TERAPIE DE FAMILIE

1. Cele patru roluri pe care partenerii pot sa le preia in cadrul relatiei dupa Virginia Satir.
Cele 4 roluri pe care partenerii le pot prelua in cadrul relatiei: victima, impaciuitor,
sfidator, salvator, roluri asociate cu stiluri counicationale dis!unctionale.
Victia este cea care tot timpul condamna;
Ipaciutorul cauta intotdeauna sa evite conflictul;
Pro"ocatorul este irelevant in comunicare.
Sal"atorul este extrem de rezonbil, echitabil, chiar intelept.
Toate aceste roluri sunt puse de Satir pe seama stiei de sine sca#ute si a unei iagini de
sine saracacioase.
$. Scopul terapiei proo"ate de Virginia Satir.
Scopul = de a i%unatati stia de sine si de a a&unge la auto'actuali#are prin
exprimarea clara a cerintelor in interiorul relatiei, prin cresterea constiintei de sine, prin
indepartarea mastilor de protectie din relatiile celor doi.
(. Metode de inter"entie speci!ice propuse de Virginia Satir.
Metode de interventie:
declaratiile care incep cu Eu,
- a vorbi mai degraba cu decat despre partener,
- clarificarea comunicarii,
- incurajarea exprimarii directe a sentimentelor,
- constientizarea propriilor emotii,
- recunoasterea si acceptarea diferentelor,
- sculptura familiei,
metoda de reconstructie a familiei, menita sa descatuseze pacientii din paternurile istorice
disfunctionale invatate in familiile lor de ori!ine.

4. Di!erentierea sinelui dupa Murra) *o+en , e-plicatii.
"o#en considera ca exista o cauza relationala pentru toate problemele psiholo!ice si
psihiatrice. $l lucra cu cuplurile in incercarea de a bloca procesul patolo!ic multi!enerational.
Conceptul fundamental al terapiei sale este diferentierea sinelui, in esenta a abilitatii de a
diferentia intre !anduri si sentimente. %iferentierea se realiza la doua niveluri: in interiorul
sinelui si !ata de ceilalti.
%iferentierea sinelui este cea care perite directionare interna. autonoie si
posi%ilitatea atingerii intiitatii.
%iferentierea scazuta a sinelui era asociata cu de!ensi"itate. e-ternali#are si
discreditarea propriului partener. &ndivizii tind sa isi alea!a parteneri avand acelasi nivel de
diferentiere a sinelui.
%iferentierea scazuta a sinelui era potrivit lui "o#en exprimata patolo!ic sub patru forme
distincte: distantare etionala. con!lict arital. siptoe la ni"elul unui partener sau
cautarea unui tap ispasitor.
/. E-plicati conceptul de triangulare dupa Murra) *o+en.
Conflictul marital poate debuta odata cu cresterea ni"elului an-ietatii unuia sau ambilor
parteneri, crestere influentata de factori interni sau externi relatiei. &n asemenea circumstante de
tensiune emotionala, partenerii "or recruta ine"ita%il in od intuiti" un al treilea !actor
pentru a sta%ili#a diada; al treilea factor poate fi o persoana, in cazul unei aventuri
extracon'u!ale de exemplu sau simptome individuale; procesul descris poarta denumirea
de triangulare.
0. Care sunt !actorii centrali si cau#ele con!lictelor intr'o casnicie dupa 1a) 2ale)3
Puterea si controlul 4 factorii centrali care influenteaza dinamica relationala din cadrul
relatiei.
(rincipalele probleme care apar in casnicie se invart in 'urul a cine spune cui ce sa faca si
in ce conditii. Pro%leele apar intr'o casnicie atunci cand structura ierar5ica !ie nu este
clara. !ie ii lipseste !le-i%ilitate ori atunci cand relatiile sunt arcate de o sietrie rigida
sau de copleentaritate.
Tema clinica centrala a problemelor maritale este considerata de )ale* ca fiind
reprezentata de control; partenerul care pre#inta siptoele are o po#itia ierar5ica
incongruenta in interiorul relatiei si prin recur!ere la manifestarea simptomului se incearca
obtinerea si mentinerea unei echitati in ceea ce priveste puterea maritala.
Simptomele indivizilor considerate eta!ore, avand rolul de a distra!e atentia cuplului de
la alte probleme considerate a fi prea dureroase pentru a putea fi abordate explicit. Simptomele
indivizilor si plan!erile cu privire la relatie, exprimate fatis aveau un rol de protectie, erau
considerate ca fiind functionale pentru unitatea maritala, rezistenta la schimbare era inevitabila.
6. Legea relatiilor uane propusa de 1a) 2ale).
Legea relatiilor uane = cand un individ indica altuia o schimbare in relatie, celalalt va
raspunde astfel incat sa diminueze schimbarea.
$ste recomandat ca terapeutul sa nu abordeze conflictul deschis, ci sa incerce sa induca
sc5i%area intr'o aniera indirecta.
)ale* recomanda:
e"itarea discutiilor cu pri"ire la trecut. deoarece el considera ca partenerii sunt experti
in a !asi 'ustificari si in a se condamna reciproc.
este nepotrivit ca partenerii sa isi !orule#e desc5is cererile cu pri"ire la ce "or unii
de la altii deoarece aceasta este o modalitate anormala de comunicare.
el acorda o iportanta inora e-priarii sentientelor.
Te5nici7 directivele indirecte, paradoxale indreptate inspre rezistenta la schimbare,
reformularea problemei, prescriptia simptomului, restrictionarea schimbarii sau reetichetarea.
8. Sc5i%arile aduse de !einis in ceea ce pri"este conceptuali#area de tip circular sau
cau#al cu e-eple.
Modul in care femeile si barbatii percep si se comporta in rolurile lor de parteneri si parinti
este strans le!at de credintele proo"ate la ni"el social cu pri"ire la se-e. putere si intiitate
si coportaent in "iata pri"ata si pro!esionala. $xista o serie de e-pectante iplicite sau
e-plicite emise de catre societate, le!ate de acestea.
+eminismul a zdruncinat conceptuali#area de tip circular a interactiunilor problematice
ale cuplului, conform careia responsabilitatea apartine ambelor parti, sustinand ca exista
si patternuri liniare sau cau#ale ,de exemplu in violenta domestica-.
9. Pre#entati tipurile de terapie de cuplu e-istente in !unctie de oentul inter"entiei
:prearital. de pre"entie. ..;.
%aca interventia are loc inainte de casatorie, ea este considerata consiliere
premaritala,de preventie
Consiliere de interventie-remediere. Mare parte din terapia de cuplu este de
remediere.
Interventia in situatii de criza - cand cuplurile vizate isi pun problema despartirii sau
a divortului.
1<. Particularitati legate de sedinte in terapia de cuplu structura :intindere in tip a
inter"entiei. con!identialitate. tipuri , sedinte indi"iduale si coune. cine participa. cat
durea#a o sedinta;.

STRUCTURA TERAPIEI DE CUPLU
Terapia cu privire la cuplu nu este terapia cuplului.
1. Participan i
%esi in mod normal nu sunt inclusi parintii si copii in cadrul terapiei de cuplu,
confi!uratiile care includ mai mult de membrii cuplului si unul sau doi psihiterapeuti nu sunt
rare.
Multe tipuri de terapie includ in protocolul standard sedinte individuale cu fiecare partener
in cadrul fazei timpurii de evaluare. Altele sunt deschise la sedinte individuale intermitente care
au la baza motive clare si bine focalizate, cum ar fi sa !rabeasca procesul de acordare de a'utor
atunci cand se intampla prea putine in cadrul sedintelor individuale, sa calmeze un partener.
Sunt si orientari care refuza sedintele individuale din considerente le!ate de:
stabilirea si mentinerea aliantei de lucru,
de neutralitatea si multilateralitatea terapeutica,
de stabilirea unei pozitii cu privire la ce sau cine este sau are problema.
/ceasta este in esenta o decizie practica luata de catre terapeut.
!. "urata
%urata terapiei de cuplu este de scurta durata. 0urman 1 2nis3ern ,4567, 4574- au
descoperit ca mai bine de 89: din terapiile de cuplu durau mai putin de 8; de sedinte. Simmons
1 %ohert* ,455<- au descoperit ca durata edie a unei terapii de cuplu este de 16'18 sedinte.
edinele sunt de obicei mai lun!i ,4 ora si 'umatate- pentru ca trebuie ascultate mai multe
persoane.
11. Indicatii si contraindicatii ale terapiei de cuplu.
Indicatii7
(rezenta unor conflicte deschise si stresante in interiorul familiei, insotite sau nu de
comportamente simptomatice la unul sau mai multi membrii ai familiei.
Moartea unui membru al familiei, pierderi, perioada de doliu prelun!ita, boala unui membru al
familiei
Conflicte intre !eneratii
(robleme mascate aflate in interiorul relatiilor de familiei, care pot conduce la aparitia unor
comportamente disfunctionale la nivelul unui sau mai multor membrii ai familiei.
/tunci cand ceilalti membrii ai familiei incura'eaza perpetuare si continuarea manifestarii unei
tulburari.
Mai recent in tratamentul schizofreniei, depresiei, alcoolismului, tulburarilor comportamentale si
tulburarilor somatoforme, tulburari de personalitate ,indeosebi borderline si narcisistica-. /ceste
interventii sunt mai de!raba de natura psihoeducationala si sunt combinate cu alte modalitati de
tratament cum ar fi farmacoterapia.
Contraindicatii7 ma'oritatea sunt mai de!raba relative decat absolute si vizeaza:
=nul din membrii nu este de acord
%iscutarea unor chestiuni de familie aparent in!ropate sau explozive, inainte ca familia sa se fi
implicat in tratament.
/tunci cand unul din membrii familiei este sever destabilizat sau are nevoie de spitalizare boli
or!anice care impiedica participarea la sedinte
=nul din membrii sufera de paranoia
Comportamente autodestructive incori!ibile la unul din membrii ,consum de alcool, dro!uri-
+amilie bazata pe minciuni si incapacitate de a fi sinceri la nivelul membrilor familiei
(re'udecati le!ate de aceasta forma de interventie, pre'udecati care rezida din convin!eri
reli!ioase sau culturale.
1$. Tipuri de terapeuti in terapia de cuplu :educator. antrenor. pertur%ator. "indecator;.
>olul terapeutului in terapia de cuplu variaza dea lun!ul mai multor dimensiuni, cel mai
adesea in ceea ce priveste distanta si apropierea emotionala fata de cuplu.
$xista trei cate!orii !rosiere ale proximitatii emotionale a terapeutului:
1. Eucatorul=antrenorul:se autopercepe ca posedand cunostinte profesionale si expertiza
profesionala cu privire la relatiile interumane si la procesul de schimbare si incearca sa
impartaseasca aceste cunostinte cuplurilor ca si baza pentru inducerea schimbarii.
$. Pertur%atorul: intele!e ca si un expert procesele familiale problematice dar tinde sa
utilizeze aceasta constientizare mai de!raba din exterior, incercand sa produca schimbarea in
interiorul sistemului cuplului, fara a le furniza partenerilor informatii, concepte sau metode pe
care le pot imprumuta spre utilizare din terapie.
(. Vindecatorul7 acorda o importanta speciala puterii transformative a relatiilor personale
in cadrul tratamentului.
1(. Pre#entati cele 4 seturi centrale de !actori te5nici in terapia de cuplu :sensul tipului.
!ocali#area trataentului. relatie. eclectis;.
:1; Sensul tipului ? manifestat in trei modalitai particulare :
a. #imingul problemelor: @ %e ce acumAB
b. #imingul interventiei ? de obicei interventiile orientate activ inspre schimbare apar in
primele sedinte, neacordanduse foarte mult timp evaluarii.
c. #imingul terminarii terapiei ? terapeutii nu acorda mult timp fazei de terminare
neconsiderand ca pacientii intampina dificultati ma'ore, intensitatea relatiei fiind mai mica in
comparatie cu terapia individuala
:$; Stabilirea clara a !ocali#arii trataentului ? &n !eneral terapeutii de cuplu afiseaza un
interes minim fata de pattern-urile generale de interactiune ale cuplului si tind sa puna accentul
pe patternurile care apar in 'urul problemei curente si pe structurile de mentinere a problemelor.
:(; Eclectis: Terapeutii de cuplu tind sa fie eclectici, daca nu integrativi chiar in ceea ce
priveste utilizarea tehnicilor, combinand tehnicile care abordeaza domeniile co!nitiv,
comportamental si emotional, facand apel la temele de casa in incercarea de a provoca
schimbarea in mediul natural.
:4; Relatia terapeut'pacient este considerata a avea un rol mai putin important in in
cadrul terapiei individuale, relatia centrala de vindecare find cea intre cei doi membri ai cuplului.
14. Sta%ilirea scopului in terapia de cuplu , scopuri coune in di"erse orientari.
4. $educerea simptomelor psihiatrice sau a experientei sau
comportamentelor problematice, in special a celor in relatie cu patternurile interactionale care
mentin problema
8. Cresterea resurselor cuplului deprinderi de comunicare eficienta, de rezolvare de
probleme, de aplanare a conflictelor, de copin! eficient, de adaptabilitate.
:. Imbunatatiri in ceea ce priveste satisfacerea nevoilor individuale de atasament,
coeziune, intimitate, echitate, incredere, sporirea capacitatii de a asi!ura dezvoltarea membrilor
individuali ai cuplului.
C. Imbunatatirea abilitatii de a interactiona eficient cu sistmele sociale mai lar!i
importante.
<. Constientizarea si intelegerea modului in care pattern-urile de interactiune ale cuplurilor
influenteaza viata de zi cu zi si modul in care aceste patternuri afecteaza si sunt influentate de
sanataatea psiholo!ica si satisfactia indivizilor.
1/. Tipuri de scopuri in terapia de cuplu.
4. +&D/E$ ? considerate importante in toate cazurile, indiferent de diferentele dintre
cupluri. "e exemplu, in terapia sistemica de familie propusa de "o#en, acest scop este le!at de
diferentierea sinelui. &n alte orientari cum ar fi cele strate!ice sau focalizate pe solutii, scopul
este aproape intotdeauna le!at de rezolvarea problemei prezente.
8. Scopuri %$ M$%&$>$ sau &DT$>M$%&/>$ ? fixate pe termen scurt si care includ
schimbarile din procesul psiholo!ic prin intermediul caruia se presupune ca individul sau cuplul
ar putea atin!e obiectivele tratamenteului. Se mai numesc @scopuri de procesB. Exemple:
atin!erea insi!htului, prezentarea unor deprinderi interpersonale le!ate de comunicare si
rezolvarea de probleme, descrierea patolo!iilor relationale sau blocarea patternurilor de
comportament ri!ide, care mentin problema. Scopurile de proces pot fi abstracte, astfel incat
uneori nu sunt explicitate de catre terapeut.
10. Tipuri de te5nici in terapia de cuplu.
Tehnicile de schimbare a comportamentelor ? tehnici terapeutice folosite pentru a modifica
comportamentul observabil, fie de la nivelul individului sau al diadei.
Tehnicile orientate spre insi!ht ? tehnicile care conduc la schimbari in ceea ce priveste nivelul de
intele!ere sau constientizare si poate la nivelul experientei emotionale, fara a se realiza
schimbari automate la nivelul comportamentului manifest. Spre deosebire de terapia individuala
traditionala, in care se presupune faptul ca insi!htul precede schimbarile terapeutice, secventa
opusa este preferata in ma'oritatea terapiilor de cuplu. Terapeutii de cuplu tind sa fie mai
bidirectionali in !andire ? considerand ca schimbarea poate fi initiata in orice domeniu al
or!anizarii psihosociale.
Tehnici focalizate pe experienta din cadrul sedintei sau din afara acesteia ,sunt valorizate
schimbarile care au loc in mediul natural al indivizilor-.
/vem tehnici focalizate pe dimensiunile co!nitive ale experientei, cum ar fi cautarea de sens si
atribuirea si cele focalizate pe actiune ? care pun accentul pe incercarile terapeutului de a
schimba intelesul, de al descoperi sau de al cocrea. Exemple: reformularea pozitiva, explicatii
alternative. =nele tehnici de interventie orientate spre sens presupun faptul ca sensul dat de
terapeut este cel corect si ca el reflecta realitatea care poate fi cunoscuta si adevarul psiholo!ic.
/ltii au o pozitie diametral opusa si cred ca este vorba mai de!raba de o constructie decat de o
descoperire a realitatii; pentru aceste orientari @adevarulB este pra!matic si consituie un cadru
explicativ care conduce la schimbare semnificativa din punct de vedere clinic.
Tehnicile orientate spre actiune pot fi la randul lor dihotomizate in tehnici care presupun ca
partenerii au de'a in repertoriul lor comportamental prerechizitele si cele care prespun ca le
lipsesc astfel de deprinderi sau cunostinte. Tehnicile orientate spre actiune implica fie directivare
terapeutica sau trainingul deprinderilor. %irectivele pot implica realizarea unor actiuni in cadrul
sedintei sau in afara acesteia.
16. Factori curati"i si ecanise ale sc5i%arii in terapia de cuplu.
4. %actori care tin de client: motivatie pozitiva si asteptari le!ate de schimbare;
8. Calitati ale terapeutului: caldura, abilitatea de a forma aliante bune, empatie;
:. #rasaturi structurale: a avea un cadru teoretic coerent pentru interventii si a furniza o
explicatie cu privire la suferinta persoanei.
18. Ideea centrala a Scolii de la Palo Alto in terapia de cuplu.
sia inceput investi!atiile in 45<; prin eforturile lui "ateson, Fac3son, )ale*, Gea3land si Satir.
Ideea centrala: incercarile ineficiente de a rezolva problema a'un! sa mentina aceasta
problema si au fost denumite >proces ironic?.
19. Tipuri de clienti dupa Scoala de la Palo Alto.
clienti @costuers? ? cei care doresc foarte mult ca schimbarea sa se produca si sunt focalizati
pe rezolvarea problemei
clienii care admira vitrinele @+indo+'s5opper? ? care participa la tratament pentru a face
cuiva pe plac
E-eplu7 un sot a carei sotie considera ca nu exista suficienta comunicare in casnicia lor dar el
nu vede aceasta problema este un @#indo#shopperB, iar sotia care il santa'eaza pentru al aduce
in terapie este o @costumerB.
$<. Scopul principal al e"aluarii si odalitatile acesteia in cadrul Scolii de la Palo Alto.
Scopul acestei terapii de scurta durata: sa rezolve problemele clientilor si nu sa restructureze
or!anizarea famiiei sau sa faciliteze cresterea personala
E"aluarea este focalizata pe identificarea pattern-urilor de comportamente repetitive care
implica probleme si solutii incercate si dovedite a fi ineficiente.
Sarcina evaluarii este identificarea persoanelor prinse in capcana repetarii unor modalitati
nereusite de rezolvare a problemei si ciclul repetitiv ,problema si solutiile ineficiente incercate
sau procesul ironic-.
Du prezinta mare importanta factorii predispozanti sau precipitatori.
$1. E-plicati procesul ironic si cele 4 categorii ale sale cu e-eple.
&deea de sanatate a !ailiei este asociata cu cea de flexibilitate si cu evitarea de a cadea in
capcana repetarii la nesfarsit a unor solutii ineficiente. Solutiile ineficiente sau procesul ironic
poate fi incadrat in una din urmatoarele patru categorii7
1. Incercari de a se !ace pe sine sau pe altii sa reactione#e spontan in od deli%erat.
%e exemplu sa fortezi partenerul ca in mod &spontan' sa doreasca sa te imbratiseze.
$. Sa !olosesti solutii care nu iplica nici un risc. atunci cand asuarea unui risc este
ine"ita%ila.
%e exemplu, a incerca sa eviti abordarea unui subiect problematic desi acel subiect trebuie cu
necesitate sa fie discutat in familie.
(. Incercarea de re#ol"are a unui con!lict prin arguentare si contraarguentare la
nes!arsit.
%e exemplu: pentru fiecare ar!ument adus de partener se aduc contraar!umente la nesfarsit, intr
un proces mutual de contrazicere.
4. Con!irarea acu#elor unui suspicios prin aparare.
%e exemplu : cand un sot il acuza pe celalalt ca este distant si el raspunde intr-o maniera
defensiva nu face altceva decat sa confirme suspiciunile celui care acuza.
88. Perspecti"a scolii de la Palo Alto asupra sc5i%arilor %ruste si odalitati de inter"entie
in acest conte-t.

Schimbarile rapide sunt descura'ate iar cand se manifesta familia este atentionata in
le!atura cu ele. Terapeuii isi exprima in!ri'orarea in le!atura cu schimbarile, dubiile cu privire
la durabilitatea acestora, exploreaza pericolele unei imbunatatiri rapide si prezice recaderea
,scepticis terapeutic poate ulterior accelera schimbarile pozitive-. Intregul credit pentru
aparita sc5i%arilor pozitive este atribuit clientului si nu terapeutului. In inc5eierea terapiei,
daca clientii solicita interventie pentru alte probleme, terapeutul su!ereaza sa se amane urmatorul
episod de terapie pentru a permite schimbarilor obtinute sa se consolideze.
Clientii sunt invitati sa liste#e consecintele negati"e ale sc5i%arii. =nele dintre consecintele
ne!ative ale schimbarii sunt: noile obiceiuri sunt nefamiliare, schimbarea este infricosatoare,
schimbarea presupune a-ti asuma riscuri, schimbarea presupune mai multa intimitate, va fi
nevoie de negociere, schimbarea presupune deprinderi noi si dificile, si &daca nu functioneaza
va fi vina mea'. /ceste consecinte ne!ative sunt aduse in discutie cu atat mai mult in ca#ul in
care clientii ani!esta re#istenta sau opo#itie in a se sc5i%a.
(ot fi chiar s!atuiti de terapeut sa !aca sc5i%arile in pasi arunti deoarece consecintele
ne!ative sunt prea mari.
Clientii coplianti : invitati sa faca mai putin din ceea ce fac sau sa se opreasca din a face ceea
ce fac.
Clientii re#istenti7 pot fi invitati, pe baza unei tehnici paradoxale, sa faca mai mult din ceea ce
fac si sa se ofere o @explicatieB cu privire la asazisa utilitate a comportamentului
lor. E-eplu7 unui cuplu care se cearta foarte des poate sa i se spuna sa ca acest lucru inseamna
ca sunt foarte preocupati de calitatea relatiei lor si sa fie invitati sa incerce sa se certe o data la
fiecare 4< minute.
Cand clientii cer altora sa reactioneze intr-o maniera &spontana' dar prescrisa de ei ,exemplu
sa ii imbratiseze cand ei simt nevoia- li se explica faptul ca primul pas inainte a fost facut in
momentul in care persoana in cauza a acceptat sa faca intentionat actul respectiv.
In cazul problemelor mentinute din cauza neasumarii de riscuri: clientii sunt invitati sa isi asume
riscuri controlabile si pro!resiv mai mari.
In cazul cuplurilor inalt conflictuale carora li sa explicat ca se cearta deoarece isi valorizeaza si
doresc sa isi apere relatia: invitati dupa fiecare cearta sa isi ceara scuze unul altuia ca nu sau
certat mai tare si mai mult si apoi sa isi multumeasca unul altuia pentru scuze.
In cazul in care o persoana este suspicioasa si acuza la nesfarsit, persoana acuzata este invitata
sa nu se mai 'ustifice si sa dea dreptate acuzatorului fara a lua critica in serios.
$(. Idei centrale ale terapiei strategice de cuplu cu pri"ire la !ailiile sanatoase si cele
dis!unctionale.
!ailiile sunt a%i"alente in ceea ce pri"este sc5i%area. indeosebi datorita faptului ca
problemele de familie au importante functii protective interpersonal pentru anumiti membri ai
familiei.
terapeutul trebuie sa proiecteze cu !ri'a directive specifice pentru a su%ina a%i"alenta si
re#istenta pentru a a'uta familiile sasi rezolve probleme prezente,!urni#and simultan
familiilor oportunitati pentru a se confrunta cu problemele interpersonale complexe pe care
simptomele incercau sa le rezolve.
FAMILIILE SA@ATAASE
au ierar5ii intergenerationale clar de!inite, fiind foarte clar faptul ca atunci cand vine vorba de
chestiuni serioase, parintii sunt cei care raspund si sunt ultimii care se pronunta in cazul
deciziilor ma'ore ale familiei.
in momentul in care trec dintr'un stadiu al ciclului "ietii in altul, sunt destul
de !le-i%ile pentru asi modifica regulile, rolurile si rutinele pentru a face fata rutinelor aduse de
noul stadiu de viata.
in interiorul relatiilor de familie exista un aestec de copleentaritate si tran#actii
sietrice.
aleg iu%irea ai degra%a decat violenta ca si valoare centrala si distribuie iubirea in interiorul
familiei intro maniera nonintruziva si nonviolenta.
FAMILIA PRA*LEMATICA
Pro%leele apar cand7
structura ierarhica a familiei este neclara;
cand lipseste flexibilitatea in trecerea de la un stadiu de dezvoltare la altul;
relatiile de familie se caracterizeaza exclusiv prin tran#actii sietrice ,cum ar fi certurile
persistente- sau exclusiv prin tran#actii copleentare ,cum ar fi oferirea de afectiune si de
!ri'a- devin inevitabil problematice.
in interiorul familiilor problematice, siptoele pot !i conceptuali#ate ca !iind esa&e
eta!orice ale pro%leelor din alte doenii.
e-ista di!erente negate intre structurile ierar5ice a!isate si cele ascunse din cadrul unei
!ailii sau a unei societatii.
De e-eplu daca oficial este acceptat faptul ca ambii pariti stabilesc re!uli pentru toti copiii dar
re!ula este pe ascuns incalcata atunci cand mama ascunde tatalui o !reseala de pedepsit a fiului
si nu ia masuri in aceasta directie. /ceste aliante sunt denumite @triangulari patologice? si sunt
responsabile de esecul familiei de a trece intrun alt stadiu de dezvoltare.
E-eple de ierar5ii incongruente : o persoana depresiva poate parea in aparenta subordonata
partenerului insa in realitate este ierarhic superioara acestuia deoarece depresia are un rol
important in or!anizarea relatiei.
Di!icultatile in interiroul !ailiei apar de pe urma incercarilor de a domina sau control, de a fi
iubit, de a iubi si a de proteja, de a regreta si de ierta.
(roblemele asociate cu dominatia si controlul includ a!resivitatea, delincventa si unele forme de
abuz de dro!uri.
Cele asociate cu nevoia de a fi iubit includ depresia, anxietatea si tulburarile de comportament
alimentar.
(oblemele asociate cu dorinta de a iubi si a proteja includ dominarea intruziva a partenelui sau a
copilului, sentimente consecutive excesive de vinovatie, !esturi si amenintari le!ate de suicid,
tulburari de !andire.
(roblemele asociate cu dorinta de a fi iertat sau de a ierta includ abuzul fizic si sexual.
$4. Ideea centrala a terapiei structurale de !ailie.
structurile or!anizationale problematice ale familiei pot compromite capacitatea acesteia de a
face fata schimbarilor ivite dea lun!ul cursului vietii si pot conduce la aparitia stresului
impredictibil intrafamilial si extrafamilial.
$/. Pre#entati te5nica de#ec5ili%rarii dupa Minuc5in.
(rin dezechilibrare si prin trasarea unor noi !ranite terapeutul a'uta familiile sa isi
foloseasca resursele latente pentru asi modifica structura spre a face fata noilor cerinte.
(rin de#ec5ili%rare. terapeutul sustine un membru al familiei mai mult pe cat pe altul pentru a
pune sub semnul intrebarii structura familiei. /tunci cand acest dezechilibru se face la o
intensitate extrema, o cri#a de !ailie poate fi produsa in mod intentionat.
%e exemplu, Minuchin considera ca adesea la baza unei bulimii a copilului se afla lipsa
coalitiilor parentale si e-istenta unor %ariere intergenerationale di!u#e.
$l de#ec5ili%ra aceste sisteme familiale cerandule parintilor sa isi hraneasca fiica in stadiile
incipiente ale terapiei, iar mai tarziu, odata ce aceasta a casti!at !reutatea normala sa invite
clienta sa preia controlul asupra propriei sale !reutati.
$0. E-plicati ce intelegeti prin trasarea de noi granite in terapia structurala de !ailie.
(rin dezechilibrare si prin trasarea unor noi !ranite a'uta familiile sa isi foloseasca resursele
latente pentru asi modifica structura spre a face fata noilor cerinte.
Trasarea granitelor implica re!ularea fluxului de informatii dintre membrii familiei,
cerand de e-eplu fiecarei persoane sa vorbeasca pentru ea insasi sau prin blocarea copilului-
parinte sa se alature sistemului parental.
&n cazul de bulimie, s'au trasat noi granite insistand asupra faptului ca, odata iesita din
zona de pericol, !reutatea sa fie monitorizata de parinti de la distanta si acestia sa se an!a'eze in
rezolvare comuna de probleme si luare de decizii cu privire la mana!ementul aspectelor de rutina
ale vietii de familie.
$6. E-plicati ce intelegeti prin uratorii tereni7 po#iti"is. odernis.

Poitivismul7 exista o sin!ura realitate si ea poate fi perceputa direct.
Ce inseamna acest lucru in cadrul terapiei de familieA
$xista o sin!ura definitie adevarata a problemei, care poate fi descoperita prin evaluare
ri!uroasa si rezolvata prin aplicarea de tehnici care siau dovedit eficacitatea prin evaluare
stiintifica ri!uroasa.
Terapeutul = $xpert
A%ordari7 comportamentala, psihoeducationala. (ozitivismul face parte din modernism
,curent mai lar!-.
!odernismul7
a debutat cu promisiunea de eliberare de sub tirania superstitiilor, a reli!iei si a monarhiei prin
stiinta, ratiune, 'udecata.
presupune existenta unei lumi de cunoscut ale carei le!i universale pot fi descoperite prin
investi!atii empirice sistematice.
cercetarea ri!uroasa ar conduce la acumularea !radata de cunostinte pline de valoare
pro!resul stiintific va conduce la aparitia unei lumi mai bune.
$8. Postodernisul si in!luenta sa asupra terapiei de !ailie7 iplicatii asupra practicii si
idei introduse.
Postodernisul7
respin!e ideea unei descrieri obiective si rationale a lumii.
accepta ideea existentei unei lumi dar considera ca aceasta nu va putea niciodata sa fie
cunoscuta acurat.
Mai de!raba, prin perceptie si limba', lumea este construita social de catre comunitati.
In!luena postodernisului asupra terapiei de !ailie7
4. Du poate fi construit nici un model teoretic suprem, unic si adevarat.
8. $xista modele mai mult sau mai putin utile pentru probleme si contexte particulare
:. >ezultatele cercetarilor empirice din cadrul studiilor cu privire la rezultatele terapiei nu
sunt reflectari ale adevarului ci declaratii social construite de oamenii de stiinta in cadrul
discutiilor si au utilitate in diferite terapii, cu probleme particulare in contexte particulare.
C. Hariabile contextuale cum ar fi !enul, clasa, etnia, cultura, trebuie sa fie incorporate in
modelele utile ale terapiei, pentru ca nu exista principii universale de buna practica sau familii
perfect adaptate. Modelele de bune practici si modelele familiilor functionale sunt locale nu
!lobale si iau in considerare o serie de factori contextuali si culturali.
$9. Teoria constructelor personale , B. Cell).
Constructi"isul alternati" ' Beorge Cell) :19//; considera la fel de importanta
perspectiva fiecarui membru al familiei asupra problemei, !iecare pespecti"a unica !iind "alida
si ade"arata. Anuite perspecti"e asupra luii sunt ai utile decat altele si ca cele ai
putin utile pot !i trans!orate in persecti"e ai utile.
Asumptii
Iamenii dezvolta sisteme de constructe sau credinte care sai a'ute sa anticipeze evenimentele
in mod acurat.
Iamenii se aseamana cercetatorilor si dezvolta sisteme de credinte asemeni teoriilor stiintifice
cu privire la modul in care lumea functioneaza.
$i testeaza validitatea acestui sistem de credinte prin experimente comportamentale, asa cum
oamenii de stiinta testeaza teoriile stiintifice prin experimente de laborator.
Sistemul de constructe al unei persoane se schimba in cazul in care experientele repetate
su!ereaza modificari care pot conduce la predictii mai acurate.
0radul in care constructele se schimba este determinat de permeabilitate !radul in care el
permite unor noi elemente sa patrunda in interiorul sau
Situatiile amenintatoare, preocuparile le!ate de vechile experiente si lipsa de oportunitati
pentru noi experiente, toate inhiba elaborarea unor noi sisteme de constructe.
Cand sistemul de constructe se schimba, constructele periferice si permeabile sunt primele care
se schimba.
Constructele centrale, folosite pentru a defini identitatea persoanei se schimba mai tarziu.
Iamenii fac predictii pe baza sistemului lor de credinte; ei sunt invitati sa faca experimente
comportamentale pentru a verifica aceste predictii.
(<. Descrieti pe scurt ideile constructi"isului si cele ale constructi"isului social.
CA@STRDCTIVISMDL
indivizii isi construiesc propriile lor reprezentari cu privire la realitate si aceste reprezentari
sunt determinate in parte de natura simturilor, de sistemul nervos, de capacitatea de procesare a
informatiilor si de sistemul de credinte si in parte de obiectele si evenimentele din lume.
pentru fiecare individ lumea este construia in mod activ si nu perceputa pasiv
Constructi"isul radical ,Maturana,4554- modul in care o persoana cunoaste lumea
este determinat predominant de caracterisicile sale personale si ca mediul ,inclusiv persoanele pe
care le intalneste- o importanta ne!li'abila.
Constructi"isul alternati"7 Beorge Cell) :19//; considera la fel de importanta
perspectiva fiecarui membru al familiei asupra problemei, !iecare pespecti"a unica !iind "alida
si ade"arata. %e asemenea ei considera ca anuite perspecti"e asupra luii sunt ai utile
decat altele si ca cele ai putin utile pot !i trans!orate in persecti"e ai utile.
CA@STRDCTIVISMDL SACIAL
perspectiva unui individ cu privire la lume este construita in cadrul unei comunitati sociale prin
intermediul limba'ului ,0er!en, 455C-.
/devarul nu este descoperit ci este construit; el nu este construit de indivizi izolati, ci este
coconstruit de catre comunitati de oameni care converseaza. Constructii utile ale obiectelor si
evenimentelor si explicatii utile ale relatiilor dintre ele sunt retinute de catre comunitati in
interiorul conversatiilor. Constructiile inutile sunt abandonate. =tilitatea unei constructii este
stabilita in functie de !radul in care faciliteaza rezolvarea de probleme, adaptarea la mediu,
nevoia de realizare si de supravietuire.
/bordari din interiorul constructivismului social:
4. Terapia sistemica scoala de la Milano
8. Terapia focalizata pe solutii
:. Terapia narativa
(1. Pre#entati principiile ec5ipei terapeutice sisteice Milano.
utilizarea sedintelor de terapie in cinci parti
a coterapiei si a unei echipe in spatele unui ecran
inclinatia inspre recomandarea hipnozei
circularitate si neutralitate
intervievare circulara
incheierea interventiilor din sedinte implicand conotatiile pozitive si prescriptia ritualurilor,
dintre care unele paradoxale
distante mari intre sedinte ,interval cuprins intre o saptamana si o luna, consideranduse ca
schimbarea are nevoie de timp-.
ideea ca scopul terapiei altera sistemul de credinte al familiei si in final patternurile de
interactiune care mentineau simptomul.
($. Descrieti inter"iul in / parti. speci!ic scolii sisteice de terapie de la Milano.
1. presesiunea
!. sesiunea
(. intersesiunea
). intervenia
*. post sesiunea
1. PRESESID@EA
&nterventia debuta cu un interviu telefonic in cadrul caruia era stabilita compozitia familiei
si rolul a!entului tinta ,refferin! a!ent- era clarificat. 0rupul de la Milano se ocupa in principal
de cazuri dificile, trimise de ali specialiti care nu reisera sa le rezolve. %e aceea, in presesiune
echipa formula o ipoteza iniiala despre problema prezenta la familie, ei avand de'a o serie de
informatii obtinute de la terapeutii care esuasera.
$chipa se intalnea pentru a formula ipoteze pe baza informatiilor obtinute, cu privire la
posibilele le!aturi dintre problemele prezentate, patternurile de interactiune care mentineau
problema si sistemul de credinte al familiei.
$. SESID@EA ,aproximativ C; de minute-
$chipa valideaza, modifica sau schimba ipoteza de lucru. %oi dintre membrii echipei
intervievau familia iar ceilalti doi observau familia din spatele unui ecran cu vedere
unidirectionala. %e obicei erau alcatuite cate 8 echipe formate din terapeut barbatterapeut
femeie.
&n acest context intereseaza trei concepte cheie:
1. Pre#uare ,Terapeutul nu cauta sa afle adevarul, ci sa contruiasca impreuna cu familia o
ipoteza de lucru care sa vada problema ca pe o parte de inteles in cadrul contextului. Terapeuii
nu pun pre pe valoarea de adevar a ipotezei ci pe utilitatea de a conduce la informaii noi ce pot
face ca terapia sa avanseze
&poteza de lucru reguli:
trebuie sa se refere la sistem
sa conteze pentru elementele lui i pentru felul cum se lea!a intre ele.
$. @eutralitate :punctul de "edere terapeutic;7 iparialitate ' a fi multipoziional, a nu lua
partea cuiva, a te mica liber i e!al de la persoana la persoana. Terapia structurala folosea
dezechilibrarea ,prin trecerea de partea unui membru- pentru a restructura familia, spre deosebire
de terapia sistemica. &mportant = efortul de a evita sa te lasi atras in conflictele familiei, a evita
sa te lasi influentat de ea.
(. Circularitate , interogare circulara :te5nica de inter"ie"are; ' $i formuleaza intrebari
despre diferenele intre membrii familiei in ceea ce privete modul in care percep relaia,
diferene de !rad i intensitate, despre acum i atunci ,in prezent sau in viitor-. /ceste intrebari
au o serie de inlanuiri de feedbac3 reciproce, creind o circularitate nonlineara complexa. Se
pornete de obicei de la Bindicii de deschidereB, scapate de familie in cursul interviului, ce se
dovedesc fructuoase in dezvoltarea ipotezelor. Du conteaza daca ipoteza e adevarata sau falsa,
important este sa fie utila conducand pe baza de feedbac3 la noi informatii.
&ntrebarile cele mai des utilizate pot fi impartite in urmatoarele cate!orii de intrebari
despre:
diferentele in perceperea relatiilor , cine e mai apropiat de tataA +iica sau fiulA-;
diferentele de nuanta , (e o scala de la 4 la 4;, cat de rea a fost cearta de saptamana astaA-;
diferente le!ate de timp: ,/ inceput sa slabeasca inainte sau dupa plecarea surorii la cole!iuA-;
diferente ipotetice: , %aca ea nu sar fi nascut, cum ar fi casnicia dumneavoastra aziA %aca ati
divorta, care parinte ar sta cu copilulA %aca ar fi sa pateasca vreuna din surori ce a patit ea, care
ar fi cel mai la riscA-
+iecare membru al familiei este solicitat sa isi dea cu parerea cu privire la situatia
problematica din familie.
Credintele care stau la baza discrepantelor dintre aceste explicatii sunt examinate cerandu
le membrilor familiei sa spuna ceea ce cred cu privire la motivele existentei discrepantelor dintre
parerile altor doi membri ai familiei si asa mai departe.
Membrii familiei primeau informatii noi cu privire la situatia lor, informatii care puneau
sub semnul intrebarii sistemul de credinte ineficient si care ia atras in capcana patternurilor de
interactiune repetitive care mentineau problema.
(. I@TERSESID@EA SEDI@TA I@TERMEDIARA
$chipa se va retra!e pentru a discuta ipotezele si pentru a stabili eventualele interventii. Se
discutau iplicatiile in!oratiilor scoase la iveala prin interviul circular cu privire la ipotezele
ori!inale. Se sintetiza informatia disponibila in doua noi ipoteze sistemice cu privire la modul in
care simptomul era mentinut de patternul recursiv comportamental al familiei si de sistemul lor
de credinte si apoi se proiecta interventia.
4. I@TERVE@TIA
Concepte cheie:
1. Conotatii pozitive ? terapeutii acordau conotatii pozitive comportamentelor
simptomatice ale membrilor familiei, punand accentul pe motivele pentru care membrii se
an!a'au in realizarea comportamentelor care mentineau problema. De e-eplu. unei fete
anorexice si parintilor acesteia i se spunea ceva de !enul: @$ste bine ca nu mananci in acest
moment din viata ta pentru ca acest lucru ii determina pe parintii tai sa discute cu privire la
modalitatile in care ar putea sa te a'ute. /tunci cand vei creste si vei pleca de acasa ei vor trebui
sa !aseasca noi modalitati de a vorbi intre ei. $ste bine ca voi, parintii ei, explorati numeroase
modalitati prin care doriti sa va a'utati fiica deoarece doriti ca ea sa fie sanatoasaB.
!. $itualurile se realizau intre sedinte. $rau prescrise in momente specifice ale zilei.
%e e-eplu, parintilor care in mod normal descalificau incercarile celuilalt parinte de a !estiona
problemele comportamentale ale copilului, li se cerea sa alterneze zilele in care unul dintre ei se
ocupa in mod exclusiv de copii, mama in zilele pare si tatal in cele impare. Sau unei sotii care se
simtea coplesita de rolul de partenera si de cel de mama sa se comporte exclusiv ca si mama in
zilele pare si ca si partenera in cele impare.
&nterviul familiei era rezumat si in aceasta parte finala a lui, mesa'ul echipei de interventie,
conotatiile pozitive si recomandarea unui ritual sau a unei sarcini erau comunicate familiei.
%iscutiile pe baza acestui mesa' erau limitate. &n unele situatii, familiei i se trimitea o versiune
scrisa a mesa'ului din urma sedintei.
/. PAST'SESID@EA ' $chipa se mai intalnea o data pentru a discuta reactiile familiei la
mesa', ipotezele cu privire la acestea si faceau planuri de incercat pentru uratoarea sedinta.
Cand re#istenta aparea sub forma neintele!erilor dintre anumiti membri ai familiei si
terapeut, echipa Milan ori!inala adopta practica o!eririi unui esa& legat de de#%inare:
@=nii dintre cole!ii mei de echipa sunt total impotriva pozitiei pe care dumneavoastra o
aveti si !andesc ca J, dar dupa ce ma !andit la acest lucru si am ascultat pozitia dvs. sunt
inclinat sa fiu de acord cu pozitia dvs., care este KB.
(uteau de asemenea exprima lipsa de putere din punct de vedere terapeutic sustinand ca
problemele familiei sunt foarte dificile si complexe si ca probabil nu vor raspunde la terapie.
((. E-plicati uratorii tereni7 pre#uare. neutralitate. circularitate. inter"iu in cinci parti
in conte-tul scolii sisteice de terapie de la Milano.
Pre#uare ,Terapeutul nu cauta sa afle adevarul, ci sa contruiasca impreuna cu familia o
ipoteza de lucru care sa vada problema ca pe o parte de inteles in cadrul contextului. Terapeuii
nu pun pre pe valoarea de adevar a ipotezei ci pe utilitatea de a conduce la informaii noi ce pot
face ca terapia sa avanseze
&poteza de lucru reguli:
trebuie sa se refere la sistem
sa conteze pentru elementele lui i pentru felul cum se lea!a intre ele.
@eutralitate :punctul de "edere terapeutic;7 iparialitate ' a fi multipoziional, a nu
lua partea cuiva, a te mica liber i e!al de la persoana la persoana. Terapia structurala folosea
dezechilibrarea ,prin trecerea de partea unui membru- pentru a restructura familia, spre deosebire
de terapia sistemica. &mportant = efortul de a evita sa te lasi atras in conflictele familiei, a evita
sa te lasi influentat de ea.
Circularitate , interogare circulara :te5nica de inter"ie"are; ' $i formuleaza intrebari
despre diferenele intre membrii familiei in ceea ce privete modul in care percep relaia,
diferene de !rad i intensitate, despre acum i atunci ,in prezent sau in viitor-. /ceste intrebari
au o serie de inlanuiri de feedbac3 reciproce, creind o circularitate nonlineara complexa. Se
pornete de obicei de la Bindicii de deschidereB, scapate de familie in cursul interviului, ce se
dovedesc fructuoase in dezvoltarea ipotezelor. Du conteaza daca ipoteza e adevarata sau falsa,
important este sa fie utila conducand pe baza de feedbac3 la noi informatii.
(4. Idei centrale legate de terapia !ocali#ata pe solutii si scopul priordial al acesteia. Ste"e
deS5a"er. Insoo Ci *erg
+cop primordial al terapiei:
sa identifice patternuri de interactiune putin frecvente, exceptionale chiar, in care neam
astepta sa apara comportamentul problema dar acesta nu apare
apoi le cere clientilor sa creasca frecventa acestor patternuri comportamentale
exceptionale. De e-eplu, unei familii care se plan!e de dificultatile de adormire ale copilului, i
se cere sa noteze ocaziile in care a aparut un pattern normal, exceptional de somn iar apoi sa faca
pasi marunti pentru a incerca sa recreeze situatia.
+amiliile lipsite de probleme sunt cele care nu cad in capcana patternurilor de interactiune
care mentin problemele, ci mai de!raba observa circumstantele exceptionale in care problemele
asteptate nu apar si incearca sa invete din aceste circumstante cum sa evite sau sa rezolve
problemele in viitor.
Terapeutii focalizati pe solutii evalueaza si exceptiile. /cest lucru poate fi realizat punand
intrebari cu privire la schimbarea preterapie. Scopul este acela de a idenifica exceptiile.
(/. Tipuri de clienti in terapia !ocali#ata pe solutii si sarcini potri"ite pentru acestia.
4. Hizitatorii ? cei care vin trimisi in terapie si nu considera ca ar avea probleme. Hizitatorii au
mai mari sanse sa continue terapia daca sunt complimentati in le!atura cu acest lucru.
8. Cei care se plan! accepta faptul ca au probleme, dar nu doresc sau cred ca nu sunt capabili sa
rezolve problemele. /cetia tind sa coopereze mai bine daca li se dau sarcini observationale cum
ar fi de exemplu sa observe aparitia exceptiilor.
:. Clientii cei care accepta faptul ca au probleme si doresc sa le rezolve prin intermediul terapiei.
Sarcinile comportamentale, cum ar fi recrearea exceptiilor sunt mai potrivite pentru clienti.
/ceste trei pozitii nu sunt definitive si clientii pot trece dintro pozitie in alta in cursul
terapiei.
(0. Pre#entati intre%area iracol propusa de Milton EricEson.
&+a presupunem ca intr-o noapte s-ar produce un miracol in timp ce tu dormi si problema
ar fi rezolvata, cum ti-ai da seama, Ce ar fi diferit, Cum si-ar da - seama fara ca tu sa spui
nimic in legatura cu asta,'. Cu cat mai concreta si mai usor de vizualizat aceasta perspectiva, cu
atat mai bine.
(6. Pre#entati ideile legate de etiologia pro%leelor con!or terapiei narati"e.
Conform terapiei narative, problemele apar si sunt mentinute de povestile opresive care
domina viata oamenilor. (roblemele apar atunci cand atunci cand oamenii sau altii spun
povestile vietii lor, acestea nu se potrivesc semnificativ cu experientele traite. &ntradevar,
aspecte semnificative din experientele traite de ei pot contrazise povestile dominante ale vietii
lor.
(8. E-plicati ce intelegeti prin po"estile alternati"e in cadrul terapiei narati"e.
Mic5ael F5ite. Da"id Epson
/ dezvolta solutii terapeutice la probleme, in cadrul narativ, presupune a crea spatiu pentru
!enerarea unor povesti alternative, posibilitate care anterior ar fi fost mar!inalizata de povestea
opresiva dominanta care mentine problema.
/ceste povesti alternative in mod tipic:
sunt preferate de catre clienti
se potrivesc sau nu contrazic aspectele semnificative ale experientei traite
le dau clientilor mai multe posibilitati de asi controla propria viata.
/bordarea narativa are la baza asumptia ca povestile nu sunt reprezentari ale reflectarilor
identitatilor, vietilor sau problemele ci mai de!raba povestile sunt cele care construiesc identitati,
vieti si probleme.
(rocesul terapeutic de rescriere a povestii schimba vieti, probleme si identitati pentru ca
povestile personale constituie identitati.
=n scop principal al terapiei narative este acela de a a'uta clientii sa scrie din nou povestile
vietii lor, astfel incat sa se defineasca in modalitati nonpatolo!ice si nonproblematice. /cest
proces de @reauthorin!B este mai de!raba unul de colaborare si care presupune ca terapeutii si
clientii sa se an!a'eze in anumite practici care ii conduce pe clienti inspre a face ceea ce
antropolo!ul .
(entru a facilita rescrierea povestii, terapeutul din orientarea narativa adopta o pozitie
consultativa, colaborativa, de coautor.
%e exemplu, un client poate fi intrebat cu privire la modul in care depresia ia afectat viata in
sens ne!ativ.
Terapeutul din orientarea narativa a'uta clientul sa scoata in evidenta momentele din viata lor in
care nu au fost invinsi de depresie, denumindule @rezultate uniceB.
/ceste @uniLue outcomesB ? includ exceptiile de la patternul de rutina in care anumite aspecte
ale problemei au loc in mod normal.
>ezultatele unice pot fi identificate prin interbari de tipul: @(oti sa imi povestesti despre un
moment in care ai facut ceva pentru a preveni ca aceasta problema sa puna stapanire pe tine AB.
%escrierile acestor rezultate unice sunt apoi elaborate prin intermediul intrebarilor @perspectiva
actiunilorB ,@landscapeofactionB- si @perspectiva constientizariiB ,landscapeofconsciousnes-.
&ntrebarile de tip @landscape of actionB se refera la secvente de evenimente, exemplu: @ Ifera
mi o descriere pas cu pas acestui episod
(9. E-plicati uratorii tereni din cadrul terapiei propuse de I"an *os#oren)i' @ag)7
loialitati in"i#i%ile. loialitati ipartite. !acilitarea e-onerarii. ec5itatea parinti'copii. !acand
triitere la ideea centrala a terapiei sale.

Idee centrala: corectitudine sau nedreptate in relatiile de familie dea lun!ul !eneratiilor
,etici relationale-.
+iecare membru al familiei in cadrul fiecarei relatii de familie tine o evidenta a ceea ce
ofera si a ceea ce primeste in interiorul acelei relatii. /ceasta evidenta reflecta echilibrul dintre
ceea ce da si ceea ce primeste. (roblemele apar acolo unde exista dezechilibre in cadrul acestor
evidente dea lun!ul !eneratiilor.
MLoialitati in"i#i%ileB an!a'amentele inconstiente pe care copiii le fac pentru asi plati
datoriile fata de parinti sau pentru a beneficia de drepturile care rezida din interactiunea cu
acestia. %e exemplu, un adult care a fost ne!li'at de parinti poate considera ca poate fi ne!li'ent
si el la randul sau in relatiile cu copiii sai pentru ca nici el nu a primit atentie si daca ar proceda
diferit ar fi neloial fata de parintii lui.
MLoialitatie ipartite? copilul este fortat prin intermediul conflictului parental sa ia partea
unui parinte in detrimentul altuia si pot conduce la sentimentul de a fi pierdut un parinte.
Copilul, a'uns adult poate hotara ca poate sa se desparta de partenera in ciuda efectului pe care
actiunile sale lear putea avea asupra copiilor.
%aca parintii induc ideea ca sacrificiile pe care leau facut pentru copiii lor ii fac pe acestia sa
ramana vesnic indatorati, pentru astfel de copii va fi dificil sa formeze relatii in perioada adulta
pentru ca loialitatea fata de partener poate fi perceputa ca lipsa de loialitate fata de parintele fata
de care este vesnic indatorat.
#ehnici
4. Facilitarea e-onerarii submineaza transmiterea inter!enerationala de patternuri de
interactiune destructive. Terapeutul a'uta clientii sa intelea!a intentiile pozitive si loialitatea
inter!enerationala care sta la baza actiunilor membrilor familiei care iau ranit. /tunci cand
clientii intele! acest lucru este mai putin probabil sa replice comportamentul dureros pe care ei l
au experimentat. "e exemplu, un copil abuzat poate intele!e ca abuzul la care a fost supus este in
parte datorat experientelor abuzive pe care proprii lor parinti leau trait si astfel sa ii exonereze.
+acand astfel, pot fi determinati sa isi ia an!a'amentul de a nusi abuza propriii copii. (rin
exonerare indivizii casti!a 'ustificarea.
$. Ec5itatea parinti'copii ' se presupune ca un copil are dreptul de a primi mai mult decat
ofera parintilor, dar balanta este echilibrata atunci cand la randul lor ofera propriilor lor copii mai
mult decat au primit. /stfel, eticile relationale acopera trei !eneratii atunci cand se ia in
considerare corectitudinea si dreptatea din relatiile parintecopil.
Scopul central al terapeutului:
de a se asi!ura ca exista corectitudine si impartialitate il relatiile actuale de familie dar si in
cele viitoare. /cest lucru presupune a se confrunta cu osteniri nedrepte.
/ asi!ura comunicarea deschisa intre toti membrii familiei
/ lua in calcul parerea tuturor membrilor familiei
/ !asi solutiile cele mai avanta'oase pentru toti membrii familiei.

4<. Pre#entati succint ideea !undaentala a psi5oterapiei psi5analitice de !ailie.
#erapia relatiilor obiectuale
>eprezentanti: +airburn,45<8, 45N:-, %ic3s si Tavistoc3 , %avid Scharff si 0ill Sava!eScharf
Iamenii sunt predispusi sa se an!a'eze in patternuri de interactiune care mentin
problemele pentru ca isi or!anizeaza relatiile actuale pe baza unor principii de or!anizare a
relatiilor primare si inconstiente care sau dezvoltat dea lun!ul primilor ani din viata.
/ceste harti relationale inconstiente primare cu privire la sine si altii, bazate pe relatiile
timpurii dintre parinti si copii, care sunt replicate in relatiile semnificative curente se numest
@relatii obiectualeB. %e exemplu,o harta relationala de tipul @copil furios parinte frustratB poate
fi partial replicata intreo relatie maritala discordanta.
&n relatiile romantice, partenerii proiecteaza obiectele interne dorite unul asupra celuilalt si le
induc partenerilor necesitatea conformarii la acestea prin procese de identificare proiectiva.
&n relatiile sanatoase, partenerii se conformeaza partial dar nu complet acestor proiectii,
frustrand partial dar nu excesiv nevoile celuilalt.
&n mod treptat, partenerii invata sa raspunda la realitatea reprezentata de partenerii lor sau la
partenerii lor reali mai de!raba decat la propriile lor proiectii.
De e-eplu. partenerii pot proiecta o ima!ine a unei persoane extrem de iubitoare si sensibile,
unul asupra celuilalt si sa se trateze reciproc ca si cum ar fi aceste proiectii. %rept raspuns,
fiecare poate simtie nevoia sa se comporte intro maniera atenta si reuseste sa faca acest lucru,
dar nu tot timpul. Idata ce relatia se maturizeaza si devin tot mai aparente exceptiile la aceste
proiectii reciproce, procesul de proiectie este !radual inlocuit de perceptia acurata. (artenerii
a'un! sa accepte realitatea celuilalt, ca fiind uneori atenti si alteori nu si isi manifesta simtul
umorului cu privire la idealizarile initiale ale celuilalt.
In relatiile pro%leatice. partenerii fie se conformeaza complet la cerintele impuse de
proiectiile celuilalt fie nu se conformeaza suficient.
/mandoua din aceste optiuni conduc la dezama!ire, conflict sau proiectarea reciproca a
obiectelor respinse.
/'un! sa se critice, respin!a, frustreze, ameninte raninduse.
Totusi raman impreuna pentru ca sistemul proiectiv mutual le permite amandurora sa se perceapa
a fi @buni in intre!imeB si sa i!nore aspectele ne!ative ale sinelui vazandusi patenerul Min
totalitate rauB.
41. Pre#entati pe scurt ideea centrala a terapiei !ocali#ate pe eotii.
0reenber! 1 Fohnson
&dee centrala: un conflict marital apare atunci cand partenerii sunt incapabili sasi satisfaca
unul altuia nevoia de si!uranta, securitate si satisfactie.
/sadar, distresul marital reprezinta esecul unui cuplu de a stabili o relatie caracterizata de
un stil de atasament si!ur. Membrii cuplului nu se percep unul pe celalalt ca pe o baza sigura din
care pot sa exploreze lumea. +rustrarea care apare face ca aceste raspunsuri emotionale primare
sa isi !aseasca expresia in comportamente de atac sau de retra!ere. Cuplurile se an!a'eaza in
patternuri comportamentale ri!ide si repetitive de atacretra!ere sau cautare distantare. /cestea
pot sa se transforme in cele din urma in patternuri atac-atac sau distantare-distantare.
4$. E-plicati uratoarele concepte in conte-tul terapiei e-perientiale de !ailie7 crestere
personala. auto'constienti#are. cresterea stiei de sine. responsa%ilitate ai are. auto'
actuali#are.
TERAPIA EGPERIE@TIALA DE FAMILIE
>eprezentanti:Hirnia Satir, Carl Ghita3er, "unn* and +red %uhl.
/re la baza ideea de crestere personala: implica o crestere a constientizarii de sine, a
stimei de sine, a responsabilitatii si a autoactualizatii.
1. Auto'constienti#area o apreciere mai realista si nedistorsionata a punctelor forte, a
talentelor si a potentialului dar si a vulnerabilitatilor, a punctelor slabe si a nevoilor.
$. Cresterea stiei de sine' o evaluare pozitiva a propriei persoane in interiorul relatiilor
semnificative, a relatiilor de munca, a situatiilor de relaxare si in cadrul contextului spiritual.
(. A responsa%ilitate de sine ai are' a nu mai ne!a sau rene!a experientele sau
caracteristicle personale care pot fi evaluate ne!ativ de clienti sau de parinti ci sa le accepte si sa
se considere responsabili pentru ele.
4. Auto'actuali#area ' un proces in care o persoana isi realizeaza intre!ul potential uman,
inte!reaza aspectele rene!ate ale experientei in interiorul sinelui rezolva afacerile neincheiate,
fiind complet constient de experientele de zi cu zi, isi asuma completa responsabilitate pentru
toate actiunile, se valorizeaza pe sine si pe altii si comunica intro modalitate con!ruenta,
autentica, clara si directa.
4(. E-plicati conceptul de tap ispasitor din cadrul terapiei propuse de Carl F5itaEer.
/tunci cand un pacient dezvolta simptome si este trimis in terapie, el era un tap
ispasitor asupra carora furia, critica si sentimentele ne!ative din interiorul familiei erau plasate,
pentru a evita o calamitate ima!inata dar nerostita. "e exemplu, conflictul parental ne!at, daca ar
fi recunoscut, ar putea conduce la violenta interparentala astfel incat afectele ne!ative asociate cu
conflictul ne!at sunt transferate asupra copilului.
44. Pre#entati ideea centrala a terapiei ultisisteice de !ailie.
Membrii familiei pot fi predispusi sa se an!a'eze in patternuri de interactiune care mentin
problemele in interiorul familiei, deoarece ei sunt implicati concurent in alte tipuri particulare de
sisteme extrafamiliale.
Terapia multisistemica e bazeaza pe teoria lui =rie "ronfenbrenner ,4565- conform caruia
comportamentul tinerilor este influentat de mediul social care este asemeni unui set de papusi
rusesti cu "
individul in centru, in interiorul sistemului familial,
+amilia
+amilia exstinsa
Comunitate
Societate.
4/. E-plicati ce intelegeti prin inter"entii psi5oeducationale de !ailie.
(sihoeducatia inseamna a face dificultatile psiholo!ice ale pacientilor clare pentru ei si
pentru familia lor, furnizandule un cadru teoretic coerent, un plan coerent de actiune dandule
informatii cu privire la rezolvarea de probleme, comunicarea, deprinderi de mana!ement a
medicatiei si oferindule suport social, facand posibil ca familiile care se confrunta cu probleme
similare sa se intalneasca si sa iscute in!ri'orarile comune.
(ro!ramele psiheducationale explica problemele psihiatrice ma'ore cum ar fi schizofrenia,
tulburarea bipolara, depresia ma'ora in termenii modelului diatezastres. /stfel aparitia unui
episod sau a unei tulburari psiholo!ice ma'ore este atribuit expunerii unei persoane vulnerabile
!enetic la un stres excesiv in absenta unor factori protectivi suficienti, cum ar fi suportul social,
strate!iile de copin! sau medicatia.
40. Modelele integrati"e in terapia de cuplu , principii si e-eple.
/par atunci cand terapeutii formati in anumite modele ale terapie a'un! in practica si
constata ca abordarea lor terapeuica obisnuita nu ii a'uta intrun anumit caz. $i adesea
improvizeaza sau imprumuta concepte sau interventii din alte modele adopta o abordare
eclectica in practica. Ma'oritatea clinicienilor experimentati sunt oarecum eclectici in practica.
(racticienii eclectici isi ale! conceptele si interventiile in functie de deciziile clinice pe care le
iau cu privire la !radul in care anumite interventii sunt potrivite pentru cazul in cauza.
%eosebire eclectism ?inte!are ultima incearca sa furnizeze un cadru teoretic mai lar!
pentru a !hida selectarea conceptelor si a interventiilor dintro serie de teorii mai putin complexe
pentru a le folosi intro serie de cazuri mai de!raba decat intrun sin!ur caz.
4. MI%$E=E M$T/C/%>$EI> ,M$T/+>/M$GI>2- /utori: %ou!las "reunlin, >ichad
Sch#artz si "ett* Mac2une2arrer ,4556-.
&dee centrala: pentru orice problema cu care indivizii, cuplurile sau familiile vin in terapie,
ipotezele pot fi formulate in termnii a sase metacadre:
#$% sistemul intern al familiei presupune ca fiecare persoana are un sine central si un
sistem intern al familiei compus din variate @partiB. Sinele central are potentialul de a coordona
activitatile si de a influenta celelalte @partiB din cadrul experientei si comportamentului
individului in cadrul sistemului extern al familiei. (roblemele pot fi mentinute prin conflict sau
dezor!anizare intre @partileB individului sau atunci cand sinele nu preia rolul de conducere. "e
exemplu, partile furioase, triste, inspaimantate, supuse sau opresive din cadrul sistemului intern
al familiei pot avea o influenta primara asupra experientelor si comportamentului individului din
exterior.
#&% secventele sau pattern-urile de interactiune ' #(% organiarea familiei"
&nterventiile bazate pe ipotezele cu privire la sistemele interne ale familiei implica
a'utarea indivizilor sa intelea!a si sa modifice or!anizarea sistemelor interne ale familiei astfel
incat sinele sa adopte un rol de conducere a @partilorB. &n cadrul acestui metacadru, se considera
ca trebuie facuta distinctia din punct de vedere clinic intre patru clase de secvente sau patternuri
de interactiune.
(rima clasa ,S4- include secvete scurte de interactiune fatainfata, cum ar fi observarea directa
din cadrul unei sedinte de terapie.
/ doua clasa de secvente ,S8- include rutinele familiei care pot acoperi perioade de la o zi la o
saptamana.
/ treia clasa ,S:- include secvente cum ar fi cele implicate in dezvoltarea, rezolvarea sau
reaparitia unei probleme, cae pot acoperi perioade de la cateva saptamani un an.
/ patra clasa ,SC- include secventele trans!enerationale in care evenimentele in familia de
ori!ine sunt repetate in familia nouconstituita
Irice problema cu care o familie vine in terapie poate fi conceptualizata ca aparand in
contextul a una sau mai multe din aceste patru clase de secvente care mentin problema si
impiedica familia sa rezolve problema. "e exemplu, o femeie poate sa afiseze tristete si sa se
retra!a ori de cate ori sotul sau o critica ,S4- si acest lucru se poate intampla de obicei atunci
cand el vine tarziu de la munca ,S8-, desi nu in timpul lunilor de vara ,S:- pattern care a fost
comun in ambele familii de ori!ine ,SC-.
#)% devoltarea se presupune ca modul de dezvoltare al familiei dea lun!ul diverselor
cicluri implica dezvoltare la nivel :
biolo!ic
individual
relational
intro modalitate consistenta cu normele societale si cu valorile referitoare la dezvoltare.
&n familiile adaptative, dezvoltarea la fiecare nivel include dezvoltarea celorlalte nivele.
%ificultatie aparute in perioadele de tranzitie din dezvoltarea de la un anumit nivel pot conduce
la tulburarea functionarii celorlalte nivele.
&nteventiile bazate pe metacadrul dezvoltarii implica :
a a'uta familiile sa realizeze tranzitii individuale, relationale si de dezvoare a familiei de succes
sa se adapteze constran!erilor biolo!ice ,cum ar fi dizabilatile- care pot impiedica dezvoltarea.
#*% c+estiuni multiculturale adaptarile optime ale familiei apar atunci cand exista o
potrivire buna intre cultura etnica a familiei si cultura predominanta a comunitatii si societatii in
care familia locuieste. %ificultatile apar atunci cand apar discrepante semnificative intre normele,
valorile si practicile societatii principale si familia dintro minoritate etnica. &nterventiile bazate
pe metacadrul multicultural implica a a'uta familiile, indeosebi pe cele proveniente din minoritati
etnice, sa se adapteze cu succes culturii dominante dar pastrand totusi identitatea culturala a
minoritatii culturale unice.
#,% aspecte care tin de gen - functionarea optima apare atunci cand puterea este corect
distribuita intre membrii familiei si atunci cand membrii ambelor !enuri adopta roluri flexibile.
(roblemele apar atunci cand rolurile de !en traditionale in!ust definite creeaza un dezechiliru al
puterii intre barbati si femei in interiorul familiei. +amilile variaza in ceea e priveste !radul in
care membrii lor adera la rolul dominant masculin care furnizeaza resursele financiare familiei si
rolul submisiv feminin in care femeia se ocupa de in!ri'irea copiiilor si a casei. &nterventiile
bazate pe metacadrul !enului a'uta familiile sa treaca de la rolurile traditionale inspre cele mai
e!alitare.
8. T$>/(&/ &DT$0>/T&H/ C$DT>/T/ ($ (>I"E$M/ Gilliam (isonf
&deea centrala: sistemul pacientului ii include pe toti cei implicati in mentinerea problemei
prezente si pe cei care in mod potential pot fi implicati in rezolvarea ei.
Se face distinctia intre sistemul direct al pacientului cu care terapeutul are contact fata in
fata ,de exemplu un cuplu- si sistemul indirect al pacientului cu care terapeutul nu are contact
dar care influenteaza mentinerea sau rezolvarea problemelor ,de exemplu parintii membrilor
cuplului-. Sistemul terapeutic ii include pe toti cei care furnizeaza terapia ,terapeutul, cole!ii,
supervizorii si alti profesionisti implicati in tratarea pacientului-. +ra!mentarile din sistemul
pacientului sau din cel al terapeutului pot produce dificultati in rezolvarea problemei. /stfel, o
interventie cheie in &(C este facilitarea dezvoltarii unei bune aliante de lucru intre sistemul
pacientului si cel al terapeutului.
Se presupune de asemenea ca in afara de problemele prezentate ,de exemplu atac de
panica- , in mod tipic in cazurile complexe exista probleme ascunse ,de exemplu infidelitate sau
dificultati la locul de munca- care adesea 'oaca un rol in mentinerea problemei prezente.
Terapeutii se focalizeaza exclusiv pe rezolvarea problemei prezentate, cu exceptia cazului in care
problema nonprezentata este clar le!ata de cea prezentata sau pune in pericol si!uranta cuiva.
/ doua interventie este aceea de a a'uta membrii sistemului pacientului sa intelea!a
le!atura intre problemele prezentate si cele ascunse care lear putea mentine.
>olul terapeutului este acela de a invata membrii sistemului pacientului sa puna in practica
solutia adaptativa.
:. T$>/(&/ M/>&T/E/ &DT$0>/T&H/ %$ SC=>T/ %=>/T/
/ceasta implica inte!rarea modelelor comportamental, psihodinamic si sistemic. Se
considera ca acele cupluri aflate in distres au in primul rand dificultati comportamentale care
includ :
comunicarea
rezolvarea de probleme
an!a'area in schimburi pozitive
a face atribuiri pozitive pentru comportamentul partenerului
a repara rupturile din conversatie
a ramane calmi atunci cand sunt aduse in discutie diferentele.
/ceste probleme nu apar deoarece cuplurile prezinta deficiente la nivelul deprinderilor, ci
pentru ca ele considera ca este prea dificil sa utilizeze deprinderile relationale in interiorul
casniciei lor. $le refuza sa utilizeze deprinderile relationale in interiorul casniciei pentru ca ei
considera relatia maritala ca fiind fundamental nedreapta, considerand ca re!ulile sistemice de
baza ale unei casnicii sunt violate.
(entru cuplurile care considera ca au o casnicie corecta trebuie sa existe un Luid pro Luo
marital echitabil care !uverneaza sistemul marital. /cest proces nu este unul constient, ci este
vorba despre un aran'ament inconstient in cadrul caruia ambii parteneri se comporta in modalitati
care le permit sa aiba incredere ca sunt e!ali si ca sunt valorizati e!al intre ei ca fiind oameni
demni de iubire. Motivul pentru care cuplurile nu mentin cu Luid pro Luo marital este acela ca ei
nu se mai vad asa cum sunt in realitate, din cauza unor motive care pot fi explicate din punct de
vedere psihodinamic.
(artenerii se percep reciproc in modalitati distorsionate si ca posedand atribute ne!ative, ca
si cum ar fi prea solicitanti, furiosi sau !ata sa abandoneze casnicia. /ceasta ima!ine
distorsionata a partenerilor apare pentru ca indivizii proiecteaza aspectele sinelui pe care le
considera inacceptabile asupra partenerilor lor. $i fac acest lucru deoarece in primii ani de viata,
prin intermediul unor parinti ne!li'enti sau care ii pedepseau au invatat ca anumite aspecte ale
sinelui cum ar fi solicitudinea sau furia erau inacceptabile pentru parinte. $i se detaseaza de
aceste aspecte ale sinelui pentru a se transforma in persoane mai acceptabile pentru partenerii lor.
&n casniciile aflate in distres dedublarea, proiectia, exprimarea ostilitatii sau a fricii sunt
intarite pentru ca aceste mecanisme de aparare ii a'uta pe parteneri sa evite sa accepte aspectele
inacceptabile ale sinelui, care ar conduce la asteptari le!ate de pedeapsa, abandon sau alte
catastrofe care lear provoca anxietate. %istresul marital este precipitat de violarea re!ulilor Luid
pro Louului marital inconstient, fapt care depaseste toleranta indivizilor pentru si de violarile
explicite ale intele!erilor maritale ,de exemplu infidelitate- si de stresorii din viata ,stres le!at de
locul de munca-.
C. T$>/(&& (E=>/E&ST$ %$ C=(E= %ou!las Sn*der
/cestea implica o inte!rare a unei serii lar!i de abordari diferite incluzando pe cea
psihodinamica, sistemica si co!nitivcomportamentala.
&poteza centrala: distresul marital este mentinut de lipsa intimitatii emotionale care deriva
din utilizarea strate!iilor defensive. /cestea apar pentru a face fata vulnerabilitatilor
interpersonale care au radacini in istoricul de viata al clientului, in ranile relationale din
interactiunile timpurii parintecopil.
/ doua asumptie: utilizarea persistenta a mecanismelor defensive dezadapative si a
patternurilor comportamentale de interactiune care mentin problema ca provin din experientele
dificile de dezvoltare, aceste interpretari duc la reconstructia insi!htului dar si la cea afectiva.
/ treia asumptie : atunci cand cuplurile afate in distres a'u! in terapie, crizele lor imediate,
deficitele de deprinderi relationale si posturile defensive ii impiedica sa se an!a'eze in ter/pia
interpretativa.
%in aceasta cauza, tehnicile orientate spre insi!ht sunt oferite strate!ic intrun model
pluralist, ierarhic care incorporeaza interventii structurale, comportamentale si co!nitive in
primele etape ale procesului de terapie. &n cadrul modelului ierarhic a lui Sn*der pentru o
abordare pluralista a terapiei de cuplu exista sase niveluri. (entru fiecare din aceste niveluri
exista sarcini terapeutice care trebuie realizate inainte de trecerea la urmatorul nivel.
46. Factorii care pre#ic satis!actia aritala con!or C*TF :terapiei cogniti"'
coportaentale de !ailie;.

$xista 8 factori ce prezic satisfactia maritala:
4. Co!nitiile pe care indivizii le au cu privire la familie ,dimensiune mai putin explorata-.
Co!nitiile le!ate de familie, pe care sotii le aduc in relatie asi!uraseni!icatie. ordine si un
anuit control in interactiunile dintre membrii familiei. Modelul C"+ sustine ca, co!nitiile
referitoare la familie si la casatorie evidentiaza ceea ce indivizii percep. ceea ce sit. gandesc si
cu se coporta.
8. Capacitatea indivizilor de a rezolva probleme care presupune adesea abilitatea de
a asculta
de a putea da si a primi
de a face compromisuri
de a fi rationali
de a explora diverse solutii
de a cauta si a lucra impreuna
de a accepta o a treia persoana in gasirea unor solutii
de a se angaja in diverse experiente noi
48. E-plicati ce intelegeti prin ediere cogniti"a si etacognitie in cadrul C*TF.
.sumptia de baza: experientele, !andurile, emotiile si comportamentele indivizilor sunt
modelate puternic de maniera in care isi structureaza lumea din punct de vedere co!nitiv.
Scopurile si tehnicile C"T+ incearca sa a'ute participantii sasi dea seama si sa corecteze
co!nitiile nesanatoase pe care ei, ca fiinte umane, au tendinta sa le aiba.
Catre sfarsit, interventiile a'uta participantii sa:
identifice si sa inlocuiasca co!nitiile irationale;
sa invete abilitati si tehnici de autoinstruire, autocontrol si automana!ement;
sa se pre!ateasca pentru a face fata stresului din punct de vedere co!nitiv si
sa dobandeasca abilitati eficiente de rezolvare de probleme.
&nterventiile co!nitivcomportamentale presupun ca cei care cer a'utorul au deficiente de
invatare care, daca sunt eliminate, indivizii vor a'un!e sa traiasca mai fericiti si sa aiba o viata
mai implinita.
Terapeutii sunt mediatori ai experientelor clientilor lor, situanduse intre acestia si mediul
lor.
Scop: sai a'ute sa descopere cai noi si mai productive de a percepe si interpreta lumea in
care traiesc. Terapeutii isi ofera cunostintele celor care primesc a'utorul, le transfera acestora
informatii, abilitati si atitudini favorabile fata de rezolvarea problemelor. $i sunt mediatori
co!nitivi pentru cei care sunt a'utati.
Mediere cogniti"a procesul prin care un individ a'uta un alt individ sa perceapa si sa
interpreteze in noi moduri trasaturi sociale sau fizice semnificative din experienta lor curenta sau
trecuta. (arintii sunt tipic primii mediatori co!nitivi ai individului. $i isi a'uta copiii sasi dea
seama de stimulii care ii bombardeaza continuu. Cele mai multe medieri realizate de catre parinti
sunt automate. Modul in care parintii reactioneaza la situatii, persoane si evenimente, reactiile si
comportamentul lor servesc ca si mediator pentru copiii lor si ii invata sa reactioneze si sa se
adapteze. &n alte situatii, desi!ur, mediaza intentionat, folosind mesa'e cum ar fi @>idicati
'ucariile. Du este frumos sa fie dezordine in casa cand vin musafiriB.
&n timp, cei care primesc a'utorul devin proprii lor mediatori co!nitivi, invatand ceea ce li
sa transmis de cei care leau oferit a'utorul si inte!rand aceste cunostinte in metaco!nitia lor.
Metacognitie procesul prin care indivizii se !andesc la !andurile pe care le au si la
rezultatele !andurilor lor.
49. Pre#entati in detaliu ideile legate de teoria personala cu pri"ire la !ailie in cadrul C*TF.
o!erind e-eple concludente in acest sens.
(e masura ce interactioneaza cu membrii familiei, ei aduna in od continuu
in!oratii despre modul in care functioneaza indivizii si familiile. /ceste informatii
sunt !olosite in doua oduri.
4.&n primul rand, membrii familiei folosesc informatiile pentru asi indruma propriul
comportament actual.
8.&n al doilea rand, ei folosesc informatiile pentru asi forma si rafina co!nitiile despre
familie, care sub forma unui !rup constituie ceea ce noi vom numi teoria personala :TP; despre
"iata si relatiile de !ailie .
Idata stabilita, TP a unui indi"id de"ine o !orta. $a modeleaza felul in care individul
percepe, proceseaza si reactioneaza la membrii familiei si la situatiile care se petrec in viata de
familie. $a directioneaza individul sa functioneze in moduri in care teoria se ofera sal a'ute in
implinirea nevoilor si in realizarea scopurilor lui.
Teoria personala are un a"anta& iportant. $a ofera posesorului o sc5ea
conceptuala pe care el o poate folosi pentru a se orienta in contextul familiei. Schema
or!anizeaza masa de informatii la care individul este expus, informatii care vin atat din interiorul
individului ,de ex. !anduri, sentimente -, cat si din exteriorul sau ,de ex. situatii, comentariile si
comportamentul altora-.
Totusi, aceste teorii au si de#a"anta&e7
1.conduc membrii familiei sa reactioneze fata de ceilalti mai de!raba in functie de roluri
stereotipe, decat in functie de cine sunt ei ca persoane individuale
$. indivizii nu sunt constienti ca au o TP si ca o !olosesc, astfel nu o pot supune unei analize
atente.
/<. E-plicatie ecanisul de aparitie a pro%leelor :etiologia; con!or C*TF.
$xista patternuri ne!ative de comportament interpersonal:
care se intaresc reciproc
care fac membrii familiei sa se perceapa in modalitati din ce in ce mai putin favorabile.
Schemele co!nitive ne!ative domina procesul de !andire al membrilor familiilor aflati in
relatii pline de distres. $le implica o atentie selectiva la ne!ativ. /numite tipuri de atribuiri,
asteptari, presupuneri si standarde cu privire la relatiile de familie.
Schemele co!nitive ne!ative asociate cu:
asteptari ale manifestarii exclusive ale partilor ne!ative ale celorlalti
atribuiri personale pentru comportamentele ne!ative
atribuiri situationale pentru comportamentul pozitiv
asteptari ne!ative cu privire la ceilalti membri ai familiei
incercarea de impunere a unor standarde de comportament cu care ceilalti membri ai
familiei nu sunt de acord.
/1. E-plicati uratorii tereni in conte-tul C*TF7 atentie selecti"a. atri%uiri. e-pectante.
standarde si dati e-eple concludente pentru "iata de !ailie sau cuplu.
Co!nitiile indivizilor afecteaza de fapt toate aspectele vietii lor de familie. co!nitiile
includ:
atentia selecti"a ,ceea ce se poate observa-
atri%uirile ,cum explica individul cauza anumitor intamplari care au avut loc-
e-pectantele ,ce predictie fac indivizii asupra viitorului apropiat, mediu sau indepartat-
standardele ,ce cred indivizii ca @ar trebuiB sa se intample sau cum ar trebui lucrurile sa stea-.
/$. Pre#entati scopurile te5nicilor C*TF :a de"eni ai constienti de propriile cognitii. a "edea
cu ii a!ectea#a. etc..;.

Scopurile si te+nicile C-T. incearca sa a'ute participantii sasi dea seama si sa corecteze
co!nitiile nesanatoase pe care ei, ca fiinte umane, au tendinta sa le aiba.
,a- a deveni mai constienti de co!nitiile despre familie pe care le au
,b- a identifica modul in care anumite co!nitii ii afecteaza in anumite situatii
,c- a observa cand anumite co!nitii le creeaza distres lor sau membrilor familiei
,d- a inlocui co!nitiile nefolositoare cu altele care promoveaza o viata de familie sanatoasa
/(. E-plicati ce intelegeti pri5 sc5ea !ailiei si care sunt su%constructele acesteia in cadrul
C*TF. prin constitutia !ailiei si scenariul relatiilor in cadrul C*TF.

Modelul C"T+ localizeaza T( si toate celelalte co!nitii despre familie ale individului intr
un construct denumit @sc5ea !ailiei H.
SC2EMA FAMILIEI 4 CAB@ITII DESPRE FAMILIE SI TP
Sc5eele :
sunt modele co!nitive stabile care directioneaza indivizii sa acorde importanta in
mod selectiv unor aspecte particulare ale situatiei si mai mult, sa interpreteze ceea
ce percep in moduri specifice.
structuri entale pe care indi"i#ii si le construiesc si care ai apoi
e-ainea#a. odelea#a si care dau contur perceptiilor brute pe care individul le
experimenteaza si sensului pe care il acorda acestor perceptii
,C$ H/% S& C=M H/%-.
&n contextul vietii de familie, SC)$M/ +/M&E&$&:
toate co!nitiile pe care le are individul despre viata lui de familie si despre viata altora, in
!eneral.
premise de baza relativ stabile si de lun!a durata pe care persoana le are despre modul in care
lumea functioneaza si despre locul ei in ea.
Schemele directioneaza indivizii sa se comporte in moduri specifice in diferite situatii.
&ncluse in acest set de co!nitii sunt:
premisele individuale despre viata de familie
atribuiri referitoare la cauzalitatea evenimentelor care au loc in familie
credinte despre ce ar trebui sa existe intro familie
idei despre cum functioneaza relatiile intre soti
la ce tipuri de probleme se pot astepta in maria'e si modul cum pot fi ele rezolvate
ce presupune cladirea si mentinerea unei familii sanatoase
ce responsabilitati ar trebui sa aiba fiecare membru al familiei
ce consecinte ar trebui sa fie asociate cu insuccesul in indeplinirea responsabilitatilor sau a rolurilor in
familie
la ce costuri si beneficii trebuie sa se astepte fiecare individ ca o consecinta a implicarii lui in maria'
%e exemplu, persoanele care se simt deprimate au scheme care:
4. se concentreaza asupra elementelor ne!ative si de respin!ere din interactiunile cu partenerul sau
cu copiii lor.
8. conduc la i!norarea elementelor pozitive din situatie
:. Conduc la un comportament care este rezultatul reactiei lor fata de altii, lucru care le intareste
interpretarea ne!ativa initiala.
Schema de familie este construita de indivizi in timp ce se straduiesc sa dea un sens
mediului unic in care ei traiesc. &n consecinta influenta cea mai mare o are familia. %eci nu este
un lucru surprinzator ca schemele de familie ale indivizilor difera.
Schema de familie este !enerala si atotcuprinzatoare, de aceea este util sa se indentifice
cele C su%constructe ale sc5eei de !ailie :
4. analiza costuri ? beneficii a implicarii in familie
8. strate!iile de rezolvare de probleme.
:. scenariul relatiilor
C. constitutia familiei
/4. Pre#entati etapele C*TF.

1. RAPARTDL I STRDCTDRAREA
stabilirea unei %une relatii cu toti membrii familiei
introducerea scopului trataentului de ai invata pe clienti cum sa se intelea!a pe sine
si dinamica familiei lor intrun nou mod, mod care le va aduce schimbari in comportament.
introducerea clientilor in odelul si conceptele C"+ cum ar fi: schema familiei,
scenariul relatiilor, teoria personala, constitutia familiei, analizele c9b, notiuni despre
sistemul de familie, cauzalitate circulara si liniara, feedbac3.
discutarea e-pectantelor fata de tratament: sa aiba asteptari pozitive, realiste
C"T+ implica o colaborare cu terapeutul
$. EVALDAREA co!nitiilor, comportamentelor, emotiilor si functionarii familiei:
Instruente standardi#ate:
atribuiri , expectante, co!nitii irationale, !anduri automate , atitudini disfunctionale,
standarde
!rile de inre!istrare a co!nitiilor, comportamentelor si emotiilor, functionarea familiei
Re#ol"area de pro%lee. roluri. counicare. reactii eotionale. iplicare eotionala.
controlul coportaentului
Proceduri in!orale interviurile clinice, intrebari despre dinamica familiei, re!uli, punctele
tari si punctele slabe ale familiei
A%ser"area interactiunilor dintre membri in sedinta de consiliere.
(. APLICAREA CA@CEPTELAR
Clientii invata sa aplice conceptele C"+T in viata lor.
Te5nici folosite de terapeut:
(rele!erea, schite, !rafice
&ntrebari directionate: Ea ce teai asteptat sa ai in acest moment in casnicieA Cum
ai vrea sa fie casnicia ta de acum < ani incoloA Sunt realiste asteptarile tale le!ate de
viitorA
$xercitii structurate: se pot folosi videocasete pre!atite personal ori emisiuni de
televiziune in scopul familiarizarii clientilor cu conceptul c9b. %e exemplu clientii pot
stabili raportul cb pentru unul dintre persona'ele filmului
Teme de casa Tema de casa da posibilitatea exersarii fara nici o asistenta a ceea
ce au invatat clientii la sedinte.
4. SC2IM*AREA CAB@ITIILAR
4. Clientii invata sasi monitorizeze !andurile !anduri automate, inferente, evaluari
8. Clientii recunosc pro!resul pe care lau facut prin identificarea relatiei dintre co!nitii
emotii comportamente
Terapeutul invata clientii cum sasi analizeze co!nitiile si relatiile si cum sa faca din
asta un obicei.
=O clientii pro!reseaza in : directii diferite:
4.se vor confrunta mai bine cu impactul propriilor co!nitii
8. invata ca fiecare membru al familiei are co!nitii si ca acestea au efect asupra lor
:. vor invata totodata sa identifice si sa examineze dinamica pe care o practica in relatiile
sistemului familiale.
/. SC2IM*AREA CAMPARTAME@TALA
Tehnici eclectice
(rescrie intalniri familiale pro!ramate re!ulat, indivizii le folosesc sa dezbata si sa
!aseasca solutii la probleme, sau pt modificarea re!ulilor constitutiei
I lista de activitati pe care sa le faca membrii familiei cu placere si aceste activitati sa
fie realizate frecvent.
Se discuta eficienta pra!matica a mecanismelor defensive pe termen lun! si pe termen
scurt
/tunci cand folosesc vechile co!nitii, sa accepte celalalt partener dar sal atentioneze
in le!atura cu asta
Comunicarea
//. Pre#entati te5nicile preponderent coportaentale !olosite in cadrul C*TF.

4. Iile de iu%ire :caring da)s; ? in cuplurile discordante, cresterea numarului intaririlor din
interiorul relatiei prin invitarea cuplurilor sa creasca frecventa cu care se a!a'eaza in
comportamente pe care partenerul le considera a fi placute.
8. Trainingul deprinderilor de counicare ? a invata clientii prin modelare si 'ocuri de rol sa isi
comunice mesa'ele clar, direct si con!ruent, sa verifice daca celalalt a inteles, sa asculte intro
maniera empatica, sa parafrazeze mesa'ele partenerului, sa verifice acuratetea acestor parafrazari.
:. Anali#a !unctionala ? o procedura de evaluare in care antecedentele si consecintele
comportamentului problematic sunt evidentiate.
C. Contractul %unei credinte ? un contract al intaririlor pentru cupluri in care consecintele
pozitive pentru ambele parti sunt specificate dar nu sunt conditionate una de alta.
<. Contracte Juid pro Juo ? un contract al intaririrlor pentru cupluri in care sunt specificate
consecintele pentru ambele parti iar comportamentele tinta sunt conditionate ,@daca tu atunci
euB-.
N. Monitori#are ? observarea constanta si inre!istrarea informatiilor cu privire la comportamente
sau evenimente specifice. /ceste informatii includ durata, frecventa si intensitatea
comportamentelor problematice si a celor pozitive, antecedentele si consecintele lor.
6. Intarire po#iti"a ? cresterea frecventei probabile a unui raspuns prin recompensarea cu un
stimul dorit. %e exemplu cresterea ratei de aparitie a unui comportament pozitiv prin laudarea
acestuia.
7. Intarire negati"a ? cresterea frecventei probabile a unui raspuns prin recompensarea acestuia
pe baza inlaturarii unui stimul nedorit.
5. Meniu de intariri' o lista de obiecte si evenimente dorite.
4;. Trainingul rela-arii , clientii sunt invatati sa reduca excitatia fizica si anxietatea de exemplu
prin incordarea si relaxarea tuuror !rupurilor musculare ma'ore si vizualizarea unei scene
linistite.
44. Siste de recopensare , o rutina sistematica de intarire a comportamentului tinta.
48. S5aping' intarirea aproximarilor succesive ale comportamentului pozitiv tinta.
4:. Tie'out' un sistem de stin!ere a comportamentelor ne!ative in cazul copilului, prin
determinarea lui sa petreaca timp in sin!uraate, departe de evenimentele si situatiile apreciate de
el. =til si in terapia cuplului.
4C. E-tinctie , reducerea frecventei unui comportament ca si rezultat al lipsei intaririlor.