Sunteți pe pagina 1din 2

Chirita in provintie

De Vasile Alecsandri
Eseu Relatia dintre personaje
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, undeva n inutul Bacului, Moldova d. 22 august 1890,
Mirceti, judeul Roman, Romnia) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru,
diplomat, membru fondator al Academiei Romne, creator al teatrului romnesc i al literaturii
dramatice n Romnia, personalitate marcant a Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntregului
secol al XIX-lea.
Chirita in Provincie a fost publicata in 1852 alaturi de Chirita in Chiria n voiagiu (1864) i
Chiria n balon (1874).

Incipit
Comedia reprezint specia literara a genului dramatic cult in care ni se prezint o serie de
evenimente menite a strni rasul. Categoria estetica prin intermediul creia sunt surprinse
evenimentele se numete comic. Sursele comicului variaz in funcie de ceia ce surprinde si
satirizeaz scriitorul: comicul de situaie, de limbaj, intenie, nume, caracter.
Chirita in provinie reprezint o comedie de moravuri ntruct Alecsandri surprinde,
satirizeaz moravurile societarii: corupia, snobismul, incultura, parvenismul. Astfel, V.Alecsandri
abordeaz tema inlaturarii corupiei, a dorinei de a parveni, ducndu-si personajele, impingadu-le in
zona ridicolului, subliniind discrepanta dintre esena si aparenta, criticnd diferena dintre ceia ce
sunt in realitate si ceia ce vor sa para personajele comediei.
Titlul comediei ne indica numele protagonistei, Chirita, un personaj ridicol, dornic de a
parveni, un personaj a crui imagine este adusa in prim-plan ca fiind simbolul snobismului, inculturii
si al parvenismului. ntreaga aciune se concentreaz in jurul acestui personaj feminin, scriitorul
conturndu-i un portret moral prin acumulare de trasatori si prin fuziunea modalitilor de
caracterizare directa (indicaii scenice si replicile altor personaje) cu modalitile de caracterizare
indirecta (limbajul, atitudinile, faptele personajului). Titlul operei conine de asemenea si o
coordonata spaiala: in provinie, ce subliniaz si anticipeaz inarvertenta dintre esena si
aparenta, Alecsandri ironiznd dorina Chiritei de a se sincroniza cu moda Parisului.
Comedia este structurata in doua acte, iar rsturnarea de stituatii, limbajul si gesturile
personajelor strnesc hazul. Ca moduri de expunere dominante ntlnim dialogul si monologul ce
constituie modalitatea de caracterizare indirecta a personajelor si au rolul de a contura caracterul
personajelor, dezvluindu-ne totodat firul ntregii aciuni. Singurele intervenii in text ale scriitorului
sunt indicaiile scenice care, inserate intre replicile personajelor, constituie o modalitate directa de
caracterizare a personajelor oferindu-ne informaii cu privire la gestica, mimica personajelor, dar si
cu privire la decor.
Relatiile temporale sunt in cea mai mare parte cronologice, adica prezentate in ordinea
derularii evenimentelor, iar in cateva situatii perspectiva temporala este discontinua, remarcandu-se
alternanta temporala a intamplarilor, prin flashback.Semnificatia titlului. "Chirita in prontie"
ilustreaza statutul real al eroinei principale, acela de pronciala, sugerand in acelasi timp parvenitismul
si snobismul ei de a respinge cu toata forta aceasta situatie pe care o considera degradanta si
straduindu-se sa impuna in proncie moda oraseneasca de la Iasi ori Paris.
Actiunea comediei se petrece dupa evenimentele revolutiei de la 1848, cand mica boierime
era dornica de parvenire, straduindu-se din rasputeri sa se comporte la Barzoieni dupa moda de la
Iasi si Paris.
Actul I se petrece la mosia Chiritei din Barzoieni. inceputul piesei ilustreaza ridicolul
inovatiilor mondene infaptuite la Barzoieni sub indrumarile Chiritei, care isi maritase cele doua fete si
aeum se ocupa de educatia mezinului, Gulita, de 14 ani. Prost si rasfatat, el ia lectii de franceza cu
"monsiu Sarla", nume sugestiv in limba romana pentru trasatura dominanta a personajului, aceea de
"sarlatan", de "lenes", provenind, fara indoiala din frantuzescul Charles.
Personajele piesei, numite de catre autor "persoane", sunt mentionate cu numele si statutul
social pe care il are fiecare in cadrul comediei. Perspectiva spatiala este reala si deschisa, fiind
precizata de catre autor, "Ia mosia Barzoieni" si "intr-un targ din tinut", iar timpul in care se petrec
intamplarile este plasat in prima jumatate a secolului al XlX-lea.
Personajele comediei sunt relativ puine, insa contureaz prototipuri umane, viabile si in
ziua de astzi. Astfel, Chirita simbolizeaz snobismul, incultura, corupia, parvenismul, ca si otul
acesteia. Luluta simbolizeaz orfana, capabila insa a iubi sincer; Leonas simbolizeaz tipul inteligent,
abil, ce reuseste sa nving si sa demate corupia; Gulita este tipul retardatului, incapabil a lua singur
decizii si a-si asuma responsabilitatea.
Chirita Barzoi este personajul principal si eponim al comediei, sotia lui Grigore Barzoi si
mama a trei copii : Aristita, Calipsita si Gulita. Intreaga piesa se concentreaza in jurul protagonistei, o
mosiera de la tara, inculta si grosolana, care doreste sa para o aristocrata educata, cu preocupari
mondene si vorbitoare de limba franceza. Personajul devine comic tocmai prin acest contrast dintre
esenta si aparenta, intre ceea ce este de fapt Chirita si impresia pe care vrea s-o lase celorlalti.

Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din atitudinile si vorbele ei, din
relatia cu celelalte personaje si in mod direct din didascaliile dramaturgului sau din opiniile altor
personaje.

Chirita are" scopuri precise: sa-si vada sotul ispravnic si pe Gulita casatorit cu Luluta, pupila
ei, care era orfana dar mostenitoarea unei importante averi. Ea este convinsa ca i se cuvine o rasplata
pentru spaima pe care o traise in timpul Revolutiei de la 1848, "Dumnezau stie cate-am patimit la
48". Asemenea lui Agamita Dandanache din mai tarzia comedie a lui Caragiale, femeia socoteste ca,
pentru aceste "merite", trebuie ca Barzoi sa ajunga ispravnic: "Doara si el are drituri ca patriot c-a
patimit Nu-i, acu, care de care are pretentii sa intre in slujba sub cuvant ca i-o fost frica la 48? Helbet!
(las'pe mine) daca-i pe-aceea apoi si noi avem temeiuri Ada-ti aminte ce groaza-l apucasa pe Barzoi
ca striga si pin somn c-o venit zavera".