Sunteți pe pagina 1din 6

FIZIOLOGIA DEGLUTITIEI

Deglutitia reprezinta totalitatea fenomenelor care concura la trecerea bolului alimentar sau a salivei
din cavitatea bucala in faringe si esofag fig! "#$% Deglutitia este o functie permanenta ce se desfasoara
atat in perioadele de veg&e!
cat si in cele de somn%
'umarul de deglutitii in () ore variaza intre *+, pana la "#,,! dupa
diferiti autori%
"% TI-.II DEGLUTITIEI
/e descriu trei timpi sau etape ale deglutitiei si anume0 timpul bucal! timpul faringian si timpul
esofagian%
"%"% Timpul I! bucal al deglutitiei
Este un timp voluntar! dureaza " secunda si consta din transportarea bolului alimentar din cavitatea
bucala in faringe prin miscari coordonate ale limbii! palatului moale! mandibulei si comple1ului
&ioidian%
/uccesiunea fenomenelor timpului bucal al deglutitiei0
2 bolul alimentar este plasat pe fata dorsala a limbii3 +"+g#*4
2 musc&ii intrinseci dau limbii forma de 54g&eab5 in care se muleaza bolul alimentar
2 varful limbii se spri4ina pe bolta palatina si se rasfrange inapoi3
2 contractia musc&ilor milo&ioidieni ridica planseul bucal odata cu limba! care apasa cu toata forta
pe bolta palatina! impingand bolul spre faringe3
2 prin contractia m% &ioglosi si stiloglosi se trag inapoi partile laterale ale bazei limbii! modeland2o
5in 4g&eab5 prin care bolul alimentar aluneca spre faringe! e1istand si o unda peristaltica a limbii%
Limba e1ercita pe bolta palatina o presiune intre )" si 6, g7cm(! presiune dependenta de
consistenta alimentelor%
Aceasta presiune se e1ercita mai ales pe partile laterale ale boitei%
.resiunea e1cesiva a limbii in portiunea posterioara a boltii palatine determina vestibulizarea
dintilor%
Timpul I al deglutitiei se sc&imba cu varsta%
"%(% Timpul II! faringian al deglutitiei
Timpul faringian al deglutitiei este scurt " secunda$! autonom% 8ontactul alimentelor cu diverse
parti ale gurii si faringelui declanseaza o succesiune de refle1e care au drept scop asigurarea
conditiilor pentru ca bolul alimentar sa coboare in esofag si sa nu patrunda in laringe sau in nazo2
faringe%
Zonele refle1ogene cele mai sensibile sunt reprezentate de0
2 mucoasa pilierilor anterior3
2 peretele posterior al faringelui3
2 stalpii posteriori ai amigdalelor3
2 amigdale3
2 baza limbii3
2 lueta3
2 palatul moale%
Aceasta zona se numeste zona refle1ogena 9asilieff%
.rogresiunea bolului alimentar in faringe este asigurata de contractia refle1a a constrictorului
superior al faringelui deasupra bolului! obligandu2" sa treaca in esofag% inaintea bolului! in faringe si
esofag! se creeaza o presiune negativa! de apro1imativ :* cm: apa%
Alte cai posibile de anga4are a bolului alimentar in timpul faringian al deglutitiei sunt0
2 inapoierea bolului alimentar in cavitatea bucala este prevenita prin contractia m% palatoglos si
palatofaringian! care ingusteaza istmul bucal%
;olul poate fi readus in gura printr2un refle1 special de tuse! de curatire a faringelui3
2 patrunderea alimentelor in cavitatea nazala este prevenita prin inc&iderea orificiului
nazofaringian realizata de contractia m% peristafilini e1terni si a musc&ilor ridicatori si tensori ai
valului palatin3
2 patrunderea alimentelor in laringe este impiedicata prin separarea caii digestive de cea
respiratorie%
Orificiul laringofaringian se inc&ide prin0 ridicarea mandibulei! a &ioidu2lui! laringelui si a limbii si
prin coborarea epiglotei pe laringo2faringe% La aceste miscari comple1e participa0
2 m% ridicatori ai mandibulei3
2 m% supra&ioidieni! care spri4inindu2se pe mandibula! ridica &ioidul si apoi cartila4ul tiroid3
2 &ioidul mobilizat in sus si inainte! trage in aceasi directie baza limbii3
2 epiglota se deplaseaza in 4os! prin miscari foarte rapide! inc&izand calea aeriana! ca un capac3
2 ridicarea laringelui prin contractia m% tiro&ioidian$! face ca el sa a4unga sub protectia epiglotei si
bazei limbii% in cazul in care laringele este fi1at printr2un proces patologic! deglutitia este imposibila%
La sugar! laringele este intr2o pozitie mai inalta si de aceea este posibil sa se efectueze simultan suptul
si respiratia! laptele curgand pe peretii laterali ai faringo2laringclui3
2 laringele se inc&ide si prin alaturarea corzilor vocale%
"%:% Timpul III! esofagian al deglutitiei
Timpul esofagian incepe cu desc&iderea orificiului superior al esofagului prin mobilizarea inainte a
peretelui anterior si initierea unei unde peristaltice%
in portiunea cervicala a esofagului pe o lungime de #26 cm$ care are musc&i striati! deplasarea
bolului se face foarte rapid o secunda$%
in portiunea toracica a esofagului alcatuita din fibre musculare striate si netede$ deplasarea se face
mai lent! in "!*2( secunde%
in portiunea inferioara! esofagul este alcatuit numai din musculatura neteda! iar deplasarea dureaza
: secunde% in total timpul esofagian al deglutitiei dureaza #26 secunde% Orificiul cardia se desc&ide
refle1! lasand bolul alimentar sa treaca in stomac%
(% <EGLA<EA DEGLUTITIEI
8oordonarea miscarilor necesare deglutitiei se realizeaza prin mecanisme nervoase fig% "6$%
Declansarea deglutitiei se poate face refle1 cu punct de plecare de la receptorii din regiunea bucala$
dar si voluntar cu participarea scoartei cerebrale$%
(%"% 8alea senzitiva! aferenta este asigurata de nervii0 trigemen! gloso2faringian! vag! care transmit
impulsuri din cavitatea bucala si zona refle1ogena 9asilieff%
(%(% 8entrul deglutitiei este localizat in bulb! in substanta reticulata! in vecinatatea centrilor
respiratori! salivatori! cardio2vasculari% in timpul deglutitiei sunt in&ibati centrii respiratori si centrul
masticator% Deglutitia unui bol alimentar voluminos induce refle1e salivare! lacrimale! vasomotorii%
8entrul deglutitiei are legaturi cu nucleii0 masticatori! al nervilor faciali! &ipoglosi%
(%:% 8alea eferenta este reprezentata de ramurile motorii ale nervilor0
2 trigemen! asigura ridicarea mandibulei si inc&iderea gurii3
2 facial! controleaza musc&ii buzelor si ai mimicii3
2 &ipoglosi! asigura miscarile coordonate ale musc&ilor limbii3
2 glosofaringian! pentru musculatura faringiana3
2 vag! pentru musculatura esofagiana%
In partea superioara a esofagului! inervatia vagala declanseaza contractiile eristaltice si asigura
progresiunea lor in functie de impulsurile descarcate de centrul bulbar% In esofagul mi4lociu si inferior!
propagarea undelor este asigurata e inervatia intrinseca a ple1ului mienteric Auerbac&% .rogresiunea
undelor este
controlata de fibrele vagale care stimuleaza peristaltismul! rela1eaza cardia si de fibrele simpatice
care in&iba peristaltismul si contracta sfincterul cardia%
/fincterul cardia are o activitate tonica si fazica sub actiunea vagului! care creste tonusul si
desc&ide fazic sfincterul! in fata fiecarei unde peristaltice%
Deglutitia infantila este coordonata de nervii faciali si &ipoglosi! iar! deglutitia adultului este
controlata de trigemen si &ipoglos%
La edentatul total! pierderea dintilor duce la o revenire catre deglutitia controlata de facial! in care
orbicularul buzelor 4oaca rol primordial! evitandu2se stressul AT-%
Tulburarile deglutitiei0
2 disfagia! reprezinta dificultatea de a ing&iti% /e intalneste in0 amigdalite! leziuni ale limbii!
aparate ortodontice! lezarea centrilor nervosi3
2 paralizia deglutitiei0 in come uremice! &epatice! narcoza profunda! into1icatii cu morfina!
barbiturice%
:% .A<TI8ULA<ITATI ALE DEGLUTITIEI
:%"% Deglutitia la nou nascut se caracterizeaza prin pastrarea ma1ilarelor departate! contractiile
buzelor si obra4ilor fiind puternice%
Deglutitia cu arcadele departate se numeste deglutitie de tip infantil ce dureaza pana la # luni$%
'ou nascutul duce limba inainte! prinzand mamelonul intre ea si creasta alveolara superioara%
.artea dorsala a limbii formeaza un 4g&eab prin care laptele curge spre faringe a4utat de contractiile
musc&ilor linguali% ;uzele asigura inc&iderea etansa a cavitatii bucale% in acest timp! ma1ilarele sunt
departate avand limba asezata in partea anterioara! iar in partile laterale se interpune mucoasa 4ugala si
musculatura obrazului% in repaus! crestele ma1ilare fiind foarte putin dezvoltate permit patrunderea
limbii intre cele doua ma1ilare! mentinandu2le departate%
:%(% Etapa tranzitionala
In 4urul varstei de # luni odata cu eruptia incisivilor se modifica treptat comportamentul limbii0
limba ia o pozitie mai posterioara inapoia incisivilor$! se lateste! portiunile laterale patrund intre
crestele celor doua ma1ilare! inca edentate% In timpul deglutitiei! limba ramane inapoia incisivilor!
buzele se inc&id! au loc contractii ale musc&ilor mimicii%
In timpul eruptiei caninilor si molarilor temporari! limba in repaus! patrunde intre arcadele dentare
in regiunile laterale! contribuind la fi1area unei pozitii mandibulare! deci se sc&iteaza! de4a! 5inocluzia
fiziologica5%
Acest stadiu tranzitional! dureaza de la # luni pana la! apro1imativ! ( ani%
:%:% Deglutitia adultului
Deglutitia de tip adult este o deglutitie cu arcadele in contact si se ealizeaza in urmatoarele
conditii0
2 ingerarea de alimente solide sau pastoase3
2 ingerarea de lic&ide in cantitati mici3
2 deglutitia salivei%
Ingerarea de alimente zemoase! de cantitati mari de lic&ide se realizeaza! i la adult! in conditiile
pastrarii arcadelor dentare departate%
:%)% Deglutitia in prezenta aparatelor ortodontice
Aparatele ortodontice actioneaza impiedicand interpunerea limbii intre
arcade ceea ce determina0
2 inlaturarea fortelor anormale pe care limba le e1ercita la nivelul
arcadelor dentare3
2 normalizarea morfologica3
2 reeducarea deglutitiei3
2 mecanismele neuro2musculare orale se adapteaza noii situatii%
)% DEGLUTITIA /I A'O-ALIILE A.A<ATULUI DE'TO2-A=ILA<
.relungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila reprezinta o incapacitate a copilului
de a2si adapta miscarile la noile conditii! create de eruptia dentara! incapacitate care este consecinta
unei intarzieri in maturarea nervoasa si musculara%
/uccesiunea fenomenelor in imaturitatea neuro2musculara0
2 permanentizarea stadiului de deglutitie infantila sau stadiului tranzitional datorita imaturitatii
neuro2musculare3
2 se genereaza forte cu influenta negativa asupra dezvoltarii aparatului
dento2ma1ilar3
2 apar anomalii dento2ma1ilare%
Deglutitia infantila se poate instala ca un fenomen de adaptare la modificarile produse de anomalii
dento2ma1ilare%
<evenirea la deglutitia infantila se poate produce si0
2 datorita obiceiului vicios de sugere a degetului3
2 in perioada inlocuirii dintilor temporari cu cei permanenti3
2 in caz de macroglosie%
.ersistenta unei deglutitii de tip infantil se poate datora unei 5imaturitati5 neuro2musculare datorita 0
2 unor cauze locale0 sugerea degetului! afectiuni rino2faringiene! fenomene
locale legate de inlocuirea dintilor3
2 unor cauze generale0 acromegalia asociata cu macroglosia%
De asemenea! deglutitia de tip infantil poate fi rezultatul unor anomalii ale aparatului dento2
ma1ilar