Test 1 :OBiectul De studiu al logicii Juridice

1.1Defnii obiectul de studiu al logicii juridice.

Logica este tiina care studiaz gndirea. Gndirea este procesul psihic de
reectare !i"locit i generalizat#a$stract a %nsuirilor eseniale ale o$iectelor i
a relaiilor dintre ele. &ceast reectare se realizeaz su$ 'or! de noiuni(
"udeci i raiona!ente. )a este ni*elul cel !ai %nalt de prelucrare i integrare a
in'or!aiei despre lu!e. Gndirea este o 'or! superioar 'a de 'or!a
senzorial de reectare a realitii. )a are un caracter general#a$stract(
e*ideniind caracteristicile generale i eseniale a lucrurilor i crend !odele
ideale generale su$ 'or! de noiuni i legi. O$iectul de studiu al logicii %l
constituie gndirea( legile i 'or!ele gndirii corecte( procedeele i operaiile
gndirii prin care o!ul cunoate lu!ea din "ur i pe sine. Logica cerceteaz
!ecanis!ul acti*itii intelectuale a o!ului care are drept scop o$inerea
cunotinelor ade*rate despre realitate. )a este o tiin general a
raiona!entelor( e+plicnd regulile prin care pot , construite raiona!entele
corecte. Logica este o tiin teoretic -nu poate 'olosi o$ser*aia( e+peri!entul.(
dar are deschideri practice. /u re'erire la o$iectul de studiu al logicii 'or!ale( se
!eniona %n literatura de specialitate c 0logica %n sensul cel !ai restrns al
acestui cu*nt( are ca o$iect studiul propoziiilor -enunurilor( "udecilor. i al
raiona!entelor -in'erenelor. lund %n considerare 'or!a lor i 'cnd a$stracie
de coninut.12ar la acest o$iect al logicii 'or!ale( pri*ind logica %n sens !ai larg(
D. 3toiano*ici adaog a aa te!e ca: tipologia ter!enilor( raporturile logice
dintre ter!eni( operaiile de de,niie i clasi,care ca !i"loace de e+plicare(
precizare i siste!atizare a ter!enilor -noiunilor.( analiza raiona!entelor
inducti*e( e+a!inarea condiiilor ce asigur unitatea i e,ciena raiona!entelor(
de,niiilor i clasi,crilor %n cadrul cunoaterii sau %n raport cu unele %ndeletniciri
practice. O$iectul preocuprilor noastre %l *a constitui %n special logica 'or!al i
aplicaiile sale %n s'era dreptului.
1.2Caracterizati prin utilizarea metodei comparatiei problematica
obiectului de studio al logicii juridice.
Logica este stiinta 'or!elor gindirii corecte.&nalizind di*erse rationa!ente cu! ar
, de e+e!plu ca toate 'etele sunt 'ru!oase iar toti $aietii sunt inteligenti de aici
deri*a ca &na este 'ru!oasa iar 2on este intelligent si in acest 'el pute! scoate o
'or!ula !ate!atica care reese dentr#o concluzie care insa poate , corecta sau
incorecta. &sa dar o$ser*a! ca aceste rationa!ente se co!pun din "udecati sau
propozitii(iar acestea la rindul lor sunt alcatuite din ter!ini sau
notiuni.4otiunea(propozitia si rationa!entul sunt 'or!ele logice 'unda!entale ale
caror conditii de ade*ar 'or!al sunt analizate de gindirea care se gindeste pe
sine ca gindire.5ro$le!atica logicii s#a largit si di'erentiat pe parcursul
istoriei.2ntrucit in unele rationa!ente deducti*e(a*e! dea'ace cu o logica
deducti*e(sau logica rationa!entelor certe(din care a e*oluat logica
!ate!atica.2n cazul rationa!entelor in care generalitatea concluziei depaseste
gradul de generalitate al pre!iselor(*or$i! de logica inducti*e(sau logica
rationa!entelor pro$a$ile(din care a e*oluat logica stiintei.5entru cazul
rationa!entelor practice a*e! de#a 'ace cu logoco speciale(cu! sunt logica
intre$arilor sau erotetica(logica deontica(logica "uridica etc.
1.3Argumentati importanta posedarii cunostintelor de logica juridica.
Ter!enul de logica "uridical nu tre$uie de inteles in sensul ca ar dese!na o
disciplina distincta de logica 'or!ala clasica( care ar descrie strategii si de!ersuri
logic#deducti*e speci,ce "uristilor si neutilizate de alte specialitati. Logica nu este
o teorie proprie unei categorii pro'esionale ci( ca teorie si !etoda(este speci,ca
o!ului in general:operatiile(regulile(rationa!entele logice sunt 'olosite de catre
toti oa!enii(indi6erent de pro'esie.Din acest !o!ent este pre'era$il s
aintelege! prin logica "uridical un set de cunostinte teoretice de logica(care sunt
utilizate in practica "uridical in conditii uneori speci,ce si in cadrul unor e+igente
proprii regle!entarii "uridice a raporturilor dintre oa!eni./unostintele de logica
nu sunt su,ciente pentru al 'ace pe "urist sa rationeze i!peca$il in di'eritele
cazuri particulare pe care le are de solutionat. /unostintele si a$ilitatile logice
reprezinta doar un !i"loc de control si opti!izare a unor acti*itati a caror calitate
depinde de !ulti alti 'actori.Din acest !oti*(in cazul "uristilorcunostintele
generale de logica tre$uie sa ,e co!pletate de cunoasterea te!einica a
principiilor si regulilor "uridice.&naliza logica este o !odalitate de i!$unatatire a
per'or!antelor.Desi ea nun e poate conduce de una singura la aarea solutiei(ne
poate a"uta totusi( sa !icsora! procentul de erori logice.
Test 2:Principiile logicii juridice:
1.Relatati despre principiile logicii juridice mentionand caracteristicele esentiale ale principiilor:
Pentru a fi corect, gndirea trebuie s se supun anumitor principii logice, acestea fiind nite legi
generale ale gndirii Principiile logice sunt nite legturi necesare i eseniale dintre gnduri n
procesul de raionare. Principiile logice au un caracter universal, stau la baza funcionrii gndirii n
general, n ele se reflect cele mai generale i profunde caliti, relaii i legturi ale lumii obiective,
care este perceput de gndirea noastr. : La baza gndirii stau anumite condiii formale numite
principii logice sau legi de raionare, fr de care aceasta nu ar fi posibil. Ele nu exprima
raionamente, ci condiii generale ale raionamentelor indiferent de tipul de propoziii cu care
formulam inferena. ei aceste principii nu sunt suficiente pentru o gndire perfect logic ! de altfel,
aa cum am vzut anterior, aceast calitate este un ideal pentru individul uman ! ele ofer un ndreptar,
iar respectarea lor, oarecum instinctiv i intuitiv, permite urmarea unui fir logic n gndire. "egarea
sau nesocotirea lor antreneaz consecine absurde. #ceste principii care sunt n numr de patru, au fost
identificate i formulate de #ristotel i Leibniz. Ele sunt$ %. Principiul identitii ! &fiecare lucru este
ceea ce este. 'i n attea exemple cte vrei. # este #, ( este (.) *Leibniz+, -. Principiul
noncontradiciei ! &este peste putin ca unuia i aceluiai obiect s i se potriveasc i totodat s nu i
se potriveasc sub acelai raport unui i acelai predicat) *#ristotel+, .. Principiul terului exclus !
&dac nu e cu putin nici s existe un termen mi/lociu ntre cele dou membre extreme ale unei
contradicii, ci despre orice obiect trebuie neaprat sau s fie afirmat sau s fie negat fiecare
predicat0), &0 orice afirmaie i orice negaie este sau adevrat sau fals.) *#ristotel+, 1. Principiul
raiunii suficiente ! &niciun fapt nu poate fi adevrat sau real, nicio propoziie veridic fr s existe
un temei, o raiune suficient pentru care lucrurile sunt aa i nu astfel, dei temeiurile acestea de cele
mai multe ori nu pot fi cunoscute.) *Leibniz+.
2.Caracterizati esenta principiilor logice:
sunt fundamentale,n raport cu legile i regulile logice. #ceasta nseamn c legile i regulile logice
presupun principiile logice i in seama de ele cu ocazia fiecrei operaii logice. 2aliditatea reprezint
problema central a logicii i argumentrii, iar operaiile logice i de fundamentare sunt valide doar
dac satisfac cerinele exprimate de principiile logice. 3 sunt formale ! adic ele regizeaz procesele de
raionare i nu ofer nicio informaie privind caracteristicile determinate ale obiectelor, nu sunt simple
convenii de limba/ ! aceasta nseamn c renunnd la principiile logice ar trebui s renunm la
adevr, ele nu au un temei n limba/ sau n structurile logice, ci exprim trsturi de maxim
generalitate a realitii. 3 sunt ntemeiate. 4ntemeierea principiilor nu poate fi, ns, dect indirect,
ntruct, fiind legi de maxim generalitate,principiile logice nu pot fi derivate din legi mai generale.
3.Argumentati prin intermediul unui principiu logic importanta respectarii legilor pt o buna
functionare a statului de tip democratic: 5espectarea principiilor logicii constituie o condiie
necesar a cunoaterii esenei realitii. Ea asigur atingerea cunotinelor adevrate n procesul de
gndire, fr de care nu este posibil cunoaterea. 5espectarea principiilor logice este obligatorie
pentru gndirea corect .
Test 3: Principiile logicii juridice
1.1 Descrieti cracteristicile esentiale ale legilor logice
Pentru a fi corect, gndirea trebuie s se supun anumitor principii logice, acestea fiind nite legi
generale ale gndirii. Principiile logice sunt nite legturi necesare i eseniale dintre gnduri n
procesul de raionare. 6ndirea /uridic, de asemenea, se supune principiilor logice. #ctivitatea
legislativ, cea de interpretare a legilor, de aplicare a normelor /uridice este guvernat de principiile
logice. Principile logice prezinta urmatoarele caracteristici$
3 7unt fundamentale,in raport cu legile si regulile logice. 2aliditatea reprezinta problema centrala
a logicii iar operatiile logice sunt valide doar daca satisfac cerintele exprimate de principiile
logicii.
3 7unt formale. Ele regizeza procesele de rationare si nu ofera nici o informatie privind
caracteristicile determinate ale obiectelor.
3 "u sunt simple conventii de limba/. 5enuntind la principiile logiciiar trebui sa renuntam la
adevar. Ele au un temei situat in afara conventiilor de limba/, in afara structurii logice,
exprimind trasaturi de maxima generalitate ale realitatii.
3 7unt intemeiate. 8ntemeierea principiilor fi doar indirecta, intrucit fiind lege de maxima
generalitate, principiile nu pot fi derivate din legi mai generale.
1.2. Caracterizati fiecare principiu logic si cerintele necesare de respectat
Principiul identit!ii *Principiul identitii$ un termen este identic cu sine dac ii pstreaz n elesul
ncadrul aceluia i discurs raional n acelai timp i sub acelai raport.Principiul identitii cere ca o
noiune folosit s3i pstreze n cadrul aceluiai dicurs sensul, adic s reflacte acelai obiect.+
Principiul noncontradic!iei*Principiul noncontradiciei$ n acelai timp i sub acela i raport este
imposibil caun lucru s fie i s nu fie sau, ntr3un caz mai particular, n acela i timp i sub acelai
raport este imposibil ca un lucru s aib sau s nu aib o anumit proprietate. #cest principiu prevede
c dou propoziii dintre care una afirm iar alta neag ceea ce cealalt a afirmat, nu pot fi n acelai
timp i sub acelai raport adevrate.+
Principiul ter!ului e"clus*Principiul terului exclus$ n acelai timp i sub acelasi raport un lucru
exist sau nu exist, a treia posibilitate fiind exclus, sau, ntr3o alt perspectiv, este necesar ca
unlucru s posede sau s nu posede o proprietate n acelai timp i sub acelai raport. 9 propoziie
poate fi deci adevrat sau falsa a treia variant nefiind posibil.+
Principiul ra!iunii suficiente* Principiul raiunii suficiente$ orice lucru are un temei n virtuteacruia
exist sau orice proprietate este condiionat de alt proprietate pe care se ntemeiaz sau orice adevr
este condiionat de alte adevruri pe care se ntemeiaz. "imic nu poate exista fr o raiune
/ustificativ i orice propoziie trebuie s aib un temei.+
3.Argumentati importanta cunoasterii principiilor logice pentru acti#itatea practica a unui
jurist.
Principiul identit!ii.
Fiecare gnd n procesul raionrii trebuie s fie identic cu sine. :nul i acelai gnd nu poate s fie
el nsui i altul. Primul principiu al logicii formale este cel al identitii. #cest principiu exprim
calitatea gndirii corecte de a fi determinat. ;iecare principiu logic are un fundament ontologic.
;undamentul ontologic al principiului identitii l reprezint una dintre calitile eseniale ale realitii
! determinismul calitativ al obiectelor i fenomenelor realitii reflectate n gndire. #ceste obiecte i
fenomene sunt identice cu ele nsele *n acelai timp i sub acelai raport+. ;ormularea ontologic a
principiului identitii este$ &orice lucru<fenomen este identic cu sine n acelai timp i sub acelai
raport). 9biectele i fenomenele i pstreaz calitatea de a fie ele nsele, de a fi identice cu sine i,
deci, gndurile despre ele trebuie s fie i ele identice cu ele nsele dac n ele se reflect corect aceste
obiecte i fenomene. Principiul identitii este universal. in coninutul acestuia reiese c fiecare
noiune, /udecat . a. trebuie s fie utilizate n unul i acelai sens pe care s3l pstreze pe parcursul
ntregului proces de gndire *discuie, argumentare, etc.
Principiul noncontradic!iei.
Principiul noncontradiciei exprim aa o caracteristic a gndirii corecte ca, noncontradicia
sa. e asemenea, el asigur consecvena logic a gndirii. =ontradicia logic este condiionat de
enunarea a dou /udeci incompatibile, care se exclud reciproc, i care sunt enunate despre un
obiect luat n acelai timp i sub acelai raport.
;undamentul ontologic al principiului noncontradiciei este urmtorul$ obiectele din realitate
nu pot s existe i s nu existe n acelai timp i sub acelai aspect. "u pot s posede i s nu posede o
caracteristic n acelai timp i sub acelai aspect. "u pot s se afle n relaii i s nu se afle n relaii
cu alte obiecte n acelai timp i sub acelai aspect. =u referire la aceasta #ristotel afirma$ &nu e cu
putin ca acelai lucru s fie i s nu fie ntr3unul i acelai timp) i c nu se poate &ca unuia i
aceluiai subiect s i se potriveasc i totodat s nu i se potriveasc sub acelai raport unul i acelai
predicat). eci, formularea ontologic a principiului noncontradiciei este$ n acelai timp i sub
acelai raport este imposibil ca un lucru s aib i s nu aib o proprietate, s fie i s nu fie, s aib
anumite relaii i s nu le aib). :tilizarea contient a acestui principiu permite s descoperim i s
nlturm contradiciile n procesul de gndire att al nostru, ct i al altora. #cest principiu nu
interzice contradiciile dialectice, ci doar contradiciile gndirii incorecte, care distrug continuitatea
gndirii, ncurc cunoaterea realitii.
Principiul ter!ului e"clus.
#cest principiu este o adugare pentru principiul noncontradiciei dar i cel al terului
exclus. 4n el se exprim, la fel, determinarea gndirii, continuitatea acesteia, noncontradicia.
;undamentul ontologic al acestui principiu este determinarea calitativ a obiectelor i
fenomenelor lumii ncon/urtoare. 'i deci, un anumit obiect sau exist, sau nu exist, sau are relaii cu
alte obiecte, sau nu are. ;ormulare ontologic a principiului terului exclus este$ n acelai timp i sub
acelai raport un lucru are o proprietate, sau nu o are, are o relaie sau nu, exist sau nu exist, a treia
posibilitate este exclus. Principiul terului exclus ar putea s fie formulat astfel$ dou judeci
contradictorii despre unul i acelai obiect nu pot fi concomitent false. Una dintre ele este cu
necesitate adevrat.
Principiul ra!iunii suficiente.
4n principiul raiunii suficiente se exprim o caracteristic de baz a gndirii corecte ! fundamentarea
acesteia. 4naintnd un gnd, i pretinznd c el este adevrat, trebuie s fundamentm adevrul su.
=alitatea de a fi argumentat este una dintre cele mai importante caliti ale gndirii logice. 4n cazul
cnd afirmm ceva, convingem pe alii de ceva, trebuie s demonstrm /udecile noastre, s aducem
raiuni suficiente, care confirm adevrul gndurilor noastre. 7tabilirea adevrului dar i a falsitii
unui gnd este posibil doar n cazul fundamentrii acestuia. ;ormularea ontologic a acestui
principiu$ &orice lucru (fenomen, etc.) eist n virtutea unui temei). 9 premis important pentru
funcionarea principiului raiunii suficiente este dependena universal a unor obiecte de altele. ac
primele trei principii ale gndirii au fost formulate de ctre #ristotel, atunci acest principiu a fost
formulat de ctre Leibniz. La el acest principiu apare ca unul universal att al existenei, ct i a
cunoaterii ! principiul cauzalitii. =u referire la gndire se poate da urmtoarea formulare$ nici o
/udecat nu poate s fie recunoscut drept adevrat fr o raiune suficient. 7uficiente sunt acele
fundamente faptice i teoretice, din care /udecata dat reiese cu necesitate.
Test 4 Gindire si imbaj!
1.1 Analizati relatia gindire limbaj
Gindirea nu poate , separate de li!$a". )le se aa in unitate( in sensul ca
li!$a"ul este 7!ediu1de 'or!are si !ani'estare a gindirii( pe de alta parte
li!$a"ul e+pri!a direct sau indirect anu!ite continuturi de gindire. &ste'el spus(
nu gindi! ginduri pur si si!plu ci gindi! ro!aneste( ruseste(englezeste( adica
intr#un li!$a". Li!$a"ul este un siste! de se!ne care se!ni,ca continutul
'or!elor logice ale gindirii. &cest continut se ,+eaza in li!$a" 'ar de care nu
poate e+ista. 3int strins legate( deoarece e i!posi$ila o gindire in a'ara li!$a"ului
si un li!$a" *id de orice continut de gindire. Gindirea ni se prezinta ca un s8ste!
de operatii ce are drept scop sa ae( sa descopere( sa e*alueze si sa decida(
operatiilte sint 'or!ele logice ale gindirii care 'or!eaza li!$a"ul si se e+pri!a
prin li!$a.. 5rin li!a" sint co!!unicate gindurile( ideile o!enesti. 4oi ne gindi!
intr#un anu!it li!$a"( ne adresa! intr#o anu!ita li!$a ceea ce ne e*identiaza
inca odata legatura dinre gindire si li!$a".Tre$uie totusi sa deose$i! li!$a de
li!$a". Li!$a contine le+ical si gra!atica si este ideala( pe cind li!$a"ul este o
li!$a concretizata( !ani'estata. 9nei li!$i ii corespund !ai !ulte li!$a"e.)+ista
li!$a" stiinti,c( li!$a" poetic( li!$a" ,loso,c( li!$a" "uridic. Orice li!$a" are o
di!ensiune argu!entati*e.Din punct de *edere se!antic ele!entele oricarui
li!$a" sint e+presiile.
1.2 "laborati caracteristici distincti#e relatiei gindire limbaj juridic.
a. %n legatura cu 'unctiile li!$a"ului( :arl Biihler distingea trei aspecte: cel de
reprezentare -a unui o$iect( a unei situatii. acela de e+presie a starii su$iectului si
o 'unctie de apel( la cei care ne asculta. &cestea sunt i!plicate %ntr#o !asura !ai
!are sau !ai !ica %n orice co!unicare *er$ala. ;ai analitic( se poate *or$i de
cinci 'unctii : 'unctiile se!ni,cati*a( dialectica( practica( a'ecti*a( ludica. La ele se
!ai adauga si 'unctia cathartica. %n ce pri*este 'unctia se!ni,cati*a( dupa
psihologul 'rancez( ar , *or$a de proprietatea cu*intelor de a , %n relatie cu
anu!ite %ntelesuri pe care cine*a le poate co!unica altcui*a. &! putea disocia
aceste aspecte %n: rolul cogniti* al li!$a"ului si rolul sau %n co!unicarea
se!ni,catiilor si a sensurilor.$. <aportul dintre gndire si li!$a" a 'ost su$iect de
contro*ersa( e+istnd puncte de *edere deose$ite. /on'or! unei conceptii
!oniste( ar e+ista o singura realitate( li!$a"ul ,ind aspectul e+terior al gndirii(
iar gndirea ,ind latura lui interioara. ;entalitatea dualista contine doua
pozitii: unii considera gndirea si li!$a"ul ca ,ind 'unctii esential di'erite(
*or$irea 'olosind doar %n a e+terioriza( a co!unica rezultatele o$tinute de gndire
%n !od independent( iar altii argu!enteaza ca( desi nu sunt acti*itati identice(
*or$irea si rationa!entul sunt interdependente( %n strnsa relatie att din punct
de *edere genetic( ct si structural. Datele stiinti,ce adunate %n ulti!ele decenii
constituie argu!ente te!einice %n sustinerea celui din ur!a punct de *edere. ;ai
%nti( %n ce pri*este lipsa de identitate a gndirii cu li!$a"ul( ne da! sea!a ca
uneori a*e! o idee si nu gasi! cu*intele pentru a o e+pri!a. &poi( %n ti!p ce
*or$i!( e+ista un control al gndirii care supra*egheaza ceea ce spune!( pentru
a , coerenti si logici. %n schi!$( de!entii *or$esc ore %n sir( po*estind lucruri
a$surde( ireale( la ei( lipseste stapnirea li!$a"ului de catre ratiune.
c. Li!$a"ul o$liga la rationalizarea si socializarea gndirii. 5entru a ne 'ace
%ntelesi tre$uie sa eli!ina! ceea ce e prea indi*idual( a'ecti*( personal(
e+pri!area tre$uie sa ,e clara( precisa.)*olutia li!$a"ului de#a lungul !ileniilor a
'ost solidara cu dez*oltarea gndirii( %n !are( categoriile li!$a"ului corespund
categoriilor intelectului. 5rogresul %n*atarii li!$a"ului se realizeaza conco!itent
cu progresul gndirii( co!unicnd( %ncercnd sa elucida! altora o notiune( ne
preciza! noua %nsine %ntelesurile( eli!ina! neclaritatile.
1.3 Argumentat afrmatia precum ca $limbajul este sistem conceptual de
redare a realtaii juridice%/e este realitatea "uridica= )ste ceea ce ne
incon"oara relationat cu dreptul cu nor!ele de drept( este ceea ce e+ista la
!o!ent din punct de *edere "uridic si care printr#o !etoda sau alta tre$uie
e+teriorizat( !ani'estat( adus la cunostinta oa!enilor. /u! alt 'el a! putea
e+terioriza o realitate ,e ea "uridica sau pursisi!plu realitate( decit prin li!$a"ul
zilnic care#l utiliza! pentru e+teriorizarea gindurilor noastre( pentru !ani'estarea
senti!entelor( sau pentru pu$licarea unor in'or!atii. Li!$a"ul *or$it este
caracterizat de prezenta unor ,guri de stil retorice( ,ind $ogat in nuantarea
se!ni,carilor pri ti!$rul *ocii( prin intensitate( prin ton. )l suplineste lipsa unor
e+presii e+plicite printr#un li!$a" gestual paralel care creeaza asociatii
psihologice sau schi!$a intelesul e+presiilor *or$ite.Li!$a"ul scris este un li!$a"
!ai ela$orat( a$undind in ter!eni conceptuali co!plecsi si care se articuleaza
intr#un discurs coeerent si siste!atic. >igurile retorice( de pilda sint !ai putine in
cazul discursului scris care accentueaza pe o argu!entare logica( a*ind
posi$ilitati !ai restrinsesa apeleze la e!otie.Deci rezulta ca redarea realitatii
"uridice se e'ectueaza prin inter!ediul atit a li!$a"ului *or$it cit si scris(
realitatea "uridica se reda prin inter!ediul oricarui li!$a"( aceasta ,ind una din
!odalitatile de $aza de redarea a acestei realitati. Doar *or$ind si trans!izind
in'or!atia de la o persoana la alta( ,e ,zica ,e "uridica pute! reda realitatea ce
ne incon"oara. 2n'or!atia se trans!ite prin li!$a"( prin *or$ire( prin se!ne si
discursuri( deci intelege! prin redarea realitatii "uridice( e+plicarea( de,nirea si
conceptele de $aza a ceia ce ne incon"oara( a realitatii din "urul nostru ,e ea o
realitate propriuzisa sau "uridica.
Test $: %indire si limbaj
1.1 Relatati despre esenta limbajului juridic
&imbajului juridic aparin reprezentanilor colii istorice de drept din 6ermania,. Primul
consider c dreptul i limba/ul /uridic s3au nscut mpreun, pentru c o idee /uridic nu poate fi
exprimat corect dect ntr3un limba/ specific tiinelor /uridice. e aceea istoria dreptului este
totodat o istorie a dezvoltrii i maturizrii conceptelor /uridice. Limba/ul /uridic este un limba/
semi3artificial, pentru c dei acest limba/ atinge forma superioar de &/uridizare) n activitatea
legislativ, c>iar i n acest caz n el se pstreaz elemente ale limba/ului natural. ar printre
termenii /uridici se pot ntlni termeni exprimai prin mbinri de cuvinte care nu sunt obinuite
pentru limba/ul natural, literar.
in perspectiva logicii limba/ul /uridic se poate diferenia n felul urmtor$
limba/ul teoretic, care este limba/ul teoriilor /uridice, a legilor /uridice,
3 limba/ul empiric, aplicativ, adic limba/ul analizei /uridice, interepretrii normelor de drept,
3 limba/ul obiectual sau nivelul obiectual al limba/ului /uridic este sistemul de semne i
simboluri ale limba/ului natural i celui formalizat care reprezint i reflect obiectele reale pe care le
cerceteaz /uristul n procesul activitii /uridice.
Limba/ul /uridic *normativ, /udiciar sau doctrinar+ ca limba/ de specialitate, trebuie s fie interpretat,
adic explicat, Este vorba de interpretarea gramatical, lingvistic a discursului /uridic. 4n literatur se
menioneaz, de obicei un ansamblu de reguli de interpretare a limba/ului /uridic normativ, formulat n
doctrina strin$
1.2 Determinati esenta relatiei intre sens si semnificatie in cadrul sistemului de drept.
1.3 Apreciati importanta functiilor limbajului juridic in realizarea dreptului.
Limba/ul /uridic ndeplinete anumite funcii$
a. func!ia de fi"are a cuno'tin!elor juridice. Ele sunt exprimate n propoziii, care nu sunt
posibile n afara operaiei de nominalizare /uridic realizat cu a/utorul limba/ului.
b. func!ia constituti#. Limba/ul /uridic este mediul n care se formeaz cunoaterea /uridic i
contiina /uridic.
c. func!ia comunicati#. Limba/ul /uridic este instrumentul de transmitere a cunotinelor
/uridice.
d. func!ia argumentati#. Limba/ul /uridic servete la ntemeierea aseriunilor i cunotinelor
/uridice, n general. ?@at, @i>, p. 1AB
4n domeniul dreptului se opereaz cu o mulime de termeni, care se numesc universul discursului
/uridic. #cetia sunt termenii /uridici i cei din limba/ul natural, folosii n sens /uridic.
Test(: Teoria termenului juridic
1.1 &elatati despre caracteristicile generale ale notiunii ca 'orma a
gindirii ..
"otiunea este forma logica distinctiva,are o structura proprie ceea ce inseamna ca ea nu se reduce la
cuintul care o reda si nici la reprezentarea care o insoteste. Ea are - elemente component
$sfera,continutul. 7fera !reprezinta acea dimensiune a uniei notiuni /uridice care cuprinde obiectele
/uridice ce alcatuiesc clasa la care notiunea se refera. =a forma a gindirii sfera este insasi multimea
obiectelor. =ontinutul3reprezinta acea dimensiune a uniei notiuni /uridice formata din proprietatile
comune obiectelor /uridice ce alcatuiesc clasa la care se refea notiunea . o notiune este /uridiCa numai
daca are un continut /uridic. "otele ce alcatuiesc continutul unei notiuni /uridice sunt de - feluri
7pecifice ,6enerale* ex+ "otiunea de drept de proprietate privata are note specifice care o deosebesc
de notiunea de drept de proprietate publica si note generale ambelor notiuni cuprinse in notiunea de
drept de proprietate0
1.2 Caracterizati fecare tip de notiuni indicind criteriul de la care se
obtin (
"otiuni cognitive si notiuni pragmatice. "otiuni cognitive sunt acele a caror extensiune este data
in mod obiectiv si isi pastreaza intelesul in orice situatie. "otiuni pragmatice sunt cele a caror
extensiune este data de o conventie si se modifica in functie si se modifica in fonctie de contextul
socio3istoric."otiunea de om este o notiune cognitive . "otiuni precise si notiuni imprecise .
9 notiune precisa are o extensiune bine determinate cunoastem ce obiect este desemnat ex$
om,crima,contract. 8ar o notiune imprecise are o sfera care nu poate fi bine determinate deoarece
criteriile de delimitare ale sferii nu au fost stabilite concret "otiuni absolute si notiuni relative .
"otiunile absolute sunt cele care au inteles de sine statator*avocet,infractor. "otiunile relative sunt
cele care nu au inteles decit atunci cind nu se afla in raport cu alte notiuni corelative ex3sot
sotie,drept3nedrept "otiuni vide,nevide,ideale.. "otiuni vide sunt cele care nu cuprind nici un
obiect in accentuarea lor sunt - feluri $notiuni logic3vide3cuprind o contradictie logica *ex3
infractor3nevinovat+notiuni vactual vide3care nu sunt vide. "otiuni ideale3sunt notiuni rezultate
printrun proces de idealizare ex3drept subiectiv+
1.3Argumentati importanta notiunii pentru conceptualizarea dreptului .
4otiunea este o 'or!a logica si are o structura proprie ea nu se reduce la cuintul
care o reda. 2n ti!purile !ai *echi dreptul a*ea un continut 'oarte $ogat insa a*ea o
s'era !ica. 2nsa cu a"utorul notiunii noi distinge! 'aptul ca cu ti!pul continutul
dreptului sa !icsorat si s'era sa largit. ;icsorarea continutului dreptului sa produs
parallel cu largirea s'erei deoarece odata cu aceasta !odi,care de continut sa 'acut
o largire de s'era si deea ceea notiunea are o i!portanta pentru conceptualizarea
dreptului pentru a a aa 'or!a logica ..
Dest E$.)udecata juridi*a:
1.Relatati despre judecata juridi*a ca forma a gandirii:
Judecata este forma de gndire prin intermediul creia se dezvluie prezena sau absena unor
caracteristici la obiecte i prezena sau absena relaiilor dintre obiecte. Putem s deosebim /udecata de
alte forme logice prin faptul c n ea se afirm sau se neag ceva despre ceva. Fudecata este o form de
gndire mai complex dect noiunea, ea fiind alctuit din noiuni.Dermenul /udecata desemneaza un
continut propozitional si are avanta/ul de a reliefa deseobirea de obiecte dintre analiza logica si analiza
gramaticala.
2.+ndicati caracteristici ale tipurilor de judecati simple si comple"e si e"emplificati: =ele mai
elementare /udeci sunt cele simple. "umite i atomice, aceste /udeci nu includ n sine alte /udeci. Ele constituie
reflectarea unei singure legturi dintre obiecte. e exemplu$ &!biceiul este cel mai vec"i i#vor de drept), &$oate persoanele
sunt egale n faa legii).
Fudecile simple se mpart n diverse tipuri n funcie de caracteristicile logice$ caracterul legturii logice
*calitatea i cantitatea+ subiectului i predicatului, relaia dintre subiect i predicat. Judecile compuse sunt alctuite din
/udeci simple i conectori logici. 7e cunosc urmtoarele tipuri de /udeci compuse$ con/unctive, dis/unctive, implicative,
ec>ivalente i negative. e asemenea, exist /udeci compuse combinate. 4n funcie de coninut /udecile pot fi
comparabile i incomparabile. Fudecile incomparabile au subiecte logice diferite i predicate logice diferite. Pot avea,
ns, i subiectul logic, i predicatul logic, ambele, diferite
.Fudeci compuse i tipurile lor. Fudecile compuse sunt alctuite din /udeci simple i conectori logici. Exist
urmtoarele tipuri de /udeci compuse$ con/unctive, dis/unctive, implicative, ec>ivalente i negative. Fudeci con/unctive
sunt /udecile alctuite din dou sau mai multe /udeci simple unite ntre ele prin conectorul con/unciei. Fudecile
dis/unctive sunt /udecile alctuite din cteva /udeci simple unite ntre ele prin conectorul dis/unciei. Fudecile
implicative sau condiionale . Fudecile ec>ivalente sunt /udecile compuse alctuite din dou /udeci simple care
exprim nite stri de fapt care se condiioneaz reciproc. Fudecile negative sunt alctuite din /udeci simple i
operatorul negaiei, care se exprim n limba/ prin cuvintele &nu este adevrat c).
c,Apreciati modul in care are loc #erificarea #alorilor de ade#ar al judeactilor si modul in care
acestea sunt #alidate.Comparati termenul #alidare in drept si
#alidare in logica:
Logic se abstrage de la coninuturile concrete ale gndurilor, preocupndu3se doar de validitatea
raionamentelor i de valorile de adevr ale /udecilor.
Logica ne nva cum s gndim i trebuie s ne fac gndirea mai riguroas. Ea ne a/uta mai mult la
obinerea unor adevruri bine ntemeiate, fiind un important instrument pentru descoperirea i
demonstrarea adevrului.
Logica este ntr3o msur oarecare i o tiin normativ, pentru c studiaz normele, regulile obinerii
i transmiterii adevrului, principiile gndirii corecte, reguli de maxim generalitate, aplicarea crora
permite evitarea greelilor n gndire i dezvluirea greelilor att n gndirea proprie, ct i a altora.
Test -:+nferenta ca forma a gindirii
1.1 Relatati despre specificul inferentei ca forma a gindirii.
:nele cunotine le obinem nemi/locit, cu a/utorul organelor de sim, iar pe altele ! mi/locit, prin
intermediul gndirii logice, fcnd concluzii din cunotinele pe care le avem. Raionamentul este o
form de gndire, prin care se obin cunotine noi din /udecile existente. Fudecile din care deriv
concluziile se numesc premise, iar /udecata obinut, cea care reprezint cunotine noi, se numete
conclu#ie. Raionamentul este o operaie logic, n rezultatul creia din una sau mai multe /udeci, pe
care le numim premise, deriv o /udecat nou, care se numete concluzie. El este procesul de obinere
a cunotinelor, exprimate prin /udeci din alte cunotine, care la fel sunt exprimate prin /udeci.
Esena logic a raionamentului const n micarea gndirii de la analiza cunotinelor de/a existente la
sinteza cunotinelor noi. #ceast micare are un caracter obiectiv i se determin de legturile reale
ale realitii. Legtura obiectiv, reflectat n contiin asigura legtura logic a gndurilor. 8ar lipsa
legturilor obiective a realitii duce la greeli logice. Pentru ca concluzia obinut s fie o /udecat
adevrat, trebuie ca premisele raionamentului s fie /udeci adevrate.
1.2 Analizati inferentele de tip deducti#e si cele de tip inducti#e. comparindu/le din perspecti#e
#erificarii #alorii de ade#ar a concluziilor.
Raionamentele deductive sunt acele raionamente n care concluzia decurge cu necesitate logic din
premise, adic dac acceptm anumite premise, atunci concluzia n mod obligatoriu decurge din ele.
educie sau raionament deductiv este &raionament n care se trece de la /udeci de un anumit grad
de generalitate la /udeci de acelai grad de generalitate sau la /udeci de un grad mai mic de
generalitate). educia se supune unei condiii logice$ dac premisele sunt adevrate, atunci este
adevrat i concluzia. 'i dac ea nu satisface aceast condiie, atunci se poate afirma c raionamentul
a fost alctuit incorect.
educia ne permite s obinem concluzii adevrate, iar raionamentele deductive se supun unor reguli
clare, precise i ordonate sistematic. e aceea unii autori susin c &logica n sens strict trebuie privit
ca studiu formal consacrat numai inferenelor deductive sau, mai pe scurt, ca teorie a deduciei).
7pre deosebire de raionamentele deductive, n care ntre premise i concluzie exist o relaie de
urmare logic, raionamentele inductive constituie aa legturi ntre premise i concluzie, n care
premisele doar confirm concluzia. Premisele doar susin concluzia, dar nu asigur adevrul ei i n
concluzia inferenei inductive se conine o informaie, care nu exista n premise.
4n raionamentele inductive concluzia nu decurge cu necesitate logic din premise. e aceea
concluziile obinute nu le putem califica ca adevrate, ci ca mai mult sau mai puin probabile. Dotui,
aceast afirmaie nu este valabil pentru induciile complete, n cadrul crora se studiaz toate
obiectele unei clase anumite.
ac n cadrul raionamentelor concluzia decurge logic dintr3un ansamblu de premise, atunci n cazul
raionamentelor inductive se realizeaz spri/inirea prin premise a concluziei fr ca s o implice cu
necesitate.
4n raionamentele deductive legturile dintre premise i concluzie reprezint legi logico3formale, de
aceea n cazul cnd premisele sunt adevrate, concluziile sunt cu necesitate adevrate *dac
raionamentul este alctuit corect+.
4n raionamentele inductive ntre premise i concluzii au loc aa legturi dup form, care asigur
obinerea mai cu seam a concluziilor verosimile atunci cnd premisele sunt adevrate.
Prin raionamente deductive un gnd se deduce din altele. Prin cele inductive se induce la un gnd3
concluzie. 8ar n raionamentele prin analogie gndul se transpune de la un obiect la altul.
1.3 Apreciati care este rolul rationamentului juridic in cadrul dreptului si care sunt tipurile de
rationamente mai des intilnite in Coduri 0Penal. Ci#il,. 1ormulati e"emple.
Fudecatorul trebuie sa aplice o norma generala la un fapt individual. "orma trebuie sa fie inteleasa ca o
functie a formularii literare a normei si a ideii continutului. 8deea continutului ofera repere in cazul in
care norma scrisa este lacunara pentru completarea ei. 7tructura normei este alcatuita din - elemente$
descriptia faptelor reglementate si descrierea consecintei.
9bligatia impusa /udecatorilor de a dezvolta silogistic rezultatul convingerilor asupra conflictelor
dintre particulari sau dintre particulari si colectivitate, devine o garantie ca /udecata lor nu este un act
arbitrar, nemotivarea, adica neexpunerea deductiva a >otaririlor neprezentind un motiv legal de
desfiintare a lor.
Test 2.:+nferenta ca forma a gandirii:
1Realatati interferenta ca forma a gandirii:
:nele cunotine le obinem nemi/locit, cu a/utorul organelor de sim, iar pe altele ! mi/locit, prin intermediul gndirii
logice, fcnd concluzii din cunotinele pe care le avem. Raionamentul este o form de gndire, prin care se obin
cunotine noi din /udecile existente. Fudecile din care deriv concluziile se numesc premise, iar /udecata obinut, cea
care reprezint cunotine noi, se numete conclu#ie. Raionamentul este o operaie logic, n rezultatul creia din una sau
mai multe /udeci, pe care le numim premise, deriv o /udecat nou, care se numete concluzie. El este procesul de
obinere a cunotinelor, exprimate prin /udeci din alte cunotine, care la fel sunt exprimate prin /udeci.
Esena logic a raionamentului const n micarea gndirii de la analiza cunotinelor de/a existente la sinteza
cunotinelor noi. #ceast micare are un caracter obiectiv i se determin de legturile reale ale realitii
2.Comparati tipuri de interferenta dupa modul de formare si relatati specificul acestora:
3.arg3mentati importanta interferentei de tip deducti# in drept.1ormulati un e"emplu:
Interferenta de tip deductive sunt acele raionamente n care concluzia decurge cu necesitate logic din premise, adic dac
acceptm anumite premise, atunci concluzia n mod obligatoriu decurge din ele. educie sau raionament deductiv este
&raionament n care se trece de la /udeci de un anumit grad de generalitate la /udeci de acelai grad de generalitate sau
la /udeci de un grad mai mic de generalitate). ?Enes, dc, p. GAB. educia se supune unei condiii logice$ dac premisele
sunt adevrate, atunci este adevrat i concluzia. 'i dac ea nu satisface aceast condiie, atunci se poate afirma c
raionamentul a fost alctuit incorect. educia ne permite s obinem concluzii adevrate, iar raionamentele deductive se
supun unor reguli clare, precise i ordonate sistematic. =oncluziile obinute printr3un raionament deductiv sunt adevrate
i nu necesit verificare adugtoare. ;undamentul logic al adevrul concluziei unui raionament deductiv l constituie
adevrul premiselor, stabilirea ntre ele a unor relaii de gen i de specie. =ci, caracteristicile genului sunt concomitent i
caracteristici ale speciei. 7au, se poate afirma c$ tot ceea ce se afirm despre toate obiectele unei clase, se poate afirma sau
nega i despre fiecare obiect n parte.
5aionamente deductive sunt importante pentru evaluri /uridice, pentru opera de calificare /uridic. 4n
raionamentele deductive legtura dintre premise i concluzie se bazeaz pe legi logice, de aceea concluzia decurge cu
necesitate din premise.
Test 14:Teoria argumentrii
1.1 Relatai despre esena argumentrii
#rgumentarea este o form a gndirii care const n fundamentarea afirmaiei despre adevrul
sau falsul unei afirmaii sau teorii. #rgumentarea este un &proces de /ustificare logic a unei propoziii).
?Enesu, dic, p -H.B 4n procesul argumentrii se realizeaz cerina unui dintre cele mai importante
principii ale gndirii corecte ! principiul raiunii suficiente. 7arcina principal a argumentaiei este o
ntemeiere complet sau parial a unor afirmaii cu a/utorul folosirii altor afirmaii. #rgumentarea are
un rol foarte mare n mai multe domenii ! n procesul cunoaterii tiinifice, n dezvoltarea teoriilor
tiinifice, n procesul didactic, n procesul comunicrii dintre oameni, n discuii tiinifice. 4n
concordan cu acest principiu noi trebuie s acceptm ca adevrate doar acele enunuri pentru care
avem argumente. 4n procesul de argumentare au importan mai muli factori ! de exemplu, factorul
logico3epistemic i factorul socio3psi>ologic. "u orice afirmaie adevrat poate fi demonstrat. "u pot
fi demonstrate unele enunuri din tiinele sociale. e exemplu$ &7ocializarea politic ncepe de la
vrsta de trei ani). "u pot fi demonstrate enunurile care in de gusturile oamenilor. e exemplu,
&;ilmele sunt mai interesante dect piesele de teatru). in perspectiv logic prin argumentare
/ustificm o propoziie, stabilim o relaie ntre argumente i o concluzie. 8ar din perspectiv lingvistic,
argumentarea este o activitate verbal, prin care se /ustific sau se respinge o idee.
e multe ori noiunea &argumentare) este considerat identic cu noiunea &demonstraie). ar
totui, el are un sens mai larg dect cel de argumentare. #rgumentarea poate fi demonstrativ i
nedemonstrativ.
9rice enun despre ceva este sau adevrat sau fals. espre adevrul unor enunuri putem s ne
convingem nemi/locit
1.2Comparai argumentare persuasiune manipulare
7e pot face referiri la trsturile negative ale unei persoane, n loc de a combate prin metode
raionale teza pe care aceast persoan o nainteaz. #ccentul este pus pe persoan i nu pe ideea
naintat de ctre aceasta. 7e face referire la calitile unei persoane, care nu au legtur cu teza. e
exemplu, se poate discredita ideea prin discreditarea persoanei. 4n cadrul procesului de /udecat
avocatul poate s ncerce s demonstreze c martorul este o persoan fr integritate, c face parte
dintr3o sect religioas, este imoral n viaa personal, i deci, este puin probabil ca mrturiile sale s
fie adevrate.
1.3 1ormulai trei argumente. menion5nd tipologia acestora. 5n fa#oarea importanei
posedrii cuno)tinelor din domeniul logicii juridice pentru un bun orator.
Test11 :Problema ade#arului juridic
1.1 Dez#aluiti esenta ade#arului juridic
#devar sau adevarata este acea propozitie sau inlantuire de propozitii al carui sau al caror
continut poate fi verificat si confirmat prin observatie, prin experienta, sau prin demonstratie logica,
matematica sau numai discursiv argumentanta. #devrul cu primul sens a fost definit de ctre #ristotel
n espre 8nterpretare, oper n care el analizeaz formarea propozi?iilor logice, adic pr?ile de discurs
susceptibile de a fi adevrate sau false. 9 propozi?ie este adevrat cnd n ea se spune despre ceva c
este ceea ce este sau c nu este ceea ce nu este. Este fals cnd n ea se spune despre ceva c este ceea
ce nu este sau c nu este ceea ce este. #cest tip de adevr se mai nume@te adevr corespondent @i este
folosit cu referire la cercetrile @tiin?ifice. #ceast concep?ie este foarte realist, pentru c noi spunem
despre propozi?ia pisica este pe covor c este adevrat deoarece ea este pe covor @i nu invers.
Problema este ceea ce se n?elege prin coresponden?. Este o propozi?ie adevrat pentru c este
asemntoare cu ceea la ce se referI "u, pentru c respectiva propozi?ie este format @i din cuvinte
care nu corespund faptelor. #sta nseamn c propozi?ia exprim o anumit parte din realitate ,
problema acestei teorii este ns cum este aceasta posibil.
8n ciuda teoriei sale a silogismului, se pare c #ristotel nu a @tiut s disting primele dou
sensuri ale adevrului. #ceast deosebire apare n logica stoic, expus de 7extus Empiricus n lucrarea
sa 7c>i?e Pironiene. #naliza stoic a implica?iei permite validarea propozi?iilor ca dac pmntul are
aripi, el zboar. =ele dou pr?i ale implica?iei sunt efectiv false, dar ra?ionamentul este valid.
#devrul cu sensul al doilea este un tip de adevr folosit n metafizic @i teologie. #cesta
consist din deducerea dintr3un ansamblu de ipoteze sau de cuno@tin?e dobndite prin experien?, a
unei cocluzii necondi?ionate. umnezeu, ideile, inima, nceputul absolut al lumii, @i c>iar @i con@tiin?a
ca fundament al cunoa@terii n idealism, sunt exemple ale unor asemenea concluzii ontologice.
#devrul cu sensul al treilea se refer la /ustificarea unei credin?e sau a unei opinii, de exemplu
a credin?ei morale, care nu este nici o certitudine, nici o coeren? intern a unui discurs logic. Este o
opinie sau dox, care nou ni se pare a fi veritabil. =ineva poate s nu fie de acord ntru totul cu
aceasta. Este totu@i sus?inut de gndirea de tip relativist. 9 obiec?ie clasic este faptul c o informa?ie
fic?ionar poate fi coerent, fr s aib o legtur destul de mare cu realitatea.
Pentru Epicur toate percep?iile noastre senzoriale sunt adevrate, astfel c aist>esis, senza?ia
este criteriul suprem al adevrului. *7extus Empiricus+
1.2 Determinati tipuri de ade#ar juridic si modul in care acesta se manifesta
%. Ade#rul material, care reprezint coresponden?a ntre ceea ce este @i /udecata care a dus la
enun?area sa n propozi?ie $ aceast coresponden? este confirmat de experien?. ar natura acestui tip
de adevr este variabil, pentru c acesta poate fi un adevr obiectiv, relativ, subiectiv, etc., dup teoria
cunoa@terii care l sus?ine *realism, relativism, criticism, etc+.
-. Ade#rul formal. care reprezint validitatea concluziilor unui sistem ipotetico3deductiv,
aprute prin intermediul regulilor de deduc?ie aplicate unor postulate @i axiome admise. #cest tip de
adevr nu depinde de con?inutul propozi?iilor *vezi articolul logic+ @i depinde de acordul su cu
n?elegerea. 4n acest caz, adevrul este un adevr de coresponden? @i este prioritar pentru c nu
depinde de experien?.
#cest ultim punct permite introducerea unei no?iuni $ adevrurile pur formale sunt denumite
adevruri analitice. #devrurile care se trag din experien? sunt denumite adevruri sintetice$ Les
vJritJs tirJes de lKexpJrience sont Luant M elle des vJritJs sNnt>JtiLues, pentru c noi legm termenii pe
care i presupunem a apar?ine unor fiin?e, a cror existen? este contingent.
.. Ade#rul metafizic care, se bazeaz n condi?iile sale pe ipoteza existen?ei unui sistem de
referin? ontologic n fiin?a oricrei persoane. 4n acest caz, distingem adevrul absolut @i adevrul
relativ.
1. Ade#rul unei credine sau a unei opinii, care reprezint veridicitatea unei propozi?ii care se
acord cu un ansamblu de credin?e care existau naintea sa. #cest tip de adevr este denumit adeseori
adevr coerent.
1.3 Argumentati importanta prezentei ideii de ade#ar in drept si indicati forme de
manifestare a acestuia
2aloarea de adevr este expresia gradului de certitudine a coresponden?ei /udec?ii *propozi?iei
logice+ cu starea de fapt vizat de /udecat. 2aloarea de adevr origineaz n incapacitatea spiritului
omenesc de a reproduce n sine ceea ce este n afar de sine manifestat print3o rmnere n urm fa?
de realul exterior sie@i. Este implicit recunoasterea relativit?ii capacit?ii de cunoa@tere individual @i
colectiv a omului. #ceasta situa?ie ar fi exclus n cazul unei reflectri absolute n spirit a realit?ii
vizate cnd ar putea exista o singur valoare a /udec?ii fcute si anume$ adevrul. Pentru subiectul
cunosctor extrem de riguros dinamica cunoa@terii s3ar desf@ura numai ntre dou valori$ adevrul si
falsul. Practica vie?ii umane impune o relativitate n evaluarea cuno@tin?ei extinznd valorile de adevr
de la dou la trei valori$ adevarul, falsul, probabilul. 4n acest mod ia na@tere studiul /udec?ilor cu trei
valori adic logica trivalent.
Dest %-$Lacuna /uridic
1.1. Definii termenul de lacun juridic )i relatai despre lacun.
exist o lacun a dreptului *sau a legii+ atunci cnd ntr3un sistem de drept nu exist o norm pe
care /udectorul s o poat aplica la un caz determinat sau atunci cnd norma existent este incomplet
i pe baza ei nu poate fi formulat nici o soluie. #cceptarea existenei lacunelor este legat de
problema completitudinii dreptului. 9 serie de autori au contestat existena lacunelor considernd c
absena reglementrii unei situaii corespunde cu intenia legiuitorului de a nu3l constrnge pe subiect la
un comportament oarecare i a3l lsa s3i creeze o norm individual. 4n aceeai perspectiv se
consider c atunci cnd o lege nu prevede modul n care trebuie reglementat o situaie /uridic
legiuitorul inteniona s de3a /udectorului libertatea de a alege, pornind doar de la faptul concret i de
la principiile dreptului pentru a formula soluia cea mai potrivit n spe. Lacunele sunt fenomene
inerente oricrui sistem de drept pentru c, dup cum remarca alt autor francez, e Page$ O9rice lege
este o oper uman, adic incert, incomplet, ubred. "u numai c ea nu poate s cuprind viitorul,
dar adeseori ea nu epuizeaz nici prezentul).
1.2. Comparai tipurile de lacun prin redarea acestora.
Lacun n drept, lacun de drept, lacun /uridic, lacun legislativ, lacun ... unui drept de tip
continental, francez, belgian sau romn.
4n drept, &analogia are o dubl funcie$ %+ de constatare a inexistenei unei reglementri /uridice
directe a cazului supus reglementrii i -+ de umplere a lacunei). ?#vorn, p. 1.H B =>iar daca analogia
nu este unicul mi/loc de umplere a lacunelor n drept. 'i deci, &aplicarea dreptului prin analogie are la
baz constatarea unei lacune a legii, n urma creia se aplic analogia legii sau analogia dreptului). ar,
legea nu permite acest lucru n toate ramurile dreptului.
1.3. Care sunt modurile de soluionare a lacunelor juridice6 7ptai pentru prerea D/
str este mai eficient.9 problema mai putin importanta este cea care se refera la solutionarea
lacunelor.Lacunele pot fi constatate de diversi subiecti si in diverse impre/urari.8n primul rind lacunele
popt fi constate de catre autoritatile statului,dar in special lacunele se constata de catre autoritatile
publice in materie ce tin de competenta lor.8n ceea ce priveste lic>idarea lacunelor,aceasta poate avea
loc numai atit in cadrul oficial si doar organele statului pot face acest lucru.Prin urmare Parlamentul
trebuie sa inlature lacunele din legi,declasind procedura legislativa,este de remarcat ca autoritatile
publice respective pot lic>ida lacunele constate doar in limita atributiilor sale.Legiitorul evident,va
completa lacunele constate din legi,>otariri cu caracter normativ.Presedintele 5epublicii @oldova va
completa lacunele constate din decretele sale.6uvernul va completa lacunele constate din ordonantele
si >otaririle cu caracter normativ madoptate de el.9 alta situatie se creaza in cazul ,cind aplicantului
dreptului nu dispune de competenta normativa.#sa,de exemplu autoritatea /udecatoreasca nu poate
completa lacunele constatate in diverse acte normative.o asemenea modalitate de solutionare a
problemelor e cunoscuta inca din antic>itate,numinduse analogia.8n viziunea profesorului universitar
7ofia Popescu &anologia este un rationament inductiv,incomplet,de corectitudine aproximativa,prin care
se trece de la un caz particular,la alt caz particular)#nalogia nu completeaza dreptul,nu lic>ideaza
lacuna.#nalogia este doar o modalitate de a solutiona problema concreta cu care ne confuntam in
practica.upa parearea mea modalitatea cea mai eficienta ar fi cea in care lacunele sunt completate de
autoritatile statale astfel fiecare organ va completa lacuna cu care se cofrunta in domeniul sau.
Test 13: +nterpretarea logica a legilor:
1 &elatati despre interpretarea logica
interpretarea#reprezinta procedeul logic de e+plicare (cercetare sau sta$ilire a
sensului legii.2nterpretarea logica#se con' principiilor logicii:principiul
identitii(principiul non#contradiciei(principiul terului e+clus(principiul raiunii
su,ciente: principiul identit*+ii# identitatea este un 'el de unitate( o unitate de
e+isten a pluralitii sau aceea care rezult din considerarea!ai !ultor
lucruri ca unul(ca atunci cnd spune! c un lucru esteidentic cu sine(
caz %n care acelai lucru e socotit ca dou lucruri, principiul non-contradic+ie-
acest principiu e cel !ai sigur dintre toate( cci el cuprinde %n sinecaracteristicile
artate !ai sus. Antr#ade*r( e peste putin ca un o! s#i poat %nchipui c unul i acelai
lucru este i totodat nu este. principiul ter+ului e.clus# 5rincipiul terului
e+clus stipuleaz c dou propoziii contradictorii nu pot
, a!$ele 'alse.9na din ele este in !od necesar ade*rata. principiul
ra+iunii sufciente-3ituaia ade*rurilor de raiune este regle!entat de
principiul contradiciei( %n ti!p ce poziiaade*rurilor de 'apt
este deter!inat de principiul raiunii su,ciente.
.2 Dez#aluiti esenta interpretarii con#entiilor si legilor
2nterpretarea poate , realizata de catre organele e!itente.2nterpretarea
dese!neaz operaiunea intelectual de sta$ilire a sensului e+act al nor!elor
"uridice( %n *ederea aplicrii lor i( deci( a soluionrii unor cauze. interpretarea
este %ntr#un anu!it 'el o alterare a sensului nor!elor( uneori *iolent( aa cu!
re!arca ;. D"u*ara( ea este necesar toc!ai pentru c o nor! este un rezu!at
al unor cazuri .2nterpretarea concret poate , 'cut de orice organ care aplic
dreptul( rezultatul ei ,ind cuprins %n coninutul actului de aplicare. An ti!p ce
interpretarea general are o *aloare de sine stttoare( %n sensul c nu e
condiionat de soluionarea *reunui caz( cea cauzal este un !i"loc de a
soluiona o spe concret. De aceea nici nu a*e! aici un act distinct.
3 /entru fecare tip de interpretare indicate regulile necesare a f
respectare in realizarea acestora
)+ista interpretari in scopul de a e+plica continutul legii in *ederea co!pletarii
continutului legii de concretizare. La acti*itatea de interpretare particip !ai
!ulte su$iecte cu rol di'erit( soluiile la care ele a"ung nea*nd %ns aceeai 'or
i *aloare "uridic. 5e $aza acestui criteriu interpretarea poate , o,cial B
o$ligatorie B i neo,cial. 2nterpretarea o,cial este cea 'cut de organele de
stat co!petente -5arla!entul( instane "udectoreti etc..C ea poate , la rndul ei
general( deci cu *aloare pentru orice 'el de situaii care se %ncadreaz %n nor!(
i cauzal concret( o$ligatorie nu!ai %n cazul concret cu ocazia soluionrii
cruia este dat. /ea general este 'cut printr#un act nor!ati*( e!is ,e de
organul care este i autorul nor!ei interpretati*e B regula B ,e de un altul. An
acest caz actul interpretati* 'ace corp co!un cu cel interpretat.2nterpretarea
concret poate , 'cut de orice organ care aplic dreptul( rezultatul ei ,ind
cuprins %n coninutul actului de aplicare. An ti!p ce interpretarea general are o
*aloare de sine stttoare( %n sensul c nu e condiionat de soluionarea *reunui
caz( cea cauzal este un !i"loc de a soluiona o spe concret. De aceea nici nu
a*e! aici un act distinct. 2nterpretarea neo,cial B doctrinar B nu este
o$ligatorie( ea ,ind 'cut de persoane neo,ciale care %i e+pri! ast'el o opinie
asupra nor!ei. De aceea ea nici nu se concretizeaz %ntr#un act( ,e el nor!ati*
sau de aplicare( ci %n scrieri de specialitate. Daloarea ei este dat de puterea de
con*ingere a argu!entelor tiini,ce 'olosite( deci este una pur tiini,c. )a !ai
poate , cuprins i %n e+puneri ale parla!entarilor cu ocazia dez$aterii
proiectelor de legi. Dei lipsit de *aloare "uridic( interpretarea neo,cial nu este
!ai puin util( 'cnd lu!in asupra necesitii regle!entrii respecti*e( asupra
,nalitii ei. Dei nu 'ace parte din procesul de aplicare a dreptului( ea poate
a"uta acest proces.
Test 18. +nterpretarea logica a legilor
1.1. Relatai despre interpretarea logic.
Prin interpretare se n elege evidenierea sensului termenilor cuprini n actele /uridice n general i n
lege n special. Legile conin rareori indicaii pentru interpretri. e pild art. % din =odul civil
prevede c legea dispune numai pentru viitor i ea nu are putere retroactiv. easemenea, uneori,
legiuitorul comand o interpretare restrictiv sau una extensiv, de pild atunci cnd menioneaz c o
enumerare este numai enuniativ sau, dimpotriv,cnd spune c ea este limitativ. e asemenea
interpretarea logica re un rind de metode de interpretare a legii cum ar fi$ 8nterpretarea gramatical,
8nterpretarea intuitiv, 8nterpretarea sistematic ,8nterpretarea logic, 8nterpretarea >ermeneutic,
8nterpretarea istoric.
1.2 Dez#aluiti esenta interpretarii con#entiilor si legilor
+nterpretarea unei con#en!ii nseamn descifrarea nelesului exact al acelei convenii. =lauzele din
convenii au nelesul direct pe care ni3l transmit cu claritate expresiile verbale ntrebuinate de pri
pentru a formula i explicita ceea ce au >otrt. "ecesitatea de apela la interpretare apare numai n
mod subsidiar i excepional, atunci cnd formularea dat de pri nu este clar i conine Ontunecimi)
sau lacune. 8nterpretarea conveniei este deci o operaiune excepional i paliativ, ntruct
conveniile trebuie s fie clare, explicite i complete.
+nterpretarea legilor
4n domeniul interpretrii legilor se folosesc dou tipuri de metode deinterpretare$ metode de
interpretare ordinar, pentru cazul n care legea este obscur sau ambigu i metode de interpretare
e"tensi# pentru cazul n care legea e lacunar.
+. +nterpretarea ordinar. 4n cadrul acestui tip de metode ntlnim n special folosirea
metodei gramaticale i a metodei logice.@etoda gramatical presupune analizarea n
elesului etimologic al noiunilor,analiza sintactic i morfologic a propoziiei, afirmarea
sensului gramatical al frazelor i clauzelor, prin sinteze ale intelesurilor lor.
a+ 8nterpretarea logic direct
b+ 8nterpretarea logic semidirect
c+ 8nterpretarea semiindirect
d+ 8nterpretarea indirect
++. +nterpretarea e"tensi# folosete metode asemntoare cu cele prezente ncazul
interpretrii semiindirecte fiind ns folosit n cazul n care legea este lacunar. 4ncazul
acestui tip de interpretare se folosesc metodele raionamentului prin analogie, a
raionamentului a pari ratione, a contrario sensu, a maiori ad minus, etc
8nterpretarea poate fi$
a+ 8nterpretatio declarativa
b+ 8nterpretatio restrictiva
c+ 8nterpretatio extensiva
1.3. 9laborai un model sc:ematic care ar include tipurile de interpretare )i regulile acestora.
+nterpretarea ordinar
a+ 8nterpretarea logic direct*a proprio sensu,lato sensu, stricto sensu, a generale sensu,
ratione legis stricta+
b+ 8nterpretarea logic semidirect*pro sub/ecta materia, a topica,a rubrica+
c+ 8nterpretarea semiindirect*a pari ratione si a contrario sensu, a fortiori rationae si a
maiori ad minus, ab inutilitate legis, in favore+
d+ 8nterpretarea indirect*regula ce ne recomanda sa cautam argumente in lucrarile
preparatorii, regula autoritatii+
+nterpretarea e"tensi#
a+ 8nterpretatio declarativa
b+ 8nterpretatio restrictiva
c+ 8nterpretatio extensiva
d+ 8nterpretare verbala
e+ 8nterpretare substantiala*reguli$ a sensu legis, ab intentione legis, ab occasione legis, a ratione
legis, a mente legis, scopo legis, a favore, ab efficacitate legis, ab utilitate legis+

Test 10.1nterpretarea logica a legilor!
1.relatati despre interpretarea logica a legilor! interpretarea#reprezinta
procedeul logic de e+plicare (cercetare sau sta$ilire a sensului legii.2nterpretarea
logica#se con' principiilor logicii:principiul identitii(principiul non#
contradiciei(principiul terului e+clus(principiul raiunii su,ciente: principiul
identit*+ii# identitateaeste un 'el de unitate( o unitate de e+isten a pluralitii
sau aceea care rezult din considerarea!ai !ultor lucruri ca unul(ca atunci
cnd spune! c un lucru este
identic cu sine( caz %n care acelai lucru e socotit ca dou lucruri, principiul non-
contradic+ie-
acest principiu e cel !ai sigur dintre toate( cci el cuprinde %n sinecaracteristicile
artate !ai sus. Antr#ade*r( e peste putin ca un o! s#i poat %nchipui c unul i acelai
lucru este i totodat nu este. principiul ter+ului e.clus# 5rincipiul terului
e+clus stipuleaz c dou propoziii contradictorii nu pot
, a!$ele 'alse.9na din ele este in !od necesar ade*rata.
principiul ra+iunii sufciente-3ituaia ade*rurilor de raiune este
regle!entat de principiul contradiciei( %n ti!p ce poziiaade*rurilor de 'apt
este deter!inat de principiul raiunii su,ciente.
2.dez#aluiti esnta interpretarilor2con#entiilor si legilor3! 2nterpretarea
poate , realizata de catre organele e!itente.2nterpretarea dese!neaz
operaiunea intelectual de sta$ilire a sensului e+act al nor!elor "uridice( %n
*ederea aplicrii lor i( deci( a soluionrii unor cauze. interpretarea este %ntr#un
anu!it 'el o alterare a sensului nor!elor( uneori *iolent( aa cu! re!arca ;.
D"u*ara( ea este necesar toc!ai pentru c o nor! este un rezu!at al unor
cazuri .2nterpretarea concret poate , 'cut de orice organ care aplic dreptul(
rezultatul ei ,ind cuprins %n coninutul actului de aplicare. An ti!p ce interpretarea
general are o *aloare de sine stttoare( %n sensul c nu e condiionat de
soluionarea *reunui caz( cea cauzal este un !i"loc de a soluiona o spe
concret. De aceea nici nu a*e! aici un act distinct.
3.argumentati importanta respectari regulilor in realizarea interpretarii!
Test 1(:Analiza normelor din perspecti# logic
1.1. 1ormulai o e"plicaie a termenului de norm ree)ind din respectarea definiiei ca
operaie logic.
"orma /uridica si norma /uridica si &regula /uridica) in doctrina /uridica are acelasi inteles. Literatura
franceza, fara sa inlature cuvintul &norma) l3a consacrat pe cel de &regula). in contra in doctrina
romana este consacrata denumirea de &norma /uridica).
"orma de drept este elementul primar al oricarui sistem de drept. "ormele se grupeaza in institutii de
drept, institutiile in ramuri, ramurile in parti ale sistemului, iar partile in sisteme.
"orma /uridica este una categoriile centrale ale dreptului, atit ca particica fundamentala a sistemului
de drept pozitiv cit si ca obiect de cercetare a stiintei dreptului in general si a teorii si filosofii dreptului
in social. "orma /uridica poate fi numita doar acea norma sociala ce contine o regula de conduita,
stabilita sau autorizata de stat, menita sa reglementeze cele mai importante domenii de activitate
umana si ocrotita, in caz de necesitate, de forta coercitiva a statului. -
9 alta definitie este data de "icolae Popa, care considera ca norma /uridica poate fi definita ca$ &o
regula generala si obligatorie de conduita, al carui scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula
ce poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, in caz de nevoie prin constrangere).
1.2. Relatai tipuri de norme )i analizaile prin e"emplificare.
. :n prim criteriu este cel al ramurii de drept sau al obiectului reglementarii /uridice si al metodelor de
reglementare.
8n baza acestui criteriu, distingem norme /uridice$
3 de drept civil,
3 de drept penal,
3 de drept administrativ,
3 de drept constitutional,
3 de drept comercial, etc.
-. :n al doilea criteriu este cel al fortei /uridice a actului normativ in care este cuprinsa norma /uridica$
2om avea norme cuprinse in$
3 legi P actul normativ elaborat de parlament si care are forta /uridica suprema.
3 decrete
3 >otarari guvernamentale sau ordonante
3 decizii P acte normative elaborate de organele administratiei locale, care au o sfera de
aplicabilitate limitata la nivelul intinderii competentei teritoriale o organului respectiv */udet, oras,
municipiu, comuna+.
.. =riteriul structurii logice 3 are in vedere modul de cuprindere a partilor structurale analizate,
normele /uridice putand fi$
3 complete 3 sunt complete cele care cuprind in articolul din actul normativ toate partile constitutive.
3 incomplete
@a/oritatea normelor /uridice sunt complete. :nele reglementari fac referire si se completeaza cu
reglementari prezente fie in acelasi act normativ, fie in alte acte normative. #ceste norme /uridice sunt
considerate incomplete.
La randul lor aceste norme sunt clasificate in$
3 norme de trimitere,
3 norme in alb.
iferenta intre aceste doua norme consta in faptul ca normele de trimitere se completeaza cu norme
din acelasi act normativ sau din alte acte normative, pe cand normele in alb se vor completa cu
dispozitii din acte normative ce urmeaza sa apara.
1. upa sfera aplicarii lor, normele /uridice se clasifica in$
3 a+ 3 norme generale
3 b+ 3 norme speciale
3 c+ 3 norme de exceptie
1.3. 9"plicai modul 5n care 5nelegei termenul #alidare )i modul 5n care are loc #alidarea
normelor.
Logic se abstrage de la coninuturile concrete ale gndurilor, preocupndu3se doar de validitatea
raionamentelor i de valorile de adevr ale /udecilor.
Logica ne nva cum s gndim i trebuie s ne fac gndirea mai riguroas. Ea ne a/uta mai mult la
obinerea unor adevruri bine ntemeiate, fiind un important instrument pentru descoperirea i
demonstrarea adevrului.
Logica este ntr3o msur oarecare i o tiin normativ, pentru c studiaz normele, regulile obinerii
i transmiterii adevrului, principiile gndirii corecte, reguli de maxim generalitate, aplicarea crora
permite evitarea greelilor n gndire i dezvluirea greelilor att n gndirea proprie, ct i a altora.

Test1;:logica te:nicii legislati#e
1.1.Relatai despre esena te:nicii legislati#e.
De>nica legislativa reprezinta un complex de metode si procedee menite sa asigure o forma
corespunzatoare continutului reglementarilor /uridice.
De>nica legislativa asigura sistematizarea, unificareasi coordonarea legislatiei, precum si continutul si
forma/uridica adecvate pentru fiecare act normativ. "ormele de te>nica legislativa definesc partile
constitutive ale actului normativ, structura, forma si modul de sistematizare a continutului acestuia,
procedeele te>nice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea sirepublicarea actelor
normative, precum si limba/ul si stilulactului normativ.
De>nica legislativa asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si
forma /uridica adecvate pentru fiecare act normativ.
1.2. Caracterizai operaiile logice utilizate 5n acti#itatea de elaborare a dreptului
3trecerea de la individualtatea faptelor la tipizarea lor.
;apta este actiunea sau inactiunea pe care o savirseste un om. 9rice tip de fapta este caracterizat de
anumite efecte , dintre care unele pot avea semnificatie /uridica. in momentul in care legiuitorul da
aceasta semnificatie /uridica , fapta ce tip de vine /uridica.
3 7tabilirea efectelor caracteristice tipurilor de fapte.
3 5etinerea din multimea efectelor pe acelea care anga/eaza ordinea /uridica a sacietatii prin
cuprinderea lor intr3o norma /uridica corespunzatoare.
8n sens larg ,orice eveniment de care dreptul positiv leaga consecintele /uridice este fapt /uridic.
8n sensul strict,faptul /uridic consta intr3un eveniment care are loc in mediul incon/urator de care
ndreptul positiv ataseaza consecintele /uridice.
1.3. Care sunt cerinele sub aspect structural necesare de respectat pentru ca o norm
juridic s fie logic. 4i indicai modul 5n care acestea se regsesc 5n ipotez. dispoziie.
sanciune.
9rice norma logic /uridica trebuie sa satisfaca sub aspect structural, urmatoarele cerinte$
3 7tabilirea conditiilor de aplicare a normei.
3 escrierea conduitei subiectelor carora li se adreseaza norma.
3 Prescrierea consecintelor pentru acel subiect care va avea o alta conduita decit aceea care este
desc>isa in norma /uridica.
#ceste cerinte corespund celor trei elemente care fac parte din structura normei$
%. 8poteza$ trebuie sa fie determinata cu precize. =ind ipoteza este relativ determinata te>nica
legislativa este de calitate mediocrata si indica o stare nesatisfacatoare a legalitatii in statul
respectiv.Ea trebuie sa cuprinda$7ubiectele de drept vizate prin norma /uridica.
3 =onditiile in care subiectele de drept cad sub incidenta normei /uridice.
-ispozitia$ ea poate fi
3 #bsolut determinata $ descrie drepturile si obligatiile pe care le au partile relatiei sociale
determinate.relativ determinata$ lasa subiectului mai multe posibilitati de actionare in limitele
indicate de insasi norma /uridica. nedeterminata $ este cea mai nesatisfacatoare, intrucit permite
arbitrariul in activitatea organilor /udiciare.
7anctiunea $ pot fi$
3 eterminate $ este aceea care prescrie in mod corect si cu claritate consecintele nesocotirii
dispozitieii la care se refera sanctiunea.
3 5elativ determinate $ este acea care fie prescrie limitele sactiunii,fie prescrie - sau mai multe
optiunipe care le are organul de aplicare a legii in cazul violarii dispozitiei la care se refera
sanctiunea.
3 Test 1-:Discursul juridic
1.1Relatati despre specificul discursului juridic.
#rta de a convinge un auditoriu de /ustete a ideilor expuse printr3o argumentare bogat, riguroas, pus
n valoare de un stil ales sta nemi/olocit la baza unui dicurs de success, acesta fiind inzestrat de un limba/ potrivit tipului
de discurs.Limba/ul /uridic exprima acel mec>anism social,abstract si stabil,bazat pe anumite repere stilistice care are
scopul de a produce necontenit mesa/e noi prin intermediul unui text /uridic. 8n asemenea ordine de idei, un text /uridic, in
principiu, ar trebui sa fie inc>is, adica sa nu lase localtei sau altor interpretari, pe fondul conceptelor respective, altfel spus,
pe fondul sumei de semnificatii prevazute de legiuitor. E+punerea 'acuta in 'ata unei adunari asupra unui
su$iect cu scopul de a trans!ite celor ce asculta con*ingerile oratorului se nu!este discurs(
acesta notiune este a$ordata de ;itu ;o*ila in lucrarea 7/onceptarea si 'or!ele discursului1(
consider acesta a$ordare prea ingusta pentru conceptualizarea discursului. &st'el prin
discurs intelege! ansa!$lul de enunturi( legate intre ele printr#o coerentalogica( care
se re'era la un su$iect unic( topic( si care are drept scop sa con*inga un auditoriu
de "ustetea si *eridicitatea acestui continut.iscursul /uridic este o specie a discursului care are ca obiect de
studio dreptul.6enul /udiciar are drept scop sa faca distinctia ntre /ust i in/ust, dreptate versus ne dreptate, se ocupa de
interesele individului, acuzand sau aparand pe cineva.4n cadrul genului /udiciar, oratorul trebuie sa dezvolte rationamente
puternice, sa aiba un stil simplu i precis, exact c>iar, sa poata sa /ongleze cu probe, argumente, marturii. 5egula
principala a acestui gen este de a adapta autoritatea legilor /uridice la autoritatea adevarului de fapt ,stabileste raportul
dintre adevarul de drept i de fapt.iscursul /udiciar se caracterizeaza prin doua trasaturi specifice si anume$%+Este
prezentat de cele mai multe ori la timpul trecut. iscursul /udiciar cuprinde totalitatea argumentelor si
conterargumenteleor ce au drept scop sa demonstreze existenta<neexistenta unor fapte /uridice din trecut.-+;ace apel cu
precadere la logos. iscursul /uridic este format dintr3o suma de notiuni si termini ce tin nemi/locit de domeniul
/uristprudentei.
1.2 Analizati specificul procesului de elaborare si prezentare a discursului juridic.
iscursul/uridic trebuie sa fie elaborat in conformitate cu scopul pe care il are.9rice discurs /uridic
urmares>te un careva scop de baza,conform acestui criteriu distinginduQse urmatoarele tipuri de
discurs$Rec:izitoriul! discurs rostit de procuror inaintea instanei, prin care acuza sau incrimineaza, prezinta
impre/urarile n care s3a produs fapta i cere pedepsirea autorului n conformitate cu gravitatea faptei .Pledoaria <
iscursul /uridic prin care se sustine oral punctul de vedere al fiecarei parti in fata completului de /udecata. #ceasta poate
fi facuta atat de partea implicata in proces, cat si de reprezentantul legal al acestuia.=emoriul! discurs /uridic scris pus la
dispozitia /udecatorului prin care se fac anumite clarificari, expunerea unei probleme etc.Rezumatul! discurs pronuntat
de presedintele unei adunari /udiciare prin care rezuma dezbaterile care au avut loc.Consulatiile
in /uristprudenta.Rapoartele #cestea trei sunt considerate ca accesorii ale discursului /udiciar.8ndiferent de tipul
discursului /uridic, persoanace urmeaza sa o prezinte trebuie sa urmeze un lant logic de expunere. #stfel discursul /uridic
ca si alte tipuri de discurs este format din trei elemente$%.exordiu 3 prima parte a unui discurs, care,
enuntand sumar continutul acestuia, urmreste cstigarea
atentiei si bunvointei auditoriului. La aceasta etapa de obicei auditoriu face cunostinta cu
subiectul cauzei, se practica o introducere petru a putea conduce gandurile ascultatorului catre ceea ce ar urma sa fie
convins. #ceasta etapa este una foarte importanta fiind ca anume aici se stirrneste interesul ascultatorului, iar in cazul in
care acesta ramane indifferent este mult mai greu de convins pe parcursul desfasurarii discursului. -.naratiunea !
expunerea circumstantelor cauzei. La aceasta etapa vorbitorul *#vocat,Procuror, Fudecator+ face cunoscut
auditoriului speta cauzei pe care acestaosustine *apara, acuza, /udeca+. 7e dezvolta ideia centrala, si se axpun
argumentele$R premise.,5ationament.R=oncluzie.8naintea punctelor c>eie$ te>nici de captare a atentiei... argumentare
! expunerea nemi/locita a gandurilor si au scopul de a persuada. #ceasta etapa este tratata in literatura de specialitate ca
fiind cea mai importanta si cuprinde citiiva pasi esentialiEtapa pre/udiciara are in componenta sa patru elemente
esentiale$a+etapa contactului direct cu rationamentele logice ce persoana aparata sau acuzata si in formarea
cit mai completa asupra situatiei *problema3de3/udecat+, stabilirea clara a faptelor si incadrarea /uridica. b+etapa
colectarii si strangerii tuturor problemelor necesare la dosar.c+etapa documentarii asupra problemei
d+etapa finalizarii dosarului si depunerea lui la instanta competenta.REtapa /udiciara$a+etapa
prepararii. b+etapa incubatiei
1.3 9laborati reguli de prezentare a discursului juridic
iscursul/uridic trebuie sa fie prezentat urmind urmatoarele reguli$
a+sa aiba o pornire logica,o tema si un continut concret,logic etapizat si format.
b+sa tinda spre persuasiunea auditoriului indiferent de tipul de discurs.
c+sa aiba un orator,o persoana ce3l aduce spre desavirsire prezentindu3l.
d+sa fie format urmind principiile logicii.
e+sa nu contina propozitii ce se contrazic reciproc
.f+sa fie format corect,prin stabilirea anumitor criterii de divizare a informatiei.
g+sa fie format conform probelor strinse avute,fara a contine informatie ce duce in eroare auditoriul si
/udecatorul etc.
Test 12. comunicarea juridica
1.1 Definiti comunicarea juridical
Limba/ul este o condiie necesar a existenei gndirii abstracte. El apare odat cu contiina i
gndirea. Limba/ul reprezint materializarea gndirii n vorbirea scris i oral. "u exist limba/ n
afara gndirii i invers. Ele se afl ntr3o unitate indisolubil. Limba/ul este nveliul gndirii care
poate fi perceput senzorial, este &>aina lingvistic) a gndurilor noastre, este acea entitate care asigur
o existen evident, sesizabil gndurilor omului.
Limbajul este predestinat s serveasc drept mi/loc pentru obinerea i fixarea cunotinelor, pstrarea
i transmiterea acestora. Limba/ul ndeplinete un rol foarte important, deoarece gndurile exist ntr3o
form ideal fr ca s poat s fie percepute de ctre organele de sim. 8ar limba/ul le confer acestor
gnduri o form de cuvinte, care pot fi percepute de ctre organele de sim.
Limba/ul se utilizeaz nu doar n procesul de exprimare al gndurilor, dar i n procesul de formare al
lor. 4n toate domeniile activitii umane, gndurile se exprim prin limba/. 4n cadrul logicii s3a
constituit un limba/ care port denumirea de limba/ formalizat. 4n acest limba/ cuvintele limba/ului
obinuit sunt nlocuite prin anumite litere i simboluri, acesta fiind un limba/ simbolic. 4n domeniul
dreptului gndurile se exprim prin limba/ul /uridic.
1.2 Comparati comunicarea juridical cu alte forme de comunicare
&imbajului juridic aparin reprezentanilor colii istorice de drept din 6ermania, n special lui F.
6rimm i ;. =. de 7avignN. Primul consider c dreptul i limba/ul /uridic s3au nscut mpreun,
pentru c o idee /uridic nu poate fi exprimat corect dect ntr3un limba/ specific tiinelor /uridice.
e aceea istoria dreptului este totodat o istorie a dezvoltrii i maturizrii conceptelor /uridice.
in perspectiva logicii limbajul juridic se poate diferenia n felul urmtor$
3 limba/ul teoretic, care este limba/ul teoriilor /uridice, a legilor /uridice,
3 limba/ul empiric, aplicativ, adic limba/ul analizei /uridice, interepretrii normelor de drept,
3 limba/ul obiectual sau nivelul obiectual al limba/ului /uridic este sistemul de semne i
simboluri ale limba/ului natural i celui formalizat care reprezint i reflect obiectele reale pe
care le cerceteaz /uristul n procesul activitii /uridice
ar exista si alte tipuri de limba/e, cum ar fi$
Limbajele naturale sunt limba/ele care apar n mod spontan, se constituie treptat i sunt inseparabile
de popor, care este purttorul lor. Limba/ul natural este un sistem de semne care s3a constituit pe
parcursul dezvoltrii umanitii pentru a ndeplini funcia de comunicare i cunoatere. #cestea sunt,
de fapt, limbile naionale. Limbajele artificiale sunt limba/ele care se creeaz de ctre oameni, n baza
limba/elor naturale, n mod contient, pentru anumite scopuri, n special, pentru a transmite exact i n
mod econom informaia, mai ales cea tiinific. Limba/ul artificial este format pentru soluionarea
optim a problemelor speciale n anumite sfere ale cunoaterii. Prin crearea limba/ului artificial se
soluioneaz problema cutrii mi/loacelor de analiz i reflectare a rezultatelor atinse. rept exemplu
de limba/e artificiale pot servi limba/ele de programare, limba/ele logicii i matematicii, limba/ele de
semnalare *n sistemul transportului feroviar i acvatic+, cifruri, .a.m.d. Limba/ele tiinelor exacte i
socio3umane se pot considera limbaje semi-artificiale, deoarece ele includ i terminologie din limba/ul
natural, dar i terminologie i simbolic special i anumite reguli de funcionare prestabilite. Limba/e
parial artificiale sunt sisteme de semne care includ semnele limba/ului natural i a celui artificial. La
ele se atribuie limba/ele tiinelor, de exemplu, cel al fizicii sau al dreptului.
1.3 Apreciati modul in care se realizeaza comunicarea in drept si argumentati importanta
comunicarii #erbale.
reptul are nevoie de mi/loace lingvistice pentru a desemna exact noiunile /uridice i a exprima
corect ideile specialitilor n drept. e exemplu, pentru a3i ndeplini eficient funcia, legile trebuie s
fie impecabile att dup coninut, ct i dup form iar limba/ul legilor trebuie s fie unul exact. 4n
domeniul dreptului, n care avem nevoie de precizie, n care nu se admite prezena paradoxurilor i a
sofismelor, se utilizeaz un limba/ semi3artificial, care opereaz cu anumii termeni ! cuvinte i
mbinri de cuvinte, noiuni speciale. :na dintre principalele caracteristici ale limba/ului /uridic este
exactitatea. =laritatea, pe lng exactitate i simplitate reprezint una dintre calitile importante ale
limba/ului /uridic. ac norma /uridic va fi transmis printr3un limba/ inexact, ea nu va fi neleas i
executat. Pentru acest limba/, de asemenea, este caracteristic neutralitatea emoional$ faptele i
evenimentele trebuie descrise n limba/ul /uridic n expresii neutre din perspectiv emoional.
Comunicare juridica
%.% 5elatati despre esenta comunicarii
Dermenul de comunicare isi are radacina in latinescul &communuis), de undeverbul &communico),
care inseamna a face ceva impreuna, a pune impreuna, a amesteca,a uni. =omunicarea este o
caracteristica fundamentala a existentei. Esenta comunicarii consta in relatia dintre indivizi, in
sc>imbul de informatii, desemnificatii. Deoria generala a comunicarii precizeaza ca orice comunicare
consta indeplasarea unei cantitati de informatii de la un element la altul, cand este vorba de
acelasisistem, sau de la un sitem la altul, cand este vorba de sisteme diferite.Privita ca proces,
comunicarea este transmisia si sc>imbul de informatii intre persoane. =uvantul comunicare are un sens
foarte larg, el cuprinzand toate procedeele prin care un spirit poate afecta un alt spirit. Evident, aceasta
include nu numai limba/ul scris sau vorbit, ci si muzica, artele vizuale, teatrul, baletul si, in fapt, toate
comportamentele umane. in anumite cazuri, este poate de dorit a largi si mai mult definitia comunicarii
pentru a include toate procedeele prin care un mec>anism afecteaza un alt mec>anism.
1.2. Carcaterizati si comparati tipurile de comunicare juridical
1.3. +ndicati regulile comunicarii eficiente si analizati modul in care acestea se manifesta in
drept. regulile ce trebuie respectate pentru comunicarea eficient$
%. emitentul s3i clarifice ideile nainte de a le comunica,
-. pentru planificarea comunicrii este necesar consultarea celor din /ur,
.. iniiatorii comunicrii s examineze adevratul scop al comunicrii i s nu se piard n detalii.
1. emitorul s ia n considerare ansamblul elementelor fizice i psi>ice ale contextului,
S. expeditorul s fie atent la nuane i la nelesul de baz al mesa/ului,
G. emitentul s3i dezvolte capacitatea de empatie *s priveasc din punctul de vedere al celorlali+,
E. emitentul s urmreasc primirea feedbacCului,
A. emitentul i receptorul s comunice n perspectiv cel puin la fel de bine,
T. cei ce comunic trebuie s fie siguri pe suportul comunicrii,
%H. emitentul i receptorul trebuie s ncerce nu numai s neleag, dar s se i fac nelei.
esigur, respectarea i aplicarea principiilor i a regulilor comunicrii eficiente in de personalitatea
managerilor, de specificul momentului, dar i de tipul de strategie de comunicare adoptat.
9TAP9&9 9&A>7RAR++ ACT9&7R ?7R=AT+@9
Elaborarea actului normativ cuprinde mai multe etape, precum$
%. 8nitierea proiectului de act normativ. #ceasta reprezinta prima etapa si, in sistemul nostru, apartine
guvernului, membrilor parlamentului sau unui numar de cel putin -SH.HHH de cetateni cu drept de vot,
care sa provina din cel putin un sfert din /udetele tarii, inclusiv din @unicipiul (ucuresti si, in acelasi
timp, din fiecare dintre /udetele aratate mai sus, sa existe cel putin %H.HHH de semnaturi *art. E- din
=onstitutie+.
#ceasta initiativa legislativa colectiva poate fi exercitata numai in anumite domenii de reglementare
prin lege, nu in orice domeniu.
-. ezbaterea proiectelor de acte normative, legi se face dupa avizul biroului permanent al fiecarei
camere a parlamentului, al avizului comisiilor parlamentare de specialitate. la fiecare proiect de act
normativ se cere o expunere de motive, o motivare a demersului legislativ, un aviz din partea
consiliului Legislativ.
.. #doptarea proiectului. upa dezbaterea pe articole, proiectul de lege se supune adoptarii prin vot
desc>is sau secret. 9data adoptat, proiectul se transforma in lege, dar nu va produce efecte /uridice,
decat dupa ce a fost promulgat.
1. Promulgarea consta in confirmarea autenticitatii actelor adoptate de catre Parlament si dispozitia
data de publicare a legii in @onitorul 9ficial. Promulgarea se face de catre seful statului, presedintele
5omaniei.
S. Publicarea actului normativ. 9rice act normativ emis de Parlament, Presedinte, 6uvern. @inistere
sau alte autoritati centrale ale administratiei publice nu produce efect, daca nu a fost publicat.
Publicarea se face, in cazul aratat mai sus, in @onitorul oficial al 5omaniei. "umai dupa publicare,
din momentul acesta sau de la o data expres prevazuta in actul normativ, acesta incepe sa produca
efecte /uridice, dar numai pentru viitor.
Argumentarea si tipurile de argumentari
Dermenul de argumentare paote fi definit in moduri diferite$
%.#rgumentarea este procesul prin care dovedim, demonstram ceva dovezi obiective sau argumentarea
este un proces prin care incercam sa determinam pe cineva sa accepte o idee sau sa fie de acord cu nou
intr3o anumita problema.e aici, rezulta ca teoria argumentarii se compune din doua parti$teoria
demonstratiei si teoria argumentarii ca arta a convingerii, a persuasiunii.-.#rgumentarea este o relatie
intre doua persoane din care una argumenteaza*numita locutor+ si cealalta este persoana pentru care se
argumenteaza*numita interlocutor+.Deoria argumentrii trebuie distins de logic. Logica e tiin a
ra ionamentelor corecte :n silogism sau demonstrarea unei teoreme matematice ne sc>imb
cuno tin ele, dar nu comportamentul. :n argument e menit s ne determine a lua o decizie practic, n
via a real, s facem o ac iune sau s o evitm.
Tpurile de argumentari. 2.1 Argumentele deducti#e #rgumentelor deductive le este caracteristic
faptul c prezerv valoarea de adevr a premiselor. ac plecm de la premise adevrate, atunci
argumentele deductive ne sigur c vom ob ine concluzii tot adevrate. ac premisele sunt false,
atunci i concluziile vor fi false. @a/oritatea argumentelor deductive pleac de la o premis general
pentru a a/unge, de cele mai multe ori, la o concluzie particular. Argumente inducti#e4n cadrul
argumentelor inductive se pleac de la un anumit numr de cazuri particulare i se trage, pornind de la
ele, o concluzie general despre toate cazurile de acel tip. #rgumentul ?#.B de mai sus, c>iar dac nu
este un argument deductiv valid, poate fi un argument inductiv corect. #rgumentele inductive corecte
sunt argumentele ale cror premise sunt consistente cu concluzia i n care concluzia este mai mult sau
mai pu in probabil s fie adevrat. #rgumentele inductive sunt mai puternice sau mai slabe, n funcie
de numrul de cazuri pe care ne3am bazat n premise. 4ntr3un argument inductiv, legtura dintre
premise i concluzie nu este att de puternic. ac premisele sunt adevrate, concluzia este probabil
adevrat, dar ar putea fi posibil ca ea s fiefals. Argumentele abducti#e #rgumentele abductive sau
&argumentele la cea mai bun explica ie) permit inferarea unei propozi ii L ca o explica ie a unor
fenomene.
@etodele logicii /uridice
=etoda logica propriu/zisa
@eioda logica nu este, propriu3zis, o cale catre obiect, un modautonom de aflare a acestuia, ci
un mod de exprimare a obiectului, de formulare a unui rezultat.
Logica este infatisata indeosebi ca un exercuiu preparator, ca opropedeutica a stiintelor, dar, in
realitate, in dezvoltarea gandirii omenesti nua/ungem la logica decat in ultima instanta. upa cum
spunea Uant, trebuie camai intai sa cunoastem obiectul, ca sa putem dezvolta, apoi, regulile te>niceale
stiintei despre el. &Logica nu este acelasi lucru cu cuinoasterea. Logica nu intreprindedescoperirea
probei, ci ea decide daca aceasta a fost gasita. Logica nuobserva, nu inventeaza, nu descopera, ea
/uideca. Ea nu arata ca un anumefapt particular probeaza un alt fapt, ci ea indica conditiile generale in
careunele fapte pot proba pe altele... Logica, deci, este stiinta operatiunilormtelectuale, care slu/esc la
apreciere, laestimatiunea probei).=etoda :ermeneutica. Prin >ermeneutic interpretul dezvluie
sensul propriu al dispoziiilor legale, nelesul lor adevrat. Vermeneutica percepe textul legislativ ca
pe o structur stratificat de semnificaii. 9 expresie dintr3o lege poate s nsemne cu totul altceva
dect ne face s credem sensul ei imediat. Vermeneutica atrage atenia asupra faptului c acelai text
de lege poate fi interpretat diferit de subieci diferii. 8nterpretarea depinde de cultura personal a
interpretului, de gradul de ncifrare a mesa/ului, de acurateea cu care sunt identificate motivele i
inteniile legiuitorului. Vermeneutica presupune empatie ! capacitatea interpretului de a Ointra n
pielea legiuitorului), de a nelege contextul istoric care a generat legea. @etoda dogmatic
ogmatismul este o metod Ot>etic), adic o metod a regulilor care se pretinde c exist prin ele
nsele. =uvntul Ot>etic) proviine de la grecescul Ot>eticos), care nseamn Oceea ce se impune ca
regul). =etoda dogmatic este n esena ei o metod logic deductiv care folosete n
demonstraiile sale un numr de principii exterioare sistemului legislativ dar care s3au impus n
doctrin i a cror legitimitate nu s3a cercetat n prealabil. Premisele ma/ore ale metodei dogmatice
sunt construcii /uridice teoretice,
principii afirmate de /uriti cu pretenia de a fi valabile oricnd i oricum.
=etoda intuiti# 8ntuiia ncepe acolo unde se oprete sau ovie inteligena acolo unde nu exist
indicii sau fundamente de la care s se porneasc. 8ntuiia este o determinare spontan n sensul c ea
pornete doar de la sine nefiind precedat de vreun raionament. #tunci cnd se afl n faa unei situaii
/uridice total nou, care nu este reglementat de vreo lege %S/udectorii sunt nevoii s se pronune
plecnd de la nimic i apelnd la o /udecat in eLuitas, conform a ceea ce ei consider c este in acord
cu spiritul ec>itii cu ideea de /ustiie.. WPentru a oferi o soluie valid metoda intuiiei trebuie s
acionaze n compatibilitate cu legea adic soluia s nu reprezinte o nclcare a normelor de drept
pozitiv. e asemenea soluia nu trebuie s ncalce nici legile gndirii sau logicii, adic s nu fie
absurd i s respecte principiile logice. Prin la metoda intutiv au fost formulate n trecut i maximele
/uridice, soluii /uridice aplicate pentru obinerea unor sentine ec>itabile.
=etoda dialecticaialectica este ostiinta demonstrativa a principiilor dogmaticii,oexploatare
silogistica a acesteia.8n timp ce dogmatismul inseamna efortulintelectualist de a construi principii si
rationamente, dialectica inseamna /ocultopic, cu aceste principii luate de3a gata, continuarea
dogmaticii in planulsilogistic, adica o indoita lipsa de cercetare a afirmatiilor si a
rezultatelorgandirii.@etoda dialectica
inseamna aflarea adevarului din imbinarea infatisarilor lui contradictorii, sinteza pozitiilor antitetice,
/ocul diferentelor si asemanarilor, cunoscuta te>nologie a celor trei termeni *teza, antiteza si sinteza+
%.obiectul de studio
-.princiipiile
..princiipiile-
1.6indire si limba/
S.gindire si limba/-
G.teoria termenului /uridic
E./udecata /uridical
A.inferenta ca forma a gindirii
5atinamentul
T.interferenta
%H.teoria argumentarii
%%.problema adevarului /uridic
%-.lacuna /uridica
%..interpretarea legilor
%1.interpretarea -
%S.interpretarea .
%G.analiza normelor din perpectiva
Logica
%E.logica te>nicii legidlative
%A.discurs /uridic
%T.comunicarea /uridical
-H.comunicarea / -.
-%.metodele
--.ipoteza
-..patratul logic
-1.etapele elaborarii legilor
-S.argumentarea si tipurile