Sunteți pe pagina 1din 4

295.

70 Tulburarea Schizoafectiv

Elemente de diagnostic

Elementul esenial al tulburrii schizoafective il constituie o perioad neintrerupt de
maladie in cursul creia, la un moment dat, exist un episode depresiv major, maniacal sau mixt,
concomitent cu simptome care satisfac criteriul A pentru schizofrenie (criteriul A). Pe lang
aceasta, in cursul aceleiai perioade de maladie, exist idei delirante sau halucinaii timp de cel
puin 2 sptmani, in absena unor simptome afective proeminente (criteriul B), in fine,
simptomele afective sunt prezente o poriune substanial de timp din durata total a maladiei
(criteriul C). Simptomele nu trebuie s se datoreze efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., cocainei) sau unei condiii medicale generale (de ex., hipertiroidismului sau epilepsiei
lobului temporal) (criteriul D). Spre a satisface criteriile pentru tulburarea Schizoafectiv,
elementele eseniale trebuie s apar in cursul unei singure perioade neintrerupte de maladie.
Expresia perioad de maladie", aa cum este utilizat aici, se refer la perioada de timp in cursul
creia individul continu s prezinte simptome active sau reziduale de maladie psihotic.
Pentru unii indivizi, perioada de maladie poate dura ani sau chiar zeci de ani. O perioad de
maladie se consider ca terminat, atunci cand individul s -a recuperate pentru un interval
considerabil de timp si nu mai prezint nici un symptom semnificativ al tulburrii.
Faza maladiei cu simptome afective si psihotice concomitente se caracterizeaz prin faptul
c sunt satisfcute complet criteriile, atat pentru faza activ a schizofreniei (adic, criteriul A)
(vezi p ag. 298), cat si pentru episodul depresiv major (pag. 349), episodul maniacal (pag. 357)
sau mixt (pag. 362). Durata episodului depresiv major trebuie s fie de cel puin 2 sptmani,
durata episodului maniacal sau mixt trebuie b fie de cel puin o sptman Deoarece
simptomele psihotice trebuie s aib o durat total de cel puin o lun pentru a satisface criteriul
A pentru schizofrenie, durata minim a unui episod schizoafectiv este, de asemenea, de o lun
Un element esenial al episodului depresiv mapr il constituie prezena, fie a dispoziiei depresive,
fie a unei diminuri marcate a interesului sau plcem Pentru c pierderea interesului sau plcerii
este atat de frecvent in tulburrile psihotice nonafec tive, pentru a satisface criteriul A al
tulburrii schizoafective, episodul depresn major trebuie s includ dispoziia depresiv
pervasiv (adic, prezenta diminurii marcate a interesului sau plcerii nu este suficient) Faza
tulburrii numai cu simptome psihotice singure este caracterizat prin idei delirante sau
halucinaii care dureaz cel puin 2 sptmani Dei unele simptome afective pot fi prezente in
cursul acestei faze, ele nu sunt proeminente.Aceast precizare poate fi dificil de fcut si poate n
ecesita o observaie longitudinal si multiple surse de informaii.
Simptomele tulburm schizoafective pot surveni intr -o varietate de patternun temporale
Urmtorul este un pattern tipic un individ poate avea halucinaii auditive si idei delirante de
persec uie pronunate timp de 2 luni, inaintea episodului depresiv mapr Simptomele psihotice si
episodul depresiv major complet sunt prezente timp de 3 luni Apoi, persoana se recupereaz
complet din episodul depresiv major, dar simptomele psihotice mai persist inc o lun, inainte
de a dispare in cursul acestei perioade de maladie, simptomele individului satisfac concomitent
criteriile pentru episodul depresiv major si criteriul A pentru schizofrenie, si in cursul acestei
perioade de maladie sunt prezente haluci naii auditive si idei delirante, atat inainte, cat si dup
faza depresiv Perioada total de maladie dureaz timp de aproape 6 luni, cu simptome psihotice
singure prezente in cursul primelor 2 luni, atat cu simptome depresive, cat si psihotice prezente
in cursul urmtoarelor 3 luni, si cu simptome psihotice singure prezente in cursul ultimei luni in
acest caz, durata episodului depresiv nu a fost scurt in raport cu durata total a perturbrii
psihotice, si ca atare tabloul clinic se preteaz la diagnosticul de tulburare schizoafectiv
Criteriul C pentru tulburarea schizoafectiv specific faptul c simptomele afective care satisfac
criteriile pentru un episod depresiv trebuie s fie prezente o poriune substanial de timp din
intreaga perioad de maladie Dac simptomele afective sunt prezente numai o scurt perioad de
timp, diagnosticul este cel de schizofrenie si nu de tulburare schizoafectiv in evaluarea acestui
criteriu, clinicianul trebuie s stabileasc intervalul de timp din cursul perioadei contin ue de
maladie psihotic (adic, atat simptome active, cat si reziduale), in care au existat simptome
afective semnificative acompaniind simptomele psihotice
Operaionahzarea a ceea ce se inelege prin o poriune substanial de timp" necesit
judecata clinic De exemplu, un individ, cu un istoric de 4 am de simptome active si reziduale de
schizofrenie dezvolt un episod depresiv major suprapus care dureaz timp de 5 sptmani, in
cursul cruia simptomele psihotice persist Acest tablou clinic nu satisface criteriul pentru o
poriune substanial dm durata total", deoarece simptomele care satisfac criteriile pentru un
episode depresiv au aprut numai pentru 5 sptmani din totalul de 4 ani de perturbare in acest
exemplu, diagnosticul rmane cel de schizofre nie, cu diagnosticul adiional de tulburare
depresiv fr alt specificaie, pentru a indica episodul depresiv major suprapus

Subtipuri
Pe baza componentei afective a tulburm pot fi menionate dou subtipun de tulburare
schizoafectiv
Tipul bipolar. Acest subtip se aplic dac un episod maniacal sau un episode mixt este parte a
tabloului clinic Pot surveni, de asemenea, episoade depresive majore
Tipul depresiv Acest subtip se aplic numai dac doar episoade depres ive sunt parte a tabloului
clinic

Elemente si tulburri associate

Pot exista o reducere a activitii profesionale, o restrangere a sferei contactelor sociale,
precum si dificulti in autoingnjire si o cretere a riscului de suicid associate cu tulburarea
schizoafectiv Simptomele negative si reziduale sunt de regul mai puin severe si mai putm
cronice decat cele observate in schizofrenie Indivizii cu tulburare schizoafectiv sunt supui unui
risc crescut de a dezvolta mai tarziu episoade de tulburare afect iv pur (de ex, tulburare
depresiv major sau tulburare bipolar), de schizofrenie sau de tulburare schizofreniform Pot fi
asociate tulburri in legtur cu alcoolul si alte substane Date clinice limitate sugereaz faptul c
tulburarea schizoafectiv p oate fi precedat de tulburarea de personalitate schizoid,
schizotipal, borderlme sau paranoid

Elemente specifice culturii, etii si sexului

Pentru o discuie suplimentar a factorilor cultur, etate si sex, relevani pentru evaluarea
simptomelor psiho tice, vezi textul pentru schizofrenie (pag 306), iar pentru discutarea unor
astfel de factori rele \ anti pentru diagnosticul tulburrilor afective, vezi pag 372 si pag 385
Tulburarea schizoafectiv, tipul bipolar, poate fi mai frecvent la adulii tineri, pe cand
tulburarea schizoafectiv, tipul depresiv, poate fi mai frecvent la adulii mai in etate in
comparaie cu schizofrenia, tulburarea schizoafectiv survine probabil mai frecvent la temei

Prevalent

Informata detaliate lipsesc, dar tulburarea schizoa fectiv pare a fi mai puin frecvent decat
schizophrenia

Evoluie

Etatea tipic la debut a tulburrii schizoafective se situeaz probabil la inceputul perioadei
adulte, dei debutul poate surveni oricand din adolescent pan tarziu in viat Prognosticul
tulburm schizoafective este intr -o anumit msur mai bun decat prognosticul schizofreniei,
dar considerabil mai ru decat prognosticul tulburrilor afective Sunt frecvente disfunctn
substaniale in funcionarea social sau profesional Prezenta evenimentel or sau a stresorilor
precipitanti este asociat cu un prognostic mai bun Deznodmantul tulburm schizoafective, tipul
bipolar, poate fi mai bun decat cel al tulburm schizoafective, tipul depresiv

Pattern familial

Exist date substaniale referitoare la riscul crescut de schizofrenie al rudelor biologice de gradul
I ale indivizilor cu tulburare schizoafectiv De asemenea, cele mai multe studii arat c rudele
indivizilor cu tulburare schizoafectiv prezint un risc crescut de tulburri affective

Diagnostic diferenial

Condiiile medicale generale si uzul unei substane se pot prezenta cu o combinaie de simptome
psihotice si afective Tulburarea psihotic datorat uneicondiii medicale generale, un delirium s
au o demen sunt diagnosticate cand, din istoric, examenul somatic sau testele de laborator,
rezult probe care indic faptul c simptomele sunt consecina fiziologic direct a unei anumite
condiii medicale generale (vezi pag 334) Tulburarea psihotic i ndus de o substan si
dehriumul indus de o substan se disting de tulburarea schizoafectiv prin faptul c o substan
(de ex , un drog de abuz, un medicament sau expunerea la un toxic)este considerat a fi etiologic
in relaie cu simptomele (vezi pag 338)
Distingerea tulburrii schizoafective de schizofrenie si de tulburarea afectiv cu elemente
psihotice este adesea dificil in tulburarea schizoafectiv, trebuie s existe un episod afectiv
concomitent cu simptomele fazei active a schizofreniei, simptomele afective trebuie s fie
prezente o poriune substanial din durata total a perturbm, iar ideile delirante si halucinaiile
trebuie s fie prezente timp de cel puin 2 sptmani, in absenta unor simptome afective notabile
Din contra, simptomele afective in schizofrenie au fie o durat mai scurt decat durata total a
perturbrii, survin numai in cursul fazelor prodromal sau rezidual, fie c nu satisfac complet
criteriile pentru un episod afectiv Dac simptomele psihotice survin exclusiv in cursul
perioadelor de perturbare afectiv, diagnosticul este cel de tulburare afectiv cu elemente
psihotice in tulburarea schizoafectiv, simptomele nu trebuie s conteze pentru un episod afectiv
dac ele sunt in mod clar rezultatul simptomelor schizofreniei (de e x, dificultate in a adormi din
cauza halucinaiilor auditive disturbante, pierdere in greutate pentru c mancarea este considerat
otrvit, dificultate in concentrare din cauza dezorganizm psihotice) Pierderea interesului sau
plcem este frecvent in tul burrile psihotice nonafective si de aceea, pentru a satisface criteriul
A al tulburm schizoafective, episodul depresiv major trebuie s includ dispoziia depresiv
pervasiv
Deoarece proporia relativ de simptome afective versus simptome psihotice se poate
schimba in decursul perturbrii, diagnosticul corespunztor pentru un episode individual de
maladie se poate schimba din tulburare schizoafectiv in schizofrenie (de ex, un diagnostic de
tulburare schizoafectiv, pentru un episod depresiv major proeminent si sever durand 3 luni in
cursul primelor 6 luni ale unei maladii psihotice cronice, va fi schimbat cu cel de schizofrenie,
dac simptome psihotice active sau simptome reziduale notabile persist timp de mai muli am,
fr recurenta unui alt episod afectiv) Diagnosticul se poate schimba, de asemenea, pentru
diferite episoade de maladie separate pnntr-o perioad de recuperare De exemplu, un individ
poate avea un episod de simptome psihotice care satisfac criteriul A pentru schizofrenie in cursul
unui episod depresiv major, se recupereaz complet din acest episod, iar mai tarziu dezvolt 6
sptmani de idei delirante si de halucinaii, fr simptome affective notabile Diagnosticul in
acest caz nu va fi cel de tulburare schizoafectiv deoarece perioada de idei delirante si de
halucinaii nu s -a continuat cu perioada iniial a perturbrii. Ca atare, diagnosticul
corespunztor pentru primul episod va fi cel de tulburare afectiv cu elemente psihotice, in
remisiune complet i de tulburare schizofreniform (provizoriu) pentru episodul actual.
Perturbri afective, in special depresie, apar frecvent in cursul tulburrii delirante, ins,
aceste tablouri clinice nu satisfac criteriile pentru tulburarea schizoafectiv, deoarece in
tulburarea delirant simptomele psihotice sunt reduse la idei delirante nonbizare si, deci, nu
satisfac criteriul A pentru tulburarea schizoafectiv.
Dac exist informaii insuficiente referitoare la relaiile dintre simptomele psihotice si
cele afective, diagnosticul cel mai adecvat poate fi cel de tulburare psihotic fr alt
specificaie.

Criteriile de diagnostic pentru 295.70 Tulburarea Schizoafectiv

A. O perioad neintrerupt de maladie in cursul creia, la un moment dat exist, fie un episod
depresiv major, un episod maniacal, ori un episod mixt, concomitent cu simptome care satisfac
criteriul A pentru schizofrenie.
Not: Episodul depresiv major trebuie s includ criteriul A1: dispoziie depresiv.
B. in cursul aceleiai perioade de maladie, au e xistat idei delirante sau haluci naii timp de cel
puin 2 sptmani in absena unor simptome affective proeminente.
C Simptomele care satisfac criteriile pentru un episod afectiv sunt prezente o poriune
substanial din durata total a perioadelor activ i rezidual ale maladiei.
D. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., un drog de
abuz, un medicament) ori unei condiii medicale generale.
De specificat tipul:
Tip bipolar: dac perturbarea include un episod ma niacal sau mixt (ori un episod maniacal sau
un episod mixt i episoade depresive majore).
Tip depresiv: dac perturbarea include numai episoade depresive majore.