatoare in functiune.
Ardere cu
arzator cu
prag (BBF)
Toti combustibilii
numai pentru
redotare

Introducere
in trepte a
aerului
deaspura
focului in
cuptor
Aer
deasupra
arderii
(OFA)
10 70 %
Toti combustibilii
Ardere incompleta
(si astfel niveluri
ridicate de CO si
carbon nears) is
valabila pentru
BOOS, BBS
and OFA
introducerea aerului peste ardere la un cazan existent implica
modificari de drenarea apei de pe perete pentru a creea deschideri
pentru aerul secundar
Reducerea NO
X
de 10 pana la 40 % este posibila pentru focarele
cu ardere pe perete care folosesc OFA.
Recircularea gazelor arse

20 50 %

<20 % pentru cazane cu
carbuni si din 30 50 %
pentru instalatiile pe gaz
combinat cu aer deasupra
arderii
Toti combustibilii
Instabilitate
a flacarii
redotarea unui cazan existent cu recircularea gazelor arse
presupune unele dificultati de adaptare, in principal din cauza scaderilor
de eficienta a cazanului si a arzatoarelor, exceptand cazul in care se
recircula cantitati foarte mici de gaze arse
aceasta metoda de reducere a NO
X
poate fi folosita pentru redotare
atunci cand este combinata cu introducerea in trepte a aerului deaspura
focului
recircularea gazelor arse duce la un consum suplimentar de
energie din cauza ventilatorului de recirculare.
Preincalzire redusa a
aerului
20 30 %
Neadecvat pentru
cazane cu topirea
cenusii cu carbuni
cantitatea de emisii care pot fi reduse depinde in principal de
temperatura initiala de preincalzire a aerului si de temperatua atinsa
dupa ce aceasta masura a fost implementata.
* Note:
daca se combina mai multe masuri primare de reducere a emisiilor de oxizi de azot, rata de reducere nu poate fi, in general, nici insumata, nici multiplicata. Rata de reducere
combinata depinde de un numar de factori specifici fiecarei instalatii in parte si trebuie evaluata de la instalatie la instalatie
nu toate masurile primare pot fi aplicate tuturor cazanelor existente, in functie de configuratia arderii si de combustibil
noile centrale sunt deja dotate cu masurile primare ca parte a proiectarii lor de baza.
Tabelul 3.11: Performanta generala a masurilor primare pentru reducerea emisiilor de NO
X

[33, Ciemat, 2000]

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 109

Masuri primare Rata generala de
reducere a NO
X
*
Aplicabilitate
generala
Limitari ale
aplicabilitatii
Observatii
Introducere in trepte a
combustibilului deaspura
focului (reardere)
50 60 %

(70 80 % din NO
X

format in zona
primara de adere pat
fi redus)
Toti
combustibilii

efectele de reardere oferau unele avantaje, cum ar fi
compatibilitatea cu alte masuri primare de reducere a emisiilor
de NO
X
, o instalare simpla a tehnicii, folosirea unui combustbil
standard ca agent de reducere si cantitati foarte mici de energie
suplimentara. Consumul suplimentar de energie prin rearderea de
carbune peste carbune poate fi mai ridicata decat folosirea de gaz
natural drept combustibil de reardere
arderea in josul zonei primare produce de asemenea oxizi de azot
cand se foloseste gaz natural drept combustibil de reardere, se
reduc si materiile impure, SO
2
si CO
2
direct proportional cu
cantitatea inlocuita de carbune.
LNB cu
introducere in
trepte a
aerului
deaspura
focului
25 35 %
Toti
combustibilii
instabilitate
a flacarii
ardere
incompleta
LNB cu
rercirculare a
gazelor arse
Pana la 20 %
Toti
combustibilii
instabilitate
a flacarii
Arzator cu
NO
X
redus
(LNB)
LNB cu
introducere in
trepte a
combustibilul
ui deaspura
focului
50 60 %
Toti
combustibilii
instabilitate
a flacarii
instabilitate
a flacarii
arzatoarele cu NO
X
redus pot fi folosite in combinatie cu alte
masuri primare precum aer deasupra arderii si rearderea
recircularii gazelor arse
arzatoarele cu NO
X
redus cu aer deasupra arderii pot ajunge la
rate de reducere de 35 70 % [33, Ciemat, 2000].
un dezavantaj al arzatoarelor cu NO
X
redus de prima generatie
este spatul necesar pentru separarea flacarilor: diametrul
flacarilor cu NO
X
redus este cu circa 30 pana la 50 % mai mare
decat cel al flacarilor conventionale.
* Note:
daca se combina mai multe masuri primare de reducere a emisiilor de oxizi de azot, rata de reducere nu poate fi, in general, nici insumata, nici multiplicata. Rata de reducere
combinata depinde de un numar de factori specifici fiecarei instalatii in parte si trebuie evaluata de la instalatie la instalatie
nu toate masurile primare pot fi aplicate tuturor cazanelor existente, in functie de configuratia arderii si de combustibil
noile centrale sunt deja dotate cu masurile primare ca parte a proiectarii lor de baza.

Tabelul 3.12: Performanta generala a masurilor primare pentru reducerea emisiilor de NO
X

[33, Ciemat, 2000]

Capitolul 3
110 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
3.4.2 Masuri secundare de reducere a emisiilor de NO
x


Masurile secundare sunt tehnici de final (end-of-pipe) de reducere a oxizilor de azot (NO
X
) deja
formati. Acestea pot fi implementate independent sau in combinatie cu masuri primare precum
un arzator cu NO
X
redus etc. Majoritatea tehnologiilor pentru gaze arse in vederea reducerii
emisiilor NO
X
se bazeaza pe injectia de amoniac, uree sau alt compusi care reactioneaza cu NO
X

din gazele arse pentru a-l reduce la azot molecular. Masurile secundare pot fi impartite in:

Reducere selectiva catalitica (SCR)
Reducere selectiva non-catalitica (SNCR).

3.4.2.1 Reducerea selectiva catalitica (SCR)

Procesul de reducere selectiva catalitica (SCR) este un proces aplicat la scara larga pentru
reducerea oxizilor de azot in gazele de evacuare din instalatile de ardere mari din Europa si din
alte tari dn lume, precum Japonia si SUA.

Procesul SCR este un proces catalitic care se bazeaza pe reducerea selectiva a oxizilor de azot
cu ajutorul amoniacului sau al ureei in prezenta unui catalizator. Agentul reducator este injectat
in catalizator, in directia gazelor arse. Conversia NO
X
are loc la suprafata catalizatorului la o
temperatura de obicei intre 170 si 510 C, printr-una dintre urmatoarele reactii principale.
Catalizatoarele SCR pentru oxizii metalului de baza care functioneaza intre temperaturile
numite mai sus sunt disponibile pe piata si sunt utilizate in numeroase aplicatii.

1. Cu amoniac drept agent reducator:

4 NO + 4 NH
3
+ O
2
4 N
2
+ 6 H
2
O
6 NO
2
+ 8 NH
3
7 N
2
+ 12 H
2
O

2. Cu uree drept agent reducator:

4 NO + 2 (NH
2
)
2
CO + 2 H
2
O + O
2
4 N
2
+ 6 H
2
O + 2 CO
2

6 NO
2
+ 4 (NH
2
)
2
CO + 4 H
2
O 7 N
2
+ 12 H
2
O + 4 CO
2

Cand se foloseste amoniacul drept agent reducator, se pastreaza de obicei ca solutie apoasa sau
intr-o stare lichefiata la o presiune de circa 1.7 x 10
6
Pa (17 bar) la 20 C. In unele aplicatii mai
mici, cum ar fi <50 MW, ureea este folosita sub forma de granule de cristal alb, care se dizolva
in apa inainte de a fi injectate.

Numarul de instalatii care folosesc amoniac lichefiat depaseste numarul de instalatii care
folosesc alti agenti, deoarece costul pe kg de amoniac este mai scazut, astfel generand costuri
reduse de functionare. Cu toate acestea, proprietatile sale fac manevrarea mai dificila in
comparatie cu solutia apoasa relativ inerta. Utilizarea amoniacului este necesara intr-o serie de
rezervoare pentru apa potabila sau surse de rauri si zone centrale ale oraselor (cum ar fi cele in
imediata apropiere a zonelor rezidentiale), si este de asemenea folosit deoarece investitiile
pentru depozitarea amoniacului, inclusiv masurirle de siguranta, sunt mai mici.

Pentru utilizarea amoniacului lichefiat, acesta trebuie sa fie evaporat in amoniac gazos. Acest
lucru se obtine intr-un evaporator incalzit electric cu abur sau cu apa calda. Amoniacul este
diluat cu aer inainte de injectarea amestecului in gazul de evacuare. Injectarea se face printr-un
sistem de duze pentru a obtine un amestec omogen de amoniac cu gaze arse. Un mixer static
poate fi plasat in canalul pentru evacuarea gazelor pentru a imbunatati mai mult amestecarea.
Pentru a obtine o eficienta ridicata de indepartare a NO
X
pentru a minimaliza pierderea de NH
3
,
este foarte importanta obtinerea unei proportii omogene de NH
3
/NO
X
in gazele arse. Dar cel mai
puternic argument pentru a evita pierderea de amoniac (mai mult de 2 ppm) in instalatiile de
ardere cu carbuni este ca cenusa zburatoare nu poate fi vanduta industriei constructiilor.
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 111
Avand in vedere piederile maxime de amoniac care pot fi inregistrate, gradul indepartarii de
NO
X
depinde de catalizatorul folosit: in cazul unor proportii ridicate de NH
3
/NO
X
, poate fi
obtinuta o eficienta ridicata de indepartare a NO
X
, dar, simultan, cantitatea de amoniac nefolosit
(pierdere de NH
3
) din gazele de ardere epurate creste considerabil. Asa-numita pierdere de
amoniac ar trebui sa fie cat mai redusa posibil, pentru a evita riscul ca NH
3
sa intre in reactie cu
SO
3
in gazele arse in timpul racirii acestora, ceea ce poate duce la depuneri si la coroziunea
suprafetelor de incalzire din cauza bisulfatilor de amoniac formati.

Catalizatorii folositi pot avea diferite forme geometrice cum ar fi hexagonale sau in forma de
disc asa cum se poate observa Figura 3.27. Brichetele (in special pentru carbonul activat) sunt
folosite de asemenea ca geometrie a catalizatorului.


Figura 3.27: Catalizatori hexagonali sau sub forma de disc
[33, Ciemat, 2000]


Au fost testate patru materiale de baza diferite. Exprimente pe termen lung s-au efectuat numai
cu doua materiale. Pentru zeoliti, o aplicatie LCP a functionat mai bine de 10 ani, desi a trebuit
sa fie reconstruita din cauza pierderilor de material catalitic. Unele aplicatii LCP au fost de
asemenea realizate cu cocs activ.

Cele patru tipuri de materiale folosite drept catalizatori cu SCR sunt:

Oxizi ai metalului de baza, care constau din materialul de baza TiO
2
impreuna cu
componentele active vanadium, tungsten, molibdenum. In cele mai multe cazuri, V
2
O
5
se
foloseste cu mici cantitati de WO
3
, adaugate pentru a extinde intervalul prea mic de
temperatura, si mici cantitati de SiO
2
pentru stabilizarea structurii si mici cantitati de MoO
3

pentru a face catalizatorul mai rezistent la otravirea cu componenti ai gazelor de evacuare.
Acest tip de catalizator necesita o temperatura intre 300 450 C
Zeoliti, care sunt silicatilor de aluminiu cristalini, extrem de porosi, naturali sau sintetici si
care sunt utilzati la temperaturi intre 350 si 600 C
Oxizi de fier, care constau in particule de oxid de fier cu un strat superior cristalin subtire
de fosfat de fier
Carbon activat, care consta fie in antracit pulverizat fie in carbune brun, amestecat cu
elemente inerte si prelucrat in peleti sinterizati. Din cauza instabilitatii termice a carbonului
activat la temperaturi mai ridicate, sunt necesare temperaturi mai scazute, intre 100
220 C. In consecinta, in centralele electrice, carbonul activat poate fi folosit numai in
partea inferioara.

Tip fagure
Tip placa
Capitolul 3
112 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Catalizatoarele sunt produse intr-un numar de diametre diferite ale canalelor. Alegerea
diametrului canalului s-a simplificat in urma unui studiu efectuat asupra continutului de praf din
gazul de evacuare, a caracteristicilor prafului si a caderii de presiune permise de-a lungul
reactorului SCR. Depunerea de praf ar trebui sa fie redusa la minim, iar caderea de presiune
deasupra catalizatorului ar trebui sa ramana redusa. Volumul necesar al catalizatorului depinde
de caracteristicile catalizatorului, cum ar fi caracteristicile de activitate, si de conditiile de
functionare precum volumul gazelor arse, reducerea NO
X
necesara, compozitia gazului,
temperatura gazelor arse si prezenta impuritatilor in catalizator. Elementele individuale ale
catalizatorului sunt unite apoi intr-un modul catalizator, care formeaza apoi straturile
catalizatorului in reactorul SCR, asa cum se poate observain Figura 3.28.


Figura 3.28: Configuratia reactorului, elementului, modulului si straturilor catalizatorului
[33, Ciemat, 2000]

Estimarile actuale privind durata de viata a catalizatoarelor sunt cuprinse intre 6 10 ani in
unitatile cu carbuni si 8 12 ani in unitatile cu pacura si gaz. Ratele de inlocuire a
catalizatoarelor depind de o serie de factori specifici fiecarei unitati precum tipul
echipamentului, caracteristicile combustibilului, capacitatea, functionarea instalatiei,
concentratia de NO
X
admis, rata de reducere a NO
X
, proportia de amoniac/uree din NO
X
si
pierderea admisa de amoniac. In ultimii ani, s-au pus in vanzare formule de catalizatori mai
rezistente la defectuni termice si mecanice si la otravirea cu contaminanti. Regenerarea este o
noua aplicatie comerciala pentru a prelungi durata de viata a catalizatorului, insa nu ne putem
astepta la o regenerare de succes in toate cazurile.

Exista trei configuratii de baza pentru integrarea reactorului SCR in lantul de curatare a gazelor
arse, factorul principal fiind conditiile, precum temperatura gazelor arse, care sunt potrivite
pentru catalizatorul folosit. Pozitiile care pot fi folosite pentru catalizator sunt ilustrate in Figura
3.29.
Flux de gaz ardere
Reactor DENOX
Modul covertor
catalitic
Amestec
amoniac/aer
Sistem curgere
Modul convertor
catalitic
Flux de gaz epurat
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 113

Figura 3.29: Configuratii existente ale tehnologiilor de reducere









Aranjare DENOX: SCR cantitate mare de pulberi
Aranjare DENOX: SCR cantitate mica de pulberi
Aranjare DENOX: SCR terminatie
Generator aburi
Generator aburi
Generator aburi
injectie
injectie
injectie
Cos
Cos
Cos
Eliminare pulberi
Reactor
DENOX
Reactor
DENOX
Reactor
DENOX
Pre-
incalzitor aer
Pre-
incalzitor aer
Pre-
incalzitor aer
Pre-
incalzitor
gaz ardere
Pre-
incalzitor
gaz ardere
Pre-
incalzitor
gaz ardere
Eliminare pulberi
Temperatura inalta
Pre-incalzitor
flux gaz
fierbinte
Econmizer
temperaturi reduse
Economizer cu temperaturi scazute si pre-incalzitor flux de gaz
Eliminare pulberi
Capitolul 3
114 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Cele trei configuratii sunt pulbere in cantitate ridicata, pulbere in cantitate redusa si de
extremitate posterioara:

aranjamentul de pulbere in cantitate ridicata este implementat cel mai adesea si evita
reincalzirea gazelor arse datorita temperaturii ridicate de functionare a catalizatorului
(Figura 3.30). Durata de viata a catalizatorului a fost imbunatatita, precum si rezistenta la
abraziune. Cu toate acestea, folosirea acestuia implica doua dezavantaje: primul, gazele arse
pot sa contina impuritati ale cenusii zburatoare si ale catalizatorului, ceea ce duce la
dezactivarea catalizatorului, urmata de o scadere a eficientei a reducerii NO
X
. Acest lucru se
poate intampla de exemplu in cuptoare de evacuare a zgurei, pentru combustibili specifici
sau in procesele de co-incinerare. Al doilea, pentru redotarea cu o SCR in configuratia de
pulbere in cantitate ridicata, este nevoie de spatiu suplimentar in apropierea cazanului.
Dispunerea de pulbere in cantitate ridicata este rentabila pentru multe instalatii si
implementata cel mai adesea.
Dispunerea de pulbere in cantitate redusa depaseste dezavantajele configurarii pulberii in
cantitate ridicata. Avantajul sau principal este tensiunea mecanica scazuta aspura
catalizatorului, care poate sa prelungeasca durata de viata a catalizatorului. Cu toate acestea,
intrucat procesul functioneaza fara incalzire suplimentara, este necesara o instalatie de
epuratori de praf la temperaturi ridicate. De aceea, aceasta configuratie se dovedeste a fi
adeseori neeconomica cand se redoteaza centrale electrice vechi. Mai mult, incalzitorul de
aer este mai expus la depunerea de bisulfat de amoniu
dipunerea extremitatii posterioare este o varianta potrivita pentru instalatiile existente,
datorita expunerii catalizatorului la abraziune, coroziune si dezactivare. De asemenea,
volumul catalizatorului este mai mic decat pentru configuratia pulbere in cantitate ridicata,
deoarece se poate folosi un catalizator cu un pas al infasurarii mai mic. Cu toate acestea,
gazele arse admise trebuie reincalzite cu arzatoare suplimentare care folosesc in principal
gaz natural pentru a atinge temperatura de functionare a catalizatorului. Pentru un
catalizator cu cocs activat, de obicei este suficient un schimb de caldura intre gazul brut si
gazul curat.


Figura 3.30: Exemplu de catalizator cu pulbere in cantitate ridicata SCR
[34, Verbund, 1996]


Evaporator cu pulverizare
injectie
catalizator
Rezervor
depozitare
Pre-incalzitor
aer
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 115

Un posibil dezavantaj al SCR il reprezinta pierderea de amoniac. Acest lucru se intampla
datorita reactiei incomplete a NH
3
cu NO
X
, cand mici cantitati de NH
3
parasesc reactorul cu
gazele arse. Acest efect este cunoscut ca pierdere de amoniac (pierdere de NH
3
). Pierderea de
amoniac creste odata cu cresterea proportiei de NH
3
/NO
X
si cu reducerea activitatii
catalizatorului. Pierderea ridicata de amoniac (scapare de NH
3
) poate duce la:

formarea de sulfati de amoniu, care se depun pe instalatiile din josul circuitului cum ar fi pe
catalizator si preincalzitorul de aer
NH
3
in apele reziduale ale desulfurizarii gazelor arse si apa de curatare a incalzitorului de
aer, si
concentratia ridicata de NH
3
in cenusa zburatoare.

Principalele avantaje ale tehnologiei SCR sunt:

procesul SCR poate fi folosit pentru multi dintre combustibilii folositi in procesele de
ardere, de exemplu gaz natural sau produse petroliere albe, precum si gaze de proces si
carbune
conversia de NO
X
nu creaza nici un component secundar de poluare
emisia de NO
X
poate fi redusa cu 90 % sau mai mult
reducerea generala a NO
X
depinde de SCR si de masurile primare
pentru a respecta normele privind calitatea aerului, SCR poate fi aplicata cu un consum
adaptat de NH
3
pentru a reduce efectele de pierdere de NH
3
si pentru a prelungi durata de
viata a catalizatorului.

Costurile investitiei intr-un dispozitiv SCR sunt considerabile (Figura 3.31). Pretul pe tona de
NO
X
redus variaza in functie de tipul de cazan. Cazanele cu ardere tangentiala duc la costuri mai
ridicate pe tona de NO
X
redus, deoarece au un nivel original mai scazut de emisii. Costurile de
reactie sunt relativ mai scazute decat in instalatiile SNCR.


Figura 3.31: Costurile investitiei pentru un proces SCR la o instalatie de ardere
[58, Eurelectric, 2001]


Costurile investitiei intr-o unitate SCR depind de volumul catalizatorului care este determinat de
volumul de gaze ars, de pierderea de amoniac si de rata de conversie NO
X
care doresc a fi
atinse. In estimarile de costuri efectuate pentru centrale electrice, costurile pentru catalizator au
fost estimate a fi intre 10000 si 15000 EUR pe m
3
. Pentru un volum de gaze arse dat de 1 milion
m
3
/h, costurile investitiei intr-o unitate SCR au fost estimate la 15 milioane EUR (dispunerea de
pulberi netratate; inclusiv proiectarea, constructia si tot echipamentul aferent, precum tevi,
Terminatia
fluxului
Evaporator cu pulverizare
Cantitate
mare de
pulberi
Capacitatea
C
o
s
t
u
r
i

d
e

i
n
v
e
s
t
i
t
i
e

Capitolul 3
116 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
pompe, ventilatoare etc., dar excluzand catalizatorul). Factorii principali care determina
costurile de functionare sunt durata de viata a catalizatorului care este influentata de
caracteristicile combustibilului si configuratia SCR (pulbere in cantitate redusa, pulbere in
cantitate ridicata, de extremitate posterioara), cererea de agent reducator, consumul de energie
datorat pierderii de presiune si eventual energia pentru reincalzirea gazelor arse.
Pe baza informatiilor de la operatori si a preturilor de piata din ultimii 5 ani (centrale austriece si
germane), costurile de investitie intr-o unitate SCR au fost estimate cu ajutorul urmatoarei
formule:

Cost investitie (C.I.) pentru unitatea SCR care trateaza un volum de gaze arse de x milioane
m
3
/h:

C.I. = (x milioane m
3
volum gaze arse /1 milion m
3
)
0.7
* 15 milioane EUR

Costurile pentru constructie si pentru partea electronica, echipamentul de monitorizare si control
sunt incluse. Sunt exceptate costurile pentru catalizatori, care sunt estimate la 15.000/m
3
EUR.
Costurile au fost estimate numai pentru dispunerea cu gaz brut. Factorii principali de cost pentru
costurile de investitie si intretinere sunt costurile pentru deplasarea catalizatorului, agentul
reducator (solutie apoasa de amoniac) si energia electrica. In costurile de investitie sunt cuprinse
costurile pentru intregul canal de gaze arse (conducte, cutia catalizatorului, derivatie, unitatea de
NH
4
OH costand intr-un tanc, sistemul de stocare, dispoztivul de dozare, sistemul de evaporare
si amestecare).

In urmatorul tabel, costurile au fost estimate pentru o unitate SCR de tratare a unui volum de
gaze arse de 200000 m
3
/h, 500000 m
3
/h si 1000000 m
3
/h cu o concentratie de gaz brut de
500 mg/Nm
3
(obtinut cu ajutorul masurilor primare) si 350 mg/Nm
3
(obtinut cu ajutorul
masurilor primare si respectiv al unui SNCR). Concentratia de gaz curat este, in ambele cazuri,
estimata la 100 mg/Nm
3
.

Parametri Volumul de gaze arse (Nm
3
/h)

Unitate
200000 500000 1000000
Concentratie de NO
X
ce trebue
redusa
g/Nm
3
0.25 0.4 0.25 0.4
Ore de functionare h/an 5000 5000 5000
Sarcina redusa t/an 250 400 625 1000 1250 2000
Costuri de investitie milioane
EUR
4.86 9.23 15.0
Plata anuala
1
milioane
EUR/an
0.50 0.95 1.54
Costuri de functionare (inclusiv
costuri pentru energia electr.,
catalizatori, agenti reducatori,
intretinere si uzura)
milioane
EUR/an
0.25 0.29 0.60 0.69 1.17 1.34
Costuri anuale Milioane
EUR/an
0.75 0.79 1.56 1.64 2.72 2.88
Costuri anuale specifice EUR/t
NO
X

1968 3016 1638 2488 1442 2175

Nota 1: 15 ani cu o dobanda de 6%

Tabelul 3.13: Costuri estimate pentru unitati SCR dupa centrale electrice ca functie a volumului de
gaze arse


In cazul folosirii de dispozitive de extremitate posterioara, gazele arse pot necesita o reincalzire
inainte de cosul de tiraj. Aceasta ar putea necesita pana la 2 % din capacitatea electrica a
centralei. In aplicatii care nu necesita reincalzirea, costurile de functionare tin in general de
costul reactivului.

Costurile principale de sistem pentru aplicatii de redotare in vederea indepartarii intre 60 si
90 % din NO
X
sunt intre 50 EUR /kW si 100 EUR /kW, costurile pentru centrale mai mari sunt
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 117
situate in jurul limitei inferioare de pret, iar costurile pentru centrale mai mici in jurul celei
superioare. Factorii principali care contribuie la costurile pentru o redotare completa pentru
sisteme SCR in instalatii pe carbuni cu un nivel-tinta de emisie a NO
X
de 185 mg/Nm
3
sunt
dimensiunea unitatii, concentratiile de NO
X
admis si nevoile variate de constructie asociate cu
nivelul dificultatii redotarii. De exemplu, o crestere a concentratiei de NO
X
admis in linia de
baza de 615 mg/Nm
3
pana la 1230 mg/Nm
3
va creste costurile totale ale SCR cu circa 50 %.
Odata cu scaderea dimensiunii unitatii de la 1000 MW
e
la 200 MW
e
, costurile totale initiale
pentru SCR pot scadea cu pana la 30 %. Optimizarea ventilatoarelor, modificarile conductelor,
structurii de otel si fundatiei determinate de redotare pot creste costurile cu circa 20 pana la
35 %. Costurile de functionare pentru agentul reducator sunt de aproximativ 75 EUR pe tona de
NO
X
pentru amoniacul anhidru sau 125 EUR pe tona de NO
X
pentru o solutie de uree de 40 %.
Costurile generale, respectiv cele de investitie si functionare, pentru reducerea NO
X
intr-o
centrala electrica de 800 MW cu SCR se situeaza intre 1500 EUR si 2500 EUR pe tona de NO
X
redus [167, Rigby, et al., 2001].
Costurile totale pentru un SCR pentru turbinele de gaz sau motoarele cu ardere interna se
situeaza intre 10 si 50 EUR/kW (bazat pe electricitatea produsa). Aceste costuri sunt
considerabil mai mici decat pentru aplicarea unui SCR intr-o instalatie pe carbuni.

Pretul catalizatoarelor SCR regenerate este de pana la 50 % din cel al noilor catalizatoare. Fara
efecte grave de eroziune, durata de viata limitata a catalizatoarelor cu pulbere in cantitate
ridicata dezactivate poate fi prelungita prin regenerare, ceea ce ar avea un impact asupra
costurilor de functionare in comparatie cu noile catalizatoare.


3.4.2.2 Reducerea selectiva non-catalitica (SNCR)

Procesul de reducere selectiva non-catalitica (SNCR) este o alta masura secundara de reducere a
oxizilor de azot deja formati in gazele arse ale unitatii de ardere. Se aplica fara un catalizator la
o temperatura aflata intre 850 si 1100 C. Acest interval de temperatura depinde in mare parte
de reactivul folosit (amoniac, uree sau amoniac caustic).

Folosind amoniacul ca reactiv, au loc urmatoarele reactii chimice mai mult sau mai putin in
acelasi timp. La temperatura scazuta, ambele reactii sunt prea incete, la temperatura mai
ridicata, reactia secundara nedorita domina cu o crestere a emisiilor de NO
X
.

Reactie prncipala:
4 NO + 4 NH
3
+ O
2
4 N
2
+ 6 H
2
O (reducere)

Reactie secundara nedorita:
4 NH
3
+ 5 O
2
4 NO + 6 H
2
O (oxidare)

O instalatie SNCR consta in doua unitati de operare:

Unitatea de depozitare a reactivilor, incluzand depozitarea, racirea si evaporarea reactivului
Unitatea de SNCR propriu-zisa, unde se desfasoara injectia reactivului si reactia oxizilor de
azot cu azotul si apa.

Intervalul de temperatura este foarte important deoarece, peste acesta, amoniacul se oxideaza si
astfel se produce si mai mult NO
X
, iar sub acesta rata de conversie este prea scazuta si se poate
forma amoniac. Mai mult, odata cu schimbarile de sarcina, intervalul de temperatura necesar
este supus unor fluctuatii in cazan. Pentru a potrivi intervalul de temperatura necesar cu injectia
de amoniac, sunt necesare mai multe niveluri de injectie. Procesul de SNCR cu diferite niveluri
de injectie pentru amoniac este ilustrat in Figura 3.32.

Capitolul 3
118 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 3.32: Procesul SNCR
[34, Verbund, 1996]

Pentru a atinge o rata de reducere ridicata si o pierdere scazuta de NH
3
, reactivul si NO
X
din
gazele arse trebuie sa fie suficient amestecate. Pe langa distributie si amestecare, un alt
parametru relevant este dimensiunea picaturilor de reactiv. Picaturile mici s-ar evapora prea
repede si ar intra in reactie la temperaturi prea ridicate, cauzand o rata scazuta de reducere a
NO
X
, pe cand picaturle extrem de mari s-ar evapora prea incet si ar intra in reactie la
temperaturi prea scazute, ducand la o pierdere ridicata de NH
3
.

Posibili puratori pentru agentul reducator sunt aerul presurizat, aburul sau apa. Masurile
primare, precum aer deasupra arderii sau recircularea gazelor arse, pot fi folosite ca purtatori
reactivi pentru procesul de SNCR.

Alegerea reactivului influenteaza de asemenea formarea gazului ilariant (N
2
O). Folosirea
amoniacului si a amoniacului caustic induce cantitati neglijabile de N
2
O, pe cand cantitati
relativ ridicate pot fi masurate cand se injecteaza uree direct in cazane. Pentru a depasi aceasta
problema si pentru a elimina aproape complet formarea de N
2
O, ureea poate fi injectata in aerul
de ardere. Mai mult, folosirea ureei ca reactiv pentru SNCR duce la probleme mai mari de
coroziune decat folosirea amoniaculu sau al amoniacului caustic. De aceea, materialele trebuie
alese cu grija.

Majoritatea problemelor cu aplicatiile SNCR tin de distributia neuniforma a reactivului in
camera de ardere. De aceea este necesara optimizarrea sistemului de distributie. Sisteme
speciale de distributie sunt folosite pentru a obtine o distributie optima de amoniac si gaze arse.

Reactia oxizilor de azot si a amoniacului/ureei in apa si azot depinde in mare masura de
temperatura si de durata de mentinere in intervalul de temperatura cerut, precum si de proportia
de amoniac si oxizi de azot. Asa cum am precizat deja, intervalul de temperatura pentru
amoniac si amoniac caustic este de 850 pana la 1000 C, temperatura optima fiind de 870 C.
Comparativ, intervalul de temperatura cand se foloseste uree este mai mare (800 pana la
1100 C), cu o temperatura optima de 1000 C.

Durata de mentinere in intervalul de temperatura necesar este intre 0.2 si 0.5 secunde. Acest
interval de timp de contact este mai degraba instabil, si astfel proportia de amoniac si oxizi de
azot trebuie sa fie mai degraba bogata in amoniac decat stoichiometrica. Din nou, optimizarea
este necesara in privinta proportiei molare de NH
3
fata de NO
X
. Rata de indepartare a NO
X
este
favorizata de o proportie ridicata, dar in acelasi timp creste si pierderea de amoniac, ducand la o
poluare a unitatilor urmatoare (respectiv a schimbatoarelor de caldura, a conductelor pentru
gaze arse). Pentru a neutraliza aceste doua efecte contrare, o proportie de NH
3
fata de NO
X
intre
1.5 si 2.5 este optima.
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 119

Echipamentul pentru procesul de SNCR este destul de usor de instalat si nu necesita prea mult
spatiu, chiar daca, in aproape toate cazurile, este nevoie de mai mult decat un nivel de injectie.
SNCR are o rata de reducere scazuta, deci poate fi folosita numai in cazanele care au deja un
nivel destul de scazut de emisii. Poate fi de asemenea utila in cazane dotate cu o tehnica primara
de reducere. Cu toate acestea, nu este foarte utila pentru cazanele cu variatii de sarcina sau cu o
cantitate variabila de combustibil.

Costurile actuale de constructie depind de cazan si profilul sau de functionare. Conform unor
estimari, costurile sunt de aproximativ 2500 EUR pe tona de NO
X
redus intr-un cazan pe
carbune de 250 MW
th
care functioneaza timp de 4000 h/an.



3.4.2.3 Aspecte de siguranta la depozitarea amoniacului

Ambele tehnici SCR si SNCR folosesc amoniac sau uree ca agent reducator. Ureea este folosita
mai des in instalatiile de ardere sub 50 MW
th
, decat in aplicatii mari ale SCR sau SNCR. Nu
exista nici un impact asupra sanatatii in urma depozitarii ureei solide.

Amoniacul este un gaz inflamabil care poate fi depozitat ca solutie apoasa sau in stare lichida la
o presiune de circa 1.7 MPa (17 bar) la 20 C. Din cauza riscului ridicat al amoniacului pentru
sanatatea umana, transportul amoniacului, manevrarea si depozitarea trebuie efectuata cu mare
grija pentru a evita scurgerile. Trebuie instalate sisteme de monitorizare pentru detectarea
concentratiilor scazute de amoniac in jurul depozitului de amoniac si al zonei de manevrare.
Amoniacul presurizat si apos este reglementat de Directiva 96/82/CE Seveso II si pusa in
concordanta cu reglementarile nationale.

Riscul de coroziune sub tensiune a vaselor de otel necesita o monitorizare regulata a integritatii
rezervorului si un control de calitate pentru urmele de hidrogen si oxigen din amoniacul lichid
furnizat.


Capitolul 3
120 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
3.4.2.4 Performanta generala a masurilor secundare pentru reducerea emisiilor de NO
X

Alti parametri de aplicare
Masura
secundara
Rata generala
de reducere a
NO
X

Parametru Valoare
Observatii
Temperatura de
functionare
350 450 C (pulbere in
cantitate ridicata)
170 300 C (de
extremitate posterioara)
280 510 C (turbine gaz)
200 510 C (motoare
diesel)
Agent reducator Amoniac, uree
Proportie NH
3
/NO
X
0.8 1.0
Pierdere de NH
3
<5 mg Nm
3

Disponibilitate >98 %
Rata de conversie
SO
2
/SO
3
cu catalizator
1.0 1.5 % (extremitate
posterioara)
Consum de energie in %
din capacitatea electrica
0.5 % pentru toate
aplicatiile
Reducere
catalitica
selectiva
(SCR)
80 95 %
Cadere de presiune la
catalizator
4 10 (10
2
Pa)
Pierderea de amoniac creste odata cu cresterea proportiei de
NH
3
/NO
X
, ceea ce poate cauza probleme, respectiv cu un continut
prea ridicat de amoniac in cenusa zburatoare. Aceasta este o
problema care poate fi rezolvata folosind un volum mai mare al
catalizatorului si/sau imbunatatind amestecul de NH
3
si NO
X
in
gazele arse
Reactia incompleta a NH
3
cu NO
X
poate duce la formarea de sulfati
de amoniu, care se depun pe instalatiile din josul circuitului cum ar fi
pe catalizator si pe preincalzitorul de aer, la cantitati marite de NH
3

in apele reziduale ale desulfurizarii gazelor arse, in apa de curatare a
incalzitorului de aer, si la o concentratie ridicata de NH
3
in cenusa
zburatoare. Aceasta reactie incompleta apare numai in cazul foarte
putin probabil al unor defectiuni catastrofale ale intregului sistem de
SCR
Durata de viata a catalizatorului este intre 6 10 ani pentru arderea
cu carbuni, 8 12 ani pentru arderea cu pacura si peste 10 ani pentru
arderea cu gaz
Durata de viata a catalizatorului de 40000 pana la 80000 de ore de
functionare poate fi atinsa prin spalare periodica.
Temperatura de
functionare
850 1050 C
Agent reducator Amoniac, uree
Proportie NH
3
/NO
X
1.5 2.5
Pierdere de NH
3
>97 %
Disponibilitate <10 mg Nm
3

Rata de conversie
SO
2
/SO
3
cu catalizator
0.1 0.3 %
Reducere
non-catalitica
selectiva
(SNCR)
30 50 %
Timpul de stationare in
intervalul de
temperatura
0.2 0.5 sec
Desi unii producatori raporteaza un nivel de reducere a NO
X
de peste
80 %, in general se crede ca procesele SNCR sunt capabile de o
reducere de 30 50 % in medie acoperind diferite conditii de
functionare. Alte reduceri de NO
X
pot fi obtinute pe cazane specifice
unde conditiile sunt bune, precum si valori mai scazute unde
conditiile sunt rele, uneori in instalatii existente [33, Ciemat, 2000].
SNCR nu poate fi folosita la turbinele cu gaz deoarece sunt necesare
un timp de stationare si un interval de temperatura
Reactia incompleta a NH
3
cu NO
X
poate duce la formarea de sulfati
de amoniu, care se depun pe instalatiile din josul circuitului cum ar fi
preincalzitorul de aer, la cantitati ridicate de NH
3
in apele reziduale
ale desulfurizarii gazelor arse, in apa de curatare a incalzitorului de
aer, si la o concentratie ridicata a NH
3
in cenusa zburatoare
SNCR nu poate fi folosit la turbinele pe gaz sau motoare.
Tabelul 3.14: Performanta generala a masurilor secundare pentru reducerea emisiilor de NO
X



Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 121
3.5 Tehnici combinate pentru reducerea emisiilor de oxizi de
sulf si oxizi de azot

Procedeele de retinere combinata a SO
2
/ NO
x
au fost dezvoltate in scopul de a inlocui
procedeele, respectiv de desulfurare a gazelor arse (DGA) si de reducere catalitica selectiva
(SCR). Unele procedee de retinere combinata a SO
2
/ NO
x
au fost aplicate numai intr-un foarte
mic numar de unitati, sau ele exista mai mult sau mai putin ca instalatii demonstrative si din
motive comerciale (de cost) inca nu au intrat pe piata. Fiecare din aceste tehnici foloseste o
reactie chimica unica pentru retinerea simultana a SO
2
si NO
x
. Dezvoltarea tehnicilor combinate
a fost fortata de o problema majora aparuta in cazul utilizarii reducerii catalitice selectiva (SCR)
urmata de desulfurarea gazelor arse (DGA), si anume oxidarea SO
2
in reactorul de reducere
catalitica selectiva. De obicei intre 0,2 % si 2,0 % din SO
2
este oxidat rezultand SO
3
. Acesta din
urma are variate efecte asupra sistemului de epurare a gazelor arse. In cazul carbunilor cu
continut redus de sulf, de exemplu, SO
3
poate imbunatatii eficienta de retinere a pulberii in
partea rece a electrofiltrului. Totusi, de obicei SO
3
conduce la cresterea depunerilor si la
coroziuni in preincalzitorul de aer si respectiv in schimbatorul de caldura gaz-gaz aferent
instalatiei DGA.
In general, procedeele de retinere combinata a SO
2
/ NO
x
pot fi impartite in urmatoarele
categorii:
- adsorbtie/regenerare solida
- operare catalitica gaz/solid
- injectie alcalina
- epurare umeda

In cadrul acestor categorii, multe procedee sunt inca in faza de dezvoltare in timp ce alte
tehnici sunt deja disponibile comercial si intr-un anumit numar de instalatii sunt in operare.


3.5.1 Adsorbtia/regenerarea solida

Acest tip de proces foloseste un adsorbant sau catalizator solid, care absoarbe sau reactioneaza
cu SO
2
sau NO
X
din gazele de ardere. Materialul reactant este regenerat pentru a fi reutilizat. In
cadrul etapei de regenerare sunt eliberati compusi ai sulfului sau ai azotului care cer de regula o
temperatura mare sau reducerea cantitatii de gaz pentru un interval de timp suficient realizarii
depunerii. Compusii de sulf recuperati sunt procesati, de exemplu intr-o instalatie Claus,
pentru a produce sulf elementar, produs secundar ce poate fi vandut. Compusii de azot sunt
decompusi in N
2
si apa prin injectarea de amoniac sau recircularea acestora in camera de ardere.
Alte procedee precum procedeul cu carbune activ, NOXSO, oxid de cupru, oxid de zinc si de
oxid de magneziu sunt implicate in adsorbtia/regenerarea solida.


3.5.1.1 Procedeul cu carbune activ

Carbunele activ are o foarte mare suprafata specifica de contact si a fost folosit pentru curatarea
aerului sau epurarea apelor uzate inca din secolul nouasprezece. De asemenea, se cunoastea
faptul ca aceasta substanta are capacitatea de a absorbii SO
2
, oxigen si apa pentru a produce acid
sulfuric. Prin adaugarea amoniacului este posibila eliminarea simultana a SO
2
and NO
X
.

Mai intai gazele de ardere sunt filtrate de pulberi, apoi sunt trecute printr-un schimbator de
caldura de unde este extrasa energia pentru regenerarea carbonului, si apoi racite intr-un
prescruber cu apa. Gazele de ardere intra in prima treapta de filtrare pe pat de carbune activ
(carbune poros uscat) cu o temperatura de circa 90 150
0
C. Oxidul de sulf reactioneaza cu
oxigenul si vaporii de apa din gazele de ardere (prin oxidare catalitica) pentru a forma acidul
sulfuric retinut de carbunele activ.

Inainte de a intra in a adoua etapa de adsorbtie, intr-o camera de amestec in gazele de ardere se
injecteaza amonic. Oxidul de azot reactioneaza catalitic cu amoniacul din a doua etapa formand
Capitolul 3
122 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
astfel azot in stare gazoasa (N
2
) si apa. Gazele de ardere epurate si azotul si umiditatea eliberata
sunt evacuate prin intermediul cosului. Procesul de reductie se realizeaza intr-un adsorbant,
unde granulele de carbune activ sunt miscate de sus in jos, formand astfel un pat miscator.
Gazul curge prin straturile formate, intrand intr-o prima etapa prin partea inferioara a patului.
Carbunele activ incarcat cu sulf trece printr-un regenerator unde are loc o desorbtie termica, la o
temeperatura de ca. 400 450 C, prin incalzirea indirecta cu ajutorul caldurii extrasa anterior
din gazele de ardere. Praful de carbune este inlaturat si transformat in granule care sunt
adaugate in absorber inainte de a fi recirculate. Ca rezultat al procesului de regenerare, gazul
incarcat cu SO
2
este generat din desorber. Gazul incarcat este transformat, prin aplicarea unui
proces Claus sau a unui alt tip de proces, in sulf, sau acid sulfuric care poate fi vandut ca
produs secundar. Figura 3.33 prezinta schematic procedeul cu carbune activ.


Figura 3.33: Procedeul cu carbune activ
[33, Ciemat, 2000]


3.5.1.2 Procesul NOXSO

De la acest proces se asteapta o eficienta in reducerea emisiilor de SO
2
de 97 %, iar in reducerea
emisiilor de NO
x
de circa 70 %. Gazele de ardere sunt racite prin evaporarea unei cantitati de
apa injectata direct in sistemul de conducte. Dupa racire, gazele de ardere sunt trecute printr-un
adsorbant cu pat fluidizat paralel unde emisiile de oxizii de azot si de sulf sunt eliminaate
simultan de catre substanta absorbanta.

Absorbantul consta intr-un pat sferic de alumina cu suprafata mare, impregnata cu carbonat de
sodiu. Gazele de ardere curate sunt ulterior evacuate prin cos. Agentul adsorbant utilizat este
transferat in instalatia de tratare termica a adsorbantului care consta intr-un pat fluidizat in trei
etape. In cadrul procesului de incalzire care are loc la 600 C, NO
X
este supus procesului de
desorbtie si partial descompus. Aerul fierbinte incarcat cu NO
X
este recirculat in cazan, unde
NO
X
este transformat N
2
eliberand CO
2
sau H
2
O prin reactia cu radicalii liberi din atmosfera
redusa a camerei de ardere. Sulful este recuperat din agentul de adsorbtie intr-o instalatie de
regenerare cu pat mobil, unde compusii de sulf din agentul adsorbant (in special sulfat de sodiu)
reactioneaza cu gazul natural (metan) la o temperatura ridicata, producand astfel un gaz evacuat
cu un o concentratie ridicata de SO
2
si H
2
S. Circa 20% din Na
2
SO
4
este redus la Na
2
S care,
ulterior, trebuie hidrolizat in cazanul de tratare cu aburi. Un reactor de tratare cu aburi, format
dintr-un pat mobil, urmeaza etapei de regenerare si, din reactia aburului cu Na
2
S, se obtine un
curent concentrat de H
2
S. Gazele de evacuare din instalatia de regenerare si de tratare cu aburi
sunt procesate intr-o instalatie Claus in vederea inlaturarii, obtinand astfel sulf pur, un produs
secundar vandabil. Agentul de adsorbtie este racit si recirculat in instalatia de adsorbtie.

3.5.1.3 Alte tipuri de procese de adsobtie/regenerare solida

Alte tipuri de procese, precum procesele cu oxid de cupru si oxid de zinc, sunt in continuare in
stadiu de dezvoltare si, din acest motiv, nu vor fi supuse analizarii in acest capitol al lucrarii de
fata.
catre cos
Flux gaz
Suflanta
Buncar
carbune
activ
catre adsorber
Sita
aer
Focar
combustibil
Epurare gaz
Agent
reductie
Sulf
Unitate Claus
Reactor
reducere
Condensator
sulf
catre adsorber
combustibil
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 123

3.5.2 Procese catalitice gaz/solid

Aceste tipuri de procese implica reactii catalitice precum oxidarea, hidrogenarea sau reducerea
catalitica selectiva. Ca si pordus secundar este recuperat sulful pur. Epurarea apelor reziduale nu
este necesara. WSA-SNOX, DESONOX, SNRB, Curatarea gazelor de ardere dupa metoda
Parson si Pat fluidizat circulant Lurgi sunt incluse in aceasta categorie de procese catalitice.
Unele dintre aceste procese au inceput sa fie comercializate.


3.5.2.1 Procesul WSA-SNOX

Acest tip de proces foloseste secvential doua tipuri de catalizatori pentru a transforma NO
x
si a
transforma SO
2
in SO
3
, si prin condesarea ultimului obtinand acid sulfuric ca produs vandabil.
In jur de 95 % din oxizii de sulf si de azot sunt eliminati din gazele de ardere in urma
procesului. Nu rezulta apa reziduala sau alte reziduuri si nu sunt necesare alte substante chimice
in afara de amoniac pentru controlul emisiilor NO
X
. Figura 1.34 releva succesiunea etapelor in
procesul de WSA-SNOX aplicat intr-o centrala electrica pe baza de carbuni cu o putere de 300
MW
e
din Danemarca.


Figure 3.34: Procesul WSA-SNOX
[33, Ciemat, 2000]

Aici, gazele de ardere care parasesc preincalzitorul de aer sunt filtrate de pulberi si trec prin
partea rece a unui schimbator de caldura gaz gaz, care creste temperatura gazelor de ardere la
370
0
C. Un amestec de aer si amoniac este adaugat inainte de etapa de reducere catalitica
selectiva, in cadrul careia oxizii de azot sunt redusi la azot si apa.

In timp ce gazul de ardere paraseste procesul de reducere catalitica selectiva, temperatura
acestuia este treptat ajustata, dupa care intra in convertorul de SO
2
care prin oxidare transfoma
dioxidul de sulf in trioxid de sulf (SO
3
). Gazul incarcat cu SO
3
trece prin partea fierbinte a unui
schimbator de caldura gaz-gaz unde este racit, in timp ce gazul de ardere introdus in sistem este
incalzit. Gazul de ardere tratat este introdus ulterior intr-un condensator WSA unde, prin
procesul de condensare care are loc in tuburi de de sticla din silicat de bor, acesta este ulterior
colectat, racit si depozitat. Aerul rece paraseste condensatorul WSA la peste 200C si este
utilizat ca aer de ardere dupa ce s-a obtinut mai multa caldura cu ajutorul preincalzitorului de
aer.
Cazan
Preincalzitor
existent aer
ESP existent
Racitor
Suflante
existente
ESP existent
Suflante ale
fluxului de gaz
Filtru sac
Acid sulfuric
Condensator
WSA
Pre-incazitor gaz
Cos existent
Pre-incalzitor
abur-gaz
Suflante
aer
existent Cos
Capitolul 3
124 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
In cadrul acestui proces este posibil sa se recupereze energia termica provenita de la
transformarea SO
2
, de la hidroliza SO
3
, de la condensarea acidului sulfuric si de la reactia
DENOX. Energia recupereta este utilizata pentru o productie superioara de aburi. Prin urmare,
descresterea absoluta exprimata in randament net, la o centrala de 300 MW
e
(care functioneaza
pe baza de carbune cu un continu de 1.6% sulf), este de 0.2%. De regula, pentru fiecare procent
de sulf din carbune, rezulta o productie suplimentara de 1% in ceea ce priveste aburul. Atunci
cand carbunele contine 2-3% sulf, se considera ca productia de abur compenseaza consumul de
putere a procesului WSA-SNOX.

3.5.2.2 Procesul DESONOX

In cadrul procesului DESONOX (Figura 3.35), pentru a indeparta particulele de pulberi, gazele
de ardere sunt trecute intr-o prima faza printr-un filtru electrostatic, urmand sa aiba loc
introducerea de amoniac in procesul de reducere catalitica selectiva. Ulterior, gazele sunt racite
prin preincalzirea aerului de ardere si reincalzirea gazelor de ardere epurate in intregime inainte
de elibararea acestora in atmosfera. Temperatura gazelor de ardere este astfel redusa la ca. 140
C, fapt care permite oxidarea catalitica a SO
2
la SO
3
si condensarea ulterioara sub forma de
acid sulfuric (70 %). Pasul urmator se realizeaza intr-un turn de recirculare a acidului. In final,
gazele de ardere sunt directionate printr-un filtru electrostatic umed si reincalzite in vederea
eliberarii lor in atmosfera.


Figura 3.35: Procesul DESONOX
[33, Ciemat, 2000]


3.5.2.3 Procesul SNRB

In acest proces un absorbant uscat, ca varul sau bicarbonatul de sodiu, este injectat in curentul
ascendent de gaze al unui sistem special de filtrare. Acest proces combina eliminarea emisiilor
de SO
2
, NO
X
si a emisiilor de pulberilor intr-o singura instalatie un filtru ceramic sau textil
catalitic de temperatura inalta. Acest proces solicita un spatiu mai redus in comparatie cu
tehnologiile conventionale aplicate la curatarea gazelor de ardere. Procesul SNRB are ca scop
eliminarea in proportie de 90% a emisiilor de SO
2
si NO
X
si in proportie de 99% a emisiilor de
pulberi, dar nu sunt disponibile informatii cu privire la implementarea acestui tip de proces in
cadrul unei instalatii mari de ardere. Din acest motiv, nu pot fi indicate informatii cu privire la
eficienta acestui proces.


Carbune
Cazan
Controlul
pulberilor
Aer din
schimbatorul
de caldura
Oxidare
Catalizator
Schimbator
de caldura
Turn
acid
Cos
Acid sulfuric
Catre
cazan
Filtru vapori
Suflanta ID
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 125
3.5.2.4 Procese catalitice gaz/solid in dezvoltare

Alte procese care se afla in stadiu de dezvoltare sunt curatarea gazelor de ardere dupa metoda
Parson si procesul pat fluidizat circulant Lurgi. Aceste procese au fost implementate in cadrul
unei instalatii pilot si, din acest motiv, nu sunt analizate in acest capitol al prezentei lucrari.


3.5.3 Iradiere cu flux de electroni

Procesul expune gazele de ardere unui flux de electroni de mare energie cu amoniac in vederea
generarii de pulberi (sulfat de amoniu sau nitrati) pentru a fi retinute prin intermediul unui filtru
electrostatic sau a unui filtru sac. Gazul de ardere trece printr-un racitor cu injectie si un
schimbator de caldura unde sunt atinse nivelurile propuse de temperatura (65 90 C ) si
umiditate. In rectorul cu flux de electroni, gazul de ardere este iradiat de flux de electroni de
mare energie in prezenta unei cantitati aproape stoichiometrice de amoniac care a fost aduagata
gazului de ardere in curentul ascendent provenit de la reactor. In zona de iradiere, legaturile de
nitrogen, oxigen si apa ai gazului de ardere sunt exictati de electroni de mare energie sa formeze
radicali si ioni. Acesti compusi au capacitatea de a dezvolta reactii de oxidare cu SO
2
si NO
X
si
de a produce acid sulfuric, repectiv acid azotic. Aceste tipuri de acid se neutralizeaza cu ajutorul
amoniacului. Particulele de sare de amoniu sunt eliminate din gazele de ardere cu ajutorul unui
dispozitiv de retinere a pulberilor. Produsul secundar generat este se poate comercializa ca
ingrasamant agricol.

Procesele difera in ceea ce priveste metoda de expunere a gazului rezidual la fluxul de energie si
in ceea ce priveste dispozitivul de filtrare destinat formarii si retinerii pulberilor. Aceasta este o
metoda unica de eliminare, atat a emisiilor de SO
2,
cat si a celor de NO
x
, prin faptul ca, atat SO
2

cat si NO
x
sunt transformati in produsi secundari folositori, oxizii de azot fiind transformati in
azot si apa utilizate in alte procese. Cu toate acestea, pana in prezent, sistemele au fost testate
numai in cadrul instalatiilor pilot, astefl incat nu sunt disponibile informatii cu privire la
eficienta generala. Din acest motiv, in continuare, aceste procese nu vor face obiectul discutiei
in prezentul capitol al lucarii de fata.


3.5.4 Injectia de alcali

Acest proces consta in injectarea directa a unuia sau a mai multor agenti de absorbtie uscati,
precum bicarbonatul de sodiu, in fluxul gazelor de ardere. Unele teste au demonstrat capacitatea
de reducere combinata a emisiilor de SO
2
/NO
X
prin injectarea de compusi alcalici direct in
focar, conducte sau scrubere cu pulverizare uscata. Mecanismul prin care se ajunge la astfel de
rezultate nu este pe deplin inteles, dar aceste procese pot reduce semnificativ emisiile de NO
x
.
S-a atins o reducere a emisiilor NO
x
de pana la 90%, in functie de factori, precum raportul de
SO
2
la NO
x
in gazul de ardere, temperatura de reactie, granulatia agentului adsorbant si timpul
de expunere. O problema a procesului de injectie cu alcali este reprezentata de faptul ca o
concentratie ridicata de NO
2
, poate determina o colorare a gazului de ardere in maro-portocaliu.
Dat fiind faptul ca acest proces este inca in etapa de demonstrare, nu va fi discutat in cele ce
urmeaza, avand in vedere ca nu pot fi indicate informatii cu privire la eficienta de ansamblu a
procesului.


3.5.5 Scrubere umede cu aditivi pentru indepartarea oxizilor de azot

Aceste procese se bazeaza in general pe tehnologii existente de scrubere umede pentru
eliminarea emisiilor de SO
2
(piatra de var sau slam), cu utilizarea aditivilor pentru realizarea
eliminarii emisiilor de NO
x
. Aditivi precum Fe(II), EDTA si fosfor galben au demonstrat
capacitatea de a atinge diferite randamente in ceea ce priveste eliminarea emisiilor de NO
x
, prin
utilizarea acestora in nivel de laborator sau de instalatie pilot. La nivel comercial, in jur de 10
instalatii umede/combinate de eliminare a emisiilor de SO
2
/NO
x
au fost operate, cu capacitati
Capitolul 3
126 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
ale instalatiilor cuprinse intre 10000 20000 m
3
/h. Aceste procese implica utilizarea ClO
2
sau a
O
3
ca agent oxidant, care este adaugat gazului inainte ca acesta sa faca subiectul spalarii umede
cu sodiu in vederea eliminarii in proportie de 30 80% a emisiilor de NO
x
si in proportie de
peste 90% a celor de SO
2
. Suplimentar, peste 95% din emisiile de mercur sunt eliminate prin
procesul de spalare umeda cu sodiu, utilizand ca aditiv NaClO. Aceste procese nu sunt
aplicabile in cazul epurarii unei cantitati mari de gaze, datorita costurilor ridicate pe care le
presupune agentul oxidant si datorita problemelor pe care le presupune evacuarea apei uzate cu
un continut ridicat de nitrit si nitrat. Nu sunt disponibile informatii din care sa reiasa faptul ca
aceste procese sunt in realitate implementate in cadrul instalatiilor mari de ardere. Din acest
motiv nu sunt indicate date care sa scoata in evidenta randamentul general al acestui proces.
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 127
3.5.6 Randamente generale ale tehnologiilor combinate pentru reducerea emisiilor de SO
2
si NO
x


Alti parametri de performanata
Tehnologie
Rata generala de
reducere a
SO
2
/NO
X

Parametru Valoare
Observatii
Temperatura de operare 90 150 C
Substanta reactiva Carbune activ/amoniac
Randament 98 %
Alte substante eliminate HCl, HF, dioxin
Consumul de energie
exprimat in % din totalul
capacitatii electrice
1.2 3.3 %
Metoda cu
carbune activ
98 %/60 80 %
Produse secundare Sulf sau acid sulfuric
Procesul cu carbune activ are, de asemenea, un potential
sporit in ceea ce priveste eliminarea SO
3
si a substantelor
poluante, precum mercur si dioxine
Apa rezidula este produsa in cantitati reduse, provenind de
la utilizarea pre-scruberului
Au fost instalate cateva sisteme comerciale, in special in
Japonia
Acest proces este capabil sa curete gazele de ardere
provenite de la diferiti combustibili, precum carbune si pacura.
Substanta reactiva
Straturi de alumina
impregnate cu carbonat de
sodiu
Randament
Metoda
NOXSO
97 %/70 %
(estimata)
Consumul de energie
exprimat in % din totalul
capacitatii electrice
4 %
Procesul NOXSO este in faza de demonstrare si este
planificata testarea acestuia in SUA, intr-un ciclon de 108
MW
e
, in cadrul programului US DOE CCT-3 [33, Ciemat,
2000].
Substanta reactiva Amoniac
Randament
Metoda
WSA-SNOX
95 %/95 %
Consumul de energie
exprimat in % din totalul
capacitatii electrice
0.2 %
Emisii de pulberi foarte reduse (sub 5 mg/m
3
).

Substanta reactiva Amoniac
Randament 96 98 %
Metoda
DESONOX
95 %/95 %
Consumul de energie
exprimat in % din totalul
capacitatii electrice
2.0 %
Apa reziduala este generata prin utilizarea unui filtru
electrostatic umed pentru eliminarea vaporilor de acid sulfuric
Teoretic, pot fi produse SO
2
in stare lichida, acid sulfuric
si sulf in stare pura, dar in instalatiile operate a fost produs doar
acid sulfuric.

Tabelul 3.15: Randamente generale ale diferitelor tehnici de injectare a agentilor adsobanti pentru reducerea emisiilor de oxizi de sulf si oxizi de azot


Capitolul 3
128 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
3.6 Tehnici de reducere a emisiilor de metal (metale grele)

Metalele (termen prin care se definesc in mod curent metalele grele), cuprinse in majoritatea
combustibililor fosili, sunt emise in timpul arderii si pot fi eliberate in atmosfera sub forma de
pulberi sau de vapori. Metalele care, in cea mai mare parte, atrag ingrijorarea, in ceea ce
priveste consumul de combustibil fosil sunt As, B, Cd, Cr, Cu, Hg, Mo, Ni, Pb, Se, V si Zn.
Unele dintre aceste elemente sunt foarte toxice, in special atunci cand sunt prezente in cantitati
suficiente.

Emisiile de metal se impart in cateva fluxuri eliberate, in special reziduuri proveite de la
procesele de ardere, precum cenusa zburatoare dar si gazele de ardere, care sunt introduse in
instalatiile de reducere a poluarii (Figura 3.36). Datorita cantitatii considerabile de combustibil
consumat in procesul de producere a energiei, pot fi eliberate in mediul inconjurator cantitati
uriase de metale cu potential periculos. Elementele din grupa metalelor sunt asociate cu
pulberile. Elementele volatile condenseaza cu precadere pe suprafetele particulelor din curentii
de gaz de ardere, datorita suprafetei de contact sporite. Hg este este un metal deosebit de toxic
care scapa dispozitivelor de retinere a gazelor de ardere si care apare atat in unele fractii de
deseuri, fiind coincinerat in centralele electrice, cat si in carbuni de calitate redusa. Hg este, in
mare parte, emis sub forma gazoasa (vezi figura 3.35)

Metoda potrivita de a obtine date referitoare la valorile emisiilor si la comportametul metalelor
grele in timpul arderii si a procesului de curatare a gazelor de ardere este determinata de
stabilirea unui raport masic pentru intreaga instalatie de ardere cuprinsa in analiza (Figura 3.36).
Analizarea raportului masic pentru metale grele au fost intreprinse pentru diferite tipuri de
centrale electrice pe baza de carbune solid si lignit [127, Clarke and Sloss, 1992], [129, Maier,
et al., 1992], [130, Rentz, et al., 1996], [131, Rentz and Martel, 1998].


Figura 3.36: Raportul masic privind metalele grele, fluoruri si cloruri inregistrate in instalatiile de
ardere pe baza de carbuni

Datorita faptului ca in particulele cu o granulatie fina transportate cu ajutorul curentului
descenndent in camera de ardere sunt imbogatite cu elemente volatile de metale grele, emisiile
de astfel de elemente depind in mare parte de randamentul sistemului de curatare a gazelor decat
de metoda de conversie a combustibilului.



Carbune Moara
Focarul
cazanului
Temperatura gazului
Filtru
electrostatic
(partea rece)
Sistem de
desulfurare a
gazului de ardere
de tip umed
cos
Flux gaz
Grupa
Grupa
Grupa
R
a
t
a

d
e

e
l
i
m
i
n
a
r
e

a

m
i
c
r
o
e
l
e
m
e
n
t
e
r
l
o
r

(
%
)

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 129

Au fost dezvoltate cate tehnici de control care, teoretic, sunt capabile sa elimine cantitati mari
de anumite metale din gazele de ardere. Aceste sisteme pot fi impartite in doua categorii:

Tehnici utilizate in mod curent in vederea eliminarii emisiilor de pulberi, SO
x
sau NO
x

Tehinci care au fost dezvoltate special pentru a elimina elemente reziduale din gazele de
ardere.


3.6.1 Controlul emisiilor de mercur (Hg)

3.6.1.1 Masuri primare pentru reducerea continutului de Hg din combustibilii
solizi

Curatarea combustibilului (in special curatarea carbunelui) este una dintre optiunile de eliminare
a mercurului din combustibil inainte arderii acestuia. Exista multe tipuri de metode de curatare,
toate bazandu-se pe principiul conform caruia carbunele este mai putin dens decat sulfura
pritica, piatra, lut, sau alte impuritati generatoare de cenusa care sunt amestecate sau continute
de acesta. Dispozitive mecanice care utilizeaza apa sau curenti de aeri pulsatori pot stratifica
fizic si elimina impuritatile. Forta centrifugala este uneori combinata cu curenti de apa sau de
aer in vederea aducerii unui aport substantial la separarea carbunelui de impuritati. O alta
metoda este spalarea intr-un mediu cu densitate ridicata, care utilizeaza solutii lichide grele
constand in megnetit (particule de oxid de fier cu granulatie fina) pentru separarea carbunelui de
impuritati. Carbunii caracterizati de o dimensiune redusa sunt uneori curatati prin separarea cu
ajutorul spumei. Aceasta tehnica se deosebeste de celelalte prin faptul ca se concentreaza mai
putin pe forta gravitationala si mai mult pe separarea chimica [168, US EPA, 1997].


3.6.1.2 Tehnici de epurare a gazelor de ardere pentru reducerea emisiilor de
mercur

Majoritatea metalelor au o presiunie a vaporilor suficient de mica, la o temperatura tipica de
functionare a dispozitivului de control a poluarii aerului, astfel incat condensarea sub forma de
pulberi sa fie posibila. Spre deosebire de acestea, mercurul este caracterizat de o presiune
crescuta a vaporilor, la o temperatura tipica de functionare a dispozitivului de control, si
randamentul retinerii acestuia cu ajutorul dispozitivului de control al pulberilor este intr-o mare
masura variabil. Cei mai importanti factori care influenteaza controlul mercurului la cazane
utilitare sunt volumul gazului de ardere, temperatura gazului de ardere si fractia de clorura din
gazul de ardere, concentratia de mercur si forma chimica a mercurului emis. Compusii chimici
ai mercurului emisi de cazanele utilitare variaza semnificativ de la o instalatie la alta.
Randamentul eliminarii depinde de compusii de mercur prezenti in gaze.

Factorii care intensifica controlul emisiilor de mercur sunt temeperaturile reduse in sistemul
dispozitivului de control (mai mici de 150 C), prezenta unui agent absorbant eficient in cazul
mercurului si de aplicarea metodei de colectare a agentului absorbant. In general, nivelul ridicat
de carbon in cenusa zburatoare intensifica absorbtia mercurului in pulberi, care, ulterior sunt
eliminate prin dispozitivul de control al pulberilor. Suplimentar, prezenta acidului clorhidric in
fluxul gazelor de ardere poate conduce la formarea clorurii de mercur care este absorbita usor in
pulberile cu continut de carbon. Dimpotriva, dioxidul de sulf din gazele de ardere poatea actiona
ca agent reducator pentru a transforma mercurul oxidat in mercur pur, care este mult mai greu
de retinut.

Tehnologiile de control proiectate pentru controlul poluantilor altii decat mercurul (de ex. Gaze
acide si particule de materiale) variaza in capacitatea lor de eliminare a mercurului, insa in
general ating reduceri nu mai mari de 50 % (cu exceptia scruberelor umede cu randamente mari
de indepartare a clorurilor de mercur).

Capitolul 3
130 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Paturile pe baza de carbune activ au fost utilizate cu succes in Germania pentru controlul
mercurului in cadrul cazanelor utilitare si inceneratoarelor de deseuir municipale, Injectarea de
carbune activ in gazele de ardere a fost aplicata IMA pentru coincinerarea malurile provenite
din canalizare, proces in cadrul caruia s-a atins o reducere a emsiilor de mercur de pana la 85%.
Adaugarea de carbune activ in gazele de ardere utilitare in vederea controlului emisiilor de
mercur, conduc la cresterea cantitatii de pulberi care necesita eliminare [168, US EPA, 1997].


3.6.2 Reducerea emisiilor de metale in cadrul sistemelor de control a
pulberilor

Filtrele electrostatice si filtrele textile sunt folosite in mod curent pentru eliminarea pulberilor
din gazele de ardere generate de instalatiile de ardere pe baza combustibili solizi si lichizi.
Aceste sisteme pot functiona cu un randament per ansamblu de >99.9%. In orice caz,
randamentul privind eliminarea este in general mai scazut in ceea ce priveste aria particulelor de
dimensiuni reduse, de exemplu, intervalul de marime in care pot fi gasite particulele imbogatite
cu elemente metalice.

Filtrele textile detin un randament pe ansamblu in ceea ce priveste eliminarea pulberilor similar
cu cel al filtrelor electrostatice (mai mare de 99.9%) dar sunt superioare in ceea ce priveste
controlul pulberilor fine si mai putin sensibile la incarcarea cu pulberi si la caracteristicile
cenusei zburatoare. Randamentul procesului de filtrare poate fi in continuare imbunatatit, prin
conditionarea gazelor de ardere, adaugand cantitati reduse de aditivi curentilor de gaz
ascendenti care trec prin filtru.

Unele elemente pot ramane in faza gazoasa pana la momentul la care gazele de ardere s-au racit
suficient, astfel incat sa aiba loc procesul de condensare. La momentul la care gazele de ardere
intalnesc filtrul textil, acestea s-au racit suficient pentru a permite, de asemenea, condensara
partiala a mercurului, proces simila celui intalnit la filtrele electrostatice in partea rece. Unele
estimari raporteaza faptul ca, in cazul centralelor electrice echipate cu sisteme de filtre textile,
poate fi atins un randament mediu de eliminare a mercurului de ca. 40%. Randamentul de
eliminare a mercurului depinde, in mare masura, de proprietatile combustibilului (de exemplu
Cl).


3.6.3 Reducerea emisiilor de metale in cadrul sistemelor de desulfurare a
gazelor de ardere

Sistemele de desulfurare a gazelor de ardere cu scruber umed reprezinta o metoda eficienta
de reducere a emisiilor de anumite metale. Acest lucru se intampla, in special, datorita faptului
ca temperatura gazelor de ardere este redusa la ca. 50-60 C, ca urmare a trecerii prin agentul
absorbant care permite unui segment masiv a metalelor mult mai volatile sa condenseze din faza
de vapori, permitand astfel sa fie eliminate din gazul de ardere. Metalele condensate sunt in
continuare in principal transferate din sistemul de desulfurare a gazelor de ardere cu scruber
umed in apele reziduale.

Diverse studii au demonstrat randamente de eliminare a Hg de 30 50% si a Se de 60 75%
din gazele de ardere. In orice caz, utilizarea varului in cadrul diferitelor sisteme poate
reprezenta o sursa importanta de As, Cd, Pb si Zn, astfel incat concentratia acestor elemente
poate creste in urma sistemului de desulfurare a gazelor de ardere. Emisiile provenite de la
scruber depind de conditiile specifice ale procesului si a modului de functionare.

De exemplu, in cadrul unei instalatii de incinerare a deseurilor din Japonia, a fost atins un
randament de eliminare a Hg in proportie de 96.6% , prin adaugarea hipocloritului de sodiu in
gazele de ardere. Hipocloritul de sodiu stabilizeaza mercurul din gazele de ardere, permitand
astfel captarea acestuia in apa scruberului. Mercurul poate fi ulterior eliminat din apa reziduala
prin procese de reductie, volatilizare, condesare si separare a mercurului.
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 131
Randamentul total al eliminarii mercurului in cadrul sistemelor cu pulverizare uscata variaza
de la 35 85%. Aceste tipuri de sisteme, echipate cu dispozitive de eliminare a pulberilor
inainte de scruberul cu pulverizare uscata, demonstreaza o capacitate sporita de retinere a
metalelor ca urmare a eliminarii unui segment important din aceste elemente (incluzand
compusii volatili) inainte de accederea acestora in instalatia de desulfurare a gezelor de ardere.
Cele mai mari randamente de eliminare a pulberilor au fost obtinute in cazul sistemelor de
pulverizare uscata echipate cu filtre textile. Se estimeaza ca aceste sisteme sa obtina cele mai
mari randamente de eliminare a metalelor. Instalatiile echipate cu sisteme de eliminare a
pulberilor inainte de scruberul cu pulverizare uscata, au atins randamente de eliminare a
mercurului de pana la 70% inainte de intrarea gazelor in instalatia de desulfurare a gazelor de
ardere.

Tehnologiile cu carbune activ au fost implementate in SUA pentru a spori eliminarea
mercurului in cadrul sistemelor scruber cu pulverizare uscata si a sistemelor cu filtre
electrostatice. Testele indica o crestere a randamentului de eliminare a mercurului de 27 pana la
78%, la o temperatura de evacuare de 140 C si de la 66 la 86 %, la o temperatura de evacuare
de 110 C . Imbunatatiri asemanatoare au fost observate in cadrul sistemelor de scrubere cu
pulverizare uscata/ de filtre textile, cu o imbunatatire a randamentului de eliminare a mercurului
de la 69% fara aditivi, la 91-95% cu aditivi. Aceasta tehnologie este folosita in prezent in cadrul
unui incinerator de deseuri din Elvetia.

Este de asemenea posibil sa se reduca emisiile de mercur folosind aditivi in alte sisteme de
desulfurare a gazelor de ardere, precum sisteme cu pulverizare uscata. In ceea ce priveste
aditivul, acesta ar putea fi, spre exemplu, Sorbalit. Acesta este un absorbant compus din
hidroxid de calciu si alti compusi organici si anorganici.


3.6.4 Reducerea emisiilor de metal in sisteme de control al NO
X


Arzatoarele cu emisii reduse de NO
X
nu par a influenta comportamentul metalelor in timpul
arderii. Emisiile de metal pot creste in cadrul sistemelor de reductie catalitica selectiva (SCR),
care implica adaugarea de substante chimice in gazele de ardere. Oricum, majoritatea sistemelor
de control al emisiilor de NO
X
nu par a influenta cu nimic emisiile de metal.


3.6.5 Reducerea emisiilor de metal in cadrul sistemelor proiectate pentru
eliminarea metalului

Unele sisteme au fost dezvoltate in scopul exclusiv de a reduce emisiile de anumite metale din
fluxurile de gaze de ardere, in principal pentru reducerea emisiilor de mercur si de alte metale
toxice (cum sunt As, Cd, and Pb) din incineratoarele de deseuri. Aceste sisteme contin filtre de
seleniu, filtre de carbune activ si de diversi agenti absorbanti. Acestia sunt prezentati pe scurt in
sectiunea de fata.

Diversi agenti absorbanti cum sunt silice, bauxita (alumina), kaolinita, emathlita, si var au fost
analizati pentru capacitatea lor de a elimina metalele din gazele de ardere. O lista detaliata a
acestora si a altor agenti absorbanti poate fi gasita in [33, Ciemat, 2000], cu observatia ca unele
procese au o utilizare practica limitata in marile centrale electrice datorita temperaturilor scazute
de operare, efectelor secundare daunatoare si costului ridicat al unora dintre agentii absorbanti.

Sistemele de filtrare pe baza de carbune activ sau cocs au fost dezvoltate si utilizate la
eliminarea metalelor precum Cd, Hg, si Pb din gazele de ardere. Informatii pot fi gasite in [33,
Ciemat, 2000], referitoare la sistemul de filtrare catalizatoare pe baza de cocs de lignit, care, pe
langa eliminarea gazelor acide, adsoarbe metalele. Testele efectuate in cadrul unui sistem pilot,
echipat cu un incinerator de deseuri municipale, indica faptul mercurul este eliminat aproape
integral din gazele de ardere de catre materialul din cocs de lignit.

Capitolul 3
132 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Testele experimentale evidentiaza reducerea concentratiei de mercur metalic atunci cand
carbunele activ este adaugat in fluxul gazelor de ardere. Carbunele colectat dupa trecerea prin
filtrul textil contine 40 60 ppm de mercur, care corespund unui procent de 13 20 % de
mercur in gazele de ardere.

Eliminarea vaporilor de mercur din gazele de ardere utilizand agenti adsorbanti impregnati cu
sulf a fost studiata folosind paturi compacte. Rezultatele experimentale au demonstrat ca
impregnarea aluminei active si a zeolitului cu sulf creste capcaitatea de adsorbtie, cu cateva
grade de marime. Desi agentii absorbanti au o mare capacitate de adsorbtie a mercurului, acestia
sunt incapabili sa elimine integral mercurul (avand deja o concentratie pozitiva de evacuare a
gazelor din filtre, chiar si la inceputul trecerii gazelor prin filtru). Concentratii foarte reduse de
mercur in gazele de ardere pot fi atinse folosind paturi de alumina activa si agenti adsorbanti pe
baza de zeolit impregnate cu sulf, urmate de un al doilea pat format din agent adsorbant pe baza
de carbune activ impregnat cu sulf.

Un sistem disponibil de eliminare a mercurului foloseste un filtru impregnat cu seleniu, cu
care pot fi reechipate sistemul de conducte de evacuare dupa scurbere. Filtrul se bazeaza pe
afinitatea sporita dintre Hg si Se, impreuna formand HgSe, un compus deosebit de stabil.
Filtrele folosite sunt returnate producatorului pentru reincarcare.

Pe viitor, aceste noi sisteme de eliminare a metalelor ar putea fi o metoda importanta de
reducere a emisiilor de metale. Oricum, in prezent, majoritatea proceselor nu se afla in stadiul
de a putea fi comercializate, sau par mai potrivite pentru controlul emisiilor incineratoarelor de
deseuri. Noi cercetari sunt necesare pentru implemantarea acestor sisteme in IMA.


3.7 Tehnici de reducere a emisiilor de CO si a hidrocarburilor
nearse

Emisiile de gaze nearse, care pot fi impartite in doua mari grupe: monoxid de carbon (CO) si
hidrocarburi (C
x
H
y
), pot fi reduse prin tehnici avansate de combustie. Emisiile de CO si
hidrocarburi nearse sunt o consecinta a combustiei incomplete si pot fi cauzate de temperaturi
prea joase de ardere; de un timp prea scurt de ramanere in zona de ardere; sau de un amestec
ineficient de combustibil si aer pentru ardere, ducand la zone limitate sarace in oxigen.

Monoxidul de carbon este cel mai important gaz nears. In lipsa oxigenului, este un compus
stabil chiar si la temperaturi ridicate. Hidrocarburile, din contra, pot fi descompuse formand
funingine la temperaturi inalte si intr-un mediu sarac in oxigen. In general, se poate spune ca
emisiile de hidrocarburi nearse pot fi generate atunci cand temperaturi scazute in zona de ardere
actioneaza simultan cu un amestec ineficient de combustibil si aer. In orice caz, asemenea
conditii sunt rare in focarele actuale mari.

In general, emisiile de CO pot fi tinute sub 50 mg/Nm
3
, daca arderea este bine controlata.
Emisiile de hidrocarburi in cazanele centralelor electrice moderne sunt neglijabile, de regula sub
5 mg/ Nm
3
. Tehnicile si parametrii specifici emisiilor turbinelor de gaz si masinilor cu piston
sunt descrise in capitolele destinate combustibilului (lichid/gazos).

Emisiile de gaze nearse sunt afectate de mai multi parametri. De regula, emisiile de gaze nearse
se afla la nivelul cel mai superior atunci cand sunt probleme in controlul raportului
combustibil/aer in focare sau cand calitatea combustibilului este neomogena (cum este cazul
deseurilor si al biomasei). Carbunii cu reactivitate scazuta si continut volatil (antracit) tind sa
sporeasca emisiile de gaze de ardere. Emisiile mari pot fi de asemenea determinate de
temperaturi de ardere scazute, cauzate la randul lor de folosirea unui combustibil de calitate
inferioara, de o incarcare partiala sau o malfunctionare a arzatorului.

Unele masuri de reducere a emisiilor de NO
X
, cum sunt arderile cu surplus redus de aer sau
introducerea intensa de aer in trepte, pot creste emisiile de gaze nearse. In aceste cazuri,
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 133
importanta asigurarii unui amestec eficient de aer si combustibil in cadrul sistemului de ardere
trebuie accentuata. Reducerea emisiilor de NO
X
prin metoda reducerii necatalitice selective
poate cauza de asemenea emisii mai mari de CO. Emisiile de CO pot fi reduse, atunci cand
alimentarea cu piatra de var este marita in cazanele de ardere cu pat fluidizat.

Similar costului reducerii emisiilor de NO
X
, este imposibila separarea costului acestor masuri
din totalul investitiilor. Daca sunt probleme cu gazele nearse intr-o centrala electrica existenta,
situatia trebuie analizata separat, iar eventualele cheltuieli evidentiate in mod clar printr-o
evaluare a fezabilitatii.


3.8 Tehnici de reducere a emisiilor de halogen

Sursele naturale, in special marea, sunt cele mai mari surse de clor, brom si iod din atmosfera.
Activitatile omului, mai ales sursele industriale cum sunt fabricile de aluminiu, sunt sursa
globala majora de emisii de fluor. In multe tari, arderea combustibililor fosili reprezinta cea mai
importanta sursa de clor (sub forma HCL) eliminat in urma activitatilor omului, precum si o
sursa semnificativa de fluor (sub forma HF). Emisiile de halogeni prin ardere sunt sub forma
gazelor acide deosebit de solubile care pot contribui la formarea ploilor acide.

Emisiile de halogeni depind de mai multi factori continutul initial si forma in care se gaseste
halogenul in combustibil, conditiile de ardere (temperatura, timpul de sedere, etc.), precum si
folosirea unor diverse tehnologii de control al poluarii. Aceste tehnologii si procese proiectate,
spre exemplu, pentru a controla emisiile de SO
X
, sub forma adaugarii de carbonat de calciu in
cazane si desulfurarea gazelor de ardere, pot fi eficiente mai ales la reducerea emisiilor de gaze
acide halogene. Prin intermediul schimbatoarelor rotative de caldura a gazului, HF evita trecerea
prin instalatia de desulfurare a gazelor de ardere cu pana la 50%.

Aceasta sectiune prezinta eficienta diverselor tehnologii de control a poluarii in inlaturarea
halogenilor, tehnologii des intalnite in cadrul marilor instalatii de ardere (de exemplu instalatii
de control al emisiilor de pulberi si sulf).


3.8.1 Reducerea emisiilor de halogeni in instalatiile de control al
pulberilor

Sunt disponibile foarte putine informatii cu privire la retinerea emisiilor de halogeni in filtre
electrostatice (ESP) si in filtre textile. Presupunand natura gazelor, in absenta unui agent
absorbant, este probabil ca acestea sa nu aiba vreun efect, sau daca au, acesta sa fie neinsemnat.
Adaugarea unui agent absorbant cum este varul in zona de ardere poate determina retinerea
halogenilor pe sau in pulberile care raman in interiorul instalatiilor de filtrare. Prin injectarea de
agent absorbant uscat in focar, reducerea emisiilor de HCL este limitata, datorita eliberarii de
HCL din agentul absorbant, in procesul de ardere al SO
2
la temperaturi ridicate.


3.8.2 Reducerea emisiilor de halogeni in instalatiile de desulfurare a
gazelor de ardere

In instalatiile de desulfurare a gazelor de ardere cu pulverizare umeda, gazele de ardere sunt
spalate initial intr-un pre-scruber, ceea ce opreste formarea potentiala de HCL in circuitul
agentului absorbant din interiorul instalatiei de desulfurare a gazelor de ardere. In pre-scruber,
cea mai mare parte a cenusii zburatoare si a gazelor solubile cum sunt HCL si HF sunt captate
iar apa reziduala este mutata intr-o instalatie de epurare a apelor reziduale.

Eficienta de reducere a emisiilor de halogeni din instalatiile de ardere, folosind instalatiile de
desulfurare a gazelor de ardere cu pulverizare umeda, variaza actualmente foarte mult. Eficienta
Capitolul 3
134 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
eliminarii HCL variaza intre 87 si 97%, a HF intre 43 si 97%, a bromului intre 85 si 96% iar a
iodului intre 41 si 97%.

O instalatie obisnuita de desulfurare a gazelor de ardere cu pulverizare uscata, utilizabila atat
pentru cazanele utilitare cat si cele industriale, este uscatorul prin pulverizare. Gazul de ardere
intra in contact cu o pasta pulverizata de var sau cu o solutie de carbonat de sodiu. Gazele de
ardere fierbinti usuca picaturile si precipita substantele chimice dizolvate, care pot fi ulterior
colectate o data cu cenusa zburatoare ramasa in cazan, in filtrele textile sau electrostatice. In
confomitate cu [33, Ciemat, 2000], eficienta inlaturarii HCL si HF in instalatii de desulfurare a
gazelor de ardere cu pulverizare uscata este aceeasi cu cea obtinuta in urma folosirii unor
instalatii de desulfurare a gazelor de ardere cu pulverizare umeda.


3.8.3 Reducerea emisiilor de halogeni in instalatiile de control al emisiilor
de NO
X


Reducerea catalitica selectiva (SCR) si and reducerea necatalitica selectiva (SNCR) sunt
tehnologii proiectate pentru eliminarea NO
X
din gazele de ardere. In cadrul reducerii necatalitice
selective, amoniacul folosit la eliminarea NO
X
poate reactiona cu HCL din gazele de ardere,
producand clorura de amoniu. Se poate presupune ca, folosind filtrele electrostatice sau alte
instalatii de control al pulberilor, amoniacul ar putea sa reactioneze in continuare cu restul de
HCL din gazele de ardere, desi acest lucru ar neutraliza aciditatea HCL. Clorura de amoniu in
coloanele de abur poate determina formarea de pene de abur la evacuarea prin cosuri.



3.9 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera generate de
instalatiile mari de ardere

Diverse metode, procese si tehnologii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera generate
de instalatiile de ardere pe baza de combustibil fosil, in special cele de reducere a emisiilor de
CO
2,
au fost discutate in ultimii ani. Aceasta sectiune este dedicata unei treceri in revista a
masurilor disponibile, referindu-se la acelea care pot fi actualmente aplicate centralelor electrice
conventionale. Prima alegere este evitarea emisiilor de CO
2
prin cresterea eficientei procesului
de ardere, utilizare si conservare a energiei. O a doua alegere este controlul emisiilor de CO
2
prin separarea gazelor de ardere si eliminarea lor, masura care se afla inca intr-un stadiu
timpuriu de dezvoltare, nefiind inca aplicat in cazul LCPs.


3.9.1 Reducerea emisiilor de CO
2
prin cresterea randamentului termic

Tehnologiile de imbunatatire a randamentului termic a unei instalatii de ardere sunt actualmente
in dezvoltare din ratiuni economice, dar si de mediu, incluzand aici si reducerea emisiilor de
gaze cu efect de sera. Acestea cuprind imbunatatiri ale tehnologiilor conventionale de generare a
energiei electrice, precum si tehnologii mai avansate si novatoare cum sunt turbine pe gaz cu
ciclu combinat. Ca rezultat al progresului tehnologic, a avut loc o crestere constanta a
randamentului tehnologiilor de generare a energiei electrice, asa cum reiese din Figura 3.37.

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 135

Figura 3.37: Cresterea randamentului tehnologiilor de generare a anergiei in decursul ultimilor 50
ani
[105, Steen, 2001]

Relatia dintre randament si emsiile de CO
2 ,
analizata in cazul diferitelor instalatii de generare a
energiei electrice, este evidentiata in Figura3.38. Pozitia verticala a curbelor corespund
diferitelor tipuri de combustibili utilizati in LCP si refelecta continutul acestora de carbon. In
functie de pana tangentei la curbe, poate fi estimata reducerea emisiilor de CO
2
raportata la
cresterea randamentului. Ca regula majora, o crestere a randamentului de la 40 la 41% pentru o
centrala electrica pe baza de gaz, reduce emisiile de CO
2
cu 37000 t/an
4
.




Figura3.38: Emisiile de CO
2
raportate la randament
[105, Steen, 2001]


Figura3.38 releva tendinta generala a emisiilor de CO
2
si randamentul mediu pentru generarea
de energie termica in statele EU-17 (EU-15 + Norvegia si Elvetia) analizata pe perioada 1970
1996 (datele masurate) si previziunile pentru 2000 2010 (ultimele 2 puncte). Valorile
demonstreaza clar ca o data cu cresterea randamentului in generarea de energie termica, emisiile
de CO
2
au scazut.

4
500 MW x (0.85 x 365 x 24h/an) x 400 kg/MWh x 2.5 % = 3.7 10
7
kg/an.
R
a
n
d
a
m
e
n
t

Ciclu simplu
Turbina de abur
Randament
Carbune
Pacura
E
l
i
b
e
r
a
r
i

s
p
e
c
i
f
i
c
e

d
e

C
O
2

Capitolul 3
136 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Relatia dintre randamentul termic al centralei electrice si marimea acesteia, descrisa in Figura
1.39, sugereaza faptul ca emisiile de CO
2
nu depind de marimea centralei electrice.


Figura 3.39: Emisiile specifice de CO
2
raportate la marimea centralei
[105, Steen, 2001]


Pentru a demonstra performanta actuala, Figura 3.40 prezinta un clasament al diferitelor
generatii de tehnologii pentru generarea energiei electrice, in functie de emisiile specifice de
CO
2
ale acestora. Cele 2 puncte pentru fiecare tehnologie prezentate in figura se refera valorile
maxime si minime citate in literatura de specialitate [105, Steen, 2001].








Figura 3.40: Performanetele tehnologiilor actuale in ceea ce priveste emisiile de CO
2

[105, Steen, 2001]


Capacitate
Carbune
Pacura
Ciclul deschis de gaz
Tehnologie/ combustil
T
u
r
b
i
n
a

p
e

g
a
z

c
u

c
i
c
l
u

d
e
s
c
h
i
s

pacura
carbune
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 137
Pentru a imbunatatii randamentul in procesul de generare a energiei electrice si termice, prima
optiune este de a inlocui sau de a optimiza continuu instalatiile principale ale procesului,
instalatii precum turbine, pompe si sisteme de limitare a poluarii. Alte masuri de sporire a
randamentului centralelor electrice conventionale includ scaderea presiunii de condensare,
optimizarea sistemului de alimentare cu apa preincalzita, utilizarea caldurii generate de deseuri
si folosirea conditiilor supercritice ale circuitului aburului.

Incercarea de a obtine randamente si mai crescute si ingrijorarea in ceea ce priveste impactul
asupra mediului inconjurator al procesului de generare a energiei electrice au condus la
dezvoltarea catorva tehnolocii de ultima ora, cum ar fi centrale electrice cu cicluri combinate de
gazificare intgrata si tehnologia de incinerare prin pulverizarea carbunelui presurizat. Aceste
tehnologii pot obtine randamente cu mult peste cele ale tehnologiilor existente si demonstreaza
emisii mult mai scazutem dar la momentul actual nu se afla la stadiul de dezvoltare dorit.

Generarea combinata de energie electrica si termica (CHP) folosind asa numitele centrale de co-
generare, reprezinta o alta posibilitate de crestere a randamentului combustibilului utilizat. In
cadrul centralelor de co-generare, consumul de energie poate fi redus cu pana la 50% in
comparatie cu centralele generatoare de energie electrica si termica, privite individual.
Centralele de co-generare pot fi construite ca LCP cu o capacitate de cateva sute de MW, dar ca
si instalatii mici comerciale, institutionale sau agricole. Utilizarea rationale si eficienta din
punctul de vedere al costurilor sunt fezabile atunci cand energia termica poate fi livrata unei
retele de termoficare regionala sau unei centrale industriale aflate in vecinatate unde este
folosita in scopul de alimentare a proceselor cu caldura [32, Rentz, et al., 1999].


3.9.2 Eliminarea dioxidului de carbon din gazele de ardere

In conditiile tehnologiei existente, cresterea randamanetului termic al proceselor si tehnicilor
generatoare de energie este principala si cea mai importanta masura de reducere, raportata la
unitatea de energie produsa, a emisiilor de gaze cu efect de sera. Cresterile randamentelor sunt,
in orice caz, limitate de diversi factori, astfel incat cantitati importante de CO
2
vor fi emise,
chiar in conditiile unui randament crescut. Pentru a reduce in continuare emisiile de CO
2
se afla
in stadiu de dezvoltare sau de cercetare diferite optiuni tehnice. Aceste optiuni tehnice destinate
retinerii de CO
2
sunt descrise pe larg de catre IEA (International Energy Agency) [41, IEA,
1992] si sunt prezentate pe scurt in Anexa 10.2 a documentului.

3.10 Tehnici de control a emisiilor in apa

Sectiunea 1.3.3 Ofera o privire de ansamblu asupra diferitelor surse de apa uzata ce pot fi gasite
intr-o LCP. Apa reziduala intalnita in centralele energetice este compusa din apa poluata ce
apare ca urmare a diferitelor procese din cadrul LCP si din apa de ploaie. Aceasta apa trebuie
tratata in instalatii de epurare a apei uzate, unde se obtine o reducere a concentratiei a agentilor
poluanti. Fragmentul urmator prezinta tehnicile care sunt foloste de regula pentru tratarea
curentilor de apa reziduala contaminata, inainte ca acestea sa fie descarcate in mediul acvatic.

Cantitatea si calitatea apei reziduale si, prin urmare, configuratia instalatiei de epurare a apei
reziduale necesare tratarii apelor reziduale speciale ale LCP, sunt specifice obiectivului si
depind de numerosi parametri, printre care:

tipul si compozitia combustibilului
tipul dispozitivelor de depozitare a combustibilului si a substantelor chimice
tipul de tratament aplicat combustibilului
tipul procesului de ardere
tipul sistemului de racire
tipul tratamentului chimic aplicat apei provenite din cazan si a celei utilizate la racire
calitatea a apei procesuale
Capitolul 3
138 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
tipul instalatiilor de epurare a apei
tipul instalatiilor de curatare a gazelor de ardere
natura produselor secundare ale arderii (cenusa zburatoare, cenusa umeda, gips provenit de
la instalatia de desulfurare a gazelor de ardere, etc) precum si
procesele de management (eliminarea deseurilor, vanzari).

Fluxurile individuale de apa reziduala generate de procesele care au loc intr-o LCP include:

apa de proces si in special apa provenita de la instalatia de desulfurare a gazelor de ardere
apa de ploaie drenata si apa destinata prevenirii si stingerii incendiilor
apa uzata provenita din circuitul sanitar


Datorita compozitiei si calitatii diferite (caracterul si concentratiei agentului poluant), fluxurile
sus-numite sunt retinute, de regula, de sisteme de drenaj separate si sunt directionate inspre
destinatii separate in vederea tratamentului suplimentar in statii speciale de epurare a apei
reziduale (apa reziduala din circuitul sanitar in instalatii de epurare biologica a apei reziduale,
apa reziduala provenita de procese si apa de ploaie contaminata in instalatii industriale de
epurare a apei reziduale).

Devine evident faptul ca proiectarea sistemelor de drenaj este foarte importanta in cazul LCP,
datorita faptului prin proiectarea cu succes a unu sistem de drenaj, este optimizata administrarea
apei reziduale, inreginstrand economii in ceea ce priveste consumul de apa. De asemenea, foarte
importanta este proiectarea unei instalatii de epurare a apei reziduale.

Apa reziduala este proiectata sa curga, pe cat se poate, cu ajutorul fortei gravitationale, prin
sistemul de drenaj catre diferitele componente ale instalatiei de epurare a apei uzate, astfel incar
sa se evite pomparea intermediara asociata cu consumul de energie.

Fluxurile de apa reziduala variaza in mare masura in ceea ce priveste ratele de curgere si se
inregistreaza atat continuu cat si periodic. In functie de origine, fluxurile de apa reziduala contin
substante diferite:

substante solide (ex: particule solide in suspensie)
substante lichide (ex: emulsii apa-ulei, ulei)
substante solubile in apa (organice, anorganice)



Cele mai intalnite fluxuri de apa reziduala in cadrul LCP sunt prezentate in cele ce urmeaza:

apa reziduala provenita de la instalatiile de epurare a apei
apa reziduala provenitadin circuitul sistemului de racire
apa reziduala provenita din alte surse ale procesului de generare al aburului
apa reziduala provenita de la instalatiile de curatare a gazelor de ardere
apa reziduala provenita din circuitul sanitar.


3.10.1 Apa reziduala provenita de la instalatia de epurare a apei

De regula, inainte de utilizarea acesteia in diferitele sectoare a LCP, apa este pretrata. Tipul
tratamentelor initiale sunt dedurizarea si demineralizarea. Aceste tratamente initiale genereaza
urmatoarele tipuri de ape reziduale:

Din instalatiile de dedurizare:

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 139
Pulverizata prin la filtrele de banda (epurarea apei de suprafata)
Filtrata prin sistemul de drenaj a malului (fara aditivi chimici)
Filtrata prin sistemul de drenaj a malului (dupa flocurare si precipitare)
Apa refulata provenita de filtrele cu nisip.

Apele reziduale provenite de la diferitele componente ale instalatiei de dedurizare sunt
recirculate in proces.

De la instalatiile de demineralizare:

regenerarea efluentilor prin schimb de ioni.


3.10.2 Apa reziduala provenita de la sistemul circuitului de racire

Acestea includ in majoritate apele evacuate de turnurile umede de racire si drenajul ocazional de
la evacuarea din bazinele turnurilor de racire. Pe scurt, trebuie avute in vedere spalarea ecranata
prin filtrele de admisie a sistemelor de racire, temperatura eliberata de apa de racire si
concentratia de biocide sau alti aditivi.


Emisiile eliberate in mediul inconjurator de toate tipurile de sisteme de racire, inclusiv cele ale
LCP, sunt analizate in detaliu in BREF Siseme de Racire Industriale si nu fac obiectul acestui
BREF LCP.

3.10.3 Apa uzata provenita de la alte surse ale proceselor de generare a
aburului

ape evacuate din generatoarele de aburi de tipul tobelor
Apa reziduala provenita din laboratoare si probe
Apa evacuata din circuitul apa-abur
Apa evacuata din sistemul regional de incalzire
Apa uzata regenerata prin instalatia de epurare a condensatului
apa uzata provenita de la sistemele de manipulare si eliminare a cenusei si zgurei
apa uzata provenita de la curatarea chimica a cazanelor
apa uzata provenita de la conservarea umeda a cazanelor
spalarea generatoarelor de aburi, incalzitoarelor de aer, incalzitoarelor de gaz, ESP,
DENOX, instalatii de desulfurare a gazelor de ardere si de la alte echipamente
apa uzata uleioasa (extragerea apei din cisternele de depozitare a carburantului, scurgeri de
la instaltiile de tratere a pacurii grele si a motorinei, de la turbine sau carcasele motoarelor
diesel, spatiile de transformare, etc).


3.10.4 Apa reziduala provenita de la instalatiile de curatare a gazelor de
ardere

Toate sistemele umede de curatare a gazelor de ardere produc apa reziduala ca urmare a faptului
ca combustibilii si materialele folosite contin, pe langa alte componente, si metale grele. Una
din principalele surse de apa reziduala este scruberul umed cu piatra de var care este folosit in
numeroase centrale electrice pentru desulfurarea gazelor de ardere, cu toate ca acestea pot fi
reduse utilizand combustibili cu un continut redus de acid clorhidric. Acest fapt determina o
reducere a epurarii din instalatiile de tratare a apelor reziduale, care in schimb conduce la
reducerea emisiilor din apa. Un model al unui sistem conventional de epurare a apei reziduale
este prezentat in Figura 1.41, dar trebuie retinut ca exista mai multe tipuri diferite de instalatii,
in functie de reglementarile nationale si faptorii locali specifici.

Capitolul 3
140 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Valoarea pH-ului al apei reziduale provenite de la instalatia de desulfurare a gazelor de ardere
trebuie crescut astfel incat sa retina metalele grele. De regula, acest obiectiv se indeplineste
folosind atat lapte de var cat si soda caustica, cauzand in acest fel formarea de hidroxizi de
metal. Prin adugarea agentilor de flocurare (Fe
3
Cl) se formeaza fulgi. Prin adaugarea de agenti
coagulanti (polielectrolit), se permite aglomerarea fulgilor, astfel incat se formeaza formatiuni
mari de fulgi. Malul este supus apoi unui proces de presedimentare, drenat si eliminiat ca deseu
sau, in cazul arderii cu topirea cenusii, coincinerat. O parte a malului subtire este reciclata in
etapa de flocurare, unde patirculele de mal servesc ca nuclee initiale de cristalizare, determinand
o flocurare mult mai rapida.

Apa reziduala tratata provenita din etapa de pre-sedimentare poate fi alimentata unui agent de
ingrosare cu placi de deviere pentru o sedimentare ulterioara. Microparticulele aflate in
suspensie se depun pe placile inclinate ale ecranului. Slamul care cade ulterior de pe placi este
colectat in punctul inferior al agentului de ingrosare cu placi de deviere si poate fi de asemenea
reciclat. Apa reziduala epurata este alimentata catre sistemul de drenaj prin intermediul tevii de
deversare a agentului de ingrosare cu placi de deviere, in conditiile in care sunt respectate
valorile limita regulamentare. In plus, valoarea PH-ului nu trebuie sa depaseasca intervalul de la
6 la 9.5, in caz contrar apa trebuie neutralizata. Daca amoniacul este prezent in apa reziduala,
aceasta este mai intai directionata catre o instalatie de eliminare a amoniacului inainte de a fi
descarcata in sistemul de drenaj. In unele procese, spre exemplu cu intrari mai mari de Hg
datorate co-incinerarii deseurilor, se obisnuieste sa se adauge si sufura organica (TMT 15) dupa
adaugarea laptelui de var, sau metale grele precipitabile cum sunt sulfurile, acest procedeu fiind
mai eficient decat folosirea hidroxidului. Dezavantajele sunt ca sulfurile metalelor grele (in
cantitati mai mari) trebuie sa fie eliminate, datorita faptului ca, la co-incinerarea acestor
reziduuri, sulful este eliberat sub forma de bioxid de sulf iar Hg este eliberat din nou.

Diferite instalatii trateaza apele reziduale provenite de la instalatiile de desulfurare a gazelor de
ardere in moduri variate. In timp ce unele companii folosesc, spre exemplu, agenti de flocurare
si aditivi de flocurare, altele utilizeaza numai auxiliari de flocurare si sulfura organica. Sunt, in
orice caz, si operatori care folosesc agenti de flocurare, auxiliari de flocurare si sulfura organica.
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 141


Figura 3.41: Instalatii de epurare a apei reziduale provenite de la FGD
[58, Eurelectric, 2001]


Un exemplu de instalatie de epurare a apei reziduale provenite de la un FGD este infatisat in
Figura 3.40. Apa reziduala provenita dintr-un FGD este pre-neutralizata intr-un agitator cu
ajutorul unui slam de var. PH-ul este mai departe crescut prin dozarea suplimentara de slam de
var in al doilea reactor. Flocurarea initiala si sedimentarea hidroxizilor de metale grele are loc in
recipientul reactorului de concentrare circulara. Soluia polielectrolitica este directionata, prin
conducta de alimentare, spre recipientul reactorului de concentrare in scopul evitarii respingerii
dintre particulele de hidroxid si pentru accelerarea sedimentarii.

Apa tratata, cu un PH situat intre 6 si 9, poate fi transferata din zona calma, mai ridicata, a
recipientului reactorului de concentrare circulara, in supapa de admisie principala. Daca PH-ul
este mai mare decat 9, nivelul sau se corecteaza cu un aditiv acid, de exemplu acid clorhidric. O
parte din slamul extras din recipientul de concentrare este alimentat sub forma de slam de
contact in vederea sustinerii flocurarii in primul agitator. Acest slam actioneaza ca un
accelerator pentru precipitarea hidroxizilor. Cea mai mare parte din slamul din agitator este
stocat temporar intr-un container, deshidratat intr-o presa cu filtre si intr-un final stocat intr-un
buncar anterior eliminarii.


3.10.5 Apa reziduala provenita din circuitul sanitar

Aceasta include ape reziduale speciale provenite din closete si cantine. Nivelurile actuale ale
emisiilor sunt estimate de regula la aproximativ 75 l/om/zi. Emisiile sunt caracterizate de un
continut ridicat de substante organice.

S-a observat ca uleiurile reziduale (lubrifiante sau de lucru) sunt considerate drept deseuri solide
si sunt de regula colectate separat si eliminate de la fata locului de catre un partener autorizat in
vederea administrarii ulterioare (de exemplu incinerare, regenerare, etc.).

3.10.6 Tehnici de epurare a apelor reziduale

Pentru a decide care sunt cele mai bune practici de management al apelor reziduale si de epurare
a acestora, provenind din LCP, trebuie facuta o estimare cat mai exacta a fluxurilor anticipate de
Dozarea solutiei poli-electrolitic
Corectura pH
Apa uzata
neutralizare neutralizare
Bazin circular
de
concentratie
Apa uzata
Recircularea namol
Container de
slam
Capitolul 3
142 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
apa reziduala. Apa reziduala trebuie caracterizata din punct de vedere a naturii si concentratiilor
de poluanti si al caracterului fluxurilor anticipate provenite din diverse surse. Ca urmare, trebuie
luata o decizie in legatura cu configuratia instalatiei de epurare a apei reziduale care trebuie sa
corespunda fiecarui caz in parte.

Eliminarea substantelor poluante din apa reziduala inaintea deversarii in mediul inconjurator
este efectuata prin aplicarea unei combinatii corespunzatore de procese deosebit de variate de
natura fizica, chimica si biochimica, care includ :

filtrare
corectare/ neutralizare a PH-ului
coagulare/ flucurare/ precipitare
sedimentare/ filtrare/ flotatie
tratare cu hidrocarbura dizolvata
sisteme de separare apa-ulei
tratare biologica

Selectarea procedeului de tratare si/sau a tehnicii de management corespunzatoare depinde de
principalele caracteristici de calitate si volumul apei reziduale precum si de standardele de
calitate privind apele reziduale tratate.

Cu toate acestea, apele uzate cu continut mare de particule solide in suspenie, prezente in
combustibilii solizi folositi de LCP (in cadrul instalatiilor de manipulare si eliminare a cenusii,
instalatiilor de retinere si eliminare a zgurii, la spalarea cazanelor si pre-incalzitoarelor de aer,
sau pe suprafete deschise de stocare a combustibililor, etc.), fac in mod normal obiectul uneui
etape initiale de sedimentare in scopul eliminarii particulelor solide in suspensie mai grele.

Apa uzata cu acizi sau compusi alcalici (ex: regenerarea ape uzate prin schimb de ioni, substante
chimice de curatare a cazanelor, lesii provenite din cazane, etc.) trebuie sa fie neutralizate
inainte de a fi evacuate. Ape uzate cu continut de ulei, provenite de la instalatiile de tratare a
pacurii, de la scurgerile sau deshidratarea sistemelor de stocare a pacurii, statii de descarcare,
zonele de transformare, etc., pot contine cantitati mari de ulei, care poate fi refolosit. Din acest
motiv, pentru colectarea acestor uleiuri este necesar un proces initial de separare a uleiului, care,
de regula, are loc in recipiente de separare gravitationala echipate cu placi de deviere pentru
retinerea uleiului.

Ape uzate reziduale care, in continuare, pot contine cantitati reduse de ulei sub forma de emulsii
ulei apa, sunt tratate in in separatoare API sau cu lamele echipate cu dipozitive de retinere a
spumei sau aplica principiul flotatiei. Apa reziduala provenita din circuitul sanitar poate fi tratat
in instalatii municipal de canalizare, daca aceste instalatii sunt diponibile. In caz contrar, acestea
pot fi evacute intr-o cisterna, pentu cazul cand numarul de angajati este redus, sau tratata intr-o
instalatie biologica locala, in mod normal de tipul care functioneaza pe principiul de aerare de
durata a slamului activat.

In anumite cazuri, in loc sa fie tratata, impreuna cu alti efluenti, in instalatia de tratare a
deseurilor cu care este echipata LCP, apa reziduala speciala (ex: apa cu continut de hidrocarburi
utilizata la analiza de laborator) este colectata separat si evacuata de un partener autorizat.
Administrarea apei pentru prevenirea si stingerea incediilor, care apare numai in situatii de
urgenta, este colectata in scurgerea corespunzatoare locului incendiului, captata in instalatii de
retinere si, daca este necesar, tratata inainte de deversare. Efluentii proveiti de la LCP pot fi
tratati separat, pe fluxuri, sau utilizand tehnici combinate de epurare. Unele exemple sunt
prezentate in cele ce urmeaza.

Problema apei uzate si a managementului apei uzate este foarte importanta in cadrul unei LCP.
Prin optimizarea reciclarii diferitelor descarcari din instalatii, poate fi obitnuta o reducere a
consumului general de apa, precum si minimizarea efluentilor lichizi finali care necesita tratare
suplimentara.
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 143

De exemplu, in unele cazuri este posibil ca apele reziduale sa fie colectate de la diferite puncte
de evacuare a instalatiei de desulfurare a gazelor de ardere, si de al le reintroduce in proces
(scruber), astfel ca se poate evita practic formarea de efluneti de la desulfurarea gazelor de
ardere. Suplimentar, diferite fluxuri de ape reziduale pot fi utilizate la la umidificarea cenusei
zburatoare, inlocuind astfel apa procesuala. Apa reziduala curata dupa instalatia de epurare a
apei reziduale este, de regula, colectata in bazine de retentie pentru a alimenta cu apa punctele
de consum pentru care acesta corespunde cererii de apa curata, spre exemplu prepararea
slamului de carbonat de calciu pentru desulfurarea gazelor de ardere sau pentru stabilizarea
amestecului de gips si cenusa zburatoare de la desulfurarea gazelor de ardere, inainte ca acesta
sa fie depozitat la depozitul de deseuri.


3.10.7 Alte ape reziduale

Apa subterana de mica adancime apare ca urmare a contaminarii apei de ploaie care este
colectata pe acoperisurile cladirilor, suprafete pavate si statii de depozitare a combustibilului.
Contaminarea apei de ploaie apare atunci cand materiale precum praful (pulberi de carbune) de
la depozitele de carburant, depozitari in aer liber, etc., sau atunci cand uleiurile sunt spalate in
sistemul de drenaj. Contaminarea apelor subterane de mica adancime poate fi prevenita sau
minimizata prin utilizarea bazinelor de sedimentare, metode bune de depozitare a
combustibilului si a altor materii prime, precum si printr-o mentenanta si curatere
corespunzatoare a intregii centrale/instalatii.

Scurgerile de suprafata pot fi colectate separat. Dupa o prima etapa de sedimentare sau o tratare
chimica poate fi reutilizata pentru alte scopuri in procesul de productie, spre exemplu in
pulverizarea de apa pentru prevenirea formarii prafului la depozitarea de combustibili solizi.

In instalatiile de ardere exista multe alte surse de apa reziduala. In acest sens pot fi indicate
urmatoarele exemple: efluenti lichizi proveniti de la spalarea camioanelor care asigura
alimentarea cu combustibili (ex: camioane care transporta turba) si alte materii prime; sealing
water provenita de la pompe; efluenti proveniti de la operatiuni generale, inclusiv curatarea
echipaemntelor, pardoselilor, etc. Acesti efluenti lichizi sunt de regula colectati si tratati. Apa
provenita de la instalatiile sanitare este deversata in sistemul public de canalizare.

Pentru a reduce concentratia agentilor poluanti ai apei, pot fi utilizate tehnici aplicabile la finalul
proceselor, cum ar fi: neutralizare, flocurare si filtrare.


3.11 Tehnici de control al deversarilor in sol

Acolo unde slamurile si rezidurile solide provenite de la gazele de ardere si apele reziduale ale
LCP nu pot fi folosite, sau oricand productia curenta depaseste cererea, surplusul trebuie
evacuat intr-o maniera responsabila si corespunzatoare cerintelor de mediu (ex: prin aplicarea
rezultatelor studiilor intreprinse de catre EIA). Procedand in acest mod, alegerea rationala a
locatiei, modului de evacuare si monitorizarea asigura faptul ca surplusul poate fi depozitat fara
a influenta negativ mediul inconjurator. In conformitate cu alte materii sub forma de pulberi,
ghidurile referitoare la manipularea (inclusiv transportul) cenusei asigura o protectie eficienta
impotriva expunerii accidentale la praf. Scopul este intotdeauna ca din rizduri sa se obtina
produse secundare care pot fi folosite in alte sectoare industriale, cum ar fi de exemplu materiale
de constructii. In ultimile decenii, obiectivele au fost atinse din ce in ce mai mult in UE: in
1998, rata de utilizare a diferitelor produse secundare era de 89% incluzand utilizarea in scopul
de asanare a terenurilor si a carierelor de piatra.

Slamurile, rezidurile si produsele secundare generate de LCP pot fi impartite in slamuri
provenite de la tratarea ape si a apei reziduale si reziduri si produse secundare provenite de la
desulfurarea gazelor de ardere si de la precipitarea pulberilor din gazele de ardere. Aceasta este,
Capitolul 3
144 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
de asemenea, materie filtrata din apele de suprafata care se intalnesc la raclete si la instalatiile
de extragere a apei.

Materia organica acumulata in bazinele de captare a apei provenite din procesul de racire poate
fi folosita ca sursa de energie sau tratata cu compost si folosita ulterior la ameliorarea calitatii
solului. Materia reziduala trebuie depozitata. Slamul provenit de la tratarea apei reziduale
generate de instalatiile de desulfurare a gazelor de ardere poate fi reutilizat, datorita continutului
de calciu, ca agenti reactanti in cadrul procesului de desulfurare a gazelor de ardere. Acestea
sunt de asemenea utilizate ca aditivi in arderile din cadrul centralelor pe baza de carbuni in
vederea imbunatatirii comportarea la topire a cenusei. Un procent mare a slamurilor este
reprezentat de gips. Din acest motiv, acesta sunt partial folositi in industria gipsului si ca agent
de intarziere a legarii cimentului pentru ciment si in industria cimentului. Salmurile neutilizabile
sunt depozitate la depozitele de deseuri.

Slamurile provenite de la tratarea apelor procesuale, cum ar fi apa de suprafata, sunt supuse unui
proces de decarbonizare si, cu toate acestea, prezinta un continut mare de carbonat de calciu
(30% sau mai mult). Pe langa deja mentionata utilizare in procesul de desulfurizare a gazelor de
ardere si ca aditiv in cazanele de carbuni sau alte sectoare unde aditivi de calciu sunt utilizati,
slamurile pot fi folositoare ca ingrasamant sau ca agent de ameliorare a calitatii solului in
agricultura.

Rezidurile si produsele secundare provenite de la desulfurarea gazelor de ardere, cum ar fi
gipsul de la desulfurarea gazelor de ardere (gips provenit de la instalatiile de desulfurare a
gazelor de ardere) si sulfura de amoniu contin calciu si sulf, elemente utilizate, printre altele, ca
ingrasamant si ca agent de imbunatatire a calitatii solului. Acestea pot fi folosit si cu un scop
predefinit, ex: la locul exact la care sunt necesare, in loc de a le raspandii intr-o manierea
necontrolat in aer sau mediu inconjurator, in special pe sol. Doar 1 % din rezidurile provenite
de la absorberele cu pulverizare uscata sunt folosite ca ingrasamant (vezi datele de la ECOBA);
factorii care se opun utilizarii acestor tipuri de reziduuri sunt continutul ridicat de metale (ex:
Cd, Hg) si scepticismul fermierilor in ceea ce priveste utilizarea acestor tipuri de reziduuri.
Produsele generate de absorbere cu pulverizare uscata sunt, de asemenea, utilizate ca umplutura
cu scop de stabilizare, ex: minele subterane. Alte produse generate de desulfurare, spre exemplu
sulful sau acidul sulfuric sunt produse in cantitati reduse si sunt utilizate exclusiv in industria
chimica.

Rezidurile si produsele secundare de la desprafuirea gazelor de ardere sunt de regula cenusa si
zgura din cazanele focarelor cu pat umed; zgura provenita de la focarele cu ardere uscata; si
cenusa zburatoare de la centralele electrice pe baza de lignit si huila. De fapt, utilizarea cenusei
provenita de la carbuni ca inlocuitor al mineralelor si a produselor fabricate, aduce economii in
extractia materiilor prime, in timp ce resursele naturale sunt conservate, precum si reducerea
consumului de energei si al emisiilor de bioxid de carbon (prin extrapolare, prin inlocuirea
cimentului cu o tona de cenusa zburatoare se economiseste o tona de CO
2
).

Datorita propietatilor de filtrare, ca. 60% din zgura provenita de la cazane se foloseste in
constructia de drumuri si alte lucrari supraterane. Ca. 70% din cenusa zburatoare este folosita la
producerea cimentului, betonului si a produselor de beton, in care este foarte apreciate pentru
calitatile de liant. De asemenea, este folosita la productia de mortar, caramizi, blocuri de zidarie,
pavaje si mortar minier.

Cenusa provenita de la centralele electrice pe baza de carbune brun este, in cele mai multe
cazuri, utilizata ca stabilizator fara continut de lesie amestecata cu apa reziduala de la instalatiile
de desulfurare a gazelor de ardere pentru asanarea minelor deschise parasite. O parte a cenusei
este folosita pentru recultivare si acoperirea solului. Anumite calitati ale cenusei zburatoare
generate de carbunele brun poate fi folosita la producerea betonului. De asemenea, exista multe
alte oportunitati de utilizare a cenusei si a cenusei provenite de la centralele electrice cu arderi in
pat fluidizat.

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 145
In concluzie, poate fi spus ca instalatiile de control a deversarilor la nivelul solului constau in
instalatii de curatare a gazelor de ardere si a apei reziduale, precum si in instalatii pentru
utilizarea reziduurilor si a produselor secundare, fapt ce conduce la o reducere a cantitatilor de
deseuri care altminteri ar fi trebuit sa fie depozitate la depozitele de deseuri. O data cu cresterea
gradului de utilizare, cantitatea de deseuri care trebuie depozitat se reduce, ceea ce inseamna ca
necesarul de depozite de deseuri scade. Asadar, utilizarea produselor secundare serveste
protectiei si conservarii resurselor. In orice caz, trebuie avut grija la parametrii critici care
trebuie monitorizati, ex: comportamentul pe termen lung al lesiilor, stabilitatea deseurilor si
monitorizarea si raportarea calitatii deseurilor. Pentru aceasta, deseurile minerale neutilizabile si
a caror producere nu poate fi stopata, trebuie in continuare depozitate la depozitele de deseuri.


3.12 Masuri pentru controlul emisiilor de zgomot
3.12.1 Optiuni de baza

Optiunile de baza pentru reducerea zgomotelor sunt modificarea sursei zgomotului, modificarea
caii de transmitere a zgomotului sau efectuarea de chimbari care afecteaza receptorul. Primul
pas care trebuie facut la orice evaluare de zgomote este indentificarea surselor principale si
drumul zgomotului. Experimente simple ca oprirea din functiune a masinilor au fost deseori
eficiente pentru stabilirea ratiunilor dominante in problemele de zgomot. Daca aparatele de
protectie auditive sau antifonarea sunt excluse, atunci ca metoda eficienta de scadere a nivelului
de zgomot poate fi utilizata cresterea distantei dintre receptor si sursa. Ecuatiile de baza pentru
calculul zgomotului sugereaza pentru fiecare crestere de zece ori a distantei de la sursa
zgomotului, acesta se diminueaza cu 20dB. Poate ca optimizarea amplasarii echipamentului
zgomotos si a intregei instalatii este astfel metoda cea mai eficienta din punctul de vedere al
costurilor pentru evitarea problemelor de zgomot. Dependenta de distanta este utilzata de
asemeni pentru celelalte asa-numite metode pasive aplicate in industrie.

Cea mai directa metoda pentru a remedia efectele zgomotului este de a modifica mecanismul
sursei producatoare a zgomotului. O alta alternativa este aceea de a plasa sursa de zgomot intr-o
imprejmuire cu caracter de izolare fonica. Pentru un observator exterior, sursa de zgomot va fi
atunci volumul imprejmuirii respective. Barierele acustice sunt deseori utilizate pentru a
modifica calea zgomotului prin cresterea distantei pe care undele sonore trebuie sa le parcurga
de la sursa la receptor. Utilizarea materialelor absorbante de zgomot, in special la pereti si
plafoane, constituie o metoda eficienta de diminuare a reflexiei sau reverberatiei in interiorul
cladirii. Daca suprafetele interioare ale camerei sunt total reflectoare, zgomotul se apropie
teoretic de infinit. Din acest motiv, nivelul de zgomot la care este supus mediul inconjurator este
controlat in unele cazuri prin adaugarea de absorbanti in interiorul cladirii. O metoda specifica
echipamentelor pentru influentarea zgomotului este utilizarea amortizoarelor de zgomot; de
regula ele sunt utilizate in conducte sau tevi.

Tehnici obisnuite de combatere a zgomotelor:

utilizarea unor paravane pentru a ecrana sursa zgomotului;
inchiderea instalatiei zgomotoase sau a componentelor acesteia in structuri
absorbante ale zgomotului;
utilizarea unor suporti anti-vibranti si interconexiuni pentru echipament;
orientarea si amplasarea masinii emitatoare de zgomot si schimbarea frecventei
sunetului.

3.12.2 Zgomotul preluat de structuri

Masinile rotative, precum turbine, generatoare, pompe, compresoare si motoare electrice sunt
principalele surse de vibratii si zgomote in centrale electrice. Zgomotul este cauzat adesea de
vibratia masinii, acesta fiind ulterior preluat de stuctura care adaposteste masina respectiva. O
Capitolul 3
146 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
metoda eficienta de a limita difuzarea zgomotului preluat de structura este utilizarea fundatiilor
de masini sustinute pe amortizoare de vibratii. Principiul amortizoarelor este acela ca frecventa
naturala a sistemului sustinut de izolator este mult mai mica decat frecventa principala a masinii
in functionare. Sistemul izolat distribuie in mod egal, prin efectul de inertie, forta de excitatie.
Cu cat este mai mare masa amortizoarelor, cu atat sunt mai mici vibratiile sistemului, dar, in
orice caz, amortizoarele limiteaza in mod considerabil vibratiile ce trec prin ei spre structurile
inconjuratoare. Daca masina este amplasata pe o fundatie izolata, este necesar ca legaturile
dintre fundatie si masina sa fie flexibile. Aceasta previne in mod eficient raspandirea catre tevi
si conducte a zgomotului preluat de structura. Amortizoarele ce sustin fundatiile masinilor mari
sunt in general arcuri elicoidale de otel. Elemente de cauciuc sau burdufuri sunt de asemeni
utilizate in mod obisnuit in scop de izolare.


3.12.3 Zgomote generate de conducte si tevi

Aceste sisteme trebuie proiectate pentru o curgere uniforma a fluidului. Schimbarile bruste ale
geometriei tevilor sau conductelor cresc zgomotul, care depinde puternic de viteza de curgere.
In unele cazuri, zgomotul este chiar proportional cu viteza fluidului si cea mai eficienta metoda
de reducere a zgomotului este reducerea vitezei locale a fluidului. O metoda practica de a realiza
acest lucru este de a prevedea tevile cu suporti flexibili cu amortizare interna. Utilizarea razelor
mari de curbura este de asemeni benefica. Zgomotul de tevi este de doua categorii caracteristice:
zgomotul cu o banda larga de frecvente si zgomotul concentrat pe frecvente reduse. Pompele,
ventilatoarele si suflantele produc zgomote la frecventa lor de functionare si la frecventa
paletelor lor. Ultimul tip depinde de numarul de palete ale rotorului. Aceste frecvente reduse pot
fi influentate prin modificarea masinii, de exemplu prin minimizarea masei dezechilibrate a
rotorului. La ventile/robinete zgomotul cu banda larga depinde in mod obisnuit de caderea de
presiune, iar zgomotul poate fi redus in general prin luarea unor masuri astfel incat caderea de
presiune sa se faca in mai multe trepte. Utilizarea unor amortizoare sau atenuatoare de zgomot,
cresterea grosimii peretilor tevii si captusirea cu un material absorbant sau izolant constituie
solutii obisnuite pentru problemele de zgomot existente la centralele electrice.


3.12.4 Amortizoare

Exista diferite tipuri de amortizoare. Pentru reducerea zgomotului la conductele de suflare si
ventile de siguranta, se utilizeaza amortizoare potrivit principiului inchiderii. Amortizoarele
absorbante sunt potrivite pentru reducerea zgomotului care acopera o banda larga de frecvente.
Exemplele tipice le constituie o conducta captusita, un atenuator constand din placi paralele
captusite sau o camera de presiune captusita. Tobele reactive se bazeaza in special pe geometria
amortizoarelor. Aceste amortizoare sunt eficiente numai la frecvente specifice sau pe o banda
ingusta de frecvente. Camerele de expansiune simple sau cavitatile de rezonanta sunt exemple
tipice de amortizoare reactive. Aerul din cavitate actioneaza actioneaza ca un arc care
influenteaza fluxul de aer indreptat printr-o sectiune ingusta catre cavitate. Fluxul de aer
actioneaza in masa producand un efect de acordare intr-o banda de frecvente foarte limitata.
Tobele din comert sunt adesea o combinatie a tipului absorbitiv cu cel reactiv.


3.12.5 Zgomote generate de masini

In timpul functionarii masinii, zgomotul poate fi produs de catre mici deviatii de la optimul
teoretic. Pentru aceasta exemplele sunt constituite de catre lipsa alinierii, dezechilibrarea
maselor sau excentricitatea rotorului, care sunt przente in totdeauna in oarecare masura. Astfel o
crestere neobisnuita a zgomotului poate fi primul simptom al unui defect mecanic. In aceste
cazuri, rezolvarea problemei zgomotului poate imbunatati de asemeni eficienta masinii. La
motoarele electrice sau la generatoare, o cota de aer asimetrica sau excentrica existenta in jurul
rotorului cauzeaza deviatii ale campului magnetic si produce zgomot. Zgomotul de la prizele de
aer sau de la evacuare poate fi controlat sau amortizat cu tobe. Totusi, in multe cazuri, zgomotul
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 147
poate fi raspandit in intreaga carcasa si poate fi dificil de corectat prin modificarea masinii sau a
imbinarilor sale. Atunci solutia poate fi ori sa captuseasca masina cu un absorbant sau material
izolant, fie sa se utilizeze incinte inchise.

3.12.6 Concluzii

Sursele majore de zgomot la LCP sunt diferitele masini rotative, transformatoare si supape.
Problema zgomotului la LCP poate fi rezolvata din punct de vedere tehnic, dar, practic, nivelul
planificat de fonduri banesti alocat protectiei la zgomote limiteaza posibilitatile tehnice.
Deoarece cresterea distantei de la sursa micsoreaza, planificarea utilizarii terenurilor atat la
nivelul comunitatii cat si in interiorul specific centralei este probabil masura preventiva cea mai
buna pentru evitarea problemelor de zgomot. In interiorul cladirilor se aplica acelasi principiu,
adica planul de amplasare trebuie sa separe zonele de lucru de echipamentele zgomotoase.
Cu incurajarea autoritatilor, producatorii de masini au obiectivul sa reduca zgomotul generat de
echipamente.
Intr-un exemplu specific de centrala electrica, tehnologia controlului zgomotului se bazeaza in
special pe urmatoarele:

aplicarea izolarii acustice a masinilor;
alegerea constructiilor potrivit efectului lor de izolare fonica pentru inchiderea
cladirilor;
utilizarea tobelor la canalele de priza si evacuare;
utilizarea materialelor absorbante de zgomote la pereti si platforme;
utilizarea izolatorilor de vibratii si legaturilor flexibile;
aplicarea unui proiect detaliat cu grija, de ex: pentru a preveni posibilele scapari de
zgomote prin deschideri sau pentru a minimaliza variatiile de presiune in conducte.
In anii recenti a crescut interesul fata de zgomote ceea ce a dus la o serie de reglementari in
domeniul zgomotului. Astazi, nivelul de zgomot admis este un factor care trebuie luat in
consideratie la deciziile majore din cadrul unui proiect de centrala electrica.


3.13 Tehnici de racire

Functionarea instalatiilor mari de ardere este guvernata de principiul lui Carnot. Sursa de
caldura, spre exemplu cazanul, asigura energia necesara pentru evaporarea apei. Sursa rece, de
exemplu condensatorul, condenseaza aburul care iese din turbina de presiune scazuta.
Condensatorul si sistemul de racire sunt, prin urmare, componentele-cheie ale dispozitivului.
Fara a lua in considerare modul de racire adoptat, acesta este de fapt una dintre principalele
interfate intre instalatia de ardere si mediul inconjurator. Eficienta si disponibilitatea unei
centrale de energie electrica depind, intr-o mare masura, de integritatea si puritatea
condensatorului precum si de sistemul de racire. Tabelul 3.16 prezinta tehnicile de racire care
sunt in general aplicate in LCP in functie de capacitatea acestora.

Sistem de racire
Temperaturi de racire
aplicate
(C)
Capacitatea procesului de
generare a energiei electrice
(MW
th
)
Instalatii deschise de racire
directa
13 20
(diferenta finala 3 5)
<2700
Turn de racire umed deschis 7 15 <2700
Turn hibrid deschis de
racire
15 20 <2500
Condensator racit cu aer
uscat
15 25 <900
Tabelul 3.16: Exemple de capacitati si caracteristici termodinamice pentru diferite sisteme de
racire cu aplicatii in industria de producere a energiei electrice
[46, Caudron, 1991]

Capitolul 3
148 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
In cadrul acestor configuratii, pot fi gasite o varietate de aplicatii, toate cu scopul de a intruni
cerintele procesuale, locale, de mediu si economice. Impactul asupra mediului inconjurator al
tehnicilor de racire folosite in LCP este descris in BREF despre tehnicile de racire industriale.


3.14 Raportarea si monitorizarea emisiilor

Aceasta sectiune urmareste sa dea informatii generale asupra monitorizarii si raportarii emisiilor
rezultate din arderea combustibililor fosili. Metodele si instrumentele folosite pentru
monitorizarea emisiilor trebuie sa fie metode relevante pe plan national si international
(Comitetul European de Standardizare (CEN); ISO; Directive VDI; Reglementari din Olanda
privind Emisiile; din Marea Britanie: Standarde Britanice, etc). Pentru informatii mai detailate
asupra problemelor generale ale monitorizarii se face referinta in BREF-ul de Monitorizare.


3.14.1 Componentele emisiilor

Cele mai obisnuite componente ale emisiilor in aer care sunt masurate la LCP folosind
combustibili fosili sau cele care sunt calculate folosind factorii de emisie si alte metode
sunt:

emisii de pulberi, de ex. de la descarcare, depozitare,
(depozitare pe durata scurta si mare) si manipularea combustibililor
praful ca emisie la cos (include PM
10
si PM
2.5
)
oxizi de sulf
oxizi de azot (NO
x
)
oxid azotic (poate fi generat de arderea in strat fluidizat)
metale grele
monoxid de carbon
dioxid de carbon
acid fluorhidric (poate fi cauzat de resturile de la schimbatorului de
caldura rotativ, preincalzitorul de aer)
compusi halogeni
amoniac NH
3

hidrocarburi (ca hidrocarburi, nearse)
Compusi organici volatili (COV)
dioxine si/sau POPs

Pentru gradul de poluare al apei pot fi monitorizati urmatorii parametri:

particule solide in suspensie
metale grele
saruri ( cloruri si sulfati)
halogeni organici
bioxizi
fosfati
Valori ale PH-ului modificate

Valoarea PH-ului si alte componente sunt prezentate ca un intreg sau in parte in capitolele
specifice combustibililor, depinzand de combustibilul utilizat si de datele disponibile. Metodele
de analiza sunt date in ghidurile de monitorizare si analiza cu relevanta nationala si
internationala.




Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 149
3.14.2 Parametrii si conditii de referinta

Pentru emisiile in aer, urmatorii parametrii ai gazului de evacuare trebuie de asemenea
sa fie determinati pentru transformarea concentratiilor emisiei obtinute la conditiile
standard, adica 273 K, 101.3kPa, cu masurarea continutului de oxigen si gaz uscat:

debitul volumetric al fluxului de gaze de evacuare (pentru calculul
concentratiei si a emisiei fluxului masic)
temperatura gazului de evacuare
continutul de vapori de apa al gazului de evacuare
resiunea statica in conducta gazelor de evacuare
presiunea atmosferica
perioada de monitorizare/perioada relevanta pentru calculul mediei

Pe langa parametrii mentionati mai sus, pentru o buna functionare a cazanului si a instalatiei de
inlaturare a gazelor de ardere, sunt necesare masurari suplimentare ale unor anumiti parametri
(cum sunt voltajul si electricitatea (filtre electrostatice), caderea de presiune (filtre-sac), PH-ul
fluidelor din scrubere (scrubere) si ale concentratiilor de agent poluant din diferite locatii ale
conductelor de gaze de ardere.

3.14.3 Zonele de prelevare

Punctele de prelevare trebuie sa vina in intampinarea directivelor relevante pe plan
national. Cu privire la prelevare (figura 1.42)

Cele doua tipuri importante de monitorizare a emisiilor continue (CEM) sunt:

in situ, la care mostra este analizata la cos sau conducta, cu tratament de
prelevare redus sau fara
extractiv, la care prelevarea este cu extractie pentru analiza din orice loc (fie
pentru un laborator la fata locului sau pentru un client din afara).


Figura 3.42: Doua surse de configurare a monitorizarii emisiilor
[106, Sloss, 1997]

Punctele de prelevare tipice:

sunt reprezentative
sunt clar marcate
Transmitator
tip
Receptor
Procesor
data
Tub pentru
mostre/probe
Tip extractiv
Analizor
Procesor
date
Prelucrare
mostre
Capitolul 3
150 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
daca este posibil, sa nu fie o perturbatie a fluxului liber in sectiunea masurata
punctele de monitorizare sa poata fi inchise
sa fie alimentate cu energie necesara
sa corespunda conditiilor de asigurare a sanatatii si protectiei muncii

3.14.4 Monitorizarea emisiilor

Monitorizarea emisiilor este efectuata pentru a determina substantele in gazele curate sau in
apele reziduale astfel incat sa poata fi raportate, sau efectuata pentru a controla procesul de
ardere sau instalatia de evacuare a gazelor, sau pentru a estima impactul instalatiei sau
procesului asupra mediului. Procesul de control si monitorizare a emisiilor in aer aplicat curent
la instalatiile energetice este prezentat in Figura 3.43.


Figura 3.43: Un exemplu de control de proces si de monitorizare a emisiilor in aer in instalatiile
energetice
[106, Sloss, 1997]

Analiza de monitorizare poate fi facuta prin masuratori directe (adica prin testarea
directa a sursei) sau din calcule bazate pe masuratori al parametrilor de functionare.
Pentru instalatiile noi si pentru schimbarile substantiale intr-o instalatie, factorii de
emisie pot fi utilizati la estimarea emisiilor in mediul inconjurator.

Inainte de efectuarea masuratorilor, planurile de monitorizare pot fi realizate tinand cont
de:
modul de functionare (instalatii in avarie sau in rezerva, instalatii cu timp de
operare redus in acord cu necesarul de energie, instalatii cu incarcare de varf
sau medie si incarcare la baza sau instalatii care functioneaza in permanenta)
gradul de functionare a filtrarii gazului de evacuare sau a instalatiilor de
tratarea a apei uzate
conditiile de functionare in instalatie (continue, discontinue, operatii de
pornire si oprire) si
efectul factorilor termodinamici de interferinta

Acesti factori formeaza baza pentru selectarea conditiilor de functionare:
la care se pot inregistra emisii ridicate
pentru alegerea numarului si duratei masuratorilor
Transformator
Alimentare
combustibil
si aer
Cenusa cazan
Filtru pulberi
Amoniac Desulfurare flux de
gaz
Praf
Praf
Viteza gazului
incalzitor
Analiza masuratorilor si
sistemul de evaluare
Motor de opacitate Proba temperatura/ viteza
Analizor
Monitor praf
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 151
pentru alegerea celor mai potrivite metode de masurare
si pentru determinarea pozitiei punctelor de masurare si a punctelor specifice
de masurare. Pentru emisiile din apa reziduala pot fi folosite prelevari
aleatori sau prelevari complexe de 24 de ore bazate pe fluxul proportional
sau prelevari mediate in timp.

Pentru functionari continue, timpul minim de colectare a probei sau de masurare este de
jumatate de ora. Pentru determinarea substantelor asemanatoare cu PCDD/PCDF, timpul de
masurare este mai lung si in consecinta, alti timpi de referinta pot fi necesari datorita limitari
detectiei. Pentru functionarea continua, cand fluctuatiile sunt slabe in caracteristicile emisiei, pot
fi facute trei masuratori individuale la cel mai ridicat nivel de emisie. Prelevarea sau masurarea
se executa numai in timpul functionarii instalatiei iar aerul este exclus.

3.14.4.1 Monitorizare continua

In general, masuratorile directe sunt cele mai exacte si preferate metode de monitorizare a
emisiilor. Monitorizarea continua a emisiilor unui numar de componente din gaze sau din apa
reziduala este posibila si, in multe cazuri, concentratiile exacte (mg/Nm
3
sau mg/l) pot fi
raportate continuu sau ca valori medii perioade de timp agreate (jumatati de ora, zile etc). In
orice caz, premisele sunt ca infrastructura existenta sa fie buna iar personalul care opereaza
dispozitive sa fie scolarizat si disponibil (pentru proceduri de calibare, etc). In aceste cazuri, se
intocmeste o analiza a mediilor si o utilizare a procentuala care constitue o metoda flexibila
pentru a demonstra indeplinirea conditiilor permise. Diferentele majore cum sunt supra/sub
presiunile gazelor de ardere, fluctuatiile de presiune, temperatura gazului de ardere, etc. trebuie
luate in considerare la alegerea echipamentului. In aceste cazuri sunt preferate masuratorile
discontinue, de exemplu masuratorile anuale/semestriale (daca sunt mai practice).

3.14.4.2 Masuratori discontinue

In cazul in care monitorizarea continua nu este posibila, valoarea va fi media de-a lungul
perioadei de prelevare. Concentratiile din apa reziduala sunt adesea date ca un total de materiale
solubile si insolubile.


3.14.4.3 Estimari ale emisiei bazata pe masuratori ai parametrilor de exploatare

Nu este totdeauna necesar sa se masoare direct emisiile de la o sursa pentru a cuantifica emisiile
reale.Pentru sursele care au calitate relativ ridicata a factorilor de emisie sau a algoritmilor de
estimare ai emisiei care a demonstrat ca pot estima emisiile cu un inalt grad de exactitate pe
domeniul tipic al conditiitilor de functionare, pot fi utilizate pentru monitorizarea emisiilor prin
colectarea si procesarea datelor rezultate din aceste activitati [1, Corinair, 1996]. Folosirea
factorilor de emisie corect determinati poate duce la obtinerea de date mai robuste si mai de
incredere in ceea ce priveste emisiile total decat folosirea catorva puncte de prelevare a
mostrelor/masurare.

Sistemele de monitorizare si previzionare a emisiilor sunt folosite pe scara larga la turbinele cu
gaz pentru determinarea emisiilor de NO
X
/CO/CO
2.
Aceste sisteme sunt computerizate si se
bazeaza pe inregistrarea unui numar de variabile ale procesului, precum fluxul de combustibil,
temperatura de ardere, temperatura/ presiunea mediului ambiental etc. Parametrii sunt apoi
procesati printr-un algoritm specific fiecarei instalatii pentru a determina concentratiile de
poluanti insemnati eliberati in atmosfera sau de poluanti eliberati in cantitati mari. Sistemele
sunt de regula calibrate prin monitorizare discontinua anuala si s-au dovedit a fi foarte exacte.
Exista de asemenea pachete particulare si pachete disponibile pe piata.


Capitolul 3
152 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Analiza combustibilului poate fi folosita pentru predictia compusilor cum ar fi SO
2
, CO
2
si
elemente cum ar fi metalele si alte emisii bazate pe aplicarea legilor de conservare, daca se
masoara debitul de combustibil. Prezenta anumitor elemente cum ar fi sulful si metalele in
combustibil pot fi atunci utilizate la calculul prezentei lor in gazele de evacuare[2, ESAA,
1999]. Daca presupunem transformarea completa a sulfului, de exemplu emisiile de SO
2
la
arderea pacurii, poate fi calculata de exemplu emisia de SO
2
pe baza continutului de sulf prezent
in pacura.

3.14.4.4 Factorii de emisie

Daca nu sunt disponibile date masurate, factorii de emisie pot fi de asemenea utilizati la
estimarea emisiilor din instalatiile mari de ardere. Factorii de emisie se pot baza fie pe
consumul de combustibil (g/tona de combustibil consumat), fie pe consumul de energie (g/GJ de
energie de intrare).

O instalatie de ardere poate fi tratata fie ca un intreg (fara sa tina seama de felul/marimea
fiecarui cazan) sau pe parti, adica pe fiecare cazan. Diferentele in proiectarea si functionarea
cazanelor, in combustibili utilizati si/sau dispozitivelor de control instalate implica diversi
factori de emisie.Acelasi lucru se aplica la turbinele cu gaz si masini stationare.

Pentru a determina cantitatea de agent poluant emisa prin utilizarea unui factor de emisie, este
de asemeni necesar sa avem informatii despre gradul de activitate al instalatiei. Gradul de
activitate si factorul de emisie trebuie sa fie determinati pentru acelasi nivel de agregate (adica
la instalatia ca un intreg sau cazan cu cazan) prin utilizarea datelor disponibile (consum de
combustibil). Pentru gradul de activitate, se utilizeaza energia la intrare (GJ), dar in principiu se
pot aplica si alte relatii.

Pentru a obtine factorii de emisie se propun doua abordari diferite:

Factorul de emisie general: Factorul de emisie general este o valoare medie pentru categorii
definite de cazane luand in consideratie masurile de reducere aplicate (primare si secundare).
Factorul de emisie general este raportat numai la tipul de combustibil utilizat si se aplica pentru
toti poluantii considerati, exceptie facand SO
2
. Nu se poate aplica pentru SO
2
, deoarece sulful
continut in combustibil este solicitat pentru determinarea corecta a emisiilor de SO
2
. Factorii de
emisie generali trebuiesc utilizati (ca masura provizorie) numai unde datele tehnice specifice nu
sunt disponibile.

Factorul de emisie specific: Factorul de emisie specific este o valoare definita individual
pentru cazane luand in consideratie masurile de reducere (primare si secundare). Un factor de
emisie specific se raporteaza la caracteristicile individuale ale combustibililor (continutul de
sulf al combustibilului) si la parametrii tehnologici specifici.

In principiu, datele specifice instalatiei, daca sunt disponibile, trebuie folosite pentru
determinarea factorilor de emisie. Fiecarui factor de emisie, parametrii datelor de productie si
activitate ii este repartizata o litera ca grad de calitate evaluat in acord cu urmatoarele definitii.
Conform [1, Corinair, 1996] ] se aplica urmatoarea directiva:

A O estimare bazata pe un numar mare de masuratori facute la un numar mare de instalatii
care reprezinta deplin sectorul .

B O estimare bazata pe un numar mare de masuratori facute la un numar mare de instalatii
acestea reprezentand o mare parte a sectorului.

C O estimare bazata pe un numar mare de masuratori facute la un numar mic de instalatii
reprezentative, sau un rationament inginereasc bazat pe un numar relevant de fapte.

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 153
D O estimare bazata pe o singura masuratoare sau un calcul ingineresc derivat dintr-un
numar de fapte relevante si unele presupuneri.

E O estimare bazata pe o calcul ingineresc derivat numai din presupuneri.

Pentru informatii mai detailate pentru estimarea emisiilor care folosesc factori de emisie si
evaluarea calitatii totale prin combinarea diferitelor evaluari ale calitatii, de exemplu pentru
factorul de emisie si evaluarea activitatii, va rugam sa consultati EMEP/CORINAIR
Atmospheric Emission Inventory Guidebook [1, Corinair, 1996].

3.14.5 Raportarea datelor de emisie

Toate rapoartele de masuratori si protocoluri de masuratori trebuie sa fie in conformitate cu
directivele relevante pe plan national si international.

Raportul contine de regula:

obiectivul campanei de monitorizare
informatii generale asupra masuratorilor
o descriere a instalatiei, datele constructive si de functionare
conditii de functionare pe durata masuratorilor
informatii asupra planului de masuratori
detalii ale zonelor de prelevare
descrieri ale metodelor de masurare
prezentarea tabelara a masuratorilor individuale, incluzand temperaturi,
debite de gaze sau volume
o evaluare a rezultatelor
o analiza a erorilor
o prezentare a masurilor de asigurare a calitatii, si
o concluzie.


3.15 Instrumentele managementului de mediu

Descriere: Cea mai buna performanta in domeniul mediului este in mod curent obtinuta de
instalatia cu cea mai buna tehnologie exploatata intr-o maniera cat mai efectiva si eficienta.
Aceasta este recunoscut prin definitia din Directiva IPPC de tehnici ca atat tehnologia
utilizata cat si modul prin care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata si
scoasa din exploatare.

Pentru instalatiile IPPC, un Sistem de Management al Mediului (EMS) este un instrument pe
care oparatorii il pot folosi pentru a aborda rezultatele proiectarii, constructiei, intretinerii,
exploatarii si scoaterii din exploatare pe o cale sistematica si demonstrabila. Un EMS include
structura organizatorica, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru
dezvoltarea, implementarea, mentinerea, analizarea si monitorizarea politicii de mediu.
Sistemele Managementului de Mediu sunt cele mai efective si eficiente in care ele formeaza o
parte inerenta a managementului general si de exploatare a unei instalatii.

In Uniunea Europeana, multe organizatii au decis in voluntar sa implementeze a sistemele de
management al mediului pe baza EN ISO 14001: 1996 sau Ecomanagement si schema de audit
din UE si anume EMAS. EMAS include cerintele sistemului de management EN ISO 14001,
dar subliniaza in plus conformitatea cu legea, performanta de mediu cat si implicarea
angajatilor; se solicita de asemeni auditul extern al sistemului de management si validarea unei
declaratii publice in domeniul mediului (in EN ISO 14001 auto-declaratia este o alternativa la
auditul extern). Exista de asemenea multe organizatii care au decis sa puna in locul lor EMS-uri
nestandardizate.
Capitolul 3
154 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

In timp ce ambele sisteme standardizate (EN ISO 14001: 1996 si EMAS) si sistemele
nestandardizate dezvoltate in functie de client iau in principiu organizatia ca entitate, acest
document abordeaza strict si nu include toate activitatile organizatiei de ex. cu privire la
produsele si serviciile lor, datorita faptului ca aceasta Directiva IPPC reglementeaza entitatea ca
fiind instalatia (definita in Articolul 2).

Un sistem de management al mediului (EMS) pentru o instalatie IPPC poate contine
urmatoarele componente:

(a) definirea unei politici de mediu
(b) planificarea si stabilirea obiectivelor cat si a tintelor
(c) implementarea si aplicarea procedurilor
(d) verificarea si actiune corectiva
(e) analiza managementului
(f) pregatirea unei declaratii standard de mediu
(g) validarea de organismul de certificare sau un verificator EMS extern
(h) conceperea consideratiilor pentru scoaterea din functiune la sfarsitul
duratei de viata a instalatiei
(i) dezvoltarea tehnologiilor nepoluante
(j) benchmarking

Aceste trasaturi sunt explicate intr-o masura oarecum mai detaliata mai jos. Pentru informatii
mai detailate asupra componentelor de (a) la (g), care sunt incluse toate in EMAS, cititorului i se
recomanda literatura de referinta indicata mai jos

(a) Definirea unei politici de mediu
Managementul de top este responsabil pentru definirea unei politici de mediu referitoare
la o instalatie si asigura ca aceasta este conforma in ceea ce priveste:

Potrivita cu natura, scara si impacturile cu mediul ale activitatilor
Include un angajament de prevenire si control al poluarii
Include un angajament de respectare a legilslatiei si reglementarilor
relevante de mediu aplicabile in totalitate, cat si altor solicitari la care
organizatia subscrie
Prevede cadrul pentru stabilirea si analiza obiectivelor si tintelor de mediu
Este documentata si comunicata tuturor angajatilor
Este disponibila pentru public si pentru toate partile interesate.

(b) Planificarea, adica:
Procedurile de identificare a aspectelor de mediu ale instalatiei, pentru
determinarea activitatilor care au sau care pot avea impacturi importante
asupra mediului, si sa pastreze aceasta informatie la zi
Proceduri de identificare si accesul la legislatie cat si la alte cerinte la care
organizatia subscrie si care se aplica aspectelor de mediu ale activitatilor
acesteia
Stabilirea si analiza obiectivelor si tintelor de mediu documentate, luand in
considerare cerintele legale si de alta natura, precum si din punctele de
vedere ale partilor interesate
Stabilirea si aducerea la zi cu regularitate a unui program de management de
mediu, incluzand desemnarea de responsabilitati pentru realizarea
obiectivelor si tintelor realizate pentru fiecare functiune relevanta si nivel
mediu si intervalul de timp in care ele sunt de realizat.

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 155
(c) Implementarea si aplicarea procedurilor
Este important sa se detina sisteme implementate care sa asigure ca aceste proceduri sunt
cunoscute, intelese si indeplinite, de aceea managementul de mediu eficient include:

(i) Structura si responsabilitate
Definirea, documentarea si comunicarea rolurilor responsabilitatilor si autoritatilor,
ceea ce include astfel alegerea unui reprezentant special pentru managementul
mediului
Prevederea resurselor esentiale pentru implementarea si controlul sistemului de
management al mediului, incluzand resursele umane, specialisti competenti,
tehnologia si resursele financiare.

(ii) Instruirea, constientizarea si competenta
Identificarea necesitatilor de instruire care sa asigure ca tot personalul ale carui
actiuni pot avea impact asupra mediului a beneficiat de instruirea corespunzatoare.

(iii) Comunicarea
Stabilirea si mentinerea procedurilor pentru comunicarea interna intre diverse
niveluri si functii ale instalatiei ca si a procedurilor care sunt un sprijin in dialogul
cu partile interesate din exterior precum a procedurilor si receptarea, documentarea
si, unde este rezonabil raspunsul la o comunicare relevanta dinstre partile interesate
din exterior.

(iv) Implicarea angajatilor
Implicarea angajatilor in procesul direct in vederea indeplinirii unui inalt nivel de
performanta in domeniul mediului prin aplicarea unor forme potrivite de participare
cum ar fi sistemul registrului de propuneri sau grupuri de lucru pe baza de proiect
sau comitete de mediu.

(v) Documentarea
Stabilirea si mentinerea informatiei actualizate, pe hartie sau in format electronic,
astfel incat sa descrie elementele de baza ale sistemului de management si
interactiunea lor si sa prevada indrumarea catre literatura de referinta.

(vi) Controlul eficient al procesului
Controlul adecvat al proceselor in toate modurile de operare, adica pregatirea,
pornirea, operatii de rutina, oprirea si conditii anormale.
Identificarea principalilor indicatori de performanta si a metodelor de masurare si
control al acestor parametrii (flux, presiune temperatura, compozitie si cantitate)
Documentarea si analizarea conditiilor de operare anormale pentru identificarea
cauzelor de baza si luarea de masuri pentru a se asigura ca evenimentele nu se
repeta (aceasta poate fi facilitata de o cultura fara acuzatii unde identificarea
cauzelor este mai importanta decat distribuirea de acuzatii indivizilor)

(vii) Programul de mentenanta
Stabilirea unui program structurat de mentenanta bazat pe descrieri tehnice ale
echipamentului, norme etc. ca si orice deteriorari ale echipamentului cat si
consecintele acestora
Sustinerea programului de mentenanta prin sisteme potrivite de inregistrare si teste
de diagnosticare
Alocarea clara a responsabilitatilor pentru planificarea si executarea mentenantei

(viii) Pregatirea pentru situatii de urgenta si raspunsul la astfel de situatii
Stabilirea si mentinerea procedurilor pentru identificarea potentialului si
raspunsului la accidente si situatii de urgenta, pentru prevenirea si scaderea
impactului asupra mediului care poate fi asociat cu acestea.
Capitolul 3
156 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

(d) Verificarea si actiuni corective, adica:

(i) Monitorizarea si masuratori
Stabilirea si mentinerea procedurilor periodice documentate pentru monitorizare si
masurare, caracteristicilor determinante ale operatiilor si activitatilor care pot avea
un impact important asupra mediului, incluzand inregistrarea informatiei pentru
urmarirea performantei, controalele operationale relevante si conformarea cu tintele
si obiectivele de mediu ale instalatiei (vezi de asemenea documentul Referinta la
Monitorizarea Emisiilor)
Stabilirea si mentinerea procedurilor documentate pentru evaluarea perioadica cu
respectarea legislatiei relevante si a reglementarilor de mediu.

(ii) Actiuni corective si de prevenire
Stabilirea si mentinerea procedurilor pentru definirea responsabilitatii si autoritatii
pentru tratarea si investigarea neconformitatilor cu conditiile permise, alte cerinte
legale precum obiective si tinte, constituind actiuni de reducere a oricaror impacturi
cauzate si pentru initierea si completarea actiunii corective si de prevenire care sunt
corespunzatoare importantei problemei si proportionale cu impactul rezultat asupra
mediului.

(iii) Inregistrari
Stabilirea si intretinerea procedurilor pentru identificarea, intretinerea si depozitarea
inregistrarilor de mediu clare, identificabile si usor de gasit, incluzand inregistrarile
de instruire si rezultatele auditurilor si reviziilor.

(iv) Auditul
Stabilirea si intretinerea programelor si procedurilor pentru auditurile sistemului de
management al mediului care include discutii cu personalul, inspectarea conditiilor
de operare a echipamentului si analizarea inregistrarilor si a documentatiei ale carui
rezultate scrise intr-un raport, sa fie indeplinite impartial si obiectiv de catre
angajati (audituri interne) sau partile externe (audituri externe), acoperind scopul
auditului, frecventa si metodologiile, ca si responsabilitatile si cerintele pentru
conducerea auditurilor si raportarea rezultatelor, pentru a determina daca sistemul
de management al mediului este conform aranjamentelor planificate si a fost corect
implementat si intretinut.
Completarea auditului sau a unui ciclu de audituri, in mod corespunzator la
intervale nu mai lungi de 3 ani, care depinzand de natura, scara si complexitatea
activitatilor, de semnificatia impacturilor de mediu, de importanta si urgenta
problemelor detectate de auditurile precedente si istoricul problemelor de mediu,
activitatile mai complexe cu impact mai mare asupra mediului sunt auditate mai
frecvent
Existenta mecanismelor corespunzatoare, implementate pentru a asigura ca
rezultatele auditului sunt urmarite cu perseverenta.

(v) Evaluarea periodica de conformare legala
analizarea conformitatii cu legislatia de mediu aplicabila si a autorizatiilor de mediu
primite de instalatie
Documentatarea evaluarii.

(e) Analiza managementului, adica:
Analiza, de catre managementul de top, la intervalele pe care acesta le stabileste, a
sistemului de management al mediului pentru a se asigura ca este in continuare
corespunzator, adecvat si eficient
Asigurarea faptului ca informatia necesara este colectata pentru a permite
managementului sa efectueze aceasta evaluare
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 157
Documentarea evaluarii.

(f) Pregatirea unei declaratii de mediu corespunzatoare
Pregatirea unei declaratii de mediu care acorda o atentie speciala rezultatelor obtinute
de instalatie fata de obiectivele si tintele de mediu. Se intocmeste cu regularitate- o data
pe an sau la o frecventa mai redusa depinzand de importanta emisiilor, producerii de
deseuri etc. Se refera la informatii de interes pentru partile interesate si este disponibila
public (in publicatii electronice, biblioteci etc.)

Cand se realizeaza o declaratie, operatorul poate folosi indicatorii de performanta
relevanti de mediu existenti, asigurandu-se ca indicatorii alesi:
indica o evaluare exacta a performantelor instalatiei
sunt inteligibili si lipsiti de ambiguitate
permit comparararea de la an la an pentru a evalua dezvoltarea performantei de
mediu a instalatiei
permit comparararea cu reperele corespunzatoare la nivel de sector, la nivel
regional sau la nivel national
Permit comparararea cu cerintele corespunzatoare obisnuite.

(g) Validarea de catre organismele de certificare sau de catre un verificator EMS extern
Avand sistemul de management, procedura de audit si declaratia de mediu analizate si
validate de organismul de certificare acreditat sau de verificator EMS extern, pot, daca
sunt efectuate corespunzator sa conduca la cresterea credibilitatii sistemului.

(h) Consideratii de proiectare pentru scoaterea din functiune la sfarsitul duratei de viata a
instalatiei
Se ia in consideratie impactul asupra mediului la eventuala scoatere din functiune a
unitatii in stadiul de proiectare a unei instalatii noi, ceea ce face scoaterea din functiune
mai usoara, curata si ieftina
Scoaterea din functiune presupune riscuri de contaminare a mediului pentru pamant (si
panza freatica) si genereaza mari cantitati de deseuri solide. Tehnicile de prevenire sunt
specifice procesului dar consideratiile generale pot include:
evitarea structurilor subterane
incorporarea unor dispozitive care usureaza demontarea
alegerea finisarilor suprafetelor care sunt usor de contaminat
utilizarea unor configuratii echipamentului care minimizeaza produsele chimice
si faciliteaza drenarea si spalarea
proiectarea flexibila, unitati incluse care contin si inchidere pe faze
Folosirea acolo unde este posibil a materialelor biodegradabile si reciclabile

(i) Dezvoltarea unor tehnologii mai curate
Protectia mediului trebuie sa fie o caracteristica importanta pentru orice activitati de
proiectare a proceselor efectuate de catre operator, deoarece tehnicile incorporate din
etapele de inceput ale proiectarii sunt eficace si ieftine. Avand in vedere dezvoltarea
tehnologiilor curate, se poate realiza prin activitati de cercetare-dezvoltare si studii. Ca
o alternativa la activitatile interne, se pot asigura facilitati acolo unde este posibil sa se
faca munca in comisii cu ajutorul altor operatori sau institute de cercetare care activeaza
in domeniu.

(j) Benchmarking, adica:
Efectuarea de comparatii sistematice si corespunzatoare cu sectoare, nivelele nationale
si regionale, inclusiv eficienta energetica si activitati de conservare a energiei, alegerea
materialelor de intrare, emisiile in aer si descarcarile in apa (utilizarea de exemplu a
European Pollutant Emission Register, EPER), cosumul de apa si producerea deseurilor.


Capitolul 3
158 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
EMS standardizate si nestandardizate

Un EMS poate lua forma unui sistem standardizat sau nestandardizat (obisnuit).
Implementarea si aderarea la sistemul standardizat international acceptat cum ar fi EN ISO
14001: 1996 poate da o mai mare credibilitate EMS-ului, in special cand este supus la o
verificare externa corespunzatoar. EMAS confera o credibilitate sporita datorita interactiunii cu
publicul printr-o declaratie de mediu si pune la dispozitie un mecanism care sa asigure
respectarea legislatiei de mediu aplicabile. In orice caz, sistemele nestandardizate pot fi in
principiu la fel de eficiente cand sunt corect proiectate si implementate.

Beneficiile de mediu obtinute: Implementarea si aderarea la un EMS focalizeaza atentia unui
operator asupra performantei de mediu a instalatiei. In special, mentinerea si respectarea unor
proceduri clare de operare pentru situatii normale si anormale si liniile asociate de
responsabilitate trebuie sa asigure ca conditiile de autorizare ale instalatiei cat si alte tinte si
obiective de mediu sunt prezente in permanenta.

Sistemele managementului de mediu asigura in mod obisnuit imbunatatirea continua a
performantei de mediu a instalatiei. Cu cat punctul de pornire este slab, cu atat mai importante
sunt imbunatatirile ce pot fi asteptate pe termen scurt. Daca instalatia dispune deja de
performante de mediu in general bune, sistemul ajuta operatorul sa mentina un nivel ridicat de
performanta.

Efecte colaterale: Tehnicile managementului de mediu sunt proiectate pentru a se adresa
impactului general aupra mediului, ceea ce corespunde cu abordarea integrata a Directivei IPPC.

Date operationale: Nu au fost raportate informatii specifice.

Aplicabilitate: Componentele descrise mai sus pot fi aplicate in mod obisnuit la toate
instalatiile IPPC. Scopul (nivelul de detaliere) si natura EMS-ului (de ex: standardizata sau
nestandardizata) va fi in general raportata la natura, scara si complexitatea instalatiei, cat si la
gama de impacturi asupra mediului pe care acestea il pot avea.

Efecte economice: Este dificil sa se determine cu exactitate costurile si beneficiile economice
ale introducerii si mentinerii unui bun EMS. Un numar de studii sunt prezentate in cele ce
urmeaza. In orice caz acestea sunt doar exemple iar rezultatele lor nu sunt pe deplin coerente.
Ele pot sa nu fie reprezentative pentru toate sectoarele din UE si de aceea trebuiesc tratate cu
atentie.

Un studiu efectuat in Suedia, realizat in 1999, a supravegheat toate cele 360 de companii care
erau certificate ISO si inregistrate EMAS. Cu o rata a raspunsului de 50% s-a concluzionat
printre altele ca:

cheltuielile pentru introducerea si operarea EMS sunt ridicate dar nu nerezonabile, cu
exceptia unui numar mic de companii. Se asteapta ca in viitor costurile sa scada.
un grad mai inalt de coordonare si integrare al EMS-ului cu alte sisteme de management
sunt vazute ca o posibila cale de reducere a costurilor
Jumatate din totalul obiectivelor si tintelor de mediu dau rezultate satisfactoare, conducand
dupa un an de zile la economii si/sau venituri crescute.
Cele mai mari economii a fost facute prin scaderea cheltuielilor cu energia, cu tratarea
deseurilor si a materialele brute
Majoritatea companiilor cred ca pozitia lor pe piata a fost intarita prin EMS. Una din trei
companii raporteaza venituri crescute datorita EMS-ului.
In unele State Membre daca instalatia a fost certificata, taxele care sunt cerute pentru
supraveghere se reduc.

Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 159
Un numar de studii
5
arata ca exista o relatie inversa intre marimea companiei si costurile de
implementare a unui EMS. O relatie similara inversa exista pentru perioada recuperarii
capitalului investit. Ambele elemente implica o relatie mai putin favorabila cost-beneficiu
pentru implementarea unui EMS intr-un SME comparativ cu companii mai mari.

Potrivit unui studiu din Elvetia, costul mediu pentru constructia si utilizarea ISO 14001 poate
varia astfel:

Pentru o companie care cuprinde intre 1 si 49 de angajati: 64000 CHF (44000 EURO)
pentru constructia EMS-ului si 16000 CHF (11000 EURO) pe an pentru operarea acestuia
Pentru o zona industriala cu mai mult de 250 de angajati: 367000 CHF (252000 EURO)
pentru constructia EMS-ului si 155000 CHF (106000 EURO) pe an pentru operarea
acestuia.

Aceste valori medii nu reprezinta in mod necesar costul real deoarece acest cost pentru o zona
industriala determinata, si sunt de asemenea dependente in mare masura de un numar important
de lucruri (poluanti, consum de energie,) cat si de complexitatea problemelor care urmeaza
sa fie studiate.

Un recent studiu din Germania [169, Schaltegger S. Wagner, 2002] arata urmatoarele costuri
EMAS pentru diferite ramuri. Se poate observa ca aceste date sunt mult mai mici decat cele care
apar in studiul realizat in Elvetia. Aceasta este o confirmare a dificultatii de determinare a
costurilor unui EMS.

Costuri pentru constructie (EURO):
minimum - 18750
maximum - 75000
medie - 50000

Costuri pentru validare (EURO):
minimum - 5000
maximum - 12500
medie - 6000

Un studiu efectuat de Institutul German al Antreprenorilor [170, UNI/ASU, 1997] da informatii
despre economiile medii obtinute din EMAS pe an si timpul mediu recuperare a investitiilor. De
exemplu, pentru implementarea unor costuri de 80000 de EURO au realizat economii medii de
50000 de EURO pe an, corespunzator timpului de returnare a platii in jurul unui 1 an si
jumatate.

Costurile externe referitoare la verificarea sistemului pot fi estimate din ghidul publicat de
Forumul International de Acreditare (http://www.iaf.nu).

Stimuli pentru implementare: Sistemele de management ale mediului pot furniza un numar
de avantaje, ca de exemplu:
imbunatatirea capacitatii de intelegere a aspectelor de mediu ale companiei
Imbunatatirea bazelor pentru luarea deciziilor
Imbunatatirea motivatiei personalului
Oportunitati suplimentare pentru reducerea costului de exploatare si imbunatatirea calitatii
productiei
Imbunatatirea performantei de mediu
Imbunatatirea imaginii companiei
Reducerea datoriilor si a costurilor de asigurare si a costurilor cauzare de neconformitate

5
E.g. Dyllick si Hamschmidt (2000, 73) citati in Klemisch H. si R. Holger, Sisteme de management de mediu in intreprinderi
mici si mijlocii concluziile implementarii de pana acum, KNI Papers 01 / 02, ianuarie 2002, p 15; Clausen J., M. Keil si M.
Jungwirth, Statutul EMAS in UE. Eco-Management ca instrument pentru Dezvoltarea Durabila Studiu literar, Institutul de
Cercetare Economico-Ecologica (Berlin) si Ecologie Institutul pentru Politica Internationala si Europeana (Berlin), 2002, p
15.
Capitolul 3
160 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Cresterea atractivitatii pentru angajati, clienti si investitori
Cresterea increderii in compensari, care ar putea conduce la reducerea supravegherii
periodice
Imbunatatirea relatiilor cu grupuri de mediu.

Exemple de instalatii: Aspectele descrise la punctele (a) - (e) sunt elemente ale sistemului EN
ISO 14001: 1996 si Eco Managementului Comunitatii Europene si ale Schemei de Audit
(EMAS), pe cand aspectele de la punctele (f) si (g) sunt specifice pentru EMAS. Aceste doua
sisteme standardizate sunt aplicate pentru un numar de instalatii IPPC. De exemplu, 357 de
organizatii din cadrul UE din domeniul industrei chimice si a produselor chimice (NACE code
24) au fost inregistrate in iulie 2002 de catre EMAS, majoritatea operand instalatii IPPC.

In Marea Britanie, Agentia de Mediu din Anglia si Tara Galilor a supraveghiat in 2001
instalatiile reglementate de IPC (precursoarele IPPC-urilor). S-a aratat ca 32% din cei care au
raspuns a fost certificati ISO 14001 (corespunzator a 21% din totalul instalatiilor IPC) si 7% au
fost iregistrate EMAS. Toate fabricile de ciment din Marea Britanie (in jurul a 20) sunt
certificate ISO 14001 si majoritatea sunt inregistrate EMAS. In Irlanda, unde stabilirea unui
EMS (nu este necesara un tip standardizat) este ceruta pentru autorizarea IPC, o estimare de 100
din aproximativ 500 de instalatii autorizate a stabilit ca au un EMS in conformitate cu ISO
14001, iar celelalte 400 de instalatii au optat pentru un EMS nestandardizat.

Literatura de referinta: [194, EC, 2002].


3.15.1 Cele mai bune tehnici disponibile(BAT) pentru managementul de
mediu

Un numar de tehnici de management de mediu sunt determinate ca fiind cele mai bune tehnici
disponibile. Scopul (de ex. la nivel de detaliu) si natura EMS (de ex. standardizat sau
nestandardizat) va fi in general raportat la natura, scara si complexitatea instalatiei, si gama
impacturilor pe care le poate avea cu mediul.

BAT trebuie sa fie implementate si legate de un Sistem de Management al Mediului, adaptat
circumstantelor individuale avand urmatoarele aspecte: (vezi sectiunea de mai sus)

definirea unei politici de mediu pentru o instalatie de catre managementul de varf
(acceptarea de catre managementul de varf este vazuta ca o preconditie pentru aplicarea cu
succes a altor aspecte ale EMS)
planificarea si stabilirea procedurilor necesare
implementarea procedurilor, cu acordarea unei atentii speciale la
structura si responsabilitate
instruirea, constientizarea si competenta
comunicarea
implicarea angajatilor
documentarea
controlul eficient al procesului
programul de mentenanta
pregatirea in caz de urgenta si raspunsul
protectia in conformitate cu legislatia de mediu.
verificarea performantei si intreprinderea de actiuni corective, cu acordarea unei atentii
speciale la
monitorizare si masurare (vezi de asemenea Documentul de Referinta asupra
Monitorizarii Emisiilor)
actiuni corective si de prevenire
mentenanta inregistrarilor
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 161
auditul intern independent (unde este practicabil) pentru a determina daca sistemul
de management de mediu este conform cu dispozitivele planificate si daca a fost
implementat si intretinut corespunzator.
Analiza de catre managementul de varf

Urmatoarele trei aspecte, care pot completa pasii de mai sus, sunt considerate ca sustin
masurile. In orice caz, absenta lor este in general incompatibila cu BAT. Acesti trei pasi
suplimentari sunt:

Detinerea unui sistem de management si a unei proceduri de audit examinate si validate de
un organism de certificare acreditat sau de un verificator extern EMS
Pregatirea si publicarea (este posibila si validarea externa) a unei declaratii de mediu
conforme care sa descrie toate aspectele semnificative de mediu ale instalatiei, astfel incat
sa permita o comparatie an de an cu obiectivele de mediu si tintele ca si cu nivelul de
evolutie al sectorului
Implementarea si aderarea la un sistem voluntar acceptat international cum ar fi EMAS si
EN ISO 14001: 1996. Acest pas voluntar ar putea da o credibilitate mai ridicata pentru
EMS. In special EMAS, care reuneste toate aspectele mentionate mai sus, confera o mai
mare credibilitate. In orice caz, sistemele nestandardizate pot fi in principiu la fel de
eficiente cu conditia sa fie corect proiectate si implementate.

Specific pentru acest sector industrial, este de asemenea important a se considera urmatoarele
aspecte potentiale ale EMS:

Sa se acorde atentie impactului asupra mediului la o eventuala scoatere din functiune a
unitatii inca din faza de proiectare a unei noi instalatii
Sa se acorde atentie dezvoltarii tehnologiilor mai curate
Unde este practicabil, evaluarea periodica a dezvoltarii sectorului, incluzand eficienta
energetica si activitatile de conservare a energiei, alegerea materilor prime, emisiile in aer,
descarcari in apa, consumul de apa si producerea de deseuri.

Capitolul 3
162 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

3.16 O introducere in abordarea integrata a protectiei mediului
luata ca un intreg

In urmatorul text, se discuta abordarea integrata din trei puncte de vedere [59, Finnish LCP WG,
2000]:

Influenta reciproca a tehnicilor de reducere pentru diversi poluanti prin caracteristicile
inerente ale procesului IMA in cauza
Dependenta de performanta a unei tehnici de reducere a emisiei de poluanti ca functie de
influenta altor agenti de mediu, energie, consumabile, fluxuri produse si calitatea
substantelor continute de deseuri si de problemele economice
Necesitatea de a gasi un echilibru corespunzator intre beneficiile de mediu (reducerea
diveselor emisiilor de poluanti) efectele colaterale, banii si energia cheltuita.

Un exemplu de influentare reciproca a poluarii cauzate IMA este interdependenta intre emisiile
de NO
x
de la arzatoarele cu NO
x
redus, carbunele nears, CO si hidrocarburi. Incercarile de a
minimiza formarea de NO
x
, in unele puncte cauzeaza cresterea rapida a fractiunilor nearse din
combustibil. Aceasta nu reduce numai eficienta arderii, dar poate crea noi poluanti, CO si
hidrocarburi nearse, care nu pot fi eliminate din gaze la un cost rezonabil. Mai mult, dincolo de
limita de 5% de carbune nears in cenusa zburatoare, aceasta nu mai este reciclabila industria
cimentului sau a constructiilor, creandu-se astfel nevoia de a depozita cenusa la depozitele de
deseuri.

Un alt exemplu este dependenta formarii de NO
x
si N
2
O la temperatura de ardere in pat
fluidizat. Formarea NO
x
poate fi minimizata prin descresterea temperaturii de ardere in pat
fluidizat, dar in unele puncte, gradul de formare a N
2
O incepe sa creasca. Un compromis trebuie
facut intre temperatura de ardere si un rationament prin care sa se obtina cel mai bun echilibru.
In plus fata de oxizi de azot, retinerea de sulf prin adaugarea carbonatul de calciu in procesul de
ardere in pat fluidizat este de asemenea influentata de temperatura.

Inca un alt exemplu este reducerea catalitica a NO
x
. In timp ce aceasta asigura mijloace eficiente
de reducere a emisiilor de NO
x
, produce emisii slabe de amoniac (scapari de amoniac) in
mediul inconjurator. Mai mult decat atat, transportul, manevrarea si depozitarea amoniacului
insusi poate duce la creerea de riscuri de mediu. Riscul este mai putin sever la instalatiile mici
unde solutia apaosa de amoniac este folosita de obicei dar, la instalatiile mari unde se foloseste
amoniacul lichid, consecintele unui accident pot fi mai severe.

Cand se analizeaza performanta unei tehnici de reducere a poluarii fata de costul in bani la
aplicarea acestei tehnici ca si consumul de energie si consumabile precum si necesitatea de
manevrare oricaror substante reziduale create, regula generala in multe tehnici este aceea ca se
obtin cele mai bune rezultate prin investirea multor bani. Un exemplu este reducerea sulfului din
arderea in cazane pe pat fluidizat. Gradul de reducere a sulfului prin adaosul suplimentar de
carbonat de calciu in procesul de ardere pe pat fluidizat se imbunatateste. In consecinta
reducerea intensa a sulfului se face simultan cu cresterea volumului de de carbonat de calciu.
Aceasta inseamna in schimb a se depozita undeva cantitati ridicate de cenusa. Utilizarea
calcarului cat si cresterea cantitatii de cenusa au efecte indezirabile asupra mediului la
imbunatatirea separarii sulfului la cazane cu ardere pe pat fluidizat. Un alt rezultat al cresterii
continutului de calciu in cenusa poate duce la faptul ca cenusa devine neutilizabila. Situatia
referitoare la consumul de calciu este calitativ similara cu cea de la desulfurarea gazelor de
ardere prin procedeul semi-uscat.

In desulfurarea gazelor de ardere cu ajutorul scruberului umed, surplusul de calciu nu este
necesar. Mai mult, acesta nu poate fi folosit daca se urmereste obtinerea de gips vandabil ca si
produs final. In orice caz, pentru a obtine un randament mai ridicat al reducerii emisiilor este
necesara utilizarea unui scruber reactor mai mare, si este consumata mai multa energie electrica
pentru pompele de circulare a suspensiei in scruber, pentru ventilatoarele de extractie asociate
Capitolul 3
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 163
cu scruberul si pentru schimbatoarele de caldura. Atunci cand este dorita reducerea emisiilor de
sulf, cresterea consumului si productiei de gips este redusa, dar este consumata mai multa
energie electrica si, ca urmare a acestui fapt, cantitati mai mari de CO
2
sunt eliberate in
atmosfera.
Randamentul eliminarii pulberilor, atat al filtrului electrostatic cat si al filtrului sac, poate fi
crescut le nesfarsit prin cresterea dimensiunilor acestora si deci a costurilor echipamentelor.
Conditiile cu privire la reducerea catalitica selectiva a NO
x
sunt analoage: prin aduagarea mai
multor elemente catalitice, poate fi realizata o reducere sporita a emisiilor si o deversare redusa
de amoniac.

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 165
4 TEHNICI DE ARDERE PENTRU HUILA SI LIGNIT

Situatia actuala a instalatiilor mari de ardere alimentate cu huila si lignit, din cadrul Uniunii
Europene, privind capacitatea, numarul de unitati si varsta instalatiilor este prezentat in figura
4.1 Figura 4.4


Figura 4.1: Centrale alimentate cu huila si lignit in cadrul UE cu 15 membri
[110, Kakaras and Grammelis, 2000]



Figura 4.2: Capacitatea si varsta centralelor pe huila si lignit in cadrul EU -15
[110, Kakaras and Grammelis, 2000]







Capacitatea
Nr. unitatilor termice
C
a
p
a
c
i
t
a
t
e
a

N
r
.

u
n
i
t
a
t
i
l
o
r

t
e
r
m
i
c
e

Tari
C
a
p
a
c
i
t
a
t
e
a

N
r
.

u
n
i
t
a
t
i
l
o
r


N
r
.

u
n
i
t
a
t
i
l
o
r


Peste 30 de ani
Peste 30 de ani Nr. unitati
Sub 30 de ani
Sub 30 de ani
Tari
Capitol 4
166 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


Figura 4.3: Varsta centralelor pe huila si lignit din cadrul UE -15
[110, Kakaras and Grammelis, 2000]



Figura 4.4: Varsta medie ponderata privind capacitatea la centarle alimentate cu huila si lignit in
cadrul UE -15
[110, Kakaras and Grammelis, 2000]


4.1 Procese si tehnici aplicate

In cele mai multe tari, centralele energetice de condensare pe baza de combusibili fosili folosind
huila si lignit, reprezinta coloana principala a sistemului de generare a electricitatii. In aceasta
parte a capitolului, vor fi furnizate informatii referitoare la procesele si tehnicile aplicate in
instalatiile mari de ardere pe baza de huila si lignit.




Ani
Nr. de unitati Procente din capacitate
P
r
o
c
e
n
t
e

d
i
n

c
a
p
a
c
i
t
a
t
e
a

t
o
t
a
l
a

d
i
n

i
n
s
t
a
l
a
t
i
i
l
e

e
n
e
r
g
e
t
i
c
e

a
l
i
m
e
n
t
a
t
e

c
u

c
a
r
b
u
n
e

i
n

U
E

N
r
.

d
e

u
n
i
t
a
t
i

V
a
r
s
t
a

m
e
d
i
e

p
o
n
d
e
r
a
t
a

Tari
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 167

4.1.1 Descarcarea, stocarea si manevrarea huilei, lignitului si aditivilor

4.1.1.1 Huila si lignit

Combustibilii solizi de genul huilei si lignitului sunt adusi prin intermediul vapoarelor,
trenurilor si camioanelor, in functie de distanta pe care trebuie transportati si ce fel de sisteme
de transport sunt disponibile in zonele de extractie sau langa LCP. Descarcarea are loc de obicei
prin intermediul benzilor transportoare. LCP care se afla langa mine de carbune sau de
asemenea, in preajma porturilor, pot fi alimentate direct prin intermediul benzilor transportoare.

De obicei, huila si lignitul sunt depozitate in locuri deschise (halde de carbune) care au o
capacitate de stocare de la cateva zile pana la cantitatea necesara a fi transportata pe parcursul a
trei luni, iar in cateva cazuri speciale exista si posibilitatea depozitatii unei cantitati de materie
prima necesara operarii pe parcursul unui intreg an calendaristic. Aceste capacitati de depozitate
auxiliare au rolul de a spori securitatea alimentarii cu combustibil din moment ce micsoreaza
dependenta de logistica de transport. Capacitatea de stocare a acestor halde depinde de diferiti
parametri, cum ar fi de exemplu pretul combustibililor si accesibilitatea acestora, politica firmei
in privinta acumularii stocurilor, securitatea furnizarii si conditiile meteorologice.
Combustibilul, este in mod normal transferat din aceste halde de depozitare catre centrala prin
intermediul benzilor transportoare. In interiorul LCP, exista de obicei niste facilitati de
depozitare de siguranta (de exemplu buncare de carbuni avand o capacitate de stocare care sa
asigure functionarea centralei pe parcursul a cateva ore functionare, in general 4-24 de ore ),
care sa acorde functionarea LCP pentru perioadele cand nu se poate efectua transportul de
materie prima de la haldele exterioare.

Stocarea si transportul combustibilor poate cauza formarea prafului. Din acest motiv, aceste
halde cu carbune pot sa fie stropite cu apa pentru a preveni formarea de praf, exceptand cazurile
in care umiditatea este deja destul de mare in asa fel incat pulverizarea de apa sa nu mai fie
necesara. In timpul incarcarii si descarcarii materiei prime in si din halde, distanta de la care
combustibilul cade pe banda sau intre benzi trebuie sa fie cat mai mica cu putinta pentru
minimiza cat mai putin posibil emisiile fugitive de praf. In regiunile urbane, sistemele de
transport sunt in general inchise si operate la o presiune care este sub presiunea atmosferica, tot
pentru a minimiza emisiile fugitive de praf. Filtre din materiale textile sunt in general folosite
pentru a curata aerul captat care contine particule dispersate de combustibil.

Pentru anumiti combustibili solizi, este specificat in mod special izolarea materiei prime atat in
timpul transportului cat si al depozitarii temporare. Acesta este de exemplu cazul cocsului
obtinut din cocs de petrol, de la care se poate ridica un praf fin avand cantitati ridicate de
nichel, vanadium si PAHs, praf care se poate ridica in timpul transportului sau stocarii.

4.1.1.2 Aditivi si tratamentul reactivilor

Aditivii si reactivii chimici de tratare sunt adesea folositi intr-un multitudine de scopuri intr-o
instalatie de combustie. Ei pot sa fie folositi in echipamentele de reducere a poluantilor, cum ar
fi cele de desulfurare si pentru eliminarea oxizilor de nitrogen si de asemenea si in instalatiile de
tratare a deseurilor si apelor uzate. De exemplu, reactivii chimici sunt folositi ca aditivi pentru
apa de alimentare a cazanelor si ca substance biocide folosite in sistemele de racire.

Furnizorul sau administratorul specifica modul adecvat de stocare al acestor materiale. Datorita
faptului ca reactivii pot reactiona intre ei, metodele de stocare si manipulare a acestora,
presupun de obicei separarea oricaror reactivi chimici. Lichidele sunt de obicei stocate in
containere sau rezervoare aflate in arii descoperite sau acoperite, fiind folosite de asemenea si
acoperiri rezistente la substante acide sau alte substante chimice. Substantele pulvurulenet cum
ar fi calcarul sunt in general stocate in silozuri, containere sau saci, fiind prezent de asemenea si
un sistem de drenare a apei. Materia prima care are o structura neregulata este adesea stocata in
Capitol 4
168 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
halde de depozitare deschise. Pentru transportul acestor materiale sunt folosite sisteme
pneumatice sau mecanice (lifturi cu cupa, etc ).

Distribuirea gazelor in interiorul arealului se face in mod normal prin intermediul conductelor,
care sunt situate aerian si care au si sisteme de protectie. Manipularea si distributia de amoniac
gazos sau lichid care este utilizat in instalatiile SCR si SNCR pentru a reduce emisiile de NO
X
este guvernata de norme de sanatate si siguranta specifice.


4.1.2 Pretratarea huilei si lignitului

Selectarea cu atentie a carbunelui reprezinta un mod eficient de a reduce emisiile in aer si apa si
de asemenea de reducere a reziduurilor. Trebuie sa se acorde o atentie deosebita nivelurilor
scazute de sulf si cenusii, atunci cand carbunele este folosit in scopuri comerciale sau este
importat. Este important sa se foloseasca combustibili cu un potential energetic ridicat si la care
cheltuielile ocazionate cu manipularea si transportul sa fie minime. Cu ocazia pretratarii
carbunelui exista riscul destul de important al producerii de incendii si explozii.

Pentru a se asigura o calitate constanta a combustibilului, fapt ce optimizeaza procesul de
combustie, carbunele este uneori amestecat, in functie de lista de specificatii a centralei in
cauza. Amestecarea se poate realiza fie prin extargerea de carbune din diferite zone ale haldei de
depozitare fie prin combinarea a diferite tipuri de carbune in silozuri aflate intre haldele de
depozitare si buncarele de siguranta.

Efectele unui amestec sarac de combustibil:

continutul de CO
2
in gazul de evacuare scade
creste cantitatea de aer si de gaze de evacuare
creste continutul de O
2
in gazele de evacuare
pierderile prin gazul de evacuare scad
creste consumul de energie de la ventilatoare ca si emisiile specifice de CO
2

descreste eficienta

Scopul unui amestec sarac de combustibil

scaderea temperaturilor din camera de combustie ( focar cu cenusa uscata la baza )
descresterea NO
X
primar in gazele de ardere ( mai putin consum de NH
3
, perioada mai
lunga de operare pentru SCR )
descresterea cantitatii de CO in gazul de combustie ( risc de coroziune mai scazut )
descresterea cantitatii de nearse in cenusa zburatoare ( utilizarea calitatii acestei cenusi )
cresterea consumului de catalizatori

Efectele folosirii unui amestec bogat de combustibil :

creste continutul de CO
2
in gazele de evacuare
scade cantitatea de aer si de gaze evacuate
scade cantitatea de O
2
din gazele de evacuare
scad pierderile prin gazul de evacuare
scade cantitatea de energie folosita de catre ventilatoare ca si emisiile de CO2

Scopul unui amestec bogat de combustibil

cresterea temperaturilor in camera de combustie (focar cu cenusa topita, o mai buna
extractie a cenusii )
crestea eficientei


Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 169

Conditii calificante

continutul de CO in camera de combustie nu trebuie sa creasca
nici o crestere a cantitatii de nearse in cenusa zburatoare (riscul crescut de coroziune sau o
mai mare recirculare a cenusii )


Scopul, independent de amestecul bogat sau sarac de combustibil

reducerea SO
x
in gazele de evacuare la instalatiile care nu au FGD (sau are o eficienta
scazuta )
cresterea cantitatii de SO
x
in gazele de evacuare la operatiile ESP eficiente (rezistanta la
cenusa )

Lignitul este transferat din haldele de depozitare, prin intermediul benzilor rulante (in mod
normal protejate de un acoperis ), catre concasoare, unde, prin intermediul morilor cu ciocane si
a doua concasoare cu valturi este adus la dimensiunile de 80-40 mm sau chiar mai putin.
Lignitul maruntit este adus prin intermediul benzilor transportoare la buncarele de la cazane. In
mod normal exista sase pana la opt buncare pentru fiecare cazan, ceea ce asigura o capacitate
suficienta pentru patru pana la opt ore de operare normala a unitatilor de generatoare pe abur, cu
valturile operand la capacitatea nominala si cu lignitul cel mai prost calitativ prvazut in
documentatia tehnica. In acest stadiu, umiditatea lignitului atinge 45-70%, in asa fel incat numai
cantitati infime de pulberi de lignit sunt emise in timpul transportului si macinarii, exceptand
punctele de transfer unde, datorita tirajelor de aer, pot sa apara pulberile, dar acest lucru se
intampla numai local si chiar si atunci numai la o scara limitata. Tocmai in ideea de a asigura
conditii sanatoase de lucru in buncare, in concasor si la sistemele de manipulare a lignitului,
trebuiesc luate toate masurile cum ar fi de exemplu instalarea de sisteme de desprafuire cu
absorbtie de aer de la punctele de transfer si de pe parcursul benzii transportoare inchise. Aerul
este curatat prin intermediul filtrelor textile pentru a pastra concentratia pulberilor din interiorul
cladirilor sub pragul maximal admis.


4.1.3 Prepararea combustibilului

4.1.3.1 Prepararea combustibilului pentru arderea prin pulverizarea huilei

In mod normal, carbunele brut are nevoie de o pregatire adecvata pentru a putea fi folosit in
conditii sigure, economice si de eficienta in sistemele de combustie prin pulverizarea
carbunelui. In toate sistemele de ardere prin pulverizarea carbunelui, combustibilul solid este
uscat, macinat, clasificat si trimis catre cazane.

Pentru optimizarea conditiilor de ardere, se cere o umiditate maxima de 1-2% pentru
combustibilul solid. Pentru a reduce umiditatea, carbunele brut poate fi uscat in interiorul
concasorului.

Multe concasoare sunt astfel concepute incat sa respinga, sau sa nu fie afectate de catre
materiale anorganice sau metalice de mici dimensiuni. Oricum, un separator megnetic poate fi
instalat pe banda rulanta care transporta carbunele brut, pentru a indeparta particulele mai mari
metalice. Daca acest lucru nu se intampla, atunci aceste obiecte pot sa distruga benzile
transportoare sau suflanta de alimentare cu carbune si poate bloca fluxul de carbune.

O alegere adecvata a carbunelui ce urmeaza a fi pulverizat are efecte semnificative asupra
operarii si economicitatii sistemului de ardere. Maruntirea fina este necesara pentru a asigura
aprinderea rapida si arderea completa a carbonului pentru eficienta maxima si pentru a reduce
cenusa si depunerile de particule pe suprafetele schimbatoarelor de caldura. Oricum, gradul de
finete a macinarii este dictat de costurile acesteia si este adesea subiectul unor cerinte
Capitol 4
170 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
contradictorii versus beneficii operationale sau de mediu. De asemenea, un impact asupra
emisiilor de NO
X
de la arzatoarele existente il poate avea si distributia pe didmensiuni a
particulelor si prin urmare rata de arsdere. Pulverizarea carbunelui este efectuata in mod curent
in mori cu bile, de impact, cu ventilatoare, cu valturi si cu rulmenti. Aceste tipuri de concasoare
sunt descrise mai jos.

Mori cu bile : acestea constau intr-un cilindru orizontal avand interiorul captusit cu placi de
otel dur. O treime este umpluta cu bile de otel forjat avand dimensiuni variate, intre 30-80 mm
in diametru. Moara se roteste antrenand patriculele de carbune impreuna cu bilele, catre
periferia cilindrului. Particulele de carbune sunt pulverizate prin intermediul miscarii in cascada
a bilelor si a particulelor, particulele de carbune fiind macinate prin frecare si efectul in cascada
al bilelor si celorlalte particule. Particulele de carbune care au rezultat sunt uscate prin
intermediul aerului cald si trimise in sortator. Aici, particulele mai mari sunt extrase si trimise
inapoi spre a fi macinate. In timp ce solutia constructiva a morii este simpla, consumul sau
energetic este ridicat si nu este diferentiat in functie de sarja.



Figura 4.5: Moara cu bile
[79, Bell and Chiu, 2000]


Moara cu impact : consta intr-o serie de ciocane fixe sau articulate care se rotesc in interiorul
unei incinte captusite cu placi rezistente. Carbunele este maruntit prin impact si frecare.
Particulele mai mari se strang spre marginea ciocanelor ca urmare a fortelor centrifuge in timp
ce particulele fine trec mai departe. Pe langa maruntirea carbunelui, moara cu impact creste si
presiunea gazelor de transport. Acest fapt conduce la folosirea unui sortator pe baza fortei
Carbune
pulverizat
Transport
gaz/combustibil
Cilindru orizontal
Separator
Intoarcerea pulberilor cu granulatie mai mare
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 171
centrifuge care separa particulele cu dimensiuni mari pe care le trimite inapoi spre a fi macinate.
Este nevoie de presiune mare pe capete pentru a depasi fortele contrare ale morii, in sortator si
in pasajele cu gaz si de transport a carbunelui. Atunci cand in moara sunt folosite gaze de
evacuare pentru a usca combustibilul, aceste gaze trebuie sa provina din acea parte a cuptorului
unde au presiunea cea mai mare. Daca aceste gaze de evacuare contin SO2, temperatura
peretilor morii trebuie sa ramana peste punctul de roua al acidului. Moriile cu impact sunt mai
putin utilizate deoarece capacitatea lor maxima este mai mica decat cea a altor tipuri de mori.

Mori cu valturi si cu cercuri : aici carbunele este pulverizat intr doua suprafete care se invart
una peste alta. Trei valturi de macinat sunt instalate la distante egale. Valturile sunt instlate intr-
un sistem triunghiular de incarcare. Acest fapt face sa fie aplicata o presiune a arcului prin axele
consolelor valturilor / rolelor pentru a incarca rolele , care sa preseze placa rotativa de macinare
Inelul de macinare este manevrat la viteza mica. Diametrul valtului este de 25-45 % din
diametrul inelului. Pe masura ce carbunele brut este impins prin teava de alimentara, este
amestecat partial cu carbune faramitat si aer care este recirculat in aria de macinare. Dupa ce
particulele le sunt reduse dimensiune, ele vor fi uscate si trimise prin intermediul aerului cald
catre sortatorul intern. Particulele cu dimensiuni neconforme vor fi trimise inapoi in zona de
macinare pentru a fi micsorate, in timp ce particulele conforme vor fi transportate catre arzator.



Figura 1.6 : Moara cu valt si rulmenti
[79, Bell and Chiu, 2000]


Alte doua tipuri de mori cu valturi opereaza pe aceleasi principii, In moara concava,
suprafetele de maruntire sunt reprezentate de valturi si o suprafata concava, in timp ce in cazul
morilor cu bile si cercuri acestea sunt reprezentate de bile si de cercuri. Suprafetele de maruntire
mentin presiunea prin arcuri sau cilindrii hidraulici. In morile cu valturi, cantitatea de energie
necesara descreste pe masura ce Indicele de Maruntire al carbunelui creste, iar consumul de
Carbon pulverizat
Carbune
Transportul
gaz/combustibil
Placa de macinare Rola sfaramare
Cadru de presiune
Cadru spiralat Arc Separator
Capitol 4
172 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
energie pe tona de sarja descreste pe masura ce creste rata sarjelor. Morile tipice cu valturi reduc
bulgarii de carbune de peste 5 cm in diametru intr-un produs care in mod normal contine 70 %
particule de 74 m [79, Bell and Chiu, 2000].


Calitatea carbunelui

Mori cu
rulmenti
Mori
concave
Mori cu
bile
Antracit usor volatil

Antracit foarte volatil

Carbune bituminos usor
volatil

Carbune bituminos puternic
volatil


Tabel 1.1 : Tipuri de mori folosind carbune de diferite calitati
[58, Eurelectric, 2001]


S-au dezvoltat cateva metode de alimentare si aprindere a carbunelui, printre care se numara si
sistemul de aprindere direct sau sistemul de stocare (indirect). Cu sistemul direct de aprindere,
carbunele pulverizat este transportat de catre gaz sau de un curent de aer de la moara, prin tevi
pentru a fi distribuit la arzatoare. Prin sistemul indirect de aprindere, carbunele pulverizat este
descarcat intr-un circuit de transport dotat cu un ventilator de mare capacitate. Prima data trece
prin sortator, de unde particulele neconforme sunt retrimise spre moara si este apoi colectat in
cicloane, care alimenteaza silozul.

4.1.3.2 Prepararea combustibilului pentru arderea lignitului pulverizat

Lignitul este transmis prin guri de alimentare din buncare catre morile de lignit. Aceste
alimentatoare sunt concepute in mod special ( de exemplu cele pe baza de ventilator ) in functie
de combustibilul local utilizat. Indeplinesc trei scopuri principale : sa pulverizeze , usuce si sa
distribuie combustibilul in camera de combustie. Pulverizarea lignitului este facilitata si de
prezenta gaselor de ardere care sunt extrase din cazan printr-un sistem de recirculare. Particulele
de lignit sunt reduse la mai putin de 90 m. Gazele de ardere reduc umiditatea lignitului de la
45-70 % la 10-20 % adica nivelul cerut pentru conditii optime de ardere. In final, amestecul
poate contine aer sau gaze de ardere reci, atunci cand sunt adaugate in moara.

Moara cu ventilator: aici fie un ventilator sau o serie de lame de impactare aflate in fata
ventilatorului sunt folosite pentru acelasi canal sau pentru canale diefrite. Ventilatorul
stimuleaza amestecul turbulent si creste viteza relativa si absoluta a particulelor in gaz.
Amestecarea contribuie la distribuirea uniforma a particulelor de carbune si la reducerea
umiditatii carbunelui cu un grad ridicat de umiditate. Lignitul, care are o umiditate mai ridicata,
poate fi macinat cu granulatie mai mare [79, Bell and Chiu, 2000].


Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 173

Figura 4.5: Moara cu suflanta pentru macinarea lignitului
[79, Bell and Chiu, 2000]

Cand se foloseste ca si combustibil lignitul cu putere calorifica extrem de scazuta si cu
umiditatea mare, este necesara o operatie suplimentara inaintea alimentarii cuptorului, pentru
indepartarea mai buna a umiditatii lignitului. In acest scop, dupa mori, un flux bogat in lignit si
umiditate, este directionat catre filtre electrostatice special concepute, unde se separa particulele
de lignit uscat si se trimit mai departe la arzatoarele inferioare ale cazanului. De la filre,
amestecul de gaze de ardere si umiditate este trimis prin intermediul ventilatoarelor la cosul de
evacuare sau la desulfurizare.


4.1.3.3 Pregatirea combustibilului pentru arderea in pat fluidizat (FBC)

Pentru arderea in pat fluidizat este necesar ca mare parte din combustibil sa fie macinat. In
functie de proprietatile combustibilului, se doreste o granulatia maxima intre 3 si 20mm.
Combustibilul macinat este transferat direct catre patul fludizat din camera de ardere, unde
marimea medie a particulelor este de 1000 m pentru arderea in pat fluidizat turbulent si de
100-1000 m pentru arderea in pat fluidizat circulant.


4.1.3.4 Pregatirea combustibilului pentru arderea pe gratar

Daca arderea se face pe gratare, atunci este necesara doar o pregatire minima a combustibilului.
Bucatile mari de combustibil solid pot fi maruntite pentru a avea o distributie omogena a
granulatiei in camera de combustie pentru arderea pe gratar. Dimensiunea maxima a granulelor
de combustibil e deseori determinata de sistemele de alimentare pentru camera de ardere si
depind de conditiile tehnice ale gratarului.


4.1.4 Tipuri de cazane si generatorul de aburi

4.1.4.1 Centrale electrice de condensare totala

In capitolul doi al acestei lucrari sunt prezentate informatii detaliate cu privire la tehnica si
procesul folosite in centralele electrice de condensare si de ciclu al aburului

Carbune
pulverizat
Gaz de
transportat
carbune
Palete de impact
Rotorul
suflantei
Separator
Capitol 4
174 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
In majoritatea centralelor termice de condensare aflate in uz astazi, raportul dintre cantitatea de
carbune introdusa si puterea realizata (fluxul de caldura) este aproximativ 2,5 (eficienta de 40%
raportata la puterea calorifica inferioara). Cu alte cuvinte, pentru fiecare unitate realizata de
putere se pierd 1,5 unitati in atmosfera prin cosul de evacuare si catre sistemul de racire, in
principal prin intermediul condensatorului. Practica standard ce s-a impus din anii saizeci a fost
de a se folosi ori cazanele cu tiraj natural, cu o presiune de aproximativ 170 bari, ori cazane cu
tiraj fortat cu o presiune de 240 bari. In ambele cazuri, temperaturile aburului supraincalzit si
temperaturile de reincalzire sunt in jur de 540 sau 570C, in functie de materialul ales pentru
tuburi. Folosind ultimele materiale dezvoltate pentru temperaturi inalte, s-au construit recent
centrale de condensare pe carbune cu o presiune de aproximativ 300 bari si o temperatura a
aburului ce se apropie de 600C. Asa s-a dat in folosinta de exemplu in anul 1998 in Danemarca
o centrala pe carbune cu condensare cu un flux de caldura net de 2,08 (eficienta 48%), folosind
racirea directa cu apa. [61, MPS, 1998].

O centrala pe lignit construita in Germania este alt exemplu pentru ultimele tehnologii de
centrale cu condensare. Atunci cand va fi construita va atinge un rata de caldura neta de 2,22
(eficienta 45%), arzand lignit si avand un turn de racire la umed. [62, Kallmeyer, et al., 1998]. O
centrala cu functionare pe lignit recent construita, dotata cu filtru electrostatic ESP, instalatie de
desulfurare a gazelor de ardere FGD umeda, cu evacuarea acestora prin turnul de racire e
prezentata in figura 1.3.


Figura 4.6: Instalatie mare noua energetica cu alimentare pe lignit cu evacuare prin turn de racire
[92, VEAG, 2000]

Majoritatea centralelor de condensare pe carbune sau lignit construite in anii 90 au o rata neta de
caldura in jur de 2,3 (eficienta 43%). Atunci cand e posibil, racirea directa, cu o singura trecere
e folosita pentru a atinge cele mai mici presiuni si temperaturi de condensare posibile, pentru a
maximiza eficienta de generare a centralei.
Centralele de condensare de astazi sunt de obicei destul de mari, generand in mod obisnuit
puteri electrice intre 300 si 900 MW. La asemenea instalatii energetice mari, combustibilul se
arde in arzatoare de carbune pulverizat. De cand arderile in pat fluidizat, de mai mare anvergura,
au devenit accesibile, acestea au fost folosite si in centrale de condensare mai mici. In prezent,
cea mai mare centrala de condensare cu pat de ardere fluidizata aflata in functiune produce
300MW. Exista studii de conceptie pentru centrale de 600MW. Pentru a controla emisiile de
noxe se folosesc arzatoare speciale cu emisii scazute de NOx sau/si alte tehnologii primare de
reducere a NOx. Daca aceste masuri nu sunt suficiente, reductia catalitica selectiva (SCR) sau
reductie catalitica non-catalitica (SNCR) cu uree sau amoniac pot fi folosite pentru a indeparta
NOx din gazele de ardere.

Desulfurarea gazelor de ardere de la centralele de condensare se face in mod obisnuit cu
scrubere montate intre generatorul de abur si cosul de evacuare a gazelor. Daca se folosesc
paturi fluidizate de combustie, desulfurizarea se face cel mai bine chiar in patul de combustie,
adaugand de exemplu carbonat de calciu in pat, astfel nemaifiind nevoie de desulfurizare
externa, inainte de evacuare.
Cazan
instalatie
inaltime
Turbina
pe aburi
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 175

Cea mai veche masura de protectie aplicata la centralele conventionale de condensare este
indepartarea cenusii si a particulelor de zgura din gazele de ardere. Cea mai populara metoda de
a realiza acest lucru este un precipitator electrostatic (ESP). Se mai folosesc frecvent si saci cu
filtre de tesatura.

Cazane cu baza uscata (DBB)

Cazanele cu baza uscata (cazane cu cenusa uscata la baza) sau cuptoarele cu baza uscata
opereaza la temperaturi sub temperatura de topire a cenusii aproape de peretii camerei sau catre
schimbatoarele de caldura. In centrul flacarii temperaturile sunt de multe ori mai mari decat
punctual de topire al particulelor de cenusa. 10-20% din ncenusa este transferata catre baza
uscata si este extrasa ca cenusa la baza, restul de 80-90% este transportata cu gazele de evacuare
si indepartata apoi in precipitatoare.

Tehnologia cazanului cu baza uscata are cea mai mare capacitate instalata pentru arderea de
carbune din lume. Noile centrale care folosesc aceasta tehnologie, cu capacitati de pana la
950MW pentru o singura unitate, sunt in functiune pe ardere de lignit in Europa. In SUA si
Japonia s-au construit centrale de capacitate mai mare, pentru arderea antracitului.

Cazane cu baza umeda (WBB)

Cazanele cu baza umeda (WBB) sau focare cu topire (granularii) a zgurii au fost dezvoltate
pentru a operare la temperatura peste temperatura de topire a cenusii (1400C). Aceste cuptoare
folosesc materiale speciale de izolare pentru a rezista la temperaturile cenusii topite si a atacului
chimic la temperaturi inalte. O cantitate mare de cenusa este transportata catre pereti si curge in
forma lichida pe pereti in jos catre scurgerea de la baza. Cenusa zburatoare la acest tip de sistem
de combustie poate fi reciclata catre camerele de ardere pentru a produce zgura de cazan ca
produs secundar in loc de cenusa zburatoare. Compozitia cenusei depinde de compozitia
carbunelui. Cazanul cu baza umeda este folosit in principal pentru combustia carbunelui dur
(antracit), unde cantitatile de cenusa zburatoare sunt mici.


Figura 4.7: Exemple de cazane cu baza uscata si umeda exploatate in UE
[80, Siemens, 2000]

Sisteme de aprindere

In arzatoarele de carbune, amestecul de combustibil-gaz este impins prin duze si arse cu aerul de
combustie aditional.
Instalatie DBB
in Norvegia
Instalatie DBB
in Grecia
Instalatie WBB
in Germania
Capitol 4
176 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Arzatoarele separate de aprindere/arzatoarele pilot sunt folosite la pornirea centralei, daca este
cazul, pentru arderi instabile si la opriri. Aceste arzatoare sunt alimentate cu combusitibil lichid
in cele mai multe cazuri, dar pot folosi si gaz sau lignit uscat macinat fin. Arzatoarele sunt
folosite pentru a asigura reaprinderea, daca este necesar, pentru situatii de arderi instabile.
Cazanele pe huila si lignit folosesc urmatoarele sisteme de ardere:


Figura 4.8: Configuratii diferite de arzatoare pe carbune (sisteme principale aplicate)
[32, Rentz, et al., 1999]

Sisteme cu ardere in perete sau cu ardere frontala: In sistemele de ardere orizontala, in
perete, combustibilul este amestecat cu aerul de ardere. Arzatoarele sunt dispuse in randuri, ori
pe peretele frontal ori pe ambii pereti din fata si spate. Varianta din urma se numeste ardere din
directii opuse. Odata ce carbunele s-a aprins, produsii de ardere cu temperaturi ridicate
furnizeaza energia de aprindere necesara pentru o ardere stabila.

Sistemele de ardere tangentiala sau cu ardere din colturi: Sistemele cu ardere tangentiala se
bazeaza pe conceptul unei flacari cu un volum unic. Combustibilul si aerul de ardere sunt
proiectate din colturile camerei de ardere, prin gurile de admisie a aerului de-a lungul unei
directii tangente la un cerc de raza mica de la mijlocul cuptorului. In unele cazuri, duzele din
gurile de admisie pot fi inclinate atsfel incat sa controleze temperatura de iesire a gazelor din
cuptor, sa mentina aburul incazit sau reincalzit la temperatura de proiect a sistemului.


Figura 4.9: Camera de ardere cu ardere tangentiala
[137, Elsen, et al., 2001]

Sistemele cu ardere verticala: Primele sisteme cu carbune pulverizat aveau o configuratie
numita verticala sau prag. Acestea sunt folosite acum in principal pentru a arde carbune cu o
Ardere
unidirectionala
Ardere in directii
opuse
Arderi in directii
tangentiale (in colturi)
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 177
materie volatila intre 8 si 15% (uscata). Sistemele de ardere produc o flacara lunga in partea de
jos a focarului, cu gazele fierbinti in formand o coloana in centrul focarului.

4.1.4.2 Arderea in pat fluidizat (FBC)

Arderea in pat fluidizat are loc prin injectarea combustibilului intr-un pat turbulent fierbinte,
unde aerul de combustie a fost admis la baza cazanului cu pat fluidizat, fluidizand patul.
Deoarece cazanele cu ardere in pat fluidizat au devenit disponibile si pentru huila si lignit, ele
au fost folosite in special drept instalatii de ardere industriale. Nisipul este folosit in mod normal
ca material ce poate fi fluidizat la pornire. Patul de particule, inclusiv combustibilul (intre 1 si
3%) din patul materialului, cenusa si absorbenti, este fluidizat prin aerul care intra in cuptor, iar
temperatura patului fluidizat permite combustibilului sa se aprinda. Datorita temperaturilor de
combustie de aproximativ 750-950 C si a timpului indelungat de stationare, gradul de ardere al
combustibilului este foarte mare si de aceea emisiile legate de produsele de ardere sunt relativ
scazute.

Tehnica patului fluidizat este folosita pentru arderea carbunelui bogat in cenusa. In prezent
exista doua tipuri diferite de cazane cu pat fluidizat, patul fluidizat turbulent (BFBC) si patul
fluidizat cu circulatie (CFBC).


CYCLONE
REFRACTORY
a) BUBBLING
BED
b) CIRCULATING
BED
PLENUM
AIR
DISTRIBUTION
BED SURFACE
FREEBOARD
(low solids density)
BUBBLES
AIR DISTRIBUTOR
GASES TO
CONVECTIVE
HEAT RECOVERY
DECREASING
SOLIDS DENSITY
WITH HEIGHT
AERATION
AIR
GASES TO
CONVECTIVE
HEAT RECOVERY
LOOP SEAL
DENSE BED
REGION

Figura 4.10: Schita cazanului cu pat fluidizat turbulent si a cazanului cu pat fluidizat circulant
[59, Finnish LCP WG, 2000]

In ultimul caz, adica in patul fluidizat circulant, aerul este insuflat la baza focarului, in parte ca
aer primar de ardere, printr-o retea de duze, in parte ca aer secundar la cativa metri deasupra
acestei retele. Viteza aerului este destul de mare pentru a purta in aer materialele solide din pat,
umpland astfel intreaga camera de ardere. Gazele incinse de ardere transporta particulele catre
varful sistemului de combustie catre cicloanele de sarcina mare unde sunt separate si recirculate
catre baza camerei principale de combustie. Pentru a face posibila indepartarea SO2, se adauga
in pat calcar macinat sau dolomite. Sistemele cu paturi circulante cresc timpul potential de
reactie si gradul de amestecare al gazelor, conducand astfel la o combustie in general mai
eficienta si la fixarea sulfului.
Bord liber
Densitate redusa
a solidelor
Bule de aer
Distribuitor aer
Distribuitor aer
Suprafata patului
Regiune de
pat dens
Scaderea
densitatii
solidelor cu
Gase pentru
recuperarea
convectiva de
caldura
Gase pentru
recuperarea
convectiva de
caldura
ciclon
Inchidere circuit
Aer pt. aerare
Refractare
Pat circulant Pat turbulent
Capitol 4
178 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


Figura 4.11: Cazan CFBC pentru arderea carbunelui cu continut scazut de sulf
[83, Foster Wheeler, 1995]


Gradul transferului de caldura este principala diferenta intre cele doua sisteme de ardere cu pat
fluidizat. Carbunele are un continut scazut de material volatil, care poate fi pirolizar in pat. Intre
60-80% din carbune este material solid care trebuie combustionat. Daca aceasta parte din
carbune ar ramane in patul turbulent adiabatic, s-ar acumula acolo daca nu s-ar introduce aer
suplimentar pentru fludizare si combustie. Aceasta acumulare nu este permisa, deoarece si o
acumulare pentru o perioada scurta ar creste riscul de a pierde controlul asupra patului. Pentru
acest motiv, patul cu circulare este tehnologia cea mai potrivita pentru puteri termice peste 50
MW care au carbune ca si combustibil. Necesitatea de a arde carbunele carbonizat in pat face
din combustia adiabatica a patului turbulent sa devina nepotrivita. Bilantul energetic al patului
cere ca o cantitate substantiala de caldura sa fie cedata in afara patului adiabatic turbulent,
deoarece inauntrul patului energia degajata poate fi folosita numai pentru piroliza si evaporarea
apei din combustibil.

Patul fluidizat cu circulare include un pat fluidizat turbulent la baza focarului. Densitatea
suspensiei de deasupra patului scade o data cu cresterea inaltimii focarului, pe masura ce
materialul din pat este reciclat in pat de-a lungul patului. Densitatea suspensiei este intre 5-
30kg/m. Aceast procent mare de material inert recirculat uniformizeaza profilul de temperatura
din cuptor. Suprafetele de racire pot de aceea sa fie situate liber in cuptor sau in pe traseul de
circulare al materialului. In focar se realizeaza un transfer de caldura uniform catre toate
suprafetele de transfer, pentru ca radiatia caldurii a suspensiei dense nu depinde de proprietatile
de radiatie ale gazului de ardere.

Combustia in pat fluidizat nu este foarte diferita de alte tehnici de ardere. Combustia in pat
fluidizat turbulent se aseamana arderii cu gratar in multe privinte. Beneficiul principal al
combustiei este controlul mai bun al temperaturii. Paturile fluidizate cu circulare se aseamana
combustiei cu pulverizarea combustibilului sau combustiei cu arzatoare. O diferenta insa o
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 179
constituie controlul avansat al temperaturii cuptorului, care asigura aprinderea combustibilului
fara a fi nevoie de o temperatura mare a flacarii.

Comparatie intre tehnicile cu pat fludizat turbulent si cel cu circulare
Temperatura unui pat fluidizat este in mod tipic 800-900C. Limita inferioara vine de la
reactivitatea la combustie a combustibilului iar limita superioara vine de la punctul de
sinterizare al cenusii combustibilului.

In patul turbulent, combustibilul este introdus in pat. Combustibilii biologici sunt pirolizati
instantaneu cand vin in contact cu patul fierbinte. 30-40% din aerul de combustie este folosit ca
aer de fluidizare iar restul este folosit pentru combustia gazelor de piroliza din asa numitul pat
liber de deasupra patului turbulent. Cele mai multe particule fine sunt arse de asemenea in patul
liber. Temperatura de combustie din patul liber poate fi 1100-1200C sau chiar mai inalta local.
Patul turbulent functioneaza de fapt ca un combustor adiabatic de combustibil, iar temperatura
scazuta de combustie este rezultatul arderii substoichiometrice din zona de ardere primara.

In patul liber al focarului de ardere in pat fluidizat turbulent, alte arzatoare pot fi instalate si
operate concomitent cu patul. De exemplu, s-au folosit arzatoare pe gaz, lichid si carbune.

Experienta acumulata la centralele cu pat fluidizat circulant arata ca eficienta ciclonilor este un
parametru esential pentru functionarea corespunzatoare a intregului sistem de combustie in pat
fluidizat circulant. Eficienta ciclonilor are un impact major asupra gradului de ardere al
carbunelui, consumului de piatra de var, emisiilor de SO2 si CO si asupra profilului de
temperatura. Eficienta ciclonilor este importanta mai ales pentru combustibili cu reactivitate
scazuta si cei cu granulatie mica (slam de carbune) deoarece cu cat eficienta este mai buna, cu
atat sunt pastrate particulele de carbune un timp mai indelungat in cuptor si cu atat mai mic este
cantitatea de carbune care se pierde prin cicloni.

Cresterea eficientei ciclonilor mareste rata de circulatia a particulelor solide intr-o masura destul
de mare, asigurand astfel un transfer constant ridicat in cuptor. Astfel, cele mai favorabile
conditii pentru NOx si SOx scazute pot fi atinse pentru o gama variata de combustibili si de
sarcini ale cuptorului. Cele mai recente modificari aduse ciclonilor includ configuratii si
geometrii optimizate a gurii de intrare a ciclonului, care este inclinat in jos si incorporeaza un
design avansat de creare a vortexului. Configuratia excentrica a vortexului a fost aplicata
ulterior la mai multe centrale de combustie in pat fluidizat circulant, unde combustibilul
principal il reprezinta carbunele bun sarac in cenusa, conducand la economisiri substantiale in
piatra de var si costuri de operare.

Beneficiul inventarului de particule mici a fost, cum s-a si prevazut, gradul imbunatatit de
ardere al carbunelui si de consum redus de piatra de var, dar si eroziuni scazute in interiorul
cuptorului, avand particule mai mici care sunt mai putin erozive.

In cazanele cu paturi fluidizate nu este necesara pulverizarea sau uscarea combustibililor.
Macinarea mecanica a combustibilului este suficienta pentru a facilita aprovizionarea patului.
Paturile fluidizate tolereaza o gama larga de marimi de particule si un continut ridicat de
umiditate datorita efectului stabilizator al patului. Cateva limitari ale dimensiunilor sunt legate
de utilajele rotative de aprovizionare cu combustibil. Pe de alta parte, tratarea in prealabil a
combustibililor reactivi prezinta o siguranta mai mare daca ei contin o cantitate moderata apa.
Riscul de formare a unei pulberi explozive si de incendii este controlat in mod normal pastrand
umiditatea combustibilului peste 40%.

Suprafetele de transfer de caldura pot fi corodate si erodate, daca sunt amplasate in paturi
fluidizate cu o atmosfera de reducere. Cea mai mare uzura se produce cand exista in mod
alternant atmosfere de oxidare si reducere. De aceea, tuburile cazanelor din zona de pat
turbulent sunt protejate de straturi izolante de material ceramic.
Suprafetele de transfer termic situate in zone oxidante, cum ar fi peretii membrana ai focarului,
sunt cele mai potrivite pentru a rezista uzurii provocate de materialele din patul fluidizat.
Capitol 4
180 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Alegerea intre arderea cu vatra cu gratar si combustia in pat fluidizat depinde de calitatea
cenusii si de cantitatea de impuritati din combustibil. Combustibil cu un punct de topire al
cenusii scazut nu pot fi folositi intr-un pat fluidizat, deoarece fluidizarea va fi perturbata in scurt
timp. Impuritatile fizice dure precum particulele de metal din gunoiul menajer de asemenea nu
pot fi fluidizate, deoarece vor cadea pe distribuitorul de aer, impiedicand fluidizarea, fiind greu
de indepartat din focar. In orice caz, noi solutii pentru a mentine patul in operare cu astfel de
combustibili au fost dezvoltate in ultimul timp si sunt implementate cu succes in prezent.

In ceea ce priveste aspectele de mediu, sistemele de combustie in pat fluidizat sunt capabile de a
reduce emisiile de SO2 prin injectarea de piatra de var si pot atinge un nivel relativ scazut de
NOx termic, datorita temperaturii scazute de ardere. Acesta este unul din motivele pentru care
aceasta tehnica de combustie avansata este dezvoltata intens din ce in ce mai mult in zilele de
astazi. Mai mult, o gama larga de combustibili pot fi folositi in aceeasi centrala deoarece aceste
cazane nu sunt atat de sensibile la specificatiile combustibililor.
In prezent, cazanele cu pat fludizat sunt in operare in Suedia, Marea Britanie, Franta, Finlanda,
Germania, Polonia si Statele Unite si mai recent in Asia. Peste 400 de centrale sunt astazi in
functiune, cu un grad ridicat de disponibilitate.

4.1.4.3 Arderea in pat fludizat presurizat

Pornind de la experienta acumulata cu sistemele de combustie in pat fluidizat la presiune
atmosferica, dezvoltarea combustiei in paturi fluidizate presurizate a inceput la mijlocul anilor
70. Sistemele cu pat fluidizat presurizat prezinta avantajul unor dimensiuni reduse ale
centralelor la aceeasi putere, care reduc costurile de investitii si rezulta in emisii comparativ
scazute, fara a fi nevoie de masuri ulterioare de reducere a emisiilor, toate acestea la o eficienta
termica comparabila sau chiar usor mai ridicata decat cea a centralelor conventionale pe
carbune. Datorita temperaturilor scazute de ardere, nu se formeaza NOx termic, iar NOx
combustibile pot fi reduse in timpul arderii prin introducerea de amoniac in patul liber de ardere
sau inainte de turbina de gaze. Ca si in cazul combustiei in pat fluidizat la presiune atmosferica,
se poate diferentia intre sisteme de combustie in pat turbulent sau circulant. In prezent, toate
centralele au o capacitate termica mai mare de 50MW sunt sisteme cu paturi turbulente, dar
dezvoltarea sistemelor circulante este in progres, iar primele doua centrale demonstrative, cu
capacitati de 80MWe si 65MWe/30 MWth au intrat in functiune in 1997.
Partile principale ale unui sistem de combustie presurizat sunt: pregatirea si manevrarea
carbunelui; cazanul cu pat fludizat presurizat, turbulent sau circulant; sectiunea de curatarea
gazelor fierbinti, folosind filtre ceramice sau cicloni; turbina de gaz; circuitul de abur/apa al
turbinei de abur. Figura 1.9 prezinta schematic un sistem de combustie cu pat fluidizat
presurizat.

Figura 4.12: Schema unui sistem PFBC cu pat turbulent
[32, Rentz, et al., 1999]


sorbent
carbune
amestecator
Camera de
ardere
Reinjectie
pat
Turbina pe aburi
Condensator
Racitoare
cenusa
Racitor
intern
Turbina
pe gaz
Ciclon
Ciclon
Racitoare
cenusa
Economizer
Pre-incalzitoare
joasa presiune
Filtru
Siloz cenusa Pompa de alimentare Pre-incalzitoare presiune ridicata
Cos
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 181
Inaintea combustiei, carbunele este macinat si apoi amestecat cu piatra de var. Cu exceptia unei
instalatii, toate centralele au fost construite pentru a folosi antracit ca si combustibil. Amestecul
este alimentat printr-un sistem de benzi sau pompe de slam trecand in zona presurizata, dupa
care este injectata in camera de ardere printr-o serie de puncte de injectare. Aerul de ardere este
mai intai presurizat folosind un compresor cu turbina de gaze adecvat si trimis catre combustor
printr-o conducta concentrica cu cea prin care ies gazele de evacuare, aerul aflandu-se in
sectiunea exterioara. Combustia are loc in interiorul vasului de presiune la o temperatura de
850-900C si o presiune de aproximativ 1,6MPa. Camera de combustie este echipata cu
schimbatoare de caldura imersate, care permit o temperatura constanta de combustie si care
produc abur de presiune inalta care este utilizat in turbina de abur. Gazele firebinti sunt mai intai
curatate folosind filtrele ceramice sau ciclonii si apoi folosite in turbina de gaze pentru a genera
electricitate. Gazele de evacuare ale turbinei sunt introduse intr-un recuperator de caldura
producator de abur si sunt folosite pentru preincalzirea apei de alimentare si producere de abur.
Turbina de abur produce aproximativ 80% din totalul de electricitate.

In prezent, sistemele de paturi fludizate presurizate sunt capabile sa atinga eficiente termice de
pana la 45%. Imbunatatirile peste acest nivel sunt limitate datorita temperaturii de intrare in
turbina pe gaze, comparativ mai scazuta, care este determinata de temperatura de ardere in
cazanul cu pat fluidizat. Cateva solutii de a ridica temperatura de intrare a gazelor in turbina,
prin ardere suplimentare sau prin gazeificarea partiala a carbunelui de alimentare inaintea
arderii, folosind astfel gazul in tubina, sunt in prezent investigate. Aceste configurari ale
procesului ofera eficiente considerabil crescute, dar nu au fost inca construite centrale pilot sau
demonstrative. Cum a fost mentionat si ulterior, controlul inerent al emisiilor este una dintre
caracteristicile principale ale tehnologiei de combustie in pat fluidizat presurizat [32, Rentz, et
al., 1999].


4.1.4.4 Arderea pe gratar (GF)

Sistemele de ardere cu gratar ard combustibil solid pe un gratar sau un grilaj, pentru care aerul
de ardere intra prin podeaua constructiei. Cu acest sistem se pot arde cei mai dificili
combustibili solizi. Practica arata ca huila poate fi alimentata intr-o granulatie amestecata, de
obicei de la 300 mm in jos, inclusiv particulele foarte fine. Sistemele de ardere pe gratar
lucreaza cu un rezervor de combustibil constant in camera de ardere, dar carbunele poate fi lasat
pe gratar fara ca ventilatoarele sa fie in functiune, si poate fi reaprins repede in cazul unei cereri
subite de abur. Daca apar probleme la furnizarea de aer, este necesara o operatie de by-pass.
Arderea pe gratar este o tehnologie inca folosita pentru cazanele mai mici pe carbune, mai ales
in cadrul unor centrale industriale sau centrale termice locale.



Figura 4.13: Ardere de carbune pe gratar mobil
[79, Bell and Chiu, 2000]

Palnie carbune Gratar mobil Supapa
Aer primar
Aer secund
Stiva Cenusa
Capitol 4
182 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
4.1.5 Ciclul combinat cu gazeificare integrata

Acest ciclu combinat (IGCC) imbina tehnologiile de gazeificare cu curatarea gazelor, conversia
de gaz de sinteza si turbinele generatoare de curent electric pentru a produce energie electrica
curata si la un cost convenabil. Aceasta integrare de procese de conversie a energiilor furnizeaza
o utilizare mai mare a resurselor de energie, oferind eficiente inalte si nivele de poluare scazute.
Mai mult, un astfel de ciclu combinat poate converti orice combustibil pe baza de hidrocarburi
in produse precum putere electrica, abur, hidrogen si compusi chimici cu o valoare mare.
Diferitele combinatii de tehnologii au facut posibil ca industria sa foloseasca resursele
disponibile cu un cost scazut, precum si deseurile, in combinatii cu eficienta inalta pentru
conversia energiei. Aceste variante pot fi alese astfel incat sa corespunda unor cerinte de piata
variate.

Gasification
Gas cooling
Gas cleaning
G
G
HRSG
ASU
Sulphur recovery
Natural gas
Fuel oil
Gas saturation
Integration of air separation unit
(ASU)
Nitrogen from ASU
to gas turbine (GT)
Low NOx combustion
Multiple pressure heat recovery
steam generator (HRSG)
Low HRSG exhaust temperature
Choice of gasification process
according to fuel properties
Use of sensible raw gas heat
Minimal sulphur and dust emissions
Use of low level heat
for clean gas saturation
Design for secondary fuel
Fuel flexibility with
multi fuel burners
Use of highly efficient
standard gas turboset
Use of reheat steam turbine (ST)
Solid or




liquid fuel

Figura 4.14: Aspectele principale ale IGCC cu insuflare de oxigen
[84, Siemens, 1999]

In structura de ansamblu a unui ciclu combinat exista multe optiuni legate de tipul de
gazeificare ce poate fi folosit (de ex. sistem de alimentare umed sau uscat, cu insuflare de
oxigen sau aer, pat fix, turbulent sau de flux blocat) si de nivelul de integrare.

Gazeificarea transforma hidrocarburile din materia prima in componente gazoase, prin aport de
caldura la o anumita presiune, in prezenta aburului. Oxidarea partiala a materiei prime, prin
insuflarea de aer sau oxigen in gazeificator produce caldura. Impreuna, caldura si presiunea rup
legaturile dintre constituentii materiei prime, provoaca reactii chimice si produc gaz de sinteza.

Mineralele din materia prima (cenusa) se separa si ies prin baza gazeificatorului ca o zgura
inerta asemanatoare cu sticla sau ca un produs solid vandabil. Numai o mica parte din cenusa
este prinsa in produs, fiind necesara indepartarea ei ulterioara. Alte potentiale impuritati, cum ar
fi compusii de sulf, de la sulfide, din care sulful este extras, apar de obicei ca sulf elementar sau
acid sulfuric, ambii fiind produsi valorosi. Datorita atmosferei de reducere din gazeificator, nu
se formeaza NOx in timpul procesului de gazeificare. Amoniacul format prin reactia azotului cu
hidrogenul este indepartat cu apele de proces, precum si clorurile, care altfel ar forma acizi.
Gazul de sinteza curat ramas dupa procesul de indepartare a impuritatilor, este folosit in
intregime sau in parte pentru a alimenta o turbina de ardere. Turbina de ardere antreneaza un
generator electric, furnizeaza aer sub presiune gazeificatorului si produce caldura (evacuata)
pentru a genera abur pentru gazeificatorului.

Temperatura de exhaustare HRSG redus
Integrarea unitatii de separare a aerului
Azot din ASU catre turbina pe gaz
(GT)
Ardere cu NOx redus
Generator de abur cu recuperare de caldura
si presiune multipla
Alegerea procesului de gazificare in
functie de proprietatile combustibilului
Utilizarea caldurii gazului brut
Sulf minim si emisii de pulberi
Utilizarea incalzirii la un nivel redus
pentru saturarea gazului epurat
Design pentru combustibil secund
Flexibilitatea combustibilului cu
arzatoare cu combustibil multiplu
Utilizarea turbo-setului standard
cu gaz de randament inalt
Utilizarea turbinei pe abur de reincalzire (ST)
Gazificare
Racire gaz
Curatare gaz
Saturatie gaz
Gaz natural
Pacura
Recuperare sulf
Combustibil lichid
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 183
Sistemul cu curatarea la rece a gazului pot atinge valori relativ bune pentru emisiile de NOx.
Aceasta se datoreaza faptului ca azotul continut in combustibil este aproape indepartat in
scruber din instalatia de curatare a gazului la rece. Formarea de NOx termic in camera de ardere
a turbinei pe gaze este suprimata prin saturarea combustibilului gazos cu abur anterior arderii si
prin diluarea cu azot din instalatia de separare a aerului. Aceste masuri de reducere a NOx au ca
rezultat emisii sub 25mg/Nm la un continut de oxigen de 15% in gazele de ardere. Sistemul
reduce semnificativ de asemenea si cantitatea de particule, SO2 (5mg/Nm), apele uzate si CO2
produse.

Sistemele care folosesc carbune ca si combustibil sunt folosite numai intr-un numar restrans de
centrale de ardere.

Slag
ASU
Air
G
Gas
turbine
Flue gas
HRSG
G
Steam
turbine
IP boiler feed water
Impure
nitrogen
Pure nitrogen
O
2
LP
steam
LP
steam
IP steam
Fly ash
Ceramic filter
Claus
unit
COS
Hydrolysis
Sulphur
Air
to waste water
treatment
Venturi
wash
Desul-
phuri-
sation
Saturator
Condenser
Coal
Coal
drying
LP steam
Make-up water
Gasifier
HP steam
Syngas
cooler
2 1
1
2
HP boiler feed water
Coal
prepa-
ration

Figura 4.15: Diagrama de flux a unei instalatii energetice IGCC exploatata in Spania
[84, Siemens, 1999]


Ciclul combinat cu gazeificare integrata ofera conditii favorabile presiunilor inalte,
concentratiilor ridicare de contaminanti si unor debite volumetrice reduse de gaz de sinteza
cam 1/100 din produsele de ardere. Aceasta permite o curatare chimica mai adanca a sulfului si
prafului. Majoritatea poluantilor sunt separati si retineri in procesul de curatare a gazului
integrat. Conditiile de reducere din procesul de gazeificarea favorizeaza mult trecerea
mercurului din combustibil in starea elementara. Mercurul elementar poate fi indepartat usor si
sigur cu carbuna activ sulfatat, cum s-a reusit deja la una dintre centrale.


4.1.6 Co-generarea (CHP)

Co-generarea foloseste un singur proces pentru a genera si curent electric si caldura.
Cogenerarea sau generarea simultana de energie electrica si termica este o tehnologie ce s-a
impus, si este aplicata cu precadere in centrale in industriale in care sunt necesare si caldura
(apa calda sau abur) si electricitate. Pe langa reducerea de costuri, cogenerarea aduce si beneficii
de mediu folosind combustibili fosili mai eficient. Aceasta duce la emisii mai mici decat pentru
generarea separata de caldura si electricitate, pentru o eficienta mai buna.

Turbinele de abur actionate de cazane ce ard combustibili fosili au fost folosite multi ani pentru
sistemele de cogenerare industriala. Aburul de presiune inalta produs intr-un cazan conventional
Carbune
Abur
Abur
Spalare
Venturi
Tratarea
apei uzate
Hidroliza
Cenus zbur. Aer
Uscare
carbune
Preparare
carbune
Azot impur
Azot pur
Turbina abur
Apa alimentare cazan
Gaz ardere
Apa proces
Capitol 4
184 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
pe huila sau lignit este destins intr-o turbina pentru a genera energia mecanica, care apoi poate fi
folosita pentru actionarea unui generator electric. Cantitatea de energie generata depinde de cat
de mult poate fi redusa presiunea aburului in turbina, furnizand in acelasi timp si necesarul de
caldura din instalatie. In unele cazuri turbina este echipata cu un cilindru de presiune joasa,
separat sau integrat, care face ca productia de energie si furnizarea de caldura sa fie
independente.

Avantajele si dezavantajele sistemelor de cogenerare sunt [81, COGEN Europe, 1999]:

Avantaje:

Eficienta globala si cea de ardere a combustibilului crescute
Poate fi folosit orice combustibil
Raportul dintre caldura si putere poate fi variat
Capacitatea de a indeplini mai mult de o cerinta legate de nivelul de caldura necesar in
instalatie
Siguranta si disponibilitate crescute, de obicei mai mari de 98%
Gama larga de dimensiuni disponibila
Durata de viata mare

Dezavantaje:

Raport mare energie termica energie electrica
Costuri ridicate


4.1.7 Cicluri combinate de combustie (reinvigorare)

Ideea de cicluri combinate s-a nascut din nevoia de a imbunatati eficienta simpla a ciclului
Brayton (Joule) folosind caldura de evacuare din gazele de evacuare de la turbina. Aceasta e o
solutie naturala deoarece turbina de gaz este un utilaj de temperaturi relativ inalte iar turbina de
abur este un utilaj de temperaturi relativ scazute. In contextul centralelor pe carbune actuale,
combustia in cicluri recombinate este cunoscuta ca reinvigorare. In capitolul 2.5.2 se dau
informatii generale referitoare la reinvigorare.

Obiectivele generale ale reinvigorarii sunt de a [82, Ciemat, 2000]:

Creste puterea generata
Imbunatatirea performantelor
Imbunatatirea utilizarii centralei
Obtinerea unei flexibilitati de operare mai mare
Cresterea sigurantei si disponibilitatii
Reducerera costurilor de operare si mentenanta
Cresterea duratei de viata
Reducerea emisiilor si a cantitatii de reziduuri


4.1.8 Eficienta centralelor mari de ardere pe huila si lignit

4.1.8.1 Eficienta cazanului

Pentru cazanele noi si curate, se poate spune ca nivelurile de eficienta inregistrate in prezenta
sunt in jur de 86%-94% (Pci). Pierderile principale sunt asociate cu caldura pierduta cu gazele
de evacuare prin cos, carbon neoxidat, caldura ramasa in cenusa si pierderile prin radiatie in
exterior. Efectul pe care il are combustibilul asupra eficientei este important. Presupunand ca
ambele cazane au randamente identice (aceleasi temperaturi ale mediului ambient si ale gazelor
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 185
la cos, acelasi exces de aer, etc.), se obtin randamente diferite ale cazanelor, in functie de felul
combustibilului, asa cum ilustreaza urmatoarele exemple (raportat la puterea calorifica
inferioara):

Huila internationala: eficienta 94 %
lignit: eficienta 92 %
Lignit de grad inferior: 86 %.


4.1.8.2 Tehnici pentru cresterea eficientei cazanelor pe carbune

Eficienta cazanelor pe carbune este strans legata de tipul combustibilului si de temperatura
ambientului (date de proiect). In orice caz este posibila optimizarea unor parametri:

Carbon nears in cenusa Optimizarea arderii duce la mai putin carbon nears in cenusa.
Trebuie remarcat ca tehnicile de reducere a NOx prin modificarea arderii indica o
tendinta de a creste cantitatea de carbon nears. Scopul este de a realiza cea mai buna
rata de combustie pentru a obtine eficienta optima a utilizarii combustibilului. In orice
caz, corespunzator caracteristicilor tehnice si caracteristicilor combustibilului mai ales
la arderea antracitului, se pot produce cantitati mai mari de cenusa.
Excesul de aer. Excesul de aer depinde de tipul cazanului si de tipul combustibilului. In
mod tipic, 20% pentru excesul de aer este valoarea pentru cazanele cu baza uscata ce
ard carbune pulverizat. Datorita calitatii arderii (monoxid de carbon si formare de
carbon nears), integritatii cazanului (infiltrarii de aer), coroziunii si sigurantei (risc de
conditii termice extreme in cazan), adesea nu este posibil sa se reduca excesul de aer
mai mult decat valorile inregistrate in operarea curenta.
Temperatura gazelor de evacuare. Temperatura gazelor care parasesc cazanul curat
(in functie de tipul combustibilului) se afla de obicei intre 120 si 220C, pentru a evita
riscul de coroziune acida prin condensarea acidului sulfuric. Anumite configuratii
includ o treapta secundara de incalzire a aerului pentru a scadea aceasta temperatura sub
100C, dar cu o izolare speciala a incalzitorului de aer si a cosului de evacuare, facand
astfel aceasta masura de scaderea temperaturii gazelor mai putin atractiva economic.


4.1.9 Controlul emisiilor in aer ale centralelor mari de ardere pe huila-
lignit

In uniunea europeana, 4% din centralele de ardere pe huila si lignit folosesc in prezent masuri
tehnice de reducere a emisiilor de SO2, 16% aplica tehnici de reducere a NOx, iar aproximativ
54% dintre centrale aplica ambele tehnici. Restul de 26% nu au aplicat insa tehnici de reducere
a emisiilor de SO2 si NOx [1, Corinair, 1996].

4.1.9.1 Controlul emisiilor de la arderea combustibilului pulverizat

Pretratarea combustibilului

Ca un prim pas de a minimiza generarea de emisii, materia prima folosita in intregul proces ca si
combustibil poate fi imbunatatita, urmand de exemplu urmatoarele masuri:

Folosind un amestec de diferiti carbuni cu caracteristici diferite si din tari diferite
Folosirea unor carbuni de calitate mai buna in ceea ce priveste puterea calorifica superioara,
continutul de apa scazut, continut de sulf scazut, clorizi si fluorizi
Curatand/spaland carbunele
Prin gazeificarea carbunelui
Prin omogenizarea carbunelui pentru a asigura o calitate standard a combustibilului final

Capitol 4
186 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Schimbarea combustibilului

Trecand la un combustibil fosil cu un continut scazut de compusi ce pot genera poluanti poate
duce la reduceri semnificante a poluarii de catre centralele de ardere. Aceasta masura are o
aplicatie larga. Dar si schimbarea combustibilului este limitata de anumite aspecte de
adaptabilitate ale unor anume centrale de ardere, legate de folosirea diferitilor combustibili si
cateodata de contractele pe termen lung intre furnizorul de combustibil si companiile
producatoare de electricitate.

In general, adaptabilitatea depinde de arzatoarele instalate, o trecere de la un tip de carbune la
altul cu caracteristici de poluare mai bune (continut scazut de sulf si de materiale volatile) sau
de la antracit la pacura este deseori posibila cu arzatoarele instalate.
Trecerea de la carbune la gaz insa necesita in mod normal o schimbare a arzatoarelor si o
modificare a schimbatoarelor de caldura. Orice imbunatatire pe calea reducerii emisiilor va
depinde prin urmare in mod evident de caracteristicile combustibilului initial si ale noului
combustibil [32, Rentz, et al., 1999]. Posibilitatea unui impact negativ asupra emisiilor la o
schimbare de combustibil trebuie luata in considerare, cum ar fi eficienta redusa a ESP datorita
continutului redus de sulf sau eficienta redusa a arzatoarelor cu NOx redus pentru carbunii cu
material volatil mai mult.


Reducerea emisiilor de praf

La arderea carbunelui pulverizat, marea parte a carbunelui este trasnportata cu gazele de ardere
in afara camerei de ardere. Numai o cantitate mica (<20%), este colectata la baza in cazanele cu
baza uscata. 80% din cenusa paraseste cuptorul ca cenusa zburatoare, iar aceasta cenusa
zburatoaretrebuie colectata in instalatia de reducere a emisiilor de praf, cum ar fi
precipitatoarele electrostatice (ESP) si filtrele din tesatura.

In cazanele cu baza umeda, cenusa este lichefiata datorita temperaturilor mari de ardere.
Aceasta cenusa lichida curge catre gaura de scurgere a cenusii. Chiar si la viteze mari de curgere
ale gazului, cea mai mare parte a cenusii este extrasa ca zgura. Cenusa zburatoare este de multe
ori recirculata la acest tip de focare, care extrag cea mai mare parte a cenusii in forma de zgura.

Printre tehnologiile de colectare a prafului, precipitatoarele electrostatice, ESP sunt pe departe
cele mai frecvent folosite echipamente in Europa la centralele de ardere ce folosesc antracit sau
lignit. ESP colecteaza cenusa zburatoare, in general intr-o stare uscata, care poate fi refolosita in
constructiile de drumuri sau pentru fabricarea cimentului sau betonului si, ca ultima solutie,
poate fi folosita la umpleri.

Combustibilii pot fi aprovizionati din diferite surse din lume, dar tehnologiile ESP cu un sistem
de energie intermitenta de voltaj mare sunt capabile sa reactioneze la diferitele calitati ale
combustibilului, inclusiv la cele cu continut scazut de sulf. Alte dezvoltari de tehnologii sunt
legate de varfurile de voltaj inalt, un aceste varfuri au durate de s. Aceasta tehnica reduce
consumul de energie al ESP.

Ciclonii sunt rareori folositi pentru colectarea prafului de la centralele mari de ardere. Totusi,
doua centrale de acest tip (cu pre-colectare de praf folosind un sistem mecanic inainte de ESP)
sunt in operare in Franta, intr-o centrala de 250MW, cu aplicatie combinata.


Reducerea emisiilor de mercur

In general, in prezent nu exista sisteme dedicate de indepartare a mercurului la centralele
termice care ard numai huila sau lignit. Filtrele textile sau ESP sau scruberele umede sunt
concepute pentru praf si SO
2
, HCl si HF. Indepartarea mercurului cu ajutorul acestor sisteme
este un efect secundar pozitiv. Indepartarea mercurului cu ajutorului sistemelor de curatare a
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 187
gazelor de evacuare depinde de valoarea limita a emisiilor de mercur. Mercurul elementar in
stare gazoasa (Hg
0
) si mercurul oxidat gazos (Hg
2+
) sunt ambele in faza gazoasa la temperaturile
de operarea a sistemelor de curatare. Hg
0
este insolubil in apa si nu poate fi prins in scruberele
umeda. Compusii predominanti de Hg
2+
in gazele de evacuare de la arderea carbunelui sunt slab
pana la puternic solubili in apa, iar speciile mai solubile pot fi in general indepartate in scruberel
umede. Hg
0
si Hg
2+
sunt absorbiti la fel in materiale solide poroase, precum cenusa zburatoare,
carbune activ care este destul de scump, sau absorbenti acizi pe baza de calciu pentru o
colectare ulterioara intr-un apart de controlare a prafului. Hg
2+
este de obicei mai usor de
indepartat prin absorbtie decat Hg
0
. Mercurul aflat in compusi Hg
p
este legat de solide care pot
fi usor retinute in ESP sau filtru textil[171, UN ECE, 2002]. Eficienta separarii intr-un ESP
depinde de urmatorii factori:

temperatura ESP
continutul de clor al carbunelui
carbonul nears din cenusa
compusii calciului din cenusa

Tehnicile de curatare a gazelor de ardere folosite in centralele de ardere folosesc 3 metode de
baza pentru a retine mercurul:

retinerea Hg in praful colectat in aparatele de control al emisiilor de particule, precum ESP
sau FF, ca efect secundar
adsorptia Hg
0
si Hg
2+
in absorbenti (cum ar fi carbune activ), care vor fi ulterior retinuti in
ESP sau filtrul textil. Alternativ, Hg poate fi retinut intr-un pat de carbon
dizolvarea Hg
2+
in scruberele umede.


Reducerea emisiilor de SO
2


Pentru a reduce emisiile de SO2 de la centralele de ardere pe huila sau lignit, se folosesc in mod
curent aproape toate tehnologiile de desulfurizare descrise in capitolul 3 (Procese standard si
tehnici de reducere a emisiilor de la centralele mari de ardere). Tehnologia specifica folosita
depinde de factori variati specifici centralei si locatiei acesteia, cum ar fi situarea, capacitatea
termica si factorul de incarcare al acelei centrale, precum si calitatea combustibilului si a cenusii
anumite tipuri de lignit cu cenusa alcalina si continut scazut de sulf genereaza (datorita
desulfurizarii naturale care are loc in timpul arderii) emisii de SO2 reduse, care pot corespunde
chiar, in anumite cazuri, unei indepartari a SO2 in proportie de 90%.


Figura 4.16: Tehnologia FGD de retehnologizare intr-o instalatie existenta
[94, Umwelt + Technik, 2000]

Capitol 4
188 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Tehnicile uscate si semi uscate sunt folosite mai mult pentru centralele mai mici (<100MWth),
iar tehnologiile de desulfurare umeda (scrubere umede) sunt predominant folosite in diverse
aplicatii pentru centralele mai mari, peste 300MWth. Turnurile de absorbtie sunt configurate ca
spray, cu umplutura sau cu dubla circulatie. Un exemplu bun pentru o instalatie de desulfurare
umeda, care foloseste un turn de tip pulverizare la o centrala mare pe carbune in UK este
prezentat in fig 1.14.


Figura 4.17: Proces de FGD umed cu turn cu pulverizare
[93, Powergen, 2001]

Un numar de centrale au instalat tipuri noi de schimbatoare de caldura pentru folosirea gazelor
de evacuare la incalzire, off gas, pentru a preveni posibila contaminare a gazelor curatate cu
gazele neepurate (fig 1.15)



Figura 4.18: Transferul caldurii in jurul unitatii FGD
[138, Sandscheper, 2001]

Gaz ardere
Amplificator amortizor
intrare suflanta
Suflanta amplificare
Schimbator caldura
Conducta intrare in absorber
Amortizor la intrare in FGD
Amortizor cu deschidere rapida
in bypass
Absorber
Colector absorber
Pompa recirculare
Duze pulverizare
Eliminare vapori
Compresoare oxididare
Descarcare calcar tren
Descarcare calcar vehicul
Depozit calcar
Buncar calcar
Moara calcar
Rezervor alimentare slam calcar
Pompa alimentare slam calcar
Pompa extractie slam gips
Inst. Deshidratare gips
Depozitare gips
Instalatie tratare apa uzata
Apa proces
Gips
Indepartarea controlata
Import calcar, depozitare si
prepararea solutiei
Aria de
reactionare a
gazului
Extragerea gipsului, deshidratare
si indeparare controlata
Apa de spalare
Sistem conducte
incalzire
Gaz brut
din ESP
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 189
In aceste schimbatoare de caldura gaz-gaz, se folosesc extractori de caldura multi-tubulari
pentru a transfera caldura de la gazul fierbinte necuratat la gazul curatat. Aceste sisteme elimina
infiltrarile pentru ca nu e nevoie sa se intersecteze canalul de iesire cu canalul de intrare, ca in
cazul schimbatoarelor de caldura de gaz regenerative normale.

Datorita locatiei, numai cateva centrale din Europa din apropierea coastei folosesc sisteme de
curatare cu apa de mare pentru a reduce SO2 emise in aer. Din acelasi motiv de situare a
centralei, adica aproape de centrul orasului, si din alte considerente cum ar fi productia unui
produs secundar ce poate fi vandut, una dintre centrale a folosit cu succes procesul combinat
DESONOX.

Reducerea emisiilor de NOx

Ca si in cazul reducerii de SO2, aproape toate tehnicile descrise in capitolul 3 pentru
indepartarea NOx din gazele de ardere (masuri primare si secundare, in cateva cazuri chiar
combinarea ambelor masuri) sunt aplicate si pentru cazanele de ardere pe carbune.

Cum temperaturile de ardere sunt mai scazute pentru lignit, iar umiditatea gazelor de ardere este
mai mare decat pentru carbunele dur (antracit), formarea de NOx este comparabil mai redusa.
Din acest motiv, masurile primare sunt suficiente si au fost pana acum aplicate pentru a reduce
emisiile de NOx de la centralele mari de ardere pe lignit.













Capitol 4
190 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 4.19: Cazanele mari cu ardere pe lignit caru au aplicat masurile primare pentru a reduce
generarea de emisii de NO
X

[92, VEAG, 2000]

Pentru cazanele pe huila care au aplicat excesul scazut de aer ca prima masura, excesul de aer
obisnuit este intre 5-7% O2 ( in gazele de ardere). O ardere cu exces redus de aer are 3-6% O2
in gazele de ardere si o reducere corespunzatoare a NOx de 10-40%. De asemenea si timpul de
stationare a fost identificat ca factor cheie in controlul simultan al NOx, CO si carbonul nears.
Relatia dintre NOx, CO si excesul de aer in diferite sectiuni dintr-un cazan de 150MWe sunt
prezentate in fig. 4.20.








Arzator principal

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 191

Figura 4.20: Relatia dintre NO
X
, CO si excesul de aer in sectiuni variate la un cazan de 150 MW
el

cu alimentare pe lignit
[108, Scott, 1997]

Aceasta tehnica da rezultate mai bune pentru cazanele cu baza umeda decat pentru cele cu baza
uscata, pentru cazane cu arzatoare in perete decat cele tangentiale si pentru carbune dur decat
pentru lignit.

Recircularea gazelor: nu este folosita prea frecvent in cazanele pe carbune, cu exceptia
cazanelor cu baza umeda. Pentru cazanele de carbune, reducerea de Nox obtinuta cu aceasta
tehnica poate fi si pana la 15-20%. Aceasta tehnica este folosita numai in cazanele pe lignit cu
recirculare de gaze pentru macinarea lignitului. In acest caz, gazele de ardere sunt extrase pentru
uscarea lignitului si nu este de aceea folosit in primul rand folosit ca sa reduca NOx, dar este
unul dintre motivele pentru formarea in general mai redusa de Nox, comparat cu cazanele pe
carbune dur (antracit). Deseori Nox poate fi redus mai departe cu gaze de ardere reci si in plus
se poate reduce cantitatea de zgura pentru cenusa cu puncte joase de topire.


Aer peste foc (OFA): este cea mai cunoscuta metoda primara folosita in cazanele pe carbune.
Cu configuratii moderne de OFA (design optimizat al duzelor, flux de aer separat si turbulent),
se pot atinge reduceri de Nox de 40-50% la cazanele cu ardere in perete sau tangentiala. OFA
este eficienta mai ales pentru cazanele cu ardere tangentiala, unde poate fi implementata ca
OFA cuplata strans (cu duzele de aer direct deasupra celui mai de sus rand de arzatoare). O alta
varianta este OFA separata (cu duzele de aer deasupra zonei principale de ardere, separata de
randurile de arzatoare).

Aer ardere completa 2
Aer ardere completa 1
Arzator vapori
Raport exces aer
Raport exces aer
Raport exces de aer
Emisie
Temperatura
Temperatura
Raport exces de aer
Aer secund
Aer primar
Arzator principal
Separator
Temperatura
Temperatura
Capitol 4
192 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Arzatoarele cu emisii reduse de NOx (LNBs): pentru cazanele pe huila, cele mai des folosite
sunt arzatoarele cu admisie de aer sau de combustibil in trepte, cu reducerea emisiilor de NOx
de 25-35% respectiv 50-60%. Arzatoarele cu NOx reduse sunt cea mai raspandita tehnica de a
reduce emisiile de NOx pentru cazanele vechi si noi pe carbune. Ele reprezinta o tehnologie
matura cu multe configuratii diferite fiind deja comercializate de furnizorii din toata lumea,
adaptate adeseori specificului fiecarui tip si dimensiune de boiler.

LNB se folosesc des in combinatie cu OFA, mai ales la cazanele cu ardere tangentiala,
impreuna cu injectoarele de carbune cu inclinatie sau cu pulverizare. Se pot realiza reduceri
intre 50-70%

S-a afirmat ca designul modern de LNB cu aer in trepte pentru cazane cu arzatoare in pereti (cu
duze optimizate sau turbulente pentru aerul secundar si un deflector pentru injectia aerului
tertiar) poate realiza reduceri de NOx pana la 50%, fara OFA, si pana la 70%, cu OFA.

In centralele pe lignit, reducerile de NOx pot fi pana la 75% cu LNB, OFA sau recircularea
gazelor de ardere.

Implementarea arzatoarelor cu NOx redus poate creste nivelul de carbon in cenusa, care trebuie
pastrat intre niste limite astfel incat sa nu pericliteze managementul acestor reziduuri de ardere.
Imbunatatirea in morile de carbune a granulatiei carbunelui pulverizat este o cale eficienta de a
preveni aceasta problema. Unele dintre LNB moderne au un design eficient care nu influenteaza
nivelul de carbon in cenusa.


Re-ardere la cazanele pe carbune: aceasta masura folosind carbune- sau intr-o masura mai larga
gaz natural ca si combustibil pentru re-ardere. Gazul este folosit mai des decat carbunele. Re-
arderea este mai usor de aplicat la centralele noi dar s-a putut adapta si la cele existente.

Re-arderea gazului a fost implementata la cateva cazane pe carbune, cu ardere in perete,
tangentiala sau cu cicloni in SUA (cu puteri intre 33 si 600MWe). Tehnica rearderii gazului a
fost instalata numai in unitati echipate cu arzatoare cu NOx redus sau/si OFA. Reducerea
emisiilor de NOX corespunzatoare poate fi pana la 40-50% din nivelul emisiilor atinse de
arzatoarele cu NOx redus si/sau OFA, adica o reducere in jur de 65-75% din nivelul initial al
emisiilor de NOx (pentru un combustibil de reardere reprezentand 15-20% din aportul total de
caldura).

O tehnica de ardere avansata a gazului (AGR), combinand rearderea obisnuita a gazului cu
injectarea unui compus al azotului (amoniac sau uree, a se vedea paragraful SNCR pentru
detalii), a fost instalata si-ntr-un cazan pe carbune. S-a afirmat ca aceasta tehnica promitatoare a
realizat o reducere a NOx de pana la 85% din nivelul initial de NOx, dar ca nu este inca o
tehnologie consacrata.


SNCR si SCR: sunt masuri secundare care au fost aplicate in numar mare la centralele pe
carbune. In Europe, sistmele SCR sunt aplicate mai ales in Austria, Germania, Italia si Olanda.
In afara Europei ele sunt aplicate mai ales in Japonia si SUA. Tehnologia SCR s-a dovedit a
avea rezultate bune la centralele pe carbune dur, dar nu a fost aplicat inca la centrale pe lignit. In
cateva cazuri in care un sistem SCR a fost aplicat la centrale pe lignit, s-a aratat ca durata de
viata a catalizatorului a fost prea scurta, datorita continutului mare de cuart din cenusa, cauzand
abraziuni mari catalizatorului. In plus, lignitul contine cantitati mari de apa si cenusa, iar arderea
lor la o temperatura destul de scazuta in focar pentru a atinge emisii de 200mg/Nm fara a fi
nevoie de SCR.

In cazanele de utilitati, SCR-ul este plasat in mod obsinuit intre economizor si preincalzitorul de
aer (configurare pentru incarcare mare de praf) pentru a largi fereastra de temperatura si astfel
sa minimizeze costurile. Pentru SCR aplicata la arderile combustibilului pulverizat, aceasta
configurare nu trebuie neaparat cu by-pass la pornire si oprire, dar e necesara ca injectia de
amoniac sa se faca la temperaturi numai putin peste temperaturile minime.
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 193
Plasarea SCR ca ultima dintre instalatii, dupa preincazitorul de aer, necesita ca gazele de
evacuare sa fie reincalzite la temperatura de operare a catalizatorului si sunt de aceea mai
scumpe si mai greu de operat. Implementarea pentru retehnologizare a SCR presupune un
reactor SCR, conectarile si structura necesare, depozitul de amoniac si sistemul de distributie, si
controlul sistemului. Alte componente care pot fi necesare includ un by-pass al economizorului
si suflatoare de cenusa.

Alegerea tipului si caracteristicilor catalizatorului depinde de debitului de cenusa si de
potentialul sau eroziv. Configurarile pentru flux mare de praf necesita de aceea, catalizatori cu
rezistenta mare la infundare si abraziuni. Catalizatorii in forma de fagure sunt preferati pentru
aplicatii cu incarcare scazuta de praf in care marea parte a cenusii a fost indepartata din gazele
de ardere. Suprafata marita disponibila la catalizatorii fagure duce la un volum scazut de
catalizator comparat cu aplicatiile pentru incarcare mare de praf.

Problemele legate de tipul cazanului si compozitia carbunelui sunt factori importanti in designul
catalizatorului si trebuie luate in considerare pentru specificul fiecarei centrale pe carbune.
Cazanele cu baza umeda cu recircularea cenusii zburatoare indica in general o rata de
dezactivare mai mare a catalizatorului, comparat cu cazanele cu baza uscata. Carbunii cu
continut ridicat de arsenic, metale alcaline, fosfor, calciu si cativa alti compusi indica o tendinta
de deactivare mai mare a catalizatorului, care trebuie luata in considerare atunci cand se
calculeaza durata de viata si volumul de incarcare al catalizatorului. Continutul de sulf al
carbunelui trebuie de asemenea examinat pentru a a determinata rata de conversie dorita a SO2
in SO3 pentru catalizatorul SCR si pentru a fixa temperatura minima de operare la care sa poata
fi evitata formarea de bisulfat de amoniu.

Durata de viata a catalizatorului poate fi optimizata printr-o mentenanta corespunzatoare,
inclusiv folosirea corespunzatoare a suflatoarelor de cenusa si evitarea contactului cu umezeala
pentru catalizatorii expusi la contactul cu cenusa zburatoare. Bypasul sistemului trebuie folosit
cand catalizatorii nu sunt in operare sau cand temperatura economizorului scade sub
temperatura minima de operare a catalizatorului la o incarcare scazuta a cazanului.


4.1.9.2 Controlul emisiilor rezultate la arderea in pat fluidizat

Pentru sistemele de pat fludizat, combustibilul este folosit macinat destul de grobier. In arderea
in pat fluidizat circulant (CFBC), zona patului este extinsa la viteze mari de curgere a aerului iar
cenusa (necesara pentru acest tip de ardere) trebuie recirculata printr-un ciclon care este
componenta integrala a CFBC, pentru recuperarea particulelor mai grobiene.


Reducerea emisiilor de praf

Pentru reducerea emisiilor de praf de la cazanele cu combustie in pat fluidizat se aplica in mod
curent ESP sau filtre textile

Reducerea emisiilor de SO2

Cum a fost mentionat ulterior, cazanele cu combustie in pat fluidizat pot fi operate foarte
eficient in ceea ce priveste indepartarea SO2, de exemplu 80-90% pentru combustia in pat
fluidizat turbulent si mai mult de 90-95% intr-un cazan cu combustie in pat fluidizat circulant.
La aceste cazane, piatra de var se adauga direct combustibilului si se introduce astfel in patul
fluidizat. Acesti aditivi sprijina proprietatea naturala a cenusilor alcaline de a retine SO2. O
desulfurizare buna se realizeaza adaugand piatra de var intr-un raport Ca/S de 1,5 pana la 3,5. In
afara de raportul CA/S, temperatura patului are un rol important in a asigura reducerea efectiva
a SO2. Procesul de calcinare incepe in jurul temperaturii de 700C si se imbunatateste la
temperaturi mai mari, cea mai favorabila temperatura pentru combinarea calcinarii si a sulfatarii
este 840C.
Capitol 4
194 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Sistemul folosit pentru reducerea sulfului in cazanele de combustie in pat fluidizat este simplu
de operat, alimentarea absorbantului si indepartarea produselor de reactie sunt incorporate in
procesul de ardere, nefiind nevoie de un reactor separat.

Pentru a realiza o absorbtie de aproape 100% a SO2, masa de oxid de calciu din pat trebuie sa
fie in exces fata de ceea ce este necesar in conditii stoichiometrice. Aceasta supradozare va
provoca cresterea emisiilor de NOx, mai ales pentru paturile fluidizate circulante, deoarece CaO
catalizeaza reactia compusilor azotului. In orice caz, cea mai mare crestere are loc abia dupa ce
SO2 a atins cea mai mica concentratie.

Principiul combustiei in pat fluidizat are o capacitate integrata de protectie a mediului. Injectia
de absorbant in cazanul cu pat fluidizat este o metoda necostisitoare de retinere a sulfului.
Costurile de investitie sunt scazute, deoarece desulfurizarea este face parte din procesul de
combustie si nu este nevoie de un reactor suplimentar. Masuri secundare de desulfurizare nu
sunt inca foarte comune, dar au fost deja folosite ocazional in cateva central cu combustie in pat
fluidizat.

Cele mai mari costuri de operare se datoreaza consumului de absorbent si manipularii
reziduurilor de ardere. Produsele secundare ale combustiei in pat fluidizat este un amestec de
cenusa, CaSO4, combustibil nears si absorbant care nu a reactionat. Pentru o absorbtie
suficienta a SOx este nevoie de cantitati relativ mari de absorbent; astfel volumul de reziduu
solid de la combustia in pat fluidizat (FBC) este de asemenea mare. Pana acum, depozitarea
acestora in gropi de pamant a fost metoda uzuala de indepartare a cenusii de la FBC. Cenusa
poate fi folosita de asemenea in constructii, cum ar fi drumuri sau umpleri de structuri, atata
timp cat cenusa nu are un continut prea mare de calciu.

O crestere a incarcarii cu praf poate avea ca rezultat marirea precipitatorului electrostatic.
Beneficiile din acest fel de investitie trebuie evaluate separat din punct de vedere economic.


Reducerea emisiilor de NOx

Temperaturile scazute de ardere (intre 850 si 950C) din sistemele de combustie cu pat fluidizat
sunt avantajoase pentru reducerea emisiilor de NOx. Totusi cazanele cu combustie in pat
fluidizat genereaza o proportie semnificativa a emisiilor de NOx sub forma de N2O, care are un
potential mare de incalzire globala. Dar aceasta nu este singura posibilitate de reducere a
emisiilor de NOx, alte tehnologii ca de exemplu SNCR au fost aplicate in cateva centrale din
SUA. Daca in urma procesului de reducere a SOx prin adaugarea de piatra de var ramane piatra
de var care nu a reactionat, aceasta catalizeaza transformarea NH3 in NOx. Asta inseamna ca,
intentionand sa se controleze SOx, cu cat se adauga mai multa piatra de var, cu atat se formeaza
mai mult NOx.
Diferite tipuri de ardere in pat fluidizat, de obicei turbulent, se folosesc in centralele de ardere
de capacitate mai mica si tind sa aiba emisii de NOx mai mari.

4.1.9.3 Controlul emisiilor la arderea pe gratar

Cand se ard huila sau lignit in sisteme de ardere cu gratar, cea mai mare parte a cenusii ramane
pe gratar si este colectata la baza. Numai o cantitate mica de cenusa paraseste cazanul ca cenusa
zburatoare si trebuie colectata in echipamentele de reducere a emisiilor de praf.

Reducerea emisiilor de praf

Pentru reducerea emisiilor de praf de la centralele cu ardere pe gratar se folosesc in prezent
precipitatoare electrostatice (ESP) si filtre textile.


Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 195
Reducerea emisiilor de SO2

Pentru arderea pe gratar, care se foloseste mai ales la centralele industriale mai mici (<100MW),
pentru a controla emisiilor de SO2 se foloseste cel mai adesea un combustibil cu continut redus
de sulf. Deoarece temperatura de ardere variaza intre 850 si 950C, se pot adauga aditivi,
precum piatra de var, direct combustibilului pentru a retine SO2. Acesti aditivi sprijina
capacitatea naturala a cenusii alcaline de a retine SO2. CaSO3 devine instabil la temperaturi mai
mari de 850C, iar CaO si SO2 co-exista in echilibru chimic. Din acest motiv, arderea pe gratar
nu este la fel de eficienta in reducerea emisiilor de SO2.

Reducerea emisiilor de NOx

Temperaturile scazute de ardere pentru sistemele de ardere pe gratar sunt avantajoase pentru
reducerea emisiilor de NOx. In acest context trebuie subliniat ca sistemele de ardere pe gratar
(fara masuri suplimentare de control) emit in jur de 300mg/nm de NOx, care este mult mai
putin decat emisiile de la o centrala cu ardere necontrolata de carbuna dur pulverizat. Cateodata
se foloseste si aer superior (OFA) pentru a reduce emisiile de NOx.


4.1.10 Tratarea apei uzate si a deseurilor

La operarea centralelor de ardere pe huila sau lignit se genereaza o mare varietate de ape uzate
(vezi capitolul 1). Tehnicile descrise in capitolul 3 pentru tratarea apei uzate sunt folosite intr-o
mare masura pentru purificarea apelor uzate de la centralele pe huila sau lignit.
Managementul apei de scurgere din depozitele de carbune, zgura si produse secundare necesita
o atentie deosebita. Inainte de a se arunca la canal, surplusul de apa trebuie monitorizat si
supravegheat prin tratare astfel incat sa fie respectate limitele de poluare in vigoare. Nu este
admisa diluarea cu apa proaspata pentru a atinge valorile limita.


4.1.11 Tratarea reziduurilor de ardere si a produselor secundare

Cand se arde carbune, cea mai mare parte dintre minerale este retinuta si indepartata ca material
solid din variate sectoare ale sistemului, cum ar fi morile de carbune, baza cazanului,
economizor, curatarea gazelor de evacuare, cos de evacuare. Cenusa de la baza cazanului se
recupereaza la toate tipurile de centrale pe huila sau lignit, desi procentul din intreaga cantitate
de cenusa variaza. Datorita reciclarii cenusii volante in cazanele cu baza ud, cenusa se
recupereaza in masura de 100% prin scurgerea de la baza cazanului. Numai atunci cand in
cenusa zburatoare ramane o anumita cantitate de carbon nears, aceasta este extrasa separat si
depozitata intr-un siloz special. La combustia in pat fluidizat, un ciclon precipitator trimite
majoritatea cenusii inapoi in camera de ardere, unde se aglomereaza in patul fluidizat si este
extrasa ca cenusa in baza.

La sistemele de desulfurizare cu scruber umed pe baza de piatra de var, ghipsul se recupereaza
ca o structura cristalina. Aceasta structura este necesara pentru a separa ghipsul de particulele
mici nedizolvate de piatra de var si pentru a usca ghipsul extras. Particulele prea mici cresc
umiditatea acestui produs secundar, care este in mod normal in jur de 10%. Cand acest produs
secundar este spalat, un produs de calitate vandabila buna (comparabila sau mai buna decat cea
a ghipsului natural), care are numai urme de impuritati ce indica felul de combustibil din care a
derivat acest produs. In cele mai multe cazuri, ghipsul este colectat si stocat in gramezi in locuri
inchise. In unele centrale, gipsul este uscat mai departe, pana la 4%, sau chiar pana la 1%,
pentru a reduce costurile de transport si pentru a creste calitatea.

Capitol 4
196 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 4.21: Unitati inchise de depozitare a gipsului
[94, Umwelt + Technik, 2000]

In cazurile in care nu exista piata pentru gips, acesta este depozitat in gropi de umplere, in mod
controlat la fel ca si cenusa zburatoare si cenusa umeda. Umplerea separata cu aceste produse
este posibila, dar s-a constatat ca amestecarea gipsului de desulfurizare cu cenusa zburatoare si
apei uzate de la desulfurizare produce un amestec, numita deseori stabilizat, care are
proprietati mai bune de umplere decat fiecare component in parte. Aceste proprietati sunt:
duritate mecanica, permeabilitate si proprietati de scurgere.

Cel mai raspandit mod de depozitare a reziduurilor si produselor secundare ale arderii lignitului
este ca umplere a minelor de lignit epuizate. Cenusa zburatoare este de asemenea adesea folosita
ca material pentru intarirea cailor supraincarcate din minele de exploatare a lignitului.

Stabilizatul are proprietati bune, deoarece combina proprietatile cenusii volante, cum ar fi
capacitatea de a retine metale grele si microelemente, cu proprietatile gipsului. Nu au fost
observate aspecte de mediu adverse datorate umplerii gropilor cu produsele secundare solide ale
centralelor mari de ardere.

In general, reziduurile de ardere si produsele secundare precum cenusa si produsele secundare
de desulfurizare sunt colectare in diverse puncte cum ar fi cazanul, recipientele de dezprafuire,
precipitatoarele electrostatice, filtrele textile si instalatiile de desulfurizare. Aceste materiale
sunt transportate cu ajutorul unor aparate mecanice sau hidraulice si depozitate in silozuri
inchise sau in cladiri depozit special concepute, ca acelea folosite pentru depozitarea gipsului
de la centrala de desulfurizare.

Tabelul 4.1 prezinta un sumar al posibilitatilor de refolosire a reziduurilor si produselor
secundare de la centralele pe carbune. Trebuie determinat pentru fiecare caz care dintre optiuni
este cea potrivita.
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 197

C
e
n
u
s
a

z
b
u
r
a
t
o
a
r
e

C
e
n
u
s
a

d
e

l
a

b
a
z
a

l
i
g
n
i
t

C
a
r
b
u
n
e

d
u
r

l
i
g
n
i
t

C
a
r
b
u
n
e

d
u
r



P
r
o
d
u
s
e

a
l
e

p
r
o
c
e
s
u
l
u
i

d
e

a
d
s
o
r
p
t
i
e


G
h
i
p
s

Constructii
Aditiv pentru beton (dneconsiderand Flual) x x
Compusi usori pentru beton x x x x
Mortar, beton poros x x x
Beton performant x x
Productia de Flual x
Aditiv de amestec in industria cimentului x x
Constituent brut in industria cimentului x x
Aditiv de ciment x x
Ziduri de izolare x x x
Gips de constructii x
Industria ceramica x x x x x
Constructia drumurilor x x x x
Constructia de baraje cu tehnologia RCC ciment compactat x x x x
Umplutura pentru suprafetele bituminoase, straturi liante si
lianti primari
x x
Stabilizarea terenurilor, materiale usoare de constructie x x x x x
Izolare acustica x x x
Umplere de terenuri, tratarea deseurilor x x x x
Umplerea terenurilor x x x x x x
Imobilizarea unor substante periculoase x x
Strat de captusire la baza gropilor de umplere x x x
Filtru de suprafata sau material de sigilare a gropilor de
umplere
x x
Conditionarea noroiului de canal x
Material de baza pentru curatarea biologica a apelor uzate x x
Umplutura pentru canalele conductelor
Amestec stabilizat de cenusa-ciment x x x
Umplerea canalelor x x x
Alte utilizari x x x x
Material minier x x x x
Productia de zeoliti x x
Productia de semi-hidrati alfa si beta x
Material de umplere in industria hartiei x x
Productia de anhidrida x
Procesul Mller-Khne x x x x x x
Recuperare termica x x
Dezulfurarea gazelor de evacuare x
Tabelul 4.1: Exemple pentru reutilizarea reziduurilor si a produselor secundare de la arderea
huilei si lignitului [64, UBA, 2000]



Capitol 4
198 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
4.2 Exemple de procese si tehnici folosite in prezent

Aceasta parte a capitolului 4 prezinta o serie de exemple pentru tehnici si procese aflate in
prezent in functiune in diverse instalatii de ardere pe huila si lignit. Scopul exemplelor este sa
demonstreze cat de specifica este aplicarea unor procese in instalatii noi sau ca dotari ulterioare
la instaltii existente, pentru a asigura un nivel inalt de protectie a mediului, luand in considerare
in fiecare caz conditiile specifice locatiei si cerintele de mediu. In orice caz, din informatiile
adunate, nu este intotdeauna evident daca si cum fiecare dintre tehnicile descrise in exemple au
fost investigate prin prisma definitiei din BAT data in articolul 2 (11) din Directiva, precum si
in privinta listei de aspecte de luat in considerare in general sau in cazuri specifice pentru
determinarea tehnicilor BAT, considerand costurile si beneficiile de pe urma unei masuri si
principiile de precautie si preventie si in consecinta, cum a fost aleasa si aplicata tehnica
respectiva. Mai mult, nu se da o garantie ca performantele prezentate sunt constante si continue
in toate conditiile de operare, in ce intervale de timp, daca s-au intalnit probleme. Deasemenea
nu este intotdeauna clar care a fost forta motrice pentru aplicare tehnologiei si care a fost
raportul dintre costuri si beneficii in fiecare caz. De aceea, informatia furnizata in exemplele
urmatoare are scopul de a da indicatii generale referitoare la practica curenta si nu poate fi
considerata ca referinte adecvate. Tehnicile date ca exemplu provin din informatia furnizata si
verificata de membrii Grupului de Lucru Tehnic ca parte a schimbului de informatii intre
centralele mari de ardere.


4.2.1 Exemple de tehnici aplicate individual

EXEMPLUL 4.2.1.1 SISTEME CU ARZATOARE ULTRA CU NO
X
REDUS SI ARDERE
TANGENTIALA (ULNTF) PENTRU CARBUNE BITUMINOS

Descriere: Conceptul de sistem de ardere tangentiala cu arzatoare cu emisii NOx scazute pentru
carbune bituminos este caracterizat de o superpunere a insuflarii de aer in trepte axiala si
radiala. Arderea are loc in conditii sub-stoichiometrice. Aici, aerul este furnizat in diferite etape
in directie verticala. Aerul este insuflat in mai multe trepte in directie verticala. Prin insuflarea
in trepte pe directe radiala, se creeaza o zona bogata in O2 si saraca in CO in zona exterioara
vetrei. Aceasta duce la o protectie efectiva a peretilor cazanului impotriva coroziunii.
(Figura 4.22).

Arzatoarele sunt instalate la colturi. Fiecare moara furnizeaza combustibil pulverizat catre un
nivel de arzatoare. Deasupra nivelului superior de arzatoare sunt dispuse duze de aer pentru
aerul superior (OFA), in peretii cazanului, la o distanta semnificativa fata de nivelul superior de
arzatoare, pentru a provoca reactii ce reduc NOx. Dispunerea si dimensiunile duzelor pentru
aerul superior sunt alese in asa fel incat cantitatea de aer superior sa fie bine distribuita deasupra
sectiunii cazanului pentru a mentine o ardere eficienta. Fiecare arzator in parte consta din una
sau doua duze de combustibil, o duza rectangulara de aer separata, o duza rectangulara
intermediara de aer ( in acest caz sunt doua duze de combustibil) si doua duze circulare de aer,
una sus si una jos. Aceste duze sunt folosite pentru arzatoarele de combustibil lichid in timpul
pornirii centralei. Duzele separate sunt situate deasupra fiecarui arzator. Ele sunt orientate catre
peretii cazanului pentru a crea un strat de aer langa pereti. Toate celelalte duze de combustibil si
aer sunt indreptate catre cercul tangential (Figura 4.22).









Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 199


Figura 4.22: Introducerea in trepte a aerului radial si axial

Beneficii de mediu realizate:Emisiile de NOx, care pot fi obtinute in functie de stoichiometria
arderii la nivelul fiecarui arzator, sunt prezentate in Figura 4.23. Se observa ca emisiile de NOx
in domeniul superior de stoichiometrie sunt reduse semnificativ reducand stoichiometria
arzatorului. Emisiile NOx prezinta totusi un varf sub o stoichiometrie de 0,8.


Figura 4.23: NO
X
versus arzator stoichiometrice si sistem de ardere


Odata cu masurarea emisiilor de NOx, se verifica si valorile de CO si O
2
in vecinatatea
peretilor cazanului. Se gasesc concentratii foarte mici de CO si concentratii mari de O
2
cu
aceasta configuratie a sistemului ULNTF in timpul operarii ultra cu NOx redus. Figura 4.23
prezinta si o comparatie a valorilor de NOx obtinute cu sistemului ULNTF (cu aer separat si
aer superior peste foc OFA), cu sistemul de ardere cu NOx redus (cu OFA), si cu sistemul
obisnuit de ardere a carbunilor bituminosi, pentru cateva centrale (denumite A-M)












Aer in trepte axial Aer in trepte radial
Supra-positie
Nivel arzator
Nivel arzator
Nivel arzator
Aer intermediar
Carbune
Carbune
Nivel arzator
Ardere tangentiala

Ardere tangentiala +aer peste foc
Ardere tangentiala NQ (ultra) redus

Huila
Huila bituminoasa
Huila bituminoasa
Lignit
Capitol 4
200 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 4.24: Comparatia valorilor NO
X
pentru cateva instalatii energetice selectionate


Aplicabilitate: Se dispune de experienta limitata in ceea ce priveste sistemele de ardere
tangentiale ultra NOx redus, iar aceste pot fi in general aplicate la centralele noi si ca dotare
ulterioara la centralele existente.

Efecte secundare: Nu

Date de operare:

Reducerea excesului de aer si temperatura gazelor de evacuare duce la o imbunatatire a
eficientei generatorului de abur. Cresterea eficientei contribuie la reducerea emisiilor de
CO2.
Reducerea continutului de NOx in gazele de ardere duce la scaderea consumului de amoniac
pentru catalizator si o crestere a duratei de viata a catalizatorului (daca este prezent un
catalizator)
Imbunatatirea eficientei generatorului de aer, reducerea puterii cheltuite pentru tirajul fortat
si suflanta de gaze duc la imbunatatirea eficientei globale a centrale.

Economicitatea:

Imbunatatirea eficientei generatorului de abur
Cresterea exportului net de energie
Nu exista costuri suplimentare de operare

Stimuli pentru implementare: Cerintele de reducere a emisiilor de NOx, impuse de legislatia
nationala sau europeana, si/sau cresterea eficientei cazanului si scaderea consumului de
combustibil.

Literatura de referinta: [114, Alstom, 2001], [115, Epple, et al., 1995], [116, Kather, 1996],
[117, Marx, et al., 1997], [34, Verbund, 1996].





Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 201
EXEMPLUL 4.2.1.2 MASURI PRIMARE DE REDUCERE A NOX DE LA SISTEMELE CU ARDERE
VERTICALA CU PRE-INCALZIREA COMBUSTIBILULUI SI ARZATOARE CICLON, CU SISTEM OFA
INTEGRAT

Descriere: In anii `20, sistemul preferat de ardere al carbunelui pulverizat era cel vertical
(prag), pentru ca acesta putea asigura stabilitatea flacarii admitand aer secundar prin deschideri
de-a lungul peretului vertical de sub prag. Mai tarziu, introducerea de arzatoare turbulente,
care aveau nevoie numai de aer secundar turbulent care sa inconjoare duza principala de
aer/carbune, a permis folosirea arderii orizontale a carbunelui pulverizat in majoritatea
cazurilor. Totusi, in cazul arderii antracitului fara combustibil suplimentar necesita inca admisia
progresiva a aerului secundar, aspect caracteristic arderii verticale. Caracteristici favorabile ale
carbunilor de antracit sunt continutul scazut de sulf, se gasesc in toata lumea, cu rezerve mari in
estul Asiei.

Cea mai de succes tehnologie de ardere verticala a pastrat aceleasi rapoarte mari (~70/30) pentru
debitele de aer perete vertical/prag ca si la sistemele verticale de la inceputuri. Arzatoarele lor
au geometria unor cicloni de separare pentru a lasa sa iasa aer din amestecul primar aer/carbune.
Aceasta favorizeaza mai departe aprinderea fara ajutor suplimentar, care are loc si pentru
carbuni cu materie volatila mai putin de 5%. Mai important din punctul de vedere al aprinderii
este continutul de hidrogen al combustibilului, care este de 1,5% pentru aceasta tehnologie de
arderer verticala, pentru ardere fara aprindere suplimentara la sarcina maxima. La carbunii cu
continut mare de material volatil, centralele cu ardere verticala au obtinut emisii de NOx la
nivelul scazut al celor mai avansate arzatoare verticale cu emisii scazute de NOx. Este important
sa se observe ca designul anterior pentru reducerea NOx cu admisie de aer in trepte in arzator si
camera de ardere aveau ca tinta numai azotul provenit din combustibil, emanat in timpul
devolatilizarii carbunelui.


Figura 4.25: Arzatorul cu ardere cu arc si pre-incalzire de combustibil
[192, TWG, 2003]


Figura 4.25 arata o dispunere standard a unui arzator ciclon cu ardere verticala, cu un detaliu al
duzei de combustibil. Aceasta figura ilustreaza modificarea pentru preincalzirea combustibilului
care imbunatateste stabilitatea flacarii. Modificarea a insemnat scurtarea duzei cilindrice de
combustibil, pentru a permite amestecarea aer/carbune cu aerul fierbinte din jurul duzei, si
introducerea unui miez in duza care sa mareasca capacitatea de a lasa aer a ciclonului, in timp
ce mentine forta necesara a aerului pentru a ajunge in flacara. O alta modificare s-ar putea aduce
ventilarii arzatorului ciclon, integrandu-l intr-un sistem cu aer superior (OFA). Astfel, ventilarea
Azator cu arc Azator cu arc
Cu preincalzire a combustibilului
Duze combustibil
Duze scurte
pt.
Combustibil
cu miez
Capitol 4
202 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
ar transforma marea parte a umiditatii carbunelui si cel mai fin pulverizat carbune intr-o faza
foarte bogata in oxigen, imbogatita si mai mult de OFA. O consecinta inevitabila a reducerii
NOx prin masuri primare este cresterea cantitatii de carbon nears. Folosind un separator mai
eficient la moara, se poate preveni cresterea aceasta de combustibil nears. O componenta legata
de aceasta tehnica de reducere a NOx implica folosirea unui separator static ajustabil in locul
celui cu pachete, care este preferat la pulverizarea antracitului. Ambele tipuri de separatoare
sunt parte integrala a morii cu bile. Separatorul static este conceput ca un ciclon cu intrari
multiple, cu cuve ajustabile.

Beneficiile de mediu realizate: carbunii definiti in tabelul 1.2 au fost testati in SUA la o
instalatie de testari de ardere si emisii, de 22MWth, inclusiv un amestec de carbuni din
Pennsylvania. Pentru un nivel de NOx dat, rata de carbon nears corespunzatoare a fost redusa la
fiecare modificare adusa. Pentru preincalzirea combustibilului si modificari de ventilare-OFA,
o reducere de peste 50% a NOx a insemnat un ceva mai putin decat dublarea cantitatii de carbon
nearse. Tendintele obtinute pentru ceilalti carbuni testati au fost asemanatoare, mai ales pentru
operarea cu OFA.


Analiza
% mm
HHV
c
HGI
d

Carbuni (ASTM
Group)
VM
a
Ash
a
H
2
O
a
C
b
H
b
N
b
S
b
kcal/kg
50/50 amestec
(~semi-anthracite)
13.5 11. 9.1 72.9 2.9 1.4 1. 7530 68
Kocher, Pennsylvania
(antracit)
6.9 11.3 11.5 72.4 2.1 1.0 0.7 7220 42
Carbonar, Spain
(antracit)
5 19.5 7.6 68.5 1 0.7 0.7 7140 43
a Analiza cenusii volatile (VM) si a umiditatii totale (H2O)
b Analiza elementara
c Puterea calorifica superioara
d Indexul de macinare Hardgrove
Table 4.2: Analiza diversilor carbuni testati


Doua dintre cele 16 arzatoarea ale unei centrale europene de 154 MWe pe antracit au fost
modificate pentru preincalzirea combustibilului. In timpul testelor cu un carbune local cu 5%
materie volatila, 1% hidrogen, arzatoarele modificate au putut opera fara combustibil lichid
suplimentar catre ele sau catre arzatoare invecinate, chiar si la 60% sarcina tehnica minima.

Doua centrale cu ardere verticala, fiecare de 300MWth, din SUA, folosind antracit cu 7%
materie volatila si umiditate si continut de cenusa ridicat, au fost repornite in 2002 dupa ce au
fost echipate ulterior cu duza cu preincalzire si modificare de ventilare-OFA. Ca rezultat, aceste
masuri primare au indeplinit garantiile comerciale de a scadea nivelul de NOx anterior de 950-
1180 mg/Nm la 510mg/Nm. De fapt aceast sistem de ardere de carbune pulverizat se afla
printre cele cu cele mai scazute emisii NOx, in ciuda faptului ca pana acum a functionat numai
cu carbune foarte sarac in materie volatila. Masuri secundare de a reduce mai departe NOx,
folosind uree, ar putea fi implementata, deoarece cu aceasta tehnica, CO a ramas sub limita
tipica de 100ppm care este necesara pentru ca ureea sa se descompuna in amoniac.

Montarea ulterioara a unui separator static ajustabil la cele 6 mori cu bila a unei centrale
europene de 330MWe pe antracit, a redus cantitatea de combustibil nears cu mai mult de 50%.

Aplicabilitate: Folosirea unei duze cu preincalzire si tehnica de ventilare-OFA este adecvata
pentru centrale noi mai marei de 30GWe si pentru centralele existente din Europa, SUA, Asia
de est, cu marimi de pana la 717MWe.


Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 203
Efecte secundare: Duza cu preincalzire si tehnica de ventilare-OFA reduce costurile cu
aplicarea unor masuri secundare. Pentru combustibilii cu continut de hidrogen mai mic de 1,5%,
aceasta tehnica nu mai face necesara folosirea unor combustibili suplimentari cu un continut
mai mare de materie volatila si nu mai e nevoie nici de astfel de combustibili pentru asigurarea
stabilitatii flacarii. In combinatie cu un separator static ajustabil, evita costurile si problemele
legate de consumul crescut de combustibil.

Date de operare: Nu exista modificari substantiale, in afara reducerii NOx si cresterii
flexibilitatii combustibilului.

Economicitatea: Costurile pentru duza cu preincalzire si modificarea ventilare OFA sunt de
ordinul celor mentionate literatura referitoare la reducerea NOx prin masuri primare la cazane
cu arzatoare in pereti. Costul initial pentru separator static ajustabil este numai o fractiune din
costul separator dinamici si are costuri neglijabile de operare si mentenanta, in timp ce previne
si cresterea consumului de carbune ce urmeaza modificarilor in vederea reducerii NOx.

Stimuli pentru implementare: Limite reduse de emisii NOx. Pe langa aceasta Mecanismul
unei dezvoltari nepoluante din Protocolul de la Kyoto trebuie sa creeze oportunitati pentru a
dota centralele existente in Asia de Est.

Literatura de referinta: [172, Garcia-Mallol, et al., 1999], [173, Garcia-Mallol, et al., 2000],
[174, Garcia-Mallol, et al., 2002].


EXEMPLUL 4.2.1.3 REARDEREA GAS-PESTE-CARBUNE SI CARBUNE-PESTE-CARBUNE
PENTRU REDUCEREA EMISIILOR NOX LA CAZANELE GENERATOARE DE UTILITATI

Descriere: Procesul de reardere este o tehnica de modificare a arderii in interiorul camerei de
ardere pentru reducerea NOx la cazanele mari producatoare de utilitati. O descriere detaliata a
procesului de re-ardere este prezentata in partea acestui document.

Beneficiile de mediu realizate: Procesul de reardere s-a dovedit a fi eficient in reducerea NOx
la cazanele pe carbune pulverizat. Acest proces a fost demonstrat in Europa la centrale mari pe
carbune : Scotia, 600MW, gaz peste carbune, Italia, 320MWel, carbune peste carbune, cu
reduceri ale NOx de peste 45-60% fata de emisiile obtinute cand se opera numai cu arzatoare cu
NOx redus.

De la un nivel de baza al emisiilor de 650 mg/Nm
3
la 6 % O
2
emisiile de NOx de la o unitate cu
reardere instalata ar mai emite numai 325 mg/Nm, la 6% O2.
Performanta procesului depinde de timpul de rezidenta in camera de ardere emisiile reduse se
realizeaza intr-un timp de rezidenta mai indelungat, iar timpul de stationare mai scurt va limita
gradul de reducere al NOx care poate fi atins.

Aplicabilitate: Procesul de reardere este foarte atractiv pentru cazanele noi, dar, deoarece au
nevoie de spatii mari, este putin probabil ca se pot aplica la centralele existente. In mod ideal
camera de ardere are un timp de rezidenta indelungat astfel incat sa se poata atinge performanta
optima, ceea ce este important mai ales pentru rearderea carbune peste carbune. Procesul poate
fi aplicat si in camere de ardere compacte. Aici, desi va fi nevoie invariabil de un compromis in
ceea ce priveste NOx si/sau carbon in cenusa, experienta de pana acum arata ca totusi se pot
obtine reduceri semnificative de NOx. Din acest motiv, procesul este aplicabil in principiu
tuturor cazanelor mari pe carbune pulverizat (de la 500MWth in sus). Rearderea gaz peste
carbune poate fi aplicata numai centralelor in care este disponibil gaz natural la un pret
competitiv.

Efecte secundare: Introducerea rearderii poate duce la cresterea nivelului de carbon in cenusa,
si in anumite circumstante, cenusa zburatoare poate deveni neadecvata pentru vanzare (de ex
pentru fabricarea cimentului), conducand la cresterea depozitarii ei in gropi spre umplere. In
Capitol 4
204 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
practica insa, cresterea nivelului de carbon in cenusa a fost acceptabila (si este in continuare
considerabil mai putin decat nivelul generat prin admisia aerului in trepte). La o centrala din
Scotia, nivelul de carbon in cenusa a fost asemanator nivelului de baza, in timp ce la o centrala
italiana a fost mai mare de 1,25 ori. Atunci cand se analizeaza posibilitatea aplicarii tehnicii de
reardere la o centrala, factorul cheie este cresterea potentiala a nivelului de carbon in cenusa.
Masurile de a minimiza impactul potential asupra ratei de ardere includ imbunatatirea
pulverizarii carbunelui (de ex retehnologizari ale morii sau ale separator) si cresterea timpului
efectiv de rezidenta in zona de ardere (ajungand la un compromis intre reducerea NOx si rata de
ardere).

Rearderea poate aduce de asemenea o reducere in eficienta termica a cazanului, si ca urmarea a
cresterii nivelului de carbon in cenusa dar si ca rezultat al scaderii umiditatii atunci cand o parte
din aportul termic e obtinut de la gazul natural in loc de carbune, asa cum se intampla la
rearderea gaz peste carbune. Experientele inregistrate in Scotia si Italia au aratat ca scaderea
eficientei termice este redusa si previzibila.


Date de operare:

Rearderea gaz peste carbune: S-au atins emisii de NO
X
intre 250 si 300 mg/Nm la
6%O2, reprezentand o reducere de 60% din nivelul initial. Nivelul de carbon in cenusa nu a
crescut semnificativ peste nivelul de baza. Performanta cazanului nu a fost de asemenea
afectata. Eficienta termica a fost redusa cu 1% datorita scaderii umiditatii rezultate din
inlocuirea a 20% din carbune cu gaz natural.
rearderea carbune peste carbune: s-au obtinut emisii NO
X
intre 300 si 370mg/Nm cu o
gama larga de carbuni (columbian, sud-african), cu o crestere redusa a carbonului in cenusa
(factor 1,25 fata de nivelul initial). Nu a existat un impact semnificativ asupra operarii
cazanului, iar eficienta termica a ramas practic neschimbata.

Figura 4.26: Modificarile din cazanul existent cand se aplica o re-ardere carbune peste carbune


Economicitate: Costurile de instalare ale procesului de reardere sunt dependente de specificul
fiecarei centrale, si sunt in general dominate de necesitatea unui sistem de recirculare a gazelor
Perete frontal Perete spate
Revenire
Arzator
Perete frontal Perete spate
Intrare la revenire
Arzatoare NOx redus
Structura echipamentului original de ardere
Canal revenire
Alimentare pacura usoara
Injectoare re-ardere
Injectii OFA
Structura echipamentului de ardere dupa instalarea re-arderii
Vedere din exterior
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 205
de ardere. Alte aspecte ce trebuie considerate includ masura in care echipamentul de separator al
morii trebuie reinnoit, limitari de acces, sisteme de control si instrumente, etc. In mod tipic,
costurile unui sistem de reardere vor fi de ordinea 7,8- 15,6 euro pe KW.
Pentru un sistem de reardere carbune peste carbune fara recircularea gazelor de ardere, cresterea
costurilor de operare este mica, atata timp cat cresterea nivelului de carbon in cenusa ramane
intre limite acceptabile. Costurile cuprind in mod tipic consum suplimentare de curent electric
(pentru separatori dinamici si ventilatoare OFA daca se aplica) si costuri mai mari de
mentenanta pentru echipamentul sistemului de reburn. Necesitatea unui sistem de recirculare a
gazelor de ardere aduce un consum suplimentar de curent electric.

La sisteme gaz peste carbune, diferenta de pret intre rearderea gazului natural si stocul de
carbune va reprezenta cele mai mari costuri de operare pentru majoritatea instalatiilor.

Stimuli pentru implementare: Dezvoltarea procesului de reardere a fost condusa de inasprirea
legislatiei legate de emisiile de NOx in toata lumea, si de catre avantajele economice asociate cu
respectarea acestor limite prin masuri primare mai degraba decat prin masuri secundare mai
scumpe (cum ar fi SCR).

Literatura de referinta: [65, Golland, et al., 1998], [66, Hesselmann, et al., 2000].

EXEMPUL 4.2.1.4 MASURI PRIMARE DE REDUCERE A NOX DE LA SISTEMELE DE ARDERE A
CARBUNILOR BITUMINOSI, CU CAZANE CU BAZA USCATA, ARZATOARE OPUSE SI ARZATOARE
NOX REDUS CU TURBULENTA (DS)

Descriere: In acest sistem, arzatoarele sunt dispuse pe cateva nivele in peretele frontal si cel
opus ai cazanului, fig 1.24. Cu arzatoarele cu turbulente, aprinderea stabila si optimizarea
masurilor de reducere a NOx sunt posibile pentur fiecare arzator in parte.
Conditia pentru un proces eficient de reducere a NOx este optimizarea prepararii
combustibilului. Un sistem flexibil de mori, in ceea ce priveste forta de macinare si granulatia
de macinare, este cel mai adecvat in cazul arderii unei game largi de combustibili si a carbunilor
duri de calitate proasta. De aceea, morile moderne sunt o parte integranta importanta a
sistemului de ardere modern cu NOx redus.
Tipul de arzator turbulent (DS) pe carbune cu emisii reduse de NOx prezentat in fig 1.24 este
componenta cheie a sistemului de ardere NOx redus. Acest arzator este in principiu un arzator
cu turbulenta. Pentru a reduce formarea de NOx, arzatorul are o serie de caracteristici si
elemente suplimentare. Un corp de turbulenta este asezat in tubul de carbune pulverizat, cu un
inel dintat pentru stabilizare la iesire. In acest mod se realizeaza o aprindere la timp si stabila la
inelul de stabilizare. Marea parte a aerului de ardere este admis ca aer secundar si tertiar, intr-o
curgere definita, de-a lungul unor inele de aer pentru amestecare intarziata.


Figura 4.27: Arzator DS integrant turbulent in cazanul alimentat prin directii opuse [67, EPPSA,
2001]

Conducta
ulei
Carbune
pulverizat Aer
secund
Aer
tertiare
Stabilizator
flacara
Aer principal
Capitol 4
206 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Combinatia de arzatoare cu NOx redus cu o admisie in trepte a aerului duce la reducerea
suplimentara a NOx. Arzatoarele operate in apropierea sau sub raportul stochiometric de aer, iar
restul de aer de ardere este admis numai in functie de o anumita cale de ardere. Scopul este sa se
reduca NO, format initial in zona arzatprului, intr-o zona de reducere care urmeaza dupa aceea.
Sistemele moderne de aer sunt operate cu exces redus de aer. Un raport tipic de aer la centralele
moderne este de 1,15. Operarea cu exces scazut de aer si intr-un mod optim de operare al
arzatoarelor cu NOx redus necesita o setare exacta a raportului combustibil/aer catre arzatoare.
Aceasta se realizeaza prin distributia uniforma a carbunelui pulverizat de la moara catre
arzatoarele aferente si prin controlarea proviziei de aer catre grupul de aer care se afla la un
nivel si catre care combustibilul este trimis de moara (sau, in cazuri extreme, aerul este furnizat
fiecarui arzator in parte).

Beneficii de mediu realizate: In Figura 4.28, se prezinta valorile de NOx masurate la un
generator de abur cu o capacitate de 530t/h cu 8 arzatoare DS (capacitate termica 80MW)
dispusi pe peretii opusi, in functie de raportul de aer catre arzatoare, pentru o anumita sarcina a
arzatorului. Pentru raportul obisnuit de operare de 0,95 cu carbune bituminos foarte volatil, s-au
obtinut valori de 280mg/Nm Nox pentru ardere foarte stabila. Teste complexe ale atmosferei de
gaze din interiorul cazanului arata ca, si pentru un mod de operare Nox redus, concentratii de
oxigen (>1%) langa pereti sunt suficiente pentru a exclude coroziunea peretilor cazanului.


Figura 4.28: Emisii de NO
X
din mai multe cazane retehnologizate
[67, EPPSA, 2001]


In Figura 4.28 se prezinta curba inregistrata pentru arzatoarele DS la centrala (verde/linia de
jos), prin comparatie cu valorile NOx ale arzatoarelor turbulente WS anterioare (rosu/linia din
mijloc) si prima genertaie de arzatoare NOx redus (arzatoare cu vortex) (albastru/linia de sus).
Reiese clar potentialul acestor arzatoare pentru a reduce NOx.

Raport aer arzator

Raport aer arzator

c
o
n
t
i
n
u
t

c
o
n
t
i
n
u
t

Dupa conversie
Inainte conversie
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 207

Figura 4.29: Performanta arzatorului cu turbulenta utilizand diferiti carbuni
[67, EPPSA, 2001]

Aplicabilitate: La un numar mare de centrale europene si internationale, arzatoarele existente
au fost transformate in arzatoare DS. In ciuda catorva compromisuri de proiectare necesare, a
fost posibil sa se obtina reduceri clare ale NOx, cu un comportament neschimbat, sau
imbunatatit cateodata al operarii sistemului de operare. Figura 4.28 arata o comparatie a
valorilor NOx inainte si dupa schimbarea arzatoarelor in cazul catorva proiecte tipice de
retehnologizare (de exemplu unitatile A-H). Exemplele cuprind centrale foarte diferite, de
capacitati pana la 650MW si cu diferite calitati de carbune. Calitatea carbunelui este un factor
important pentru reducerile de Nox, modificatoare ale arderii (vezi Figura 4.29). S-a dobandit
experienta pentru o gama larga de carbune. Figura 4.29 prezinta o paleta de carbuni care au fost
folositi cu succes pana acum cu arzatoarele DS.

Efecte secundare: Nu exista efecte potentiale datorate implementarii arzatoarelor DS in
sistemele de ardere.

Date de operare: Nu exista o crestere a consumului

Economicitate: Nu exista costuri suplimentare de operare

Stimuli pentru implementare: Cerintele legate de emisiile reduse de NOx

Literatura de referinta: [67, EPPSA, 2001].


EXEMPLUL 4.2.1.5 COMBUSTIA IN PAT FLUIDIZAT FIERBINTE (IGNIFLUIDA)

Descriere: Tehnologia in pat fluidizat, de tip fierbinte, sau ignifluid, este o tehnica de ardere ce
combina avantajele arderii conventionale in pat fluidizat, cum ar fi flexibilitatea alegerii
combustibilului, eficienta mai buna de ardere a carbonului si emisiile reduse, pentru un domeniu
larg de variatii de sarcina si o descarcare selectiva a cenusii aglomerate.

Materie volatila
Interval
Capitol 4
208 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 4.30: Tehnologia cu pat fluidizat de tip fierbinte (Ignifluid)
[139, MATE, 2001]


Caracteristicile principale:

folosirea unui gratar inclinat si mobil de fluidizare, pentru a asigura o distributie
activata a aerului si pentru a indeparta cenusa aglomerata din pat (reprezinta 85% din
masa inerta)
arderea in mai multe etape. Debitul de aer de fludizare este mai mic decat cel
stoichiometric, astfel, in patul de fluidizare se produce gazeificarea combustibilului, iar
aerul secundar este injectat pentru a realiza combustia
Un sistem de colectare a prafului, cu retrimiterea selectiva a solidelor in patul fluidizat
prin peretele din spate al cazanului
Desulfurizarea gazelor de ardere, prin dozarea pietrei de var la acelasi nivel ca si aerul
secundar
Un sistem DENOX (dozare de substante pe baza de uree sau amoniac), daca este
necesar
Echipamentul de presiune al cazanului ignifluid este unul conventional.

Beneficii de mediu realizat: Emisiile masurate au fost urmatoarele:

Poluant Emisii masurate
(mg/Nm
3
)
Rata de
reducere
(%)
Tehnica folosita
NO
X
150/300 Dozare de substante pe baza de
uree sau amoniac
SO
2
400/600 50 85 Dozarea de piatra de var la acelasi
nivel cu aerul secundar
CO 100/150
Praf 30/50 ESP
Table 4.3: Emisii masurate (la 6 % O
2
)

Puterea absorbita de proces este 7 8 kW
e
/MW
th
produs.
Gratar ardere
Carbune
Pat fluidizat
Indepartarea cenusii de la baza
Ventilator aer ardere
Flux gaz spre cos
Recirculare flux gaze
Aer secundar

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 209

Aplicabilitate: Aceasta tehnologie poate fi aplicata noilor centrale, pentru diversi combustibili.
Referitor la versatilitatea combustibilului, experienta pana in prezent arata ca aproape toate
tipurile de combustibil pot fi arse independent de indexul de volatilitate, continutul de cenusa,
umiditate. Singura problema pare sa fie obtinerea unei granulatii uniforme a combustibilului, in
vederea unei fluidizari mari si a unei eficiente de ardere ridicate.

Tehnologia de pat fludizat fierbinte este bine adaptata pentru un domeniu de putere intre 20-
300MWth.

Efecte colaterale:

Combustia in pat fluid fierbinte este un proces uscat si in consecinta nu rezulta ape
uzate
Procesul fierbinte genereaza in principal cenusi aglomerate, care sunt extrase din pat
prin gratarul mobil. Cenusile sunt adecvate pentru industria constructiilor.
Procesul genereaza si cenusi fine. Acestea sunt colectate in colectorul de praf si pot fi
utilizate ca materie prima in industria betonului, ca si componenta pentru ciment
special, sau material pentru constructia drumurilor sau ca fertilizator

Date de operare: Technologia ignifluida a fost inventata in anii 1955. Astazi, mai mult de 50
de centrale industriale o folosesc, reprezentand o capacitate de generare de abur la nivel global
de aprox. 3600t/h. Asta inseamna peste 1.400.000 ore de functionare.


Combustibili: Aproape toti combustibili care pot fi fluidizati
Carbuni, reziduuri de petrol, reziduuri de spalari
Biomasa variata
Monitorizare: Masurarea continua a NOx, SO2, CO, praf, O2, temperatura si volumul gazelor
de ardere, presiune si temperatura mediului.
Reutilizarea cenusii:Cenusile din baza sunt extrase din cazan mai ales sub forma de aglomerat
(85% din masa inerta a combustibilului). Aceasta le face mai usor de reciclat
(de exemplu in ind. de constructii civile sau a drumurilor)

Aspecte economice:

Costuri pentru un cazan ignifluid 60 MW
th
250 MW
th

Costuri de capital (EUR) 10000000 23000000
Costuri de operare/an: numai cele legate de poluant
(EUR/an)
250000 430000
Costuri de operare /an: consum suplimentar de curent
electric (EUR/an)
64000 110000
Costuri de operare/an : Personal (EUR/an) 330000 575000
Tabelul 4.4: Costurile pentru un cazan ignifluid

Costurile de capital si personal indicate mai sus sunt costuri totale pentru centrala si nu costuri
marginale legate numai de combaterea poluantilor. Costurile unui focar in pat fluidizat nu sunt
usor de comparat cu cele ale altor tehnologii de combatere a poluarii. Din informatiile
disponibile se pare ca aceasta metoda prezinta un cost relativ redus pentru reducerea SO2 si
NOx totodata.

Stimuli pentru implementare:

Compatibilitatea cu refolosirea reziduurilor solide, datorate cenusii aglomerate
Abilitatea de a schimba combustibilul in timpul functionarii cazanului
Pornire rapida ( 4 hours)
Capitol 4
210 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Rata rapida de schimbare a sarcinii ( 20 25 % reziduu de microcarbon/min), in parte
datorita continutului mare de carbon din pat (cam jumatate din input)
Sarcina minima foarte scazuta ( 1/10), datorita unui minim de 5 guri de aer cu debit de
aer ajustabil sub gratar
in combustia sau in combustia combinata a biomasei, sunt avantaje legate de efectul de
sera.

Literatura de referinta: [139, MATE, 2001].


EXEMPLUL 4.2.1.6 MASURI DE RETINERE A SULFULUI LA CENTRALE CU COMBUSTIE IN PAT
FLUID CIRCULANT, CONSUMUL DE PIATRA DE VAR SI RATA DE ARDERE A CARBONULUI, MAI
ALES PENTRU COMBUSTIBILI DE CALITATE INFERIOARA PRECUM LIGNITUL SULFUROS SI
ANTRACIT.

Descriere: Sistemele de ardere cu pat fluid circulant au fost folosite prima data in 1970 si s-au
consacrat astazi ca centrale stabile, putin poluante, pentru aplicari municipale si industriale. In
2001, in jur de 500 de centrale cu pat fluidizat (CFB) circulant erau in operare in intreaga lume.
Capacitatile folosite in prezent depasesc 250MWth, in planificare aflandu-se centrale de
600MWth.
Ultima dezvoltare a CFB s-a concentrat asupra arderii la emisii scazute a combustibililor
inferiori, incluzand continut crescut de sulf si de cenusa. Alte obiective sunt scaderea costurilor
de operare, mai ales cu piatra de var si cele de depozitare a cenusii. Mai departe s-au dezvoltat
metode de a creste eficienta centralei si de a reduce emisiile de CO2 (arderea biomasei,
reducerea consumului de piatra de var). Figura 1.28 prezinta o centrala CFB conceputa pentru
lignit cu continut mare de sulf.


Figura 4.31: Instalatia CFBC pentru lignit cu continut ridicat de sulf
[118, Alstom, 2001]

Beneficii de mediu realizata: Beneficiile si dezvoltarile principale legate de NOx, SO2, HCl,
CO sunt descrise mai jos.
NO
X
: masuri primare

folosirea unor temperaturi scazute de ardere de aprox 850C, care suprima formarea de NOx
termic si pastreaza conversia azotului din combustibil in NOx la nivel jos
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 211
admisia aerului in trepte, prin admisia aerului principal (cam 50%) si mai multe admisii
secundare pentru a se crea un timp de rezidenta suficient in conditii substoichiometrice in
partea de jos a camerei de ardere
optimizarea amestecarii solid/gaz

Pentru combustibili cu continut mare de azot sau puternic reactivi, se pot lua masuri
suplimentare la costuri suplimentare scazute, cum sunt recircularea gazelor de ardere sau SNCR
(dozare de amoniac la iesirea din combustor sau din cicloni).

SO
2
: Emisiile de SO2 provenite de la arderea sulfului organic sau piritic din carbune pot fi
reduse pana la 95% sau mai mult prin desulfurizare in situ. Temperatura optima pentru reactiile
de desulfurizare este tot in jur de 850C. DEsulfurizarea se obtine prin reactia SO2 gazos si O2
de la suprafata exterioara si din structura poroasa a particulelor de CaO pentru a forma CaSO4.
Produsul solid este indepartat din combustor impreuna cu cenusa din pat si cenusa filtrata.
Pentru anumiti combustibili, mai ales lignit, unde cenusa contine cantitati semnificative de
calciu, majoritatea SO2 este retinut prin asa numita desulfurizare inerenta. In aceste cazuri,
retinerea inerenta poate fi de 95%. Pentru majoritatea celorlalti combustibili, cum sunt carbunii
bituminosi, cenusa nu contine calciu. De aceea este nevoie de dozarea de piatra de var macinata
intr-o granulatie corespunzatoare. Pentru a obtine desulfurizari in proportie de 95% sau mai
mult, raportul molar Ca/S trebuie sa fie 2 sau mai mare. Piatra de var este dozata odata cu
combustibilul de cele mai multe ori, direct in partea inferioara a camerei de ardere. Raportul
Ca/S depinde de granulatia pietrei de var si proprietatile ei de rezistenta.
Marimea optima a granulelor de piatra de var trebuie sa fie intre 50-500 m pentru a dobandi un
timp de rezidenta al particulelor de CaO destul de lung in combusto. Uzura si reactivitatea sunt
determinate in teste de laborator, in functie de standardele cumparatorului. Acestea sunt
determinate prin comparatie cu mostre de referinta din bazele de date existente. Pentru
combustibili cu continut mare de sulf, costurile pentru piatra de var si pentru depozitarea cenusii
pot fi semnificative. De aceea tehnologiile secundare cum sunt injectia absorbantului in
conducta (desulfurizare uscata modificata), au fost dezvoltate, de exemplu pentru a creste
reactivitatea pietrei de var si a cenusii.
Clorul si fluorul continuti in combustibil sunt combinati in mare parte cu componente alcaline
cum sunt sodiul sau potasiul. La temperaturi de 850C, clorul si fluorul formeaza compusii
gazosi HCl si HF, care reactioneaza mai departe cu CaO la temperaturi mai scazute. In timp ce
HF este retinut in proportie mai mare de 90% de catre excesul de piatra de var din cenusa
filtrata, ratele de retinere a HCl pot varia semnificativ. In functie de nivelul de umiditate din
gazele de ardere, cantitatea de piatra de var in exces din cenusa filtrata si tipul de filtrare (ESP
sau burdufi de praf), retentia HCl variaza intre 20% si 90%. Astfel, pentru combustibili cu
continut mare de Cl, cum este carbunele din zona Saar din Germania, se pot instala masuri
secundare precum injectia de Ca(OH)2.

CO: Datorita amestecari intensive din camera de ardere si din ciclon, resturile de CO sunt
dizolvate. Pentru anumiti carbuni bituminosi, mai ales din emisfera de sud, s-au descoperit urme
de CO in gazele de ardere dupa cicloni. In baza reactivitatii scazute a acestor carbuni, CO este
produs din carbonul nears care se depune pe primele supraincalzitoare convective de dupa
cicloni. Formarea de CO poate fi evitata usor operand suflante de cenusa in zona de
supraincalzitoare.

Eficienta de ardere: In timp ce pentru prima generatie de centrale cu pat fluid circulant,
continutul de carbon din cenusa filtrata, mai ales pentru carbunii cu cenusa putina si slab
reactivi depaseste limitele de proiect, in ultimii ani s-au realizat imbunatatiri semnificative ale
eficientei de ardere. Ca o prima etapa de imbunatatire, instalarea unui sistem de reinjectare a
cenusii filtrate pentru carbunii cu putina cenusa a dat o imbunatatire a eficientei de ardere. O a
doua etapa a fost imbunatatirea eficientei ciclonilor, ducand la o scadere de mai mult de 50% a
cantitatii de cenusa filtrata. Aceasta se datoreaza deplasarii dimensiunii medii a materialului
circulant de la mai mult de 180 m la mai putin de 100 m.


Capitol 4
212 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Eficienta ciclonilor: Cresterea eficientei ciclonilor a dus la imbunatatirea de aproape 50% in
rata de ardere si la o reducere de mai mult de 20% in consumul de piatra de var. Profilul de
temperatura omogen a permis emisii de NOx mai mici de 200mg/Nm pentru intreaga gama de
carbune fara a fi nevoie de controlarea temperaturilor in cuptor prin recircularea gazului de
ardere sau prin schimbatoare de caldura externa.

Aplicabilitate: sistemele de ardere in pat fluidizat circulant au fost aplicate pentru centrale intre
25 si 300MWe. Beneficiul obtinut din imbunatatirea eficientei ciclonilor este mare mai ales
pentru combustibilii cu continut inalt de sulf, de ex, lignit indian sau turcesc, combustibili de
reactivitate redusa (antracit chinezesc) si pentru combustibili de granulatie mica de la instalatiile
de spalare a carbunelui. In prezent exista mai mult de 6 centrale cu eficienta imbunatatita a
ciclonilor si mai mult de 115 centrale sunt in constructie.

Efecte colaterale: Cresterea detectata in caderea de presiune pentru configuratia imbunatatita a
ciclonilor, datorita cresterii incarcarii cu particule la intrarea in ciclon, a fost de mai putin de 2,5
mbar. Astfel nu a fost detectat un impact semnificat asupra consumului de energie.
Utilizarea cenusii de la astfel de sisteme este mai putin avansata decat cea pentru ghips deoarece
ea contine si CaSO4 si de aceea nu poate fi folosita in beton. In schimb aceasta cenusa este
folosita in constructia de drumuri si in alte aplicatii de constructii civile. In orice caz in prezent
se folosesc numai 40-50% din cenusa de la aceste sisteme.

Date de operare:

Tipul
combustibilului
NO
X

(mg/Nm
3
la 6 %O
2
)
SO
2

(mg/Nm
3
la 6 % O
2
)
Eficienta de desulfurizare
(%)
Antracit si resturi de
antracit
70 220 80
Cocs de PET 100 50 99
Slam de carbune 110 140 95
Carbune bituminos 80 200 95
Carbune bituminos
din estul SUA
60 100 97
Lignit cu umiditate
mare
140 200 90
Lignit cu cont. De
sulf mare
160 200 98
Biomasa 100
Table 4.5: Emisii tipice de NOx si SO2 la centralele CFBC

Aspecte economice: Eficienta imbunatatita a ciclonilor are un profit bun al investitiei.
Echiparea ulterioara a vortexului excentric s-a dovedit a fi de asemenea o masura economica.

Stimuli pentru implementare: Cerinte economice in combinatie cu reglementari mai stranse
ale emisiilor de SO2.

Literatura de referinta: [118, Alstom, 2001].


EXEMPLUL 4.2.1.7 PRECIPITATOARE ELECTROSTATICE (ESPS)

Descriere: Precipitatoarele electrostatice sunt astazi echipamente standard pentru colectarea si
reducerea particulelor sau aerosolilor din atmosfere prafuite, cum sunt gazele de ardere de la
procesele de ardere. (o descriere detaliata se da in capitolul 3). Dimensiuni exterioare tipice la
unui separator electrostatic mare sunt: inaltime 30 m (inaltime activa mai putin de 15 m),
lungime 40m si latime 60m. Durata de viata a unui precipitator poate fi cateva zeci de ani, atata
timp cat toate lucrarile de mentenanta necesare sunt facute la timp. Anumite piese, cum ar fi
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 213
ciocane si lagare (sau duze pentru precipitatoarele ude), trebuie schimbate regulat dupa cativa
ani de functionare.

Beneficii de mediu realizate: Precipitatorul electrostatic ESP poate realiza emisii reduse.
Eficienta proiectata de colectare a prafului poate fi mai mare de 99,9% si astfel pot fi atinse
valori de numai cateva mg/Nm. In multe cazuri s-au masurat emisii de ordinul a 10mg/nm sau
mai mici.
Prin arderea combustibililor solizi cu un continut mare de cenusa cand cenusa are o rezistivitate
mare, pot aparea emisii mai mari. ESP sunt echipamente foarte eficiente pentru a colecta
particule ultrafine (<0.5 m), atata timp cat particulele sunt intr-un aglomerat stabil.
Configuratia ESP este de obicei pentru sarcini mari, ducand la o aplicabilitate larga, fiind de
asemenea si relativ insensibili la perturbari ale procesului. Astfel devieri scurte de temperatura
nu vor distruge ESP-ul, in astfel de cazuri ESP-ul se va intoarce la nivelul de performanta
imediat ce procesul e in paramatrii normali din nou.

Aplicabilitate: ESP-ul a fost folosit in aproape toate aplicatiile generatoare de energie pentru
colectarea de particule din gazele de ardere. Cea mai raspandita aplicatie este cea pentru arderea
carbunilor, dar cocsul de PET, reziduuri de petrol si petrol, turba sau diferite tipuri de biomasa
sunt de asemenea printre combustibilii in operare.
ESP-ul uscat ar trebui sa opereze deasupra punctului de roua al gazelor de ardere pentru a
asigura indepartarea cenusii din interior si trimiterea ei la depozit. Conditiile gazului de ardere
variaza semnificativ independent de aplicatie. Compozitia cenusii, incarcatura de cenusa,
dimensiunile particulelor, rezistivitatea cenusii, temperatura, umiditatea, continutul de SO2 si
SO3 din gazele de ardere sunt cativa parametrii care trebuie considerati cand se configureaza un
ESP.

Efecte colaterale: ESP-ul poate controla eficient particulele mici. Pentru centralele mici cu
emisii reduse (intre 10-15mg/Nm), emisiile principale sunt pentru particule sub 2,5 m. Este o
diferenta intre emisiile cauzate de baterea ESP si cele provocate de retinerea particulelor in
fluxul de gaze (sau de cenusa care nu a precipitat deloc). Pierderile prin bataia ESP apar in
forma de aglomerati si au dimensiuni mai mari ale particulelor. Pentru a controla acest aspect,
ESP-ul trebuie dimensionat pentru o emisie apropiata de cea permisa pentru dimensiunea de
2,5. Nu este posibila variatia raportului intre eficienta pentru particule mari si mici intr-un mod
practic, adica micsorarea cantitatii de particule sub 2,5m va micsora si cantitatea de particule
mai mari.
ESP-ul produce si ozon. Cantitati mici de ozon au fost masurate dupa ESP, dar acesta dispare
repede si nu este considerat problematic astazi.

Date de operare: Pentru cenusa de rezistivitate scazuta, densitatea folosita este limitata la
0,5mA/m pentru suprafata de colectare, in timp ce pentru rezistivitate mare a cenusii valoarea
medie pentru eficienta optima poate fi 0,05mA/m, realizandu-se o economie corespunzatoare
de curent.
Pentru cenusa zburatoare dificila, de rezisitivitate mare, un avantaj evident il prezinta reducerea
temperaturii gazului la intrare pentru o colectare eficienta a particulelor. Recent ESP-uri au
operat si la temperaturi ale gazului de 100C. Carbunii folositi in aceste cazuri aveau un
continut scazut de sulf (<1%) si SO3 generat in cazan este absorbit de cenusa zburatoare, astfel
incat nu se poate detecta un punct de roua. Nu s-au inregistrat probleme de infundare sau
coroziune datorata temperaturilor joase.
Caderea de presiune in ESP este in mod normal <200Pascal. Alte echipamente consumatoare de
energie sunt incalzitoarele depozitelor (3-5kW/depozit) si incalzitoarele de izolare
(1kw/izolator). Energia pentru echipamentul de batere este neglijabil prin comparatie cu
celelalte elemente.
Carcasa ESP trebuie sa fie etansa, si nu trebuie sa existe nici infiltrari de aer inauntru. Daca apar
infiltrari, pot rezulta locuri reci care provoaca coroziuni si stratificarea gazelor de ardere care
poate schimba curentii si voltajul ducand la scaderea eficientei. Un ESP etans si bine izolat nu
ar trebui sa aiba o cadere de mai mult de 2-3C.

Capitol 4
214 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Cerintele de mentenanta sunt moderate. Staticile din Australia din anii 70 au aratat ca 90% din
problemele ESP-urilor scoase din functiune se datorau sistemelor defectuoase de indepartare a
cenusii. Pentru un sistem functional si sigur de transport al cenusii, ESP-urile se verifica o data
pe an. Aceasta verificare se face in mod obisnuit atunci cand se fac alte lucrari de mentenanta in
centrala. O functionabilitate >99% poate fi obtinuta in centralele noi si in cele bine intretinute.
Dupa cativa ani, piesele mobile si cele portante ar putea necesita inlocuire si aceasta se face in
mod normal in timpul verificarilor generale.

Aspecte economice: Costurile de investitii pentru ESP pot fi destul de mari. Acestea pot fi intre
16-53Eur/KW, in functie de costurile locale de fabricatie, de montare (care pot varia
semnificativ) si de dimensiunea cazanului si a ESP-ului (care depinde de eficienta si compozitia
cenusii). Pentru cenusi cu rezistivitati mari, se poate realiza o reducere substantiala a costurilor
de investitie daca preconditionarea gazelor de ardere este realizata de la inceput si nu ca o
retehnologizare.
Costurile de operare si de mentenanta sunt de obicei joase, dar depind in mare parte de
evaluarea locala a consumului de energie si a costurilor de mentenanta.

Stimuli pentru implementare: Nivel scazut al emisiilor de particule.

Reference literature: [74, Alstom, 2001].

EXEMPLUL 4.2.1.8 UTILIZAREA PACHETELOR DE SOFTWARE DE OPTIMIZARE

Descriere: Sistemul de optimizare consista dintr-o serie de sensori optici montati in partea
superioara a camerei de ardere si o retea de sensori in situ introdusi la trecerea in zona de
convectie. Semnalul de la fiecare senzor este trimis catre un sistem computerizat care
proceseaza semnalul si afiseaza parametrii adecvati:


Figura 4.32: Sistemul de optimizare computerizata
[175, Petek, 2002]


Beneficii de mediu realizate: Fiecare centrala are obiectivele ei de optimizare, astfel incat
sistemele de software pot fi folosite pentru a atinge diverse rezultate. In urmatoarele se prezinta
o lista de potentiale beneficii care au fost obtinute folosind sisteme de optimizare pentru a
echilibra si imbunatati arderea:

si
Gratar CO
Profil arzator
Factor NOx

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 215
rata de ardere imbunatatita (de pana la 2 %)
Reducerea temperaturilor de iesire din camera de ardere
Reducerea NOx (pana la 25 %)
Reducerea pierderii la aprindere (LOI) (pana la 50 %)
Reducerea CO
Reducerea O
2

Imbunatatirea disponibilitatii centralei mai putine opriri fortate
Pereti mai curati ai camerei de ardere, mai putina zgura in zona de convectie
Folosirea redusa a reincalzirii si supraincazirii
Stricarea redusa a tuburilor datorita supraincalzirii
Suflare mai rara a cenusii
Operare mai sigura datorita riscului diminuat de explozie la formarea unor zone bogate in
combustibil.

Aplicabilitate: centrale noi si existente

Efecte colaterale:.

Date de operare: Beneficiul de pe urma optimizarii locale mai degraba decat global este ca
arzatoarele si cazanul pot fi modificate astfel incat sa corecteze anumite probleme. De exemplu,
daca unul dintre arzatoare nu are aer si produce materiale puternic combustibile (LOI si CO),
pentru a indrepta problema, un operator ar putea creste aerul catre toate arzatoarele, pentru ca nu
ar stii care dintre arzatoare a cauzat problema. Ca rezultat, toate arzatoarele primesc mai mult
aer decat necesat producand mai mult NOx. O cale mai buna de a indrepta problema este facand
ajustarile exact acolo unde apare problema. Scopul sistemelor de optimizare este de a identifica
exact sursa problemelor, pentru a permite operatorului sa corecteze problema local. Astfel
tehnicile de optimizarea tind sa optimizeze intregul cazan, identificand si mentinand combinatia
optima de parametri cheie pentru fiecare punct din cazan.

Aspecte economice: Aceasta informatie nu este diponibila

Stimuli pentru implementare: Operare mai buna, mentenanta redusa, niveluri reduse de
emisie.

Literatura de referinta: [175, Petek, 2002].


EXEMPLUL 4.2.1.9 CONTROLUL AVANSAT AL PARAMETRILOR ARDERII LOCALE PENTRU
REDUCEREA NOX SI IMBUNATATIREA PERFORMANTEI CAZANELOR PE HUILA SI LIGNIT

Descriere: Eficienta cazanului si generarea de NOx pentru cazanele industriale depind in mare
parte de distributia combustibilului si aerului in cazan. Acest exemplu pentru tehnologia de
control depinde de combinarea strategiilor de echilibrare locala a arderii si de implementarea
sistemelor de monitorizare avansata a arderii, permitand aplicarea unui control mai strict al
arderii pentru a rezolva probleme cunoscute in situatia unei arderi neechilibrate. Sistemul
permite masurarea concentratiei de gaz in orice sector interior al camerei de ardere, mai ales
langa arzatoare (fig 1.30). Aceasta face posibila nu numai obtinerea unor imbunatatiri
importante ale performantei cazanului (eficienta, NOx, zgura, carbon in cenusa, consumul de
materiale auxiliare), dar ofera si o operare mai sigura si mai flexibila a cazanului industrial.

Capitol 4
216 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 4.33: Caracterizarea conditiilor de ardere prin sistemele de monitorizare


Abordarea monitorizarii permite masurarea si evaluarea nivelului local al concentratiei gazului
(O2, CO, CO2, NOx, SO2), in acele regiuni ale cuptorului unde sunt de obicei temperaturi mari
si care, conform proiectarii traditionale a unui cazan, au acces limitat. Scopul acestor masuratori
este sa ajute operatorul sa caracterizeze si sa controleze conditiile de ardere in fiecare punct din
camera de ardere, pentru a putea optimiza fluxul de caldura, consumul de materiale auxiliare,
emisiile de poluanti si zgura. Aceasta informatie referitoare la arderea locala transforma centrala
intr-o serie virtuala de mai multe centrale mici, fiecare avand un singur arzator. Ajustarea tintita
a fiecarei dintre aceste unitati duce la optimizarea de ansamblu a performantei cazanului.

Aplicabilitate: Acest concept nou de a face masuratori inauntrul camerei de ardere a cazanelor
industriale da posibilitatea plasarii unor fante de acces in orice locatie dorita, fara a fi limitate
numai la acele guri de vizitare din designul original al cazanului. In acest mod este posibil sa se
faca masuratori la nivelul fiearui arzator, fara modificari structurale ale cazanului. De aceea,
tehnologia de control prezentata poate fi aplicata si centralelor noi si centralelor existente.

Tabelul 4.6 arata caracteristicile principale pentru 16 centrale pe carbune din Spania si
Portugalia unde se aplica in prezent aceasta tehnologie de control avansat. Aceste unitati termice
au cazane de design diferit (prag, prag si opus, frontal, tangential) si combustibil diferiti
(carbuni de la lignit la antracit si cocs de Pet).

Design
Capacitate
(MW
e
)
Numar
de
unitati
Distributia arzatoarelor Felul combustibilului
Prag 270 1 12 fata + 12 spate Antracit
Antracit
Prag 330 1 12 fata + 12 spate
Antracit +cocs de pet
Prag 350 360 2 12 fata + 12 spate Antracit
Prag 360 1 12 fata + 12 spate Antracit + bituminos
Antracit
Prag 360 2 12 fata + 12 spate
Antracit +cocs de pet
Prag si
opus
315 1
Vertical: 8 fata + 8 spate
orizontal: 8 fata + 8 spate
Antracit + bituminos
Frontal 160 1
4 niveluri verticale
(4 arzatoare pe nivel)
Marginal+ bituminos
Frontal 315 2
4 niveluri verticale
(4 arzatoare pe nivel)
Bituminos
Frontal 360 2
6 niveluri verticale
(4 arzatoare pe nivel)
Bituminos + lignit
Tangential 560 2
6 niveluri verticale
(4 arzatoare pe nivel)
Bituminos
Tabelul 4.6: Aplicarea tehnologiei avansate de control in cazanele de ardere cu carbune

Ghidaj
Proba
retractabila
Perete spate
Puncte prelevare
Localizare monitorizare pentru
cazane cu perete frontal
Sistem control instalat la
Cazan cu arc
Camera pt. aerul
de ardere
Arzatoare

Orificiu acces
14 mm
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 217

Beneficii de mediu realizate: Aplicarea acestei tehnologii a dus la reduceri de NOx de 30-60%
si imbunatatiri substantiale ale performantei globale ale centralei (cresterea fluxului de caldura
de pana la 1%). Tabelul 1.7 arata beneficii tipice de mediu obtinute orin aplicarea acestei
tehnologii , in cazul diferitelor tipuri de cazane.

NO
X
(mg/Nm
3
, 6 % O
2
)
Tipul de
cazan
Capacitate
(MW
e
)
Reducere
NO
X

(%)
initial
Nivel minim
atins
Cresterea
eficientei
cazanului (%)
Prag 270 360 20 60 1600 2000 800 1.0 2.0
Tangential 560 10 30 700 900 450 0.5 1.5
Frontal 160 360 >15 600 1100 -
(1)
0.4 1.2
(1)
optimizare in lucru
Tabelul 4.7: Reducerile tipice ale emisiilor de NO
X
la instalatiile energetice PC cu tehnologia
prezentata

Date de operare: Figura 4.34 prezinta cateva rezultate specifice obtinute prin aplicarea
tehnologiei la o centrala pe carbune pulverizata de 330MWe, cu un cazan cu ardere la prag.
Optimizarea a urmarit:

O ajustare adecvata a excesului global de oxigen, mentinanad stoichiometria locala adecvata
pentru fiecare arzator
Ajustarea tipului de flacara, in functie de controlul aerului si de operarea morilor de
combustibil
Identificarea numarului optim de arzatoare active pentru fiecare sarcina de operare
Introducerea in anumite zone a unor cantitati limitate de combustibil suplimentar pentru co-
ardere

Fiecare dintre aceste ajustari au fost facute pentru a ajuta controlul adecvat al conditiilor
individuale de operare al arzatoarelor, in functie de masuratorile de combustie facute local.

820
(87.5)
1865
(87.2)
2444
(87.6)
1359
(85.3)
2292
(87.1)
869
(85.7)
1086
(88.3)
400
800
1200
1600
2000
2400
2800
A
N
T
H
R
A
C
I
T
E

(
B
A
S
E
L
I
N
E
)
A
N
T
H
R
A
C
I
T
E
A
N
T
H
R
A
C
I
T
E
A
N
T
H
R
.
P
E
T
C
O
K
E
(
3
1

%
)
2008 EMISSION LIMIT: 1200 mg/Nm
3
NO
x
6 MILLS
CLASS. 65 %
S.A. (CB)
T.A. 50 %
6 MILLS
T.A. 20 %
CLASS.:
65/55 %
5 MILLS
T.A. 10/40 %
++ S.A. 3
+ S.A. 4
6 MILLS
CLASS. 75%
T.A. 20 %.
+ S.A. 4
NO
x
REDUCTION >60 %
(BOILER PERFORMANCE (%))
P
E
T
C
O
K
E
(
4
8

%
)
5 MILLS
CLASS. 65 %
T.A. 50 %
6 MILLS
T.A. 100%
5 MILLS
A
N
T
H
R
A
C
I
T
E
N
O
x

E
M
I
S
S
I
O
N
S

(
m
g
/
N
m
3

N
O
2
,

6

%

O
2
)
330 MWe p.c. arch-fired boiler
OXYGEN CONTENT
AT FURNACE EXIT
OXYGEN CONTENT
AT BURNER LEVELS
(REAR WALL)
COAL SUPPLY (t/h)
OXYGEN CONTENT (% v/v, d.b.)
<7 7 - 8 8 - 9 >9
<1.5 1.5 - 2.5 2.5 - 3.5 3.5 - 4.5 >4.5
C
O
A
L

S
U
P
P
L
Y

P
E
R

B
U
R
N
E
R
(
6

L
E
V
E
L
S

O
F

4

F
R
O
N
T
-
B
U
R
N
E
R
S
)
28 %
(62 t/h)
30 %
(68 t/h)
42 %
(90 t/h)
> T1
CO > 20000 ppm
T1
360 MWe p.c. front-wall boiler

Figura 4.34: Rezultatele din cazanele cu ardere cu arc (antracit) si cu ardere pe peretele frontal
(bitum+lignit)


Figura 4.34 prezinta de asemenea rezultatele obtinute de la o centrala de 360MWe, cu arzatoare
pe peretele frontal, folosind aceasta abordare, respectand concentratiile de oxigen de langa
peretele din spate (corespunzatoare capatului fiecarei flacari). S-au inregistrat diferente
semnificative intre aceste niveluri de oxigen. Diferentele inregistrate pentru arzatoarele de la
nivelul superior si nivelul inferior, confirmate si de valorile CO masurate, au fost atribuite
neregularitatilor identificate la alimentarea cazanului. Masuratorile de la iesirea din camera de
Randamentul cazanului
Limita emisiei
Continut oxigen la iesirea
din focar
Continut oxigen la nivelurile
arzatorului (perete spate)
Alimentare carbune
Continut oxigen
Cazan cu perete frontal
Cazan cu ardere cu arc
e
m
i
s
i
i

Capitol 4
218 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
ardere arata neregularitati suplimentare intre nivelurile de oxigen de langa peretele din fata si cel
din spate, care pot fi asociate cu diferentele de tip de flacara. Aceasta a fost confirmata si de
masuratorile de oxigen la diferite distante (1m, 2m si 3m) de peretele din spate. In functie de
acest tip de informatie, reglarea cazanului a fost ajustata pentru a controla conditiile de ardere.
Aceste masuri permit in mod obisnuit, pentru cazanele cu arzatoarele in peretele din fata,
reduceri ale nivelului de NOx mai mari de 15% si imbunatatiri ale fluxului de caldura de pana la
1%.

Efecte secundare: Pe langa beneficiile de mediu mentionate mai sus, un control avansat al
conditiilor de ardere bazat pe aceasta tehnologie ofera urmatoarele avantaje suplimentare:

O stabilitate mai buna a flacarii
Controlul crearii unor zone de reducere in interiorul camerei de ardere, reducand altfel
acoperirea si coroziunea tuburilor
Reducere a temperarii aburului
Reducere a emisiilor de CO
Reducere a nivelului de carbon in cenusa
O imbunatatire a calitatii cenusii
O reducere a consumului de energie
Operarea mai sigura si mai flexibila a boilerului

Economicitate: Implementarea tehnologiei prezentate genereaza si un important beneficiu
economic provenit din:

Cresterea eficientei cazanului
Cresterea fluxului de caldura generat
Reducere a costurilor de operare
Reducere a costurilor de mentenanta
Reducere a opririlor neplanificate a unitatii si astfel a pierderilor de productie
O crestere a utilizarii potentiale a cenusii in alte sectoare industriale (precum cel al
cimentului)

Investitia in aceasta abordare tehnologica este de ordinul a 300.000-700.000Euro, in functie de
particularitatile unitatii considerate (capacitate, design, conditii initiale de operare, etc).

Stimuli a implementarii: Pe langa reducerea costurilor de combustibil, motivul principal
pentru aplicare sunt controlul formarii NOx si optimizarea fluxului de caldura si a depunerilor
prin ajustarea oxigenului si a distributiei temperaturii in camera de ardere.

Literatura de referinta: [176, Caadas and et al, 2001], [177, Rodrguez and et al, 2002], [178,
ECSC, 2001].


Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 219

4.2.2 Exemple de tehnici aplicate pentru imbunatatirea performantelor de
mediu ale centralelor mari de ardere pe huila sau lignit


EXEMPLU: 4.2.2.1 CAZAN CU BAZA USCATA CU ARDERE DE CARBUNE DUR, ECHIPATA
ULTERIOR CU CONTROL PRIMAR DE NOX SI DESULFURIZARE SI COMBATERE A NOX
SECUNDARE

Descriere: Instalatia din exemplu a fost data in folosinta in 1983 in Germania, cu un input
termic de 1820MW, o capacitate electrica bruta de 750MWe si neta de 675MWe in 1999. A fost
echipata intre anii 1983 si 1989 cu un scruber umed cu piatra de var (eficienta >85%) si un
sistem SCR. Precipitatorul electrostatic reduce emisiile de praf cu o eficienta de separare >99%.
Din motive economice, cazanul a fost echipat in 1997 pentru a reduce concentratiile de NOx din
gazele de ardere si pentru a creste eficienta electrica a centralei.

Retehnologizarea echipamentului de control primar al NOx Masurile descrise au fost
motivate prin scaderile de costuri datorate consumului redus de amoniac al sistemului SCR, o
durata de viata mai lunga a catalizatorului, necesarul redus de energie pentru tirajul indus si o
eficienta crescuta a cazanului datorita excesului redus de aer. Respectarea valorilor limita pentru
emisiile de NOx fusese deja realizata cu sistemul SCR existent. Suprapunere admisiei axiale si
radiale in trepte a aerului a permis ca zona din apropierea zidului camerei de ardere sa atinga o
concentratie mare de O2 si mica de CO. Acest aspect a oferit o protectie eficienta impotriva
coroziunii. Datorita folosirii arzatoarelor cu NOx redus (coeficientul de exces de aer <1) si a
unei zone de ardere in parte superioara a cazanului (coeficientul de exces de aer >1), excesul de
aer total a putut fi redus de la 1,3 la 1,25. Modificarile datelor de operare datorate acestor masuri
sunt aratate in tabelul 1.8.

Parametrul Unitatea
Date de operare
inainte de noul
echipament
Date de operare obtinute
dupa modificari
NOx dupa cazan mg/Nm
3
(6 % O
2
) 850 250 300
Emisii CO mg/Nm
3
(6 % O
2
) <10 <10
Material combustibil in
cenusa zburatoare
% approx. 1 2 3
Consumul de amoniac kg/h 600 <275
Activitatea minima a
catalozatorului
m/h 21 n.a.
Consumul de energie al:
Suflantei de aer de ardere
Sistemului de tiraj indus
Suflantei de desulfurizare

kW
kW
kW

5600
5420
3400
n.a.
Temperatura gazelor de
evacuare
C 130 approx. 128
Eficienta cazanului % 92.53 >92.83
Injectia de reincalzire % 1.7 c. 0.3
Tabelul 4.8: Comparatia datelor relevante operationale inainte si dupa retehnologizarea cu masuri
de control primare a NO
X


Energia economisita a insumat 2,53MWe. Asta a insemnat o crestere a eficientei electrice neta
de 0,14%. O reducere a excesului de aer la 1,15 ar fi fost posibila schimband configuratia
suprafetei de incalzire si ar fi avut ca rezultat o crestere aditionala a eficientei electrice neta de
0,2%. Aceasta modificare nu a fost facuta datorita costurilor mari. Vechile mori de carbune nu
au fost schimbate. Unele noi ar fi redus continutul de carbon in cenusa zburatoare.

Beneficii de mediu realizate: Retehnologizarea descrisa mai sus a redus consumul de materiale
auxiliare cum ar fi amoniacul si consumul de energie electrica. Aceasta a insemnat si generarea
redusa de CO2 pe unitatea de energie produsa.
Capitol 4
220 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


Aplicabilitate: Masurile de retehnologizare au fost adaptate unitatii respective, dar in general
ele pot fi aplicate si altor cazane cu baza uscat cu excese mari de aer. In orice caz, echiparea
ulterioara a cazanului nu poate fi standardizata si trebuie, de aceea, sa fie planificata si executata
pentru cazul individual.

Efecte colaterale: Curatarea gazelor de ardere produce cenusa (ESP), ape uzate si gips
(desulfurizare). Operarea unui sistem de curatare a gazelor de ardere reduce eficienta electrica
neta a eficientei centralei.

Date de operare: In 1999, centrala a functionat 5855 de ore si a produs 3107,3GWh de
electricitate cu o eficienta electrica de 37,1%. Centrala a fost proiectata pentru a opera la o
eficienta electrica neta de 38,3%. S-au masurat urmatoarele emisii in aer:

Nivelul de emisii
masurat la 6 % O
2
Emisii specifice
(g/MWh
e
)
Metoda de
masurare
Continutul de O
2
(%) 7 Continuu
Modul de operare Full load
Debitul de gaze de ardere
(m
3
/h)
2500000
Praf (mg/Nm
3
) <10
1)
37 Continuu
SO
2
(mg/Nm
3
) 150
1)
556 Continuu
Emisiile de sulf (%) 10 Continuu
NO
X
(mg/Nm
3
) 190
1)
704 Continuu
CO (mg/Nm
3
) 12
1)
44 Continuu
HCl (mg/Nm
3
) <30 Individual
HF (mg/Nm
3
) <3 Individual
Notes:
1 medii anuale la 6 % O
2
, equivalentul unei medii zilnice in conditii normale de operare
Tabelul 4.9: Emisii in aer masurate in 1999

Emisiile fugitive provin din stocarea si manipularea carbunelui. Emisiile anuale au fost estimate
la 102kg/an. Pentru a reduce emisiile, s-a trecut la incapsularea statiei de descarcare si la
instalarea unui sistem de transport subteran.
S-au consumat 1081,5 kilotone de carbune dur de la doua mine germane si 3597t de pacura.
Caracteristicile carbunelui folosit sunt prezentate in tabelul 1.10

Puterea calorifica inferioara
(MJ/t)
26500
Continutul de apa (%) 8
Continutul de sulf (%) 0.7 0.9
Continutul de cenusa (waf)
(%)
7.5 - 10
Materie volatila (waf) (%) 32 - 38
Azot (waf) (%) 0.9 1.6
Diametrul granulei (mm) 0 - 20
Macinabilitate,Hardgrove(H) 42 - 55
Cl (waf) (%) <0.45
Tabelul 4.10: Proprietati ale huilei folosite (medii)

Debitul de apa uzata al intregii centrale a ajuns la 280m/h. 80m/h proveneau de la tratarea
condensatului si alte surse de generare de abur. Dupa neutralizare si sedimentare, aceasta apa
uzata era deversata in rau, avand concentratii medii ale impuritatilor dupa cum se arata in
tabelul 1.11. Apa de la turnurile de racire (160m/h) era deversata in rau fara nici un fel de
tratament. Dupa neutralizare, precipitare, sedimentare, tratament biologic si filtrare, apa uzata de
la desulfurizare (40m/h) era aruncata in rau avand concentratii medii ale impuritatilor dupa cum
sunt prezentate in tabelul 1.11.
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 221


AOX COD P
total
N
total
Cr Cd Cu Pb Ni
Concentratia (mg/l) <0.05 28.4 0.35 15 <0.005 <0.0005 0.17 <0.01 <0.01
Incarcarea specifica
(g/MWh
e
)
4.26 0.11 2.25 0.026
Metoda statistica Median Median Median Median
Tabelul 4.11: Concentratia impuritatilor in apa uzata din tratarea condensatului si a altor surse din
procesul de generare a aburului



Materia
filtrabila
Sulfat Sulfit Fluorid Hg Sulfid Cd Ni
Concentratia
(mg/l)
25 900 <1 7 <0.005 <0.02 0.01 0.05
Sarcina
specifica
(g/MWh
e
)
1.9 68 0.5
Metoda
statistica
Median Median Median Median Median
Tabelul 4.12: Concentratia impuritatilor in apa uzata din procesul de desulfurare

Conditiile legislatiei pentru controlul zgomotului depind de cel mai apropiat receptor de
zgomot, in acest caz o zona de locuinte la 300m departare de centrala. Nivelul limita de zgomot
a fost respectat folosind absorbere acustice, incapsularea unor echipamente, ecrane acustice in
jurul turnului de racire si bariere de sunet.

Aspecte economice: Investitia totala pentru centrala a ajuns la 791milioane EUR, incluzand
sistemele de curatare a gazelor de ardere (1983-1989). Precipitatorul electrostatic a costat 39,5
milioane, desulfurizarea 111,2 milioane, instalatia SCR 38 milioane. Dotarea descrisa necesara
reducerii primare a NOx a costat 6 milioane EUR. Investitia pentru controlul emisiilor fugitive
(incapsularea statiei de descarcare a carbunelui si sistemul de transport subteran) au ajuns la
12,5 milioane EUR.

Stimuli pentru implementare: Motivul pentru echiparea ulterioara a cazanului a fost
performanta economica imbunatatita si eficienta crescuta. Sistemele de desulfurizare si SCR au
fost realizate in anii 1980 datorita valorila limita care intrasera in vigoare la acea ora.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001].


EXEMPLUL 4.2.2.2 RETEHNOLOGIZAREA UNUI CAZAN CU BAZA USCATA DE LIGNIT
PULVERIZAT CU SISTEM PRIMAR DE CONTROL AL NOX, DESULFURIZARE SECUNDARA SI
MARIREA EFICIENTEI

Descriere: O centrala operata in Germania e formata din 5 unitati identice si are un output net
de electricitate de 6x465MWe, un output brut de 6x500MWe si livreaza aproape 6x58MWth
pentru incalzirea orasului. Lignitul este extras de la o mina de suprafata din apropiere. Lignitul
sfaramat este alimentat unui cazan cu circulare fortata, ardere tangentiala si mori ude de
carbune, cu separator de aer. Fiecare unitate consta din doua cazane si o turbine de abur cu
extractie. Gazul de evacuare este curatat si emis in atmosfera prin turnul de racire cu tiraj
natural. Cazanele produc abur la 176 bari si 535C. Cu reincalzire, parametrii aburului sunt
44,4bari/540C. Retehnologizarea unitatilor a fost facuta intre 1991 si 1995. Masurile luate
aveau ca scop reducerea emisiilor in aer si cresterea eficientei.

Capitol 4
222 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Masurile de imbunatatire a eficientei: Eficienta electrica neta a fost ridicata de la 32,5% la
35,7%. Aceasta s-a realizat in parte prin schimbarea partii de presiune joasa a turbinei.
Principalul impact asupra eficientei l-a avut retehnologizarea cazanului, pentru care s-au luat
masuri de reducere primara a NOx. Cu ajutorul admisiei in trepte a aerului si combustibilului,
debitul volumetric al gazelor de ardere a fost redus de la 1,4milioane m/h la 1,15 milioane
m/h. Temperatura gazelor de ardere a scazut de la 200 la 170C. O mica parte din cresterea
eficientei a fost obtinuta din retehnologizarea celor 9 turnuri de racire. Masurile individuale si
efectele lor asupra eficientei sunt prezentate in Fig 1.32. Imbunatatirea eficientei a dus la o
reducere totala a CO2 (gaz de sera) din 1991 pana in 1996 de 1.296.545 tone.



Figura 4.35: Imbunatatirea randamentului
[92, VEAG, 2000]

Masurile primare pentru reducere NOx: Emisiile NOx au fost reduse peste 50%, pana la
<200mg/Nm3, prin urmatoarele masuri:

Cel putin 80% din aerul de ardere a fost alimentat catre boiler intr-un mod controlat, prin
admisia aerului in trepte. Pentru a indeplini aceste cerinte, cazanul a trebuit etanseizat
pentru a reduce cantitatea de aer necontrolabil cu 65%.
Excesul de aer catre arzatoare a fost redus de la 1 la 0,85.
A fost implementat un separator optimizat de combustibil, cu separator de mizerii
Gazele reci de evacuare au fost recirculate
S-a aplicat arderea in trepte
S-a asigurat conversia completa a CO prin doua niveluri de injectare de aer de completarea
a arderii

Desulfurizarea: Fiecare cazan a fost retehnologizat cu o instalatie de desulfurizare umeda.
Rezervoarele principale au fost construite din otel de calitate superioara. Concentratia de SO2
din gaz atingea valori de pana la 770mg/nm. Nu a fost nevoie de instalarea unui bypass pentru
instalatia de desulfurizare. Gazul curat era trimis catre turnurile de racire prin tuburi facute din
plexiglas ranforsat (GRP). Emisiile prin turnurile de racire au eliminat nevoie de a reincalzi
gazul curat.

Controlul prafului: Precipitatoarele electrostatice existente au fost retehnologizate si au atins
eficiente de separare de peste 99%. Dezprafuirea aditionala s-a facut in instalatia de
desulfurizare umeda.

Beneficii de mediu realizate: Cresterea eficientei cu 3,2% a dus la o reducere a consumului de
combustibil si a emisiilor de CO2 cu 50%. Desulfurizarea umeda a gazelor de evacuare a redus
concentratiile de SO2 din gazele de ardere de la 4000-5000mg/Nm la <200mg/nm. Masurile
primare de a reduce NOx au avut o importanta speciala, intrucat ele nu au injumatatit numai
emisiile NOx, dar au si crescut eficienta cu 2,2%.

Cu termoficare
R
a
n
d
a
m
e
n
t

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 223
Aplicabilitate: Precipitatorul electrostatic si desulfurizarea umeda sunt masuri standard de
control a emisiilor de la centralele pe lignit. Masurile primare de a reduce emisiile de NOx pot fi
echipate ulterior, in cele mai multe cazuri, desi cer mai multa planificare individuala decat
masurile secundare end of pipe. Masurile de crestere a eficientei, cum sunt eficienta crescuta a
boilerului, echiparea ulterioara a turbinelor si sistemele mai eficiente de racire sunt in principiu
transferabile catre alte centrale.

Efecte secundare: In urma curatarii gazelor de ardere raman cenusa zburatoare (preicipitatorul
electrostatic), ape uzate (desulfurizarea umeda) si gips (desulfurizarea umeda). Operarea
sistemului de curatare al gazelor de evacuare reduce eficienta neta a centralei cu 0,7%.

Date de operare:

Monitorizare
Valori medii
anuale ale unitati
centrale 6 % O
2

Valori medii anuale
ale centralei 6 % O
2

Emisii
specifice
(g/MWh
e,net
)
Continutul O2 (%) Continua 5.4
Debitul de gaze de ardere
(m
3
/h)
Continua 865000
Praf (mg/Nm
3
) Continua
<20 (inainte de
FGD)
3 (dupa FGD)
3 0.91
SO
2
(mg/Nm
3
) Continua 140 200 170 51.51
Rata emisiilor de sulf(%) Continua 2.7 5 3.8 -
NO
X
(mg/Nm
3
) Continua 164 188 176 53.31
CO (mg/Nm
3
) Continua 164 200 182 55.15
HCl (mg/Nm
3
) Ocazional <1
1
1
1)
0.30
HF (mg/Nm
3
) Ocazional <1
1
1
1)
0.30
Note:
1 Valoarea medie a masuratorilor individuale
Table 4.13: Emisii in aer masurate in 1999


S-au consumat 24693.4 ktone de lignit (echivalentul a 1,13kg/kWhe) si 7482 t de motorina de
centrale. Caracteristicile lignitului consumat sunt date in tabelul 1.14


Valori medii ale
anului de referinta
Limitele de variatie pentru
lignitul de la minele din
vecinatate
Putere calorifica
inferioara (MJ/t) 8611 7600 9000
Continutul de apa % 55.3 48 56
Continutul de sulf (%) 0.93 0.5 1.4
Continutul de cenusa
(%) 9.3 5.5 15.2
Tabelul 4.14: Caracteristicile lignitului alimentat

Consumul pentru cele mai importante utilitati este aratat in tabelul 1.15

Utilitatea
Piatra de
var NaOH HCl NH
4
OH H
2
SO
4

Aplicatia desulfurizare Tratarea apei
Consumul (t/yr) 684000 357 487 12 1230
Consumul specific (g/MWh
e
) 31400 16 22 0.6 56
Tabelul 4.15: Consumul de dozare importanta suplimentara in 1999

Necesarul de apa pentru intreaga centrala la sarcina maxima este de 11000m/h. Turnurile de
racire evapora 5800m/h, iar 7580m/h de apa de la turnurile de racire a fost deversata in raul
Capitol 4
224 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
din apropiere. Intregul debit de ape uzate a fost de 1087m/h. O parte din aceasta cantitate
(516m/h) provine din tratarea apei de completare a turnurilor de racire, dedurizarea intregii
cantitati de apa, generare de abur si alte surse minore. Aceasta apa uzata a fost ori tratata prin
precipitare, aglomerare sau sedimentare sau a fost deversata catre o centrala externa de tratare a
apei de canal.

AOX COD P
total
N
total
Zn Cr Cd Cu Pb Ni
Domeniul
valorilor
concentratiilor
masurate
(mg/l)
0.02 0.038 15 - 24 0.05 0.07 0.2 2.8 0.01 0.05 <0.1 <0.03 0.01 0.04 0.002 - 0.04 <0.01
Concentratii
medii anuale
(mg/l)
0.03 19.2 0.06 1.7 0.04 <0.1 <0.03 0.03 0.02 <0.01
Incarcarea
specifica
(g/MWh
e
)
0.06 4.12 0.01 0.36 0.01 0.06 0.005
Nota: apa uzata tratata de la apa de completare a turnurilor, dedurizarea apei, generare de abur si alte surse minore. Date
din 1999. Media este de 516m/h. Wa
Table 4.16: Concentratiilor impuritatilor in apa uzata de la centrala de tratare a apei uzate


Cenusa de baza Cenusa zburatoare
Ghips de la
desulfurizare
Cantitate (t/yr) 491000 1815000 1210200
Cantitate specifica
(kg/MWh
e
)
0.022 0.083 0.055
Utilizare/Debarasare
Industria cimentului
arhitectura mediului
inconjurator (intarirea
digurilor)
Ranforsarea digurilor de la
depozitele de ghips si arhitectura
mediului, material pt ciment si
constructii
Industria ghipsului;
depozitare in mina de
lignit goala
Table 4.17: Reziduri generate in 1999


Aspecte economice: Investitia totala pentru dotarea retroactiva a fost de 1759 milioane euro
(1996). Investitia specifica a fost de EUR 643/kWe. Tabelul 1.18 prezinta investitia pentru
fiecare echipament.

Masuri de Imbunatatire
Costs
(EUR million)
Centrale de desulfurizare umede 1154
Reducere NOx 176
Echipare cu 24 ESP 12.3
Renovarea a 9 turnuri de racire 115
Retehnologizarea turbinelor 85
Innoirea tehnologiilor de control si instrumentatie 267
Table 4.18: Investitii de retehnologizare


Stimuli pentru implementare: Motivele pentru echiparea ulterioara cu ESP, desulfurizare
umeda si masuri primare de reducere a NOx au fost limitele de emisii mai severe care au intrat
in vigoare in 1996. Fara aceste masuri, centrala ar fi trebuit inchisa.

Echiparea ulteriora a cazanului a fost justificata prin obligatia de a reduce NOx, dar prin aceste
masuri se putea creste semnificativ si eficienta si astfel imbunatati performanta economica a
centralei. Optimizarea eficientei a fost realizata din motive de ordin economic.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001], [92, VEAG, 2000].



Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 225


4.2.3 Exemple de tehnici aplicate unor centrale de ardere mari noi, pe
huila si lignit

EXEMPLUL 4.2.3.1 CENTRALE DE CO-GENERARE CU CICLU COMBINAT CU CAZAN CU BAZA
USCATA PE CARBUNE DUR PULVERIZAT, CU INSTALATIE DE CURATARE A GAZELOR DE
ARDERE

Descriere: Cazanul pe huila este operat impreuna cu o turbina pe gaz, iar gazele de evacuare de
la cazan sunt integrate in generarea de abur a cazanului pe huila. Aceasta operare combinata
permite o generare mare de energie si eficiente mari la diferite sarcini, asa cum e prezentat in
tabelul 4.19


Figura 4.36: Cazan alimentat cu carbune cu turbina pe gaz cu ciclu combinat
[140, NWS, 2000]


Numai
electricitate
Co-generare de caldura si energie
Modul de operare
P
e

(MW)

el,net
(%)
P
e
(MW)

e,net
(%)
P
heat
(MW)
Factorul de
energie global
(%)
Operatie combinata 397 44 355 38 280 70
Numai cazanul 302 41.2 246 34.7 280 72
Numai turbina de gaz 65 36 63 35 87 83
Tabelul 4.19: Date de performanta la stadii operationale diferite
[140, NWS, 2000]

Huila de pe piata mondiala este macinata in sase mori inainte de a fi arsa in 12 arzatoare de
ardere combinata, cu admisie in trepte. Cazanul de tiraj unic (tip Benson) are arzatoarele pe 3
niveluri. Dupa curatare, gazul de ardere este evacuat printr-un cos de 250m facut din ciment
ranforsat, cu o izolatie interioara anti-coroziune. Parametrii turbinei de abur sunt 284bar/545C
si 61bari/595C dupa reincalzire. Turnul de racire hibrid du-uscat de 42m cu degaja 420MW de
caldura. Turbina de gaz are un input termic de 184MW si este echipata cu 24 de arzatoare
hibrid, intr-o camera de ardere circulara. Parametrii turbinei de gaz sunt 17bari/1160C. Gazele
de evacuare sunt folosite intr-un cazan cu tiraj dublu Benson pentru a produce abur de 64bari la
540C. Gazele de evacuare sunt apoi evacuate in atmosfera fara alta curatare.

Masurile luate pentru o performanta optimizata: O eficienta electrica neta de 44% cu un
factor de eficienta globala de 77% pentru operatia combinata au fost atinse cu urmatoarele
masuri individuale:

Capitol 4
226 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Utilizand operarea combinata cu turbina de gaz: la sarcina maxima, eficienta neta creste cu
2,8% fata de operarea individuala a cazanului. Comparat cu alternativa cuplarii gazelor de
ardere ale cazanului pe huila cu turbina de gaz (gazele de ardere ale turbinei de gaz sunt
folosite ca aer de ardere in cazanul pe huila), procesul prezentat poate atinge deasemenea
eficiente mari la sarcini partiale. Eficienta neta maxima este la o sarcina de 50%, dar o
eficienta de 40% este atinsa la numai 25% din sarcina.
Randamentul maxim net este de 50 % sarcina, insa un randament de 40 % poate fi realizat chiar
si doar cu o sarcina 25 %.
Operarea la parametri inalti ai turbinei de abur
Optimizarea tehnicii turbinei de abur
Reducerea necesarului de energie auxiliara (prin operarea eficienta a desulfurizarii si avand
un sistem de tiraj indus
Aplicarea incalzirii regenerative a apei de alimentare (274 C)
Eficienta ridicata a cazanului (94.4 %)
Optimizarea condensatorului
Operarea eficienta a turbinei de gaze (36 % eficienta neta).

Turnul de racire hibrid ud-uscat a fost instalat pentru a preveni aparitia funinginii deasupra
localitatii invecinate. Sistemul de aerisire necesar are un consum de 3MWe.

Masurile de reducere a NOx: Arzatoarele cu NOx redus pot atinge 350mg/Nm in gazele de la
cazanul pe huila. Sistemul SCR este plasat intr-o zona cu incarcare mare de praf si reduce
continutul de NOx la 130mg/Nm, nivelul cerut prin lege (la 6%O2). Este compus din doua
unitati cu un volum combinat de 250m. Consumul de amoniac poate fi de pana la 100kg/h.

Desulfurizare: Scruberul umed cu piatra de var are o eficienta de 96-98,5% si e facut din aliaj
de otel inoxidabil, pe un material de baza ST37. Tevile si tuburile sunt facute din rasina
epoxidica. Consumul de energie al sistemului ajunge la 3,4MWe. Filtrul de vid scoate apa din
ghips pana la un nivel de 10%.

Desprafuire: Patru precipitatoare electrostatice cu o suprafata totala de 61400m reduc
incarcarea de praf cu 99,92%.

Beneficiile de mediu realizate: Implementarea unei tehnici combinate permite eficiente
ridicate la diferite sarcini si moduri de operare. Masurile primare si secundare duc la emisii
scazute in aer. Refolosirea apei uzate reduce consumul de apa (apa uzata de la tratarea cu apa a
cenusei si de la tratarea apei de desulfurizare sunt folosite in procesul de racire). Turnul de
racire hibrid este lipsit de nori de vapori si evapora cam cu 20% mai putina apa decat turnul cu
tiraj natural.

Aplicabilitatea: Pentru tipul de centrala descris, cerintele pentru o potentiala locatie sunt:
cererea de incalzire centrala a localitatii, resurse suficiente de apa si existenta unui mod de
transport al carbunelui. Decizia de dotare ulterioara a cazanului pe huila existent cu o turbina de
gaze depinde de conditiile locale

Efectele colaterale: Catalizatorul din unitatea SCR trebuie schimbat periodic. Operarea
desulfurizarii reduce eficienta electrica neta cu 0,38%, iar turnul de racire reduce eficienta
electrica neta cu 0,33% fata de turnul cu tiraj natural.

Date de operare: In 1999 s-au produs 1100GWh net de electricitate si 286GWh de caldura
pentru uzul localitatii. Numarul de ore de functionare la sarcina maxima a fost de 3860. Tabelul
1.20 arata emisiile in aer de la cazanul pe huila si de la turbina de gaze in 1999.
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 227

Cazan cu carbuni Turbina cu gaz
Nivelul de
emisii
masurat
Emisii
specifice
(g/MWh
e
)
Nivelul de emisii masurat

Continut de O
2

(%)
5.9 15
Stare
operationala
Aport termic estimat 700
MW
th

(functionare compusa)
Aport termic estimat
180 MW
th

(functionare simpla sau
combinata)
Debitul volumic
al gazelor de
ardere (m
3
/h)
900000
1
550000
Cenusa
(mg/Nm
3
)
5
1
13.47
SO
2
(mg/Nm
3
) 20
1
56.89
NO
X
(mg/Nm
3
) 90
1
254.49 70
3

CO (mg/Nm
3
) 16
1
44.91 20
3

HCl (mg/Nm
3
) 2
2
5.99
HF (mg/Nm
3
) 0.2
2
0.60
Note:
1. masuratori continue, valorile sunt medie anuala la 6 % O
2

2. valorile sunt medie a masuratorilor individuale
3. masuratori continue, valorile sunt medie zilnica la 15 % O
2

Tabelul 4.20: Nivelul de emisii masurat in 1999


In 1999 au fost arse circa 360000 tone de carbune superior din diverse zone ale lumii. Pe langa
acestea, au fost arse 1 milion

Nm
3
de gaze naturale si 1800 tone de pacura usoara. Consumul de
materiale auxiliare (cele mai importante) este prezentat in Tabel 4.21.

Material auxiliar Aplicatie Consum (t/an) Consum specific (g/MWh
e
)
Var 470 430
Calcar concasat
Desulfatare
9000 8200
NaOH 120 110
HCl 230 210
H
2
SO
4
50 46
FeCl
Tratament apa
reziduala
520 476
NH
3
SCR 890 815
Tabel 4.21: Consumul de materiale auxiliare importante in 1999

Consumul de apa al turnului de racire a fost de 540 m
3
/h. Din aceasta valoare, 37 % au fost
deversate intr-un rau si restul a fost evaporat. Aceasta apa reziduala continea impuritati cum ar
fi COD (consumul chimic de oxigen) (20 mg/l), fosfor (0.2 mg/l) si azot (23 mg/l). Numerele
din paranteze sunt valori medii pentru 1999. Apa reziduala de la instalatia de desulfatare a fost
tratat intr-o instalatie separata cu agenti de floculare si sedimentare ulterioara. 50 % din aceasta
apa a fost apoi folosita ca apa de racire si restul de 50 % descarcat in rau. Concentratia de
impuritati din aceasta apa reziduala e aratata in Tabelul 4.22.
Capitol 4
228 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Valoarea medie din 2 - 3
masuratori (mg/l)
Continut specific
(g/MWh
e
)
Clor 40000 1.20E+03
COD <150 4.49E+00
Zinc <1 2.99E-02
Crom <0.5 1.50E-02
Cadmiu <0.05 1.50E-03
Cupru <0.5 1.50E-02
Plumb <0.1 2.99E-03
Nichel <0.5 1.50E-02
Materie filtrabila 17 5.09E-01
Sulfat 1542 7.61E+01
Sulfit 2 5.99E-02
Fluor 8 2.40E-01
Mercur 0.007 2.10E-04
Sulfuri 0.07 2.10E-03
Nota: masuratori in 1998/1999
Tabelul 4.22: Concentratii de poluanti in apa reziduala de la instalatia de desulfatare dupa
tratament



Cenusa (calitate
standardizata)
Nisip de
cazan
Namol de var de la
tratamentul apei
recuperate de la
turnul de racire
FGD gips,
granulatie fina
Cantitate (t/an) 21000 3100 2500 14000
Cantitate specifica
(kg/MWh
e
)
19.0 2.8 2.3 12.7
Utilizare/Eliminare
Incenusaria
cimentului si
betonului
Incenusaria
materialelor
de constructii
Incenusaria
cimentului,
ingrasamintelor
Incenusaria
gipsului si
cimentului
Tabelul 4.23: Reziduuri generate in 1999

Prevederile legale pentru control zgomotului depind de cel mai apropiat receptor de zgomot, in
acest caz o zona rezidentiala la circa 400 m distanta de instalatie. Conditiile de zgomot au fost
indeplinite folosind amortizoare de evacuare, ecrane acustice in jurul turnului de racire si
acoperirea cu panouri ale fatadei.

Aspecte economice: Intreaga investitie a fost de 615 milioane EUR in momentul darii in
exploatare. Aceasta a dus la o investitie specifica de EUR 1549/kW
e
.

Stimuli de implementare: Motivul original pentru constructia instalatiei a fost nevoia de a
inlocui trei vechi cazane cu carbuni. Aceste trei cazane, din anii 1950 si 1960, ofereau o inalta
flexibilitate in operare. Principala ratiune a tehnicii compuse a fost posibilitatea de a pastra acest
inalt nivel de flexibilitate. Marile eficiente in functionarea la incarcare partiala si timpii de
pornire si oprire redusi au fost principalele avantaje. Un turn de racire hibrid ud-uscat a fost deja
folosit intr-o instalatie in acelasi loc si a indeplinit cerintele. De aceea, a fost de asemenea
folosit in noua instalatie pentru a preveni vizibilitatea fumului. Valoarea limita relativ scazuta
pentru emisii in aer au fost impuse de imprejurimile naturale, datorita situarii instalatiei intr-o
vale.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001], [140, NWS, 2000], [179, Lehmann, et al., 2000].





Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 229
EXEMPLUL 4.2.3.2 CAZAN CU ARDERE USCATA CU CARBUNI PULVERIZATI CU FGD UMED
SI SCR

Descriere: Centrala luata ca exemplu a fost data in folosinta in 1994 si folosita in Germania.
Are o putere calorica de 1370 MW. Puterea maxima furnizata este de 553 MW
e
electricitate
bruta, 508 MW
e
electricitate neta si 300 MW de caldura. Randamentul electric net este de
42.5 %. Carbunele de pe piata mondiala este concasat in patru mori de carbune inainte de a fi
ars in arzatoare cu turbulenta cu 16 trepte. Arzatoarele se afla pe patru nivele. Dupa curatare,
gazul de evacuare e eliberat in aer printr-un turn de racire inalt de 141.5 m. Parametrii aburului
turbinei sunt: 262 bar/545 C si 53 bar/562 C dupa reincalzire.

Masuri pentru optimizarea eficientei:

parametrii ai aburului cu valori mari
turbine optimizate
principalele instalatii sunt construite coliniar.

Masuri primare si secundare pentru reducerea NO
X
:

arzatoarele cu NO
X
scazut permit obtinerea de concentratii de NO
X
in the gaz brut of
<500 mg/Nm
3

SCR instalatie cu trei straturi catalitice intr-o pozitie cu cu multa cenusa.

Desulfurare:

FGD umed, folosind creta ca absorbant; fara reincalzire; randament de reducere >95 %.

Controlul cenusii:

ESP cu randament de reducere >99 %.

Beneficii obtinute in favoarea mediului: Marele randament electric net duce la folosirea
economica a resurselor (carbune) si la emisii specifice scazute de CO
2
. Masurile primare si
secundare conduc la emisii scazute in aer.

Aplicabilitate: O locatie potentiala pentru a instala o centrala de tipul descris implica un
necesar de caldura in zona, disponibilitatea de resurse de apa suficiente apa resources si un mod
de transport adecvat pentru carbune.

Efecte colaterale: Reziduurile rezultate de la curatarea gazelor de evacuare sunt:

cenusa (filtru electrostatic)
apa reziduala si gips de la instalatia de desulfatare
catalizatorul din instalatia SCR trebuie inlocuit periodic
functionarea unitatii de desulfatare reduce randamentul elctric net.

Date operationale: In 1999, centrala a fost in stare de functionare pentru 5782 ore si a produs
2481.3 GWh
e
de electricitate neta si 168.8 GWh de caldura. Centrala a atins un randament
mediu electric net de 40.4 % si un randament mediu total de 44.26 %. Tabel 4.24 arata emisiile
in aer ale cazanului cu carbuni si turbinei cu gaz in 1999.






Capitol 4
230 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Nivelul de emisii masurat
(valoarea medie in jumatate de
ora la 6 % O
2
)
Emisii specifice
(g/MWh
e
)
Masuratori
Continut de O
2

(%)
4
Mod de
functionare
Capacitate maxima
Debit volumic de
gaz rezidual
(m
3
/h)
1580000
Cenusa (mg/Nm
3
) 3 9.11 Continuu
SO
2
(mg/Nm) 52 158.38 Continuu
NO
X
(mg/Nm) 167 483 Continuu
CO (mg/Nm) 23 66.49 Continuu
HCl (mg/Nm) <1.73 Individual
HF (mg/Nm) <0.2 Individual
Tabel 4.24: Nivelul de emisii masurat in 1999


Circa 782 kilotone de carbune superior de pe piata mondiala au fost arse in 1999. In plus au fost
arse 4170 tone de pacura usoara. Consumul celor mai importante materiale auxiliare este aratat
in Tabelul 4.25.

Material auxiliar Aplicatie Consum (t/an) Specific consum (g/MWh
e
)
Creta
Var alb fin
FGD 16139
588
6500
237
H
2
SO
4
603 244
FeCl
3

Tratament apa
396 159
NH
3
SCR 605 244
Tabelul 4.25: Consumul celor mai importante materiale auxiliare in 1999

Sistemul de racire este alimentat cu apa din Marea Baltica, fara a fi demineralizata. Pentru a
preveni coroziunea, tuburile sistemului de racire sunt confectionate complet din titan. Apa de
racire ingrosata e pompata inapoi in mare, la un debit de 950 m
3
/h la capacitate maxima.
Concentratiile de impuritati in aceasta apa reziduala sunt aratate in tabelul de mai jos.

Concentratie medie (mg/l) Capacitate specifica medie
(g/MWh
e
)
Cl 0.3 0.56
AOX 0.117 0.22
COD 35 65.5
P
total
0.191 0.36
N
total
0.47 0.88
Nota: masuratori din 1999
Tabel 4.26: Concentratiile de impuritati in apa reziduala din sistemul de racire


Necesarul de apa al FGD umed e suplinit de un amestec de apa de mare si apa dulce.
Tratamentul apei reziduale din procesul FGD produce apa reziduala (70 m
3
/h), care e de
asemenea descarcata in mare. Concentratiile de impuritati in apa reziduala de la instalatia de
desulfatare dupa tratament sunt aratate mai jos.
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 231

Valori medii al concentratiei
(mg/l)
Medii la capacitate
specifica (g/MWh
e
)
AOX 0.0383 0.002
COD 71 3.57
Zinc <1 0.05
N
total
<10 0.5
Cr <0.01
Cd <0.01
Cu <0.01
Pb <0.1 0.005
Ni <0.02
Materie filtrabila <30 1.5
Sulfat <2000 100.7
Sulfit <20 1.00
Fluor <30 1.5
Mercur <0.001
Sulfuri <0.2 0.1
Nota: masuratori in 1999
Tabel 4.27: Concentratiile de impuritati in apa reziduala de la instalatia de desulfatare dupa
tratament


Cantitate
(t/an)
Specific Cantitate
(kg/MWh
e
)
Refolosire si eliminare
Cenusa la baza focarului 14150 6 Industria materialelor de
constructii
Cenusa zburatoare 81350 30 Industria materialelor de
constructii
Gips FGD 26300 10 Industria materialelor de
constructii
Gips 2020 0.8 Acoperirea deseurilor
Namol de la turnul de racire a
apei de tratament
733 0.3 Acoperirea deseurilor

Tabel 4.28: Reziduuri generate in 1999


Prevederile legale pentru controlul zgomotului depind de cel mai apropiat receptor de zgomot,
in acest caz o zona rezidentiala aflata la circa 820 m distanta de centrala. Conditiile de zgomot
au fost indeplinite folosind amortizoare de evacuare, ecrane acustice, capsulari si prin evitarea
modificarilor periodice de forte si presiuni.

Economie: Investitia totala s-a ridicat la 615 milioane EUR la data darii in folosinta. Aceasta a
dus la o investitie specifica de 1.118 EUR pe kW
e
.

Stimuli pentru implementare: Controlul NO
X
primar, ESP, FGD umed si SCR au fost
instalate astfel incit sa corespunda cu valorile limita ale emisiilor. Optimizarea randamentului a
fost realizata in principal din motive economice.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001].


EXEMPLUL 4.2.3.2 CAZANE CFB IN GENERAREA ENERGIEI INDUSTRIALE SI CASNICE

Descriere: Reglementarile de mediu crescinde tind sa-i forteze pe fabricantii si operatorii de
cazane (atit in sectorul casnic, cit si in cel industrial) sa implementeze solutii ce protejeaza
mediul inconjurator pentru procesele de ardere a combustibilului solid. Din acest punct de
vedere, cazanul cu pat fluidizat circulant este un concept remarcabil generarea energiei si
controlul poluarii. Principalul motiv al succesului cazanului cu pat fluidizat circulant il
reprezinta abilitatea lor de a indeplini in special reglementarile de mediu pentru emisii de SO
2
si
Capitol 4
232 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
NO
X
, fara nevoia de echipament aditional de reducere a acestor emisii. Focarele fluidizate ard
cu o gama larga de combustibili cu valori calorice mici si continut mare de cenusa.

Figura 4.37: Cazan industrial CFBC


Beneficii obtinute pentru mediu: SO
2
generat in timpul combustiei in focare fluidizate poate fi
retinut eficient cu adaus de calcar adsorbant. Cantitatea de calcar adaugat este direct legata de
calitatea sa. Aditivul ideal calcaros ar trebui sa fie amorf, reactiv si ar trebui sa aiba continut de
CaCO
3
peste 90 %. Cenusa cu sulf reprezinta un deseu vandabil, uscat.

Procesul de combustie, ce are loc la temperaturi joase (aproape jumatate din temperatura unui
cazan conventional) si accesul gradat al aerului atrag o scadere considerabila a cantitatii de
NO
X
format din azotul aflat in aer si combustibil.

Aplicabilitate: Focarele cu pat fluidizat circulant sunt aplicabile in special la cazane de
dimensiuni mari si medii.

Efecte colaterale: Eroziunea si coroziunea sunt cele mai frecvente probleme legate de
combustia cu pat fluidizat. Principalele motive ale acestor probleme sunt marea masa de
material inert continuu circulant si atmosfera reducatoare din interiorul pilniei de incarcare a
camerei focarului.

Date operationale: SO
2
eliberat in timpul procesului de combustie este retintut prin adaugarea
de calcar. Randament desulfatarii depinde de factori cum ar fi temperatura camerei focarului,
continutul de sulf din combustibil, calitatea calcarului si distributia granulometrica.

Temperatura joasa a procesului de combustie (850 - 870 C) este sub temperatura la care
compusii poluanti ai azotului se formeaza prin combustie, prin urmare emisiile de NO
X
format
pe bazaazotului din aer sunt limitate.

Distributia treptata a aerului in interiorul pilniei de incarcare a camerei focarului reduce
cantitatea de NO
X
format din azotul din combustibil.
Comparate cu cazanele cu lignit, cazanele cu carbuni superiori tind sa aiba valori mai mari ale
emisiei de CO. Combustia carbunelui superior poate mari continutul de CO in sistem daca apare
o reducere substantiala in frecventa imprastierii funinginei pentru suprafetele aflate in aval de
ciclon.
Material cenusa
Flux gaz
Flux gaz
Flux gaz
Flux gaz
Calcar
Aer
Aer
Carbune
Material
cenusa
Aer
Cenusa
Flux
gaz+aer

Material
cenusa

Cenusa
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 233
Tabel 4.29 prezinta o comparatie intre valorile emisiilor poluante obtinute si cele garantate de
fabricanti pentru trei cazane cu pat fluidizat cu carbune superior folosite in Polonia (Centralele
A - B). Masuratorile sunt raportate la un continut de 6 % continut de O
2
in gazul uscat rezidual.

Poluant Instalatia A
(mg/Nm
3
)
Instalatia B
(mg/Nm
3
)
Instalatia C
(mg/Nm
3
)
Masurat Garantie Masurat Garantie Masurat Garantie
SO
2
121 141 300 80 168 200 290 320 400
NO
X
176 181 250 162 171 200 85 154 300
CO 81.1 84 250 84 96 250 105 224 250
Cenusa 28 50 26 50 15 23 50
Tabel 4.29: Comparatie intre valorile obtinute si garantate ale emisiilor de poluanti pentru trei
cazane cu carbuni superiori cu pat fluidizat folosit in Polonia

Economie: Daca este comparat cu un cazan cu combustibil pulverizat de aceeasi capacitate
(echipat cu arzatoare cu emisii reduse si cu o instalatie externa de desulfatarea gazului rezidual),
costurile investitiei pentru un cazan CFBC sunt mai mici pentru a atinge aceleasi beneficii
pentru mediu. Cazanele CFBC de asemenea necesita mai putin spatiu, fapt pentru care sunt
recomandate in cazul adaptarii in instalatii existente.

Cazanele CFBC ofera o alternativa mai randament, cu pret mai scazut, la metodele traditionale
de control al emisiilor. Acest control traditional e reprezentat de instalatii aditionale centralelor.
Astfel, centralele devin mai scumpe si mai complicate, scazindu-le randament. In contrast,
technologia CFBC se concentreaza pe imbunatatirea totala a sistemului, care conduce la emisii
reduse, oferind, in acelasi timp, o inalta randament.

Stimuli pentru implementare: Pina recent, procesul de ardere a carbunelui a evoluat in
principal spre o randament si o capacitate crescute. In prezent, cind poluarea a devenit o
necessitate critica in proiectarea centralelor, cazanele CFBC sunt privite ca mult mai eficiente si
mai putin costisitoare decat tehnologia conventionala de combustie a carbunelui.

Cazanele CFBC pot indeplini standardele de emisii de SO
2
si NO
X
fara echipament aditional de
control al poluarii. Acest fapt, combinat cu investitiile reduse, cu nevoia relativ redusa de spatiu
pentru instalatie si posibilitatea de functionare cu combustibil solid substandard, ieftin, sunt
cateva din avantajele care garanteaza viitoarea dezvoltare a acestei tehnologii de combustie.

Literatura de referinta: [195, Polonia, 2001].


Capitol 4
234 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

4.3 Consum uzual si nivel de emisii

Aceasta parte asigura informatii despre nivelul emisiilor uzuale (masurate) in aer, apa si sol de
la LCP. Informatiile se refera la combustibilii folositi in acest sector, proprietatile lor chimice si
fizice si gama de impuritati la care trebuie sa ne asteptam. In masura in care sunt disponibile,
datele includ informatii despre eficientele instalatiilor si despre orice reziduuri si produse
secundare ce pot rezulta din functionarea LCP, si de asemenea reflecta variante pentru reciclarea
si refolosirea acestor produse de-a lungul intregului proces.

Datele despre performante incearca sa fie cit mai calificate posibil , incluzind detalii despre
conditiile de functionare (cum ar fi procentul din capacitatea maxima), esantionare si metode
analitice, si despre prezentarea statistica a cifrelor (spre exemplu medii, maxime, intervale).
Datele pot fi comparate cu standarde relevante stabilite de legislatia nationala sau internationala.

Datele despre emisiile uzuale din acest document sunt normal prezentate ca medii orare sau
zilnice sau ca emisii de masa pe unitate de energie generata. Dizolvarea gazelor sau apei
reziduale nu sunt considerate ca acceptate. Emisiile din apa raportate sunt normal bazate pe o
proba aleatoare sau o proba compusa prelevata in 24 de ore. Sunt folosite conditiile standard:
273 K, 101.3 kPa, continutul de oxigen masurat si gaze uscate.


4.3.1 Carbuni si lignit folositi in LCP

Carbunele superior si lignitul sunt in prezent combustibilii dominanti solizi LCP in U.E.
Depozitele de carbuni s-au format ca rezultat al unor reactii biochimice anaerobe sub efectul
temperaturii, presiunii si timpului, care au avut loc in sedimente alcatuite din resturi vegetale,
crescind continutul de carbon si hidrocarburi din materialul organic initial. Proprietatile chimice
ale carbunelui depind de proprietatile diferitilor componenti chimici din resturile vegetale
initiale, de natura si durata modificarilor si de natura si cantitatea de material anorganic prezent.

Primul produs (imatur) a incarbonizarii este turba, -in timp ce ultimul grad de incarbonizare este
antracitul. Gradul modificarii compozitiei chimice a carbunelui in seria combustibililor fosili de
la turba la antracit e cunoscut ca calitate carbunelui si corespunde unei cresteri in energia
echivalenta a carbunelui (valoare calorica). La baza stabilirii calitatii carbunelui stau factori ca
analiza chimica, dar si factori cum ar fi gradul de aglomerare.

Analiza rapida - ofera informatii despre comportamentul carbunelui la caldura (umiditate,
materie volatile, carbon fixat)
Analiza completa - asigura informatii utile in selectia carbunelui pentru generarea de abur
(carbon total, hidrogen, azot, oxigen, valoare calorica, temperatura de topire a cenusii,
capacitatea de macinare si continutul de sulf).

S-au dezvoltat trei sisteme majore de clasificare folosind analiza rapida a carbunelui. Acestea
sunt:

clasificarea ASTM dezvoltata in SUA
clasificarea FRB/NCB dezvoltata in Marea Britanie
Sistemul International de Codificare pentru carbuni de calitate medie si inalta, precum si
Sistemul International de Codificare pentru utilizarea carbunilor nferiori, dezvoltat de
UN/ECE.
Conform cu clasificarea ASTM clanisipfication, sunt patru calitati, bazate pe carbon fixat,
materie volatila si valoare calorica:
antracit
carbune bituminos (huila)
carbune sub-bituminos (lignit negru)
lignit.
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 235

Dupa sistemul de clasificare FRB/NCB, bazat pe materia volatila si proprietati de ardere
(Analiza Gray-King), sunt patru grupe:

antracit
carbuni usor volatili
carbuni mediu volatili
carbuni foarte volatili (sase sub-calitati).

Conform sistemului de clasificare UN/ECE, carbunii sunt definiti ca superiori si inferiori,
dupa valoarea calorica bruta (baza umeda, fara cenusa) Aceste categorii sunt divizate in
continuare in sub-categorii. Carbunii sunt impartiti in carbuni medii si superiori, in timp ce
carbunii inferiori sunt impartiti in lignit si carbuni sub-bituminosi.

Esta foarte important a sti cit mai multe despre proprietatile unui anume combustibil solid,
pentru proiectarea de instalatii LCP si echipament in scopul obtinerii celor mai bune
performantele. E la fel de importanta arderea combustibilului corect pentru care a fost LCP
proiectat, sau cel putin un combustibil cu proprietati similare. Aceasta asigura o inalta
randament pe termen lung, ca si o functionare fara probleme si o performanta optima fata de
mediu.

Carbune Proprietate Unitati
(waf = fara
apa si cenusa)
Lignit
Bituminos Slab volatil
bituminos si
semi-antracit
Antracit
Umiditate (%) 30 70 2 20 2 20 2 20
Cenusa (% ) 5 40 1 30 1 30 1 30
Substanta volatila (daf %) 40 66 >22 8 22 <8
Carbon fixat (daf %) 35 60 55 85 85 92 >92
Total carbon (daf %) 60 80 80 95 90 95 92 95
Hidrogen (daf %) 4.5 6.5 4.5 6.5 3.5 4.5 3 8
Oxigen (daf %) 12 30 1.5 14 1.2 6 1.2 5
Sulf (daf %) 0.5 4.7 0.3 4.5 0.5 1 0.5 0.8
Valoare calorica
mare
(MJ/kg daf) 23 35 32 38.5 35 38 35 38
Valoare calorica
mica
(MJ/kgraw)
6.3 30
1
26 32 25 32.3 30 31.4
daf = baza fara umezeala si cenusa
Valoare incalzire mare, data de la EVT Hsibook 1990
Tabel 4.30: Analize semnificative pe carbuni tipici (practica generala)
[58, Eurelectric, 2001]


Compozitia lignitului si carbunelui difera intr-o gama larga, asa cum este aratat in Tabelul 4.32.
Acesta este, de asemenea, valabil pentru concentratia de metale grele si microelemente in lignit
si carbune. Cifrele prezentate in Tabelul 4.33 sunt exemple din probe singulare din carbuni cu
diferite origini.


Capitol 4
236 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


Valori in
mg/kg
Australia Canada SUA Polonia Rusia si CSI Europa
Cenusa
(%)
12.5 12.9 9.9 15.9 15.4 14.4
As 1.4 2.9 8.7 3.4 4 18.5
Ag 0.86 <1.7 <1.6 0.74
Ba 280 500 210 240
Be 1.4 0.8 1.9 1.6 0.7 2
B 12.3 58 46
Cd 0.06 0.3 0.24 0.73 0.27 0.2
Cr 7.4 7.4 13.9 16.3 40 18.7
Cu 13.3 16.9 16.6
Cl 300 300 800
Co 6.2 5.3 3.2 6.2
Cs 1.92 3.3 0.9 1.3
F 62 82 55
Hf 1.1 1.6 1.2 0.7
Hg 0.04 0.05 0.11 0.09 0.12 0.131
La 13.9 11.3 10.4 11.1
Mn 132 149 19 200 135 80
Mo 0.9 1.6 5.3 <1.1 <1.1 <0.87
Ni 9.5 7.3 10.7 <24 21 <12.5
Pb 4.8 6.8 8.6 32 12.2 9.9
Rb 16.1 23 12.3 21
Sb 1.15 1.6 0.65 1.12
Sc 5.6 5.9 6.9 5.4
Sn <26 <62 <57 <25
Se 0.8 1.1 3.9
Th 2.3 3.3 4.2 4.1 3 3.5
Ti 0.15 0.1 0.5
U 0.7 1.2 1.1 1.7 1.4 1.47
V 14.8 30 23.3 38 39 43
Zn 19 8.9 14.1 <27 <6.6 <3.2
Zr 47 39 28 18.3
Tabelul 4.31: Concentratii de metale grele si elemente-urma in carbuni in diferite regiuni
[85, Itkonen si Jantunen, 1989]


Influenta calitatii carbunelui asupra performantei instalatiei de combustie este prezentata
schematic in Figura 4.38.

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 237

Figura 4.38: Influenta calitatii carbunilor asupra performantei instalatiei de combustie


4.3.2 Randamentul centralelor cu combustie de carbune si lignit

Figura 4.39 si Figura 4.40 arata randamentul total al centralelor cu carbuni in Europa in relatie
cu capacitatea si anul darii in folosinta.


Figura 4.39:Randamentul total al centralelor cu carbuni din Europa in raport cu capacitatea
[110, Kakaras si Grammelis, 2000]



Emisii in aer
Corodare de
dezactivare
Corodare la
depunerea
zgurii

Ardere
completa
Calitatea si
cantitatea
cenusii de la
baza
Calitatea cenusii
Calitatea gipsului
Apa uzata
R
a
n
d
a
m
e
n
t
u
l

t
o
t
a
l


Capitol 4
238 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 4.40: Randamentul total al centralelor cu carbuni din Europa in raport cu anul darii in
folosinta
[110, Kakaras si Grammelis, 2000]


Tabelul 4.32 arata randamentele energetice (LHV
net
) pentru diferite tipuri de LCP functionand
cu diferite tipuri de combustibil solid.

Tehnologie LCP PC PC PC PC
CFBC
(adaptat)
IGCC
PBFBC
(adaptat)
Capacitate electrica
Presiune abur
Temperatura abur
Presiune condensator
Sistem racire
600 MW
e

180 bar
2 x 540 C
33 mbar
Apa de
mare
412 MW
e

250 bar
2 x 560 C
20 mbar
Apa de
mare
412 MW
e

300 bar
3 x 580 C
21 mbar
Apa de
mare
2 x 808 MW
e
268 bar
547 C
40 mbar
Turn de
racire
250 MW
e

163 bar
2 x 565 C
44 mbar
Turn de
racire
318 MW
e

115 bar
507 C
70 mbar
Turn de
racire

94 bar
513 C
44 mbar
Tip carbune

Valoare calorica joasa
(MJ/kg)
Continut cenusa (%)
Continut substanta
volatila
(%)
Umiditate (%)
Continut de sulf (%)
Bituminos

24.75

16


35
8
0.6
Bituminos

26.3

9


34
9
0.6


23/30

5/17


20/40
5/14
0.1/3
Lignit

8.3 - 9.2

8.8

.

22 48% daf
0.3 1.4
Lignit

14.75

28


37
11
3.7
Carbune/co
cs
13.6/32.65

41/0.3


19/13
12/7
0.9/5.5

Randament Net
(LHV)
41.2 % 45.3 % 47.5 % 40 % 38.8 % 42.5 % 38.5 %
Tabelul 4.32: Randamente energetice tipice (LHV
net
) pentru diferite tehnologii LCP
[58, Eurelectric, 2001]


Tabelul 4.33 arata randamentele energetice tipice (LHV
net
) pentru diferite tehnologii LCP bazate
pe acelasi combustibil (carbune international HHV = 26630 kJ/kg cu 1 % sulf, 7 % umiditate si
16 % cenusa), aceleasi emisii poluante (SO2 = 00 mg/Nm
3
O2=6%, NOX = 200 mg/Nm
3
,
cenusa 50 mg/Nm
3
) si pentru diferite cicluri ale aburului.





Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 239

Presiune abur/temperatura/
presiune condensator
PC AFBC IGCC PBFBC
1

165 bar, 2 x 565 C, 45 mbar 38.5 % 38.0 % 44.5 %
2
43 %
165 bar, 2 x 565C curatare cu
gaz fierbinte
47 %
250 bar, 2 x 565 C, 45 mbar 42.0 % 41.5 % 44.5 %
300 bar, 3 x 580 C, 45 mbar 45.0 % 44.5 % 47.0 %
3
45.5 %
Note:
1. randamente proiectate
2. randament IGCC
3 ciclu subcritic al aburului (165 bar, 2 x 565 C), curatare cu gaz fierbinte.
Tabelul 4.33: Efectul caracteristicilor aburului asupra randamentelor pentru diferite tehnici
[58, Eurelectric, 2001]


Conditiile de lucru influenteaza puternic randamentul mediu inregistrat in timpul functionarii.
Randamentul masurat al instalatiei e diferit de randamentul proiectat, in functionare neavand
conditii ideale (datorita ancrasarii, formarii zgurii, supraincalzirii, conditiilor non-ideale de
condensare, purjarii, etc.), combustibilul solid folosit niciodata nu corespunde cu caracteristicile
combustibilului solid de calcul (valoare calorica, continut de cenusa, etc.). Uzura unei
instalatii normal intretinute (ancrasare, formarea zgurii, eroziune, scurgeri, etc.), de asemenea
duce in timp la o scadere in randament.

Informatii mai detaliate pentru marirea randamentului unei instalatii cu carbuni, privind masuri
individuale si dezvoltarea materialelor sunt prezentate in Figura 4.41.


Figura 4.41: Randament crescut al unei centrale electrice cu carbuni masuri individuale
[141, Benesch, 2001]







Dezvoltarea materialului
Imbunatatind componentele
Re-incalzirea
dubla
Randamen
tul turbinei
pe abur

Energie
auxiliara cu
pierdere de
presiune

Utilizarea
caldurii
cedate
Nominal
Presiune de condensare
Aliaj de Ni
Inst. energ. de baza
R
a
n
d
a
m
e
n
t
u
l

n
e
t

i
n

Capitol 4
240 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 4.42: Randament crescut al unei centrale electrice cu carbuni dezvoltarea materialelor
[141, Benesch, 2001]


Alte aspecte ce influenteaza randamentul LCP sunt:

tehnologia folosita: un IGCC, spre exemplu, consuma intern mai multa energie auxiliara
(pentru unitatea de separarea aerului, tratamentul gazelor si compresor) decit un cazan
conventional, chiar cu tratamentul gazului rezidual
controlul nivelului de poluare: FGD consuma mai multa energie, si in general masurile de
control al poluarii au un effect negativ asupra randamentului
conceptia instalatiilor auxiliare: auxiliarele cazanului trebuie supradimensionate pentru a
face fata tuturor variatiilor parametrilor comparative cu valorile de calcul (spre exemplu
pentru posibile scurgeri, combustibili alternativi, pornire, sisteme de rezerva, etc.). Aceste
optiuni tehnice duc la schimbari in consumul de energie fata de conditiile normale si la
combustibilul pentru care au fost proiectate.

Randamentul cazanului. Pentru un cazan curat si nou, este inregistrat un nivel al
randamentului de circa 86 - 95 % (LHV) pentru combustibil solid si nu poate fi marit in mod
facil. Principalele pierderi apar din racirea gazului rezidual la cosul de fum, din arderea
incompleta a carbonului din cenusa si de la pierderi de caldura prin radiatie. Efectul
combustibilului este de asemenea important. Chiar presupunind cazane cu performante identice
(acelasi ambient si temperatura a gazului rezidual, acelasi exces de aer, etc.), sunt totusi obtinute
diferit randamente ale cazanelor, acestea depinzand de combustibil, spre exemplu (baza LHV):

carbune international: 95 % randament
lignit: 92 % randament
lignit de calitate slaba: 86 % randament.


4.3.3 Emisii in aer

Tabel 4.34 si Tabel 4.51 aduna informatii disponibile despre nivelele masurate ale emisiei in aer
(SO
2
, NO
X
, si N
2
O, cenusa, CO, HF, HCl, NH
3
, si metale grele, in particular Hg) la citeva
instalatii de combustie folosite in principal in Europa. Informatiile oferite sunt legate de anumite
Crestere a randamentului
Randamentul net
Randament
Imbunatatire
Presiunea in bar a aburului principal
Temperatura apei de alimentare
Temperatura aburului
principal
Temperatura aburului
la reincalzire
Presiunea condensatorului
Temperatura gazului rezidual
Altele
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 241
centrale si pot sa nu fie valabile pentru altele. Eurelectric a raportat ca, la sistemele cu reducerea
cenusii, emisiile de particule sunt reduse la 5 - 500 mg/Nm
3
, depinzand de randamentul
sistemului de reducere a cenusii.
Capitol 4
242 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
4.3.3.1 Emisii in aer de la centrale cu combustie a carbunilor superiori

Emisii in aer
(mg/Nm
3
)
Observatii Capacitate
(MW
th
)
Tehn
Comb.
.
Masuri de reducere a
emisiilor
SO
2
NO
X
Cenusa CO HF HCl NH
3

GF


PC 52 128 154 158 18 31 10
AFBC
50 100
PFBC Injectie calcar 214 257
PFBC
2 x 70 MWe cu SCR
(+termoficare)
170 50 20 40
Combustibil: 0.7% sulf
bituminos carbune.
GF
PC
AFBC
Injectie calcar la nivel de aer
secundar
200 800 150 300 30 50 100 150
tehnica de combustie pe
gratar la temperaturi
inalte
AFBC FF/FGD (umed)/SCR 40 - 110
AFBC FGD (sds)/FF/SCR 75 322 14 5.7 0.05 0.7
PFBC Calcar/SCR 43 114 Instalatia in Japonia
PFBC Calcar/SNCR 29 143
100 300
CFBC Calcar/ESP 100 200 60 160
PC Nici o masura
2000
3000

1 % sulf continut in
carbune
PC ESP/FGD(umed)/SCR 20 252 90 190 3 11 12 25 0.2 3 1.7 30 0.16 0.5
Cazan cu ardere uscata
mai multe
LCPs
PC ESP/FGD(umed)/SCR 185 200 8 27 7 7 0.5 Cazan cu baza umeda
PC Pm/FGD (sds)/ESP/SCR 130 140 5 10
PC Pm/FGD(dsi)/ESP 170 270 20
PC Pm (LNB)/FGD(dsi)/FF 170 250 20
PC Pm (reardere gas-carbune) 250 - 350
PC Pm (reardere carbune-carbune) 300 - 430
>300
CFBC calcar+ESP 100 200 100 250 30 50
instalatias in France, US
si Polsi
Note:
GF (aprindere gratar) PC (combustie carbune pulverizat) AFBC (combustie atmosferica pat fluidizat)
PFBC (combustie presurizata cu pat fluidizat) FGD(umed) (desulfatare umeda gaz rezidual) FGD(sds) (Desulfatare gaz rezidual folosind un uscator)
FGD(dsi) (desulfatare gaz rezidual prin injectie de adsorbant uscat) ESP (filtru electrostatic) FF (filtru pinza)
Pm(..) (masuri primare de reducere a NO
X
SCR (reducere catalitica selective a NO
X)
SNCR (reducere non catalitica selectiva a NO
X
)
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 243
Tabel 4.34: Emisii (concentratie) in aer de la centrale cu combustie a carbunilor in functionare normala si capacitate constanta

Emisii specifice to aer
(mg/MJ)
Capacitat
e
(MW
th
)
Tehn.
Comb.

Emisie reducere
masuri
Randament electric
(%)
Randament
combustibil
(%) SO
2
NO
X
Cenusa CO HF HCl
GF
PC ESP/DESONOX 29 80 75.4 80.2 9.2 15.2
AFBC
50 100
PFBC Calcar 75 90
GF
PC
AFBC FGD(sds)/FF/SCR 25 81 26.1 111.5 5.08 1.98 0.019 0.28
AFBC Calcar/ESP 38 54.2
PFBC Calcar/SNCR 10 50
100 300
PFBC Calcar/SCR 15 40
PC ESP/FGD(w)/SCR 32 44 37 70 34 97 1.1 5.1 4.9 8.3 0.08 1.2 0.6 12.3
PC ESP/FGD(w)/SCR <39
AFBC
>300
CFBC 39
Note:
GF (aprindere gratar) PC (combustie carbune pulverizat) AFBC (combustie atmosferica pat fluidizat)
PFBC (combustie presurizata cu pat fluidizat) FGD(umed) (desulfatare umeda gaz rezidual) FGD(sds) (Desulfatare gaz rezidual folosind un
uscator)
FGD(dsi) (desulfatare gaz rezidual prin injectie de adsorbant uscat) ESP (filtru electrostatic) FF (filtru pinza)
Pm(..) (masuri primare de reducere a NO
X
SCR (reducere catalitica selective a NO
X)
SNCR (reducere non catalitica selectiva a
NO
X
)
Tabel 4.35: Emisii in aer de la centrale cu combustie a carbunilor in functionare normala si capacitate constanta












Capitol 4
244 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
4.3.3.2 Emisii in aer de la centrale cu combustie de lignit

Emisii in aer
(mg/Nm
3
)
Observatii Capacitate
(MW
th
)
Comb.
Tech.
Masuri reducere emisie
SO
2
NO
X
Cenusa CO HF HCl NH
3

GF


PC
50 100
AFBC
GF
PC
AFBC Calcar/ESP 393 168 10 0.2 0.5 4 N
2
O 26 mg/Nm
3

100 300

PC
Pm (LNB esalonare aer si
combustibil)/ESP/FGD(u
med)
77 341 141 176 2 - 13.5 4.4 182 0.08 1 0.5 1 cazan cu ardere uscata
PC
Pm (LNB esalonare aer si
combustibil)/ESP/FGD(u
med)
141 230 2 50 4.4 250 0.5 10
PC
Pm (LNB esalonare aer si
combustibil)/ filtru carbon
activat /FGD(umed)
5 150 30 80 1 0.2
Emisiile de dioxina sunt intre
1 si 30 pgTEQ//Nm
3
l
PC ESP/FGD(umed)/SCR 230 <200 30 <10 Lignit superior
PC
Pm (LNB esalonare aer si
combustibil)/ filtru carbon
activat /FGD(sds)
241.2 272.3 6.6 8.7 1.3 4
PC
Pm (combustie integrata
in proces) natural
DESOX ESP
300 450 200 400 50 100
Rata ridicata de desulfatare
datorata alcalinitatii cenusii in
lignitele inferioare
PC
Pm (combustie integrata
in proces)/ESP
2000 200 300 50 100
Rata ridicata de desulfatare
datorata alcalinitatii cenusii in
lignitele inferioare
>300
AFBC 50 200 250 400 10 50
Note:
GF (ardere pe gratar) PC (combustie carbune pulverizat) AFBC (combustie atmosferica pat fluidizat)
PFBC (combustie presurizata cu pat fluidizat) FGD(umed) (desulfatare umeda gaz rezidual) FGD(sds) (Desulfatare gaz rezidual folosind un uscator)
FGD(dsi) (desulfatare gaz rezidual prin injectie de adsorbant uscat) ESP (filtru electrostatic) FF (filtru textil)
Pm(..) (masuri primare de reducere a NO
X
SCR (reducere catalitica selective a NO
X)
SNCR (reducere non catalitica selectiva a NO
X
)
Tabel 4.36: Emisii in aer de la centrale cu combustie a lignitelor in functionare normala si capacitate constanta

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 245


Emisii specifice in aer
(mg/MJ)
Capacitate
(MW
th
)
Tehn.
Comb.

Masuri de reducere a
emisiilor
Randament
electric
(%)
Randament
combustibil
(%) SO
2
NO
X
Cenusa CO HF HCl
GF
PC 50 100
AFBC
GF
PC Calcar/ESP 28 41.7 177.4 76.1 4.5 0.1 0.19 1.8 100 300
AFBC
PC
Pm (LNB aer si
combustibil
esalonare)/ESP/FGD(um
ed)
35.7 - 41.7 5 - 112 43 - 60.4 0.09 - 5 4.9 - 25.9 0.028 0.028
PC
Pm (LNB esalonare aer
si combustibil)/ filtru
carbon activat
/FGD(umed)
37 2.16 60.36 10.7 25.86 0.43 0.088
PC
Pm (LNB esalonare aer
si combustibil)/ filtru
carbon activat /FGD(sds)
28.9 69.1
>300
AFBC
Note:
GF (ardere pe gratar) PC (combustie carbune pulverizat) AFBC (combustie atmosferica pat fluidizat)
PFBC (combustie presurizata cu pat fluidizat) FGD(umed) (desulfatare umeda gaz rezidual) FGD(sds) (Desulfatare gaz rezidual folosind un
uscator)
FGD(dsi) (desulfurare gaz rezidual prin injectie de adsorbant uscat) ESP (filtru electrostatic) FF (filtru pinza)
Pm(..) (masuri primare de reducere a NO
X
SCR (reducere catalitica selective a NO
X)
SNCR (reducere non catalitica selectiva a
NO
X
)
Tabel 4.37: Emisii in aer de la centrale cu combustie a lignitelor in functionare normala si capacitate constanta

Capitol 4
246 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Carbune
fara reducere
NO
x

(mg/Nm
3
)
Carbune
cu arzator cu
NO
X
redus
(mg/Nm
3
)
Lignit
fara reducere
(mg/Nm
3
)
Lignit
cu masuri
primare
(mg/Nm
3
)
Sistem de ardere
orizontal
1000 1500 500 650
Sistem de ardere
tangential
600 900 400 650 400 700 200 500 DBB
Sistem de ardere
vertical
700 900
WBB
Sistem de ardere
ciclon
1500 2500 1000 2000
Tabel 4.38: Nivel emisii de NO
X
pentru centrale existente fara masuri secundare
[58, Eurelectric, 2001]


4.3.3.3 Emisii de metale grele

In timpul combustiei, metalele grele devin volatile atat in forma metalica, precum si sub forma
de cloruri, oxizi, sulfuri, etc. O mare parte din aceste metale grele sunt condensate la
temperaturi de pana la 300C si separate in cadrul particulelor de cenusa (cenusa zburatoare).

Metal
Carbune superior,
cazan cu ardere
uscata (DBB)
Lignit, cazan cu ardere
uscata
(DBB)
Carbune superior,
cazan cu baza umeda
(WBB)
Produs (% din aport): cenusa la baza (DBB); zgura (WBB)
As 1.6 7.5 0.4 10 21.2
Cd 1.8 8.9 Tipul centralei 15 30.1
Hg 2 - 2
Pb 3.1 11.3 1.1 76.7 88.8
Produs (% din aport): filtru cenusa zburatoare (DBB)
As 88 91.2 98
Cd 89.8 95 96
Hg 17 39 49
Pb 81 94 98
Produs (% din aport): apa desulfatare
As 0.4 1.19 0.4 21.4 83.5
Cd 1.1 3.5 0.4 72 79
Hg 27 41 4.9 44 71
Pb 0.9 1 0.4 10 17.5
Produs (% din aport): gaz rezidual
As 0.18 0.42 6.5 17.3
Cd 0.19 4.2 0.1 6
Hg 18 32 44 27.6 54
Pb 0.17 0.5 1.2 2.6
Nota: Centralele DENOX sunt omise. La aceste centrale, ESP sunt folosite pentru reducerea
cenusii si procesul de spalare cu var (calcar) umed sau procesul de absorbtie cu pulverizare uscata
sunt folosite pentru desulfatarea gazului rezidual.
Tabel 4.39: Echilibrul masei de metale grele pentru diverse tipuri de centrale


S-a aratat ca sistemele proiectate pentru desprafuirea si desulfatarea gazelor reziduale pot, de
asemenea, inlatura majoritatea metalelor grele din aceste gaze , cum ar fi cele ce nu sunt retinute
in cenusa de la baza cazanului sau zgura. In consecinta, emisiile de particule de metale grele in
gazele reziduale spalate sunt extrem de reduse in centralele moderne echipate cu sisteme de
curatare a gazelor.


Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 247

Retentia redusa a Hg in aval de cazanele cu ardere uscata (DBB) se datoreaza mercurului gazos
emis in cantitati masurabile. In cazane cu baza umeda, pe langa Hg, combustia si sistemul de
curatare a gazelor reziduale au, de asemenea, o capacitate scazuta de retentie pentru As, deci
odata cu gazele reziduale sunt emise cantitati masurabile. Pentru recircularea cenusii (cenusa
zburatoare) cu WBB, poate fi aratat ca cresc doar emisiile de metale grele cu inalta volatilitate,
ca Hg si mai ales As.

Experimentele efectuate la un cazan cu carbuni cu ardere uscata pentru a evalua efectele
incarcarii si combustiei diferitilor carbuni asupra balantei maselor de metale grele au oferit
urmatoarele rezultate:

cantitatea de emisii gazoase de mercur prin gazele reziduale depinde de continutul de clor si
calcium al carbunelui. Clorul are doua efecte opuse. Acesta creste cantitatea de mercur
gazos, dar imbunatateste de asemenea separarea mercurului in FGD umed, ca HgCl
2
, care
poate fi eliminat usor. Calciul imbunatateste separarea mercurului in ESP
integrarea de metale grele in cenusa cazanului nu depinde de compozitia chimica a
carbunelui
integrarea de metale grele in cenusa zburatoare nu depinde de compozitia chimica a
carbunelui, dar depinde de incarcarea cazanului, nivelul maxim fiind atins la capacitate
maxima.

In Tabel 4.40 se gasesc o serie de masuratori de metale grele efectuate la trei centrale electrice
cu carbuni care au aplicat ESP si desulfatarea cu scruber umed.


Cantitate de metale grele rezultate din diferite procese
(%)
Emisie
3


Indepartat cu
cenusa de la
baza si cu
cenusa
zburatoare de
la ESP
Indepartat cu
produsul FGD + turta
de filtru de la
instalatia de tratament
al apei reziduale
Eliberat in aer
prin cos
Concentratie in
emisie (g/Nm
3
)
Arsenic (As) 97 98.7 0.5 1.0 0.3 2 0 5
Cadmiu (Cd) 95.2 97.6 0 1.1 2.4 3.6
1
0 5
Crom (Cr) 97.9 99.9 0 0.9 0.1 0.5 0 5
Mercur (Hg)
2
72.5 82
2
0 16 5.1 13.6
2
0 5
Mangan (Mn) 98 99.8 0.1 1.7 0.1 0 5
Nichel (Ni) 98.4 99.8 0.2 1.4 0.1 0.4 0 5
Plumb (Pb) 97.2 99.9 0 0.8 0.1 1.8 0 5
Vanadiu (V) 98.4 99.0 0.9 1.3 0.2 0.3 0 5
Note:
1 Emisia de cadmiu a fost mai mare in aceste masuratori decit este raportat in general in literatura.
2 Randamentul de indepartare al mercurului a fost mai mare si emisia mai mica in aceste masuratori decat
este raportat in mod normal in literatura. In literatura sunt raportate circa 20 30 % of the mercur eliberate in
aer si doar 30 - 40 % indepartate cu ESP.
3 Emisiile sunt valori semnificative, inclusiv emisiile gazoase si de particule. Cu o buna indepartare a
particulelor, concentratiile de metale grele in emisii sunt in mod normal sub sau de circa 1 g/Nm
3
.
Tabel 4.40: Traiectorii ale metalelor grele in centralele cu carbuni
[59, Finnish LCP WG, 2000]


Cu IGCC, metalele foarte volatile, cu punct inalt de fierbere sunt capturate si efectiv imobilizate
in zgura vitroasa. Cele mai multe din metalele mai volatile pot fi condensate si capturate prin
spalarea gazului de sinterizare.




Capitol 4
248 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


Tabelul 4.41 de mai jos prezinta diferite continututi de mercur in carbuni de diferite origini.

Origine Numar de probe (n)
Valoarea medie a
continutului de
Hg (mg/kg)
Varianta v(%)
Indonezia 7 0.04 0.02 63
Noua Zeelanda 1 0.05
Columbia 7 0.06 0.03 57
Rusia (Kuzbass) 1 0.06
Australia 17 0.08 0.06 70
Venezuela 2 0.08
Africa de Sud 12 0.09 0.02 23
Blend 36 0.09 0.07 72
Egipt 1 0.10
Norvegia
(Spitsbergen)
2 0.14
US (Est) 15 0.14 0.12 84
China 2 0.15
Germania (zona Ruhr) 1 0.16
Polonia 10 0.35 0.55 154
Tabelul 4.41: Mercur continut in carbune de diferite origini
[58, Eurelectric, 2001]


Tabelul 4.42 de mai jos arata continutul de mercur in gazele reziduale dupa filtrul electrostatic.

Numar de
probe (n)
Valoare minima
continut de Hg
Valoare maxima
continut de Hg
Valoarea medie
continut de Hg
Varianta v(%)
Concentratie de Hg in gaze reziduale dupa ESP (g/m
3
)
37 0.3 35 4.9 +7.3/-4.6 149
procente de Hg raportate la concentratia in carbune
36 1.0 115 43 30.1 69
Tabelul 4.42 Mercur continut in gaze reziduale dupa ESP
[58, Eurelectric, 2001]
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 249

Tabelul 4.43 ofera o imagine asupra nivelurilor masurate ale emisiei de N
2
O preluate din
diferite surse

N
2
O
(mg/Nm
3
)
N
2
O
(kg/TJ) Combu
stibil
Tehn.
Comb

O
2
(%) Kremer
1994
KEMA 1993
VGB
1994
IEACR
1993
Braun 1993
IACR
1993
Peter
2001
PC
(DBB)
6 <2 1 20 0.4 1.4 2 5
PC
(WBB)
6 3.8 9 4 10 0.4 1.4 2 5
Ardere
pe gratar
<30
<4 Fara
combustie
<0.4 1.2 Cu
combustie
treptata
1 10 0.2 3 0.4 1.4 2 5
CFBC 7
4 20
(sarcina
partiala)
40 700
(capacitate
maxima)
16 170
(790 940 C)
30 160 60 140
50 120
(cu varfuri pana
la 380)
36 - 72 20 45
Carbu-
ne
BFBC 7
100 150
(sarcina
partiala)
140 480
(capacitate
maxima)

PC
(DBB)
6 10 16 13 1.5 6 0.6 2.3 0.8 3.2
Ardere
pe gratar
6 <30 0.8 2.5 0.8 3.5
Lignit
FBC 7 <30 5 20 10 90
5 - 14
(cu varfuri pana
la 30)
11 45 3 8
Tabelul 4.43: N
2
O - nivele masurate ale emisiei preluate de la diferite surse
[98, DFIU, 2001]


Tabelelul 4.44 si Tabelul 4.45 prezinta emisiile de acizi halogenati, dioxine si PAH de la diferite
centrale electrice cu carbuni si combustibili lichizi.

Combustibil: carbune superior
HCl
mg/Nm, 6 % O
2

HF
mg/Nm, 6 % O
2

Fara desulfatare 100 450 4 28
FGD + transfer de contact prin
incalzitor de aer regenerativ
3 14 2 8
FGD fara transfer prin incalzitor 1 8 0.2 2
FBC + adaus de var uscat * 50 170 0.5 4
Nota: * reducerea mai accentuate a SO
2
mareste HCl emis
Tabelelul 4.44: Nivele emisii de HCl si HF pentru centrale cu si fara masuri secundare
[58, Eurelectric, 2001]


Substanta Carbune Pacura grea Orimulsie
Dioxine si furane 2.193 pg/Nm
3
2.492 pg/Nm
3
2.159 pg/Nm
3

PAH 0.0606 g/Nm
3
0.0507 g/Nm
3
0.0283 g/Nm
3

Tabelul 4.45: Nivele emisii de dioxina si PAH din combustia diferitilor combustibili
[192, TWG, 2003]


Capitol 4
250 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
4.3.4 Emisii in apa din combustia carbunilor superiori in centrale

Concentratie in apa reziduala (mg/l)
Tehnica de
combustie
Originea apei reziduale
Tratament apa
reziduala Hidrazine
Materie
filtrabila
Sulfat Sulfit Fluor Hg Sulfuri
GF
FGD umed (cazan cu ardere
uscata)
Fil/Pre/Floc/Sed/Neu 30 2000 20 30 0.05 0.2
FGD umed (cazan cu ardere
uscata)
Fil/Pre/Floc/Sed/Neu 155 2667 26.7 172 0.034
FGD umed, ingrosare in apa
circuit, partial refolosita
pentru racire
Fil/Pre/Floc/Sed/Neu 17 2542 2 8 0.007 0.07
Tratamentul condensatului si
apei de alimentare
Neu/Sed 2 50
PC
Tratamentul condensatului,
apei de alimentare si apei de
la DESONOX
Neu 5.45 0.01 0.01
ACFBC
Tratamentul condensatului si
apei de
alimentare
Neu/Sed 344
Nota
.
Fil Filtratie Pre Precipitare Floc Floculare Sed Sedimentare Neu Neutralizare
Tabelul 4.46: Emisii in apa de la centrale cu combustie de carbuni
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 251

Concentratie in apa reziduala
(mg/l)
Tehnica de
combustie
Originea apei
reziduale
Tratament
apa
reziduala
Debit apa
reziduala
(m
3
/MW
th
) Cl AOX COD P N Zn Cr Cd Cu Pb Ni
GF
FGD umed (cazan cu
baza
uscata)

Fil/Pre/Floc/
Sed/Neu
0.051 0.038 71 10 1 0.01 0.01 0.01 0.1 0.02
Sistem dedurizare
completa a apei
Neu/Sed 0.0029 0.184 0.016 19.2 0.06 0.026 0.00008 0.026 0.0016 0.064
FGD umed ingrosare
in apa circuit, partial
refolosita pentru
racire
Fil/Pre/
Floc/Sed/Ne
u
0.0079 40000 150 1 0.5 0.05 0.5 0.1 0.5
Tratamentul
condensatului si apei
de alimentare
Neu/Sed 0.0073 1
PC
Tratamentul
condensatului, apei
de alimentare si apei
de la DESONOX
Neu 0.0286 2940 0.05 0.006 0/0006 0.005 0.005 0.006
ACFBC
Tratamentul
condensat
ului si
apei de
alimentar
e
Neu/Sed 0.62 34.4 34.4 13778 517
Note
.
Fil Filtratie Pre Precipitare Floc Floculare Sed Sedimentare Neu Neutralizare
Tabelul 4.47: Emisii in apa de la instalatiile cu ardere de carbuni

Capitol 4
252 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Tabel 4.50 si Tabel 4.51 prezinta emisia de la opt centrale electrice cu carbune diferite.
Parametrii Unitate Centrala A Centrala
B
Centrala C Centrala D
Temperatura C 18 28.7
pH 7.61 7.8 6.9 7.9
As mg/l 0.001 <0.005
Sb mg/l
Pb mg/l <0.01 0.03 <0.05
Fe mg/l 0.07 0.2 0.5
Cr mg/l 0.01 0.03 <0.05
Cd mg/l 0.003 <0.005
Co mg/l 0.002
Cu mg/l <0.01 0.003
Ni mg/l <0.01 0.03
TI mg/l 0.031
V mg/l 0.073
Mn mg/l 0.03
Hg mg/l 0.0001 <0.001
Zn mg/l <0.02 0.05
Sn mg/l <0.05 0.001
F mg/l 0.1
Cl mg/l 400
BOD mg/l 10 28
COD mg/l 11.7 kg/d
***
10 65
Solide in
suspensie
ml/l <0.1
Total P mg/l 0.15
Sulfat SO
4
mg/l 1376 1215
Sulfuri S mg/l 0.1
Sulfit SO
3
mg/l 10.2
Total N mg/l 76.6
NH
4
ca N mg/l 7 0.85
Azotit - N mg/l 2.1
TOC - C mg/l 8.6
Tabelul 4.48: Emisii in apa de la patru instalatii diferite cu ardere de carbuni
[192, TWG, 2003]

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 253

Parametrii Centrala
E
Centrala
F
Centrala G
Min Max
Centrala H
Min Max
pH 7.9 6.7 - 8.6
Temperatura 27.3 C 30 C 11.8 - 21.2 C
Culoare 2 - 7 0 5
Conductivitate 724 6850 2.940 5.470
Solide in
suspensie
1.6 9.2
pH 7.1 8.5
Ca 57.8 - 714
K 2.2 37.9
Mg 1.4 23.0
Na 42.7 - 985
Fe n.n 0.35
As <0.005 0.02 n.n. 0.007
Pb <0.05 0.02 n.n.
Cd <0.005 0.4 n.n.
Cr <0.05
Cu 0.1 n.n 0.007
Mn 3 n.n. 0.020
Hg <0.001 0.001 n.n.
Zn 0.4 n.n 0.037 n.n. 0.054
Amoniac - N 0.78 7.04 0.11 8.90
Azotit N n.n 0.67 0.02 0.95
Azotat N 2.7 26.9 10.0 59.4
Total N 3.5 29.1 13.1 65.9
Total P 0.03 0.27 0.01 0.23
Cloruri 87 1761 123 - 733
Sulfuri n.n.
Sulfit n.n.
Sulfat 57 1042 1414 2341
TOC 1 5 2 - 14
COD 9 37 9 - 56
BOD
5
1 - 19
Hidrazina n.n.
Capitol 4
254 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Cianura n.n.
Fluor n.n. 2.0.
Antimoniu n.n.
Arsenic n.n. 0.007
Crom n.n. 0.005
Cobalt n.n.
Nichel n.n. 0.123
Taliu n.n.
Vanadiu 0.013 0.395
Zinc n.n.
n.n: sub limita de detectie Min: valoare minima obtinuta Max: valoare maxima obtinuta
Tabelul 4.49: Emisii in apa de la patru centrale diferite cu combustie de carbuni
[192, TWG, 2003]

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_Final_Draft Version November 2004 255
4.3.5 Emisii in apa de la centrale cu combustie de lignit

Concentratie in apa reziduala (mg/l) Tehnica de
combustie
Originea apei reziduale Tratament apa reziduala
Materie
filtrabila
Sulfat Sulfit Fluor Hg Sulfuri
FGD umed Fil/Pre/Floc/Sed/Neu 7 1300 0.5 1.5
FGD umed (cazan cu ardere
uscata
Fil/Pre/Floc/Sed/Neu
Tratamentul condensatului
si apei de alimantare
Neu/Sed 10 348 0.8
PC
Toata apa reziduala de la
centrala si
depozitul de
lignit
Sed/ ajustare pH
/Pre/Floc/Sed/
Neu
20 1700
Note
.
Fil Filtratie Pre Precipitare Floc Floculare Sed Sedimentare Neu Neutralizare
Tabel 4.50: Emisii in apa de la centrale cu combustie de lignit

Concentratie in apa reziduala
(mg/l)
Tehnica de
combustie
Originea apei
reziduale
Tratament
apa
reziduala
Debit apa
reziduala
(m
3
/h MW
th
) Cl AOX COD P N Zn Cr Cd Cu Pb Ni
FGD umed
(ca
zan
cu
ard
ere
usc
ata)

Fil/Pre/
Floc/Sed/
Neu
0.005
Tratamentul
condensatului si
apei de
alimentare
Neu/Sed 0.0073 1
PC
Apa de racire nu 0.066 0.350 0.03 0.08 17.2 27.8 0.15 0.32 2.1 22.8 0.06 0.03 0.004 0.03
Note
.
Fil Filtratie Pre Precipitare Floc Floculare Sed Sedimentare Neu Neutralizare
Tabel 4.51: Emisii in apa de la centrale cu combustie de lignit

Capitol 4
256 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
4.3.6 Arderea reziduurilor si a produselor secundare

In fiecare centrala electrica se produc mari cantitati de substante minerale. Pentru puterea de
750 MW
e
, centrala arde one milion tone de carbune cu un continut de cenusa de, spre exemplu,
10 % si un continut de sulf de, spre exemplu, 1 %; circa 154000 tone de produse de combustie a
carbunelui (CCP) sunt imprastiate anual. In prezent, aproape 500 milioane tone de cenusa de
carbune (cenusa de la baza si cenusa zburatoare) sunt produse anual pe glob. In multe tari, (spre
exemplu Austria, Canada), continutul de metale grele din aceste reziduuri este privit ca o mare
problema, pentru efectul defavorabil asupra calitatii solurilor.

Gips:

principal component: sulfat-dihidrat de calciu, poate sa contina cenusa zburatoare si
concentratii relative mari de Hg si Se
parametri critici pentru uzul in industria constructiilor: crystal size, crystallisation
si apa continut.

Cenusa zburatoare: contine majoritatea metalelor grele condensate:

parametri critici pentru uzul in fabricarea betonului: materii nearse, Cl, CaO liber;
parametri critici pentru uzul in fabricarea cimentului: parametrii fizici, chimici si
mecanici ai cimentului sunt standardizati (EN-197-1): materii nearse, sulfats, Cl.

Cenusa de la baza: continut scazut de metale grele; folosit in industria cimentului si
caramizilor

Reziduul de la absorbtia prin pulverizare uscata: amestec de gips, sulfit de calciu si cenusa
zburatoare; cea mai mare parte e folosita la umpluturi sau ca material de impermeabilizare
pentru umpluturi.

Bottom ash
Coal
Furnace
FGD
Fly ash
ESP
DENOX
FGD-Gypsum
Stack
Lime
NH
3
1 million
tonnes
16000 tonnes 84000 tonnes 54000 tonnes

Figura 4.43: Productia anuala de CCP intr-o centrala cu carbuni de 750 MW
e
la 6000 ore
capacitate maxima (productie totala de CCP = 154000 tone)
[90, ECOBA v. Berg, 1999]

Conform cu [90, ECOBA v. Berg, 1999], cantitatea de CCP produs in centralele electrice din
UE-15 totalizeaza 55 milioane tone. Figura 4.44 prezinta the productia de diferite CCP in1999.
Aproape 70 % din totalul CCP sunt imprastiate ca cenusa zburatoare. Toate reziduurile de
combustie reprezinta 85.1 % si reziduurile FGD pana la 13.9 % din masa.






Cazan
Carbune
Cos
Cenusa la baza
Cenusa zburatoare
Gips FGD
tone tone tone
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 257


Bottom ash
Boiler slag, 4.4%
FBC residues, 1.8%
Fly ash
SDA product, 1.0%
FGD gypsum
10.4%
68.5%
13.9%

Figura 4.44: Productia de CCP in UE-15 in 1999
[90, ECOBA v. Berg, 1999]


Majoritatea CCP produse au fost folosite in industria constructiilor, in constructii civile, si ca
materiale de constructie in mineritul subteran (55.3 %) sau ca umpluturi la inchiderea minelor
de suprafata (decopertari), carierelor si puturilor (33.2 %). In 1999, doar 2.2 % au fost
depozitate temporar in halde pentru folosire ulterioara si 9.3 % au fost eliminate (Figura 4.45).

55.3%
Utilisation in
construction
industry and
underground
mining
Temporary
stockpile, 2.2%
33.2%
Disposal 9.3%
Restoration of
open cast mines,
quarries and pits

Figura 4.45: Utilizarea si eliminarea CCP in UE-15 in 1999
[90, ECOBA v. Berg, 1999]


Utilizarea CCP variaza intre Statele Membre, dupa variatia climei, taxelor si the situatiei legale.
In unele tari din EU-15 tari, rata utilizarii CCP este de aproape 100 %, iar in alte tari, rata
utilizarii nu va depasi 10 % datorita existentei conditiilor nefavorabile, cum ar fi continutul de
metale grele, materia nearsa, continutul de Ca liber si total, Cl, etc.

Utilizarea produselor de desulfatare de asemenea variaza in interiorul UE-15. In unele tari,
produsele absorbtiei prin pulverizare uscata (SDA) sunt utilizate in the industria constructiilor si
ca ingrasamint, in alte tari acestea sunt eliminate. Gipsul FGD este utilizat pentru producerea de
panouri de tencuiala si sape auto-nivelante, cat si ca retardant pentru ciment. Utilizarea crescuta
este cauzata acceptarea generala a acestor materiale ca produse. Aceasta imbunatatire a fost
obtinuta prin activitati de cercetare, experienta practica si prin eforturi de marketing.





Cenusa de la baza focarului
Zgura din cazan
reziduuri
produs
Gips
Cenusa zburatoare
Depozitare
Intermediara, 2.2%
Depozit
permanent
Umplerea cavitatilor
mininiere, a carierelor

Utilizarea in
industria
constructiilor si in
minele subterane

Capitol 4
258 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Fly ash Bottom
ash
Boiler
slag
FBC
residues
SDA
product
FGD
gypsum
Disposal
Temporary stockpile
Restoration of open cast mines, quarries and pits
Utilisation in construction industry and underground mining
100
80
60
40
20
I
n

%

b
y

M
a
s
s













Figura 4.46: Utilizarea si eliminarea CCP in UE-15 in 1999
[90, ECOBA v. Berg, 1999]


Gradul de utilizare si eliminare a diferitelor CCP in 1999 este prezentat in Figura 4.46. In 1999,
intre 45 si 48 % din reziduurile de combustie au fost utilizate in industria constructiilor si in
minerit subteran, 37 to 41 % ca umpluturi la inchiderea minelor de suprafata (decopertari),
carierelor si puturilor, up to 2 % au fost depozitate in halde, si intre 10 si 15 % au fost eliminate.

Aproape 86 % din produsul SDA si gipsul FGD au fost utilizate in industria constructiilor si in
minerit subteran. Ca umpluturi la inchiderea minelor de suprafata (decopertari), carierelor si
puturilor au fost folosite 11 % din proddusul SDA si aproape 6 % din gipsul FGD, iar aproape
6 % din gipsul FGD sunt depozitate temporar in halde. Cantitati foarte reduse de CCP au fost
eliminate [90, ECOBA v. Berg, 1999].

In Figura 4.47 sunt prezentate domeniile de utilizare a CCP.
Depozit permanent
Halda temporara
Restaurarea cavitatilor miniere, a carierelor
Utilizarea in industria constructiilor si in minele subterane
Cenusa zburatoare Cenusa
la baza
Zgura din
cazan reziduuri
Produs
gips
m
a
s
a

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 259


Figura 4.47: Domeniile de utilizare a CCP in UE-15 in 1999
[90, ECOBA v. Berg, 1999]










Adaos
beton Blocuri beton
caramida
Constructia de
drumuri
Amestec
ciment
Material brut
ciment
Agregate
usoare
Umplutura,
altele
Blocuri
beton
Agregate
usoare
Constructia de
drumuri
Altele
Ciment
Utilizarea cenusii de la baza focarului
in industria constructiei si minele subterane in
Europa (UE-15) in 1999.
Utilizarea totala in 2,5 milioane tone.

Constructia de
drumuri
Beton

Nisip, pietris

Utilizarea cenusii zburatoare
in industria constructiei si minele subterane in
Europa (UE-15) in 1999.
Utilizarea totala in 2,5 milioane tone.

Adaos
beton
Cimentare
Alte utilizari
Umplutura de asfalt
Alte utilizari
Asanare/
restaurare
Utilizarea cenusii din cazan in industria
constructiilor in
Europa (UE-15) in 1999.
Utilizarea totala in 2,4 milioane tone.

In umpleri
Utilizarea reziduurilor FBC in industria constructiilor in
minele subterane si pentru restaurarea minelor de
suprafata, cavitatilor si carierelor inEuropa (UE-15) in
1999.
Utilizarea totala in 0,8 milioane tone.

Utilizarea produsului SDA in industria
constructiilor si in minele subterane in
Europa (UE-15) in 1999.
Utilizarea totala in 0,5 milioane tone.

Utilizarea gipsului FGD in industria
constructiilor in Europa (UE-15) in 1999.
Utilizarea totala in 6,3 milioane tone.

In umplere
Umplere in general in
domeniul tehnic
Asanare/
restaurare
Imbunatatirea
solului
Alte utilizari
Placi de
ipsos
Blocuri de gips
Tencuiala

Sapa auto-
nivelanta
Inhibitor
Capitol 4
260 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Continuturile de metale grele din unele cenusi si alte produse secundare de combustie sunt
prezentate in Tabel 4.52 si Tabel 4.53.

Concentratie
(ppm)
Fluxul de masa
(g/h)
Metale grele
Carbune
Cenusa
grosiera
Cenusa
zburatoare
Carbun
e
Cenusa
grosiera
Cenusa
zburatoare
Arsenic 10.8 12.0 43.9 3193.6 43.2 3042
Cadmiu 0.07 0 0.295 20.7 0 20.4
Crom 39.1 204.7 154.5 11561.9 736.7 10703.4
Cupru 16.0 63.2 67.6 4716.4 227.5 4684.7
Plumb 6.7 11.6 27.7 1981.2 41.8 1919.6
Mercur 0.28 0 0.1 81.3 0 6.9
Nichel 40.5 204.0 158.7 11961.1 734.4 10997.9
Seleniu 0.99 0.6 1.4 291.3 2.2 97.0
Vanadiu 41.3 94.7 169.0 12197.6 340.9 11711.7
Zinc 26.1 38.1 116.1 7717.8 137.0 8076.9
Tabel 4.52: Metale grele din carbune si unele reziduuri de combustie a carbunelui (aceste date sunt
doar informative, pentru ca variabilitatea e ridicata , in functie de tipul de carbune si centrala)
[64, UBA, 2000]


Input
(%)
Output
(%)
Carbune Creta
CaCO
3

Cenusa
zburato
are
Cenusa
grosiera
Gips Clean gas Cenusa
Arsenic 100.0 0.0 99.1 0.4 0.4 <0.1 <0.1
Cadmiu 100.0 0.0 95.5 0.0 0.4 4.1 0.0
Crom 99.6 0.4 91.2 5.1 3.6 0.1 0.0
Cupru 98.9 1.1 94.3 3.6 0.8 1.4 <0.1
Plumb 99.6 0.4 98.0 1.1 0.4 0.5 <0.1
Mercur 99.1 0.9 50.2 0.0 5.0 44.8 0.0
Nichel 97.3 2.7 88.7 10.8 0.2 0.1 0.2
Selenium 100.0 0.0 51.7 0.6 27.9 16.4 3.4
Vanadiu 99.7 0.3 97.8 1.8 0.3 0.0 0.1
Zinc 99.5 0.5 97.7 0.8 0.6 0.8 <0.1
Note: Output bazat pe 100 % input de element metalic si creta
Tabel 4.53: Input si output de metale din centrale cu combustie de carbuni (aceste date sunt strict
informative, datorita variabilitatii mari in functie de tipul de carbuni si centrala)
[64, UBA, 2000]



4.3.7 Emisii de zgomot

Informatiile despre zgomotul de la centralele electrice sunt prezetate in Sectiunea 3.12
.
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 261

4.4 Tehnici de avut in vedere in determinarea celor mai bune
tehnici disponibile (BAT) pentru combustia de carbune si
lignit

Aceasta sectiune prezinta tehnici luate in considerare in alegerea BAT pentru prevenirea sau
reducerea emisiilor si pentru cresterea randamentului termic. Aceste tehnici sunt disponibile din
punct de vedere economic si tehnic. In acest capitol, tehnicile au fost descries in mod general,
dar cele mai multe din acestea sunt descries in Capitolul 3 si pentru unele tehnici sunt oferite
exemple in Sectiunea 4.2 pentru a demonstra detaliat performanta in protejarea mediului, in
cazul aplicarii acestor tehnici in realitate. In principiu, se aplica de asemenea pe scara larga
tehnicile generale descrise in Capitolul 3, in combustia carbunelui si lignitului si ar trebui de
asemenea in general privite ca tehnici de luat in considerare la determinarea BAT. Pentru o
descriere mai detaliata, a se consulta Capitolul 3.

Pentru a evita dublarea in acest document, a se vedea to Sistemele de Management al Mediului
(EMS) in Sectiunea 3.15.

Capitol 4
262 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
4.4.1 Tehnici pentru descarcarea, depozitarea si manevrarea combustibilului

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu
pentru mediu Centrale noi Modificate
Experienta
de lucru
Efecte asupra
mediului
Economie Observatii
Transport si manevrare carbune si lignit
Transportoare cu circuit
inchis cu echipament de
decenusare
Reducerea emisiilor
fugitive de cenusa
Posibil Posibil Multa Nici un efect Indisponibil
Limitat de
continutul de apa
Transportoare deschise cu
ecrane de vant
Reducerea emisiilor
fugitive de cenusa
Posibil Posibil Multa Nici un efect Indisponibil
Echipament descarcare cu
inaltime reglabila
Reducerea emisiilor
fugitive de cenusa
Posibil Posibil Multa Nici un efect Indisponibil
Aparate de curatare
pentru benzi
transportoare
Reducerea emisiilor
fugitive de cenusa
Posibil Posibil Multa Nici un efect Indisponibil
Limitat de
continutul de apa
Depozitare in incinta a
varului/calcarului in siloz
cu reducere a cenusii
Reducerea
particulelor fine
Posibil Posibil Multa Nici un efect Indisponibil
Depozitare de carbune, lignit si aditivi
Sisteme de pulverizare a
apei
Reducerea emisiilor
fugitive de cenusa
Posibil Posibil Multa Apa contaminata
Costuri pentru
pulverizarea apei si
colectarea
scurgerilor

Suprafete izolate cu
sisteme de drenare
Prevenirea
conteminarii solului
si apei freatice
Posibil Posibil Multa Nici un efect
Costuri pentru
tratament apa
reziduala
Apa de scurgere
colectata trebuie
tratata intr-un
decantor
Ecrane de vant
Reducerea emisiilor
fugitive de cenusa
Posibil Posibil Multa Nici un efect Indisponibil
Depozitarea amoniacului
pur lichefiat
Posibil Posibil Multa Risc de siguranta mare
Investitie si costuri
mari de functionare

Depozitarea amoniacului
ca solutie amoniac-apa
Posibil Posibil Multa
Risc mai mic decit la
depozitarea
amoniacului lichid
presurizat
Indisponibil Siguranta sporita
Tabel 4.54: Tehnici ce pot fi folosite pentru descarcarea, depozitarea si manevrarea combustibilului



Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 263


4.4.2 Tehnici de pre-tratament al combustibilului

Aplicabilitate
Tehnica Beneficiu pentru mediu
Centrale noi Modificate
Experienta de
lucru
Efecte asupra
mediului
Economie Observatii
Schimb de
combustibil
Profil al combustibilului
mai bun pentru mediu
(sulf redus, continut de
cenusa redus)
Nu se practica
Depinde de
caracteristicile
tipului de cazan
Mare
Scaderea impuritatlor
in carbune duce la
emisii scazute.
Continutul mic de
cenusa implica emisie
redusa de pulberi si
reducerea deseurilor
solide de
utilizat/eliminat
Pretul
combustibilului
poate fi mai
mare
Posibilitatea schimbarii
combustibilului poate fi
limitata, datorita
contractelor de livrare pe
termen lung sau
dependenta totala de
minele locale

Amestec de
carbune
Evitarea varfurilor
emisiilor
Posibil Posibil Mare Functionare stabila
Spalarea
carbunilor
Reducerea impuritatilor
ce pot deveni lesioase
Posibil Posibil Mare
Impuritati in carbine
scazute implica mai
putine emisii
Cost
suplimentar al
instalatiei de
spalarea
carbunelui
De obicei, spalarea
carbunelui se face la
mina
Uscarea
prealabila a
lignitului

Randament crescut cu
circa 3 5 procente
Posibil Posibil
Experienta
limitata, aplicat
doar in instalatii
pilot
Randament crescut
Cost
suplimentar
pentru uscator
de lignit
Nu s-au construit inca
uscatoare de lignit de
dimensiuni mari
Gazeificarea
carbunelui
Randament crescut al
centralei si nivel emisie
scazut in special pentru
NO
X

Posibil, dar aplicat
pana acum doar in
centrale de
demonstratie
Nu e posibil
Aplicat doar in
centrale de
demonstratie

Indisponibil
pentru
functionare
normala
Gazeificarea prezinta
potential pentru a deveni
o alternativa viabila a
combustiei normale, in
special pentru a se
ajunge la randamente
electrice de 51 55 %.
Tabel 4.55: Tehnici ce pot fi folosite pentru pretratamentul combustibilului
Capitol 4
264 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

4.4.3 Tehnici de cresterea randamentului si utilizarii combustibilului

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu pentru
mediu Centrale noi Modificate
Experienta de
lucru
Efecte
asupra
mediului
Economie Observatii
Optimizare energetica a echipamentelor centralei
Co-generare de caldura si
energie electrica (CHP)
Utilizarea
combustibilului sporita
Posibil Foarte limitata Mare
Depinde de cererea locala de
energie termica
Schimbarea palelor turbinei Randament crescut Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibil
Palele turbinei cu abur pot fi
schimbate cu pale
tridimensionale in timpul
verificarilor periodice
Folosind materialelor
avansate pentru atingerea de
parametri ridicati ai aburului
Randament crescut Posibil Nu e posibil
Practicat in
centrale noi
Nici unul Indisponibil
Folosirea materialelor avansate
permite folosirea unei presiuni
de aburi de 300 bar si
temperatura aburi de 600 C
Parametri supercritici ai
aburului
Randament crescut Posibil Nu e posibil
Practicat in
centrale noi
Nici unul Indisponibil
Dubla reincalzire Randament crescut Posibil Nu e posibil
Practicat in
special in
centrale noi
Nici unul Indisponibil
Incalzire regenerative a apei
de alimentare
Randament crescut Posibil Nu e posibil
Practicat in
centrale noi si
in unele
existente
Nici unul Indisponibil
Centralele noi folosesc pana la
10 cicluri, rezultind o
temperatura a apei de
alimantare de circa 300 C
Sisteme de control
computerizat avansate
randament crescut
mai mare cazan
performanta
reduced emisii
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibil
Folosirea continutului de
caldura al gazului rezidual
pentru incalzire locala
Increased combustibil
utilizare
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibil
Temperatura minima posibil a
apei de racire
Tabel 4.56: Tehnici pentru cresterea randamentului si utilizarii combustibilului






Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 265



Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu pentru
mediu Centrale noi Modificate
Experienta
de lucru
Efecte asupra
mediului
Economie Observatii
Parametri ai combustiei de optimizat
Exces mic de aer
Randament crescut si
emisii scazute de NO
X

si N
2
O
Posibil Posibil Inalta No indisponibil
Poate sa creasca riscul cedarii
tuburilor si, de asemenea,
cantitatea de combustibil
nears
Micsorarea temperaturii
gazelor de evacuare
Randament crescut Posibil Posibil Inalta
Coroziune,
blocarea
incalzitorului de
aer
indisponibil
Temperatura gazelor de
evacuare ar trebui sa fie cu
10 20 C sub punctual de
condensare al acidului.
Caldura suplimentara poate fi
folosita doar ca si caldura
secundara
Carbon nears scazut in
cenusa
Randament crescut Posibil Posibil Inalta
Reducerea
emisiilor de
NO
X
implica
mai mult carbon
nears in cenusa
indisponibil
Emisia de NO
X
si cantitatea
de carbon nears in cenusa
trebuie optimizate, dar mai
poluantul cu prioritate mai
mare este NO
X

Concentratie mica de CO
in gazul rezidual
Randament crescut Posibil Posibil Inalta
Emisii scazute
de NO
X
implica
mivel mai mare
de CO
indisponibil
Emisia de NO
X
si CO trebuie
optimizata, dar mai mare
poluantul cu prioritate mai
mare este NO
X

Curatare si eliminare gaz rezidual

Eliminare prin turnul de
racire
Reincalzirea gazului
rezidual dupa instalatia
FGD nu e necesara
Posibil Posibil Inalta
Nu e nevoie de
cos
Dispar costurile
pentru constructia
si intretinerea
unui cos
Fezabilitatea eliminarii
turnului de racire trebuie
tratata de la caz la caz (spre
exemplu, in functie de
locatie si materiale de
constructie)
Tehnica cu cos umed Posibil Posibil Inalta Fum vizibil
Sistem racire
Diverse tehnici Vezi racire BREF
Tabel 4.57: Tehnici de considerat pentru cresterea randamentului

Capitol 4
266 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

4.4.4 Tehnici pentru the prevenirea si controlul cenusii si emisiilor de metale grele sub forma de particule

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu pentru
mediu Centrale noi Modificate
Experienta
de lucru
Efecte asupra
mediului
Economie Observatii
ESP
Reducerea
emisiilor de
particule.
Indepartarea
metalelor grele si
Hg este un efect
pozitiv dar minor
Posibil Posibil Inalta Nici unul
S-au raportat costuri de
EUR 13 60 pe kW.
Cifrele nu include costurile
de investitie pentru
manevrarea cenusii
colectate si sisteme de
transport, care sunt mari
pentru lignitul cu continut
mare de cenusa
ESP este solutia economic superioara,
in special pentru centrale de dimensiuni
mai mari.
Mercurul legat de particule este atasat
solidelor, asa ca poate fi deja capturat
intr-un ESP.
In cazul carbunilor sub-bituminosi si
lignitelor, indepartarea Hg e redus,
datorita alcalinitatii mari a cenusii
zburatoare si nivelului redus de HCl in
gazele reziduale

Filtru panza
Reducerea
emisiilor de
particule foarte fine
de cenusa (PM 2.5
si PM 10)
Indepartarea
metalelor grele si
Hg este un efect
pozitiv dar minor
Posibil Posibil Inalta
Randamentul
centralei se
reduce cu 0.1
procente
Costurile de operare si
intretinere sunt mai mari
decat cele pentru ESP
In centrale cu combustibil carbune,
filtrele textile sunt folosite in special
dupa tehnicile uscate si semi-uscate
pentru reducerea emisiei de SO
2
.
Mercurul legat de particule este atasat
solidelor, asa ca poate fi deja retinut
intr-un FF.
In cazul carbunilor sub-bituminosi si
lignitelor, indepartarea Hg e redus,
datorita alcalinitatii mari a cenusii
zburatoare si nivelului redus de HCl in
gazele reziduale.
Cicloane
Reducerea
emisiilor de
particule
Posibil Posibil Inalta
Reducere
limitata de
particule fine
Investitie scazuta
Cicloanele mecanice pot fi considerate
ca pre-desprafuitoare doar impreuna cu
alte tehnici cum ar fi ESP sau FF
Adaugarea
de carbon
activat in
FGD
Reducerea
emisiilor de Hg
Posibil Posibil Limitata
Adaugarea de carbon
activate in FGD prezinta
costuri scazute de investitie
si operare
Adaosul de carbon activat in FGD
prezinta inca nesiguranta cresterii
continutului de mercur in gips
Tabel 4.58: Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de cenusa si metale grele



Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 267


4.4.5 Tehnici pentru the prevenirea si controlul emisiilor de SO
2


Aplicabilitate
Tehnica Beneficiu pentru mediu Centrale
noi
Modificate
Experienta
de lucru
Efecte asupra mediului Economie Observatii
Masuri primare
Folosirea
combustibilului
sarac in sulf
Reducere emisii de SO
2

la sursa
Posibil Posibil Inalta
Posibila crestere a
emisiilor de cenusa si
NO
X

Depinde
decombustibil
Posibila crestere a emisiilor de
cenusa si NO
X

cazan FBC
Reducere emisii de SO
2

si NO
X

Posibil Foarte limitata Inalta Cresterea emisiei de N
2
O
Specific
centralei

Tabel 4.59: Tehnici de avut in vedere pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO
2

Capitol 4
268 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu pentru
mediu
Centrale
noi
Modificate
Experienta
de lucru
Efecte asupra
mediului
Economie Observatii
Masuri secundar e
Scruber cu
var/calcar
umed cu
productie de
gips
Reducere de emisii de
SO
2
, HF, HCl,
cenusa, Hg si Se

Dotarea centralelor
existente cu FGD
aduce co-beneficii in
the controlul cenusii
fine si Hg
Posibil
Dar rar
aplicat la
centrale sub
100 MW
th

Posibil Mare
Datorita sursei
folosite de var,
emisiile of As, Cd,
Pb si Zn ar putea fi
sensibil mai mari.
Creste emisia de CO
2
Emisii in apa
reziduala
Specific
centralei
Datorita costurilor mari ale procesului de
desulfatare, aceasta tehnica este cea mai
economica solutie pentru centrale mai mari.
Scruberul umed existent poate fi imbunatatit prin
optimizarea curgerii prin absorbant.
Compusii Hg
2+
gazos din gazul de ardere al
carbunelui sunt mai mult sau mai putin solubili,
iar cei mai solubili pot fi, in general, retinuti in
scruberul umed.
Scruber cu apa
de mare
Reducere de emisii de
SO
2
, HF, HCl,
cenusa, Hg
Dotarea centralelor
existente cu FGD
aduce co-beneficii in
the controlul cenusii
fine si Hg
Posibil Posibil Mare
Tendinta de nivel al
pH-ului redus in
vecinatatea zonei de
eliminare a apei si
emisia de metale
grele si cenusa
ramasa in mediul
marin
Specific
centralei
Folosirea scruberului cu apa de mare depinde de
situatie, datorita impactului poluarii in mediul
marin. Compusii Hg
2+
gazos din gazul de ardere
al carbunelui sunt mai mult sau mai putin
solubili, iar cei mai solubili pot fi, in general,
capturati in scruberul umed.
Alte tipuri de
scruber umed
Reducerea SO
2


Posibil, dar
rar in
centrale noi
Depinde de
centrala
Foarte
limitata
Depind de tehnica Indisponibil Reducerea altor poluanti depinde de tehnica
Scruber cu
pulverizare
uscata
Reducere de emisii de
SO
2
, HF, HCl,
cenusa, Hg
Dotarea centralelor
existente cu FGD
aduce co-beneficii in
the controlul cenusii
fine si Hg
posibil Posibil Mare
Reziduuri ce trebuie
depozitate ca
umpluturi.
Reducere a
randamentului total
LCP
Specific
centralei
Compusii Hg
2+
gazos din gazul de ardere al
carbunelui pot fi, in general, capturati in
scruberul cu pulverizare uscata FGD ,in
particular in combinatie cu un FF
Adsorbant
injectie
Reducere de SO
2
, HF,
HCl, cenusa
Posibil Posibil Mare
Reziduuri ce trebuie
depozitate ca
umpluturi.
Indisponibil
Altele
Reducere SO
2,
si in
tehnica combinata de
asemenea NO
X

Posibil, dar
rar in
centrale noi
Depinde de
centrala
Foarte
limitata
Reducerea altor poluanti depinde de tehnica
Tabel 4.60: Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO
2


Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 269
4.4.6 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
si N
2
O



Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu pentru
mediu Centrale noi Modificate
Experienta de
lucru
Efecte asupra mediului Economie Observatii
Masuri primare
Exces redus de aer
Reducerea emisiilor de
NO
X
, si N
2
O, randament
crescut
Posibil Posibil Mare
Tendinta de crestere a
carbonului nears in
cenusa
Excesul scazut de aer
tindes sa ofere nivele
mai mari de CO si HC
Specific
centralei
Riscul coroziunii tuburilor si
peretelui
Aer-esalonare (OFA,
BBF si BOOS)
Posibil Posibil Mare
Tendinta de crestere a
carbonului nears in
cenusa
Specific
centralei

Recircularea gazului
rezidual
Posibil Posibil Mare
Specific
centralei
Pentru centrale existente,
aplicabilitatea depinde de fiecare
centrala
Low NO
X
arzatoare Reducerea NO
X
Posibil Posibil Mare
Tendinta de crestere a
carbonului nears in
cenusa

Pentru centrale existente,
aplicabilitatea depinde de fiecare
centrala. De obicei include
recircularea gazului rezidual si
esalonarea aerului
Reardere Reducerea NO
X
Posibil Posible Mare
Specific
centralei
Pentru centrale existente,
aplicabilitatea depinde de fiecare
centrala. Restrictiile de spatiu fac
rearderea mai putin corecta pentru
situatiile centralelor modificate decat
pentru cele noi.
Masuri de reducerea emisiilor de N
2
O in cazane FBC
Exces redus de aer
Reducerea emisiilor de
N
2
O
Posibil Posibil Mare Emisii crescute de CO
Specific
centralei

Temperatura crescuta
a patului fluidizat
Reducerea emisiilor de
N
2
O
Posibil Posibil
Stadiu
experimental
Emisii crescute de NO
X

si SO
2

Indisponibil Risc de coroziune
Folosire de material
catalitic in cazan, cum
ar fi MgO or CaO
Reducerea emisiilor de
N
2
O
Posibil Posibil
Stadiu
experimental
Indisponibil
Temperatura crescuta
gaz rezidual
Reducerea emisiilor de
N
2
O
Posibil Posibil
Stadiu de
instalatie pilot
Indisponibil
Tabel 4.61: Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
si N
2
O




Capitol 4
270 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL



Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu pentru
mediu
Centrale
noi
Modificate
Experienta
de lucru
Efecte asupra
mediului
Economie Observatii
Masuri secundare
Reducere Non-
Catalitica Selectiva
(SNCR)
Reducere a NO
X,
desi
rata de reducere e mult
mai mica decat cu SCR
Posibil Posibil Mare Pierderi de amoniac
Specific
centralei
Interval foarte mic de
temperatura si si sensibil la
variatii de sarcina. Pentru aceste
motive, aplicarea e foarte
limitata la PF, LCP si limitata la
CFBC
Reducere Catalitica
Selectiva (SCR)
Reducere a NO
X
Posibil Posibil Mare Pierderi de amoniac
Specific
centralei
Pana acum, tehnica SCR a fost
aplicata doar la centrale cu
carbuni superiori
Reducere Auto-
Catalitica Selectiva
(SACR)

Tehnica noua pentru reducerea
NO
X
, deja la stadiul de
demonstratie
Tehnici combinate Reducere a NO
X
si SO
2
Posibil, dar
aplicat rar in
centrale noi
Posibil, dar
aplicat rar
Foarte
limitata
Depinde de procesul
individual
Indisponibil
Tehnicile combinate acopera o
piata mica in comparatie cu
tehnicile SCR
Tabel 4.62: Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
si N
2
O
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 271

4.4.7 Tehnici pentru prevenirea si controlul poluarii apei

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu pentru
mediu Centrale noi Adaptabil
Experienta de
lucru
Efecte asupra mediului Economie Observatii
FGD umed
Tratament apa prin floculare,
sedimentare si neutralizare
Indepartarea fluorului,
metalelor grele, COD si
macroparticulelor
Posibil Posibil Mare
Adaugarea de namol
carbunelui pentru a fi
imprastiat in cenusa
zburatoare si gips FGD,
sau refolosire ca
material de umplutura in
minerit
Specific centralei
Adaugarea de namol
carbunelui si
refolosirea in FGD
trebuie aplicate de la
caz la caz
Reducerea amoniacului prin
curatire cu are, precipitare sau
biodegradare
Continut redus de
amoniac
Se aplica numai daca exista
mult amoniac continut in
apa reziduala, datorita
SCR/SNCR
Mare Specific centralei
Functionare in bucla inchisa
Eliminare redusa a apei
reziduale
Posibil Posibil Mare Specific centralei
Amestecul apei reziduale cu
cenusa carbunelui
Evitarea eliminarii apei
reziduale
Posibil Posibil Mare
Materialul stabilizat
poate fi folosit ca
umplutura la decopertari,
cariere
Specific centralei
Clatirea si transportul zgurii
Circuit inchis de apa prin
filtratie sau sedimentare
Eliminare redusa a apei
reziduale
Posibil Posibil Mare Specific centralei
Regenerarea demineralizatorilor si polishers condensati
Neutralizare si sedimentare
Eliminare redusa a apei
reziduale
Posibil Posibil Mare
Namol care trebuie
desicat pentru a fi
eliminat
Specific centralei
Elutriere
Neutralizare
Numai in caz de functionare
alcalina
Mare Specific centralei
Spalarea cazanelor, preincalzitorului de aer si precipitatorului
Neutralizare si functionare in
bucla inchisa sau metode de
curatare uscata
Eliminare redusa a apei
reziduale
Posibil Posibil Mare Specific centralei
Evacuare la suprafata
Sedimentare sau tratament
chimic si refolosire interna
Eliminare redusa a apei
reziduale
Posibil Posibil Mare Specific centralei
Tabel 4.63: Tehnici de considerat pentru prevenirea si controlul poluarii apei

Capitol 4
272 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
4.5 Cele mai bune technici disponibile (BAT) pentru arderea huilei si a lignitului


4.5.1 Introducere

Pentru a intelege acest capitol atentia cititorului trebuie indreptata ctre prefata acestui document in special catre a cincea parte a acesteia: Cum sa
intelegem si sa folosim acest document. Technicile si emisiile associate si/sau nivelele de consum, sau de intervalele prezentate in acest capitol au fost
satbilite printr-un proces iterativ, implicand urmatorii pasi:

identificarea telurilor cheie din punct de vedere al mediului pentru acest sector; care sunt emisiile in aer si apa; eficienta termica si reziduurile de
ardere
examinarea technicilor cele mai relevante la adresa acestor teluri cheie
identificarea celor mai bune niveluri de performanta legate de protectia mediului , pe baza datelor puse la dispozitie in Uniunea Europeana si in
toata lumea
examinarea conditiilor sub care aceste nivele de performanta au fost atinse; cum ar fi costuri, efecte colaterale, fortele principale implicate in
implementarea acestor technici
selectia a celor mai bune tehnici disponibile (BAT) si emisiile associate si/sau nivelurile de consum pentru acest sector intr-un inteles general
conform articolului 2(11) si a anexei IV a directivei.

Judecata expertilor de la Biroul Eurorean IPPC si Gupul Technic de Lucru (TWG) a jucat un rol cheie in fiecare din acesti pasi si in modul in care
informatia a fost prezentata aici.

Pornind de la aceste date, tehnici si pe cat posibil emisii si niveluri de consumuri associate cu folosirea BAT sunt prezentate in acest capitol si care sunt
considerate a fi apopiate cu sectorul ca un intreg si in multe cazuri reflecta performantele unor instalatii in acest sector.

Unde emisiile sau nivelurile de consum asociate cu cele mai bune tehnici disponibile sunt prezentate in acest sector, asta trebuie inteleasa ca o
performanta de mediu care ar putea fi interpretata drept un rezultatat al aplicarii tehnicilor descrise, tinand cont de balanta intre costuri si avantajele
rezultate din definitia BAT.

Cu toate acestea, ele nu sunt limite nici ale emisiilor nici ale consumului si ar trebui private ca atare. In anumite cazuri ar fi tehnic posibil sa atingi
valori mai bune atat de emisii cat si de consum, dar din cauza costurilor implicate, precum si a altor considerente, acestea nu sunt considerate la fel de
potrivite ca BAT, ca un intreg. Totusi, asemenea niveluri poti fi considerate a fi justificate in anumite cazuri specifice, unde sunt alte conditii de
prelucrare, mai speciale.

Nivelul de emisii si consum associat cu folosirea BAT trebuie privit impreuna cu toate conditiile de referinta specificate, cum ar fi perioadele de
mediere (e.g. averaging periods).

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 273
Conceptul de niveluri aferente BAT descrise mai sus trebuie diferentiat de termenul de nivel ce poate fi atins folosit in alta parte a acestui
document. Acolo unde un nivel este descris drept ce poate fi atins folosind o anumita tehnica sau o combinatie de tehnici, trebuie inteles ca nivelul
respectiv ar putea fi atins numai dupa folosirea acestor tehnici o perioada substantiala de timp, intr-o instalatie sau intr-un proces in stare buna de
functionare si bine intretinut.

Acolo unde sunt disponibile, datele referitoare la costuri au fost furnizate impreuna cu descrierea tehnicilor prezentate in sectiunile anterioare. Acestea
ofera indicii brute cu privire la magnitudinea costurilor implicare. Totusi, costurile actuale ale aplicarii unei anumite tehnici vor fi strans legate de
specificul unei anumite situatii, cu privire la taxe, comisioane, precum si la caracteristicile instalatiei respective. Astfel, nu este posibila evaluarea
completa a factorilor in acest document. In lipsa datelor referitoare la costuri, concluziile cu privire la fiabilitatea economica a tehnicilor sunt trase din
observarea instalatiilor deja existente.

Intentia este ca BAT generale din aceasta sectiune sa fie privite ca un punct de plecare in ceea ce priveste determinarea performantelor actuale ale unei
instalatii deja existente sau pentru a stabili utilitatea unei noi instalatii. In acest fel vor putea folosi la stabilirea conditiilor cele mai potrivite pentru BAT
specifice unei instalatii sau in stabilirea regulilor cadru din cuprinsul Articolului 9(8). Este prevazut ca noile instalatii sa fie concepute pentru a
functiona la niveluri similare, sau mai mai ridicate, decat BAT generale prezentate aici. De asemenea, se considera ca instalatiile existente ar putea sa
ajunga la nivelurile BAT generale sau chiar sa le depaseasca, insa acest lucru depinde de capacitatea tehnica si economica a fiecarei tehnici in parte.

Desi BREF nu a stabilit un set de standarde cadru, ofera totusi informatii de orientare generala in cadrul industriei Statelor Membre si publicului larg in
ceea ce priveste nivelurile care trebuie atinse in domeniul emisiilor si consumului atunci cand sunt folosite anumite tehnici. Valorile corecte, pentru un
un anumit caz vor fi determinate tinand cont de obiectivele directivei IPPC si de factorii locali.

Pentru a evita repetarea in acest document, referintele BAT asupra Sistemului de Management de Mediu (EMS) se gaseste in sectiunea 3.15.1.

Capitol 4
274 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

4.5.2 Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor si a aditivilor

Cele mai bune tehnici disponibile pentru prevenirea scurgerilor cauzate de descarcarea, depozitarea si manipularea huilei si lignitului, dar si a aditivilor
precum varul, calcarul, amoniacul, etc sunt recapitulate in Tabelul 4.64.
Material

Poluanti
BAT
Cele mai bune tehnici disponibile
Huila si lignitul
Pulberile

folosirea echipamentelor de incarcare si descarcare care reduc
inaltimile de aruncare a combustibilului in depozit, pentru a reduce
cantitatea de praf eliberat in aer
in tarile unde nu este posibila congelarea, se recomanda stropirea
cu jet de apa pentru a reduce cantitatile de praf ce se pot dispersa din
depozite
pentru a preveni generarea de emisii accidentale, se recomanda
acoperirea depozitelor cu cocs petrolier
plantarea de iarba in zonele de depozitare indelungata a carbunelui
pentru a preveni poluarea cu praf si pierderile de combustibil cauzate
oxidarea produsa din cauza contactului cuoxigenul din aer
transferul direct al lignitului, cu ajutorul benzilor rulante sau al
trenurilor, din mine la locul final de depozitare
Plasarea transportoarelor de transfer in locuri sigure si deschise,
deasupra pamantului, pentru a evita pagubele produse de vehicule sau
de alte echipamente
folosirea de dispozitive de curatare a benzilor transportoare, pentru
a minimiza generarea de praf
folosirea de transportoare inchise, proiectate cu echipamente
robuste de extractie si filtrare la punctele de transfer, pentru a preveni
emisiile de praf
rationalizarea sistemului de transport pentru a minimiza emisiile si
transportul de praf la locul de depozitare
Folosirea de proiecte si practici de constructie potrivite si o
intretinere adecvata
Contaminarea
apei
depozitarea trebuie facuta in locuri sigilate cu drenaj, cu o
buna capacitate de colectare drenata si tratarea apei pentru sedimentare
Colectarea apei de pe suprafete (apa pluviala) din zonele
depozitelor de huila si lignit, astfel incat apa care prinde particule de
combustibil sa fie tratata (decantata) inainte de deversare
Prevenirea
incendiilor
Supravegherea depozitelor de huila si lignit cu echipamente
automate de detectare a flacarilor provocate de auto-aprindere precum
si identificarea spatiilor ce prezinta un risc crescut din acest punct de
vedere
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 275
Varul si calcarul Praf
depozitarea trebuie facuta in locuri inchise, cu sisteme pneumatice
de transfer, prevazute cu echipamente robuste de extractie si filtrare la
punctele de transfer, pentru a preveni emisiile de praf
Amoniac
lichefiat pur
Riscuri asupra
sanatatii si
sigurantei,
asociate cu
amoniacul
pentru manipularea si depozitarea amoniacului lichid pur:
rezervoarele sub presiune cu o capacitate mai mare de 100 de m
3
pentru
amoniac lichefiat pur trebuie prevazute, din constructie, cu pereti dubli
si trebuie sa fie depozitate in spatii subterane; rezervoarele cu o
capacitate de 100 m
3
sau mai mica trebuie construite folosind inclusiv
procesul de recoacere
Din puctul de vedere al sigurantei, folosirea solutiilor de amoniac-
apa este mai putin riscanta decat manevrarea amoniacului lichefiat pur

Tabelul 4.64: BAT privitoare la descarcarea, depozitarea si manevrarea huilei, lignitului si a aditivilor


4.5.3 Pretratarea combustibililor

Pentru pretratarea combustibililor: huila si lignitul, amestecarea de combustibili este considerata a fi BAT, capabila sa asigure conditii stabile de
combustie si prin aceasta sa se reduca emisiile. Alternarea combustibililor, de exemplu trecerea de la un fel de carbune la alt fel de carbune cu un grad
mai redus de poluare, este considerata, de asemenea, BAT.


4.5.4 Arderea

Pentru arderea huilei si a lignitului, arderea pulverizata (PC), arderea in pat fluidizat (CFBC si BFBC), combustia pesurizata in pat fluidizat (PFBC) si
calcinarea toate sunt considerate a fi BAT pentru instalatiile noi si cele existente. Calcinarea ar trebui sa fie de preferinta aplicata numai instalatiilor noi
cu un supus termic sub 100 MW.

Pentru proiectarea a noi cazane sau pentru proiectele de reabilitare a instalatiilor existente acele sisteme de ardere sunt considerate BAT daca asigura o
eficienta mai ridicata a cazanelor si care includ de asemenea masuri elementare de a reduce generarea emisiilor de NO
X
, cum ar fi introducerea deasupra
flacarii a aerului si a combustibilului, arzatoare avansate cu emisii scazute de NO
X
si/sau rearderea etc. Deasemenea este considerata BAT si folosirea
sistemelor avansate de control computerizate in ideea de a atinge o performanta ridicata a cazanului cu conditii de ardere ridicate care sustin reducerea
de emisii.



4.5.5 Eficienta termica

Capitol 4
276 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Pentru reducerea gazelor care produc efectul de sera, in mod special emisiile de CO
2
din instalatiile de combustie a huilei si a lignitului cele mai bune
optiuni disponibile cunoscute azi sunt tehnicile si masurile operationale care ridica eficienta termica. Alte metode de retinere si eliminare a CO
2
, cum
este descris in anexa 10.2 a acestui document, sunt intr-un stadiu de inceput de dezvoltare. Aceste tehnici s-ar putea sa fie disponibile in viitor, insa ele
nu sunt considerate in BAT.

Pentru centralele electrice, eficienta energetica este considerata ca raport de energie termica (puterea termica a combustibilului/energia produsa la
iesirea din centrala electrica) iar eficienta centralei electrice este considerata ca inversul ratei energiei termice, adica. procentajul de energie
produsa/puterea termica a combustibilului. Energia combustibilului este masurata ca valoarea energetica mai redusa. Prin aplicarea parametrilor ultra
supercritici de abur pentru a imbunatati eficienta, cum ar fi dubla reincalzire si prin folosirea materialelor cele mai rezistente la temperaturi inalte au
fost construite, folosinduse direct apa de racire, centrale termice cu un rata a energiei termice de 2.08 (48%).

Din cauza ca centralele electrice cu grup condensator extrem de eficiente tind sa fie atat de scumpe de construit, sunt considerate a nu fi competitive pe
plan economic. Din aceasta cauza rata energiei termice si nivelul de eficienta asociat cu folosirea BAT pentru noile centrale electrice cu grup
condensator care ard lignit si huila (combustia cu pulverizare a huilei si a lignitnului in cazanele DBB si WBB) cu apa de racire directa (cu o capacitate
de peste 300 MW
th
) este considerat a fi 2.3 2.2 (43 47%), folosind parametrii de abur supracritici. Marirea parametrilor de abur (abur supracritic)
este un alt mod de a mari eficienta cand CHP nu este posibil.

Cea mai mare eficienta se obtine doar cu parametrii de abur extrem de ridicati folositi in centrale electrice de baza. Centralele electrice cu regim de varf
cu cicluri de oprire frecvente trebuie proiectate cu parametrii de abur mai scazuti din care rezulta si o eficienta mai scazuta.

Centralele CHP trebuie sa fie unul dintre motivele economice si tehnice cele mai eficiente pentru a creste eficienta energetica a unui sistem de
aprovizionare cu energie (folosirea combustibilului). Co-generarea este din aceasta cauza considerata ca optiunea BAT cea mai importanta in ideea de a
reduce cantitatea de CO
2
emisa in aer pe unitate de energie generata. CHP ar trebui sa fie telul pentru orice centrala electrica nou construita de cate ori
se dovedeste fezabila din punct de vedere economic, de ex. oricand cererea locala de energie este destul de mare sa justifice construirea a unei centrale
de co-generare care este mai scumpa in locul unui centrale mai simple. Pentru ca cererea de caldura variaza in decursul anului, centralele CHP au
nevoie sa fie foarte flexibile in legatura cu raportul de caldura transformata in electricitate si, de asemenea, acestea ar trebui sa proceseze la o eficienta
mare si numai la o incarcare partiala. In acest context, centralele care contin turbine cu extragere de abur sunt de asemenea mentionate, unde eficienta
centralelor cu turbine cu extragere a aburului este intre co-generare si centrale.

Eficienta energetica (vezi si capitolul 2.7.5) acociata cu operarea unei centrale CHP sub conditii BAT este considerata a fi 45-55%, ceea ce inseamna ca
este egala cu o rata de energie termica aflata intre 1.3 1.1 si cu o eficienta enercetica (combustibil) de 75 90%, care depinde de aplicatia specifica
centralei. Comparand aceasta cu gradul de caldura generat si cu eficienta noilor centrale electrice pe baza de carbune si lignit, care au o eficienta de 42
47% si un o valoare calorica de 2.3, economia de combustibil si prin aceasta si cantitatea redusa de CO2 generat devin evidente.

Ar trebui avut in vedere faptul ca aceste niveluri BAT nu pot fi atinse in orice conditii de operare. Eficienta energetica maxima este conforma cu
planurile de constructie ale centralei. Eficienta energetica reala in toata perioada operationala a centralei poate fi mai redusa, din cauza modificarilor de
incarcare din timpul operarii, a calitatii combustibilului, etc. De asemenea, eficienta energetica depinde si de sistemul de racire al centralei, de pozitia
geografica a acesteia (vezi si Tabelul 2.3), precum si de consumul de energie al sistemului de curatare al cosurilor de evacuare.
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 277

Pentru centralele electrice existente pe baza de huila si lignit, se pot aplica o serie de tehnici de readaptare si de modernizare pentru a imbunatati
eficienta termica. Masurile tehnice descrise in Capitolul 3.2.6.1 ar trebui considerate drept optiuni din categoria BAT pentru a imbunatati eficienta
centralelor existente. Astfel, au fost obtinute rezultate foarte bune, mai ales in tarile aflate in tranzitie, prin modernizarea vechilor cazane.

In general, pentru a creste eficienta, ar trebui avute in vedere urmatoarele tehnici:

combustia: minimizarea pierderilor de caldura provocate de gazele nearse, de deseurile solide si reziduurile provocate din combustie

cea mai mare presiune si temperatura posibila a aburului de presiune medie. Supraincalziri repetate ale aburului pentru a creste eficienta electrica
neta.

cea mai ridicata cadere de presiune posibila in terminalul de presiune redusa a turbinelor cu abur prin cea mai scazuta temperatura a apei de racire
(racirea apei proaspete)

minimizarea pierderilor de caldura prin gazele de ardere (utilizarea caldurii reziduale sau termoficare)

minimizarea pierderilor de caldura prin cenusa

minimizarea pierderilor de caldura prin conductie si radiatie prin izolare

minimizarea consumului intern de energie prin luarea masurilor adecvate, de exemplu scorificarea evaporatorului, eficienta crescuta a pompei de
alimentare cu apa, etc

preincalzirea apei de alimentare a cazanului cu ajutorul aburului

imbunatatirea geometriei paletelor turbinelor

Nivelurile eficientei termice asociate cu aplicarea masurilor BAT care su fost prezentate in Capitolul 4.3 pentru a imbunatati eficienta sunt insumate in
Tabelul 4.65.

Randamentul termic (net)
Eficienta
(%) Combustibil Comb. Teh.
Centrale noi

Centrale existente
Huila si lignit Cogenerare (CHP) 75 90 75 90
Capitol 4
278 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
PC
(DBB and WBB)
43 47
FBC >41
Huila
PFBC >42
PC (DBB) 42 45
FBC >40 Lignit
PFBC >42
Imbunatatirea care se urmareste a fi atinsa
in cazul eficientei termice depinde de
specificul centralei, dar ca punct de reper,
un nivel de 36
1
40% sau o imbunatatire
semnificativa de peste 3% pot fi asociate
cu folosirea BAT pentru centralele
existente.
1
Industria si unul dintre statele membre sustin ca pentru centralele existente, eficientele nete atinse de catre
instalatii ca urmare a proiectelor majore de restructurare sunt numai in intervalul 30 40 %. Ei au declarat ca
aceasta depinde de specificul instalatiei, de caracteristicile combustibilului precum si de conditiile climatice,
lunad in considerare caderea de eficienta datorita consumului seminifcativ de energie al echipamentului (de
obicei readaptate) de control al emisiilor.

Tabelul 4.65: Nivelurile de eficienta termica asociate cu aplicarea masurilor BAT

4.5.6 Praful

Pentru filtrarea de praf a gazelor reziduale provenite din arderea huilei si lignitului din noile, dar si din existentele centrale, BAT sunt considerate a fi
folosirea unui filtru electric (ESP) sau a unui filtru cu tesaturi, unde filtrele cu tesaturi colecteaza, in mod normal, cantitati mai reduse de 5 mg/Nm
3
.
Mai mult decat atat, cele mai bune niveluri de control ale Hg sunt atinse, in general, de sistemele de control ale emisiilor (de exemplu, FGD +
dispozitive de control ale particulelor) care folosesc filtre cu tesaturi.
Folosirea doar a colectoarelor de praf si a colectoarelor mecanice nu sunt considerate BAT, dar pot fi folosite ca o etapa preeliminara de curatare in
cosurile de evacuare a gazelor.

Concluzia BAT pentru desprafuire si nivelurile acociate de emisii sunt insumate in Tabelul 4.67.
Nivelul de emisii de
praf (mg/Nm3)
Capacitat
e
(MWth)
Instalat
ii noi
Instalatii
existente
BAT pentru
a atinge
aceste
niveluri
Monitoriza
re
Aplicabilitate Comentarii
50 100
5
20(1)
5 30(2) ESP sau FF Continua
Instalatii noi
sau existente
Rata de reducere
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 279
100 300
5
20(3)
5 25(4)
ESP sau FF
in combinatie
cu FGD (ud,
uscator cu
pulverizare
sau cu
injectarea
directa a
absorbantului
) pentru PC
ESP sau FF
pentru CFBC
Continua
Instalatii noi
sau existente
asociata cu folosirea a
unui ESP este considerata
a fi 99.5% sau mai mare
Rata de reducere
asociata cu folosirea
filtrelor textile este
considerata a fi 99.95%
sau mai mare
>300
5
10(5)




5
20(5)
5 20(6)




5 20(6)
ESP sau FF in
combinatie cu
FGD (ud)
pentru PC

ESP sau FF
pentru CFBC
Continua
Instalatii noi
sau existente
Rata de
reducere asociata cu
folosirea a unui ESP este
considerata a fi 99.5% sau
mai mare
Rata de reducere
asociata cu folosirea
filtrelor textile este
considerata a fi 99.95%
sau mai mare
Un epurator und
folosit pentru
desulfurizare deasemenea
reduce praful
Note:
ESP (epurator Electrostatic) FF (filtru textil) FGD(ud) (Desulfurizare uda a gazelor de ardere)
FGD(sds) (Flue-gas desulphurisation by using a spray dryer) FGD(dsi) (Desulfurizarea gazelor de ardere cu injectare
absorbanta uscata)
Pentru concentratii foarte mari de praf in gazul impur, care ar putea aparea in cazul in care este folosit ca si combustibli un lignit
cu valoare calorica joasa, rata de reducere 99.95 % pentru ESP sau 99.99 % pentru filtrele textile este considerat a fi nivelul
asociat BAT, mai mult decat nivelurile de concentratie mentionate in acest tabel.

Capitol 4
280 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
1
2
3
4

5
6









1, 2



5,6

Industrie si un MS propus 10 50 mg/Nm3
Industrie si un MS propus 20 100 mg/Nm3
Industrie si un MS propus 10 30 mg/Nm3
Industrie si un MS propus 10 100 mg/Nm3 for ESP or FF, and 10 50 mg/Nm3 in cazul unei combinatii cu FGD ud.
Industrie si un MS propus pentru 10 30 mg/Nm3
Industrie si un MS propus pentru 10 100 mg/Nm3 pentru ESP sau FF, si 10 50 mg/Nm3 Nm3 in cazul unei
combinatii cu FGD ud

Structura data de propunerea Industriei pentru valorile date mai sus este ca problemele, cum ar fi caracteristicile
combustibililor, rezistivitatea cenusei, orficiul de admisie a gazelor de ardere, concentratia de SO2

care determina
necesitatea pentru o FGD, aspectele economice, la fel ca si cererile de eficienta mare a instalatiei nu au fost luate in
calcul cu adevarat. Unul dintre statele membre a sustinut punctul de vedere al Industriei si a mentinut aceasta chiar si cu
eficienta mare EPS, nivelurile de emisie a prafului, cand folosind o caliatate proasta a lignitului cu o rezistivitate mare a
cenusii si un continut mare de cenusa, nu va atinge niciodata valori mai joase decat cele propuse la centrale deja
existente care nu au nevoie de FGD, din cauza desulfurizarii naturale.

O industrie reprezentativa a mentionat ca pentru centralele de ardere a huilei intre 50 si 100 MW, emisiile de praf mai
scazute decat 30 mg/Nm3 sunt prea optimiste si nu da marje pentru deteriorarea instalatiei in service (in special FF) sau
varabilitatea colectiei (in special ESPs).Limita de 50 mg/Nm3

a emisiei de praf este inca stringenta dar mult mai
tangibila practic.

Un stat membru a propus ca nivelul BAT ar trebui sa fie 10 50 mg/Nm3, deoarece aceste niveluri corespund cu
limitele de emisie a statelor membre. Sistemele lor de abatere au fost instalate pentru a fi in concordanta cu acelste
limite. Ceea ce priveste centralele noi statul membru in discutie au un program pentru centralele care ard huila unde este
prevazut un nivel de emisii de 20 mg/Nm3.

Table 4.66Tabelul 4.67 Nivelurile de praf asociate masurilor BAT

Nivelurile de praf asociate iau in calcul nevoia de a reduce particulele fine (PM
10
si PM
2.5
) si sa minimizeze emisia de metale grele (in special emisiile
de legatura cu particule Hg), pentru ca au tendinta de a acumula preferential pe particulele de praf fin. Pentru instalatiile de combustie de peste 100
MW
th
,, in special peste 300 MW
th
, nivelurile de praf sunt mai scazute din cauza tehnicilor FGD care fac parte deja din concluziile BAT pentru
desulfurizare, reduc deasemenea materia de patricule fine.

Nivelurile asociate de emisii BAT sunt bazate pe o medie zilnica, conditii standard, un nivel de O
2
de 6% si reprezinta o situatie de incarcare tipica de
incarcare. Pentru centralele electrice de varf, perioade de pornire si oprire la fel si pentru probleme operationale ale sistemelor de curatare a gaselor de
ardere, valori de varf pe scurta durata care ar putea fi mai mari trebuie luate in considerare.
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 281

Nivelul de emisii de
praf (mg/Nm
3
)
Capacitat
e
(MW
th
)
Instalat
ii noi
Instalatii
existente
BAT pentru
a atinge
aceste
niveluri
Monitoriza
re
Aplicabilitate Comentarii
50 100 5 20
(1)
5 30
(2)
ESP sau FF Continua
Instalatii noi
sau existente
100 300 5 20
(3)
5 25
(4)

ESP sau FF
in combinatie
cu FGD (ud,
uscator cu
pulverizare
sau cu
injectarea
directa a
absorbantului
) pentru PC
ESP sau FF
pentru CFBC
Continua
Instalatii noi
sau existente
Rata de reducere
asociata cu folosirea a
unui ESP este considerata
a fi 99.5% sau mai mare
Rata de reducere
asociata cu folosirea
filtrelor textile este
considerata a fi 99.95%
sau mai mare
>300
5 10
(5)





5 20
(5)

5 20
(6)





5 20
(6)

ESP sau FF in
combinatie cu
FGD (ud)
pentru PC

ESP sau FF
pentru CFBC
Continua
Instalatii noi
sau existente
Rata de
reducere asociata cu
folosirea a unui ESP este
considerata a fi 99.5% sau
mai mare
Rata de reducere
asociata cu folosirea
filtrelor textile este
considerata a fi 99.95%
sau mai mare
Un epurator und
folosit pentru
desulfurizare deasemenea
reduce praful
Note:
ESP (epurator Electrostatic) FF (filtru textil) FGD(ud) (Desulfurizare uda a gazelor de ardere)
FGD(sds) (Flue-gas desulphurisation by using a spray dryer) FGD(dsi) (Desulfurizarea gazelor de ardere cu injectare
absorbanta uscata)
Pentru concentratii foarte mari de praf in gazul impur, care ar putea aparea in cazul in care este folosit ca si combustibli un lignit
cu valoare calorica joasa, rata de reducere 99.95 % pentru ESP sau 99.99 % pentru filtrele textile este considerat a fi nivelul
asociat BAT, mai mult decat nivelurile de concentratie mentionate in acest tabel.

Capitol 4
282 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
1
2
3
4

5
6









1, 2



5,6

Industrie si un MS propus 10 50 mg/Nm
3
Industrie si un MS propus 20 100 mg/Nm
3

Industrie si un MS propus 10 30 mg/Nm
3
Industrie si un MS propus 10 100 mg/Nm
3
for ESP or FF, and 10 50 mg/Nm
3
in cazul unei combinatii cu FGD ud.
Industrie si un MS propus pentru 10 30 mg/Nm
3
Industrie si un MS propus pentru 10 100 mg/Nm
3
pentru ESP sau FF, si 10 50 mg/Nm
3
Nm
3
in cazul unei combinatii
cu FGD ud

Structura data de propunerea Industriei pentru valorile date mai sus este ca problemele, cum ar fi caracteristicile
combustibililor, rezistivitatea cenusei, orficiul de admisie a gazelor de ardere, concentratia de SO
2
care determina
necesitatea pentru o FGD, aspectele economice, la fel ca si cererile de eficienta mare a instalatiei nu au fost luate in
calcul cu adevarat. Unul dintre statele membre a sustinut punctul de vedere al Industriei si a mentinut aceasta chiar si cu
eficienta mare EPS, nivelurile de emisie a prafului, cand folosind o caliatate proasta a lignitului cu o rezistivitate mare a
cenusii si un continut mare de cenusa, nu va atinge niciodata valori mai joase decat cele propuse la centrale deja
existente care nu au nevoie de FGD, din cauza desulfurizarii naturale.

O industrie reprezentativa a mentionat ca pentru centralele de ardere a huilei intre 50 si 100 MW, emisiile de praf mai
scazute decat 30 mg/Nm
3
sunt prea optimiste si nu da marje pentru deteriorarea instalatiei in service (in special FF) sau
varabilitatea colectiei (in special ESPs).Limita de 50 mg/Nm
3
a emisiei de praf este inca stringenta dar mult mai
tangibila practic.

Un stat membru a propus ca nivelul BAT ar trebui sa fie 10 50 mg/Nm
3
, deoarece aceste niveluri corespund cu limitele
de emisie a statelor membre. Sistemele lor de abatere au fost instalate pentru a fi in concordanta cu acelste limite. Ceea
ce priveste centralele noi statul membru in discutie au un program pentru centralele care ard huila unde este prevazut un
nivel de emisii de 20 mg/Nm
3
.

Table 4.66: BAT pentru desprafuirea gazelor reziduale din centralele care functioneaza pe baza de huila si lignit


4.5.7 Metale grele

Continutul de minerale a combustibilului include diferite substante care depind de originea sa. Toate combustibilele solide cum ar fi huila si lignitul au
o anumita concentratie de urme de elemente cum ar fi metalele grele. Comportamentul metalelor grele in procesul de ardere implica un proces
petrochimic complex. In principiu cele mai multe metale grele se evapora in procesul de ardere si condenseaza mai tarziu in proces pe suprafetele
particulelor de materie (de ex. cenusa zburatoare). Cele mai multe metale au o presiune de vapori suficient de mica la temperaturile de operare care
exista la aparatele de control a poluarii obisnuite astfel incat este posibila condensarea pe particulele de materie. De aceea BAT, pentru a reduce emisiile
de metale grele din gazele de ardere a centralelor care functioneaza pe baza arderii huilei si a lignitului trebuie folosit un ESP de inalta performanta (rata
de reducere >99.5 %) sau un filtru textil (rata de reducere >99.95 %)

Mercurul are o presiune de vapori mare la temperaturile tipice de operare a dispozitivelor de control si colectarea lui la dispozitivele de control a
particulelor de materie este foarte variabil. Luand in calcul ca scruberele uscate cu pulverizare FGD si scruberele de var/calcar umede sunt privite ca
BAT pentru reducera SO
2
pentru centrale termice mai mari, emisii scazute de Hg sunt atinse.

Pentru reducerea si limitarea emisiilor de Hg se poate spune ca huila de calitate buna are un continut scazut de Hg si niveluri bune de control sunt in
general obtinute de catre sistemele de control al emisiilor care folosesc FF si EPS, unde eficienta ridicata EPS arata inlaturarea buna a Hg-ului (huila
Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 283
bituminoasa) la temperaturi mai mici de 130 C. In plus, unele combinatii de sisteme de curatare a gazelor de ardere pot inlatura oxidari si legaturi de
particule cu Hg intr-o oarecare masura. Pentru FF sau ESP operate in combinatie cu tehnicile FGD, cum ar fi scuberul cu calcar umed, scruberul care
usuca prin jet de aer sau injectarea uscata a absorbantului, poate fi obinuta o rata de inlaturare de 75% (50 % in ESP si 50 % in FGD) sau 90 % in
prezenta aditionala a SCR. Rata de reducere cand se arde huila sub-bituminoasa sau lignit este considerabil mai mica si scala de valori este intre 30
70 %. Nivelurile mai scazute a retinerii Hg in centralele care ard huila sub-bituminoasa si lignit sunt atribuite nivelului scazut de continut de carbon in
cenusa zburatoare si a cantitatilor mai mari de Hg gazos in gazul de ardere care provine de la combustia acestor combustibile.

Monitorizarea periodica a Hg este BAT. Este recomandata frecventa de control in fiecare an pana la fiecare al treilea an, depinzand de huila folosita.


4.5.8 Emisiile de SO
2


In general pentru centralele care ard huila si lignit desulfurarea (FGD) si folosirea a unui combustibil cu continut de sulf scazut este considerata a fi
BAT. In orice caz, folosirea a unui combustibil cu continut de sulf scazut poate fi o tehnica suplimentara (in special pentru instalatiile de peste 100
MW
th
), dar in general ea singura nu este suficienta pentru a reduce emisiile de SO
2
.

O distinctie a BAT a fost facuta in concordanta cu tehnologia cazanului: centralele mari cu arderea prin pulverizare a huilei si a lignitului sunt
considerate separat fata de cazanele cu pat fluidizat din cauza diferitelor optiuni tehnice pentru desulfurare.

Pe langa folosirea a carbunelui cu continut de sulf scazut, tehnicile care sunt considerate a fi BAT pentru centralele termice cu ardere prin pulverizarea
huilei si lignitului sunt: scrubere uzi, scrubere cu uscare prin pulverizare si pentru aplicatii mai mici sub aproximativ 250 MW
th,
deasemenea injectarea
uscata a absorbantului ( de exemplu FGD uscat cu un filtru textil adiacent). Aceste tehnici au o cota de piata de mai mult de 90 % din tehnicile de
desulfurare a gazelor de ardere. Rata corespunzatoare a desulfurarii este considerata pentru scruberele ude intre 85 si 98 % , pentru scruberele uscate cu
pulverizare intre 80 si 92 % si pentru injectarea uscata a absorbantului intre 70 si 90 %. Nu este insa necesar sa mearga instalatiile de desulfurare la
aceste valori daca emisiile atinse vor fi cu mult sub nivelurile de emisii BAT.

Scruberul umed are de asemenea o rata ridicata a reducere pentru HF si HCI (98 99 %). Nivelurile de emisii asociate pentru ambii poluanti prin
folosirea scruberului umed este de 1 5 mg/Nm
3
. FGD echipat cu schimbatoare rotative gaz-gaz arata emisii mai ridicate. In special pentru HF,
eficienta totala de inlaturare este mai mica decat pentru SO
2
si HCl.

Un alt avantaj pentru scruberele umede este contributia lor la reducerea emisiilor de praf si metale grele (cum ar fi Hg). Instalatiile existente care au
aplicat deja un sistem FGD uscat pot reduce emisiile de SO
2
optimizand modelul de curgere in recipientul de absorbtie. Folosirea unui scruber ud este
scumpa pentru instalatii mai mici si de aceea nu a fost considerata BAT pentru instalatii cu o capacitate mai mica de 100 MW
th
. In orice caz, in
comparatie cu alte sisteme FGD scruberele umede produc gips care poate fi folosit ca un produs comerciabil folositor pentru prodecrea cimentului sau
la industria de constructii.

Scruberul cu apa de mare a fost considerat a fi parte a concluziilor BAT deoarece te poti baza foarte bine pe el si pentru ca este un proces simplu care nu
are nevoie de manipulare a namolului si nu genereaza alte produse secundare. In orice caz, conditii locale cum ar fi conditiile cu apa de mare, flux si
Capitol 4
284 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
reflux, mediul marin (acvatic) aproape de scurgerea apei din scruber, etc. au nevoie de o examinare atenta in ideea de a evita orice efecte negative
asupra mediului. Efectele pot aparea din reducerea nivelului de pH in apropierea centralei si de la spusul care contine metale (metale grele inspecial Hg)
si cenusa zburatoare. Aceasta este aplicabila in special pentru centrale situate intr-un estuar.
In legaura cu Hg trebuie sa se aiba in vedere ca Directiva Consiliului 84/156/EEC referitoare la evacuarea mercurului sa fie respectata. Sub aceasta
Directiva in absenta valorilor date de Comunitate, statul membru va fixa autonom emisii standard pentru evacuarea mercurului in concordanta cu
directiva anterioara 76/464/EEC. Aceste standarde trebuie sa ia in calcul cele mai bune tehnici disponibile si nu trebuie sa fie mai putin stringente decat
valoarea limita comparabila cea mai apropiata din Anexa I a Directivei 84/156/EEC.

Pentru instalatiile cu combustie mai mici de 100 MW
th,
folosirea huilei cu continut scazut de sulf sau injectarea absorbantului este considerat a fi BAT.

Alte tehnici pentru desulfurarea descrisa in Section 3.5, cum ar fi tehnicile combinate pentru reducerea NO
X
and SO
2,
carbunele activ si procesul
DESONOX, ar putea fi calificat ca si BAT in cazurile in care conditiile specifice de ansamblu permit acestor tehnici sa fie folosite sau sa justifice
investitia.

Efectele desulfurarii naturale in concordanta cu folosirea unei calitati inferioare de lignit cu continut de sulf scazut si continut mare de cenusa alcalina
pot atinge de asemenea valori de indepartare a SO
2
in proportie de pana la 90 %, dar vor duce din cauza calitatii inretioare a combustibilului la emisii
ridicate de praf si cantitati mai mari de reziduuri.

Temperatura de ardere in FVC este favorabila ca sulful sa reactioneze cu componentii de calciu si magneziu adaugati in pat. Produsele de reactie, gips si
calcar nereactionat sunt indepartate, o parte din pat impreuna cu cenusa din pat si o parte din epuratorul electrostatic sau filtru cu saci impreuna cu
cenusa zburatoare. Cantitati mai mari de Ca/S sunt necesare in arderea in patul fluidizat (FBC) decat in scruberul umed sau in turnurile cu pulverizator
pentru o reducere mare a sulfului. In orice caz cu raporturile mari de CA/S, combustiile FBC nu pot atinge valori de reducere atat de mari ca din
scruberele ude.

Valori mai ridicate de desulfurare se ating in cazane cu ardere in pat fluidizat recirculat decat in cazanele cu ardere in pat fluidizat turbulent (BFBC).
Pentru huila si lignit, eficiente de indepartare la valori de 80 95 % sunt posibile in CFBC cu rapoarte de Ca/S moderate (de ex. intre 2/4). Cand
continutul de sulf continut creste, Ca/S descreste usor pentru o anumita indepartare a sulfului (4 6 % S) combustibilul se combina astfel: a) in situ
retinerea sulfului de catre calcar in focar si b) retinerea sulfului prin capatul rece. Cand toate aspectele sunt luate in considerare, retinerea sulfului in
CFBC cu injectarea de calcar in pat este considerata a fi BAT pentru combustibili cu continut de sulf scazut sau moderat (<1 3 % S)

In BFBC eficienta corespunzatoare a indepartartarii este intre 55 si 65 % cu o calitate similara de huila sau lignit si cu o calitate similara si consum de
calcar. Din cauza desulfurarii scazute in BFBC injectarea de calcar sau dolomiti nu poate fi considerata a fi BAT. In BFBC cazanele care ard doar huila
tehnicile amplasate la final descrise deja ca BAT pentru combustia de huila pulverizata sunt BAT cu nivelurile emisiilor asociate a acestor tehnici.

Concluzia BAT pentru desulfurare si nivelurile de emisii asociate sunt cuprinse in tabelul 4.68.
Tabelul 4.
Tabelul 4.68: BAT pentru prevenirea si controlul a dioxidului de sulf din centralele care ard huila si lignit

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 285
4.5.9 Emisii NO
X


In general, pentru centralele cu ardere a lignitului si a huilei, reducerea de oxizi ai azotului (NO
X
) prin folosirea a unui combinatii de masuri primare
si/sau secundare este considerata BAT. Compusii de azot de interes sunt oxizii de zot (NO) si dioxidul de azot (NO
2
), denumiti NO
X
, si gazul ilariant
(N
2
O). S-a facut o distinctie de BAT conform tehnologiei cazanului, adica ardere cu pat fluidizat sau cu pulverizare, si daca se utilizeaza huila sau lignit
drept combustibil.

Pentru instalatiile de combustie pulverizat a carbunelui reducerea emisiilor de NO
X
prin folosirea masurilor primare in combinatie impreuna masurile
secundare cum ar fi SCR si BAT, unde eficienta separararii a sistemelor SCR se afla intre 80 si 95 %.

Astazi sunt disponibile diferite procese pentru regenerarea catalizatorilor folositi, care maresc timpul de viata al catalizatorului considerabil si care, din
aceasta cauza, reduc costurile de operare. Fezabilitatea economica prin aplicarea sistemelor SCR pe un cazan deja existent este o intrebare preeliminara
a timpului ramas de functionare a instalatiei. Folosirea a SCR are dezavantajul a unei emisii din scurgerea de amoniac ( de ex. alunecare de amonic).
Cu respectarea concentratiei de amoniac cand se foloseste SCR, un nivel mai mic de 5 mg/Nm
3
este asociat cu nivelul BAT. Acest nivel ocoleste
problemele in folosirea viitoare a cenusei zburatoare si a mirosului gazului de ardere in imprejurimi.

Tehnici combinate pentru reducerea de NO
X
and SO
2
sunt descrise in Sectiunea 3.5, cum ar fi carbunele activ si procesul DESONOX, sunt parti ale
concluziilor BAT, dar avantajele, dezavantajele si aplicabilitatea lor trebuie verificate la un nivel local.

Pentru instalatiile cu combustie pulverizata a lignitului si a huilei, combinatia masurilor primare diferite este considerata BAT. Asta inseamna, de
exemplu, folosirea arzatoarelor avansate cu continut mic de NO
x
, dar tinand cont de emisiile relativ scazute de NO
X
ale instalatiilor care ard lignit
comparate cu instalatiile care ard carbune solid, SCR nu a fost considerat BAT intr-un sens general pentru arderea lignitului.

Pentru aplicarea arzatoarelor avansate cu continut scazut de NO
X
la cazanele existente, ar trebui sa fie notat ca in instalatiile mai vechi cuproarele au
fost construite cat mai mici posibile (programate pentru o intensitate mare de ardere). De aceea temperatura focarului poate fi redusa doar pana la o
anumita limita. In plus adancimea focarului poate fi adaptata incet la flacari mai lungi decat a fost proiectat initial. Pentru focare mai vechi, aplicarea
arzatoarelor moderne cu vartej, care nu au flacari mult mai lungi decat cele din arzatorul initial sunt considerate BAT.

Inaltimea focarelor in focarelor vechi este de obicei mica si poate preveni instalatia de orificiile de dozare a aerului deasupra focului (OFA). Chiar daca
este spatiu pentru gurile pentru aer de supraardere (OFA), timpul de stationare al gazelor de combustie in partea de sus al focarului poate sa nu fie destul
de lung pentru o combustie completa. In cazanele care au fost construite mai tarziu, cand se stia mai mult despre formarea NO
X
, cuptoarele sunt in
general mai mari si pot fi obtinute niveluri scazute de emisii de NO
X
.Cele mai bune rezultate se pot obtine cand combustia scazuta de NO
X
este
integrata in proiectarea cazanului, de ex. in instalatii noi.

Pentru instalatii mici fara variatii mari de supus si cu o calitate stabila de combustibil, tehnica SNCR poate fi vazuta ca o masura aditionala pentru
reducerea de emisii NO
X
.

Capitol 4
286 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Folosirea masurilor primare, pentru huila sau lignit, tinde sa cauzeze combustie incompleta rezultand un nivel mai ridicat de carbon nears in cenusa
znuratoare si emisii de monoxid de carbon. Cu o proiectare buna si cu controlarea combustiei aceste impacturi negative se pot evita de cele mai multe
ori. Cantitatea de carbon nears in cenusa variaza in functie de combustibil si este putin mai mare decat in masurile primare. Pentru majoritatea optiunilor
de utilizare pentru cenusa zburatoare, nivelul asociat BAT de carbon nears in cenusa este sub 5 %. Nivelurile sub 5 % de carbon nears pot fi in mod
normal atinse, dar cu o anumita huila si numai cu pretul emisiilor mai ridicate de NO
X
. In principal masurile de reducere de NO
X
au de asemenea un
impact asupra eficientei energetice a procesului. Daca combustia ramane incompleta eficienta energetica ramane mai scazuta. O crestere normala in
cantitatea de carbon nears pentru a obtine o combustie scazuta de NO
X
are un impact negativ de aproximativ 0.1 0.3 % asupra eficientei instalatiei.
Pentru combustia in pat fluidizat (FBC) a huilei si a lignitului, combustia cu introducere a aerului deasupra flacarii este considerata a fi BAT. In acest
caz combustia incepe in conditii stoichiometrice la piroliza in patul turbulent sau in patul turbulent, in partea de jos a patului circulant. Restul de aer
pentru combustie este adaugat mai tarziu pentru a atinge in final conditii supra stoichiometrice si pentru a completa combustia.

In paturi fluidizate circulante, materialul patului circulant asigura o temperatura constanta de distributie care tine in mod normal cuptorul la o teperatura
sub 900
o
C, care previne, la o extindere mare, formarea de NO
X
termic. Pe de alta parte, temperaturile scazute pot genera aparitia de N
2
O si cresterea
cantitatii de carbon nears.Optiunea combustiei in pat fluidizat este, deaceea, un act balantator intre cerintele partial conflictiuale de NO
X
, N
2
O, controlul
de SO
2
, si controlul de hidrocarburi nearse, CO si mangal. In cazanele FBC, nivelurile de emisii de N
2
O de 30 150 mg/Nm
3
pot aparea depinzand de
combustibilul folosit (hila tare sau lignit).

In inaltimea de garda a patului turbulent deasupra patului in sine, combustia gazelor de piroliza pot produce temperaturi in exces de 1200
o
C si
provancand astfel formarea de NO
X
termic. Ca o regula generala, formarea de NO
X
intr-un pat fludizat bine proiectat poate fi tinuta sub formarea de
NO
X
atinsa de arzatoarele cu NO
X
scazut.

Concluzia BAT pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
si nivelurile asociate de emisii sunt insumate in tabelul 4.69. Nivelurile BAT de emisii
asociate sunt bazate pe medii zilnice, conditii standard, un nivel O
2
de 6 % si reprezinta o situatie de incarcare tipica. Pentru centralele electrice de varf,
perioadele de pornire si oprire, la fel si pentru problemele operationale a sistemelor de curatare a gazelor de ardere, valorile de maxima pe scurta durata
care ar fi putut fi mai mari trebuie sa fie considerate
Tabelul 4.67
Tabelul 4.679: BAT pentru prevenirea oxidului de natriu si controlul centralelor cu combustie a huilei si a lignitului


Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 287
4.5.10 Monoxidul de carbon (CO)

BAT pentru minimalizarea emisiilor de CO este combustia completa, care merge impreuna cu o
proiectare buna a cuptorului, folosirea unei monitorizari de inalta performanta, tehnici de
control ale procesului si mentenanta sistemului de combustie. Din cauza efectului negativ pe
care il provoaca reducerea de NO
X
asupra CO, un sistem bine optimizat care reduce emisiile de
NO
X
va tine de asemenea si nivelurile de CO scazute la 30 50 mg/Nm
3
pentru combustia
pulverizata, si sub 100 mg/Nm
3
in cazul FBC. Pentru instalatiile care ard lignit si huila unde in
principal masurile primare sunt vazute ca BAT pentru reducerea emisiilor de NO
X
, nivelurile de
CO pot fi mai ridicate (100 200 mg/Nm
3
).


4.5.11 Acid fluorhidric (HF) si Acid clorhidric (HCl)

Pentru centralele cu combustie, procesul cu scruber ud (in special pentru instalatiile de peste
100 MW
th
) si uscatorul cu jet de aer au fost considerate BAT pentru reducerea de SO
2
. Aceste
tehnici dau de asemenea o rata mai mare de reducere pentru HF si HCl (98 99 %). Prin
folosirea scuberului ud sau a uscatorului cu pulverizator, nivelurile asociate de emisii de HCl
este de HCl is 1 10 mg/Nm
3
si pentru HF 1 5 mg/Nm
3
. Daca un FGD nu este aplicat, de
exemplu varul uscat este introdus in cazanul FBC, nivelurile emisiilor pentru HCl si HF pot sa
fie mult mai mari.

Pentru masurarea nivelurilor elevate de HF sau HCl in fascicul, problema ar puta fi si legata de
o scurgere interna de gaz de ardere in schimbatorul de caldura rotativ gaz-gaz. Din aceasta
cauza, gazul de ardere brut se va duce direct in fascicul fara sa reduca continutul de SO
2
, HF si
HCl. Din aceasta cauza, un tip nou de schimbator de caldura gaz-gaz a fost considerat o parte
din concluziile BAT. In orice caz, din motive operationale si economice, inlocuirea se ia in
calcul numai cand schimbatorul de caldura trebuie schimbat sau inlocuit oricum. Noul
schimbator de caldura gaz-gaz ar putea fi o combinatie de extractor de caldura (extractor din
mai multe tevi de caldura) si de reincalzitor, sau folosirea de tevi de incalzire. Cea mai buna
optiune in acest caz este deversarea gazului de ardere via turnurilor de racire daca este posibil.
In acest caz nu este nevoie de reincalzirea gazului de ardere si din aceasta cauza nu este nevoie
de un schimbator de caldura gaz-gaz.

Pentru ca injectarea de calcar pentru CFBC a fost considerata BAT pentru reducerea de SO
2
in
locul scruberului ud a combustiei pulverizate, nivelul asociat de HCl este intre 15 30 mg/Nm
3
.


4.5.12 Amoniacul (NH
3
)

Dezavantajul sistemelor SNCR si SCR este emisia de amoniac nereactionat in aer (scurgere de
amoniac). Concentratia de amoniac asociata cu folosirea BAT este considerata a fi sub 5
mg/Nm
3
pentru a evita probleme in utilizarea cenusii zburatoare si a posibilelor mirosuri a
gazelor de ardere in mediul inconjurator. Scurgerea de amoniac este de obicei un factor limitant
in utilizarea tehnicii SNCR. Pentru a evita scurgerea de amoniac cu tehnica SNCR un strat
scazut de catalizator SCR poate fi instalat in apropierea preincalzitorului cazanului. Cum acest
catalizator reduce scurgerea de amoniac, reduce de asemenea si cantitatea corespunzatoare de
NO
X



4.5.13 Poluarea apei

Diferite curente de apa reziduala ( vezi capitolul 1) sunt generate de centralele cu ardere a
lignitului si a huilei. Pentru a reduce emisiile in apa si a evita contaminatia in apa toate masurile
care au fost prezentate in Sectiunea 3.10 sunt considerate BAT si sunt insumate in urmatorulul
tabel:

Capitol 4
288 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiul principal
al mediului Instalatii noi
Instalatii
existente
FGD ud
Apa tratata prin flocuare,
sedimentare, filtrare, schimb de ioni
si neutralizare
Indepartarea fluarului,
metale grele, COD si
particule
BAT BAT
Reducerea de amoniac prin striparea
aerului, precipitarea si biodegradarea
Continut redus de
amoniac
BAT doar daca continutul de amoniac
in apa reziduala este mare datorita
SCR/SNCR folosit in amonte pentru
FGD
Operare bucla inchisa
Debit redus de apa
reziduala
BAT BAT
Amestec de apa reziduala cu cenusa
de huila
Evitarea deversarii
apei reziduale
BAT BAT
Eliminarea cenusii din apa reziduala si transportul
Circuit de apa inchis prin filtrare sau
sedimentare
Deversarea redusa a
apei reziduale
BAT BAT
Regenerarea demineralizatorilor si agentilor de epurare a condensatului
Neutralizare si sedimentare
Deversarea redusa a
apei reziduale
BAT BAT
Decantare
Neutralizare BAT numai cu operare alcalina
Cazane de spalare, incalzitoare de aer si precipitatoare
Neutralizare su operare bucla inchisa
sau inlocuirea cu metode de curatare
uscata
Deversarea redusa a
apei reziduale
BAT BAT
Apa de pe suprafata amplasamentului
Sedimentarea sau tratarea chimica si
utilizarea interna
Deversarea redusa a
apei reziduale
BAT BAT
Tabelul 4.68: BAT pentru tratarea apei reziduale

Dupa cum a fost mentionat in Sectiunea Error! Reference source not found., depozitarea
huilei si a lignitului pe suprafete izolate cu drenaj si colectare drenata a fost considerata a fi
BAT. Orice suprafata de scurgere (apa de ploaie) din apropierea depozitelor care spala particule
ar trebui sa fie colectate si tratate (sedimentate) inainte sa fie deversate. Nivelurile emisiilor
asociate BAT in apa deversata sunt considerate a fi sub 30 mg/l.

Cantitati mici de apa (de spalat) contaminata cu ulei nu poate fi prevenita sa apara ocazional la
centralele energetice. Puturile de separare a uleiului sunt in general suficiente pentru a evita
orice stricaciuni ale mediului.

Concluziile BAT pentru desulfurarea cu scrubere ude este relationata cu aplicarea instalatiei de
tratare a apei reziduale. Instalatia de tratare a apei consta in tratari chimice diferite pentru a
indeparta metalele grele si de a descreste cantitatea de materie solida din apa de intrare.
Instalatia de tratare include o ajustare a pH-ului, precipitarea metalelor grele si indepartarea
materiei solide si a precipitatorul din apa reziduala. Cu tehnologia moderna urmatorii parametrii
sunt monitorizati (unde nu este ceruta monitorizarea tuturor componentilor in mod continuu):
pH, conductivitate, temperatura, continut solid, continul de clor, concentratii de metal greu (cum
ar fi As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, V, Zn), concentratie de fluor, si nevoia chimica de oxigen
(COD). Apa reziduala dintr-un FGD umed tratat prin filtrare si neutralizare are totusi un
continut de COD care are nevoie mai departe de tratare. Calitatea apei reziduale dupa ce a trecut
prin instalatia de tratare reziduala variaza foarte mult in functie de calitatea combustibilului,
procesul de desulfurare folosit si de deversarea apei reziduale. In orice caz, nivelurile emisiilor
asociate cu folosirea BAT a instalatiei de tratare a apei reziduale sunt insumate in tabelul 4.70.


Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 289

Emisiile catre apa de la o instalatie de tratare
a apei reziduale cu FGD ud (mg/l)
Corpuri solide 5 30
COD <150
Compusi de azot <50
Sulfat 1000 2000
Sulfit 0.5 20
Sulfura <0.2
Fluor 1 30
Cd <0.05
Cr <0.5
Cu <0.5
Hg 0.01 0.02
Ni <0.5
Pb <0.1
Zn <1
Tabelul 4.69
Emisiile catre apa de la o instalatie de tratare
a apei reziduale cu FGD ud (mg/l)
Corpuri solide 5 30
COD <150
Compusi de azot <50
Sulfat 1000 2000
Sulfit 0.5 20
Sulfura <0.2
Fluor 1 30
Cd <0.05
Cr <0.5
Cu <0.5
Hg 0.01 0.02
Ni <0.5
Pb <0.1
Zn <1
Tabelul 4.69: Nivelurile asociate de emisii ale unei instalatii BAT FGD de tratare a apei reziduale
date ca mostre de compozitie reprezentative pentru 24 de ore


Celelalte tehnici descrise pentru tratarea apei reziduale in Capitolul 3 pot fi considerate, in
general, deasemenea BAT pentru acest sector.


4.5.14 Reziduuri din combustie

Sunt diferite posibilitati de folosire a diferitelor prodese auxiliare. Fiecare optiune de utilizare
diferita are criterii specifice diferite pentru calitatea de cenusa de care are nevoie. Este imposibil
de a acoperi toate aceste criterii in documentul BAT. Criteriile de calitate sunt de obicei
conectate la proprietatile structurale ale cenusii si la continutul de substante nocive, cum ar fi
cantitatea de huila nearsa in cenusa, solubilitatea metalelor grele, etc.

Carbonul cu continut ridicat de cenusa poate fi recuperat din fluxurile de cenusa. Acesta
produce o cenusa bogata in carbon care poate fi reciclata in cazan pentru a recupera energia din
carbon si un flux de cenusa cu continut scazut de carbon care este mai putin restrictionat in
optiunile de refolosire benefica.

Produsul final al procesului cu scruber ud este gipsul, care este un produs comercial pentru
instalatie. Poate fi vandut si folosit in locul gipsului natural. Reziduurire lichide din FGD pot fi
in intergate in gips in limitele permise. Practic gipsul produs in centrale electrice este folosit in
Capitol 4
290 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
mare prate in constructii. Puritatea gipsului limiteaza cantitatea de calcar care poate fi introdusa
in proces.

Produsul final al procesului de desulfurare semi uscat este folosit in diferite scopuri in
constructii inlocuind mineralele naturale, cum ar fi constructia de drumuri, lucrari pe pamant la
campurile de depozitate, umplerea puturilor miniere si pentru pentru digurile de excavare in
constructiile impermeabile.








4.6 Tehnici aparute pentru combustia huilei si a lignitului

4.6.1 Instalatii pilot pentru preuscarea lignitului cu ajutorul caldurii de
temperatura joasa

Tehnologia preuscarii lignitului conduce la o crestere a eficientei instalatiilor care ard lignit cu
aproximativ 4 sau 5 procente, in teorie. Scopul tehnicii este sa usuce lignitul care ajunge ud
direct din mina, cu caldura de temperatura joasa de 120 to 150 C in loc de gaze de ardere
fierbinti de 1000 C. Mai mult, scopul este ca energia necesara sa evapore continutul de apa a
lignitului sa fie recastigata din vaporii condensati. Exista doua procese pentru acest lucru:

Primul, scoaterea apei dpdv. mecanic si termic este in curs de dezvoltare. Instalatia pilot pentru
acest proces produce 12 t/h de lignit uscat la un continut de apa de aproximativ 22%. Lignitul
este incalzit si presat la 60 bar si 200 C pentru a separa apa. La sfarsit carbunele astfel tratat
este reincalzit.

Al doilea proces pentru uscarea lignitului este intr-un stadiu de dezvoltare mai avansat. El
implica uscarea lignitului intr-un dispozitiv cu pat fluidizat cu utilizarea interna a caldurii
reziduale. Aburul pierdut din uscator este separat de particulele care contin lignit de catre un
precipitator electrostatic.

Dupa aceea, este recompactat de un compresor care functioneaza intr-un proces cu pompare
deschisa la caldura si este in final condensat in spiralele tevii care sunt folosite ca suprafete de
incalzit in uscator. Caldura de condensare este transmisa in acest fel in patul fluidizat pentru a
usca lignitul. O parte din aburul evaporat este folosit pentru a fluidiza lignitul si este introdus in
dispozitiv cu ajutorul unui ventilator. O instalatie pilot a acestei tehnologii produce 90 t/h de
lignit uscat la un continut de apa de 12 %. Ambele procese sunt aratate in urmatoarea figura.

Capitolul 4
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 291

Figure 4.50: Instalatie pilot pentru uscarea lignitului
[137, Elsen, et al., 2001]


4.6.2 Controlul simultan pentru SO
X
, NO
X
si mercur

Sistemul de tratare a gazului de ardere captureaza simultan din arderea combustibilor proveniti
din fosile oxizii de sulf si oxigen, metalele grele, cum ar fi mercurul. Acest sistem este un
control al emisiilor post-ardere cu rate de retinere a mai multor poluanti in timp ce produce
produse auxiliare care se pot vinde. Este demonstrat in SUA [189, Caldwell, 2001].


Descrierea procesului

Sistemul este un proces de oxidare a fazei de gaz pentru a retine simultan 99 % din azot si oxizii
de sulf precum si vaporii bazici si metalele grele (100 % mercur). Ratele de retinere sunt de
99 % SO
x
si 98 % NO
X
si au fost demonstrate la nivel de laborator peste un interval larg de
temperaturi gasite in gazele de ardere. Costurile de inginerie estimate pentru constructia unei
centrale energetice de 500 MW la scara de ansamblu este cu 30 50 % mai mica la costurile
capitale si cu 1/6
th
la costurile de operare comparate cu calcar/SCR. Principalele aplicatii sunt
unde se arde combustibilul fosil, cum ar fi carbunele si gazul natural, pentru generarea de
electricitate. Alte aplicatii sunt in incineratoare municipale, cazane publice, etc.

Avantajele sistemului

Rate de retinere simultana mari 99 %
vor fi capturate metale grele cum ar fi mercurul
produce produse auxiliare care se pot vinde
nu foloseste var/calcar
nu contribuie la emisiile de CO
2

nu foloseste catalizatori care produc reziduuri daunatoare
reactivul este reciclat
foloseste tehnologii dovedite pentru coproduse
Poate fi adaptata la majoritatea instalatiilor
Are costuri mai scazute decat alte tehnologii.


Lignit uscat
Lignit brut
uscat in pat fluidizat
Apa uzata
Lignit
brut
Deshidratare
mecanica termica
Lignit uscat
Apa uzata
Apa de racire
Capitolul 5

5 TEHNICI DE ARDERE PENTRU BIOMAS I TURB

5.1 Procese si tehnici utilizate

5.1.1 Descarcarea,depozitarea si manipularea biomasei si turbei

Abordarea transporului de combustibil, ncrcrii, depozitrii, i manipulrii biomasei si
turbei este diferit de aceea a carbunelui datorit mai multor motive. Mai ales turba este
reactiv i se poate auto aprinde sau se poate descompune dac este depozitata o perioada mai
lung de timp. n mod normal, turba pentru cteva zile de consum este de fapt depozitat n
termocentral. Turba este depozitat de obicei n halde acolo unde ea se produce, chiar i pe
durata a ani de zile.

5.1.1.1 Transportarea i manipularea biomasei i turbei

Turba i combustibilul lemnos este transportat de camioane articulate, vagoane, pentru
transportul pe cai ferate sau, pe distante scurte de tractoare cu remorc. Turba are multe
caracteristici ce necesit un echipament special de transportare i manipulare. Acestea includ:

Valoare calorific relativ sczut;
Densitate sczut;
Tendina de a nghea (datorit coninutului ridicat de umezeal);
Risc de combustie spontan;
blocare;
Tendina de frmiare;
Adeseori amestecat cu cantiti mari de lemne i pietre.

Efectele transportului de turb depind de metodele de transport i de distan. Impactul pe care l
are transportul de turb pe calea ferat asupra mediului are o importan sczut, pentru c doar
ceva zgomote vor fi generate. Transportul pe osea cauzeaz zgomot i emisii poluante. Cu toate
acestea analizele efectuate asupra ciclului atmosferic, arat c emisiile atmosferice generate de
exploatarea si transportul turbei au o importan minor comparativ cu emisiile provenite din
arderea turbei.

La staia de primire a combustibilului de la centrala energetic, turba este descarcat de obicei n
sortatoare, unde este amestecat cu alte tipuri de combustibil precum biomasa sau este trimis
direct n hala cazanelor. Orice pietre sau bucati de lemn mai mari trebuie sortate i scoase afar
din turb. Dup descarcarea lor n cadrul centralei energetice, turba si lemnele trec prin
sortatoare i maini de sfaramat n drumul lor spre depozit. Lemnul sortat poate fi reciclat pe
post de combustibil, dup ce a fost mrunit. Un sistem tipic de manipulare a combustibilului
(co-incinerare de turb, lemn i crbune) este prezentat n Figura 5.1.
Capitolul 5



Figura 5.1.: Sistemul de manipulare al turbei, lemnului i crbunelui [58, Eurelectric, 2001]

Silozurile nchise i zonele de depozitare prevzute cu mecanisme de desprfuire sunt necesare
cnd se depoziteaz biomas fin. Talajul i scoara de copac sunt depozitate pentru perioade
mai lungi de timp n locuri de depozitare deschise, n timp ce locurile de depozitare nchise vor
fi folosite pentru a depozita combustibilul fosil sortat i mrunit folosit pentru uz comun.

Combustibilul este transferat n mod normal de la depozite/silozuri ctre cazane folosind
transportatoare pe banda rulant. Praful generat n timpul descrcrii i manipulrii turbei poate
avea un impact negativ pe plan local in zona centralei. Transportatoarele pe band rulant
nchise pot fi folosite pentru a reduce impactul asupra mediului nconjurtor datorit prafului
produs de materialul cu care se lucreaz.

Un mare pericol n termocentralele ce folosesc drept combustibil turba l reprezint riscul
de foc i explozie a acesteia. Turba uscat se aprinde foarte uor chiar i nainte de a ajunge la
cazan; fie pe benzile rulante care transport turba sau chiar i n camioanele articulate care
transport turba. Prin urmare, exist o msur de siguran general care prevede ca umiditatea
minim a turbei n timpul transportului ctre fabric s fie de minim 40%. Aceast msur
elimin posibilitatea de ridicare a prafului din combustibilul fosil transportat i reduce totodat
posibilitatea aprinderii accelerate n cazul auto-aprinderii.

5.1.1.2 Transportul i manipularea paielor

Modul de transportare, descrcare i depozitare a paielor este diferit fata de cel al crbunelui,
biomasei i turbei. Manipularea paielor pentru centralele CHP mari se bazeaz aproape complet
pe baloi, fiecare cntrind aproximativ 400 - 700kg. Camioanele transporta n general 20 sau 24
de astfel de baloi de pe cmpuri sau de la locurile de depozitare ale fermierilor ctre instalatie.
Camioanele sunt descrcate de o macara suspendat special, care alturi de capacitatea sa de
manipulare mai relizeaz n mod simultan i un test al calitii (greutatea i umiditatea) paielor.
Datele obinute din verificarea calitii paielor sunt centralizate intr-un computer. Baxurile de
paie (10 sau 12 baloi per bax) sunt fie transferate ntr-un loc liber dintr-un depozit de paie sau
sunt transferate direct catre echipamentul de procesare. Depozitarea se face n marea ei
Descarcarea turbei,
carbunelui si lemnului
Sita separare
Turba/lemn
Turba/lemn
Turba/lemn
Concasor Sita separare
Sita separare
Resturi
Zona biocombustibil
Carbune
Banda transportoare
Depozit carbune
Resturi macinate
Concasor cu separare pe role
Banda transportoare
Buncar carbune
Descarcare melcata
Depozitare
turba/ lemn
Turba inabusita
Capitolul 5

majoritate automat i este gndit pentru a ine balotii pentru 2-3 zile de ncrcare la capacitate
maxim a boilerului.

5.1.2 Pre-tratarea biomasei i turbei

Umiditatea turbei i a combustibilului lemnos este mare. Uscarea biomasei i turbei poate fi
fcut n siguran, in functie de sistemul de alimentare cu combustibil fosil si astfel nu este
necesar depozitarea combustibilului uscat. Usctoarele cu abur sunt sigure i au un impact
redus asupra mediul nconjurtor. Acestea ofer avantaje atunci cnd sunt conectate la ciclul de
aburi, mai ales n functionarea CHP, unde energia de uscare poate fi reciclat sub forma de
cldur. i totui, n ciuda tuturor beneficiilor legate de eficien, sistemele de uscare a
combustibilului cu regenerare s-au dovedit rareori atractive din punct de vedere economic.

O alt metod folosit, se bazeaz pe uscarea cu gazul de ardere, care ulterior este trimis pe co.
Totui o problema, o constituie posibila generare de emisii organice, cum ar fi ceara i compuii
aromatici. Acestia pot creea probleme, pentru c ceara se lipete de pereii canalelor de evacuare
a gazelor de ardere i creeaz un risc potential de incendiu n filtrul electrostatic, iar compuii
aromatici pot duce la un miros neplcut pentru vecini.

Deseori, se utilizeaz prese pentru a ndeprta umezeala din cherestea pentru a obine o eficien
sporit a centralei. Totui, daca presa nu este meninut n stare de funcionare i nu este
utilizat cum trebuie pentru a reduce nivelul de umezeal mai jos de pragul de 50%, atunci
detrimentele acestor tehnici de tratare preliminar a combustibilului nainte de a fi folosit (o
valoare mare BOD se elibereaz sub form de ap i energie folosit mare i mentenan)
diminueaz avantajele ateptate n urma tratrii preliminare a combustibilului, avantaje obinute
n eficiena arderii combustibilului.

Baloii de paie sunt transportai din locul de depozitare de o macara i benzi rulante i sunt
frmiate inainte de a fi introduse n focarul cazanului.

Este bine ca paiele s fie inute pe cmp pentru aproximativ o lun dup treierat, pentru ca
ploaia scade cantitatea alcaliilor solubile n ap din cenua din paie. Aceste alcalii sunt
duntoare condiiilor de ardere deoarece reduc temperatura de topire a cenuii care apoi creste
riscul de saturare cu fluide fapt ce va afecta cazanul. Cantitatea de alcaline solubile n ap
influeneaz puternic rata de corodare a suprancalzitoarelor. Ploaia de asemenea, recircula
cantitatea de alcalile solubile napoi n pmnt acestea fiind folosite pentru dezvoltarea unei noi
culturi. n afar de uscarea natural a paielor pe cmp, nici un alt procedeu de uscare a paielor
nu este suficient de eficient pentru a fi luat n considerare.

5.1.3 Aspectele speciale n combustia i gazificarea biomasei i turbei

5.1.3.1 Arderea pe grtar

Arderea pe grtar este cel mai vechi principiu de nclzire, folosit n cazane nc din cele mai
vechi timpuri. A fost cel mai popular sistem de ardere pentru cazane mici pn la nceputul
anilor 80, cnd combustia n pat fluidizat au nceput s fie din ce n ce mai populare, nlocuind
n mare partea focarul cu grtar. Astzi marea majoritate a cazanelor noi ce folosesc combustibil
solid, cu o putere termic mai mare de 5 MW sunt cazane cu pat fluidizat. Cu toate acestea,
focarul cu grtar n aceasta gam de mrime este oarecum mai popular n unele ri (de ex.
Suedia, Danemarca) i cu anumii combustibili speciali (de ex. achii, paie, placaj i resturi de
placaj, i deeuri lemnoase domestice). n prezent, grtarele i focarele cu ncrcare mecanic se
mai folosesc rareori la instalatiile mari de ardere cu putere termic mai mare de 50 MW.

Procesul de ardere n focarele cu grtar nu este la fel de bine controlat ca n cazul arztoarelor
cu pulverizare de combuistibil sau n cazul paturilor fluidizate. Procesul chimic al arderii i
temperatura poate varia chiar i pentru acelai tip de particule ale combustibilului, depinzand de
poziia lor pe grtar. Pe grtar, toi combustibilii vor fi mai nti uscai si apoi pirolizati, iar n
Capitolul 5

final crbunele rezultat va fi ars pe grtar. Carbonizarea ofera combustibilului o energie ce poate
ajunge la aprozimativ 80% dac folosim biocombustibilii. Controlul modern al focarelor cu
grtar garanteaz o alimentare optim cu aer pentru ardere, i prin urmare, un coninut redus de
componente nearse n gazele evacuate.
Principiile de utilizare tipice folosite pentru arderea crbunelui n focare cu grtar difer
de cele folosite pentru arderea biocombustibililor. Gratarele nclinate se folosesc de obicei
pentru biocombustibili. Acetia pot fi activai static sau mecanic. Dac se folosesc grtarele
mobile, acestea se alimenteaz cu un strat omogen. Ca o alternativ, combustibilul poate fi
aruncat pe grtar de un aa zis distribuitor localizat pe peretele cuptor (sistem cu gratar rulant
cu sistem de distributie). Distribuitorul arunc combustibilul pe grtar n sensul opus micrii
acestuia. n acest fel se poate atinge cel mai lung timp de ardere pentru particule mari, pentru c
ele sunt aruncate la distan mai mare n apropierea intrrii grtarului mobil.


Figura 5.2: Focar cu grtar rulant pentru combustibil solid dotat cu sistem de distribuie i stocare a
combustibilului
[79, Bell and Chiu, 2000]

5.1.3.2 Arderea paielor

Pentru co-incinerarea paielor cu crbuni, exist un numr de tehnologii de conversie, dar n
cazul n care paiele sunt utilizate ca unic combustibil, tehnologia focarelor cu grtar este cea mai
des folosit soluie. Aceasta se datoreaz tendinei de frmiare i respectiv aglomerare a
paielor. Dac se iau masuri de prevenire speciale, cum ar fi folosirea unor dispozitive speciale
sau a unor aditivi, instalaiile FBC au fost folosite pentru arderea cu paie.

n mod normal este utilizat un grtar cu vibrant, rcit cu apa, iar temperatura aburului trebuie s
fie meninut sub valoarea de aproximativ 500 C pentru a menine coroziunea n limitele
acceptabile. Supranclzitoarele trebuie s fie proiectate cu spaii foarte mari, datorit formrilor
de depuneri. Cele mai puternice supranclzitoare, nu sunt curate folosind dispozitive specifice
de curare a funinginii, pentru c depunerile de pe suprafa creeaz un strat protector
mpotriva coroziunii.

5.1.3.3 Arderea cu turb pulverizat

La sfritul anilor 70, arderea pulverizat s-a dovedit a fi cea mai buna soluie dintre
tehnologiile de ardere, pentru c era tehnologia standard de ardere a crbunelui. Marea
majoritate a centralelor de dimensiuni mari ce foloseau pe post de combustibil turba n anii 70
i n prima jumtate a anilor 80, se bazau pe cazane cu pulverizare. Arderea cu pulverizare de
Combustibil (lemn) b)Pat combustibil
c) Furnizare aer primar
Aer secundar Evacuare cenusa
Capitolul 5

combustibili reactivi precum turba, s-au dovedit totui a fi problematice din cauza dificultilor
ntmpinate n sistemul de uscare. Un alt dezavantaj l constituia i necesitatea unui combustibil
de rezerv, datorit schimbrii calitii combustibililor. Spre sfritul anilor 80, necesitatea
pentru controlul emisiilor de gaze n atmosfer a fcut situaia i mai grea.

Arderea pulverizat este rareori folosit pentru resturile lemnoase. Instalaiile sunt aproape tot
timpul prea mici pentru ca sistemul de pulverizare al combustibilul s poat fi fezabil [60,
Alakangas, 1998]. Totui, cteva uzine nc mai mrunesc achiile i folosesc arderea prin
pulverizare.

Reducerea sulfului din cuptoare se poate realiza prin injectarea cu calcar sau dolomit, dar
metoda este extrem de ineficient i neeconomic. Este chiar posibil s fie sporit coroziunea
prin cloruri datorit acestor absorbani. Principiul este acelai ca i la metoda utilizat pentru
paturi fluidizate, nsa factorii limitatori sunt densitatea mai sczut a suspensiei i efectele de
sinterizare cauzate de temperatura mai ridicat din focar fa de cea din arderea cu pat fluidizat.

5.1.3.4 Arderea cu pat fluidizat

Exist dou mari tipuri de cazane (FBC) de ardere cu pat fluidizat turbulent (BFBC) i cu
circulare (CFBC). Arderea n pat fluidizat este n principal folosit, pentru aplicaiile industriale,
unde diferii combustibili solizi precum carbunele, lignitul, turba i n deosebi biomasa sunt ari.
n Finlanda, cazanele BFBC sunt mult mai populare, pentru arderea biomasei i a turbei, n
special pentru cazane de dimensiuni reduse i n industria n care disponibilitatea ridicat este
important. Cazanele de tip CFBC sunt mult mai des ntlnite n centrale mari unde
capabilitatea de ardere a carbunelui este important. n Suedia, cazanele de tip CFBC, sunt cele
mai utilizate n prezent.

Arderea prin turbulen n pat fluidizat (BFBC) este o tehnologie modern de ardere potrivit n
special pentru arderea biocombustibililor cu ardere neomogen. BFBC const dintr-un pat nalt
de 0.5 - 1.5 m situat pe o plac de distribuie a aerului fluidizat. Presiunea aerului este de
aproximativ 1 m/s. Densitatea patului cu turbulene este de aproximativ 1000 kg/m3. Materia
prima cel mai des folosit pentru paturile fluidizate este nisipul, cenua, combustibilul,
dolomitul, calcarul, etc. Mrimea particulelor distribuite prin patul fluidizat, este n mod normal
ntre 0.5-1.5 mm datorit faptului c particulele mai mici sunt duse odat cu gazul distribuit, iar
particulele mai mari se depun pe masa de distribuire.

Arderea n pat circulant fluidizat (CFBC) difer de BFBC din doua puncte de vedere. Mrimea
particulelor de material transmise prin pat sunt mai mici, ntre 0.1 - 0.6mm, iar viteza fluidizrii
este mai mare, ntre 4 - 6m/s. Aceste schimbri afecteaz condiiile de fluidizare astfel nct o
parte din materialul patului este de la pat, tranzitnd prin focar catre a doua trecere a cazanului.
Aceste particule ies din focar i sunt separate de fluxul de gaze de un ciclon sau de o alt
metod de separare, cum ar fi razele U, i apoi sunt recirculate napoi catre pat fluidizat.
Separarea poate fi realizat n mijlocul celei de a doua treceri i partial poate fi fcut n dreptul
orificiului de evacuare al cazanului, unde filtre electrostatice i textile pot fi de asemenea
utilizate.

n anii 80, tehnologia FBC a preluat piaa dedicat arderii turbei i lemnului de la instalaiile cu
pulverizare i cu gratare de foc, astfel nct acum FBC se folosete n principal n noi instalaii.
Aceste cazane au o putere termica mai mica de 200MW, i produc att electricitate ct i
cldur ctre industria local sau ctre sistemele de termoficare. Cazanele cu foc fcut din turb
sunt de obicei proiectate pentru a funciona i cu ali combustibili cu valoare caloric redus.
Pcura este de obicei folosit ca un combustibil de pornire auxiliar.

n plus, multe din generatoarele vechi cu aburi ce folosesc arztoare cu pulverizatoare de turb
asociate cu usctoare de turb au fost reconstruite pentru a folosi FBC.

Capitolul 5

FBC este tolerant n ceea ce privete schimbrile n calitatea combustibilului i nu este nevoie
de uscarea combustibilului i de pulverizare.

Controlul SO
2
-ului i NO
x
ului n arderea cu pat fluidizat

Cnd un combustibil ce conine sulf este ars, se genereaz dioxid de sulf i trioxid de sulf. n
cadrul patului fluidizat recirculant, oxizii de sulf pot fi retinuti folosind dolomit sau calcar ca
materiale pentru pat. Dolomitul sau calcarul, este calcinat n pat datorit influenei cldurii, i
atunci calcarul calcinat reacioneaz cu oxizii de sulf i formeaz sulfatul de calciu. O reducere
de 90% este posibil doar dac se folosesc combustibili cu coninut mbogit de sulf.
Temperatura patului n cazul CFBului (850C) este optim pentru recuperarea sulfului bazat pe
calciu.

ntr-un pat turbulent, arderea apare n general n zona liber, iar suspensia dens exist doar n
patul cu turbulene. De aceea, eficiena recuperrii sulfurilor este mult mai mic n cazul BFBC,
dect pentru CFBC. Randamentul de reducere la BFBC este n general de 30-40%. O eficien
sporit necesit raport mai ridicat Ca/S de pn la 10 ori.

Formarea termica de NOx este evitat la arderea cu pat fluidizat din cauza temperaturii joase de
ardere. Nivelul sczut de ardere a Nox-ului este de asemenea mrit n cazul cazanelor cu pat
fluidizat prin trecerea aer necesar arderii. Trecerea n CFBC este ntotdeauna foarte puternic,
datorit amestecului orizontal srac de gaze pe o suprafa de suspensie mai dens. Suspensia
mai dens nnbuete turbulenele, iar zona de ardere a compusilor volatili de combustibil se
mpratie n sus pornind de la punctul de alimentare cu combustibil.

Azotul poate forma i el la rndul su gaz ilariant N
2
O. Cantitatea de azot care formeaz oxizi
de azot, descrete pn la o valoare nesemnificativ dac temperatura patului se intensific la
peste 950 C. Pe de alt parte, o temperatur de ardere mai mare poate cauza o intensificare a
emisiilor de oxizii de azot (NO i NO2). n cazul BFBC-urilor, riscul emisiilor de oxizii de azot
poate fi mai uor evitat pentru c temperatura la nivelul patului poate fi meninut mult mai sus
de valoarea de 950 C.
Introducerea intensa in trepte a aerului de ardere poate fi de asemenea implementat i n cazul
BFBC-urilor. Tehnologia ce genereaz emisii sczute de oxizii de azot n atmosfer, n cazul
BFBC-urilor, este inca in curs de dezvoltare, iar diferitele firme productoare de cazane au
grade diferite de reducere a acestor emisii.
Cyclone
FBC
Fuel
Lime-
stone
Bottom ash
Fly ash
recycling
Primary
air
Secondary
air
Fly ash
Feed-water preheating
Feed-water inlet
Superheater
Steam outlet

Figura 5.3: Cazanul cu pat fluidizat circulant
[59, Sfarsit LCP WG, 2000]

Combustibil
Calcar
Iesire abur
Supra-incalzitor
Introducerea apei de alimentare
Pre-incalzire apa de alimentare
Ciclon
Cenusa de la baza focarului
Reciclarea
cenusii
zburatoare
Aer
primar
Aer
secundar
Cenusa
zburatoare
Capitolul 5

5.1.3.5 Gazificarea biomasei

Gazificarea CFB-ului n atmosfer (ACFBG) este un proces n cadrul cruia combustibilul solid
este convertit n gaz prin oxidare parial. Aerul este folosit pentru fluidizarea patului n
reactorul CFB, i n mod simultan este folosit pentru a oxida combustibilul folosit, care este
transformat la o temperatur ridicat n gaz.

Sistemul de transformare n gaz a combustibilului n cazul CFB-urilor (Figura 5.4) este format
dintr-un reactor unde procesul de transformare are loc, o instalaie de desprfuire care separ
materialul patului circulant de gazul propri-zis, i o eav de retur, care returneaz materialul
circulant la baza reactorului. Dup instalaia de desprfuire, n prenclzitorul de aer intr gaz
cald, prenclzitor ce este localizat imediat sub instalaia de desprfuire. Aerul gazificat, este
trimis cu ajutorului unui ventilator de mare putere n partea de jos a reactorul printr-un tub de
distribuie a aerului.

Figura 5.4: Gazificatoare Foster i Wheeler
[192, TWG, 2003]

Temperatura de funcionare n reactor este n mod normal ntre 800 1000 C depinznd de
combustibilul folosit i de aplicaiei. Atunci cnd intr n reactor, particulele de combustibil se
usuc rapid dup care prima etap a reaciei are loc i anume carbonizarea. n timpul acestor
reacii, combustibilul este convertit n gaze, crbune i gudron. Dup aceast etap, n timp ce
produsele mai sus menionate urc n sus n reactor, o a doua etap de reacii are loc. Ca urmare
a acestor reacii, se produce un gaz inflamabil, care apoi intr n instalaia de desprfuire i iese
din sistem mpreun cu ceva praf mrunt. Majoritatea solidelor din sistem sunt separate n
instalaia de desprfuire i apoi sunt returnate n partea de jos a reactorului. Aceste solide conin
crbune, care se combin cu aerul fluidizat care este introdus prin orificile de intrare cu scopul
de a fluidiza patul. Acest proces de ardere genereaz cldura necesar pentru finalizarea
procesului de carbonizare precum i a altor reacii, n marea lor majoritate reacii endotermice.
Materialul patului circulant este folosit ca un trasportator de cldur i stabilizeaz temperatura
n proces. Cenua rmas se acumuleaz n focar i este scoas de la baza focarului.
Paturile fluidizate sunt totui foarte sensibile la temperatura redusa de dedurizare a
cenuei provenite din biocombustibili. Atmosfera reductoare din interiorul cenuarului scade i
mai mult temperatura de dedurizare a cenuei. Acest lucru limiteaz temperatura de gazificare
de mai sus. De mai jos, temperatura de gazificare este limitat datorit gazificrii incomplete, de
REACTOR
ALIMENTARE
BIOCOMBUSTIBIL
APA DE RACIRE
CICLONUL ECHICURENT
PRE-INCALZITOR AER
SUFLANTA AER GAZIFICARE
GAZ CU PUTERE CALORICA MICA
CENUSA LA BAZA FOCARULUI
MELC DE RACIRE A CENUSII DE LA BAZA
Capitolul 5

exemplu sporirea elementelor de gudron n gazul produs. Gudronul este duntor pentru
epuratoarele de gaze, dac se depune pe ele. Gudronul poate genera apariia cocsului n filtre,
atunci cnd este adoptat soluia de eliminare a prafului folosind temperaturi ridicate. De aici
tragem concluzia c, intervalul temperaturii de funcionare a gazificrii biocombustibililor este
foarte mic, i poate fi un dezavantaj economic mare atunci cnd vine vorba de investiii, mai
ales dac se compar cu tehnologia convenional aplicat n centrale electrice.

5.1.3.6 Co-generare (CHP)

Centralele electrice co-generative ofer o soluie aplicabil pentru centrale de dimensiuni mult
mai mici dect centralele electrice normale. Aceste tipuri de centrale sunt potrivite n special
pentru arderea turbei i biomasei. Avnd o central mai mic, turba i biomasa pot fi adunate
dintr-o zon mult mai mic, fapt ce ajut la meninerea costurilor la un nivel sczut i de
asemenea reduce mult impactul transportului de combustibil fosil asupra mediului nconjurtor,
acestea fiind de obicei unele dintre cele mai importante cheltuieli n arderea turbei i biomasei.

Turba i biomasa sunt folosite n zile noastre n producerea combinat att a cldurii ct i a
energiei electrice, acest lucru datorndu-se faptului c utilizarea acestui tip de combustibil este
foarte ridicat. Aceste tendine cel mai probabil vor continua. n 1998, aproape 75% din turba
adus n marile centrale termice ale Finlandei, de exemplu, a fost folosit n producia de CHP;
iar corespondentul procentului acesta pentru biomas a fost de 85%. n Irlanda turba este
folosit doar pentru producerea de electricitate.

5.1.3.7 Co-incinerarea biomasei i a combustibililor fosili

Unul dintre scopurile i realizrile principale a arderii la comun a biomasei, de
exemplu cu turba sau crbunele, a fost reducerea emisiilor de SO
2
i CO
2
. Datorit nlocuirii
principalului combustibil fosil, emisiile de CO
2
fosil au sczut, acest lucru datorndu-se
faptului c biomasa este considerat neutr din punct de vedere a emisiilor de CO
2
(emisiile de
CO
2
rezultate prin arderea biomasei sunt stopate atunci cnd o nou biomas crete). Reducerea
emisiilor de CO
2
reprezint n general argumentul principal pentru arderea la comun a biomasei,
chiar dac emisiile n atmosfer a altor componente s-ar putea mrii.

n multe cazuri, cantitatea de biomas care se poate procura la un pre rezonabil ntr-o locaie
oarecare, este prea mic pentru a construi o central termoelectric avnd ca unic combustibil
pentru ardere biomasa. O astfel de soluie ar fi i inaplicabil din punct de vedere economic.
Pentru a deveni aplicabil o astfel de central termoelectric trebuie s poat s combine la
ardere aceast resurs ieftin i care poate fi procurat local, care este biomasa, cu un alt
combustibil comercial. ns, exist multe restricii att tehnice ct i legate de mediul
nconjurtor referitoare la combustibilele ce pot fi arse la comun. Arderea la comun a biomasei a
fost aplicat cu succes la multe centrale termoelectrice FBC finlandeze, unde combustibilul
principal este turba, crbunele sau resturile de lemn rmase de la producere de cherestea i
hrtie.

Folosirea turbei promoveaz de asemenea i folosirea lemnului i deschide astfel porile ctre
utilizarea combustibililor mai scumpi. Datorit caracteristicilor sale, turba se poate arde la
comun cu lemnul. Din punct de vedere tehnic, ar fi mult mai dificil folosirea doar a lemnului
pe post de combustibil n fabricile deja existente datorit coroziuni i altor probleme de ordin
tehnic. Capacitatea de a arde turb asigur de asemenea i un flux continu de combustibil fosil
n zone unde combustibilul lemnos nu se gsete n cantiti suficiente comparativ cu cererea.

Este necesar o alta abordare a problemei atunci cnd combustibilul local, din motive tehnice,
nu poate fi ars la comun cu combustibilul principal comercial. n acest caz, este construit o
zon de ardere dedicat combustibilului local n legtur cu ntreaga termocentral. n
Danemarca au fost construite mai multe astfel de cazane de ardere separate, pentru arderea
paielor. Aceste cazane de ardere separate au fost construite n direct legtur cu centrale mari
termoelectrice ce folosesc ca combustibil principal comercial crbunele sau gazul. Gazificarea
Capitolul 5

biomasei i resturile rmase de la ali combustibili a fost demonstrat la dou centrale termice
din Finlanda i Austria.

Procesul arderii n pat fluidizat (FBC) ofer condiii excelente pentru a arde o mare varietate de
diferii combustibili ntr-un mod eficient cu emisii sczute. Co-incinerarea biomasei i
crbunelui este de asemenea o modalitate bun de a reduce anumite emisii de SO
2
.

Procesul cazanului CFBC poate fi proiectat pentru a deveni un caz ce suport mai muli
combustibili odat, de exemplu capacitatea maxim a boilerului poate fi atins doar cu crbune,
cu ardere la comun sau numai cu biomas. Co-incinerarea crbunelui i biomasei se face
folosind sisteme independente de alimentare, fapt datorat modului diferit de manipulare a celor
dou tipuri de combustibil. Aceste sisteme sunt de asemenea necesare pentru a asigura un mod
de funcionare flexibil i fr probleme pentru orice combinaie de combustibil posibil.






Figura 5.5: Cazan CFB industrial prevzut cu sistem de desprfuire modificat pentru arderea n comun a
mai multor combustibili
[103, Kvaerner Pulping Oy, 2001]

n procesul patului fluidizat turbulent (BFB), viteza fluidizrii este redus i de aceea nu mai
apare rentoarcerea de resturi datorate sistemului ciclon. Procesul BFB-ului este o aplicaie
foarte bun pentru utilizarea n arderea biomasei.

Emisiile sczute de Nox n procesul cu pat fluidizat sunt rezultatul temperaturilor sczute din
cazan i a fluxului de aer cu care se alimenteaz cazanul (n general sub 200 mg/N m
3
). Pentru
a reduce i mai mult emisiile de Nox, un sistem de injecie cu amoniac (SNCR) poate fi foarte
uor instalat (care poate aduce nivelul emisiilor pn la sau chiar i sub 100mg/Nm3, la un
procent de 6% O
2
). Emisiile de Sox sunt controlate de injecia cu calcar n cazan, unde condiiile
de desulfarizare sunt favorabile. Arderea la comun a biocombustibililor i a crbunelui va
reduce mai mult emisiile de SO
2
i consumul de calcar. n arderea la comun a crbunelui i
biomasei, toate emisiile importante sunt sczute, iar emisiile specifice de CO
2
sunt reduse n
raport cu arderea folosind drept combustibil numai biomasa.

Arderea in pat
circulant fluidizat
Aer secundar
Alimentare cu combustibil
Ecluza gaz
Indepartarea materialului grobier
Aer primar
Arzatoare de pornire
Reciclare parte solida
Perete membrana
Ciclon cu mai multe
intrari cu racire pe apa
Capitolul 5

0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
0 2 4 6 8 10 12 14
Limestone flow (t/h)
100 % Coal
70 % coal/30 % wood
S
O
2

e
m
i
s
s
i
o
n

(
m
g
/
N
m
3
,

d
r
y

6

%

O
2
)

Figura 5.6: Efectul de ardere la comun a biomasei asupra emisiilor de SO2 (500 MW, 1.2%S n crbune)
[103, Kvaerner Pulping Oy, 2001]

Unele ncercri de ardere mpreun a biomasei cu ali combustibili, n principal crbune
i lignit sunt prezentate mai jos:

1. Lemn n proporie de pn la 20% a fost ars ntr-o central termoelectric din
Danemarca. Este vorba de un cazan cu focarul n fa, cu o circulare natural i o
capacitate de 125 MWe. Lemnul pulverizat a fost ars n dou arztoare special adaptate.
Nu au fost observate efecte negative i se ateapt ca s fie posibil i arderea mpreun
cu procentaje mai mari dect cel prezentat mai sus. Emisiile de NOx au sczut cu 35%.
Paiele i ntr-o msur mai mic lemn (de salcm) sunt cei mai importani combustibili
din categoria biomasei din Danemarca. Coninutul ridicat de clorur de potasiu al
paielor este o cauz binecunoscut a problemelor serioase de evacuare i coroziune.

2. Testele cu paie au fost realizate ntr-o central termoelectric danez (150 MW
e
).
Arderea mpreun n proporie de pn la 25% a fost testat n campanii cu durate ntre
4 sptmni i 4 luni. Principalele concluzii au fost:
Emisiile de NO
x
i SO
2
au sczut, iar emisiile de HCl i praf au crescut;
A fost observat o uoar cretere a ratei de coroziune a
supranclzitorului. Durata total a testelor a fost prea scurt pentru a o
cuantifica (la o proporie de ardere comun de 10% a fost estimat o
cretere cu 50% );
n cazul arderii comune a unui procent de mai mult de 10% paie,
coninutul alcalin a cenuii degajate n atmosfer depete limita
pentru o aplicabilitate n producerea de ciment. Pentru producerea de
beton acest procentaj este de peste 20%.
Mostrele catalizatoare de NO
x
expuse la gazele evacuate indic o rapid
scdere a activitii.
3. Brichetele de biomas sunt arse mpreun ntr-o central termoelectric cu ardere pe
lignit n Germania (280 MW
e
). Nu exist probleme dac procentajul este sub 10%
(calculat n funcie de mas).
4. ntr-o central termoelectric din Grecia a fost folosit pe o perioad de aproximativ 6
luni un procentaj de pn la 7% (calculat n funcie de mas) de smburi de msline
presai (lemn obinut din presarea smburilor de msline). Centrala termoelectric
const din 3 uniti cu ardere de lignit cu o capacitate total instalat de 550 MW.
Caracteristicile deosebite ale smburilor de msline presai comparabile cu lignitul brut
au fost: valoarea lor caloric ridicat, coninutul sczut de umiditate a cenuii i
coninutul mare de materie volatil. n ceea ce privete compoziia cenuii au fost
descoperite concentraii de oxizi de metal alcalini mult mai mari i procentaje mai
sczute de compui de siliciu i aluminiu, acestea ducnd la scderea temperaturilor de
Carbune
Carbune
lemn
Flux calcar
e
m
i
s
i
i

u
s
c
a
t

Capitolul 5

topire. Testele nu au artat nici o schimbare la parametrii de operare a aburului
(curgere a masei fluidizate, temperatura i presiunea), parametrii de evacuare i n
coninutul de combustibil nears din cenu. Datorit coninutului foarte sczut de sulf
al smburilor de msline presai, emisiile de SO
2
au fost reduse.
5. Arderea comun a biomasei n cazane cu ardere de crbune pulverizat din Olanda este
realizat cu un procentaj de 3% calculat din punct de vedere termic. n unele centrale
biomasa este pulverizat mpreun cu crbunele. Referine la centrale cu mcinare
separat i cu gazificare a lemnului rezidual sunt prezentate n unele pri ale
capitolului. Iniiatice de lucru n proporii mai mari sunt n dezvoltare.
6. Lemnul a fost ars mpreun ntr-o central termoelectric din Statele Unite. Lemnul
este mrunit n mori separate i alimenteaz rndul cel mai de jos al arztoarelor. O
ardere comun n procentaj de pn la 10% nu produce nici o problem n afar de un
coninut ridicat de carbon nears ce se poate gsi n cenua nears (au fost observate
grmezi de tciuni n cenuar).
7. ntr-o alt central termoelectric din Statele Unite a fost ars mpreun un procentaj de
pn la 5% lemn. Lemnul a fost sfrmat mpreun cu crbunele. Acesta a fost factorul
de limitare datorat unei lipse de capacitate suplimentar de mcinare. Influena acestui
lucru asupra operaiunilor de ardere din cazan i eficiena sa au fost raportate ca fiind
neglijabile.
8. ntr-o central termoelectric cu capacitate de 100 Mwe din Georgia (SUA) a fost ars
mpreun o cantitate de 124 de tone de lemn. Acesta a constat dintr-un amestec de
rumegu i uscturi. Procentajul ars mpreun a variat ntre 9,7 i 13,5% din crbunele
ars n mod normal. Pentru a menine eficiena arderii a trebuit meninut un nivel al
aerului suficient de ridicat (4,2% O
2
). Pe msur ce distribuia cldurii din cazan se
schimba temperatura supranclzitorului scdea.
9. ntr-o central termoelectric de 54 Mwe din Georgia (SUA) s-a realizat un scurt test
cu un procentaj calculat n raport cu energia de pn la 40%, ardere efectuat mpreun
cu lemn. Cazanul a fost doar puin modificat. A mai fost ars mpreun i gaz natural, la
ncrcare maxim pentru a obine o flacr stabil (36% lemn, 17% gaze naturale i
47% crbune). Eficiena de ardere a sczut datorit coninutului de umiditate al
lemnului i datorit carbonului nears din cenu.



5.1.4 Epurarea gazelor emanate

5.1.4.1 Controlul emisiilor rezultate din arderea pe grtar

n cazul arderii de biomas (de exemplu lemn, paie, etc) sau de turb n sisteme de
ardere pe grtar, majoritatea cenuii rmne pe grtar i este colectat din cenuar. Doar o mic
cantitate de cenua prsete focarul i zboar i trebuie colectat n dispozitive de reducere a
prafului.

Reducerea prafului

Pentru reducerea prafului provenit din centralele cu arderea pe grtar sunt folosite filtre
textile i electrostatice, dintre care filtrele textile sunt cel mai des folosite.

Reducerea emisiilor de SO2

nlturarea sulfului de pe grtar nu este posibil datorit timpului mimal de contact
dintre oxizii de sulf i reactivii alcalini care sunt pui pe grtar. Injectarea de piatr de var n
focar este posibil dar nu i eficient. n centrale energetice care folosesc pe post de combustibil
biomasa i turba, cu grtare mai mici, coninutul de sulf al combustibilui este sczut sau adesea
moderat. De aceea emisiile sunt frecvent att de mici nct nu este necesar desulfurizarea.
n cazul turbei cu coninut mai mare de sulf se folosesc n mod uzual procese de
injectare uscat. Injectarea de hidroxid de calciu n form uscat poate s duc la o reducere
Capitolul 5

destul de mare. n focar injectarea de piatr de var mpreun cu un activator de oxid de calciu,
este eficient n unele cazuri. Aceste msuri nltur i alte emisii duntoare cum ar fi HCl.

Carbon nears n cenua

n ceea ce privete coninutul de carbon nears din cenua rezultat n urma arderii pe
grtar, scopul este realizarea celei mai bune arderi pentru a atinge eficiena sau utilizarea optim
a combustibilului. Totui comform caracteristicilor tehnice i ale combustibilului un coninut
mai mare de carbon nears n cenu poate s apar n cazul arderii pe grtar a biomasei.

Diminuarea emisiilor de Nox

Temperaturile sczute de ardere ale sistemelor cu grtar sunt avantajoase pentru
suprimarea emisiilor de NO
x
. Totui un catalizator SCR va devenii inactiv rapid n mod obinuit
dup aproximativ numai 100 de ore de operare, ceea ceva conduce apoi la o scdere
semnificativ a ratei de reducere a NO
x
. Introducerea aerului de deasupra focului este uneori
folosit pentru a reduce generare de emisii de NO
x
.
Mecanismele de reducere a emisiilor de NO
x
sunt aceleai ca n cazul arderii pe pat
fluidizat turbulent. Arderea cu emisii reduse de NO
x
solicit un sistem secundar sofisticat de
ventilare a aerului i un focar special proiectat cu dou zone de ardere.
SRC-ul nu este o soluie viabil pentru centrale cu ardere de paie sau lemn pentru c
duce la o otrvire a SCR-ului prin formarea de sruri de potasiu. Mai mult regenerarea unui
SCR otrvit este foarte scump.

5.1.4.2 Controlul emisiilor n aer n urma arderii de turb pulverizat

Reducerea prafului

n cazul arderii de turb pulverizat marea mas a cenuii este dus mpreun cu gazele
emanate n afara camerei de combustie. Doar o mic cantitate este colectat ca cenusa la baza
focarului.
Dintre tehnologiile de reducere a prafului filtrul electrostatic ESP este (de departe) cel
mai des folosit echipament n centralele din Europa. ESP-urile colecteaz cenusa zburatoare n
general ntr-o form uscat care poate fi apoi depozitata permanent sau reciclat pentru folosirea
n construirea de drumuri, sau pentru realizarea de produse ca de exemplu cimentul sau betonul.
Filtrele textile pot fi de asemenea folosite n centrale cu ardere de turb pulverizat.

Reducerea emisiilor de SO
2

n cazul centralelor care folosesc turb, coninutul de sulf al combustibilului este sczut
sau deseori moderat. De aceea emisiile sunt frecvent att de joase nct nu este necesar
desulfurizarea.
Procesele de injectare uscat se folosesc n mod uzual pentru turbe cu coninut mai mare
de sulf. Injectarea de hidroxid de calciu n form uscat poate s duc la o rat destul mare a
reducerii. n focar injectarea de piatr de var mpreun cu un activator de oxid de calciu poate s
fie chiar eficient n unele cazuri. Aceste msuri nltur i alte emisii duntoare ca de exemplu
HCl.

Reducerea emisiilor de NO
x

Cum temperaturile de ardere n cazul turbei sunt mai mici dect temperaturile de ardere
ale crbunelui, emisiile de oxizi de azot sunt reduse prin tehnologia de ardere (sistem de
alimentare cu aer n trepte) i/sau folosirea SNCR-ului (reducere necatalictic selectiv).

5.1.4.3 Controlul emisiilor rezultate din arderea de biomas i turb n pat
fluidizat

Capitolul 5

Pentru sisteme cu pat fluidizat combustibilul este folosit ntr-o form brut frmiat i
de aceea majoritatea cenuei rmne n cenuar i este extras. n sistemele cu ardere n pat
fluidizat circulant (CFBC) zona patului este extins prin viteze mai mari ale circulaiei aerului i
cenua (necesar pentru acest tip de ardere) trebuie s fie recirculat msuri referitoare la gazele
emanate. Decantarea centrifugal este o component integral a CFBC folosit pentru
recuperarea particulelor brute de cenua dup cum se poate vedea n Figura 5.7.



Figura 5.7 Circularea combustibilului i materialului n pat n cazul unui cazan cu ardere de biomas
CFBC
[91, Kokk, et al., 2000]

5.1.4.3.1 Reducerea prafului

Pentru reducerea prafului n cazul cazanelor cu ardere n pat fluidizat de biomas i turb sunt
folosite att filtrele electrostatice ct i cele textile, iar filtrul textil este adesea tehnica preferat.

5.1.4.3.2 Reducerea emisiilor de SO2

Gradul de desulfurizare n cazanele FBC cu ardere de turb este cu mult mai mic dect n cazul
cazanelor FBC cu ardere de crbune. Conform cunotinelor obinute n cazul arderii de turb ntr-un FBC
finlandez, gradul de desulfurizare cu proporii moderate de Ca/S (3-5) att pentru CFBC i BFBC cu
ardere de turb este de aproximativ 30% 40%. Desulfurizarea nu se depaseste aproximativ 45% n
cazanul BFB chiar cu proporii mai mari de Ca/S. n cazul CFBC, cel mai mare grad atins de
desulfurizare a fost de aproximativ 80% dar nu s-a putut atinge dect cu o foarte mare proporie Ca/S. O
proporie mare Ca/S pericliteaz reciclarea cenuei decantate ceea ce nseamn c ratele de reducere mici
(i cantitile de adsorbant) sunt recomandate.
Folosirea de adsorbant mrete cantitatea de cenua produs de centrala energetic. Exist o
posibilitate a unei eficiene reduse n decantarea electrostatic, datorat proprietilor adsorbantului.
Aceasta determin emisii de particule, n special dac se folosesc mari cantiti de adsorbant pentru a
reduce emisiile de oxid de sulf.

5.1.4.3.3 Reducerea emisiilor de NO
x

Capitolul 5

Emisiile de NO
x
n cazul arderii n pat fluidizat (FBC) sunt de obicei cu mult mai mici dect n
arderea convenional de combustibil pulverizat. Temperatura de ardere n FBC este n mod obinuit
sczut, ceea ce garanteaz un nivel sczut de formare a NO
x
-ului termic. n principiu n aceste condiii
toate emisiile de NO
x
sunt cauzate de azotul din combustibil.
Formarea de NO
x
n FBC poate fi apoi limitat prin minimizarea ratei aerului n exces i prin
introducerea aerului de ardere n etape. n cazanele moderne de ardere n pat fluidizat, sunt instalate guri
de aer secundare n plus fa de intrrile de aer fluidizant. O parte din aerul de ardere este injectat prin
aceste intrri separate care sunt localizate n parte superioar a focarui la nivelele 1 pn la 3. Astfel
partea de jos a focarului poate s funcioneze cu o rat sczut de aer, ceea ce inhib formarea de NO
x
.
Aer secundar / teriar injectat prin gurile de aer de sus asigur o ardere complet. Producerea de oxid de
azot (N
2
O) pare a fi mai mare n FBC (n special n arderea n pat fluidizat circulant) dect n ardere
convenional de combustibil fluidizat, datorat degradrii mai lente a compuilor la temperaturi de
ardere mai mici.
Msuri secundare ca procesele de reducie catalitic selectiv sau neselectiv (SCR sau SNCR)
sunt de asemenea posibile i au fost aplicate n centrale cu ardere de biomas FBC n Suedia i Finlanda.
SNCR a fost folosit pe scar larg n aceste ri de muli ani i este considerat a fi o tehnologie bine
stabilit pentru arderea de biomas. (n general, emisiile de NOx au valori ntre 40-70 mg/MJ; emisiile de
NH
3
au valori ntre 3 10 ppm) SCR a fost introdus la mijlocul anilor 90. Exist acum 6 cazane care
opereaz cu SCR n cazul sectorului energetic. Cinci dintre acestea sunt cu ardere n pat fluidizat (CFBC /
BFBC) pentru generare simultan de energie i cldur, i unul este un mic grtar pentru generarea
simultan de energie i cldur (40 MW amestec biomas / turb). Pentru toate cazanele FBC a fost
considerat ca favorabil aplicarea unei combinaii ntre SNCR i SCR (cu grad nalt de emisie de praf).
Grtarul are doar un (emisie sczut de praf) SCR. n general emisiile de Nox dup SCR sunt sub 30 mg /
MJ (< 90 mg / m3).

O problem legat de SCR este dezactivarea catalizatorului care este mai rapid dac se compar arderea
biomasei cu arderea crbunelui. Rezultatele din cazanele FBC de ardere a lemnului arat c catalizatorul
pierde 20-25% (n medie) din activitatea sa relativ n timpul unei sesiuni normale de producere de
cldur.
Rata de dezactivare relativ mare este datorat n principal coninutului mare alcalin (n principal
potasiu) din gazele evacuate. Aceasta nseamn c exist o nevoie de regenerare a catalizatorului. Aceasta
poate fi realizat (de exemplu odat la 2 ani) prin splarea catalizatorului cu ap (i/sau acid sulfuric),
dup scoaterea catalizatorului din sistem. Totui, exist rezultate ncurajatoare venite de la o serie de teste
care au ca scop dezvoltarea unei metode de curtare a catalizatoarelor ce const n splarea la faa locului
cu ap urmat de sulfurizare (tratament cu SO
2
gaz). Pentru mbuntirea eficienei tehnice i economice a
SCR pentru combustibili biologici mai este nevoie de cercetare.

5.1.5 Tratamentul apei i a apei reziduale

Emisiile poluante n ap sau sol nu sunt o problem major pentru centrale mari cu ardere de
turb sau biomas.

5.1.6 Manipularea rezidurilor de ardere i a produselor secundare

O central energetic cu ardere de turb produce cenu i produse rezultate din injectarea de
piatr de var. Majoritatea cenuii se ridic n aer din sistemul de curare al gazelor de ardere (decantatori
electrostatici sau filtre textile). n jur de 10-20% din cantitatea total de cenu rmne la baza cazanului.
Aceast parte poate fi folosit sau aruncat.
n zilele noastre turba este rar ars singur, ea este ars n mod obinuit mpreun cu ali
combustibili ca de exemplu lemnul. Prin urmare n majoritatea cazurilor este produs o cenu combinat.
Proprietile unui astfel de amestec de cenu sunt diferite fa de cele ale cenuei de turb i de aceea
posibilitile de utilizare sunt diferite.
Cenua de turb poate fi folosit ca materie prim i ca aditiv n construirea materialelor
industriale i de exemplu ca material de construcie a drumurilor. Mai poate fi folosit n tratamentul apei
menajere. Proprietile geotehnice i componentele minerale ale cenuei trebuie s fie investigate de la
caz la caz nainte de o utilizare comercial.
Arderea mpreun a lemnului i turbei conduce la o compoziie diferit a cenuei ceea ce o face
mai dificil de folosit ca material de construcii.
n stabilizarea pietriului mineral i n beton, cenua de turb care se ridic n aer poate fi
folosit pentru a nlocui ori cel mai fin pietri sau o parte din ciment.
Cenua dintr-o central energetic cu ardere de turb poate fi transportant, de exemplu ctre
mlatini. Aruncarea cenuii n mlatini este acceptabil din punct de vedere al mediului i ine cont i de
Capitolul 5

partea economic. n unele ri ca de exemplu Irlanda cenua trebuie s fie aruncat n gropi de gunoi, dar
chiar i aa calitatea cenuii trebuie testat mai nti (de exemplu testarea solubilitii) i mai trziu
groapa de gunoi trebuie monitorizat ecologic.
Aspecte ecologice i de sntate sunt luate n considerare n planificarea localizrii unei centrale.
n ce privete groapa de gunoi, cenua provenit din arderea turbei i a crbunelui este foarte
asemntoare. Poate aprea o neplcere temporar, datorat prafului sau zgomotului cauzat de trafic i de
mainile de lucru. Ca modalitate de adaptare alocului, vor aprea mlatini mprejur.
Cenua rezultat din arderea turbei care se ridic poate fi folosit ca fertilizator b pduri i
cmpuri. Cenua de turb conine nutrieni i oxid de calciu necesare pentru plante. Totui, att aspectele
ecologice ct i cele de sntate i reglementrile trebuie luate n considerare nainte de orice utilizare
comercial a cenuei de turb ca fertilizator.
Cenua care se ridic din arderea paielor este nlturat primar datorit naltului coninut de
cadmium. Cenua care se depune jos este n mod normal dus napoi pe cmpuri sau folosit ca material
de construcie a drumurilor.


5.2 Exemple de procese i tehnici folosite

Aceast parte a Capitolului 5 ofer o serie de exemple de tehnici i procese care se folosesc
curent n diferite instalaii de ardere de combustibil biomas. Scopul acestor exemple este de a demonstra
cum au fost aplicate tehnici particulare centralelor noi sau recondiionate pentru a asigura un inalt nivel de
protecie pentru mediu per ansamblu, lund n considerare pentru fiecare caz condiiile specifice locului i
cerinele de mediu. Totui, din informaiile strnse nu este clar ntotdeauna dac sau cum fiecare tehnic
descris n exemple a fost confruntat cu sensul definiiei celei mai bune tehnci disponibile, dat n
Articolul 2(11) al Directivei, ca i cu lista lucrurilor care trebuie luate n considerare n general sau n
cazuri particulare n determinarea celor mai bune tehnici disponibile avnd n minte i costurile i
beneficiile probabile ale unei msuri i principiile de precauie i prevenie i, n consecin cum a fost
selectat i aplicat tehnica. Mai mult, nu se poate asigura comportamentul ecologic prezentat este
constant i continuu n orice condiii operaionale, pe ce perioad de timp, dac au fost ntlnite probleme
i care sunt efectele de interferen cu alte medii. De asemenea nu este mereu clar care este fora
conductoare pentru aplicarea tehnicii i cum sunt costurile i beneficiile ecologice legate n fiecare caz.
De aceea informaia oferit n urmtoarele exemple are menirea numai de a oferi indicaii generale ale
cazurilor practice raportate i nu pot fi considerate ca puncte de referin potrivite. Tehnicile care sunt
date ca exemple apar din informaia oferit i verificat de membrii Grupului Tehnic de Lucru (Technical
Working Group) ca parte a schimbului de informaii despre LCP-uri.


5.2.1 Tehnici individuale de reducere a emisiilor rezultate din arderea de
biomas i turb n centrale mari

EXEMPLU 5.2.1.1 DESULFURIZAREA PRIN INJECTAREA DE PIATR DE VAR N
CAZANE CFBC I BFBC CU ARDERE DE TURB (STUDIU DE CAZ)

Descriere: Eficiena de nlturare maxim a SO
2
prin injectarea de piatr de var a fost testat,
iar costurile desulfurizrii analizate ntr-o central existent de tip CFBC cu ardere de turb i
ntr-o central existent de tip BFB cu ardere de turb. Scopul studiului a fost s determine cel
mai nalt nivel realizabil de desulfurizare n centrale existente de tip FBC cu ardere de turb cu
injectare pe loc de piatr de var n pat i s evalueze costurile desulfurizrii.
Beneficii ecologice realizate: n cazanul CFB cel mai mic nivel de emisii realizabil de
200 mg/Nm
3
(O
2
= 6%) a fost atins cu o rat Ca/S de 10, cnd coninutul de sulf al
combustibilului a fost 0,17%. Centrala de tip CFB funcioneaz normal la un nivel de emisii de
360 mg/Nm
3
(O
2
= 6%) cu o proporie Ca/S de 2-4 (depinznd de piatra de var). n cazanul BFB
cel mai mare grad realizabil de desulfurizare a fost de aproximativ 45% cu o rat Ca/S de 7,
cnd coninutul de sulf al turbei era de 0,25%. Emisia de SO
2
a fost de 280 mg/Nm
3
(O
2
= 6%).
O adugare ulterioar de piatr de var nu a rezultat ntr-un grad mai mare de desulfurizare. O
funcionare normal a acelei centrale BFB la 360 mg/Nm
3
(O
2
= 6%). A rezultat dintr-o rat
Ca/S ntre 2 i 4.


Capitolul 5


Cazan CFB BFB
Coninutul de S din combustibil (%) 0.17 0.25
NIVELUL NORMAL DE FUNCIONARE
Emisiile de SO
2
(mg/Nm
3
(O
2
= 6 %)) 360 360
Raportul Ca/S 2 4 2 4
Costul desulfurizrii (EUR/t s-a eliminat SO
2
ul) 1300 1400
NIVELUL MINIM REALIZABIL DE EMISII
Emisiile de SO
2
(mg/Nm
3
(O
2
= 6 %)) 200 280
Raportul Ca/S 10 7
Costul desulfurizrii (EUR/t s-a eliminat SO
2
ul) 1800 1950
Costurile marginale pentru desulfurizare dintre nivelul
normal al emisiilor i nivelul realizabil (EUR/t s-a
eliminat SO
2
ul)
2100 2700
Costul desulfurizrii prin intermediul tehnologiei cu
coloan de stropire semi-uscat (EUR/t s-a eliminat SO
2
)
6800 3200

Tabelul 5.1: Sumarul rezultatelor din studiul de caz

A fost realizat i o evaluare a costurilor desulfurizrii dac ar fi fost aplicat tehnologia
cu coloan de stropire semi-uscat. Dup cum se poate vedea din tabelul 5.1 aceste costuri ar fi
fost mult mai mari dect cele respective a adugrii in situ calcarului n pat.
Aspecte economice: Se poate vedea c totalul costurilor de desulfurizare la un nivel
operaional normal (emisii de SO
2
de 360 mg/Nm
3
(O
2
= 6%) n ambele centrale) a fost de
aproximativ de 1300 de EUR/tona de SO
2
scos din cazanul CFBC i 1400 de EUR/ tona de SO
2

scos din cazanul BFB. Ambele costuri sunt cu mult mai mari dect costul pe tona redus de SO
2

ntr-o central cu ardere de crbune pulverizat cu splare umed. Dac se crete gradul de
desulfurizare la cele mai mici nivele realizabile, 200 mg/Nm
3
(O
2
= 6%) pentru CFBC i 280
mg/Nm
3
(O
2
= 6%) pentru BFB, costurile marginale pentru aceast desulfurizare suplimentar
au fost de aproximativ 2800 de EUR/tona de SO
2
nlturat i respectiv 2700 de EUR/tona de
SO
2
.
removed, respectively.

Stimul pentru implementare reducerea emisiilor de SO
2
.

Literatura de referinta: [59, Finnish LCP WG, 2000], [100, Kouvo and Salmenoja, 1997].



5.2.2 mbuntirea perfomanelor ecologice ale centralelor mari
existente cu ardere de biomas i turb

EXEMPLU 5.2.2.1 CONVERSIA UNUI CAZAN VECHI CU TURB PULVERIZAT NTR-UN CAZAN
MODERN CU ARDERE N PAT FLUIDIZAT


Descriere: n 1996 tehnologia de ardere a unei centrale exemplu din Finlanda a
fost convertit dintr-o instalaie veche de 20 de ani cu pulverizare de turb ntr-o
instalaie cu ardere n pat fluidizat turbulent. Pentru a convertii vechea central, ntreaga
parte din fa a cazanului original a fost nlocuit pentru a instala noua tehnic de
ardere. Folosind noua tehnologie, vechiul cazan a devenit un cazan multicombustibil. n
acelai timp capacitatea cazanului a crescut cu 20%.

Capitolul 5



Figura 5.8: Cazan BFBC transformat dintr-un cazan cu pulverizare de turb
[99, Oulun Energia, 1997]

Beneficiile ecologice realizate: tehnologia de ardere n pat fluidizat a redus
cantitatea de emisii de azot pn la aproximativ jumtate din cantitatea anterioar.
Emisiile de praf au fost de asemenea reduse datorit filtrului electrostatic complet
reabilitat.

Aplicabilitate: conceptul de convertire a unui cazan existent cu pulverizare de
turb ntr-un cazan modern cu ardere n pat fluidizat este n principiu transferabil, dar nu
a fost validat de la caz la caz.

Efecte colaterale: eficien crescut.

Date operaionale: centrala funcioneaz ca o central cu generare simultan de cldur
i energie (CHP):
puterea aburului 242 MW;
temperatura aburului 540
o
C;
eficiena combustibilului 90%.
Aspecte economice: indisponibile.

Stimul pentru implementare: nivele sczute de emisie de NO
x
i praf, atingerea unei
eficiene mai mari i prelungirea timpului de via al centralei.
Bibliografie: [99, Oulun Energia, 1997].

Literatura de referinta: [99, Oulun Energia, 1997].








Siloz turba Cazan
Suflanta aer primar Suflanta aer secundar Filtru elecrostatic
Rezervor apa alimentare Termoficare/consumatori
Capitolul 5



EXEMPLU 5.2.2.2 CO-INCINERAREA BIOMASEI INTR-O INSTALATIE ENERGETICA ALIMENTATA
CU LIGNIT NEGRU PULVERIZAT

Descriere: n 1996 arderea mpreun a matrielor formate din diferite surse de biomas
a fost testat prin diverse experimente n diferite uniti (A i B) ale centralei energetice
din exemplu. Rezultatele experimentului de ardere comun sunt prezentate aici.

Co-incinerarea amestecului n unitatea A
Unitatea A are o intrare termic cotat la 280 MW i o ieire energetic brut de 108
MW
e
. Lignitul este ars i deci a fost necesar o central deNO
x
adugat msurilor
primare cu o tehnic SCR cu o configuraie de lucru cu mult praf. Mai mult, au fost
instalate un filtru electrostatic i un FGD (desulfurizator al gazelor de ardere/evacuate).
Pentru arderea mpreun nu au fost necesare alte instalaii. Matriele au fost realizate din
amestecul de lignit n zona de depozitare a acestuia ceea ce a produs mari emanaii de
praf. Matriele au primit o form cilindric, cu un diametru de aproximativ 25 mm i au
fost realizat din 3 surse diferite de biomas:
paie;
cereale;
nutre obinut din cultivarea pmntului.

Au fost desfurate patru experimente n weekenduri, fiecare pe o perioad de 24 de ore,
cu matrie din fiecare tip. n plus arderea mpreun a matrielor din paie a fost testat pe
o perioad de 3 sptmni. Proporia biomasei fa de inputurile termice totale s-a aflat
ntre valorile 4,6 - 13,3%.

Co-incinerarea fragmentelor reziduale de lemn n unitatea B
Unitatea B are o intrare termic cotat la 803 MW i o ieire n energie brut de 316
MW
e
. Configuraia controlului emisiilor este identic cu cea din unitatea A.
Fragmentele de lemn au fost introduse n depozitele de crbune unde se amestac cu
lignitul. Pe msur ce fragmentele de lemn sunt introduse n concasatoare de crbune,
acestea cad pe un grtar de recoacere unde sunt arse parial ntr-un pat mobil. Prile
mari rmase nearse din cenua din cazan sunt introduse din nou n depozitul de crbune.
Concentraia de impuriti din fragmentele de lemn nu trebuie s depeasc anumite
valori (vezi tabel 1.2). Rezidurile de lemn tratate cu un finisaj de halogen sau cu
conservani de lemn care conin metale grele nu trebuie arse. Din iunie 1999
aproximativ 300-350 de tone de fragmente de lemn rezidual au fost arse n fiecare zi,
reprezentnd aproximativ 12 % din intrri n raport cu masa i 8% din intrri din punct
de vedere termic.

Beneficii ecologice realizate: arderea mpreun de biomas economisete resurse fosile
i reduce emisiile de CO
2
. Arderea mpreun a fragmentelor de lemn n unitatea B a
redus consumul de lignit negru cu aproximativ 80.000 de tone pe an.

Aplicabilitate: posibilitatea de a arde mpreun biomas este particularizat pentru
fiecare central.

Date operaionale:

Co-incinerarea materialelor formate in unitatea A
Capitolul 5

Caracteristicile minime ale lignitului i ale celor trei combustibili de tip biomas folosii
n testele de ardere mpreun sunt prezentate n tabelul 5.2:

Materiale compuse din
Lignit negru
Paie Cereale
Nutre provenit din
cultivare pmntului
Valoare caloric
(MJ/kg)
17.08 15.51 15.05 15.44
Coninutul de ap
(%)
29.2 10.45 10.7 7.0
Coninutul de
cenu (%)
10.25 6.89 4.34 6.79
Clor 0.003 0.366 0.034 0.216
Sulf 1.03 0.079 0.08 0.077
Potasiu 0.07 1.26 0.47 1.55

Tabel 5.2: Caracteristicile minime ale combustibililor folosii pentru testele de co-incinerare

Funcionarea concasatoarelor de crbune a fost testat cu proporii de biomas cuprinse
ntre 10 i 40 %. Pentru mai mult de 40% biomas concasatoarele nu au fcut fa.
Tabelul 1.3 arat distribuia granulometric a combustibilului rezultat dup mcinarea
din concasatoarele de crbune. Se poate vedea c pentru o proporie de 10% biomas
distribuia se modific doar puin, pe cnd pentru proporii mai mari cota de particule
foarte fine (< 0,09 mm) scade foarte mult. Aceasta nseamn c nu numai biomasa care
este prost mcinat, dar i concasarea crbunelui este afectat de prezena n proporii
mari de biomas.


Proporia de grupuri n funcie de mrime n masa
total a combustibilului dup mcinarea n
concasatorul de crbune (%)
Caracteristicile
combustibilului
>1.0 mm >0.2 mm 0.09 0.2 mm <0.09 mm
Doar crbune 7 24 19 50
10 % paie 7 27 16 48
27.5 % paie 19 36 14 31
19.2 % cereale 23 35 16 26
20.0 % nutre
provenit din
cultivarea pmntului
22 43 15 20

Tabel 5.3: Calitatea combustibililor concasai pentru diverse proporii de biomas

Zgurificarea crescut a avut loc doar n timpul celor trei sptmni de co-incinerare de
paie matritate. SCR i ESP nu au fost influenate. Emisiile n aer n urma diferitelor
teste se prezint n tabelul 5.4.

Arderea mpreun a materialelor matritate formate din
Uniti
Doar
Crb
une
Paie Paie
Cereale

Nutre
provenit din
cultivarea
pmntului
Paie
(trei
sptm
ni de
testare)
Procent al
intrri din
punct de vedere
termic
% - 4.6 13.3 8.43 9.7 11
Capitolul 5

Coninutul de
azot n
amestecul de
combustibil
mg/kg 9400 9200 8370 8640 8490 8900
NO
2
n gaz brut mg/Nm
3
442 411 400 387 398 419
NO
2
dup SCR mg/Nm
3
132 132 131 127 130 135
Praf dup ESP mg/Nm
3
17.7 19.6 36.5 26.9 43 85
Praf dup FGD mg/Nm
3
2.8 3.2 2.5 2.7 2.9 5.9
SO
2
n gaz brut mg/Nm
3
2870 2800 2600 2733 3111 2842
SO
2
dup FGD mg/Nm
3
125 125 119 110 138 116

Tabelul 5.4: Emisii n atmosfer: Compararea celor 5 teste de co-incinerari diferite i
arderea doar de crbune

Se pot trage urmtoarele concluzii din msurarea emisiilor n atmosfer:

Concentraiile de NO
2
din gazul brut scad puin in urma co-incinerarii;
Concentraia de praf din gazele emanate dup ESP crete, probabil datorit
concentraiei mai mari de particule fine; Separarea prafului n FGD
(desulfurizarea gazelor de ardere) asigur concentraii mici n gazele
curate;
Coninutul de sulf al combustibililor de tip biomas sunt n general de
aproximativ 10 ori mai mici dect cele ale crbunelui. Deci se poate observa
o reducere a concentraiilor de SO
2
. Emisiile de HCl sunt de aproximativ 3
ori mai mari la co-incinerare, datorit coninutului mare de clor, dar emisiile
sunt tot numai 1% din ELV (valoarea limit a emisiilor). Creterea
halogenilor ar putea i ea pe termen lung s corodeze pri ale FGD;
PCDD/PCDF nu au putut fi msurate pentru arderea doar de crbune. Pentru
co-incinerare valorile msurate au variat puin deasupra limitei de detecie
(0,001 0,002 ng TEQ/Nm
3
).

Calitatea rezidurilor (cenu care se ridic n aer, cenua din cazan, reziduri lichide de
gips) este puin influenat. Aruncarea acestor reziduri n exploatrile miniere de
suprafa ca material stabilizat este de asemenea posibil n cazul arderii comune.

Mai mult, temperatura gazelor de evacuare crete n condiiile arderii mpreun cu 5
pan la 10
o
C i proporia de materie combustibil din cenu aproape se dubleaz
ajungnd la 8%. Aceste efecte duc la reducerea eficienei cazanului.

Co-incinerarea fragmentelor de lemn rezidual n unitatea B
Aici sunt prezentate rezultatele testului care a avut loc n 1998. Timp de 370 de ore de
funcionare au fost arse aproximativ 5400 de tone de fragmente de lemn rezidual.
Proporia de fragmente de lemn n masa total a combustibilului de intrare a crescut la
11,4%. Caracteristicile crbunelui i fragmentului de lemn i concentraiile maxime de
impuriti din fragmentele de lemn sunt prezentate n tabelul 5.5.

Uniti
Crb
une
Fragmente de
lemn
Valoarea caloric MJ/kg 16.4 13.3
Densitatea masei t/m
3
0.95 0.24
Densitatea
energetic
GJ/m
3
15.6 3.2
Dimensiunea
fragmentelor
mm -
1 60: 96 %
60 100: 3 %
>100: <1 %
Capitolul 5

Concentraia maxim de impuriti
B mg/kg - 30
Cl mg/kg - 300
F mg/kg - 30
As mg/kg - 2
Cu mg/kg - 20
Hg mg/kg - 0.4
PCP mg/kg - 2
Benzo-piren mg/kg - 0.1

Tabelul 5.5: Caracteristicile crbunelui i fragmentelor de lemn i concentraiile maxime permise ale
impuritilor n fragmentele de lemn

Emisiile n atmosfer din arderea comun din 1999 sunt prezentate n tabela 5.6.

Unitate
Valoarea minim din trei
msurtori diferite n 1999 la un
nivel de 7% O
2

Praf mg/Nm
3
8
CO mg/Nm
3
35
NO
2
mg/Nm
3
117
SO
2
mg/Nm
3
103
Totalul de
carbon
mg/Nm
3
2.3
HCl mg/Nm
3
1.1
HF mg/Nm
3
<0.1
Cd, Tl mg/Nm
3
0.001
Hg mg/Nm
3
0.002
PCDD/PCDF ng TE/Nm
3
0.0025

Tabelul 5.6: Valorile emisiilor msurate pentru co-incinerarea a fragmentelor de lemn rezidual

Emisiile de metale i dioxine / furan, nu s-au schimbat datorit co-incinerarii.

Aspecte economice: Costurile specifice (EUR/MJ) pentru matriele de biomas sunt de
aproximativ 4 ori mai mari dect pentru crbune. Investiia pentru trecerea la arderea
comun de fragmente de lemn a ajuns la 0,7 milioane de EUR. Costurile de manipularea
fragmentelor de lemn i pentru logistica din interiorul centralei energetice au ajuns la
aproximativ 8-10 EUR / tona.

Stimuli pentru implementare: Arderea mpreun de matrie de biomas a fost doar
testat dar nu este adoptat n mod obinuit. Totui are loc arderea mpreun de
fragmente de lemn ca o adugare la arderea mpreun, iar economiile de crbune o fac
s funcioneze economic.

Literatura de referinta: [142, Schmidt i Dietl, 1999], [143, Kindler i alii, 2000]









Capitolul 5

5.2.3 Performanele ecologice ale noilor centrale mari cu ardere de
biomas i turb

EXEMPLUL 5.2.3.1 CAZAN CU ARDERE N PAT FLUIDIZAT CIRCULANT ATMOSFERIC PENTRU
ARDEREA DE BIOMASA (LEMN)

Descriere: Centrala const din dou uniti identice cu o intrare termic de 2 x 45MW,
o putere electric brut de 19,8 MW
e
i o putere electric net de 13 MW
e
. Unitile au
fost ridicate n 1992 i respectiv 1996 i sunt folosite ntr-o fabric de PFL pentru a
produce electricitate i cldur din rezidurile de lemn. Sistemul de curare a gazelor
emanate const dintr-un filtru textil cu jet de ap pentru nlturarea prafului. Nivelurile
emisilor de NO
x
pot fi obinute de temperatura relativ joas de ardere prin introducerea
aerului n trepte (3 trepte de intrare a aerului folosit n ardere) i prin recircularea
gazelor emanate. Datorit coninutului sczut n sulf al lemnului nu este necesar
adugarea varului. Uleiul termic este folosit n procesul de transferare a cldurii.

Beneficii ecologice realizate: Arderea de lemn poate s fie considerat ca fiind
fr CO
2
presupunndu-se c exist susinere forestier. Combustibilul este un produs
secundar al producerii PFL-ului i deci nu este nevoie s fie transportat mai departe.
Este ars numai lemnul necontaminat de conservai. Producerea de electricitate i
procesarea cldurii permit o eficien energetic (a combustibilului per total de 85%).
Apa rezidual apare doar n cantiti mici (0,3 m
3
/ h; 2592 de m
3
/ an n 1999) i este
deversat n sistemul municipal de ap menajer.

Aplicabilitate: Arderea n pat fluidizat este faimoas pentru varietatea de
combustibili care pot fi ari. De aceea nu ar trebui s existe limitri datorate
combustibilului ars. Datorit proiectrii compacte a acestor centrale, nevoia de spaiu
este foarte redus.

Efecte colaterale: Funcionarea i curarea cazanului produc o anumit antitate
de cenu.

Date operaionale: n 1999 au fost produse 102.589 MWh
e
electricitate net i
634.223 MWh

de cldur (= 74.456 tone de abur). n acel an au fost atinse o eficin
electric net de 15,8% i o eficien termic net de 68%. Eficiena energetic total a
fost de 85%. Cele dou uniti au funcionat timp de 8021 i respectiv 6031 de ore n
principal cu ncarcare pariale.

Emisii msurate la 7 % O
2

Monitorizare
Unitatea 1 Unitatea 2
Coninutul de O
2
(%) 5 5.5 6.5 7.5
Volumul de gaze emise
(m
3
/h)
33153 86453
Praf (mg/Nm
3
) Continu 4
1)*
2.2
1)*

SO
2
(mg/Nm
3
) Continu 2.9
1)*
2.3
1)*

NO
X
(mg/Nm
3
) Continu 164
1)*
339
1)*

CO (mg/Nm
3
) Continu 147
1)
178
1)

HCl (mg/Nm
3
) Continu 7.3
1)*
8.8
1)*

HF (mg/Nm
3
) Individual 0.04 0.1
Dioxin/Furan (ng TEQ/m
3
)
Practic aproape
continu
0.013 0.006
Cd,Ti (mg/Nm
3
) Individual 0.004 0.003
Hg (mg/Nm
3
) Individual 0.001 0.001
Metale Grele (mg/Nm
3
) Individual 0.015 0.006
Capitolul 5

Total organic de C (mg/Nm
3
) Individual 2.0 2.0
Note:
1)
Valoarea minim anual
* Echivalent cu valorile minime zilnice

Tabelul 5.7: Emisii n aer n 1999

Cele dou uniti au consumat 360.916 tone / an (25,8 tone / h) lemn, 170.000 Nm
3
pe
an gaze naturale i 3943 de tone / an de iei uor. Lemnele sunt introduse n camera de
ardere din dou depozite cu fragmente de lemn i din dou depozite de rumegu.
Proprietile medii ale lemnului sunt date n tabelul 5.8.

Proprieti Valoare
Valoare caloric mic (MJ/kg) 14.7
Coninutul de sulf (wt-%) <0.1
Coninutul de ap(wt-%) 18
Coninutul de cenu (wt-%) 4

Tabelul 5.8: Caracteristicile lemnului ars

Apa rezidual (0,3 m
3
/ h) rezult din rcirea cenuii i din tratamentul apei de
alimentare. Dup neutralizare apa rezidual este deversat n canalizare. Singurul
reziduu care rezult din proces este cenua.

Cenua care se depune Cenua care se ridic
Cantitate (t/an) 1314 7726
Cantitate specific (g/kWh
e
) 13 75
Utilizare/nlturare
Costul aruncrii la
groapa de gunoi
(preul: EUR 25/t)
Umplutur folosit la minerit
(preul: EUR 50/t)

Tabelul 5.9: Cantiti de cenu generate n 1999

Aspecte economice: Investiia pentru ntreaga central a ajuns la 51,3 milioane de EUR.
Costurile totale pentru producerea de abur au ajuns la 8,46 EUR / ton i 0,077 EUR /
KWh
el
.

Stimuli pentru implementare: Motivul construirii centralei a fost s permit folosirea
rezidurilor produciei pentru producerea de energie.

Referine literare: [98, DFIU, 2001].


EXEMPLU 5.2.3.2 CENTRALA CHP CU ARDERE DE PAIE CU CAZAN CE CONTINE TOCATOR SI
UN FILTRU TEXTIL

Descriere: Central localizat n Danemarca (centrala A), este pe abur i conine un
cazan cu ardere cu focar cu baza umeda i ardere pe gratar-snec i cu aer introdus n
trepte. Grtarul este att nclinat ct i vibrant. Centrala este o dezvoltare a tehnologiei a
altei centrale cu ardere de paie din Danemarca (centrala B). Diferena dintre cele dou
centrale este c temperatura aburului este ridicat de la 520
o
C la 540
o
C n cazan.
Temperatura de termoficare din centrala A este 85
o
C, rezultnd o presiune mai sczut
dect n centrala B unde temperatura de termoficare este de 95
o
C ceea ce conduce la o
eficien electric mai mare. Turbina este mai eficient. Rezultatul este o cretere cu
Capitolul 5

10% a eficienei electrice. Capacitatea total a acestei centrale este de 10MW
e
i 20
MJ/s cldur. Generarea total de cldur este estimat la aproximativ 400 TJ / an. Prin
aceast generare simultan de cldur i energie, utilizarea energetic a combustibilului
este cu pn la 30% mai bun dect dac electricitatea i cldura se genereaz separat.
Producia de termoficare acoper 90% din cerinele de cldur. Consumul anual de paie
este de aproximativ 40.000 de tone. n timpul iernii cnd producia este maxim sunt
arse n fiecare zi 200 de tone de paie.



Figura 5.9: Central cu ardere de paie

Beneficii ecologice realizate: Avantajul unei centrale CHP este acela c energia din
combustibil este mai bine utilizat. Centrala folosete 92% din energie din care 32% se
bazeaz numai pe producia de electricitate. Arderea paielor este considerat fr emisii
de CO
2
. Fermierii danezi asigur paiele, iar cenua rezultat se ntoarce pe cmp sub
form de ngrmnt. Centrala este echipat cu sistem de reducere a prafului: acesta
implic un filtru-sac care folosete curare prin jet de ap avnd materialul sacului
dintr-un filtru Nomex esut cu fibre de teflon. Este posibil s se nlture 99,9% din praf.
O parte a prafului / cenuei care se ridic este apoi amestecat cu cenua care se dupune
i folosit ca ngrmnt, i ce rmne din cenua care se ridic este aruncat din cauza
prezenei cadmiumului. Centrala nu are echipamente de reducere a NO
x
sau SO
2
.
n general trebuie observat c variaia emisiilor de SO
2
din centrale cu ardere de
paie este de la 50 la 300 mg / Nm
3
(valoare minim zilnic) cu o valoare minim tipic
anual de 150 mg / Nm
3
. Variaia emisiilor de HCl este de la 50 la 300 mg / Nm
3

(valoare minim zilnic) cu o valoare minim tipic anual de 100 mg / Nm
3
. Emisiile
de dioxin / furan (PCDD / DF) sunt mai mici dect 0,1 ng I-TQ/Nm
3
. Emisiile de NO
x

sunt n jur de 300 400 mg/Nm
3
(valori minime pe or materie uscat 6% O
2
) pentru
centrale CHP cu ardere de paie. Datorit mediului agresiv folosirea unei instalaii SCR
este considerat viabil i datorit tipului de ardere (de exemplu ardere pe grtar),
arztoarele cu emisii sczute de NO
x
nu sunt viabile.

Date operaionale: n 2000 au fost produse, 27.258 MWh
e
i 267.732 GJ i au fost
consumate 433.350 GJ de paie. n tabelul 1.10 sunt prezentate date mpreun cu datele
din alte dou centrale cu ardere de paie. Ar trebui observat c o parte din producia
centralei din Masned (Danemarca), se bazeaz pe fragmente de lemn. Emisiile nu sunt
Depozit paie
Curea transportatoare
Cazan
Turbina
Schimburi de caldura
Rezervor acumulare caldura
Re-transmitere termoficare
Furnizare agent termoficare
Electricitate
Capitolul 5

msurate continuu, de aceea nivelele emisiilor prezentate n tabelul 5.10 sunt bazate pe
eantioane de test.

Uniti Centrala A Centrala B Centrala C
Pornind de la anul 1989 1996 2000
Energia electric (net) MW 5.0 8.3 10.6
Cldura produs MJ/s 13.0 20.8 20.3
Steam
Presiunea bar 67 92 93
Temperatura C 450 522 542
Fluxul maxim tone/h 26.0 43.2 43.2
Termoficare
Rezervor de stocare m
3
3200 5000 5600
Gazele emanate
Fluxul maxim kg/s 9.9 14.0 14.0
Temperatura C 120 120 130
Paie
Depozitare tone 350 1000 1000
Consumul tone/an 25000 40000 40000
Coninutul de ap % 10 - 25 25 max 25 Max
Instalaii
Tipul filtrului Filtru Sac
Filtru
electrostatic
Filtru Sac
Sistemul de ardere
Flacra de
veghe
Mrunit/
Focar
Mrunit/Focar
Emisii la 6 % O
2

CO mg/Nm
3
190 - 314

72 - 238

50 214

Praf mg/Nm
3
14 21 - 28 0.7 - 2
NO
X
mg/Nm
3
530 - 644 327 - 443 248 - 319
SO
2
mg/Nm
3
155 - 168 131 - 166 160 - 190
Eficien
Eficien
el
% 25 28 32
Eficien total % 86 91 92

Tabelul 5.10: Date pentru cele 3 centrale daneze cu ardere de paie

Aspecte economice:

Date Unitate Centrala A Centrala B Centrala C
Costurile cazanului
centralei
DKK
100 de
milioane
240 de
milioane
240 de milioane
Preul specific din
1995
DKK/MW
e
23 de
milioane
28 de milioane 23 de milioane

Tabelul 5.11: Costuri ale celor 3 centrale daneze cu ardere de paie


Referine literare: [144, CBT, 1998], [145, Sander, 2000].








Capitolul 5


EXEMPLUL 5.2.3.3 CENTRAL CHP INDUSTRIAL CU DISTRIBUIE I FOCAR CU SNCR I
FILTRU TEXTIL

Descriere: Tehnica distribuie focar, descris aici, va fi ilustrat prin 3 exemple de
fabrici din Frana i Germania aproape identice de producere a PFL-ului. n tabelul 5.12
sunt prezentai toi parametrii importani ale celor 3 fabrici. Aceste fabrici sunt folosite
n principal pentru valorificarea rezidurilor de lemn i a rumeguului i asigur cerinele
de cldur pentru producerea de PFL. Prin urmare se satisface o cerin energetic mare
i constant.

Centrala A Centrala B Centrala C
Anul implementrii 1994 1997 2000
Putere termic calculat
(MW)
50 73.5
57.7
(ardere pe grtar, maxim
28 MW din ea a fost
asigurat de arztoarele de
rumegu) + 6.7 (Cazane
termice cu combustibil:
rumegu + pacura uoara)
Puterea electric brut
(MW)

16.6 (maxim)
11 (minimul pe an)
13.3
Valabilitate
Durata operaional
a ciclului de
via>5000 h,
valabilitate 99.8 %
Durata operaional a
ciclului de via
>5000 h
Durata operaional a
cilului de via >5000 h
Intrarea termic maxim
calculat (MW)
63 35 + 6.7
Eficiena final a energiei
brute(%)
96.6 max. c. 85 %
Parametrii principali ai
aburului
450 C, 67 bar 455 C, 70 bar
Combustibilii principali
Reziduri de pe urma produciei, reziduri de lemn, traverse de cale
ferat, etc.

Tabelul 5.12: Date tehnice pentru cele 3 centrale din exemple

Descrierea urmtoare a tehnicii se refer la cele trei centrale din exemple, dac nu se
specific altceva. Tehnica distribuitor-focar este o ardere ntr-un focar rcit cu aer i
grtar mobil, combustibilul fiind distribuit uniform pe grtar de ctre un distribuitor
injector care arunc particulele nuntru. n timp ce bucile mai mari sunt arse uniform
ntr-un pat de ardere fix pe grtar, particulele mai mici sunt aprinse ntr-un pat fluidizat
separat deasupra camerei de ardere (acest tehnic se aplic la 50% din combustibilul
folosit). Acest tehnic asigur condiii bune pentru o eficien mare a arderii i rezult
timpi de reziden de 4 5 secunde. Prin urmare proporia de aer poate s fie
minimizat (gazele brute au un coninut de O
2
mai mic de 3%), ceea ce reduce
deasemenea emisiile de NO
x
.

Formarea unui pat fluidizat este posibil pentru c viteza gazelor emanate este apropiat
de viteza care rezult n arderile n pat fluidizat. Formarea unui pat fluidizat semnific
de asemenea o introducere in trepte a combustibilului ce suport o ardere cu emisii
reduse de NO
x
. De asemenea acest efect este susinut i de ctre o temperatur minim
maxim de 1250
o
C.

Capitolul 5

Jumtate din acest aer este injectat printr-o platform de ncrcare cu jet, cealalt
jumtate fiind suflat nuntru la o presiune mare prin orificii din perei. Astfel se
ntmpl o ardere n etape n condiii substoichiometrice n partea de jos i n acelai
timp turbulene n partea de sus.

Centrala cu distribuie si gratar mobil realizeaz o ardere intensiv la temperaturi mari
cu o gam larg de combustibili. Temperatura optimizat poate fi susinut prin
injectarea controlat de gaze emanate recirculate. Temperatura ideal adiabatic a
camerei de ardere pentru minimizare simultan a emisiilor de CO i NO
x
este de 1300
1400
o
C.

Temperatura atins n realitate este cu aproximativ 150
o
C sub aceasta. Cptuirea
pereilor cu zidrie pentru izolare termic, nu este necesar ceea ce mpiedic depunerea
cenuei pe pereii cazanului, ceea ce implic cicluri de via operaional mari (> 5000
h). Pentru arderea prafului abraziv sunt instalate n centrala C patru arztoare cu
combustibil pulverizat. Puterea termic maxim nominala este de 28 MW i conine
arztoare cu duze. Acestea pot s fie alimentate de pacura usoara.

Cldura este folosit n principal pentru uscarea aschiilor. n centrala B sunt uscate pn
la 26 tone / h n usctoare rotative ceea ce nseamn c umiditatea este redus de la 60
100 % pn la 2%. Uscarea este realizat indirect prin mnunchi de tupuri nclzite la
180
o
C. Mai departe cldura este condus prin ulei termic la 240
o
C ctre o pres final
nclzit pentru a usca i consolida PVL-urile. n acest proces apare un amestec de aer,
ap i produse rezultate n urma degazificrii care este ntors sub form de aer pentru
ardere i care astfel ofer 30% din aerul necesar n cazan. Aceast proiectare ofer o
eficien energetic mare i o ardere final a emisiilor care rezult din uscare. O parte
din aerul rezultat din uscarea aschiilor este i el introdus n cazan. Toate centralele sunt
echipate cu filtre sac pentru a satisface valorile limit impuse pentru emisia de particule.

Centrala C este dotat cu o instalaie suplimentar SNCR. Hidroxid de amoniu cu 25%
NH
3
n mas este folosit ca agent de reducere. Acesta este depozitat deasupra
pmntului ntr-un rezervor de inox. Mai mult, centrala C este echipat cu un proces de
absorbie pe post de separator. Acest injectarea combinat cu absorbire prin conduct
(absorbire uscat) necesit injectarea unui amestec frmiat de crbune pur / cocs activ
i var hidratat (= adsorbant) n emiterea gazelor rezultate din ardere care este apoi
separat de gaz printr-un filtru textil. n acest timp praful, HCl, HF, SO
x
, metale grele i
PCDD/F sunt absorbite i deci separate de gazele emanate. Prin urmare toate tipurile de
reziduri lemnoase pot fi arse n aceast central.

Beneficiile ecologice realizate: Folosind lemnul ca i combustibil biomas se poate
realiza un bilan al CO
2
-ului aproape neutru. Prin utilizarea simultan a energiei i
cldurii eficiena energetic total poate atinge aproximativ 85-96,6%. Rezult doar
cantiti mici de ap rezidual ce rezult din tratamentul apei reziduale din circuitului
ap-abur.

n acelai timp tehnologia de ardere permite emisii reduse de NO
x
i CO n gazele brute.
Combinat cu msurile de reducere cum sunt filtrele sac centralele SNCR i absorbie
prin conducte se pot atinge concentraii foarte reduse din toate tipurile de poluani.

Aplicabilitate: Tehnica distribuitor-focar este potrivit pentru o gam larg de
combustibili, depete performanele tehnologiei de ardere n pat fluidizat i este
Capitolul 5

folosit n special cu combustibil cu particule de mrimi foarte heterogene i
contaminani (ca de exemplu fragmente de metale).
Centralele descrise aici sunt destinate pentru industria PFL i MDF i sunt viabile din
punct de vedere economic datorit valorificrii energetice a rezidurilor de lemn i
datorit cerinelor continue de cldur. Pentru locaii cu caracteristici similare aplicarea
acestei tehnologii este rezonabil.

Efecte colaterale: Din aceste centrale rezult cantiti mari de cenu. Mai mult
tratamentul apei produce ap rezidual. De asemenea adsorbantul folosit n centralele cu
curarea gazelor emanate trebuie s fie depozitat.

Date operaionale: Emisiile n atmosfer rezultate din centrala B sunt prezentate n
tabelul 5.13.

Monitorizare Statistici
Valoarea
msurat (la
11 % O
2
)
Praf (mg/Nm
3
) Continu Valoarea minim zilnic 3.4 4.3**
CO (mg/Nm
3
) Continu Valoarea minim zilnic 46.7 58.3**
NO
X
(mg/Nm
3
) Continu Valoarea minim zilnic 183.9 190.7**
Total C(mg/Nm
3
) Continu Valoarea minim zilnic 1.1 1.2**
HCl (mg/Nm
3
) Continu Valoarea minim zilnic 8**
Hg (gaz) (mg/Nm
3
) Continu
Valoarea minim zilnic din
2 ore de valori minime
0.001**
Dioxine/furan
(ng TEQ/Nm
3
)
Selecie continu,
valori unice
Valoarea minim pe 20 de
zile
0.0019
PAH (mg/Nm
3
)
Selecie continu,
valori unice
Valoarea minim pe 4 de
zile
0.0003
Cd (mg/Nm
3
)
Selecie continu,
valori unice
Valoarea minim pe 4 de
zile
0.0005
As/Pb/Cu/Ni/Sn
(n particule)
(mg/Nm
3
)
Selecie continu,
valori unice
Valoarea minim pe 4 de
zile
0.053
As (mg/Nm
3
)
Selecie continu,
valori unice
Valoarea minim pe 4 de
zile
0.0005
Note:
*valoarea de precauie
**intervale bazate pe valori minime pe 3 zile n Ianuarie 2001

Tabel 5.13: Emisii atmosferice msurate n 2000/2001

Pentru centrala C se estimeaz un consum de lemn n valoare de 120.000 de tone/an.
Pentru centrala B diversele tipuri de combustibili sunt folosii n cantitile prezentate n
tabelul 5.14.


Combustibil Rumegu
Buci de
carton
Rmite de lemn
rmase n urma
mpachetrii/
descrcrii
Combustibili
speciali
(traverse de
ci ferate)
Lemn
Pachete de
biomas
Contribuia la
consumul total
de combustibil
30 % 10 % 10 % Max. 20 % Variaz
Variaz
aproximativ
15000 t/an

Tabelul 5.14: Contribuia diverselor tipuri de combustibil la consumul total de
combustibil n centrala B

Capitolul 5

Mrimea fragmentelor trebuie s fie sub 100 mm. Totui cteva fragmente pot s fie i
peste 250 mm. Aceast limit este fixat de dispozitivele de transport de exemplu
trasportor elicoidal. Pentru pregtirea tuturor combustibililor de ctre un muncitor
necalificat au fost efectuate costuri de 0,5 EUR / ton pentru o central de 60 MW.
Cenua rezultat din cazan i cea care se ridic sunt folosite n industria construcilor.

Aspecte economice: Investiia pentru centrala B a ajuns la 36 milioane de EUR.

Stimuli pentru implementare: Posibilitatea reciclrii produselor secundare i nevoia
de a depozita rezidurile de lemn ntr-un mod economic rezonabil.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001], [101, Vaget, 2001], [102, Fischer, 2000], [78,
Finkeldei, 2000].







































Capitolul 5


5.3 Consumul de curent i nivelurile de emisie

5.3.1 Imaginea debitului masic

Mass stream overview: PEAT
example: circulating fluidised bed boiler (CFB), capacity 315 MW
th
, commissioned 1995
peat: ash (dry basis) 7 %, sulphur (dry basis) 0.2 %, LHV 8.2 MJ/kg
CFB
Peat
138 t/h
Combustion
air
512 t/h
Bottom ash
0.7 t/h
ESP
Wet flue gas 646 t/h
SO
2
0.16 t/h
NO
x
0.07 t/h
Particles 0.006 t/h
CO
2
127 t/h
Fly ash
4.2 t/h
O
2
2.5 %
Stack
O
2
2.5 %
Limestone
0.9 t/h


Figura 5.10: Exemplu de flux al masei ntr-un cazan CFBC cu ardere de turb
[58, Eurelectric, 2001]


5.3.2 Imaginea biomasei i turbei utilizate in instalatiile mari de ardere

5.3.2.1 Biomasa

Biomasa este definit n directiva LCP ca produse constnd dintr-un ntreg sau o parte a
unei materii vegetale din agricultur sau silvicultur care poate fi folosit ca i
combustibil cu scopul de a recupera coninutul su energetic. Urmtoarele materii sunt
combustibili biomas:
Reziduri vegetale din agricultur i silvicultur;
Reziduri vegetale din industria alimentar;
Reziduri vegetale provenite din producia de celulozei i hrtiei;
Reziduri de plut;
Lemn cu excepia rezidurilor de lemn ce conin compui organici halogenai
sau metale grele ca rezultat al tratamentelor cu conservani sau lacuri i care
includ reziduri de lemn provenite din construcii i demolri.

Combustibilii prezentai mai sus mai sunt numii i reziduri i trebuie s fie luate n
considerare implicaiile Directivei de Incinerare a Rezidurilor (W.I.D.). Acest lucru este
foarte important pentru unele reziduri care sunt excluse din W.I.D. pe diverse criterii.
De mare importan sunt excepiile referitoare la rezidurile vegetale provenite din
producia de celuloz i folosirea de reziduri de lemn contaminate din construcii /
demolri. WID-ul se aplic arderii mpreun a acestor reziduri i operatorii /
responsabilii trebuie s asigure recunoaterea total a acestor consideraii pentru orice
autorizaie. Pentru arderea mpreun a rezidurilor vezi capitolul 8 al acestui document.

Imaginea debitului masic: TURBA
Exemplu: cazan cu pat fluidizat circulant (CHB), capacitatea 315 MWth pusi in functiune in 1995
Turba: cenusa (baza uscata) 7%, sulf (baza uscata). 0,2% , LHV 8.2 MJ/kg
Gaz evacuat umed
Particule
Cos
Cenusa zburatoare
Cenusa de la baza
Turba
Aer de
ardere
Calcar
Capitolul 5

Biomasa cum ar fi scoara de copac, aschiile, cartoanele, placaje, sau alte reziduri
provenite din celuloz sau de la gatre, conine cantiti mari de ap i este arspe
grtare nclinate special proiectate (o tehnic mai veche), cazane echipate cu un sistem
de distribuie focar sau n paturi fluidizate. Chiar dac compoziiile chimice ale
scoarei de copac i ale lemnului din diferite specii sunt uor diferite i cantitatea de
noroi i pmnt afecteaz coninutul i compoziia cenuei, biomasa provenit din
silvicultur i industria lemnoas are n mare ceva caliti comune ca i combustibil.

Coninutul de sulf este mic, iar coninutul de cenu moderat (tabelul 5.15). Ars
mpreun cu turba de exemplu, cenua de lemn poate reaciona cu sulful din turb i s
acioneze ca un agent desulfurizant. La o examinare mai atent diferenele de umiditate
i de consisten ale combustibililor sunt considerabile i acestea afecteaz manipularea
combustibilului i proprietile de ardere. Toate aceste detalii trebuie luate n
considerare la determinarea tehnicilor pentru depozitarea lor, transportarea, arderea i
posibilul tratament al gazelor emanate.

Capitolul 5
324 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Fragment
e reziduale
forestiere
Fragment
e ntregi
de copaci
Fragment
e de
material
lemnos
Fragme
nte de
cioturi/b
uturugi
Scoar
din lemn
de esen
moale
Scoar
de
mesteacn
Fragmente
de reziduu
de lemn
Fragmente
reziduale de
la gater
Rumegu
de lemn
Fragment
e de la
havez
(main
de tiat
crbuni)
Rumegu
provenit
de la
lefuire
Pelete
(sfere
mici) de
crbune
Procentul de
umiditate coninut
greutate - %
(fragmente recente)

50 60 45 55 40 55 30 50 50 65 45 55 10 - 50 45 60 45 60 5 15 5 15 10
Valoare caloric net
n substan uscat
MJ/kg
18.5 20 18.5 20 18.5 20 18.5 20 18.5 20 21 23 18.5 20 18.5 20 19 19.2 19 19.2 19 19.2 19.2
Valoare caloric net
primit MJ/kg
6 9 6 9 6 10 6 11 6 9 7 11 6 15 6 10 6 10 13 16 15 17 16.8
Densitatea masei
primite, kg/m
3
necompaci
150 300 250 350 250 350 200 300 250 350 300 400 150 300 250 350 250 350 80 120 100 150 500 750
Densitatea de energie ,
MWh/m
3
de volum
total
0.7 0.9 0.7 0.9 0.7 0.9 0.8 1.0 0.5 0.7 0.6 0.8 0.7 0.9 0.5 0.8 0.45 0.7 0.45 0.55 0.5 0.65 2.3
Coninutul de cenu
din materia uscat,
greutate-%
1 3 1 2 0.5 2 1 3 1 3 1 3 0.4 1 0.5 2 0.4 0.5 0.4 0.5 0.4 0.8 6.2 6.4
Coninutul de
hidrogen din materia
uscat, greutate-%
6 6.2 5.4 6 5.4 6 5.4 6 5.7 5.9 6.2 6.8 5.4 6.4 5.4 6.4 6.2 6.4 6.2 6.4 6.2 6.4 6.2 6.4
Coninutul de sulf din
materia uscat (S),
greutate-%
<0.05 <0.05 <0.05 <0.05 <0.05 <0.05 <0.05 <0.05 <0.05 <0.05 <0.05 <0.05
Coninutul de azot din
materia uscat (N),
greutate-%
0.3 0.5 0.3 0.5 0.3 0.5 0.3 0.5 0.3 0.5 0.5 0.8 0.1 0.5 0.1 0.5 0.1 0.5 0.1 0.5 0.1 0.5 0.1 0.5
Tabel 5.15.: Proprieti medii ale diferitelor tipuri de combustibili din mas lemnoas
Capitolul 5
LF/EIPPCB/instalatie mare de ardere_BREF_FINAL May 2005
O clas n plin dezvoltare de combustibili de biomas folosii prin past de lemn n fabricarea
hrtiei i n instalaii de termoficare, este reziduul forestier, de exemplu copaci mici, vrfuri i
crengi de copaci, care sunt colectai special pentru combustibil, mpreun cu alte operaii
forestiere. Experimentarea dureaz i ea de peste dou decade, mpreun cu diversificarea
speciilor de Salix folosite pentru combustibil. Aspectele economice ale producerii acestor tipuri
de combustibili nu sunt foarte bune, n majoritate datorit costurilor de colectare i transport i
n consecin numai cantiti nesemnificative sunt folosite n LCP-uri pn acum.

Micile cantiti de reziduu forestier care chiar sunt folosite sunt de obicei arse mpreun cu ali
combustibili n instalaii existente, mai ales n instalaii FBC pe reziduuri de turb sau scoar de
copac. Totui, nu orice biomas forestier este neaprat potrivit pentru ardere, chiar la FBC-uri
proiectate pentru turb sau scoar.

Paiele sunt reziduuri din producia agricol de gru i ntr-adevr cea mai mare parte a
produciei anuale de paie este consumat n sectroul agricol. Surplusul de paie este folosit
pentru producerea de energie n instalaii de termoficare ale unor mici districte sau n CHP mai
mari de pn la 40 MW
e
. Paiele sunt tranformate n energie i cldur n centrale electrice
convenionale, dar multe chestiuni tehnice trebuie s fie luate n considerare datorit
caracteristicilor deosebite ale paielor. O preocupare deosebit o constituie coninutul relativ
mare de clor a paielor care ar putea cauza o coroziune serioas la suprafaa supranclzitorului.

Ali combustibili tip biomas folosii sunt de exemplu smburii de msline, scoar de plop,
arbori de cauciuc i trestie. Toi aceti combustibili au un coninut relativ mare de alcali (sodiu,
potasiu).


5.3.2.2 Turba

Turba este un combustibil important pentru LCP-uri n Irlanda i Finlanda. Turba - combustibil
n Finlanda era lipsit de importan la nceputul anilor 1970 , cu un procent de 0.1 % din
materia prim folosit pentru producerea energiei, dar odat cu creterea preurilor
combustibililor de import, turba a ctigat o poziie puternic, cu un procent de 6 % din materia
prim folosit pentru producerea energiei i un procent de 16 % din combustibilii folosii de
LCP-uri n 1998. n Finlanda, consumul de turb n centrale cu ardere de amploare a fost de
1.81 Mt, adic 16 % din totalul combustibililor folosii de LCP. n Irlanda, 2.9 Mt de turb au
reprezentat aproximativ 11 % din combustibilii folosii ntr-o central termoelectric n 2001.

Turbriile adnci i destul de mari pentru producia economic de turb se ntlnesc n pri din
Finlanda, i doar o mic parte dintre ele sunt exploatate, din cauza lipsei cererii de turb la o
distan economic. Turba este un combustibil relativ curat, caracterizat printr-un coninut
sczut de cenu i sulf, tipic n jur de 5 % i respectiv 0.5 % din materia uscat. Turba are un
coninut volatil ridicat i este foarte reactiv dac umiditatea sa scade sub 40 % (vezi Tabel 5.16).
Pentru folosirea pe scar larg, este n mod obinuit folosit ca turb mcinat, produs din mai
pn n august i uscat de soare i vnt cu pn la 45 - 60 % umiditate n locul de producere i
apoi stocat lng locul de producie. n ceea ce privete coninutul mare n umiditate, turba este
comparabil cu ligntul, n timp ce, n termeni de substan uscat, este mai apropiat de biomas
dect lignitul.










Capitolul 5
326 May 2005LF/EIPPCB/instalatie mare de ardere_BREF_FINAL




Crbun
e de
buncr
1)

Turb
mcina
t
Scoar

Lemn
2)
Uleiuri
puternic
inflamab
ile
Gaz
natural
Umiditate % 10 50 55 40 0.5 <0.1
Procent de cenu % din
materia uscat
14 3 6 2 3 0.4 <1 0.0
Materie volatil n combustibil
uscat %
25 35 70 80 80 90
Procentaj de sulf din materia
uscat %
<1 0.5 <0.2 0.05 <1 0.0
Compui de azot din
combustibil %
1 1.7 0.5 0.5 0.3 0.05
Cl (mg/MJ combustibil
valoare calorifica inferioara)
3)

<0.1 <0.03 <0.01
As (mg/MJ combustibil
valoare calorifica inferioara)
3)

0.14 0.1 0.01 0.01 0.04
Cd (mg/MJ combustibil
valoare calorifica inferioara)
3)

0.15 0.004 0.015 0.01 1.1 - -
Hg (mg/MJ combustibil
valoare calorifica inferioara)
3)

0.003 0.003 0.1 0.001 0.009 <0.0001 -
Ni (mg/MJ combustibil
valoare calorifica inferioara)
3)

0.4 0.3 0.04 0.03 0.9 -
Pb (mg/MJ combustibil
valoare calorifica inferioara)
3)

0.5 0.3 0.15 0.1 - 0.7 0.06 -
Densitatea total a
combustibilului (kg/Nm
3
)
1350 350 350 200 987
Valoarea calorifica inferioara
total a
combustibilului(GJ/Nm
3
)
34.3 2.9 2.5 2.1 40
Valoarea calorifica inferioara
a substanei uscate (MJ/kg)
28.7 20 19 19 40.2 48
Valoare calorifica inferioara
(MJ/kg)
25.5 8.4 7.2 10.4 40.1 48
Gaz ars stoichiometric
(Nm
3
/MJ)
0.278 0.383 0.435 0.357 0.277 0.297
Gaz ars uscat stoichiometric
(Nm
3
/MJ)
0.253 0.281 0.291 0.259 0.246 0.239
CO
2
(gCO
2
/kWh) 476.1 658.8 402.5 172.8
CO
2
(gCO
2
/MJ) (valoare
calorifica inferioara)
90
106
118
113 100 76 54
Rata caloric generat de
curent (kWh/kWh) (valoare
calorifica inferioara)
2.3
2.3
2.7
2.3 1.8
CO
2
emis per kWh (g/kWh) 207 244 175 96
valoare calorifica inferioara
Note:
1) Crbune polonez de export
2) Achii de lemn
3) numai valorile ordinului de mrime.
Tabel 5.16.: Comparaie a turbei mcinate cu ali combustibili fosili utilizai n mod normal n
instalaii mari de ardere

[Sfrit instalatie mare de ardere WG, 2000]

Turba este un combustibil voluminos cu o valoare calorific mic. Astfel, este rar economicos
de transportat pe distane mai mari de 100 km. Drept urmare, centralele care ard turb constau n
principal din centrale locale de scar mic sau centrale doar de nclzire pentru sisteme de
Capitolul 5
LF/EIPPCB/instalatie mare de ardere_BREF_FINAL May 2005
termoficare regionale mici pn la medii. O mare parte dintre aceste centrale din Finlanda au
materie prim de intrare sub 50 MW i, drept urmare, nu se pot considera centrale de ardere
mari. Totui, n termeni energetici, cel mai mare consumator de turb const din instalatia mare
de generare simultan de energie i cldur i centrale termice n sistemele districtuale ale
oraelor (n majoritate n interiorul rii) cu populaii de 50000 pn 200000. n total, sectorul
termic districtual consuma 0.86 Mt turb n 1998, generarea industrial simultan de curent i
cldur (co-generation) i centralele termice consumau 0.58 Mt, i dou centrale cu ardere de
turb cu ieiri de 155 i 120 MW
e
consumau 0.40 Mt.

5.3.3 Eficiena biomasei i a centralelor cu ardere de turb

Dup cum s-a menionat, multe centrale electrice pe baz de turb i biomas sunt centrale care
au ca rezultat cldur i energie. Generarea simultan de electricitate i cldur permite energiei
coninute n combustibil s fie folosit la maxim i eficiena centralei s fie astfel mare (85
90 %). Nivelul eficienei energetice (eficiena combustibilului) pentru centrale cu generare
simultan este dificil de determinat n general. Eficiena este foarte dependent de localizare,
factori importani fiind sarcina de refrigerare i schimbri ale sarcinii de refrigerare, nivelul
preului i nevoia de electricitate de pe pia, tehnologia aplicat, etc. Generarea simultan de
cldur i energie ar trebui considerat ca o opiune tehnic fiabil oricnd, ca de exemplu cnd
cerina termic local este destul de mare pentru a garanta construirea centralei mai scumpe cu
generare simultan, n loc de o central termic simpl.

Centralele cu ardere de biomas sau turb bazate pe pat de ardere fluidizat sunt de obicei mai
mici dect centralele cu ardere de crbune, iar presiunea aburului i temperatura sunt mult mai
mici dect n centralele avansate cu ardere de crbuni. Nivelele termice pentru centralele
electrice cu biomas i turb cu ardere n pat fluidizat sunt n jur de 3.3 3.6 (eficiena centralei
electrice 28 30 %). Dar doar cteva centrale opereaz cu aceste tipuri de combustibil doar
pentru generarea de energie. n ceea ce privete arderea de turb pulverizat, nivelele de
eficien de 38 39 % au fost atinse ntr-un cazan care folosete turb pulverizat din Finlanda.


5.3.4 Emisii n aer

5.3.4.1 Emisii n aer de la centrale cu ardere de biomas

Emisiile centralelor cu biomas depind n principal de compoziia combustibilului i de modul
de tratare al gazelor arse (exclus NO
X
), dar nu de mrime sau de tehnologia de ardere. Emisiile
de NO
X
depind i de caracteristicile de combustie i de prezena unui sistem DENOX.
Eurelectric a raportat emisii NO
X
ntre 300 400 mg/Nm
3
, nivele de praf ntre 10 50 mg/Nm
3
i, n plus pentru arderea turbei, un nivel de SO
2
de 200 400 mg/Nm
3
pentru centrale noi cu
turb sau biomas.
Capitolul 5
328 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Emisii n aer (mg/Nm
3
) Observaii Capacita
te
(MW
th
)
Tehnologie
combinat
Msuri de
reducere a
emisiilor
SO
2
NO
X
Praf CO HF HCl
NH
3


GF
(distribuire
n focar)
SNCR/
FGD(ds)/F
F

179 191 0.7 4.6 39 75 7.7 9.4
Dioxine 0.0014 ngTE/Nm
3
PAH 0.003 mg/Nm
3

Cd 0.005 mg/Nm
3
As/PB/Cu/Ni/Zn 0.053 mg/Nm
3
Total Carbon 1.1 1.4 mg/Nm
3

50 100
Ardere
atmosferic
n pat
fluidizat
(AFBC)
FF 2.3 2.9 164 339 2.2 4 147 178 0.04 0.1 7.3 8.8
Dioxine 0.006 0.013 ngTE/Nm
3
Cd+Tl 0.003 0.004 mg/Nm
3

Hg 0.001 mg/Nm
3

FF 10 90 10 150 5
Dioxine 0.008 ngTE/Nm
3
PAH 0.1 mg/Nm
3

PCB 11mg/Nm
3
100 300
Ardere
atmosferic
n pat
fluidizat
(AFBC)

Note:
GF (ardere pe gratar) PC (ardere cu pulverizare) PFBC (Ardere presurizat n pat fluidizat)
FGD(w) (desulfurizarea umed gazelor de evacuare) FGD(sd) (desulf. gazelor de ardere folosind un spray usctor) FGD(ds) (desulf. gazelor de ardere prin injectarea uscat de
absorbant)
ESP (Filtru electrostatic) FF (Filtru textil) Pm(..) (Msuri primare de reducere a NO
X)

SCR (reducere catalitica selectiva de NO
X
)

SNCR (reducere necatalitica selectiva de NO
X
)
Table 5.17.: Emisii n aer provenite din centrale cu ardere de biomas (datele reprezint combustibil bimas specific i pot s nu fie neaprat reprezentative)
Emisii specifice n aer
(mg/MJ)
Capacitate
(MW
th
)
Tehno
logie
combi
nat
Msuri de reducere a
emisiilor
Eficien
electric
(%)
Eficiena
combustib
ilului
(%)
SO
2
NO
X
Praf CO HF HCl
GF 50 100
AFBC
100 300 AFBC Pm (straturi de
aer)/ESP
6 57 9
>300
Note:
GF (ardere pe gratar) PC (ardere cu pulverizare) AFBC (Ardere atmosferic n pat fluidizat) PFBC (Pressurised fluidised bed combustion)
FGD(w) (desulfurizarea umed gazelor de evacuare) FGD(sd) (desulf. gazelor de ardere folosind un spray usctor) FGD(ds) (desulf. gazelor de ardere prin
injectarea uscat de absorbant)
ESP (Filtru electrostatic) FF (Filtru textile) Pm(..) (Msuri primare de reducere a NO
X
)
SCR (reducere catalitica selectiva de NO
X
)

SNCR (reducere necatalitica selectiva de NO
X
)
Tabel 5.18.: Emisii speciale n aer provenite din centrale care ard biomas


Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 329
5.3.4.2 Emisii n aer de la centrale cu ardere pe turb

Emisii n aer (mg/Nm
3
) Observaii Capacitate
(MW
th
)
Tehnologie
combinat
Msuri de
reducere a
emisiilor
SO
2
NO
X
Praf CO HF HCl NH
3

GF



PC



50 100
AFBC



PC
AFBC FF 10 90 10 150 5
Combustibil (50 % turb i 50 % scoar)
Dioxin 0.008 ngTE/Nm
3
PAH (hidrocarburi poliaromatice) 0.1 mg/Nm
3

100 300
AFBC ESP 330 450 300 350
PC
>300
AFBC 540 620 900 1000
Note:
GF (ardere pe gratar) PC (ardere cu pulverizare) AFBC (Ardere atmosferic n pat fluidizat) PFBC (Pressurised fluidised bed combustion)
FGD(w) (desulfurizarea umed gazelor de evacuare) FGD(sd) (desulf. gazelor de ardere folosind un spray usctor) FGD(ds) (desulf. gazelor de ardere prin
injectarea uscat de absorbant)
ESP (Filtru electrostatic) FF (Filtru textile) Pm(..) (Msuri primare de reducere a NO
X
)
SCR (reducere catalitica selectiva de NO
X
)

SNCR (reducere necatalitica selectiva de NO
X
)
Tabel 5.19: Emisii n aer de la centrale cu ardere pe turb
Emisii specifice n aer
(mg/MJ)
Capacitate
(MW
th
)
Comb
Tech.
Msuri de reducere a
emisiilor
Eficien
electric
(%)
Eficiena
combustibilului
(%) SO
2
NO
X
Praf CO HF HCl
GF
PP
50 100
AFBC
PP 100 300
AFBC Pm (introducerea de aer
n etape)
/piatr de var/ESP
136 99 2
PP >300
AFBC
Note:
GF (ardere pe gratar) PC (ardere cu pulverizare) AFBC (Ardere atmosferic n pat fluidizat) PFBC (Pressurised fluidised bed combustion)
FGD(w) (desulfurizarea umed gazelor de evacuare) FGD(sd) (desulf. gazelor de ardere folosind un spray usctor) FGD(ds) (desulf. gazelor de ardere prin
injectarea uscat de absorbant)
ESP (Filtru electrostatic) FF (Filtru textile) Pm(..) (Msuri primare de reducere a NO
X
)
SCR (reducere catalitica selectiva de NO
X
)

SNCR (reducere necatalitica selectiva de NO
X
)
Tabel 5.20.: Emisii specifice n aer de la centrale cu ardere pe turb

Capitolul 5
330 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
5.3.5 Arderea i alte reziduuri provenite din centrale

Proprieti ale biomasei i ale cenuei de turb
Coninutul mineral al cenuii de turb este foarte asemntor cu cel al solului nisipos. Datorit
bazei de piatr de var pe care s-au format blile de turb, cenua de turb din Irlanda conine tipic
25 55 % CaO cnd este folosit ca i combustibil. Tehnica de ardere aplicat are un efect asupra
tipului de cenu produs, chiar dac factorul determinant este calitatea turbei.

Cenua de turb este format din materia mineral din turb. Cenua rmas de la arderea pe pat
fluidizat conine i ea nisip de pat din camera de ardere.

Cenusa de turb este o pulbere fin care const n principal din particule de diveri silicii, aluminii
i oxid de fier (65 75 %). Alte specii principale sunt compuii alcalini i metalele alcaline de
pmnt (10 55 %) i particulele de turb nearse (0 5 %). Datorit bazei de piatr de var care ine
blile de turb, cenua de turb din Irlanda conine tipic 25 55 % CaO. Scrumul conine i el
elemente detectabile, ca exemplu metale.

Cenua rezultat din arderea cu injecie de piatr de var
Cenua provenit din arderea pe pat fluidizat cu injecie de piatr de var conine produsul final al
reaciei de desulfurizare, oxid de calciu nereactiv i piatr de var (aproximativ 15 wt-%).

Solubilitatea cenuei
Solubilitatea elementelor detectabile n scrum este un factor important cnd se studiaz potenialul
impact asupra mediului. Metalele alcaline i alcaline de pmnt (de exemplu sodiu, potasiu) i alte
elemente minerale ca borul i clorurile sunt cele mai solubile componente. Metalele detectabile n
cenu sunt foarte puin solubile n ap.


5.3.6 Surse poteniale de emisii de zgomot

Zgomotul din timpul operaiilor este unul puternic i constant specific industrial. Cele mai
importante surse de zgomot ale centralei energetice bazate pe arderea turbei/biomasei sunt
turbinele, generatoarele, cazanele, pompele, sufloarele i motoarele i operaiile de manipulare ale
turbei/biomasei. Majoritatea acestora sunt localizate n interiorul cldirilor, deci zgomotul este
atenuat de structurile de zid. Zgomotul operaional poate fi restricionat prin mijloace structurale, de
exemplu prin ncapsulare sau prin folosirea de sileniatoare.

O grij special trebuie avut cnd se taie paiele necesare pentru arderea mpreun cu crbune n
cazane cu combustibilii pulverizai. O bun modalitate de a tia paiele este folosirea de
concasoare (care fac un zgomot mare). Trebuie acordat o atenie special transportului
pneumatic care urmeaz arztorului.

Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 331

5.4 Tehnici care trebuie luate n considerare n determinarea
celor mai bune tehnici disponibile pentru arderea de
biomas i turb


Aceast seciune prezint tehnici care au fost considerate n determinarea celor mai bune tehnici
disponibile pentru prevenirea sau reducerea emisiilor i pentru creterea eficienei termice.
Acestea sunt acum disponibile n comer. n aceast seciune, tehnicile care trebuie luate n
considerare au fost descrise doar la modul general, dar pentru majoritatea acestor tehnici,
descrieri mai detaliate sunt prezentate n Capitolul 3 i pentru unele tehnici sunt date exemple n
Seciunea 5.2 pentru a demonstra n detaliu comportarea fa de mediu a acestor tehnici cnd
sunt aplicate ntr-o situaie real. n principiu, tehnicile generale descrise n Capitolul 3 se aplic
n mare parte i arderii de biomas i turb i ar trebui n general s fie vzute ca tehnici de luat
n seam n determinarea celor mai bune tehnici disponibile. Pentru descrieri mai detaliate, vezi
Capitolul 3.

Pentru a evita dublarea informaiei n acest document, pentru Sistemele de Management ale
Mediului (EMS) vezi Seciunea 3.15.

Capitolul 5
332 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
5.4.1 Tehnici pentru descrcarea, stocarea i manipularea combustibililor

Aplicabilitate
Tehnic
Beneficiu asupra
mediului Centrale noi
Centrale
recondiionate
Experien
operaional
Efecte de
interferen
cu alte medii
Aspecte
economice
Observaii
Transport i manipulare de biomas i turb
Sisteme de transfer nchise
cu filtre textile
Reucerea emisiilor de
prafuri fugitive
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibil
Transportoare deschise cu
scuturi de vnt
Reducerea emisiilor de
praf fugitiv
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibil
Benzile rulante pot fi
luate n considerare
numai pentru
materiale nefrmiate
(buci de lemn)
Descrcarea de biomas i
turb n cldiri nchise
echipate cu o pung de
filtrare pentru reducerea
prafului
Reducerea emisiilor de
praf fugitiv
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibil
Dispozitive de curare
pentru curelele transportoare
Reducerea emisiilor de
praf fugitiv
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibil
Depozitare a biomasei, turbei i a aditivilor
Depozitare a materialului
combustibil fin, ca praful, n
arii nchise sau silozuri
Reducerea particulelor
fine
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibil
Depozitare separat a
combustibililor biomas de
diferite caliti
Conditii stabile de ardere Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibil
Depozitare nchis a
varului/pietrei de var n
silozuri cu atenuare a
prafului
Reducerea particulelor
fine
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibil
Suprafee sigilate cu sisteme
de drenaj
Prevenirea contaminrii
solului i a apelor
Posibil Posibil Mare Nici unul
Extra cost
pentru
tratamentul apei
reziduale
Apa de drenaj
colectat trebuie
tratat ntr-un bazin de
decantare
Aprtori de vnt pentru
depozitare n aer liber a
lemnului butucnos, etc.
Reducerea emisiilor de
praf fugitiv
Posibil Posibil Mare No Indisponibil
Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 333
Depozitarea amoniacului ca
soluie apoas de amoniac
Siguran mai mare Posibil Posibil Mare
Risc mai mic
ca la
depozitarea
amoniacului
lichid
presurizat
Indisponibil
Table 5.21: Tehnici pentru descrcarea, depozitarea i manipularea combustibilului


5.4.2 Tehnici pentru pretartarea combustibilului

Aplicabilitate
Tehnic Beneficiu asupra mediului
Centrale noi
Centrale
recondiionate
Experien
operaional
Efecte de
interferen cu alte
medii
Aspecte
economice
Observaii
Uscarea
combustibilului
Eficien mrit Posibil Posibil
Experien
limitat
Eficien mrit
Cost adiional al
usctoarelor
Valoare sczut a cldurii care
poate fi generat din procese
energetice pentru a mri energia
combustibilului. Usctoarele pe
aburi sunt cele mai eficiente.
Gazificarea
biomasei
Eficien mrit a centralei
i nivele sczute de emisie

Gazul poate fi refolosit la
ardere pentru a reuce
emisiile de NO
X

Posibil, dar pn
acum aplicat doar
n demonstraii i
centrale pilot
Posibil, dar pn
acum aplicat doar
n demonstraii i
centrale pilot
Experien
limitat

Scump ntr-o
mic msur
Pe termen mediu, gazificarea
are potenialul pentru a constitui
a alternativ viabil la arderea
normal, mai ales n vederea
eficienelor electrice ateptate
de
51 55 %
Presarea
rumeguului
Eficiena mrit la ardere Posibil Posibil Mare
Mare cerin de oxigen
biochimic dezvoltat n
ap i mare folosire a
energiei i meninere

Tabel 5.22. Tehnici pentru pretratamentul combustibilului










Capitolul 5
334 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

5.4.3 Tehnici de ardere

Aplicabilitate
Tehnic
Beneficiu asupra
mediului Centrale noi
Centrale
recondiionat
e
Experien
operaional
Efecte de
interferen
cu alte medii
Aspecte
economice
Observaii
Co-generare de cldur
i energie (CHP)
Eficien mrit a
combustibilului, consum
mai mic de combustibil
Posibil Posibil Mare Indisponibil
Turba i biomasa sunt acum utilizate
mai ales n producia combinat de
cldur i poducerea energiei,
datoart naltei eficiene a
combustibilului (75 90 %)
Ardere pe grtar
Variabil pentru diveri
bio- combustibili ca de
exemplu paiele
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibil
Grtar mobil de tip
distrbuitor n focar
Mare ardere a
combustibilului cu nivele
sczute de emisii (de
exemplu de NO
X
)
Posibil Posibil
Practicat n
centrale noi
Nici unul Indisponibil
Ardere pe pat fluidizat
(BFBC i CFBC)
Mare ardere a
combustibilului cu nivele
sczute de emisii (de
exemplu de NO
X
)
Posibil Posibil
Practicat n
centrale noi
Nici unul Indisponibil
Tehnic principal de ardere pentru
biomas i turb azi
Ardere de turb
pulverizat
Eficien energetic bun Posibil Posibil Mare Indisponibil
Tabel 5.23: Tehnici de ardere


5.4.4 Tehnici pentru creterea eficienei

Aplicabilitate
Tehnic
Beneficiu asupra
mediului
Centrale
noi
Centrale
recondiionat
e
Experien
operaional
Efecte de interferen
cu alte medii
Aspecte
economice
Observaii
Co-generare de
cldur i
energie (CHP)
Eficien mrit Posibil Posibil Mare Indisponibile
Turba i biomasa sunt acum utilizate
mai ales n producia combinat de
cldur i energie datorat marii
eficeinei a combustibilului (75
90 %) comparat cu eficiena
electric, de numai n jur de 25 % n
mod normal.
Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 335
Schimbarea
lamelor
turbinei
Eficien mrit Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibile
Lamele turbinelor de abur pot fi
schimbate cu lame tridimensionale n
timpul intervalurilor de mentenan.
Prenclzirea
regenerativ a
apei de
alimentare
Eficien mrit Posibil foarte limitat
Practicat n
centrale noi i n
unele existente
Nici unul Indisponibile
Recondiionarea sistemului de
prenclzire regenerativ a apei de
alimentare este posibil n cazuri
speciale
Presarea
rumeguului
Eficien mrit Posibil Posibil Mare
Mare cerin de oxigen
biochimic dezvoltat
n ap i mare folosire
a energiei i meninere

Uscarea
combustibilului
Eficien mrit,
expansiune pentru
potentiali
combustibil biomas,
cu o utilizare mai
sigur
Posibil Posibil Limitat
Noi alternative tehnice sunt n
dezvoltare.
Implementarea sistemelor de uscare
poate economisi 10 % din consumul
de combustibil cu combustibili uzi ca
turba sau lemnul. Multe tehnologii
alternative sunt disponibile comercial.
Biomasele ude sunt sigure de recoltat,
stocat i transportat. Deci multe
beneficii sunt realizate dac
combustibilul poate fi uscat nainte de
ardere.
Tabel 5.24.: Tehnici de cretere a eficienei



5.4.5 Tehnici pentru prevenirea i controlul emisiilor de praf i metale grele

Aplicabilitate
Tehnic
Beneficiu
asupra mediului Centrale noi
Centrale
recondiion
ate
Experien
operaional

Efecte de
interferen
cu alte medii
Aspecte
economice
Observai
i
Filtre textile
Reducere a
anumitor emisii,
n special praf fin
(Pulberi: PM 2.5
i PM 10)
Posibil Posibil Mare Nici unul
Costul de investiii
pentru un nou filtru
textil este mai mic
dect pentru un
ESP, dar costurile
de operare sunt mai
mari.

Capitolul 5
336 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
ESP
Reducerea de
emisii de pulberi
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibile
Tabel 5.25.: Tehnici pentru prevenirea i controlul emisiilor de praf i metale grele
Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 337

5.4.6 Tehnici pentru prevenirea i controlul de emisii de SO
2
din centralele cu ardere pe turb

Aplicabilitate
Tehnic
Beneficiu asupra
mediului
Centrale
noi
Centrale
recondiionat
e
Experien
operaional
Efecte de interferen cu
alte medii
Aspecte economice Observaii
Msuri primare
Ardere comun de
biomas i turb
Reducerea of SO
2

i CO
2
emissions at
the source
Posibil Posibil Mare
Depinde de tipul de
combustibil

Injectare de piatr
de var n cazanele
cu ardere de turb
pe pat fluidizat
(BFBC i CFBC)
Reducerea
emisiilor de SO
2
i
NO
X

Posibil Posibil Mare Emisii mai mari de N
2
O
Cifrele costurilor
sunt prezente n
exemplul
5.2.1.1.

Msuri secundare

Epurator de gaze
mecanic uscat
Reducere de SO
2
,
HF, HCl, praf,
Posibil Posibil Mare
Reziduurile care trebuie
ngropate
Cifrele costurilor
sunt prezente n
exemplul
5.2.1.1.

Injectare de hidroxid
de calciu n form
uscat nainte de
filtrul electrostatic
Reducerea
emisiilor de SO
2
,
HF, HCl, praf i Hg
(dac sunt
combinate cu
carbon activat)
Posibil Posibil Mare
Nivelele joase de SO
2

semnific scderea
posibilitilor de utilizare
pentru cenu. Rate mari Ca/S
duc la o mare adugare la
cantitatea de produs secundar
colectat de filtre electrostatice
i la o dramatic schimbare a
calitii produsului.
Indisponibile
Injectare de focar
doar pentru
centrale cu ardere
cu fierbere pe pat
fluidizat i cu
ardere circulant
pe pat fluidizat.
Au fost raportate
importante erori n
centralele cu
ardere pe pat
turbulent fluidizat
Tabel 5.26.: Tehnici pentru prevenirea i controlul emisiilor de SO
2
din centralele cu ardere pe turb






Capitolul 5
338 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
5.4.7 Tehnici pentru prevenirea i controlul emisiilor de NO
X
i N
2
O



Aplicabilitate
Tehnic
Beneficiu asupra
mediului Centrale noi
Centrale
recondiion
ate
Experien
operaional
Efecte de interferen
cu alte medii
Aspecte
economice
Observaii
Msuri primare
Aer n exces redus
Reducerea emisiilor de
NO
X
, CO, i N
2
O i o
eficien mrit.
Posibil Posibil Mare
Reducerea emisiilor de
NO
X
emissions conduce
la mai mult carbon-n-
cenu nears
Specifice
centralei

Ardere gradat Reducere deNO
X
Posibil Posibil Mare
Specifice
centralei

Introducere a aerului
n etape (OFA)
Reducere de NO
X
Posibil Posibil Mare
Conduce la mai mult
carbon-n-cenu nears
Specifice
centralei

Recircularea gazului
fluid
Reducere de NO
X
Posibil Posibil Mare
Specifice
centralei

Arztoare cu nivel
sczut de NO
X

Reducere deNO
X
Posibil Posibil Mare
Conduce la mai mult
carbon-n-cenu nears
Indisponibile
Arztoare standard
cu nivel mic de
NO
x
sunt
indisponibile
pentru turb
Msuri secundare
Reducere necatalitica
selectiva (SNCR) cu
amoniu sau uree
Reducere de NO
X
Posibil Posibil Mare Scpri de amoniac
Specifice
centralei

Reducere catalitica
selectiva (SCR)
Reducere de NO
X
Posibil Posibil Mare Scpri de amoniac
Specific
centralei

Tabel 5.27: Tehnici pentru prevenirea i controlul emisiilor de NOX i N2O










Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 339

5.4.8 Tehnici pentru prevenirea i controlul polurii apelor

Aplicabilitate
Tehnic
Beneficiu asupra
mediului
Centrale
noi
Renovabil
Experien
operaional
Efecte de interferen
cu alte medii
Aspecte
economice
Observai
i
Evacuarea i transportul zgurei
Circuitul nchis al apei cu
filtrare sau uniti de
sedimentare
Deversare redus de
apa rezidual
Posibil Posibil Mare
Specifiec
centralei

Regenerarea demineralizatorilor i a lacurilor condensate
Osmoza invers
Deversare redus de
apa rezidual
Posibil Posibil Mare
Specifice
centralei

Ionizare
Deversare mai redus
de apa rezidual pn
la n jur de 15 - 50 %
ap demineralizat
Posibil Posibil Mare
Reziduurile lichide
trebuie s fie
deshidratate pentru a fi
nlturate
Specifice
centralei

Decantare
Neutralizare Doar n cazul operaiilor alcaline Mare
Specifice
centralei

Splarea cazanelor, prenclzirea aerului i aparate de decantat
Neutralizarea i operarea n
bucl nchis, sau nlocuirea
prin curire chimic
Deversare redus de
apa rezidual
Posibil Posibil Mare
Specifice
centralei

Scurgeri
Sedimentarea sau tratamentul
chimic i refolosirea intern
Deversare redus de
apa rezidual
Posibil Posibile Mare
Specifice
centralei

Tabel 5.28: Tehnici pentru prevenirea i controlul polurii apei











Capitolul 5
340 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


5.4.9 Tehnici pentru manipularea, reducerea i reciclarea reziduurilor arderii

Aplicabilitate
Tehnic
Beneficiu asupra
mediului Centrale noi Renovabil
Experien
operaional
Efecte de
interferen
cu alte medii
Aspecte
economice
Observaii
Depozitarea, transportul i manipularea cenuii
Depozitare separat de
cenu staionar i
cenu volant
Mai mult flexibilitate
pentru reciclarea
diverselor pri de
cenu
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibile
Depozitare n silozuri
nchise
Reducerea emisiilor de
praf fugitiv
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibile
Transportarea n saci mari
sau camioane ale
silozului
Reducerea emisiilor de
praf fugitiv
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibile
Utilizarea cenuei biomasei
Utilizarea cenuei de
biomas cu cantiti mici
de metale grele ca
fertilizatori
Reciclarea reziduurilor
combustiei
Posibil Posibil Mare Nici unul Indisponibile
Este o practic des ntlnit
separarea poriunii fine de
cenu care conine foarte
mari cantiti de metale
grele de cenua brut. Doar
cenua brut poate fi folosit
ca ngrmnt (depinznd
de coninutul de nutriente i
parametrii solului)
Tabel 5.29.: Tehnici pentru manipularea, reducerea i reciclarea reziduurilor arderii


Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 341
5.5 Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru arderea de
biomas i turb

n nelegerea acestei seciuni i a coninutului su, cititorul este trimis la prefaa acestui
document i n particular la seciunea 5 a prefaei: Cum s nelegem i s folosim acest
document. Tehnicile i emisiile asociate i/sau nivelele de uzur, sau gama nivelelor, prezentate
n aceast secie au fost evaluate printr-un proces iterativ care include urmtorii pai:
identificarea problemelor cheie ecologice pentru sector; acestea sunt emisiile n aer i ap,
eficiena termic i reziduurile de ardere
examinarea tehnicilor cele mai relevante pentru a rezolva aceste probleme cheie
identificarea celor mai bune nivele ale caracteristicilor mediului, pe baza datelor disponibile
n Uniunea European i peste tot n lume
examinarea condiiilor n care aceste nivele ale caracteristicilor au fost atinse; ca de
exemplu costuri, efecte de interferen asupra altor medii, principalele obiective urmrite n
implementarea acestor tehnici
selecia celor mai bune tehnici disponibile (BAT) i emisia asociat i/sau nivelele de uzur
pentru acest sector n sens general, conform articolelor 2(11) i anexei IV a Directivei.

Expertiza realizat de Biroul European de Prevenirea i Controlul Polurii IPPC (Integrated
Pollution Prevention And Control ) i Grupul Tehnic de Lucru - Technical Working Group (TWG)
a jucat un rol esenial n fiecare dintre aceti pai i n felul n care informaia este prezentat
aici.
Pe baza acestei evaluri, tehnicile, i pe ct posibil nivelele de emisie i consum asociate
folosirii celor mai bune tehnici disponibile (BAT), prezentate n aceast secie sunt considerate
cele potrivite sectorului per ansamblu i n multe cazuri reflect performanele curente ale unor
instalaii din sector. Acolo unde sunt prezentate nivelele de emisie i consum asociate celor mai
bune tehnici disponibile, trebuie neles c aceste nivele reprezint performanele de mediu care
pot fi anticipate ca rezultat al aplicrii n acest sector a tehnicilor descrise, innd minte raportul
dintre costuri i avantajele inerente din definirea celor mai bune tehnici disponibile (BAT).
Totui nu exist valori limit nici pentru emisie, nici pentru consum i acestea nu ar trebui
nelese n acest sens. n unele cazuri poate s fie tehnic posibil s se ating nivele mai bune de
emisie sau consum, dar datorit costurilor implicate sau a interferenelor cu alte medii, nu sunt
considerate ca fiind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sector per ansamblu. Totui,
aceste nivele pot fi considerate justificate n cazuri mai specifice unde exist obiective urmrite
specifice.
Nivelele de emisie i consum asociate cu folosirea celor mai bune tehnici disponibile trebuie
privite mpreun cu orice condiii de referin specificate (de exemplu perioade de mediere a
valorilor).
Conceptul "nivelelor asociate celor mai bune tehnici disponibile" descris mai sus trebuie
deosebit de termenul "nivel realizabil" folosit n restul acestui document. Dac un nivel este
descris ca fiind "realizabil" folosind o anume tehnic sau o combinaie de tehnici, nseamn c
nivelul poate fi atins pe o perioad substanial de timp ntr-o instalaie sau proces bine
meninute i operabile folosind acele tehnici.
Dac sunt disponibile, datele privind costurile au fost date mpreun cu descrierea tehnicilor
prezentate n capitolul anterior. Acestea dau indicaii brute referitoare la mrimea costurilor
implicate. Totui, costurile reale ale aplicrii unei tehnici depind foarte tare de situaia
respectiv, de exemplu taxe, impozite, i caracteristicile tehnice ale instalaiilor n cauz. Nu
este posibil evaluarea total n acest document a acestor factori dependeni de fiecare caz n
parte. n absena datelor privind costurile, concluziile referitoare la fiabilitatea economic nu pot
fi trase bazate pe obsevaii ale instalaiilor existente.
Intenia este ca tehnicile considerate cele mai bune n acest capitol s fie un
punct de referin fa de care s se evalueze performanele curente ale unei instalaii
existente sau s se evalueze propunrerile pentru noi instalaii. Astfel vor ajuta n
determinarea condiiilor potrivite celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru
instalaii sau stabilirea regulilor generale de la Articolul 9(8). Se anticipeaz c noile
instalaii vor putea fi proiectate pentru a funciona la nivelele generale BAT prezentate
Capitolul 5
342 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
aici , sau chiar la nivele mai bune. Se ia n considerare faptul c instalaiile existente ar
putea fi conduse ctre nivelele generale BAT sau mai bune, supunndu-se aplicabilitii
tehnice i economice a tehnicilor n fiecare caz.

n timp ce documentele de referin ale BAT (BREF) nu stabilesc standarde legale
obligatorii ele sunt menite s dea informaii de ndrumare a industriei, a statelor membre
i a publicului legate de emisiile realizabile i nivelele de consum atunci cnd se
folosesc anumite tehnici. Valorile limit potrivite pentru orice caz particular vor trebuie
s fie determinate lund n considerare obiectivele directivei IPPC i consideraiile
locale.

Pentru a evita dublarea informaiilor vezi seciunea 3.15.1 pentru informaii despre BAT
n cazul sistemului de management al mediului (EMS).


5.5.1 Descrcarea, depozitarea i manipularea biomasei, turbei i
aditivilor

Cele mai bune tehnici disponibile pentru prevenirea emanailor rezultate din
descrcarea, depozitarea i manipularea de biomas i turb ca i pentru aditivi ca de
exemplu varul, piatra de var, amoniacul, etc. sunt prezentate n tabelul 5.30.































Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 343
Material
Poluare sau
alte efecte
BAT
Praf
folosirea de echipament de ncrcare i descrcare care minimizeaz
nlimea de la care combustibilul cade n depozit, de a reduce
generarea de praf, mai ales atunci cnd se depoziteaz material
lemnos fin i turb uscat;
Sisteme de stropire cu ap pentru a reduce formarea de praf provenit
de la zonele de depozitare;
Umezeala turbei trebuie s fie de minim 40% n timpul transportului
ctre central. Aceast msur elimin ridicarea prafului din
combustibil i reduce viteza de ardere n caz de autoaprindere;
Plasarea benzilor de transport n locuri sigure, deschise, deasupra
pmntului astfel nct s se evite pagube ale vehiculelor i a altor
echipamente;
Folosirea dispozitivelor de curare pentru benzile de transport
pentru a minimiza generarea de praf;
n ceea ce privete turba uscat i biomasa fin, trebuie folosite benzi
transportoare nchise cu echipamente de extracie i filtrare bine
proiectate i robuste aflate la punctele de transfer ale benzii pentru a
prevenii emisile de praf;
Raionalizarea sistemelor de transport pentru a minimiza generarea i
trasportul de praf n interiorul locaiei;
Folosirea unor bune practici de proiectare i construcie i a unei
mentenane adecvate.
Contaminarea
apei
Prevederea depozitelor pe suprafee etane cu drenaj i colectarea
drenajului i tratamentul apei prin decantare;
Colectarea apei de ploaie de pe suprafaa ariilor de depozitare a
biomasei i a turbei care mprtie particolele de combustibil i
curarea apei colectate (de exmplu n partea de decantare) nainte de
deversarea acesteia.
Ardere stabil
S se realizeze verificri de calitate ale paielor primite i apoi
stocarea datelor ntr-un computer logistic central;
Asigurarea c, n arderea mpreun a diferitelor tipuri de biomas
exist dou sau mai multe sisteme de depozitare astfel nct
amestecul de combustibil poate fi controlat n ceea ce privete
calitatea combustibililor.
Biomas
i turb
Prevenirea
incendiilor
Suprevegherea zonelor de depozitare abiomasei i turbei pentru a
descoperii eventuale incendii cauzate de autoaprindere i pentru a
indentifica puncte de risc.
Var i
piatr de
var
Praf
Sunt necesare benzi de transport nchise, sisteme de transfer
pneumatice i silozuri cu echipament de filtrare i extracie bine
proiectat i robust n punctele de intrare i transfer ale benzii pentru a
prevenii emsiile de praf.
Amoniac
lichefiat
pur
Riscuri de
sntate i
siguran
legate de
amoniac
Pentru manipularea i depozitarea amoniacului lichefiat pur trebuie
ca rezervoarele sub presiune pentru amoniacul lichefiat cu volum mai
mare de 100 m
3
trebuie s fie construite cu perei dublii i s fie
localizate sub pmnt; rezervoarele de 100 m
3
i mai mici trebuie s
fie realizate incluznd procese de clire;
Din punct de vedere al siguranei folosirea de soluie apoas de
amoniac este mai puin riscant dect depozitarea i manipularea de
amoniac lichefiat pur.

Tabel 5.30: Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru descrcarea, depozitarea i
manipularea crbunelui, lignitului i a aditivilor





Capitolul 5
344 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
5.5.2 Pre-tratarea combustibilului

Pentru tratamentul biomasei n particular pentru lemn, clasificarea bazat pe mrimea i
contaminarea lemnului este considerat a fi BAT pentru a asigura condiii de ardere
stabil, pentru a reduce cantitatea de combustibil nears din cenu i astfel a reduce
valoriule maxime ale emisiilor. Dac lemnul folosit este contaminat este un BAT a tii
tipul de contaminare a lemnului i a avea o cunotin analitic despre contaminani
pentru fiecare transport care ajunge la central. Pentru a mri eficiena tehnic a
centralelor cu ardere de turb, sistemul de uscare este considerat a fi BAT. Pentru a
reduce cantitatea de ap i deci a crete eficiena termic a cazanelor cu ardere de turb
uscarea acesteia printr-o depozitare intermediar pe cmpul de recoltare a acesteia este
de asemenea considerat a fi BAT.

5.5.3 Arderea

Sunt considerate a fi BAT: arderea pulverizat, arderea n pat fluidizat (BFBC i CFBC)
pentru arderea de biomas i turb, tehnica de ardere pe grtar cu distribuie n focar
pentru lemn precum i arderea pe grtar rcit cu ap i vibrant pentru arderea de paie.

Este considerat a fi BAT folosirea unui sistem computerizat avansat de control pentru a
atinge o performan a arderii n cazan cu condiii de ardere sporit, care susine
reducerea de emisii.

n ceea ce privete sistemele de ardere pe grtar pentru biomas, grtarele mobile cu
distribuie n focar sunt considerate a fi BAT pentru c oxidul de azot rezultant (NO
x
>
200 mg/Nm
3
) i emisiile de monoxid de carbon sunt de obicei reduse. Pentru arderea
paielor folosind grtarelor rcite cu ap vibrante, temperaturile aburului trebuie s fie
meninute sub aproximativ 500
o
C pentru a controla coroziunea. Centralele cu ardere
pulverizat de turb nu sunt considerate ca BAT pentru noile centrale datorit eficienei
termice sczute a lor.


5.5.4 Randamentul termic

Pentru reducerea de gaze cu efect de ser n anumite emanaii de CO
2
din centrale cu
ardere de turb, dar i pentru reducerea cantitii de combustibil (n acest sens i
biomasa) care este necesar pentru a produce o unitate de energie termic, cele mai bune
opiuni disponibile din punct de vedere a tehnicilor de astzi sunt tehnicile i msurile
operaionale de mrire a eficienei termice.

Pentru centralele cu ardere de turb i biomas eficiena energetic a fost considerat ca
proporie a cldurii (energia de intrare a combustibilului/ieirea de energie la marginea
centralei) i ca eficiena centralei care este aici inversul proporiei de cldur. De
exemplu procentajul energiei produse / energia de intrare a combustibilului. Energia
combustibilului este msurat ca cea mai mic valoare de nclzire.

Pentru centralele cu ardere de biomas i turb, generarea simultan de cldur i
energie (CHP) este de departe cea mai important modalitate tehnic i economic de a
mrii eficiena energetic (a combustibilului). Pentru c eficiena electric pentru
centralele cu ardere de biomas sau turb este n mod normal joas (20-30%).
Generarea simultan n acest sens este deci cea mai important msur BAT oricnd
fiind viabil din punct de vedere economic, de exemplu oricnd cerina local de
Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 345
cldur este destul de mare pentru a garanta construcia centralei cu generare simultan
ceea ce este cel mai adese cazul n aplicaii industriale.

Eficiena energetic asociat funcionrii centralei n condiii BAT este considerat a fi
40 - 42%. Eficiena combustibilului unei centrale de generare simultan n condiii BAT
este considerat a fi ntre 75 90% ceea ce corespunde unei proporii de cldur din
intervalul 1.3 1.1. Trebuie inut cont de faptul c aceste nivele BAT nu sunt atinse n
orice condiii de funcionare. Eficiena energetic este cea mai bun n punctul de
proiect al centralei. Eficienele energetice reale n timpul perioadei de funcionare ale
centralelor pot fi mai sczute datorate schimbrilor ncrcrii n timpul funcionrii,
datorate calitii combustibilului, etc.. Eficiena energetic mai depinde i de sistemul de
rcire al centralei i de consumul de energie al sistemului de curare al gazelor
emanate.

Pentru centrale existente un numr de tehnici de renovare pot fi aplicate pentru a
mbuntii eficiena termic. Eficiena arderii poate fi mrit prin pretratamentul
combustibililor pentru a reduce nivelele de umiditate. O reducere a umiditii de la 60 la
40% ar putea s creasc cu peste 10%. Arderea mpreun a biomasei n centrale cu
ardere de crbune determin o eficien electric cu mult mai mare.

n general urmtoarele msuri trebuie de asemenea luate n considerare pentru a mri
eficiena:
Arderea: minimizarea pierderii de cldur datorat gazelor nearse i
elementelor reziduale solide rezultate din ardere;
Presiunea i temperatura cele mai mari posibile ale aburului din mediul de
lucru;
Cea mai mare scderea a presiunii posibile la captul de presiune sczut a
turbinei de abur prin cea mai mic temperatur posibil a apei de rcire
(rcirea apei curente);
Minimizarea pierderii de cldur prin gazele emanate (utilizarea de cldur
rezidual sau de cldur pentru termoficare);
Minimizarea pierderii de cldur prin evacuare;
Minimizarea pierderii de cldur prin transfer i radiere, prin izolare;
Minimizarea consumului intern de energie adoptarea msurilor potrivite ca
de exemplu scorificarea evaporatorului, eficien crescut a pompei de
alimentare cu ap, etc.;
Prenclzirea apei de alimentare a cazanului cu abur;
mbuntirea geometriei paletelor turbinei;

Nivelele eficienei energetice (a combustibilului) asociate cu aplicarea de msuri BAT
sunt prezentate n tabelul 5.31.

Eficiena termic a unitii(net)
(%)
Combustibil
Tehnici
combinate
Eficiena electric
Eficiena combustibilului
(cogenerare, CHP)
Ardere pe
grtar
Aproximativ 20
Focar cu
distribuie
>23
Biomas
FBC (CFBC) >28 30
75 90
Depinznd pe aplicaia respectiv i
necesarul de cldur i electricitate.

Generarea (CHP) simultan de
Capitolul 5
346 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Turb
FBC (BFBC i
CFBC)
>28 30
cldur i energie este cea mai
important msur BAT pentru a
atinge o eficien mare a
combustibilului, i ar trebui luat n
considerare oricnd cerinele de
cldur sunt destul de mari.

Tabelul 51.31: Nivelele de eficien termic asociate cu aplicare msurilor BAT



5.5.5 Praful

Pentru a nltura praful din gazele rezultatele din arderea de biomas i turb din
centralele noi i existente, este considerat BAT folosirea de ncperi sac cu filtre textile
sau a unui precipitator electrostatic (ESP). n acest sens trebuie observat c atunci cnd
se folosesc combustibili cu concentraii sczute de sulf ca de exemplu biomasa,
potenialul de reducere a performanei ESP-urilor este redus prin concentraii sczute de
dioxid de sulf n gazele emanate. n acest context filtrul textil care conduce la emisii de
praf de aproximativ 5 mg/Nm
3
este opiunea tehnic preferat pentru a reduce emisiile
de praf.

Sistemele de desprfuire (cicloanele si colectoarele mecanice) singure nu reprezint
BAT, dar pot fi folosite ca o etap de precurare n calea gazelor emanate. Concluzia
BAT pentru nlturarea prafului i a nivelelor de emisii asociate sunt prezentate n
tabelul 5.32. Nivelele de praf asociate iau n considerare nevoia de a reduce particulele
fine (PM
10
i PM
2.5
) i de a minimiza emisiile de metale grele, pentru c au tendina de a
se acumula preferenial pe particulele de praf mai fine.

Nivelele de emisie asociate BAT sunt bazate pe o medie zilnic, condiii standard i un
nivel de O
2
de 6% i reprezint o situaie tipic de ncrcare. Pentru ncrcare maxim
perioadele de pornire i de nchidere ca i problemele operaionale ale sistemelor de
curare ale gazelor emanate, valorile maxime temporare care pot fi mai mari, trebuie
luate n considerare.

Nivelul de emisie a
prafului (mg/Nm
3
)
Capacita
te
(MW
th
) Centrale
noi
Centrale
existente
BAT-
urile care
trebuie
s ating
aceste
nivele
Monitorizare Aplicabilitat
ea
Comentarii
50 100 5 20 5 30 FF/ESP Continu
Centrale noi
i existente
100 300 5 20 5 20 FF/ESP Continu
Centrale noi
i existente
Ratele de reducere
asociate cu
folosirea filtrelor
textile sunt
considerate a fi
99,95% sau mai
mari i de aceea
sunt considerate,
prima opiune
BAT pentru
nlturarea
Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 347
>300 5 20 5 20 FF/ESP Continu
Centrale noi
i existente
prafului din
centralele cu
aredere de turb i
de biomas.

Ratele de reducere
asociate cu
utilizarea unui
ESP sunt
considerate a fi
mai mari de
99,5%.
Note:
ESP (Precipitator electrostatic) FF (Filtru textil)

Tabelul 1.32. BAT-ul pentru desprfuirea gazelor produse de la arderea biomasei i
turbei.


5.5.6 Metale grele

Coninutul mineralier al combustibililor include diferite substne depinznd de originea
lor. Biomasa i turba au anumite concentraii de elemente ce pot fi urmrite, cum ar fi
metalele grele. Modul de manifestare al metalelor grele n procesul de ardere implic un
proces complex fixzic i chimic. n general majoritatea metalelor grele se evapor n
timpul procesului de ardere i se condenseaz mai trziu n proces pe suprafeele
respectivelor particule (cenu zburtoare). Deci, pentru ca BAT-ul s reduc emisiile
de metale grele provenite din gazele de ardere provenite din arderea biomasei i turbei,
trebuie foloste filtre textile (rata de reducere > 99,95 %) sau o performan ridicat ESP
(rata de reducere >99,5%), unde filtrul textil ar trebui s fie privit ca prima alegere n
ierarhia de desprfuire BAT.


5.5.7 Emisiile SO
2


Coninutul de sulf al turbei este de obicei sczut, iar biomasa din lemn nu conine
practic

sulf. Biomasa bazat pe lemn poate deci s fie ars n FBC fr desulfurizare.
Nivelul de emisii SO
2
depinde deci numai de coninutul de sulf din combustibil i se
situeaz de obicei sub valoarea de 50 mg/Nm
3
(O
2
= 6%).

Arderea turbei cu un nivel ridicat de sulf sau n arderea mpreun a biomasei i turbei cu
ali cimbustibili, de exemplu crbune, reducerea SO
2
, ca msuri primare i/sau
secundare (depinznd de combinaia combustibilului) sunt considerate a fii BAT.

n prezent, n noile cazane mai mici LCP (de exemplu <100 MW
th
), arderea n pat
fluidizat este aplicat de obicei. n aceste cazane, tehnicile de desulfurizare sunt prea
scumpe pentru a fi luate n considerare ca fiind BAT, iar procesele de injecie uscat
(desulfurizare in situ prin adugarea pietrei de var sau dolomitei n pat), poate fi destul
de eficient pentru a ajunge la aceleai nivele de emisie. Injecia cu hidroxid de calciu n
form uscat nainte de filtrul textil sau ESP poate de asemenea s ating aceeai rat de
reducere. n focar, injecia de piatr de var mpreun cu activarea curtorului de oxid
de calciu, este foarte eficient n unele cazuri. Aceste msuri elimin de asemenea i alte
emisii negative, cum ar fi HCl. Nivelul HC asociat cu folosirea BAT-ului este
considerat ca fiind mai mic de 25 mg/Nm
3
.

Capitolul 5
348 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Gradul desulfurizrii n arderea turbei n cazane FBC este mult mai mic dect n cazul
arderii de crbune n cazne FBC. Gradul de desulfurizare cu rate moderate Ca/S (de
exemplu 3-5) att pentru arderea turbei n CFBC-uri ct i n BFBC-uri este n jur de 30
40 %. Desulfurizarea nu crete peste aproximativ 45 % n cazanele BFBC, chiar i n
cazul unor rate ridicate de Ca/S. n CFBC, cel mai mare grad de desulfurizare atins a
fost de aproximativ 80 %, dar acesta nu poate fi considerat BAT datorit folosirii
ridicate de piatr de var, care a rezultat n probleme cu produsul final i a implicat
costuri ridicate. n CFBC-ul cu desulfurizare ridicat de exemplu > 80%, BAT este o
combinaie de injecie absorbit n focar incluznd folosirea msurilor secundare.

n multe cazane FBC, turba i diferite alte tipuri de biomas lemnoas (rumegu, achii,
scoar de copac, etc.) sunt arse la comun, i deci arderea la comun a turbei i biomasei
poate fii privit ca o opiune BAT pentru reducerea SO
2
, i n acelai rtimp poate
reduce emisiile de CO
2
din centralele cu ardere de turb. De asemenea se pune
problema c n cazul co-incinerarii lemnului i turbei, o parte din sulful din turb
reacioneaz cu cenua din lemn, i aceasta acioneaz ca un agent de desulfurizare
adiional n cazanele FBC. Prin arderea la comun a crbunelui cu biomas, nivelele
realizabile de SO
2
depind pn la un punct de coninutul de sulf din crbune i nivelul
de co-incinerare.

Concluzia BAT pentru desulfurizare i nivelele asociate de emisii pentru arderea turbei
sunt rezumate n tabelul 5.33. Nivelele de emisie BAT asociate se bazeaz pe o
aproximare zilnic, condiiile standard i nivelul de 6% al O
2
i reprezint o situaie
tipic de ncrcare. Pentru ncrcare maxim, perioade de pornire i oprire, precum i
pentru probleme operaionale ale sistemelor de curare a gazelor evacuate, valori de
vrf pe un interval sczut de timp care ar putea s fie mai mari trebuie luate n
considerare.

Nivelul de emisie al
SO
2
asociat cu BAT
(mg/Nm
3
)
Capacita
te
(MW
th
)
Tehnic de
ardere
Centrale
noi
Centrale
existente
Opiunile BAT
pentru a tinge
aceste nivele
(list ne-
exhaustiv)
Aplicabilitate Monitorizar
e
PC 200 300 200 300
Injectarea de piatr
de var
Injecie cu hidroxid
de calciu n form
uscat nainte de
filtrul textil sau ESP
FGD (sds)
Centrale noi i
existente
Continu
50 100
FBC (BFBC
i CFBC)
200 300 200 300
Arderea mpreun a
biomasei i turbei,
injecie cu piatr de
var, injecie cu
hidroxid de calciu
n form uscat
nainte de filtrul
textil sau ESP FGD
(sds)
Centrale noi i
existente
Continu
100 300 PC 200 300 200 300
Injectarea de piatr
de var
Injecie cu hidroxid
de calciu n form
uscat nainte de
filtrul textil sau ESP
FGD (sds)
Centrale noi i
existente
Continu
Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 349

FBC (BFBC
and CFBC)
150 250 150 300
Arderea mpreun a
biomasei i turbei,
injecie cu piatr de
var, injecie cu
hidroxid de calciu
n form uscat
nainte de filtrul
textil sau ESP FGD
(sds)
Centrale noi i
existente
Continu
PC 50 150 50 200
FGD(umed)
FGD(sds)
Curarea cu ap de
mare
Tehnici combinate
pentru reducerea
emisiilor de NO
X
i
SO
2

Centrale noi i
existente
Continu
>300
FBC (BFBC
iCFBC)
50 200 50 200
Arderea mpreun a
biomasei i turbei,
injecie cu piatr de
var, injecie cu
hidroxid de calciu
n form uscat
nainte de filtrul
textil sau ESP FGD
(sds) sau
FGD(uscat)
Centrale noi i
existente
Continu
Note:
PC (ardere pulverizat) BFBC (ardere n pat fluidizat turbulent)
CFBC (Arderea n pat fluidizat circulant) PFBC (Arderea n pat fluidizat presurizat)
FGD(umed) (Desulfurizarea umed a gazelor emanate) FGD(sds) (Desulfurizarea gazelor emanate prin
folosirea de usctor prin stropire)

Tabel 5.33.: BAT pentru prevenirea i controlul dioxizilor de sulf din arderea turbei n
centrale.


5.5.8 5.5.8. Emisii NO
x



n general pentru centralele de ardere de biomas i turb, reducerea de oxizi azotai
(NO
x
), folosind o combinaie de msur primar i/sau secundar (de exemplu SNCR i
SCR) este considerat a fii BAT. Componenii de interes ai azotului sunt oxizii de azot
(NO), i dioxizii de azot (NO
2
) la care ne referim n comun prin notaia NO
x
, i n
special pentru cazanele FBC sunt importante emisiile de oxid de azot (N
2
O).

Pentru arderea pe grytar a biomasei, n particular biomas lemnoas, tehnica de
distribuie n focar (de exemplu ardere pe un grtar mobil rcit cu aer) a fost considerat
ca fiind BAT pentru a reduce emisiile de NO
x
.

Pentru centralele ce ard turb pulverizat, combinaia diferitelor msuri primare este
considerat a fii BAT. Aceastanseamn c de exemplu folosirea areztoarelor avansate
cu NO
x
redus n combinaie cu alte msuri primare cum ar fii recircularea gazului
evacuat, arderea n etape, i rearderea, etc.

n cazanele FBC care ard biomas sau turb, BAT este reducerea de NO
x
realizate de
distribuia de aer sau recircularea gazelor evacuate. Exist o diferen mic ntre
emisiile NO
x
la BFBC-uri i CFBNC-uri. Valorile cele mai mici de emisie la turb i
Capitolul 5
350 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
biomas sunt atinse cu cazane CFBC, dar ambele tehnici (BFBC i CFBC) sunt
dezvoltate ctre valori mai mici de emisie fr mari diferene care s existe n prezent
ntre ele. Nivelele de emisie asociate n timp de folosim metode de reducie primar
NO
x
n FBC pentru arderea turbei i biomasei sunt: pentru BFBC 180-260 mg NO
2
/Nm
3

(O
2
= 6 %) i pentru CFBC 155-260 NO
2
/Nm
3
(O
2
= 6 %).

n plus, reducia non-catalitic selectiv (SNCR) prin alimentare cu amoniac sau ureea
n focar este parte din BAT. Pentru a evita scparea de amoniac cu tehnica SNCR, un
nivel sczut al catalizatorului SNCR poate fii instalat n zona de economisire a
cazanului. n timp ce acest catalizator al scprilor de amoniac, reduce de asemenea i
cantitatea corespondent de NO
x
. n cazanele CFBC, folosind combinaia SNCR +
SCR, o emisie NO
x
de 50 mg/Nm
3
cu o scpare de amoniac de sub 5 mg/Nm
3
este
posibil de atins.

Pe lng folosirea msurilor primare, SCR este privit ca o posibilitate pentru reducerea
emisiilor NO
x
i prin urmare parte a BAT. Pentru centralele ce ard paie, aplicarea SCR-
ului s-ar putea s nu fie posibil pentru c contaminarea rapid a catalizatorului datorit
formrii de depuneri de potasiu. SCR-ul a fost introdus la mijlocul anilor 90, iar acum
exist 6 cazane ce ard biomas ce opereaz n interiorul SCR-ului n interiorul
sectorului energetic. Cinci dintre acestea sunt paturi fluidizate (CFBC/BFBC) pentru co-
generare, iar unul este un mic grtar (40 MW-combinaie de biomas/turb) de
asemenea pentru co-generare. Pentru toate cazanele FBC s-a considerat favorabil
aplicarea unei combinaii de SNCR i SCR (pulbere zburatoare). Grtarul are un SCR
(praf ce se depune). n mod normal emisiile de NO
x
dup SCR sunt sub 30 mg/MJ (<90
mg/m
3
).

Concluzia BAT pentru prevenirea i controlului emisiilor de NO
x
i nivelelor de emisie
asociate sunt sumarizate n tabelul 5. 34. Nivelele de emisie asociate BAT se bazeaz pe
o aproximare zilnic, condiii standard i un nivel O
2
de 6 % i reprezint o situaie
tipic de ncrcare. Pentru ncrcare maxim, perioade de pornire i oprire, precum i
pentru probleme operaionale ale sistemelor de curare a gazelor evacuate, valori de
vrf pe un interval sczut de timp care ar putea s fie mai mari trbuie luate n
considerare.

Nivele asociate de NO
X
din BAT (mg/Nm
3
)
Capacita
te
(MW
th
)
Tehnic de
ardere
Centrale
noi
Centrale
existente
Opiuni Bat pentru
a atinge aceste
nivele (list ne-
exhaustiv)
Aplicabilitate Monitorizare
Ardere pe
grtar
170 250 200 300 Focar cu distribuie Continu
PC 150 250 150 300
Combinaie de
Pm(de exemplu
etapizarea aerului i
combustibilului,
arztor de nivel
sczut NO
x
, etc)
SCR
Centrale noi i
existente
Continu
50 100
FBC(BFBC
i CFBC)
150 250 150 300
Combinaie de Pm
(de exemplu
distribuie a aerului
sau recircularea
gazului evacuat)
Centrale noi i
existente
Continu
Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 351
PC 150 200 150 250
Combinaie de
Pm(de exemplu
etapizarea aerului i
combustibilului,
arztor de nivel
sczut NO
x
, etc)
Dac este necesar
SNCR i/sau
SCR
Centrale noi i
existente
Continu
100 300
FBC
(BFBC, i
CFBC)
150 200 150 250
Combinaie de Pm
(de exemplu
distribuie a aerului
sau recircularea
gazului evacuat)
Centrale noi i
existente
Continu
PC 50 150 50 200
Combinaie de
Pm(de exemplu
etapizarea aerului i
combustibilului,
arztor de nivel
sczut NO
x
, etc)
Dac este necesar
SNCR i/sau
SCR
Centrale noi i
existente
Continu
>300
FBC
(BFBC i
CFBC)
50 150
50 200

Combinaie de
Pm(de exemplu
distribuia aerului sau
recircularea gazului
evacuat)
Dac este necesar
SNCR i/sau
SCR
Centrale noi i
existente
Continu
Note:
PC (ardere pulverizat) BFBC (ardere n pat fluidizat turbulent)
CFBC (Arderea n pat fluidizat circulant) PFBC (Arderea n pat fluidizat presurizat)
PM (msuri primare)

Tabelul 5.34. BAT pentru prevenirea i controlul oxizilor de azot n arderea biomasei i
turbei n centrale


5.5.9 Monoxid de carbon (CO)

BAT-ul pentru minimizare emisiilor de CO reprezint arderea complet, care merge cot
la cot cu proiectarea unui focar bun, folosirea tehnicilor de monitorizare de nalt
performani control al procesului precum i mentenana sistemului de ardere. Pe lng
condiiile de ardere, un sistem bine optimizat pentru a reduce emisiile NO
x
va menine
de asemenea sczute i nivelele CO n intervalul 50-250 mg/Nm
3
, unde emisiile din
cazanele FBC sunt n general situate n zona inferioar a intervalului, n timp ce emisiile
de la un PC i de la o ardere pe grtar sunt oarecum mai mari.


5.5.10 Acidul fluorhidric (HF) i acidul clorhidric (HCl)

Nivelele de emisie asociate BAT pentru arderea biomasei i turbei sunt <25 mg/NM
3
.
Pentru combustibili care nu necesit injecie adsorbant pentru reducerea de SO
2
i n
care coninutul de alcaline motenite nu este suficient pentru a ajunge la nivelul BAT,
pentru a deveni o parte din BAT este necesar o injecie adiional alcalin.
Capitolul 5
352 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
n centralele cu ardere comun folosind paie pe post de combustibil, variaia n emisiile
de HCl este de la 50 la 300 mg/Nm
3
(valoare minim zilnic), cu o valoare minim
anual tipic de 100 mg/Nm
3
. Pentru centrale ce ard paie, aplicarea unui curtor umed
sau a unui sistem de ardere cu stropire usctoare este considerat ca parte a BAT dac au
fost msurate cantiti mai mari de HCl. Ambele sisteme, att cel de ardere umed, ct
i cel de ardere pulverizat , reduc HCl (cu o rat de reducere de aproximativ 98 %).
Emisiile de SO
2
care ar putea ajunge pn la 300 mg/Nm
3
n gazul brut a unei centrale
ce arde paie, paote fii de asemenea redus (cu o rat de reducere ntre 80 i 95 %). n
acest caz nivelul de emisie HCl asociat este ntre 5 i 25 mg/Nm
3.
.

Datorit unei generri de HCl, arderea de paie duce la un risc ridicat de coroziune la
temperaturi nalte, n special n seciunea supranclzitoului din cazan.


5.5.11 Amoniacul (NH
3
)


Un dezavantaj al sistemelor SNC i SNCR este emisia de amoniac nereactiv n aer
(scpri de amoniac). Concentraia emisiei de amoniac asociat cu folosirea BAT este
considerat a fii sub 5 mg/Nm
3
.


5.5.12 Dioxine i furane

n unele centrale ce ard biomas, n special centralele ce ard lemn, emisiile de dioxin i
furan au fost msurate i un nivel de emisie de sub 0,1 ng/Nm
3
este n general privit ca
fiind realizabil.


5.5.13 Zgomotul

Trebuie luate msuri speciale cnd se taie paiele necesare pentru arderea la comun cu
crbune n cazanele cu pulverizare de combustibil. BAT-ul pentru tierea paileor este de
a folosi maini de frmiat cu ciocane (care au un nivel de zgomot ridicat). Trebuie
luate msuri speciale i n pentru transportul pneumatic pn la arztor.


5.5.14 Poluarea apei

Mai multe jeturi de ap menajer (vezi Capitolul 1) sunt generate de funcionarea
centralelor ce ard biomas i turb. Pentru a reduce emisiile ce se duc n ap i pentru a
evita o contaminare a apei, toate msurile care au fost prezentate n seciunea 5.4.8. sunt
considerate ca fiind BAT i sunt prezentate n tabelul 5.35.

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu ecologic
principal Centrale noi
Centrale
recondiionate
FGD umed (aplicabil numai dac este necesar n condiiile din Capitolul 1.4.8.)
Tratamentul apei prin coagulare,
sedimentare, filtrare, ionizare i
neutralizare
nlturarea fluoridelor,
metalelor grele, COD-
ului i particulelor
BAT BAT
Operare n bucl nchis
Reducerea deversrii
apei reziduale
BAT BAT
Capitolul 5
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 353
Amestec de ap rezidual cu cenu
Evitarea deversrii
apei reziduale
BAT BAT
Splarea i transportul zgurei
Circuitul nchis al apei prin filtrare
sau sedimentare
Reducerea deversrii
apei reziduale
BAT BAT
Regenerarea demineralizatorilor i a lacurilor condensate
Neutralizare i sedimentare
Reducerea deversrii
apei reziduale
BAT BAT
Splarea cazanelor, Prenclzitoare ale aerului i decantoare
Neutralizare i operare n bucl
nchis, sau nlocuire prin metode de
curare chimic
Reducerea deversrii
apei reziduale
BAT BAT
Deversarea
Sedimentri sau tratamente chimice
i reciclare intern
Reducerea deversrii
apei reziduale
BAT BAT
Tabel 5.35. : BAT-ul pentru reducerea contaminrii apei reziduale

Dup cum a fost menionat anterior n seciunea 5.4.1. i dup cum n cazul BAT-ului a
fost considerat c biomasa i turba ar trebui s fie depozitate pe suprafee etane cu
scurgere i posibiliate de drenaj a apei de ploaie, sau n silozuri sau n zone de
depozitare nchise. Apa de ploaie ce se scurge pe suprafaa produsului n zona de
depozitare i care spal particule de combustibil ar trebui colectat i tratat (decantat)
nainte de deversare. Nivelul de emisie BAT asociat n apa deversat este considerat a
fii <30 mg/l.

Apariia unor mici cantiti de ap contaminat cu pacura nu poate fii oprit. Puurile de
separare a pacurii sunt n general suficiente pentru a evita orice efect duntor pentru
mediu.

n general celelalte tehnici desrise n capitolul 3 pentru tratarea apei reziduale pot fi i
ele considerate ca BAT pentru acest sector.


5.5.15 Rezidurile combustibilului

S-a atras atenia industriei referitor la utilizarea reziduurilor de ardere i a produselor
secundare, n loc de depozitarea lor n gropi de gunoi. Utilizarea i reciclarea sunt deci
cele mai bune opiuni.

Exist un numr mare de posibiliti de reciclare a diverselor produse secundare.
Fiecare utilizare diferit definete anumite criterii specifice pentru calitatea cenuii. Este
imposibil de acoperit toate aceste criterii n acest document de referin la BAT. Va fii
suficient dac discutm despre calitatea criteriilor care sunt de obicei conectate la
proprietiel structurale ale cenuii i oricror substane nocive cum ar fi cantitatea de
combustibil nears din cenu, solubilitatea metalelor grele, etc.


5.6 Tehnici n dezvoltare pentru arderea biomasei i turbei

Gazificarea turbei i biomasei:
Gazificarea presurizat ntr-un ciclu combinat integrator gazificat (IGCC) este una
dintre tehnologiile de nalt eficien care ar putea reduce emisiile, incluznd gazul de
ser, CO
2
, provenit de la centralele mari de energetice bazate pe combustibili fosili.
Turba este un combustibil ideal pentru gazificare datorit coninutului extrem de volatil.
Capitolul 5
354 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Starea actual n dezvoltarea arderii biomasei cu ajutorul tehnologiei IGCC n rile
nordice este de aa natur nct o central pilot se afl n prezent n construcie n
Suedia.
Gazificarea paielor a fost testat cu succes doar mpreun cu crbune i deci gazificarea paielor
de sine stttoare necesit o mai mare dezvoltare nainte de a deveni viabile economic.

Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 355
6 TEHNICILE DE ARDERE PENTRU COMBUSTIBILI LICHIZI

6.1 Procese si tehnici aplicate

6.1.1 Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor lichizi

Combustibilii lichizi sunt furnizati pe conducte, vapoare, vagoare si cisterne, depinzand de
disponibilitatea sistemelor de transport la sonda de petrol, rafinarie sau amplasamentul LCP.
Combustibilii lichizi sunt procesate in rafinarii pentru utilizarea directa in motoare, sisteme de
ardere, indigene si LCP-uri. Descarcarea este desfasurata normal pe conducte.

Combustibilul lichid este depozitat in rezervoare cilindrice, verticale, de otel (cu capac fix sau
plutitor). Capacitatea rezervorului variaza intre 1000 m
3
- 100000 m
3
, depinzand de un numar de
rezervoare si de marimea statiei. Rezervoarele sunt grupate in general in interorul unei cuve
(bazin de retente), care poate sa mentina toata sau doar o parte din volumul (de ex. 50 75 % al
capacitatii maxime globale din toate rezervoarele insa cel putin egala cu volumul celui mai mare
dintre ele) combustibilului lichid depozitat, in cazul unui eveniment precum scurgerile sau alte
defecte ale rezervoarelor (de ex. foc, explozie, spargerea conductelor etc.). Cuva trebuie sa fie
perfect sigilata si trebuie sa contina interceptori de produs petrolier pentru a preveni scurgerea
acestuia in apa de pe amplasament.

In functie de conditiile climatice de pe amplasament si de tipul pacurii stocate, rezervoarele
necesita a fi echipate cu sisteme de incalzire pentru a aduce pacura (in special pacura cu
continut ridicat de sulf (HFO)) pana la temperatura adecvata pentru transferul ei si pentru a
asigura pulverizarea in arzator, aceasta reprezentand o tehnica importanta de control al poluarii.
In astfel de cazuri, rezervoarele trebuie sa fie izolate corespunzator. Exista doua tipuri de
sisteme de incalzire care pot fi utilizate in general pentru a incalzi pacura: incalzitoare la baza,
care incalzesc intreg volumul pacurii; sau incalzitoare de recuperare, care se afla amplasate
exact inaintea conductei de aspiratie si incalzeste pacura doar cand aceasta paraseste rezervorul
de depozitare. De mentionat este faptul ca produsul petrolier distilat nu necestia a fi incalzit
pentru pompare sau pulverizare.

Returul de gaze de la rezervorul de depozitare inapoi la containerul de livrare este practicat
frecvent, insa nu si in cazul rezervoarelor de depozitare cu capac plutitor. Inchiderea automata a
furtunelor de conectare este utilizata cand se livreaza combustibilii lichizi. Conexiunile de
livrare sunt situate in bazinul de retentie.

Inspectarea periodica a continutului din rezervoare pentru a se identifica scurgeri si pentru a se
verifica nivelul de umplere, este o practica uzuala. Sistemele automate, alarmele incorporate,
sunt utilizate pentru a verifica nivelul de umplere. Atmosferele inertizate sunt utilizate
ocazional. Verificarile periodice ale dispozitivelor de depozitare si conductele fac parte din
practica uzuala si dintr-un bun management al instalatiei.

Conductele utilizate pentru livrarea combustibilului lichid, detin rezervoare intermediare de
depozitare. Distributia combustibilului de la rezervoarele de pe amplasament pana la arzatoare
este realizata de obicei prin conducte supraterane cu punte sau prin canale de serviciu sau, mai
putitn uzual, prin conducte ingropate. Barierele sunt utilizate pentru a proteja conductele
supraterane cu punte impotriva avariilor. Cand se utilizeaza conducte subterane, standard este
impus sa se utilizeze conducte cu pereti dublii cu control automat al spatiilor si constructii
speciale (de ex. conducte din otel, conexiuni sudate fara supape in sectiunea supterana, etc.)

Daca exista riscul contaminarii apei subterane, aria de depozitare ar trebui sa fie impermeabila
si rezistenta la combustibilul depozitat. In functie de punctul de flama al combustibilului lichid,
ar putea exista pericolul de explozie.


Capitolul 6
356 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

6.1.2 Pre-tratarea combustibililor lichizi

6.1.2.1 Pre-tratarea pacurii utilizata in cazane conventionale

Produsele petroliere, precum pacura cu continut ridicat si redus de sulf, utilizata ca si
combustibil in instalatiile mari de ardere, sunt procesate in rafinarie, pentru a se conforma la
specificatiile nationale si internationale. Calitatile diferite ale pacurii utilizate pentru diferite
tipuri de LCP sunt descrise in tabelul Tabelul 6.13. O impuritate importanta in arderea
combustibililor fluizi este cantitatea de sulf prezenta in combustibil. Cu toate ca pacura poate fi
procesata in rafinarie pentru a i se reduce continutul de sulf, tehnicile de reducere a continutului
de sulf nu fac parte din scopul acestui document, ele fiind descrise in BREF-ul Rafinariilor de
uleiuri minerale si gaz.

6.1.2.2 Pre-tratarea combustibililor lichizi utilizati in turbinele pe gaz

Doar combustibilii lichizi rafinati pot fi utilizati direct in turbinele de gaz cu alimentare pe
pacura. Pacura trebuie sa fie ridicata la presiunea necesara de intrare inainte de arderea din
turbina pe gaz.

Motorina, cand este utilizata in turbinele pe gaz moderne, necesita a fi tratate pentru a reduce
din continutul ei concentratiile de sodiu, potasiu si calciu si pentru a indeparta impuritatile solid,
acestea fiind in detrimentul paletelor turbinei. Motorina este tratata la instalatia de tratare a
combustibilului, care contine unitatile de epurare a motorinei, atat unitatea de centrifugare
pentru auto-epurare cat si unitatea electrostatica, precum si toate pompele si structura de
conducte. Toate deseurile instalatiei sunt colectate si dirijate in instalatia de epurare a apei uzate.

Daca pacura cu continut ridicat de sulf (HFO) se utilizeaza in turbinele de gaz moderne, se
necesita o procedura speciala de tratare. In acest caz, instalatia de tratare a combustibilului
contine incalzitoare pentru incalzirea HFO netratata (tipul electric sau cel in spirala cu abur);
sisteme de dozare a demulgatorilor, pentru dispersarea emulsiei uleioase; separatori (centrifugal
sau electrostatic) pentru indepartarea impuritatilor solide din HFO, in special pentru
combustibilii cu continut ridicat de cenusa; sistemele de dozare a aditivilor, pentru ridicarea
punctului de topire a produselor de oxidare a vanadiului; si toate pompele necesare si structura
de conducte. Toate deseurile sunt colectate si dirijate la instalatia de tratare a apei uzate.

Cerintele principale pentru oricare combustibil pentru utilizarea lui in turbinele pe gaz, sunt:
Valoare calorifica mare
Putere termica mare pentru turbina pe gaz
Puritate ridicata
Corozivitate scazuta, si la accesorii si la palatele turbinei la temperaturi inalte
Depunere scazuta si tendinta redusa de depunere, in special pe paletele turbinei


6.1.2.3 Pre-tratarea combustibililor lichizi pentru motoarele diesel

Pentru a asigura pomparea corecta si conditiile de functionare, motoarele diesel necesita o
alimentare continua cu combustibil purificat si filtrat la un debit si viscozitate adecvata (pentru
combustibilul cu continut ridicat de sulf HFO, in mod dipic sub: 730 cSt la 50
o
C). Pentru
combustibilul cu continut ridicat de sulf, sunt utilizate instalatii de tratare a HFO similare cu
cele pentru turbinele pe gaz, insa cu urmatoarele diferente: sunt utilizati doar separatori
centrifugali si incalzitoare electrice sau spiralate cu abur pentru incalzirea la temperatura
adecvata pentru HFO (pentru a atinge viscozitatea necesara pentru injectie, normal 12 20 cSt
pentru o buna pulverizare prin duze); si in cazuri normale, nu sunt utilizate sisteme de dozare a
demulgatorilor (pentru spargerea emulsiei uleioase) si nici sisteme de dozare, pentru cresterea
punctului de topire a produselor de vanadiu.

Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 357

6.1.3 Cazanele alimentate cu pacura

Cazanele proiectate pentru arderea combustibililor lichizi precum pacura cu continut ridicat de
sulf sunt foarte similare cu cazanele utilizate pentru arderea carbunelui. Un cazan tipic alimentat
cu pacura cu continut ridicat de sulf este aratat in Figura 6.1.


Figura 6.1: Cazan alimentat cu pacura cu continut ridicat de sulf (pacura grea)
[43, Wienstrom, 2001]


Sistemele de ardere utilizate in cazanele de ardere a combustibilului lichid, sunt similare cu cele
utilizate in instalatiile de ardere unde se utilizeaza carbune drept combustibil. Pentru a atinge o
combustie omogena, se pulverizeaza in cazan picaturi de aerosoli in marimi intre 30 - 150 m
printr-un proces mecanic, sau prin actionarea unui fluid auxiliar (aer sau abur) sub presiune, sau
printr-o combinatie a amandorura.

Toate constructiile de arzatoare sunt alimentate direct cu aer. Atunci cand se utilizeaza pacura
grea, este necesara o vascozitate redusa pentru a asigura o pulverizare corecta a combustibilului.
Pentru a obtine aceasta viscozitate, pacura grea trebuie sa fie incalzita pana la aprox. 120 140
C. Aditivii sunt utilizati pentru a imbunatati arderea pacurii grele.

Sistemele de ardere frontala sau prin perete: In sistemele de ardere orizontala prin perete,
combustibilul este amestecat cu aer de combustie. Arzatoarele sunt localizate in siruri, ori in
peretele din fata, ori pe ambii, peretele frontal si cel din spate. Ultimul aranjament se numeste
ardere opusa.

Sistemele de ardere tangentiala sau in colturi: Sistemul de ardere tangentiala se bazeaza pe
conceptul unui singur invelis de flacari. Ambii, combustibilul si aerul de combustie, sunt
proiectati din colturile camerelor aerului de ardere asezate vertical in focar, de-alungul unei linii
tangente unui mic cerc.

Structura superioara
Injectie amoniac
Schimbator de caldura a
fluxului de gaz
Suflanta aer ambiental
Arzatoare
Indicator apa
Supra-incalzitor
final la presiune
ridicata
Supra-incalzitor final pt.
abur intermediar
Supra-incalzitor
la presiune inalta
Incalzitor intermediar
abur intermediar
Capitolul 6
358 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Sunt trei chestiuni tehnice majore ce trebuie a fi luate in considerare cand se alimenteaza pentru
ardere combustibilii grei:

Necesitatea depozitarii si transportului la cald si incalzirea suplimentara pentru pulverizare,
datorita vascozitatii ridicate a HFO
Tendinta lor de a forma particule de cocs
Formarea depunerilor corozive

Primele doua aspecte sunt cauzate de greutatea lor moleculara mare si de natura asfaltena a unor
constituenti. Al doilea si al treilea punct sunt datorita prezentei sulfului, azotului si vanadiului si
a altor metale in combustibil.

Cu emulgatorii, efectele fizice ale adaugarii de apa conduc la proprietati mai bune de ardere prin
cresterea pulverizarii. Micro-exploziile sunt produse ca rezultat al formarii, maririi si exploziei
vaporilor dintr-o picatura supra-incalzita. Deoarece produsul petrolier poate suporta temperaturi
foarte mari in timpul arderii, picaturile de apa pot fi supra-incalzite. Picatura de emulgator este
eventual distrusa de formarea interna a bulelor de apa si a vaporizarii lor rapide. Acest proces
este numit pulverizare secundara, si creste aria suprafetei de vaporizare si amesteca aerul de
ardere. Cantitatea de particule si fum formata este redusa [87, Molero de Blas, 1995].


6.1.4 Instalatiile de ardere cu pacura pentru aplicatii industriale
(incalzitoare de proces)

Incalzitoarele de proces se refera cateodata la focarele de proces sau la incalzitoarele alimentate
direct. Exista unitati de transfer a caldurii proiectate pentru a incalzi produsele petroliere,
chimicalele si alte lichide si gaze ce curg prin tuburi. Fluxul lichidelor sau gazelor curge printr-o
serie de tuburi situate in interiorul focarului sau incalzitorului. Tuburile sunt incalzite prin
arzatoare cu ardere directa care utilizeaza combusitibili standard specifici precum HFO, LFO si
gazul natural, sau produse secudnare din procesele instalatiei, cu toate ca acestea pot varia mult
in compozitie. Focarele verticale pot fi alimentate cu pacura cu un numar redus de arzatoare cu
tiraj de aer. Sistemul de ardere permite un control bun al aerului, reduce excesul de aer, mareste
eficienta energiei si reduce emisiile de poluanti. Arderea cu aer poate fi pre-incalzita intr-un
mod care scade consumul energetic.

Utilizand tuburi pentru a mentine incarcatura este un mod unic comparat cu celelalte tipuri de
aplicatii industriale de ardere. S-a observat ca incalzirea fluidelor in tuburi are multe avantaje
fata de prin incalzirea lor in carcasa focarului. Avantajul include: o potrivire mai buna pentru
exploatarile continue, un control mai bun, rate mai ridicate de incalzire, mai multa flexibilitate,
riscul redus de incendiu, si utilizarea unui echipament mult mai compact.

Incalzirea este realizata pentru a ridica temperatura fluidului pentru procesarea lui ulterioara sau
pentru a declansa reactiile chimice in tuburi. Modurile primare de transfer de caldura in
incalzitoarele de proces sunt radiatia si convectia din energia generata prin arderea
combustibililor in arzatoare. Ar putea exista intre 1 pana la peste de 100 de arzatoare intr-un
incalzitor de proces tipic, in functie de constructia lui si de cerintele procesului. Arzatoarele pot
fi amplasate pe podeaua focarului; sau pe perete pe mai multe niveluri, cu ardere verticala in
sus; sau pe perete, arzand radial spre centru focarului [180, Baukal and Schwarz, 2001].


6.1.5 Arderea in pat fluidizat

In cazanele cu pat fluidizat (FCBs), combustibilii lichizi (de ex. cu continut ridicat de sulf HFO
sau reziduurile) sunt cateodata arsi suplimentar la alti combustibili fosili, precum carbunele.
Desulfurarea are loc in arderea cu pat fluidizat, instalatie ce trebuie alimentata cu piatra de var.
Datorita cantitatilor foarte mici de cenusa produsa de arderea pacurii, poate fi important
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 359
consumul de piatra de var. Un alt efect sunt emisiile reduse de NO
X
legata de temperatura de
ardere redusa din patul fluidizat.


6.1.6 Motoarele cu compresie (diesel)

In anii 1960s si 1970s, motoarele ce actionau instalatiile energetice erau majoritatea utilizate
pentru aplicatiile pe termen scurt precum productia de rezerva sau de varf si productia de
electricitate la scara mica, insa astazi motoarele cu piston sunt utilizate mult, in special pentru
aplicatiile de generare continua de energie. Ambele motoare de capacitate mare pentru necesar
de baza ce actioneaza instalatii electrice ce produc pana la 200 MW
e
si instalatii mici
descentralizate de productie simultata de energie electrica si termica (CHP) sunt obisnuite astazi
in intreaga lume. Un motiv pentru aceasta tendinta este dezvoltarea unui mediu de eficienta
mare si de motoare cu viteza mica adecvate pentru exploatarea cu sarcina de baza. Sunt
disponibile pe piata unitatile cu motoare diesel de viteza medie cu o putere termica de pana la
50 MW
th
sau mai mult, motoarele diesel (tipurile presiune ridicata si presiune mica
(combustibil dual)) cu o putere termica de pana la 40 MW
th.
Motoarele diesel de viteza mica au
o putere termica de 130 MW
th
sau mai mult, iar motorul diesel au o putere termica de pana la
85 MW
th
.

Totusi, in Europa, exista cateva astfel de instalatii in sisteme interconectate pentru generarea
electrica cu combustibili lichizi. Aplicatiile se limiteaza mai mult la sisteme izolate (de ex.
exploatate pe inesule) unde nu exista alte posibilitati de alimentare cu combustibil.

Sunt multe avantaje ale motorului cu piston pentru astfel de aplicatii, de ex. eficienta termica
ridicata (consum redus de combustibil), reglarea optima pentru potrivirea la diferitele necesaruri
de incarcare, timp redus de constructie, mentenanta simpla si constructie robusta.

Alt avantaj atractiv al instalatiei electrice actionate de un motor, in special din punct de vedere
al mediului, este acela ca aceste instalatii energetice pot fi amplasate in ariile urbane sau in
zonele industriale, in apropierea consumatorilor de energie termica si electrica. Sunt necesare
mai putine fire de transmisie si astfel pot fi diminuate pierderile energetice aferente si necesarul
de teren. Instalatiile CHP actionate de motor se potrivesc bine de ex. la aplicatiile industriale,
companiile locale de utilitati, cladirile rezidentiale si comerciale. Caldura poate fi recuperata ca
abur, apa fierbinte, aer fierbinte, etc. Optiuni posibile de utilizare pentru caldura recuperata
exista in sistemele de incalzire/racire zonala, procesele de desalinizare si pentru a pre-incalzi
aerul pentru unele procese, etc. Raportul optim de energie termica/electrica pentru instalatia cu
motor cu piston este in mod normal de 1 (intr-o instalatie de incalzire de grad inalte) comparat
cu sistemele de incalzire de grade scazute cu raport termic/electric de 3/2 sau mai mult. In mai
multe locuri, cantitatea utilizata de caldura se comporta ca un gat de sticla (adica necesarul de
electricitate se mareste, insa necesarul de caldura este static), astfel ca utilizand o instalatie
termica de grad inalt, operatia CHP (energie termica/electrica combinata) poate fi implementata
mult mai usor.

Motoarele diesel sunt flexibile la combustibil si pot utiliza combustibil precum motorina, pacura
cu continut ridicat de sulf, gazul, titeiul, bio-combustibili si chiar, in unele cazuri, orimulsie. In
motorul diesel, aerul este fortat intr-un cilindru si este comprimat de piston. Combustibilul este
injectat intr-un cilindru si este aprins de caldura aerului comprimat. Amestecul de combustibil si
aer, arzand, se destinde si impinge pistonul. In final produsele de ardere sunt indepartaate din
cilindru, completand ciclu. Energia eliberata de arderea combustibilului este transferata la
volanta prin piston. Un alternator este conectat de volanta motorului aflata in rotatie si produce
electricitate.

In functionarea cu pacura grea, combustibilul este mai intai pre-epurat si incalzit in sistemul de
tratare al fluidului inaintea injectarii in motor. Filtrele si separatoarele din sistemeul de tratare al
combustibilului indeparteaza impuritatile si apa din combustibil. Pacura grea este pre-incalzita
la o viscozitate ceruta, pentru o buna pulverizare a combustibilului prin duze. Presiunea
combustibilului lichid este ridicata de pana la aprox. 1100 1800 bar (in functie de tipul de
Capitolul 6
360 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
motor) pentru a atinge distributia picaturilor suficient de mica pentru o ardere rapida si
completa. Cand se opereaza cu combustibil cu continut redus de sulf nu este necesara in general
separarea sau preincalzirea combustibilului. Constructia cu duze pentru intrarea combustibilului
este unul dintre factorii cheie ai procesului de ardere.
Arderea este realizata partial la volum constant cu o presiune crescuta, cu un proces de ardere
principal realizat la presiune constanta. Arderea nu este continua, insa are loc doar in timpul
unei parti de ciclu. Presiunea de la finalul compresiei si temperatura sunt parametrii importanti
pentru a asigura o ardere buna. Presiunea maxima trebuie sa fie limitata pentru a preveni
avarierea. Materialele motorului pot suporta temperaturi de aprox. 1200 C, care permit un ciclu
maxim de temperatura de 2500 C. Cu toate acestea, randamentul acestui tip de motor este de
aprox. 40 - 50 %.

Motorul cu doi combustibili

Motorul cu doi combustibili este un nou tip de motor aparut pe piata pentru tari unde gazul
natural este disponibil. Tipul de motor este adaptabil la mai multi combustibili, poate functiona
cu gaz natural la presiune scazuta sau combustibili lichizi precum motorina (combustibil de
rezerva, etc.), pacura, etc. si poate functiona la capacitate maxima in ambele moduri cu ambii
combustibili. La functionarea pe gaz, motorul functioneaza conform principiului arderii cu
amestec sarac de combustibil, adica este aproape de doua ori mai mult aer in cilindru in
comparatie cu minimul necesar pentru o ardere completa cu gaz. Aceasta permite o ardere
controlata si o putere rezultata mare specifica cilindrului fara risc imediat de detonare sau auto-
aprindere. In motoarele pe gaz, compresia amestecului aer/gaz cu piston nu incalzeste gazul
suficient pentru a incepe procesul de ardere, de aceea este necesara energie suplimentara.
Aceasta este furnizata prin injectarea unei cantitati mici de combustibil (ca de ex. motorina). Ca
si combustibil lichid, motorina are o temperatura mai scazuta de auto-aprindere decat gazul.
Caldura din cinlindru aproape de pozitia de varf este suficienta pentru a aprinde combustibilul
lichid, iar la revenire genereaza suficienta caldura pentru a realiza amestecul de aer/gaz pentru a
arde. Cantitatea de combustibil secundar este in mod normal sub 1- 2% din totalul de
combustibil consumat la sarcina maxima. Acest motor lucreaza conform procesului diesel cand
se utilizeaza combustibil lichid si conform ciclului Otto cand se utilizeaza combustibil gazos.
Amestecul pentru ardere, de combustibil si aer, se desinde si impinge pistonul. In final
produsele de ardere sunt indepartate de cilindru, completand ciclul. Energia eliberata de arderea
combustibilului este tranferata la volanta motorului prin pistonul mobil. Un alternator este
conectat la volanta rotativa a motorului si produce electricitate [88, Euromot, 2001].


6.1.7 Turbinele de gaz alimentate cu combustibil fluid

Turbinele pe gaz actionate prin combustibili lichizi (nu drept combustibil de rezerva) sunt
utilizate foarte rar in Europa. Aceasta se datoreaza costurilor ridicate a acestor combustibili, in
principal combustibil cu continut redus de sulf, distilat; si tensiunea impusa de combustibilii
lichizi pe paletele turbinei pe gaz si restul sistemelor comparate cu gazul natural. De aceea,
utilizarile sunt foarte rare si doar in cazurile in care nu exista alimentarea cu gaz natural. Doua
tipuri de turbine pe gaz alimentate cu combustibil lichid sunt utilizate actual: turbinele pe gaz de
capacitate mare si turbinele pe gaz derivate din motoarele aeroplane, asa numite aero-derivate.


Cu ajutorul unui compresor axial, aerul presurizat este transmis in camerele de ardere unde sunt
conectate injectoarele de combustibil. In timpul reactiei de combustie, temperatura gazului
creste, si intre 1000 si 1350 C este introdusa in turbina. Aceste gaze fierbinti sunt depresurizate
in turbina, aceasta actionand simultan ambele compresoare de aer si alternatorul, care in schimb
genereaza electricitate. In ciclul deschis, gazele de ardere sunt eliberate direct in atmosfera la o
temperatura de >450 C. Randamentul termic este intre 30 si 40 %.

Turbinele pe gaz (GT) pot opera cu o gama larga de combustibili lichizi, precum combustibilul
rezidual nafta. Turbinele de gaz in general si aeroderivatele in special functioneaza cu
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 361
combustibil distilat cu continut redus de sulf sau cu kerosen. Pentru turbinele construite recent,
care au temperaturi mari de intrare in turbina, specificatiile producatorului sunt foarte stricte
pentru alimentarea cu combustibil. Ei stipuleaza proprietatile chimice si fizice necesare pentru
ca ambii combustibili sa indeplineasca cerintele echipamentului si standardele de mediu, in
special referitor la contaminatorii metalului (sodiu, potasiu, plumb, vanadiu, calciu), sulf si
cenusa.


6.1.8 Co-generarea (CHP)

Co-generarea utilizeaza un singur proces de generare a energiei electrice si a celei termice utile.
Co-generarea, adica generarea combinata de energie electrica si termica (CHP), este o
tehnologie demonstrata si aplicata in principal instalatiilor industriale unde energia electrica si
cea termica (apa calda sau abur) sunt necesare. Aditional la economie, co-generarea obtine de
asemenea beneficii de mediu utilizand combustibilii fosili mai eficient. Aceasta conduce la
emisii mai putine decat generarea separata de electricitate si caldura si la un randament
optimizat al combustibilului si exergetic.

Turbinele pe aburi actionate de cazane alimentate cu combustibili fosili au fost utilizate de multi
ani pentru sisteme de cogenerare industriale. Abur la presiune ridicata intr-un cazan
conventional este destins in cadrul unei turbine pentru a genera energie mecanica, care apoi
poate fi utilizata pentru a actiona un generator electric. Energia electrica generata depinde de cat
de mult poate fi redusa presiunea aburului, timp in care sa se acopere si necesarul de energie
termica a amplasamentului.

Motoarele stationare se potrivesc de asemenea si sunt uzuale pentru co-generare (CHP), adica
pentru productia de apa calda, generare de aburi (cateordata cu o turbina de aburi suplimentara
pentru a spori randamentul electric), desalinizarea apei de mare, sitemele de racire zonale si
pentru aerul de incalzire. Randamentul total al combustibilului al acestui tip de instalatie este
foarte mare, pana la 90 % in unele aplicatii. Rapoartele caldura-electricitate pentru aplicatiile
CHP sunt in mod normal de la 0.5 la 1.3. Ca de exemplu, emisiile specifice de CO
2
pentru
instalatiile de co-generare (CHP) sunt de 370 g/kWh (producere de electricitate + caldura
recuperabila) cand se lucreaza cu HFO (pacura grea) la un randament toal al instalatiei de aprox
80% [88, Euromot, 2001].

Turbina pe gaz ar putea fi utilizata in co-generare specializata (CHP), asa cum s-a mentionat
mai sus. Complexele industriale pot produce electricitate la fata locului daca exista rapoarte
mari de termic/electric, adica variind de la 1,5 la 3.


6.1.9 Ciclul combinat de ardere

Ideea de ciclu combinat a reiesit din necesitatea de a imbunatati randamentul ciclului Joule prin
utilizarea caldurii evacuate in gazul rezidual al turbinei. Aceasta este o solutie naturala deoarece
turbina pe gaz este o masina cu o temperatura relativ mare iar turbina pe abur o masina cu
temperatura relativ mica.

Sistemele cu ciclu de ardere combinata pot fi utilizate pentru combustibilii lichizi in acelasi mod
in care sunt utilizate si pentru ceilalti combustibili. Pacura grea sau usoara este utilizata uneri
pentru arderea suplimentara in cazanele recuperatoare sau drept combustibil suplimentar in
instalatiile cu ardere cu gaz natural, unde poate fi de asemenea utilizata ca si combustibil de
rezerva.

6.1.10 Controlul emisiilor in aer

Cnd se utilizeaz pcur grea (heavy fuel oil-HFO): emisiile de NO
x
i SO
x
, care conduc la
poluarea aerului, sunt emise din sulfuri i ntr-o anumit msur din azotul coninut n
Capitolul 6
362 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
combustibil. Pulberile (particulele) se formeaz n principal din coninutul de cenu i secundar
din fraciunile grele din combustibil. (146, UFIP, 2001). Prezena pulberilor poate de asemenea
s conduc la costuri economice de exploatare, datorit pierderilor prin cantitatea de
combustibil nears i datorit formrii depozitelor (depunerilor) n circuitul de gaze arse, dac
echipamentul nu este bine ntreinut.


6.1.10.1 Controlul emisiilor in aer din cazanele cu functionare pe combustibil
lichid

Reducerea emisiilor de pulberi

Emisia de pulberi din arderea pcurii cu continut ridicat de sulf poate conine 2 fracii majore (87,
Molero de Blas, L.J.):

1. Particule materiale care se formeaz din coninutul de materie organic al combustibilului i
din incapacitatea unui proces de ardere complet:

hidrocarburi nearse (fum)
particule formate n procesul de ardere gazos sau prin piroliz (funingine)
cenosfere produse din combustibilul cracat sau carbonul din cenu (cocs).

2. Cenua din coninutul de materii anorganice a combustibilului:

Fumul poate apare de la fraciunile de hidrocarburi din combustibil nearse, evacuate sub form
de pulberi fine. Asemenea fraciuni de hidrocarburi sunt resturi ale reaciilor ngheate din cauza
rcirii termice. n cazul ratelor nalte de echivalen (combustibil condiii bogate), emisiile de
hidrocarburi nearse sunt ridicate. Principalul efect asupra mediului l constituie reacia acestora
n atmosfer cu NO
x
i lumina solar cu formarea fotochimic a smogului.

Funinginea se formeaz n cadrul reaciilor n faza gazoas a materiilor organice vaporizare.
ntr-un proces complex care implic piroliza combustibilului, reacii de polimerizare, atomizare,
particule crescute i arse. Picturile de combustibil arznd n anvelopa flcrii sunt supuse unor
foarte mari temperaturi, care conduc la evaporarea i cracarea termic a combustibilului ntr-un
numr mare de structuri moleculare, aceasta conducnd la rate mai nalte C/H dect cele din
combustibilul surs. Funinginea este mult mai probabil s se formeze n condiii bogate n
combustibil, i este n mod normal complet ars cnd este amestecat cu aerul la foarte mare
temperatur n zone cu nalt oxidare, de exemplu cnd aerul secundar este injectat n camera de
combustie a unei turbine cu gaz.

Particulele de cocs se formeaz n procesele n faza lichid i conin tot carbonul netransformat
n funingine i de asemenea pri din cenu. Aceste particule sunt aproape sferice cu gauri i
poroase i se afl ntr-un domeniu de dimensiuni de la 1 la 100 m.

Depunerile de cenu i coroziunea constituie probleme majore cnd se arde pcur grea (cu
continut ridicat de sulf). Vanadiul i sodiul sunt cele mai nocive elemente, datorit formrii
respectiv a pentoxidului de vanadiu (V
5
O
5
) i sulfatului de sodiu (Na
2
SO
4
). Depunerile de
cenu mpiedic transferul termic la suprafeele metalice i cauzeaz coroziunea elementelor
din circuitul de ardere, reducnd astfel durata de via a echipamentelor. n turbinele cu gaze
cenua reduce seciunea de trecere aerodinamic pentru jetul de gaze i prin aceasta
performanele turbinei. Valorile date n literatur (87, Molero de Blas L.J.,) arat c o doar de
0,32 cm grosime de depunere poate cauza 10% scdere n sarcin a turbinei.

Particulele solide cauzeaz coroziuni, eroziuni i abraziuni, toate acestea reducnd durata de
via a echipamentelor. Particulele de carbon conduc de asemenea la creterea puterii de radiaie
a flcrii, producnd pagube asupra materialelor din componena camerei de ardere.
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 363
Suplimentar exist o pierdere economic datorit evacurii combustibilului nears n atmosfer,
care se traduce prin scderea randamentului. (87, Molero de Blas L.J.,).

Datorit efectelor menionate anterior, condiiile optime de combustie sunt importante pentru
minimizarea producerii de particule i cenu. Combustibilul vscos trebuie sa fie prenclzi
inainte de a fi atomizat. Pentru a facilita condiii optime de ardere se utilizeaz aditivii care prin
combinare cu constituenii combustibilului i produsele de ardere formeaz solide, produse
neduntoare, care trec fr efecte distructive prin echipamentul de combustie. Aditivii pot
reduce cu mult cantitatea de carbon nears la o valoare redusa la 5% din greutatea cenusii
colectate. Referitor la continutul de carbon nears din cenusa, scopul este de a atinge cea mai
buna ardere astfel incat sa se atinga o un randament optim sau o utilizare optima a
combustibilului. Cu toate acestea, conform caracteristicilor tehnice si ale combustibililor, un
continut mai mare de carbon nears si cenusa ar putea apare prin arderea HFO. Cenusa cu
continut mare de carbon este neagra iar cea cu continut scazut de carbon este galbena sau gri.
In cazanele mai vechi cu ardere pe pacura, erau instalate arzatoare cu pulverizare mecanica.
Constructia imbunatatia a arzatoarelor cu pulverizare cu aburi ofera o ardere mai eficienta a
HFO, rezultand emisii de pulberi mai scazute. Concentratiile emisiilor de PM in gazul brut
(inainte de desprafuire) mai mici de 100 mg/Nm
3
pot fi atinse, totusi aceasta depinde in
principal de continutul de cenusa in HFO.

Emisiile de particule sunt de obicei reduse de ESP. Pulberile sunt colectate in general intr-un
ESP in forma uscata, ce pot fi apoi depozitate pe depozite permanente controlate. Cenusa
rezultata din arderea pacurii poate avea o cantitate mare de carbon in continut, si in acest caz,
poate fi incinerata. Cu toate acestea, in conditii bune de incinerare a combustibilului lichid, este
obtinuta cenusa cu continut redus de carbon (mai mic de 20%) ce va trebui depozitata pe
depozite permanente controlate. Cenusa zburatoare din instalatii cu ardere a pacurii este privita
ca deseu periculos.

mbuntirea concepiei arztoarelor cu pulverizare cu abur conduce la o mai eficient
combustie a pacurii cu continut ridicat de sulf, materializat ntr-o reducere a emisiilor de
particule. Poate fi obinut o concentraie a pulberilor n gazele brute netratate de mai puin de
100 mg/m
3
N, dei aceasta depinde n mare msur de cenua coninut n combustibilii lichizi
cu continut ridicat de sulf (HFO). Cantitatea de PM poate fi redusa in continuare utilizandu-se
dispozitivele de desprafuire secundara precum ESP.

Reducerea emisiilor de SO
2


Sulful se gsete uzual n hidrocarburile combustibililor, n mod normal la un procent de
maximum 3 % n greutate i n cea mai mare parte sub form organic, dei el exist de
asemenea i sub form de compui anorganici. Combustibilii lichizi grei conin de obicei
cantiti mari de sulf n comparaie cu celelalte produse petroliere, deoarece acesta are tendina
de a se concentra n reziduuri, mpreun cu asfaltinele, n timpul procesului de rafinare.

La temperaturi nalte i la concentraii ale oxigenului tipice pentru ardere, sulful se combin cu
carbonul, hidrogenul i oxigenul pentru a forma SO
2
;

SO
3
; SO; CS; CH; COS; H
2
S i S
2
. n
aceste circumstane aproape tot sulful este n stadiul de oxidare +4, i n consecin SO
2
este
compusul predominant al sulfului format n combustie. Chiar i cu 20% deficien de aer, 90%
din sulf se transform n SO
2
i ceva mai puin de 0,1% n SO
3
, restul transformndu-se n SO.

La concentraii reduse ale oxigenului (40% deficien) H
2
S, S
2
i HS sunt de asemenea prezente
n proporii semnificative, n timp ce SO
3
este neglijabil. n timpul arderii aceste categorii sunt
n concentraii de super-echilibru. Cu ct gazele se rcesc, ratele de consum ale acestora scad i
echilibrul poate fi ngheat nainte ca produsele s ating temperatura camerei [87, Molero de
Blas, 1995].

n flcrile bogate n oxigen si flacarile stoichiometrice, ce se apropie foarte mult de
functionarea normala in cazan SO
2
i si o cantitate foarte mica de SO
3
sunt prezente. SO
3
trebuie
Capitolul 6
364 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
sa fie cate se poate de redus pentru a diminua formarea de H
2
SO
4
. Acidul sulfuric este
responsabil pentru corodarea celor mai reci sectiuni ale cazanului.

Comutarea pe pcur cu coninut redus de sulf poate fi o tehnic cu o contribuie nsemnat la
reducerea emisiilor de SO
2
. O reducere cu 0,5% n coninutul de sulf din combustibil conduce la
o reducere a valorilor de emisie n jur de 800 mg/Nm
3
la 3% oxigen in gazul rezidual.

Co-incinerarea, adica arderea simultana a combustibililor lichizi si gazosi sau a celor lichizi si
biomasa, poate fi de asemenea o tehnica care ar putea insememna o contributie semnificanta
pentru reducerile de emisii de SO
2
cu un efect important asupra poluarii locale a aerului. Co-
incinerarea ar putea avea loc in acelasi arzator sau in arzatoare diferite aflate in aceeasi camera
de ardere.

Pentru reducerea emisiilor de SO
2
la cazanele cu funcionare pe combustibil lichid, n special la
cele care ard combustibili lichizi grei, unele centrale aplic soluia cu scrubere umede. n Figura
6.2. este prezentat un scruber umed aplicat la un cazan austriac care funcioneaz pe HFO.
Desulfurarea umeda cu ghipsul ca produs final, este procesul cel mai performant pentru
desulfurare. Totusi, datorita constrangerilor economice si operationale, s-ar putea sa nu se aplice
la instalatiile cu cazane mici si mijlocii. Pentru aceste marimi de cazane, desulfurarea gazului
rezidual ar putea fi realizata cu procese uscate cu var sau piatra de var, procese semi-uscate cu
var, procese cu carbon activ, procese de soda si carbonat de sodiu.

Desulfurarea uscata ar putea fi imbunatatita prin crearea unei treceri deschise in interiorul
cazanului ce creste timpul de contact la o temperatura constanta intre adsorbant si gazul
rezidual. Alegerea intre procesele de mai sus depinde de rezultatul cerut pentru desulfurare si
consideratiile locale, adica in principal de utilizarea si de depozitarea produselor secundare si a
reziduurilor provenite de la desulfurare.



Figura 6.2: Procesul FGD umed aplicat la un cazan cu ardere de HFO
[43, Wienstrom, 2001]


Reducerea emisiilor de NO
X


n cazul combustibililor convenionali gradul de formare a NO
X
depinde mult de temperatura
gazelor i de cantitatea de azot din combustibil. Ambele caracterizeaz principalele ci de
Cos de fum
Gaz epurat
Spalator
Filtru electric
Gaz evacuat din
cazan
Siloz cenusa zburatoare
Sistem
superior
de transfer
Suflanta aer oxidare
Suflanta
desulfurare
Racitor
Apa de racire
Desaturare
Concentratie la
evacuare
Concentratie slam
Presa filtrare
Filtru
carbun
e activ
Apa curata
Filtru
pietris
Rezervor retentie
Amestecare
Decantor lamelare
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 365
formare a NO
X
. NO
X
-ul termic poate fi controlat prin reducerea temperaturii maxime (vrfului
de temperatur) a flcrii (exemplu: prin limitarea ncrcrii camerei de combustie/focarului).
Concentraiile de NO
X
la evacuare, n cazul unui cazan cu funcionare pe pcur, indic faptul
c, acestea descresc cu excesul de aer. Mrimea cazanului joac de asemenea un rol important
n ce privete concentraia de NO
X
n gazele de ardere. Factori precum metoda de ardere au o
influen mic.

Pentru cazanele care ard pcur, excesul uzual de aer n domeniul 2 - 4% O
2
(n gazele de
ardere). Un exces redus de aer de ardere va fi caracterizat de l - 2% O
2
. Aceast tehnic este
rareori utilizat de una singur, dar este adesea utilizat n combinaie cu arztoare de NO
X

redus sau Aer peste-ardere.

Recicularea de gaze de ardere este mult mai des utilizat la cazanele care ard pcur sau gaz,
n comparaie cu cazanele care ard crbune. Aceast tehnic este adesea utilizat n combinaie
cu arztoare cu NO
X
redus i/sau aer peste-ardere, mpreun atingnd o reducere de 60-75%
fa de nivelul iniial al emisiilor.


Dintre toate tehnicile de introducere a aerului n trepte, cele mai utilizate tehnici n cazul
cazanelor care ard pcur sunt arztoare iesite din uz(BOOS) i aer de peste-ardere (OFA).
Printr-un procedeu modern de tip aer peste-ardere (concepie de duze optimizate, fluxuri de
aer separate i turbionate), se poate atinge o reducere de NO
x
de 60% n unitile/instalaiile cu
ardere tangenial.

Arztoarele de tipul cu recirculare de gaze arse sunt utilizate la cazanele care ard pcur,
asociate cu diferite variate de arztoare cu NO
x
redus (146, UFIP, 2001) i realizeaz
corespunztor o reducere a emisiei de NO
x
de 20%. n cazul funcionrii pe pcur, punctul
cheie n proiectarea unui arztor cu NO
x
redus eficient l constituie asigurarea unei bune
pulverizri a pcurii asociat cu aerodinamica arztorului, n aa fel nct prin reducerea NO
x
s
nu se produc creterea nivelului de carbon n cenu. Proiectele moderne de arztoare cu NO
x

redus cu sistem de pulverizare a pcurii adecvat pot ajunge la un grad de reducere a NO
x
de
50%. Pentru instalaiile care ard pcur, n general, limitele de reducere a emisiilor de NO
x
cu
arztoare cu NO
x
redus sunt de 370-400 mg/Nm
3
(la 3% O
2
).

n cazul cazanelor care ard pcur, re-arderea [1460 UFIP, 2001] poate fi implementat luand
n considerare drept combustibil de reardere gazul sau pcura. Gazul este mult mai utilizat
dect pcura. Rearderea este interesant pentru noile centrale, dar este mai puin adaptabil
pentru unitile existente Multe dintre cazanele existente care ard pcur au fost echipate cu
reardere gaz/pcur n perioada ultimilor ani (exemplu: Italia are uniti de la 35 la 660 MWe).
Este important de notat c, n acelai timp, toate aceste uniti au fost echipate n cele din urm
i cu aer peste-ardere i respectiv recirculare de gaze arse i unele dintre ele au arztoare cu
NOX redus. Participaia combustibilului de reardere este de 10 la 15% din totalul puterii
termice. n cazul utilizrii gazului drept combustibil de reardere, reducerea corespunztoare de
NOx este de 50-80% fa de la nivelul de baz iniial pentru rearderea pacurii si de 65-80%
pentru rearderea gazului.

Msurile secundare cum ar fi sistemele de reducere catalitic neselectiv - SNCR i sistemele de
reducere catalitic selectiv - SCR au fost aplicate la un numr de instalaii de ardere pe pcur.
n Europa sistemele SCR sunt aplicate n particular n Austria, Frana, Germania, Italia i
Olanda, n timp ce n afara Europei acestea sunt cel mai mult aplicate n Japonia. Tehnologia
SCR a fost probat ca fiind o tehnologie de succes n cazul instalaiilor de ardere a
combustibilului lichid.

Procesele SNCR pot fi aplicate oricarei marimi de cazan cu ardere pe pacura. Procesele SNCR
includ NH
3
lichid, NH
3
gazos, urea lichida si urea solida, ca agenti de reducere. Unul dintre
acesti agenti de reducere este injectat in camera cazanului in zonele unde temperatura este
aprox. de 900 C. SNCR necesita o buna cunoastere a distributiei temperaturii in camera de
Capitolul 6
366 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
ardere la toate gradele si un bun control al cantitatii de produse injectate. Controlul poate fi atins
prin monitorizarea NH
3
sau NO
X
iar reducerea NO
X
poate atinge 60 % cu scurgere de NH
3
mai
mica de 10 ppm.


6.1.10.2 Controlul emisiilor in aer provenite de la focarele de proces actionate cu
combustibilii lichizi

Datorita unei game largi de combustibili ce poate fi utilizata pentru a opera incalzitoarele de
proces, emisiile, ce constatu in principal din NO
X
, SO
2
si praf, sunt evacuate in aer. Pentru a
reduce emisiile din incalzitoarele de proces, se utilizeaza urmatoarele strategii de reducere [180,
Baukal and Schwarz, 2001]:

Modificarea arderii (masuri primare): Exista metode numeroase ce au fost utilizate pentru
a modifica procesul de ardere. O metoda cunoscuta este constructia arzatorului cu NO
X

redus. In alte instalatii de ardere, arzatoarele cu NOx redus precum arzatoarele cu pre-
amestec, arzatoarele cu aer in trepte sau combustibil in trepte, sunt utilizate pentru a reduce
generarea emisiilor de NO
X.
Alte cai includ excesul redus de aer, introducerea in trepte si
recircularea gazelor de ardere, injectia de apa sau abur, re-arderea (de ex. re-arderea
metanului). Emisiile de NO
X
de exemplu pot de asemenea sa fie reduse prin minimizarea
infiltrarii de aerul in incalzitor. Infiltrarea aerului, cateodata numindu-se si plimbarea
aerului in incalzitor afecteaza excesul de aer si poate influenta si emisiile de NO
X
.
Beneficiul suplimentar din reducerea excesului de aer este randamentul termic crescut,
acesta rezultand deoarece orice aer inutil absoarbe caldura trimitand-o afara prin cos in loc sa
o utilizeze pentru alte scopuri.





co-incinerarea pacurii si a gazului: Co-incinerarea pacurii si gazului este utilizata in
incalzitoarele de proces din mai multe motive
- scaderea emisiilor de SO
2

- motificarea tipului de flacara cu scopul de a optimiza transferul de caldura catre tuburi
- utilizarea gazului combustibil care nu a putut fi transmis in afara instalatiilor chimice
sau al rafinariilor.

post-tratarea (masuri secundare): Cele mai uzuale masuri secundare sunt reducerea
catalitica selectiva (SCR) si reducerea necatalitica selectiva (SNCR), si dispozitivele de
desprafuire precum EPS cand se alimenteaza cu HFO. Cand se utilizeaza HFO, desulfurarea
FGD umeda si uscata poate fi aplicata de asemenea pentru a reduce emisiile de SO
2
. Unul
dintre avantajele masurilor secundare este acela ca debitele multiple evacuate pot fi tratate
simultan, astfel atingand parametrii economici.


6.1.10.3 Controlul emisiilor in aer de la motoarele (diesel) alimentate cu
combustibil lichid

Poluantii principali emisi prin evacuarea din motorul diesel tipic, ce arde pacura cu continut
ridicat de sulf (motorul cu aprindere si compresie), includ oxizi de azot (NO
x
), pulberi (PM) si
oxizi de sulf (SO
x
). Datorita randamentului mare rezultat din temperatura ridicata de combustie,
emisiile de monoxid de carbon si hidrocarburi nearse sunt mici. Un motor cu doi combustibili,
cu gaz ca si combustibil principal, are emisii reduse de oxizi de azot (NO
x
) si emite unele emisii
de hidrocarburi (HC) si monoxid de carbon (CO).


Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 367
Reducerea emisiilor de pulberi

Cand se incinereaza pacura grea, pulberila contin in special continutul din cenusa provenit de la
combustibil si o cantitate mai mica de funingine, hidrocarburi si sulfati. Cand se incinereaza
pacura usuara, particulele din pulberi contin in principal funingine si hidrocarburi HC.
Echipamentul de epurare secundar pentru pulberi se afla momentan in dezvoltare pentru
motoarele diesel mai mari. Datorita temperaturii diferite si continutului de oxigen din fluxul de
gaz de ardere diesel, proprietatile electrice ale particulelor diesel (de ex. rezistivitatea, etc.) sunt
diferite in comparatie cu particulele provenite din gazele de ardere de la cazan si astfel este
necesara testarea adecvata a ESP (filtru electrostatic) inainte de a se pune spre vanzare. Pacura
foarte vascoasa si cu continut mare de sulf este incinerata in cazanele LCP. In combinatie cu
desulfurarea la umed a SO
2
la aceste LCP-uri, tehnica umedea ESP este aplicabila ca pre-
tratament pentru indepartarea pulberilor.

Un filtru textil (filtru sac) necesita un invelis de protectie pe suprafata pentru a atinge o rata
suficient de mare de reducere a particulelor. Cand se incinereaza pacura, acest invelis este
subtire iar performanta filtrului nu da randament.


Reducerea emisiilor de SO
2


Emisia oxizilor de sulf este raportata la combustibil (proportional cu continutul de sulf al
combustibilului). Metoda primara de reducere a emisiilor de SO
x
este de a utiliza combustibil la
un continut redus de sulf, daca este disponibil pe piata.

Exista doar cateva instalatii DESOX care deja exista in legatura cu motoarele diesel, cele mai
multe dintre acestea sunt de marime mica sau medie cu practica in functionare doar limitata.
Trebuie de asemenea sa se mentioneze ca fluxul gazului de ardere diesel difera de gazul de
ardere provenit de la cazan, ca de ex. are un continut mare de oxigen care poate avea impact
asupra reactiilor DESOX. Costurile de investitie pentru o instalatie DESOX variaza mult in
functie de metoda aleasa. Costurile de operare depind in principal de cantitatea si de tipul de
reactiv, apa, consumul de electricitate, mentenanta si costurile de depozitare finala a produselor
finale. Sistemul DESOX necesita mentenanta adecvata pentru a lucra optim. De asemenea
acestea este voluminoasa si in consecinta nececista spatiu suplimentar si pentru instalatia
energetica. Trebuie de asemenea sa se mentioneze ca datorita debitului mare de gaz de ardere
specific unui motor diesel (lambda este in mod normal 2.7), marimea DESOX va fi relativ mare.

Cele mai multe referinte DESOX in instalatiile electrice diesel pana acum sunt scruberele
umede ce utilizeaza NaOH (aprox 50% din greutate) solutie apoasa ca reactant. Fluxul de gaz
este spalat cu reactantul de solutie apoasa iar SO
2
este indepartat. Componentele principale ale
sistemului sunt rezervorul de depozitare al reactantului si sistemul de transport, un scruber cu
pompe de recirculare si un rezervor de oxidare.

Unele dintre avantajele scruberului umed ce utilizeaza solutia apoasa de NaOH ca reactant sunt:

simplitatea
fezabilitatea (fara risc de colmatare)
randament bun de indepartare a SO
2

costuri reduse de investitie comparat cu celelalte metode DESOX (costurile de tratare
ale produselor finale nu sunt considerate, si nici re-incalzirea nu este considerata (in
functie de legislatia aplicabila).

Unele dintre lipsuri sunt:

reactantul scump
reducerea moderata a particulelor din gazul de ardere
temperatura redusa a gazului de evacuare (in detrimentul dispersiei gazului evacuat)
consumul mare de apa
Capitolul 6
368 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
evacuarea de cantitati mari de apa (produs secundar).

In instalatiile electrice diesel mai mari, sunt deseori alte metode DESOX mai competitive decat
NaOH-DESOX (multe unitati de motoare pot fi conectate la aceeasi unitate DESOX, si in
consecinta scad costurile de investitie), datorita costurilor mici de operare (reactant mai ieftin,
etc.). Toate metodele DESOX necesita o cantitate mare de apa de proces si produc astfel o
cantitate mare de produs final (secundar), care trebuie sa fie indepartat in mediul inconjurator.
Optiunile de indepartare controlata pentru acest produs secundar depind de standardele
nationale si locale si de infrastructura existenta. De aceea, acestea se decid de la caz la caz.

Reducerea emisiilor de NO
X


Eficiente dpdv al costurilor si adecvate tehnic, tehnologiile de epurare a gazului evacuat
reprezinta aspectul asupra caruia se concentreaza astazi cercetarea si dezvoltarea. Aplicatia
metodelor primare de a reduce emisiile de aer la sursa este in general de preferat in locul
incercarii de a le indeparta dupa formare, din gazul de evacuare, deseori cu cheltuieli mari. In
timpul ultimei decade, emisiile de NO
X
din motoarele diesel mari cu combustibil lichid au fost
reduse considerabil prin masuri primare, ca rezultat al activitatii extinse R&D asupra motorului,
timp in care se pastreaza eficienta ridicata. Unele masuri includ:

Metode primare pentru motoarele diesel alimentate cu combustibil lichid, precum motorul
de baza optimizat pentru NO
X
redus, intarzierea injectarii de combustibil, adaugarea de apa
(injectarea de apa direct in spatiul de ardere sau emulsia de apa in combustibil sau
umidifcarea aerului de combustie)

Motorul cu doi combustibili (de tip gaz) utilizeaza deseori tehnicaarderii sarace in
combustibil si in consecinta emisia de NO
X
este redusa

O a doua metoda aplicabila motoarelor diesel, adica SCR (Reducerea Catalitica Selectiva)


Conform punctului mentionat mai sus, masurile tehnice de reducere a emisiilor de NO
X
pot fi
actionate prin masuri primare si tratarea gazului de evacuare.

Conceptul ardereii cu NO
X
redus: Un element al conceptului de ardere cu NOx redus este
foarte tarziu pentru timpul de injectare al combustibilului. In aceasta metoda cu injectare
intarziata, maximul temperaturii de ardere este scazut. Initial, dezavantajul acestei metode era
consumul ridicat specific de combustibil, astfel ca pentru a restabili consumul scazut de
combustibil, a fost ridicat gradul de comprimare al motorului ca si contra-masura, rezultand
emisii cu NOx redus si nici o penalizare dpdv. al consumului de combustibil. Injectarea foarte
intarziata a combustibilului cu un grad ridicat de compresie necesita un grad de injectare
modifica sofisticat precum si o modernizare costisitoare a constructiei camerei de ardere.
Echipamentul sofisticat de injectare a combustibilului este in consecinta un element cheie in
aceasta tehnica. Dezvoltarea tehnologica continua a componentelor diesel a facut posibla o
optimizare a ciclului diesele cu conceptul Miller. In acest concept, unele componente au fost
dezvolatate in continuare, precum alimentatorul turbo, pompele de injectie a combustibilului,
duzele de injectie si arborele cu came.

Utilizand conceptul cu ardere cu NOx redus in combinatie cu conceptul Miller, NOx a fost
redus pana aprox. 40 % in motoarele noi, fata de acelasi tip de motor de la inceputul anilor
1990, pastrandu-se un randament ridicat.

Intarziind inceperea injectarii pentru a produce presiune de ardere reprezinta o modalitate
simpla de a reduce emisiile de NOx. Se reduce nivelul de temperatura maxima al arderii si
procesul de ardere trece progresiv intr-un proces de expansiune. Pentru motoarele moderne,
reducerea NOx prin aceasta metoda este de aprox. 10%.

Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 369
Viteza motorului: Emisia de NOx depinde de viteza motorului. Eficienta combustibilului,
alezaj mare, motoare de viteza mica fac ca emisiile de NOx sa fie mai ridicate in comparatie cu
motoarele mai mici de viteza mai mare. Cand viteza motorului este mica, concentratiile de NOx
sunt mai mari in camera de ardere datorita timpului mai lung disponibil pentru a se forma NOx.

Aplicand recircularea gazelor de evacuare: Recircularea gazelor de evacuare (EGR) poate fi
de asemenea o metoda de reducere a emisiilor de NOx din motoarele mari insa necesita
rezolvarea anumitor probleme aferente racirii si epurarii gazului de ardere inainte ca acesta sa
fie recirculat in motor. Gazele recirculata contin in principal dioxid de carbon, azot si vapori de
apa, ceea ce ajuta la reducerea temperaturii flacarii de ardere. Curatarea gazului de evacuare
duce la namol acid, murdar cu resturi uleioase, care terbuie indepartat controlat si tratat. Orice
urma de acid sulfuric ramas in gazul epurat poate ataca turbo-compresorul si dispozitivul de
racire pe aer. Pentru un EGR de pana la 15% , s-a raportat o reducere de NOx de pana la 50%.
Oricum problemele mentionate mai sus trebuie sa fie luate in considerare la aplicarea EGR.

Injectarea emulsiei de combustibil/apa: reducerea NO
X
se poate obtine prin adaugarea de apa
curata in combustibil si emulsificarea amestecului inainte de alimentarea in motor. Emulsia de
combustibil/apa este injectata prin pompa de injectie existenta. Calitatea apei injectate depinde
de conditiile de operare. O unitate de control programat controleaza procedura de amestecare.
Aceasta metoda aduce apa exact acolo unde este necesara si optimizeaza amestecul ade apa
injectata. Aceasta cantitate este limitata de capacitatea dispozitivului de injectie al motorului.
Efectul gazulului inert asupra apei din camera de ardere reduce temperatura de combustie, care
reduce la randul ei productia de NOx si de asemenea sarcina termica a componentelor din fluxul
de gaz evacuat. Consumul de combustibil aferent variaza pana la o crestere de 1% pentru fiecare
10% apa injectata (raportata la consumul de combustibil). Reducerea de NOx este aproape
liniara cu cresterea injectarii de apa. Este posibil sa se reduca emisiile de NOx la 20-30%.
Aceasta solutie poate de asemenea sa influenteze componentele ramase nocive din gazul diesel
evacuat. S-au raportat reduceri ale emisiilor de nearse precum CO si HC in cazul operarii pe
motorina, utilizand aceasta metoda.

Calitatea emulsiei este importanta deoarece vaporii din reincalzirea pacurii cu continut ridicat de
sulf poate afecta sistemul de injectie.

Injectarea directa de apa: Injectarea directa de apa poate fi aplicata ca o alternativa la
combustibilii emulsificati. In functie de tipul de motor se realizeaza o reducere de pana la aprox.
40 60 % NO
X
. Injectarea directa de apa poate fi aplicata doar la unele motoare actionate cu
combustibili lichizi, aceasta tehnica fiind utilizata doar in unele instalatii de transport. Consumul
de combustibil creste si cantitatea de apa necesara depinde de gradul de reducere a NOx.
Aceasta metoda necesita modificari majore ale constructiei motorului, datorita sistemului
aditional necesar pentru injectarea apei si de sistemul de supraveghere. Cantitatea de apa ce
poate fi injectata este independenta de pompele de injectare a combustibilului, permitand
injectarea apei in cantitati mai mari. Corodarea poate apare in capetele cilindrelor si pistoanelor,
astfel crescand necesarul de mentenanta.

Injectarea aerului umed: Injectia cu aer umed consta in principal din schimbatorul de caldura
si celula de umidificare, care poate inlocui dispozitivul de racire intermediara. Aerul, care este
relativ cald si uscat, este alimentat in unitate, unde apa se evapora partial, reducandu-se
temperatura aerului de baleiaj. Aerul alimentat in cilindru este aproape saturat cu vaporii de apa:
cantitatea apei absorbite de motor este controlate de temperatura aerului de baleiaj care depinde
de temperatura apei. Prin aceasta metoda, motorul poate absorbi o cantitate de apa dubla fata de
consumul aferent de combustibil. Utilizarea apei maritime in locul apei tratate pentru aceste
dispozitive a fost raportata ca avand efecte negative corespunzator fezabilitatii instalatiei. Acest
punct este interesant in special pentru instalatiile amplasate in zonele de coasta, deoarece
costurile de operare pentru un asemenea sistem este redus. Conform experientei cu motoarele cu
injectie cu aer umed in Franta, costurile mententantei au scazut, camerele de ardere sunt mai
curate si consumuil de ulei lubrifiant creste de asemenea. Emisiile de NOx reduce cu 70% au
fost raportate la un motor de viteza medie.
Capitolul 6
370 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

O reducere mare de NOx conduce la emisii mai mari de compusi nearsi (CO, HC, fum etc.).
Testele au aratat ca in aplicatii practice sunt suficiente reducerle de NOx de pana la 50% pentru
a avea emisii acceptabile de compusi nearsi (CO, etc.). Efectele conduc deasemenea la scaderi
de temperaturi benefice, cantitatea depinzand de presiunea alimentatorului turbo si de cat de
multi vapori de apa se vor adauga in aerul de ardere. Masa de aer ce trece prin motor creste usor
prin vaporii de apa fara sa fie necesara o compresie suplimentara. Corodarea poate apare in
supape, pistoane si receptorii de aer, astfel crescand necesarul de mentenanta si cost. De aceea,
testele pe termen lung sunt necesare pentru a estima efectele de corodare si posibilelele optiuni
de remediere.

SCR: Actualmente mai multe sute de motoare din statiile energetice si instalatiile in cogenerare
din Europa, Asia si SUA sunt echipate cu SCR. Ele opereaza cu variatii de combustibil lichid,
intr-o gama de la diesel sau pacura la pacura cu continut ridicat de sulf inferior calitativ (180
cSt, 5% S) sau reziduuri de combustibili sau chiar si orimulsie. Un SCR poate fi echipat cu strat
de oxidare suplimentara pentru reducerea CO si NH
3
, insa aceasta nu se recomanta cand se
opereaza cu combustibili lichizi (precum HFO) ce contin sulf. Un catalizator de oxidare va
oxida o parte din SO
2
in SO
3
si ca si consecinta se formeaza particule aditionale (sulfate). Un
motor diesel mare are emisii reduse de nearse (CO, HC). Cand rata de reducere a NOx este de
pana la 85 90 %, sistemul SCR poate fi controlat de un simplu sistem de control, cu rate mai
mari de reducere a NOx, pre-amestec complicat cu reactiv fiind necesare sisteme de injectie si
de control mai avansate. Operatorii de motoare diesel mari pentru generarea de energie au
deseori sarcina de a reduce CO, HC si emisiile de pulberi, precum si NOx. Deseori poluarile
prin zgomot trebuie sa fie reduse prin utilizarea de amortizoare de zgomot. Sistemele SCR
incluzand oxidarea catalitica ofera avantajul de a aborda toate aceste problematici intr-un singur
sistem. Suplimentar reducerii emisiilor de NOx de pana la 90%, se pot preconiza pentru puteri
medii de motoare o reducere de 80-90% de CO si hidrocarburi, o reducere de 30% in pulberi si
o reducere a zgomotului de 8 10 of dB(A).


In general, agentii de reducere utilizati in sistemele SCR sunt o solutie de NH
3
apoasa de aprox.
25% din greutate sau aprox. 40% din greutate solutie apoasa de uree. In unele instalatii se
utilizeaza amoniac pur (100%) (in principal datorita pretului). Pentru aplicatii de incarcaturi
diferite, emisiile motoarelor sunt masurate la diferite niveluri de incarcare in timpul darii in
exploatare. Valorile masurate de emisie sunt introduse intr-un sistem de control care asigura ca
agentul de reducere este introdus in fluxul de gaz rezidual in cantitati corecte pentru niveluri
diferite de NOx. Tipul de catalizator si marimea reactorului SCR sunt croite pe constrangerile
date de caderea de presiune ale fiecarei aplicatie particulara, astfel ca performanta motorului nu
este afectata [167, Rigby, et al., 2001].




Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 371

Figura 6.3: Sistem SCR aplicat pe o instalatie de ardere cu motor stationar
[97, Euromot, 2000]

Cand se are in vederea aplicarea SCR in instalatiile electrice diesel, trebuie sa fie luate in
considerare urmatoarele patru pucnte:

Prima data, atentia trebuie sa se centralizeze asupra temperaturii gazului reziduale pentru a
evita formarea de sare pe elementele catalizatorului. Trebuie mentinuta o anumita
temperatura minima a fluxului de gaz, care depinde de continutul de sulf al combustibilului.
Unele micro-metale, care pot fi prezente in combustibil, pot actiona ca otravitori pentru
catalizator si de aceea, continutul de cenusa al combustibilului ce va fi utilizat ar trebui, de
preferat, sa fie analizat inainte ca metoda sa fie instalata, aceasta in cazul in care se
utilizeaza pacura cu continut ridicat de sulf de calitate inferioara. Cele mai multe instalatii
diesel echipate astazi cu SCR utilizeaza produse petroliere cu continut redus de sulf sau gaz
natural. Experienta a aratat ca operand cu combustibil cu continut ridicat de sulf sau alte
reziduuri de combustibili, trebuie sa se instalaleze in reactorul SCR un sistem de suflare a
funinginii pentru a pastra elementele curate si pentru a evita cresterile pierderilor in presiune
prin sCR.

In al doilea rand, prin utilizarea ureei se reduc riscurile de transport si depozitare aferente
amoniacului. In unele locuri, alimentarea cu reactiv poate fi limitata prin lipsa de
infrastructura industriala adecvata

In al treilea rand, tehnologia SCR inseamna costuri de capital si operare ridicate. In general,
fiecare motor trebuie sa fie echipat cu unitatea lui separata de SCR datorita aspectelor
tehnice. Costurile de operare depind de cantitatea de reactiv necesara si de frecventa la care
este necesar a fi schimbate elementele catalizatorului sau adaugate noi pentru a mentine
eficienta constructiei SCR (dupa cativa ani de operare). Elementele catalitice uzate trebuie
sa fie indepartate controlat adecvat.

In final, sistemul SCR este recomandat a fi subiectul unei mententante sau inspectii
planificate periodic, de exemplu annual, pentru a preveni scurgerea de ammoniac. De
exemplu, prin pierderi mari de amoniac pot apare depuneri de saruri nocive pe suprafetele
interne ale componentelor situate dupa reactor, ca de exmeplu , pe cazan.

Tablou
masuratori
Cos
Tablou
control
Motor
Reactor cu catalizator
Injectie cu
amoniac
Control de
amoniac
Pompa dozare
amoniac
Rezervor stocare solutie
de apa amoniacala
Capitolul 6
372 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

6.1.10.4 Controlul emisiilor in aer de la turbine pe gaz cu functionare cu
combustibil lichid

Reducerea emsiilor de SO
2


Comutarea pe combustibil lichid cu coninut redus sulf sau co-ardere de pacura si gaz poate
avea o contribuie semnificativ n ce privete reducerea emisiilor de SO
2
. Coninutul de sulf n
combustibilul lichid uor (cu continut redus de sulf) utilizat n turbinele cu gaz este stabilit prin
Directiva 93/12 (referitor la sulful coninut n combustibilii lichizi validai n UE), i trebuie s
fie sub 0,05 %. Acest nivel foarte redus de sulf asigur nivele reduse de emisii SO
2
din turbinele
pe gaz care au drept combustibil pacura distilata cu continut redus de sulf.


Reducerea emisiilor de NO
X


Formarea NO
x
poate fi restricionat prin reducerea temperaturii de ardere. Aceasta este
realizata de tehnica arztoarelor cu pre-amestec, n care combustibilul este amestecat cu aerul de
combustie n scopul de a evita vrfuri excesive de temperatur a flcrii. Acest procedeu
funcioneaz, ns, numai cnd unitatea este operat aproape la ncrcare maxim. O metod
diferit de combustie trebuie aplicat pentru operarea la sarcini pariale, porniri i opriri, n
scopul de a evita ntoarcerea flcrii. Injecia de abur i/sau de ap sunt de asemenea utilizate n
scopul reducerii temperaturii flcrii i prin aceasta a NOx.

Aplicarea combustiei n trepte n turbinele pe gaz la temperaturi reduse necesit o constructie
diferit a turbinei pe gaz, fiind necesare a 2 trepte de presiune, cu alimentare separat cu
combustibil.

Procesele de reducere umed: Apa sau aburul sunt injectate n camerele de combustie n
scopul de a reduce temperatura de combustie, prin acesta evitndu-se formarea de NOx. Pentru
turbine pe gaz (TG) care funcioneaz n sistem ciclu deschis, pentru injecie se utilizeaz ap,
n timp ce pentru TG care funcioneaz n sistem ciclu combinat sau co-generare, pentru
injecie este mult mai utilizat aburul.

Cteva instalaii de TG n ciclul combinat din Europa, n particular n Austria, Frana,
Germania, Italia i Olanda, au aplicat de asemenea sistemul de reducere catalitic selectiv SCR
pentru reducerea emisiilor de NOx. In SUA, SCR se utilizeaza uzual pentru turbinele pe gaz,
inclusiv acelea ce functioneaza pe combustibil lichid.


6.1.11 Apa si tratarea apei uzate

Tehnicile descrise pentru tratarea apei uzate in Capitolul 3 sunt, in mare, aplicate pentru
purificarea apei uzate din instalatiile alimentate cu combustibil lichid (arzatoare, turbine pe gaz
si motoare stationare).

Tratarea apei pentru LCP-uri alimentate cu pacura nu prevede cerinte speciale. Apa
demineralizata este necesara pentru a compensa apa de purjare din tamburi si scurgerile de apa
sau aburi. Calitatea apei trebuie sa indeplineasca cerintele producatorilor de cazane si de aceea
este necesara tratarea apei. De obicei, demineralizarea este suficienta epntru a indeplini aceste
cerinte.

Pentru turbine pe gaz sau HRSG, apa demineralizata este solicitata pentru urmatoarele scopuri:

Ca apa de alimentare pentru HRSG, pentru a compensa apa de purjare din tamburi. Daca se
utilizeaza injectarea de aburi sau apa, trebuie compensate pierderea de apa prin adaugarea
de apa de process. Calitatea trebuie sa indeplineasca cerintele producatorului si de aceea,
este necesara deseori tratarea apei. Este suficient de obicei ca demineralizarea sa
indeplineasca aceste cerinte.
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 373
Injectarea de apa pentru reducerea NOx (aproximativ 1 kg apa la 1 kg combustibil). In
Franta, de exemplu, injectarea cu apa este intre 50 si 100 % din totalul de combustibil
introdus.
Pentru spalarea turbinei pe gaz, se utilizeaza deseori apa demineralizata. Pentru spalarea
continua directa se utilizeaza cateodata condensat din ciclul apa/abur, insa de cele mai
multe ori este alimentata apa demineralizata intr-o unitate de spalare cu apa. Pentru spalare
periodica indirecta, se adauga detergent la apa demineralizata pentru a creste efectul
spalarii.

Operarea turbinei pe gaz si a HRSG (daca se utilizeaza) duce la urmatoarea apa uzata:

Apa de purjare de la sistemul de circulare in cazan. Aceasta este apa ce a fost utilizata la
mentinerea calitatii apei din cazan. Apa din cazan contine de obicei aditivi pentru a proteja
cazanul de coroziune, precum amoniacul, hidroxidul de sodiu si/sau fosfati. In practica, apa
de purjare este colectata si evacuata prin sisteme de canale sau catre instalatia de tratare a
apei, daca apa nu indeplineste cerintele din autorizatie.
Apa uzata de la procesele de spalare a turbinei pe gaz poate fi evacuata sau poate fi
considerata drept deseuri chimicale, in functie de detergentii utilizati in spalare si de
materialele pentru deseurile de la compresor
Apa care este contaminata cu ulei sau ulei ce contine fluide. Aceasta este colectata de
obicei intr-un sisteme si tratata separate in instalatia de tratare a apei.
Apa uzata ramasa din instalatie, precum apa de la desulfurare de la scruber. Aceasta este
devarsata normala catre sistemul public de canalizare.

O instalatie energetica actionata de un motor de obicei isi pastreaza apa. Circuitele de racire
contin aproximativ 20 30% din puterea termica a combustibilului. Energia circuitului de racire
trebuie sa fie redusa, daca nu nu se poate utiliza in alte procese de CHP. Un singlu ciclu al unei
instalatii electrice diesel alimentata cu lichid de 130 MW
e
cu turnuri de racire normale consuma
aprox. 220 m
3
/h apa bruta, fata de o instalatie de marime similara cu turbine pe aburi termica cu
carbune/pacura cu turnuri de racire ce consuma pana la aprox. 500 m
3
/h de apa bruta (nu se
considera DESOX in datele de mai sus). Radiatoarele cu racire pe aer se potrivesc foarte bine la
instalatiile actionate de motoare si daca exemplul de instalatie diesel alimentata cu pacura grea
de 130 MW
e
este echipata cu radiatoare, apa de proces necesara (in principal pentru separatoare
pacura si lubrifiant, apa de proces pentru circuitul de racire a motorului, apa de spalare turbo
etc.) este de obicei doar de pana la 5 m
3
/h.


Un rezultat al cerintei de apa minima este o cantitate mica de apa uzata evacuata si in consecinta
o poluare termica redusa in apele din imprejurimi. O alta consecinta este utilizarea redusa a
diferitelor chimicale de purificare a apei si riscul redus si astfel pierderile de chimicale datorate
scurgerilor.


6.1.12 Reziduurile de ardere si tratarea produselor secundare

Tratarea pacurii include unitati de separare centrifugala si module, filtre, unitati de epurare
combinata si sisteme complete de conditionare a combustibilului. O recuperare a pacurii si
sistemul de tratare a slamului prin flotatie si precipitate sunt parti integrate din acest sistem de
tratare. Pacura sau combustibilul recuperat este ars in cazanul auxiliar alimentat cu pacura.

Namolurile finale sunt deshidratate, uscate, solidificate si incinerate sau indepartate controlat de
antreprenori contractati. Apa de la deshidratarea namolului, contaminata cu ulei sau lichide cu
continut uleios, este colectata de obicei intr-un sistem specific si evacuata separat. Namolul este
de asemenea colectat din tratarea efluentilor de spalare de la preincalzitorii de aer, de la cazane
de pe partea fluxului de gaz de ardere si de alt echipament


Capitolul 6
374 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

6.2 Exemple de procese si tehnici aplicate

Aceast parte a capitolului 6 furnizeaz un numr de exemple de tehnici i procese aplicate
curent n diferite instalaii de ardere a combustibililor lichizi. Scopul exemplelor este de a
demonstra modul n care tehnicile specifice au fost aplicate n cazul instalaiilor noi sau a celor
reabilitate n scopul de a asigura un nalt nivel de protecie a mediului, in intregul sau, luand in
considerare, in fiecare caz, conditiile particulare specifice amplasamentului si cerintele de
mediu. Oricum, din informatia primita, nu se cunoaste tot timpul daca sau cum fiecare tehnica
descrisa in exemple a fost evaluata conform definitiei BAT data in articolul 2 (11) al Directivei,
precum si conform listei de consideratii generale sau specifice pe cazuri cand se determina cele
mai bune tehnici disponibile, tinandu-se cont de costurile si beneficiile masurii si de principiile
precautiei si prevenirii si in consecinta, cum a fost selectata tehnica si aplicata. Si mai mult, nu
poate fi sigur ca performanta de mediu prezentata este constanta si continua in toate conditiile
operationale, peste ce perioada de timp, daca apar probleme intre timp si ce efecte colaterale
exista. De asemenea, nu este tot timpul clar ce stimuli exista pentru aplicarea tehnicii si care este
referinta costurilor si beneficiilor de mediu pentru fiecare caz. De aceea, informatia oferita in
exemplele urmatoare este menita doar sa furnizeze indicatii generale asupra practicii raportate
momentan si nu poate fi considerata ca punct de referinta adecvat. Tehnicile date ca exemplu
rezulta din informatia furnizata si evaluata de membrii Grupului Tehnic de Lucru ca parte din
schimbul de informatii pe LCP.


6.2.1 Tehnici individuale de reducere a emisiilor provenite de la
instalatiile mari de ardere alimentate cu combustibil lichid


EXEMPLU 6.2.1.1 CONTROLUL AVANSAT AL CONDITIILOR LOCALE DE ARDERE PENTRU
REDUCEREA DE NO
X
SI PERFORMANTA CAZANULUI LA ALIMENTAREA CU PACURA SI
ORIMULSII

Descriere: Eficiena cazanului i generarea de Nox, la cazanele industriale, depind foarte mult
de distribuia corect a combustibilului i aerului de ardere n focar Tehnologiile de control
prezentate se bazeaz pe combinaia strategiilor locale de echilibrare a arderii i implementarea
sistemelor avansate de monitorizare a arderii. Acesta permite aplicarea unor controale stricte
asupra combustiei pentru a rezolva situaiile frecvente de dezechilibrare a arderii. La cazanele
industriale, sistemul permite msurarea concentraiei gazului n oricare punct al focarului, n
special n apropierea arztoarelor. Prin aceasta se realizeaz nu numai o important mbuntire
n monitorizarea performanei i n consecin a performanei (exemplu: eficiena cazanului,
emisia de NOx, depunerile de zgur, consumul auxiliar), dar de asemenea conduce la o operare
mai sigur i mai flexibil a cazanelor industriale. Pentru mai multe informaii detaliate legat de
aceast tehnologie, vezi de asemenea exemplul tehnic din seciunea 4.2.1.

Aplicabilitate: Aplicarea noului sistem de msur n interiorul focarului cazanelor industriale
d posibilitatea ca orificiile de acces s fie plasate n orice locaie este necesar, amplasarea
acestora nemaifiind limitat la acele ochiuri (ui) de vizitare prevzute n proiectul iniial
cazanului. n acest mod este posibil s fie efectuate msurtori la nivelul fiecrui arztor din
cazan, fr nici o modificare structural important a unitii. De aceea tehnologia de control
actual poate fi aplicat att la instalaiile existente ct i la cele noi. Tabela 6.1. arat
principalele caracteristici a 4 instalaii existente de ardere a pcurii i orimulsiilor unde aceast
tehnologie avansat de control este aplicat n mod curent. Aceste instalaii sunt amplasate n
Spania i Italia.






Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 375

Centr
ala

Constructi
a cazanului
Capacitat
ea
(MW
e
)
Distributia arzatoarelor
Tipul
combustibilului
Pulverizare
A Front 40
2 nivele verticale
(3 arztoare pe nivel)
pcur Abur
B Front 40
2 nivele verticale
(3 arztoare pe nivel)
pcur Aer
C Front 60
3 nivele verticale
(2 arztoare pe nivel)
pcur Abur
D Tangential 320
5 nivele verticale
(4 arztoare cu NO
x
redus
pe nivel)
orimulsie
(reabilitare
carbune)
Abur
Tabelul 6.1: Utilizarea tehnologiei de control avansate prezentate pentru cazanele cu ardere pe
pacura


Beneficii de mediu realizate: Aplicarea acestei tehnologii conduce la o reducerea NOx-ului cu
cca. 30%, i n acelai timp reduce emisiile de CO. Aceasta de asemenea conduce la
mbuntiri substaniale a performanelor globale ale instalatiei (n particular la reducerea
necesarului de abur de pulverizare i la controlul generrii de SO
3
).

Date de operare: Optimizarea s-a bazat pe:

reglarea excesului global de oxigen, concomitent cu meninerea stochiometriei locale
adecvate pentru fiecare arztor
reglarea tipului flcrii (bazat pe controlul adecvat al aerului introdus)
identificarea numrului optim de arztoare active pentru fiecare nivel de sarcin.

Toate aceste reglari au fost fcute sub premisa unui control corespunztor a condiiilor
individuale de operare pentru fiecare arztor, bazate pe msurarea local a combustiei.

Efecte colaterale: Suplimentar fa de beneficiul direct privind mediul, un control avansat a
condiiilor locale de ardere ofer alte avantaje cum ar fi reducerea consumului de combustibil
(vezi de asemenea exemplul din seciunea 4.2.1.).

Economice: Investiia n aceast tehnologie se apropie n domeniul 300.000 700.000 EUR,
depinznd de caracteristicile particulare ale unitii n cauz (capacitate, constructie, operarea de
baz, etc.).

Stimularea spre implementare: Pe lng reducerea cheltuielilor cu combustibilul i controlul
formrii de NOx, principalul motiv pentru aplicarea acestei tehnologii const n abilitatea de a
optimiza rata transferului de cldur sau evitarea formrii de zgur prin reglarea oxigenului i a
distribuiei de temperatur n focar.

Literatura de referinta: [176, Caadas and et al, 2001], [177, Rodrguez and et al, 2002], [178,
ECSC, 2001].




6.2.2 Imbunatatirea performantei de mediu a instalatiei mari de ardere
existente cu ardere cu combustibil lichid

EXEXMPLU 6.2.2.1 CAZANUL CU ARDERE PE PACURA CU CONTINUT RIDICAT DE SULF CU
ADAPTAREA UNEI INSTALATII DE TRATARE A GAZULUI DE ARDERE

Descriere: Dou uniti identice cu o capacitate de productie bruta de 2x420 MWe i o
capacitate electric net de 2x386 MW la o putere termica nominal de 2x1007 MW. Produsul
petrolier brut este transportat prin reele de conducte la o rafinrie din vecintate, unde este
Capitolul 6
376 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
produs pcura grea (cu continut ridicat de sulf). Centrala a fost dat n funciune n 1965 i
retehnologizat cu instalaii de tratament a gazelor arse n 1990 i 1994. Acestea cuprind
desulfurarea umed (DGA) cu o eficien a separrii de peste 90 % i instalaie de reducere
catalitic selectiv (SCR) amplasat ntr-o zon cu coninut ridicat de praf (pulbere) cu o
eficien de retinere de peste 70 %. Suplimentar interiorul coului de fum nalt de 180 m s-a
cptuit plastic ranforsat cu sticl ceea ce a redus emisia de particule de acid i pulberi. Cazanul,
de tip Benson cu 2 tiraje, este echipat cu 14 arztoare cu NOx redus (ardere la baz), instalaie
de aer peste ardere i un prenclzitor de aer. Pcura este stocat n 5 tancuri (rezervoare) cu o
capacitate de 340.000 m
3
. Dou din rezervoare sunt izolate pentru a putea stoca pcura cald.
Electrofiltrul (ESP) i instalaia de desulfurare umed (FGD) reduc mpreun coninutul de
pulberi n gazele evacuate cu cel puin 80 %..

Figura 6.4: Instalatie cu alimentare cu pacura cu continut crescut de sulf retehnologizata cu SCR,
FGD umed si sisteme de transfer de caldura


Beneficii de mediu rezultate: Retehnologizarea cu dispozitiv de tratarea gazelor de ardere
permite prin comparaie obinerea unor concentraii reduse de SO
2
i NOx n gazele arse
epurate. Retehnologizarea coului reduce impactul particulelor acide n imediata vecintate a
centralei.

Aplicabilitate: Un tratament secundar al gazelor arse poate fi adugat/adaptat la cazanele
existente care funcioneaz pe pcur grea. Retehnologizarea coului pentru controlul emisiei
particulelor acide depinde de condiiile locale. n cazul de fa concentraia de SO
3
n gazele
arse este cel mai important parametru, deoarece acesta este solubil n ap i poate condensa pe
pereii coului. Acest fluid foarte acid este apoi evacuat n mediul nconjurtor. n general
concentraia de SO
3
n gaze arse este redus numai n procent de 20-30% n sistemul de
desulfurare umed. Pe de alt parte, sistemul de desulfurare umed reduce temperatura gazelor
arse i n consecin crete coninutul de vapori de ap n gazele arse. Cele dou efecte
faciliteaz condensarea acidului pe pereii coului.

Efecte colaterale: Cenua zburtoare rezultat din operarea electrofiltrelor. Instalaia de
desulfurare umed produce reziduuri de ap i ghips. Implementarea tratamentului gazelor arse
reduce eficiena electric net a instalaiei.

Date operaionale (de exploatare): n 1998, prima unitate a produs 443,5 GWhe de energie
electric net pentru o durat de funcionare de 1544 ore, iar a doua unitate 299 GWhe pentru o
durat de funcionare de 1077 ore. Media anual a eficienei electrice s-a ridicat la 36,7%, i a
fost atins un echivalent de timp de funcionare la sarcina maxim de 961 ore..
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 377

Nivele de emisii msurate
(mg/Nm
3
)
(valori medii anuale pt. 3% O
2
)
Emisiile specifice
(g/MWh
e
) Monitorizare

Unitatea 1 Unitatea 2
Unitatea
1
Coninutul de O2 (%) Continu 4.5 4.5
Debit volum de gaze de
ardere (m
3
/h) (10
6
m
3
/h)
Continu
1.3
(sarcin
maxim)
1.3
(sarcin
maxim)

Pulberi (mg/Nm
3
) Continu 10 15 20.5 30.2
SO
2
(mg/Nm
3
) Continu 50 250 50 250 52 235
NO
X
(mg/Nm
3
) Continu 121 131 331 355
CO (mg/Nm
3
) Continu 50 50 20.5 20.7
HCl (mg/Nm
3
) Discontinu 0.2
1)
0.1
1)
0.08 0.04
HF (mg/Nm
3
) Discontinu <0.1
1)
<0.1
1)
<0.04 <0.04
NH
3
(mg/Nm
3
) Discontinu <0.1
1)
<0.04

Not: 1) semnific valori din rezultate individuale
Tabel 6.2: Emisii atmosferice in 1998

Cantitatea ars de pcur grea a fost de 179 kilotone, ceea ce evideniaz un consum specific de
0,242 kg/KWh
e
. Coninutul de sulf n combustibil a fost de 3,5 % iar coninutul de cenu de
0,056 %.

Material auxiliar
Consum
(t/an)
Consum specific
(g/MWh
e
)
HCl, (30 % solutie) 122 160
NaOH, (50 % solutie) 27 36
Var stins 20 27
Piatra de var concasata 13811 13500
FeCl
3
, (40 % solutie) 14 19
NaOH, (25 % solutie) 7.5 10
NH
3
, 458 620
Pacura cu continut
scazut de sulf (pacura
usoara)
2952 4200
Tabelul 6.3: Consumul materiilor furnizate auxiliar importante in 1998

Sistemul de rcire cu o singur trecere necesit 97,15 milioane m
3
/an, ceea ce este echivalent cu
un necesar de 100.000 m
3
/h la ncrcare maxim. Apa rezidual (uzat) este produs n timpul
regenerrii instalaiei de dedurizare total. Media anual a debitului pentru aceast ap este 12
m
3
/h. Media concentraiei de AOX este < 1 mg/l, ceea ce este echivalent cu < 0,015 g/MWhe.
Dup ajustarea valorii pH, aceast ap uzat este introdus n apa de receptoare. O alt surs
major de ap rezidual este instalaia de desulfurare umed FGD. Media valorii debitului de
ap rezidual la sarcin nominal este de 23 m
3
/h. Apa rezidual este tratat iar apoi descrcat
n apa de receptoare cu concentraia medie de impuriti prezentate n Tabelul 6.4.









Capitolul 6
378 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Valori medii
Numrul de msurtori care
au stat la baza valorilor medii
ncrcarea
medie specific
(g/MWh
e
)
Valoarea pH 9.2 77
COD (mg/l) 27.9 27 0.83142
N
total
(mg/l) 85 1 2.533
Zn (mg/l) 0.01 13 0.000298
Cr (mg/l) <0.1 1 <0.0003
Cd (mg/l) <0.005 27 <0.00015
Cu (mg/l) <0.1 1 <0.0003
Pb (mg/l) <0.1 1 <0.0003
Ni (mg/l) 0.028 4 0.0008344
V (mg/l) 0.03 27 0.000894
Material filtrant (mg/l) 7.3 77 0.21754
Sulfat (mg/l) 2130 27 63.474
Sulfit (mg/l) <20 (numai la pornirea instalaiei) <0.6
Fluorura (mg/l) 3.3 11 0.09834
Hg (mg/l) 0.002 27 0.0000596
Toxicitatea pentru peti <2 (numai la pornirea instalaiei)
Not: datele sunt din anul 1998
Tabelul 6.4: Concentratiile impuritatilor in apa uzata dupa instalatia de desulfurare


Pentru a reduce emisiile din apa uzata, apa din regenerarea demineralizarii cationice pentru
condensat este injectata in cazan. Operatia combinata, care inseamna amestecul simultan al
oxigenului cu amoniacul, permite o concentratie mai mica a amoniacului in circuitul apa-abur.
Astfel, gradul de regenerare pentru filtrele dispozitivului de demineralizare este redus, aceasta
inseamnand o reducere a necesarului de apa. Prin schimbarea rasinii schimbatorului de ioni intr-
una din instalatiile de dedurizare completa a apei, se poate reduce consumul de apa pentru
regenerare. O alta reducere a necesarului de apa poate fi realizata prin recircularea
condensatului si prin recircularea partiala a filtratului de la deshidratarea gipsului in circuitul
FGD.


Izolaie Cenu de
cazan
Cenu
zburtoare
Ghips i brichete de gips
Cantitate (t/an) 12.4 17.7 113.8 1767
Cantitate specific
(kg/MWh
e
)
1.08 0.0018 0.0118 1.8
Utilizare/Disponibilitate reciclare
Cmp
minier
Cmp
minier
Industria gipsului i
cimentului
Tabelul 6.5: Reziduuri generate in 1998

Valorile limit de emisie pentru zgomot depind de aezrile din mprejurimi, care n acest caz
sunt situate la distane de 530-1200 m. Msurile pentru reducerea emisiilor sonore cuprind
supape de siguran cu izolatori acustici i bariere antizgomot suplimentare. Nivelul de zgomot
n aezrile rezideniale atinge valori ntre 26 i 46 dB (A).

Economice: Investiia pentru tehnicile de control a gazelor de ardere (desulfurare umed FGD
i reducerea catalitic selectiv SCR ) se ridic la 25 mil. EUR n total (ntre 1990 i 1994).

Stimularea implementarii: Retehnologizarea cu instalaie de desulfurare umed i reducere
catalitic selectiv este rezultatul impunerii unor valori limit mai stricte pentru emisii.
Cptuirea coului cu plastic armat cu fibre de sticl a fost necesar datorit neajunsurilor
legate de depunerile acide. Aplicarea noii cptueli a condus la o reducere a coroziunii coului i
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 379
prin acesta la o reducere a costurilor de operare. (exemplu: reducerea cheltuielilor de
mentenan).

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001].



EXEMPLU 6.2.2.2 INSTALATIA ENERGETICA CU ACOPERIRE A NECESARULUI DE VARF
DOTATA CU UN CAZAN SI O TURBINA CU GAZE ALIMENTATA CU PACURA CU CONTINUT
SCAZUT DE SULF, OPTIONAL CU CICLU COMBINAT

Descriere: Exemplu de central termoelectric cu acoperire a necesarului de varf const dintr-o
turbina pe gaz (260 MW
th
putere termica, 60 MWe puterea electric) i un cazan (833 MWth cu
aer proaspt i 655 MWth n cazul operrii n ciclu combinat). Turbina cu abur genereaz pana
265 MW
e
. La expoatarea n ciclu combinat, fluxul de gaze de ardere din turbina pe gaz este
utilizat ca aer de combustie n cazan. Centrala a fost dat n exploatare n 1972 n varianta de
funcionare pe pcur grea i a fost retehnologizat pentru arderea pcurii uoare (cu continut
redus de sulf) n 1993. n 1994 att cazanul ct i turbina pe gaz au fost echipate cu sistem de
injectare a apei. Suplimentar arztorul i camera de combustie a turbinei pe gaz au fost
schimbate. Apa demineralizat este injectat printr-un sistem de lnci echipate cu duze cu con
ascuit, la presiuni ntre 3 i 22 bar. Consumul de ap a crescut la 50 m
3
/h pentru cazan i 18,7
m
3
/h pentru TG la sarcin maxima.

Beneficii de mediu realizate: Injecia de ap a redus emisiile de NO
x
att la turbina pe gaz ct
i la cazan r.

Aplicabilitate: Injecia de ap este aplicat n principal cnd trebuie reduse emisiile de NO
x
din
instalaiile existente care funcioneaz pe pcur cu continut redus de sulf.

Aspecte colaterale: Msura primar de reducere a emisiilor de NO
x
nu produce reziduuri sau
ape uzate, dar consum o mare cantitate de ap demineralizat. n plus eficiena electric la
nivelul ntregii centrale a fost redus deoarece entalpia necesara pentru vaporizare, ramane in
fluxul de gau si nu se mai re-utilizeaza.. Tratamentul apei de alimentare i a condensatului
produce nmol i apa uzat.

Date operaionale: n 1998 au fost produi 6976 MWhe (brut) de ctre turbina cu abur i 118
MWhe (brut) de ctre turbina cu gaze. Instalaia a funcionat 74 de ore, aceasta fiind utilizat
numai la acoperirea sarcinilor de vrf. Tabelele 6.6. i 6.7. evideniaz emisiile atmosferice din
1998.

Monitorizare
Nivele de emisii msurate
(mg/Nm
3
)
(valori medii zilnice pt. 3% O
2
)
Emisiile specifice
(kg/TJ
combustibil
)
Coninutul de O
2
(%) Continu 3
Debit volum. de
gaze arse (m
3
/h)
853523
NO
X
(mg/Nm
3
) Continu 143.3 40.5
CO (mg/Nm
3
) Continu 4.77 1.35
Tabelul 6.6: Emisii atmosferice de la cazan (functionare singulare) in 1998


Monitori
zare
Nivele de emisii msurate
(mg/Nm
3
)
(valori medii zilnice pt. 3% O
2
)
Emisiile specifice
(kg/TJ
combustibil
)
Coninutul de O
2

(%)
Continu 3
Debit volum. de
gaze arse (m
3
/h)
965000
Capitolul 6
380 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
NO
X
(mg/Nm
3
) Continu 259.7 76
CO (mg/Nm
3
) Continu 129.8 38
Tabelul 6.7: Emisii atmosferice pentru o operatie cu ciclu combinat in 1998


2012.1 tone de pacura cu continut redus de sulf (pacura usoara) in cazan si 47.9 tone in turbine
pe gaz. Sistemul de racire cu trecere directa singulara necesita aprox. 40000 m
3
/h de apa de la
un rau apropiat, cu functionare cu sarcina maxima.
Efluentul sistemului de rcire primar i apa uzat de la tratarea condensatului sunt evacuate n
canalul colector. Apa uzat rezultat de la tratarea apei de alimentare (250 m
3
/h la sarcina
nominal), dup neutralizare, este evacuat n ru dupa neutralizare. Concentraia de impuriti
n aceast ap uzata este rezumata n Tabelul 6.8 pentru anul 1998.

Rezultatele msurtorilor individuale
(1 2 n 1998)
(mg/l)
AOX 0.023 0.039
COD 10 23
P 0.12 0.2
N 42 45
Zn 0.078
Cr 0.0038
Cd 0.0003
Cu 0.0044
Pb 0.0053
Ni 0.0036
Tabelul 6.8: Concentratia impuritatilor in apa uzata neutralizata provenita din tratarea apei de
alimentare

Principalele reziduuri sunt nmolul de la tratarea apei i lubrifianii uzai.

Economice: Investiia total pentru retehnologizarea instalaiei (injecia de ap, arztoare i
camere de ardere noi pentru turbina pe gaz) se ridic la 12,8 mil. EUR, din care 10,25 mil. au
fost utilizai pentru retehnologizarea turbinei pe gaz iar restul pentru cazan.

Pentru implementare: Injecia de ap a fost introdus pentru conformarea cu valorile limit de
emisie.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001].



6.2.3 Performantele de mediu ale noilor instalatii de ardere cu alimentare
pe combustibili lichizi

EXEMPLU 6.2.3.1 CENTRALA TERMO-ELECTRICA DE TERMOFICARE CU CICLU COMBINAT DE
TURBINA PE GAZ SI ABUR CU ALIMENTARE CU PACURA CU CONTINUT RIDICAT DE SULF/ GAZ
NATURAL DOTATA CU INSTALATIE DE EPURARE A GAZULUI DE ARDERE

Descriere: Centrala dat ca exemplu a fost conceput ca o central de termoficare cu ciclu
combinat turbina pe gaz si turbina pe abur, cu funcionare pe pcur cu coninut ridicat de sulf i
gaz natural. O prezentare schematic cu acesteia este fcut n figura 6.5.





Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 381



Figura 6.5:Centrala de termoficare termo-electrica cu turbina pe gaz si abur ce utilizeaza pacura
cu continut ridicat de sulf si gaz natural
[43, Wienstrom, 2001]

Gazele arse de la turbina pe gaz sunt conduse n cazanul de abur, de tip Benson cu tiraj forat
dublu i circulaie continu, cu supranclzitor intermediar i ardere cu tiraj forat. Gazele arse
evacuate de turbina pe gaze sunt utilizate ca aer de combustie, alimentand oxigenul n
arztoarele cu NOx redus cu funcionare pe pcur grea i/sau gaz natural (20 de arztoare
combinate concepute n trepte pentru pacura cu continut ridicat de sulf si gaz natural; distribuite
pe toi pereii arzand pe 5 nivele)

Aburul produs de cazan este utilizat pentru a actiona n turbina cu abur n condensaie cu
reincalzire, cu 4 trepte i supra-incalzire intermediara. Aburul produs de cazan este utilizat
pentru a actiona n turbina cu abur n condensaie cu reincalzire, cu 4 trepte i supra-incalzire
intermediara. Turbina pe abur acioneaz generatorul, care, n fr extragerea cldurii aferente
termoficrii zonale are o putere electric de 355 MW. Cu extragerea unui echivalent de cldur
pentru termoficare de cca. 350 MW, puterea electric a generatorului se reduce la 310 MW.

Epurarea gazelor de ardere

denitrificarea prin utilizarea arztoarelor cu Nox redus, ca o msur primar, urmat de un
sistem de reducere catalitic selectiv SCR pentru cantitati mari de pulbere
scrubere umede cu var, cu procedeu de oxidare forat a gipsului, pentru reducerea
bioxidului de sulf
filtru electrostatic (ESP), pentru desprfuirea gazelor arse.

Beneficii de mediu rezultate: Combinaia: turbina pe gaz, cazan de abur, sistem de termoficare
urban conduce la creterea eficienei electrice globale i la creterea eficienei utilizrii
combustibilului. Nivelele de emisii msurate sunt urmtoarele.



Aer de ardere
Retea
Cos de rezerva
Turbina pe gaz
Cos
Turbina pe gaz
Amoniac
Gaz epurare
Retea
Cazan
Aer pt. diluare
Filtru electrostatic
Gaz brut Flux praf
Sistem transfer
caldura
Apa
suplimentara
Spalator
Pompa
spalatorului Aer oxidare
Suspensie
de calcar
Pompa
alimentare
cazan Rezervor apa
alimentare
Gips
Instalatie apa
uzata
Apa de racire
Pompa apa de
racire
Pompa
condensat
Gaz natural
Pacura grea
Arzator
Condensator
Termoficare
Turbina pe aburi Generator
Suflanta aer
ambiental
Capitolul 6
382 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL



Poluantu
l
Nivelul de
emisie msurat
(mg/Nm
3
)
Rata de
reducere
(%)
Tehnica utilizat
NO
X
90 >80
Arztoare cu NO
x
redus ca msur
primar i reducerea catalitic selectiv ca
msur secundar, conduc la o conversie
SO
2
/SO
3
mai mic de 2 % (cerin oficial)
SO
2
60 90 96
Scrubere umede cu piatr de var, cu
procedeu de oxidare forat a gipsului
CO 15 20
Pulberi 10 30 >95
Electrofiltru ESP. Concentraia de praf n gazele
arse epurat depinde de modul de operare (pcur
grea sau gaz natural)
NH
3
0.1
Not: Msurtori continue, medii zilnice, pentru 3% O
2
n gazele arse, funcionare pe
pcur cu continut ridicat de sulf la sarcin maxim
Tabelul 6.9: Imagine asupra emisiilor masurate

Apa uzat din instalaia de desulfurare conine impuriti, ca de exemplu metale din combustibil
i materiale inerte din piatra de var. Aceste impuriti pot fi decantate prin reglarea pH i
adugarea de ageni de coagulare. Sedimentele pot s fie apoi separate. Slamul rezidual este
transportat apoi ntr-o camer cu pres filtru, deshidratat i apoi evacuat.

Poluantul Concentraia
Emisiile specifice
(mg/t pcur cu continut
ridicat de sulf capacitate de
ardere instalat)
As 0.001
Pb 0.03 20
Cd 0.003 10
Co 0.002
Cr
total
0.03 100
Cu 0.003 100
Hg 0.0001 10
Mn 0.030
Ni 0.03 100
Sn 0.001
Tl 0.031
V 0.073 100
Zn 0.05 200
Fluorura calculata ca F 0.1
Clorura calculata ca Cl 400
Amoniac calculata ca N 0.85
Fosfor total calculat ca P 0.150
Azot total calculat ca N 76.6
SO
4
1215
Sulfai calculai ca S 0.1 40
Sulfai calculai ca SO
3 10.2
TOC calculat ca C 8.6
Not: valori pe eantioane compozite zilnice
Tabelul 6.10: Emisii masurate in apa dupa tratarea gazelor de ardere

Aplicabilitate: Turbina pe gaz poate fi integrat n proiectul unor instalaii noi, dar ea poate
totodat fi utilizat pentru creterea puterii cazanelor existente cu funcionare pe combustibil
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 383
lichid. Tehnicile de epurare a gazelor arse, att prin msuri primare ct i prin msuri secundare,
precum arztoarele cu NOx redus, reducerea catalitic selectiv, electrofiltre i instalaie de
desulfurare umed a gazelor arse, sunt aplicabile att la instalaiile noi ct i la cele existente.
Combinarea cu agentul termic, crete eficiena utilizrii combustibilului dar necesit existena
unei reele de termoficare.

Efecte colaterale: Dup 35.000 ore de funcionare, catalizatorul necesit splare cu acid oxalic.
Se estimeaz c dup 42.000 ore de funcionare (i splarea menionat dup 35.000 ore de
funcionare) conversia SO
2
/SO
3
este n jur de 0,7% i activitatea catalitic de 96%. nlocuirea
parial a catalizatorului este necesar dup o perioad de funcionare estimat la 70.000 ore.

Instalaiile de tratare a apei din sistemul de desulfurare a gazelor arse i de dezhidratare a
gipsului genereaz ape uzate. Gipsul poate fi utilizat n industria cimentului i construciilor.

Date de operare:

Combustibil: pcura grea cu continut ridicat de sulf (2 % S, <100 ppm V, <60 ppm Ni,
40600 kJ/kg valoare calorifica)
gaz natural (valoare calorifica=36.100 kj/kg)
Timp de funcionare: (an de referin 1999):
6566.5 h producie de electricitate
5937.5 h termoficare urban
Eficienta:
el, net
= 45.21 % (gaz natural)

el, net
= 34.35 % (pcur grea funcionare fr turbina pe gaz)

total
= about 80 % (n varianta cu termoficare)
Monitorizare: msurarea continu a: NOx, SO
2
, CO, praf, O
2
, temperatura i
debitul volumic al gazelor arse (1,110
6
m
3
/h), presiunea atmosferic i
temperatura aerului ambiant

Aspecte economice:

Tehnica Costuri de investiie Costuri de operare
SCR
Cost total 14 mil. EURO:
include construcia, catalizatorul,
depozitul de amoniac, reeaua de
conducte i echipamentul de control
1,3 mil. EURO/an
include deprecierea, necesarul de
energie, echipa de exploatare i
mentenana

ESP filtru
electrostatic
Cost 1,44 mil. EURO:
0,64 mil. EURO/an
include depopzitarea cenuii
zburtoare i deprecierea

Instalatia
desulfurare
FGD
Cost 47,2 mil. EURO:
include instalaiile auxiliare relevante

7,6 mil. EURO/an
include deprecierea, piatra de var i
gipsul
Tabelul 6.11: Costurile de investitie si operare ale tehnicilor utilizate pentru reducere


Stimulare pentru implementare: Crete eficiena electric i eficiena de utilizarea
combustibilului i totodat se reduc emisiile n aer i ap.

Literatura de referinta: [44, Austrian Ministry of Environment, 2000].





Capitolul 6
384 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
EXEMPLUL 6.2.3.2 DIFERITE INSTALATII ELECTRICE PE HFO SI DIESEL ECHIPATE CU SISTEM
SCR

Descriere: Exempe de instalatii electrice situate in Europa si SUA. Capacitatea instalatiilor
variaza de la 21 MW
e
la aproximativ 49 MW
e
. Instalatiile electrice utilizeaza pacura grea sau
motorina, drept combustibil prinicipal. Fiecare motor sa instalatie este echipata cu SCR propriu
(reducere catalitica selectiva) pentru reducerea NOx. Un avantaj suplimentar a sistemelor SCR
este efectul lor de a reduce alti poluanti precum hidrocarburile si funinginea intr-o anumita
masura, precum si reducere zgomotului aprox. 8 10 dB(A).

Date operationale: In Tabelul 6.12, de mai jos, este listata performanta principala a
parametrilor HFO si a instalatiilor diesel

Instalatia A Instalatia B Instalatia C Instalatia D
Localizare EU EU EU SUA
Anul luarii in
exploatare
1997 2002 1999 2001
Tipul instalatiei
Instalatie combinata
termo-electrica
(CHP)
Generare
electricitate
Instalatie combinata
termo-electrica (CHP)
Generare
electricitate
Combustibili
Gaz natural
(principal), gazolina
(combustibil pilot si
de rezerva)
HFO (2 3 % S)
Motorina ca si
combustibil principal
Pacura cu
continut redus
de sulf (ulei nr.
2)
Tehnica de
ardere
2 motoare diesel pe
gaz
2 motoare
3 motoare cu 2
combustibili
30 motoare
diesel
Capacitate 31.6 MW 34 MW 21 MW 49 MW
Performanta
NO
X


Masura
secundara
SCR
(reactant: apos
33 greut-% NH
3
)
SCR
(reactant: apos
NH
3
)
SCR
(reactant: apos urea)
SCR
(reactant: apos
urea)
NO
X
fara SCR
(mg/Nm
3
)
la 15 vol-% O
2

n.a. 1528 1388 1460
NO
X
cu SCR
(mg/Nm
3
)
la 15 vol-% O
2

180
(diesel ca rezerva)
153 150 145
Rata de
reducere NO
X

prin SCR
n.a. 90 % 89 90
Scurgere de
amoniac
(mg/Nm
3
)

la 15 vol-% O
2

20
<2.7
catalizator
proaspat
<2
catalizator proaspat
<2
catalizator
proaspat
Tabelul 6.12: Nivelurile de emisie ale HFO si instalatiilor electrice diesel echipate cu SCR


Literatura de referinta: [147, Wrtsil NSD, 2001], [88, Euromot, 2001], [181, Ceramics
GmbH, 2002], [78, Finkeldei, 2000].
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 385

6.3 Consumurile si nivelurile de emisie curente

6.3.1 Privire generala supra combustibililor lichizi utilizati in instalatiile
mari de ardere

Compoziia unui anumit iei brut este unic i nu poate fi definit cu precizie. Orientativ acesta
are n compoziie: hidrocarburi aciclice, ciclice i aromatice, compui ai S, N i O, i
microelemente ale altor compui coninnd Ni, Fe, V, Mo, Cl, F, etc.

Combustibili lichizi grei sunt produse derivate din iei. De aceea compoziia lor variaz
conform compoziiei ieiului din care provin. Ele sunt compuse n ntregime, sau n majoritate,
din produse reziduale sau de baz rezultate n urma operaiilor de rafinare a petrolului, ca de
exemplu materiale care rmn n form condensat n urma procesrii. Temperatura atmosferic
de distilare a acestor componente depete 540
0
C, i deci ele apar dup ce toate celelalte
produse mai usoare au fost extrase din fluxul de rafinare.

Cteva proprieti fizice i chimice ale combustibililor lichizi sunt date n tabelele urmtoare:

Proprietate Motori
na
Pacura
cu
continu
t redus
de sulf
Pacura cu
continut
ridicat de
sulf
Produs
rafinat la
treapta
inferioara
Coninutul de:
Carbon
Hidrogen
Sulf
Ap
Sediment
Sodiu
Vanadiu
%
%
%
%
%
ppm
ppm


0.5
0
0




<0.2
<0.02
<0.1


84
11
<4
<1.5
<0.25
3 to 200
50 to 200
85 - 88
8 - 12
1 4
<0.5
<0.2

200 350
Vscozitatea cinematic la
(20 C).
mm
2
/s <9.5 <9.5
Vscozitatea cinematic la 100
0
C
mm
2
/s <40
Punctul de imflamabilitate C >55 >55 >70
Densitatea la 15
0
C kg/dm
3
0.85 0.87 0.95 to 1
Puterea calorific superioar MJ/kg >46 45 43
Puterea calorific inferioar MJ/kg 42 39.5 to 41 38 - 40
Tabelul 6.13: Caracteristicile generale ale combustibililor lichizi
[58, Eurelectric, 2001]


Proprietatea
Coninut
ridicat de
sulf
Coninut
intermediar de sulf
Coninut
redus de sulf
Sulf (% n
greutate)
2.2 0.96 0.50
Carbon (% n
greutate)
86.25 87.11 87.94
Hidrogen (% n
greutate)
11.03 10.23 11.85
Azot (% n
greutate)
0.41 0.26 0.16
Cenu (%) 0.08 0.04 0.02
Vanadiu (ppm) 350 155 70
Nichel (ppm) 41 20 10
Capitolul 6
386 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Sodiu (ppm) 25 10 <5
Fier (ppm) 13 9 <5
Tabelul 6.14: Proprietatile chimice ale mai multor pacuri cu continut ridicat de sulf tipice
[87, Molero de Blas, 1995]



Proprietatea
Unitatea de
msur
Orimulsie
Densitate kg/m
3
at 15 C 1010
Viscozitate cSt at 50 C 350
Ap %-vol 28 31
Coninut de sulf %-umed max 3 %
Cenusa rezultata mg/kg 0.14 0.2
Vanadiu mg/kg 300 365
Sodiu mg/kg 30
Magneziu mg/kg 6
Puterea calorific
inferioar
MJ/kg 27 28
Tabelul 6.15: Proprietatile orimulsiei
[97, Euromot, 2000]

Coninutul de sulf i azot sunt dou dintre cei mai importani parametrii chimici. Graficul
urmator prezinta distribuia coninutului de azot i de sulf n diferite tipuri de reziduuri in
vacuum, corespunztor originii lor geografice. Acest aspect arata ca, in cele mai multe cazuri,
este posibil sa se atinga un continut redus de sulf si un continut redus de azot in acelasi timp.


Figura 6.6: Coninutul de sulf i azot n combustibilii lichizi grei (reziduuri vacumetrice) in funcie
de originea lor geografic
[87, Molero de Blas, 1995], [146, UFIP, 2001]

Din toate tipurile de pacura, pacura cu continut ridicat de sulf (pagura grea HFO) este cel mai
important combustibil, dat fiind ca doar cantitati mici de pacura usoara (LFO) sunt utilizate in
instalatii mari de ardere, de cele mai multe ori datorita pretului ridicat.
Combustibilii lichizi uori au coninut redus de sulf, deoarece sulful este extras n procesul de
rafinare. n general utilizarea combustibililor lichizi grei fr instalaie de desulfurare a gazelor
arse este limitat de regulamentele naionale; n Finlanda, de exemplu, cel mai ridicat coninut
de sulf n combustibilii lichizi grei este admis la 1%. Anumite calitati de HFO pot avea continut
de sulf destul de ridicat, iar in acest caz, desulfurarea fluxului de gaz (FGD) este necesara.
Cenua coninut n combustibilii lichizi grei este sczut n mod uzual situndu-se sub 0.2 %
greut., dar este necesara nlturarea pulberilor din gazele de ardere. Temperatura de flama a
Continut sulf
C
o
n
t
i
n
u
t

a
z
o
t

Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 387
pcurii este ridicat, dar coninutul de azot din aceasta este sczut i n consecin formarea de
NOx este moderat [59, Finnish LCP WG, 2000].


6.3.2 Eficiena instalaiilor de ardere cu alimentare cu combustibili lichizi

Eficiena unui cazan, pentru starea curat, si a unui cazan nou utiliznd combustibil lichid este
n general n jurul valorii de 95% (LHV). Principalele pierderi sunt cele cu cldura gazelor de
ardere evacuate, cu carbonul nears din cenu i pierderile prin radiere.

6.3.2.1 Tehnicile de crestere a randamentului cazanelor cu ardere pe pacura

Randamentul cazanelor funcionnd pe combustibili lichizi sunt strns legate de natura
combustibilului i temperatura aerului ambiant. Totui optimizarea unor parametrii este
posibil:
carbonul nears din cenusa: optimizarea arderii conduce la cantitati mai mici de carbon
nears in cenusa. Ar trebui specificat ca tehnologia de reducere a NOx prin modificarea
arderii arata o tendinta de crestere a carbonului nears.
excesul de aer: Cantitatea de aer de ardere depinde de tipul cazanului. n mod uzual, 5%
exces de aer este o cantitate obisnuita pentru cazanele pe combustibil lichid. Adeseori nu
este posibil reducerea excesului de aer sub valoarea menionat, din motive legate de
calitatea arderii (apariia CO i a carbonului nears), coroziune i siguran
temperatura gazelor arse: Temperatura gazelor arse la evacuare n cazul unui cazan curat
(depinznd de tipul combustibilului) este situat n mod normal ntre 120
0
C - 220
0
C, pentru
evitarea coroziunii acide ca urmare a condensrii acidului sulfuric. Totui unele constructii
ncorporeaz o treapt secundar a de nclzire a aerului n scopul de a reduce aceast
temperatur sub 100
0
C, dar cu placri speciale a prenclzitorului i coului de fum, ceea ce
face ca aceast msur de reducere a temperaturii gazelor arse s fie economic restrictiv.


6.3.2.2 Consumul de energie auxiliara

Consumul de energie auxiliary depinde de un numar de parametrii:

Nivelul controlului poluarii: FGD avansata consuma mai multa energie iar controlul
poluarii are un efect dezavantajos asupra eficientei
Constructia instalatiilor auxiliare: instalatiile auxiliare cazanului trebuie sa fie supra
dimensionate pentru a tine piept tuturor variatiilor in parametrii fata de valorile de
proiectare (scurgeri posibile, combustibili alternativi, necesarul la pornire, sisteme
redundante, etc.). Aceste optiuni tehnice duc la consum energetic auxiliar non-optim in
conditiile nominale si proiectare de combustibil.



Capitolul 6

388 Version March 2003 LF/EIPPCB/LCP_Draft_2
6.3.3 Emisiile in aer

6.3.3.1 Emisiile in aer de la instalatiile cu cazan alimentat cu combustibil lichid

Emisiile in aer
(mg/Nm
3
)
Observatii
Tehnica de
ardere
Capacitate
a
Masurile de
reducere a emisiilor
SO
2
NO
X
Pulberi CO NH
3
V Ni
Alte
metale

100 -300 FGD(w)/SCR/ESP 130 247 5 17
Centrala are 9 uniti din care una
echipata cu SNCR
>300 FGD(w)/SCR/ESP 50 250 121 131 10 15 50
HCl 0.1 0.2 mg/Nm
3

HF 0.1 mg/Nm
3

>300 SCR/FGD(w)/ESP <130 <130 <5 <10 0.6 SO
3
4.5 mg/Nm
3

>300 FGD(w)/SCR/ESP 90 60 90 10 30 15 20 0.1
Cazan cu
pacura cu
continut
ridicat de sulf

n.a.
Nu s-au indicat
reduceri
1700 600 1200 30 1500 >50 Combustibil cu 1 % S
Cazan cu
pacura cu
continut redus
de sulf
126 1.1 141 1 3.9 1 14.6
Ardere cu
ciclu combinat
(pacura cu S
redus)
n.a.
Nu s-au indicat
reduceri
259 129
Turbine pe
gaz alimentate
cu combustibil
fluid
n.a.
Injectie cu apa sau
aburi
30 110 120 350
Nota:
ESP Filtru electrostatic
FGD(w) Desulfurare la umed a fluxului de gaz de ardere
SCR Reducere catalitica selective a NO
X

Tabelul 6.16: Emisiile in aer de la instalatiile de ardere cu combustibil lichid in functionare normala la sarcina constanta


Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 389
Substanta Carbune Pacura
grea
Orimulsie
Dioxine si furane (pg/Nm
3
)

2.193 2.492 2.159
PAH (g/Nm
3
) 0.0606 0.0507 0.0283
Tabel 6.17: Nivelurile de emisie ale dioxinei si PAH din arderea diferitor combustibili
[192, TWG, 2003]


6.3.3.2 Reducerea emisiilor de NO
X
din incalzitoarele de proces utilizate in
aplicatiile industriale

Tehnica de control Rata de reducere
(%)
Arzator cu aer in trepte 25 35
Arzator cu combustibil in trepte 40 50
Arzator cu exces de aer redus 20 25
Arzator cu recirculare externa a gazelor de ardere 50 60
Arzator cu recirculare interna a gazelor de ardere 40 50
Sistem de introducere a aerului sau combustibilului pe
deasupra focului cu recirculare interna a fluxului de gaz
55 75
Sistem de introducere a aerului sau combustibilului pe
deasupra focului cu recirculare externa a fluxului de gaz
60 80
Tabelul 6.18: Reducerea de NO
X
a diferitelor tipuri de arzatoare cu NOx redus
[180, Baukal and Schwarz, 2001]


Tehnici de control Emisii controlate
(mg/Nm
3
)
Rata de
reducere
(%)
Arzatoare cu NO
X
redus n.a. 25 65
Introducerea de aer prin tuburi
subtirii deasupra focului
n.a. 35 51
Arzator din fibra 20 40 (alimentat cu
gaz)

Injectie de amoniac n.a. 43 70
Injectie de uree + arzatoare cu NO
X

redus
n.a. 55 70
SCR 40 80 65 90
SCR + arzatoare cu NO
X
redus 50 80 70 90
Tabelul 6.19: control NO
X
in focarele de proces
[180, Baukal and Schwarz, 2001]


6.3.3.3 Emisii masurate in instalatiile cu motor cu alimentare pe combustibil
lichid

Pulberi (combustibil:pacura)
ISO 9096 standard sau o alta metoda
echivalenta
O
2
% punct de referinta la 15 vol-% O
2

pacura: >1 wt-% S si
<0.08 greut-% cenusa
Pulberi <75 mg/Nm
3

pacura: <1 wt-% S si
<0.06 greut-% cenusa, CCR <12
wt-%
Pulberi <50 mg/Nm
3

Motorina (max. 0.02 greut-% Pulberi <30 mg/Nm
3

Capitolul 6
390 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
cenusa)
Tabel 6.20: Emisii de pulberi de la motoarele alimentate cu combustibil lichid
[148, Euromot, 2002].



Tipul motorului
Emisie NO
X

(combustibil: pacura grea)
Observatii
Motor de baza optimizate pentru
NO
X
redus
NO
X
<2300 mg/Nm
3

Motor diesel standard in productie pana
in 2000
Motoare cu combustibil lichid NO
X
4800 mg/Nm
3

HFO (2.5 % S) SO
2,
3800 mg/Nm
3

5% O
2,
fara reducere
Motor de baza optimizat pentru
NO
X
redus (a doua generare)
NO
X
<2000 mg/Nm
3
Motor diesel standard in productie astazi
Injectare intarziata
Tipic pana la 10 - 20 % reducere NO
X

(in functie de tipul de motor)
Consumul de combustibil creste in
functie de gradul de intarziere a
injectarii, tipic pana la 3 %.
Adaos de apa NO
X
<1300 to 1600 mg/Nm
3

Utilizat cel mai mult la vapoare, creste
consumul de combustibil
Nota: punct de referinta 15 vol-% O
2
, gaz uscat, dat la 0 grade C, 101.3 kPa. Stare stationara 85 - 100 % motor
solicitat
Tabelul 6.21: Emisii de NO
X
tipice realizabile cu modificari de motor
[148, Euromot, 2002], [58, Eurelectric, 2001]

In tabelele de mai jos (care utilizeaza masuratori de la referinte selectionate), se aplica
urmatoarea: emisiile sunt in mg/Nm
3
(Nm
3
date la 0
o
C, 101.3 kPa) in gaz uscat, 15 vol-% or 5
vol-% O
2
. Nivelul de SO
2
depinde de continutul de sulf in pacura, iar de emisiile de pulberi
depind in principal de continutul de cenusa din pacura. Combustibilul este pacura grea (HFO),
in caz ca nu se stipuleaza altceva.

Starea stationara este o solicitare la maxim a motorului.

Instalatia
Pacura S wt-% sau SO
2

(MCR = reziduu de micro
carbon)
NO
X

(ca NO
2
)
Praf (ISO 9096, sau
alta metoda
echivalenta), medie
Observatii
Motor de baza cu
NO
X
redus,
optimizat pentru
NO
X

1.88 greut-% S, 0.05 greut -%
cenusa, 13.8 greut -% MCR
2163 2178 56 60
70 MW
e
instalatie
energetica in
Caraibe
Motor de baza cu
NO
X
redus,
optimizat pentru
NO
X

1.83 greut -% S, 0.06 greut -%
ash,
13.6 greut -% MCR
1739 1881 54 61
100 MW
e

instalatie in
America Centrala
Note: Data refer in mg/Nm
3
dry, 15 vol-% O
2
,

dry gas
Tabel 6.22: utilizarea optima a motorului dpdv a NO
X

[148, Euromot, 2002]


Instalatia
Pacura S gr-%
sau SO
2

NO
X
(ca NO
2
)
Praf (ISO 9096, sau
metoda de
masurare
echivalenta), medie
Observatii
SCR 0.45 wt-% S
325
(dry, 15 vol-% O
2
,

dry gas)
44
30 MW
e
instalatie electrica in
Asia
SCR
Diesel
DIN 51603 si
DIN 590
>90 % reducere la
<90 mg/Nm
3
(at 5 % O
2
)
n.a.
Instalatie electrica Diesel in
Germania cu pentru reactoare
SCR, patru unitiati de dozare a
ureei cu pompe, patru sisteme
de control

>70 % of CO to <20 mg/Nm
3

(at 5 % O
2
)
SCR gazolina 180 mg/Nm
3
(at 15 % O
2
) n.a. 31.6 MW
e
CHP instalatie
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 391
electrica in the UK
SCR HFO (2 3 % S) 153 mg/Nm
3
(at 15 % O
2
) n.a. 34 MW instalatie electrica
SCR HFO (1 % S) 91 mg/Nm
3
(at 15 % O
2
) n.a. 3.8 MW propulsie marina
SCR Diesel 150 mg/Nm
3
(at 15 % O
2
) n.a.
21 MW CHP instalatie
electrica
SCR Pacura usoara 145 mg/Nm
3
(at 15 % O
2
) n.a. 49 MW instalatie electrica
Tabelul 6.23: Emisii masurate de NO
X
la instalatiile cu motor diesel cu SCR (mg/Nm
3
)
[148, Euromot, 2002], [167, Rigby, et al., 2001], [181, Ceramics GmbH, 2002], [78, Finkeldei, 2000]


Instalatie
Pacura S gr.-%
sau SO
2

NO
X
(ca NO
2
)
Praf (ISO 9096, sau
metoda echivalenta de
masurare), medie
Observatii
Motor cu viteza
mica + adaos de
apa
2 gr.-% S HFO 1540 55
20 MW
e
instalatie
electrica in Caraibe
Nota: Unitati in mg/Nm
3
(uscat, 15 vol-% O
2
)
Tabelul 6.24: Metoda primara: se adauga apa
[148, Euromot, 2002]

Capitolul 6

392 Version July 2001 LF /EIPPCB / LCP_BREF
6.3.3.4 Emisii in apa

Concentratia in apa uzata (mg/l)
Tehnica de
ardere
Provenienta apei uzate Tratarea apei uzate
Hidracina
Material
filtrabil
Sulfat Sulfit Fluoruri Hg Sulfide
FGD umed Fil/Pre/Floc/Sed/Neu 7.3 2130 20 3.3 0.002
Cazan cu pacura
grea
Tratarea condensatului si
a apei de alimentare
Neu/Sed 17 0.8

Nota
Fil = filtrare Pre = precipitare Floc = Floculare Sed = Sedimentare Neu = Neutralizare
Tabelul 6.25: Emisii in apa de la instalatiile de ardere alimentate cu pacura in functionare normala si sarcina constanta


Concentratia in apa uzata (mg/l)
Tehnica de
ardere
Provenienta
apei
Tratarea
apei uzate
Debitul
apei uzate
(m
3
/MW
th
)
Cl AOX COD P N Zn Cr Cd Cu Pb Ni+V
FGD umed
Fil/Pre/Floc
/Sed/Neu
0.11 9.2 27.9 85 0.01 0.1 5 0.1 0.1 0.058
Cazan cu
pacura grea

Tratarea
condensatului
si a apei de
alimentare
Neu/Sed 0.056 1 840
Ciclu
combinat
(pacura
usoara)
Tratarea
condensatuulii
si a apei de
alimentare
Neu/Sed 0.32 0.031 16.5 0.16 43.5 0.078 0.0038 0.0003 0.0044 0.0053 0/0036
Nota:
Fil = Filtrare Pre = Precipitare Floc = Floculare Sed = Sedimentare Neu = Neutralisare
Tabelul 6.26: Emisii in apa din instalatiile de ardere alimentate cu pacura in functionare normala si solicitare constanta

Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 393
6.3.3.5 Deserile si reziduurile

In afara reziduurilor (cenusa) provenite de la arderi si de la tratarea gazelor de ardere si gipsul
de la unitatea FGD, cele mai multe dintre celelalte deseuri si reziduuri ale instalatiei energetice
vor fi produs al activitatilor auxiliare, precum mentenanta si tratarea apei. Deseurile aferente
acestor activitati auxilare pot include resturi de metal, uleiuri uzate si carbune activ. De
asemenea vor fi produse deseuri menajere ordinare.

Tabelul 6.27 si Tabelul 6.28 redau cantitatile anuale medii pentru reziduurile proveite din
instalatiile conventionale alimentate cu pacura

Reziduu
Cantitatile medii anuale
(t/MW)
Reziduuri de var in urma
decarbonizarii apei brute
0
Rasini incarcate cu ioni 0.003
Deseuri din strecurare 0.033
Slam de hidroxid de fier 0.937
Slam din sedimentare 2.056
Tabelul 6.27 Reziduurile din conditionarea apei brute
[58, Eurelectric, 2001]


Reziduuri
Cantitatea medie anuala
(t/MW)
Namol din conditionarea apei
uzate din FGD
0.371
Reziduuri din tratarea apei de
proces
0.19
Neutralizarea slamului 0.004
Reziduuri din scruber si apa
de spalare
0.169
Reziduuri din separator 0.293
Sedimente 2.338
Tabelul 6.28 Reziduuri din tratarea apei uzate
[58, Eurelectric, 2001]


Tabelul 6.29 si Tabelul 6.32 ambele furnizeaza exemple de analiza a cenusii de baza si a cenusii
zburatoare din instalatiile de ardere pe combustibil lichid.
Capitolul 6
394 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Parametru Unitate
Instalatia
A
Instalatia
B
Cl % <0.01
F % <0.001
S % 0.11
As mg/kg 8.8 5
B mg/kg 158.0
Ba mg/kg 850
Be mg/kg 1.0
Bi mg/kg 3.3
Co mg/kg 44.0
Cr mg/kg 204.7 127.7
Cu mg/kg 63.2 92.8
Li mg/kg 81.0
Mn mg/kg 582.5
Mo mg/kg 3.8
Ni mg/kg 214.9 94.0
Pb mg/kg 9.9 9.0
Se mg/kg 0.6 n.n*
Sn mg/kg 22.7
V mg/kg 96.6 204.2
Zn mg/kg 38.9 89.0
TOC (ca C) % C 7.93
*n.n. sub limite detectabile
Tabelul 6.29: Analiza cenusii de la baza in doua instalatii diferinte
[192, TWG, 2003]


Parametru Unitate Inst. A Inst. B Inst. C Inst. D
Cl % <0.1 0.01 0.01
F % <0.001 0.005
S % <1 0.52
PCDD/PCDF ng TEQ/kg <1
Ag mg/kg 0.3
As mg/kg 106.0 <50 32.5 75
B mg/kg 231.0
Ba mg/kg 3170
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 395
Be mg/kg 8.0
Cd g/kg 740 <500 n.n. <1000
Co mg/kg 81.5 1
Cr mg/kg 194.9 <400 150.5 321
Cu mg/kg 88.4 <100 155.5 767
Hg g/kg 860 <1000 <0.2 <1000
Li mg/kg 131.0
Mn mg/kg 510.0 487
Mo mg/kg 12.5
Ni mg/kg 90.0 <250 197.2 89
Pb mg/kg 45.2 <100 81.2 45
Sb mg/kg n.n.
Se mg/kg 2.8 n.n.
Sn mg/kg 6.7
TI mg/kg <2 n.n.
TOC (as C) % C <8 1.75
V mg/kg 263.6 301.1 280
W mg/kg 2.0
Zn mg/kg 236.1 <300 209.5 290
PCDD/PCDF ng TE/kg <1 209.5 290
*n.n. sub limite detectabile
Tabelul 6.30: Analiza cenusii zburatoare din cele trei instalatii diferite
[192, TWG, 2003]



Tabelul.33 arata analiza namolului filtrat produs in trei instalatii energetice diferite

Parametru Unit Inst. A Inst. B Inst. C
Cl mg/kg 1.3
F mg/kg 0.26
TS 40 C % 44.3-58.6 57.1 - 66.7
C % 13.0-34.9 2.5 - 6.8
Silicati % 1.2-4.0 7.5 - 14.2
Sulfati % 24.2-43.1 10.0 - 35.7
Carbonati % 1.0-3.9 2.7 - 7.8
Al % 0.077-1.413 1.78 - 24.33
As mg/kg 1-16 16 - 46 41
Capitolul 6
396 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Ba % 0.005-0.010
0.029 -
0.093

Ca % 14.83-19.52
17.78 -
25.28

Cd g/kg n.n. n.n. 4.000
Co mg/kg 33-99 13 - 35 182
Cr mg/kg 8-76 25 - 66 93
Cu mg/kg 16-46 43 - 91 90
Fe % 0.43-0.90 2.6 - 4.48
Hg g/kg n.n.* n.n.* 76
K % 0.020-0.094 0.31 - 0.64
Na % 0.025-0.115 0.14 - 0.32
Mg % 3.09-8.22 0.27 - 0.52
Mn % 0.014-0.033 0.04 - 0.12 2200
Mo mg/kg 2-62 2 - 12
Ni % 0.170-0.491
0.002 -
0.006
11100 (mg/k)
Pb mg/kg 21-47 25 - 66 103
Sb mg/kg 10-21 1 - 12
Sn mg/kg n.n.-4 2 - 10
V % 0.450-0.794 0.01 - 0.02
34000
(mg/kg)
Zn mg/kg 19-425 82 - 342 758
*n.n. sub limite detectabile
Tabelul 6.31: Analiza namolului filtrat din trei instalatii
[192, TWG, 2003]


6.3.3.6 Reziduurile din instalatia de tratare a apei uzate

Urmatorul tabel arata un exemplu de analiza elementara a namolului filtrat presat din presa de
filtrare a instalatiei de tratare a apei uzate exploatata in instalatia electrica ce utilizeaza HFO cu
o medie continuta de sulf de 1.89 %. Instalatia este echipata cu SCR, ESP umed si unitate de
FGD umeda.


Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 397

Test standard Unit * Minimum Maximum Medie
Substanta uscata
105
o
C
OeN G 1.074 % 43.4 64.3 50.7
Carbon OeN G 1.072 % C <15 14.6 28.7 21.2
Silicati gravimetric % SiO
2
<40 2.1 4.1 3.0
Sulfati DIN 38.405-D19 % SO
4
<65 21.6 51.2 37.7
Dioxid de carbon OeN G 1.072 % CO
2
0.6 10.6 3.7
Aluminiu DIN 38.406-E22 % Al <10 0.188 0.390 0.298
Arsenic DIN 38.406-E22 ppm As <30 11 36 22
Bariu DIN 38.406-E22 % Ba <0.2 0.007 0.016 0.010
Beryllium DIN 38.406-E22 ppb Be <10 n.d. n.d. n.d.
Calciu DIN 38.406-E22 % Ca <30 9.79 14.07 11.77
Cadmiu DIN 38.406-E22 ppb Cd <10 n.d. n.d. n.d.
Cobalt DIN 38.406-E22 ppm Co <30 29 74 53
Cromiu DIN 38.406-E22 ppm Cr <200 11 41 20
Cupru DIN 38.406-E22 ppm Cu <100 12 46 27
Fier DIN 38.406-E22 % Fe <10 0.65 1.74 0.98
Mercur OeN ISO 5.666 ppb Hg <10 n.d. n.d. n.d.
Potasiu DIN 38.406-E22 % K <1 0.015 0.054 0.033
Sodiu DIN 38.406-E22 % Na 0.027 0.127 0.057
Magnesiu DIN 38.406-E22 % Mg <10 5.15 8.53 6.35
Mangan DIN 38.406-E22 % Mn <,5 0.026 0.061 0.038
Molibden DIN 38.406-E22 ppm Mo <100 30 96 55
Nichel DIN 38.406-E22 % Ni <0.5 0.106 0.448 0.262
Plumb DIN 38.406-E22 ppm Pb <500 23 109 54
Antimoniu DIN 38.406-E22 ppm Sb <30 2 37 20
Argint DIN 38.406-E22 % Ag n.d. n.d. n.d.
Staniu DIN 38.406-E22 ppm Sn <500 n.d. 7 1
Taliu DIN 38.406-E22 ppb Tl <10 n.d. n.d. n.d.
Vanadiu DIN 38.406-E22 % V <2 0.045 0.989 0.561
Zinc DIN 38.406-E22 ppm Zn <1.000 94 282 170
Nota: * Experienta operationala (valori directoare)
Combustibilul: HFO (S 1.89 % valoare medie)
Tabelul 6.32: Exemplul analizei elementare a namolului filtrat presat de o presa filtranta in
instalatia de tratare a apei uzate operata intr-o instalatie electrica ce utilizeaza HFO
[192, TWG, 2003]
Capitolul 6
398 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

6.4 Technici de luat in considerare in determinarea BAT pentru
arderea combustibililor lichizi

Aceast seciune prezint tehnicile de luat n considerare n determinarea BAT pentru a preveni
sau reduce emisiile rezultate din arderea combustibililor lichizi i msuri de cretere a
randamentului termic. Toate aceste tehnici sunt disponibile comercial. Toate tehnicile
considerate, au fost descrise ntr-un mod general, dar pentru cele mai multe dintre acestea,
descrierea detaliat este prezentat n capitolul 3 i exemple pentru unele tehnici sunt date n
seciunea 6.2. Aceasta demonstreaza n detaliu performanele de mediu a acestor tehnici,
aplicate n situaii reale. n principiu tehnicile descrise n Cap.3 se aplica, n mare parte, la
arderea combustibililor lichizi i trebuie n general privite i ca tehnici de luat n considerare la
determinarea BAT. Pentru mai multe detalii descriptive a se vede Cap.3..

Pentru a evita duplicarea n decursul acestui document, a se vedea referirile la sistemele de
management a mediului (Environmental Management Sistems - EMS) n seciunea 3.15

Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 399
6.4.1 Tehnici de descarcare, depozitare si manipulare a combustibililor lichizi si a aditivilor

Aplicabilitate
Tehnica Beneficiu pentru mediu
Instalatii noi
retehnologiz
abile
Experienta
operational
a
Efecte
colaterale
Economic Observatii
Rezervoare grupate in
interiorul bazinului de
retentie
Riscul redus de
contaminare a apei si
solului
Posibil Posibil Mare Nici unul
Nu e
disponibil
Bazinul de retentie ar trebui
construit pentru a tine tot sau o
parte din volum (75% din
capacitatea maxima a tuturor
rezervoarelor insa cel putin
volumul maxim al celui mai
mare rezervor)

Sisteme de control autota
pentru prevenirea
supraincarcarii
rezervoarelor.

Riscul redus de
contaminare a apei si
solului
Posibil Posibil Mare Nici unul
Nu e
disponibil

Conducte cu perteti dubli cu
detectoare pentru
conductele subterane
Riscul redus de
contaminare a apei si
solului
Posibil Posibil Mare Nici unul
Nu e
disponibil

Verificari periodice ale
echipamentelor si
conductelor de depozitare
Riscul redus de
contaminare a apei si
solului
Posibil Posibil Mare Nici unul
Nu e
disponibil

Depozitarea inchisa a
varului/ pietrei de var cu
reducerea prafului
Reducerea emisiilor de
pulberi fine

Posibil
Posibil Mare Nici unul
Nu e
disponibil

Suprafete inchise cu sisteme
de drenaj (inclusive
captarile de ulei)
Prevenirea contaminarii
solului si panzei freatice
Posibil Posibil Mare Nici unul
Cost pentru
tratarea apei
uzate
Apa de drenaj colectata
necesita a fi tratata pentru a
preveni contaminarea apei prin
combustibil sau prin
lubrificanti
Capitolul 6
400 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Depozitarea amoniacului si
a solutiei apoase de
ammoniac
Siguranta mai mare Posibil Posibil Mare
Mai mic
riscul de
depozitare
decat daca s-
ar depozitat
ca amoniu
lichid
presurizat


Nu e
disponibil

Tabelul.33: Tehnicile de descarcare, depozitare si manipulare a combustibilului lichid si a aditivilor


6.4.2 Tehnici de crestere a eficientei cazanelor alimentate cu combustibil lichid

Aplicabilitate
Tehnica Beneficiul de mediu Instalatii
noi
Retehnologi
zabile
Experienta
operationala
Efecte
colaterale
Economic Observatii
Ciclul arderii
Co-generarea de energie
termica si electrica (CHP)
Eficienta marita Posibil
Foarte
limitat
Mare
Schimbarea paletelor
turbinei
Eficienta marita Posibil Posibil Mare Nici unul
Nu e
disponibil
Paletele cu turbina pe aburi pot fi
schimbate in palete
tridimensionale in timpul
intervalelor periodice de
mententanta
Utilizearea materialelor
performante pentru a
atinge parametrii ridicati
pentru aburi
Eficienta marita Posibil Imposibil
Practicat in
instalatiile noi
Nici unul
Nu e
disponibil
Utilizarea materialelor
performante permit presiunea
aburului de 300 bar si
temperaturile aburului de 600 C
Parametrii supercritici ai
aburului
Eficienta marita Posibil Imposibil
Practicat in
instalatiile noi
Nici unul
Nu e
disponibil

Re-incalzirea dubla Eficienta marita Posibil
Foarte
limitat
Practicat in
principal in
instalatiile noi
Nici unul
Nu e
disponibil

Incalzirea regenerativa a
apei de alimentare
Eficienta marita Posibil
Cateodata
posibil
Practicat in
instalatii noi si
unele existente
Nici unul
Nu e
disponibil
Instalatiile noi utilizate pana la 10
etaje rezultand temperatura de
alimentare cu apa de aprox. 300
C
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 401
Controlul computerizat
avansat al conditiilor de
ardere pentru reducerea
emisiilor si performanta
cazanelor
Eficienta crescuta a
cazanului
Posibil Posibil Mare Nici unul Plant specific
Optimizarea energetica a echipamentului instalatiei
Exces de aer redus
Eficienta marita si
emisii reduse de NO
X

si N
2
O
Posibil Posibil Mare Nici unul
Nu e
disponibil

Temperaturi reduse a
gazului residual
Eficienta marita Posibil Posibil Mare
Nu e
disponibil

Concentratie redusa de
CO in gazul de ardere
Eficienta marita Posibil Posibil Mare
Emisiile reduse
de NO
X
duc la
niveluri mai
ridicate de CO
Nu e
disponibil
Emisiile de NO
X
si CO necesita
sa fie optimizate
Acumularea caldurii
(Depozitarea caldurii)
Posibil Posibil
Nu e
disponibil
Mareste energia generata cu CHP
Tabelul 6.34: Tehnici pentru cresterea eficientei cazanelor alimentate cu combustibil lichid

Aplicabilitate
Tehnica Beneficiul de mediu
Instalatii noi
Retehnologi
zabile
Experienta
operationala
Efecte
colaterale
Economic Observatii
Epurarea fluxului de gaz si evacuarea
Evacuarea din turnul de
racire
Re-incalzirea fluxului de
gaz dupa instalatia FGD
nu este necesara
Posibil Posibil mare
Nu este
necesar nici un
cos
Fara costuri
suplimentare
pentru constructia
si intretinerea
unui cos

Sistem de racire
Tehnici diferite
Vezi BREF pentru
sisteme de racire
Tabelul 6.35: Tehnici pentru cresterea eficientei cazanelor alimentate cu combustibil (continuarea tabelului 6.28)










Capitolul 6
402 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


6.4.3 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de praf si metale grele

Aplicabilitate
Tehnica Beneficiul de mediu Instalatii
noi
Retehnologi
zabile
Experienta
operational
a
Efecte
colaterale
Economic Observatii
Cenusa redusa
/combustibil lichid cu sulf
sau gaz natural
Reducerea particulelor si
emisiilor de SO
2

posibil posibil Mare Nici unul
ESP
Reducerea particulelor si
metalelor grele
posibil posibil Mare Nici unul
ESP utilizat mult pentru cazane.
Metodele de reducere secundara
a particulelor sunt noi pentru
motoarele diesel, prima ESP
comercializata se afla in instalare
Filtru textil
Reducerea emisiilor de
particule in special praful fin
(PM
2.5
si PM
10
) si metalele
grele
posibil posibil Mare Nici unul
FF este mai putin important decat
ESP, datorita riscului ridicat de
incendiu, care poate fi redus daca
FF este aplicat in combinatie cu
FGD
Filtru de perticule pentru
motoare alimentate cu
combustibil lichid
Reducerea emisiilor de
particule in special particulele
de funingine
posibil Mare
Dispozitivele de epurare
secundara pentru particule se afla
momentan in dezvoltare pentru
motoarele mari diesel
Aditivi de ardere Reducerea prafului la sursa posibil posibil Mare
1 - 3 % din
pretul
combustibilulu
i

Pacura cu asfaltene
reduse
Reducerea emisiilor de praf la
sursa
posibil posibil
Mai putin de
10 % din
pretul
combustibilulu
i
Daca este posibil, in functie de
procesele de rafinarie
Tabelul 6.36: Tehnici pentru prevenirea si controlul prafului si emisiilor de metale grele







Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 403

6.4.4 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO
2


Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiul de
mediu
Instalatii
noi
Retehnologiza
bile
Experienta
operational
a
Efecte colaterale Economic Observatii
Utilizarea
combustibilului
cu continut
redus de sulf
Reducerea emisiilor
de SO
2
la sursa
Posibil Posibil Mare
Depinde de tipul
si calitatea
pacurii

Arderea pacurii
si a gazului
Reducerea emisiilor
de SO
2
la sursa
Posibil Posibil Mare
Reducerea simultana a
emisiilor de NO
X
si CO
2

Depinde de
diferentele de
pret ale
combustibililulu
i
Ar putea ajuta pentru optimizarea
consumului energetic
Arderea in pat
fluidizat (FBC)
Reducerea emisiilor
de SO
2
in interiorul
cazanului
Posibil Imposibil Buna
Reducerea simultana a
emisiilor de NOx

Valid pentru co-incinerarea
combustibilului solid
Tabelul 6.37: Tehnicile (masurile primare) pentru prevenirea si controlul emisiilor SO
2

Capitolul 6
404 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiul de
mediu Instalatii noi
Retehnologiz
abile
Experienta
operational
a
Efecte colaterale Economic Observatii
Scruber umed
cu var /piatra
de var cu
productie de
gips
Reducerea emisiilor
de SO
2
, praf
Posibil dar
rar aplicat la
instalatii sub
100 MW
th

Posibil Mare
Datorita surselor de var,
emisiile de As, Cd, Pb si
Zn pot fi usor mai mari.
Emisiile in apa.
Formarea penei la iesirea
din cos daca gazele
reziduale nu sunt
reincalzite.
Specific
instalatie
Datorita costurilor ridicate ale
procesului de spalare la umed, aceasta
tehnica este o solutie mai economica
doar pentru instalatiile de marime
mare. Scruberele umede existente pot
fi imbunatatie prin optimizarea
parametrilor de curgere in absorber
Scruber cu apa
maritima
Reducerea emisiilor
de SO
2
si praf
Posibil Posibil Mare
Tendinta de a conduce la
niveluri reduse de pH in
vecinatatea evacuarii
apei, si emisia de metale
grele si cenusa ramasa in
mediul marin

Specific
instalatie
Utilizarea scruberului cu apa marima
depinde foarte mult de situatia
specifica datorita impactului poluarii
asupra mediului marin
Alte tipuri de
scrubere umede
Reducerea de SO
2

Posibil, dar
rar aplicat la
instalatiile
noi
Depinde de
instalatia
individuala
Foarte
limitat
Depinde de tehnica Nu e disponibil
Reducerea poluantilor depinde de
tehnica specifica
Scruber cu
pulverizare
uscata
Reducerea emisiilr
de SO
2

Posibil Posibil Mare
Reziduuri ce necesita
depozitare permanenta
Specific
instalatie
Scruberele cu pulverizare uscata
reduce emisiile de praf doar in
combinatie cu sisteme effective de
retinere a particulelor (FF, ESP)
Altele
Reducerea de SO
2,

si in tehnici
combinate deci si
reducerea NO
X

Posibil, dar
rar aplicat la
instalatii noi
Depinde de
instalatia
individuala
Mare Nu e disponibil
Reducerea altor poluanti depinde de
tehnica specifica
Tabelul 6.38: Tehnici (masuri secundare) pentru prevenirea si controlul emisiilor de SO
2










Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 405
6.4.5 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
si N
2
O



Aplicabilitate
Tehnica Beneficiul de mediu Instalatii
noi
Retehnologiz
abile
Experienta
operationala
Efecte
colaterale
Economic Observatii
Masuri primare pentru cazane si incalzitor de process
Exces de aer redus
Reducerea emisiilor de
NO
X
, CO, HC si N
2
O
emissions, eficienta
crescuta
Posibil Posibil Mare
Specific
instalatiei
Doar pentru cazane si incalzitoare
de proces
Aer introdus deasupra
focului (OFA)
Posibil Posibil Mare
Specific
instalatiei
Doar pentru cazane si incalzitoare
de proces
Recircularea fluxului de
gaz
Posibil Posibil Mare
Specific
instalatiei
Doar pentru cazane si incalzitoare
de proces
Arzatoare cu NO
X
redus
(arzatoarele performante
din a doua sau a treia
generatie cu NOx redus)
Reducerea de NO
X
Posibil Posibil Mare
Tendinta de
ardere
incompleta

Doar pentru cazane si incalzitoare
de proces
Instalatiile mai vechi pot avea
probleme in functie de lungimea
flamei a arzatoarelor moderne cu
Nox redus
Rearderea Reducerea de NO
X
Posibil Posibil Mare
Specific
instalatiei
Doar pentru cazane
Masuri primare pentru motoarele si turbinele pe gaz
Modificarile moturului
(Sectiunea 0)
Reducerea de NO
X
Posibil Imposibil Mare
Specific
instalatiei
Doar pentru cazane
Injectie cu abur direct Reducerea de NO
X
Posibil Posibil Mare
Consum mari
t de
combustibil

Doar pentru motoare diesel si
turbine pe gaz
Injectie directa cu apa Reducerea de NO
X
Posibil Posibil Limitat
Consum mari
t de
combustible

Doar pentru motoare diesel si
turbine pe gaz
Injectie de emulsie de
apa/combustibil sau aer
umed
Reducerea de NO
X
Posibil Posibil Limitat
Doar pentru motoare diesel si
turbine pe gaz
Masuri secundare
Reducere necatalitica
selective (SNCR)
Reducerea de NO
X,
insa
rata de reducere este mult
mai mica decat cuSCR
Posibil Posibil Mare
Scurgere de
amoniac si
formarea
sarurilor de
amoniac
Specific
instalatiei
Doar pentru cazane si incalzitoare
de proces
Capitolul 6
406 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Reducere catalitica
selective (SCR)
Reducerea de NO
X
Posibil Posibil Mare
Scurgere de
amoniac
Specific
instalatiei
Pentru cazane, incalzitoare de
proces si diesl, precum si pentru
motoarele cu ardere pe HFO
Tehnici combinate Reducerea de NO
X
si SO
2
Posibil Limitat Limitat Nu e disponibil
Tehnicile combinate au doar o mica
piata comparata cu tehnicile SCR
Tabelul 6.39: Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NOx si N
2
O

































Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 407
6.4.6 Tehnici pentru prevenirea si controlul poluarii apelor

Aplicabilitate
Tehnica Beneficiul de mediu Instalatii
noi
Retehnologi
zabile
Experienta
operational
a
Efecte colaterale Economic Observatii
FGD umed
Tratarea apei prin floculare sau
sedimentare
Indepartarea florurilor,
metalelor grele, COD si
pulberilor
posibil posibil Mare
Namolul poate fi adaugat cu
carbunele si in FGD sau ca
umplutura in industria miniera
Specific
instalatiei

Reducerea amoniacului prin
stripare de aer, precipitare si
biodegradare
Reducerea continutului
de ammoniac
Aplicabil doar daca
continutul de amoniac in
apa uzata este mai mare
datorat utilizarii
SCR/SNCR utilizate dupa
FGD
Mare
Specific
instalatiei

Operatie in circuit (bucla)
inchis
Reducerea deversarii de
apa uzata
posibil posibil Mare
Specific
instalatiei

Regenerarea agentilor de demineralizare si epurare a condensatului
Neutralisarea si sedimentarea
Reducerea devarsarii de
apa uzata
posibil posibil Mare
Namolul ce necesita a se
deshidrata pentru a putea fi
inlaturat permanent
Specific
instalatiei

Elutritie
Neutralisarea Doar cu operatie alcalina Mare
Specific
instalatiei

Spalarea cazanelor, preincalzitoarelor de aer si precipitatoarelor
Neutralisarea si operatie in
circuit inchis , sau inlocuirea
metodelor de epurare uscata
Reducerea deversarii de
apa uzata
posibil posibil Mare
Specific
instalatiei

Apele de pe suprafata amplasamentului
Sedimentarea sau tratarea
chimica si re-utilizarea interna
Devarsare redusa a apei
uzate
posibil posibil Mare
Specific
instalatiei

Utilizarea sistemelor captare a
uleiurilor
Risc mai mic de
contaminare a apei si
solului
posibil posibil Mare
Tabelul 6.40: Tehnici pentru prevenirea si controlul poluarii apei


Capitolul 6
408 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
6.5 Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru arderea
combustibililor lichizi

Pentru nelegerea acestui capitol i a coninutului su, atenia cititorului este atras napoi n
prefaa acestui document i n particular n seciunea a 5-a a prefeei Cum s nelegem i s
utilizm acest document. Tehnicile i nivelele asociate de emisii i/sau consumuri, sau
domeniile acestor nivele, prezentate n acest capitol au fost evaluate printr-un proces iterativ,
care a implicat urmtorii pai:
identificarea problemelor cheie pentru sector; care sunt emisiile n aer i n ap, eficiena
termic i rezidurile combustibile
examinarea celor mai relevante tehnici care se preteaz la problemele cheie menionate
identificarea celor mai bune nivele de performane de mediu, pe baza datelor disponibile n
UE i n lumea ntreag
examinarea condiiilor sub care aceste nivele de performan au fost (atinse) realizate; cum
ar fi costurile, efectele colaterale, principalele stimulari n implementarea acestor tehnici
selectarea celor mai bune tehnici disponibile i a nivelelor asociate de emisii i/sau
consumuri pentru acest sector n sensul general, toate n acord cu Articolul 2 (11) i Anexa
IV a Directivei.

Aprecierea de specialitate a Biroului european pentru IPPC i ai Grupului tehnic de lucru
(TWG) a jucat un rol cheie n fiecare din paii menionai i n modul n care informaiile sunt
prezentate aici.

n baza acestei evaluri, tehnicile i att ct este posibil nivelele de emisie i/sau consumuri
asociate cu utilizarea BAT, prezentate n acest capitol, sunt considerate nsuite n sector ca un
tot unitar i n multe cazuri reflect performanele curente ale unor instalaii din sector. Unde
nivelele de emisie sau de consum asociate cu cele mai bune tehnici disponibile sunt
prezentate aceasta trebuie neleas ca nsemnnd c acele nivele reprezint performane de
mediu care pot fi anticipate ca rezultat al aplicrii, n acest sector, a tehnicilor descrise, cu luarea
n considerare a balanei de costuri i a avantajelor din cadrul definitiei BAT. Totui, n cazurile
n care nu sunt prezentate nici nivelele de emisie nici cele de consum, faptul nu trebuie
considerat ca atare. n unele cazuri poate fi tehnic posibil s se realizeze nivele de emisii sau
consumuri mai bune, dar datorit costurilor pe care le implic sau din consideraii de efecte
colaterale, ele nu sunt considerate a fi nsuite ca BAT pentru sector, privit in ansamblu. Totui,
asemenea nivele pot fi considerate ca fiind justificate n mai multe cazuri specifice unde exist
stimulenti speciali.

Nivelele de emisie i consum, asociate cu utilizarea BAT trebuie privite mpreun cu oricare
condiie de referin specific (exemplu: perioadele medii).

Conceptul de nivele asociate cu BAT descrise anterior trebuie s fie distinct de termenul
nivel realizabil utilizat n alte pri ale acestui document. Unde un nivel este descris ca fiind
realizabil utiliznd o tehnic particular sau combinaii de tehnici, aceasta trebuie neleas ca
nsemnnd c acel nivel poate fi ateptat s fie realizat peste o perioad substanial de timp,
ntr-o instalaie bine ntreinut i operat sau n procese care utilizeaz aceste tehnici.

Unde au fost disponibile, datele privind costurile au fost date mpreun cu descrierea tehnicilor
prezentate n capitolul precedent. Aceasta d o indicaie brut/primar asupra mrimii costurilor
implicate. Totui, costul actual de aplicare a unei tehnici va depinde puternic de situaia
specific privind, ca de exemplu, taxele, preturile i caracteristicile tehnice ale instalaiei n
cauz. Nu este posibil sa se evalueze complet in acest document factorii specifici
amplasamentului. n absena datelor privind costurile, concluziile privind valabilitatea
economic a tehnicilor sunt extrase din observaii asupra instalaiilor existente.

Se are n vedere ca, generalitile privind BAT, prezentate n acest capitol s fie un punct de
referin, n comparaie cu care s se judece performanele prezente ale unei instalaii existente
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 409
sau s se judece o propunere pentru o nou instalaie. n acest fel ele vor ajuta la determinarea
celor mai potrivite condiii baze - BAT pentru instalaii sau la stabilirea regulilor de legtur
general conform Art. 9 (8). Se prevazut c, noile instalaii vor putea fi concepute s aib
performane la nivelul celor prevzute n BAT-uri sau chiar peste nivelul acestora. S-a
considerat de asemenea c instalaiile existente pot s fie orientate ctre nivelurile generale din
BAT-uri sau chiar mai bune, sub rezerva aplicabilitii tehnice i economice a tehnologiilor n
fiecare caz.

Ct timp documentelele de referin de baz (BREFs) nu impun legal standarde obligatorii, ele
sunt concepute s dea informaii pentru orientarea industriei, statelor membre i publicului
asupra nivelelor de emisie i consum posibil s fie atinse cnd se utilizeaz tehnicile specificate.
Valorile limit adecvate pentru fiecare caz specific vor trebui s fie determinate n acord cu
obiectivele Directivei IPPC i condiiile locale.

Pentru a evita informatia repetata n acest document, atenionm asupra referinelor la BAT
prezentate n Sistemul de Management al Mediului (EMS) dinn Seciunea 3.15.1.


6.5.1 Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibilului lichid si al
aditivilor

Rezumarea in tabelul 1.41 BAT in prevenirea eliberarilor din descarcare, depozitare si
manipularea de combustibili lichizi, insa si rezumarea aditivilor precum varul, calcarul,
amoniacul etc.

Material Poluant BAT (lista incompleta)
Combusti
bil lichid
Contaminarea
apei
Utilizarea sistemelor de depozitare a combustibililor lichizi
continute in cuve impermeabile ce au o capacitate capabila de a
cuprinde 50-70% din capacitatea maxima a tuturor rezervoarelor
sau cel putin volumul maxim al celui mai mare rezervor. Zonele
de stocare ar trebui sa fie construite astfel incat scurgerile de pe
portiunile superioare ale rezervoarelor si din sistemele de livrare
sa fie colectate si cuprinse in cuva. Continutul rezervorului ar
trebui sa fie afisat si sa se utilizeze sisteme de alarma aferente.
Utilzarea livrarilro planificate si sistemele de control automate pot
fi aplicate pentru a preveni supraumplerea rezervoarelor de
depozitare
Conductele se vor amplasa in zone sigure, deschise, suprateran
astfel incat scurgerile sa poata fi detectate rapid si sa se poata
preveni incidentele cauzate de vehicule sau alte echipament. Daca
conductele sunt ingropate, atunci traseul lor trebuie sa fie
documentat si marcat si sa se utilizeze sisteme sigure de excavare.
Pentru conductele subterane,sunt considerate BAT conductele cu
perete dublu cu control automat al spatiului si material special al
conducta (conducte din otel, conexiuni sudate si fara supape in
sectiunile subterane etc.) sunt BAT
Apa de pe suprafata amplsamentului (apa pluviala) care ar putea fi
contaminate de orice scurgere de combustibil din depozit sau
manipulate ar trebui colectata si tratata inainte de devarsare.
Var si
piatra de
var

Cisternele inchise, sistemul de transport pneumatic si silozurile
bine confectionate, extractie robusta si echipament de filtrare in i
punctele de livrare si transfer al cisternelor pentru a preveni emisia
de pulberi
Amoniac
pur
lichefiat
Sanatatea si
riscul asupra
sanatatii
referitor la
amoniac
pentru manipularea si depozitarea amoniacului lichefiat pur: ar
trebui construite rezervoare sub presiune pentru amoniacul
lichefiat pur>100 m
3
cu perete dublu si ar trebui amplasate
subteran; rezervoare de 100 m
3
si mai mici
ar trebui confectionat prin proces de emailare
din punctul sigur de vedere, utilizarea solutiei de apa amoniacala
Capitolul 6
410 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
este mai putin riscant decat depozitarea si manipularea
amoniacului lichefiat pur
Tabelul 6.41: BAT pentru descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor lichizi si
aditivilor

6.5.2 Pretratarea combustibililor lichizi utilizati in motoare si turbine cu
gaz

Pentru motorin utilizat drept combustibil n turbine pe gaz i motoare, instalaiile de pretratare
a combustibilului, care cuprind uniti de curire (filtrare) a motorinei de tipul separatoarelor
centrifugale sau de tip electrostatic sunt considerate ca BAT. La arderea combustibilului lichid
greu, instalaiile de tratare a combustibilului cuprind schimbtoare de cldur pentru nclzirea
acestuia combustibilului cu continut ridicat de sulf (de tip electric sau de tip spirala cu abur),
sisteme de dozare pentru oprirea activitatii emulgatorilor, pentru ruperea emulgatorilor pacurii;
separatoare (centrifugale sau de tip electrostatic) pentru extragerea impuritilor solide i
sistemul de dozare cu aditivi, pentru ridicarea punctului de topire ale produselor rezultate din
oxidarea vanadiului. Referinta este data pentru masurile descrise in sectiunile 6.1.2.2 si 6.1.2.3
din acest document.

6.5.3 BAT-urile pentru cazanele cu functionare pe combustibil lichid

Pentru reducerea gazelor cu efect de ser, n principal emisiile de CO
2
de la instalaiile de ardere
a combustibililor lichizi, cele mai bune opiuni disponibile, din punct de vedere al realitii din
prezent, sunt msurile tehnice i operaionale de crete randamentul termic. Acestea merg mn
n mn cu aplicarea sistemelor computerizate de control avansat pentru controlul condiiilor de
ardere pentru maximizarea reducerilor de emisii i a performanei cazanului. Msurile secundare
de captare i indepartare controlata a CO
2
, aa cum sunt descrise n Anexa 10.2 a acestui
document, sunt ntr-un stadiu de dezvoltare foarte incipient. Aceste tehnici pot fi disponibile n
viitor, dar n prezent acestea nu pot fi considerate BAT..

Pentru centralele electrice n condensaie, eficiena energetic a fost pus n relaie cu, i
considerat ca fiind rata cldurii (energia combustibilului introdus/energia produs la limita
centralei) i respectiv ca eficien a centralei, care trebuie s fie neleas aici ca inversul ratei
cldurii, cu alte cuvinte procentul energiei produse/energia combustibilul introdus. Prin
aplicarea msurilor prezentate n seciunea 6.4.2., de mbuntire a eficienei termice, ca de
exemplu supranclzirea intermediar dubl i utilizarea celor mai avansate materiale rezistente
la nalt temperatur, centralele n condensaie pe combustibil lichid pot atinge eficiene
comparabile cu centralele pe antracit.

Coogenerarea de energie termic i energie electric (CHP) este una din cele mai eficiente
msuri tehnice i economice de a crete eficiena energetic ntr-un sistem de alimentare cu
energie. De aceea coogenerarea este considerat a fi cea mai important opiune BAT pentru
reducerea cantitii de CO
2
evacuat n atmosfer pe unitatea de energie generat. Coogenerarea
de energie termic i electric (CHP) trebuie s fie o int pentru oricare central electric nou
construit ori de cte ori este economic fezabil, adica, atunci cnd cererea de energie termic
local este suficient de mare pentru a justifica construcia unei instalatii energetice n
coogenerare, care este mai costisitoare, n loc centralei termice sau centralei electrice. Deoarece
necesarul de energie termic variaz n cursul unui an, este de dorit ca centralele termoelectrice
n coogenerare s fie foarte flexibile referitor la rata de producere energie termic/energie
electric. De asemenea ele trebuie s posede randamente bune la funcionarea la sarcini pariale.

Eficiena exergetic (vezi de asemenea seciunea 2.7.5.) asociat cu operarea unei centrale n
coogenerare sub condiiile BAT, este considerat a fi 45-55% ceea ce este egal cu o rat de
energie termic n domeniul 1,3 1,1 i o eficien energetic (eficien a utilizrii
combustibilului) de 75-90 %, depinznd de aplicaia specific fiecrei centrale.

Aceste nivele ale BAT-urilor nu se realizeaza n toate condiiile operaionale. Eficiena
energetic este cea mai mare la punctul dat de proiect in funcionarea instalaiei. Eficiena
energetic de-a lungul perioadei operaionale a instalaiilor poate fi mai mic, datorit
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 411
schimburilor de sarcin (reduceri) n timpul operrii, datorit calitii combustibilului, etc.
Eficiena energetic depinde de asemenea de sistemul de rcire a centralei, localizarea
geografic a acesteia (vezi Tabelul 2.3.) i de consumul de energie a sistemelor de epurare a
gazelor arse.

Pentru instalaiile de ardere existente cu combustibili lichizi, pentru mbuntirea eficienei
termice, pot fi aplicate un numr de tehnici de retehnologizare i de reinvigorare. Msurile
tehnice descrise n Seciunea 2.7.9 trebuie luate n considerare ca parte a opiunilor BAT pentru
mbuntirea eficienei instalaiilor existente. Este de asemenea considerat ca BAT, utilizarea
sistemelor computerizate avansate de control, n scopul de a atinge o nalt performan a
cazanului prin mbuntirea condiiilor de combustie, deoarece aceasta st la baza reducerii
emisiilor.
In general, trebuie luate in considerare in general urmatoarele masuri pentru a creste
randamentul:

combustia: minimizarea pierderii de caldura datorita gazelor nearse si a elementelor din
deseurile solide si reziduurile din ardere.
Cele mai mari presiuni si temperaturi posibile pentr mediul de lucru al aburului. Supra-
incalzire repetata al aburului pentru a mari eficienta electrica neta.
Cea mai mare cadere de presiune posibila la finalul de presiune joasa a aburului din turbina
prin temperatura cea mai scazuta posibila a apei de racire (racirea cu apa proaspata)
Reducerea pierderii de caldura prin fluxul de gaz (utilizarea caldurii reziduale sau
termoficarea)
minimizarea pierderii de caldura prin transmitere si radatie cu izolare
minimizarea consumului energetic intern prin luarea de masuri adecvate, de ex. scorificarea
disp.de evaporare, randament mai mare al pompelor de alimentare cu apa, etc)
pre-incalzirea apei de alimentare a cazanului cu aburi
imbunatatirea geometriei paletelor de turbina


6.5.3.1 Emisiile de pulberi si de metale grele

Pentru desprfuirea gazelor evacuate de instalaiile existente sau instalaii noi cu funcionare pe
combustibili lichizi, este considerat BAT, utilizarea unui filtru electrostatic (ESP) sau a unui
filtru din material textil. Cicloanele i separatoarele mecanice luate separat nu sunt considerate
BAT, dar acestea pot fi utilizate ca trepte de pre-epurare n circuitul gazelor arse.

Combustibilii lichizi, n special combustibilii lichizi cu continut ridicat de sulf, conin de obicei
metale grele, n special vanadiu i nichel. n principiu cele mai multe dintre metalele grele se
evaporeaz n procesul de ardere i condenseaz mai trziu pe suprafeele particulelor din
pulberi (ca de exemplu cenua zburtoare). ESP este cea mai utilizata tehnica de desprafuire a
gazelor de ardere din combustia combustibililor cu continut ridicat de sulf. Si FF (filtrul textil)
este o tehnica utilizata insa mai putin importanta datorita riscului ridicat de incendiu, acesta
fiind redus daca FF este utilizat in combinatie cu FGD. De aceea, din punct de vedere a
reducerii emisiilor de pulberi si metale grele, este considerat BAT utilizarea unor ESP cu
randament mare (rata de reducere >99.5 %) sau sa se ia in considerare punctul mentionat mai
sus, un filtru textil (rata de reducere > 99,95%).

Monitorizarea periodica a metalelor grele reprezinta BAT. Se recomanda o frecventa de la
fiecare an pana la fiecare trei ani, in functie de combustibilul lichid utilizat. In special Hg total
necesita a fi monitorizat si nu doar partea legata de pulberi.

Nivelele asociate pulberilor iau n considerare cerina de a reduce particulele fine (PM
10
i
PM
2,5
) i de a minimiza emisiile de metale grele, ct timp acestea din urm au tendina de a se
acumula preferenial pe particulele fine de praf. Pentru instalaiile de ardere > 300 MW
th
,
nivelele de pulberi sunt mai sczute datorit utilizrii scruberelor umede (FGD) pentru
Capitolul 6
412 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
desulfurarea gazelor arse, care sunt parte a BAT-urilor pentru desulfurare, dar n acelai timp
reduc i pulberile.

Concluziile privind BAT i nivelurile de emisii asociate sunt semnalizate n Tabelul 6.42.
Nivelele de emisie aferente BAT se bazeaz pe o medie zilnic, condiii standard i nivelul de
O
2
de 3% si reprezinta o situatie tipica de incarcare. Pentru perioadele de sarcinile de varf,
pornire, oprire cat si pentru problemele operationale ale dispozitivelor de epurare a fluxurilor de
gaz trebuie sa fie luate in considerare valorile de varf pe durata scurta de timp, ce ar putea fi mai
mari.


Nivelul emisiei de pulberi
(mg/Nm
3
)
Capacitate
a
(MW
th
)
Instalatii
noi
Instalatii
existente
BAT pentru
atingerea acestor
nivele
Monitorizarea Aplicabilitatea
50 100 5 20
(1)
5 30
(2)
ESP/FF Continua
(1,2)

Instalaii noi i
existente
100 300 5 20
(3)
5 25
(4)

ESP/FF/in combinatie
FGD (umed)
(in functie de
marimea specifica a
instalatiei)
Continua
Instalaii noi i
existente
>300 5 10
(5)
5 20
(6)

ESP/FF/in combinatie
cu FGD (umed)
Continua
Instalaii noi i
existente
Nota:
ESP (filtru electrostatic) FF (filtru textil) FGD (umed) (desulfurarea umeda a gazului de ardere)



1, 2
3, 5
4, 6
1 6

3 6

4, 6


2

Industria si un Stat Membru au declarat ca nivelurile emisiilor trebuie sa fie prezentate pentru cazuri in
care emisiile de pulberi sunt controlate prin ESP insa fara utilizarea FGD umeda. Urmatoarele niveluri
sunt propuse:
10 50 mg/Nm
3
pentru ESP, monitorizare periodica
nivelul superior 30 mg/Nm
3
pentru ESP

nivelul superior 50 mg/Nm
3
pentru ESP
50 100 mg/Nm
3
pentru arzatoare cu pulverizare de abur sau utilizarea aditivilor neluand in considerare
capacitatea existenta a instalatiei energetice.
Industria a sustinut un nivel superior de 15 mg/Nm
3
pentru ESP sau FF in combinatie cu FGD umed

Un Stat Membru a propus ca intervalul BAT pentru instalatiile existente cu o capacitate de peste 100
MW
th
sa fie 10 50 mg/Nm
3
, deoarece aceste niveluri sunt in conformitate cu limitele emisiilor statelor
membre.

Un reprezentant al industriei a mentionat ca sunt realizate emisii de praf de aprox 50 mg/Nm
3
. Reducerea
acesteia la 30 mg/Nm
3
prin adaptarea filtrului textile sau ESP pentru a realiza o reducere corespunzatoare
de aprox 20 tone de praf pe an nu poate reprezenta BAT.

Tabelul 6.42: BAT pentru desprafuirea gazelor din instalatiile de ardere cu ardere pe combustibil
lichid


6.5.3.2 Emisiile de SO
2


n general pentru instalaiile de ardere pe combustibili lichizi, utilizarea pcurii cu coninut
redus de sulf i/sau sistemele de desulfurare a gazelor arse sunt considerate BAT-uri. Oricum,
utilizarea pacurii cu continut redus de sulf pentru instalatii peste 100 MW
th
poate fi vazuta in
cele mai multe cazuri ca o cale suplimentara de a reduce SO
2
insa in general insuficienta utilzata
singura. In zonele in care este disponibil gaz natural, co-arderea de gaz si pacura face parte din
BAT.

In afara utilizarii pacurii cu continut redus de sulf, Tehnicile considerate a fi BAT-uri sunt n
principal scruberele umede (rata de reducere 92-98%) i scruberele de desulfurare prin
pulverizare uscat (rata de reducere 85-92%), care au deja o pia de desfacere de mai mult de
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 413
90% din tehnicile de desulfurare a gazelor arse. Tehnicile de desulfurare uscat, precum
adsorbantul uscat cu injectie, sunt utilizate n principal pentru instalaiile cu capaciti termice
de mai puin de 300 MW
th
. Scrubberele umede au avantajul c reduc de asemenea i emisiile de
HCl, HF, praf i metale grele. Instalaiile existente care au deja aplicat sistemul FGD umed pot
reduce n continuare emisiile de SO
2
prin optimizarea modelului de curgere n vasul de
absorbie. Procesul aferent scruberului umed este o opiune costisitoare pentru instalaiile mai
mici i de aceea nu este considerat ca BAT pentru instalaii cu capaciti mai mici de 100
MWth.

Scruberele cu ap de mare au fost considerate a fi parte a concluziilor BAT, datorit gradului
nalt de fiabilitate i datorit faptului c procesul este simplu, fr a necesita manipularea
nmolului/lamului i fr a genera produse colaterale. Condiiile locale, ca de exemplu
existena apei de mare, fluxul marin, mediul marin (acvatic) din apropierea evacurii
scruberului, etc. trebuie examinate cu grij pentru a evita orice efect negativ ecologic i de
mediu. Aceste efecte pot aprea din reducerea nivelului pH n vecintatea centralei i din
contaminarea cu reziduuri metalice (metale grele) i cenu zburtoare.
Concluziile BAT pentru desulfurare i nivelele de emisii aferente sunt rezumate n Tabelul 6.43.
Nivelele de emisie aferente sunt bazate pe medii zilnice, condiii standard i nivelul de O
2
de
3% i reprezinta situatii tipice de sarcina. Pentru sarcinile de varf, perioadele de pornire si oprire
precum si pentru problemele operationale ale sistemelor de epurare ale gazelor de ardere trebuie
sa fie luate in considerare valorile de varf pe termen scurt, care pot fi mai mari.

Nivelele de emisie SO
2

asociate cu BAT
(mg/Nm
3
)
Capacitate
(MWt)
Instalaii
noi
nstalaii existente
Opiuni BAT pentru
atingerea acestor niveluri
Aplicabilitatea Monitorizarea
50 100 100 350
(1)
100 350
(2)

Pacura cu continut redus de
sulf Co-incinerare a gazului si
pacurii
FGD (dsi) sau
FGD (sds)
Instalaii noi i
existente
continu
100 300 100 200
(3)
100 250
(4)

Combustibil cu sulf redus co-
ardere a gazului si pacurii
si FGD (dsi)
sau FGD (sds) sau
FGD (umed) (in functie de
marimea instalatiei)
Spalare cu apa maritima
Tehnici combinate pentru
reducerea de NO
x
si SO
2

Instalaii noi i
existente
Continu
>300 50 150
(5)
50 200
(6)

Pacura cu continut redus de
sulf
co-ardere de gaz si pacura
si FGD (umed)
FGD (sds)
Spalare cu apa maritima
Tehnici combinate de reducere
a NO
x
si SO
2

Instalaii noi i
existente
continu
Nota:
FGD(umed) (desulfurarea umeda a gazului de ardere) FGD(sds) (desulfurarea gazului de ardere prin utilizarea
pulverizarii uscate)
FGD(dsi) (desulfurare prin injectie de sorbant uscat)
Capitolul 6
414 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

1,2
3, 4, 6
5
2, 4, 6











6
Urmatoarele niveluri au fost propuse de Industrie si un Stat Membru:
Intervalul sa fie 200 850 mg/Nm
3
Nivelul superior 400 mg/Nm
3
Nivelul superior 200 mg/Nm
3
Industria a declarat ca nici un nivel BAT sa nu fie dat daca se utilizeaza combustibil cu continut redus de
sulf.
Argumentul este ca pentru LCP-urile alimentate cu pacura, nivelurile de emisie de SO2 utilizand
combustibil redus de sulf cu FGD sunt construite pentru a optimiza aportul pentru mediu cu costuri
ridicate ale combustibilului si ale FGD. Cerinta asupra randamentului net ridicat este de a optimiza pe
langa costurile combustibilului, performata tehnicilor de control a emisiilor (nivelurile reduse de emisie)
si de consum energetic (penalizarea energetica). Statul Membru s-a plans ca arzatoarele pe pacura grea
functioneaza cu costuri foarte ridicate pentru combustibi. Tehnicile de reducere a SO2 si nivelurile
aferente de emisie trebuie sa fie rezonabile, pentru a asigura fiabilitatea economica a instalatiilor, cu o
evaluare foarte atenta a beneficiului de mediu fata de costurile si efectele de mediu colaterale implicate.
Este foarte important pentru instalatiile existente sa permita utilizarea combustibilului cu continut redus de
sulf doar pentru a preveni pierderea in randamentul net.

Un Stat Membru a propus ca intervalul BAT pentru instalatiile existente peste 300 MW sa fie 200 400
mg/Nm
3
, deoarece aceste niveluri sunt coforme limitelor de emisie din Statele Membre.
Tabelul 6.43: BAT pentru prevenirea si controlul dioxidului de sulf din instalatiile de ardere cu
ardere pe combustibil lichid


6.5.3.3 Emisiile de NO
X


n general, pentru instalaiile de ardere pe combustibili lichizi, reducerea oxizilor de azot (NOx)
prin utilizarea unei combinaii ntre msurile primare i/sau secundare precum SCR este
considerat ca fiind BAT. Compuii de azot care prezint interes sunt: oxidul de azot (NO),
dioxidul de azot (NO
2
) numite n ansamblu NO
x
i protoxidul de azot (N
2
O).

Pentru instalaiile de ardere mai mari de 50 MWth i n special pentru instalaiile mari de ardere
de peste 100 MWth, pentru reducerea emisiilor de NOx este considerat BAT utilizarea
msurilor primare n combinaie cu reducerea catalitic selectiv - SCR sau alte tehnici atasate
ulterior. Pentru instalatiile mai mici de 50 MW
th
, nu este necesar in general sa se aplice SCR,
insa aceasta este o tehnica aplicata ce poate fi utilizata.
Fezabilitatea economic n ce privete aplicarea sistemului SCR la un cazan existent este n
primul rnd o chestiune legat de durata de via restant a instalaiei, care nu este neaprat
necesar s fie determinat funcie de vechimea instalaiei. Utilizarea SCR are dezavantajul c n
timpul procesului exist scpri de amoniac (alunecari de amoniac). Pentru concentraia de
amoniac, un nivel de mai mic de 5 mg/Nm
3
este considerat ca fiind BAT i este asociat cu
utilizarea SCR. Tehnicile combinate pentru reducerea NO
x
i SO
2
sunt descrise n Seciunea 3.5.
ca parte a concluziilor BAT, dar avantajele, dezavantajele i aplicabilitatea acestora trebuie
verificate la nivel local.

Pentru instalaiile de ardere cu o capacitate mai mic de 100 MWth utilizarea unei combinaii de
diferite msuri primare de reducere a NO
x
este considerat ca fiind BAT.

nlimea camerelor de ardere (focarelor) la instalaiile vechi este n general mic i poate s
mpiedice instalarea fantelor de insuflare aer deasupra focului. Chiar dac condiiile de spaiu ar
permite instalarea acestor fante de insuflare a aerului, timpul de reziden a gazelor de
combustie n partea superioar a focarului poate s nu fie suficient de lung pentru o ardere
complet. Pentru cazanele construite n anii n care se cunoteau mai multe n legtur cu
formarea NO
x
-ului, camerele focare sunt mai mari i n consecin pot fi realizate nivele mai
reduse de NO
x.
Cele mai bune rezultate se vor obine cnd arderea cu NOx redus este integrat
n constructia cazanului, adica la noile instalaii .

Concluziile BAT pentru prevenirea i controlul emisiilor de NO
x
i nivelele de emisie aferent
sunt prezentate n Tabelul 6.44. Nivelurile de emisie aferente BAT se bazeaz pe media zilnic,
condiii standard i nivelul de O
2
de 3% si reprezinta situatii tipice de incarcare. Trebuie luate
in considerare regimul de varf, perioadele de pornire si oprire precum si problemele
operationale ale sistemelor de epurare, ce pot avea valori mai ridicate.
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 415

Nivelele de emisie NO
x

aferente BAT
(mg/Nm
3
)
Capacit
ate
(MWt)
Instalaii
noi
Instalaii
existente
Opiuni BAT pentru atingerea
acestor nivele
Aplicabilitatea
Monitorizare
a
50 - 100 150 300
(1)

150 450

Combinaie de msuri primare
(introducerea n trepte a aerului i
combustibilului, arztoare cu
NO
x
redus,, etc. pentru ardere
LFO NO
X
<300 mg/Nm
3
Pentru ardere HFO cu max 0,2 %
N in pacura NO
X
<360 mg/Nm
3

Pentru ardere HFO cu max 0,3 %
N in pacura NO
X
<450 mg/Nm
3

SCR
SNCR in caz de ardere HFO
Instalaii noi
i existente
Continua
(6)

100 - 300 50 150
(2)

50 200
(3)

Combinaie de msuri primare
(introducerea n trepte a aerului i
combustibilului, arztoare cu
NO
x
redus, post-arderea, etc.) n
combinaie cu SNCR, SCR sau
tehnici combinate
Instalaii
noi i
existente
continu
>300 50 100
(4)

50 150
(5)

Combinaie de msuri primare
(introducerea n trepte a aerului i
combustibilului, arztoare cu
NO
x
redus, post-arderea, etc.) n
combinaie cu SCR sau tehnici
combinate
Instalaii noi
i existente
Continua

1, 5
2, 4
3
6



5


1
Propunerile industriei si a unu Stat Membru pentru urmatoarele niveluri
Nivelul superior 400 mg/Nm
3
Nivelul superior 200 mg/Nm
3
Nivelul superior 450 mg/Nm
3
Industria sustine faptul ca doreau schimbe monitorizarea continua cu cea discontinua
Argumentul rational pentru instalatii existente este faptul ca valorile noi propuse permit instalatiilor
energetice sa utilizeze pacura cu continut ridicat de sulf cu continut ridicat de N doar cu masuri primare
de reducere a NOx
Un stat membru a propus ca intervalul BAT pentru instalatii existente mai mari de 300 MW sa fie 100
400 mg/Nm
3
, deoarece aceste niveluri sunt in conformitate cu limitele de emisie din tarile membre

Un membru TWG a propus sa se reduca capatul final inferior la 100 mg/Nm
3
, deoarece aceasta reflecta
performanta SCR
Tabelul 6.44: BAT pentru prevenirea si controlul oxidului de azot in instalatiile de ardere cu
combustibil lichid


6.5.3.4 Monoxid de carbon (CO)

BAT pentru reducerea emisiilor de CO este arderea completa, care depinde de constructia
focarului, de utilizarea monitorizarii performante si de tehnicile de control de process si
mententanta sistemului de combustie. In afara de conditiile de ardere, un system optimizat de
reducere a emisiilor de NOx va mentine de asemenea nivelurile de CO intre 30 si 50 mg/Nm
3
.


6.5.3.5 Amoniacul (NH
3
)

Dezavantajul sistemelor SNCR si SCR este emisia de amoniac nereactionat in aer (scurgerea de
amoniac). Concentratia de amoniac in emisia aferenta utilizarii BAT este considerata a fi sub 5
mg/Nm
3
. Scurgerea de amoniac este deseori factorul de limitare in utilizarea tehnicii SNCR.
Pentru a evita scurgerea de amoniac cu tehnica SNCR, se va instala un strat de catalizator SCR
in zona de economizer a cazanului, daca nivelul de temperatura al fluxului de gaz este adecvat
Capitolul 6
416 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
petru aceasta. Deoarece acest catalizator reduce scurgerea de amoniac, se reduce si cantitatea
corespunzatoare de NOx.


6.5.3.6 Poluarea apei

Diferitele fluxuri de apa uzata (vezi capitolul 1) sunt generate de instalatiile de ardere alimentate
cu combustibil lichid. Pentru a reduce emisiile in apa si a preveni contaminarea apei, toate
masurile care au fost prezentate in sectiunea 1.4.6 sunt considerate a fi BAT.

Pericolul contaminarii cu pacura este la o scala cu totul tiferita, daca se iau in considerare
riscurile accidentelor din transportul produselor petroliere sau depozitarea in instalatiile
energetice alimentate cu pacura. Oricum, aceste probleme nu sunt diferite de riscul normal
aferent transportului si depozitarii pacurii, in general; astfel nu exista chestiuni specifice LCP ce
trebuie abordate referitor la aspect.

Cantitatile mici de apa (de spalare) contaminata cu pacura nu pot fi prevenite de la aparitia
ocazionala in instalatia energetica. Sunt suficiente in general puturile de separare a pacurii
pentru a preveni orice pericol asupra mediului.

Concluzia BAT pentru desulfurare cu scruber umed se refera la utilizarea instalatiei de tratare a
apei reziduale. Instalatia de tratare a apei uzate consta in diferite tratamente chimice pentru
indepartarea metalelor grele si pentru a reduce cantitatea de materie solida din apa. Instalatia de
tratare include reglarea pH, precipitarea metalelor grele si indepartarea materiei solide si a
precipitatului din apa uzata. Cu o tehnologie moderna, urmatorii parametrii sunt monitorizati:
pH, conductivitatea, temperatura, continutul solid, continutul de cloruri, concentratiile de metal
greu (precum Cd, Hg, As, Cr, Cu, Ni, Zn, V, Pb), concentratia de floruri si necesarul de oxigen
chimic (COD). Calitatea apei uzate dupa tratarea apei reziduale variaza foarte mult in functie de
calitatea combustibilului, procesul de desulfurare si devarsarea apei uzate. Astfel, nivelurile de
emisie aferente BAT pentru instalatia de tratare a apei uzate sunt rezumate in Tabelul 6.45.

Emisia in apa din instalatia de tratare a apei
uzate din FGD umed (mg/l)
COD <150
F 1 30
Compusi de azot <50
Solid 5 30
Sulfat 1000 2000
Sulfid <0.2
Sulfit 0.5 20
Cd <0.05
Cr <0.5
Cu <0.5
Hg 0.01 0.02
Ni <0.5
Pb <0.1
Zn <1
Tabelul 6.45: Nivelurile de emisie aferente utilizarii BAT instalatia de tratare a apei uzate din
FGD mentionate intr-o mostra reprezentativa de 24 de ore

Masurile BAT de a evita sau a reduce emisiile in apa sunt rezumate in urmatorul Tabelu6.46.






Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 417


Aplicabilitatea
Tehnica
Beneficiul principal
pentru mediu Instalatii noi
Instalatii
retehnologizate
Pentru instalatii cu FGD umed
Tratarea apei prin floculare,
sedimentaer, filtrare schimb de ioni
si neutralizare
Indepartarea florurilor,
metalelor grele, COD si
particulelor
BAT BAT
Reducerea de amoniac prin striparea
cu aer, precipitarea si biodegradarea
Continut redus de
amoniac
BAT doar daca continutul de amoniac
in apa uzata este mare datorita
SCR/SNCR utilizat dupa FGD
Operatie cu circuit inchis
Devarsare redusa a apei
uzate
BAT BAT
Regenerarea agentilor de demineralizare si a agentilor de epurare a condensatului
Neutralisarea si sedimentarea
Reducerea devarsarii de
apa uzata
BAT BAT
Elutritie
Neutralisarea BAT doar in cazul operarii alcaline
Spalarea cazanelor, a pre-incalzitoarelor de aer si a filtrelor
Neutralisarea si operatie in circuit
inchis , sau inlocuirea metodelor de
epurare uscata
Reducerea deversarii
de apa uzata
BAT BAT
Apele de pe suprafata amplasamentului
Sedimentarea sau tratarea chimica si
re-utilizarea interna
Devarsare redusa a
apei uzate
BAT BAT
Tabelu6.46: BAT pentru tratarea apei uzate

Celelalte tehnici descrise pentru tratarea apei uzate in Capitolul 3 pot de asemenea sa fie
considerate BAT in acest sector.


6.5.3.7 Reziduurile din ardere

Atentie deosebita s-a acordat deja de catre industrie pentru utilizarea reziduurilor de ardere si a
produselor secundare in locul depunerii permanente pe depozite. De aceeea, utilizarea si re-
utilizarea inseamna cea mai buna optiune.

Exista multe scopuri diferite pentru utilizarea diferitelor produse secundare. Fiecare utilizare
diferita impune criterii specifice pentru calitatea cenusii, etc. Este imposibil sa se cuprinda toate
aceste criterii in acest document referitor la BAT, oricum criteriile de calitate sunt de obicei
legate de proprietatile structurii reziduurilor si de la continutul si proprietatile oricarei substante
nocive din reziduu, precum cenusa, solubilitatea metalelor grele, etc.

Cenusa rezultata din arderea pacurii, mai ales cand este vorba de HFO, prezinta un continut
ridicat de carbon nears. De aceea, aceasta cenusa poate fi incinerata (in cuptoare industriale) sau
poate fi re-injectata in camera de ardere a cazanului dotatat cu sisteme FGD si SCR.

Produsul final al tehnicii de scruber umed este gipsul, care reprezinta un produs compercial
pentru instalatie. Poate fi vandut si utilizat in locul gipsului natural. In mod practic, marea parte
a gipsului produs in instalatiile energetice este utilizata in industria placilor din gips-carton.
Puritatea gipsului limiteaza cantitatea de calcar care ar putea fi introdusa in proces.

Produsul final al proceselor de desulfurare semi-uscata este utilizat in scopuri diferite in
domeniul constructiilor in locul mineralelor naturale, precum constructia de drumuri, pentru
lucrarile de compactare a terenurilor, pentru a umple cavitatile minelor, si pentru barajele
excavate de pe ape.

Capitolul 6
418 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

6.5.4 BAT pentru turbinele pe gaz alimentate cu combustibil lichid

Pentru turbinele pe gaz ce se alimenteaza cu combustibil lichid precum LFO sau diesel, este
considerata BAT injectarea de apa sau abur pentru reducerea emisiilor de NOx. Momentan,
arzatoarele cu preamestec uscat cu NOx redus (DLN) sunt de asemenea disponibile pentru
turbinele de gaz cu alimentare cu combustibil lichid. Aceste arzatoare DLN pot fi utilizate chiar
daca se alimenteaza gaz natural si pacura in aceeasi turbina. Arzatoarele DLN sunt BAT doar
pentru turbinele noi unde tehnica de a utiliza turbine pe gaz cu arderea combustibililor lichizi
este disponibila pe piata. Poate fi de asemenea utilizata SCR insa conform fezabilitatii
economice, aplicatia necesita a fi evaluata de la caz la caz. Pentru turbinele de gaz ce utilizeaza
doar combustibil lichid (de ex, pentru cazurile in care combustibilii gazosi nu sunt disponibili
temporar) exista referinte in sectia 2.5 a acestui document.

In general, pentru turbinele de gaz ce se alimenteaza cu combustibil lichid, utilizarea pacurii cu
continut scazut de sulf este considerata BAT pentru reducerea SO
2
.


6.5.5 BAT pentru motoarele (diesel) alimentate cu combustibil lichid

Gazul de ardere diesl contine tipic aprox. 13 - 15 vol-% O
2
si, de aceea, nivelurile de emisie
aferente utilizarii BAT se bazeaza pe un nivel de O
2
de 15 vol-%, ca punct de referinta.

O viziune divergenta a unui Stat Membru apare referitor la includera motorului diesel in aceste
document, deoarece motoarele diesel sunt utilizate pentru generare de electricitate doar pe
insule, nefiind interconectate la reteaua principala. Astfel de instalatii care depasesc 50 MW
th
in
capacitate instalata agregata sunt utilizate datorita carcteristicilor tehnice speciale ale motorului
diesel, aspect potrivit necesarului de electricitate din aceste insule izolate. Instalatiile opereaza
la capacitatea lor maxima doar pentru perioade scurte de timp in fiecare an, si anume in
sezoanele turistice (pentru aprox. doua luni). Pentru restul anului, instalatiile opereaza la o
capacitate mica din capacitatea lor (aproximativ 1/4).

Caracteristicile necesarului electric determina configuratia instalatiei, adica sunt necesare multe
motoare mici, deoarece capacitatea celei mai mari unitati poate fi atinsa aproximativ 10-15%
din capacitatea instalata in total. De asemenea, echipamentul de generare electrica necesita sa
fie foarte flexibil pentru pornirile rapide, opririle rapide si cu variatii de sarcina foarte frecvente
si rapide, sarcini partial reduse si sa posede capabilitate de pornire. Aceste caracteristici sunt
necesare, datorita variatiilor mari in necesarul de electricitate in fiecare sezon, precum si in
timpul zilei, in efortul de a obtine un nivel satisfacator al eficientei in acelasi timp pentru
anumite unitati dintr-un lot, care trebuie sa fie operat la sarcina optima.

De asemenea, reteua izolata trebuie sa fie izolata, ca urmare a penetrarii crescute a generarii
energiei eoliene, incurajata si promovata pe insule. Toate variatiile de energie eoliana trebuie sa
se acoperite de operarea flexibila a motoarelor diesel. Suplimentar la cele mentionate mai sus,
restrictiile datorate disponibilitatii combustibilului, precum si dificultatile in alimentarea cu
combustibil pe insule, creste pretul combustibilului in mod dramatic.


6.5.5.1 Randamentul termic

Emisiile dixodiului de carbon (cel mai important gaz cu efect de sera) depind de combustibilul
utilizat si de eficienta motorului principal. Mentinand o eficienta ridicata a instalatiei energetice
cu motor cu pistol, emisiile de CO
2
pot fi pastrate la un nivel relativ scazut.

Instalatiile energetice actionate cu motor sunt flexibile la combustibilul utilizat si se potrivesc
pentru producerea descentralizata de energie electrica si termica (CHP) precum si la aplicatii
mari cu sarcina pentru acoperirea necesarului de baza. Randamentul total aferent BAT este de
Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 419
pana la 60 - 70 % in generarea de aburi la presiune joasa. Cu ardere suplimentara (cu continutul
de oxigen al gazului de ardere provenit de la motor si utilizat ca si aer de combustie principal
in arzator) poate fi generata intr-un mod eficient o cantitate mare de abur cu presiune joasa sau
presiune ridicata.

In productia de apa calda (temperatura de iesire de obicei intre 80 - 120 C), poate fi vazuta ca
nivel aferent BAT o eficienta totala de 85% in arderea combustiului lichid si pana la 90% in
arderea de gaz, depinzand foarte mult de energia apei de racire a motorului, recuperata din
aplicatie. Apa calda de pana la 200 C poate, bineinteles, sa fie produsa prin utilizarea energiei
din gazul de ardere si o parte din energia de racire a motorului. Un alt avantaj il reprezinta
eficienta termica ridicata (consum redus de combustibil, si in consecinta emisii reduse de CO
2
)
a motorului.

Randamentul electric BAT (la capetele alternatorului) variaza intre 40 si 45 % (in functie de
marimea motorului) calculat in baza valorii calorifice inferioare a combustibilului.


6.5.5.2 Emisiile de praf si metale grele

Emisiile de particule sunt datorate combustibilului. Datorita diferitei temperaturi si a
continutului de oxigen in gazul de ardere diesel, proprietatile electrie ale pulberilor diesel sunt
diferite de cele ale pulberilor provenite din gazele de ardere din cazanului. Prin utilizarea SCR
pentru reducerea de NO
X
, poate fi realizata si o reducere foarte mica a pulberilor, in functie de
tipul de combustibil si temperatura de evacuare.

Deoarece dispozitivele de epurare secundare pentru reducerea emisiilor de pulberi se afla inca in
dezvoltare in acest moment, poate fi considerata BAT pentru reducerea emisiilor de pulberi
pentru motoarele mari diesel, utilizarea masurilor luate pentru motor in combinatie cu cenusa
redusa si combustibilul cu continut redus de sulf, daca este disponibil comercial.

O instalatie de capacitate mare poate sa contina de asemenea un numar mare de agregate cu
capacitati mici. In acest caz, fiecare agregat individual poate fi echipat cu filtre pentru pulberi,
in special pentru funingine. Emisiile de praf din motoarele de pana la 1.3 MW putere termica
pot fi reduse sub valorile de emisie de 20 mg/Nm
3
.

Concluzia BAT pentru prevenirea si controlul emisiilor de pulberi din motorul in patru timpi si
nivelurile aferente de emisie sunt rezumate in Tabelul 6.47. Nivelurile de emisie de praf de la
motoarele in doi timp pot fi mai ridicate.

Tipul de motor
Nivelul de emisie de
praf (mg/Nm
3
)
Monitorizare Comentarii
Motorul Diesel
<30 LFO/diesel
<50
(1)
HFO


Discontinuu
O data la fiecare 6
luni
Un motor cu doi
combustibili in
functionare de
rezerva (motorina
max. 0.02 wt-%
cenusa)
<30 LFO/diesel
<50
(1)
HFO
Discontinuu
O data la fiecare 6
luni
Stadiu stationar 85 - 100 %
sarcina motorului.Punct de
referinta O
2
-la 15 vol-%,
Nm
3
la 273 K si 101.3 kPa.

Sisteme de filtrare a
pulberilor se afla in
dezvoltare pentru
motoarele de peste
5 MWth
1
Un stat membru sustine ca nivelurile de emisie de praf de la motoarele diesel cu ardere pe pacura grea,
ar trebui sa fie marite la 100 mg/Nm
3
la 15 % O
2
, deoarece pentru motoarele diesel (4 timpi sau 2 timpi)
aceasta valoare mai ridicata reflecta mai bine emisiile de pulberi pentru HFO si ia in considerare
influenta parametrilor de combustibil cu continutul de sulf si continutul de sulf si asfaltene.

Tabelul 6.47: BAT pentru desprafuirea gazului de evacuare de la instaaltiile cu motoare in patru
timpi prin masuri primare ale motorului

Capitolul 6
420 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

6.5.5.3 Emisiile de SO
2


Momentant, doar cateva statii electrice pe diesel exista dotate cu sisteme FGD si chiar si asa,
sunt limitate doar la un numar de ore de functionare. Costurile de investitie pentru o instalatie
FGD variaza foarte mult in functie de metoda aleasa de functionare. Costurile de operare depind
in principal de cantitatea si de tipul de reactant, apa, consum de electricitate, mentenanta si
costurile de depozitare finala pentru orice produs final. De aceea, utilizarea pacurii cu continut
redus de sulf sau a gazului natural, daca acestea sunt disponibile pe piata, este considerata ca
fiind prima alegere a BAT. Apoi, daca pacura cu continut redus de sulf si gazul natural nu sunt
disponibile, atunci se va considera BAT pentru reducerea emisiilor de SO
2
utilizarea sistemului
secundar FGD.

6.5.5.4 Emisiile de NO
X


Utilizarea metodelor primare si a masurilor secundare, in special aplicarea sistemului SCR, este
considerata BAT pentru reducerea emisiilor de NO
X
din instalatiile cu motor cu alimentare cu
combustibil lichid. Metodele primare pentru motoarele diesel alimentate cu combustibil lichid
sunt:

conceptul Miller
injectarea intarziata
injectare directa a apei (DWI)
injectia cu aer umed HAM.

In timpul ultimei decade, emisiile de NO
X
de la motoarele mari diesel cu alimentare pe
combustibil lichid si motoarele alimentate cu pacura grea s-au redus considerabil prin masuri
primare luate la motor in combinatie cu SCR, comparandu-se cu valorile anterioare, si
pastrundu-se randamentul ridicat al motorului.

Aplicarea SCR este limitata pentru motoarele mici diesel si cele in doi timpi, care necesita a fi
operatate cu sarcini deseori variate. Aceste unitati sunt operate frecvent de sisteme izolate, cu
functionare redusa doar de cateva ore. In functie de necesarul de electricitate, aceste motoare
trebuie sa fie pornite si oprite de mai multe ori pe zi.

SCR este o tehnica aplicata pentru motoarele diesel, insa nu poate fi vazuta ca BAT pentru
motoarele cu variatie frecventa a sarcinii, inclusiv porniri si opriri frecvente, ca urmare a
constrangerilor tehnice. O unitate SCR nu ar functiona efectiv daca conditiile de operare si in
consecinta, temperatura catalizatorului ar fluctua frecvent in afara temperaturii necesare efectiv.
Ca rezultat, SCR este parte din BAT, insa nici un nivel de emisie specific nu este asociat cu
BAT in sens general.


Concluzia BAT pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
sunt rezumate in Tabelul 6.48.
















Capitolul 6
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 421

Tipul
motorului
BAT Aplicabilitate Monitorizare Comentarii
Instalatia cu
motor
alimentata cu
motorina
Motor de tip Miller
cu injectie intarziata,
injectie cu apa

SCR
SCR poate fi aplicat
la instalatii noi si
existente
Continua

O
2
de referinta la 15 vol-%,
Nm
3
la 273 K si 101.3 kPa
Motor cu doi
combustibili in
sistem de
rezerva
Motor de tip Miller
cu injectie intarziata,
injectie cu apa

SCR
SCR poate fi aplicat
si la motoarele cu doi
combustibili pentru
functionare pe gaz si
functionare de
rezerva
-
O
2
de referinta 15 vol-%,
Nm
3
la 273 K si 101.3 kPa
Instalatie cu
motor alimentat
cu pacura
usoara
Motor de tip Miller
cu injectie intarziata,
injectie cu apa

SCR
SCR poate fi aplicata
pe instalatii noi si
existente
Continua
O
2
de referinta la 15 vol-%,
Nm
3
la 273 K la 101.3 kPa
Instalatie cu
motor cu
alimentare pe
pacura grea
engine plant
Motor de tip Miller
cu injectie intarziata,
injectie cu apa

SCR
SCR poate fi aplicata
pe instalatii noi si
existente
Continua
O
2
de referinta la 15 vol-%,
Nm
3
la 273 K si 101.3 kPa
Tabelul 6.48: Niveluri de NO
X
asociate BAT pentru instalatiile cu motoare cu alimentare cu
combustibil lichid cu SCR drept BAT

6.5.5.5 CO si emisii de hidrocarburi

Pentru reducerea emisiilor in aer, se considera BAT o buna mentenanta a motorului. Un motor
diesel are emisii reduse de CO si hidrocarburi (HC). Emisiile de CO sunt deseori opusul
emisiilor de NO
X
. CO poate fi redus prin masuri primare, prin realizarea unei arderi complet.
Masurile secundare precum catalizatorul de oxidare pentru reducerea CO poate fi vazut de
asemenea ca si BAT.

Catalizatorul de oxidare nu este recomandat in legatura cu combustibilii lichizi ce contin sulf.
Pentru motoare catalizatoarele CO sunt disponibile pe piata si sunt considerate parte din BAT.
Primele catalizatoare combinate CO/NMHC au fost instalate in unele instalatii cu motoare
aprindere cu scanteie si astfel exista experienta obtinuta de la acestea.

6.5.5.6 Poluarea apei

Instalatia cu motor necesita doar cantitati mici de apa si de acee poate fi operata in zone cu
alimentari restrictionate de apa, in special daca se utilizeaza o racire cu radiator. La fel ca si
cantitatea necesara de apa, cantitatea de apa uzata devarsata este mica si in consecinta poluarea
termica in apele din imprejurimi este redusa.



6.6 Tehnici noi aparute pentru arderea combustibililor lichizi

Aplicarea brichetelor energetice se preconizeaza a fi tehnica energetica a viitorului pentru
combustibilii lichizi curati. Aceasta poate oferi imbunatatiri in protectia mediului si se
preconizeaza ca aceasta va realiza randamente mai mari (posibil pana la 70% in viitor). Cel mai
important aspect este sa se verifice stabilitatea acestor operatii pentru o durata de functionare
calificata, inainte de a se aplica in general. Momentan, marimea instalatiilor pilot este mica in
comparatie cu cea a LCP-urilor.



Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 423
7 TEHNICI DE ARDERE PENTRU COMBUSTIBILII GAZOSI

7.1 Procese si tehnici aplicate

7.1.1 Descarcarea, depozitarea si manipularea combustibililor gazosi

Combustibilii gazosi sunt livrati catre LCP-uri prin conducte, ori din sonde de gaz ori prin
decompresie de gaz natural lichid si unitati de depozitare. Gazul natural din diferite sonde
variaza in calitate. Deseori, epurarea gazelor se face la locul de productie pentru a reduce
problemele de transport prin conducte. Figura 2.1 arata reteaua naturala de gaz din Europa,
aratand conductele integrate in sistemul european. Presiunea din sistemele de conducte
principale este de 80 bar.


Figura 7.1: Reteaua de gaz natural din Europa
[111, Eurogas, 1998]

Furnizorul de gaz ofera de obicei capacitati centralizate de stocare pentru gazul natural. Pe
anumite amplasamente la instalatiile LCP existente, rezervoarele separate de stocare inca exista.
Rezervoarele de stocare a gazului sunt localizate deseori langa unitatile CHP, insa sunt utilizate
pentru furnizarea de gaz catre public. Pentru instalatiile noi LCP nu se practica stocarea pe
amplasament. Distilatul este cel mai frecvent utilizat ca si combustibil de rezerva pentru astfel
de circumstante si este depozitat pe amplasament.

In instalatiile de ardere pe gaz se pot utiliza o diverse de gaze. Daca presiunea din conducta de
furnizare depaseste presiunea solicitata ca input in LCP, atunci gazul trebuie sa fie supus
decompresiei. Aceasta are loc de obicei intr-o turbina de expansiune pentru a recupera ceva din
energia utilizata pentru compresie. Caldura cedata de instalatia energetica poate fi utilizata la
Capitolul 7
424 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
incalzirea aerului decomprimat si astfel se mareste cantitatea de electricitate produsa. Gazul este
transportat prin conducte in LCP.

Turbinele pe gaz utilizeaza doar gaze curate pentru arderea directa. Si aici, gazul natural
necesita sa fie decomprimat daca presiunea conductei depaseste presiunea solicitata la intrarea
in turbina pe gaz. Racirea adiabata a gazului destins poate fi utilizata la racirea aerului proaspat
ce intra in compresorul turbinei. Combustibilii gazosi aflati la presiune atmosferica din alte
surse trebuie sa fie presurizati la presiunea necesara de intrare in camera de ardere a turbinei
respective de gaz.

7.1.2 Turbinele pe gaz (GT)

Turbinele cu gaze sunt utilizate pentru transformarea energiei chimice a combustibilului
n energie mecanic. Aceasta este utilizat la producerea energiei electrice i/sau la
acionarea pompelor sau compresoarelor. Numrul turbinelor pe gaz utilizate n lumea
ntreag a crescut semnificativ n ultimul deceniu i n prezent turbinele pe gaz sunt n
cea mai mare parte utilizate pentru producerea energiei electrice n regim de baz sau
regimuri intermediare. Aceast cretere poate fi explicat prin abundena alimentrii cu
gaz natural, la preuri favorabile i prin dezvoltarea de noi generaii de turbine pe gaz cu
putere, eficien i fiabilitate mai bune. Figura 7.2. prezint o distribuie a turbinelor pe
gaz la nivel mondial, dup modul de ardere.

Natural Gas
51%
Heavy Oil
2%
Dual Firing
28%
Oil
19%

Figura 7.2: Repartizarea la nivel mondial a turbinelor cu gaze, dup modul de ardere
[32, Rentz, et al., 1999], [164, Lenk and Voigtlnder, 2001]

Turbinele cu gaze sunt utilizate ntr-un larg domeniu de capaciti, de la turbine pe gaz mici de
cca. 100 KWe la turbine mari de 310 MWe. Turbinele cu gaze pot fi alimentate cu variai
combustibili lichizi si gazosi. Gazul natural este combustibilul gazos uzual pentru turbinele pe
gaz, dar n acelai timp sunt utilizate de asemenea gaze cu puteri calorifice joase sau medii, cum
ar fi gazul de crbune rezultat din unitile de gazeificare a crbunelui, gazul de focar i gazele
de la unitile de gazeificare a biomasei. Turbinele cu gaze de mare capacitate sunt capabile s
ard o varietate de combustibili lichizi, de la naftaline la reziduuri. Operarea cu combustibili
care formeaz cenu, cum ar fi ieiul sau reziduurile petroliere, implic utilizarea unor sisteme
de tratare cuprinztoare. Condiiile necesare pentru un combustibil gazos pentru a putea fi ars n
turbinele pe gaz sunt descrise n Seciunea 6.1.7.

Turbinele cu gaze sunt instalate in diferite tipuri de instalaii de ardere, cum ar fi instalaiile cu
ciclu combinat, instalaiile de producere energie electric i termic n coogenerare i unitile
integrate de gazeificare a crbunelui. Turbinele cu gaze aeroderivative sunt disponibile pana la
50 MWe cu o eficien de peste 42%. Ele sunt de asemenea larg utilizate pe platformele marine
(de coast). Turbinele cu gaze de mare capacitate (figura 7.3.), cu capacitati de producere de
200-300 Mwe, pot atinge o eficien de peste 39%.



Pacura grea
Ardere duala
Gaz natural
Petrol
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 425







Figura 7.3: Unitate de generare a electricitatii cu turbine de gaze de mare capacitate
[104, Siemens, 2001]


Aplicarea noilor turbine cu gaze n instalaiile de producere combinat a energiei electrice i
termice este n cretere n scopul de a mbunti att eficiena global ct i emisiile. Aplicarea
noilor turbine cu gaze n instalaiile de producere combinat a energiei electrice i termice este
n cretere n scopul de a mbunti att eficiena global ct i emisiile. n timp ce eficiena
unei turbine cu gaz ntr-un singur ciclu variaz de la cca. 30% la 42%, eficiena unui ciclu
combinat poate fi de pana la 58%, n timp ce n aplicaia de producere combinat a energiei
electrice i termice poate fi obinut o valoare de utilizare a combustibilului de 85%. Trebuie
subliniat c valorile de eficien menionate corespund unei turbine noi, curate, la ncrcare
maxim, cu respectarea condiiilor ISO. n alte condiii, valorile pot s fie semnificativ reduse.
Este de ateptat ca, datorit dezvoltrii rapide a turbinelor pe gaz, n viitor s fie atinse eficiene
i puteri produse mai mari.

Conducta intrare aer
Compresor
Camera de ardere
Arzatoare
Tub intrare gaz fierbinte
Turbina energetica
Arbore intermediar
Rotor (bobina)
Stator (armatura bobinata)
Rezervor ulei lubrifiant
Capitolul 7
426 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 7.4: Turbina pe gaz (159 MW) cu camera de ardere - siloz
[104, Siemens, 2001]

O turbin cu gaze are n compunere, n principiu, 3 elemente de baz: un compresor, o camer
de combustie i o turbin de destindere (figura 7.4.). Aerul ambiant este aspirat de compresor
prin intermediul sistemului de admisie a aerului, este filtrat i apoi comprimat la o presiune de
10 la 30 bar in aeroderivative sau in turbine mai mari pe gaz industriale. Datorit faptului c TG
consum o mare cantitate de aer de combustie, prezena chiar i n procente reduse a unor
impuriti n aerul de ardere poate conduce la ancrasri importante n funcionarea turbinei.
Aceasta se poate datora precipitrii impuritilor pe paletele compresorului ceea ce conduce la
afectarea n mod direct a performanelor turbinei.

Acest efect poate fi vazut in fotografiile de mai jos, care arata primul rand al paletelor turbinei
inainte si dupa spalarea turbinei [164, Lenk and Voigtlnder, 2001].


Figura 7.5: Primul rand al paletelor turbinei inainte si dupa spalare
[164, Lenk and Voigtlnder, 2001]

Aerul de combustie este filtrat pentru a preveni aparitia acestui fenomen. n camera de
combustie combustibilul i aerul de ardere sunt arse la temperaturi de peste 1235-1430
0
C (n
cazul turbinelor mari). Dup procesul de combustie, gazele arse se destind n turbin i prin
intermediul generatorului produc energia electric, ntr-o cantitate care ine cont i de puterea
consumat pentru acionarea compresorului (Figura 7.3).

Camera intrare in turbina
Turbina in patru trepte
Coloana interioara a turbinei
Ax cu rulmenti
Suportul turbinei
flexibil cu trei
picioare
Camera de ardere cu
arzatoare multiple
Terminatia axului
generatorului echipat
cu transmisie
hidraulica
Ax cu rulmenti si
avans combinat
Compresor cu trepte multiple
Trei suporti stationari pt.
palete in compresor
Suport fix al
turbinei
Pasul variabil al
ghidajului paletelor
compresorului
Carcasa
exterioara
Rotor tip disc cu
un singur pivot fix
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 427
Turbinele cu gaze sunt concepute ca unul sau doi arbori. Turbina pe gaz cu un singur arbore este
configurat ca un arbore continuu i de aceea toate treptele opereaz la aceeai vitez. Aceste
unitati se potrivesc cel mai bine la aplicaiile de acionare a generatoarelor care nu necesit o
variaie semnificativ a vitezei sau variaia vitezei chiar nu este dorit. n unele cazuri ntre
turbina pe gaz i generator este intercalat un reductor.

n cazul turbinei pe gaz cu doi arbori, partea de joas presiune a turbinei este separat de partea
de nalt presiune, care acioneaz compresorul. Turbina de joas presiune este capabil s
opereze ntr-un larg domeniu de viteze, ceea ce o face ideal pentru aplicaiile care impun
variaii de vitez. Totui, acest avantaj este mai puin important pentru aplicaiile din centralele
electrice, deoarece echipamentul acionat (adica generatorul) are vitez constant n operarea
normal, impus de frecvena reelei.

n cazul celor mai multe turbine de mare capacitate destinate operrii staionare (la sol), este
utilizat tehnologia consacrat n urma aplicaiilor din domeniul aviatic sau domeniul turbinelor
cu abur. Materialele utilizate n turbinele de gaz staionare pot fi clasificate n 3 grupe
principale: oel inoxidabil (pe baz de fier), aliaje pe baz de nichel i aliaje pe baz de cobalt.
n general materialele utilizate la compresor sunt aceleai cu materialele utilizate la partea de
nalt presiune a turbinei cu abur. Aliajele pe baz de nichel sunt utilizate uzual pentru prile
camerei de combustie. Pentru paletele turbinei se utilizeaz super-aliaje pe baz de nichel,
datorit proprietilor mecanice bune la temperaturi nalte.

Ca rezultat al optimizrii super-aliajelor cu privire la proprietile mecanice, rezistena la
coroziune a acestora, n special la temperaturi nalte, nu este optima. Pentru a mbunti
rezistena la oxidare i coroziune a materialelor paletelor turbinei, se utilizeaz vopsirea
acestora. Acoperirea paletelor compresorului este aplicat pentru mbuntirea rezistenei la
coroziune (la temperaturi coborte apariia fenomenului de condensarea umezelei i a soluiilor
acide conduc la coroziunea componentelor).

7.1.3 Motoarele cu aprindere si compresie

Motoarele cu aprindere si compresie alimentate cu gaz cu o putere termica de peste 50 MW sunt
rareori utilizate si de aceea vor fi descrise doar pe scurt in acest document. In anii 1960s si
1970s, instalatiile energetice actionate de motoare erau cel mai mult utilizate pentru aplicatii de
scurta durata precum situatii de urgenta, sarcina de varf si generare electrica la scara mica.
Astazi exista instalatii energetice mari cu regim de baza actionate de un motor, cu energie
generata de pana la 150 MW
e
si instalatii descentralizate mai mici cu producere simultana de
energie termica si electrica (CHP). Motivul acestei tendinte sta in deschiderea, privatizarea si
descentralizarea pietelor de electricitate in multe tari, combinate cu dezvoltari, in decadele
recente, cu motoare de viteza medie, eficiente, potrivite pentru operatiile cu regim de baza.
Motorul diesel de viteza medie cu o putere termica de pana la 50 MW
th
sau mai mult, motoarele
diesel cu gaz (tipurilepresiune ridicata si presiune scazuta (doi combustibili) cu o putere
termica de pana la 40 MW
th
si motoare cu aprindere prin scanteie cu o putere termica de pana la
18 MW
th
se afla pe piata [63, Wrtsil, 2000].


7.1.3.1 Motoarele cu aprindere prin scanteie

Un motor Otto cu aprindere cu scanteie lucreaza deseori conform conceptului de ardere saraca
in combustibil. Expresia de ardere saraca descrie raportul dintre aerul de combustie si a
combustibilul din cilindru, care este un amestec saraca, adica este prezent mai mult aer in
cilindru decat este necesar pentru combustie. Pentru a stabiliza aprinderea si arderea
amestecului sarac, in tipurile mari de motoare, se utilizeaza o ante-camera cu un amestec mai
bogat de aer/combustibil. Aprindea este initiata cu o bujie localizata in ante-camera, rezultand o
sursa de aprindere intensa pentru incarcarea principala de fluid in cilindru. Amestescul arzand
din combustibilului si aer destins, impingand in piston. In final, produsele arderii sunt
indepartate din cilindru, completand ciclul. Energia eliberata din arderea combustibilului este
transferata catre volanta motorului prin pistonul mobil. Un alternator este conectat la volanta
Capitolul 7
428 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
rotativa a motorului si produce electricitate. Tipul de motor este proiectat pentru utilizarea
gazului la presiune mica, drept combustibil.


7.1.3.2 Motoarele cu combustibil dublu

Motorul cu combustibil dublu este un nou tip de motor pe piata dezvoltat pentru tarile in care
este disponibil gazul natural. Tipul de motor este adaptabil la combustibili, poate lucra cu gaz
natural la presiune redusa sau combustibil lichid precum motorina, pacura grea, biodiesel, etc. si
poate opera la capacitate maxima cu ambii combustibili. La utilizarea gazului, motorul lucreaza
conform principiului de ardere saraca, adica acolo exista aproximativ de doua ori mai mult aer
in cilindru fata de minimul necesar pentru o ardere completa a gazului. Aceasta permita o ardere
controlata si putere mare imediata specifica in cilindru fara risc de explozie sau auto-aprindere,
atunci cand procesul este bine controlat. In motoarele pe gaz, compresia amestecului de aer/gaz
cu piston nu incalzeste suficient gazul pentru a porni procesul de ardere, si de aceea este
necesara energie suplimentara realizata prin injectarea unui flux mic de combustibil pilot
(motorina, etc.). Un combustibil lichid precum motorina, etc. are o temperatura mai mica de
auto-aprindere decat a gazului iar caldura din cilindru din apropierea pozitiei de varf e suficienta
pentru a aprinde combustibilul lichid care, la intoarcere creeaza suficienta caldura pentru a
cauza arderea amestecului de aer/gaz. Cantitatea de combustibil pilot poate varia intre 1 - 5%
din consumul total de combustibil la capacitate maxima. Motorul lucreaza conform procesului
diesel utilizand combustibil lichid si conform principiului otto utilizand gazul. Amestecul
arzand al combustibilului si aerului destins, impinge pistonul. In final produsele de ardere sunt
indepartate din cinlindru, completand ciclul. Energia eliberata din arderea combustibilului este
transferata la volanta motorului prin pistonul mobil. Un alternator este conectat la volanta
rotativa a motorului si produce electricitate.


Figura 7.6: Motor cu alimentare cu gaz natural
[149, Wrtsil NSD, 2001]


7.1.3.3 Motoare cu injectie pe gaz la presiune ridicata

Motoarele cu injectie pe gaz la presiune ridicata opereaza corespunzator procesului diesel in
ambele moduri, cu combustibil lichid si cu gaz. In sistemul pe gaz, sunt necesare o pacura pilot
(HFO etc.) (tipic 3 5 % din puterea termica totala) si o presiune inalta a gazului de aprox.
350 400 bar. Motorul poate opera la capacitate maxima cu ambii combustibili in ambele
moduri. Motoarele diesel cu gaz la presiune ridicata sunt disponibile pe piata cu puteri de pana
la aprox. 40 MW
th
sau 20 MW
e.






Gaz evacuat
Ulei fierbinte
pentru instalatia
de proces
Radiator
Radiator
Aer de incarcare
Manta de apa
Ulei lubrifiant
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 429
7.1.3.4 Co-generarea utilizand motoare pe gaz

O aplicatie cu recuperare de caldura pentru instalatiile combinate de energie electrica si termica
este de a genera abur la presiune joasa pentru scopuri industriale. Intervalul de presiune este de
obicei intre 2 si 16 bar, insa aburul la presiune mai mare si productia de aer destins poate fi
realizata cu ardere suplimentara si cazane alimentate suplimentar. Aburul la 8 bar e adecvat
pentru desalinizare si pentru dispozitivele de absorptie, timp in care un anumit proces industrial
poate necesita presiuni de abur mai ridicate. Raportul intre electricitate si consumul de caldura
depinde foarte mult de utilizarea instalatiei industriale respective. O instalatie tipica CHP
generand abur la 7-8 bar, are un grad de utilizare totala a combustibilului de aprox 60-70 %
cand se produce doar abur si pana la 90% cand se produce apa calda. Randamentul total depinde
de cantitatea de caldura a circuitului de apa pentru racirea motorului ce poate fi recuperata.
Sistemul de generare a aburului are un cazan suplimentar pe pacura sau gaz ce functioneaza
paralel cu cazanul pentru gazul evacuat de motor si este flexibil in aplicatiile in care sunt
necesare cantitati mari de presiune joasa a aburului. Caldura din gazul evacuat de motor poate fi
utilizata direct sau indirect (printr-un preincalzitor de aer LUVO) pentru uscarea aerului de
ardere preincalzit etc. sau scopuri dependente de cerintele de proces industriale.

A doua solutie pentru a mari capacitatea de generare a aburului este de a echipa cazanul de gaz
evacuat cu dispozitiv de ardere suplimentara. Pentru motoare pe gaz mai mari cu aprindere cu
scanteie, continutul de oxigen este de obicei intre 11 - 12 vol-% iar pentru motorul diesel de
presiune inalta, deseori este mai mare. Oxigenul poate fi utilizat la mentinerea aerului de
combustie pentru arderea suplimentara. Sistemul de asemenea poate genera abur la presiune
inalta si are un randament termic bun pentru combustibil aditional pentru arderea suplimentara.
Pana acum exista doar cateva motoare cu piston echipate cu ardere suplimentara, datorita
provocarilor date de combinarea flamei de combustie cu gaz evacuat de motor in stil pulsatoriu
si continutul de oxigen relativ redus din fluxul gazului de ardere [63, Wrtsil, 2000].

Un concept interesant de CHP este ciclul combinat de alimentare cu apa unde caldura cedata de
gazul evacuat din motor si de circuitele de racire este utilizata pentru cresterea eficientei
instalatiei existente de ex. a cazanului pe abur. Eficienta electrica a instalatiei cu motor pe gaz
poate fi ridicata prin echiparea instalatiei cu turbina pe abur. Turbinele pe abur utilizate cel mai
mult in asemenea aplicatie sunt turbine in condensare cu o singura treapta iar presiunea aburului
aplicata de obicei este intre 12 - 20 bar.


7.1.4 Cazane de ardere pe gaz si incalzitoare

Cazanele instalatiilor energetice cu funcionare pe gaz este similar cu cea a cazanelor
funcionnd pe pcur descris n Capitolul 6. Cand este proiectata doar pentru arderea de gaz,
camera de ardere este putin mai mica, insa in cele mai multe cazuri, cazanele sunt proiectate si
pentru arderea de combustibil lichid, pentru situatii de urgenta sau pentru arderea de proces.
Cldura de la combustibilul ars este utilizat pentru producerea de abur supranclzit, care se
destinde ntr-o turbin cu abur care acioneaz la rndul ei un generator. n scopul de a
eficientiza conversia energiei aburului n electricitate, cazanele moderne cu funcionare pe gaz
utilizeaz abur la parametrii supra-critici, ceea ce conduce la creterea eficienei instalaiei la
peste 48% pentru funcionarea n regim de condensare, iar utilizarea combustibilului indic 93%
la producerea combinat a energiei electrice i termice. Aplicarea supranclzirii duble i
creterea parametrilor supracritici ai aburului la 290 bar i 580
0
C pot atinge aceste randamente
inalte.

O alt utilizare a cazanelor cu funcionare pe gaz este cea de cazane auxiliare, care s realizeze
funciile de pornire, inclusiv posibilitile de pornire de la rece n diferite tipuri de centrale
termoelectrice. Cazanele auxiliare sunt de asemenea utilizate n cele mai multe centrale
energetice pentru nclzirea construciilor i echipamentelor n perioadele de oprire. Aceste
cazane sunt concepute s produc abur uor supranclzit i presiune relativ joas. Cazanele
mici nu sunt tratate n acest document.

Capitolul 7
430 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Exista multe instalatii cu cazane cu ardere pe gaz in procesele industriale si in sistemele de
termoficare. Majoritatea sunt instalatii de marime medie (adica de la 50 la 300 MW). Pentru
aceste niveluri de productie de caldura, constrangerile in crestere asupra emisiilor de SO
2
si
NO
X
duc la o utilizare mai mare a gazului natural. O mare parte dintre aceste cazane ar putea fi
de asemenea alimentate cu combustibil lichid in situatii de urgenta si pentru co-ardere.

Arztoarele cazanelor sunt n general aranjate pe mai multe nivele in pereii (ardere frontal sau
ardere opus) sau pe mai multe nivele aezate tangenial n cele 4 coluri ale cazanului. Sistemul
de ardere pentru cazanele pe gaz este similar cu cel aferent cazanelor pe crbune sau pcur.

Arztoarele de gaz sunt de asemenea utilizate n instalaii de nclzire de proces, care uneori se
refer la focare de proces sau nclzirea direct prin ardere. Acestea sunt uniti de transfer
termic concepute s nclzeasc produsele petroliere, chimice i alte lichide i gaze circulnd
prin evi. Lichidele sau gazele curg printr-o reea de evi amplasate n interiorul focarului sau al
nclzitorului. evile sunt nclzite direct de ctre flacra arztoarelor care utilizeaz
combustibili standard specifici cum ar fi combustibil lichid greu, combustibil lichid uor i gaz
natural, sau de ctre produsele colaterale din instalaiile de proces, acestea din urm putnd
varia foarte mult n compoziie. Combustibilii gazoi sunt utilizai n mod obinuit n cele mai
multe aplicaii de agent termic industrial n SUA. n Europa, gazele naturale sunt de obicei
utilizate alturi de combustibilii lichizi uori. n Asia i America de Sud este preferat n cea mai
mare parte combustibilul lichid greu, dei utilizarea combustibililor gazoi este n cretere. Mai
multe informaii detaliate legate de nclzitoarele cu funcionare pe combustibili lichizi i gazoi
sunt disponibile n Seciunea 6.1.4. i 6.1.10.2.

Combustibilii gazoi sunt utilizai ca suport sau combustibil de pornire pentru cazanele cu
funcionare pe huila, lignit sau combustibil lichid. Aceast tehnic de combustie este descris n
Capitolele 4 i 6.


7.1.5 Arderea n ciclu combinat

Astzi, aproape jumtate din noile capaciti de generare a energiei electrice comandate sunt
compuse din centrale electrice cu ciclu combinat. n cazul acestora, pentru generarea de
electricitate, se utilizeaz o turbin cu gaze -TG combinat cu o turbin cu abur - TA. Din
motive tehnice i de cost, cei mai practicabili combustibili pentru ciclu combinat cu turbinele cu
gaze (CCTG) sunt gazul natural i combustibilul lichid uor (acesta din urm drept combustibil
de rezerv). Figura 7.7 prezint un desen tridimensional al unei centrale electrice cu turbin cu
gaze n ciclu combinat construit n Finlanda.







Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 431

Figura 7.7: Turbina pe gaz in ciclu combinat
[96, Helsinki Energy, 2001]


La centralele electrice cu ciclu combinat, turbina cu gaze genereaz electricitate la un nivel de
eficien de 33-38%. Gazele arse la ieirea din turbin au o temperatura de 430-630
o
C,
depinznd de tipul de turbin i de condiiile ambientale. Aceste gaze fierbini sunt conduse ntr-
un generator de abur cu recuperare de cldur (cazan recuperator - CR) unde sunt utilizate
pentru generarea aburului, care apoi este destins ntr-o instalatie cu turbin cu abur, in principiu
similar instalatiei energetice de condensare. Marea atracie a instalaiilor de TG n ciclu
combinat const n rata sczut de cldur introdus i costurile reduse de investiie a acestora,
care fac ca TG n ciclu combinat s fie competitiv, n ciuda preului ridicat al gazului natural.
n ultimii de 20 ani, rata ratat caldurii intr-o instalaie de TG cu ciclu combinat a sczut de la 2,2
la 1,7 i n consecin eficiena a crescut de la 45% la 58%. Turbinele cu gaz nregistreaz i n
zilele noastre o dezvoltare rapid i n consecin se estimeaz c n viitorul apropiat, n cazul
TG n ciclu combinat, va fi posibil o reducere a ratei cldurii introduse sub 1,67 (eficiena peste
60%). n centralele existente echipate cu ciclu combinat, aproximativ 2/3 din puterea produs
este furnizat de turbina pe gaz TG i restul de 1/3 de turbina pe abur TA. Totui, recentele
experiene de dare exploatare evideniaz c exist dificulti n atingerea nivelelor foarte mari
de eficien estimate.

Deoarece n camera de ardere a turbinii de gaz se consum mai puin de 1/3 din cantitatea de
oxigen din aerul de ardere, arderea suplimentar de combustibil la ieirea gazelor arse din
turbine de gaz este posibil. n centralele moderne echipate cu CCTG, aceasta a condus la o
mica cretere n ce privete rata de utilizare a cldurii pentru generarea de energie. Totui, n
coogenerarea industrial, este frecvent utilizat, ca mijloc de control a cazanelor de abur
recuperatoare, generarea aburului independent de energia produs de TG. n aplicaiile legate de
coogenerare, utilizarea arderii suplimentare mbuntete de asemenea eficiena global de
producere a energiei electrice i termice.

Putere generator electric
Aer de ardere
Putere generator
electric
Alimentare
cu gaz
Rezervor
alimentare apa
Cazan recuperator
Cilindru de presiune inalta
Cilindru presiune
redusa
Putere generator
electric
Abur presiune
inalta
Abur presiune
joasa
Turbina pe aburi
Schimbator
agent termic
zonal
Retur apa racire
Agent termic
intrare
Agent termic
iesire
Cos
Al doilea cazan
recuperator nu este
aratat aici
Statie de pompare
pentru apa de
termoficare
Catre reteaua de termoficare
Pompe
Capitolul 7
432 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Deoarece att gazul natural ct i pacura cu continut redus de sulf sunt combustibili foarte curai
i permit practic realizarea unei arderi complete, n camera de combustie a turbinei pe gaz la
instalaiile CCTG nu exist probleme cu cenua, nearsele sau SO
2
. Singura problem este NOx-
ul, care n cazul centralelor moderne este controlat prin utilizarea arztoarelor cu NOx redus i
uneori a reducerii catalitice selective care se adug suplimentar la cazanele recuperatoare
HRSG. La arztoarele vechi, NO
x
-ul poate fi controlat prin injectarea de ap sau abur n
arztoare, dar aceasta se realizeaz cu un consum de cldur.
Turbinele cu gaze sunt inerent foarte zgomotoase, de aceea ele sunt amplasate n incinte
prevzute cu atenuatoare de zgomot, i sunt prevzute cu amortizoare integrate la intrarea
aerului i respectiv la ieirea gazelor arse din acestea.


Figura 7.8: Instalatie energetica combinata cu turbina de gaz recent construita in Belgia


sectorul de producere a energiei electrice se pot distinge numeroase configuraii de procedee cu
TG, n scopul utilizrii energiei coninute n gazele arse evacuate de acestea:

ciclu combinat fr ardere suplimentar (HRSG)
ciclu de varf (camera pentru aerul de ardere).


7.1.5.1 Ciclu combinat fara si cu ardere suplimentara (HRSG)

n cadrul acestui proces, combustibilul este introdus exclusiv n camera de combustie a TG i nu
are loc nici o ardere adiional n cazanul de abur recuperator. Aburul generat de cazanul de
abur recuperator pe baza energiei termice a gazelor arse evacuate din turbin este utilizat mai
departe la producerea energiei electrice prin intermediul unei turbine acionate cu abur. Acest tip
de ciclu combinat cu TG atinge o eficien n jurul valorii de 58,5%. Combustibilul utilizat n
general este gazul natural sau pacura cu continut scazut de sulf, dar este posibil de asemenea
utilizarea crbunelui, prin intermediul unei instalaii de gazeificare, care poate fi instalata inainte
de turbina pe gaz (vezi Capitolul. 4). Un desen schematic a unei tehnologii cu ciclu combinat,
fr ardere suplimentar este prezentat n figura 7.9.

Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 433

Figura 7.9: Schema unei centrale energetice cu ciclu combinat cu un cazan de abur recuperator
(HRSG)
[32, Rentz, et al., 1999]


n cele mai multe cazuri, n instalaiile construite etapizat, este aplicat o configuraie cu mai
muli arbori, n care TG sunt instalate i opereaz nainte de operarea ciclului cu abur i unde
exist intenia de a opera turbina de gaz (TG) independent de sistemul de abur. Sistemele de
ciclu combinat cu mai muli arbori au unul sau mai multe TG i generatoare aferente, i
cazanele recuperatoare care alimenteaz cu abur prin intermediul unei bare comune o unitate
separat de turbin cu abur i generatorul aferent.

Sistemele de by-pass a gazelor arse evacuate, care sunt aplicate n sistemele de ciclu combinat
cu mai muli arbori, pentru a permite porniri i opriri rapide, i flexibilitate n operare, nu sunt
necesare n cazul sistemelor cu un singur arbore sau n cazul sistemelor cu mai muli arbori cu o
singura TG i o singur TA.

Cazanele recuperatoare HRSGs sunt n general schimbtoare de cldur de tip convectiv,
prevzute cu evi subiri, care schimb cldura de la gazele arse evacuate din TG la apa/aburul
din circuitul ap-abur. n cazanele recuperatoare, gazele arse evacuate din TG sunt rcite ct mai
mult, n scopul obinerii unei eficiene ridicate. Temperatura este limitat de riscul coroziunii
cauzate de posibila condensare a produselor de acizi (acid sulfuric) din gazele arse. Temperatura
de evacuare de 100
0
C este considerat normal.

Cazanele recuperatoare HRSGs sunt construite n configuraii orizontale (cu sistem de
vaporizare cu circulaie natural) i verticale (cu sistem de vaporizare cu circulaie forat).
Alegerea depinde de spaiul disponibil i/sau de cerinele clientului. Ambele tipuri de
configuraii sunt larg utilizate.


Ciclu combinat cu ardere suplimentara (ciclu superior)

ntr-un ciclu de vrf - CCAS, cldura gazelor arse evacuate de TG este utilizat ca aer de ardere
ntr-o central electric convenional cu cazane care funcioneaz pe crbune sau gaze. Sunt
posibile numeroase opiuni de integrare a acestui ciclu cu o central electric convenional. Cu
toate c aceast integrare este fezabil pentru proiectele noi, ciclurile de vrf au fost aplicate n
trecut n mod uzual ca o opiune de cretere a puterii pentru mbuntirea eficienei instalaiilor
existente.( vezi exemplul 6.2.3.1. n capitolul 6) sau/i pentru creterea capacitii de alimentare
cu energie termic a instalaiilor care funcioneaz n coogenerare. Se utilizeaz tipuri de cicluri
combinate de vrf cu TG n aplicaii cu puteri instalate de 765 MWe (1600 MWth), i acestea
Compresor
Aer
Pacura gazificata
Turbina
Turbina pe
aburi
Generator cu
abur cu caldura
recuperata fara
ardere
Cos
Condensator
Pompe apa
alimentare
Capitolul 7
434 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
pot atinge eficiene semnificative de pana 48%. Un desen schematic al acestei tehnologii este
prezentat n Figura 7.10.



Figura 7.10: Schema unei centrale energetice cu ciclu combinat de vrf
[32, Rentz, et al., 1999]

ntr-un ciclu de varf (combinat cu ardere suplimentar), prenclzitoarele de aer care nclzesc
aerul de ardere nu sunt necesare i pot fi deci dezafectate. Se va selecta o TG care s aib
aproximativ acelai debit de gaze arse evacuate cu debitul de aer de ardere al cazanului. Datorit
coninutului redus de oxigen n gaze arse la ieirea din TG (n comparaie cu aerul de combustie
normal) n cazanul existent se poate arde mai puin combustibil. Aceasta are ca rezultat o
temperatur medie mai sczut n cazan i n consecin o producie de abur a cazanului mai
redus. Temperatura gazelor arse la ieirea din zona de radiaie a cazanului va fi aproximativ
aceeai cu cea din soluia existent. Din acest motiv va rezulta un exces de cldur pe partea de
temperaturi joase. Pentru a utiliza acest exces de cldur se va instala n cazan un economizor
de nalt presiune i un economizor de joas presiune. n aceste economizoare (paralele la
sistemul existent de prenclzire a apei de alimentare), parte din ap de alimentare va fi
prenclzit i prin aceasta cantitatea de abur extras din turbin pentru nclzirea apei de
alimentare va scdea.

Poate fi creat de asemenea un proces de ardere n dou trepte, prin utilizarea gazelor arse
evacuate de TG n cazanul existent, ceea ce conduce la o considerabil reducere a emisiilor de
NOx. Intr-unul din cazuri, de exemplu, n Olanda a fost obinut o reducere a emisiilor de NOx
de 50%.

Capacitatea electric a TG este de 20-25% din capacitatea total a centralei electrice.


Ciclu superior cu incalzirea apei de alimentare

Configuraia procesului este o combinaie a celor 2 cicluri menionate anterior. Configuraia
procesului este o combinaie a celor 2 cicluri menionate anterior. Aici parte din condensat i din
apa de alimentare este prenclzit n cazanul recuperator (CR). Cazanul recuperator aferent TG
este legat la TA i prin aceasta la generatorul acesteia, dar numai pe partea de ap/abur; din
aceast cauz nu are loc o substituire a aerului de ardere de ctre gazele arse evacuate de TG sau
Compresor
Pacura gazificata
Turbina
Turbina pe
aburi
Input combustibil
Generator
abur
Cos
Pompa apa
alimentare
Aer
Condensator
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 435
de motorul cu piston. Motoarele cu piston sunt potrivite pentru preincalzirea apei de alimentare
la presiune joasa.

Prin utilizarea prenclzirii apei de alimentare, gazele arse evacuate din TG sunt rcite n
schimbtoarele de cldur pentru prenclzirea apei de alimentare. n general se instaleaz cte 2
schimbtoare de cldur (nseriate) att pe parte de ap de alimentare de joas presiune i ct i
pe parte de nalt presiune. Schimbtoarele de cldur menionate se monteaz n paralel cu
prenclzitoarele de ap de alimentare existente.
Cldura extras din TA poate fi astfel eliminat sau redus, ceea ce are ca efect creterea puterii
electrice produs de turbin. Aceasta implic faptul c, cldura coninut n gazele arse evacuate
din TG contribuie n ntregime la puterea electric generat de TA i eficientizeaz unitatea. Se
consider c cea mai bun soluie din punct de vedere a nclzirii apei de alimentare se va obine
utiliznd o TG cu nalt eficien i cu o capacitate termic suficient s asigure prenclzirea
complet (total) a apei de alimentare din ciclul de baz.

Creterea produciei de energie electric, este totui limitat de capacitatea de curgere a TA i de
rata de putere a generatorului. Marirea eficientei cu aceasta optiune este aproximativ 2-5%
dependenta de motorul de propulsare si de capacitatea existenta a turbinei pe abur.

O comparare a capacitii sistemului de prenclzire a unitii cu cldura disponibil n gazele
arse evacuate din TG evideniaz numrul de motoare industriale necesare si in final cresterea
capacitatii termice.

Flexibilitatea crescut (putere electric raportat la producia de energie termic) este un avantaj
important ctigat prin modificrile descrise. Instalaia de abur poate funciona independent de
motorul principal. Totui flexibilitatea este limitat de debitul maxim admis prin partea de joas
presiune a turbinei cu abur.

Deoarece un ciclu de vrf cu nclzirea apei de alimentare nu afecteaz procesul de combustie a
cazanului, emisiile cazanului nu sunt afectate de asemenea. Emisia total este influenat de
contribuia gazelor arse evacuate de motorul principal al TG.


7.1.6 Co-generarea (CHP)

Numai 40-60% din energia combustibilului (msurat ca putere calorific inferioar) poate fi
convertit n energie electric n cadrul unei centrale care produce numai energie electric.
Restul este pierdut cu cldur rezidual de joas temperatur n aer, n ap sau n ambele.
Deoarece n acelai timp exist necesitatea unor cantiti importante de cldur la consumatorii
finali, pentru nclzirea spaiilor i n multe procese industriale s-a ivit ntrebarea cum poate fi
fcut util cldura irosit (neutilizat) de centralele electrice n condensaie. Din punct de
vedere termodinamic, rspunsul la aceast ntrebare este destul de simplu. Ridicarea
temperaturii cldurii risipite la nivelele utile necesare, exemplu 70-120
0
C pentru nclzirea
spaiilor i 120-200
0
C pentru procesele industriale. Oricum aceasta se ntmpl la acelai cost de
producere a energiei electrice.

Cogenerarea este un mijloc de a mbunti eficiena energetic prin influenarea structurii
sistemului de alimentare cu energie. n fiecare caz, coogenerarea poate salva/economisi
combustibil, n comparaie cu producerea separat de electricitate i energie termic din
combustibilii fosili. Dac cererea de cldur (de energie termic) local este destul de mare i
instalaia de coogenerare este corespunztor destul de mare, coogenerarea poate de asemenea s
salveze bani. Tehnic, toate centralele electrice pot fi modificate pentru funcionarea n
coogenerare. Oportunitatea de a aplica (implementa) o TG n instalaia de coogenerare este
parial legat de costurile de investiie relativ sczute i de eficiena ridicat a ciclului, pe care le
ofer TG.

Cldura gazelor arse evacuate de TG este utilizat pentru producerea de abur n cazane
recuperatoare (numite de asemenea cazane de cldur rezidual). Aburul poate fi folosit n
Capitolul 7
436 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
ntregime pentru producerea energiei electrice, ca n cazul ciclului combinat, sau poate fi parial
extras (sau uneori n totalitate) i utilizat ca abur de alimentare a consumatorilor care-l pot
utiliza n procesele lor sau n alte scopuri, cum ar fi termoficarea urban sau desalinizarea apei
marine.

Exist numeroase configuraii posibile n ce privete evidenierea necesitilor specifice ale unei
instalaii. n funcie de cererea de energie termic i energie electric, cele mai comune sunt:

TG cu cazane recuperatoare i cu livrarea ntregii cantiti de abur consumatorilor de abur
TG cu cazane recuperatoare i turbine n contrapresiune i furnizarea ntregii cantiti de
cldur produs ctre consumatorii de abur
TG cu cazane recuperatoare i cu extragere de abur pentru consumatori i/sau utilizarea
aburului extras pentru alte scopuri de nclzire i condensarea aburului sub vid. Aceast
concepie d n mod uzual mai mult flexibilitate n ce privete rata de energie
electric/energie termic
Ciclurile cu gaz cu injecie de abur, n care aburul este de asemenea produs de cldura
evacuat, dar este parial injectat n TG. Aceast soluie este utilizat n primul rnd la TG
aeroderivaie, fr aplicarea (prevederea) unei turbine cu abur. Aceste cicluri sunt n
principal utilizate n aplicaiile de coogenerare cu cerere intermitent de abur de proces.

Un parametru important a unei centrale electrice n coogenerare este raportul energie electric
produs/energie termic produs. n mod evident, deoarece energia electric este din punct de
vedere economic de la dou la patru ori mai valoroas dect energia termic, este preferabil s
existe un raport energie electric/energie termic ct mai mare posibil n combinaie cu o rat
total de energie termic sczut. Aici legale fizicii impun limitele lor. Aa cum s-a explicat
anterior, nivelul mai ridicat de temperatur a cldurii recuperate, mai puin energie electric i
mai mult energie termic este ctigat din procese. Din acest punct de vedere, ciclul combinat
(CCTG) este de departe mai favorabil dect procesele de abur convenionale. n cazul unui ciclu
combinat cu TG n condensaie, 2/3 din puterea electric este produs de TG iar pierderile
relative de putere produs n coogenerare au loc numai legat de TA, care produce restul de 1/3
din energia electric. Raportul energie electric/energie termic produs de CCTG la ncrcare
nominal poate fi de 1,1 n aplicaiile de termoficare urban i 0,9 n industria de celuloz i
hrtie, pe cnd coogenerarea numai pe abur are valorile 0,6 i respectiv 0,3. Cifrele medii anuale
sunt tipic mai mici, datorit, printre altele, a operrii la sarcini pariale i ciclurilor de
pornire/oprire.

Pentru ca aceasta cogenerare sa fie de succes pe piata, sunt necesari parametrii determinanti
precum pretul si cererea ridicata de electricitate si o cerere suficient de mare de caldura la nivel
local. In cazul necesarului minim de electricitate si caldura marimea instalatiei poate determina
o ramanere in afara competivitatii economice.


Rata de
caldura la
generare
electrica (1)
Raportul
electricitat
e caldura
(2)
Rata totala de
caldura in
sistem
cogenerare (3)
Rata de caldura
separata a
sistemului;
carbune (4)
Rata separate
de caldura a
sistemului;
CCGT (5)
Instalaie convenional pe
crbune n condensaie
2.3
CCTG n condensaie 1.8
Coogenerare industrial
convenional (6)
5.0 0.28 1.1 1.36 1.25
Coogenerare industrial cu
CCTG
2.4 0.9 1.15 1.67 1.43
Coogenerare convenional
pentru termoficare urban
2.9 0.6 1.1 1.55 1.36
Coogenerare cu CCTG
pentru termoficare urban
2.1 1.1 1.1 1.73 1.47
Cazane cu generare
singular de cldur pe
1.1
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 437
crbune
Cazane cu generare
singular de cldur pe
combustibil lichid greu
1.1
Cazane cu generare
singular de cldur pe gaz
1.07
Nota:
1) Cldura introdus/Energia electric net produs
2) Energia electric net produs/Energia termic net produs
3) Cldura introdus/(Energia electric net produs+ Energia termic net produs)
4) Rata combinat de cldur pentru producerea separat n centrale electrice n condensaie pe crbune i cazanele
care produc numai energie termic (rata de consum de cldur = 1,1), a acelorai cantiti de energie electric i
termic ca n cazul coogenerrii. A se compare cu rata de consum de cldur indicat n rndul (3)
5) Rata combinat de cldur pentru producerea separat n centrale electrice n condensaie cu CCTG i cazanele
care produc numai energie termic (rata de consum de cldur = 1,1), a acelorai cantiti de energie electric i
termic ca n cazul coogenerrii. A se compare cu rata de consum de cldur indicat n rndul (3)
6) Aburul viu 80 bar, 480
o
C, contrapresiune 4 bar
Toate cifrele fac referire la funcionarea la sarcin nominal maxima.
Tabelul 7.1: Compararea indicative cogenerarea cu generare separate de electricitate si caldura
[59, Finnish LCP WG, 2000]

In Tabelul 7.1, gradele totale de caldura ale sistemului (cele trei coloane din dreapta) sunt
comparabile in fiecare rand. Ele spun cat de mult combustibil e necesar intr-un sistem de co-
generare si intr-un sistem separat cu aceeasi productie de energie termica si electrica, insa cu
generare de caldura si electricitate separata. Se poate vedea ca in fiecare caz, sistemul separat
conventional sau bazat pe CCGT consuma clar mai mult combustibil decat sistemul de
cogenerare, la aceeasi productie de energie electrica.
Cnd baza comparaiei o constituie centrala electric convenional n condensaie, reducerea
consumului prin coogenerare este de cca. 20% n cazul coogenerrii convenionale industriale i
de cca. 57% pentru termoficare urban n regim de coogenerare cu CCTG. Dac CCTG n
condensare este presupus pentru generarea separat a energiei electrice, reducerea de consum
este mai mic, 12% i respectiv 34%. Aceste cifre au fost prezentate pentru a da o idee
general a economiei de combustibil care se face prin coogenerare; cifrele reale depinznd
ntotdeauna de specificul fiecrui proiect i de sistemul de alimentare cu energie din care face
parte.

Pentru ca coogenerarea s concureze cu succes pe pia, sunt necesare un pre ridicat la
electricitate i o cerere local de energie termic suficient de mare. Pentru o cerere mai mic de
energie termic, mrimea instalaiei rmne sub limitele economice ale competitivitii.
Necesitile mari de energie termic industrial exist de obicei n industria celulozei i hrtiei,
n rafinrii i n industria chimic i unele cazuri n industriile alimentar i textil. Vezi de
asemenea sectiunea 7.1.3.4 co-generarea cu utilizarea motoarelor pe gaz pentru informatii
asupra motorului cu piston.

Ciclul Cheng
In ciclul Cheng, caldura gazelor evacuate de turbine pe gaz este utilizata pentru generarea de
abur la un nivel de presiune, care este injectat complet intr-o turbine pe gaz. In practica, ciclul
Cheng este aplicat in unitatile de generare combinata de caldura si electricitate (CHP) oferind in
mod normal abur utilizatorilor, cu un necesar de agent termic variat. In situatiile in care nu se
solicita caldura sau se solicita doar putina caldura, aburul generat poate fi utilizat la producerea
de energie electrica. Se poate mentiona ca apa de proces este necesara pentru generarea de
aburi, care trebuie sa fie considerati ca o pierdere totala datorita ratei de evacuare a lor catre aer
impreuna cu gazul evacuat. Randamentul creste cu reducerea gradului de compresie. Este
calculata eficienta turbinei mai mare de 50% la temperatura de intrare in turbina de 1200 C [58,
Eurelectric, 2001].





Capitolul 7
438 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
7.1.7 Controlul emisiilor n aer provenite de la turbinele cu gaze i
ciclurile combinate

7.1.7.1 Reducera emisiilor de pulberi

Pulberea combustibil coninut n gazul natural este ndeprtat dac este necesar, la locul de
extracie. Emisiile de pulbere sau particule materiale din TG care ard gaz natural nu sunt o
preocupare din punct de vedere al mediului n condiii naturale de operare i n condiii de
ardere controlat.

Alte gaze, cum ar fi produsele colaterale ale instalaiilor chimice, pot conine pulberi. Aceste
gaze, necesit impunerea unor valori limit de emisie diferite n comparaie cu gazul natural i
dac aceste limite nu pot fi asigurate, trebuie arse n centrale electrice dotate cu msuri primare
i secundare n scopul reducerii emisiilor de pulberi.


7.1.7.2 Reducerea emisiilor de SO
2


Sulful combustibil din gazul natural sub forma de H
2
S este ndeprtat la locul de extracie. Prin
aceasta se asigur calitatea combustibilului care corespunde n mod direct valorilor limit de
emisie pentru toate aplicaiile. Alte gaze, ca de exemplu produsele colaterale din industria
chimic, pot conine sulf. Aceste gaze necesit impunerea unor valori limit de emisie diferite
fa de gazul natural, i dac aceste limite nu pot fi atinse ele trebuie arse n centrale electrice
echipate cu tehnologie de desulfurare a gazelor arse.


7.1.7.3 Reducerea emisiilor de NO
x


Injecia de ap sau abur

De cnd combustorii uscai cu NOx redus au atins un stadiu de dezvoltare acceptabil, n Europa
a nceput s fie utilizat injecia ap/abur, ns numai la scar redus, ca msur de reducere
NOx. Totui, pentru instalaiile existente, este cea mai uoar tehnologie aplicabil i poate fi
implementat n combinaie cu alte msuri de reducere a NOx. n Canada aproape jumtate din
TG cu control NOx sunt echipate cu injecie ap/abur.

Injecia ap/abur poate fi practicat att prin injectarea unui amestec de combustibil cu ap sau
abur, ct i prin injectarea apei sau aburului prin duze (orificii) direct n camera de ardere.
Evaporarea sau supranclzirea aburului necesit consum de energie termic, energie care nu se
va mai regsi n cldura flcrii. De aceea temperatura flcrii se va reduce i prin aceasta se
reduce procesul de formare a NOx. Aa cum se poate vedea din fig. 7.11. rata de reducere a
emisiilor depinde puternic de cantitatea de ap sau abur consumat. n scopul de a atinge o
valoare ridicat a ratei de reducere sunt necesare cantiti mari de ap sau abur, uneori cantitatea
de ap sau abur mai mare dect cantitatea de combustibil ars. O rat mai nalt de reducere a
emisiilor se poate obine prin utilizarea apei n comparaie cu utilizarea aburului (pentru un
raport dat ap sau abur pe combustibil), aceasta putnd fi explicat prin faptul c pentru
evaporarea apei este necesar mai mult energie (practic, pentru atingerea aceluiai nivel de
reducere a emisiilor de NOx este necesar de 2 ori mai mult abur dect ap). Injecia de ap este
cel mai des utilizat cnd aburul nu este disponibil, ca de exemplu n aplicaiile cu un singur
ciclu i n compresia n conducte, pe cnd injecia de abur este preferat de obicei n cazul
gazului natural ars n ciclu combinat, unde aburul este disponibil cu uurin de la sistemul de
recuperare a cldurii.

Aburul sau apa injectate n TG trebuie s fie de o puritate nalt, ceea ce necesit utilizarea unei
instalaii de tratament a apei de nalt calitate, care n schimb poate crea necesitatea de evacuare
a lichidului rezidual. n plus, aburul sau apa trebuie injectate la presiune nalt, uzual la 20 bar
sau mai mult. Utilizarea injeciei de ap sau abur pot de asemenea conduce la reducerea duratei
de via previzonat a TG.
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 439

Pot fi atinse rate de reducere a emisiilor ntre 60 i 80%, dar fr limitarea CO. Dac se
controleaz valorile limit de emisie pentru CO, pot fi atinse rate de reducere de 40-60%.
Raportul de ap sau abur pe debitul de combustibil depinde de tipul TG (din punct de vedere al
flcrii) i variaz ntre 1 i 1,2. Emisiile de NOx pot fi reduse la aproximativ 80-120 mg/Nm
3

(la 15% oxigen). Ratele de reducere prin injecia de abur sau ap sunt prezentate n Figura 7.11.

Injecia de ap sau abur are influen asupra parametrilor generali ai TG, cum ar fi puterea
produs, eficiena i debitul evacuat. De exemplu; prin injecia de ap/abur eficiena TG se
reduce i la raporturi nalte ap/combustibil pot fi observate probleme de stabilitate a flcrii
[32, Rentz, et al., 1999].

Costurile investiiei de reabilitare a TG cu injecie de ap sau abur variaz ntr-un domeniu larg.
Ele sunt n principal influenate de aparatele utilizate pentru purificarea (condiionarea) apei i
pentru injecia acesteia. Injecia ap/abur genereaz i costuri de exploatare suplimentare
datorit creterii consumului de combustibil.



Figura 7.11: reducerea NO
X
prin injectarea cu apa sau abur
[32, Rentz, et al., 1999]


Unele inconveniente majore ale acestor tehnici de reducere a NOx constau n creterea
emisiilor de CO i hidrocarburi, reducerea eficienei instalaiei i creterea consumului de
combustibil. Injecia de abur conduce la o mai mare pierdere de eficien comparativ cu injecia
de ap (3-4 % pentru injecia de ap). i mai mult, injecia direct de ap sau abur, conduce la
un stres mai ridicat al materialului (datorit ocului de temperatur, pe suprafaa materialului pot
aprea mici fisuri) dect n cazul injeciei amestecului de combustibil cu ap sau abur. n
consecin a doua alternativ este de preferat. [32, Rentz, et al., 1999].

Nivelele de emisie pot varia semnificativ, funcie de ncrcarea turbinei. n multe instalaii
aburul poate fi produs numai la ncrcri termice mari, ceea ce nseamn c emisiile vor putea fi
reduse numai dup ce aceste nivele de sarcin vor fi atinse. Acest impediment face ca utilizarea
R
a
p
o
r
t

a
b
u
r
/
a
p
a

l
a

c
o
m
b
u
s
t
i
b
i
l


R
a
p
o
r
t

a
b
u
r
/
a
p
a

l
a

c
o
m
b
u
s
t
i
b
i
l


Rata reducere
Injectie aburi
Injectie apa
Injectie aburi
Injectie apa
Rata reducere
Pacura usoara
Gaz natural
Capitolul 7
440 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
injeciei de abur s aib o utilizare redus n cazul TG care funcioneaz cu frecvente schimbri
de sarcin. Din punct de vedere financiar, o reabilitare (retehnologizare) cu sistem de injecie
pentru o TG de 140 MWe cost n jur de 1,7 milioane EUR.

Injectarea apei sau a aburului pentru a reduce NO
X
poate fi realizata cu o anumita limita. Daca
fluxul de abur injectat in arzatorul combustibilului este prea mare (de obicei furnizorul turbinei
de gaz limiteaaza rata de curgere a aburului/ rata de curgere a combustibilului gazos = 1.2),
efectele asupra compresorului sunt relevante. Cantitatea de abur (sau apa) poate fi de asemenea
responsabila pentru problemele din camera de ardere (arzatoare, coloanele de curgere, cuzinetii,
piesele tranzitate) cu efect in special asupra duratei de viata si riscurilor de defectare in
sectiunea ulterioara turbinei. Suplimentar, cresterea concentratiei apei in fluxul evacuat din
camera de ardere pana in sectiunea turbinei are impact asupra integritatii paletelor si duzelor. De
fapt, coeficientul schimbului de caldura de la fluxul evacuat pana la suprafata duzelor sau
paletelor este proportional cu concentratia apei. Astfel ca daca turbina pe gaz merge cu o
cantitate mare de abur pentru a controla NO
X
, poate apare o defectiune mecanica si o reducere a
eficientei, crescand costurile de mentenanta si riscul de avariere.

Apa sau aburul de injectie necesita prepararea apei utilizata in process. Pe amplasamentele unde
apa sau aburul nu se utilizeaza pentru alte cerinte, costurile de investitie si operationale sunt
mari. In acest caz in care statiile de compresie a gazului cu o marime a capacitatii intre 20 si
250 MW putere termica, cu conditii schimbatoare de operare si cu ore reduse de functionare pe
an se afla pe amplasamente indepartate, costurile totale sunt mari. Si mai mult, pentru
turbinele existente de gaz, conversia sistemului de ardere al turbinei pe gaz in sistem cu injectie
pe apa sau abur necesita o multitudine de schimbari in constructia si in aspectul turbinei pe gaz.
Aceasta tehnologie nu este adecvata pentru sistemul de transmisie al gazului in Europa.


Tehnologii uscate cu NO
x
redus

n prezent procedeul cu combustori uscai cu NO
x
redus se aplic pentru TG mari, i pare s fi
nceput s fie larg rspndit n micile instalaii. (exemplu TG cu capaciti chiar mai mici de 20
MWe). Tehnologia uscat cu NO
x
redus a fost recent aplicat de asemenea la TG care opereaz
pe platformele marine (vezi de asemenea sectiunile 7.1.12 si 7.5.5).

Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 441

Figura 7.12: Schema camerei de ardere a DLN


Caracteristica de baz a combustibililor uscai cu Nox redus (vezi fig. 7.12.) este aceea c
amestecul aerului cu combustibilul i arderea au loc n 2 etape succesive. Prin amestecarea
aerului cu combustibilul nainte de ardere se asigur o distribuie omogen a temperaturii i o
temperatur mai redus a flcrii, rezultnd n emisii mai reduse de NOx. n prezent
combustoarele uscate cu NOx redus reprezint o tehnologie bine stabilit, n special pentru TG
pe gaz natural. Se impune dezvoltarea n continuare a tehnologiei pentru TG care funcioneaz
pe produse petroliere, deoarece n operarea acestor turbine nu numai c trebuie asigurat
preamestecul aer combustibil nainte de ardere dar mai trebuie asigurat i evaporarea
(vaporizarea) combustibilului lichid. Lund n considerare c mrimea particulei are o influen
direct asupra vitezei de vaporizare, cercetarea curent este concentrat n dezvoltarea unor
sisteme de pulverizare mult mai eficiente. La o central electric suedez cu TG au fost utilizate
arztoare cu preamestec pe combustibil lichid uor, prin aceasta atingndu-se o considerabil
reducere de NO
x
, dar valorile obinute nu sunt la fel de coborte ca n cazul utilizrii gazului
natural. Sistemele DLN pentru GT (TG turbine pe gaz) alimentate cu doi combustibili se afla
de asemenea in dezvoltare. S-a inteles de la un producator ca asemenea sisteme DLN alimentate
cu doi combustibili sunt disponibile si au fost testate.

Sistemele de ardere cu NO
x
redus uscat, sunt foarte eficace i sigure. Astzi aproape toate TG de
uz industrial sunt echipate cu sisteme cu Nox redus uscat. Costul retehnologizrii unui arztor
cu NO
x
redus uscat este de 2 milioane EUR pentru o TG de 140 MWe. Datorit naltei eficiene
noile arztoare sunt foarte economice n operare n special datorit faptului c nu exist pierderi
mari de energie prin pierderile de combustibil nears sau prin formarea hidrocarburilor etc.
Costurile de investitie sunt aprox. cu 15% mai mari iar costurile de intretinere sunt aproximativ
cu 40% mai mari decat la turbinele pe gaz non DLE. Arderea cu NO
X
redus este specifica
modelului, adica fiecare fabricant isi dezvolta tehnologia pentru fiecare model unde exista
Aer de
racire
Arzator
Camera de ardere
Segment perete
Capitolul 7
442 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
suficienta cerere pentru a justifica cercetarea necesara pentru dezvoltare. Pentru modele mai
vechi sau modele cu o cerere scazuta a tehnologiei, se poate ca sistemul sa nu fie disponibil. De
asemenea, versiunile mai vechi ale tehnologiei pot avea niveluri usor ridicate de NO
X
fata de
versiunile dezvoltate recent.


Reducerea catalitic selectiv (SCR)

n prezent multe TG utilizeaz numai msuri primare de reducere a emisiilor de NO
x
, dar n ri
ca Austria, Japonia, Olanda i USA, la unele TG au fost instalate sisteme de reducere catalitic
selectiv. Se estimeaz c aproximativ 300 de TG din toat lumea sunt echipate cu sisteme de
reducere catalitic selectiv. n viitor i n Danemarca i Italia sunt prevzute aplicaii de TG cu
sisteme de reducere catalitic selectiv (32, Rentz, 1999). Figura 7.13. i Figura 7.14.
demonstreaz modul n care sunt aplicai catalizatorii n reducerea catalitic selectiv, n
conceptul turbinelor cu gaze cu funcionare n ciclu combinat, n primul caz ntr-un cazan
recuperator de tip orizontal i n al doilea caz ntr-o instalaie cu curgere vertical [161, Joisten,
et al., ].
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 443


Figura 7.13: constructie HRSG si instalatie SCR
[161, Joisten, et al., ]



Figura 7.14: instaltie SCR cu flux vertical
[161, Joisten, et al., ]







injectie
Cos Tambur
Presiune
joasa LP
Tambur
Presiune
inalta HP
Catalizator Supra-incalzitor
Tambur Tambur
Rezervor apa proces
Pre-incalzitor
Catalizator
Pre-incalzitor
Injectie
Supra-incalzitor
Supra-incalzitor
Capitolul 7
444 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Costul sistemelor de control NO
x
aferente turbinelor cu gaze. Comparaie la nivelul anilor
1993 i 1999

1993 1999
Tehnologia de
control NO
x

Puterea
turbinei
(MW)
Reducerea
de emisii
(ppm)
USD/tona USD
centi/kWh
USD/tona USD
centi/kWh
Injecia ap/abur 4 5 necontr. 42 1750 2100 0.47 0.50 1500 1900 0.39 0.43
Camer de
combustie uscat
cu NO
x
redus DLN
4 5 necontr. 42 820 1050 0.16 0.19 n.a.
2
n.a.
Camer de
combustie uscat
cu NO
x
redus DLN
4 5 necontr. 25 n.a.
2
n.a. 270 300 0.006 0.09
Ardere catalitic.
1
4 5 necontr. 3 n.a. n.a. 1000 0.32
Reducere catalitic
selectiv de joas
temperatur. SCR
4 5 42 9 n.a. n.a. 5900 1.06
Reducere catalitic
selectiv
convenional SCR
4 5 42 9 9500 10900 0.80 0.93 6300 0.47
Reducere catalitic
selectiv de nalt
temperatur
4 5 42 9 9500 10900 0.80 0.93 7100 0.53
SCONO
x
4 5 25 2 n.a. n.a. 16300 0.85

Injecie ap / abur 20 25 necontr. 42 980 1100 0.24 0.27 980 0.24
Camer de
combustie uscat
cu NO
x
redus DLN
20 25 necontr. 25 530 1050 0.16 0.19 210 0.12
Combustie
catalitic.
1

20 25 necontr. 3 n.a.
2
n.a. 690 0.22
Reducere catalitic
selectiv de joas
temperatur
20 25 42 9 n.a. n.a. 2200 0.43
Reducere catalitic
selectiv
convenional
20 25 42 9 3800 10400 0.30 0.31 3500 0.20
Reducere catalitic
selectiv de nalt
temperatur
20 25 42 9 3800 10400 0.30 0.31 3800 0.22
SCONOX 20 25 25 2 n.a. n.a. 11500
3
0.46

Injecie ap / abur 160 necontr. 42 480 0.15 480
4
0.15
Camer de
combustie uscat
cu NO
x
redus DLN
170 necontr. 25 n.a.
2
n.a. 124 0.05
Camer de
combustie uscat
cu NO
x
redus DLN
170 necontr. 9 n.a. n.a. 120 0.055
Combustie catalitic.
1

170 necontr. 3 n.a. n.a. 371 0.15
Reducere catalitic
selectiv
convenional
170 42 9 3600 0.23 1940 0.12
Reducere catalitic
selectiv de nalt
temperatur
170 42 9 3600 0.232 2400 0.13
SCONOX 25 2 n.a. n.a. 6900
2
0.29
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 445
Notes:
(1)- costurile sunt estimate pe baza tehnologiei de ardere catalitic Xonon
TM
care de abia a intrat n serviciul
comercial. Costurile anuale estimate, transmise de productor, nu se bazeaz pe instalaii demonstrate n
practic,
(2) - n.d nseamn tehnologii nedisponibile n 1993, sau tehnologii care sunt perimate n 1999;
(3) productorul tehnologiei SCONOX
TM
prevede o cot pentru o unitate de 83 MW. Cota a fost apreciat
proporional pentru o mrime adecvat a unitii,
(4) o turbin cu ncrcare la baz montat n 1990, este singura turbin cu funcionare n regim de baz, care este
echipat cu injecie de abur. Toate celelalte tipuri de turbin au fost echipate cu camere de combustie cu NO
x
redus.
Din acest motiv, se apreciaz c, valoarea din 1993 a rmas neschimbat n ce privete injecia de abur.
Tabelul 7.2: Comparatia 1993 si 1999 costurile de control NO
X
pentru turbinele de gaz (costurile de
retehnologizare nu sunt considerate)
[182, OSEC, 1999]


Costurile listate in Tabelul 7.2 depind foarte mult de conditiile transfrontiere specifice ale
turbinei pe gaz iar un transfer asupra altor instalatii nu este posibil. Datele asupra costurilor nu
sunt aplicate pentru instalatiile instalate in largul marii.

7.1.8 Controlul emisiilor de NO
X
din motoarele cu aprindere cu scanteie
(SG) si cele cu doi combustibili (sistem pe gaz)

Cel mai important parametru ce influenteaza rata formarii de NO
X
in motoarele de ardere
interne este temperatura de ardere; cu cat este mai inalta temperatura cu atat mai mare este
continutul de NO
X
din gazul evacuat. O metoda de reducere a temperaturii de ardere este de a
reduce rata de combustibil/aer; aceeasi cantitate de caldura specifica eliberata de arderea
combustibilului este utilizata pentru a incalzi o masa mai mare de gaze evacuate, rezultand o
temperatura maxima de combustie mai mica. Aceasta masura primara numita si metoda arderii
sarace in motoarele cu piston este analoaga la arzatoarele cu NOx redus din turbinele pe gaz.
Motoarele pe gaz (SG si DF) au niveluri mai reduse de NOx datorita metodei de ardere saraca in
combustibil. In unele aplicatii speciale (de ex. instalatii mari in zonele nedobandite din SUA),
turbinele pe gaz sunt echipate cu SCR pentru reducerea suplimentara de Nox.

Motoarele cu ardere saraca si aprindere prin scanteie (SG) si motoarele cu dublu combustibil
(DF) in sistem pe gaze sunt echipate deseori cu catalizator oxidant in principal pentru eliminarea
CO. Emisiile de NMVOC din motoarele pe gaz cu ardere saraca si aprindere cu scanteie (SG) si
cele cu dublu combustibil (DF) depind de compozitia gazului natural. In functie de legislatia in
vigoare si de compozitia gazului natural, reducerea secundara a emisiilor de NMVOC poate fi
necesara in unele cazuri fiind utilizati catalizatori oxidanti pentru reducere simultana de CO si
NMVOC.

In cazul SCR, solutia de uree este in general agentul de reducere ales pentru sistemele SCR
aplicate motoarelor. Pentru aplicatii cu sarcini variate, emisiile motorului sunt masurate la
niveluri diferite de sarcina in timpul luarii in exploatare. Valorile de emisie masurate sunt
introduse intr-un sisetme de control, care asigura faptul ca agentul de reducere este injectat in
fluxul gazului de evacuare in cantitatile corecte pentru niveluri variate de NOx. Tipul de
catalizator si marimea reactorului SCR sunt croite pe constrangerile date pentru pierderea in
presiune ale fiecarei aplicatii in parte, astfel incat sa nu fie afectata de nici o modificare
performanta motorului [167, Rigby, et al., 2001].


7.1.9 Controlul emisiilor de NO
X
din cazanul cu ardere cu gaz

Cazanele si sistemele de ardere sunt in general proiectate pentru arderea cu NO
X
redus. Initial
exista trei cai diferite de a reduce emisiile de NOX:

Utilizarea arzatoarelor cu NO
X
redus. Conditiile pentru emisiile cu NOx redus sunt o
temperatura scazuta in zona primara de ardere si o perioada suficienta de stationare a
Capitolul 7
446 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
gazelor de evacuare in focar pentru o ardere completa. Aceasta va reduce temperatura
flacarii.
Recircularea gezelor de ardere reprezinta o metoda ce poate fi efectiva daca un procentaj
mare al emisiilor este NOx termic. Aceasta reduce atat temperatura flacarei cat si
concenratia de oxigen
Arderea in doua trepte reduce reactia dintre oxygen si azot in aer in timpul procesului de
ardere. Pot fi atinse emisii substantiale de NOx redus prin alimentarea cu aer in trei trepte
in jurul arzatorului individual si suplimentarea cu aer deasupra arzatorului individual si o
dozare precisa a fluxurilor de aer.

Emisiile de NO
X
, fiind standard pentru cazanele cu gaz, sunt mai mici de 100 mg/Nm
3
.


7.1.10 Apa si tratarea apei uzate

Pentru turbina pe gaz si HRSG apa demineralizata este necesara pentru urmatorele scopuri:

De a compensa pentru apa de purjare de la tamburi la HRSG. Daca injectia de apa sau aburi
se aplica, pierderea de apa trebuie sa fie compensata pentru apa de process.Calitatea trebuie
sa indeplineasca cerintele fabricatului si de aceea este necesara si tratarea apei.
Demineralizarea este de obicei suficienta pentru a indeplini aceste cerinte

Apa demineralizata este utilizata deseori pentru spalarea compresorului. Condensatul din
ciclul de apa/abur este deseori utilizata pentru spalarea directa, insa de obicei apa
demineralizata este alimentatea pentru a separa unitatea de spalare cu apa. Pentru spalarea
indirecta se va adauga detergent la apa demineralizata pentru a creste acest efect,

Apa uzata de la o turbina pe gaz si HRSG (daca se aplica) include:
Apa de purjare de la sistemul de circulare din cazan pentru a mentine o calitate a apei
cazanului. Pentru a proteja cazanul de corodare, apa din cazan contine de obicei aditivi
precum amoniacul, hidroxidul d e sodium si/sau fosfatii. In practica, aceasta apa de purjare
este colectata si devarsata in sisteme de canalizare sau catre o instalatie de tratare a apei,
daca apa nu indeplineste cerintele din autorizatie
Apa uzata din procesul de spalare a turbinei pe gaz poate fi devarsata sau poate fi
considerata deseu chimic, in functie de detergentii utilizati pentru spalare si materialele
compresorului care trebuiesc indepartate controlat
Apa, contaminata cu ulei sau fluide cu continut uleios, este deseori colectata in sistemul de
colectare si devarsata separat intr-o instalatie de tratare
Restul de apa uzata din instalatie, precum apa de la scruber, este evacuata de obicei la
sistemul de canalizare menajer
Alt tratament al apei uzate din turbina pe gaz (si/sau HRSG daca este aplicata) este necesar
pentru a indeplini cerintele din autorizatie referitoare la evacuarea apei uzate.


7.1.11 Controlul emisiilor de zgomot

Echipamentul mare utilizat in instalatiile energetice cu ardere pe gaz pot produce mariri ale
emisiilor de zgomot, si/sau zgomote datorita masinariei vibrante. In aceste cazuri, emisiile de
zgomot pot fi reduse in urmatorul mod:
Prin dotarea turbinei pe gaz, turbinei pe abur si a generatoarelor cu panouri acustice
Prin ingradirea suflantelor cu panou acustic de reducere a zgomotului
Prin placarea structurii support a turbinei pe abur
Prin dotarea cu amortizoare de zgomot la nivelul cosului
Prin ingradirea pompelor de alimentare a cazanului
Prin construirea halei pompelor in jurul pompelor de circulare a apei de racire
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 447
Prin operarea supapelor moderate de zgomot in turnurile de racire (ar trebui mentionat
faptul ca emisiile de zgomot din sistemele cu racire cu trecere directa sunt mai mici decat
cele din turnurile de racire).

7.1.12 Instalatiile de ardere din largul marii

Unitatile de productie a gazului si petrolului din UK si Norvegia din sectorul marin, avand ca
fundament structura suport din otel sau beton si la partea superioara modulele cu echipamentul
de procesare al gazului si pacurii, utilizeaza in mod tipic o turbina pe gaz pentru generarea de
energie si probabil pompe mari si compresoare cu motoare cu ardere interna cu piston (diesel)
pentru generarea in stare de urgenta si probabil pompe ignifuge. Astfel de instalatii de ardere
opereaza pe platforme din largul marii in Marea Nordului, asa cum se prevede in Directiva
IPPC, adica cu o putere termica ce depaseste 50 MW, si anume turbine pe gaz, operandu-se un
numar total de 270 turbine. Acestea sunt turbine alimentate preponderent cu gaz natural produs
din zona exploatata. O parte din acesta nu este potrivit petru alte scopuri, si de aceea, trebuie sa
fie ars sau evacuat in aer. De aceea, nu este sau nu poate fi complet procesat, variind in
compozitie si in valoarea calorifica, de la teren la teren, de-alungul timpului, chiar si interiorul
aceleiasi zone [124, OGP, 2000].


Figura 7.15: Platforma de petrol din Marea Nordului
[150, Marathon OIL, 2000]


Din motive tehnice si pentru siguranta, 44% din turbinele operate in larg sunt de tipul doi
combustibili si pot fi alimentate ori cu gaz natural produs pe teren ori cu combustibil diesel.
Turbinele cu doi combustibili sunt de obicei angrenate pentru a genera energie electrica
necesara pentru activitatile de pe platforma. Acestea sunt operatate cu combustibil diesel in
conditii de urgenta sau non-rutina, de ex. unde productia de gaz a incetat. Motorina diesel este
de asemenea utilizata la pornirea operatiilor, unde doar o mica cantitate de gaz natural este
disponibila. Restul de 56% de turbine exploatate in largul marii lucreaza doar cu un singur tip
de combustibil si anume gazos, fiind utilizate in principal pentru actionari mecanice precum
compresia gazului [124, OGP, 2000]. Exista doua tipuri de baza de turbine industriale pe gaz
exploatate in largul marii (offshore), turbine pe gaz aeroderivate si turbine pe gaz de sarcina
mare. Motorul cu piston cu doi combustibili (DF) este un motor principal utilizat pe piata
Capitolul 7
448 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
dedicata echipamentelor offshore (vezi sectiunea 7.1.3.2 pentru mai multe informatii despre
acest tip de motor).

Turbina pe gaz de tip aeroderivat este mai adaptabila la incarcari variabile decat unitatile de
sarcina mare si de aceea este utilizata mult pentru pomparea gazului si petrolului, precum si
pentru generarea de energie electrica. Turbina poate contine mai multi arbori concentrici pentru
a obtine optimum de performanta in diferitele trepte ale expansiunii gazului si compresiei
aerului.

Turbinele de sarcina mare (regim de solicitare intensa) sunt utilizate in principal pentru
generarea electrica. Ele sunt construite deseori cu o masina cu un singur arbore, unde
compresorul, turbine si turbine electrica sunt pe un singur arbore. La pornire, rotorul trebuie sa
fie accelerat la o viteza de auto-sustinere, de obicei printr-un motor diesel sau motor electric.
Cand se utilizeaza pentru generarea de energie electrica, acestea pot mentine un bun control
asupra vitezei, chiar si in cazul in care se pierde din sarcina electrica [123, DTI, 2001].

Unitatea offshore de petrol si gaz, desi utilizeaza echipament de combustie comun aplicatiilor
offshore (din largul marii), este mai complex si cu potential de pericol asupra mediului mai
mare, decat statiile electrice aflate pe continent, rezultand astfel costuri mari din urmatorele
motive:
Logistica prin care se aduc oamenii si echipamentul in instalatie
Capacitatea limitata a cabinelor pentru echipaj suplimentar in timpul activitatii de
modificare, ceea ce inseamna ori prelungirea instalatiei ori necesitatea inchirierii unui
hotel plutitor
Raport mare om/ora
Activitatile grele in zonele cu proces congestionat este un pericol aflat in siguranta;
astfel majoritatea activitatilor se vor desfasura in timpul extractiei de petrol si gaz (ceea
ce inseamna costuri) sau in timpul inchiderii complete (pierderea productiei).
Cele mai sofisticate si mari sisteme de protectie impotriva incendiilor trebuie deseori sa
fie modificate suplimentar modificarilor echipamentului
Daca modificarile necesita spatiu suplimentar, trebuie sa fie adaugata o platforma
structurala costisitoare, daca este posibil
Valoarea pierderilor in productie sau a productiei incetinite este deseori mai
semnificanta decat la o instalatie continentala.

Suplimentar, spatiul si greutatea sunt imense, sustinand o densitate a echipamentului mult mai
mare decat in aplicatiile comune continentale. In general, orice complexitate inutila este evitata
in larg, datorita factorilor de greutate, spatiu si operabilitate, inclusiv factorii de siguranta [123,
DTI, 2001]. De aceea, sistemele mult mai complexe, precum instalatiile cu ciclu combinat, sunt
aplicate doar in cateva cazuri, deoarece sunt sisteme care necesita utilizarea substantelor
chimice si echipament offshore, de ex. instalatiile de epurare a gazului de ardere.


7.1.12.1 Controlul emisiilor in aer de la turbinele de gaz offshore (din largul marii)

Considerarea mecanismului formarii oxizilor de azot (see also Section 1.3.2.2) arata ca design-
ul echipamentului de ardere pentru reducerea fomarii lor prin ruta termica implica limitarea
temperaturii totale si timpul de stationare si minimizarea formarii de puncte critice prin
optimizarea aerului si amestecului de combustibil.

Crescand randamentul termic prin operarea la temperature inalte, oricum, tinde sa se mareasca
concentratiiile oxizilor de azot, desi masa eliberata poate fi redusa datorita cresterii
randamentului energetic, insa acest fenomen este oricum dependent de masina respectiva.
Suplimetar, emisiile de NO
X
pot creste in conditii de sarcina partiala, acest aspect trebuind luat
in considerare atunci cand propunerile constructiei sunt revizuite.

Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 449
Injectiile cu apa si abur sunt disponibile pentru o gama de turbine pe gaz. Aceasta inseamna
modificarea jeturilor de combustibil sau instalarea unui sistem multiplu separate de injectare a
apei. Apa este injectata cu combustibil intr-un raport pre-stabilit. De exemplu, la o putere
termica de 50 MW
th
instalatia ar solicita aproximativ trei tone/ora de apa pentru a atinge o
reducere a oxizilor de azot de 65%. Exista o crestere modesta in productia de energie insa o
reducere usoara in randamentul turbinei. Cu toate acestea, apa trebuie sa fie de calitate cel putin
apa de alimentare pentru cazanul la presiune inalta, iar asa calitati si cantitati nu sunt de obicei
tot timpul la dispozitie in unitatile din largul marii.

Injectia de abur in camera de ardere a turbinei pe gaz, are acelasi efect precum injectia de apa
din racirea arzatorului si reducerea oxizilor termici de azot. Pentru o putere termica instalata de
50 MW
th
sunt necesare aproximativ patru tone/an de abur pentru a atinge o reducere de oxid de
azot de 65%. Ciclul Cheng de injectie cu abur pentru reducerea simultana de NOx si randament
marit, care poate fi aplicat la toate turbinele cu combustibil gazos si ardere conventionala
(tehnologia de propagare a flamei), poate fi aplicat si pentru turbine offshore. Injectia de abur
conventionala din turbinele cu ardere pe gaz este descrisa in sectiunea 7.1.7.3.1 in acest BREF,
unde o reducere a emisiilor de NOx de 40-60% poate fi atinsa fara o crestere semnificanta in
emisia de CO. Cu toate acestea, ciclul Cheng cu injectie de aburi ofera solutii care face ca
tehnica de control NOx mai calificata decat cea a injectiei conventionale de abur. Sistemul
Cheng ofera un amestec unic de combustibil gazos si abur astfel incat NOx pot fi redusi pana la
95%. Inca o data, insa, apa necesara la o calitate foarte buna pentru a produce abur nu este
disponibila de obicei in instalatiile offshore [123, DTI, 2001].

Unii producatori de turbine dezvolta tehnologia uscata cu emisii reduse de NOx (DLE),
utilizand echipamentul cu analizor de gaz si software integrat in sistemul de management al
combustibilului si motorului, pentru turbine noi si pentru echipament de retehnologizare.
Datorita constrangerilor speciale de pe platformele offshore (adica spatiul, complexitatea si
greutatea) care fac ca injectia de apa si abur sa nu fie o solutie foarte practica, tehnologia uscata
de NOx redus este aplicata momentan in unele turbine pe gaz de pe platformele norvegiene.
Cum s-a raportat de [122, Carstensen si Skorping, 2000], turbinele DLE sunt instalate mai
frecvent pentru aplicatiile de propulsie mecanica. Aceasta deoarece multe turbine utilizate in
producerea de electriciatate au un sistem cu dublu combustibil. Turbinele care combina pre-
amestecul sarac si capabilitatile fluidului lichid nu au castigat asa de multa experienta in
practica si de aceea nu sunt utilizate la astfel de turbine.

NOxRED-GT poate afi aplicat la turbinele de gaz existente si noi, insa piata principala offshore
este detinuta de turbinele SAC. Deoarece amoniacul este injectat in cantitati mici dupa camera
de ardere, NOxRED-GT nu va afecta conditiile de ardere si randamentul turbinei. Tehnica poate
fi utilizata de ambele tipuri de turbina, cu dublu combustibil si cu un singur combustibil, si
depinde de calitatea combustibilului.

Tehnica de post-ardere precum SCR a fost aplicata la turbinele pe gaz in multe tari europene si
in parti din Japonia si California, pentru a indeplini standardele de emisii reduse pentru oxizii de
azot. SCR reprezinta o reducere chimica a oxizilor de azot printr-un agent de reducere, de obicei
gazul amoniacal. In functie de spatiul si greutatea unui astfel de sistem si in special de
problemele de sanatate si siguranta aparute la depozitarea si manipularea amoniacului, aceasta
tehnica nu a fost aplicata si nu este considerata viabila pentru instalatiile de ardere offshore la
momentul actual.

Sistemul Parametric de Monitorizare al Emisiilor numit PEMS poate fi vazut ca alternativa la
monitorizarea continua offshore CEMS. PEMS este mult raspandita in SUA ca tehnica de
monitorizare a NOx. In SUA, operatorul unei instalatii poate utiliza un PEMS in locul CEMS
daca instalatia poate documenta faptul ca noul PEMS are aceeasi sau o mai buna precizie,
fiabilitate, accesibilitate si rezistenta in timp fata de cea oferita de sistemele de monitorizare
continua.


Capitolul 7
450 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
7.1.12.2 Eficienta turbinelor pe gaz offshore

Configuratiile deschise si ciclurile simple sunt utilizate preponderent pentru unitatile offshore,
datorita spatiului, greutatii si aspectelor de operabilitate. Randamentele termice de pana aprox.
40% poate fi preconizat de la ultimele turbine pe gaz noi. Cu toate acestea, pentru turbinele de
gaz existente in conditii operative, cifrele randamentului termic deseori inregistrate sunt 30
35 %. Randamentele termice mai mari pot conduce la o ardere intensa, care sa creasca
generarea de NOx, astfel fiind necesara constructia sofisticata a camerei de ardere pentru a
atinge ambele aspecte, adica randamente termice si emisii reduse [123, DTI, 2001].

Eficienta turbinelor reprezinta singurul factor ce determina eficienta totala energetica a unei
instalatii offshore. Pentru a obtine o productie de eficienta mai mare a energiei pe platforme,
trebuie sa fie luati in considerare multi factori si unii dintre ei sunt listati mai jos:

Optimizarea procesului pentru a reduce consumul energetic si cerintele mecanice
Utilizarea vitezei variabile necesita un echipament rotativ daca sarcinile sunt variabile
Optimizarea marimilor pentru a reduce caderile de presiune, utilizand mandrinele si
pompele hidraulice pentru a le utiliza la caderile de presiune in locul laminarii
Optimizarea dimensionarii echipamentului pentru a evita operatiile de reciclare si
incarcare partiala
Optimizarea si intretinerea sistemelor de intrare si evacuare intr-un mod in care pierderile
de presiune sa se mentina cat de mici posibil
Utilizarea caldurii evacuate din turbina pe gaz pentru scopuri de incalzire pe platforma.

7.2 Exemple de procese i tehnici aplicate

Aceast parte a Capitolului 7 prezint un numr de exemple de tehnici i procese aplicate curent
n diferite instalaii de combustie care ard combustibili gazoi. Scopul exemplelor este de a
demonstra cum au fost aplicate tehnici specifice la instalaiile noi sau reabilitate n scopul de a
asigura un nalt nivel de protecie a mediului luat ca un tot, luand in considerare, in fiecare caz,
conditiile specifice amplasamenteului si cerintele de mediu. Oricum, din informatia primita nu
este clar mereu daca si cum fiecare tehnica descrisa in exemple a fost evaluata conform
definitiei BAT data in articolul 2 (11) al Directivei, precum si conform listei de consideratii de
luat in considerare in general sau in cazuri specifice cand se determina cele mai bune tehnici
disponibile tinandu-se cont de costurile si beneficiile masurilor si de principiul precautiei si
prevenirii si in consecinta, cum a fost selectata si aplicata tehnica. Si mai mult, nu se poate
asigura ca performanta in domeniul mediului prezentata este constanta si continua in toate
conditiile operationale, pentru ce perioada de timp, si daca au fost intampinate probleme si ce
efecte colaterale exista. De asemenea, nu este tot timpul clar ce stimuli exista pentru a aplica o
tehnica si cum sunt relationate costurile si beneficiile de mediu in fiecare caz. De aceea,
informatia furnizata in exemplele urmatoare este oferita doar pentru indicatii generale asupra
practicii curente raportate si nu poate fi considerata ca punct de referinta adecvat. Tehnicile date
in exmple provin din informatiile oferite si evaluate membrii Grupului Tehnic de Lucru ca parte
din schimbul de informatie pentru LCP.


7.2.1 Tehnici individuale pentru reducerea emisiilor instalaiilor mari de
ardere care funcioneaz pe gaz

EXEMPLU 7.2.1.1 INJECTIA DE APA CA O MASURA PRIMARA DE REDUCERE A NO
X
DE LA
TURBINELE PE GAZ (TG)

Descriere: n instalaia dat ca exemplu, injecia cu ap a fost aplicat la o turbin de 25 MWe,
dar ea poate fi aplicat i la turbine mult mai mari. Injecia de ap poate fi n general realizat
att prin injectarea unui amestec de combustibil cu ap ct i prin injectarea direct a apei n
camera de ardere prin intermediul unor duze.
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 451

Beneficiu de mediu realizate: Reducerea emisiilor de NOx aa cum este prezentat n tabelul
7.3. Prin injecia de ap, emisia de NOx a fost redus de la 400 mg/Nm
3
la cca. 60 mg/Nm
3
.


Valori de emisie msurate
CO (mg/Nm
3
) 5 7
NO
X
(mg/Nm
3
) 48 57
Tabelul 7.3: Emisiile de NO
X
si CO prin utilizarea injectiei de apa la o turbine pe gaz
[44, Ministerul Austriac de Mediu, 2000]

Aplicabilitate: Injecia cu ap poate fi aplicat la TG noi i/sau existente.

Efecte colaterale: Deoarece injecia de ap poate crete cantitatea de CO n gazele arse
evacuate din TG, a fost instalat un catalizator de CO care s oxideze CO transformndu-l n
CO
2
. Aburul sau apa injectate n TG trebuie s aib o foarte mare puritate i de aceea aplicarea
acestei tehnici impune utilizarea unei instalaii de tratare a apei de foarte nalt calitate, care n
schimb poate crea necesiti de evacuare a lichidului rezidual (efluent).

Date privind operarea: Eficiena TG este de 36%. Injectia de apa sau abur reduce pentru a
reduce NOx poate fi desfasurata doar in anumite limite. Daca cantitatea de abur injectata in
arzatorul de combustibil este prea mare (in general producatorul turbinelor de gaz fixeaza o
limita a raportului fluxului de abur / flux de combustibil gazos = 1.2, efectele asupra
compresorului sunt relevante.

Date economice:

Stimulare pentru implementare: emisie redus de Nox

Reference literature: [44, Austrian Ministry of Environment, 2000], [32, Rentz, et al., 1999],
[182, OSEC, 1999].


EXEMPLU 7.2.1.2 TURBINA PE GAZ ECHIPATA CU CAMERA DE ARDERE USCATA CU NO
X

REDUS

Descriere: TG este operat ca parte a unei instalaii de termoficare urban n Australia. Turbina
cu gaze are o capacitate de 40 MWe i este echipat cu camer de combustie cu reducere uscat
a NOx n scopul de a reduce formarea de NOx. Caracteristica de baz a combustorilor cu
reducere uscat a NOx este aceea c aerul i combustibilul sunt amestecai n prealabil i
arderea are loc n 2 etape. Prin amestecarea aerului i combustibilului nainte de ardere, se
obine o omogenizare a distribuiilor temperaturii i prin aceasta se obine o temperatur mai
redus a flcrii ceea ce conduce la emisii de NO
x
mai reduse.

Beneficiu de mediu nregistrate (obinute): Nivele de emisie reduse a NO
x
i CO.

Aplicabilitate: Tehnologia de reducere uscat a NO
x
este disponibil pentru TG noi i poate fi
de asemenea (re)adaptat la un mare numr de tipuri de TG existente.

Efecte colaterale: Nici unul.

Date de operare: NO
x
i CO sunt msurate continuu. Datele msurate sunt transmise on-line la
autoritile competente.


Emisii msurate ca medie pe ore la
15 % O
2
(mg/Nm
3
)
Comentarii
NO
X
33 Arztoare uscate cu NO
x

Capitolul 7
452 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
redus, msurtori continue
CO 35 Msurtori continue
Praf <1
Determinate prin calcul
NH
3
<2 Msurtori discontinue
Tabelul 7.4: Concentratiile masurate ale emisiilor turbinei pe gaz cu camera de ardere uscata cu
NOx redus

Economice: Costul combustoarelor cu reducere uscat a NOx poate varia dramatic pentru
aceeai mrime de turbin oferit de diveri productori. Ca un exemplu costul de implementare
a unei camere de combustie cu reducere uscat a NOx pentru o nou turbin cu gaz oferit de
productorul A (5,2 MW) au fost de cca 180.000 EUR, n timp ce costul de implementare a
unei camere de combustie similare de la productorul B (5,1 MW) au fost de 20.000 EUR.
Discrepana costurilor este data de capacitatea de performan, complexitatea proiectului i
factorii de reabilitare / mentenan. Costurile de investitie pentru retehnologizare pot fi estimate
la EUR 20 40/kW
e.


Pentru instalatiile nou construite, se poate spune ca arzatoarele cu NOx redus nu mai sunt
scumpe momentan fata de arzatoarele conventionale de odinioara. De aceea, pentru instalatiile
noi, costurile aditionale pentru utilizarea arzatoarelor cu NOx redus pot fi considerate
neglijabile.

Stimulul pentru implementare: Niveluri de emisie reduse de NO
X
si CO.

Literatura de referinta: [32, Rentz, et al., 1999], [44, Austrian Ministry of Environment,
2000], [182, OSEC, 1999].




EXEMPLU 7.2.1.3 SISTEME SCR APLICATE TURBINELOR PE GAZ CU CAZAN RECUPERATOR
DE CALDURA

Descriere: Procesul de tip reducere catalitic selectiv este unul din cele mai larg aplicate
procese pentru reducerea oxizilor de azot n gazele arse evacuate de instalaiile mari de ardere
(vezi Cap. 3 pentru informaii detaliate). El este aplicat ntr-un numr de ri cum ar fi SUA i
Japonia i pe scar larg n Europa, n special n Austria, Frana, Germania i Olanda.
Reducerea catalitic selectiv a fost aplicat i n Italia dar numai la o singur TG care nu arde
un combustibil comercial. Sunt planificate aplicaii viitoare n Danemarca. n SUA (n special n
California, aa cum este descris n continuare), utilizarea reducerii catalitice selective este fcut
n cea mai mare parte n aplicaiile cu coogenerare. Aproximativ 85 % din cele 300 de uniti
echipate cu aceste instalaii, luate n considerare, au o capacitate ntre 20 i 80 MWth. Unele
uniti se situeaz n domeniul de capaciti de 3-10 MWth [32, Rentz, et al., 1999].

Ca exemplu:

n cazul A, o TG cu ciclu singular a fost specificat ca model permisibil n USA
California, cu o limit de NOx de 5 ppmvd (cca. 10 mg/Nm
3
) la 15% O
2,
medie pe 3 ore, cu
o scurgere de amoniac de 20 ppmvd la 15% O
2
. Determinarea a fost fcut pentru o TG de
42 MW prevzut cu injecie de ap i reducere catalitic selectiv. Aceast TG a fost n
operare din 1995 (183, USA State of California 1999).

ntr-un alt caz (B) o TG n ciclu combinat (CCTG) autorizat n USA California cu o limit
de NOx de 2,5 ppmvd (cca. 5 mg/Nm
3
) la 15% O
2
medie orar cu scparea (scurgerea) de
amoniac limitat la 10 ppmvd la 15% O
2
. Aceast determinare a fost fcut pentru o TG cu
rata nominal de 170 MW prevzut cu combustori cu reducere uscat a NOx i cu reducere
catalitic selectiv.(183, USA State of California, 1999).
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 453

ntr-un al 3-lea caz (C) o turbin cu gaz cu ciclu combinat a fost operat sub limita de 3
ppmvd (cca. 6 mg/Nm
3
)

la 15% O
2
- medie pe 3 ore cu scurgerea de amoniac limitat la 10
ppmvd, pentru 15% O
2
. Acest nivel de emisie a fost atins pentru o TG n ciclu combinat de
102 MW din California-USA. Turbina cu gaze este echipat cu combustori cu reducere
uscat a Nox i respectiv cu reducere catalitic selectiv. Aceast unitate a fost operat din
1997. (183, USA State of California, 1999).

Exist alte proiecte majore de instalaii n ciclu combinat i coogenerare care n prezent se afl
n faza de aprobare a Comisiei pentru Energie din California (CEC) cu limite de Nox de 2,5
ppmvd (5 mg/Nm
3
) la 15 %O
2
medie orar.

Beneficii de mediu realizate:

Parametrul Valoarea Comentariul
Concentraia de NO
x
n gazele
epurate
5 42 mg/Nm
3
Coninutul de O
2
de referin
15%
Reducerea de NO
x
60 85 (95) %
Rata molar NH
3
/NO
x
0.9 - 1.6
Tabelul 7.5: Emisii NO
X
masurate prin utilizarea sistemului SCR la o turbina pe gaz

Aplicabilitate: Sistemul de reducere catalitic (selectiv) poate fi aplicat la instalaii noi, dar el
poate fi adaptat i la instalaiile existente daca s-a luat in considerare acest aspect inca din faza
de proiectare. Durata de functionare a sistemului SCR depaseste de obicei 5-8 ani fara nici o
regenerare sau inlocuire.

Efecte colaterale: Amoniacul este utilizat ca un aditiv. Utilizarea lui poate avea ca rezultat o
cantitate semnificativ de amoniac emis n atmosfer.

Date privind operarea:

Parametrii Valoarea Comentarii
170 510
Catalizatori pe baz de oxizi
metalici (V,Ti), silice sau W
Temperatura de operare
(
o
C)
315 510
Catalizator zeolitic (pe baz de
maeale rare)
Pierderea de presiune
prin catalizator (10
5
Pa)
0.0047 0.015
Tabelul 7.6: Date operationale utilizand un sistem SCR la o turbina pe gaze

Economice:
Cost
Repartizarea
procentual a
investiiilor totale
Montaj:
Camera reactorului
Alimentarea cu amoniac (sistemele
de depozitare, de vaporizare i de
injecie)
circuitul de gaze arse
echipamentul de control i
monitorizare
instalaiile electro - tehnice
izolaii, vopsiri, etc.
30 %
Capitolul 7
454 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Partea de construcie i PIF 30 %
Proiectare, Licene (Avize) , Neprevzute
10 %
Aprovizionarea cu prima tran de
catalizator
30 %
Investiia total pentru unitatea de reducere
catalitic selectiv
100 %
Tabelul 7.7: Componentele costurilor pentru SCR la turbinele pe gaz


Reducerea
catalitic selectiv
SCR Tipul
catalizatorului
Instalaii
noi
Instalaii
retehnologi
zate
Reducerea catalitic
selectiv, dup
retehnologizarea cu
combustoare cu
reducere uscat a NO
x
Necesarul volumetric de catalizator (m
3
/MW
e
)
Temperatur ridicat
3 4 4 5 3
Temperatur sczut
1.5 2 2 2.5 1.5
Preul catalizatorului (EUR/m
3
)
Temperatur ridicat
12000 12000 12000
Temperatur sczut
24000 24000 24000
Tabelul 7.8: Costurile pentru SCR la turbinele pe gaz

Relativ la costurile de operare, acestea includ costurile de nlocuire a amoniacului consumat,
costurile cu consumul de abur, costurile cu consumul de electricitate, nlocuirea catalizatorului,
ntreinere i reparaii, asigurare i taxe i posibil costuri de personal, administraie i costurile
de evacuare a catalizatorilor.

Tehnologia avansat de reducere catalitic selectiv a nregistrat, n ultimii civa ani o
reducere de 20% n ce privete calitatea de catalizator necesar pentru asigurarea aceluiai nivel
de NO
x
. n plus, creterea experienei n ce privete proiectarea i instalarea acestui sistem a
condus la reducerea costurilor de inginerie. Aceti doi factori au redus substanial costurile
sistemului de reducere catalitic selectiv. Costurile de operare au fost reduse de asemenea,
datorit inovaiilor, cum ar fi aceea de a folosi gaze arse fierbini pentru prenclzirea aerului de
injecie a amoniacului care conduce la reducerea necesarului de putere n sistemul de injecie a
amoniacului [183, Calepa, 1999], [182, OSEC, 1999].

Stimularea implementarea: Reducerea emisiilor de NO
x
.

Reference literature: [32, Rentz, et al., 1999], [57, Austrian Ministry of Environment, 2000],
[183, Calepa, 1999].




EXEMPLU 7.2.1.4 SISTEME SCR APLICATE INSTALATIILOR CU MOTOARE ALIMENTATE CU
GAZ

Descrierea: Procesul SCR este un proces foarte raspandit aplicat pentru reducerea oxizilor de
azot in gazele de evacuare din instalatiile mari de ardere. SCR a fost de asemenea aplicata, in
principal in SUA, la instalatiile cu motoare cu functionare pe gaz.

Beneficiile de mediu realizate: emisii reduse deNO
X
.

Date operationale: Tabelul 7.9 de mai jos listeaza parametrii principali de performanta ai
instalatiilor cu motoare alimentate cu gaz:

Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 455
Instalatia A Instalatia B
Localizarea US US
Anul luarii in exploatare 2002 2001
Tipul instalatiei Generare electrica Generare electrica
Combustibili Gaz natural Gaz natural
Tehnica combustiei 20 motoare pe gaz 5 motoare pe gaz
Capacitatea 111 MW 14 MW
Masuri secundare
SCR
(Reactant: uree apoasa)
SCR
(Reactant: uree apoasa)
NO
X
fara SCR
(mg/Nm
3
)
159 187
NO
X
cu SCR catalizator
proaspat
(mg/Nm
3
) la 15 vol-% O
2

5 19 13
Rata de reducere a NO
X
prin
SCR
88 97 % 93 %
Scurgere de amoniac (NH
3
)
(mg/Nm
3
) la 15 vol-% O
2

2 6 <2
Tabelul 7.9: Nivelurile de emisie la doua instalatii electrice cu motoare alimentate cu gaz si echipate
cu SCR

Aplicabilitate: Sistemele SCR pot fi aplicate la instalatiile noi insa poate fi adaptata si la cele
existente.

Efectele colaterale: Urea este utilizata ca aditiv, insa poate rezulta intr-o anumita cantitate de
ammoniac emis in aer. Catalizatorul trebuie sa fie regenerat.

Stimuli pentru implementare: Reducerea emisiilor de NOx. Cu toate acestea, SCR a fost
considerat in principal acolo unde standardele de calitate au cerut o reducere mare de NOx sau
emisii de ozon, ca rezultat al exploatarilor in ariile foarte populate sau al contributiilor multor
surse industriale si mobile.

Literatura de referinta: [78, Finkeldei, 2000], [184, Krishnan, 2002].



EXEMPLU 7.2.1.5 CICLUL CHENG DE INJECTIE PENTRU REDUCEREA SIMULTANA A NOX SI
CRESTEREA A RANDAMENTULUI

Descrierea: Injectia de abur Cheng furnizeaza solutii care fac tehnica de control a NOx mai
potrivitiva decat la injectia coventionala de abur. Tehnica ciclului Cheng cu injectie de abur
furnizeaza un amestec unic de combustibil gazos si abur, astfel inat NOx poate fi redus de pana
la 95% fara o crestere semnificanta in CO.

Randamentul termic al procesului este redus daca aburul este produs intr-un cazan separat.
Oricum, energia produsa de turbina creste pana la 60 %, iar in medie la 50 %. Daca se utilizeaza
un generator de abur cu cazan recuperator (HRSG) pentru productia de abur, va creste
randamentul termic. Aburul pentru trei turbine este produs de o HRSG isntalata pe conducta de
exhaustare de la o turbina pe gaz. Acest aspect reduce din costul instalatiei si din consumul de
timp. Ciclul Cheng de injectie a aburului necesita aceeasi puritate a apei ca la injectia
conventionala de abur.

Capitolul 7
456 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Echipamentul/modificarile
solicitate:
instalatia de producere a apei
HRSG
Conducte de aburi
Turbine pe gaz
Modificari la sistemul de
control al turbinei
Figura 7.16: Schita de principi a ciclului Cheng cu injectie de aburi


Deoarece aburul va atinge aceeasi presiune si aceeasi temperatura ca al fluxului de gaz in
camera de ardere, cresterea energiei produse va fi mai mare fata de un ciclu combinat.

Beneficiile de mediu realizate:

Reducerea de NO
X
(pana la 95 %)
Nici o penalizare datorita cresterii de CO asociata injectiei de abur
Este posibil un raport mare abur/ combustibil fata de alte tehnologii cu injectie cu aburi
Creste randamentul termic, pana la 45%, reducand emisiile de CO
2
per kWh produs.



Figura 7.17: Emisiile de NO
X
si CO ca functie a participatiei de abur


Raport
abur/combustibil Nivel atins de NO
X
(ppm) Randament termci
0 Configuratia standard 34.5
1.5 25 39
3 7 44
Tabelul 7.10: Emisii atinse de NO
X
si randament termic pentru turbinele cu arzator conventional si
duze modificate pentru combustibil

Abur
Focar
Conducta
evacuare
Generator
sau linia
compresor
Apa purificata
Instalatie desalinizare
Abur / Combustibil (debit masic)
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 457
Aplicabilitate: Ciclul Cheng de Injectie cu Abur este utilizat la aproximativ o suta de instalatii
in Japonia, SUA si Europa. Tehnologia poate in general sa fie aplicata pe toate turbinele
alimentate cu combustibil gazos cu ardere conventionala (tehnologia flamei propagate).

Modificarile necesare si instalatiile sunt listate mai jos:

Inlocuirea duzelor de injectare a combustibilului
Modificarea sistemului de control GT
Reducerea unui canal de evacuare si instalarea cazanului (HRSG)
Conducte pentru abur de la HRSG la setul GT generator/compresor
Apa produsa ori de osmoza inverse ori de distilare acuum.

Efecte colaterale: Contrar altor concepte de injectie pea bur, Ciclul Cheng are un sistem unic
de control care permite randamentului termic de varf (maxim) al instalatiei energetice sa urmeze
modificarile de sarcina. Aceasta ar trebui sa fie foarte aplicabila instalatiilor din larg (offshore)
unde sarcina turbinelor nu este constanta.

Datele operationale: Ciclul Cheng de Injectie cu Aburi poate fi utilizat la toate sarcinile
operationale. Cand este necesar, injectia de abur poate fi inchisa simplu in timpul operatiei.
Doar emisiile mai mari de NOx si consumul mare de combustibil, ce mentine energia furnizata,
vor fi afectate de actiunea de inchidere.

Economic: Exemplu de calculatie:

Energie instalata: 3x 22 MW fiecare, 66 MW total.
o HRSG instalata in conducta de evacuare a unei turbine pe gaz, produce abur pentru trei
turbine
raport abur / combustibil de 2.5
reducerea de NO
X
<10 ppm
trebuie sa fie luate in considerare costurile suplimentare pentru structura suport pentru
instalarea pe o platforma offshore


Cost
(NOK milion)
Greutate
(t)
Turbina pe gaz reconstruita 30 ~1
HRSG 10 30
Instalatia de desalinizare pentru
productia de apa
6 16
Tabelul 7.11: Costurile si greutatea pentru un ciclu Cheng cu injectie cu abur pe GE LM 2500

Stimuli de implementare:
retehnologizare cu ciclu Cheng posibil pentru toate turbinele pe gaz cu tehnologie
conventionala de ardere (arzator cu flama propagate)
spatiu mic necesar pentru setul turbinei pe gaz pentru modificare. De aceea, nivelurile
de emisie mai mici decat DLE/DLN pot fi atinse de instalatiile offshore, care nu sunt
pregatite pentru turbine DLE/DLN
costurile de retehnologizare si intretinere a costurilor mai mici decat sistemele
DLE/DLN
sistemul de ardere conventional cu injectie Cheng de abur are o disponibilitate mai mare
decat sistemele DLE/DLN. Deci aplicabilitate mai mare pe trenurile de compresie a
gazului
emisiile mai mici decat in sistemele DLE/DLN fara CO/UHC trade-off
multe instalatii offshore sunt deja dotate cu HRSG, aspect ce reduce din costurile
necesare pentru modificari, investitii si instalare
energia produsa marita sau consumul de combustibil redus
Literatura de referinta: [196, ASME, ], [197, ASME, ], [198, ASME, ], [199, Cheng, 1997]

Capitolul 7
458 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
EXEMPLU 7.2.1.6 TEHNOLOGIE PENTRU CONTROLUL CATALITIC AL POLUARII PENTRU
REDUCEREA CO SI NO
X
DE LA TURBINELE PE GAZ CU CICLU COMBINAT

Descriere: Tehnologia prezentat ca exemplu utilizeaz un singur catalizator care opereaz n
dou cicluri: oxidare/absorbie i regenerare. Catalizatorul lucreaz prin oxidarea simultan a
CO n CO
2
, NO i NO
2
i apoi absorbirea NO
2
n suprafaa sa prin utilizarea unui strat absorbant
de carbonat de potasiu. Regenerarea catalizatorului este realizat prin trecerea unui amestec de
gaze de regenerare peste (de-a curmeziul) suprafaa catalizatorului n absena oxigenului.
Gazele de regenerare sunt aburul, hidrogenul i CO
2
. Sistemul nu utilizeaz amoniac i poate
opera efectiv la temperaturi n domeniul 150-370
0
C.
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 459


Figura 7.18: Reprezentare schematica pe un sistem cu catalizator
[26, ABB, 2000]


Beneficii de mediu realizate: Prin utilizarea acestei tehnologii, turbinele cu gaze n ciclu
combinat pot fi operate cu nivele foarte sczute de emisii de NOx. n acelai timp sistemul
reduce emisiile de CO i componente organice volatile fr metan. n combinaie cu
catalizatorul de reducere a sulfului, acest sistem poate fi utilizat de asemenea pentru reducerea
componentelor sulfuroase din gazele arse evacuate.

Aplicabilitate: Aplicabil la utilizarile noi si de retehnologizare. O asemenea unitate poate fi
montat n coada (partea din spate) a cazanului sau n cazanul recuperator, n anvelopa (n
spaiul= rezervat sistemului de reducere catalitic selectiv.

Efecte colaterale: Sistemul emite CO
2
, N
2
O i N
2
i urme de SO
2
la co. Datorit efectului de
mascare i otrvire a catalizatorului este necesar curirea anual a acestuia cu ap deionizat i
cu soluie de carbonat de potasiu (K
2
CO
3
). Fluidele de neutralizare consumate pot fi neutralizate
i evacuate prin intermediul sistemului de canalizare i sunt nepericuloase pentru ap i sol.

Date de operare:

emisii de NO
x
sub 2 ppm (4 mg/Nm
3
echivalent NO
2
la condiii standard: 0
0
C,1013 mbar)
rata de conversie a CO n CO
2
este de 90%
distrugerea compuilor organici volatili ne-metan este mai mare de 90% la 315
0
C
distrugerea formaldehidei i acetaldehidei, evideniat prin msurtori, a fost de 97% i
respectiv 94% la 150
0
C.

Economice: Preurile de cost estimate prezentate se refer la o central tipic de 400 MW cu
funcionare pe gaze. Preul de cost prezentat mai jos se bazeaz pe o perioad de operare de
8000 ore/an i o reducere a NO
x
-ului de la 25 ppm la 5 ppm (de la 50 la 10 mg/Nm
3
echivalent
NO
2
la condiii standard: 0
0
C i 1013 mbar), care echivaleaz cu aproximativ 666 tone
(volumice) anual de NO
x
ndeprtat. n costuri sunt incluse costul de investiie, de operare i
mentenan i costurile anuale indirecte.

Unitate turbina
Transfer evacuare
Caldura la presiune inalta
Generatoare cu recuperare de gaz
Partile inferioare
inchise in timpul
regenerarii
Iesire gaz
regenerare (2)
Intrare gaz
regenerare (1)
Cos de
evacuare
Caldura presiune
redusa
Generator
recuperare abur
Blocuri catalizator
Fanta de izolare deschisa
Fanta de izolare inchisa
Capitolul 7
460 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Costurile de investitie: EUR 19.2 milioane.
acestea includ: - echipamentul instalaiei
- livrarea
- fiting-urile
- darea n exploatare i PIF.
Acesta este costul total de la furnizor.

Costurile de operare si mententanta: EUR 1.6milioane
Acestea includ: - mentenana general
- aburul i gazul natural consumat n ciclul de regenerare
- cderea de presiune pe unitate
(convertit n consum de energie electric)
- costurile anuale generale pentru nlocuirea
catalizatorului (catalizatorul are durata de viata sapte
ani)
- cheltuieli cu evacuarea catalizatorului.
Costurile anuale suplimentare indirecte ctre contractor nu sunt incluse.

O reducere a NO
x
de la 25 ppm la 2 ppm (de la 50 la 4 mg/Nm
3
echivalent NO
2
la condiii
standard 0
0
C; 1013 mbar) va conduce la o cretere a costului de investiii datorit necesitii
unui catalizator suplimentar. Aceasta va conduce de asemenea la creterea costurilor de operare
i mentenan datorit creterii consumului de gaz natural i abur i datorit creterii cderii de
presiune.

Stimulare pentru implementare: Necesitatea asigurrii unor emisii foarte reduse de Nox i
setul de limitare n ce privete utilizarea echipamentului de control al polurii care utilizeaz
amoniac, n special pentru instalaiile situate n zone dens populate.

Literatura de referinta: [26, ABB, 2000].

Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 461

7.2.2 Imbunatatirea performantei de mediu a instalatiilor mari de ardere
existente cu alimentare cu gaz

EXEMPLU 7.2.2.1 CENTRALA CU CICLU COMBINAT DE ENERGIE TERMICA SI ELECTRICA CU
CAMERELE DE ARDERE RETEHNOLOGIZATE

Descriere: Centrala dat ca exemplu a fost dat n exploatare n 1994 i consta n dou
TG (2x67,8 MWe) cu dou cazane recuperatoare de cldur aferente (2x26,5 MWth), dotate cu
ardere suplimentar, i o turbin de abur (18,8 MWe). Combustibilul standard este gazul
natural. Petrolul distilat este utilizat drept combustibil secundar. Camerele de combustie ale TG
au fost retehnologizate n 1997 n scopul reducerii emisiilor de NO
x
. Reducerea de NO
x
la
funcionarea pe petrol distilat este realizat prin injecia de ap demineralizat.

Beneficii de mediu realizate: Au fost realizate comparativ nivele reduse de emisii datorit
tehnicii de reducere a NO
x
, lund n considerare mrimea instalaiei. Msurile privind utilizarea
cldurii reziduale au condus la o cretere a eficienei energetice totale i prin aceasta s-a redus
consumul de combustibili i implicit emisiile de CO
2
.

Aplicabilitate: Cazanele existente n centralele vechi pot fi transformate n cazane
recuperatoare de cldur rezidual. n general msurile de readaptare (reabilitare) de acest tip
pot fi aplicate la instalaiile existente.

Efecte colaterale: Msurile primare de reducere a emisiilor nu produc nici un fel de reziduu.
Tratamentul apei de injecie produce namol (lam).

Date operaionale: n 1999, au fost produi n total 530 GWhe de energie electric i 585 GWh
de energie termic pentru termoficarea urban. Centrala a fost n operare timp de 4456 ore.
Valoarea medie anual pentru eficiena electric net s-a ridicat la 39,5% iar pentru eficiena
energetic general (net) la 83,1%. Rata de debit volumetric a gazelor arse evacuate (adunate)
a fost de peste 2x526.000 m
3
/h la un coninut de O
2
de 14,5%. Tabelul 7.10 prezint emisiile
atmosferice la nivelul anului 1999.

Monitorizare
Valori medii lunare
1)
la 15 % O
2
Emisiile specifice
(kg/TJ
combustibil
)
NO
X
(mg/Nm
3
)
Continu
60 46.7
CO (mg/Nm
3
)
Continu
6 3.6
1)
echivalent la valoarea medie anual pentru ncrcarea raportat.
Tabelul 7.12: Emisiile in aer masurate in 1999

n 1999 au fost consumai 13210
6
Nm
3
de gaz natural (echivalentul a 43,9 MS/Kwhe) i 181 m
3

de petrol distilat.

Debitul de ape uzate aferent instalaiei provine de la tratamentul apei de alimentare i
condensului i de la tratamentul apei din circuitul de termoficare (8575 m
3
/an). Principala surs
o constituie regenerarea schimbtorilor de ioni. Apa utilizat din acest proces este evacuat dup
neutralizare. NOx este singura substan monitorizat permanent. Concentraia medie este de
0,097 mg/l. Au fost reciclate cca. 2,9 tone de pcur (petrol) i materiale contaminate cu pcur
(petrol), iar 1,6 tone de material filtrat au fost evacuate.

Deoarece exist o zon rezidenial adiacent centralei situat la numai 100-300 m de aceasta au
fost aplicate msuri suplimentare de reducere a zgomotului. Aceasta au cuprins izolarea acustic
a cazanului i canalelor absorbante de zgomot i capsularea componentelor zgomotoase.
Capitolul 7
462 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Stimulare pentru implementare: Centrala de producere a energiei electrice i termice este
parte a unui concept energetic municipal care are ca int s asigure termoficarea urban la
preuri economice pe termen lung. De aceea producerea energiei termice trebuie asociat cu
producerea de energie electric ct de mult se poate. Producia de energie electric este limitat
superior de cererea de energie termic i de posibilitatea de a furniza energie electric pe pia.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001].

Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 463

7.2.3 Performantele de mediu ale noilor instalatii mari de ardere
alimentate cu gaz

EXEMPLU 7.2.3.1 INSTALATIILE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE IN CICLU
COMBINAT CU ARZATOARE AUXILIARE SI ARDEREA COMBINATA A GAZULUI SI
COMBUSTIBILULUI LICHID

Descriere: O central electric i termic cu ciclu combinat dat n exploatare n 1995 n
Germania are o rata a energiei termice totale introduse de 640 MWth. Ea este compus din trei
TG i trei cazane de recuperare a energiei termice reziduale cu ardere auxiliar, aferente
acestor turbine, un cazan i dou turbine cu abur. Cazanul servete la producerea aburului la
vrfuri de sarcin i pentru creterea siguranei n ce privete alimentarea cu abur. Operarea
ntregii instalaii este optimizat pentru acoperirea cererii de energie termic. Fiecare TG are o
rat a energiei termice introduse de 135 MWth i o rat terminal de 35,5 MWe. Fiecare din
instalaiile suplimentare de ardere aferente cazanelor de recuperare a cldurii au o rat a energiei
termice introduse de 49 MWth. Aburul este condus n turbine i utilizat la producerea energiei
termice pentru termoficare n condensare i alte schimbtoare de cldur, ca de exemplu aa
numitele prenclzitoare de vrf. De asemenea aburul mai este furnizat ntr-o reea de abur de
proces. n 1998 eficiena electric a fost de 40,2% iar eficiena global 59,7%.

Msurile primare pentru controlul NOx: Pentru reducerea NOx a fost montat un sistem
suplimentar de injecie abur. Sistemul de comand injecteaz aburul n camera de combustie la
un debit proporional cu debitul de gaz natural consumat. Aceasta crete puterea i eficiena
turbinei. Mai mult, emisiile de NOx au fost reduse cu 30%.

Msuri suplimentare: A fost instalat un electrofiltru pentru reinerea vaporilor de ulei care se
ntmpl s apar n timpul aspirrii din rezervoarelor de ulei de ungere (eficiena de separare
92%).

Beneficii de mediu realizate: Nivele de emisii reduse de NOx; SO
2
i pulberi.

Aplicabilitate: Instalaia a fost readaptat pornind de la o instalaie veche de producere
combinat a energiei electrice i termice cu funcionare pe lignit i pcur grea. Unul din
cazanele din vechea instalaie a fost inclus n proiectul noii instalaii i a fost readaptat pentru a
arde att gaz natural ct i pcur uoar.

Efecte colaterale: nu se cunosc.

Date operationale: Instalaia a funcionat 6538 de ore, echivalent a 4885 ore de funcionare la
sarcin maxim. Valorile limit de emisie pentru instalaia complet depind de rata (raportul)
ntre puterea introdus n instalaia de ardere auxiliar i puterea introdus n TG. Cum valorile
limit de emisie pentru o singur unitate difer de asemenea funcie de coninutul de O
2
, trebuie
calculat un coninut de O
2
corespunztor operrii duble, n procente de greutate ca parte a puterii
introduse. Urmtoarele tabele definesc trei stadii de operare i emisiile msurate.

Modul de
operare
Rata puterii termice
n TG
(MW)
Rata puterii termice n
instalaia de ardere
auxiliar
(MW)
Debitul volumetric
de gaze arse
evacuate
(Nm
3
/h)
Coninutul
de O
2
de
referinta
I 123 35.6 375000 13.3
II 119 8.5 360000 14.5
III 122 0 375000 15.0
Tabelul 7.13: Moduri de operare ale turbinei pe gaz si ale arderii suplimentare






Capitolul 7
464 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Poluantul
Modul de
operare
Monitorizare
Valori medii
zilnice (mg/Nm
3
)
Emisiile specifice
(kg/TJ
introdui
)
NO
X
I Continu 73 56.16
NO
X
II Continu 73 53.91
NO
X
III Continu 82 63.13
CO I Continu 60 46.12
CO II Continu 27 19.88
CO III Continu 9 6.97
Tabelul 7.14: Emisii atmosferice masurate in 1998

n 1998 au fost arse 102,63 10
6
Nm
3
de gaz natural i 123 tone de combustibil lichid.
Consumul aferent instalaiilor de ardere auxiliar este prezentat n tabelul 7.15.

Material auxiliar Uleiuri HCl (33 %) NaOH (50 %) Ca(OH)
2
FeCl
3

Aplicatie
Turbina/
Sistem
hidraulic
Tratarea apei de alimentare/ Conditionare/ tratarea apei
uzate
Consum (tone) 1.4 169 77 23 7.4
Consum specific (g/MWh
e
) 3.4 410.5 187 55.9 18
Tabelul 7.15: Consumul unor furnizari importante auxiliare in 1999

Pentru apa cazanului s-a aplicat un sistem de dedurizare complet (total). Dac se utilizeaz
apa de suprafa aceasta este de asemenea decarbonatat. Instalaia este operat cu sisteme
separate de canalizare. Unul dintre acestea pentru canalizare menajer iar cealalt pentru apa de
ploaie, apa din cazan, sistemul de rcire, separatoarele de ulei i rezervoarele de decantare.
Aceast ap uzat este descrcat n cursul de ap primit. Au fost devarsate 1998, 251180 m
3

apa de racire si 45182 m
3
apa uzata din procesul de productie.

Economice: Investiia total pentru instalaii se ridic la 118 milioane EUR (1998). Costurile
totale de operare n 1998 au fost de 56,1 milioane EUR.

Stimulare pentru implementare: Implementarea unor valori limit pentru emisii mai
stringente a impus ca necesar readaptarea unei centrale de producere combinat a energiei
electrice i termice cu funcionare pe lignit i pcur grea. n acelai timp s-a impus ca necesar
extinderea duratei de via a instalaiei i mbuntirea performanelor economice. Din aceste
motive a fost ridicat centrala pe ciclu combinat.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001].


EXEMPLU 7.2.3.2 CENTRALA ELECTRICA CU PRODUCEREA COMBINATA DE ENERGIE
ELECTRICA SI TERMICA IN CICLU COMBINAT CU FUNCTIONARE PE GAZ, FARA ARDERE
AUXILIARA

Descriere: Centrala electric luat ca exemplu a fost construit n Germania ntre 1994 i 1996
cu o capacitate total de 380 Mwe i 340 MWth pentru producerea de electricitate i pentru
termoficare urban (n etapa de proiectare). Ea are n compunere dou TG (numerotate: TG1 i
TG2), dou cazane de recuperare a cldurii reziduale i trei boilere n condensare
(condensatoare) pentru extragerea energiei termice pentru termoficare. Fiecare TG este echipat
cu un compresor n 21 de trepte i 72 arztoare dispuse ntr-o camer de combustie inelar i are
o putere maxim produs de 185 MWe. Combustibilul standard este gazul natural. Pcura
uoar este utilizat drept combustibil secundar. Cazanele recuperatoare (care alimenteaz dou
turbine) produc abur de nalt i joas presiune (77 bar/525
0
C i 5,3 bar/203
0
C). Turbina cu
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 465
abur, de tip cu contrapresiune, este operat n regim de presiune alunectoare i furnizeaz peste
108 MWe.

Msuri pentru o eficien optimizat: Pentru a atinge o eficien nalt TG funcioneaz cu o
rat de compresie de 15:1. Temperatura TG se ridic la 1100
0
C. ntreaga instalaie atinge o
eficien electric brut de 47,4% (la punctul de lucru de proiect). Deoarece operarea instalaiei
este optimizat pentru a acoperi cererea de cldur, aceasta funcioneaz deseori la sarcini
pariale. Proiectul (concepia) cu 2 turbine ofer o mare flexibilitate n acest caz. Cu 2 turbine n
funcionare poate fi atins o eficien nalt pentru ncrcri ntre 60% i 100%. Cu o singur
turbin cu gaze n funciune aceste eficiene sunt atinse pentru ncrcri ntre 30 i 50%. La
sarcina minim eficiena unei TG scade cu 8% fa de funcionarea la sarcin nominal.
Utilizarea energiei termice este optimizat prin:

controlul cldurii gazelor arse evacuate
prenclzirea aerului de ardere a TG la sarcini pariale
utilizarea cldurii reziduale de la transformator.

Aceste msuri permit o eficien general de aproape 90%. Eficiena ntregii instalaii este
prezentat sintetizat n Tabelul 7.16.

Eficiena brut, cu referire la
Sarcina de proiect
Valoarea medie anual n
1999
Eficiena electric a producerii n coogenerare e
energiei electrice i termice
47.4 % 44.8 %
Eficiena electric pentru producerea singular a
energiei electrice
52.6 % 49.6 %
Eficiena energetic general
89.2 % 85.9 %
Tabelul 7.16: Randamentele instalatiei energetice cu ciclu combinat fara ardere suplimentara

Msuri primare pentru controlul emisiei de NO
x
: Camera de combustie circular de tip inelar
a TG este echipat cu 72 arztoare de NO
x
redus. Reducerea de NO
x
la operarea pe combustibil
lichid poate fi realizat prin injecia de ap demineralizat. Aerul de ardere poate fi prenclzit
sau n scopul de a reduce emisiile pentru reducerea riscului de ngheare. Aceste msuri permit
reducerea emisiilor de NO
x
<100 mg/Nm
3
pentru gaz natural i <150 mg/Nm
3
pentru
combustibilul lichid.

Msuri pentru reducerea emisiilor de zgomot: Cum zona rezidenial este la numai 16 m de
peretele cldirii, trebuie s fie realizate valori foarte mici de emisie pentru zgomot. n zona
rezidenial se nregistreaz un nivel de presiune a zgomotului emis de centrala electric de 45
dB (A), prin utilizarea urmtoarelor msuri singulare:

perei de faad i acoperi adecvai
bariere suplimentare de zgomot i izolare fonic la racordul de intrare a aerului de ardere
conducte izolate acustic (fonic)
canale pentru aerul de ardere i gaze arse evacuate sunt echipate cu absorbani acustici
co cu perei dubli
proiect silenios a supapelor de siguran si a carcasei exhaustorului.

Beneficii de mediu realizate: Datorit tehnicilor de reducere a NO
x
s-au obinut emisii reduse
comparativ lund n calcul mrimea instalaiei. Msurile de utilizarea cldurii reziduale au
condus de asemenea la creterea eficienei energetice globale i prin aceasta la reducerea
consumului de combustibili i a emisiilor de CO
2
.

Aplicabilitate: Instalaia a fost proiectat s acopere cererea nalt de energie termic. Aceasta
este principala premis pentru o operare rezonabil a instalaiilor astfel configurate. Pe de alt
Capitolul 7
466 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
parte componentele singulare ale instalaiei asigurnd fiecare n parte emisii reduse, pot de
asemenea fi integrate n centrale electrice de diferite concepte.

Efecte colaterale: Msurile primare de reducere a emisiilor nu produc nici un fel de reziduu.
Apa de rcire i apa uzat rezultat din operarea instalaiei sunt tratate n central. Prin aceasta
se produc deeuri i nmol.

Date operaionale: n 1999 au fost produi n total 1182,2 GWhe i 1083,5 GWh cldur n
termoficare. Echivalent la 3070 ore de sarcina maxima rezultata din necesarul de termoficare.
Debitul volumetric a gazelor arse evacuate este de 1.450.000 m
3
/h pentru o rat a energiei
termice introduse de 470 MW. Emisiile atmosferice n 1999 sunt prezentate n tabel 7.17


Monitorizar
e
Valori medii zilnice
la 15% O
2
Emisiile specifice
(kg/TJ
introdui
)
Ardere gaz natural GT 1 GT 2 GT 1 GT 2
NO
X
(mg/Nm
3
) Continu 76.0 65.7 62.65 55.31
CO (mg/Nm
3
) Continu 6.7 11.3 5.58 9.48
Ardere combustibil lichid GT 1 GT 2 GT 1 GT 2
NO
X
(mg/Nm
3
) Continu 79.6 131.4 101.88 112.29
CO (mg/Nm
3
) Continu 19.1 13.6 24.44 11.46
Tabelul 7.17: Emisii in aer masurate in in 1999

n 1999 au fost ari 249,61610
6
Nm
3
de gaz natural i 9463 m
3
de combustibil lichid uor.
Consumul de nlocuire a celor mai importante auxiliare este prezentat n Tabelul 7.18.

Material auxiliar Uleiuri HCl (33 %) NaOH (50 %) NaCl brine NH
4
OH
Aplicaia
Turbine/Sisteme
hidraulice
Tratamentul aei de alimentare/Tratamentul apei uzate
Consum 1735 litri 72 t 40 t 58 t 300 litri
Consum specific
(g/MWh
e
)
1.5 61 34 49 0.25
Tabelul 7.18: Consumul unui furnizor auxiliar important in 1999

Un flux de apa uzata provenit din tratarea apei de alimentare si din condensat (12000 m
3
/yr).
Dupa sedimentare, aceasta apa este alimentata in sistemul de canalizare municipala. O alta apa
uzata rezulta din elutritia cazanului, epuizarea intregului sistem si din condensat (11014 m
3
/yr).
Aceasta apa uzata este alimentata direct in sistemul de canalizare municipal dupa racire. Apa
uzata din regenerarea schimbului de ioni este controlata periodic asupra concentratiei de
compusi organici halogenati absorbibili (AOX). Valoarea medie a concentratiei de AOX in
timpul ultimilor cinci ani a fost de 0.053 mg/l.

Economice: Investiia total pentru noua instalaie i retragerea vechii centrale electrice cu
funcionare pe crbune se ridic la peste 327 milioane EUR (n 1997). Nu sunt disponibile
informaii privind detalierea costurilor.

Stimuli pentru implementare: Cea dinti central de producere a energiei electrice i termice
din acest amplasament nu a putut atinge valorile limit de emisie mai reduse n 1996. De
asemenea ea nu a mai putut fi operat n continuare ntr-o manier rezonabil. Noua central
ofer o eficien mai ridicat i un personal mai redus necesar pentru operare. Amplasamentul a
oferit deja o infrastructur complet pentru alimentare i evacuare. Centrala iniial (veche) a
fost demolat complet iar cea nou a fost construit deoarece readaptarea vechii centrale nu
putea s ating eficiena unei centrale noi.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001].
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 467

EXEMPLU 7.2.3.3 INSTALATIA TERMO-ELECTRICA CU CICLU COMBINAT ALIMENTAT CU GAZ
NATURAL FARA ARDERE SUPLIMENTARA PENTRU SISTEMUL DE CALE FERATA

Descriere: Instalatia energetica din exemplu produce electricitate cu o frecventa de 16.67 Hz
pentru sistemul de furnizare a electricitatii pentru calea ferata germana. Consta din doua turbine
pe gaz (GTs) (ambele sunt de 180 MW
th
, sau ambele sunt de 60 MW
e
,), doua cazane de caldura
cedata si o turbine cu aburi (57 MW
e
). In aceasta instalatie, combinatia turbinei pe gaz cu
generatori de 16.67 Hz a fost folosita pentru prima data. Temperatura gazului fierbinte la
intrarea in turbina este de 1280 C. La iesirea din turbina pe gaz, temperatura gazului este de
540 C la 1.053 bar si produce abur cu o temperatura maxima de 530 C si 62 bar in cazanul cu
caldura cedata. Dupa cazanul cu cedare de caldura, fluxul de gaz trece prin economizer si apoi
este transmis in cos cu o temperatura de 110 C. Un cos suplimentar este instalat pentru fiecare
turbina pe gaz pentru o operatie singulara cu ciclu de abur. Aburul este trimis catre turbina cu
abur, unde se destinde. Presiunea din condensator scade la 0.07 bar. Cazanele cu cedare de
caldura au o a doua treapta unde se produce abur de presiune la 198 C la 4.5 bar. Acest abur
este transmis de asemenea catre turbina pe abur. Sistemul de racire cu circuit invers consta din
patru patru radiatoare actionate de suflante si o pompa pentru apa de racire.

Instalatia a fost pusa in functiune in 1994 (GT unitatea 1) si in 1995 (GT unitatea 2).
Randamentul net electric al instalatiei este de 49.6 % la sarcina maxima si scade pana la 42 % la
o sarcina de 50%. Pentru alte sarcini in scadere, una dintre turbinele pe gaz se inchide rezultand
o crestere brusca a randamentului pana la 48%. Pentru o sarcina de 25%, randamentul scade in
final la 40%. Timpul de pornire pentru o turbina pe gaz este de 26 de minute pentru incarcare
completa. La 14 minute dupa pornirea primei turbine pe gaz poate porni si a doua. Dupa 40 de
minute sunt disponibili 120 MW
e
pentru o singura operatie a turbinei pe gaz. Pornirea cazanelor
cu cedare de caldura necesita intre trei si sase ore. Pentru exploatarea cu ciclu combinat, viteza
de inainte la capacitate maxima este de 20 MW/min.

Beneficiile de mediu realizate: Contructia arzatorului hibrid (treapta de propagare si cea de
preamestec) in combinatie cu camera de ardere adaptata asigura concentratii scazute de NOx.
Randamentul electric net de aproape 50% permite o utilizare eficienta a resurselor.

Aplicabilitatea: Constructia totala a instalatiei a fost optimizata pentru productia de electricitate
pentru sistemul de furnizare a electricitatii pentru calea ferata.

Cu toate acestea, componentele singulare pot fi de asemenea integrate in instalatiile energetice
pentru a optimiza emisiile.

Efectele colaterale: Apa de alimentare a turnului de racire este tratat intr-o instalatie de
decarbonizare la viteza redusa. Namolul este produs, continand in principal var. Si mai mult,
sunt produse apa uzata si cantitatile mici de reziduuri.

Date operationale: In 1999 au fost produsi 501 GWh
e
din electricitatea. Numarul de ore
echivalente la capacitate maxima a fost de 2830. Tabelul 7.19 arata emisiile atmosferice ale
turbinelor pe gaz in 1999. Fluxul de gaz este de 2 x 500000 m
3
/h la capacitate maxima.

Poluant Masurare Nivelurile masurate ale
emisiilor
(mg/Nm
3
)
Emisii specifice
(kg/TJ Input)
Praf
NO
X
Continuu 41.6 32
CO Continuu 1.8 1.4
Tabelul 7.19: Niveluri masurate de emisii in 1999

In 1999, 101.8 milioane

Nm
3
de gaz natural (= 0.2 Nm
3
/kWh
e
) au fost arse. Consumurile
mentionate de furnizorii cei mai importanti sunt aratate in Table 7.20.

Capitolul 7
468 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Material
auxiliar
Lubrifianti
Sulfura de
clor fier-III
Var de
calciu
hidrat
Apa
amoniacala
HCl NaOH
Aplicatia Tratarea apei
Consumul
(t/yr)
0.5 60 70 0.5 20 13
Consumul
specific
(g/MWh
e
)
1 120 140 1 40 26
Table 7.20: Consumul agentilor auxiliary importanti in 1999

Debitul de apa uzata al intregii instalatii este pana la 75 m
3
/h la capacitate maxima. Cam 60
m
3
/h provine din sistemul de racire. Apa uzata este transmisa catre limpezire fara tratare. Apele
uzate din instalatia de dedurizare a apei (15 m
3
/h) sunt neutralizate si transmisa catre limpezire
impreuna cu apa uzata (efluentul) din sistemul de racire. Concentratiile impuritatilor in apa
uzata amestecata este aratata in Tabelul 7.21 pentru 1999. Aceste rezultate arata nivelul initial al
poluarii inainte ca apa sa intre in instalatia energetica.


Valoarea medie din 14 masuratori
(daca nu se specifica)
(mg/l)
Emisii specifice
(g/MWh
e
)
Cl 339 137
AOX 0.06 0.024
COD 67 27.1
P 17.5 7.07
N 8 3.23
Zn <50
*
-
Cr <2
*
-
Cd <0.1
*
-
Cu <5
*
-
Pb <3
*
-
Ni <5
*
-
Materiale
filtrante
8.7 3.52
Sulfati 624 252.2
Hg <0.1
*
-
Valoarea pH 8.3 -
*
Aceste valori rezulta dintr-o singura masurare si deci nu pot fi transformate la
capacitati specifice
Tabelul 7.21: Concentratiile de impuritati in apa uzata a instalatiei energetice

Singura sursa a unei cantitati considerabile de reziduuri este tratarea apei de proces provenita
din turnul de racire, unde apare namolul. In 1999, 214.4 tone de namol au fost indepartate
controlat pe depozite finale si 50.3 tone au fost imprastiate in agricultura. Si mai mult, au fost
produse 10 tone de detergent uzat din curatarea turbinei si sase tone de reziduuri din separatorul
de ulei.

Cerintele legale pentru controlul zgomotului sunt adaptate la zona rezidentiala aflata la aprox.
500 m de instalatie. Cu ajutorul atenuatorilor de zgomot, poate fi realizata un nivel de imisie de
30 dB(A) de la aceasta distanta.

Economic: Investitia totala a fost de EUR 185 milion (1995). Aceasta este echivalenta unei
investitii specifice de EUR 1043/kW
e
.




Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 469
Stimul pentru implementare: Restructurarea caii ferate in fosta Germanie din est dupa 1989 a
necesitat construirea unei noi instalatii electrice cu urmatoarele caracteristici:

termen scurt pentru construirea instalatiei
randament mare
impact mic supra mediului
costuri mici de investitie si operationale.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001].

Capitolul 7
470 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

7.2.4 Tehnici pentru performanta de mediu a instalatiilor de ardere
operate pe platforme offshore

Aceasta sectiune prezinta tehnici pentru prevenirea si reducerea emisiilor eliberate de instalatiile
de ardere operata pe platforme offshore. Acestea toate sunt disponibile pe piata. Exemple sunt
date pentru a ilustra tehnicile ce demonstreaza o performanta mare de mediu. Tehnicile date ca
exemplu se bazeaza pe informatii oferite de industrie, si o evaluare ale Biroului European IPPC.

EXEMPLU 7.2.4.1 SISTEMUL DE MODELARE AL EMISIILOR PARAMETRIC (PEMS)

Descriere: Sistemul de monitorizare continua a emisiilor (CEMS) este echipamentul total
necesar pentru determinarea concentratiilor de pulberi sau rate de emisie, utilizand masuratori
cu analizoare de poluanti si ecuatii de conversie, grafice, sau programe pe computer pentru a
produce rezultate in unitatile standardelor de limitare a emisiilor, aplicabile.

Pentru a avea un sistem de monitorizare efecient in costuri si rezerva daca CEMS s-ar defecta,
s-a dezvoltat la inceputul anilor 1970 PEMS pentru turbinele pe gaz. In locul unei monitorizari
directe a emisiilor de NOx, PEMS calculeaza emisiile de NOx de la parametrii cheie
operatioanli. Exemplele acestor parametrii sunt temperatura, presiunea si consumul de fluide.
Astazi, PEMS pentru turbine, cazane, motoare si facle sunt foarte mult utilizate in locul CEMS
pentru a monitoriza NO
X
, SO
X
,. Hidrocarburile totale, emisiile de COV si CO.

Deoarece PEMS utilizeaza deja senzori existenti de la sistemele de control ale instalatiei,
costurile de investitie sunt reduse doar la aplicatia software si implementare. De asemenea,
utilizarea senzorilor existenti nu solicita personal suplimentar cu aptitudini speciale pentru a
manipula si calibra instrumentariul, asa cum necesita CEMS. Acesta este valorificabil in special
pentru industria offshore. Chiar si asa, PEMS necesita o verificare periodica utilizand CEMS.
Costurile operationale PEMS sunt semnificant mai mici decat CEMS. In final, nu este necesar a
se monta pe cos nici un dispozitiv hardware.

Un PEMS complet contine un modul matematic, un modul de asigurare a calitatii si un modul
de raportare. Modulul matematic poate fi evaluat pe trei cai diferite: (1) primul principiu, (2)
regresie statistica si (3) inteligenta artificiale, retele neurale sau regresii non-liniare. Cand se
utilizeaza abordarea primului principiu, modulul este evaluat in baza cunostintelor fizico-
chimice pentru formarea NOx. Caracteristicile operationale si constructia turbinei variaza intre
diferite tipuri de turbine. Modulul pentru fiecare turbina, trebuie sa fie reglat prin masuratorile
de emisie NOx si prin parametrii operationali, pentru a regla factorii din modul. Regresia
statistica si abordarea inteligentei artificiale necesita un set de date operationale istorice cu
masuratori simultante de NOx cu scopul de a dezvolta modulele.

Modulul de asigurare a calitatii consta intr-o procedura cu verificare senzoriala si o procedura
cu verificare a PEMS. PEMS nu este mai exact ca precizia parametrilor operationali utilizati in
modulul PEMS. Verificarea semnalelor senzoriale este de mare importanta in vederea detectarii
semnalelor pentru a preveni prezicerile incorecte. O verificare senzoriala poate fi realizata prin
compararea semnalelor ori cu senzorii redundanti ori cu valorile calculate de la modulul
matematic utilizand semnale pentru alti senzori. Alarma porneste daca sistemul detecteaza o
abatere senzoriala. Suplimentar, PEMS complet ar trebui de asemenea sa detecteze abaterea
PEMS ca o asigurare suplimentara a calitatii.

PEMS este mult utilizat in SUA ca tehnica de monitorizare a NOx, si aprobat ca cea mai buna
tehnica disponibila in Marea Britanie. In SUA, operatorul unei instalatii poate solicita utilizarea
unui PEMS in locul unui CEMS, daca instalatia poate dovedi ca noul PEMS are aceeasi sau o
mai buna precizie, accesibilitate, fiabilitate si durata in timp, asa cum a fost oferit de sitemul de
monitorizare continua a emisiilor. Acuratetea PEMS este evaluata din 720 de ore de
monitorizare a emisiilor din exploatare, prin ambele alternative PEMS si CEMS verificat.
Acuratetea relativa pentru CEMS este de 20% in 40 CFR part 60 si 10% in 40 CFR Part 75.
(CFR = Code of Federal Regulations Codul Regulamentului Federal).
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 471


Beneficiile realizate de mediu: Utilizarea modelului poate permite operatorilor de turbine pe
gaz de a deveni mai constienti de valorile emisiilor echipamentelor, in timp real. Aceasta
reprezinta in sine un beneficiu major. In consecinta, tehnica poate indica punctele optime de
operare ale echipamentelor. Acest control poate fi ori manual ori automat. Un sistem continental
ce actioneaza trenuri de compresoare paralele a fost utilizat pentru a realiza o reducere de 8% in
emisiile de CO
2
pentru sarcini fixe. Tehnica poate fi de asemenea utilizata in evidentierea unei
deteriorari in performanta turbinei pe gaz, care ar putea conduce de altfel la cresterea emisiilor
de NOx. Unde este administrata adecvat, aceasta tehnica poate avea ca rezultat costuri
operationale mici.

Aplicabilitatea: Modelarea parametrica poate fi adaptata la majoritatea turbinelor pe gaz. Unii
operatori prefera aceasta tehnica ca optiune in locul sistemelor de monitorizare a emisiilor, a
caror dezavantaje includ necesarul unui spatiu mare, acuratete saraca a instrumentelor si costuri
mari de mentenanta. In special la instalatiile offshore, PEMS ofera solutii efective de costuri
pentru monitorizarea emisiilor.

Efecte colaterale: In situatii speciale, poate fi redus consumul energetic. O data instalata, exista
cateva dezavantaje fata de optiunea sistemelor de monitorizare continua a emisiilor.
Modelarea parametrica poate de asemenea oferii informatii utile ale monitorizarii emisiilor care
pot fi folosite usor pentru a oferi un cadru anual al emisiilor raportate.

Date operationale:

Economic: Costurile software-ul nu depasesc EUR 80000 per instalatie. Cu toate acestea,
trebuie sa se ia in considerare costurile de instalare si mentenanta. Costurile de instalare depend
de nivelul instrmentariului deja existent si in functie de acesta, ce mai este necesar a se adauga
astfel incat sa fie monitorizati toti parametrii solicitati. Experienta sugereaza ca aceste costuri de
instalare ar mai putea aduna EUR 160000 la costurile software-ului. O data instalat, mai este
necesara doar putina mentenanta, cu toate acestea este necesara verificarea anuala a
inregistrarilor emisiilor utilizandu-se dispozitive de masurare a emisiilor portabil. Costurile
totale vor fi de aprox. EUR 30000 per an. Costurile de investitie PEMS sunt de aprox. 50% iar
costurile de intretinere de 1/3 din CEMS. Suplimentar, utilizarea zilnica nu solicita costuri sau
atentie speciala.

Stimuli pentru implementare: Modelarea parametrica a fost introdusa mai intai in Norvegia,
unde nivelurile inalte ale taxelor CO
2
au fortat operatorii sa evalueze toate optiunile de control
posibile disponibile. Acest stimulent a urmat in Marea Britanie, und aceste modele de
parametrizare au fost instalate in mai multe statii de compresie a gazului conducand la costuri
reduse ale combustibilului. Acestea ofera o monitorizare precisa si neconstisitoare a NOx.

Literatura de referinta: [119, Guinee, ], [120, Bakken and Skogly, ], [121, Fripp, ], [206,
Pavilion, 2003], [200, Southern Research Institute, 2000], [201, Macak III, 1996], [202,
Lefebvre, 1998], [203, EPA, 2002], [204, The Cadmus Group, 2000], [205, Tronci, et al., 2002].


EXEMPLU 7.2.4.2 INTEGRAREA ENERGETICA IN ZONE MULTIPLE

Descriere: Utilizarea sursei centrale energetice la un numar de instalatii participante. Aceasta
poate implica ori una ori doua statii centrale energetice de distribuire a electricitatii prin cabluri
catre alte zone. Exemplele includ o platforma de baza ce furnizeaza electricitate catre multe
zone satelit prin cabluri submarine. De asemenea, un camp multiplu dezvoltat ce este alimentat
ca o parte a unui cerc principal de catre doua statii centrale electrice.

Beneficiile de mediu realizate: Statiile elecrice offshore sunt invariabil actionate de turbine pe
gaz. Exista ineficiente daca exista o statie electrica per platforma. Exista o utilizare extinsa de
Capitolul 7
472 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
rezerva rotativa pentru a oferi suficient suport pentru a mentine productia atunci cand ar putea
ca partial sistemul de generare electrica sa se intrerupa. Zonele multiple integrate la o statie
centrala electrica poate asigura faptul ca randamentele turbinei pe gaz sunt maxime si ca rezerva
rotativa este minimizata, de aici si reducerile ambelor emisii CO
2
si NO
X
.

Integrarea generarii electrice intre instalatii a fost studiata si aplicata in Marea Britanie si
Norvegia si poate fi interesanta economic in situatii speciale, asa cum s-a mentionat. Cu toate
acestea, ar trebui luat in considerare calculul beneficiului de mediu, care este de cele mai multe
ori marginal. Reducerea emisiilor poate deveni mai semnificanta daca generarea de energie se
poate baza pe ciclul combinat si/sau pe turbinele cu NOx redus.

Aplicabilitatea: Integrarea energetica este un proiect capital major care poate fi utilizat doar in
situatii specifice. Aceasta include instalarea unei platforme adiacente noi, cu echipaj sau fara, la
o instalatie mama. Retehnologizarea instalatiilor existente la o retea de distributie cu energie
integrata este putin probabil sa fie efectiva ca si costuri, desi aceste scheme sunt prezentate ca
fiind evaluate.

Efectele colaterale: Adoptarea energiei integrate va conduce invariabil la reducerea consumului
energetic

Date operationale: Referinta [125, Evans and McConnell, 1994] rezuma experienta platformei
offshore Marathon Brae, unde East Brae a fost adaugata la o zona existenta avand energia
furnizata de la unitatile existente prin cablurile subacvatice. S-a eliminat astfel platforma
secundara, costurile economisite fiind de EUR 98 milioane. Un beneficiu interesant raportat a
fost abilitatea de a pastra energia intr-o instalatie in timpul inchderilor. De asemenea, exista un
exemplu pe tarm unde zonele producatoare BPs Prudhoe Bay in Alaska sunt furnizate de o
singura statie energetica, iarasi cu beneficii de mediu si economice.

Economic: Integrarea energetica este o investitie de capital majora. S-au raportat economii de
costuri pentru instalatie. Oricum, aceste costuri trebuie sa fie comparate cu acelea pentru
instalarea cablului si a echipamentului de control.

Stimuli pentru implementare: Implementarea energiei integrate poate luata in considerare
doar pentru cazuri selectionate, si este putin probabil sa fie utilizata doar pentru a reduce
emisiile. Consideratiile economice reprezinta stimulentul prinicipal. In zona Marathon Brae, a
existat dorinta de a reduce costurile platformei prin maximizarea utilizarii infrastructurii
existente si utilizand surplusul energetic. Beneficiile asupra emisiilor au fost atinse ca un
rezultat al optiunii.

Literatura de referinta: [125, Evans and McConnell, 1994], [78, Finkeldei, 2000].



EXEMPLU 7.2.4.3 CAMERELE DE ARDERE USCATA APLICATA TURBINELOR PE GAZ
OFFSHORE

Descriere: Caracteristica de baza a arzatoarelor cu NOx redus consta in amestecul aerului cu
combustil, arderea avand loc in doua etape succesive. Prin amestecul aerului de ardere cu
combustibilul inainte de ardere, se realizeaza o distributie omogena a temperaturii si o
temperatura redusa a flamei, rezultand emisii de NOx reduse. Din 1995, 11 turbine de gaz noi
cu un singur combustibil au fost instalate, cu camerele de ardere DLN, pe platformele
norvegiene producatoare de petrol si gaz. Suplimentar, doua turbine pe gaz existente au fost
retehnologizate din tipuri conventionale in motoare de tip DLE.

Turbinele pe gaz DLN necesita proprietati ale combustibilului gazos precum CO
2
, N
2
,
compresibilitate, densitate relativa (gravitatie specifica) si valoare calorifica pentru motorul de
control. Sistemul de control al motorului se poate acomoda la mici modificari ale acestor
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 473
proprietati. Acestea se afla intr-o anumita toleranta. Oricum, daca modificarile se afla in afara
tolerantei, atunci sunt necesare inputuri active. Parametrii cei mai probabil sa solicite input activ
sunt gravitatia specifica a combustibilului gazos si valoarea calorifica. In consecinta, instalatiile
offshore necesita deseori dispozitive precum calorimetre si cromatografe pentru monitorizarea
online a combustibilului gazos.

Beneficiile de mediu realizate: Nivelurile reduse de emisii NOx. Oricum, beneficiul de mediu
va fi marginal pentru turbinele ce functioneaza la sarcina partiala si in cazurile in care sarcina
variabila duce la curse frecvente ale turbinei si in consecinta la flaring.

Aplicabilitatea: Sistemele de ardere DLN sunt disponibile pentru un numar de turbine pe gaz
noi. Pentru retehnologizarea turbinelor pe gaz exista in principal doua limitatoare tehnice. O
limita se refera la sistemul de combustibil. Turbinele ce au capacitatea de a functiona cu
combustibil dublu (gaz si motorina) nu sunt considerate inca mature. Limita secundara se refera
la varsta echipamentului. Retehnologizarea necesita o actualizare semnificanta a controlului,
astfel este necesar un anumit spatiu suplimentar in functie de diversele gaze. Acesta poate nu
este disponibil. Unele seturi de sisteme au toate echipamentele utilitare amplasate in interiorul
carcasei.

Turbinele pe gaz au fost de decenii un motor principal fiabil pentru unitatile de productie
offshore. Introducerea acestei tehnologii noi nu a fost fara anumite riscuri. Functionarea
turbinelor a insemnat o provocare refertior la disponibilitatea si performanta acelor utilitati,
experientand anumite modificari ale proprietatii gazului sau ale temperaturii ambientale.
Tehnologia cu amestec si ardere saraca (DLN) a inceput sa atinga stadiul necesar de maturitate
pentu utilizarea in unitatile offshore.

Experienta operationala indica o fiabilitate mai redusa a turbinelor DLN decat turbinele cu
arzatoare conventionale, rezultand procese mai frecvente de opriri si facla. Aceasta se datoreaza
partial complexitatii operationale mari a DLN. Unele imbunatatiri au fost inregistrate ca o parte
a unei curbe de instruire, insa unele dintre probleme se datoreaza caracteristicilor
fundamentale ale tehnologiei care nu pot fi inlaturate usor.

Efectele colaterale: Nivelurile reduse a emisiilor de NOx pot avea ca rezultat emisii ridicate de
CO si hidrocarburi nearse (UHC). Primul tip de turbina din sectorul norvegian va avea un
randament mai scazut cu echipament de NOx redus, in special la sarcina partiala, fata de
turbinele conventionale. Pierderea in eficienta la sarcina partiala poate fi de 13%, ceea ce
inseamna ca emisiile de CO
2
ar creste pana la 13%.

Date operationale: La sarcina maxima, o turbina de gaz normala are emisii de aprox.
360 mg/Nm
3
NO
X
(la 15 % oxigen), in timp ce in conditii similare, versiunea DLN produce
aprox. 50 mg/Nm
3
NO
X
(la 15 % oxigen) si 30 mg/Nm
3
de CO

la 75 100 % solicitare masurata
in conditii ISO.


Capitolul 7
474 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 7.19: Emisiile de NO
X
din turbinele pe gaz offshore cu o camera de ardere DLN
[122, Carstensen and Skorping, 2000]

Economic: Perioada necesara de oprire in timpul instalarii si pierderile aferente datorita
pierderii sau intarzierii in productie, precum si costurile crescute de intretinere, semnificativ
main mari decat au fost indicate in evaluarea precedenta. O analiza a beneficiilor prin costuri a
arata un interval mare de costuri pe unitate de NOx redus, variind intre 23 NOK/kg NO
X
(3
EUR/kg) pana aproape de 1000 NOK/kg (125 EUR/kg). Doar 20% din turbine ar putea fi
retehnologizate la un cost mai mic de 100 NOK/kg NO
X
(12 EUR/kg NO
X
).

Stimul de implementare: Valorile limita de emisie reduse pentru NO
X


Literatura de referinta: [122, Carstensen and Skorping, 2000], [78, Finkeldei, 2000].


EXEMPLU 7.2.4.4 REDUCEREA SARCINII PE ECHIPAMENT ACTIONAT DE O TURBINA PE GAZ

Descriere: Echipamentul actionat de turbine: compresoare, pompe si echipament de generare a
electricitatii. Acest echipament poate fi actionat direct de turbine pe gaz, sau actionat indirect de
un motor electric, care isi deriva energia din turbinele pe gaz. Reducerea sarcinii poate aduce
beneficii operatorului din punctual de vedere al mediului si costurilor. Exemplele de reduceri ale
sarcini includ:
reducerea de reciclare a compresorului
reducerea cantitatii pompate prin bypass
adaptarea procesului de control in forma de bucla in instalatie.

Beneficii de mediu realizate: O reducere a sarcinii turbinelor pe gaz inseamna invariabil o
reducere a consumului de combustibil, si astfel si reducerea emisiilor de CO
2.
In general,
deoarece turbinele pe gaz sunt operate la viteze mai mici, se pot obtine de asemenea reduceri
semnificante in emisiile de NOx. Numarul faclelor s-au redus de asemenea deoarece stabilitatea
instalatiei a crescut.

Aplicabilitate: Tehnicile de reducere a sarcinilor sunt aplicabile la toate turbinele pe gaz,
deoarece ele genereaza in general energie, direct sau indirect, catre toate dispozitivele
echipametului din instalatie.



Putere
Turbina pe gaz
Turbine pe gaz normale
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 475
Efectele colaterale: In cazuri extreme, cantitatea de echipament actionat poate fi redusa, adica
trei pompe reduce la doua, astfel putandu-se in continuare sa fie reduse costurile. In mod
similar, rezerva rotativa de generarea de energie poate fi redusa.

Date operationale: Experienta sugereaza ca exista avantaje semnificante in executarea
reglajelor simple in cadrul instalatiei. De exemplu, in unele instalatii exista un procentaj mare al
circuitelor de control al proceselor configurate manual. Aceste circuite pot fi modernizate
adecvat si trasformate in mod automat. In consecinta, aceste variabile precum stabilirea de
presiune pot fi reduse, care la randul lor reduc solicitarile actionate. Numarul opririlor
neplanificate poate fi redus, fapt ce duce la mai putine facle. Timpul planificat correct, trasand
linii clare de protectie ale compresoarelor centrifugale, poate fi benefic. Un aspect cheie este
aici personalul instalatiei care poate aduce beneficii reducand ineficientele.

Economic: Cele mai multe modificari in aceasta tehnica solicita o mica modificare a
echipamentului. In locul acesteia, modificarile sunt menite sa controleze instalatia si astfel
necesita un capital redus de investitie. Reglarea corecta a circuitelor bucla cheie pentru o
instalatie poate fi realizata pentru mai putin de GBP 25000. Instruirea personalului cheie poate
insemna alti GBP 10000. In consecinta, exista deseori o crestere in productie cu o crestere a
statibilitatii instalatiei.

Stimuli pentru implementare: In mod istoric, exista un stimul pentru implementarea acestor
schimbari. Operatorii acorda o incredere redusa tehnicilor din manual referitoare la reglarea
circuitelor de control, etc. Tehnicile de software sunt disponibile acum sa faca posibil, ca astfel
de modificari delicate precum reglajul in bucla circuitului, sa fie facute de incredere.
Literatura de referinta: [78, Finkeldei, 2000], [207, Underbakke and Jakobsen, ]


EXEMPLE 7.2.4.5 UNITATI CU CICLU COMBINAT CU GENERARE DE ENERGIE ELECTRICA SI
TERMICA IN INSTALATIILE OFFSHORE

Descriere: Costurile ridicate ale combustibilului si grijile asupra emisiilor sunt in legatura
directa cu conservarea energiei in instalatiile offshore de petrol si gaz. Aceasta a stimulat
modificarile semnificante in procedurile operationale si dezvoltarea tehnologica in multe
instalatii pe petrol si gaz. Focalizarea s-a intensificat in pastrarea redusa a cerintei energetice,
evitarea consumului inutil de combustibil si proiectarea sistemelor energetice mai eficiente.
Modul cel mai eficient de a realiza acest aspect este de a instala facle de proces rece si cicluri cu
abur in turbinele de gaz existente sau noi pentru a forma cicluri combinate (CC).

Ciclul combinat este o combinatie a unui proces cu turbina pe gaz si proces cu turbina pe abur.
Turbina pe gaz evacueaza in mod normal la aproximativ 500 C. Aceasta reprezinta o cantitate
mare de energie, care este recuperata prin producerea de abur sub presiune in unitati de
recuperare a caldurii cedate. Aburul este transmis la turbina pe abur, care produce energie
electrica suplimentara. Aburul de joasa presiune din iesirea turbinei pe abur este condensat prin
utilizarea apei de racire (apa marina) si transmis inapoi la recuperatorul de caldura pentru
generarea de abur (WHRU-SG). WHRU-SG si turbina pe abur din ciclul cu abur dintr-un ciclu
cu abur la baza, care este un ciclu de abur cu circuit inchis. Aceasta este tehnologie
conventionala in instalatiile energetice continentale alimentate cu gaz.










Capitolul 7
476 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL



Figura 7.20: Diagrama de flux a unei instalatii offshore cu ciclu combinat de energie termica si
electrica
[25, ABB, 2000]


Beneficiile de mediu realizate: O crestere tipica a eficientei din ciclul simplu in ciclu
combinat offshore bazat pe turbine noi pe gaz va fi de la 37 la 50%. Acesta va reduce consumul
de combustibil si emisiile de CO
2
si NO
X
in mod tipic la 25%. Comparandu-se cu instalatiile
mari cu ciclu combinat continentale, randamentul termic este mai redus datorita echilibrului
dintre costuri si eficienta si datorita faptului ca instalatiile continentale au pierderi termice mai
reduse.

Combinandu-se cu extractia de abur de la turbina pe abur, instalatia cu ciclu combinat este
transformata intr-o instalatie combinata cu energie termica si electrica (CHP). Aburul extras
poate acoperi necesarul de caldura indirect prin producerea de mediu lichid de incalzire, sau
alternativ, aburul poate fi produs direct prin incalzitoarele de proces. In functie de gradul de
necesitate a agentului termic, eficienta CHP va fi de la 47 la 80%. Instalatiile CC si CHP sunt
foarte flexibile, deoarece recuperarea de caldura poate fi maximitzata tot timpul fara a se lua in
considerare nivelul de sarcina si necesarul de caldura.

Aplicabilitatea: Necesitatea considerarii costurilor si a greutatii, urmarind noua tehnologie si
optimizarea, prin eficientizare s-a redus greutatea unitatii de recuperare a cladurii de la 30 % la
50 %. Ca un exemplu, o singura unitate de recuperare a caldurii pentru turbina de gaz are o
greutate aprox. de 125 tone, unitatile standard avand normal 200 - 250 tone. Necesarul de spatiu
pentru unitatea de recuperare a caldurii cedate pentru generarea de abur este de aprox. 25 - 50 %
mai mare fata de necesarul proceselor conventionale de producere a agentului termic. Cu toate
acestea, unitatile de recuperare a caldurii sunt plasate deasupra turbinelor pe gaz, care de obicei
se afla la partea superioara a platformei. Deci, spatiul necesar este disponibil in mod normal.

Conditiile de abur relativ reduse permit utilizarea modulelor turbinei pe abur la presiune joasa
cu carcasa sudata a turbinei. Ca rezultat, diferenta de greutate a turbinei pe abur pentru 15 20
MW va fi de 150 175 tone, care este aproape de greutate unei turbine pe gaz comparabile. O
astfel de structura va fi de aceeasi marime ca si a unei structuri de turbine pe gaz de 20 MW.

Concluzia este ca o instalatie cu ciclu combinat este in general aplicabila pentru ambele
aplicatii, noi si retehnologizate.


Combustibil
Turbina pe gaz
Incalzitor abur Apa de mare
Turbina pe abur
Consumatori termici
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 477

Figura 7.21: Exemplu de instalatie energetica cu ciclu combinat instalata pe o platforma offshore pe
reciful continental norvegian
[25, ABB, 2000]

Efecte colaterale: Deoarece ciclul combinat necesita doar apa foarte pura intr-un circuit inchis,
nu se elimina nici un deseu in mediu, la o functionare normala.

Date operationale: Datele operationale urmatoare se bazeaza pe un ciclu combinat cu o
productie energetica totala de 67 MW:

presiunea aburului la intrarea in turbina pe abur: 15 bar
temperatura aburului la intrarea in turbina pe abur: 430 C
debitul masic de abur la intrarea in turbina pe abur: 17.5 kg/s
producea de curent electric la generatorul cu turbina pe abur: 15.8 MW
e


Datele pentru abur se bazeaza pe recuperarea de caldura de la gazele fierbinti evacuate de doua
turbine de gaz conventionale cu urmatoarele date de evacuare:

temperatura gazului evacuat: 481 C
output energetic nominal: 2 x 25.9 MW
e
.

Un ciclu offshore de abur va recupera de obicei o treime din productia nominala de energie
electrica a utei turbine pe gaz conventionala.

Ciclul pe aburi necesita apa marina datorita mediului rece in condensatorul de aburi. Turbina pe
aburi necesita o cantitate de apa marina de aprox. 2000 m
3
/h. Costurile de investitie pentru
sistemul pentru apa marina poate fi cateodata redus prin integrarea altor utilizatori de apa
marina. Costul pentru apa de racire variaza mult de la caz la caz, iar pe unele platforme costurile
de furnizare a apei de racire in cazul unei retehnologizari pot varia mult.

Suplimentar, ciclul de aburi necesita cantitati mici de electricitate si aer viu pentru a opera
pompele si supapele. O cantitate mica de amoniac (de regula 1 kg/zi) este adaugata la ciclul de
abur pentru a controla pH. Consumul de apa este de regula de aprox. 0.5 m
3
/h.

Capitolul 7
478 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Economic: Costurile estimate prezentate se refera la o instalatie energetica cu aburi de 16 MW
adaptata la doua turbine in locul unei turbine pe gaz conventionale. Productia totala energetica
pentru instalatia cu ciclu combinat se va afla intr-un interval de 67 MW. Pentru o platforma
continentala, costurile totale de proiect sunt puternic dependente de spatiu si greutate. Ar trebui
mentionat faptul ca pentru platformele de petrol, in multe cazuri gazul este gratis sau un bun
aproape gratis. Consumul redus de gaz in timpul fazei de productie a petrolului va mari volumul
de gaz ce trebuie sa fi re-injectat. In cazurile in care capacitatea de compresie a gazului este un
factor limitator, acest aspect ar fi de reducere a capacitatii de productie a petrolului si deci ar fi
un aspect economic negativ pentru economisirea combustibilului gazos. Valoarea gazului
economisit nu ar fi recuperata mai tarziu de-alungul duratei de functionare a instalatiei, iar
aceasta va avea astfel o valoare prezenta neta mica. Cu toate acestea, in sectorul norvegian,
taxele de reducere a CO
2
ar justifica in cazuri specifice astfel de investitii.

Stimuli pentru implementare: Cerintele pentru reducerea emisiilor de CO
2
si NO
X
in
platforma norvegiana si stabilitate operationala imbunatatita si fiabilitate.

Literatura de referinta: [25, ABB, 2000].

Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 479

7.3 Consumul curent si nivelurile de emisie

7.3.1 Imagine de ansambul asura debitului masic


Figura 7.22: Diagrama Grassmann a turbinei pe gaz cu HRSG
[50, Korobitsyn, 1998]

Diagrama Grassman arata fluxul energetic deci penru o turbina pe gaz fara ardere suplimentara.
Ariile marcate cu gri reprezinta pierderile interne de energie in turbina si in generatorul de abur
cu cazan recuperator (HRSG).


7.3.2 Imaginea de ansambul a combustibililor gazosi utilizati in
instalatiile mari de ardere

Gazul natural este un combustibil curat ce nu cauzeaza emsii de SO
2
sau pulberi. Emisiile de
CO
2
din arderea gazului natural sunt clar mult mai mici decat combustibilii fositili. Tabelul 2.22
ofera o imagine de ansamblu a combustibililor gazosi relevanti ce alimenteaza instalatiile mari
de ardere.

Substanta
Gazul natural
(mol %)
Gaz de focar (BFG)
(mol %)
Gaz de rafinarie
(mol %) *
N
2
0 14 52 57 0
CO
2
1 2 20 21 4 5
CH
4
C
4
H
10
84 99 0 0 46
CO 0 21 23 20 50
H
2
0 2 4 30 45
sulf 0 cativa
20 1700 mg
H
2
S/Nm
3

pulberi 0
Depinde de sistemul
de epurare a gazului
utilizat, insa normal
<40 mg/Nm
3

0
* Vezi Refinaria BREF. Intervalul depinde de tipul de gaz (de ex. gazul de rafinarie, hidrogen
gazos, gaz de cocs, FCC gaz)
Tabelul 7.22: Imaginea de ansamblu a combustibililor gazosi relevanti, ce alimenteaza instalatiile
mari de ardere
[58, Eurelectric, 2001]



Combustibil
Turbina pe gaz
Putere
Caldura
Retur
Capitolul 7
480 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Turbinele de gaz offshore ard gaz natural brut furnizat direct de zonele petroliere adiacente.
Acest gaz poate avea o compozitie diferita fata de gazul natural utilizat normal pentru turbinele
gazoase continentale. O compozitie tipica a gazului natural din zonele petroliere din Marea
Nordului poat fi vazut in Tabelul 7.23.

Component Mol % g/mol
Metan 68.69 46.18
CO
2
(1)
14.65 27.01
Etan 8.18 10.31
Propan 4.45 8.22
n-Butan 1.19 2.9
Azot 0.84 0.98
H
2
O 0.7 0.52
i-Butan 0.49 1.3
n-Pentan 0.30 0.92
i-Pentan 0.26 0.78
Hexan 0.089 0.32
Heptan 0.06 0.25
Octan 0.033 0.15
H
2
S 0.007 0.01
Helium 0.0 0.0
(1)
Continutul de CO
2
de gaz natural brut variaza putin de la zona la zona insa rareori
este peste 10 %.
Tabelul 7.23: Un exemplu al continutului din gazul natural brut dintr-o zona petroliera din Marea
Nordului
[78, Finkeldei, 2000]

Mai multe informatii asupra gazului natural si gazelor de rafinarie sunt disponibile in BREFUL
pentru Rafinaria de Gaz si Uleiuri Minerale


7.3.3 Eficienta instalatiilor de ardere cu functionare pe combustibil gazos

Eficiena centralelor electrice a crescut continuu n perioada ultimilor 10 ani prin
optimizarea procesului i prin noi descoperiri n domeniul materialelor i a tehnicilor de rcire,
care fac posibil funcionarea cu temperaturi mai ridicate la intrare n turbin. n cazul ciclului
combinat aplicarea mai multor trepte de presiune i creterea temperaturii admise de intrare a
aburului (posibil prin realizarea unor materiale rezistente la temperaturi nalte) conduce de
asemenea la creterea eficienei ciclului de abur. Tabelul 7.24 prezint o privire general a
eficienelor centralelor electrice care ard gaz, proiectate pentru producerea de energie electric
la ncrcarea de baz. Trebuie specificat c valorile de eficien menionate corespund unor
turbine cu gaz noi, curate la sarcin nominal i condiii ISO i (schimbtoare de cldur n
condensare) condensatoare cu rcire ntr-o singur trecere. Pentru alte condiii valorile pot fi
mai mici, n timp ce eficiena depinde puternic de condiiile ambiante i de tipul sistemului de
rcire aplicat ca i de modul de operare.


Marimea maxima a
unitatii
(MW
e
)
Randamentel termice
(%)
Central electric convenional 38 49
Ciclu simplu cu turbin cu gaz 275 30 42
Cazan de abur cu ciclu simplu sau
main pe doi combustibili
40 47
Ciclu combinat cu cazan recuperator 400 46 58
Ciclu de vrf (cu aer fierbinte) 50
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 481
Nota:
Aceste date au fost obtinut in timpul unei operatii la sarcina maxima. Daca sarcina scade, randamentele termice se
reduce considerabil.
Tabelul 7.24: Imaginea randamentelor LCP-urilor alimentate pe gaz

Motivul pentru care ciclul combinat are cea mai mare eficien este c TG d 65-70% din
capacitatea total i conversia energiei n TG este foarte eficace datorit utilizrii gazelor relativ
fierbini n turbin.

Eficiena crescut a unitii este posibil datorit temperaturii de ardere crescute a TG i datorit
temperaturii crescute a gazelor arse evacuate, care se regsete ntr-o temperatur mai ridicat a
aburului supranclzit i permit utilizarea unor generatoare pe abur cu recuperator de caldura n
dou sau trei trepte de presiune. Dac temperatura de evacuare este destul de ridicat, aplicarea
nclzirii intermediare a aburului devine atractiv economic.

n scopul mbuntirii eficienei termice a TG pot fi aplicate variate modificri de proces. De
exemplu regenerarea (prenclzirea regenerativ) mbuntete eficiena prin transferarea
cldurii reziduale n aerul de ardere, conducnd astfel la reducerea consumului de combustibil,
dar pe de alt parte are ca efect negativ o reducere corespunztoare de putere electric.
Coogenerarea este un aranjament unde energia eliberat n procesul de combustie este utilizat
pentru producerea att a energiei electrice ct i a energiei termice utile. Energia electric poate
fi generat att prin utilizarea direct a gazelor arse fierbini, ca n cazul TG ct i prin utilizarea
acestor gaze la producerea ntr-un cazan convenional a aburului de nalt temperatur i
presiune care s acioneze o turbin cu abur. Cldura util este furnizat de obicei sub form de
abur. n cazul cazanelor de abur, acesta poate fi livrat direct sau prin intermediul unor
schimbtoare de cldur, iar n cazul TG prin utilizarea unui cazan recuperator care extrage
energia din gazele arse evacuate de turbin. n cazul TG n ciclul combinat trebuie utilizai
combustibili de nalt calitate pentru a evita problemele de coroziune/eroziune. Cldura produs
poate fi utilizat n diferite aplicaii, de exemplu n procesele industriale, termoficarea urban
etc.

Trebuie luate n considerare i unele efecte care diminueaz eficiena n cazul ciclurilor de
operare reale, cum ar fi: ineficiena n realizarea compresiei i destinderii, pierderea de presiune
n timpul adugrii de cldur i n timpul evacurii cldurii, variaia cldurii specifice a
fluidului de lucru cu temperatura, arderea incomplet etc. [87, Molero de Blas, 1995].


7.3.4 Emisiile in aer

n instalaiile care ard gaz, n particular TG, generarea de emisii NOx se datoreaz n principal
formrii de NOx termic, care este influenat de urmtorii parametrii [32, Rentz, et al., 1999]:
Consumul de combustibil: cnd coninutul n hidrogen al combustibilului crete, emisia de
NOx crete. Continutul mare de alcani din gazul natural tinde de asemenea sa creasca
emisiile de NO
X

Temperatura flcrii: cnd combustibilul i aerul sunt ari la rata stochiometric i se
atinge o temperatur foarte ridicat, ceea ce va duce la emisii mari de NOx
Timpul de retenie a amestecului aer/combustibil n zona de combustie: timpul de
retenie poate fi redus prin utilizarea unui numr crescut de arztoare cu un flux constant al
aerului i combustibilului. Aceasta este o cale de a reduce NOx i a fost aplicat ntr-un
stadiu incipient n dezvoltarea TG
Condiiile atmosferice: o cretere a umiditii aerului de combustie conduce de asemenea
la reducerea emisiilor de NOx. Aceasta deoarece umiditatea aerului conduce la reducerea
temperaturii flcrii ceea ce este similar cu injectarea emisiei ap/combustibil n camera de
ardere a TG.

O concentraie precis de NOx n gazele arse evacuate depinde de tipul de turbin cu gaze.
Totui exist o contradicie ntre creterea eficienei TG i reducerea emisiilor de NOx (o
Capitolul 7
482 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
eficien crescut a TG este de asemenea bineneles de mare importan deoarece aceasta
conduce la reducerea cantitii de combustibil consumat). Scopul legat de creterea eficienei
TG conduce la creterea temperaturii de ardere n TG. n consecin msurile luate pentru
reducerea emisiilor de NOx vor fi mai puin eficiente. Cu toate acestea instalaiile cu ciclu
combinat nou construite de nalt eficien dotate cu camere de combustie cu reducere uscat a
NOx pot atinge concentraii ale NOx la evacuare de 20-50 mg/Nm
3
(Tabelul 7.25.) fr a utiliza
msuri secundare de reducere. Emisiile de NO
X
din instalaitiile existente nu pot fi prezentate
intr-o singura forma, insa variaza intre 50 si 75 mg/Nm
3
, desi instalatiile vechi pot avea
dificultati aflandu-se sub 75 mg/Nm
3
. In orice caz, ar trebui sa se mentioneze faptul ca
nivelurile de emisie pentru NOx pot conduce la emisii mai ridicate de CO.

Cu o crestere a temperaturii, nivelurile de emisie de NOx cresc mai incet decat randamentul
generarii de electricitate. Pentru acest motiv, dezvoltarea tehnica catre randamente mai mari
implica niveluri mai ridicate de NO
X
in mg/Nm.

Tipul turbinei cu
gaz
Puterea
(MW)
n condiii
ISO
Temperatur
a gazelor la
ieire
(
o
C)
Debitul de gaze
la ieire
(kg/s)
Emisiile de
NO
X
(ppm) la 15 % O
2
si
conditii
ISO
GE Frame 6 38.34 539 136.98 25
W 251 B12 49.1 520 171.46 9 25 (9 ppm since 1997)
ABB GTBC 52.6 517 179.17 25
Siemens V64.3 60.5 534 183.7 25
GE Frame 7EA 83.5 530 292.11 9
ABB GTI INI 83.8 505 317.06 15
Siemens V 84.2 106.7 548 346.99 9
ABB GTI In2 109.2 525 375.12 15
W 501 D5 109.8 527 361.97 9 25 (9 ppm din 1996)
GE Frame 9E 123.4 538 403.7 9 25 (9 ppm din 1996)
ABB GT 13 E 147.9 516 501.22 25
Siemens V 84.3 152 550 425.01 25
Siemens V94.2 153.6 546 498.95 9
GE Frame 7 FA 159 589 417.75 9
W 501 F 161.3 583 430.46 9 15 (9 ppm since 1995)
ABB 13E2 164.3 525 524.81 25
GE 9FA 226.5 589 601.92 9 25 (9 ppm din 1997)
Nota:
GE = General Electric Co. W = Westinghouse ABB Asea Brown Boveri Siemens = Siemens KWU
Tabelul 7.25: Parametrii selectati si nivelurile de emisie de NO
X
pentru turbinele noi de gaze
[185, Smith, 1995]

Ct timp nu au fost semnalate probleme tehnice majore legate de cazanele recuperatoare
(coogenerare cu ciclu combinat) care funcioneaz cu TG echipate cu tehnologie de reducere
catalitic selectiv, aceast tehnologie poate fi privit ca o tehnic consacrat de reducere a NO
x

n instalaiile care ard gaz. Conform (32, Rentz, 1999), n California, prin utilizarea reducerii
catalitice selective (RCS) au fost atinse valori ale NO
x
de 20 mg/Nm
3
. Aceste valori (i chiar
mai mari) au fost atinse, n condiii de aer ambiant proaste, n majoritatea timpului anual,
datorit concentraiei mari de ozon i/sau datorit perioadelor continue de smog (vara). n
Japonia i n Europa, au putut fi atinse valori de NO
x
de 30-50 mg/Nm
3
pentru turbinele mari (>
100 MWth) cu funcionare pe gaz.

Utilizarea sistemului de reducere uscat a NO
x
poate conduce la atingerea unor valori de NOx
de 9-42 ppmvd (la 15 % O
2
), 9-50 ppmvd (la 15 %O
2
) n cazul arderii gazului. n cazul utilizrii
combustibililor distilai, prin utilizarea sistemului menionat se pot atinge valori ale NO
x
de 42-
90 ppmvd (la 15 % O
2
), 20-30 ppmvd (la 15 % O
2
) [190, Davis and Black, 2000].

Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 483
Cel mai important parametru ce influenteaza rata formarii de NOx in motoarele cu combustie
interna este temperatura de ardere a gazului. O metoda de a reduce temperatura de ardere este de
a reduce raportul combustibil/aer aceeasi cantitate de caldura specifica eliberata prin arderea
combustibilului este utilizata apoi sa incalzeaza masa de gaze evacuate, rezultand o temperatura
de ardere maxima redusa si emisii reduse de NOx. Aceasta masura primara de reducere NOx
numita abordarea arderii sarace este utilizata in unele motoare alimentate cu gaz. Arderea
saraca cu aprindere cu scanteie (SG) si motoarele cu combustibil dublu (DF) in sistem de gaz
sunt deseori echipate cu un catalizator de oxidare in special pentru retinerea CO. Emisiile de
NMVOC (non methane volatile organic compound) de la gazul provenit din arderea saraca cu
aprindere cu scanteie (SG) si motoarele cu combustibil dublu (DF) in sistem gaz depind de
compozitia gazului natural. In functie de legislatia in vigoare si compozitia gazului natural,
tehnicile de reducere a emisiilor secundare de NMVOC, in unele cazuri, pot fi necesare si atunci
se aplica catalizatoarele de oxidare pentru reducerea simultanta a CO si NMVOC.

Insatlatia
Pacura utilizata sau
SO
2

NO
X

(ca NO
2
)*
(mg/Nm
3
)
Pulberea medie
(ISO 9096 sau o
alta metoda
echivalenta)
Observatii
Motorina,
Sistem pe gaz
Gaz natural ca si
combustibil principal,
combustibil pilot:
pacura grea (2.9 wt-%
S, 0.05 wt-% cenusa, 9
wt-% reziduuri de
micro carbon)
1584 1612 10 13
120 MWe
instalatie
energetica in
Asia
Motor pe gaz cu
aprindere prin
scanteie (SG)
N/A 161 190 N/A
Instalatie 5
MWe in Nordul
Europei
Motor pe gaz cu
aprindere prein
scanteiei, SG
(reglat NO
X

redus)
N/A 71 83 N/A
Instalatia 40
MWe in
America.
Consumul de
combustibil
aprox. 3 % mai
mare comparat
cu SG normala
Motor cu
aprindere cu
scanteie, SG
5 - 13 SCR (15 % O
2
)
Motor cu
combustibil dublu
- sistem pe gaz
- mod LFO

<0.05 wt-% S,
<0.01wt-% ash

147 177
1531 1751

N/A
6 27
Instalatie 5
MW
e
in Nordul
Europei
* Emisii de NO
X
date la 0C, 101.3 kPa la 15 vol-% O
2
,

gaz uscat
Tabelul 7.26: Emisii NO
X
pentru capacitate maxima a unui motor cu stadiu stationar
[192, TWG, 2003]


Arderea eficienta a combustibililor gazosi nu provoaca pulberi. Cu toate acestea, efectele locale
domina nivelurie de pulberi la intrare, care pot afecta turbinele [191, GE, 2002].

Capitolul 7

484 Version November 2004 LF/EIPPCB/LCP_Final_Draft
Emisiile in aer (mg/Nm
3
) Observatii Tehnica de ardere Capacitatea
(MW
th
)
Masurile de
reducere a emisiilor NO
X
Pulberi CO
60 93 2 5.4 7 14
Fara masuri de
reducere
300 100
Masuri primare 150 100
50 100
150 200
Toate valorie sunt in mg/Nm
3
la 3 % O
2
.
Despre cazanele industriale mai mici in gama 20
50MW(th) s-a raportat ca pot atinge limite de emisie de
aprox. 140 mg/m
3
la 3% oxigen, pe baza uscata de gaz,
273K
100 300
Cazan cu alimentare
pe gaz
>300 60 180
>50
SCONOX
<6
<1.1
mg/Nm
3

(1ppm)
Retehnologizate la o unitate de cogenerare existenta de 32
MW
e
si o turbina mica de 5 MW
e
, ambele exploatate in
SUA
Tehnica poate fi aplicata la instalatii de peste 50 MW
th

50 100 Sunt realizate miveluri de NO
X
de mai putin de 50
mg/Nm
3

Pm (DLN) 18 41.6 0.1 11.3 Sunt realizate niveluri de NO
X
mai mici de 50 mg/Nm
3
100 300
Pm (injectie cu apa) 80 200 <50

Pm (DLN) <30 <30 Aceasta instalatie a aplicat de asemenea un sistem SCR,
care nu se mai afla in functionare datorita performantei
inalte a tehnologiei DLN
Pm (doua trepte LNB) 47 73 6 60
Turbina pe gaz cu
ardere cu ciclu
combinat (gaz
natural)
>300
Pm/SCR 33 <1 30 <2
Turbina de gaz
offshore
50 100 65 355 <8 668 Turbina pe gaz 41.9 79 MW
th
utilizand gaz natural brut
din Marea Nordului
Pm (injectie cu apa) 30 57 5 - 7 <30 At 15 % O
2

DLN 18 35 At 15 % O
2
50 100
Pm (injectie cu apa) 50 90 At 15 % O
2

100 300
Turbina de gaz cu
alimentare pe gaz
natural
>300 DLN 50
Nota:
Pm (..) Masuri primare pentru emisiile NO
X
DLN Camera de ardere uscata cu NO
x
redus SCR Reducere catalitica selectiva
Tabelul 7.27: Emisii in aer din instalatiile de ardere alimentate cu combustibil gazos


Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 485
7.3.5 Emisiile in apa

Functionarea cazanelor alimentate cu gaz si a turbinelor duce la apa uzata specifica, dupa cum
urmeaza:
Apa din desulfurare, scurgeri si spalare: apa din spalare, scurgeri si desulfurare va fi
transimisa catre canalizare printr-un separator de ulei. Cantitatea va fi normal de aprox. 0.1
m
3
/h. Poate fi contaminat cu ulei. O cantitate de varf de 150 m
3
/h apare daca conductele au
fost spalate. Contaminarea ar consta in rest in principal din sedimente. Uleiul nu este
preconizat ca va apare. Compresoarele turbinei pe gaz necesita sa fie curatate de aprox. patru
ori pe an cu apa si detergent. Tipul de detergent nu a fost inca stabilit. Daca detergentul
utilizat este biodegradabil atunci se va evacua in apa de suprafata. Daca exista metale grele,
apa se va colecta si elimina controlat de un contractor autorizat.
Apa de purjare din cazan: apa de cazan drenata din cazan pentru scopuri de mentenanta
va fi colectata si poate fi tratata in bazinul de neutralizare. Dupa neutralizarea, apa se va
elimina in apa de suprafata. Apa din cazan este apa demineralizata cu chimicale
suplimentare. Cazanul ar trebui drenat o data pe an. Continutul de sare in circuitul de
apa/abur ramane sub o anumita valoare pentru a preveni depunerile din evaporare si
conductele de supra-incalzire si sa previna corodarea accelerata. Pentru a mentine nivelul de
sare in intervalul specific, apa de cazan este purjata (daca este necesar) din tambur catre
sistemul apei de racire. In consecinta, apa de purjare va contine concentratii de sare
Purjarea din instalatia de demineralizare:


7.3.6 Arderea si alte reziduuri din instalatie

Reziduurile solide si lichide: doar cantitati mici de reziduuri solide si lichide sunt produse prin
exploatarea turbinelor pe gaz si a cazanelor alimentate cu gaz. Cele mai multe dintre reziduuri
vor fi produse prin activitati subsidiare, precum mentenanta si tratarea apelor. Substantele,
deseuri aferente acestor activitati subsidiare vor include deseuri de metale, ulei uzat, materiale
de impachetat, lichide uzate pentru spalarea compresorului/turbinei pe gaz, a schimbatorului de
ioni si carbunelui activ.

Uleiul uzat: in mod normal uleiul de control al turbinei si uleiul lubrifiant vor fi schibate la
fiecare 10 ani. Uleiurile uzate se pot schimba si imediat dupa punerea in functiune. Cantitatea de
ulei implicata la fiecare ocazie va fi de aprox. 30000 - 40000 l per unitate de 400 MW
e
.

Lichidele de curatare: lichidele utilizate la spalarea compresorului si turbinei vor detergenti
sintetici dizolvati in apa. Lichidele vor fi utilizate periodic pentru a elimina murdaria si
depozitele de lubrifiant de pe palete; curatarea va avea loc in timpul perioadelor de oprire din
functionare. Lichidele murdare rezultate vor fi trimise la un procesor autorizat. Cantitatea totala
a lichidelor produse este estimata la 7 m
3
per unitate de fiecare data cand se spala in sistem oprit
(patru ori pe an).

Chimicalele din apa demineralizata: instalatia de apa demineralizata va produce chimicale
uzate si rasini. Sarurile vor fi evacuate normal in apa de suprafata, dupa neutralizare. Rasinile se
vor schimba o data la trei pana la cinci ani. Cantitatile de chimicale utilizate si rasinile uzate
depind de tipul de instalatie, de calitatea bruta a apei si de cantitatea produsa de apa
demineralizata.


7.3.7 Emisiile de zgomot

Majoritatea tarilor UE au propriul regulament de mediu asupra zgomotului, ce trebuie sa fie
indeplinit.

Normal, criteriul de zgomot se bazeaza pe diferite tipuri de arii : amenajare teritoriala (zona
rezidentiala, comerciala, industriala, etc.). O alta practica uzuala este de a utiliza cantitati
diferite pentru zi si noapte, in special pentru zonele rezidentiale (noaptea este de regula intre
Capitolul 7
486 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
orele 22.00 si 07.00). Zonele industriale au de obicei doar o cantitate : daca instalatia energetica
este o instalatie cu regim de baza (sarcina de baza), valoarea pentru perioada de noapte (daca
este stipulat) este luata in considerare la proiectarea constructiei.

Cerinta de mediu asupra zgomotului este definita cu un receptor de zgomot din afara liniei de
granita a proprietatii proiectului. Deci trebuie lut in considerare zgomotul de fond initial cand se
defineste impactul de zgomot provenit de la noua instalatie electrica.

Determinarea cerintelor de zgomot rezonabile este necesara pentru a evita costurile inutile. De
exemplul, daca zgomotul de fond initial este intr-o zona industriala deja de 70 dB(A), nu se mai
poate adauga nici o valoare pentru proiectul unei instalatii cu impact de zgomot de 60 dB(A) sau
mai mic. Pentru zgomotul din interiorul instalatiei in zonele unde nivelul de zgomot depaseste
85 dB(A), trebuie sa se utilizeze protectii acustice la urechi iar aceste zone trebuie sa fie foarte
vizibil marcate. In alte locuri unde oamenii se afla pentru perioade mai mari de timp, nivelul de
zgomot trebuie sa se poata reduce daca este necesar.

Sursele principale de zgomot din instalatiile energetice sunt: suflantele (inclusiv intrarile,
iesirile, cosurile si incaperile), pompele, turbinele, sistemele de abur, cladirile (inclusiv
feresterele si sistemele de ventilare), turnurile de racire si transformatoarele (tonuri acustice 100
Hz si armonici).


7.4 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT pentru
ardere combustibililor gazosi

Aceast seciune prezint tehnicile, care sunt luate n considerare n determinarea BAT pentru
prevenirea sau reducerea emisiilor din arderea combustibililor gazoi i pentru creterea
eficienei termice. Acestea sunt disponibile n totalitate n mod curent. n acest capitol, tehnicile
de luat n considerare sunt descrise la modul general, dar pentru cele mai multe dintre acestea
sunt prezentate descrieri detaliate n Capitolul 3, iar pentru unele tehnici sunt date exemple n
Seciunea 7.2. n scopul de a prezenta n detaliu performanele acestora cnd sunt aplicate n
situaii reale. n principiu, tehnicile prezentate n Capitolul 3 se aplic ntr-o gam larg n
arderea combustibililor gazoi i trebuie de asemenea privite n general ca fiind tehnici avute n
vedere la determinarea BAT.

Pentru evitarea relurilor n cadrul acestui document, se face referire la sistemul de Management
al Mediului (EMS) n Sectiunea 3.15.

Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 487
7.4.1 Tehnici pentru furnizarea si manipularea combustibililor gazosi si a aditivilor lichizi

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiul de
mediu
Instalatii
noi
Retehnologiz
abile
Experienta
operationala
Efecte
colaterale
Economic Observatii
Utilizarea turbinei de expansiune
pentru a recupera energia continuta
de gazele sub presiune livrate pe
conducte de gaz
Cea mai eficienta
utilizare de energie
Posibil Posibil Mare Nici unul
Nu e
disponibil

Pre-incalzirea combustibilului
gazos prin recuperarea continutului
de energie a gazelor evacuate

Verificari periodice ale
dispozitivelor de furnizare a gazului
si conducte
Risc redus de
incendiu

Suprafete etanse cu sisteme de
drenare (inclusiv separatoare de ulei
pentru a evita contaminarea cu apa
si sol cauzata de uleiul lubrifiant)
Prevenirea
contaminarii
solului si a panzei
freatice
Posibil Posibil Mare Nici unul
Costuri
pentru
tratarea apei
uzate
Apa de drenaj
colectata
necesita sa fie
tratata in bazin
de decantare
In cazul SCR, depozitarea solutiei
de ammoniac ca apa amoniacala
Siguranta mai
mare
Posibil Posibil Mare
Risc mai mic
fata de
depozitarea in
forma de
amoniac lichid
presurizat
Nu e
disponibil

Tabelul 7.28: Tehnici pentru furnizare si manipulare de combustibili gazosi si aditivi lichizi
Capitolul 7
488 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

7.4.2 Tehnici de crestere a eficientei cazanelor si turbinelor alimentate cu gaz

Aplicabilitate
Tehnica Beneficiul de mediu Instalatii
noi
Retehnologiza
bile
Experienta
operationala
Efecte
colaterale
Economic Observatii
Ciclu combinat
Co-generarea de energie electrica si
termica (CHP)
Randament marit
(utilizarea
combustibilului)
Posibil limitat Mare
Pre-incalzirea combustibilului gazos
cu utilizarea caldurii cedate
Utilizare mai eficienta
a energiei
Posibil Posibil Mare Nici unul
Nu sunt
disponibile

Utilizarea materialelor avansate
pentru a atinge temperaturi de
operare ridicate si deci sa se creasca
randamentul termic al turbinei cu
abur
Randament marit Posibil imposibil
Practicata in
instalatii noi
Nici unul
Nu sunt
disponibile
Utilizarea
materialelor avansate
permite presiuni si
temperaturi mai mari
Dubla incalzire Randament marit Posibil Nu e posibil
Practicata in
principal in
instalatii noi
Nici unul
Nu sunt
disponibile

Incalzirea regenerative a apei de
alimentare
Randament marit Posibil Posibil uneori Nici unul
Nu sunt
disponibile

Control computerizat performant al
conditiilor de ardere pentru
reducerea emisiilor si a performantei
cazanului
Randament marit al
cazanului
Posibil Posibil Mare Nici unul
Specific
instalatiei

Acumularea de caldura (stocarea
caldurii)
Posibil Posibil
Nu sunt
disponibile
Marirea energiei
generate de sistem
CHP
Pre-incalzirea aerului de ardere Randament marit Posibil Posibil Mare Nici unul
Nu sunt
disponibile
Daca se
preincalzeste,
temperatura mai
mare de 150 C,
emisiile de NO
X
tind
sa creasca
Turbine pe gaz
Controlul avansat computerizat al
turbinei pe gaz si al cazanelor de
recuperare
Randament marit al
cazanului
Posibil Posibil Mare Nici unul Plant specific
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 489
Utilizarea materialelor avansate
pentru a atinge temperaturi si
presiuni inalte de operare deci pentru
a creste randamentul turbinei pe gaz
Randament marit Posibil Nu e posibil
Practicata in
instalatii noi
Nici unul
Nu sunt
disponibile
Utilizarea
materialelor avansate
permite presiuni si
temperature mai
ridicate
Tabelul 7.29: Tehnicile de crestere a randamentului turbinelor si cazanelor alimentate cu gaz
Capitolul 7
490 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

7.4.3 Tehnici pentru prevenirea si controlul emisiilor de NO
X
si CO



Aplicabilitate
Tehnica Beneficiul de mediu Instalatii
noi
retehnologiz
abile
Experienta
operationala
Efecte
colaterale
Economic Observatii
Cazane cu ardere cu gaz
Surplus de aer redus
Reducerea NO
X
si
randament crescut
Posibil Posibil Mare
Specific
instalatiei

Recircularea fluxului
de gaz
Reducerea NO
X
Posibil Posibil Mare
Specific
instalatiei

Arzatoarele cu NO
x

redus pentru cazanele
cu ardere pe gaz
Reducerea NO
X
Posibil Posibil Mare
Instalatiile mai vechi pot avea
probleme in functie de lugimea flacarii
data de arzatoarele moderne cu NO
redus
Reducere catalitica
selectiva (SCR)
Reducerea NO
X
Posibil Posibil Mare
Scurgeri de
amoniac
Specific
instalatiei

Turbine pe gaz
Injectie directa cu abur Reducerea NO
X
- Posibil Mare
Injectie directa cu apa Reducerea NO
X
- Posibil Mare Tabelul 7.2

Camera de ardere cu
NOx redus
Reducerea NO
X
Standard
In functie de
turbina de gaz
specifica
Mare Tabelul 7.2
Astazi, cele mai multe din utilizarile
noi ale turbinei pe gaz sunt echipate cu
sisteme uscate cu NOx (DLN). In
cazurile in care conversia vechilor GT
este posibila, costurile pot fi foarte
mari, pana la 50 % din costurile
turbinei noi
Reducere catalitica
selective (SCR)
Reducerea NO
X
Posibil Posibil Mare
Scurgeri de
amoniac
Tabelul 7.2 In functie de situatia specifica
Oxidare catalitica CO
Reducerea (conversia)
CO in CO
2

Posibil Posibil Mare In functie de situatia specifica
Ardere catalitica Reducerea NO
X
Posibil - Nu
Fara scurgeri
de amoniac
Tabelul 7.2
Tehnologia de ardere catalitica,
aceasta fiind o tehnologie foarte
promitatoare, tocmai intra in service-ul
comercial in SUA. Informatia oferita
de fabricanti nu se bazeaza in general
pe instalatiile din practica
demonstrata
Sunt estimate emisii foarte reduse din
NO
X
pana la 5 6 mg/Nm
3

Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 491
Tabelul 7.30: Tehnici de prevenire si control al emisiilor de NO
X
si CO



Aplicabilitate
Tehnica Beneficiul de mediu Instalatii
noi
retehnologiz
abile
Experienta
operationala
Efecte
colaterale
Economic Observatii
Motoare pe gaz stationare
Reducerea catalitica
selective (SCR)
Reducerea NO
X
Posibil Posibil Mari
Scurgere de
amoniac
Specific
instalatiei

Conceptul arderii
sarace
Reducerea NO
X
Posibil Nu e posibil Mari
Motoare cu ardere saraca cu aprindere
cu scanteite (SG) si combustibil dublu
(DF) in system de gaz sunt echipate
deseori cu oxidare catalitica in
principal pentru eliminarea CO.
Emisiile NMVOC din motoarele cu
ardere saraca cu aprindere cu scanteie
(SG) si combustibil dublu (DF) in
sistem de gaz depind de compozitia
gazului natural.
Tabelul 7.31: Tehnicile pentru prevnierea si controlul emisiilor de NO
X
si CO


7.4.4 Tehnicile de prevenire si control al poluarii apei

Aplicabilitate
Tehnica Beneficiul de mediu Instalatii
noi
retehnologiz
abile
Experienta
operationala
Efecte colaterale Economic Observatii
Regenerarea de agenti de demineralizare si epurare a condensatului
Neutralizarea si
sedimentarea
Evacuare redusa de
apa uzata
Posibil Posibil mare
Namol ce necesita
deshidratare pentru a fi
eliminate controlat
Specific instalatiei
Elutritie
Neutralizarea
Doar in cazul operatiei
alcaline
mare Specific instalatiei
Spalarea cazanelor,turbinele pe gaz, pre-incalzitor de aer si precipitator
Capitolul 7
492 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Neutralizarea si operatiile
cu circuit inchis, sau
inlocuirea cu metode cu
epurare uscata, unde este
tehnic posibil
Evacuare redusa de
apa uzata
Posibil Posibil Mare Specific instalatiei
Apa de pe suprafata amplasamentului
Sedimentarea sau tratarea
chimica si re-utilizare
interna
Evacuare redusa de
apa uzata
Posibil Posibil Mare Specific instalatiei
Tabelul 7.32: Tehnici pentru prevenierea si controlul poluarii apei


7.4.5 Tehnici de considerat in determinarea BAT pentru instalatiile offshore

Tehnica
Beneficiul de
mediu
Aplicabilitate
Experienta
operational
a
Efecte
colateral
e
Economic Observatii
Instalatii
noi
Retehnologi
zabil

Co-generarea de
energie termica si
electrica (CHP)
Randament crescut Posibil limitata limitata Productia combinata de energie electrica si
termica este potrivita pentru instalatiile de pe
platformele offshore insa spatiul necesar
trebuie sa fie potrivit si greutatea
suplimentara trebuie sa fie luata in
considerare
Integrarea
energetica a mai
multor campuri si
platforme
Utilizarea mai buna
a echipamentului de
generare energetica
si deci mai putine
emisii
Depinde foarte mult de
amplasarea specifica a
platformelor offshore si a
campului petrolier
limitata Costuri mari
de investitie
Pentru mai multe informatii vezi exemplul
7.2.4.2
Optimizarea
echimpamentului
de consum
energetic
Consum mai mic
energetic inseamna
emisii mai putine
Posibil Posibil mare
Modelarea
parametrica
Optimizarea
exploatarii turbinei
si deci reducerea
emisiilor
Posibil Posibil mare
Injectarea directa
cu abur
Reducerea NO
X
Posibil Posibil Apa trebuie sa fie cel putin la calitateaapei la
presiune ridicata de alimentare calitatea iar
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 493
Injectare directa
de apa
Reducerea NO
X
Posibil Posibil astfel de calitati si cantitati nu sunt de obicei
disponibile pe unitatile offshore
NO
X
RED-GT Reducerea NO
X
Posibil Posibil
PEMS
(parametric
emission
monitoring
system)
Monitorizare mai
buna a emisiilor
Posibil Posibil mare
Ciclu Cheng cu
injectie cu abur
Reducere simulta
de NO
X
cu cresterea
randamentului





Tehnica
Beneficiul de
mediu
Aplicabilitate
Experienta
operational
a
Efecte
colateral
e
Economic Observatii
Instalatii
noi
Retehnologi
zabil

Camera de ardere
cu NO
X
redus
(DLN)
Reducerea NO
X
Tehnica
standard
pentru
turbinele
noi de gaz
posibil,
disponibil
ca set de
retehnologi
zare insa
pentru toate
tipurile de
turbina
DLN nu a
fost inca
aplicat
foarte des la
turbinele de
gaz operate
offshore
Tehnici DLN sunt instalate mai frecvent in
aplicatiile actionate mechanic. Aceasta
deoarece 44% din turbinele de gaz
generatoare de energie operate offshore sunt
cu combustibil dublu. Turbinele ce combina
pre-amestecul sarac si la combustibil lichid
nu au fost asa de experimentaet, si de aceea
nu s-au aplicat mult pe astfel de turbine
Concept de ardere
saraca
Reducerea NO
X
posibil Nu e posibil mare
Reducere
catalitica selective
(SCR)
Reducerea NO
X
Scurgere
de
amoniac
Specific
instalatiei
Datorita cerintelor de spatiu si greutate a unui
astfel de sistem si in special problemele de
sanatate si siguranta la depozitarea si
manipularea amoniacului pe platforme
offshore, aceasta tehnica nu a fost aplicata si
nu a fost considerata drept viabila pentru
instalatiile offshore de ardere la momentul
prezent.
Capitolul 7
494 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Ciclul Cheng de
injectare a
aburului
Reducere simultana
de NO
X
si
randament crescut
posibil
Tabelul 7.33: Tehnici de luat in considerare in determinarea BAT pentru instalatiile offshore

Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 495
7.5 Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru arderea
combustibililor gazosi

Pentru nelegerea acestui capitol i a coninutului su, atenia cititorului este direcionat napoi,
ctre prefaa documentului, n particular n seciunea 5 a prefeei Cum s nelegem i s
utilizm acest document. Tehnicile i nivelele asociate de emisie i/sau consum, sau domeniile
nivelelor, prezentate n acest capitol au fost evaluate printr-un proces iterativ care a implicat
urmtorii pai:

identificarea surselor cheie de mediu pentru sector, care sunt emisiile n aer i n ap,
eficiena termic i rezidurile combustibile
examinarea tehnicilor relevante care se adreseaz respectivelor surse cheie
identificarea celor mai bune nivele de performan, pe baza datelor disponibile n UE i n
ntrega lume
examinarea condiiilr sub care au fost atinse aceste performane, cum ar fi: costul, efecte,
colaterale, principalele fore motrice implicate n implementarea acestor tehnici
selecia celor mai bune tehnici disponibile (BAT) i a nivelelor asociate de emisie i/sau
consum pentru acest sector n general, totul n acord cu Art. 2(11) i Anexa IV a Directivei.

Experii periodici din Biroul European pentru Prevenirea i Controlul Integrat al Polurii i
Grupul Tehnic de Lucru (TWG) au jucat un rol cheie n cadrul fiecruia din paii menionai i
n stabilirea modului n care informaiile sunt prezentate aici.

n baza acestei evaluri n prezentul capitol sunt prezentate tehnicile i att ct este posibil
nivelele de emisii i consum asociate cu utilizarea BAT, care sunt considerate ca fiind adecvate
sectorului ca un tot, i n unele cazuri reflect performanele curente ale unor instalaii din
sector. Acolo unde sunt prezentate nivelele de emisii sau consum n asociere cu cele mai bune
tehnici disponibile, situaia trebuie neleas ca nsemnnd c acele nivele reprezint
performane de mediu care pot fi anticipate ca urmare a aplicrii tehnicilor descrise n acest
sector innd cont de balana de costuri i avantajele inerente descrise n definirea BAT. Totui
acestea nu reprezint valori limit nici n ce privete emisia nici n ce privete consumul i deci
nu trebuie nelese n acest sens. n unele cazuri poate fi tehnic posibil s se ating nivele de
emisie sau de consum mai bune, dar datorit costurilor pe care le implic sau din considerente
colaterale, acestea nu sunt considerate ca fiind BAT pentru sectorul luat ca un tot. Cu toate
acestea, asemenea nivele pot aprea ca justificate n mai multe cazuri specifice, n care exist
stimulari speciale.

Nivelurile de emisie i consum asociate cu utilizarea BAT trebuie privite mpreun cu oricare
condiie specific la care se face referire (de exemplu: perioadele medii).

Conceptul nivele asociate cu BAT descris anterior trebuie s fie neles ca fiind distinct
comparativ cu termenul nivel realizat utilizat n alte pri ale acestui document. Unde un nivel
este descris ca realizabil prin utilizarea unei tehnici sau a unor tehnici combinate, acestea
trebuie neleas ca nsemnnd c acel nivel poate fi ateptat s fie atins peste o substanial
perioad de timp ntr-o instalaie bine ntreinut i operat, sau n procese care utilizeaz aceste
tehnici.

n capitolul anterior acolo unde au fost disponibile, datele privind costurile au fost prezentate
mpreun cu descrierea tehnicilor. Acestea dau o indicaie primar (brut) asupra mrimii
costurilor. Totui, costul actual legat de aplicarea unei tehnici va depinde puternic de situaiile
specific, cum ar fi de exemplu cele referitoare la taxe, fiscaliti i caracteristicile tehnice ale
instalaiei n cauz. n acest document nu este posibil evaluarea detaliat a unor asemenea
factori specifici. n absena datelor privind costurile, concluziile privind viabilitatea economic
a tehnicilor prezentate au fost trase din observarea instalaiilor existente.

Capitolul 7
496 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
S-a avut n intenie ca BAT-urile generale prezentate n acest capitol s fie un punct de referin
n comparaie cu care s se judece actualele performane a unei instalaii existente sau s se
judece o propunere pentru o nou instalaie. n acest fel ele ajut la determinarea condiiilor
adecvate pentru BAT-based pentru instalaia n cauz sau la stabilirea regulilor generale de
legtur corespunztor Articolului 9(8). Se anticipeaz c noile instalaii pot fi concepute s
realizeze sau chiar s depeasc nivelele BAT generale prezentate aici. S-a considerat de
asemenea c actualele instalaii pot fi aduse la nivelele BAT general sau chiar mai bune, cu
condiia ca, aplicabilitatea tehnic i economic a tehnologiei, s fie luat n considerare pentru
fiecare caz.

Ct timp BREF-urile nu impun legal standarde de legtur (de referin), ele au nelesul de a da
informaii statelor membre i publicului pentru orientarea industrial n legtur cu nivelele de
emisii i consum posibil a fi realizate atunci cnd se utilizeaz tehnici specifice. Valorile limit
adecvate pentru fiecare caz specific, vor trebui determinate lund n considerare obiectivele
Directivei IPPC i criteriile locale.

Pentru a evita prezentarea dubl n cadrul acestui document, se face trimitere (referire) la BAT
n Sistemul de Menagement al Mediului (EMS) n Seciunea 3.15.1.


7.5.1 Furnizarea si manipularea combustibililor gazosi si a aditivilor

BAT in prevenirea eliberarilor referitoare la furnizarea si manipularea combustibililor gazosi,
insa si fara stocare si manipulare a aditivilor precum amoniacul etc. este rezumat in Tabelul
7.34.

Material Efect de mediu
BAT

Emisii fugitive
Utilizarea sistemelor de detectare a scurgerilor de combustibil
gazos si a alarmelor.
Gaz
natural
Utilizarea
eficienta a
resurselor naturale
Utilizarea turbinelor de expansiune pentru a recupera
continutul de energie a combustibililor gazosi presurizati
Pre-incalzirea gazului natural prin utilizarea caldurii cedate de
cazan sau de turbina pe gaz
Amoniac
pur
lichefiat
(daca se
utilizeaza
)
Sanatatea si riscul
in siguranta
referitoare la
amoniac
Pentru manipularea si stocarea amoniacului pur lichefiat,
rezervoarele de presiune pentru ammoniac pur lichefiat >100
m
3
ar trebui construite cu pereti dubli si ar trebui amplasata
subteran; ar trebui fabricate rezervoare de 100 m
3
si mai mici
inclusiv procese de intarire
Din punct de vedere al sigurantei, utilizarea solutiei de apa
amoniacala este mai putin periculoase decat stocarea si
manipularea amoniacului pur lichefiat
Tabelul 7.34: BAT pentru furnizarea si manipularea combustibililor gazosi


7.5.2 Eficienta termica a instalatiilor de ardere a combustibililor gazosi

Pentru a reduce gazele de ser, n particular emanaiile de CO
2
din instalaiile de ardere a
combustibililor gazoi, cum ar fi turbinele cu gaz, motoarele cu gaz i cazanele cu funcionare
pe gaz, cele mai bune opiuni disponibile, din punct de vedere al momentului prezent, sunt
tehnicile i msurile de operare care au ca scop creterea eficienei termice a instalaiei.
Msurile secundare, ca de exemplu captarea i evacuarea CO
2
aa cum este descris n Anexa
10.2. a acestui document, sunt ntr-un stadiu foarte incipient de dezvoltare. Aceste tehnici nou
elaborate vor putea fi disponibile n viitor, dar n momentul de fa nu pot fi considerate BAT.

Eficiena energetic a fost considerat ca fiind o rat de energie termic (energia introdus a
combustibilului/energia livrat la limita centralei electrice) i ca eficien a centralei electrice,
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 497
care aici este inversul ratei energiei termice, respectiv raportul procentual ntre energia
produs/energia introdus cu combustibilul. Energia combustibilului este msurat prin puterea
calorific inferioar a acestuia.


Pentru instalaiile care ard combustibili gazoi, aplicarea ciclurilor combinate cu turbine cu gaz
i coogenerarea energiei electrice i termice sunt, tehnic, cele mai eficiente mijloace de cretere
a eficienei energetice a unui sistem de alimentare cu energie. De aceea operarea n ciclu
combinat i coogenerarea energiei electrice i energiei termice sunt considerate ca fiind prima
opiune BAT, cu condiia ca cererea de energie termic s fie suficient de mare pentru a garanta
(justifica) construcia unui astfel de sistem. Utilizarea sistemelor computerizate avansate de
control n scopul realizrii unor nalte performane ale cazanului cu creterea condiiilor de
combustie (ardere) ceea ce constituie un suport pentru reducerea emisiilor, este considerat de
asemenea ca fiind BAT.

mbuntirea eficienei poate fi obinut de asemenea prin prenclzirea gazului natural, nainte
de a fi introdus n camerele de combustie sau n arztoare. Cldura necesar poate fi obinut
din sursa de cldur cu temperatur joas, cum ar fi gazele arse, sistemul de rcire sau alte
procese regenerative.

Centralele electrice acionate cu motoare pe gaz sunt potrivite att pentru producerea
descentralizat a ambelor forme de energie electric i termic ct i pentru aplicaiile cu
ncrcri mari n regim de baz. Eficiena total asociat BAT n cazul generrii aburului de
joas presiune este de 60-70%. Cu ardere suplimentar (atunci cnd oxigenul coninut n gazele
arse evacuate de motor acioneaz ca principal aer de ardere n arztor) poate fi generat ntr-
un mod eficient o cantitate mare de abur de nalt i joas presiune. n producia de ap fierbinte
(cu temperatura apei la ieire n domeniul tipic de 80-120
0
C), o eficien total de peste 90%,
obinut prin arderea gazului poate fi considerat BAT, dei aceasta depinde mult de cantitatea
de energie din apa de rcire a motorului care este recuperat n aplicaie. Prin utilizarea energiei
gazelor de ardere evacuate i n parte a energiei din sistemul de rcire al mainii se poate genera
i ap fierbinte la temperaturi de peste 200
0
C. Un alt avantaj l constituie eficiena termic
nalt a motoarelor (exemplu: consum redus de combustibil i n consecin n emisii reduse de
CO
2
). Eficiena electric corespunztoare BAT (la terminalele alternatorului) calculat raportat
la puterea calorific inferioar a combustibilului se situeaz n domeniul 40-45% funcie de
mrimea motorului.

Pentru instalaiile existente, pentru mbuntirea eficienei termice, pot fi aplicate un numr de
tehnici de readaptare i cretere a puterii (repowering). Msurile tehnice descrise n seciunea
2.3.8. pot fi luate n considerare ca parte a opiunilor BAT de mbuntire a existenei
instalaiilor existente. Prin aplicarea acestor tehnici i respectiv a msurilor de mbuntire a
eficienei termice prezentate n Seciunea 7.4.2. (cum ar fi: supranclzirea intermediar, i
utilizarea celor mai avansate materiale rezistente la temperaturi nalte pentru turbinele cu gaze i
cazane) pot fi realizate eficiene energetice asociate cu utilizarea BAT, conform prezentrii
sintetizate din Tabelul 7.35.

Suplimentar, urmatoarele masuri necesita de asemenea sa fie luate in considerare pentru a mari
eficienta:
arderea: reducerea pierderii de caldura ca urmare a gazelor nearse
presiunea si temperatura cea mai mare posibila din mediul de lucru cu gaz sau abur
caderea de presiune cea mai mare posibila la finalul presiunii joase din turbina pe abur prin
temperatura cea mai mica posibila a apei de racire (racire cu apa proaspata) pentru cazane
si instalatii CCGT
minimizarea pierderii de caldura prin fluxul de gaz (utilizarea caldurii pierdute sau
termoficarea)
minimizarea pierderii de caldura prin conducte si radiere, prin izolarea acestora
minimizarea consumului de energie interna prin luarea de masuri adecvate, de ex.
scorificarea evaporatorului, eficienta mai mare a pompei de alimentare cu apa, etc.)
Capitolul 7
498 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
pre-incalzirea gazului natural sau a apei de alimentare a cazanului cu aburi
imbunatatirea geometriei paletelor turbinei

Aici a existat un punct divergent din partea industriei despre masurile de eficientizare aplicate la
instalatiile CCGT, deoarece masurile propuse vor imbunatati doar marginal eficienta totala a
ciclului combinat. Ar trebui sa se mentioneze ca imbunatatirile aduse eficientei turbinei pe gaz
pot avea ca rezultat o reducere a eficientei ciclului de aburi. De aceea, imbunatatirea eficientei
ciclului total va fi mai mica decat imbunatatirea eficientei turbinei pe gaz. Bazandu-se pe
rationamentul de mai sus, industria este de opinie ca masurile propuse sa nu fie incorpoate in
versiunea finala a BREF LCP.

Randamentul
electric
(%)
Utilizarea
combustib
ilului (%)
Tipul instalaiei
Instala
ii noi
Instalaii
existente
Instalaii
noi i
existente
Observaii
Turbine cu gaze
Turbine cu gaze
36 40 32 35 -
Motoare cu gaz
Motoare cu gaz
38 45 -
Motoare cu gaz cu
cazan recuperator CHP
cu funcionare n
coogenerare HRSG
>38 >35 75 85
Domeniul larg al eficienei energetice
pentru producerea n coogenerare,
depinde foarte mult de condiiile
specifice i de cererea local de energie
electric i termic.
Cazane cu ardere pe gaz
Cazane cu ardere pe
gaz
40 42 38 40
Ciclu combinat cu turbine cu gaze CCGT
Ciclu combinat cu
cazan recuperator cu
sau fr ardere
suplimentar, (HRSG)
pentru producerea
singular a energiei
electrice
54 58 50 54 -

Ciclu combinat cu
cazan recuperator fr
ardere suplimentar,
pentru producerea n
coogenerare a energiei
electrice i termice
<38 <35 75 85
Ciclu combinat cu
cazan recuperator cu
ardere suplimentar
(ciclu de vrf), pentru
producerea n
coogenerare a energiei
electrice i termice
<40 <35 75 85
Domeniul larg al eficienei electrice i
energetice pentru producerea n
coogenerare, depinde foarte mult de
cererea local de energie electric i
termic. Prin operarea CCTG n regim
de coogenerare, eficiena energetic
include eficiena electric i trebuie
ntotdeauna privite mpreun pentru a
obine cea mai bun eficien general
exergetic
Tabelul 7.35: Eficienta instalatiilor de ardere cu alimentare cu gaz, aferenta utilizarii BAT (bazata
pe conditiile ISO)

Trebuie avut n vedere c aceste nivele BAT nu sunt realizabile n toate condiiile de operare.
Eficiena energetic se situeaz la cea mai mare valoare a ei la funcionarea instalaiei la sarcina
de proiect. Eficienele energetice actuale, pe toat durata perioadei operaionale a instalaiilor
pot fi de asemenea mai coborte datorit unor schimbri cum ar fi de exemplu schimbarea de
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 499
sarcin n timpul operrii, schimbarea calitii combustibilului etc. Eficiena energetic depinde
de asemenea de sistemul de rcire al centralei i de consumul energetic al sistemului de epurare
al gazelor arse. Ar trebui de asemenea sa se ia in considare faptul ca sistemele de turbine cu gaz
cu randament inalt pot genera probleme precum vibrarea si emisiile pe termen scurt de NOx.



7.5.3 Emisiile de pulberi s SO
2
de la instalatiile de ardere cu alimentare
pe gaz

Pentru instalatiile de ardere cu ardere ce utilizeaza gaz natural, emisiile de pulberi si SO
2
sunt
foarte joase. Nivelurile de emise de praf utilizand gaz natural drept combustibil se afla in mod
normal sub 5 mg/Nm
3
si emisii de SO
2
sunt cu mult sub 10 mg/Nm
3
(15 % O
2
), fara a fi luate
alte masuri aditionale tehnice.

Dac drept combustibil gazos sunt utilizate alte gaze industriale, cum ar fi gazele de rafinrie
sau gazele de focar trebuie aplicate msuri de curire a gazului prin pretratare (cum ar fi filtrele
textile), aceste msuri fiind considerate BAT, i fiind necesare pentru a reduce coninutul de
pulberi i SO
2
, care astfel ar deteriora turbinele sau motoarele. Aa cum este menionat n
BREF-ul referitor la rafinrii. Se consider BAT limitarea coninutului de H
2
S din gazul de
rafinrie la 20-150 mg/Nm
3
ceea ce conduce la o emisie de SO
2
de 5-20 mg/Nm
3
. Acest gaz nu
creeaz emisii de particule. Pentru cazul gazului natural a se vedea de asemenea referina din
BREF, Uleiuri Minerale i Gazul de rafinrie.

7.5.4 Emisiile de NO
X
si CO de la instalatiile de ardere cu combustibili
gazosi

n general, pentru turbinele cu gaz, motoarele cu gaz i cazanele care funcioneaz pe gaz,
reducerea oxizilor de azot (NO
x
) este considerat ca fiind BAT. Dintre compusii de azot de
interes sunt oxizii de azot (NO) si dioxidul de azot (NO
2
), exprimati colectiv in NO
X
.

Pentru turbinele cu gaz noi, arztoarele cu preamestec pentru reducerea uscat a NO
x
sunt
considerate ca fiind BAT. n acest sens pentru turbinele cu gaz existente, n cazul
retehnologizrii, din punct de vedere tehnic i economic trebuie dat prioritate soluiei cu
arztoare cu preamestec (DLN) cu reducerea uscat a NO
x
, fa de soluiile privind injectarea de
ap sau abur. Aceasta necesita sa fie decis caz cu caz.

De asemenea, un numr mare de turbine au gaze i motoare cu gaze care opereaz n Europa,
Japonia i USA, n scopul reducerii emisiei de NO
x
, au aplicat soluia de reducere catalitic
selectiv. In afara de tehnica arzatorului uscat cu NOx redusi (DLN) si de injectarea apei si
aburului, SCR este de asemenea considerate parte din concluzia BAT. Pentru noile turbine pe
gaz, arzatoarele DLN sunt considerate tehnica standard, astfel incat aplicatia sistemului
aditional SCR, in general, nu este necesar. Pentru o reducere in continuare a NO
X
, SCR poate fi
considerata acolo unde standardele de calitate a aerului local necesita in continuare reducere a
emisiilor de NOx comparat cu nivelurile date in Tabelul 7.37 (de ex. exploatarea in zone urbane
foarte exploatate). In Tabelul 7.37 nu a fost luat in considerare grupul electrogen de siguranta.

Pentru turbinele de gaz existente, injectia de apa si abur sau conversia in tehnica DLN este
considerata BAT. Turbinele pe gaz cu design de ardere nemodificat insa cu temperaturi la
intrare mai ridicate, au randamente mai mari si valori NOx mai mari. In acest context, ar trebui
sa fie mentionat ca la un randament mai mare, emisiile de NOx specifice per kWh sunt in
continuare reduse.

Retehnologizarea cu SCR este fezabila dpdv ethnic, insa nu este economic pentru instalatii
CCGT existente, daca spatiul solicitat in HRSG nu a fost prevazut in proiect si de aceea nu este
nici disponibil.

Capitolul 7
500 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Pareri divergente au fost transmise de industrie, aceasta spunand ca in cazul ciclurilor
combinate, HRSG trebuie sa fie modificat, ceea ce inseamna dezmembrata si retehnologizata
pentru a permite incorporarea unui SCR. Aceasta va mari investitiile pentru SCR deja ridicate.
Si mai mult, exploatarea si costurile de mentenanta a SCR sunt relativ inalte, si de aceea, SCR
nu este efectiva in costuri pentru ciclurile existente combinate. Industria a declarat de asemenea,
ca in cazul unui ciclu simplu , SCR nu este efectiva prin costuri deoarece a) gazele trebuie sa fie
racite. Aceasta solicita un racitor aditional pentru a reduce temperatura gazului la un nivel la
care SCR sa functioneze. Acest racitor va creste investitiile si costurile operationale deja
ridicate, si b) turbinele pe gaz cu ciclu simplu in Europa sunt instalatii cu regim de varf, care se
exploateaza doar in cazuri de urgenta. Investitiile mari, costurile de exploatare si mentenanta fac
ca implementarea SCR intr-o turbina pe gaz sa fie economic neviabila.

Pentru instalatiile cu motoare stationare alimentate cu gaz, abordarea arderii sarace este BAT,
analocu cu tehnica utilizata de turbinele de gaz cu NOx redus. Aceasta reprezinta o metoda
incorporata si nici un reactiv suplimentar nu e necesar sa fie livrat pe amplasament in vederea
reducerii NOx. Deoarece motoarele pe gaz sunt echipate uneori cu SCR, aceste tehnici pot fi
considerate de asemenea ca parte din BAT. Pentru a reduce emisiile de CO, aplicatia
catalizatorului de oxidare este BAT cu nivelurile de emisie aferente pentru gazul natural
alimentat mentionat in Tabelul 7.36. In cazul arderii altor combustibili gazosi precum biogaz si
gaze reziduale, emisiile de CO pot fi mai mari datorita combustibilului specific utilizat.

Emisiile de NMVOC de la motoarele cu amestec sarac si aprindere cu scanteie (SG) si
combustibil dublu (DF), in sistem pe gaz, depind de compozitia gazului natural. Tehnica de
reducere a emisiilor NMVOC secundara poate fi necesara in unele cazuri si poate fi aplicat un
catalizator de oxidare pentru reducerea simultana de CO si NMVOC. Valorile de CO mentinute
sub 100 mg/Nm
3
(15 % O
2
) si valorile de formaldehida sub 23 mg/Nm
3
(15 % O
2
) sunt
considerate BAT petnru motorul alimentat cu gaz cu catalizator de oxidare.


Pentru minimizarea emisiei de CO este considerat ca fiind BAT asigurarea arderii complete,
care implic prezentarea corespunztoare a focarului, utilizarea tehnicilor de nalt performan
pentru urmtoarea i controlul procesului i mentenana corespunztoare a sistemului de
combustie (ardere). Pe lng condiiile de combustie (ardere) utilizarea unui sistem bine
optimizat pentru reducerea emisiilor de NO
x
, contribuie de asemenea la meninerea unor nivele
a CO sub 100 mg/Nm
3
. Atunci cnd instalaia este operat n zone cu populaie dens este
considerat ca fiind BAT, aplicarea suplimentar a unui catalizator de oxidare.

Concluziile BAT pentru prevenirea i controlul emisiilor de NOx i CO i nivelele asociate de
emisii sunt sintetizate n Tabelul 7.36 si Tabelul 7.37. Gazele arse evacuate din turbinele cu gaz
sau motoarele cu gaz conin de obicei cca 11-16 % volum O
2
, i de aceea nivelele de emisii
asociate cu utilizarea BAT pentru turbine i motoare cu gaz s-au bazat ca punct de referin pe
un nivel de O
2
de 15% n volum i condiii standard. Pentru cazanele cu funcionare pe
combustibili gazoi este utilizat uzual ca nivel de referin valoarea de 3 %-volum O
2
. Nivelele
de emisie asociate sunt bazate pe medii zilnice i condiii standard i nu pe maxime sau valori
de vrf de moment, care pot fi mai mari.

Nivelul de emisii
asociat cu BAT
(mg/Nm
3
)
Tipul instalaiei
NO
x
CO
Niv
elul
de
O
2

(%)
Opiunile BAT pentru a
atinge aceste nivele
Monitoriza
re
Turbinele pe gaz
Turbine cu gaze noi
20 - 50 5 100 15
Arzatoare cu preamestec
uscat cu -NO
x
redus
(echipament standard
pentru noile TG) sau SCR
Continua
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 501
Turbine cu gaze
existente
retehnologizate cu
camere de combustie
cu reducerea uscat a
NO
x
20 - 75 5 - 100 15
Arzatoare cu preamestec
uscat cu -NO
x
redus (ca
pachet de retehnologizare)
sau SCR
Continua
Turbine cu gaze
existente
50 90
(1)
30 - 100 15
Injecia de ap sau abur
sau SCR
Continuu
Motoare pe gaz
Motoare noi pe gaz 20 75
(2)
30 100
(3)
15
Ardere cu amestec sarac si
reglat cu Nox redus si
catalizator de oxidare pentru
CO sau SCR si catalizator de
oxidare pentru CO
Continuu
(4)
Motoare cu gaz cu
cazan recuperator cu
funcionare n
coogenerare
20 75
(2)
30 100
(3)
15
Conceptul arderii sarace cu
NOx redus si oxidare
catalitica pentru CO sau SCR
si oxidare catalitica pentru
CO
Continuu
(4)
Motoare existente cu gaz 20 100
(2)
30 100
(3)
15 Reglat NO
x
redus
Continuu
(4)
1



2







3



2
3




4
Industria si un Stat Membru au sustinut ca acea cantitate de apa si abur ce poate fi injectata in turbina pe gaz existenta
este limitata. Injectarea unor cantitati mari de apa si abur ar putea conduce la avarierea componentelor turbinei pe gaz.
De aceea, ei sustin ca intervalul trebuie sa fie substituit de 80 120 mg/Nm
3
.

Industria sustine ca aceste intervale nu sunt conforme abordarii BAT. Motivul dat era faptul ca intervalul dat ca BAT
este acelasi dat de abordarea Americana LAER (rata de emisie cea mai mica de realizat). Industria a propus o
abordare de calitate a mediului ce ia in considerare mediul inconjurator (zone urbane/altele). Aceasta ar insemna ca
instalatiile mici situate in zonele rurale sa aiba niveluri mai permitive BAT decat instalatiile mari din zonele
orasenesti. Industria sustine ca nivelurile de 190 mg/Nm
3
(15 % O
2
) in sistem pe gaz reprezinta optimul emisiilor
totale considerand consumul cel mai mic posibil de combustibil si emisiile de gaze nearse de CO, VOC etc. pentru
motoare cu aprindere cu scanteie (SG) si combustibil dublu (DF).

Industria mentioneaza ca datorita motivelor tehnice (impactul consumului de combustibil), CO ar trebui sa fie la un
nivel de 110 380 mg/Nm
3
(15 % O
2
) pentru a reprezenta BAT.

Un alt reprezentant al industriei sustine ca intervalele ar trebui modificat in:
90 190 mg/Nm
3

100 mg/Nm
3

deoarece nivelurile de emisie aferente BAT pentru motoare de gaz sunt aplicabile doar pentru arderea de gaz natural
si nu pentru gazele regenerabile precum biogazul sau gazul de purificare. Si mai mult, ei au sustinut ca astfel de
niveluri ar creea dezavantaje concurentei pe piata pentru aceste gaze.

Un reprezentant al industriei a propus trecerea la monitorizare discontinua deoarece monitorizarea emisiilor continua
a motorului nu este o practica uzuala pentru motoarele de ardere interne stationare.
Tabelul 7.36: BAT pentru reducerea emisiilor de NO
X
si CO din instalatiile de ardere cu
alimentare cu gaz

Nivelul de emisii
aferente BAT
(mg/Nm
3
)
Tipul instalatiei
NO
x
CO
Niv
el
O
2

(%)
Optiuni BAT pentru
atingerea acestor niveluri
Monitoriza
re
Cazane cu ardere pe gaz
Cazane cu ardere pe gaz
noi
50 100
(1)
30 100 3
Arzatoare cu-NO
x
redus
sau SCR sau SNCR
Continuuu
Cazane cu ardere pe gaz
existente
50 100
(2)
30 100 3
Arzatoare cu NO
x
redus
sau SCR sau SNCR
Continuu
Ciclu combinat cu turbine cu gaze CCGT
Instalaii cu ciclu
combinat no CCGT fr
ardere suplimentar
(HRSG)
20 50 5 100 15
Arzatoare cu pre-amestec
uscat cu NO
x
redus sau
SCR
Continuu
Capitolul 7
502 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Instalaii cu ciclu
combinat existente
CCGT fara ardere
suplimentar (HRSG)
20 90
(3)
5 100
(5)
15
Arzatoare cu pre-amestec
uscat cu NO
x
redus sau
injectia de apa si abur sau
SCR daca spatiu necesar a
fost deja prevazut in HRSG
Continuu
instalaii cu ciclu
combinat noi CCGT cu
ardere suplimentara
20 - 50 30 100
Speci
fic
Inst.
Arzatoare cu pre-amestec
uscat cu NO
x
redus cazan
sau SCR sau SNCR
Continuu
Instalaii cu ciclu
combinat existente, cu
ardere suplimentar
20 90
(4)
30 100
(5
Speci
fic
Inst.
Arzatoarele cu preamestec
uscat NOx redus sau cu
injectarea apei si aburului
si arzatoare NOx redus
pentru cazan sau SCR daca
spatiul necesar a fost deja
prevazut in HRSG sau
SNCR
Continuu

1,2
3





2




4




3,4



5
Industria a sustinut ca intervalele trebuie sa fie modificate:
Finalul intervalului cu 120 mg/Nm
3

80 120 mg/Nm
3

deoarece cazanele cu ardere pe gaz depind de temperatura de ardere, tipul de arzatoare, marimea cazanului,
si suprafetele de incalzire, temperatura aerului si factorul de sarcina al instalatiei energetice.

In cazul in care cazanul este echipat cu reciclare a fluxului de gaz, este posibila o reducere a emisiilor de
NO
x
la un nivel de 100 mg/Nm
3
. Cu toate acestea, retehnologizand un cazan existent cu reciclare a fluxului
de gaz vor fi implicate costuri mari (nu costuri efective).

Un Stat Membru a propus ca pentru cazane existente cu ardere pe gaz, in care s-a facut trecerea recent de la
pacura grea la gaz natural, dupa o modificare completa cu masuri primare pentru a reduce NOx (recircularea
fluxului de gaz, introducerea in trepte a combustibilului si aerului deasupra flacarii), nivelurile de emisie
realizabile conform BAT ar trebui sa fie modificate la 10 150 mg/Nm
3
.

Industria a mentionat ca datorita arzatoarelor mari pe perete utilizate pentru arderea suplimentara a HRSG,
emisia de NOx dintr-o turbina pe gaz poate creste la 10 20 mg/Nm
3
. Aceasta crestere este cauzata de
temperaturi ridicate locale ale acestor arzatoare. De aceea, nivelul aferent cu BAT in cazul arderii
suplimentare ar trebui sa fie la 80 140 mg/Nm
3
.

Un Stat Membru a sustinat ca nivelurile superioare din BAT pentru instalatiile CCGT>50 MW nu pot fi
peste 80 mg/Nm
3
si pentru instalatiile peste 200 MW nivelul superior BAT ar trebui sa fie sub 35 mg/Nm
3

deoarece aceste niveluri au existat deja fixate ca ELV in Statul Membru respectiv.
Tabelul 7.37: BAT pentru reducerea emisiilor de NO
X
si CO pentru unele instalatii de ardere cu
alimentare pe gaz


Pentru gazul de rafinrie se va face referin la BREF-ul Uleiuri Minerale i Gaz de Rafinrie.
n caz de rafinare al gazului natural se va face de asemenea referin la Uleiuri Minerale i Gaz
de rafinrie.


7.5.4.1 Poluarea apei

Diferitele fluxuri de apa uzata (vezi Capitolul 1) sunt generate de instalatiile de ardere cu
alimentare cu gaz. Pentru a reduce emisiile in apa si pentru a evita contaminarea cu apa, toate
masurile ce au fost prezentate in Sectiunea 7.4.4 sunt considerate BAT.

Cantitatile mici de apa contaminata (de la spalat) cu uleiuri nu poate fi prevenita de la aparitia
ocazionala in instalatia energetica. Puturile de separare a uleiurilor sunt in general suficiente
pentru a evita orice dauna asupra mediului.

Alte tehnici descrise pentru tratarea apei uzate in capitolul 3 pot, in general, sa fie considerate ca
BAT in acest sector.


Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 503
7.5.4.2 Reziduurile de ardere

O mare atentie s-a acordat deja de catre industrie utilizarii reziduurilor de ardere si produselor
secundare in locul depozitarii lor pe depozite permanente. Utilizarea si re-utilizarea, este de
aceea, cea mai buna optiune disponibila.



7.5.5 BAT pentru instalatiile de ardere operate pe platforma offshore

Concluziile BAT pentru sectorul offshore au luat in considerare faptul ca instalatiile de ardere
operate offshore sunt utilizate in statii energetice mult mai complexe si cu potential de pericol
asupra mediului mai mare decat cele continentale. Suplimentar, spatiul si greutatea denota o
densitate de echipament mult mai mare decat aplicatiile uzuale continentale. Suplimentar, orice
complexitate nenecesara este in general evitata in largul marii datorita greutatii, spatiului,
sigurantei si a factorilor de operabilitate. De aceea, tehnicile precum injectia cu apa si abur,
care necesita o instalatie de tratare a apei de calitate foarte buna calitate sau SCR cu depozit
aditional de amoniac, nu au fost considerate BAT pentru aplicatiile offshore in vederea
reducerilor de NOx.

In general, pentru turbinele noi operate pe platforme offshore, reducerea oxizilor de azot (NO
X
)
prin utilizarea masurilor primare precum arzatoarele cu pre-amestecu uscat si NOx redus (DLN)
este considerate a fi BAT, atata timp cat aceasta tehnica este disponibila. Nivelulul de emisie de
NOx aferent utilizarii arzatoarelor cu pre-amestec uscat si NOx redus (DLN) pentru turbinele cu
gaz este mai putin de 50 mg/Nm
3
. Deoarece stabilitatea flacarii necesita o mentinere deasupra
tuturor conditiilor de operare, s-ar putea sa nu fie practica mentinerea arderii in trepte in
raporturi reduse, precum la pornire si la operarea la sarcina partiala. Formarea de NOx nu se
reduce in timpul acestor peridoade si deci aparitia si durata acestor perioade ar trebui
minimizate.

Retehnologizarea turbinelor pe gaz existente offshore este cu mult mai costisitoare in
comparatie cu turbinele continentale datorita costurilor lucrarilor de modificare.
Retehnologizarea cu tehnologia DLN in turbinele de gaz offshore existente este limitata de
costurile mari si de restrictia data de spatiu in cadrul setului turbinei pentru noi combustibili
variati sau pentru camere de ardere. Pentru turbinele aeroderivative deseori utilizate offshore,
retehnologizarea cu DLN este de obicei cu mult mai complexa decat pentru turbinele
industriale. Intreaga sectiune de ardere trebuie sa fie inlocuita, si datorita diametrului exterior
mare al sectiunii DLN de ardere, axa turbinei de gaz este deplasata. Aplicabilitatea tehnologiei
de retehnologizare DLN va diferi, de aceea, de la platforma la platforma datorita tipului de
turbina, complexistatii, varstei etc. Nivelul BAT pentru instalatii existente trebuie sa fie
determinat de la caz la caz.

Pentru ar reduce impactul de mediu al turbinelor pe gaz offshore, urmatoarele masuri fac parte
din concluzia BAT :

Pentru instalatii noi, selectate turbinele care pot obtine randament termic ridicat si spectrul
redus al emisiilor
Utilizarea turbinelor cu dublu combustibil doar acolo unde este necesar operational
Reducerea rezervei rotative
Oferind furnizarea de combustibil gazos de la un punct din procesul superior de gaz si
petrol, ceea ce ofera o gama minima ai parametrilor cu combustibili gazosi, de ex. valoarea
calorifica, etc.
Oferind o furnizare de combustibil gazos de la un punct superior din procesul de gaz si
petrol, ceea ce ofera un minimum din concentratiile compusilor sulfurosi pentru
aminimiza formarea SO
2

Operarea unui generator multiplu sau a seturilor de compresoare la puncte de sarcina cu
poluare minima
Capitolul 7
504 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Optimizarea mentenantei si a programelor de lustruire
Optimizarea si intretinerea sistemelor de intrare si evacuare intr-un mod care sa mentina
pierderile de presiune cat mai mici posibil
Optimizarea procesului pentru a minimiza cerintele mecanice energetice si poluarea
Utilizarea caldurii cedate de turbina pe gaz pentru scopurile de incalzire pe platforma

Motoarelediesel moderne sunt disponibile cu o injectie de combustibil la presiune inalta de
catre dispozitive electronice. Suplimentar, camerele de ardere optimizate si orificiile au fost
dezvoltate. Aceasta tehnologie poate avea ca rezultat economia crescuta de combustibil, NOx
redus si alte emisii gazoase si fum redus, in special in perioadele de accelerare si pornire. Acolo
unde este disponibil, BAT este reprezentat de emisiile minime ca de ex. ale SO
2
si NO
X
.

Pentru a reduce impactul de mediu al motoarelor offshore, urmatoarele masuri fac parte din
concluzia BAT:
Pentru motoare noi, selectionand combustibilii care realizeaza randament termic mare si
spectru redus al emisiilor
Unde gazul de proces este utilizat ca si combustibil, alimentarea dintr-un punct superior din
proces ce va oferi minimul de emisii, de ex. SO
2
. Pentru combustibilii lichizi distilati,
preferintele ar trebui sa se indrepte catre sulf redus
Pentru motoarele diesel mari, a se considera alimentarea cu gaz ca sarja de aprindere `petrol
aprindere
Optimizarea peridoadelor de injectie
Operarea generatoarelor multiple si a seturior de compresoare la puncte de sarcina care sa
minimizeze poluarea
Optimizarea mentenantei si a programelor de lustruire.

Arzatoarele cu NOx redus sunt disponibile pentru multe incalzitoare alimentate cu gaz, cazane
si focare. Aceasta reprezinta BAT pentru minimizarea NOx, desi trebuie evaluat efectul si
transportul si comercializarea consumului de combustibil.

Alte masuri de a mari eficienta energetica a instalatiilor offshore si deci de a reduce emisiile per
unitate energetica utilizata, precum aplicatia instalatiilor CHP, fac parte din concluzia BAT.
Tehnicile care asista utilizarea optima a echipamentului precum si acelea bazate pe abordarile
operationale de monitorizare sunt considerate BAT. In acest caz, turbina pe gaz este de baza, si
software-ul este utilizat pentru a calcula emisiile. Acest software poate fi de asemenea utilizat
pentru a indica catre puntele de operare optime in operatii cu pesonal pentru instalatii cu turbine
simple sau multiple. Aceste sisteme nu inlocuiesc necesitatea verificarilor conformarilor la
emisii, insa pot asista personalul mai eficient la operarea sistemului de ardere total.

Alte tehnici, precum PEMS (sistemul parametric de monitorizare al emisiilor - parametric
emission monitoring system) sunt BAT pentru instalatiile de ardere noi si existente ce opereaza
offshore. Sistemul ofera solutii efective de costuri pentru monitorizarea emisiilor si calcularea
emisiilor. Suplimentar poate fi utilizat si pentru a optimiza procesele de ardere si programul de
mentenanta a turbinelor pe gaz.

Integrarea energetica a mai multor campuri sunt BAT si , unde se aplica, trebuie sa se decida de
la platforma la platforma si de la zona la zona.


7.6 Tehnici exceptionale pentru arderea combustibililor gazosi

7.6.1 Arderea catalitica

Combustia catalitic este o tehnologie care arde combustibilul fr flacr. Aceast tehnologie
elibereaz aceeai cantitate de energie ca i n cazul arderii cu flacr dar la un vrf de
temperatur mai redus. Important este faptul c, aceast temperatur mai sczut este inferioar
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 505
pragului la care se formeaz NO
x
. Aceasta se realizeaz prin ardere pe o suprafa catalitic pe
baz de paladiu. Cum domeniul de temperaturi n care catalizatorul este activ este limitat att
inferior (cnd catalizatorul nu mai este suficient de activ) ct i superior (cnd catalizatorul se
degradeaz), procesul de combustie (ardere) const n 3 etape:

precombustia: Un arztor (prearztor) nainta (pilot) ridic temperatura amestecului
gaz/aer introdus la valoarea necesar pentru activarea catalizatorului. Aceasta se aplic n
principal n situaiile de ncrcare (sarcin) redus. n mod specific numai o mic parte din
combustibil este utilizat n pre-arztor

combustia catalitic: Combustia catalitic are loc la temperaturi relativ reduse, aceasta
conducnd la inhibarea formrii de NO
x
. Nu tot combustibilul este ars n aceast faz,
deoarece n acest caz temperatura catalizatorului ar crete prea mult, ceea ce ar conduce la
degradarea sa.

combustia omogen: Restul combustibilului este ars n condiii srace n combustibil. Nu
are loc, nici o instabilitate a flcrii, deoarece temperatura de intrare n aceast zon este
deja mare ca urmare a combustiei catalitice.

Tehnologia cu camera de ardere catalitic care este o tehnologie foarte promitoare de abia a
intrat n serviciul comercial n USA. Informaiile primite de la productori sunt bazate n
general pe demonstraia practic. Instalaiile de combustie catalitic au fost demonstrate
numai la scar pilot pe o turbin de gaz de 1,5 MWe. Este n curs de dezvoltare aplicaia pentru
o instalaie de TG de 170 MWe. Cu utilizarea acestei tehnici se estimeaz nivele de NOx mai
mici de 10 mg/Nm
3
.


7.6.2 Racirea aburului

O alt dezvoltare a turbinei cu gaz o constituie utilizarea rcirii cu abur n locul rcirii cu aer.
Uzual aerul extras din compresorul turbinei cu gaz este utilizat pentru rcirea axului i a
paletelor. Cantitatea de aer de rcire este de cca 20-25% din debitul total de aer al
compresorului. Aerul extras nu mai este disponibil pentru procesul de combustie i pe de alt
parte acesta pierde din presiune la curgerea prin canalele nguste ale paletelor turbinei ceea ce
conduce la pierderi de eficien n procesul turbinei cu gaz. Prin utilizarea aburului n loc de aer
acest dezavantaj este eliminat. Rcirea cu abur este mult mai eficient dect rcirea cu aer.

n turbinele menionate anterior este aplicat un sistem de rcire cu abur n circuit nchis. Aburul
rcete componentele fierbini ale turbinei cum ar fi paletele turbinei, vanele sau piesele de
trecere. Aburul utilizat nu este amestecat cu fluxul principal de gaz trecut prin turbin (ca n
cazul sistemului deschis) ci este re-dirijat napoi n sistemul de abur, unde el poate fi destins, ca
abur nclzit intermediar (renclzit), n turbina cu abur. Aburul pentru rcire este extras din
seciunea de ieire a corpului de nalt presiune a turbinei cu abur. Aburul este renclzit la
temperatura de renclzire i apoi amestecat cu aburul renclzit de la cazanul recuperator,
amestecul fiind condus n corpul de presiune intermediar a turbinei cu abur pentru destinderea
n acesta. Aburul de rcire nu afecteaz fluxul principal prin turbina de gaze i n principiu nu
exist consum (suplimentar) de ap.

Prin aplicarea rcirii cu abur, temperatura de intrare n turbine cu gaze crete fr nici o cretere
relevant (semnificativ) a temperaturii de combustie. Ca urmare se obine o eficien crescut
fr o cretere a emisiei de NOx. Rcirea cu abur n loc de aer reduce substanial priza de aer a
compresorului debitul de aer comprimat i prin aceasta consumul de putere al compresorului.
Aceasta se materializeaz de asemenea ntr-o mai mare eficien a turbinei cu gaz.

Cu aceast nou tehnologie de rcire poate fi atins o mbuntire a eficienei ciclului combinat
de cca 2 % i se poate estima o eficien de 60 %.

Capitolul 7
506 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
7.6.3 Potentiale de dezvoltare viitoare

Cteva poteniale mai importante de mbuntire viitoare includ:

mbuntirea materialelor i a rcirii pentru a permite temperaturii de intrare de 1500
0
C
pentru turbinele cu gaz tip cadru i 1700
0
C pentru turbinele cu gaze aeroderivative
reducerea cantitii de aer comprimat utilizat pentru sistemul de rcire
rcirea paletelor turbine cu un flux de rcire (ap sau abur).
n viitor n general se vor utiliza palete unicristaline
mbuntirea profilului de temperaturi la intrarea n turbin. Fr zone de turbulen
temperatura general poate fi reglat foarte aproape de temperatura limit impus de
material [58, Eurelectric, 2001].


7.6.4 Optiuni recuperative

Exista o multitudine de optiuni de a recupera caldura gazului evacuate in procesul turbinei de
gaz. Aceasta sectiune descrie unele dintre aceste aspecte.

7.6.4.1 Turbina pe gaz cu recuperare cu racire integrata

O mare parte de energie generate de turbine este solicitata sa actioneze compresorul. O cale de a
imbunatati randamentul turbinei pe gaz este de a reduce activitatea compresorului prin racirea
fluxului de aer prin compressor. Puterea compresorului este proportionala cu volumul fluxului.
Teoretic, racind dupa fiecare treapta a compresorului se va realiza cea mai mare reducere a
activitatii compresorului, cu toate acestea in practica doare un numar restrictionat de trepte de
racire sunt fezabile.

Daca temperatura gazului evacuat de turbine pe gaz este mai mare decat temperatura de iesire a
aerului din compresor este posibil sa se transfere ceva caldura din gazul de evacuare catre aerul
de iesire din compresor. Aceasta creste randamentul turbinei pe gaz deoarece este necesar mai
putin combustibil pentru a incalzi gazul la temperatura necesara de intrare in turbina. Acest mod
de recuperare poate fi utilizat in principal pentru turbinele de gaz cu o rata de compresie
moderata sau pentru turbinele de gaz cu compresoare cu racire interna.

Constructiile ce incorporeaza aplicatia pentru racire interna in compresor si recuperare asa cum
sunt descrise pot atinge o eficienta de 54 %, calculata la temperatura de intrare in turbina de
1200 C [58, Eurelectric, 2001].

7.6.4.2 Ciclul HAT

In ciclul turbinei cu aer umidificat (HAT), umidificarea aerului comprimat dupa compresorul de
aer permite ca temperatura aerului comprimat sa se reduca. In ciclul HAT intreg aerul e saturat
cu vapori de apa utilizand caldura cedata de la compresorul cu racire interna si de la evacuarea
turbinei pe gaz. Prin acest ciclu, o cantitate mai mare posibila de caldura generata din gazele
evacuate poate fi utilizata decat prin procesul de inter-racire si recuperare. Dificultatea acestui
ciclu este faptul ca turbinele standard de gaz nu pot fi utilizate pentru acest proces, deoarece
debitul masic din turbina este marit prea mult prin saturarea intregului aer comprimat cu apa.
Continutul mare de vapori de apa in aerul de ardere poate creea de asemenea probleme pentru
arzatoare. Cu toate acestea, un raport mai mic in compresor are ca rezultat o eficienta mai mare.
O eficienta de 53 % este fezabila pentru temperatura de intrare in turbine de 1200 C [58,
Eurelectric, 2001]

7.6.4.3 Procesul TOPHAT

In acest proces, aerul este umidificat la intrarea in compresor prin injectarea apei. Teoretic, o
injectare este posibila de asemenea dupa fiecare treapta a compresorului. Aceasta creste
Capitolul 7
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 507
eficienta turbinei pe gaz pana la 55 %, calculata pentru temperatura de intrare in turbina de
1200 C, aceasta fiind cea mai mare valoare pentru randamentul ciclului descris anterioar. O
alta imbunatatire adusa de ciclul TOPHAT este posibila la injectarea apei intre diferitele trepte
ale compresorului. De aceea, apa trebuie sa fie incalzita si presurizata. Pentru incalzirea apei de
injectie se utilizeaza caldura din gazele evacuate [58, Eurelectric, 2001].

7.6.4.4 Ciclul CHAT

Ciclul turbinei avansat cu umidificare in cascada - Cascade Humidified Advanced Turbine
(CHAT) utilizeaza presiunea joasa si presiunea inalata a turbinei pe gaz pentru arbori separati si
se formeaza de la compresoarele si turbinele existente pentru a permite pentru debitul masic
crescut prin turbine datorita saturarii cu apa. Ciclul include inter-racire intre compresoarele
separate, precum si reincalzirea fluxului de gaz intre turbinele separate [58, Eurelectric, 2001]


Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 509
8 COINCINERAREA DESEURILOR SI A COMBUSTIBILULUI
RECUPERAT

In afara de combustia in instalatiile de incinerare special proiectate si utilizate in acest scop si
care sunt in concordanta cu prevederile Directivei 2000/76/EC), deseurile, cum ar fi biomasa
contaminata si anumite fractiuni de deseuri, pot fi de asemenea coincinerate in instalatii de
ardere obisnuite, cum ar fi centralele electrice, a caror activitate este reglementata, partial, de
Directiva privind Incinerarea Deseurilor si partial de Directiva LCP, si implementata prin
legislatia nationala in domeniu. Coincinerarea biomasei curate, asa cum este definita in
Directiva LCP, este descrisa in capitolul 4 al acestui document. In acest sens se fac referiri
satisfacatoare si pentru precizarile CEN privind folosirea combustibilului provenit din deseuri
solide (SRF). Acest capitol se axeaza, in general, pe efectele rearderii anumitor tipuri de deseuri
in marile instalatii pe combustie (ex. cele cu ardere de huila sau lignit; cazanele de apa incalzite
prin arderea de huila, turba sau lemn). In prezent sunt trei factori principali care conduc la ideea
coincinerarii deseurilor in instalatiile mari de ardere:
legislatia descurajeaza depozitarea deseurilor si a deseurilor din biomasa cu potential
caloric ridicat (>600kJ/kg de substanta uscata). Astfel, a aparut necesitatea gasirii unei
alternative pentru a trata fractiunile respective de deseuri. Coincinerarea este una din
optiuni, printre altele (incluzand mono-incinerarea, tratamentul mecano-biologic);
protocolul de la Kyto prevede diminuarea pe plan global a emisiilor de gaze cu efect de
sera. Coincinerarea deseurilor din biomasa (si cu anumite restrictii si a unor fractiuni de
deseuri), este o solutie pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera;
liberarizarea pietei energetice duce la cresterea presiunii asupra producatorilor de
energie. Coincinerarea deseurilor va permite dezvoltarea de noi afaceri, ceea ce va face
ca desfasurarea procesului in instalatiile mari de ardere sa fie mai atractiv din punct de
vedere economic.

In acest capitol, termenul de combustibil secundar(SF) include toate tipurile de deseuri cu
suficienta putere calorica pentru a fi folosite ca si combustibil (combustibil secundar) si care pot
fi coincinerate, impreuna cu combustibilul conventional (combustibil lichid, huila, lignit etc), in
instalatiile mari de ardere. El include materiale cunoscute in literatura ca deseuri, combustibil
recuperat (REF) combustibil derivat refuzat (RDF) sau combustibil derivat din deseurile de
biomasa. Nu se intentioneaza aici sa se discute detaliat definirea acestor termeni. Mai multe
informatii pot fi gasite in propunerile CEN. De asemenea, unele din aceste materiale pot fi
clasificate ca periculoase, ele putand fi contaminate cu materiale periculoase. Coincinerarea
biomasei curate respecta definitia biomasei data in Directiva 2001/20/EC a EU despre marile
instalatii pe combustie, acest aspect este dezbatut in Capitolul 5, unde pot fi gasite descrieri ale
combustiei de biomasa si a brichetelor de turba. Termenii cheie in coincinerarea combustibililor
secundari sunt:
calitatea si caracteristicile combustibilului;
design-ul cazanului;
manipularea si alimentarea cu combustibil;
zgurificarea sau sinterizarea patului de incalzire (cazan cu pat fluidizat);
ancrasarea suprafetelor de transfer termic;
corodarea din cauza caldurii;
efectele asupra nivelelor de emisii comparativ cu cele aparute prin folosirea
combustibilului conventional;
proprietatile cenusii, inlaturarea cenusii de la baza cazanului;
depozitarea deseului; optiuni pentru utilizarea si/sau depozitarea deseului/reziduurilor
provenite din coincinerare.

O mare categorie de materiale pot fi coincinerate in Instalatiile Mari de Ardere. Sectiunea 1.3
prezinta o lista a combustibililor secundari coincinerati in mod curent in LCP, in cadru UE.

In cadrul acestui capitol se considera ca acesti combustibili secundari sunt pretratati, ceea ce, in
mod obisnuit, inseamna ca partile combustibile sunt separate de cele necombustibile. Pentru o
Capitolul 8
510 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
mai buna intelegere a acestui subiect se face referire la BREF-urile despre Deseuri. Aceste
documente contin termeni cum sunt incinerarea si pretratarea deseurilor. Mai exact:
Tratarea Deseurilor (TRATAREA DESEURILOR)- acest BREF descrie procesele si
tehnicile folosite in transformarea deseurilor, astfel incat acesta sa poata fi folosit ca si
combustibil in oricare proces de ardere (cum sunt uzinile cu ardere, fabricile de ciment,
combinatele chimice sau metalurgice etc). Acesti parametrii sunt, de ex., sortarea,
maruntirea, prepararea si asa mai departe;
Incinerarea Deseurilor (INCINERAREA DESEURILOR)- acest BREF trateaza procesul
de incinerare si acopera instalatiile similare cu cele prezentate in Directiva privind
Incinearea Deseurilor.


8.1 Procese si tehnici aplicate folosite in coincinerarea
combustibililor secundari in LCP-uri

Folosirea combustibililor secundari in marile instalatii pe combustie implica folosirea anumitor
procedee si tehnici. Tehnicile corelate acestei activitati sunt prezentate in acest subcapitol.
Acolo unde a fost necesar au fost facute si referiri la alte capitole sau BREF-uri.


8.1.1 Procedurile de acceptanta si preacceptanta

supusi unor evaluari tehnice corespunzuntoarea care sa ateste oprtunitatea folosirii acestora ca si
combustibili secundari. Trebuie, deasemenea, luata in consideratie protejarea sanatatii
personalului si a altor persoane care pot intra in contact cu aceste materiale. Informatii mai
amanuntite despre procedurile de acceptie si preacceptie pot fi gasite in BREF-ul Tratarea
Deseurilor.


8.1.2 Descarcare, depozitare si manevrare

Modul de descarcare, depozitarea sau manevrare a combustibililor secundari depinde de starea
de agrere si proprietatile fizice ale diferitelor materiale.

Combustibilii secundari gazosi sunt, in mod normal transportati catre instalatii prin conducte si
sunt introdusi in sistemul de alimentare cu combustibil, fara a mai fi depozitate.

Combustibilii secundari lichizi pot fi trasnsportati cu trenul, camioanele sau prin conducte, in
functie de mijlocul de transport avut la indemana si de locatia producatorului. Acestia pot fi
depozitati in rezervoare sau introdusi direct in sistemul uscat de combustie.

Depozitarea si manevrarea combustibililor secundari solizi depinde in mare masura de
proprietatile fizice ale acestora, de exemplu:
namolul uscat ( granulate) pot fi transportate cu vapoare, trenuri sau camioane si este
stocat in depozite sau buncare inchise pentru a evita eventualele emisii de praf. Namolul
uscat ar trebui ars imediat din cauza proprietatilor higroscopice ale acestuia.
formarea metanului in silozuri de namol sau buncare trebuie sa fie controlata printr-o
ventilare regulata. Aerul continand metan sau compusi gazosi urat mirositori ar trebui
folosit ca gaz de combustie. In perioadele de inactivitate ale cazanului trebuie asigurate
schimbul de aer si un tratament corespunzator al gazelor evacuate.
sedimentele uscate urat mirositoare trebuie sa fie depozitate in silozuri sau buncare
inchise pentru a evita emisia de gaze urat mirositoare.
namolul umed poate fi imprastiat peste carbune, pe platoul de depozitare al carbunelui,
dar trebuie luate in calcul emanarea de mirosuri si posibila infiltrare in sistemul de
tratare al apei menajere;
Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 511
in subcapitolul 5.1.1 se face referire la modul de transport, depozitare si manevrare al
deseurilor biodegradabile.


8.1.3 Pre-tratarea combustibililor secundari

Aceasta sectiune descrie acele procese (de ex. macinare, gazificare, piroliza si pre-combustie)
aplicate in prepararea combustibilul pentru ardere ca si combustibil gazos, lichid sau solid
pulverizat. Acest pretratament este necesar pentru a asigura o ardere cat mai completa in cazan,
avand in vedere timpul scurt de trecere a combustibilului prin focar. Cea mai directa metoda de
reardere (recombustie) a combustibililor secundari este amestecarea acestora cu combustibilul
principal. In paragrafele urmatoare sunt descrise urmatoarele tehnici de pretratare:

1. macinarea;
2. precombustia;
3. uscarea (mai multe informatii pot fi gasite in BREF-ul tratarea deseurilor);
4. piroliza (mai multe informatii pot fi gasite in BREF-ul TRATAREA DESEURILOR);
5. gazificarea (mai multe informatii pot fi gasite in BREF-ul TRATAREA
DESEURILOR);
6. metanizarea (mai multe informatii pot fi gasite in BREF-ul TRATAREA
DESEURILOR).

Este important de observat (vezi lista de mai sus) ca unele dintre aceste tehnici de pretratare sunt
deja descrise in BREF-urile TRATAREA DESEURILOR si INCINERAREA
DESEURILOR. Din acest motiv, in acesta sectiune, nu se mai fac alte precizari.


8.1.3.1 Macinarea

Macinarea este folosita pentru prelucrarea combustibililor solizi si aducerea lor la dimensiuni
pretabile folosirii in centralele electrice. De exemplu, pentru cazanele incalizite cu aer cald
particulele nu trebuie sa fie mai mari de 100mm, iar pentru cele cu functionare pe baza de
combustibil pulverizat, nu trebuie sa depaseasca 75 m. Informatiile cu privire la tipul de
macinare folosit in cazul combustibilului solid sunt incluse in sectiunea 4.1.3.


8.1.3.2 Pre-combustia

Prearderea intr-un flux de aer atmosferic sau in pat fluidizat (FBC) este o optiune pentru
materialele care nu pot fi arse corespunzator intr-un cazan cu ardere de particule de carbune
pulverizate. Acest procedeu se aplica combustibililor dificil de pulverizat sau in cazul
combustibililor care contin cenusa poluatoare. Asa cum am mentionat in capitolul anterior,
combustia prin pat fluidizat presupune numai zdrobirea sau macinarea grosiera a
combustibilului. Pulverizarea nu este necesara.

Gazele de evacuare din FBC nu sunt directionate catre principalul cazan. Sintetizarea se face
numai pe partea apei/curentului de apa. Aceste sisteme sunt identice cu sistemele de sine
statatoare, descrise in Capitolul 4 si sectiunea 5.1.3.2. In acest caz, cenusa combustibilului
secundar nu va influenta calitatea cenusii carbunelui pulverizat.


8.1.3.3 Uscarea

Combustibilul care este prea umed pentru a fi uscat intr-o moara de carbuni trebuie uscat in alta
parte inainte de a fi amestecat cu combustibilul principal. Uscarea combustibililor secundari
umezi se poate face atat in uzina cat si la locurile de producere, recuperare sau colectare.
Alegerea locatiei depinde de infrastructura avuta la dispozitie si de tipul de combustibil
Capitolul 8
512 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
secundar. Uscarea combustibilului are la baza procese fizice si chimico-fizice de incalzire,
avand ca efect evaporarea umezelii din combustibil. Caldura necesara procesului poate fi
obtinuta prin convectie, conductie sau radiatie. Din moment ce procesul de uscare nu e specific
instalatiilor mari de ardere, aceste procedee nu vor fi dezvoltate in continuare. Mai multe
informatii despre subiect pot fi gasite in BREF-ul tratarea deseurilor.

Sunt disponibile trei tipuri de uscatoare (instalatii de uscare):
uscatoare prin convectie - presupun contactul direct dintre mediul de incalzire si
produsul ce necesita uscare. Astfel, aceste uscatoare mai sunt numite si uscatoare
directe sau uscatoare adiabate. Umezeala din combustibil este inlaturata printr-un agent
caloric;
uscatoare prin conductie- nu exista contact direct intre agentul termic si produs.
Transferul de caldura are loc prin intermediul unor suprafete incalzite. Umezeala este
inlaturata prin gazul portant, care reprezinta 10% din cantitatea folosita in procesele de
legatura. Aceste conductoare sunt preferabile in cazul compusilor ce contin praf sau
sunt urat mirositoare;
uscare prin radiatie- nu se aplica in cazul uscarii combustibililor secundari .

Exemplele tipice de combustibili secundari care pot necesita uscarea sunt namolurile de
canalizare si gunoi de grajd (ex. gunoi de gaina), cu un continut de umezeala depasind 50%.


8.1.3.4 Piroliza

Piroliza este un proces termo-chimic, in care combustibilul este convertit in gaz, lichid sau solid
prin incalzire puternica, in absenta aerului. Se cunosc doua tipuri de procese de piroliza:

piroliza rapida substanta este rapid incalzita rezultand un ulei de piroliza sau
compusi specifica acestui ulei;
procesul de carbonizare - substanta este incalzita lent, pana la temperatura de
pirolizare, rezultand un produs foarte solid;

Produsul solid al acestui proces (numit mangal) contine o cantitate mare de carbon si poate fi
folosit ca si carbune. Materialele lichide si solide rezultate pot fi inmagazinate inainte de co-
incinerare. Astfel, aceste materiale pot fi pretratate independent in cadrul instalatiilor de ardere.
Gazele produse sunt adeseori folosite pentru a furniza caldura necesara proceselor de conversie
endodermice.

Din moment ce procesele de piroliza nu sunt specifice instalatii mari de ardere, aceste procedee
nu vor fi dezvoltate in continuare. Mai multe informatii despre subiect pot fi gasite in BREF-ul
Incinerarea Deseurilor.

Piroliza este folosita in coincinerarea combustibililor secundari in centralele electrice cu ardere
de huila - sau lignit pulverizat, atunci cand nu pot fi maruntiti la dimensiunile necesare.

Un exemplu de centrala electrica unde se foloseste piroliza este asa numita centrala
Contherm, care a fost proiectata pentru coincinerarea combustibililor derivati refuzati (RDFs)
intr-o centrala alimentata prin carbune, cu cazane cu baza umeda si o putetere de termica
nominala de 769MW
th
. Procesul de piroliza se realizeaza in doua cuptoare rotative incalzite
indirect de arzatoare pe gaz sau pe pacura, care inclazesc amestecul pana la aproxinativ 550
0
C,
fara aport aditional de aer. Gazul de piroliza este ars direct, fara sa fie racit in centrala electrica.
Reziduurile sunt filtrate si fractiunile de dimensiuni mici, care contin carbon, sunt trimise in
morile de carbune. Deseurile RDF constau in deseuri de plastic tocat, provenit din diferite surse,
deseuri industriale si rebuturi brute provenite din industria hartiei. Marimea acestor
aschii/resturi de deseuri nu trebuie sa depaseasca 200mm. Sunt extrase aproximativ 7900t/an de
metale reciclabile in procesul de resortare in instalatiile de reprocesare. Centralele sunt echipate
cu SCR si FGD umed [98, DFIU, 2001]. SCR and a wet FGD [98, DFIU, 2001].
Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 513


8.1.3.5 Gazeificarea

Unele tipuri de combustibili secundari contin unele impuritati, cum ar fi: cloruri, substante
alcaline, metale (ex. aluminiu, metale grele) in cantitati mari, astfel incat necesita o curatare
adecvata inainte de inceperea procesului de reardere. Gazeificarea materialelor poate fi o
optiune atractiva. Gazul rezultat in urma acestui proces poate fi folosit direct pentru alimentarea
LCP-urilor sau poate fi curatat inainte folosirea in LCP-uri sau turbine cu gaz, dar momentan nu
exista astfel de turbine cu gaz care sa functioneze cu un gaz curatat de gazificare.

O metoda de gazeificare folosita cu ceva timp in urma in Austria, abandonata acum, era
folosirea unui gazificator CFB pentru obtinerea de gaz din biomasa, deseuri si lemn din
demolari. Gazul, care mai continea si particule solide, aparute in urma procesului de gazeificare,
intra in cazan, pritr-un arzator special, care furniza o aprindere rapida, o flacara stabila, o buna
penetrare in flacara de carbune si un bun amestec. Si mai mult, se comporta ca un combustibil
de reardere, diminuand emisiile de NOx, transformand NOx in N
2
. Puterea termica acestei
instalatii era 10MW. Aproximativ 15-20% din carbune a fost inlocuit cu biomasa
[64,UBA,2000].

Figurile 8.1 si 8.2 prezinta o schema generala a unei instalatii de gazificare din Finlanda ce
opereaza combinat, cu un cazan cu arderea de carbune. In aceasta centrala electrica, gazul din
gazificatorul cu pat fluidizat circulant este alimentat direct in cazan fara a suporta alte procese
de racire sau curatire. Gazificatorul nu este altceva decat o moara termo-mecanica de preparare
a combustibilului.


Figura 8.1: Gazificatorul CFB conectat la un cazan cu ardere de carbuni
[153, Nieminen, et al., 1999]

Gazificator
Ciclon
echicurent
Suflanta aer
gazificare
Pre-incalzitor aer
Alimentare
biocombustibil
Gaz fierbinte cu putere
calorifica redusa
Apa de racire
Cenusa la baza focarului
Snec de racire a cenusii la baza
Capitolul 8
514 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 8.2: Schema tehnologica a unui concept de gazificator
[153, Nieminen, et al., 1999]


Combustibilul secundar (combustibili normal comercializati si combustibili recuperate de baza
menajeri, reziduuri din exploatarea forestiera, deseuri de anvelope) sunt transportate cu
camioanele la centralele energetice si sunt depozitate in hale de primire separate. Particulele
grosiere de combustibil sunt tocate in particule fine si sunt transportate cu ajutorul unei benzi
rulante langa gazificator. Dupa omogenizare in siloz, mixtura de combustibil este introdusa in
gazificator. Gazificatorul cu pat circulant fluidizat este compus dintr-un vas din otel cu
captuseala interioara refractara, in care combustibilul este gazeificat intr-o suspensie fierbinte
fluida formata din particule solide si gaz. Mixtura obtinuta este transformata in gaz de
combustie prin incalzire la 850
o
C si presiune atmosferica. Intr-un ciclon descendend separarator
de gaz, particulele mai mari sunt separate si reintroduse in gazificator. Gazul produs curge din
ciclonul separator in preincalzitorul de aer, in care aerul este pre-incalzit la o temperatura de 650

o
C. Aerul incalzit este ars in arzatorul pe carbuni al cazanului principal al centralei, substituind
aproximativ 30% din cantitatea de carbune. Gazificatorul este functional din Ianuarie 1998
[58,Eurelectric,2001].

Un alt exemplu de gazeificare in combinatie cu un cazan pe carbuni a fost construit in Olanda.
Asa cum este prezentat si in figura 8.3, gazul produs este racit si epurat inainte de a fi introdus
in cazanul cu ardere pe carbune. Centrala de gazeificare este proiectata pentru a procesa lemn
provenit din demolari. Din punct de vedere tehnic, pot fi folosite si alte tipuri de reziduuri solide
sau combustibili secundari solizi. Capacitatea de gazeificare a centralei este de 150000 t/an
lemn din demolari, ceea ce echivaleaza cu substituirea a aproximativ 5% din cantitatea de
carbune.
Biomasa
Reducere
Procesare
Import combustibil
Cenusa la baza
Carbune
Gaz natural
Flacari
carbune
pulverizat
Flacara gaz
Cenusa zburatoare
Putere
Termoficare
Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 515


Figura 8.3: Gazeificarea lemnului si curatarea gazului
[58, Eurelectric, 2001]


Aschiile de lemn sunt furnizate centralei de mai sus cu vaporul sau camionul si sunt pastrate
intr-un buncar. Din acest buncar lemnul este transportat intr-un vas din care va fi alimentat
gazificator. Gazificatorul cu pat incalzit cu flux la presiunea atmosferica (AFBG) functioneaza
la temperaturi cuprinse intre 850 si 950
o
C. Patul cazanului este format din nisip amestecat cu
calcar sau dolomit. Gazul obtinut este racit intr-un racitor de gaz in care se produce abur supra
incalzit de presiune medie. Cenusa zburatoare este separata de gaz intr-un filtru si poate fi
partial reciclata spre gazificator. Gazul curatat de praf este trimis spre cazan prin arzatoare de
lemn speciale [58, Eurelectric,2001] .

Din moment ce procesele de gazeificare nu sunt specifice instalatiilor mari de ardere, aceste
procedee nu vor fi dezvoltate in continuare. Mai multe informatii despre subiect pot fi gasite in
BREF-ul Incinerarea deseurilor.


8.1.3.6 Metanizarea

Combustibilii secundari pot fi de asemenea metanizati prin fermentare anaeroba. Aceste tehnici
transforma materia organica in gaz (in principal metan) care poate fi folosit mai tarziu in LCP.
Din moment ce procesele de metanizare nu sunt specifice instalatiilor mari de ardere, aceste
procedee nu vor fi dezvoltate in continuare. Mai multe informatii despre subiect pot fi gasite in
BREF-ul tratarea deseurilor


8.1.4 Tehnici de introducere a combustibililor secundari in procesul de
combustie

Cand combustibili secundari sunt utilizati in procesul de co-incinerare, este necesara aplicarea
anumitor proceduri, astfel incat materialul sa poata fi introdus in procesul de ardere. Cateva
tehnici pot fi aplicate pentru a obtine un amestec corespunzator, de ex. combustibilii secundari
pot fi amestecati cu combustibilul principal, in timpul manevarii, si arsi impreuna. Totusi, sunt
elaborate tehnici prin care combustibilii secundari sunt introdusi in camera de ardere prin
Lemn (aschii)
Gazificare
Racire de gaz cu
Cu producere de abur
Abur
Lemn gazifcat
Electricitate
Caldura
Injectie apa
Indepartare
amoniac
Apa alimentare
Filtru cenusa
Scruber umed
Statie electrica
Pat material
Aer
Cenusa
Emulsie petroliera
Separare pacura
Cenusa zburatoare Cenusa la baza
Siloz depozit
lemn
Hala descarcare
camioane
Capitolul 8
516 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
sisteme de alimentare diferite de cele ale combustibililor principali. Toate aceste tehnici sunt
descrise in subcapitolul urmator.


8.1.4.1 Amestecarea cu combustibilul principal

Cea mai simpla cale de introducere a combustibililor secundari in procesul de ardere este de a-l
amesteca cu cel principal. Intr-un cazan cu incalzire prin ardere de carbune sau lignit,
amestecarea se poate face in urmatoarele locatii:
pe banda transportoare;
in buncar;
in canalul de alimentare;
in moara de carbuni;
pe conductele de transport al carbunelui pulverizat.

In primele trei situatii, combustibilii secundari sunt imprastiati peste combustibilul principal
(carbune). Astfel se obtine o amestecare optima a fluxului de combustibil. Acesata duce la
macinarea combustibililor secundari impreuna cu cel principal in moara de carbune, asa cum
este ilustrat si in Figura 8.4.


Figura 8.4: Coincinerarea carbunelui si a namolului rezidual
[112, Ekmann, et al., 1996]


Aplicarea acestei tehnici este posibila atunci cand comportamentul la macinare a celor doua
tipuri de combustibili sunt asemanatoare sau cand cantitatea de combustibili secundari este
foarte mica in raport ce cea a celor principali. Combustibilii secundari care sunt pulverizati
separat de cel principal pot fi injectati in moara de carbuni sau in conductele de transport a
carbunelui pulverizat ce fac legatura intre moara si cazan.

Alte tipuri de combustibili secundari, cum ar fi biomasa, pot fi deasemenea injectati in moara
impreuna cu carbunele, desi nu pot fi si pulverizati. Pentru a permite o ardere completa a unei
cantitati apreciabile de biomasa poate fi folosit un gratar la partea inferioara a cazanului.

Pre-incalzitor
aer
Flux gaz
Aer
Abur
Apa
alimentare
Cazan
Indepartarea
din sistem a
cenusii
umede
concasor
Cenusa zburatoare
Suflanta
suflanta
De la
cazanul 2
Condensat
Gips
Apa uzata
Abur
Namol uscat
de canalizare
Incalzitor aer
Cos
Pre-incalzitor
Amestec de carbune/namol
evacuat
Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 517
Combustibilii secundari lichizi sunt, in mod normal, amestecati cu cei principali (tot lichizi)
inainte ca amestecul sa fie folosit in procesul de ardere.


8.1.4.2 Tevi pulverizatoare sau arzatoare existente modificate

Tevi pulverizatoare sau arzatoarele existente modificate (sisteme de alimentare separata cu
combustibil complementar a arzatoarelor) sunt necesare pentru manipularea combustibililor
secundari care nu pot fi, sau se doreste sa fie, amestecate cu combustibilul primar sau pentru a
mari procentul de combustibili secundari. Acest fenomen apare atunci cand combustibilii
secundari au proprietati fizice diferite (ex. vascozitate, marimea particulelor) sau prezinta risc de
imbolnavire (namol de canalizare). Se aplica, de exemplu, in urmatoarele cazuri:

combustibililor secundari gazosi sau produse gazoase obtinute in urma proceselor de
gazificare, piroliza sau precombustie care urmeaza sa fie arsi impreuna cu un
combustibul solid sau lichid;
combustibili lichizi sau produsi lichizi obtinuti in urma proceselor de piroliza
combustibili secundari solizi pulverizati

Arzatoarele trebuie sa fie special proiectate pentru un anumit tip de combustibil pentru a obtine
o buna aprindere, o flacara stabila si un bun amestec cu flacara combustibilului principal.
Asezarea arzatoarelor suplimentare in raport cu arzatoarele principale este de asemenea
importanta pentru a obtine o ardere cat mai completa.


8.1.4.3 Gratare speciale

Montarea unor gratare mobile in partea de jos a palniei de alimentare a cazanului maresc timpul
timpul de stationare in focar a combustibililor secundari. Existenta unor astfel de sisteme
elimina, in mod normal, procesele de pretratare a combustibililor secundari.

Figura 8.5 prezinta un desen schematic a gratarelor (2x5MW
th
) si a arzatoarelor dintr-o instalatie
functionala in Austria. Biomasa alimenteaza cazanul prin niste mici orifici frontale ale
gratarului, care transporta combustibilul secundar catre centrul cazanului. Cenusa rezultata din
arderea biomasei si a carbunelui, cu continut de carbon nears mai mic de 5%, cade prin gratiile
gratarului in extractorul de zgura aflat sub gratare. Gazele de ardere rezultate din gratar se ridica
direct in focar fara nici o pierdere de caldura.


Figure 8.5: Gratare interne in cazane cu functionare pe baza de carbune pulverizat
[64, UBA, 2000]

Arzatoare de carbune
Biomasa
Gratar
Indepartarea umeda a zgurii
Capitolul 8
518 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

8.1.4.4 Combustibili secundari de alimentarea intr-un cazan cu pat fluidizat

Pentru coincinerarea intr-un cazan cu pat fluidizant, unul din cei mai importanti factori pentru o
functionare optima, este alimentara corespunzatoare cu combustibili secundari si principali.
Buna calitate a amestecului de combustibil si un cat mai mic procent de impuritati (metal, sticla
etc) sunt, de asemenea, foarte importante pentru o cat mai buna functionare.

La fel importante sunt si operatiile de folosire si intretinere a echipamentelor de separare si
zdrobire. Probleme au aparut in cazurile in care cantitati mari de combustibili secundari, de
calitate diferita fata de combustibilul principal, au fost introduse in cazan pentru scurte perioade
de timp. Acest fapt duce la aparitia de disfunctionalitati in procesul de ardere si afecteaza
deasemenea sarcina cazanului. In combustia pe pat fluidizat au aparut probleme din cauza
sinterizarii.

In cazul trasportoarelor, problemele aparute s-au datorat bolcarii cauzate de piese mari de plastic
sau cherestea. Aceste probleme pot fi eliminate printr-o mentenanta adecvata a sistemului de
zdrobire.

Combustibilul secundar trebuie bine amestecat cu cel principal (primar) inainte de a alimenta
cazanul sau ar trebui folosit un arzator separat pentru combustibilul secundari, astfel incat
alimentarea cu acesta sa poata fi oprita rapid in cazul apartiei unor probleme. Este necesara o
amestecare omogena a combustibililor. Daca cantitati mari de combustibili secundari, de
calitate diferita fata de combustibilul principal, au fost introduse in cazan, pot apararea
disfunctii in procesul de ardere si pot afecta si incarcatura cazanului.


8.1.5 Coincinerarea combustibililor secundari

Cea mai directa metoda de coincinerarea a combustibilului secundar este de a-l amesteca cu cel
principal in camera de ardere a cazanului, dar aceasta metoda poate duce la aparitia unor
constrangeri tehnice si/sau de mediu inconjurator pentru centrala electrica, legate de:

capacitatea de macinare si uscare a moriilor de carbune existente (in cazul in
coincinerarea combustibilului este uscata si pulverizata impreuna cu combustibilul
principal);
alimentararea cu combustibili secundari;
existenta desemnata a capacitatii echipamentului din centralele electrice (de ex. cauzate
de un flux mare de gaze de ardere umede in cazul coincinerarii combustibililor umezi)
aspecte legate de arderea combustibililor secundari, cum ar fi aprinderea, stabilitatea si
temperatura flacarei, producerea si arderea completa a NOx (oxizilor de azot), care pot
fii diferite de cele ale combustibilului principal;
formarea zgurii si ancrasarea, influentate de compozitia chimica cenusii (in special
potasiu, sodiu si sulf) si curba de topire a cenusii;
coeficientii termici ai cazanului, in special cei de schimb radiant si convectiv ai caldurii;
coroziunea si erodarea partilor componente ale cazanului (cauzate de sulful si clorul
continut in combustibil, si modul de functionare in arderea cazanului intr-o atmosfera
dezoxidata);
calitatea si comportamentul reziduurilor de ardere si a subproduselor rezultate;
emisiile in atmosfera cauzate de sulful, clorul, metalele grele, organice etc din
combustibilii secundari;
emisiile in apa cauzate de sulful, clorul, metalele grale, organice etc din combustibilii
secundari;
Constrangerile de mai sus pot fi eliminate prin limitarea gradului de coincinerare la o cantitate
mica a combustibilului principal si/sau aplicarea unui pretratament corespunzator
combustibililor secundari.
Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 519


8.1.6 Controlul emisiilor atmosferice in coincinerarea combustibililor
secundari

Procesele si tehnicile de curatare a gazelor de evacuare, aplicate in cazul coincinerarii
combustibililor secundari, nu sunt neaparat diferite de cele aplicate in cazul combustibillor
solizi, lichizi sau gazosi, asa cum au fost ele descrise in capitolele 4,5,6 si 7. In functie de
proprietatile combustibililor secundari, mai precis continutul in metale grele (cum ar fi Hg),
sunt necesare uneori masuri suplimentare cum ar fi injectia de carbon activ, asa cum este
prezentat si in exemplul 8.2.3.
Poluatorii, SO2, NOx si praful sunt tinuti sub control in centralele electrice care sunt proiectate
si functioneaza in concordanta cu BAT. In cazul intrarii unei cantitati mai mari din acesti
poluanti in sistemul de ardere, acest lucru poate fi contracarat (bineinteles, in anumite limite)
prin adaptarea sistemului de curatarea a gazului de evacuare. Acest fapt se reflecta in legislatie
prin obligativitatea calcularii valorilor limita a acestor poluanti printr-o formula (regula de
amestecare), in cazul in care sunt coincinerati combustibili secundari. (vezi Directiva
2007/76/EG)
6
.

Reducerea emisiilor de HCl si HF sunt strans legate de reducerea cantitatilor de SO
2
.
Introducerea de compusi clorinati este limitata de catre operatorul centralei electrice si pentru a
preveni corodarea ce apare la temperaturi ridicate.


8.1.7 Tratarea apei si a apei reziduale

In urma proceselor apar eliberari apoase ca de ex. din desulfurarea umeda, conditionarea penei
de gaz, evacuarea umeda a zgurei, depozitarea si pretratarea deseurilor (de ex. uscarea
namolului de canal). Neutralizarea, decantarea si alte tratamente fizico-chimice sunt procese
necesare pentru a elimina eventualii agenti de contaminare din apa generata. Sistemele de
tratarea ale apei si ale apei reziduale, aplicate in coincinerare combustibililor secundari, nu
difera de tehnicile de tratare pentru tratarea apei si a apei reziduale formata in urma arderii
combustibililor gazosi, lichizi sau solizi in centralele electrice, asa cum au fost ele descrise in
capitolele anterioare 4,5,6 si 7 [58, Eurelectric,2001]. Daca este necesar, sistemele de tratarea a
apelor reziduale se pot adapta, astfel incat sa fie inlaturate cantitatile de poluanti cu grad mare
de pericol (Cl, F, Hg).


8.1.8 Manipularea reziduurilor de ardere si a subproduselor

Manipularea reziduurilor si subproduselor aparute in urma procesului de combustie, aplicabila
in cazul coincinerarii combustibililor secundari , nu difera de tehnicile de tratare pentru tratarea
apei si a apei reziduale formata in urma arderii combustibililor gazosi, lichizi sau solizi in
centralele electrice, asa cum au fost ele descrise in capitolele anterioare 4,5,6 si 7 [58,
Eurelectric,2001]. Cenusa zburatoare si cenusa de la baza focarului sunt generate in timpul
proceselor de ardere.

Centralele electrice nu sunt echipate cu sisteme speciale pentru reducerea metalelor greele si a
Hg (cum ar fi sistemele cu carbon activ si epuratoarele umede cu acid). Astfel, emisiile de acesti
poluanti in atmosfera vor creste (in functie de materialul introdus), la fel si concentratia lor in
cenusa zburatoare, in gips sau in celelalte reziduuri solide rezultate din FGD. Daca gipsul este
spalat, vor creste si emisiile din apa.


6
Anexa II Directive UE nr 2000/76/EC specifca cerintele pentru determinarea valorilor limita a emisiilor din coincinerare
(coincinerarea combustibililor secundari ).

Capitolul 8
520 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Pentru ca utilizarea sau evacuarea reziduurilor solide aparute in urma combustiei sunt un factor
economic important, operatorii centralelor electrice trebuie sa controleze atent calitatea acestora,
pentru a nu anula posibilile intrebuintari ale acestora (se face in mare parte prin limitarea
introducerii deseurilor in sistemul de ardere). Parametrii important de urmarit sunt continutul de
baze, sulfati, cloruri, silicati, carbon nears si metale grele (in functie de situatia specifica). Daca
reziduurile solide aparute in urma coincinerarii sunt depozitate permanent, este necesara
masurarea concetratiilor de compusi (ex. metale grele) si evaluarea comportamentului de
infiltrare.



8.2 Exemple de coincinerare a combustibililor secundari

Acesta sesctiune a capitolului 8 prezinta cateva exemple de tehnici si procedee aplicate in
prezent in cadrul instalatiilor de coincinerare. Scopul acestor exemple este de a demostra cum
sunt aplicate tehnicile specifice in cadrul centralelor electrice noi sau retehnologizate, pentru a
asigura un grad ridicat de protectie pentru mediul inconjurator ca intreg, luand in calcul, pentru
fiecare caz in parte, conditiile de amplasare si cerintele de mediu specifice. Totusi, in urma
informatiilor colectate, nu este intotdeauna clar, daca sau cum fiecare tehnica descrisa in
exemplele urmatoare a fost implementata, respectand definirea celei mai bune tehnici
disponibile data in articolul 2 (11) a Directivei, cat si in concordanta cu lista aspectelor de care
trebuie tinuta seama in cazurile generale sau specifice in care determinarea celor mai bune
tehnici disponibile ia in calcul costurile si avantajele probabile ale unei masuri si principiile de
precautie si prevenire si, in consecinta, in ce mod a fost aleasa si aplicata tehnica. Mai mult, nu
se poate stii cu siguranta daca performanta mediului prezentata este constanta si continua
pentru toate conditiile de operare, in ce perioada de timp, daca au fost intalnite unele probleme ,
care sunt efectele colaterale. De asemenea, nu este intotdeauna clar care sunt stimulii pentru
aplicarea unei tehnici si care este relatia dintre costuri si beneficii pentru fiecare caz in parte. In
concluzie, informatiile furnizate in exemplele urmatoare sunt menite numai a prezenta niste
indicatii generale despre tehnicile aplicate in prezent, ele neputand fi considerate puncte de
referinta. Tehnicile prezentate ca exemple au fost intocmite pe baza informatiilor furnizate si
verificate de membrii Grupului Tehnic, ca parte a schimbului de informatii cu privire la
centralele electrice pe combustie.


EXEMPLUL 8.2.1 Coincinerarea namolului rezidual intr-un cazan cu ardere de carbune
dur pulverizat in cazan cu baza umeda - Analiza poluantilor rezultati

Descriere: In 1996, experimentele su avut loc pe un cazan cu ardere umeda, pentru a evalua
efectele coincinerarii namolului rezidual uscat termic. Centrala electrica pilot era compusa din
doua cazane, cazanul mai mare, folosit in experiment avea o putere termica de alimentare de
382 MW.

Centrala este echipata cu SCR configurat pentru continut ridicat de praf, urmat de un
preincalzitor ESP. O parte din cenusa zburatoare este introdusa idn ESP inapoi in cazan. Dupa
ESP este montat un FGD unde se aplica procesele SDA (absorbtie cu pulverizare uscata). In
cele din urma gazul de evacuare trece printru filtru textil, unde produsele rezultate in urma SDA
sunt preocesate separat.

Beneficii ecologice obtinute: coincinerarea namolului rezidual reduce consumul de carbune,
reducand astfel emisiile de CO
2
. Pentru o analiza completa a emisiilor de CO
2
, este deasemena
necesar luarea in calcul uscarea termica si transportul namolului rezidual. Acesti pasi pot duce
la un rezultat negativ al balantei de CO
2
, avand ca urmare o crestere neta a cantitatii de CO
2
.

Aplicabilitate: coincinerarea namolului rezidual a fost aplicata cu succes in cateva cazane cu
ardere cu functionare prin arderea de carbune pulverizat, cat si in centralele electrice cu
Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 521
functionare pe combustie cu pat fluidizat. Din punct de vedere tehnic, solutia este adesea
limitata de potentialul de uscare al morii de carbune existente. In special in cazul antracitului,
morile pot sa nu aiba destul potenital de uscare, ele fiind poriectate pentru un continutul foarte
scazut in apa al antracitului, comparativ cu cel al namolului rezidual. Astfel, coincinerarea este
adesea limitata in aceste cazuri, in a folosi numai namolul rezidual compus din masa uscata in
proportie de peste 90%, asa cum este cazul centralei prezentate.

Date operative: in 1996, coincinerarea a durat trei zile. In acest timp, cantitatea de namol
rezidual cu un continut de apa de 10% a repezentat 12.5% din masa de combustibil cu un aport
de 5% in puterea termica de alimentare. Pentru a compara masuratorile facute pentru
coincinerare, aceleasi masuratori s-au facut si pentru o functionare a centralei electrice pe o
perioada de trei zile, aceasta fiind alimentata numai cu carbune. In total au fost incinerate 371t
de namol rezidual, provenit de la sapte statii diferite de colectarea a apei reziduale. Calitatea
medie a namolului rezidual si a carbunelui ars este prezentata in tabelul 8.1.


Combustia
doar a
carbunelui dur
Coincinerarea
Unitati
Carbune dur
100 %
Carbune dur
95 %
Namol de
canalizare 5 %
Valori acceptate pentru
folosirea namolului de
canalizare in
coincinerare
Valuarea
calorica
kJ/kg 27135 27594 10200
Cantitatea de
cenusa
continuta
% 11.5 11.3 44.8
Cantitatea de
apa continuta
% 7.5 5.5 10.3
Pb mg/kg 17.4 17.8 57.4 900
Cd mg/kg 0.134 0.129 1.2 10
Cr mg/kg 10.9 10.76 52 900
Cu mg/kg 11.3 11.3 269 800
Ni mg/kg 12.8 12.7 19.1 200
Hg micro g/kg 0.064 0.058 0.47 8
Zn mg/kg 34.9 32.8 892 2500
AOX mg/kg - - 444.9 500
PCB mg/kg 0.034 0.057 0.196 1.2
PCDF/PCDD g/kg - - 0.009 100
Tabelul 8.1 - Calitatea medie a namolului rezidual si a carbunelui, inainte si in timpul
coincinerarii

Concentratia de impuritati a gazului de evacuare cu si fara coincinerare este prezentata in tabelul
8.2 pentru doua puncte diferite de prelevare, unul aflat inainte de FGD, iar celalt dupa filtrul
textil.
Valorile medii pentru 3 zile de masuratori si o concetratie a
O
2
de 5%
Punctul de masurare 12
(gaz brut)
Punctul de masurare 12
(gaz curat)
Unitate de
masura
Fara namol
canalizare
Cu namol de
canalizare
Fara namol de
canalizare
Cu namol
canalizare
PCDD/PCDF ng TE/m
3
- 0.002 <0.001
PCB ng/m
3
- 9.8 8.25
C
total
mg/m
3
- 0.4 0.6
benzol mg/m
3
- <0.003 <0.003
HCl mg/m
3
- 4.5 4.5
HF mg/m
3
- <0.02 <0.02
Dust mg/m
3
19.9 13.2 1.5 1
Hg mg/m
3
0.0093 0.01296 0.00814 0.00861
Cd mg/m
3
0.00034 0.00037 <0.00001 <0.00001
Tl mg/m
3
0.00008 0.00002 <0.00003 <0.00003
Capitolul 8
522 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
As mg/m
3
0.02494 0.01704 0.00006 <0.00003
Pb mg/m
3
0.02716 0.02520 0.00003 0.00003
Cu mg/m
3
0.01330 0.01429 0.00043 0.00023
Zn mg/m
3
0.04252 0.05758 0.00215 0.0014
Mn mg/m
3
0.02191 0.01296 0.00201 0.00138
Ni mg/m
3
0.00802 0.00479 0.00033 0.00015
Co mg/m
3
0.00382 0.00216 0.00005 0.00003
V mg/m
3
0.02337 0.00954 0.00137 0.00076
Cr mg/m
3
0.00986 0.01117 0.00068 0.00031
Sb mg/m
3
0.00097 0.00114 0.00002 <0.00003
Sn mg/m
3
<0.00002 0.00007 <0.00002 <0.00002
Masurare continua
O
2
Vol. % 7.2 7.1 7.2 7.1
Concentratia de
sulf
% - - 9.0 9.0
Praf mg/m
3
22.8 8.7 0.8 0.5
NO
X
mg/m
3
- - 185 185
CO mg/m
3
- - 17.0 12.7
Tabelul 8.2: Concentratia de impuritati a gazului de evacuare cu si fara coincinerare

Au rezultat urmatoarele date si concluzii in ceea ce priveste emisiile de metale:
singura crestere in emisiile atmosferice s-a inregistrat pentru Hg (aproximativ 6%), desi,
din cauza acuratetii scazute a apartelor de masura, cresterea nu este seminificativa;
numai Cr este marit in granule de zgura din cazan de jos
Pb, Ni si Hg se gasesc in principal in cenusa zburatoare si produsele SDA;
Cd, Cu si Zn au concentratii marite in ambele colectoare;

Granule de zgura topita
Amestec de produsi derivat: cenusa
zburatoare (30%) si produse
SDA(70%)
Unitate de
masura
Exclusiv
carbune
Coincinerare
Exclusiv
carbune
Coincinerare
Pb mg/kg 34.4 34.6 167 244
Cd mg/kg 0.097 0.126 1.5 3.1
Cr mg/kg 88.3 119 102 96
Cu mg/kg 62.8 135 90 175
Ni mg/kg 75.4 70.5 96 97
Hg mg/kg 0.022 0.015 0.13 0.2
Zn mg/kg 132 298 264 856
PCB micro g/kg - - 0.02 0.02
PCDD/PCDF mg/kg - - 0.001 0.003
Tabelul 8.3: Calitatea reziduurilor cu si fara coincinerare

Calitatea granulelor de zgura din colectorul de jos al cazanului nu se schimba, ceea ce inseamna
ca incarcatura suplimentara de metale ramane in granule de zgura. Cresterea volumului de
FDPCl/DDBPCL/ si BPCL, PCDF/PCDD si PCBs datorata coincinerarii nu duce la cerestera
emisiei in atmosfera a acestor substante.
Acestea sunt distruse in cazan la temperaturi ridicate de aproximativ 1500
o
C. Reproducerea
FDPCl/DDBPCL prin sinteza de-novo formarea de molecule eterice din molecule simple
precursoare este scazuta daca gazul este racit brusc la 130
o
C in preincalzitorul de aer, iar
raportul S/Cl este de 7/1. Manipularea namolului municipal a fost destul de facila. Probleme au
aparut n momentul incaracri pe banda rulanta, deoarece s-a format mai mult praf. In principiu,
experimentul a demonstrat ca namolul municipal uscat ar trebui depozitat si transportat numai in
sisteme inchise.

Raport economic: Deoarece coincinerarea s-a facut doar pentru o perioada de test, nu este
disponibil un raport economic.

Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 523
Stimuli pentru implementare: operatorii statiilor de colectarea a apei reziduale vor fi nevoiti
sa gaseasca noi metode de a recupera energia continuta in namolul municipal produs, deoarece
legislatia mai permite evacuarea acestuia, incepand cu 2005, iar fermierii refuza din ce in ce
mai categoric folosirea namolului ca fertilizator. In general, aceste progrese furnizeaza un mod
eficient de continuarea a functionarii pe baza de combustie, pentru operatorii de centrale
electrice.
In exemplul prezentat, coincinerarea nu a fost implementata deoarece autoritatea de
reglementare impunea masuri aditionale de pentru a reduce emsiile de Hg in atmosfera. Modul
obisnuit de a face acest lucru (cocs injectat sau activ) ar fi fost prea scump si ar fi afectat
calitatea produselor SDA.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001].


EXEMPLU 8.2.2 CO-INCINERAREA NAMOLULUI REZIDUAL INTR-UN CAZAN CU BAZA USCATA
ALIMENTAT CU CARBUNE DUR PULVERIZAT ANALIZA FLUXURILOR DE POLUANTI

Descriere: Unitatea aleasa ca exemplu avea o putere termica de alimentare de 1933 MWatt si
producea o putere electrica de 760MW. Coincinerarea namolului rezidual uscat termic s-a testat
in 1996, iar in 1998 operatorul a fost autorizat sa foloseasca pentru alimentare a namolului
rezidual uscat termic cat si mecanic. Proportia maxima de namolului rezidual uscat era de 4%
din masa totala de combustie. Acest lucru inseamna un potential de coincinerare anuala de
40.000 tone materi uscata (DM) de namolului rezidual cantitate produsa de aproximativ 1.82
mil. de locuitori.

Namolul de canalizare uscat termic cu un continut de DM de 85% este depozitat in siloz de
20m
3
, si de aici este transportat intr-un buncar de carbuni de 600m
3
, care poate inmagazina
combustibil suficient pentr o zi de functionare. Namolul de canal uscat mecanic, cu un continut
de DM de 30% este depozitat intr-o palnie de alimentare de 240m3, de unde este introdus direct
in moara de carbuni. Astfel, ofera mai multe flexibilitate in manevrare decat namolul rezidual
uscat termic. Ambele palnii sunt dotate cu instalatii de absorbtie si echipament auxiliar pentru a
asigura o emisie scazuta in atmosfera cat si concentratii scazute de metan in interiorul palniei.
Fara instalatiile de absorbtie riscul exploziei ar fi ridicat, datorita concetratiei de metan.
Producerea metanului ar putea apare in special in interiorul palniei, deoarece namolului rezidual
uscat mecanic are un continut ridicat de apa.

Coincinerarea este in principal limitata la potentialul de uscare al morii de carbune. Daca
carbunele are o concentratie de apa mai mare de 14%, nu mai poate fi adaugata nici o alta
cantitate de namolului rezidual, deoarece aceasta nu mai poate fi usacata. Pana acum, nu au
aparut nici un fel de probleme (cum ar fi coroziunea din cauza coincinerarii) in ceea ce priveste
cazanul. Personalul a fost vaccinat impotriva hepatitei si trebuie sa poarte combinezoane
speciale si masti de protectie, in timpul lucrului in apropierea depozitului de namolului de canal
sau trasportului (manipularii) acestuia.

Beneficii ecologice obtinute: coincinerarea namolului rezidual reduce consumul de carbune,
reducand astfel emisiile de CO
2
. Pentru o analiza completa a emisiilor de CO
2
, este deasemena
necesar luarea in calcul uscarea termica si transportul namolului rezidual. Acesti pasi pot duce
la un rezultat negativ al balantei de CO
2
, avand ca urmare o crestere neta a cantitatii de CO
2
.

Economiile pentru namolului de canal cu un DM mediu in proportie de 57% (cat s-a considerat
pentru aceasta instalatie), reprezinta 5800MJ/t namol uscat de canal.

Mai mult, substantele toxice organice, cum sunt dioxinele sau furanii, sunt distruse. Cea mai
mare parte a metalelor grele este fixata in cenusa zburatoare sau produsele secundarea ale FGD.

Aplicabilitate: Coincinerarea namolului de canal a fost aplicata cu succes in cateva cazane pe
carbuni pulverizati cat si in centralele electrice cu functionare pe pat fluidizat. Din punct de
Capitolul 8
524 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
vedere tehnic, solutia este adesea limitata de potentialul de uscare al morii de carbune existente.
In special in cazul antracitului, morile pot sa nu aiba destul potenital de uscare, ele fiind
proiectate pentru un continutul foarte scazut in apa al antracitului, comparativ cu cel al
namolului de canal.

Efectele colaterale: emisiile atmosferice de metale grele volatile, cum sunt arsenicul, seleniul si
in special mercurul, pot creste din cauza coincinerarii namolului rezidual. Pentru centrala din
exemplu, variatia emisiilor este prezentata in tabelul 8.4. Desi nu sunt schimbari semnificative
in nici una din substantele emise si monitorizate, nu poate fi trasa concluzia ca, deoarece
procesul de coincinerare a namolului rezidual nu produce noxe sumplimentare, namolului
rezidual este echivalent antracitului. Emisiile nu se modifica semnificativ, deoarece masa
namolului rezidual nu depseste 5% din totalul combustibilului folosit, de unde rezulta faptul ca
emisiile sunt mult prea mici pentru a putea fi masurate. In special in cazul mercurului, acest
aspect este intarit si de acuratetea limitata a tehnicilor de masurare, care nu pot detecta micile
diferente din emisii. In aceasta centrala, aproximativ 45% din mercurul primit odata cu
alimenatrea, se estimeaza ca este refulat in atmosfera.
Principalele receptoare de metale grele sunt cenusa zburatoare si produsele secundare ale FGD.
Calitatea acestora nu se schimba semnificativ din cauza coincinerarii. Astfel, poate fi aplicata
metoda uzuala de recuperare a produselor secundare (cenusa zburatoare, cenusa de cazan, gips).
Din moment arderea namolului rezidual produce mai multa cenusa decat arderea carbunelui si
pe masura ce masa de alimenatare creste datorita coincinerarii, creste si cantitatea de cenusa
zburatoare produsa.

Date operative: in 1996, in timpul perioadei de testari initiale, emisiile datorate coincinerarii
namolului de canal au fost masurate in mai multe locuri si comparate cu masuratorile singulare
pentru o funcitonare a centralei electrice numai cu antracit. Rezultatele sunt prezentate in
Tabelul 8.4. Procentul de namolului rezidual in masa de alimentare a cazanului variaza intre 2.2
si 4.7%.


Seria valorilor emisiilor
pentru ardere exclusiva pe
carbune (mg/Nm
3
)
Seria valorilor emisiilor pentru
coincinerare a namolului
municipal (mg/Nm
3
)
CO 3 10 4.7 8.5
SO
2
80 270 175 270
NO
X
150 190 170 180
Materie sub forma
de particule
5 20 4.6 6.1
HF 1 3.4 1.5 2.5
HCl 0.6 7 0.7 2.3
Carbon organic 1.0 0.3 1.3
Cd, Tl <0.005
1)
<0.005
Hg 0.3 12 g/Nm
3 2)
0.1 13 g/Nm
3

2)

Sb, As, Pb, Cr,
Co, Cu, Mn, Ni, V,
Sn
<0.075 <0.075
Dioxine/furani <5 pg TE/Nm
3
3.3 4.8 pg TE/Nm
3

1)
O singura masuratoare in Septembrie 1996
2)
Valoarea medie pentru doua orea de masuratori; este data numai concentratia pentru
faza gazoasa, deoarece cea de particule a fost prea mica pentru a fi masurata.
Tabelul 8.4: Emisiile atmosferice pentru coincinerarea de namolului rezidual si pentru
arderea exclusiv pe carbune in timpul unei perioade de teste de 10 saptamani in 1996

Pentru aceste masuratori, a fost folosit namolului rezidual din diferite regiuni (instalatii de
colectare a apei reziduale). Analiza primara a namolului rezidual pentru doua dintre instalatiile
de colectare este prezentata in tabelul 8.5, iar concentratia de impuritati din namolului rezidual,
pentru toate cele 5 instalatii colectoare, este prezentata in tabelul 8.6.


Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 525

Analiza primara
Continutul minim (%) Continutul maxim (%)
Valoare maxima de incalzire
(MJ/kg)
7.12 8.7
Valoare minima de incalzire
(MJ/kg)
6.31 7.6
Carbon 20.47 24.54
Hidrogen 2.93 3.69
Azot 2.11 3.37
Oxigen 15.61 18.0
Sulf 0.81 0.94
Clor 0.137 0.297
Fluor 0.0449 0.0755
Cenusa 50.61 55.67
Tabelul 8.5: Analiza primara a namolului rezidual pentru doua dintre instalatiile de
colectare

Concentratia in namolul municipal pentru
coincinerare
Valorile limita pentru
coincinerare (mg/kg DM)
Min. (mg/kg DM) Max.(mg/kg DM)
Pb 900 74.8 119
Cd 10 0.97 3.4
Cr 900 63 560
Cu 800 231 758
Ni 200 23.1 75
Hg 8 0.398 1.6
Zn 2500 892 1600
PCB 0.2 0.08 0.187
PCDD/PCDF 100 ng TE/kg DM 21 ng TE/kg DM 71 ng TE/kg DM
AOX 500 164 1240
Nots: dm = materie uscata
Tabelul 8.6: Seria valorilor concetratiilorde impuritati, in timpul perioadei de testare, din
namolul municipal colectat in instalatii

Nu au fost masurate concentratii relelvante de dioxine/furani in nici unul din produsii auxiliari
(cenusa, gips, apa reziuduala). Cresterea concentratiei de metale grele in produsii auxiliari
insignifianta, iar calitatea acestora a fost practic neschimbata, astfel incat cenusa de cazan,
cenusa zburatoare si gipsul au fost recuperate in mod obisnuit.

Apoximativ 99% din metalele grele, exceptand mercurul, pot fi gasite in cenusa zburatoare sau
in produsele secundare ale FGD. Aproximativ 55% din cantitatea de mercur a fost captata in
acest fel. Restul de 45% a fost evacuat in atmosfera.

Raport economic: Nu exista data speicifce disponibile pentru exemplul prezentat. Costul
complet al namolului rezidual continand DM in proportie de 30-92.5% este estimat la 46-52
Eu/t.

Stimuli pentru implementare: operatorii statiilor de colectarea a apei reziduale vor fi nevoiti
sa gaseasca noi metode de a recupera energia continuta in namolul municipal produs, deoarece
legislatia mai permite evacuarea acestuia, incepand cu 2005, iar fermierii refuza din ce in ce
mai categoric folosirea namolului ca fertilizator. Aceste progrese furnizeaza un mod economic
de functionare pe baza de coincinerare, pentru operatorii de centrale electrice.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001], [154, Maier, et al., 1999], [155, Buck and Triebel,
2000], [157, Rentz and Sasse, 2000].


Capitolul 8
526 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL



EXEMPLUL 8.2.3 COINCINERAREA NAMOLULUI MUNICIPAL INTR-O INSTALATIE DE ARDERE CU
ARDERE CU PAT FLUIDIZAT PE BAZA DE LIGNIT SI CONTROL AL EMISIILOR DE MERCUR

Descriere: Cazanul CFBC (figura 8.6) are o putere termica de alimentare de 275 MWatt si
producea abur pentru o fabrica de procesare a lignitului. Dupa o serie de teste initiale petreu
coincinerarea namolului rezidual, a fost necesara instalarea unui dispozitiv de control al
emisiilor de mercur, astfel incat sa permita functionarea continua a centralei. In acest scop,
conducta de evacuare a gazelor a fost echipata cu un dispozitiv care introduce parf de lignit
cocsificat (produs intr-un proces cu vatra deschisa) in gazele de evacuare, printr-o duza. Dupa
20m, abrobentul introdus este separat intr-un filtru elctrostatic (FE). In reactoarele de filtare
obisnuite cocsul incarcat este separat de gazul de evacuare prin filtre textile. In acest caz, s-a
renuntat la filtrele textile, lignitul a fost separat in fieltrele elctrostatice existente, lalolata cu
materia sub form ade particule. Proportia maxima de namolului rezidual era de pana la 4% din
masa totala de combustie.


Figura 8.6: Injectia de carbune activ in gazul de evacuare al unei centrale cu ardere pe pat fluidizat
si pe baza de coincinere a namolului municipal
[75, Hein, et al., 2000]


Beneficii ecologice obtinute: Folosirea puterii caloricea a namolului rezidual reduce consumul
de carbune, reducand astfel emisiile de CO
2
. Controlul emisiilor de Hg reduce eliberarea de Hg
in atmosfera cu pana la 85%, valoare concetratiilor fiin mult sub limita admisa.

Aplicabilitate: Coincinerarea namolului rezidual in CPFB s-a demosntrat a fi viabila din punct
de vedere tehnic, daca proportia de namol municipal adaugata nu depaseseste 5%. Emisiile in
atmosfera nu se modifica (SO
2
,Nox) sau cresc foarte putin (ex. metalele grele, dixina, furanul).
Aproape 100% din metalele nonvoloatile pot fi gasite in cenusa zburatoare. Singura problema
poate fi cauzata de mercur. Pulverizarea de lignit cocsificat in centrala din exemplu, este o
tehnica binecunoscuta in procesele de incinerare a deseurilor, pentru neutralizarea metalelor
grele, a dioxinelor si furanilor. Singura restrictie in procesul de curatare a gazului de evacuare
este temperatura, care nu trebuie sa depaseasca limita de 170
0
C.

Var
Material pentru pat
Cos
Carbune
activ
Manipularea
namolului
rezidual
Depozit lignit
Evacuare
Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 527
Efectele asupra mediului: Controlul cantitatii de mercura consuma in jur de 70-80Kg/h de
lignit cosificat. Cocsul incarcat (cu mercur) este separat de gazul de evacuare impreuna cu
cenusa si necesita sa fie inlaturat.
Cantitatea de mercur continut in cenusa zburatoare creste de la 1mg de HG/kg de cenusa la
2.07g/kg, datorita cocsului incarcat.

Date operative: Concentratia de mercur din gazul de evacuare pentru coincinerarea namolului
comunal, fara control al emisiei este de aproximativ 0.025mg/Nm
3
. Injectarea lignitului
cocsificat cu un debit masic de 80kg/h, reduce emisiile cu 75 pana la 85%, adica la arpoximativ
0.004mg/Nm
3
. Aproximativ aceeasi eficienta de separare ar putea fi atinsa si cu numai 50kg/h,
aceasta valoare a fost atinsa abia la doua ore de la inceperea procesului de injectie. Acest fapt
indica ca e nevoie de o perioada de timp pentru formarea uniu nor de carbune activ in interiorul
filtrului elctrostatic, pentru o separare eficace a mercurului. Cantitatea de lignit alimentat la
incarcarea maxima a centralei este de 77t/h, iar cea de namol comunal, aproximativ 25t/h.
Caracteristicile celor doi combustibili sunt prezentate in Tabelul 8.7.


Cantitatea de
apa %
Cantitatea de
cenusa %
Cantitatea de mercur
mg/kg DM
Lignit 52.5 1.75 0.09
Namol municipal 73.2 12.6 1.33

Tabelul 8.7: Caracteristicile lignitului si ale namolului municipal

Proprietatile de filtrare ale cenusei zburatoare nu se modifica din cauza adaugarii lignitului
cocsificat. Astfel, metalele grele raman fixate in lignitul cocsificat.

Aspecte economice: Nu se cunosc valorile exacte pentru injectia lignitului cocsificat. Dar
costurile injecatrii pot si comparate cu cele ale unui reactor cu flux de intrare. Investitia in cazul
tehnicii prezentate ar trebui sa fie cu multa mai mica decat cea necesara in cazul unui reactor,
din moment ce instalatia este mai aimpla si nu necesita filtre textile suplimentare

Stimuli de implementare: Motivatia pentru folosirea coincinerarii este reprezentata de
potentialul benefiu economic, din moment ce, din 2005, deoarece legislatia nu mai permite
evacuarea acestuia, iar alternativa combustiei in centrale de de incinere a deseurilor sau centrale
speciale de incinerare pentru namolul municipal este o varianta scumpa. Injectia de lignit
cocsificat s-a instalat pentru a respecta limitele legale ale noxelor emise in atmosfera.

Literatura de referinta: [98, DFIU, 2001], [75, Hein, et al., 2000], [158, Wirling, et al., 2000],
[159, Thom-Kozminsky, 1998], [160, Rentz, et al., 1996].


Capitolul 8
528 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

8.3 Consumul curent si nivelele emisiilor in coincinerarea
combustibilor secundari in LCP-uri

8.3.1 Privire generala asupra coincinerarii cu combustibili secundari in
LCP-uri

Coincinerarea combustibilor secundari are efecte asupra eficientei instalatiei, emisiilor de aer si
apei, deasemenea asupra calitati reziduurilor incinerate si asupra subproduselor.
Valoarea impactului este determinata, printre altele, de proprietatile diferite ale
combustibilului secundar fata de combustibilul principal. Principalele proprietati fizico-chimice,
care descriu calitatea combustibilului, sunt:
valoarea calorica
continutul de cenusa
continutul de apa
materia volatila si
compozitia chimica (in special C,H,O,N,S,Al,K,Na,P,Cl, F precum si Hg si alte metale).

Principalele tipuri de combustibil secundar care au fost utilizate pentru coincinerare in LCP-uri
este prezentat in Tabelul 8.8 si cele mai importante din aceasta lista sunt: namolul de canal si
biomasa/lemn.

Tipul combustibilului secundar Exemple de combustibil secundar
Subproduse de origine animala faina animaliera, grasime, faina de carne si de oase
balegar si gunoi de gaina
Chimicale Acizi organici si solventi lichizi
Cuptor pe baza gaz de fosfor
Deseuri urbane Reziduuri de hartie
Ambalaje
Plasticuri
Noxe (reziduri provenite de la combustibili)(RDF)
Materiale uleiose Gudron
Deseuri provenite de la ulei
Combustibili reciclati Combustibili derivati din diferite particule de deseuri,
cu putere calorica ridicata
Namol Canalizare
Hartie ( scrisa, namoluri primare si secundare )
Cauciucuri Cauciucuri uzate
Vegetale Vigoarea cerealelor precum salcia
(aport energetic pentruincinerarea deseurilor)
Reziduuri agricole precum: paie, cereale, pasunile
ramase dupa recoltare
Lemn Reziduuri lemnoase, lemne distruse, deseuri, reziduuri
forestiere, fulgi de lemn
Combustibili biodegradabili granulatati/bricheti
Tabel 8.8 Tipuri de combustibil secundar coincinerat in LCP- uri

Deseurile derivate din combustibili sunt in mare parte lichide sau solide cu un continut
ridicat de cenusa. Din acest motiv coincinerarea este mai mult sau mai putin limitata la aplicarea
in cazanele incalzite cu carbune. Deasemenea unele dintre aceste materiale pot fi clasificate ca
fiind riscante sau pot fi contaminate cu materiale periculoase. Tabelele de la 8.9 la 8.11 ofera
deasemenea cateva exemple de combustibili secundari folositi in centralele alimentate cu
carbune. De asemenea tabelele prezinta cateva exemple a compozitiei unor diferite tipuri de
cambustibil secundar folosit in LCP-uri. Mai multe informatii pot fi gasite in proiectele CEN.
In acest context referintele sunt date in tabelele 4.32 si 4.33 din capitolul 4 referitor la combustia
carbunelui (huilei) si lignitului.



Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 529

Parametru Unitatea de masura Variatie
(lignit si huila dura)
Variatie (namol de canal;
urban si industral)
Continut de apa greutate -% 3-60 65-75
Valoarea calorica H MJ/Kg masa uscata 7-38 9-12
Continutul de cenusa Greutate -% 3-17 40-60
Volatile Greutate -% 17-60 13-47
C fix Greutate -% 19 1
C Greutate -% 60-80 33-50
H Greutate -% 3-9 4-7
N Greutate -% 0.5-2 2-3
S Greutate -% 0.5-3 0.5-2
Cl mg/kg masa uscata 200-300 500-3000
F mg/kg masa uscata 16-20 100-350
As mg/kg masa uscata 0.4-18 4-9.2
B mg/kg masa uscata fara date 30-55
Ba mg/kg masa uscata fara date 300-500
Be mg/kg masa uscata 0.1 0.9-2
Pb mg/kg masa uscata 0.4-50 15-412
Cd mg/kg masa uscata 0.02-5 4-6.5
Co mg/kg masa uscata 06-21 2-13.4
Cr mg/kg masa uscata 1.4-39.1 40-108.6
Cu mg/kg masa uscata 1-33 30-434
K mg/kg masa uscata fara date 1500-2300
Mn mg/kg masa uscata 88-160 210-1000
Na mg/kg masa uscata fraa date 1100-4400
Ni mg/kg masa uscata 1.6-40.5 30-57
Hg mg/kg masa uscata 0.1-0.3 0.2-4.5
Se mg/kg masa uscata fara date <5
Sb mg/kg masa uscata 1-5 2.4-8.5
Th mg/kg masa uscata 0.1-03 1.2-2
V mg/kg masa uscata 1-105 9-35.4
Sn mg/kg masa uscata 4 10-100
Zn mg/kg masa uscata 5-60 420-1600
AOX mg/kg masa uscata fara date 350
Tabelul 8.9: Exemple de huila/lignit si compozitia namolui de canal (UBA,64,2000)

Din cauza originilor diferite a combustibilului secundar de origine lemnoasa precum rumegus de
lemn, lemn distrus (cu sau fara anticoagulanti pentru lemn) si reziduurile provenite de la
prefabricate din lemn, impuritatile si nivelulrile contaminantilor pot avea o varietate destul de
mare. Tabelul 8.10 prezinta variatia impuritatilor si contaminantilor la diferite exemple de
deseuri lemnoase, unde unele dintre acestea contin lemn tratat cu conservanti pentru lemn (ex :
lemn din demolari).
Element Unitatea de
masura
Deseu lemnos
A
Deseu lemnos
B
Deseu lemnos
C
Lemn din
demolari

Nitrogen
(mg/kg)
n.a 7600 7300 2400
Sulf
(mg/kg)
1000 <20 5500 1700
Clorura
(mg/kg)
2000 200 320 1184
Fluorura
(mg/kg)
120 3 50 88
Cd
(mg/kg)
10 1 n.a 4.1
Hg
(mg/kg)
1 <0.5 n.a 1.5
As
(mg/kg)
2 1 n.a 4
Co
(mg/kg)
2 n.a n.a 4.1
Cu
(mg/kg)
1000 16 23 1388
Cr
(mg/kg)
120 19 32 48
Mn
(mg/kg)
100 n.a n.a n.a
Ni
(mg/kg)
20 4 5 15.8
Pb
(mg/kg)
1000 140 510 762
Sb
(mg/kg)
10 n.a n.a 11.8
Zn
(mg/kg)
20 12 n.a 23.5
Nota : n.a = nu este disponibil
Tabel 8.10 : Exemple cu compozitiile tipurilor de deseuri lemnoase folosite in LCP-uri

Capitolul 8
530 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Substanta Unitatea de
masura
Rasina Aschii de
lemn
Rasina + Aschii
de lemn + namol
uscat de canal
Rasina + aschii
+ resturi de
lemn provenite
din prelucrare
Rasina +
aschii +
materiale
plastice
Rasina + carton
+ materiale
plastice
provenite din
reciclarea
deseurilor
electronice
Carbon % 49.78 51.01 47.06 48.69 50.64 50.43
Hidrogen % 5.41 6.10 5.59 5.77 5.73 5.75
Oxigen % 36.98 42.28 30.06 36.17 36.85 34.95
Nitrogen % 0.45 0.21 2.28 1.48 0.70 1.42
Sulf total % 0.04 0.02 0.40 0.12 0.05 0.09
Cenusa % 7.34 0.38 14.07 7.77 6.03 7.37
Combustibili % 92.66 99.62 85.93 92.23 93.97 92.63
Volatile % 69.06 83.04 66.70 72.71 71.39 70.56
H
0
kJ/kg 19658 20380 19111 19601 20112 20351
H
11
kJ/kg 18478 19050 17891 18343 18862 19097
Clorura % Cl 0.000 0.000 0.112 0.035 0.071 0.135
Florura % F 0.000 0.000 0.112 0.003 0.004 0.004
Tabelul 8.11 Variatia impuritatilor la diferite tipuri de lemn amestecuri de combustibil
secundar (UBA,64, 2000)


8.3.2 Eficienta combustibilului secundar coincinerat in LCP- uri

Tabelul 8.12 prezinta cateva experimente cu combustibil secundar coincinerat in centrale pe
baza de carbune. Partea importanta a acestor experimente prezinta coincinerarea a mai putin de
10% pe substrat firbinte. Informatii despre o rata mai mare de coincinerare mai mare prezinta
combustia in cazane pe pat fluidizat sau combustia separata a deseurilor de lemn pulverizate in
cazane alimentate cu carbune.

Demonstratiile au fost realizate cu namol de canal si cu aschii de lemn. Tabelul 8.12 include o o
imagine de ansamblu a instalatiei energetice in care combustibili secundari au fost coincinerati.
In Finlanda, de exemplu, sunt coincinerate aproximativ 400000 to/an (in 2000) deseuri de
diferite origini in aproximativ 40 de cazane, proportia folosirii combustibilului din reziduuri
fiind cuprinsa 5- 30 % din combustibilul principal. Combustibilul reziduu este coincinerat cel
mai adesea in cazane pe pat fluidizat, unde combustibilul principal este compus din turba, huila
sau combustibil lemnos. Principalele componente ale combustibilului reziduu sunt hartia si
cartonul si cu siguranta materialele plastice si RDF. In aceasta tara calitatea categoriilor de
combustibil derivat din deseuri folosit pentru co-incinerare precum si calitatea metodelor de
control sunt stipulate de standarde nationale.


Tara Putere
(MW)

Combustibil secundar Gradele calorice
ale incalzirii %
Manipularea
combustibililor
coincinerati
Observatii
Austria
124 biomasa (bucati) 3 Cazanul are doua
racitoare cu aer cu o
putere de 5 MW fiecare,
la partea inferiora a
cazanului, care imping
gratare
In functiune din 1994. A se
vedea sectiunea 1.1.4.3
pentru detalii
137 biomasa 3 Gazificarea, gaz ars si
rears
Gazificarea biomasei este
coincinerare precum
rearderea combustibilului .
In functiune din 1997
Danemarca
77.5 paie 50 Combustie pe pat
fluidizat
Centrala proiectata pentru
amestec carbune/paie
125 Particule lemnoase
pulverizate
20 Arzatoare speciale
pentru masa lemnoasa
Particulele lemnoase au fost
arse in doua arzatoare
Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 531
adaptate special. Nu au fost
remarcate efecte negative si
se asteapta ca un procentaj
caloric mai ridicat sa fie
posibil. Emisile de noxe au
fost reduse cu 35 % si
calitatea cenusii emanate a
ramas buna.
Germania
170 Namol de canal 11
195 Namol de canal 3.5
235 Namol de canal 3.5
280 Biomasa Masa max 10 Diferite mori pentru
lemne, arzatoare pentru
lemn
Biomasa este pulverizata in
moara cu ciocane, cazanul
are un gratar in partea
inferioara.
382 Namol de canal 5
565 Namol de canal 0
805 Namol de canal <0.5
913 Namol de canal 1
930 Namol de canal 5
1074 Namol de canal 1.5
1280 Namol de canal 0.07
1933 Namol de canal 1.1
Finlanda
>40
cazane
REF,RDF
Deseuri urbane selectate

Italia
320 MW RDF Pulverizat impreuna cu
carbune
RDF este obtinut din deseuri
urbane solide, obtinute prin
macinarea, separarea
magnetica a materialelor
metalice, retinute si sortate
in particule organice si
particule inactive.
48 MW RDF 10-15 % pentru
obtinerea a doar
33 MW
Doua solutii:
1) pulverizat impreuna
cu carbune,
2) special pentru linia
de alimentare
Coarderea a prezentat un
nivel mai ridicat de particule
ramase nearse
Olanda
403 Reziduuri de gaz de
fosfor ars in focar
3 Special pentru arzatoare
cu gaz
Pulverizat impreuna cu
carbune
In functiune din 1996
Testat la scara larga
518 Reziduuri organice
lichide
1 In functiune din 1995
518 Biomasa 5 Pulverizate impreuna cu
carbune
In functiune din 1998
600 Deseuri lemnoase 3 Macinate separat,
arzatoare pentru lemn
In functiune din 1995
600 Deseuri lemnoase 5 Gazificate cu gaz
epurat, arzatoare pe
baza de gaz
Dat in functiune in 2000
630 Namol uscat de canal 3 Pulverizat impreuna cu
carbune
Testat pe scara larga
645 maculatura Masa max 10 Pulverizata impreuna cu
carbune
In functiune din 1997
Statele Unite ale Americii
Lemn(salcie) Masa max 10 Mori speciale pentru
lemn, arzatoare pentru
lemn

lemn Masa max 5 Pulverizate impreuna cu
carbune

2x25 Lemn/RDF 50/15 Combustie cu pat
fluidizat turbulent

54 lemn Max 40 Teste scurte, arzator pe baza
de gaz natural
Capitolul 8
532 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
100 Lemn(rumegus,
vreascuri)
Masa max 13.5 Testat pe sacra larga,
crestere excesului de aer,
descresterea temperaturi
vaporilor
350 Deseuri de combustibil
secundar
6
560 Deseuri lemnoase 5 Focar ciclon
Tabel 8.1.2 Experimente cu cu coincinerate in cateva LCP-uri din unele state membre ale
UE si Statele Unite (Eurolectric, 58, 2001)


8.3.3 Efectele generale ale coincinerarii combustibilului secundar

Manipularea,eficienta si utilare instalatiii precum si cantitatea si calitatea reziduurilor, a
bio produselor si a apei reziduare,si, in special combustia combustibilului secundar, poat duce la
complicatii in conformitate cu nivelurile de emisie. Acste efecte sunt influentate de natura
combustibilului secundar, cu referire in special la:
toxicitate( germenii patogeni, deasemenea)
riscul de explozie (combustibili gazosi si praf din urma unei explozibii)
inflamabilitate (combustibili lichizi)
continutul de apa al combustibilului
autoincalzirea (biodegradabili)
miros
fluiditatea (pentru namol si solide)
capacitate de faramitare
Aceste aspecte urmarite la alegerea corespunzatoare combustibilului a combustibilului secundar
precum si siguranta coincinerarii acestuia.


8.3.4 Efectele coincinerarii asupra eficientei instalatiei

Cand cazanul este alimentat cu combustibil mixt, trebuie determinate randamentele statiei
energetice a conversiei energiei intrata data de fiecare combustibil in energie obtinuta. Acest
lucru insemna ca trebuie sa ia in considerare: determinarea efectului coincinerarii asupra
eficientei fabricii, conversia din combustibil secundar in energie produsa precum si influenta
coincinerarii conversiei combustibilului principal.

Eficientata conversiei din deseuri in energie este influentata de :
continutul de apa al combustibilului
reactivitatea combustibilului
capacitatea de faramitare a combustibilului
eficienta proceselor de pretratare necesare inainte de relizarea conversiei
sarcina necesara ceruta pentru o manipulare corespunzatoare si pretratarea
combustibilului
valoarea calorica
continutul de cenusa

Coincinerarea combustibilului secundar poate influenta conversia combustibilului principal in
energie produsa in urmatoarele moduri:
poate fi necesar un excedent de aer pentru a se asigura o combustie corespunzatoare
se poate schimba temperatura de autoaprindere de curgere a gazului in cazan
se poate modifica temperatura de evacuare
eficienta mai poate fi afectata si de uscarea combustibilului secundar inauntru sau in
afara

Exemple tipice ale eficientei conversiei combustibilului secundar in energie in comparatie cu
eficienta combustibilului principal sunt prezentate in Tabelul 8.13
Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 533


Exemple Eficienta schimbarilor Observatii
Efectul coincinerarii lemnului 4-5 % din cantitatea de carbune
poate fi inlocuita cu particule de
lemn. Acasta capacitatea se bazeaza
pe posibilitatea de obtinere a
lemnului mai rapid decat capacitatea
de coincinerarae a cazanului.
Umiditatea ridicata a combustibilului
are dora efecte minore asupra
eficientei atunci cand este utilizata o
temperetura de incalzire mai ridicata
Fulgii de lemn, cu dimensiunea
maxima de 3 cm, sunt transportati in
centrala in containere si depozitati
intr-o locatie care area o capacitate
de coincinerarea a lemnului pentru o
zi. Dupa descracarea containerelor o
banda transportoare transporta
materia lemnoasa la o moara cu
ciocanele. Particulele foarte fine sunt
colectate de un colector de praf ,
partriculele grosiere sunt depozitate
intr-unul din buncarele cu
capacitatae pentru o zi. Fulgii de
lemn din aceste buncare sunt
trensportate in doua mori pentru
macinarea si obtinerea unei pudre cu
particule de marime ceruta (90 % <
800 m). Impreuna cu pulberea
obtinuta in morile cu ciocanele este
transportata intrun siloz din
apropierea cazanului. Un sisitem de
dozare distribuie materia lemnoasa
peste arzatoarele aflate la baza
cazanelor pentru carbuni.
Efectul coincinerarii namalolui de
canal si a gunoiului.
In ce mod este afectata eficienta de
uscarea prealabila a combustibilului
secundar
In plus continutul ridicat de apa al
combustibilului va afecta
performantele cazanului
Combustibilul care este prea umed
pentru a putea fi uscat intr-o moara
de carbuni trebuie sa fie uscat inainte
de amestecarea cu combustibilul
principal. Exemple tipice de
combustibil secundar ce trebuie, de
obicei, uscat in prelabil sunt namolul
de canal si gunoiul (ex : gainatul de
gaina), cu un continut ridicat de apa
ce depaseste 50 %. Capacitatea de
uscare a morii de carbune poate fi
prea mica pentru uscarea suficienta a
acestui combustibil.
Tabelul 8.13 : Exemple a catorva efecte ale eficientei coincinerarii LCP-uri



8.3.5 Efectul coincinerarii asupra performanei instalatiei

Dincolo de o posibil influen asupra eficienei instalatiei cauzat de umiditate sau de
coninutul de cenu, coincinerarea poate influena deasemenea performana instalatiei. Acesta
poate rezulta ntr-o descretere a ncrcrii nominale sau a vitezei de ncrcare a instalatiei,
cauzate de limitrile de capacitate a prilor componente.De exemplu, capacitatea
ventilatoarelor din courile de evaporare a gazelor poate limita factorul de co-incinerare a
combustibililor umezi. Performana instalatiei (disponibilitatea i /sau posibilitatea sa de a lucra)
poate fi influenat deasemenea de coroziune (datorit coninutului de sulf i clor a
combustibilului), eroziune, zgurificare sau ancrasare (datorit coninutului de metale alcaline a
cenuii) a cazanului. Adaptnd echipamentul LCP pentru pre-tratamentul sau pre-conversia
combustibilului, sau pentru limitarea gradului coincinerararii, ajut la prevenirea scderii
performanei instalatiei.

Influenele asupra eficienei instalatiei i a performanei acestuia cresc n cazul n care
combustibilul secundar este mai diferit dect combustibilul luat iniial n calcul pentu cazan.
Urmtoarea list enumer cteva moduri n care coincinerareaa carburatului secundar poate
afecta performana LCP:

Capitolul 8
534 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
capacitatea de proiectare existent a echipamentului centralei electrice (de exemplu
cauzat de un flux mai umed de gaze ce iese pe co n timpul coincinerararii a
carburanilor umezi)
Aspecte ale combustiei combustibilului secundar ca de exemplu aprinderea, stabilitatea
flcrii, temperature flcrii, formarea i consumarea/arderea NO
X
, ceea ce poate diferi
de combustibilul principal
Zgurificare si ancrasare, influenate de compoziia chimic a cenuii (n special potasiu,
sodiu, sulf) i evoluia procesului de topire a cenuii
comportamentul termic al cazanului, n special schimbul de cldur produs de radiaii
sau radiant
coroziunea i eroziunea prilor cazanului, produse de sruri (cauzate de compuii
sulfurului i clorului din combustibil i de condiiile de ardere din, de exemplu
coninutul sczut de aer)
calitatea i comportamentul reziduurilor i deeurilor rezultate dup combustie
emisiile n aer cauzate de sulf, clor, metale grele, substane organice, etc. din coninutul
combustibilului secundar
emisiile n aer cauzate de sulf, clor, metale grele, substane organice, etc. din coninutul
combustibilului secundar
impactul asupra uneltelor de curare a courilor de gaz datorit schimbrilor
compoziiei gazului ce iese prin co (n special dezactivarea catalizatorilor DENOX de
ctre metalele alcaline, As, P sau F; crescnd separarea cenuii de ESP; afectnd FGD)
emisiile n aer i ap de la pre-tratamentul reziduurilor (de exemplu uscarea namolului
de canal).

Tabelul 8.14 ofer cteva exemple a celor mai importante efecte a coincinerararii a
combustibilului secundar asupra performanei LCP.

Combustibil
secundar
Comentarii Efecte asupra performanei
Hrana animalelor Efect asupra valorii calorice
Probleme create de fosfor, clor i metale
alcaline din combustibilul secundar
Carne i oase
Efect al fosforului ce creaz fosfat de calciu
ce genereaz umplere. Alte probleme le
reprezint metalele alcaline (sodiul, potasiul)
i clorul.
Grsime
Aceasta este folosit ca substitut
pentru uleiul combustibilului
Poate conine mai mult de 0.05 % fosfor i
poate crea probleme
Tabelul 8.14: Efecte cauzate de combustibilul secundar la coincinerarea n LCPs


8.3.6 Efectele coincinerararii asupra emisiilor n aer

Proprietile chimice ale combustibilului secundar co-incinerat reprezint principalii factori
determinanti pentru emiisile de aer. Concentraiile ridicate a elementelor n combustibilul
secundar precum mercurul, comparativ cu concentraiile a acelor elemente din crbune sau
lignit, vor avea ca rezultat o emisie mai mare n aer, eliberate prin co. Msurile de control a
emisiilor pot reduce diferenele, cele ce pot aprea din emisiile adiionale generate de co-
incinerare.

8.3.6.1 Substanta sub forma pulberi

Emisiile de praf din co se pot schimba n timpul coincinerararii datorit diferenelor fizice i
noii compoziii chimice a cenuei ceea ce poate modifica n special performana ESP. Oricum,
combustibilii solizi uscai ce pot elibera particule foarte fine ar putea crete emisiile spontane de
praf, n special n zonele de manevrare i depozitare. Emisiile de praf pot depinde de
combustibilul secundar, n special dac performanele ESP sunt modificate de ctre noua
compoziie a cenuei.

Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 535
Pulberile sunt prezente in fluxul de gaz evacuat din mai multe motive. Unul dintre acestea are
legutur cu faptul c cenua intr n fluxul gazelor ca urmare a unor condiii turbulente din
camera de ardere. Este foarte probabil s se ntmple acest lucru cu combustibilii uori precum
paiele. Similar, fluxul de gaz evacuat poate intra n combustibilul parial ars.

Amestecurile de elemente i metalele precum cadmiul i n special mercurul se volatilizeaz n
camera de ardere i pot condensa n substan foarte fin cnd temperatura scade brusc dup
ardere. Acest material poate forma un fum foarte fin ce poate fi greu de ndepratat. Particulele
pot fi deasemenea generate de ctre curarea periodic, ca de exemplu n timpul currii
courilor de cenu.


8.3.6.2 Gazele acide

Depinznd de tipul combustibilului secundar folosit, pot rezulta emisii mai mari de gaze acide.
Aceste gaze sunt hydrogen chloride, sulphur dioxide, hydrogen fluoride and nitrogen oxides.
Concentraia de diveri compui chimici din combustibilul secundar va determina nivelurile de
gaze acide ale fiecruia n gazul evacuat i trebuie aplicate msuri de reducere a efectelor
acestora.


8.3.6.3 Oxizii de carbon

Emisiile de CO
2
fosil descresc atunci cnd combustibilul secundar regenerat este ars
complementar. Acesta este unul din principalele scopuri i lucruri ndeplinite ale coincinerararii
ale biomasei. Datorit nlocuirii combustibilului fosil primar, emisia de CO
2
fosil descrete, n
timp ce CO
2
obinut din biomas nu este cel care a generat acest fapt. Reducerea CO
2
este n
general argumentul n favoarea cobustiei complementare a biomasei, chiar dac trebuie luat n
seam argumentul c emisiile n aer a altor component ear putea crete ntr-o mic msur.
Emisiile de monoxid de carbon nu cresc semnificativ n timpul coincinerarii.


8.3.6.4 Halogeni

Emisiile de halogeni pot fi mai mari n co-incinerarea combustibililor secundari cu coninut mai
mare de Cl i/sau F. Clorul i flourul nu scad n mod vizibil n instalaiile tipice de filtrare a
gazelor ce ies pe courile centralelor elctrice ce ard crbuni, de exemplu. Concentraia acestor
componente poate fi mare dac se compar cu valorile emisiilor generate de incineratoarele de
deeuri. Emisiile, mai ales fluorul, sunt mai mari atunci cnd este montat un dispozitiv de
schimbare a cldurii ntre gaze pentru renclzirea gazelor filtrate din FGD.


8.3.6.5 Oxizii de azot

Reziduurile sau combustibilul recuperat pot avea un impact pozitiv sau negativ asupra emisiilor
de NO
X
, depinznd de ct de similare sunt reziduurile sau combustibilul recuperat cu crbunele
alturi de care sunt arse. Un crbune foarte volatil poate crete temperature flacrii, deci poate
forma mai mult NO
X
. Combustibilul secundar cu un procent ridicat de umiditate se aprinde greu
cu o temperatur adiabat joas a flcrii, deci formnd mai puin NO
X
. Instalaiile cu tehnici de
reducere a NO
X
au o mai mare flexibilitate n acceptarea combustibililor secundari cu un
coninut mai mare de azot.


8.3.6.6 Oxizii de sulf

Combustibilii secundari cu continut foarte mare de sulf (crbune, lignite peat) pot uneori cauza
concentraii de gaz marginale mai mari, presupunnd o ndeprtare adecvat a SO
2
din gazul de
Capitolul 8
536 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
evacuare. Oricum, muli dintre aceti carburani secundari pot avea un coninut mai sczut de
sulf dect combustibilul primar. n acest caz, toate emisiile ale compuilor sulfului pot
descrete.


8.3.6.7 Compusii organici volatili (VOC) i dioxina

Compuii organici volatili (Volatile organic compounds - VOCs) din gazul evacuat reprezint
combustibil nears. Coincinerarea poate conduce la o cretere n emisia de VOCs. Oricum,
emisiile de hidrocarburi, VOCs i PACs nu se schimb n mod semnificativ n coincinerarea
atunci cnd este este ars totul. [58, Eurelectric, 2001].

Dibenzo-p-dioxinele policlorurate si dibenzoe-furantele policlorurate (dioxins and furans) sunt
tipuri particulare de VOC, dioxidul fiind un termen generic pentru mai mult de 200 de astfel de
compui chimici.

Dioxina i substantele precursoare dioxinei pot fi prezente n combustibilii secundari, cum ar fi
lemn din constructii demolate, combustibil derivat refuzat (RDF), n cantiti mici ce sunt
distruse n camera de ardere. Oricum, ele pot fi modificate dup aa numitul proces de-novo
sinteza, din precursori precum benzen clorhidrat, PCBs sau precursori fr clor, unde exist un
supliment de clor anorganic. Mecanismul pentru reducerea lor nu este cunoscut n totalitate, dar
se crede c prezena cuprului, funingine i cenusa zburatoare pot ajuta procesul, care are loc mai
ales ntre temperaturile de 200 i 450 C. Datorit acestor efecte, a fost identificat faptul c co-
incinerarea a unor anume tipuri de reziduuri poate avea ca urmare emisii mai mari de dioxid.
Emisiile de dioxid pot fi reduse cu ajutorul unei injecii de carbon activat n gazele de evacuare.

Oricum, emisiile de dioxine i de furane din instalatiile de ardere cu crbuni sunt sczute
datorit caracteristicilor lor specifice de combustie i coninutul de sulf al combustibilului ceea
ce aduc impedimente la formarea acestor compui. Acesta nu se schimb n timpul
coincinerararii, chiar n cazul n care combustibilul secundar are un mare coninut de cloruri.


8.3.6.8 Metalele

Metale (de exemplu metale grele i toxice) sunt deja prezente ntr-o oarecare msur ca
elemente naturale n combustibili fosili. Combustibilii secundari ca de exemplu namolul de
canal sau combustibilul derivat din reziduuri sau demolarea construciilor din lemn pot conine
metale, aa cum se arat n Tabelul 8.9 i n Tabelul 8.10, n cantitate mai mare dect la
combustibilul conventional. Uleiul uzat produce puin cenu i este foarte puin probabil ca i
compuii metalelor foarte toxice prezente n combustibil s dispara in fluxul de gaz.

Unele metale rmn n cenua de la baza focarului n timp ce altele din gazul evacuat pot
condensa dinspre camera de combustie, unde ele devin particule fine. Unul dintre cei mai
volatili compui ale metalelor, cum ar fi cele pe baz de cadmiu, mercur, taliu i seleniu vor
rmne n faza de vapori sau ntr-un fum foarte fin. n compunerea combustibilului secundar,
concentraia de Hg este tipic una dintre cele mai importante dintre toate elementele datorit
volatilitii sale [58, Eurelectric, 2001]. Datorit limitrilor intrrii de reziduuri (doar cteve
procente din the total thermal input a centralei electrice vin din reziduurile rezultate n urma
cmbustiei complementare) i datorit concentraiile sczute de Hg n gazul brut din arderea
crbunelui pur din centralele electrice, concentraia de Hg din gazul brut nu va crete
semnificativ ca rezultat al efectelor dilurii (mai mult, limita de detectare este adesea un
parametru restrictiv). Oricum, ncrcturile emise vor crete ca rezultat al volumelor foarte mari
de gaze evacuate. Uitndu-ne la emisia total a altor metale grele, creteri sunt posibile datorit
posibilelor concentraii ridicate de Pb, Co, Tl i Se [58, Eurelectric, 2001].


Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 537
Media costurilor de mbuntire a tehnicilor de control adiional pentru reducerea concentraiei
de Hg n fluxul de gaz epurat sunt prezentate n tabelul urmtor.

Tipul de
crbune
(coninutul de
sulf)
Existena
dispozitivului de
control a polurii
aerului
Control
mbuntit al
Hg
Costul actual
(ceni US/kWh)
Costul proiectat
(ceni US/kWh)
Parte rece ESP +
FGD
PAC 0.07 0.12 0.04 0.07
FF + FGD PAC 0.03 0.05 0.02 0.03
Bituminos
(3 % S)
Parte fierbinte ESP +
FGD
PAC + PFF 0.15 0.09
Parte rece ESP SC + PAC 0.1 0.18 0.06 0.1
FF SC + PAC 0.4 0.08 0.03 0.05
Bituminos
(0.6 % S)
Parte fierbinte ESP SC + PAC + PFF 0.18 0.38 0.1 0.23
Parte rece ESP SC + PAC 0.012 0.19 0.07 0.11
FF SC + PAC 0.04 0.11 0.03 0.07
Sub-bituminos
(0.5 % S)
Parte fierbinte ESP SC + PAC + PFF 0.14 0.27 0.09 0.16
Not:
FF = Filtru textil FGD = Desulfurarea gazului evacuat
ESP = Precipitator electrostatic PAC = carbune activ pulbere;
PFF = Filtru de textil de epurare; SC = Rcire prin pulverizare

Tabelul 8.15: Estimri ale costurilor anuale de operare actuale i proiectate pentru
mbuntirea tehnologiilor de control a emisiilor de mercur
[171, UN ECE, 2002]


8.3.6.9 Pana de gaze de ardere evacuate

Combustibilii cu un coninut foarte umed, ca de exemplu gunoiul de pasari, sunt susceptibili a
forma pana de gaze de evacuare. Sunt trei tehnici generice pentru recondiionarea gazelor ce se
eman pentru a preveni formarea de pana n coul de evacuare:

renclzirea gazului
condensarea gazului
controlul temperaturii gazului n coul de evacuare.

Tehnicile de condensare produc volume mari de lichid care trebuie ndeprtat, ce poate fi
contaminat de substanele poluante i pot necesita teatament de neutralizare.


8.3.6.10 Mirosul

Depozitarea i mnuirea combustibilului secundar, ca de exemplu namolul mirositor, pot genera
emisii de miros neplcut. n special instalaiile de uscare au nevoie de utilitati mpotriva
emisiilor de miros neplcut. Depinznd de combustibil i de situaia local, transportul i
depozitarea ar trebui s aibe loc n arii nchise.











Capitolul 8
538 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

8.3.7 Efectele coincinerarii asupra vaporilor de ap

Coincinerarea combustibilului secundar poate afecta vaporii de ap. Oricum, cele mai multe
surse de ap rezidual, de exemplu apa de rcire, apa de condens sau apa demineralizat nu sunt
influenate de ctre co-incinerare. Sursele de ap rezidual ce pot fi influenate sunt:

apa de cltire din recipientul de pstrare a combustibilului solid i cea de pe suprafaa
de scurgere a reziduurilor (ap de ploaie)
factorul comun in toate procesele de uscare este c apa separat (apa filtrat sau
decantat) este poluat n diferite grade. Acesta este foarte elocvent la evaporarea la
mari temperaturi i reprezint o important poluare secundar a staiei/fabricii de
epurare a reziduurilor
aa cum se arat n Capitolul 3, desulfurarea gazului ce iese din couri este principala
surs de ap rezidual, ca i SO
2
sau alte substane poluante, ca de exemplu metale grele
(ce ies din courile de evacuare). Concentraia de metale grele n deeurile/reziduurile
unei staii de epurare a apei este, ntr-o mare msur, independent de concentraie i nu
va fi afectat de co-incinerare
controlul prafului cu apa din recipientele neacoperite de combustibil pot avea ca urmare
ap poluat, dac aceast ap nu este procesat/tratat din nou intern, ceea ce este
normal n cazul recipientelor de pstrare a crbunilor. n cazul n care combustibilul
secundar nu este pstrat i mnuit corespunztor, apa de ploaie poate fi contaminat.
Buna pstare va preveni ca substanele s ajung i s fie rspandite prin canalizri
tehnicile de condensare aplicate condiionrii fumului produc un mare volum de lichid
care trebuie aruncat, ce poate fi contaminat cu substane poluante i poate necesita
tratament al apei reziduale
depozitarea i manipularea combustibililor lichizi secundari pot necesita un sistem de
tratare a apei reziduale. Folosirea namolului de pe crbuni poate implica diluarea n
cadrul sistemului de tratament a apei reziduale.


8.3.8 Efectele coincinerarii asupra calitii arderii reziduurilor i
deeurilor

n mod normal, punctul de pornire pentru coincinerarea este prevenirea scderii calitii
reziduurilor i deeurilor rezultate n urma arderii. Acest lucru trebuie ndeplinit de un pre-
tratament a combustibilului secundar sau prin limitarea gradului de co-incinerare. Calitatea
reziduurilor i a deeurilor prezint dou aspecte calitatea tehnic i cea a mediului
nconjurtor:

calitatea tehnic este expresia unor parametrii variabili, care mpreun determin, ntr-o
mare msur, relevana deeurilor. Dincolo de parametrii pur tehnologici (de exemplu
rigiditatea, porozitatea, mrimea particulei, umiditatea), coninutul de elemente precum
clor, fosfor, sulf sau carbon este i el important. Acesta se aplic n special cenuii la
beton i ciment. Necesitile tehnice vor fi emise n mod normal de ctre (asociatia)
industria construciilor. Aa cum compoziia cenuii poate fi diferit, valorizarea poate
fi o problem (nu toi combustibilii secundari sun normal EN-450 a cenusii din ciment)
calitatea mediului nconjurtor a deeurilor este expresia modului cum metalele grele
pot fi scoase din produsul n care ele se afl n mediul nconjurtor. Solubilitatea
determina, pe langa proprietatile tehnice, daca produsele secundare sunt permise sa fie
utilizate pentru produsele pentru care sunt utilizate.

Impactul co-incinerarii asupra caliti deeurilor a fost investigat i monitorizat pe larg n cteva
ri (Olanda). Dndu-se rata mare de retinere a ESP, mai mult de 99 % din elemente sunt gasite
n cenu. n general schimbrile n compoziia combustibilului vor avea ca urmare schimbri n
compoziia cenuei n aceeai msur. Fiind specific, elementele ce nu se vaporizeaz n timpul
procesului de ardere vor avea aceeai concentraie n toate tipurile de cenu. Oricum, pentru
Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 539
elementele mai volatile redistribuirea are loc n sensul n care ele vor fi gsite mai mult n
cenusa zburatoare i n fluxul de gaze ce iese din couri din ESP, dect elementele care nu se
vaporizeaz.

Concluzionnd, compoziia cenuii n cazul coincinerararii se va schimba i va fi influenat de
compoziia altor carburani secundari. Compoziia elementar a deeurilor poate fi anticipat
ntr-o anume msur, oferind posibilitatea determinrii cantitii carburanilor secundari i a
timpului cnd acetia pot fi ari complementar.

n cazul coincinerararii, compozitia cenuii se va schimba corespunzator cu compoziia
combustibilului secundar. Compoziia elementar a deeurilor poate fi anticipat ntr-o anume
msur, oferind posibilitatea determinrii cantitii combustibililor secundari i a timpului cnd
acetia pot fi co-incinerati.

Metalele grele (unele mai puin, altele mai mult) prezint riscul solubilizare n mediul
nconjurtor dup ce ele au luat contact cu apa un timp mai ndelungat. Caracteristicile acestei
scurgeri sunt mai puin importante pentru cenua zburatoare cnd este folosit la aplicaiile
statice din cadrul industriei cimentului i betonului.

Oricum, cenua de la baz, aplicat de exemplu ca strat sub un drum, poate implica solubilizarea
unor elemente pentru o perioad de timp ndelungat. O schimbare n compoziia
microelementelor i scurgerea pot crea o limitare pentru aplicarea starului de baz a cenuii, ca
o consecin a coincinerararii.

Cu greu, gipsul poate fi afectat de ctre schimbarea compoziiei combustibilului. Nu exist
pericolul scurgerii, aa c produsul se aplic n principal n interiorul cldirilor, acolo unde
contactul cu apa nu reprezint o problem. Dar potrivit cerinelor de calitate, n mod normal
gipsul este splat nainte ca el s prseasc centrala electric.

Cenua de pe filter, reyultat n urma procesului de pre-tratament, ca de exemplu gazificarea sau
CFBs este n general mai dificil de folosit i trebuie s fie ndeprtat. Tehnicile de a izola
microelementele pot deschide posibiliti pentru aplicaii/folosiri.

Ca o evaluare de ansamblu a impactului asupra mediului nconjurtor exercitat de concentraia
metalelor grele, izolarea i stabilizarea acestor metale n cadrul reziduului ar trebui s fie luate
n calcul ca i calcularea coninutului total. Msura n care are loc izolarea poate fi calculat din
concentraia de metale grele aflat n eluate. Tabelul 8.16 i tabelul 8.17 arat efectul
coincinerararii asupra reziduurilor de ardere ca de exemplu reziduurile dry sorption i cenua
dens comparativ cu combustibilul obinuit. Se poate observa c concentraiile de Hg (factor 2),
Pb (factor 3) i Cd (factor 4) sunt mai mari n cadrul amestecului de reziduu de cenua
zburatoare uscata. De asemenea, concentraiile de Pb, Zn, Cu i Cr sunt mai mari n cenua
dens ceea ce face recuperarea materialului ca imposibil. Oricum, comportamentul solubilitatii
nu a fost influenat notabil.

Reziduri uscate
Coninutul total
(mg/kg)
Continutul eliminat de eluat
(mg/kg)

Crbune
Co-incinerarea a
sau n jurul a
10 % namol de
canalizare
Crbune
Co-incinerarea a
aprox.
10 % namol de
canalizare (namol
municipal)
Al 2.9 3.4 3.6 12 8.5 11
As 34 31 37 <0.2 <0.2
Cd <2 4 7 <0.1 <0.1
Cr 49 55 64 0.91 0.81 0.85
Cu 135 80 140 <0.1 <0.1
Hg 0.6 0.6 1.3 <0.01 <0.01
Capitolul 8
540 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Ni 91 93 100 <0.2 <0.2
Pb 230 228 650 <0.3 <0.3
Zn 140 245 570 <0.2 <0.2
Tabelul 8.16: Efectul coincinerararii asupra reziduurilor de combustie
[64, UBA, 2000]




Cenu dens
Coninutul total
(mg/kg)
Continutul eluatului
(mg/kg)

Crbune
Co-incinerare a sau
n jurul a
10 % namol de
canalizare
Crbune
Co-incinerare a
aprox.
10 % namol de
canalizare
Al 4.4 4.8 5.9 21 8.8 133
As 11 11 13 <0.2 <0.2
Cd <2 <2 <0.1 <0.1
Cr 59 86 260 0.11 <0.1 0.12
Cu 80 590 7800 0.1 0.1 0.23
Hg <0.2 <0.2 <0.01 <0.01
Ni 70 130 290 <0.2 <0.2
Pb 57 130 3400 <0.3 <0.3 1.7
Zn 100 190 5590 <0.2 0.2 1.1
Tabelul 8.17: Efectul coincinerararii asupra reziduurilor de combustie
[64, UBA, 2000]


Tabelul 8.16 i Tabelul 8.17 arat c posibilitatea mobilizrii metalelor grele din reziduul
rezultat din co-incinerare este n general relativ sczut datorit temperaturilor nalte din cazan
(efectul de vitrificare).

Mai mult, posibilitatea eliminarii elutiei metalelor grele este foarte redus datorit naturii
compacte a reziduului dup umezire. Comparnd cu reziduurile de la combustibilul
convenional (crbunele tare), nu a fost detectat o cretere a concentraiei din eluate, n
particular unde produsul a fost stabilizat.


8.4 Tehnici de determinarea BAT pentru coincinerareaa
reziduurilor i a combustibilului recuperat

Aceast seciune prezint tehnici ce sunt folosite n determinarea BAT-ului pentru a preveni sau
reduce emisiilor generate de coincinerareaa combustibilului secundar. n prezent, acestea sunt
toate disponibile din punct de vedere comercial. Tehniciile considerate sunt descrise n mod
general, dar, deasemenea, fac referiri la lucruri descries anterior:

procese i tehnici aplicate (Sectiunea Error! Reference source not found.)
presupuneri referitoare la tehnicile de purificare (Seciunea Error! Reference source not
found.)
exemple de co-incinerare a combustibilului secundar (Seciunea Error! Reference source
not found.)
efectele coincinerararii asupra emisiilor i calitii deeurilor (Seciunea Error! Reference
source not found.).

Pentru a evita dublarea n acest document, vezi Sistemul de Management de Mediu (EMS) in
Sectiunea 3.15.
Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 541


Capitolul 8
542 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
8.4.1 Tehnici pentru depozitarea i manipularea combustibilului secundar in forma de pulberi i puternic mirositor

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu pentru mediul
nconjurtor
Instalatii
noi
Retehnologiz
ari
Experien
operaional
Efecte
colaterale
Aspect
economic
Observaii
Transportul combustibilului in forma
de pulbere i/sau puternic mirositor,
de exemplu namol n containere
ncercuite sau acoperite
Reducerea emisiilor
puternic mirositoare i
fugitive
Posibil Posibil nalt
Descrcarea combustibilului in
forma de pulbere i/sau puternic
mirositor n cldiri ncercuite pentru
descrcare de exemplu echipate cu
dispozitive de vidare ce conduc aerul
mirositor direct ctre camera de
combustie sau locul de ardere, unde
poate fi folosit ca aer de ardere
Reducerea emisiilor
puternic mirositoare i
fugitive
Posibil Posibil nalt
Depozitarea combustibilului pulbere
i/sau puternic mirositor n silozuri
nchise sau buncre
Reducerea emisiilor
puternic mirositoare i
fugitive
Posibil Posibil nalt
Folosirea dispozitivelor de vidare i
apoi de curare n silozuri, buncre
i containere pentru depozitarea
namolului rezidual. Aerul mirositor
poate fi condus direct ctre camera
de combustie sau locul de ardere,
unde poate fi folosit ca aer de ardere
Emisiile reduse ctre
mediul ambiant i
concentraia sczut de
metan din interiorul
containerelor, deci se
reduce riscul unei explozii
Posibil Posibil nalt
Fr dispozitivele de vidare, riscul
exploziei datorit unei mari
concentraii a metanului poate fi
ridicat. Producerea metanului
poate avea loc n special n
interiorul containerului pentru
namolul uscat mecanic datorit
coninutului su bogat n ap

Tabelul 8.1: Tehnici pentru depozitarea i manipularea combustibilului secundar









Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 543


8.4.2 Tehnici pentru pretratarea combustibilului secundar

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu pentru mediul
nconjurtor
Instalat
ii noi
mbuntir
i
Experien
operaional
Efecte
cross-media
Impact
economic
Observaii
Uscarea
Menine o performan
ridicat a cazanului. Poate fi
folosit combustibil cu
umiditate mare.
Posibil Posibil nalt
Este nevoie
de energie
adiional
pentru
uscare
Specific
instalatiei
Dei coninutul foarte umed al combustibilului va
afecta n mod negativ performanele cazanului, este
totui mai economic s usuci mecanic namolul de
canal cu un coninut mare de ap aa c n cateva
cazuri usucarea termic este desemenea foarte
costisitoare i mare consumatoare de energie. Mai
multe informaii n Tratarea Reziduurilor BREF
Uscarea
solar a
namolului de
canal
Necesit energie puin Posibil Posibil nalt
Tendin de
emisie de
miros
puternic
Specific
instalatiei
Spaiul de care este nevoie trebuie s fie disponibil.
Mai multe informaii n Tratarea Reziduurilor BREF
Piroliza
Impactul combustibilului
secundar asupra performanei
cazanului este diminuat.
Poate fi folosit o mare
varietate de combustibil
rezidual
Posibil
Posibil, dar
depinde de
construcia
cazanului
principal
Limitat
Este nevoie
de energie
adiional
pentru
reactorul de
piroliz
Specific
instalatiei
Piroliza poate fi o opiune atractiv pentru
combustibilul secundar ce nu trebuie s conin
pmnt ntr-o moar de (crbune) la dimensiunile
cerute pentru coincinerarea din instalatia care arde n
crbune pulverizat sau lignit. Acest pre-tratament este
necesar pentru a asigura o ardere adecvat n cazan,
datorit timpului scurt de reziden a combustibilului
n focar. Mai multe informaii n Tratarea
Reziduurilor BREF
Digerarea
anaerob
Metanizarea combustibilului
secundar are cteva avantaje
precum faptul c produsele se
potrivesc uor n interiorul
cazanului. Poate fi folosit o
mare varietate de combustibil
rezidual
Posibil Posibil nalt
Specific
instalatiei
Combustibilul secundar trebuie s fie biodegradabil.
Reactorul funcioneaz la temperature sczute,
corodarea sa fiind aprope inexistent. El poate fi
folosit uor cu un coninut mare de ap. Mai multe
informaii n Tratarea Reziduurilor BREF
Capitolul 8
544 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Gazificarea
Cantiti mari de combustibil
secundar cu o mare
concentraie de metale grele
(n special Hg) pot fi arse
complementar dup
gazificarea i curarea
gazelor rezultate/produse
Posibil
Posibil, dar
depinde de
construcia
cazanului
principal
Limitat
Specific
instalatiei
Mai multe informaii n Tratamentul Reziduurilor i
Incinerarea Reziduurilor BREF
Pre-
combustia
Combustibilul secundar ce nu
poate fi ars corespunztor n
cazanele de ardere a
crbunelui pulverizat
Arderea reziduurilor BREF necesit s fie consultat
Tabelul 8.19: Tehnici pentru pretratarea combustibilului secundar


8.4.3 Tehnici pentru introducerea combustibilului secundar n procesul de combustie
Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu pentru mediul
nconjurtor
Instalatie
noua
Retehnologiza
ri
Experien
operaional
Efecte cross-
media
Impact
economic
Observaii
Amestecul cu combustibilul
principal
Un amestec de combustibil
heterogen sau slab amestecat
sau o distribuie neuniform
poate influena aprinderea i
combustia n cazan i trebuie
s se previn acest aspect
Posibil Limitat nalt
Amestecul este puin posibil atunci
cnd capacitile de mrunire a
combustibilului principal i a
combustibilului secundar sunt mai
mult sau mai puin asemntoare
sau cnd cantitatea de combustibil
secundar este foarte mic n
comparaie cu fluxul de combustibil
principal
Folosirea de tuburi separate
Poate fi folosit o larg
varietate de combustibil
secundar, n particular
combustibil lichid
Posibil Posibil nalt Niciunul
Nu este
disponibil
Sunt necesare tuburi separate pentru
combustibilul secundar ce nu poate
fi amestecat cu combustibilul
principal. Sunt necesare lncii
separate i atunci cnd
combustibilul secundar este folosit
ca i combustibil de reardere pentru
a reduce emisiile de NO
X

Mrunire adiional la baza
cazanului
Poate fi folosit o larg
varietate de combustibil
secundar, n particular
biomas
Posibil Posibil
Exersat n
noile
instalatii
Nici unul
Nu este
disponibil

Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 545
Mrunire special pentru
combustibilul secundar
Poate fi folosit o larg
varietate de combustibil
secundar, n particular
biomas
Posibil Foarte limitat
Exersat n
principal n
noua
instalatie
Niciunul
Nu este
disponibil
Instalarea unui astfel de gratar
(clete pt scoaterea crbunilor)
necesit un mare spaiu sub cazan,
spaiu ce este foarte rar disoponibil
Furnizarea simultan de
combustibil principal i
secundar
Performane bune a
cazanului cu pat fluidizat
Posibil Posibil nalt Niciunul
Nu este
disponibil

Tabelul 8.20: Tehnici de introducere a combustibilului secundar n procesul de combustie



8.4.4 Tehnici de prevenire i control a emisiilor n aer la coincinerarea a combustibilului secundar

Aplicabilitate
Tehnica
Beneficiu pentru
mediul nconjurtor
Instalatii
noi
Retehnologiz
ari
Experien
operaional
Efecte
cross-
media
Impact
economic
Observaii
Probleme generale
Selecia atent a
reziduurilor pentru co-
incinerare. Trebuie s se
cunoasc exact originea
acestora, parametrii lor
fizico-chimici i potenialul
lor de risc. Combustibilul
secundar trebuie s fie
analizat periodic pentru a
verifica calitatea
reziduurilor pentru co-
incinerare
O cunoatere mai bun
a combustibilului
secundar ajut la
evitarea unei
inseminate cantiti de
poluani i evitarea
deteriorrii cazanului
datorit coroziunii
Posibil Posibil nalt
Compoziia i proprietile reziduurilor i a
biomasei (substane de origine vegetal sau animal
folosite ca i combustibil) trebuie s fie determinat
n ntregime de la prima primire a acestora i poate
include the urmatorii parametrii: numele i adresa
furnizorului, masa, proprietarul i originea
reziduurilor, coninutul de ap i cenu, valoarea
calorc, coninutul de clor, fluor, sulf i metale grele
Limitarea procentului de
reziuuri ce vor fi arse
complemetar
Limitarea impactului
adiional asupra
mediului nconjurtor
Posibil Posibil nalt
Specific
instalatiei

Gazificarea
Cantiti mari de
combustibil secundar
avnd concentraii mari
de metale grele (n
special Hg) pot fi arse
complementar dup
gazificarea i curarea
gazului produs
Posibil
Posibil, dar
depinde de
construcia
cazanului
principal
Limitat
Specific
instalatiei
Mai multe informaii n Tratamentul Reziduurilor i
Incinerarea Reziduurilor BREF
Capitolul 8
546 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Tabelul 8.21: Tehnici de prevenire i control a emisiilor n aer la combustia complemetar a combustibilului secundar


Aplicabilitate
Impact
economic
Tehnica
Beneficiu pentru
mediul nconjurtor Instalatii
noi
Retehnologiz
ari
Experien
operaional
Efecte
cross-
media
Observaii
Aspect particular
ESP
Reducerea cantitii de
praf i a metalelor grele
Posibil Posibil nalt
Specific
instalatiei
Filtre de pnz
Reducerea cantitii de
praf i a metalelor grele
Posibil Posibil nalt
SO
2

Tehnici FGD umede, semi-
uscate sau uscate
Reducerea cantitii de
SO
2
, HCl, praf de HF i
metale grele
Posibil Posibil nalt
Specific
instalatiei
NO
X

Msurtori primare i/sau
secundare
Reducerea cantitii de
NO
X

Posibil Posibil nalt
Specific
instalatiei
Metale grele i altele, precum VOC i dioxine
ESP sau filtre de pnz,
tehnici FGD umede,
semiuscate sau uscate i, ca
opiune adiional, injecia
de carbon activat
Reducerea cantitii de
SO
2
, HCl, praf de HF i
metale grele (n
particular Hg) ca i a
VOC i dioxid


Posibil Posibil nalt
Specific
instalatiei
Tehnicile ce au fost considerate pentru determinarea
BAT n capitolele specifice combustibilului pot fi
deasemenea considerate atunci cnd combustibilul
secundar este ars complementar. Oricum,
coincinerareaa combustibilului secundar poate
conduce la urmtoarele efecte:
O schimbare n volumul i compoziia gazului de
co/de focar, cu consecine pentru transferul de
cldur i pentru sistemelor de curare a courilor
de gaz (de exemplu dezactivarea catalizatorului
SCR de ctre As, P, F i metale alcaline) i
interferena cu sistemele FGD
Condiiile de combustie bune sau constante trebuie
s fie aplicate (incluznd stabilitatea flcrii,
temperatura flcrii, formarea unei atmosphere
oxidativ la suprafeele cazanului, prevenirea
formrii de mici canale)
Emisiile n aer (n special emisiile de Hg, metale
grele, dioxine i furans, HCl, HF, carbon nears i
CO) pot crete.

n particular, atunci cnd este folosit un combustibil
secundar cu un coninut mai nalt de metal volatil
(Hg) dect n combustibilul conventional, injecia
adiional a carbonului activate este o tehnic ce
trebuie luat n seam pentru determinarea BAT
Not: Pentru a controlaemisia n aer, mai pot fi aplicate i alte tehnici, aadar alte referine sunt date n seciunile n care se scrie despre BREF, descriind tehnicile
disponibile pentru combustibil solid, lichid sau gazos i n Capitolul 3
Tabelul 8.22 Tehnici de prevenire i control a emisiilor n aer la combustia complemetar a combustibilului secundar

Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 547
8.4.5 Tehnici pentru prevenirea i controlul polurii apei la combustia
complemetar a combustibilului secundar

Mai multe tehnici sunt considerate a reduce contaminarea apei:

focarul comun din toate procesele de uscare este c apa separat (filtrat sau decantat)
este poluat n diferite grade. Acesta este foarte elocvent la evaporarea la mari
temperaturi i reprezint o important poluare secundar a staiei/fabricii de epurare a
reziduurilor Vaporii de gaz eliminat i toate celelalte tipuri de gaz ce rezult din
sistemele de uscare a namolului rezidual pot fi conduse ctre cazan pentru combustie
controlul prafului cu apa din recipientul neacoperit de combustibil pot avea ca urmare
ap poluat, dac aceast ap nu este procesat/tratat din nou intern, ceea ce este
normal n cazul recipientelor de pstrare a crbunilor. n cazul n care combustibilul
secundar nu este pstrat i mnuit corespunztor, apa de ploaie poate fi contaminat.
Buna pstare va preveni ca substanele s ajung i s fie rspandite prin canalizri
tehnicile de condensare aplicate condiionrii fumului produc un mare volum de lichid
care trebuie aruncat, ce poate fi contaminat cu substane poluante i poate necesita
tratament de neutralizare
aa cum lichidele din sistemele umede de curare sau condensate conin reziduuri de
gaz acid din gazele evacuate, este necesar neutralizarea nainte de descrcarea n apa
de suprafa sau n reeaua public de canalizare. Va fi necesar un amplasament daca
sunt prezente i materiale solide i poate fi necesar un tratament fizico-chimic pentru a
ndeprat alte substane care contamineaz, ca de exemplu metalele toxice
lichidele epurate pot fi ntoarse n combustibil pentru a elimina deversrile n ap, dar
aa cum umiditatea combustibilului este un parametru cheie pentru gunoiul de pasari n
particular, aceasta nu poate fi fezabil/posibil s se ntmple
aa cum s-a descrise n Capitolul 3, desulfurarea gazelor evacuate este o surs principal
de ap rezidual, pentru c ndeprteaz SO
2
i ali poluanti precum metale grele, din
gazele evacuate. Apa rezidual trebuie tratat ntr-un loc special destinat nainte de a fi
deversat. Procesul a fost descris n seciunea 3.3.2. Trebuie o bun monitorizare, o
constant optimizare a condiiilor procesului i dac este posibil i folosirea adiional a
unor sulfuri organice pentru ca substanele ce intr, bogate n metale grele, s fie izolate
i filtrate n instalaia de tratare a apei reziduale, la un nivel ce presupune meninerea
aproape constant (sau s nu creasc semnificativ) concentraia de filtrare filtrate
concentrations. Cantitatea filtrrii nu se va schimba odat cu co-incinerarea.


8.4.6 Tehnici de reducere a impactului coincinerararii asupra reziduurilor
de ardere i deeurilor

Unele tehnici pot fi aplicate pentru a reduce cantitatea de reziduuri generate de LCP sau pentru a
reduce impactul reziduurilor produse de LCP. Urmtoarea list de tehnici au fost identificate n
aceast zon:

meninerea calitii gipsului, cenuei sau reziduurilor carbonifere la acelai nivel, acest
lucru ntamplndu-se n afara coincinerararii a combustibilului secundar, n scopul
reciclrii. Dac coincinerarea conduce la obinerea unor reziduuri sau deeuri
suplimentare, trebui luate msuri adiionale pentru a evita acest lucru
in mod normal, punctul de pornire pentru coincinerareaeste prevenirea scderii calitii
reziduurilor i deeurilor. Acest lucru trebuie ndeplinit de un pre-tratament a
combustibilului secundar sau prin limitarea gradului de co-incinerare
cenusa zburatoare i cea de la baz, produse de proces i rspndite pe pmnt on-site or
off-site trebuie s fie inute sub control i izolate pentru a preveni rspndirea,
eliberarea de praf sau generarea de mirosuri neplcute.

Capitolul 8
548 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
8.5 Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru
coincinerarea deseurilor si a combustibilior recuperati

Pentru a mai buna intelegere a acestui subcapitolul, trebuie sa revedem prefata documentului,
mai concret, a cincea sectiunea a acesteia: Cum sa intelegem si sa folosim acest document.
Tehnologiile si emisiile si/sau nivelurile de consum, sau seriile de nivele, prezentate in acest
document au fost stabilite in urma unui proces iterativ cu umatorii pasi:

identificarea problemelor cheie pentru acest sector, emisiile in aer si apa, eficienta
termala si rezidurile de ardere;
examinarea celor mai relevante tehnologii referitoare la aceste probleme cheie;
identificarea celor mai bune niveluri de perfomanta a mediul ambiant, pe baza datelor
disponibile in cadrul UE si pe plan mondial;
examinarea conditiilor in care sunt atinse acset niveluri de perfomanta, cum sunt
costurile, efectele asupra mediului, principalele motivatii pentru implementarea acestor
tehnologii;
selectarea BAT avute la dispozitie nivelurile de consum si a emisiilor asociate pentru
acest sector, in sens general si in cocordanta cu articolul 2(11) si Anexa IV a Directivei.

Evaluarea expertilor din cadrul biroului IPPC al UE si a efortului Grupului Tehnic de Lucru, au
un rol cheie in fiecare dintre aceste etape si in modul de prezentare al informatiilor in aceasta
lucrare.

Pe baza acestei evaluari, tehnicile si , atat cat este posibil si a nivelelor de consum si emisie
asociate BAT, sunt prezentate in aceasta sectiune considerata a fi cea mai potrivita pentru acest
sector, luat ca intreg si in multe cazuri reflecta performanta actuala a catorva intalatii din acest
sector.
Atunci cand nivelurile de consum si emisie asociate BAT sunt prestabilite, acest fapt insemna ca
normele exsistente reprezinta valorile ce pot fi anticipate ca reale pentru nivelurile de consum si
emisii (performantele ecologice) din acest sector, ca urmare a aplicarii acestor tehnologica,
tinand cont de balanta costurilor si avantajelor intrinseci ale definirii BAT.

Oricum, acestea nu sunt nici valori limita de consum si nici de emisie si nu trebuie luate in
considerare ca tare. In aceste cazuri, poate fi posibil, din punct de vedere tehnic, sa fie atinse
niveluri mai bune de consum sau de de emisie, dar datorita costurilor implicate sau
consideratiilor cross-media, acestea nu trebuie considerate ca o BAT pentru acest sector, luat ca
intreg. Totusi, astefl de nivele pot fi considerata ca justificate in mai multe cazuri specificifice,
in care exista motivatii speciale.
Emisia si nivele de consum asociate folosirii BAT trebuie sa fie luate in calcul impreuna cu
conditiile pecifice de referinta (ex. perioadele medii).

Conceptul de nivele asociate cu BAT descris mai sus trebuie sa fie perceput ca distinct fata de
termenul de nivel disponibil folosit in alte sectiuni al e documentului. Acolo unde nivel este
descris ca realizabil rpin folosirea unei tehnice specifice sau o combinatie de tehnici, acest
lucru trebuie perceput ca ralizabil intr-o anumita perioada lunga de timp, intr-o instalatie bine
intretinuta si operata sau prin procesele folosind aceste tehnici.

Acolo unde este posibil, datele privitoare la cost au fost date furnizate cu descrierea tehnicilor
prezentate in sectiunea anterioara. Acestea furnizeaza numai o mica imagine despre volumul
ridicat al costurilor implicate. Oricum costul actual de aplicare a tehnologiei va depinde, in
mare masura, de situatia specifica referitoare la taxe, impozite si caracterisitici tehnice ale
instalatiei analizate. Nu este posibila o evaluare completa a acestor factori specifici. In absenta
datelor referitoare la costuri. In absenta datelor priviotare la costuri, concluziile despre
viabilitatea economica a tehnicilor, se trag din obervarea instalatiilor existente.

Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 549
Se intentioneaza ca BAT generale din aceasta sectiune sunt un punct de referinta fata de care sa
se evalueze performanta unei instalatii de ardere existente sau fata de care sa se evalueze o
propunere pentru o noua instalatie. In acest fel, tehnicile respective vor ajuta la determinarea
conditiilor adecvate pentru instalatie, bazate pe BAT, sau la stabilirea regulilor generale
obligatorii conform articolului 9(8). Se prevede ca noile instalatii de ardere pot fi proiectate sa
functioneze la nivelurile generale ale BAT, prezentate aici, sau chiar mai eficient. De asemenea,
se considera ca instalatiile existente se pot imbunatati astfel incat sa lucreze la nivelurile
generale ale BAT, sau chiar mai eficient, in functie de aplicabilitatea tehnica si economica a
tehnicilor pentru fiecare caz in parte.
In timp ce documentele de referinta nu stabilesc standarde obligatorii de respectat din punct de
vedere legal, ele sunt gandite sa ofere informatii pentru ghidarea industriilor, a statelor membre
si a publicului in privinta emisiilor care rezulta din utilizarea diferitelor tehnici specifice.
Valorile limita corespunzatoare oricarui caz specific, va trebui sa fie determinate tinandu-se
cont de obiectivele Directivei de control si prevenire integrate ale poluarii si de conditiile locale.

Pentru a se evita repetarile in cadrul acestui document, se va consulta BAT pentru Sistemul
Managementului de Mediu (EMS), la sectiunea 3.15.1.

In functie de tipul si procentajul combustibililor secundari utilizati pentru coincinerare, ar trebui
sa se tina seama de faptul ca volumul si compozitia gazelor de ardere, apa reziduala, ca si
reziduurile si produsele secundare, ar putea sa se modifice in comparatie cu functionarea fara
coincinerare. Modificarile pot avea consecinte asupra transferului de caldura si a sistemelor de
curatare a gazelor arse (de exemplu, dezactivarea catalizatorilor, utilizati la reducerea catalitica
selectiva, de catre As, P, F si metale alcaline, ca si aparitia de interferente cu operatia de
desulfitare a gazelor arse), asupra tratamentului apei reziduale si a modului in care se pot
reutiliza reziduurile si produsele secundare. Va trebui sa se asigure conditii de ardere, inclusiv
stabilitatea flacarii, temperatura flacarii, formarea unei atmosfere oxidante la suprafata
cazanului si prevenirea formarii de fire. Pot creste emisiile in atmosfera, in special de metale
grele, iar in particular de metale volatile, cum ar fi Hg, dar si de dioxine si furani, HCl, HF,
carbune nears si CO.

Concluzia privind BAT in aceasta sectiune este, prin urmare, bazata pe conceptul ca
coincinerarea combustibililor secundari in instalatii mari de ardere ar trebui, in conformitate cu
legislatia actuala a UE, sa nu provoace emisii mai mari de substante poluante in acea parte a
volumului de gaze de ardere care rezulta din coincinerarea care are loc in instalatiile de ardere
(vezi si documentul de referinta pentru incinerarea deseurilor- INCINERAREA
DESEURILOR BREF). Acest obiectiv poate fi atins prin selectarea atenta a tipului de
combustibil secundar si a debitului masic al acestuia (limitarea procentului de combustibil
secundar care poate fi coincinerat) si prin tehnici eficiente si corespunzatoare de curatare a
gazelor de ardere si de tratare a apelor reziduale. Pentru cerinte legale suplimentare se va face
trimitere la Directiva dedicata a UE nr. 2000/76/EC, pentru arderea deseurilor, care de
asemenea, trateaza coincinerarea
7
deseurilor.

8.5.1 Criterii de acceptare si preacceptare

BAT trebuie sa aiba criterii de acceptarea si preaaceptare complet definete, respectand definitia
BAT din documentarul (BREF) Tratarea deseurilor.


8.5.2 Depozitarea si manipularea combustibilului secundar

Pentru depozitarea, descarcarea si manipularea combustibilului secundar, masurile si tehnicile
prezentate drept cea mai buna tehnica disponibila (BAT) la capitolele dedicate combustibilului
si in sectiunea 8.4.1 sunt toate considerate ca fiind BAT pentru utilizarea coincinerarii in

7
Annex II of the EU Directive 2000/76/EC provides the requirements on the determination of air emission limit values for
the co-incineration of waste (co-combustion of secondary fuel).
Capitolul 8
550 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
vederea reducerii scurgerilor de praf si substante mirositoare. In plus, utilizarea echipamentului
de aspiratie si a dispozitivelor ulterioare de curatare pentru spatiile inchise de depozitare a
slamului de canalizare (incluzand posibilitatea de directionare a aerului de aspiratie poluat direct
catre camera de combustie a arzatorului, unde ar putea fi utilizat ca aer de ardere) a fost
considerata BAT, datorita riscului redus de explozie. In ceea ce priveste protectia muncii,
trebuie luate in considerare masurile descrise pentru protejarea muncitorilor (se va aplica
legislatia nationala referitoare la protectia muncii). In afara de aceasta, trebuie luate in
considerare, in timpul depozitarii si manipularii combustibilului secundar, concluziile
referitoare la BAT din documentul de referinta al BAT pentru depozitarea de substante vrac si
periculoase si din documentul de referinta al BAT pentru tratarea reziduurilor.

8.5.3 Tratamentul preliminar al combustibilului secundar

Pentru tratamentul preliminar (pretratarea) al combustibilului secundar, toate masurile si
tehnicile prezentate ca fiind BAT in capitolele referitoare la combustibili se considera, in mod
general, ca fiind BAT pentru asigurarea de conditii de combustie stabile si pentru separarea
impuritatilor din reziduuri, astfel incat respectivele reziduuri sa poata fi utilizate drept
combustibil secundar. In plus, se pot considera ca fiind BAT unele masuri de tratament
preliminar enumerate in capitolul 8.4.2. Totusi, trebuie mentionat ca informatiile detaliate
despre BAT pentru tratamentul preliminar al reziduurilor, inclusiv pentru acela al
combustibilului secundar, vor fi descrise in documentele de referinta dedicate tratarii
reziduurilor si incinerarii.

8.5.4 Introducerea combustibilului secundar in procesul de ardere

Pentru introducerea combustibilului secundar in camera de ardere (cazan), toate masurile si
tehnicile prezentate in capitolul 8.4.3 sunt considerate a fi CMBTE in vederea asigurarii de
conditii de ardere stabila. Totusi, alegerea tehnicii specifice trebuie sa fie hotarata, de la caz la
caz, in functie de tipul de combustibil secundar utilizat. Pulverizarea de combustibil secundar
lichid peste stratul de carbune nu a fost considerata ca fiind CMBTE datorita pericolului
potential de contaminare a apei de suprafata si a celei freatice si datorita posibilitatii aparitiei de
emisii mirositoare. Pe langa aceasta, pulverizarea de combustibil secundar lichid poate creste
riscul autoaprinderii stratului de carbune.

8.5.5 Emisii in atmosfera

Asa cum este mentionat la sfarsitul introducerii la sectiunea 8.5, concluzia referitoare BAT in
aceasta sectiune este bazata pe conceptul ca coincinerarea combustibilului secundar in instalatii
mari de ardere trebuie, conform legislatiei uniunii Europene in vigoare, sa nu provoace emisii
mai mari de substante poluante in acea parte a volumului de gaz evacuat care rezulta din
coincinerarea care are loc in instalatiile de ardere (vezi documentul de referinta referitor la
incinerarea deseurilor). In acest punct, este necesar sa mentionam ca instalatiile in care are loc
coincinerarea deseurilor trebuie sa indeplineasca cerintele Directivei dedicate incinerarii
deseurilor (Directiva UE 2000/76/EC).

Instalatiile mari de ardere, proiectate si care functioneaza conform BAT, asa cum este definita in
acest document de referinta, utilizeaza tehnici si masuri efective pentru indepartarea prafului
(incluzand, partial, metale grele), SO
2
NO
X
, HCl si HF. In general, aceste tehnici pot fi
considerate ca fiind suficiente si pot, prin urmare, sa fie considerate, de asemenea, ca fiind BAT
pentru coincinerarea combustibilului secundar. Baza pentru aceasta sunt BAT si, in particular,
nivelurile de emisii asociate cu utilizarea BAT asa cum sunt definite acestea in capitolele
dedicate combustibililor. Niveluri sporite ale acestor poluanti la intrarea in instalatiile de ardere
pot fi compensate, in anumite limite, prin adaptarea sistemului de curatare a gazelor de ardere si
nu va conduce, in mod normal, la emisii mai mari. Introducerea de compusi clorurati este,
deasemenea, limitata de catre operatorul instalatiii, pentru a se preintampina coroziunea la
temperaturi ridicate.

Capitolul 8
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 551
La baza alegerii tipului de deseu care poate fi folosit pentru coincinerare stau specificatiile
combustibililor conventionali care se ard, in mod normal, in instalatii specifice si nivelurile de
emisii masurate, aferente acestora. Daca nivelul impuritatilor din deseuri, in particular, al
metalelor grele, se situeaza in aceleasi limite ca si la combustibilii conventionali utilizati in mod
curent, atunci BAT corespunzatoare combustibilului respectiv se va aplica si la coincinerarea
acestui combustibil secundar. Prima alegere a BAT in acest sens este, de asemenea, selectarea
cu atentie a tipului si debitului masic de combustibil secundar, impreuna cu limitarea
procentului de combustibil secundar care poate fi coincinerat. In acest sens, ar trebui luate in
considerare urmatoarele masuri:

testarea combustibilului secundar conform criteriilor de acceptare pentru parametrii
critici (vezi BAT pentru criteriile de acceptare si preacceptare). Acestea sunt puterea
calorifica, continutul de apa, continutul de cenusa, continutul de cloruri si fluoruri,
continutul de sulf, continutul de azot, compusi benzenici policlorurati, metale (volatile
(Hg, Tl, Pb, Co si Se) si nevolatile (de ex. V, Cu, Cd, Cr, Ni) si continutul de fosfor si
substante alcaline (atunci cand se utilizeaza produse secundare de origine animala);
limitarea nivelului de coincinerare a celor mai poluanti combustibili secundari ;
preincalzirea combustibililor secundari;
evitarea introducerii de mercur, acesta fiind un component valoros al combustibilului
secundar;
utilizarea gazeificarii combustibilului secundar si curatarea gazului rezultat, atunci cand
exista cantitati mari de combustibili secundari cu concentratii mari de metale grele (in
special Hg) care trebuie utilizate in instalatii mari de ardere;
evitarea introducerii de compusi pe baza de clor in combustibilul secundar.

Totusi, in functie de deseul utilizat, coincinerarea combustibilului secundar poate, asa cum s-a
explicat mai sus, sa conduca la emisii sporite de metale grele, in special de mercur, ca si la
emisia de compusi organici volatili, haloizi si, uneori, dioxine. In acest caz, adaptarea sistemelor
de curatare a gazelor arse si injectarea suplimentara de carbon activat, cu o rata de reducere
asociata de 70-85%, este considerata drept BAT.

Coincinerarea combustibilului secundar duce in mod uzual la o scadere a randamentului termic.
In acest context, ar trebui sa se tina cont de faptul ca principalul scop al centralei electrice este
generarea de energie si nu tratarea termica a deseurilor. O scadere a randamentului termic este
justificata doar atunci cand aceasta este compensata de emisii mai scazute de poluanti.

8.5.6 Poluarea apei

Pentru coincinerarea combustibilului secundar, masurile si tehnicile prezentate drept BAT in
capitolele dedicate combustibililor si in Sectiunea 8.4.5 sunt toate considerate ca fiind BAT
pentru evitarea unei contaminari suplimentare a surselor de apa de suprafata si freatica prin
coincinerarea combustibililor secundari. Din acest punct de vedere, depozitarea si manipularea
corespunzatoare a combustibililor secundari asa cum a fost descrisa mai sus, va putea fi folosita
la atingerea acestui scop. ,,Buna gospodarire va preveni scurgerea substantelor in canalizare.

Deoarece combustibilul secundar poate contine niveluri sporite de metale grele si de alte
substante, cum ar fi haloizi etc., BAT este de a trata apa reziduala inainte de deversarea acesteia.
Procesul a fost descris in Sectiunea 3.10. Cu o buna monitorizare si cu o optimizare permanenta
a conditiilor de proces, posibila, de asemenea, si prin utilizarea suplimentara a sulfurii organice,
cantitatile marite de metale grele pot fi precipitate si filtrate in uzina de tratare a apelor reziduale
pana la un nivel la care concentratiile din apa reziduala sa nu creasca semnificativ. Cantitatea de
apa reziduala nu se va modifica cu coincinerarea.




Capitolul 8
552 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

8.5.7 Reziduuri de ardere si produse secundare (auxiliare)

In coincinerarea combustibilului secundar, masurile si tehnicile prezentate drept BAT in
capitolele dedicate combustibililor si in Sectiunea 8.4.6 sunt toate considerate ca fiind BAT
pentru coincinerarea combustibilului secundar. Principalul scop al BAT este mentinerea calitatii
gipsului, cenusilor si zgurei, ca si a altor reziduuri si produse secundare, la acelasi nivel care s-
ar obtine fara coincinerarea combustibilului secundar in scopul reciclarii. Daca, drept urmare a
coincinerarii, vor lua nastere cantitati suplimentare semnificative de produse secundare sau
reziduuri, sau se va produce o contaminare suplimentara cu metale grele (de exemplu cu Cr, Pb,
Cd) sau dioxine, va fi necesara luarea unor masuri suplimentare, in vederea evitarii acestui
lucru. O masura suplimentara care trebuie lauata in calcul este de a restrictiona coincinerarea
fractiunilor de deseuri avand concentratii similare combustibililor primari (de exemplu de
metale grele, Cl etc.).


8.6 Tehnici existente pentru coincinerarea deseurilor si
combustibililor recuperati


Este de asteptat ca pe viitor, datorita experientei suplimentare dobandite in tehnicile de tratare
preliminara si in cele de reducere, gradul de coincinerare sa creasca peste nivelul de 10% pe o
baza termica.

Chapter 9
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 553
9 CONCLUZII

Acest capitol trateaza programarea activitatilor, sursele, disponibilitatea si calitatea informatiei,
gradul de consens intre expertii grupurilor tehnice de munca si recomandarile pentru activitati
viitoare.

9.1 Programarea lucrului

Lucrul la instalatiile de ardere avand o putere termica nominala care depaseste 50 MW, asa
numitele documente de referinta pentru instalatii mari de ardere, sau LCP BREF, a inceput la
24- 25.02.2000 cu sedinta de deschidere a grupului tehnic de lucru. Grupului tehnic de lucru i-
au fost inaintate doua teme/ proiecte/ schite, pentru analiza. Prima propunere a fost inaintata in
luna martie 2001, iar cea de a doua, in luna martie 2003. In ambele perioade de analiza, au fost
furnizate noi informatii si comentarii.

Sedinta finala a grupului tehnic de lucru a avut loc in perioada 18- 21.11.2003. Aceasta a fost
suportul principal pentru tehnicile considerate ca fiind BAT. Totusi, unele teme, in special
nivelurile de emisii asociate cu utilizarea BAT, au fost intens dezbatute. Noi informatii si
comentarii, furnizate in timpul sedintei si informatii despre punctele de vedere divergente au
fost introduse in proiectul final.

9.2 Surse de informare

Pentru schitarea documentului, au fost utilizate, ca surse de informare, un mare numar de
documente, rapoarte, si informari din industrie, din tarile membre ale UE, de la operatori si
autoritati, ca si de la furnizori de echipamente si ONG-uri din domeniul protectiei mediului.
Alte informatii furnizate au fost concentrate mai mult asupra unei probleme particulare, legate
de mediu, unde accentul s-a pus in mod special pe emisii in aer si apa, ca si despre posibilitatea
de crestere a eficientei si, in consecinta, de micsorare a emisiei de CO
2
. Alte informatii au fost
obtinute in cursul vizitelor pe santiere din diferite state membre ale UE si prin comunicarea
personala in privinta alegerii tehnologiei si in privinta experientelor legate de aplicarea
tehnicilor de reducere.
Pentru a sprijini munca, unele state membre si industrii au efectuat sau au organizat studii
orientate spre o descriere mai integrata a BAT.
Exista numeroase informatii referitoare la masurile de reducere a emisiilor in atmosfera,
reflectand eforturile care se fac la scara planetara in vederea reducerii pe termen lung a poluarii
transfrontaliere a aerului.

Pe parcursul lucrului, a devenit evident ca exista o multitudine de informatii, din diferite surse,
si ca datele calificate referitoare la emisii, specifice instalatiilor, au fost prezentate in moduri
diferite.
Uneori, in materialul tehnic de baza, performantele masurilor primare si secundare, legate de
protectia mediului, sunt descrise oarecum vag. A fost dificil sau, uneori, chiar imposibil sa se
obtina informatii specifice instalatiilor si inregistrari calificate, pentru a se obtine performante
bune. Trebuie mentionat ca adesea au fost oferite informatii insuficiente pentru datele furnizate
privind probele si metodele de analiza. Intervalele de timp de referinta (de exemplu, valori
medii zilnice sau anuale), metodele de evaluare si conditiile de referinta au fost, deseori,
incomplete sau au lipsit. Prin urmare, posibilitatea de comparatie a datelor de performanta
legata de protectia mediului variaza si trebuie imbunatatita pe viitor.

In vederea imbunatatirii posibilitatii de comparatie, este recomandat sa se efectueze o
supraveghere europeana asupra eficacitatii compilarii datelor legate de performantele de mediu,
pentru a se determina daca diferitele practici sunt relevante sau nu si, daca sunt relevante, in ce
masura si in ce privinta. De asemenea, de o astfel de suprveghere, ar putea beneficia si calculele
si rapoartele despre eficienta energetica, la un nivel comparativ. Nu a fost intotdeauna clar care
Capitolul 8
554 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
deseuri au fost incluse sau excluse atunci cand au fost furnizate valori ale cantitatilor de deseuri
solide, reziduuri si produse secundare.

Inca lipsesc date asupra costurilor, suficient de calificate si de incredere, transparente si care sa
permita o legatura a tehnicilor uitlizate cu costurile si economiile. Datele referitoare la costuri
sunt foarte legate de conditiile locale si pot fi calculate doar pentru circumstantele individuale
ale unei instalatii si, prin urmare, nu sunt posibile comparatiile. Costurile variaza foarte mult
intre diferitele instalatii care aplica aceleasi tehnici, de exemplu, datorita conditiilor tehnice de
plecare diferite, ca si datorita termenelor diferite legate de investitii. Sunt disponibile unele date
legate de costuri dar, in general, nu se stie exact ce anume este inclus in valorile furnizate si cum
sunt acestea calculate. Prin urmare, datele din documentele de referinta pot oferi doar un bun
ghid al ordinului de marime al unor asemenea costuri.

9.3 Gradul de consens

Acest document de referinta, ca intreg, se bucura de intregul suport al membrilor Grupului
tehnic de lucru. Totusi, Eurelectric si Euromot- doi reprezentanti ai industriei- si cateva state
membre nu si-au exprimat intregul suport pentru acest proiect final si au contestat, prin asa
numitele puncte de vedere divergente, unele dintre concluziile referitoare la BAT prezentate
in acest document. Motivele principale ale acestora sunt prezentate mai jos.

Cateva state membre si Eurelectric si-au exprimat parerea ca valorile limita ale emisiilor, asa
cum sunt acestea definite in Directiva europeana pentru instalatiile mari de ardere (Directiva
2001/ 80/ EG) ar trebui adoptate ca valori limita superioare ale intervalelor de emisii asociate cu
BAT. Eurelectric a contestat intervalele date ca niveluri de emisii asociate cu utilizarea BAT ca
fiind, in general, prea joase, atat pentru centralele electrice noi, cat si pentru cele existente.
Totusi, trebuie luat in seama faptul ca valorile superioare ale nivelurilor de emisii asociate cu
BAT sunt, in special pentru centralele existante, similare cu unele valori limita ale emisiilor
stabilite de unele state membre ale UE. Acest lucru sprijina punctul de vedere al membrilor
grupului de lucru, ca nivelurile BAT sunt rezonabile si ilustreaza faptul ca nivelurile BAT
respective au fost deja atinse de un numar semnificativ de instalatii din Europa.

Alt punct de dezacord il reprezinta faptul ca Eurelectric si cateva state membre au reclamat ca,
la determinarea anumitor BAT, nu a fost suficient luata in considerare viabilitatea economica.
Aceasta scoate in evidenta faptul ca nu au fost destule informatii furnizate de catre expertii
grupului de lucru, in aceasta privinta. Nu au fost furnizate informatii bine fundamentate
referitoare la costurile aplicarii masurilor secundare la marile instalatii de ardere si, astfel, nu a
fsot clar ce unitate de masura sa fie folosita pentru o estimare completa a costurilor. In general,
se poate afirma ca costurile retehnologizarii instalatiilor existente sunt mai mari decat acelea
necesare unor instalatii noi, deoarece materialul sau dispunerea vechilor echipamente poate sa
nu sa potriveasca. De obicei, costurile specifice sunt mai mari la instalatiile mici dact la
instalatiile mari.

Indiferent de argumentele de mai sus, Eurelectric si unele state membre au fost de parere ca nu a
fost suficient luata in considerare diferenta economica dintre instalatiile mari de ardere noi/
existente si mari/ mici si ca ar fi trebuit stabilite diferentieri clare in documentul de referinta. In
plus, a fost de asemenea subliniat faptul ca nu a fost acordata suficienta atentie problemelor
legate de instalatiile care functioneaza doar partial, ca instalatii de varf de sarcina.

O parte a reprezentantilor industriei a furnizat informatii ample pentru acest document, dar nu
poate fi de acord ca forma finala a documentului reflecta cu acuratete exeperientele extinse ale
membrilor acesteia atat in domeniul constructiei al marilor instalatii de ardere, cat si in acela al
retehnologizarii acestora cu echipament de micsorare a emisiilor. Din punctul acestora de
vedere, se considera ca documentul nu ofera suficiente informatii despre ceea ce este practic si
se poate obtine pentru toate instalatiile din sector.

Chapter 9
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 555
Intreaga dezbatere scoate, de asemenea, in evidenta diferitele intelegeri ale BAT, asa cum au
fost definite acestea in Directiva de prevenire si control integrate ale poluarii si evidentiaza
necesitatea de a citi documentul de referinta in lumina prefetei acestuia. In afara de aceste
aspecte generale, mai sunt cateva subiecte specifice, la care concluziile finale nu s-au bucurat de
suportul unanim.

9.4 Recomandari pentru activitatea viitoare

Generarea energiei este un element esential in societatea industriala de astazi si in orice proces
industrial. Stabilirea celei mai bune tehnici disponibile pentru marile instalatii de ardere s-a
bucurat, prin urmare, de interesul sporit al statelor membre, a industriei si a ONG-urilor cu
activitate legata de protectia mediului.

In multe tari ale Uniunii Europene s-au efectuat investitii si modificari la instalatiile electice, in
special in ultimii doua zeci de ani. Impactul arderii combustibililor fosili asupra mediului, ca un
intreg, ar putea fi redus substantial prin utilizarea masurilor primare, ca si a acelora secundare.
Totusi, mai trebuie sa se faca progrese si eforturi pentru a se atinge scopul pe termen lung, acela
al sustenabilitatii. Pana acum, legislatia si controlul efectuat de catre autoritatile de mediu s-au
concentrat, in special, asupra emisiilor in atmosfera si in apa. Reglementarile si constrangerile
au fost factori importanti in obtinerea imbunatatirilor care s-au inregistrat pana acum. Totusi, nu
doar autoritatile, ci si industriile insele, investitorii, clientii, publicul general, inclusiv grupurile
politice, ONG-urile din sfera protectiei mediului si mass-media participa ca factori activi,
solicitand instalatiilor sa-si reduca impactul asupra mediului inconjurator.

In cadrul grupului tehnic de lucru este clar convenit ca BAT pentru instalatii mari de ardere este
o abordare prin care se pot identifica un numar de tehnici specifice. Este un subiect complex,
care implica principiile termodinamicii si interactiunea cu caracteristicile procesului de ardere.
Este clar ca performanta instalatiilor mari de ardere este dependenta de proiectul tehnic al
instalatiii si de modul de operare al acesteia, de sistemul de racire si de costuri.

Abordarea BAT este dezvoltata punandu-se accent pe prevenirea poluarii prin modificari
tehnologice si prin imbunatatirea modului de operare. Aceasta abordare face o distinctie intre
instalatiile noi si cele existente, dar, in acest document, se subliniaza faptul ca masurile de
reducere a poluarii in instalatiile existente au acelasi obiectiv. Cu alte cuvinte, se aplica aceeasi
abordare, dar optiunile de reducere a poluarii sunt mai reduse la instalatiile existente. Procesul
de schimb de informatii a facut posibila identificarea unui numar de tehnici, care pot fi
considerate ca fiind BAT la un nivel general, asa cum este prezentat in capitolele 4- 8.

In ceea ce priveste problemele de protectie a mediului asociate cu functionarea instalatiilor mari
de ardere, in scopul acestui document se pune un accent deosebit pe reducerea emisiilor in
atmosfera. Nu au fost raportate suficiente date care sa fie considerate ca fiind reprezentative si,
de aceea, se recomanda o supraveghere, pentru a se obtine o imagine mai buna, care ar putea sa
serveasca apoi drept unitate de masura pentru performantele tehnicilor de reducere a emisiilor.
Vor fi necesare investigatii suplimentare asupra informatiilor disponibile.

Grupul tehnic de lucru a recunoscut ca documentul se focalizeaza pe instalatii de peste 50 MW
si ca s-au considerat instalatii cu mai multe unitati (fiecare unitate fiind mai mica de 50 MW),
membrii grupului nu si-au neconcentrandu-si atentia si asupra unitatilor individuale mici.
Aceasta caracteristica se poate adresa la un nivel local conform articolului 9 (4), dar va fi util ca,
in viitoarea revizie a acestui document, sa se acorde mai multa atentie acestui aspect.

Se recomanda ca raportarea, pe viitor, a datelor legate de emisii, sa se faca intr-un mod
consistent, care sa includa volume si concentratii specifice, ca si conditiile de referinta (de
exemplu, mg/ Nm
3
, tone/ MJ, procentul de oxigen) pentru agentii poluanti emisi in aer si apa,
astfel incat emisiile specifice sa poata fi comparate mai bine si sa poata fi intelese de catre
cititori. Informatiile preferate, pentru compararea performantelor legate de protectia mediului
ale diferitelor instalatii din Europa, sunt datele specifice, suficient de calificate, referitoare la
Capitolul 8
556 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
emisii. In plus, se recomanda in mod deosebit ca, in viitoarea revizie a documentului, sa fie
incluse informatii despre emisiile de N
2
O, specifice BAT utilizate, ca si tehnici pentru reducerea
procentului de N
2
O.
Acelasi lucru este adevarat pentru posibila contaminare a solului (de exemplu, prevenirea
scurgerii substantelor periculoase, in timpul depozitarii, transportului si utilizarii) si pentru
aspectele legate de protectia muncii. Daca informatia este disponibila, aceasta va putea sa fie
inclusa in revizia documentului.

Pana in prezent, din schimbul de informatii in cadrul grupului tehnic de lucru au aparut doar
informatii limitate sau insuficient calificate despre costuri si/ sau economii la aplicarea BAT.
Totusi, se recomanda strangerea cat mai multor date detaliate legate de costuri si, urmare a unei
conlucrari internationale in acest domeniu (de exemplu, EGTEI, Grupul de experti in probleme
tehnico- economice), ar trebui efectuate, pe viitor, schimburi de informatii. Aceasta ar trebui sa
includa informatii despre costruri specifice si economii, cum ar fi timpul de amortizare a
masurilor si costuri unitare.

Inainte de a se efectua o actualizare a acestui document de referinta, statele membre ale UE si
industriile acestora trebuie sa faca disponibile informarile referitoare la emisii si la consumul de
energie, impreuna cu tehnicile asociate si cu costurile acestora, mult mai prompt si mai
transparent. Ar fi un pas foarte important in sprijinirea acestei munci daca statele membre si
industriile acestora ar face publice date referitoare la fiecare mare uzina de ardere. In aceasta
privinta, ar fi putea util sa se inceapa cu o supraveghere a diferitelor practici utilizate in
determinarea gradului de protectie a mediului inconjurator si sa se raporteze rezultatele pentru
marile instalatii de ardere europene.

Anumite tehnici au fost identificate si considerate ca fiind BAT, dar unele sunt inca in stadiu de
dezvoltare si ar putea fi considerate ca emergente. Aplicarea acestora si consecintele pentru
mediu trebuie inca sa fie evaluate. Sectiunea Tehnici emergente din fiecare capitol ofera unele
exemple de tehnici promitatoare, fiecare aflandu-se in diferite stadii de dezvoltare. Unele dintre
aceste noi tehnologii au fost introduse de curand in sector. Aceasta este adevarat, de exemplu,
pentru centralele electrice cu turbine de gaz cu ciclu combinat- CCGT, care ating randamente de
pana la 60%.

Alt aspect care trebuie luat in considerare este de a face diferenta intre pacura grea (HFO) si
pacura usoara (LFO), deoarece arderea acestor combustibili conduce la diferente mari intre
niveurile de emisii care se pot obtine (praf, metale grele, SO
2
si NO
x
), ca si masurile tehnice
aferente obtinerii acestor niveluri de emisii. Este de mentionat ca nu s-au facut referiri adecvate
la conditiile si cerintele specifice arderii carbunelui cu continut ridicat de sulf.

Un numar de instalatii industriale sunt pe cale sa fie puse in functiune. Se asteapta ca, in decurs
de cativa ani, sa fie disponibile, de la mai multe mari instalatii de incinerare, rezultate ale
experientelor pe termen lung. Aceste experiente ar putea fi incorporate in reviziile documentelor
de referinta, putandu-se adauga, de asemenea, orice alta tehnica emergenta semnificativa.

Comunitatea europeana lanseaza si sustine, prin programele sale de cercetare si dezvoltare
(RTD), o serie de proiecte legate de tehnologiile curate, de tehnologiile avansate de tratare a
apelor uzate si de reciclare si de strategiile de management. Potential, aceste proiecte ar putea sa
aduca o contributie valoroasa la viitoarele revizii ale documentului de referinta. Prin urmare,
cititorii sunt invitati sa informeze Biroul European Integrat de Prevenire si Control ale Poluarii
(EIPPCB) despre orice rezultate ale cercetarii care sunt relevante pentru scopul acestui
document (vezi si prefata la acest document).


References
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 557
BIBLIOGRAFIE

1 Corinair (1996). "Ghidul inventarului emisiilor atmosferice CORINAIR", EMEP Expert
panels/ UNECE/.

2 ESAA (1999). "Manualul Tehnic de Estimare a Emisiilor pentru Generarea de Energie
cu Combustibili Fosili", Electricity Supply Association of Australia Ltd.

4 OSPAR (1997). "Instalatii mari de ardere (>50 MWh). Emisiile si reducerea emisiilor
de metale grele si compusi organici persistenti", Oslo and Paris Convention.

5 HMIP (1995). "Proceste de ardere: Cazane mari si focare de 50 MW(th) si mai mult",
Chief Inspector's Guidance Note. Processes subject to integrated pollution control.

10 Berdowski, J. J. M.; Bass, J.; Bloos, J. J.; Vissschedijk, A. J. H. and Zandveld, P. Y. J.
(1997). "Inventarul European de Emisie a Metalelor Grele si a Poluantilor Organici Persistenti
pentru 1990".

11 EEA (1999). "Gazele cu efect de sera si schimbare climatica ".

12 IEA (2001). "Emisiile gazelor cu efect de sera din instalatiile energetice ", Greenhouse
Gas R & D Programme.

13 Verbund (1998). "Raport de mediu 98, Kapitel 6 Efectul de sera", stereichische
Elektrizittswirtschafts-Aktiengesellschaft (Verbundgesellschaft).

14 EEA (1999). "Inventarul Anual European pentru gazele cu efect de sera 1990 - 1996",
M. Richter.

21 US EPA (1997). "EPA Office of Compliance Sector Notebook Project. Profile of the
Fossil Fuel Electric Power Generation Industry".

25 ABB (2000). "SCONOx Tehnologie ultra curata pentru CO si NOx", ABB Alstom
Power.

26 ABB (2000). Ciclu combinat Offshore, Profitabil cu unitati compacte de recuperare a
caldurii cedate".

27 Theodore, L. and Buonicore, A. (1992). "Echipament de Control al Poluarii Aerului ".

28 Soud, H. N. (1993). "Manual particular de control pentru instalatiile alimentate cu
carbune ".

29 Soud, H. N. (1995). "Dezvoltari in control particular pentru arderea de carbune ", IEA
Coal Research.

30 VDI (1998). "Precipitatori electrostatici. Epurarea gazului de proces de uzat ".

32 Rentz, O.; Nunge, S.; Laforsch, M. and T., H. (1999). "Document tehnic pentru
actualizarea si evaluarea protocolului UN/ECE raportat la reducerea transportului transfrontier
de oxid de azot din sursele stationare ".

33 Ciemat (2000). "Epurarea fluxului de gaz ", Clean Coal Technologies Handbook.
PROGRAMA I+D OCICARBON.

34 Verbund (1996). "Raport de mediu 96, Capitolul 7 Reducerea NOx", sterreichische
Elektrizittswirtschafts-Aktiengesellschaft (Verbundgesellschaft).
Capitolul 8
558 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

35 ERM (1996). "Revizuirea Valorilor Limita de Emisie CE pentru instalatiile mari de
ardere noi (> 50 MWh). Final Report", Environmental Resources Management.

36 Lurgi (1999). "Proces de epurar si gaze uzate ".

37 Robson, T. G. (1998). "O revizuire a utilitatilor industriale ale sistemelor de
monitorizare continua ", UK Environment Agency.

38 Soud, H. N. (2000). "Dezvoltari in FGD".

39 ABB (2000). "Falkt-Hydro Process. Desulfurarea fluxului de gaz la desulfurarea cu apa
de mare ".

40 Soria, A.; Schrattenholzer, L. and Akutsu, N. (1998). "Strategia tehnologiei energetice
1995 - 2030: Oportunitati aparute ca urmare a modificarii climatice ".

41 IEA (1992). "Retinerea dioxidului de carbon din statiile energetice ".

43 Wtenstrom (2001). "Simmering Power Station, Lumina si Caldura pentru Viena".

44 Austrian Ministry of Environment (2000). "Examples of techniques to be considered in
the determination of BAT".

45 Eurovent (1998). "Proposal for a BREF document of cooling systems", 61350027.

46 Caudron, L. (1991). "Les rfrigrants atmosphriques industrial", ditions Eyrolles.

48 VDI (1998). "VDI 3986, Determinarea randamentului centralelor conventionale (draft).
Determination of efficiencies of conventional power stations (draft version)".

49 Electrabel (1996). "Energie termica si electrica combinata. O cale catre utilizarea
rationala a energiei ".

50 Korobitsyn, M. A. (1998). "Tehnologii noi si avansate de conversie energetica. Analiza
cogenerarii si a ciclurilor integrate ".

51 DIN (1996). "DIN 1942, VDI code of practice".

52 BSI (1974). "BSI 2885, Code for acceptance tests on stationary steam generators of the
power station type".

53 El-Wakil, M. M. (1984). "Tehnologia instalatiilor energetice".

54 Corts, V. J. and Plumed, A. (2000). "Principiile si conceptele gazificarii de ardere si
ciclurilor termodinamicii ".

55 engel, Y. A. and Boles, M. A. (1994). "Termodinamica, o abordare de specialitate".

56 Rogers, G. F. C. and Mayhew, Y. R. (1967). "Termodinamica, Lucru si transfer de
caldura ".

57 Austrian Ministry of Environment (2000). "Centrala Leopoldau".

58 Eurelectric (2001). "EURELECTRIC proposal for a Best Available Techniques
Reference Document for Large Combustion Plants".

References
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 559
59 Finnish LCP WG (2000). "Finnish expert report on Best Available Techniques in Large
Combustion Plants".

60 Alakangas, E. (1998). "Bioenergy in Finland, Review 1998", VTT Energy.

61 MPS (1998). Advanced technology for Nordjyllandsvaerket Unit 3".

62 Kallmeyer, D.; Pflugbeil, M. and Wick, W. (1998). Centrale pe lignit si tehnica
optimizata a instalatiilor ", Energiewirtschaftliche Tagesfragen, pp. 507 - 512.

63 Wrtsil (2000). "Engine Driven Plant EU BREF Document", Wrtsil Finland Oy.

64 UBA (2000). "Stadiul Tehnicii instalatiilor mari de ardere in Austria din perspectiva
Directivei IPPC ", Austrian Environment Agency Vienna.

65 Golland, E. S.; Macphail, J. and Mainini, G. (1998). "Longannet Demonstrates Gas
Reburn Performance Modern Power Systems".

66 Hesselmann, G.; Naja, T.; King, J. L.; Pasini, S. and Mainini, G. (2000). Demonstrarea
re-arderii carbune peste carbune la centrala Vado Ligure Power Station.", Power-Gen
International 2000, Orlando, Florida, US.

67 EPPSA (2001). Masuri primare pentru reducerea emisiilor oxizilor de azot din
sistemele de ardere a carbunelui bituminos la cazanele cu baza uscata - sisteme de ardere opuse
cu arzatoare cu NOx redus (DS burners)".

74 Alstom (2001). "Filtre electrostatice pentru utilizarile energetice ".

75 Hein, K. R. G.; Seifert, H.; Scheurer, W. and Richers, U. (2000). "Cercetari ale stadiului
co-incinerarii namolului de epurare, deseurilor menajere si a biomasei in centralele pe carbuni ".

77 IEPE/IPTS (2000). "Poles Baseline Projection (Prospective Outlook of Energy
Systems)", IEPE/IPTS, Institute of Prospective Technological Studies.

78 Finkeldei, L. (2000). Personal communication".

79 Bell, O. and Chiu, H.-H. (2000). "Combustion".

80 Siemens (2000). "Benson cazans for maximum cost-effectiveness in power plants",
Power Generation Group (KWU).

81 COGEN Europe (1999). "A Guide to Cogeneration".

82 Ciemat (2000). "Repowering", Clean coal technologies handbook, PROGRAMA I+D
OCICARBON.

83 Foster Wheeler (1995). "Documente de referinta".

84 Siemens (1999). "Using refinery residues and coal in IGCC plants provides clean and
efficient power", Power Generation Group (KWU).

85 Itkonen, A. and Jantunen, M. J. (1989). "Proprietatile cenusii zburatoare si a
mutagenitatii cenusii zburatoare ", Encyclopedia of Environmental Control Technology.

87 Molero de Blas, L. J. (1995). "Pollutant formation and interaction in the combustion of
heavy liquid fuels".

Capitolul 8
560 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
88 Euromot (2001). "EU BAT Document on reciprocating engine driven power plant-
technologies offering high environmental standard", The European Association of Internal
Combustion Engine Manufactures.

90 ECOBA v. Berg (1999). CCp Utilisation in Europe-Outstanding Option and
Continuous Challenge".

91 Kokk, A.; Kinni, J. and Niemel, J. (2000). World's largest biofuel fired CFB bolier for
Alholmens Kraft".

92 VEAG (2000). "Die neuen Kraftwerke der VEAG - Kraft fr die Zukunft" Die neuen
Kraftwerke der VEAG, .

93 Powergen (2001). "Ratcliffe-on-Soar Power Station. An overview of Flue gas
desulphurisation".

94 Umwelt + Technik (2000). "Entschwefelung, Dokumentation Braun und
Steinkohlenentschwefelung in NRW".

96 Helsinki Energy (2001). Vuosaari Power Plant A and B. Environmentally benign
energy generation".

97 Euromot (2000). "The Euromot Briefing 2000".

98 DFIU (2001). "Exemplary investigation into the state of practical realisation of
integrated environmental protection incinerarea deseurilorth regard to large combustion plants
in Germany", Karlsruhe French-German Institute for Environmental Research,.

99 Oulun Energia (1997). Energy from Oulun".

100 Kouvo, P. and Salmenoja, K. I. (1997). "Desulphurisation in peat-fired circulating and
bubbling fluidised bed cazans".

101 Vaget, H. (2001). Neues Verbrennungssystem zur Energieerzeugung aus
Holzwerkstoffen und Gebrauchthlzern", Holz-Zentralblatt, Stuttgart.

102 Fischer, M. (2000). "incinerarea deseurilorrtschaftliche Kraftwrmekopplung mit
nachwachsenden Brennstoffen am Beispiel KWK Gtersloh - Auslegung - Realisierung - erste
Betriebserfahrungen".

103 Kvaerner Pulping Oy (2001). "Co-combustion of biomass and coal in fluidised bed
systems".

104 Siemens (2001). "The proven Model V84.2 and V94.2 gas turbines", Power Generation
Group (KWU).

105 Steen, M. (2001). "Greenhouse gas emissions from fossil fuel-fired power generation
systems".

106 Sloss, L. L. (1997). "Continuous emissions monitoring for coal-fired power stations".

107 Davidson, R. M. (2000). "How coal properties influence emissions".

108 Scott, D. H. (1997). "Improving existing power stations to comply incinerarea
deseurilorth emerging emissions standards".

References
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 561
110 Kakaras, E. and Grammelis, P. (2000). "Study on the size and type of existing
electricity-generating capacity using solid fuels incinerarea deseurilorthin an enlarged EU".

111 Eurogas (1998). "European gas network".

112 Ekmann, J. M.; Pamezan, M. and Harding, N. S. (1996). "Cofiring of coal and waste".

113 Verbundkraft (2002). Drnrohr Power Plant. A milestone in environmental
protection".

114 Alstom (2001). "Ultra low-NOx tangential firing systems (ULNTF) for bituminous
coal", Power Cazan via EPPSA European Power Plant Suppliers Association.

115 Epple, B.; Brggemann, H. and Kather, A. (1995). Low NOx tangential firing systems
for bituminous coal", EVT-Register Nr. 54, 1995.

116 Kather, A. (1996). Bituminous coal firing systems incinerarea deseurilorth high
steam parameters", EVT-Register Nr. 55 , 1996.

117 Marx, F.-J.; Koch, G.; Schmigt, W. and Brggelmann, H. (1997). Low NOx
bituminous coal tangential firing systems of the power station unit Bexbach I", EVT-Register
Nr. 56, 1997.

118 Alstom (2001). "Example: Measures fro CFBC-power plants to enhance sulphur
capture, limestone consumption and carbon burn-out especially for low quality fuels such as
high sulphur lignite or anthracite", Power cazan via EPPSA, European Power Plant Suppliers
Association.

119 Guinee, M. J. Measurement of emissions from offshore combustion - user's
requirements", Publication Pending.

120 Bakken, L. E. and Skogly, L. "Parametric modelling of exhaust gas emission from
natural gas fired gas turbines" ASME paper 95-GT-399, .

121 Fripp, R. Intelligent optimisation and energy efficiency of pipeline gas compressors on
the national transportation system", Publication Pending.

122 Carstensen, C. and Skorping, R. (2000). "Experience incinerarea deseurilorth DLE
turbines at offshore installations".

123 DTI (2001). "Guidance notes on the offshore combustion installations (prevention and
control of pollution) regulations 2001", Departemnt of Trade and Indusrty.

124 OGP (2000). "Large Combustion plants operated offshore", International Association of
Oil & Gas Producers.

125 Evans, A. R. and McConnell, J. (1994). "Inter Platform Power Distribution" 26th
Annual Offshore Technology Conference, .

126 Lurgi Lentjes Bischoff (2001). The Wet ammonia process".

127 Clarke, L. B. and Sloss, L. L. (1992). "Trace elements - emissions from coal
combustion and gasification".

129 Maier, H.; Dahl, P.; Gutberlet, H. and Dieckmann, A. (1992). Schwermetalle in
kohlebefeuerten Kraftwerken", VGB Kraftwerkstechnik,.

Capitolul 8
562 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
130 Rentz, O.; Veaux, C. and Karl, U. (1996). "Ermittlung der Schwermetallemissionen aus
stationren Anlagen in Baden-Wrttemberg und im Elsa, hier: Feuerungsanlagen, Projekt
Europisches Forschungszentrum fr Manahmen zur Luftreinhaltung (PEF), PEF 4 94 001".

131 Rentz, O. and Martel, C. (1998). "Analyse der Schwermetallstrme in
Steinkohlefeuerungen unter besonderer Bercksichtigung des Betriebszustandes der Anlage,
Forschungsbericht".

133 Strmberg, L. (2001). Discussion on the potential and cost of different CO2 emission
options in Europe", VGB PowerTech.

134 Hourfar, D. (2001). Efficiency and capacity potentials in existing power plants", VGB
PowerTech.

135 Alstom Power (2002). "NID state-of-the-art dry FGD technology".

136 Fortum (2002). RI-Jet low NOx burners".

137 Elsen; Blumenthal; Gtte; Kamm and Kossak (2001). Planung und Bau der Pilot-
trocknungsanlage Niederauem", VGB PowerTech.

138 Sandscheper, A. (2001). Experience gained during the manufacture and installation of
a corrosion-protected heat pipe heat displacement system around the FGD unit in the Maritsa
East power station", VGB PowerTech.

139 MATE (2001). "Hot-type, or ignifluid, fluidised-bed technology", Ministere de
l'Amenagement du Territoire et de l'Environnement de France.

140 NWS (2000). "Altbach/Deizisau Kraftwerksstandort mit Zukunft", Neckarwerke
Stuttgart AG.

141 Benesch (2001). Planning new coal-fired power plants", VGB PowerTech.

142 Schmidt, W. and Dietl, R. (1999). Technischer Groversuch zur Mitverbrennung von
Biomasse in einem Braunkohlekraftwerk", VGB Kraftwerkstechnik.

143 Kindler, W.; Ehrenstraer, H. and Schmidt, W. (2000). "Altholzmitverbrennung in
einem Braunkohlekraftwerk, Tagungsband zum" VGB-Kongress Kraftwerke 2000",, .

144 CBT (1998). CHP and Power Plants. Straw for energy production".

145 Sander, B. (2000). "Emissions, corrosion and alkali chemistry in straw-fired combined
heat and power plants" 1st world conference on biomass for energy and industry, .

146 UFIP (2001). "Meilleures Techniques Disponibles. Combustibles Liquides et
Installations de Combustion de Petites et Moyennes Puissances", Union Francaise des Industries
Petrolieres.

147 Wrtsil NSD (2001). Engine driven power plants".

148 Euromot (2002). Background paper on measured emission levels of liquid fuel -fired
engines".

149 Wrtsil NSD (2001). Natural gas-fired engine power plant mobile".

150 Marathon OIL (2000). , personal communication.

References
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 563
153 Nieminen; Palonen and Kivel (1999). Circulating fluidised bed gasifier for biomass",
VGB PoerTech.

154 Maier; Waldhauser; Triebel and Buck (1999). Ausincinerarea deseurilorrkungen der
versuchsweisen Mitverbrennung von thermisch getrocknetem Klrschlamm in einem
Steinkohlekraftwerk", VGB Kraftwerkstechnik.

155 Buck and Triebel (2000). Betriebserfahrung bei der Mitverbennung von
Klrschlmmen im Steinkohlekraftwerk Heilbronn", VGB Kraftwerkstechnik.

157 Rentz, O. and Sasse, K. (2000). "Analyse der knftigen Entsorgung kommunaler
Klrschlmme in Baden-Wrttemberg durch Mitverbennung, Projekt Wasser-Abfall-Boden
(PWAB) Baden-Wrttemberg,", Ulsruhe GmbH.

158 Wirling, J.; Schiffer, H.-P. and Merzbach, F. (2000). Adsorptive Abgasreinigung bei
der Mitverbrennung von Klrschlamm in einem braunkohlebefeuerten Industriekraftwerk,",
VGB Kraftwerkstechnik.

159 Thom-Kozminsky, K.-J. (1998). "Klrschlammentsorgung, (Enzyklopdie der
Kreislaufwirtschaft)".

160 Rentz, O.; Sasse, H.; Karl, U.; Schleef, H.-J. and Dorn, R. (1996). "Emission control at
stationary sources in the federal republic of Germany, Volume II, Heavy metal emission
control".

161 Joisten, M.; Klatt, A.; Rmisch, H. and Sigling, R. "Gas Turbine SCR using SINOx
SCR Catalysts Meeting Power Generation and Environmental Needs".

162 Notter, W.; Gottschalk, J. and Klitzke, O. (2002). Rauchgasreinigung bei
Biomassekraftwerken", Umwelt Magazin.

163 Mller-Kirchenbauer, J. (2001). Status and Development of the Power Plant Industry
in China and India", VGB PowerTech.

164 Lenk, U. and Voigtlnder, P. (2001). Use of Different Fuels in Gas Turbines", VGB
PowerTech.

165 NWS (2001). "Kraftwerk Altbach, Das Heizkraftwerk", Neckarwerke Stuttgart AG,.

166 Mller-Kirchenbauer, J. (1999). "Technologietransfer und Importbedarf fr die
Errichtung fortschrittlicher fossil befeuerter Kraftwerke in China und Indien und Resultierende
Rckincinerarea deseurilorrkungen auf die Ursprungslnder".

167 Rigby, A.; Klatt, A.; Libuda, T. and Zrbig, J. (2001). "SCR: The most effective
technology for NOx reduction in large combustion plants" NOXCONF: International
Conference on Industrial Atmospheric Pollution, .

168 US EPA (1997). "Mercury study, report to congress, Volume VIII An Evaluation of
Mercury Control Technologies and Costs;", EPR -452/R-97-010.

169 Schaltegger, S. and Wagner, M. (2002). "Umweltmanagement in deutschen
Unternehmen - der aktuelle Stand der Praxis".

170 UNI/ASU (1997). "Umweltmanagementbefragung - ko-Audit in der mittelstndischen
Praxis - Evaluierung und Anstze fr eine Effizienzsteigerung von
Umweltmanagementsystemen in der Praxis", Unternehmerinstitut / Arbeitsgemeinschaft
Selbstndiger Unternehmer.
Capitolul 8
564 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

171 UN ECE (2002). "Control of Mercury Emissions From Coal-fired Electric Utility
Cazans. Note prepared by the secretariat based on information provided by the US delegation",
United Nations Economic Commission for Europe.

172 Garcia-Mallol, J. A.; Kukoski, A. E. and Winkin, J. P. (1999). .

173 Garcia-Mallol, J. A.; McCarthy, K.; Fernandez, J.; Otero Ventin, P., et al. (2000). .

174 Garcia-Mallol, J. A.; Simmerman, R. N. and Eberle, J. S. (2002). .

175 Petek, J. (2002). "Optimisation Software".

176 Caadas, L. and et al (2001). "Heat-rate and NOx optimisation in coal cazans using an
advanced in-furnace monitoring system" Combined Power plant Air Pollutant Control
Symposium (the Megasymposium), .

177 Rodrguez, F. and et al (2002). "OPTICOM: Advanced Automatic Monitoring System
of Local Combustion Conditions for Improving Cazan Performance in PC Power plants" UK
Meeting on Coal Research and its Applications, .

178 ECSC (2001). "Application of Advanced Modelling Techniques for Coal Utilisation
Processes. Furnace Monitoring System to Improve Combustion and Cazan Efficiency
(OPTICOM) at Unit 3 of Compostilla Power Station,", ECSC, Contract 7220-ED/096 Final
Report,.

179 Lehmann, B.; Nothdurft, R.; Sailer, W.; Strau, J. H. and K., G. l. (2000). Ausfhrung,
Werkstoffkonzepte und Qualittsicherung der Rauchgasentschwefelungsanlage des
Heizkraftwerks 2 im Kraftwerk Altbach Deizisau der Neckarwerke Stuttgart AG", VGB
Kraftwerkstechnik.

180 Baukal, C. E. and Schwarz, R. E. (2001). "The John Zink Combustion Handbook".

181 Ceramics GmbH (2002). "SCR Experiences on Marine Diesel Engines - A clean fast
ferry" Ship Propulsion Conference, .

182 OSEC (1999). "Cost Analysis of NOx Control Alternatives for Stationary Gas Turbines
Contract No. DE-FC02-97CHIO877", Onsite Sycom Energy Corporation.

183 Calepa (1999). "Guidance for Power Plant Siting and Best Available Control
Technology", USA State of California.

184 Krishnan, R. (2002). Low NOx emissions achieved in Southern California", Diesel &
Gas Turbine Worldincinerarea deseurilorde.

185 Smith, D. J. (1995). Combined cycle gas turbines: The technology of choice for new
power plants", Power Engineering International.

186 Eurostat (2001). "Combined heat and power production (CHP) in the EU-Summary of
statistics 1994 - 1998".

187 Eurostat (2002). Combined heat and power production (CHP) in the EU-Summary of
statistics 1994 - 1998", Cogeneration and On-Site Power Production,.

189 Caldwell, D. (2001). "ISCA SOx NOx Hg control technology", personal
communication.

References
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 565
190 Davis, L. B. and Black, S. H. (2000). "Dry low NOx combustion systems for GE heavy-
duty gas turbines", GER-3568G.

191 GE (2002). "GE gas turbine. Particulate emissions", GE Power Systems.

192 TWG (2003). "Comments from TWG to the second draft of LCP BREF".

193 EC (2001). "European pollution emission register", European Environment Agency.

194 EC (2002). "Regulation (EC) No 761/2001 of the European parliament and of the
council alloincinerarea deseurilorng voluntary participation by organisations in a Community
eco-management and audit scheme (EMAS), OJ L 114, 24/4/2001,
http://europa.eu.int/comm/environment/emas/index_en.htm) and (EN ISO 14001:1996,
http://www.iso.ch/iso/en/iso9000-14000/iso14000/iso14000index.html; http://www.tc207.org)".

195 Poland (2001). "Information provided by Poland and the Polish power generating
industry".

196 ASME "A combustion test facility for testing low NOx combustion systems", ASME
Paper, GT2002-30446.

197 ASME "Reduction of NOx and CO to below 2 ppm in a diffusion flame -", ASME,
Paper GT2003-38208.

198 ASME "The chronological development of the Cheng cycle steam injected Gas turbine
during the past 25 years -", ASME Paper, GT-2002-30119.

199 Cheng (1997). The New LM2500 Cheng cycle for power generation and co-
generation - www.chengpower.com", Energy Conversion Management, 38, pp. no 15-17.

200 Southern Research Institute (2000). "ANR Pipeline Company Parametric Emission
Monitoring Systems (PEMS)", Environmental Technology Verification Report, Greenhouse
Gas Technology Verification Center, SRI/USEPA-GHG-VR-05, June 2000.

201 Macak III, J. (1996). "The pros and cons of predictive, parametric, and alternative
emissions monitoring systems for regulatory compliance," Air & waste management association
conference, , 96-WP92.02,.

202 Lefebvre, A. H. (1998). "Gas turbine combustion", Edwards Brothers, Ann Arbor, MI,
ISBN 1-56032-673-5.

203 EPA, U. (2002). "http://www.access.gpo.gov/nara/cfr/waisidx_00/40cfr75_00.html",
U.S. Environmental Protection Agency (EPA).

204 The Cadmus Group, I. (2000). "Second draft Task 4 PEMS Inventory", The Cadmus
Group, INC, Technical Memorandum, May 2000.

205 Tronci, S.; Baratti, R. and Servida, A. (2002). Monitoring pollutant emissions in a 4,8
MW power plant through neural network", Neurocomputing, 43, pp. 3-15.

206 Pavilion (2003). "http://www.pavtech.com", Pavilion Technologies.

207 Underbakke, H. and Jakobsen, J. "Energy optimisation and reduction of CO2 emissions
on the North Sea Sleipner gas production platform", Statoil, ASME 2000-GT-348.

Glossary
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 567
GLOSAR

TERMENI GENERALI SI SUBSTANTE

TERMENI INTELES
acid proton donor. O substanta care, mai mult sau mai putin instantaneu, cedeaza
ioni de hidrogen intr-o solutie de apa.
Procesul de activare a
namolului
Un proces de tratare a namolurilor prin care bacteriile care se hranesc cu
deseuri organice sunt circulate in mod continuu si puse in contact cu deseul
organic in prezenta oxigenului pentru a creste rata de descompunere a
acestuia.
aerare Actiunea de a amesteca un lichid cu aer (oxigen).
alcali proton acceptor. O substanta care, mai mult sau mai putin instantaneu,
primeste ioni de hidrogen intr-o solutie de apa.
anaerobic Un proces biologic care apare in absenta oxigenului.
biodegradabil care poate fi descompus fizic si/sau chimic de catre micro-organisme. De
exemplu, multe dintre chimicale, resturile alimentare, bumbacul, lana si
hartia sunt biodegradabile.
Ciclu Brayton vezi Anexa 10.1.3.
Ciclu Carnot Vezi Anexa 10.1.1.5.
Ciclu Cheng Vezi Sectiunea 7.1.6.
Statie Claus Unitate de recuperare a sulfului. Pentru mai multe informatii se merge la
capitolul Rafinaria BREF.
efecte cross-media calcularea impactelor de mediu ale emisiilor in apa/aer/sol, a utilizarii
energiei, consumului de materii prime, zgomotului si exploatarii apei (i.e. tot
ceea ce este cerut de Directiva IPPC).
emisii difuze emisii provenite din contactul direct al substantelor volatile sau pulberi cu
pulberi usoare cu mediul (atmosfera, in conditii normale de operare).
Acestea pot rezulta din:
Design-ul inerent al echipamentului (ex. filtre, uscatoare etc)
Conditii de operare (ex. In timpul transferului de material intre
containere)
Tipuri de operatii (ex. Activitati de intretinere)
sau dintr-o eliberare graduala din alt mediu (ex. din apa de racire sau
ape uzate
Emisiile fugitive sunt un subset de emisii difuze.
surse difuze surse de emisii difuze sau directe similare care sunt multiple si distribuite in
interiorul unei zone definite.
dolomit tip de calcar; fractiune a carbonatului in care predomina mineralul de
dolomit, calciu magneziu carbonat (CaMg(CO
3
)).
efluent Fluid fizic (aer sau apa in combinatie cu substante contaminante) formand o
emisie
Tehnici de siguranta in
caz de urgenta
Numele unui capitol standard in BREF-uri
emisie eliberare directa sau indirecta de substante, vibratii, caldura sau zgomot de la
surse individuale sau difuze din instalatie in aer, apa sau pe sol
Nivele de emisie si
consum asociate cu
utilizarea BAT (cele mai
bune tehnici disponibile)
vezi introducerea generica la sectiunea BAT
Valori limita de emisie masa, exprimata in termenii unui anumit parametru specific, concentratie
si/sau nivel al unei emisii, care nu pot fi depasite in timpul unei sau mai
multor perioade de timp.
technica capatul
conductei end-of-pipe
o tehnica care reduce emisiile sau consumurile finale prin unele procese
aditionale dar care nu schimba functia fundamentala a procesului central.
Sinonime: technica secundara, tehnica reducerii. Antonime: technica
procesului-integrat, tehnica primara (o tehnica care, intr-un fel, schimba
modul in care procesul central functioneaza astfel reducand emisiile sau
consumurile primare ).
Glossary
568 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
TERMENI INTELES
instalatie existenta o instalatie in functiune sau, in conformitate cu legislatia existenta inainte de
data la care Directiva intra in vigoare, o instalatie autorizata sau din punct de
vedere al unei autoritati competente subiectul unei cereri integrale pentru
autorizare, dovedind ca instalatia este pusa in functiune nu mai tarziu de un
an de la data la care Directiva IPPC intra in vigoare.
Emisie fugitive emisie cauzata de echipament nereglat/nestrans/neetanseizat / scurgere:
emisie in mediu rezultand de la o pierdere graduala a etanseitati unei piese
de echipament proiectata sa contina un fluid in interior (gazos sau lichid), in
principal cauzata de o diferenta de presiune si determinand o scurgere.
Exemple de scurgeri accidentale : scurgere de la o pompa, echipament
etanseizat sau strans, etc
imisie Aparitia si nivelul unei substante poluante, mirosul sau zgomotul in mediul
inconjurator.
instalatie O unitate tehnica stationara unde sunt desfasurate una sau mai multe
activitati listate in Anexa I a Directivei IPPC, si orice alte activitati asociate
direct care au legatura din punct de vedere tehnic cu activitatile desfasurate
in acea locatie si care ar putea produce emisii sau poluare.
CFB Particularitatea procesului de reducere a SO
x
si NO
X
.
monitorizare procesul destinat sa evalueze sau sa determine valoarea actuala si variatiile
unei emisii sau alt parametru, bazat pe procedurile de supraveghere,
inspectie, prelevare si masurare sistematice, periodice sau punctuale sau alte
metode de evaluare destinate sa furnizeze informatii despre cantitatile emise
si/sau directiile poluantilor emisi.
efecte multi-media vezi efectele cross-media (colaterale).
napftene hidrocarburi continand una sau mai multe catene saturate de 5 sau 6 atomi de
carbon in moleculele lor, la care sunt atasate legaturi tip-parafinic (adjectiv:
napthenic).
operator Orice persoana fizica sau juridica care opereaza sau controleaza instalatia
sau, unde este prevazut in legislatia nationala, acela care a fost delegat sa
detina puterea economica decisiva asupra functionarii tehnice a instalatiei.
Ciclul Otto Motor in patru timpi
poluant o substanta sau grup de substante care poate dauna sau afecta mediul
inconjurator.
masura/tehnica primara o tehnica care intr-un anumit fel schimba modul in care procesul central
functioneaza astfel reducand emisiile sau consumurile primare (vezi tehnici
finale end-of-pipe technique)
ciclul Rankine vezi Anexa 10.1.2.
masura/tehnica
secundara
vezi end-of-pipe technique
emisie specifica emisia raportata la o baza de referinta, cum ar fi capacitatea de productie,
sau productia actuala (ex. masa per tona sau per unitate produsa).
rotatie capacitate energetica in exces.
program Thermie program energetic al EC.


Glossary
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 569

LISTA DE ABREVIERI

Abrevieri Inteles
AF Ardere cu arc
AFBC ardere atmosferica in pat fluidizat
AFBG Gazificator atmosferic cu pat circulant fluidizat
AGR Recombustia rapida a gazului
AOX compusi halogenati organici adsorbibili. Concentratia totala in
miligrame per litru, exprimata ca clor, a tuturor compusilor halogenati
(cu exceptia fluorului) prezenti intr-o mostra de apa care sunt capabili
de a fi adsorbit de carbonul activate.
API American Petroleum Institute
ASTM clasificare utilizata in US pentru carbune
BAT Cele mai bune tehnici disponibile
BBF Ardere cu arzatoare de prag
BFB pat fluidizat turbulent
BFBC Arderea in pat fluidizat turbulent
BFG Gaz insuflat de focar
BOD Nevoie de oxigen biochimic: cantitatea de oxigen dizolvata ceruta de
micro-organisme pentru a decompune materia organica. Unitatea de
masura este mg O
2
/l. In Europa, BOD este in mod normal masurat
dupa 3 (BOD
3
), 5 (BOD
5
) sau 7 (BOD
7
) zile.
BOOS arzator interrupt
BREF Document de Referinta BAT
BTEX benzen, toluen, etilbenzen, xilen
CC ciclu combinat
CCGT Turbine pe gaz cu ciclu combinat
CCP produse de combustie pe baza de carbune
CEC California Energy Commission
CEM monitorizarea emisiei continue
CEMS sistem de monitorizare a emisiei continue
CETF combustia si facilitatea testului de mediu
CFB pat fluidizat circulant
CFBC Ardere in pat circulant fluidizat
CHAT Turbina cu aer umed in trepte
CHP Energie combinata electrica si termica (co-generare)
CIS Tari din uniunea ex-sovietica
COD Nevoie de oxigen chimic: cantitatea de potasiu dicromat, exprimata
ca oxigen, necesara pentru oxidarea chimica la aprox. 150 C a
substantelor continute in apa uzata.
daf Baza libera de uscare si cenusa
DBB cazan cu ardere uscata
DENOX Denitrurarea
DESONOX o tehnica de reducere a SO
X
si NO
X
particulara
DESOX o tehnica de desulfurare
DF Combustibil dual/ doi combustibili
DH termoficare
DLE Camera de ardere cu preamestec uscat si emisii reduse
DLN arzator cu NOx redus
DLN Camera de ardere cu pre-amestec de NOx redus uscat pentru turbine
cu gaz
DM/dm Materie uscata
DS/ds continut de solide uscate. Masa unui material ramasa dupa uscare prin
metoda standard a testului.
DS burner arzator cu ajutaj
DSI injectarea directa a absorbantului
Direct injection injectarea directa a apei
EDTA acid etilenediamine tetraacetic
EIPPCB European IPPC Bureau
EGR Recircularea gazului rezidual
Glossary
570 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
ELV valoare limita de emisie
EMAS European Community Eco-Management and Audit Scheme
EMS sistem de management de mediu
EO energie produsa
EOR Recuperarea sporita a pacurii
EOP la final, terminatie end-of-pipe
EOX halogeni organici extractibili
EPER registrul emisiilor de polutanti European
ESP filtru electrostatic
EUF factor de utilizare a energiei
EUR EURO unit valutara comuna in multe dintre cele 15 tari ale UE
EU-15 15 State Membre ale Uniunii Euopene
FBC ardere in pat fluidizat
FBCB Cazan cu ardere in pat fluidizat
FF Filtru textil
FEGT Temperature gazului la iesirea din focar
FGC Epurarea gazului de evacuat
FGD Desulfurarea gazului evacuat
FRB clasificarea carbunelui utilizata in UK
FGR Rearderea gazului de evacuare
GDP Produs intern brut
GF ardere pe gratar
GRP Plastic cu sticla reinforsata
GT Turbine de gaz
GTCC turbina cu gaz cu ciclu combinat
GWP Incalzire globala potentiala
HAT Turbina de aer umidificat
HFO pacura grea sau pacura cu continut ridicat de sulf
Hardgrove Grindability
Index (HGI)
Numar care defineste duritatea (hardness) carbunelui.
HHV valoare calorifica ridicata
Hu valoare calorifica inferioara
HRSG generator de aburi cu cazan recuperator
HP presiune ridicata
IEA Agentia Internationala de Energie
IEF Forumul pentru schimbul de informatii (biroul pentru consultare
informala in cadrul Directivei IPPC).
IEM Piata interna de electricitate (Directiva (96/92/EC)
IGCC ciclul combinat integrat de gazificare
IPC Legea britanica pentru controlul integrat al poluarii
IPPC Controlul integrat si prevenirea poluarii
IPP Producatori independenti de energie
I-TEQ Unitatea concentratiei de dioxina bazata pe aspecte de toxicitate
JBR reactor cu jet turbulent
JRC Centru de Cercetare
LCP instalatii mari de ardere
LFO pacura usoara sau pacura cu continut redus de sulf (lighter than HFO)
LHV valoare calorica interioara
LNB arzator cu NOx redus
LOI Pierderi la aprindere
LP Presiune scazuta
LPGs Gaz petrolifer lichefiat
LVOC chimicale organice de volum mare (BREF)
LIMB arzator cu injectie de calcar (piatra de var) in mai multe etape
deasupra focului
MCR Residuuri de micro carbon
MDF Placa de fibre de densitate medie
MEA monoethanolamine
MMBtu Milion de Btu (unitate termala Britanica)
MP presiune medie
Glossary
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 571
n.a. neaplicabil sau nedisponibil (depinde de context).
n.d. lipsa datelor.
NMHC hidrocarburi non-metanice
NMVOC compusi organici volatili non-metanici
NOXSO technica combinata pentru reducerea NO
X
si SO
X
. Mai multe
informatii in Sectiunea Error! Reference source not found.
OECD Organizatia pentru Co-operare Economica si Dezvoltare
OFA aer peste ardere sau peste foc (aer se introduce pe deasupra focului)
PAH hidrocarburi poliaromatice
PC ardere cu pulverizare
PAC carbune active sub forma de pulbere
PFBC Ardere in pat fluidizat presurizat
PCB benzenuri policlorinate
PCDD Dioxine-dibenzo-policlorinate
PCDF Furani- dibenzo-policlorinati
PEMS sistem parametric de modelare a emisiilor
PFF filtre textile de epurare
PI proces-integrat
Pm masuri primare
PM (PM
10
and PM
2.5
) pulberi
POM Pulberi organice
POPs compusi organici persistenti
PPFBC Ardere in pat fluidizat presurizat
PRV valoare redusa a presiunii
PSA Adsorptie cu oscilare de presiune
QF Factori de calitate
RDF Combustibil derivat din deseuri/gunoaie
REF Combustibil recuperat
R&D Cercetare si dezvoltare
SC Racire cu pulverizare
SCONOX Process de reducere a NO
X
particular pentru turbinele pe gaz
SCR Reducere catalitica selectiva
SD Uscator prin pulverizare/cu jet de apa
SDA adsorber uscat cu pulverizare
SDS scruber cu pulverizare uscata/ sau spalare cu pulverizare uscata
SS Materie solida suspendata
SF Combustibil secundar (secondary fuel)
SG Generator cu abur (steam generator)
SME Intreprinderi mici si mijlocii
SNCR reducere necatalitica selectiva
SNRB technica reducerii SO
x
-NO
X
combinata cu procesul ROX-Box
SRU unitate de recuperare a sulfului
STIG gaz injectat cu aburi
SWTP Statie de tratare a apei de mare
TDS corpurile solide totale dizolvate
TEF factor echivalent toxic
TEQ cantitate echivalenta toxica (toxic equivalent quantity)
TOPHAT Turbine de aer umidificat unde aerul este injectat in compresor
TS Solide totale
TSA Adsorbtie termica oscilanta
TSS Solide totale suspendate
TWG Grup tehnic de lucru
UHC hidrocarburi nearse
UHV Valoare calorica superioara
ULNTF Ardere tangentiala cu NOx foarte redus
UN ECE Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa (United
Nations Economic Commission for Europe)
USEPA Agentia de Protectie a Mediului a Statelor Unite
VGB Asociatia opertorilor instalatiilor mari de ardere
VI Index de viscozitate
Glossary
572 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
VOCs compusi organici volatili
waf Fara apa
WSA SNOX Un process de reducere a SO
x
si NO
X
particular
WBB cazan cu baza umeda
WHB Cazan cu caldura cedata
WHRU Unitate de recuperare a caldurii cedate
WI Incinerator de deseuri (in mod obisnuit se refera la INCINERAREA
DESEURILOR BREF)
WS oscilarea turbionarii
WT Tratarea deseurilor (in mod obisnuit se refera la TRATAREA
DESEURILOR BREF)
WWTP Statie de tratare a apelor uzate

Glossary
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 573
LISTA TARILOR SI MONEDELOR
(Situatia la 26.6.2002)

LISTA STATELOR MEMBRE

Numele scurt Titulatura completa Abrevierea
1
Moneda
2
Codul ISO
al monedei
3
Austria Republica Austria A Euro EUR
Belgia Regatul Belgiei B Euro EUR
Cipru Republica Cipru CY Lira cipriota CYP
Czech Republic Republica Ceha CZ Coroana Ceha CZK
Estonia Republica Estonia EE Coroana Estoniana EEK
Germania
Republica Federala
Germana
D
Euro EUR
Denmarca Regatul Danemarcei
DK Coroana Daneza
(pl. coroane)
DKK
Spain Regatul Spainei E Euro EUR
Grecia Republica Elena EL Euro EUR
Franta Republica Franceza F Euro EUR
Finlanda Republica Finlanda FIN Euro EUR
Ungaria Republica Ungara HU forint (inv.) HUF
Italy Republica Italia I Euro EUR
Irlanda Irlanda IRL Euro EUR
Letonia Republica Letonia LV lat (pl. lati) LVL
Lituania Republica Lituania LT litas (pl. litai) LTL
Luxemburg
Marele Ducat al
Luxemburgului
L Euro
EUR
Malta Republica Malta MT Lira Malteza MTL
Olanda Regatul Olandei
NL Gulden Olandez;
Euro
NLG;
EUR
Polonia Republica Polona PL zlot PLN
Portugal Republica Portugheza P Euro EUR
Slovacia Republica Slovaca SK Coroana Slovaca SKK
Slovenia Republica Slovenia SI Dolar SIT
Suedia Regatul Suediei S Coroana Suedeza SEK
Marea Britanie
Regatul unit al Marii
Britanii si al Irlandei de
Nord
UK
Lira sterlina GBP
1. In BREF-uri, lista Statelor Membre in ordine alfabetica britanica, utilizand aceste abrevieri stabilite
de Reprezentatiile Permanente
2. Monedele nationale anterioare (pre-euro):
- Austria Siling Austriac (ATS)
- Belgium - Franc Belgian (BEF)
- Germany Marca Germana (DEM)
- Spain Pesatas Spaniol (ESP)
- Greecia Drahma Greceasca (GRD)
- Franta Franc Francez (FRF)
- Finlanda Marca Finlandeza (FIM)
- Italia Lira italiana (ITL)
- Irelanda Lira engleza (punt) (IEP)
- Luxembourg Franc Luxemburghez (LUF)
- Portugala Escudo Portghez (PTE)
3. ISO 4217, la recomandarea Secretariatului-General (SEC(96) 1820).
Glossary
574 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
TARI CANDIDATE PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANA

Nume Nume complet
Tara
ISO Code
1
Moneda
Moneda
ISO Code
2

Bulgaria Republica Bulgaria
BG leva
(pl. leva)
BGN
Romania Romania
RO Leu Romanesc (pl.
lei)
ROL
Turcia Republica Turca TR Lira turceasca TRL

ALTE TARI

Numele scurt Titulatura completa Abrevierea
1
Moneda

Codul ISO
al monedei
2
Australia Federatia Australiei AU Dolar Australian AUD
Canada Canada CA Dolar Canadian CAD
Islanda Republica Iceland
IS Coroana Islandeya
(pl. kronur)
ISK
Japonia Japan JP yen (inv.) JPY
New Zeelanda New Zealand
NZ Dolar Nou
Zeelandez
NZD
Norvegia Regatul Norway
NO Coroana Norvegiana
(pl. Coroanar)
NOK
Rusia Russian Federation
RU Rubla Noua; Rubla
Ruseasca
RUB;
RUR
Elvetia Confederatia Elevetiana CH Franc Elvetian CHF
Statele Unite Statele Unite ale Americii US Dolar American USD
1. ISO 3166
2. ISO 4217

Lista intreaga (a tuturor tarilor) poate fi gasita pe Internet in Ghidul Stilului Inter-institutional la
http://eur-op.eu.int/code/en/en-5000500.htm



Glossary
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 575
UNITATI DE MASURA SI SIMBOLURI COMUNE

TERMEN INTELES
atm atmosfera normala (1 atm = 101325 N/m
2
)
bar bar (1.013 bar = 1 atm)
Bq becquerel (s
-1
) activitatea unui radionuclide
C Grade Celsius
cm Centimetri
cSt centistokes = 10
-2
stokes
d zi
g gram
GJ gigajoule
GW gigawatt
GWh gigawatt ore. Notat si ca TWh, MWh, kWh
GWh
e
gigawatt ore electric. Notat si TWh
e
, MWh
e
, kWh
e

Hz Hertz
h Ora
J Joule
K kelvin (0
o
C = 273.15 K)
kcal kilocalorie (1 kcal = 4.19 kJ)
kg kilogram
kJ kilojoule (1 kJ = 0.24 jkcal)
kPa kilopascal
kt Kilotona
kWh kilowatt-ora (1 kWh = 3600 kJ = 3.6 MJ)
l Litru
m Metru
m
2
Metru patrat
m
3
metru cubic
mg miligram (1 mg = 10
-3
gram)
MJ megajoule (1 MJ = 1000 kJ = 10
6
joule)
mm milimetru (1 mm = 10
-3
m)
m/min Metri per minut
Mt Megatona (1 Mt = 10
6
tonne)
MW
e
megawatti electrici (energie)
MW
h
megawatti termici (energie)
ng nanogram (1 ng = 10
-9
gram)
Nm
3
metru cubic normal (101.325 kPa, 273 K)
Pa pascal
ppb parti per miliard
ppm parti per milion (prin greutate)
ppmvd parti per milion in volum pentru gazele uscate
R grade rankine
s secund
t tona metrica (1000 kg or 10
6
gram)
T-s temperatura-entropie
t/yr Tona (s) per an
V volt
vol-% procent din volum. (Sau % v/v)
wt-% procent din greutate. (Sau % w/w)
yr An
~ In jur; mai mult sau mai putin
T Diferenta de temperatura (crestere)
m micrometru (1 m = 10
-6
m)



Glossary
576 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
LISTA ELEMENTELOR CHIMICE

NUME SIMBOL NUME SIMBOL
antimoniu Sb praseodimi Pr
arsenic As prometiu Pm
astatin At protactiniu Pa
barium Ba radiu Ra
beriliu Be radon Rn
bor B reniu Re
brom Br rhodiu Rh
cadmiu Cd rubidiu Rb
calciu Ca rutheniu Ru
carbon C rutherfordiu Rf
clor Cl samariu Sm
crom Cr scandiu Sc
cobalt Co seleniu Se
cupru Cu silicon Si
fluor F argint Ag
heliu He sodiu Na
hidrogen H strontiu Sr
iod I sulf S
fier Fe tantal Ta
plumb Pb tehcnetiu Tc
magneziu Mg telur Te
mangan Mn terbiu Tb
neon Ne taliu Tl
nichel Ni thoriu Th
niobiu Nb tuliu Tm
nitrogen (azot) N staniu Sn
nobeliu No titan Ti
osmiu Os tungsten W
oxigen O uraniu U
paladiu Pd vanadiu V
fosfor P xenon Xe
platina Pt yterbiu Yb
plutoniu Pu ytriu Y
poloniu Po zinc Zn
potasiu K zirconiu Zr

Glossary
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 577
PREFIXELE UNITATILOR DE MASURA [SI]

Simbol Prefix Termen Numeric

E exa 10
18
1 000 000 000 000 000 000
P peta 10
15
1 000 000 000 000 000
T tera 10
12
1 000 000 000 000
G giga 10
9
1 000 000 000
M mega 10
6
1 000 000
k kilo 10
3
1000
h hecto 10
2
100
da deca 10
1
10
----- ----- 1 unit 1
d deci 10
1
0.1
c centi 10
2
0.01
m milli 10
3
0. 001
micro 10
6
0.000 001
n nano 10
9
0.000 000 001
p pico 10
12
0.000 000 000 001

Anexe
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 579
10 ANEXE

10.1 Anexa 1: Principiile ciclurilor de combustie si concepte de
eficienta

Pentru a ajuta publicul sa inteleaga ce este BREF, aceasta anexa da o scurta explicatie a
principiilor si conceptelor ciclurilor de combustie, deoarece aceasta este teoria pe care se
bazeaza proiectarea and tehnicile instalatiilor producatoare de energie si instalatiilor mari de
ardere [54, Corts and Plumed, 2000]. Pentru mai multe informatii detaliate asupra teoriei
ciclurilor termodinamice ale arderilor si generarii de energie pe baza de combustibili fosili, se
recomanda ca cititorul sa consulte urmatoarele referinte care au fost utilizate ca suport material
pentru aceasta parte a documentului [55, engel and Boles, 1994], [56, Rogers and Mayhew,
1967], [53, El-Wakil, 1984], [50, Korobitsyn, 1998], [58, Eurelectric, 2001], [80, Siemens,
2000], [49, Electrabel, 1996].


10.1.1 Anexa 2: Principiile termodinamicii

10.1.1.1 Prima lege a termodinamicii

Termodinamica este o ramura a fizicii in care sunt studiate conceptul de energie, conceptele
asociate si propritatile sale. Asa cum este in mod obisnuit cazul in fizica, termodinamica este
bazata pe inductie: legile care descriu comportamentul energie, a fost formulat pe baza
observatiilor asupra realitatii. Acestea sunt denumite legile termodinamicii.

In conformitate cu prima lege, intotdeauna energia se conserva; ea nu poate fi nici creata si nici
distrusa. Energia unui sistem suferind schimbari (proces) poate creste sau descreste prin
schimbul cu mediul inconjurator si se poate transforma de la unul la celalat in cadrul acelui
sistem. Aceasta este, deci, simplu o lege de contabilitate care declara schimbul si
convertibilitatea energiei si considera prin asta ca toata energia este luata in considerareatunci
cand apare o schimbare. Prima lege nu indica daca transformarile energiei dintr-o forma intr-alta
sunt sau nu sunt realizate perfect sau daca unele pot fi transformate complet intr-altele. Aceste
limitari sunt tratate de cea de-a doua lege.


10.1.1.2 A doua lege a termodinamicii

Asa cum s-a precizat in Sectiunea 10.1.1.1, energia este o proprietate conservata, si nu se
cunoaste nici un proces care sa aiba loc prin violarea primei legi a termodinamicii. Deci, este
normal sa concluzionam ca un proces trebuie sa respecte prima lege pentru a se produce.
Oricum, asa cum se explica mai jos, numai indeplinirea primei legi nu asigura ca un proces
termodinamic va avea loc in fapt.

Procesele se desfasoara intr-o anumita directie si nu in directia inversa/opusa. Prima lege nu
stabileste nici o restrictie asupra directiei procesului, dar indeplinirea primei legi nu asigura ca
procesul chiar va avea loc. Aceasta nepotrivire a primei legi de a stabili daca un proces poate
avea loc este remediate prin introducerea unui alt principiu general, a doua lege a
Termodinamicii.

Utilizarea celei de a doua legi a termodinamicii nu este cu toate acestea limitata la identificarea
directiei proceselor. De asemenea, a doua lege asigura ca energia nu are doar cantitate ci si
calitate. Prima lege se refera la cantitatea de energie si la transformarile energiei dintr-o forma
intr-alta fara sa se refere la calitatea sa. Conservarea calitatii energiei este o preocupare
importanta a inginerilor, sic cea de-a doua lege furnizeaza masurile necesare pentru a determina
calitatea ca si gradul de degradare a energie in timpul unui proces.

Anexe
580 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


Afirmatiile de mai sus servesc ca punct de plecare pentru urmatoarele formulari ale celei de-a
doua legi:

energia este formata din doua componente, o parte se transforma total intr-o alta forma de
energie (denumita exergie), si o alta parte care nu se transforma deloc (denumita anergie)
in orice proces termodinamic real, o parte a exergiei se transforma ireversibil in anergie.


10.1.1.3 Entalpia si entropia

Entalpia reprezinta cantitatea de energie posedata de un sistem termodinamic pentru transferul
care are loc intre acesta si mediul sau. De exemplu, intr-o reactie chimica, schimbarea entalpiei
sistemului este caldura de reactie. Intr-o faza de schimbare, cum ar fi cea din starea lichida in
cea gazoaza a apei fierte intr-un generator de aburi, entalpia sistemului este caldura de
evaporare. Intr-o simpla schimbare de temperatura, schimbarea entalpiei cu fiecare grad
reprezinta capacitatea sistemului la presiune constanta. Matematic, entalpia H este identificata
ca U + PV, unde U este energia interna, P este presiunea si V este volumul.

Rudolph Clausius este primul care a introdus termenul de entropie in 1865. El observase ca o
anumita proportie a energiei era in mod constant prinsa in cicluri reversibile, sau ideal, ciclurile
de incalzire, unde un ciclu este in general o serie de procese care incepe si se termina la acelasi
stare si astfel se poate repeta indefinit, sau atat timp cat este necesar. Proportia era caldura
transformata in temperatura absoluta. Clausius a decis ca proportia conservata trebuie sa
corespunda unei cantitati fizice, reale, pe care el a denumit-o entropie.

Pentru un sistem inchis, entropia poate fi definita ca o masura cuantificabila a cantitatii de
energie ce nu este disponibila pentru a-l face sa functioneze. Deci este un tip de cantitate
negativa, opusa energiei disponibile, sau cu alte cuvinte este o masura a dezordinii sau
intamplarii.


10.1.1.4 Conceptul de reversibilitate

Un proces reversibil este definit ca un proces care poate fi inversat fara a lasa vreo urma in
mediul inconjurator. De aceea, atat sistemul cat si mediul inconjurator se intorc la starea lor
initiala la sfarsitul procesului reversibil. Aceasta este posibil doar daca schimbul de caldura net
si schimbul de lucru net dintre sistem si mediul inconjurator sunt zero pentru procesele
combinate (original si invers). Procesele care nu sunt reversibile sunt denumite procese
ireversibile.

Trebuie subliniat ca un sistem poate fi readus la starea lui initiala urmand un proces
termodinamic, indiferent daca procesul este reversibil sau ireversibil. Dar pentru procesele
reversibile, aceasta restaurare se face fara a lasa vreo schimbare neta asupra mediului
inconjurator, in timp ce pentru procesele ireversibile, mediul inconjurator actioneaza in mod
obisnuit asupra sistemului si, de aceea, nu se vor mai intoarce la starea lor initiala.

Procesele reversibile nu apar de fapt in natura. Ele sunt numai cazuri ideale ale proceselor reale.
Procesele reversibile pot fi vazute ca limite teoretice pentru cele ireversibile corespondente.
Unele procese termodinamice sunt mai ireversibile decat altele. Nu este posibil sa ai un proces
reversibil, dar este posibil sa-l abordezi. Mai exact un proces reversibil este aproximat, mai mult
lucru livrat de un dispozitiv de producere a lucrului sau mai putin lucru solicitat de dispozitivul
ce consuma lucru.

Conceptul de proces reversibil conduce la definitia celei de-a doua legi a termodinamicii,
eficienta unei transformari termodinamice referitoare la gradul de aproximare a procesului
Anexe
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 581
reversibil corespondent. Acesta ne permite sa comparam performanta diferitelor dispozitive care
sunt proiectate sa indeplineasca aceasi sarcina pe baza eficientei lor. Cu cat sunt mai bine
proiectate cu atat ireversibilitatea este mai scazuta si eficienta este mai ridicata.

Factorii care determina un proces sa fie ireversibil sunt denumiti ireversibilitati. Ele includ
frictiunea, extinderea neretinuta, amestecul a doua gaze, transferul de caldura de-a lungul unei
diferente de temperature finite, rezistenta electrica, deformarea inelastica a solidelor, si reactiile
chimice. Prezenta oricaruia dintre aceste efecte determina un proces ireversibil. Un proces
reversibil nu implica nici unul dintre acestia.


10.1.1.5 Ciclul ideal (ciclul Carnot)

Un ciclu ideal in care caldura este acumulatat la o temperatura ridicata constanta (T
a
) si
eliminata la o temperature scazuta constanta (T
b
) este acela sugerat de Sadi Carnot. El consta in
doua procese adiabatice reversibile (fara schimb de caldura cu mediul inconjurator) (isentropic-
fara schimbarea entropiei). Cand fluidul de lucru este considerat a fi apa, sau vapori de apa, cele
doua procese isotermale (fara schimbarea temperaturii) sunt obtinute usor prin incalzire sau
racier la presiune si temperatura constante in timp ce fluidul este un vapor ud. Ciclul este
representat pe diagrama temperatura-entropie (T-s) pentru abur/vapori din Figura 10.1 si un
desen grafic al instalatiilor care-l insotesc.


Figura 10.1: Ciclul Carnot ideal


In cadrul ciclului Carnot, apa saturata in starea 1 (1) se evapora intr-un cazan de fierbere la
presiune constanta pentru a forma aburul saturat in starea 2 (2) cu surplusul de caldura (Q 12).
Aburul este apoi dilatat isentropic la starea 3 (3) in timp ce lucreaza intr-o turbina sau motor cu
piston (W
23
). Dupa dilatare, aburul este apoi condensat partial la presiune constanta in timp ce
caldura este evacuata. Condensarea se opreste la starea 4 (4) unde s
4
= s
1
. In final aburul este
comprimat isontropic in rotor sau compresorul cu piston la starea 1 (1). Ciclul Carnot este cel
mai eficient ciclu care poate fi realizat intre o sursa de energie termica la temperatura T
a
si
temperatura la reducere T
b
. Eficienta ei termica este exprimata ca:
a
b
T
T
=1
Carnot , th


Transferul de caldura isotermala reversibila este foarte dificil de atins/realizat in realitate
deoarece el ar solicita schimbatoare de caldura foarte mari si ar dura foarte mult timp. De aceea
, nu este practic sa construiesti un motor care ar opera pe un ciclu care se apropie foarte mult de
ciclul Carnot.

Cazan
condensator
Compresor
Vas de
expandare
Anexe
582 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Valoarea reala a ciclului Carnot vine din faptul ca reprezinta un standard cu care pot fi
comparate ciclul existent sau alte cicluri ideale. Eficienta termica a ciclului Carnot este o functie
a temperaturilor reduse si sursa, iar relatia eficientei termice pentru ciclul Carnot exprima un
mesaj important care este aplicabil tuturor ciclurilor.

Eficienta termica se modifica cu o crestere in temperatura medie care caldura se adauga la
sistem sau cu o descrestere in temperatura medie care caldura este respinsa de sistem.

Eficienta termica generala a instalatiilor electrice este masurata corespunzator prin raportul
dintre energia latenta din combustibil care este transformata in lucru mecanic util. Eficienta
generala poate fi exprimata ca produs a doua eficiente:

a) eficienta incinerarii, care exprima raportul dintre energia latenta din combustibil,
transferata ca si caldura fluidului de lucru
b) eficienta ciclului, care exprima raportul dintre acesta si caldura care este transformata in
lucru mecanic.


10.1.1.6 Proprietati ale vaporilor (vapori de apa)

Un pas important in proiectarea unui echipament de generare a aburilor si in aplicarea ciclului
sau operational, atat pentru energie cat si pentru caldura sau pentru amandoua, este de a stabili
care este informatia potrivita asupra proprietatilor aburului. Tabelele aburului utlizate in prezent
sunt Tabelele ASME ale Aburului din 1967 bazate pe intelegerea semnata la a Sasea
Conferinta Internationala asupra Propritatilor Aburului.

Tabelele aburului includ valorile echilibrului presiune-temperatura corespunzatoare dintre fazele
lichidului si vapori referitor la saturatie. Aburul incalzit dincolo de saturatie la temperaturi
ridicate este aburul superincalzit. Apa incalzita la temperaturi sub saturatie (apa sub-racita) se
refera la apa comprimata in tabelele aburului. Proprietatile aburului superincalzit si a apei
comprimate sunt date in tabelele aburului, care includ de asemenea proprietatile intensive ale
volumului specific, entalpiei specifice, si entropiei specifice pentru temperaturile specificate,
presiuni si stari (lichid sau gaz). Proprietatile intensive sunt acelea care sunt independente de
masa; ele sunt, de asemenea, independente fata de tipul de proces sau orice istorie trecuta.
Acestea sunt proprietatile starii si termodinamicii cerute pentru solutiile numerice in proiectarea
si rezolvarea problemelor implicate de aburul pentru transferul caldurii si producerea de
energie. Semnificatia speciala a proprietatilor importante ale entalpiei este o consecinta a
legilor termodinamicii.

Din fericire, problemele ingineresti trateaza in principal schimbarile si diferentele aparute in
entalpie si entropie si nu este necesar sa fie stabilit un zero absolut pentru aceste proprietati
chiar daca acesta poate fi obtinut in cazul entropie. Tabelele pentru abur stabilesc un zero
arbitrar pentru energia interna si entropie pentru starea lichida a apei la punctul triplu
corespunzator la 273.16 K si o presiune a vaporilor de 611.22 Pa. Entalpia apei sub aceste
conditii este usor pozitiva.

In mod obisnuit, industria arzatoarelor utilizeaza 300 K si 101353 Pa ca entalpie zero a aerului
si produsele de combustie, desi aceasta practica nu este larg raspandita in alte domenii
ingineeresti inrudite. O referinta mult mai generala este presiunea de o atmosfera (101325 Pa) si
25 C (298.16 K). Aceasta se refera la punctul standard de referinta pentru listarea caldurilor de
formare a componentelor din elementele lor in starile lor standard, caldurile latente ale
schimbarilor de faze, energia libera, si alte cantitati thermodinamice importante.




Anexe
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 583
10.1.2 Ciclul Rankine ca ciclu standard pentru instalatiile de producere a
energiei pe baza de abur

Exista doua motive majore pentru care ciclul Carnot nu este utilizat in practica. Mai intai
deoarece are o proportie de lucru scazuta. In al doilea rand datorita dificultatilor practice
asociate comprimarii. Ar fi dificil sa controlezi procesul de condensare si de aceea el s-a oprit
la etapa 4 (4) (Figura 10.1), si apoi sa realizeze comprimarea unui vapor umed foarte eficient.
Lichidul tinde sa se separe de vapor si compresorul ar trebui sa lucreze cu o mixtura ne-
omogena. In plus, volumul fluidului este ridicat si compresorul ar fi comparabil ca marime si
cost cu o turbina. Comparativ este usor, pe de alta parte, sa condensezi vaporul complet, si sa
comprimi lichidul la presiunea cazan-ului intr-o mica pompa de alimentare.
O alta impracticabilitate asociata cu ciclul Carnot poate fi eliminata prin superincalzirea
aburului in cazan, asa cum este aratat schematic pe o diagrama T-s in Figura 10.2. Ciclul care
rezulta este ciclul Rankine, care este ciclul ideal pentru instalatiile de producere a energiei cu
ajutorul aburului. Ciclul Rankine ideal nu implica nici o ireversibilitate interna si consta in
urmatoarele patru procese:

stadiul 1 stadiul 2 (12) Comprimarea izontropica intr-o pompa
stadiul 2 stadiul 3 (23) Adaos de caldura intr-un cazan la presiune constanta
stadiul 3 stadiul 4 (34) Dilatarea izontropica intr-o turbina
stadiul 4 stadiul 1 (41) Eliminarea caldurii intr-un condensator la presiune constanta


Figura 10.2: Ciclul Rankine ideal simplu


Este evident chiar si fara calcul ca eficienta acestui ciclu va fi mai redusa decat aceea a ciclului
Carnot functionand intre aceleasi temperaturi, deoarece toata caldura furnizata nu este
transferata la temperatura cea mai mare. O cantitate de caldura este adaugata in timp ce
temperatura fluidului de lucru variaza de la starea 2 (2) la starea 2 (2)

. Prin comparatie intre

zonele a doua cicluri, rezultatul lucrului net per kg de abur este mai mare in ciclul Rankine.


10.1.2.1 Ciclul Rankine ireversibil extern

Ciclul present al energiei din abur difera de la ciclul Rankine ideal, asa cum este ilustrat in
Figure 10.3, ca un rezultat al ireversibilitatilor din diferite componente. Frictiunea fluidului si
pierderea nedorita de caldura in mediu inconjurator sunt cele doua surse comune ale
ireversibilititatilor.

10.1.2.2 Ciclul Rankine ireversibil extern

Ciclul present al energiei din abur difera de la ciclul Rankine ideal, asa cum este ilustrat in
Figure 10.3, ca un rezultat al ireversibilitatilor din diferite componente. Frictiunea fluidului si
Pompa
Cazan
Condensator
Turbina
intrare
iesire
iesire
intrare
Anexe
584 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
pierderea nedorita de caldura in mediu inconjurator sunt cele doua surse comune ale
ireversibilititatilor.
.


Figure 10.3: Deviatia unui ciclu present de obtinere a energiei din vapori de la ciclul Rankine ideal

Frictiunea fluidului cauzeza scaderea presiunii intr-un cazan, condensator, si conductele dintre
diverse componente. Ca rezultat, aburul iese din cazan la o oarecare presiune scazuta. De
asemenea, presiunea la gura de intrare a turbinei este oacecum mai scazuta decat aceea la iesirea
dintr-un cazan din cauza scaderii presiunii in conductele de conectare. Scaderea presiunii in
condensator este in mod normal foarte mica. Pentru a compensa aceste scaderi de presiune, apa
trebuie sa fie pompata la o presiune suficient mai mare decat nevoile ciclului ideal. Aceasta
necesita o pompa mai mare si un input de lucru mai mare la pompa.

O alta sursa majora de ireversibilitate este pierderea de caldura, sub forma scurgerii aburului in
mediul inconjurator in timpul procesului de curgere a aburului prin diverse componente. Pentru
a mentine acelasi nivel al randament/debit/rezultat net al lucrului, este nevoie sa fie transferata
mai multa caldura sub forma de aburi in cazan pentru a compensa acele pierderi de nedorite de
caldura. Ca rezultat, eficienta ciclului scade.

De o importanta particulara sunt ireversibilitatile ce apar in cadrul pompei si a turbinei. O
pompa necesita mai mult input de lucru, iar o turbina produce un randament/debit al lucrului
mai mic ca rezultat al ireversibilitatilor.

De asemenea, este necesar ca si alti factori sa fie luati in considerare in analiza ciclurilor
prezente de producere a energiei din vapori. In condensatorii prezenti, de exemplu, lichidul este
in mod obisnuit racit pentru a se preveni the atacarea cavitatiei, vaporizarea rapida si
condensarea fluidului la o presiune scazuta pe laterala rotorului pompei, care eventual il poate
distruge. In plus pierderile apar la rulmenti intre miscarea partilor ca resultat al frictiunii.
Aburul care se scurge in timpul ciclului si aerul care intra in condensator reprezinta alte doua
surse de pierderi. Toate aceste energii consumate in mod auxiliar trebuie sa fie luate in
considerare in evaluarea performantei unei instalatii prezente de producere a energiei.

10.1.2.3 Imbunatatirea eficientei ciclului Rankine

Ideea de baza din spatele tuturor modificarilor de a creste eficienta termica a ciclului energetic
este aceasi: cresterea temperaturii medii a carui caldura este transferata fluidului de lucru din
cazan, sau micsorarea temperaturii medii a carui caldura este respinsa de fluidul de lucru din
condensator. De aceea, temperatura medie a fluidului ar trebui sa fie cat se poate de mare in
timpul adaosului de caldura si cat se poate de mica in timpul respingerii caldurii. Urmatoarele
trei cai de a indeplini aceasta pentru ciclul Rankine ideal simplu sunt prezentate in continuare:

CICLU IDEAL
CICLU ACTUAL
Ireversibilitate
in pompa
Cadere de presiune
in cazan
Ireversibilitate
in turbina
Cadere de presiune
in condensator
Anexe
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 585
A) Reducerea presiunii condensatorului

Aburul exista ca o mixtura saturata in condensator la temperatura de saturatie corespunzand
presiunii din interiorul condensatorului. De aceea, reducerea presiunii de functionare a
condensatorului reduce in mod automat temperatura la care caldura este respinsa.

Efectul reducerii presiunii condensatorului asupra eficientei ciclului Rankine este ilustrata pe o
diagrama T-s in Figura 10.4. In scopul compararii, pozitia gurii de intrare a turbinei este
mentinuta. Zona hasurata din aceasta diagrama reprezinta cresterea randamentului/rezultatului
net al lucrului ca rezultat al scaderii presiunii in condensator de la starea 4 (4) la starea 4(4).
Cerintele de intrare a caldurii cresc deasemenea (reprezentate de zona de sub curba starii 2(2)
la starea 2 (2), dar aceatsa creste este foarte mica. Astfel, efectul general al reducerii presiunii in
condensator este o crestere in eficienta termica a ciclului.


Figura 10.4: Efectul reducerii presiunii in condensatorul ciclului Rankine ideal


B) Superincalzirea aburului la temperaturi ridicate

Temperatura medie la care caldura este adaugata aburului poate fi crescuta fara cresterea
presiunii cazanului prin superincalzirea aburului la temperaturi ridicate. Efect superincalzirii
asupra performantei ciclurilor energiei din vapori este ilustrat pe o diagrama T-s in Figura 10.5.
Zona umbrita din aceasta diagrama reprezinta cresterea in lucrul net. Aria totala de sub curba
procesului de la etapa 3 (3) etapa 3(3) reprezinta cresterea prin intrarea de caldura. Astfel,
atat lucrul net cat si intrarea de caldura cresc ca rezultat al superincalzirii aburului la o
temperatura ridicata. Efectul general este o crestere in eficienta termica, intrucat temperatura
medie la care caldura este adaugata creste.

Superincalzirea aburului la temperaturi ridicate are un alt efect benefic: el reduce continutul de
umezeala al aburului la iesirea din turbina, asa cum poate fi vazut in diagram T-s (calitatea la
starea 4 (4) este mai ridicata decat aceea de la starea 4 (4)).

Crestere in
Anexe
586 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 10.5: Efectul superincalzirii aburului la temperaturi ridicate in ciclul Rankine ideal


C) Cresterea presiunii in cazan. Cicluri supercritice.

O alta cale de crestere a temperaturii medii in timpul procesului de adaugare de caldura este de a
creste presiunea de functionare a cazanului (de asemenea denumite cicluri supercritice), care
cresc in mod automat temperatura la care are loc fierberea. Aceasta creste pe rand temperatura
medie la care caldura este adaugata la abur si astfel creste eficienta termica a ciclului.
Efectul cresterii presiunii in cazan asupra realizarii ciclurilor de obtinere a energiei pe baza de
vapori este ilustrat pe o diagrama T-s in Figura 10.6. Observati ca pentru o temperatura la gura
de intrare fixa a turbinei, ciclul de mu catre stanga si continutul de umezeala al aburului la
iesirea din turbina creste. Acest efect lateral nedorit poate fi corectat, oricum, prin reincalzirea
aburului, asa cum este discutat in Sectiunea 10.1.2.4.



Figura 10.6: Efectul cresterii presiunii in cazan in ciclul Rankine ideal


Functionarea presiunilor cazanelor au crescut in mod gradual de-a lungul anilor de la aroximativ
2.7 Mppa in 1992 la peste 30 Mpa astazi, generand destul abur pentru a produce un
randament/rezultat net al lucrului (net power output) de 1000 MW sau chiar mai mult. Astazi,
multe instalatii moderne de producere a energiei pe baza de aburi functioneaza la presiuni
supercritice (P >22.09 Mppa) (vezi figura 10.7).



Crestere
Crestere
Descrestere
Anexe
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 587


Figura 10.7: Un ciclu supercritic Rankine


10.1.2.4 Reincalzirea

Ciclul ideal de reincalzire Rankine (Figura 10.8) difera de ciclul simplu ideal Rankine prin
aceea ca dilatarea procesului are loc in doua etape. In prima etapa (turbina de inalta presiune),
aburul este dilatat izentropic la o presiune intermediara si trimis inapoi in cazan unde este
reincalzit la presiune constanta, in mod obisnuit la temperatura de la gura de intrare a primei
trepte a turbinei. Aburul este dilatat apoi izentropic in cea de-a doua treapta (turbine cu presiune
scazuta) la presiune de condensare.



Figura 10.8: Ciclul ideal de reincalzire Rankine


Incorporarea unei singure reincalziri intr-o instalatie moderna de producere a energiei
imbunatateste eficienta ciclului de 4 pana la 5 procente prin cresterea temperaturii medii la care
caldura este adaugata la abur.

Temperatura medie din timpul procesului de reincalzire poate fi crescuta prin cresterea
numarului de dilatari si a etapelor/treptelor de reincalzire. Cand numarul de etape/trepte creste,
procesele de dilatare si reincalzire abordeaza un proces izotermic la temperatura maxima.
Utilizarea a mai mult de doua etape/trepte de reincalzire, nu este oricum practica.


Punct
critic
Cazan
Reincalzitor
Turbina
presiune
ridicata
Turbin
a
presiun
e
joasa
Pompa
Condensator
Re-incalzire
Turbina la
presiune ridicata
Turbina la
presiune
joasa
Anexe
588 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
10.1.2.5 Regenerarea

Practic, un proces de regenerare in instalatiile de producerea a energiei pe baza de aburi este
indeplinit prin extragerea, sau scurgerea, aburului din turbina la diferite puncte. Acest abur,
care ar fi putut produce mai mult lucru prin dilatarea viitoare in turbina, este in schimb utilizat
sa incalzeasca apa de alimentare. Dispozitivul unde apa de alimentare este incalzita prin
regenerare este denumita regenerator, sau incalzitor de apa de alimentare.

Regenerarea nu imbunatateste numai eficienta ciclului, dar furnizeaza, de asemenea, un mijloc
convenabil de de-aerare a apei de alimentare (eliminand aerul care se scurge in condensator)
pentru a preveni corodarea in cazan. Ea ajuta de asemenea la controlul scurgerii unui volum
mare de abur in etapele/treptele finale ale turbinei (datorita volumelor specifice mari la presiuni
scazute). Astfel, regenerarea este utilizata in toate instalatiile moderne de producere a energiei
cu ajutorul aburului inca de la introducerea sa la inceputul anului 1920.

Un incalzitor de apa de alimentare este de fapt un schimbator de caldura unde caldura este
transferata de la abur la apa de alimentare fie prin amestecarea a doi curenti fluizi (incalzitoare
deschise de apa de alimentare) sau fara amestecarea lor (Incalzitoare inchise de apa de
alimentare).

Schema unei instalatii de producere a energiei pe baza aburului cu un incalzitor de apa de
alimentare inchis si diagrama T-s cicllui sunt prezentate in Figura 10.9. Intr-un incalzitor ideal
inchis de apa de alimentare, apa de alimentare este incalzita la temperature de iesire a aburului
extras, care in mod ideal paraseste incalzitorul ca lichid saturat la presiunea de extragere. In
instalatiile de producere a energiei prezente, apa de alimentare iese din incalzitor sub
temperatura de iesire a aburului extras deoarece o diferenta de temperatura de cel putin cateva
grade este necesara pentru ca orice transfer efectiv de caldura sa aiba loc.

Aburul condensate este apoi fie pompat in linia de apa de alimentare fie indreptat spre alt
incalzitor sau catre condensator printr-un dispozitiv denumit deviator. Un deviator permite
lichidului sa fie trecut prin supapa de reglegare a debitului spre o regiune cu presiune mai mica
retinand insa vaporii. Entalpia aburului ramane constanta in timpul acestui proces de circulare a
lichidului.


Figura 10.9: Ciclul ideal Rankine de regenerare cu un incalzitor inchis de apa de alimentare






Cazan
Turbina
inchis
Camera de
amestec
Condensator
Pompa I Pompa II
Anexe
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 589

10.1.3 Ciclul Joule sau Brayton ca ciclu standard pentru turbinele pe gaz

10.1.3.1 Ciclul ideal Brayton

George Brayton a propus initial ciclul Brayton pentru a fi utilizat in cazul motorului cu ardere
de petrol cu piston pe care l-a creat in jurul anului 1870. Astazi, el este utlizat pentru turbinele
pe gaz doar acolo unde atat procesul de compresie cat sic el de dilatare au loc intr-un/o
mecanism/masinarie rotativa. Turbinele de gaz functioneaza in mod obisnuit pe ciclu deschis.
Aerul curat la conditiile ambientale este atras intr-un compresor unde temperature si presiunea
sa sunt crescute. Aerul la presiune ridicata inainteaza intr-o camera de combustie unde
combustibilul este ars la o presiune constanta. Gazele la temperatura ridicata rezultate intra apoi
in turbina unde se dilate la presiunea atmosferica, producand astfel energie. Gazele reziduale
care ies din turbina sunt evacuate (si nu recirculate), determinand ciclul sa fie clasificat ca ciclu
deschis.

Ciclu deschis la turbina cu gaz descris mai sus poate fi modelat ca ciclu inchis, asa se arata in
Figura 10.10, prin utilizarea presupunerile aer-standard unde deductiile cu privire la
performanta utilizeaza aerul ca fluid de lucru. Aici, procesele de comprimare si dilatare raman la
fel, insa procesul de combustie este inlocuit de un proces de adaugare de caldura la presiune
constanta dintr-o sursa externa, iar procesul de evacuare este inlocuit de o procesul de
respingere a caldurii la o presiune constanta in aerul ambiant. Ciclul ideal unde fluidul de lucru
se supune circuitului inchis este ciclul Joule sau Brayton, care este format din patru procese
reversibile interne:

etapa 1 etapa 2 (12) Comprimarea izentropica intr-o pompa
etapa 2 etapa 3 (23) Adaugarea de caldura intr-un cazan la presiune constanta
etapa 3 etapa 4 (34) Dilatarea izentropica intr-o turbina
etapa 4 etapa 1 (41) Respingerea caldurii intr-un condensator la presiune constanta



Figura 10.10: Un motor de turbine pe gaz cu ciclu inchis


Diagramele T-s si P-v ale unui ciclu ideal Brayton sunt prezentate in Figure 10.11. Observati ca
toate cele patru procese ale ciclului Brayton se desfasoara in dispozitive de curgere stationara;
astfel ele trebuie sa fie analizate ca procese de curgere stationara.

compresor turbina
Schimbator
caldura
Schimbator
caldura
Anexe
590 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figure 10.11: Diagramele T-s si P-v pentru ciclul ideal Brayton

Eficienta termica a motorului turbina cu gaz depinde de temperatura maxim admisa a gazului la
gura de intrare a turbinei. Crescand temperature la gura de intrare a turbinei de la 900 la 1200 C
creste energia electrica produsa pana la 71 % iar eficienta termica pana la 26 %. Imbunatatiri
semnificative au fost facute in timpul ultimelor doua decenii, cum ar fi placarea paletelor
turbinei cu straturi ceramice si racirea paletelor prin descarcarea aerului din compresor. Ca
rezultat, turbinele cu gaz de astazi pot rezista la temperaturi inalte de 1425 C la gura de intrare
a turbinei, iar centrale electrice cu turbina cu gaz au o eficienta de peste 30 %.

Centrale electrice cu turbina cu gaz sunt foarte utilizate in industria generarii de energie pentru a
acoperi situatiile de urgenta si perioadele de varf datorita costurilor lor relative mici si a
timpului de raspuns rapid. Turbinele cu gaz sunt de asemenea utilizate impreuna cu intalatiile de
producere a energiei pe baza de abur, gazele eliminate din turbinele pe gaz servesc ca sursa de
caldura pentru abur (vezi Ciclurile Combinate).


10.1.3.2 Ciclul non-ideal Brayton

Ciclul real al turbina cu gaz difera de ciclul ideal Brayton din cateva motive. In primul rand,
presiunea scade in timpul adaugarii de caldura iar procesul de respingere este inevitabil. Mult
mai important, inputul de lucru prezent catre compresor va fi mai mare, iar
rezultatul/randamentul de lucru prezent) al turbinei va fi mai mic datorita ireversibilitatilor cum
ar fi frictiunea si conditiile de operare ale acestor dispozitive.
Anexe
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 591

Imediat ce ineficientele compresorului si ale turbinei sunt introduse, asa cum se indica in Figura
10.12, unde starile 2a (2a) si etapele 4a (4a) sunt starile de iesire reale ale compresorului si
respectiv ale turbinei, iar 2s si 4s sunt starile corespunzatoare pentru cazul izentropic,
importanta raportului lucrului ridicat devine evidenta. Cu o valoare scazuta a lui T
3
, diferenta
intre lucrul turbinei si lucrul compresorului devine foarte mica, si o scadere cat de mica in lucrul
turbinei si crestere in lucrul compresorului este suficienta pentru a reduce
randamentul/rezultatul lucrului, si eficienta ciclului, la zero.


Figura 10.12: Deviatia unui ciclu actual al turbinei cu gaz de la ciclul ideal Brayton ca rezultat al
ireversibilitatilor


Eficienta ciclului ireversibil poate fi privit nu numai ca o functie a raportului presiunii (r
p
), dar
de asemenea si al T
3
Figura 10.13). Exista un raport optim al presiunii pentru o eficienta
maxima a ciclului ca si un raport optim al presiunii pentru rezultatul/randamentul maxim al
lucrului specific (desi aceste rapoarte optime ale presiunii nu sunt la fel). Curba eficientei
ideale este de asemenea prezentata in Figura 10.13, pentru a sublinia reducerea marcata in
eficienta cauzata de ireversibilitati in compresor si turbina. Urmatoarele sectiuni trateaza
modificari mult mai importante ale ciclului simplu care pot fi adaptate pentru a imbunatatii atat
eficienta ideala cat si raportul lucrurlui


Figura 10.13: Eficienta termica a ciclului Brayton ca functie a raportului presiunii (r
P
) si
temperatura (T
3
)




Cadere de presiune
In timpul cresterii
caldurii
Cadere de presiune
In timpul reducerii
caldurii
Anexe
592 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL


10.1.3.3 Regenerare

In ciclul recuperativ (sau regenerativ), un schimbator de caldura contracurent (counter-flow
heat-exchanger) transfera caldura cedata catre aerul comprimat inainte ca el sa intre in focar.
Acesta este prezentat schematic in Figura 10.14. Cantitatea de combustibil necesara pentru
incalzirea aerului la temperatura de combustie este redusa pana la peste 25 %.
.


Figura 10.14: Racirea prin evaporare si ciclurile de recuperare


10.1.3.4 Compresor de racire intermediara
In ciclul de racire intermediara, un schimbator de caldura este plasat in calea aerului intre
sectiunile de presiune scazuta si presiune ridicata ale compresorului, asa cum este prezentat in
Figura 10.15. Comprimarea aerului rece necesita mai putin lucru decat comprimarea aerului
cald. Acest schimbator de caldura este proiectat sa raceasca aerul si sa reduca cantitatea de lucru
necesara in sectiunea de presiune ridicata a compresorului, crescand atat energia electrica
produsa cat si eficienta. Refrigerentul poate fi un contact direct (de evaporare) sau un
schimbator de caldura de tipul suprafata nervurata aditionala.


Figura 10.15: Ciclul de racire intermediara


Turbina de reincalzire

Ciclul de reincalzire al turbinei cu gaz este analog cu ciclul de reincazire al turbinei cu abur.
Gazele fierbinti sunt dilatate partial prin turbina, reincalzite de un combustor in etapa a doua, si
reintroduse in turbina. Acest ciclu este mult mai complex decat ciclul standard al turbinei cu
Gaz
evacuare
focar
Combustibil
Turbina
Electricitate
Racire cu
evaporare
Aer de intrare
Apa
Apa de racire
Racire
intermediara
Combustibil
Focar
Gaz evacuat
Compreso
r LP
Compreso
r HP
Turbina
Electricitate
Anexe
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 593
gaz. Figurae 10.16 ilustreaza o reprezentare schematica a acestui ciclu si caracteristicile sunt
urmatoarele:

Ciclul de reincalzire este mult mai eficient
pentru a proteja arzatorul de reincalzire, este necesar ca in turbina de presiune ridicata sa se
reduca temperatura gazelor fierbinti care intra in combustorul de reincalzire
in general, este necesar ca raportul combustibil/aer sa creasca pentru a creste energia
specifica. Metalurgia si tehnologia de racire limiteaza temperatura la gura de intrare a
turbinei. Combustotul in doua trepte permite ca mai mult combustibil sa fie injectat fara sa
depaseasca aceasta limita de temperatura. Aceasta creste temperatura de evacuare si face
turbina de reincalzire cu combustie mai potrivita pentru ciclul combinat.
Energia/puterea specifica mai ridicata a turbinelor cu ardere de reincalzire rezulta in mai
putin oxigen rezidual din sectiunile de evacuare care sunt mai mici decat acelea ale unei
turbine cu gaz cu ciclu simplu la acelasi output.


Figurae 10.16: Ciclul de reincalzire


10.1.4 Cicluri combinate

Asa cum se descrie in Sectiunea 10.1.1.5, ciclul Carnot este cel mai eficient ciclu care poate fi
realizat.

In mod normal, eficientele proceselor reale sunt mai scazute de cand exista pierderi implicate.
Eficienta procesului poate fi imbunatatita prin cresterea temperaturii maxime in ciclu, eliberarea
caldurii cedate la o temperature mai scazuta, sau prin imbunatatirea procesului pentru a
minimiza pierderile exegetice interne.

Interesul pentru ciclurile combinate apare, in mod particular, din aceste considerente. Prin
natura sa, nici un ciclu nu poate face toate aceste imbunatatiri in aceeasi masura. Astfel, pare
rezonabil sa combini doua cicluri, unul cu temperaturi ridicate ale procesului si altul cu un bun
final rece.

Intr-o turbina cu gaz cu ciclu simplu, temperaturile accesibile ale procesului sunt ridicate astfel
ca energia este furnizata direct ciclului fara schimb de caldura. Temperatura caldurii evacuate
este de asemenea ridicata. In ciclul aburului, temperatura maxima a procesului este mult mai
redusa decat cea din procesul turbinei cu gaz, insa caldura evacuata este retrimisa in mediu la o
temperatura scazuta. Asa cum este ilustrat in Tabelul 10.1 combinarea unei turbine cu gaz cu o
turbina cu aburi ofera cea mai buna baza posibila pentru un proces termic de eficienta ridicata.

Aer de
intrare
Compresor
Focar
Focar
reincalzire
Turbina
Turbina
Gaz de
evacuare
Electricitate
Anexe
594 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Parametri Centrala
electrica cu
turbina cu gaz
(ciclul a)
Centrala
electrica cu
turbina cu
abur
(ciclul b)

Centrala
termoelectrica cu
reincalzire
(ciclul c)
Centrala electrica
cu ciclu combinat
(ciclul d)
Temperatura medie a
caldurii furnizate, K
1000 600 680 1000
Temperatura medie a
caldurii pierdute, K
520 300 300 300
Eficienta Carnot, % 48 50 50 70
Tabelul 10.1: Comparatia termodinamicii turbinei cu gaz, turbinei cu gaz si a proceselor ciclurilor
combinate
[50, Korobitsyn, 1998]

Ultima linie din Tabelul 10.1 prezinta eficientele Carnot ale diferitelor procese. Desi nu este
cazul in realitate, acest tabel poate fi utilizat ca un indicator al calitatii unui proces termic.
Valoarea prezentata clarifica doar cat este de interesanta centrala electrica cu ciclu combinat in
comparative cu procesele cu un singur ciclu. Chiar si o centrala termoelectrica cu reincalzire
sofisticata, supercritica si conventionala (reheat steam turbine power plant) are o eficienta
Carnot cu aproximativ 20 de puncte mai scazuta decat aceea a unei centrale cu ciclu combinat
bune. Pentru centralele electrice cu ciclu combinat, eficientele prezenta sunt in jur de 75 % din
eficienta Carnot. Diferentele dintre eficientele prezente obtinute/realizate/atinse de centralele
electrice cu ciclu combinat si celelalte procese sunt, asadar, nu atat de mari precum este ilustrat
in Tabelul 10.1. Reducerea relativ mai mare (relatively larger drop) in eficienta ciclului
combinat este cauzata de pierderile de energie interna mai mari datorate diferentei de
temperaturii pentru schimbul de caldura dintre evacuarea din turbina de gaz si ciclul apa/abur.

Realizarile recente in tehnologia turbinei cu gaz au facut ca ciclul combinat gaz-abur sa fie
foarte atractiv din punct de vedere economic. Ciclul combinat creste eficienta fara cresteri
apreciabile ale costului initial. In consecinta, multe centrale electrice noi functioneaza pe cicluri
combinate, si din ce in ce mai multe dintre centralele cu turbina cu abur sau gaz existente sunt
Anexe
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 595
transformate in centrale electrice cu ciclu combinat. Eficientele termice de peste 40 % sunt
raportate ca rezultat al conversiei.


10.1.5 Co-generarea (CHP)

In toate ciclurile discutate pana acum, singurul scop era transformarea unei parti din caldura
transferata fluidului de lucru pentru a lucra, care reprezinta cea mai valoroasa forma de energie.
Cantitatea de caldura ramasa este respinsa catre rauri, lacuri, oceane, sau in aer sub forma de
caldura reziduala, deoarece calitatea sa (sau gradele) este prea redusa pentru a fi de vreo utilitate
practica.

Multe sisteme sau echipamente necesita totusi un input de energie sub forma de caldura,
denumit caldura tehnologica, furnizat in mod obisnuit de abur la 5 - 7 atm si 150 - 200 C. In
mod obisnuit, energia este transferata catre abur prin arderea arderea carbunelui, pacurei,
gazului natural, sau alti combustibili intr-un focar.

Temperatura in focare este de regula foarte ridicata (in jur de 1370 C), si astfel energia in focar
este de foarte buna calitate. Aceasta energie de inalta calitate este transferata in apa pentru a
produce abur la aproximativ 200 C sau sub aceasta temperatura (un proces ridicat ireversibil).
Asociata cu aceasta ireversibilitate este, desigur, pierderea potentialului de lucru care duce la
pierderea exergiei. Acesta reprezinta o sursa rara si trebuie asadar, folosita cumpatat. Prin
urmare este simplu, nu intelept, sa folosim energia de inalta calitate pentru a indeplini o sarcina
care ar putea fi indeplinita cu energie de joasa calitate.
O centrala care produce electricitate respectand cerintele procesului de incalzire ale unor
anumite procese industriale este numita instalatie de co-generare. In general, co-generarea
reprezinta producerea a mai mult de o forma utila de energie (asa cum este procesul de
producere a caldurii si energiei electrice) din aceeasi sursa de energie.

Fie un ciclu (Rankine) al unei turbine cu abur sau un ciclu (Brayton) al unei turbine cu gaz sau
chiar un ciclu combinat pot fi utilizate ca ciclu de energie intr-o centrala cu co-generare.
Schema unei centrale ideale cu co-generare pe turbine cu gaz este prezentata in Figura 10.17.












Anexe
596 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL

Figura 10.17: O centrala ideala pe baza de co-generare


In absenta unei condensator, caldura nu este respinsa din centrala sub forma de caldura
reziduala. Cu alte cuvinte, toata energia transferata aburului din cazan este utilizata fie ca
energie electrica sau caldura de proces.

Pentru a lua in considerare beneficiile ulterioare, eficienta totala, sau mai bine spus factorul de
utilizare al energiei (EUF), este o masura mai potrivita a performantei decat lucrul simplu.

Centrala ideala cu co-generare pe turbine cu gaz cu abur idealdescrisa mai sus nu este practica
deoarece nu se poate adapta la variatiile sarcinilor energiei si caldurii tehnologice . Schema unei
centrale cu co-generare mai practica (dar mai complexa) este prezenta in Figura 10.18. In
conditii normale de functionare, o parte din abur este extras din turbina la o stare a presiunii
intermediare predeterminate 6 P
6
. Restul aburului se dilate la starea de presiune a
condensatorului 7 P
7
si este apoi racita la presiune constanta. Caldura respinsa din condensator
reprezinta caldura reziduala pentru ciclu.


Figura 10.18: O centrala cu co-generare cu sarcini ajustabile


In cazul solicitarii ridicate de caldura tehnologica, aburul este condus numai catre unitatile de
incalzire tehnologica si deloc catre condesator. In aceasta situatie, caldura reziduala este zero.
Daca acest lucru nu este suficient, o parte din abur, parasind cazanul, este incetinit printr-o
dilatare sau valva reducatoare de presiune (VRP) la presiunea de extractie/evacuare P
6
si este
directionat catre unitatea de incalzire tehnologica. Incalzirea tehnologica maxima este realizata
cand tot aburul, parasind cazanul, trece prin VRP. In acest mod nu se produce deloc energie.
Supapa
expansiune
Cazan
Incalzitor
proces
Turbina
Condensator
pompa
Pompa
Anexe
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 597
Cand nu exista nici o solicitare de caldura tehnologica, tot aburul trece prin turbine si
condensator, si centrala cu co-generare functioneaza ca o electrocentrala pe abur obisnuita.

In conditii optime, o centrala cu co-generare simuleaza the centrala cu co-generation ideala
discutata mai devreme. Astfel, tot aburul se dilata in turbina la presiune de evacuare si continua
catre unitatea de incalzire tehnologica. Aceasta conditie poate fi dificil de realizat in practica
datorita variatiilor constante in incarcaturile caldurii si electricitate. Insa centrala ar trebui sa fie
proiectata astfel incat conditiile optime de functionare sa fie aproximate in cea mai mare parte a
timpului.


10.2 Anexa 2. Optiuni tehnice pentru extragerea/inlaturare CO
2

din gazele de ardere

Dat fiind tehnologia actuala, cresterea eficientei termice a proceselor si tehnicilor generarea de
energie este o masura foarte importanta in reducerea cantitatii de gaze cu efect de sera emise per
unitate de energie produsa. Cresterile de eficienta sunt limitate de factori variati si de aceea,
chiar cu eficienta crescuta, vor fi emise cantitati semnificative de CO
2
. Pentru a reduce in viitor
emisiile de CO
2
, in present diferite optiuni tehnice sunt in curs de dezvoltare sau sunt in stadium
de cercetare si vor putea fi valabile in viitor. Aceste optiuni tehnice sunt descries bine de IEA
(International Energy Agency Agentia Internationala de Energie), [41, IEA, 1992] si vor fi
prezentate pe scurt in aceasta anexa a documentului.


10.2.1 Tehnici de absorbtie pentru extragerea/inlaturarea CO
2
din gazele
de ardere

Absorbtia de CO
2
este o tehnica utilizata in industria chimica pentru productia comerciala a
CO
2
. Cantitatile prezente de CO
2
produse sunt mici in comparatie cu cantitatea totala de CO
2

care ar putea fi extrasa din gazele de focar in sectorul-generator de energie. Ca urmare astfel de
tehnici de absorbtie ar trebui introduse pe scara larga. In mod obisnuit trei tipuri de baza de
sisteme de absorbtie sunt posibile: chimice, fizice si sisteme hibrid.

In sistemele de absorbtie chimica, CO
2
reactioneaza cu solventi chimici pentru a forma un
produs intermediar slab legat care este distrus prin aplicarea de caldura, regenerarea solventului
original si producerea unui curent CO
2
. In mod obisnuit solventii sunt amino- sau carbonat-
bazati cum ar fi MEA, dietanolamina (DEA), amoniac si carbonat de potasiu fierbinte. Aceste
procese pot fi utilizate la o presiune partiala scazuta a CO
2
, dar gazele de focar trebuie sa fie
libere de SO
2
, O
2
hidrocarburi si substante impurificatoare datorate problemelor de functionare
din absorber.

CO
2
poate fi de asemenea absorbit fizic intr-un solvent si apoi regenerat utilizans caldura si/sau
reducerea presiunii. Solventi obisnuiti sunt eterul dimetilic al polietilenglicol-ului si metanol
rece, care sunt aplicate la presiuni ridicate. La presiuni scazute, procesele de absorbtie chimica
sunt economice.

Solventii hibrizi combina cele mai bune caracteristici atat ale solventilor chimici cat si fizici si
sunt compusi in mod obisnuit dintr-un numar de solventi complementari.

Toate procesele de absorbtie functioneaza in esenta intr-o maniera asemanatoare prin spalarea
(scrubbing) gazelor de focar in turnuri de absorbtie pentru a colecta CO
2
si apoi regenerarea
solventilor si eliberarea de CO
2
.


Anexe
598 May 2005 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
10.2.2 Tehnici de adsorptie pentru extragerea/inlaturare CO
2
din gazele de
focar

Metodele de adsorptie solida angajeaza o atractie fizica intre gaz si siturile active pe solid, cu
toate ca metodele de adsorptie solida angajeaza o reactie chimica de retinere a gazului tinta.
Exista cateva metode de adsorptie utilizate in scop comercial in industriile prelucratoare care
pot fi aplicate pentru extragerea CO
2
din gazele de focar ale centralelor electrice. Acestea
angajeaza paturile adsorbante ale sitelor moleculare de alumina si zeolit (aluminosilicate
naturale sau manufacturate).

Exista metode variate de regenerare. Regenerarea oscilanta a presiunii sau adsorptia (PSA)
implica reducerea presiunii in vasul ce contine un patul saturat pana cand gazele retinute sunt
impinse in afara patului. Ciclurile regenerarii sunt relativ scurte si sunt masurate in mod
obisnuit in secunde. Adsorptia termica (sau temperatura) oscilanta angajeaza gaz de regenerare
de temperatura ridicata pentru a evacua gazul retinut. Ciclurile regenerarii sunt destul de lungi
(masurate in ore) si necesita cantitati mari de adsorbant decat in cazul sistemelelor PSA.

10.2.3 Tehnici criogenice pentru extragerea/inlaturarea CO
2
din gazele de
focar

Separarea criogenica implica racirea gazelor la temperaturi foarte scazuta astfel incat CO
2

inghetat poate fi separat. Avantajele potentiale ale procesului includ posibilitatea depozitarii
directe a CO
2
inghetat (ex. pe fundul oceanelor adanci) si puritatea ridicata a gazului separat
care se apropie de 100 %. Dezavantajul include inputul mare de energie necesar pentru
atingerea temperaturii criogenice. Cerintele mari de energie apar in timpul etapei de compresie
si de aceea imbunatatirile in aceasta zona ar reduce semnificativ pierderea eficientei generale a
centralei electrice [40, Soria, et al., 1998].


10.2.4 Tehnici de utilizare a unei membrane pentru
extragerea/indepartarea/inlaturarea/izolarea CO
2
din gazele de focar

In separarea prin utilizarea unei membrane, o membrane potrivita/corespunzatoare este utilizata
pentru a separa gazele de focar intr-un curent de CO
2
imbogatit si gaz cu debit sarac. Sunt
posibile si operatiile cu doua membrane, pentru separarea gazului si absorptia lui. Se spune ca
cea mai buna optiune este combinatia MEA cu membrane.

Membranele pentru separarea gazului se bazeaza pe o diferenta, in interactiunea fizica sau
chimica, intre componentele actuale dintr-un amestec gazos cu materialul membranei
determinand unul dintre componente sa treaca mai repede prin membrana decat celelalte.

Membranele de absorptie a gazului sunt membrane utilizate ca echipamente de contact intre un
flux de gaz si un flux al unui lichid. Separarea este cauzata de prezenta unui lichid de absorptie
pe una dintre partile membranei. In contrast cu membranele de separare a gazului, nu este
esential ca membrana nu este deloc selectiva.


10.2.5 Tehnica Carnot de extragere/indepartare a CO
2
din gazele de focar

Sistemul Carnol, care se afla in faza de realizare in Statele Unite, combina
extragerea/indepartarea CO
2
din centralele electrice pe baza de ardere de carbune cu generarea
de metanol. Astfel este eliminata necesitatea de depozitare a CO
2
. O parte din CO
2
emis este
utilizat pentru producerea metanolului, iar o alta parte a carbonului este separata in forma solida
in timpul procesului. In aceasta forma el poate fi stocat sau poate fi vandut. De asemenea,
sistemul propus utilizeaza caldura reziduala provenita din producerea metanolului pentru a
Anexe
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 599
reduce necesitatile energetice pentru extragerea CO
2
din gazele de cos [40, Soria, et al., 1998].
Acest proces se afla doar in faza de cercetare.


10.2.6 Compararea diferitelor optiuni de extragere/indepartare a CO
2


O comparatie a diferitelor optiuni tehnice care pot fi disponibile in viitor pentru
extragerea/indepartarea CO
2
din instalatiile mari de ardere a fost realizata de IEA Greenhouse
Gas R&D Programme [41, IEA, 1992]. Urmatoarele patru scheme de generare a energiei au fost
studiate:

1) o centrala electrica moderna pe baza de ardere a prafului de carbune echipata cu instalatie
de desulfurizare a gazelor de focar (FGD) si functionand pe un ciclu de abur la temperatura
ridicata subcritica, presupunand o eficienta de 40 %
2) o centrala electrica cu ciclu combinat de ardere a gazelor naturale presupunand o eficienta
electrica totala de 52 %
3) o centrala electrica cu ciclu combinat de gazeificare integrat) (IGCC) in care o pasta de
carbune este incarcata intr-un gazificator cu injectie de oxigen asigurand o eficienta de
42 %
4) o centrala electrica cu arderea prafului de carbune in oxigen utilizand CO
2
reciclat pentru a
modera temperatura de combustie, asigurand o eficienta de 33 %. Trebuie notat ca aceasta
tehnica trebuie sa fie privita ca una pe termen lung.

Ca punct de referinta pentru fiecare dintre tehnicile mentionate mai sus, s-a presupus o centrala
de 500 MW
e
, cu o durata de 35 de ani de functionare. In plus, s-a presupus ca centralele sunt
racite cu apa de mare si sunt construite pe coasta Europei de Vest. Conditiile de mediu sunt 15
C, 1.013 bar, umiditate relativa de 60 % si apa de racire este disponibila la 15 C.
Combustibilul proiectat este un carbune bituminos Australian comercializat la nivel
international cu un continut de sulf de 0.86 % provenit/extras din mina Drayton. Emisiile
centralei sunt controlate in acord cu Directivele UE. De asemenea, afost specificat ca 90 % din
dioxidul de sulf sa fie indepartat (SO
2
).

Pentru studierea cazului ciclului combinat al turbinelor cu gaz, sunt utilizate doua turbine cu
gaz pentru a obtine un randament net de energie de aproximativ 500 MW combustibilul fiind
un gaz natural tipic Brent.

Rezultatele acestui studiu sunt prezentate in Tabelul 10.2 si Tabelul 10.3. Informatiile asupra
costurilor au fost date initial in dolari US, stabilite in al treilea trimestru al anului 1992. Pentru
scopul acestui document, cost a fost convertit in euro utilizandu-se rata de schimb din
Octombrie 2000. Acuratetea se presupune ca de aproximativ +/- 30 %, deci resultatele ar trebui
luate numai ca indicatie. Trebuie de asemenea notat ca aceste cifre nu iau in calcul costul
depozitarii dioxidului de carbon, care va fi o masura necesara pentru multe dintre tehnicile
discutate.

Depozitarea dioxidului de carbon este o parte integrala a unei strategii complete pentru a se
evita emisiile majore de gaze cu efect de sera provenite de la centralele producatoare de energie
in viitor. Dar aceasta nu este o problema operationala imediata a instalatiilor mari de ardere si ca
urmare nu a fost descrisa in acest document. Oricum, optiunile posibile pentru depozitarea pe
scara larga a CO
2
sunt:

depozitarea in oceanele adanci
depozitarea in acvifere adanci
utilizarea pentru a spori recuperarea pacurii (EOR)
depozitarea in gazele evacuate si in rezervele de pacura.

Annexes
LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL May 2005 601
Parametru de
performanta
Tehnici de
extragere/indepartare a
CO
2

Centrala
electrica pe
baza de praf de
carbune cu
FGD
Ciclu combinat
al unei turbine
cu gaz
ciclu combinat
cu gazeificare
integrata
Combustia
prafului de
carbune in
oxigen utilizand
CO
2
extras
Note
Eficienta de referinta fara
extragerea CO
2

40 % 52 % 42 % 33 %
Absorptia 29 % 42 % 28 % 30 %
Ciclu combinat de gazeificare integrata utilizand solventi
poate conduce la o eficienta de 36 % in loc de 42 % ca o
referinta
Adsorptia PSA 28 % 33 % 26 % 29 %
Adsorptia TSA 29 % 39 % 29 % -
Tehnica criogeniei _ _ 36 % 27 %
Masurile criogenice trebuie sa ia in considerare doar IGCC
si combustia prafului de carbune in oxigen utilizand CO
2
extras
Membrana de separatie 31 % 31 % 26 % 31 %
Scaderea eficientei este mult mai mare datorita cerintelor
de compresie ridicate
Schimbari in
eficienta neta
prin aplicarea
diferitelor
tehnice de
extragere a CO
2

(in acord cu un
caz de referinta
dat)

Membrana de absorptie +
MEA
30 % 47 % 32 % 30 %
Absorptie 90 % 85 % 90 % 99 %
Adsorptie PSA, TSA 95 % 95 % 95 % 95 %
Tehnica criogeniei 85 % 85 %
Membrana de separatie 80 % 80 % 80 % 80 %
CO
2
capturat
Membrana de absorptie +
MEA
80 % 80 % 80 % 80 %
Absorptie 99.2 % 99.4 % 99.8 % 96 %
Adsorptie PSA, TSA 75 % 50 % 60 % 97 %
Tehnica criogeniei 97 % 99 %
Membrana de separatie 55 % 16 % 30 % 97 %
CO
2
in produs
Membrana de absorptie +
MEA
55 % 16 % 30 % 97 %
Anexe
602 May 2004 LF/EIPPCB/LCP_BREF_FINAL
Nota: Bazat pe un studiu IEA pentru a demonstra optiunile de extragere posibile care pot fi luate in considerare in viitor
Tabelul 10.2: Comparatia diferitelor tehnici de combustie cu si fara extragere de CO
2

[41, IEA, 1992]

Parametri de
performanta
Tehnici de
extragere/indepartare a CO
2

Centrala
electrica pe
baza de
praf de
carbune cu
FGD
Ciclu
combinat al
unei turbine
cu gaz
ciclu combinat
cu gazeificare
integrata
Combustia
prafului de
carbune in oxigen
utilizand CO
2
extras
Note
Absorptie 40 63 99 18
Adsorptie PSA 96 623 235 24
Adsorptie TSA 302 459 413 -
Tehnica criogeniei 26 29
Masurile criogenice vor fi considerate IGCC si
arderea cu carbune pulverizat in oxigen,
utilizandu-se CO
2
recuperat
Membrana de separatie 53 384 143 10
Cost per tona
de CO
2

prevenita
(EUR/tona)
Membrana de absorptie +
MEA
51 35 48 18
Caz de referinta fara extragere
de CO
2

1213 805 1790 2344
Absorptie 2112 1567 3731 3557
Adsorptie PSA 1569 1376 2465 2510
Adsorptie TSA 2363 1779 3475 -
Tehnica criogeniei - - 2763 4125
Membrana de separatie 2411 3573 5567 2537
Cost specific
de investitie
(EUR/kW)
Membrana de absorptie +
MEA
1885 - 3137 -
Nota: Bazat pe un studiu IEA pentru a demonstra optiunile de extragere posibile care pot fi luate in considerare in viitor
Tabelul 10.3: Comparatia diferitelor tehnici de combustie cu si fara extragere de CO
2